Catina ecologica romaneasca, vazuta prin ochii

producatorilor

Plantatie tanara

Catina, arbust spinos care creste si in Romania, este o planta extrem de versatila. Este folosita
cu succes, atat in industria farmaceutica sau alimentara, cat si in silvicultura sau in scop
decorativ. Fructul de catina este o importanta sursa de vitamine C, A, B-uri, E, K si
microelemente (beta-caroten, fier, calciu, sodiu sau magneziu), indispensabile functionarii
corecte a organismului.
Despre importanta consumului de catina, dar si despre evolutia pietei in acest domeniu si
atitudinea consumatorului roman fata de acest fruct, puteti citi in urmatorul articol. Reporterii
Eco Ferma au stat de vorba cu doi importanti producatori romani de catina ecologica, domnul
Alexandru Vulpe, manager al Primagra SRL si domnul Simion Pasca, fondatorul SC CatinaPlant
SRL. In prima parte a articolului, va invitam sa cititi interviul acordat revistei noastre de domnul
Alexandru Vulpe. Continuarea articolului, in care veti afla parerea domnului Simion Pasca, o veti
putea citi maine.

Alexandru Vulpe, manager PRIMAGRA SRL

Primagra SRL comercializeaza fructe de catina ecologica, nobila, din soiurile Cora, Clara, Dora si
Mara. Firma, al carei manager este Alexandru Vulpe, produce fructe in sistem bio, indeplinind
conditiile de certificare in sistem biodinamic-Demeter.
Eco Ferma: Cand ati inceput procesul de certificare?

Alexandru Vulpe: Din pacate, dintr-o interpretare superficiala a regulamentului, am inceput

perioada de conversie imediat dupa infiintarea plantatiei, ceea ce, asa cum am constatat
ulterior a fost o eroare. Regulamentul 834 al C.E., care reglementeaza materia, prevede, in cazul
culturilor permanente, o perioada de conversie de 3 ani, care trebuie sa se incheie inainte de
recoltat. Cum la catina, in tehnologia aplicata de noi, prima productie se obtine in anul al treilea,
la doi ani si cateva luni de la plantare, adica inainte de terminarea perioadei de conversie,
aceasta nu este certificata ca produs ecologic, iar cultivatorul nu o poate valorifica pe piata de
produse BIO.
Pentru a evita situatia descrisa pe viitor, ii sfatuim pe toti clientii si colaboratorii nostri sa intre in
conversie cu terenul, inainte de infiintarea culturii. In acest caz, daca la plantare se va folosi
material de plantat certificat ecologic perioada de conversie se va termina odata cu conversia
terenului, ceea ce face posibila valorificarea primei recolte ca productie ecologica.
E.F.: Care este suprafata cultivata?
A.V.: Centrul de Excelenta pentru Cultura Catinei de la Frumuseni, punct de lucru al societatii
noastre Primagra srl, isi desfasoara activitatea pe trei paliere principale: a) cercetare-ameliorare,
cu un poligon de cercetare de cca 2 ha, b) multiplicare, intr-o pepiniera de 2 ha si c) productie
de fructe, intr-o plantatie comerciala de 18 ha, aflata in crestere cu cca 10 ha pe an, avand ca
prima tinta suprafata de 50 ha, considerata de noi ca minima pentru o ferma specializata 100%
pe cultivarea catinei. In acest context suprafata cultivata nu reprezinta o informatie de prima
importanta, calitatea activitatii si performantele obtinute fiind pentru noi prioritare.

E.F.: Ce productii realizati?

A.V.: Suprafata plantata fiind in continua crestere, productia de fructe nu e constanta, fiind de
asemenea in crestere. Plantatia noastra comerciala este si sursa de ramuri mama necesare
butasirii si obtinerii materialului de plantat. In functie de cererea de material de plantat a
pepinierei, destinatia plantatiei, certificata ca plantatie mama, oscileaza reversibil intre
productia de ramuri mama si aceea de productie de fructe. In acest context este dificil sa
cuantific productia de fructe ca o valoare constanta, dar la Frumuseni, in conditii normale,
obtinem la prima recolta cca 10-12 to iar la cele ulterioare cca 18-22 to de fructe/ha, in anul
recoltei. Cifrele nu spun foarte mult, deoarece, pe o piata specializata, cu preturi aproape
constante an de an, costul productiei este mai important decat nivelul acesteia si este
determinant in realizarea unui profit, suficient pentru a asigura reluarea ciclului agricol,
mentinerea nivelului de dotare tehnica si rasplata muncii fermierului.
E.F.: Exista unitati de procesare a catinei in Romania catre care ati putea distribui?
A.V.: Din pacate, nu. Avand in vedere particularitatile fructelor de catina si calitatile lor
organoleptice, destinatia productiei este aproape in totalitate una industriala. Procesarea
fructelor de catina este poate cea mai complexa schema de prelucrare din lumea fructelor si se
desfasoara in mai multe unitati, specializate in obtinerea doar a unora dintre numeroasele
produse si subproduse. In lipsa unei industrii autohtone, dezvoltata pe toate aceste specializari,
suntem nevoiti sa ne indreptam spre alte zari.
E.F.: Care sunt clientii traditionali?
A.V.: Ei, inca nu putem vorbi de clienti traditionali! Cultura catinei in Romania este abia la
inceputurile ei. Practic ea a inceput odata cu lansarea in productie a soiurilor nobile de catina,
cu raspuns pozitiv la noua tehnologie de cultivare, cu fructe de calitate exceptionala, cu
productii precoce, mari si constante, rezistente sau tolerante la bolile specifice. Soiul cultivat
este determinant in succesul unei exploatatii pomicole. Daca aplicam tehnologia completa, dar
plantam un material saditor prelevat fara nici un discernamant din flora spontana, sau chiar
selectii oarecum valoroase din flora spontana, dar care nu raspund la tehnologia aplicata,
munca este un bun aruncat. Soiurile cultivate de noi, pe care le punem si in comert ca material
saditor pomicol, sunt deja apreciate pe piata si recunoscute sau solicitate dupa nume. Nu se mai
discuta de catina, ci de soiul cutare de catina. Dar intrebarea poate avea si un raspuns simplu:
pentru un producator de fructe, clientul principal este o capacitate de procesare. Daca il tin
curelele, aceasta poate sa fie chiar el insusi!

Fructe gata de livrare

E.F.: Unde distribuiti catina? Preferati sa exportati sau sa distribuiti pe plan national?
A.V.: Guvernati de legile economice, cautam sa vindem acolo unde obtinem pretul cel mai bun.
In afaceri patriotismul nu tine de foame, iar profitul nu are nationalitate. Dar obtinerea unui
profit bun cu produse 100% romanesti poate fi o mandrie justificata, iar noi vrem sa fim mandri
de ceea ce realizam aici la Frumuseni.
E.F.: Care sunt diferentele de costuri intre productia conventionala si cea certificata?
A.V.: Nu stiu, pentru ca nu am produs niciodata catina in sistem conventional. Dar pot comenta
doua situatii. Precis as obtine productii mai mari cantitativ daca as folosi ingrasaminte chimice si
pesticide. Nu stiu pentru cat timp si nici cu ce consecinte. Pe de alta parte stiu precis ca pretul
oferit pentru catina necertificata este de cca 8-10 ori mai mic decat pentru cea bio. Trageti
dumneavoastra concluziile.
E.F.: Vedeti o crestere a interesului consumatorilor romani pentru catina certificata ecologic?
A.V.: Interesul romanilor pentru catina, in general, a explodat in ultimii ani. Ceea ce s-a
intamplat si pe piata europeana in general. Oferta de catina este in cea mai mare parte de
fructe certificate, deci nu disting un interes special. Catina din flora spontana este un concurent
inca important, dar consumatorii care descopera calitatile uimitoare ale soiurilor nobile se
lamuresc imediat. Plastic vorbind, este ca diferenta dintre marul paduret si marul Golden
delicios sau Fuji
E.F.: Cum vedeti evolutia pietei catinei ecologice? Ce procent din piata detine catina ecologica?
A.V.: Piata comerciala a catinei se confunda cu cea a catinei ecologice. Ca urmare procentul este
100% sau aproape. Catina necertificata nici nu se pomeneste. Din fericire aceasta specie
minunata se preteaza extraordinar la sistemul de cultura ecologica. Are putine boli si daunatori,
iar presiunea biologica redusa a acestora face posibila, mai mult decat la oricare alta specie
pomicola, o agricultura fara produse chimice de sinteza. Ca urmare trecerea la sistemul eco este
destul de simpla, cu conditia respectarii unor verigi tehnologice speciale, iar despre cultura
catinei ar trebui sa vorbim presupunand ca e vorba de una ecologica.

E.F.: Care sunt beneficiile consumului de catina ecologica, comparativ cu cea conventionala?
A.V.: Beneficiile sunt maxime, ca la oricare alte fructe obtinute in sistem de productie ecologic.
Daca analizam comparativ, evident, consumul de catina conventionala, obtinuta din culturi
fertilizate si tratate chimic sau din zone poluate, pe langa beneficiile cunoscute ale unui consum
de fructe, ar aduce si daune care, indiferent cat de mici ar fi, exista si duc la un bilant comparativ
net inferior consumului de fructele ecologice. Nu de putine ori, consumul regulat si consistent
de fructe tratate chimic, fara discernamant, sau cu pesticide de proasta calitate, periculoase sau
interzise, nu numai ca nu mai aduce beneficii dar poate produce chiar daune ireparabile prin
declansarea unor boli incurabile sau greu de tratat. Iar cand e vorba de copii, discursul trebuie
sa capete note indiscutabil in favoarea culturilor curate, ecologice.
E.F.: Va multumim! Doriti sa incheiati cu ceva mai optimist?

Pepiniera
A.V.: Da, cu multa placere. Ii invit pe cititorii revistei sa ne caute. La Frumuseni, sub zidurile
Aradului, pe malul Muresului, pamantul lucrat cu dragoste si respect rodeste miraculos boabe
de viata si sanatate. Regina a fructelor, catina banateana uimeste prin aroma exotica si distinctia
gustului. Cel mai complex remediu natural cunoscut, polivitamina vie, esenta de energii solare,
tine departe bolile iernii, fortifica inima, creste potenta si intareste imunitatea. Lipidele fine i
antioxidantii bioactivi din fructe refac tineretea i intarzie imbatranirea. Energizant de exceptie,
sustine performanta sportiva i efortul intelectual prelungit. Elixir al fericirii, serotonina din
catina alunga depresia, deschide pofta de viata, reface memoria si stimuleaza creativitatea.

Ctig de peste 10.000 de euro la hectar din

cultura ctinei
Articol scris de Corina Cimbala in data de 17/12/2012
Un cercetator romn din Arad (vestul rii) a ajuns, dupa aproape 35 de ani de munca n
pomicultura, cel mai mare producator de catina din tara. Productia o vinde la nemti si obtine un

profit de 10.000 de euro/ha, scrie luni agrointel.ro.

Cercettorul Alexandru Vulpe a nceput sa se intereseze de ctin nca din timpul facultatii. Ce-i
drept, a avut si sansa sa-l aiba profesor pe Victor Cirea, promotorul culturii de ctin n
Romnia. Cirea a fost primul care a observat ca planta poate fi luata din flora spontana si
introdusa n cultura, povestete Vulpe. Dup aceea, au urmat multi ani de cercetare pentru
tnarul absolvent pna sa culeaga roadele muncii sale.
Am vazut toata catina din Romnia. Am luat 3.000 de plante la analiza, din care au ramas 300.
O mare parte dintre acestea n-au raspuns la tehnologie, iar n final, am ramas cu cinci soiuri,
spune Vulpe, care si-a brevetat soiurile si le-a nscris n Catalogul Oficial.
n urma cu patru ani, a nfiintat la Frumuseni, lnga Arad, prima ferma pilot-profesionista din
Romnia centru de excelenta pentru cultura catinei, cum i place sa spuna , unde au fost
cultivate soiuri nobile. Aici are la dispozitie circa 32 hectare de teren agricol, unde si desfasoara
activitatea pe mai multe paliere: ameliorare, pepinier si productie de fructe. Aproape jumatate
din suprafata este destinata cultivarii ctinei, pe care o vinde n ntregime n Germania.
Are nsa planuri legate si de procesare (sucuri, siropuri, ulei etc.) pentru ca ar putea sa cstige
cu doua zerouri mai mult dect acum. Daca tinem cont ca potentialul productiv este de 20 de
tone la hectar, iar pretul de vnzare al catinei este de 1,7-1,9 euro/kilogram, este lesne de
nteles pe ce mizeaza cercetatorul romn. Catina este un bun antioxidant si contine de doua ori
mai multa vitamina C dect mceul i de zece ori mai mult decat citricele.
Costul pentru plantarea unui hectar de catina este de 2.500-2.700 de euro, spune Vulpe. Pna la
intrarea pe rod, care are loc n anul trei, se ajunge nsa la cheltuieli de aproximativ 6.000 de
euro. n primul an de productie, plantele bine ntretinute pot da 12-15 tone/hectar, dar pot
ajunge si la 20 de tone/hectar n urmatorii ani. n general, productia maxima este obtinuta n
anul sapte. Catina are o perioada de productie de 20-25 de ani. Fructele se recolteaza n
perioada 15 august 15 septembrie.
Catina este rezistenta la capriciile vremii si raspunde bine la tehnologia de cultura. Necesit i
irigaii, dar cheltuiala cu irigatiile este de 20 de ori mai rentabila dect la porumb, povesteste
Vulpe. Investitia ntr-un hectar de catina se amortizeaza dupa 7-8 ani.
Catina este cea mai profitabila cultura pomicola din zona temperata a Romniei. Din pacate, n
Romnia nu exista un sector de procesare a fructelor si legumelor, sustine Vulpe.
n 2011, primul an de productie pentru plantatia de la Frumuseni, Alexandru Vulpe a participat
la trgul BioFach din Germania unde si-a gasit si clientii. Acum vinde toata productia n
Germania, care vrea n general cantitati mari.
Cerere mare este si pentru materialul de plantat la catina. Plantele din pepiniera de la
Frumuseni ajung n Germania, Franta, Grecia si Ungaria.
Vulpe vinde si goji, nsa doar la comanda. n acest an de exemplu, a produs material de plantat
pentru nfiintarea unei plantatii de 40 ha de goji n Grecia.

Catina ecologica romaneasca, vazuta prin ochii

producatorilor partea a 2-a

Domnul Simion Pasca, manager SC CatinaPlant SRL

In a doua parte a articolului Catina ecologica romaneasca, vazuta prin ochii producatorilor
va invitam sa cititi interviul acordat Eco Ferma de catre un alt producator roman de catina,
domnul Simion Pasca. Managerul SC CatinaPlant SRL vorbeste despre cum percepe domnia sa
atitudinea consumatorilor romani fata de acest fruct, pietele unde prefera sa vanda si viitorul
catinei ecologice romanesti.
SC CatinaPlant SRL se ocupa, in principal, de cultivarea in sistem ecologic a catinei albe din
soiurile Pitesti 1, Pitesti 2 si Serpeni. De asemenea, firma este in proces de dezvoltare a unei
pepiniere cu butasi de catina din aceste soiuri, in scopul comercializarii.
Eco Ferma: Cand ati inceput procesul de certificare?
Simion Pasca: Am inceput in urma cu 5 ani. Procesul de conversie a durat 3 ani, iar de 2
producem in sistem certificat ecologic.
E.F.: Care este suprafata cultivata?
S.P.: In prezent, avem 5,21 hectare cultivate cu catina alba.
E.F.: Ce cantitate anuala produceti?
S.P.: In urma cu trei ani, am recoltat 3.500 kg catina. Anul trecut, pe 20 martie, plantatia mi-a
fost incendiata in intregime de catre un vecin inconstient. In acesti doi ani care au trecut,
plantatia s-a regenerat in proportie de 60%. Sper ca anul viitor sa am din nou ceva recolta.
E.F.: Exista unitati de procesare a catinei in Romania catre care ati putea distribui?
S.P.: Da, exista unitati de procesare a catinei, una chiar la Bistrita si una in Borsa, judetul
Maramures. Mai este una in curs de infiintare, cu fonduri europene, in localitatea Lechinta, din
judetul Bistrita-Nasaud.

E.F.: Care sunt clientii traditionali (consumatori finali, lanturi de distributie sau firme
procesatoare)?
S.P.: Clientii traditionali sunt cele doua unitati de procesare amintite. Am mai primit solicitari,
pentru cantitati mai mici, de 1-2 tone, de la diferite firme din tara.
E.F.: Unde distribuiti catina? Preferati sa exportati sau sa distribuiti pe plan national?
S.P.: Prefer sa vand catina in tara, pentru ca strainii, germanii, grecii, platesc foarte putin.
E.F.: Care sunt diferentele de costuri intre productia conventionala si cea certificata? S.P.: In
cazul catinei, diferentele de costuri intre productia conventionala si ecologica sunt minime,
deoarece catina nu este pretentioasa si nu necesita stropiri cu insecticide si fungicide, nu are
boli si daunatori semnificativi.
E.F.: Vedeti o crestere a interesului consumatorilor romani pentru catina certificata ecologic?
S.P.: Din pacate, nu. Romanii sunt, deocamdata, putin receptivi la consumul de produse
ecologice. Cauzele nu le comentez.

O parte din plantatia SC CatinaPlant SRL, in refacere dupa incendiu

E.F.: Cum vedeti evolutia pietei catinei ecologice? Ce procent din piata detine catina certificata
ecologica?
S.P.: Cred ca evolutia va fi ascendenta, daca se va continua subventionarea corespunzatoare a
celor care practica cultura ecologica. Dupa parerea mea, catina ecologica detine foarte putin din
piata, probabil mai putin de 5%. Dar pe de alta parte, trebuie sa aveti in vedere ca atat catina
din flora spontana, cat si cea din cultura este , de regula, ecologica, chiar daca nu exista un
contract cu o firma care sa ateste acest lucru, deoarece in cultura de catina nu se folosesc
inscticide si fungicide, pentru ca planta nu are boli si daunatori care sa necesite folosirea
acestora.

E.F.: Care sunt beneficiile consumului de catina ecologica, comparativ cu cea traditionala?
S.P.: Beneficiile sunt cele cunoscute de toata lumea. De exemplu, catina ecologica consumata in
stare simpla, sau in diferite combinatii, are un efect mult mai puternic in intarirea imunitatii
organismului.

SC CATINAPLANT SRL

SC CATINAPLANT SRL se ocupa, in principal, de cultivarea fructelor din arbusti fructiferi, in

special catina alba, din soiurile romanesti Serpeni, Pitesti 1 si Pitesti 2 , soiuri cu productivitate
medie spre mare, apreciate de cunoscatori.
In prezent, detinem o plantatie de catina ecologica pe suprafata de 5,21 hectare. Intentionam
sa extindem plantatia condusa in sistem ecologic pana la 10 hectare.
Deocamdata, productia obtinuta o valorificam la firme de procesare din tara dar, in viitor, nu
excludem colaborarea cu procesatori din tarile occidentale.
Totodata, suntem preocupati si de extinderea plantatiilor de catina din romania in sistem
ecologic. De aceea, ne dezvoltam o pepiniera personala cu butasi de catina din soiurile
mentionate mai sus, in scopul comercializarii acestora, insotiti de certificat de calitate.
SC CATINAPLANT SRL are sediul pe Strada Constantin Roman Vivu, nr.60-64, AP. 5, Bistrita,
judetul Bistrita-Nasaud. Persoana de contact este domnul Simion Pasca. Managerul SC
CATINAPLANT SRL poate fi contactat la numarul de telefon 0744.995.788, sau prin e-mail, la
adresa catinaplant@yahoo.com.
SC CATINAPLANT SRL este producator ecologic certificat prin autorizatia cu numarul 0195/2013.

Sursa: http://www.eco-ferma.ro/catina-ecologica-romaneasca-interviu-producatori-2/