Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cresterea Albinelor
Cresterea Albinelor
M.A.D.R.
AVIZAT
A.N.S.V.S.A
GHIDUL DE BUNE
PRACTICI PENTRU
APICULTURA
2011
Reproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordul autorilor este
interzisa.
Page 2
CUPRINS:
Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Denumire
Seciunea 1 - Condiii
Domeniu de aplicare
Sectiunea 2 - Tehnologii apicole
Stupine de productie
Stupine de producere a materialului biologic
Stupine de selectie si ameliorare
Stupritul pastoral
Stupi si principalele echipamente apicole
Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole
Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uman
Surse de contaminare a mierii de albine
Cerine privind igiena spaiilor n care se realizeaz extracia mierii de albine
Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii
Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine
Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine
Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine
Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile de
conditionare mierii sau a altor produse apicole.
Cerine privind starea de sntate i igiena personalului
Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor
Condiii de nregistrare/autorizare
Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei produciei de
miere
Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei
Aciunile n caz de identificare a familiilor de albine bolnave
Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine
Metode si procedee de combatere antivarooa
Metode si procedee de combatere n loca american
Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv
Medicamente si biostimulatori
Metode i procedee pentru combaterea duntorilor
Sectiunea 6 - Anexe
Carnetul stupinei
Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin
Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor
Standarde miere
Legislaie comunitar i naional:
Adrese utile
Page 3
Pag
4
4
6
6
11
18
20
23
28
28
43
63
66
66
67
70
72
79
80
80
82
89
92
94
94
96
99
105
107
111
111
112
113
114
116
119
SECIUNEA 1 -CONDIII
I. DOMENIU DE APLICARE
Acest ghid este realizat in conformitate cu legislatia specifica, ca un indrumar pentru
apicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apicola si luarii unor
masuri de autocontrol pe filiera de productie si pana la desfacere pentru a raspunde noilor
conditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana.
Prezentul ghid este destinat producatorilor primari din domeniul apicol, care, inafara
productiei pentru consumul propriu, efectueaza si activitatea de conditionare si comercializare a
productiei proprii, beneficiind astfel de cresterea valorii adaugate a produselor obtinute in propria
stupina.
Ca producator, apicultorul este situat la inceputul lantului de productie, fiind considerat
producator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine un registru de productie si
de a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei.
Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesara desfasurarii in
bune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare, imbuteliere si valorificare,
fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuri de contaminare din
intregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altor productii apicole.
O serie de date importante privind aceste riscuri sunt analizate si in cazul productiei de polen si
laptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara.
Apicultorii trebuie sa stie ca in calitate de producatori de produse alimentare - produse apicole,
trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concordanta cu definitia acestora.
In plus, si celelate produse apicole fie ca sunt alimentare sau nu trebuie sa corespunda unor
standarde de calitate in conformitate cu legislatia specifica, iar modul lor de productie pana la
valorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica originea unor probleme aparute in calitatea
acestora pe lantul de distributie pana la consumator.
Practic, necesitatea realizarii unui ghid de bune practici in apicultura vine in primul rand
din motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.
Trasabilitatea conform unei definitii uzuale desemneaza posibilitatea de a urmari un produs in
stadii diferite privind productia sa, transformarea si comercializarea sa, fiind specifica produselor
alimentare.
Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiind capacitatea
de a urmari in toate etapele de productie, transformare si distributie un produs alimentar, un aliment
pentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare, sau o substanta care se poate
introduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale.
Totodata, exista si producatori care nu isi limiteaza activitatile doar la cresterea albinelor si la
valorificarea productiei proprii in sectorul primar. Este de exemplu, cazul apicultorilor care pe langa
productia proprie, cumpara, conditioneaza si comercializeaza mierea altor apicultori. In acest caz
prezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea productiei proprii.
Pentru achizitia, conditionarea si desfacerea produselor achizitionate se va aplica legislatia
specifica de igiena in alimentatie prin analiza riscului traversand cateva puncte critice din lantul de
achizitie, conditionare si imbuteliere (Hazard Analysis Critical Control Point -HACCP). Hazard
Analysis Critical Control Point (abrev. HACCP) reprezinta un sistem de siguranta preventiva aplicabil
in alimentatie si farmacie care are in vedere analiza riscurilor biologice, chimice, fizice din lantul de
procesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor.
In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigura un cadru amplu
de informatii utile pentru apicultorii, venind in sprijinul realizarii de productii in conformitate cu
legislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie.
Page 4
Page 5
Page 6
A se evita lsarea rezervelor cu miere de man care prin coninutul ridicat n sruri i alte minerale
mrete cantitatea de excremente care se acumuleaz n rect de-a lungul iernii producnd diaree i
nosemoz!
nlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s nceap ncepnd cu sfaritul lunii iulie
i s se ncheie n prima decad a lunii august.
3. efectuarea de hrniri de completare cnd nu exist rezerve sficiente de hran (lunile august
septembrie).
In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteice
pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare
Cnd timpul permite acest lucru. n funcie, hrana existenta i in natur se pot efectua o
serie de hrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmn) pentru ca matca
s continue ponta i s obinem un numr ct mai mare de albine de iernare capabile s
supravieuiasc pe timp de iarn.
Totodata este bine pe ct posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar cat i de polen
pentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei de albine
i pregatirea pentru iernare.
4. asigurarea unui cuib proporionat, bine organizat, cu coroane bine formate de miere, cu
faguri de calitate, mai nchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz mai
bine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a corpului, iar
deasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului.
5. unificarea familiilor de albine mai slabe sau ajutarea unora cu rezerve de la alte colonii
sntoase.
6. asigurarea cldurii n cuib (cnd n general temperatura pe timp de noapte scade) prin lucrri
de stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.
7. efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destructor) conform
metodelor de tratament autorizate.
2. Perioada de iernare cuprinde perioada repaosului de iarn (octombrie-ianuarie) si
perioada nlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare n primvar (februarie-martie):
n condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formarea ghemului de
iernare i pn la revizia de fond n primvar.
Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:
1. depirea perioadei de iarn n condiii ct mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata in
limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie,
2. inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul valorificarii
primelor culesuri, n special a culesului de salcm.
3.
4.
5.
6.
Masuri de luat:
strmtorarea cuibului pe necesarul de rame si rezerve cu ajutorul diafragmei.Strangerea
cuibului numai pe ramele ocupate de ghemul de iernare asigur cresterea rapid a populaiei n
primavar
mpachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.
alegerea unei vetre nsorite, fr cureni sau vnturi puternice este foarte important pentru
iernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel nct sa capteze maximum de caldur solar.
asigurarea linitii n stupin prevenind zgomotul produs de psari, animale, trepidaiile
datorate mijloacelor de transport, etc.
Page 7
Stabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre laboratoare autorizate!
Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci cnd albinele mor de foame albinele se gsesc moarte cu capul n interiorul celulei i ca o caracteristic a speciei, n lipsa hranei,
toate albinele mor cam n acelai timp.
ncepnd cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multe
verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond.
Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i de a
ndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol.
Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului,
aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii n funcie de prezena puietului cpcit i
necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii de sntate dup
aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor de pe fundul stupului.
Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiective ca la revizia
sumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea condiiile de dezvoltare a
familiei de albinei.
3. Perioada dezvoltarii familiei de albine si nmulirii naturale precum i valorificarea
culesurilor principale (aprilie-august).
Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarte
importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de
ntreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie.
Page 8
Page 9
valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizarea unor specii de plante
cultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii.
Apicultorul trebuie s se asigure de:
resurse melifere bogate in raza optima de zbor pe o raza de 3 km. Este importanta o bun
informare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de nflorire, capacitatea melifer a
acestora, posibilittile de obinere a unor vetre de amplasament cu acces bun, distana de
parcurs, etc;
suficient echipament de productie n stare bun: corpuri de stup, magazine, rame cu faguri,
faguri artificiali, etc.
maini i alte utilaje necesare n transportul stupilor.
echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mierii
Eficiena n practicarea stupritului pastoral depinde de mai muli factori din care cei mai
des invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familii de albine, existenta
echipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor n raport cu profitul obinut.
Page 10
Page 11
creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci. Alegerea
depinde de cresctor i experiena sa n cretere.
Numrul de serii. In functie de metoda de crestere: de ex. intr-o singur familie doic bun, fr
matc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr ntrire ulterioar, la distan de 5 zile. Cnd
familia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere este nlocuit la 2
zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starter permanent
dac se adaug sptmnal puiet cpcit, n curs de eclozionare, care s nlocuiasc pierderile.
1.2. Metoda creterii.
n principiu orice metod ar trebui s dea rezultate bune dac se respect condiiile de cretere,
modul cum a fost mnuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel ncat potenialul
acestora s nu fie suprasolicitat.
Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.
Perioada de primvar var, lunile aprilie-august.
Umiditatea aerului (40-60%) i temperatura (30C - 35C) n familia cresctoare sunt
n general destul de constante indiferent de condiiile exterioare.
Creterea mtcilor din faz de ou sau larv de lucrtoare pn n faza de celul gata de
eclozionare este un proces biologic unitar!
In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul:
necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesar
condiiile de cretere, de ntreinere
conditiile de mediu, resurse si cele climatice
Din punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi mprit n:
a. ansamblul operaiunilor de pregtire a puietului tnr necesar creterii de mtci, pentru a fi
trecut n familia doic;
b. msurile care se iau pentru aprovizionarea optim cu hran a materialului de cretere n
familia doic;
Metode de cretere care vizeaz pct. a:
1. Tietura n arc este o metod simpl i potrivit pentru nceptori. Se ia un fagure deschis la
culoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur n fagure n form de arc la partea
inferioar a fagurelui. Se recomand nclzirea cuitului de tiere. Albinele vor crete botcile pe
marginea acestei tieturi. Pentru ca botcile s nu fie concrescute, ceea ce ar ngreuna decuparea
acestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.
2. Tierea fiilor de fagure, a celulelor i tanarea acestora fagurele coninnd larve tinere se
pune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rnd de celule sau mai multe. Aceste
fii vor fi fixate prin diverse procedee de leaurile unei rame de cretere. Larvele vor fi rrite la
distane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixarea lor pe
rame de cretere. Fa de metoda 1 utilizarea fiilor de fagure sau a celulelor cu larve decupate
prezint avantajul c albinele doici accept repede i ncep creterea concomitent din celule aflate cu
Page 12
deschiderea n jos. Dezavantajul metodelor care folosesc creterea din celule de lucrtoare este c
mtcile nu pot s ating mrimea optim.
3. Transvazarea larvelor. Prin acest procedeu se nelege mutarea unor larve tinere din celule de
lucrtoare n botci artificiale. Practicat pe larg n creterea dirijat de mtci aceast metod prezint
cele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale pot fi confecionate din
cear (obinute artizanal) sau din material plastic (achiziionate din comer) botcile vor fi lipite sau
fixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leauri. Transvazarea
larvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit spatul de transvazare.
Premiza reuitei transvazrii este o mn sigur i o vedere bun.
Page 13
Page 14
Page 15
orificiu larg)
3. Etape n formarea roilor la pachet
Cutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachet
In fiecare cutie se va introduce cate o matca imperecheat in cusca de transport, fr albine
nsotitoare, inchisa cu dopul de plastic si prevazuta cu hrana. Cusca va fi agatata de margine
orificiului pentru a putea fi preluata usor.
Se vor alege familiile de albine bine populate si sntoase din care se va prelua albina pentru
popularea roilor
Se va utiliza n prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baza al stupilor din care
se va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a atrage albina tanara.
Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fara faguri si posibilitate
de zbor) sa reziste cat mai mult.
Albina va fi scuturata din familia de albine in cutii de stup/roiuri goale de unde va fi
preluata/scuturata in palnia montata pe cutia roiului. Albina va fi stropita imediat cu apa pentru a
impiedica zborul acesteia
Fiecare cutie pentru roiuri la pachet, cu greutate cunoscuta, va primi o cantitatea de 1,5 kg prin
cantarire pe o balanta(cantar)
Se va pune hranitorul (orificiul se va inchide), roiul va fi etichetat cu date specifice (familia de
origine, data formarii, data expedierii)
Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sa se linisteasca).
Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile la pachet sunt hranite cu
sirop pe parcursul a 3-4 zile.
De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face imediat, trebuie sa provina
de la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelor la familiile de origine.
Formarea roiurilor la pachet se desfaoar n perioada de maxim dezvoltare a familiilor de albine,
lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care provin.
Avantajele utilizarii roiurilor la pachet:
un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si
dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.
Instalarea roiurilor la pachet (formarea de noi familii de albine cu albina din roiul la
pachet):
Se vor pregati materialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri.
Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi amplasati.
Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasati pe vatra.
Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turte proteice s
Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare.
Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode:
Page 16
Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albine derivate din roiuri
artificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corpul de baza la sistemul
vertical (minim 10 rame).
Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inaintea culesului principal de la
salcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame cu
rezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele.
Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiului
de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau in sezonul urmator.
Page 17
Lucrri specifice:
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor;
alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine;
creterea mtcilor i a trntorilor din coloniile alese pentru reproducie;
schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat,
prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;
selecia masal necesita schimbarea periodica a mtcilor la interval de 2 ani cu mtci de bun
calitate.
Page 18
2. Selecia intrafamilial const n nlocuirea fiecrei mtci din familia de albine cu propria fiic n
fiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita.
Lucrari specifice
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor- bonitarea;
stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a cte 10 fiice.
se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus seleciei
testarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (aceeasi cantitate de albina,
puiet, hrana) pentru a da anse egale de competiie
se cresc cte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10 grupe (familii, linii) de
familii de albine prin schimbarea matcilor
se asigura prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;
Page 19
Se recomand deci folosirea rasei locale, A.m. carpatica, adaptata la condiiile de mediu din
Romania, i ecotipurile acesteia n funcie de zon;
Se recomanda inlocuirea regulat a matcilor cu mtci tinere, prolifice pentru dezvoltarea si
sanatatea familiilor de albine
Page 20
Page 21
Page 22
Page 23
1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:
Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluznd i capacul) de 934x604x
428mm i o greutate cnd e gol de 41 kg.
Este alctuit din corpul stupului, un capac i un fund prevzut cu urdini i bloc de urdini, 20 de
rame, doua diafragme, podiorul realizat din 6 scndurele i o sit de ventilaie pentru aerisire sau
transport.
Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltarea familiei de albinei cu
o singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar.
2. Stupul vertical (cu ram tip Dadant) este un tip de stup foarte utilizat n Romania deoarece
ntrunete avantajele legate de stupritul pastoral, dar i cele legate de o bun dezvoltare a familiei, de
depozitare a rezervelor de hran pentru o bun iernare date fiind condiiile mai dificile legate de
perioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoarele componente:
Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm,
unul sau dou magazine (caturi de stup), fiecare magazin avnd dimensiunile reduse la
jumatate dintr-un corp,
fundul de stup,
podiorul,
capacul,
doua diafragme,
blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri,
rama cadru pentru tava hrnitor.
rama de ventilaie pentru transport,
gratie de matc,
podiorul prevzut cu izgonitor de albine,
fundul antivarroa (soclul antivarroa) -cu plas de srm (pentru ventilaie) i cu tvi
pentru colectarea acarienilor varroa czui.
Cu excepia corpurilor, ramelor i magazinelor, celelalte elemente pot fi utilizate i pentru stupii
multietajai, de aceea nainte de a ncepe o investiie n acest echipament este foarte important
analizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adoptm n practic.
3. Stupul multietajat. Practicat pe scar larg n toat lumea, n special n zonele cu clim mai cald
acest tip de stup este preferat n ntreinerea coloniilor de albine deoarece permite o dezvoltare mai
rapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora n special n sistem industrial.
Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (435x230
mm), de unde i uniformizarea mrimii corpurilor, de cele mai multe ori se menioneaz ca fiind un
sistem unde se lucreaz cu corpul i nu cu rama.
Avantajul stupilor verticali de la noi consista si in faptul ca magazinele si corpurile de productie
sunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME).
Tipuri de stupi din Romania
Multietajat
(rama 3/4)
Grosime
20 mm
perete
Lungime
490 mm/450mm
(ext/int)
Latime
420 mm/380mm
(ext/int)
Inaltime
245 mm
corp
Vertical
(rama 1/1)
Orizontal
(rama 1/1)
20 mm
20 mm
Magazin
(rama 1/2)
20 mm
490 mm/450 mm
490 mm/450 mm
420 mm/380 mm
420 mm/380 mm
310 mm
310 mm
Page 24
170 mm
Rama 3/4
Inaltime
230 mm
Rama 1/1
Rama 1/2
300 mm
160 mm
Soclul antivarroa.
O mentiune special trebuie acordata acestui element deoarece are o importanta deosebita in
managementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de combatere antivarroa:
Permite monitorizarea gradului natural de infestare a familiilor de albine cu Varroa ca urmare a
caderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fund de control;
Permite monitorizarea eficientei unor tratamente prin evaluarea numarului de acarieni cazuti in
timpul tratamentelor specifice si dupa tratamente pentru a evalua eficienta acestora sau nivelul de
infestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate.
Prin ungerea unei folii de hartie sau alt material cu grasime (vaselina etc) care se amplaseaza pe
tavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru evaluarea nivelului acestora
sau eficientei unor tratamente.
Permite o ventilatie naturala a stupilor in general si in special in perioadele cand stupii sunt
transportati in pastoral.
Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumigatii), fitilele putand fi
puse direct pe tabla din constructia acestuia;
Utilizarea soclului anti-varroa este metoda simpla, economica si durabila in combaterea varroozei
dat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adulte cad si mor pe fundul
de stup.
Alt inventar apicol: pintenul apicol, scrarul, scaunul apicol, ldia pentru transportat rame,
roinia, cruciorul apicol, gratiile de urdini, hrnitorul, cutile pentru mtci, adptorul, cntarul de
control, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele.
Pentru manipularea familiilor de albine apicultorul mai are nevoie de un echipament special
care sa-l protejeze contra nepturilor de albine ce const n: combinezon apicol, masc apicol, mnui,
afumtor. Pentru manipulri ale corpurilor i ramelor apicultorul are nevoie deasemenea de o dalt
apicol i de peria apicol.
Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicultor!
Page 25
Pentru transportul n pastoral al stupilor n sistem vertical se practic diferite sisteme de fixare a
corpurilor suprapuse,
- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;.
- limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul de imbinare a celor doua
corpuri;
- fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale.
n Romnia se practic diverse sisteme de transport a stupilor (furgoane, camioane, tractoare sau
remorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala.
Principalele sisteme de transport:
sistemul pavilionar, n care stupii sunt amplasati ntr-un pavilion stupina containerizata
mobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport (tractor, camion etc.).
un alt sistem care devine din ce in ce mai practicat in Romania este sistemul paletizat de
transport a stupilor (paletii avand diverse capacitati), prin incarcare si descarcare
mecanizata (macara sau/si stivuitor).
De perspectiva la noi in tara sunt si containerele modulare apicole, independente de sasiul
mijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carlig hidraulic.
Pentru descapacirea ramelor.
In descapacirea manuala este necesara furculia de descapacit, cuitul de descpcit, un recipient
(cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.
Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispozitive de taiere a
fagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibrante incalzite sau nu.
Pentru extracia mierii este necesar in primul rand de un extractor care, n funcie de necesiti
poate avea diferite capaciti n funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la o centrifugare;
extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.
Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze
de aceea acestea se mai numesc i centrifugi. Datorit forei centrifuge mierea din celulele
fagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se scurge pe la baza
centrifugii n recipiente specifice.
Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor n timpul
centrifugrii exist centrifugi tangeniale, radiale si reversibile sau in functie de pozitia axului
care poate fi vertical sau orizontal. Aceste extractoare daca sunt manuale pot fi echipate cu
antrenare electrica si prevazute cu comanda automata sau semiautomata pentru intreg ciclu de
extractie.
Sistemele moderne de extractie, de mare capacitate, cuprind linii tehnologice complete de care
cuprind maini automate de descpcit i extracie si care pot lucra fie cu rame, fie cu corpuri
intregi cu rame.
De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale agreate
de industria alimentara.
Alt inventar necesar in extractie: Pentru filtrarea si imbutelierea mierii sunt necesare site (filtre de
inox, plastic alimentar) de strecurat mierea si recipiente de diverse volume de uz alimentar- inox sau
plastic alimentar. Capacitatea si calitatile echipamentelor apicole sunt variate, apicultorul realizand
investitii n funcie de necesitile de exploatare si productie.
Page 26
Page 27
Page 28
Page 29
Page 30
Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse
doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese
tehnologice.
Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere
punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii
calitatilor initiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:
umiditatea excesiva!
bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!
particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!
procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii
primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul
6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)
7. Imbutelierea si etichetarea.
Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau
material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.
Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse
dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.
In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare,
realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea
s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.
n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este
preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte
condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii de
dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca
fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.
In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesara
lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din
cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea
integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la
cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a
altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii
in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o
metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata
find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi
supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in
cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta
mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi
recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii
(cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de
Page 31
Page 32
Page 33
Page 34
Page 35
- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi
de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine
ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de
uscare.
- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe
baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din
greutatea iniial.
4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura
de +4C.
Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista diveri
parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse.
Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din
condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de timp pentru a nu
aparea noi forme active de parazii.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mai
necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece
este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.
I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.
Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice,
cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe care l folosesc n
principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor
fagurilor i a altor suprafee din stup.
Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri
sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele
strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorul
membrelor posterioare, ca i polenul.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n
cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.
Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii care
secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai mult
propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilor
sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic,
antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.
Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii solveni
organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz
farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente pe baza de
extract.
OBTINEREA PROPOLISULUI
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
n general apicultorul poate obine propolis din:
rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)
mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;
nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va
cura;
Page 36
utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea
de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseaz
deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);
Page 37
Compusul
Ap
Proteine (N x 6,25)
Zaharuri
Lipide
Minerale
Concentraie minim
57%
17% din SU
18% din SU
3,5% din SU
2% din SU
Concentraie maxim
70%
45% din SU
52% din SU.
19% din SU
3% din SU
Page 38
Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp n
care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.
Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de
pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor.
n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, n
funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.
Page 39
Page 40
Page 41
Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt
crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezultate
din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de albine
sntoase, de mrime i greutate normal.
Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de
exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun
deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.
Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol.
Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii.
Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat
fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.
Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear
dar nu deosebit de nsemnat.
In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic
apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de
inspecie a familiei de albinei.
Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare
(ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre
apicultor.
Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist
culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea
fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet
pentru a fi cldii
Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea temperaturii.
Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar n stupin, a
cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc
relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obinerea de cear de calitate
deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor -cear i
ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia cerii din fagurii vechi
deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa cum sunt
fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun calitate
poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun calitate. i aceste
topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea cerii.
Page 42
3. extragerea cerii prin centrifugare se folosete mai rar i doar n uniti specializate, cu dotri
specifice.
Ceara topit este scurs n forme speciale (din materiale rezistente la temperatura de topire - inox sau
plastic, temperatura la care ceara poate fi scurs n forme fiind de 63C pentru a se forma un calup care
s nu se crape, iar rcirea acestuia s se fac treptat).
n extracia si condiionarea cerii este important s se evite utilizarea echipamentelor confecionate din
fier, cupru, zinc deoarece acestea modific culoarea natural a cerii.
Condiionarea cerii const n limpezirea i splarea acesteia. Limpezirea i splarea acestora se face
prin topirea repetat a calupurilor de cear n ap dedurizat (asa cum este i apa de ploaie) la
temperaturi de pn la 90C.
Page 43
Veninul de albine este un produs secretat de glandele de venin i eliminat de catre albinele lucrtoare
sub actiunea unor stimuli externi.
neptura de albine reprezint un act reflex de aparare cu ajutorul aparatului vulnerant- organ
specializat n funcia de aparare.
n momentul eliminrii din aparatul vulnerant acesta este un lichid incolor i dens. n contact cu
aerul acesta se solidific fiind eliminai compuii volatili.
Veninul recoltat se prezint sub forma unei pulberi de culoare alb mat uor cenusie, cu un
miros caracteristic iritant, un gust amar-neptor, forma sub care poate fi pastrat fr s-si
piard proprietile.
Cantitatea de venin pe care o elimin o albin la o neptura este de cca 0,3 mg venin lichid
corespunznd la 0,1 mg substan uscat. Veninul cristalizat reprezint o treime din cel eliberat
de albine.
Cantitatea de venin este dependent de vrst albinelor, hrana acestora i sezon. La eclozionare
albinele nu au venin, la 6 zile acestea au 0,15 mg, la 11 zile 0,21 mg i la 15 zile 0,3 mg.
Cantitatea maxima de venin se gasete la albinele care au ca vrst ntre 15-20 zile dup care
glandele secretoare ncep sa degenereze, secreia fiind stocat pn la utilizare n punga cu
venin.
Page 44
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Page 45
Controlabile:
stupul si alte echipamente si materiale apicole,
managementul familiei de albine (tratamente, hraniri, etc).
Stupina ecologica
2. Sursele de contaminare a mierii pe filiera recoltarii, conditionarii, depozitarii:
- materiale, echipamente.
- apa,
- personal,
- insecte, animale
- ambalaje
Contaminarea mierii de albine poate fi de natura microbiologica, fizica si chimica (Anexa 1, 2, 3).
Page 46
Dac exist produse toxice n stup ndeprtai stratul toxic i nlocuii cu un produs compatibil
alimentar!
Daca plasticul din care este realizat stupul sau alte elemente ale stupului (rame, hranitor etc)
nu este de tip alimentar acesta nu se va utiliza in productie.
Page 47
Se recomanda utilizarea sarmei din otel inoxidabil, mai ales cand ramele insarmate cu aceeasi
sarma sunt reutilizate dupa topirea fagurilor.
Sarma va fi inlocuita la fiecare retopire a fagurilor atunci cand este din material oxidabil (sarma
zincata).
Ceara pentru faguri:
La cumpararea de faguri noi, ideal ar fi sa primim un atestat/buletin de analiza din partea
furnizorului care sa dovedeasca ca ceara nu prezinta reziduuri detectabile de acaricide si
antibiotice la un nivel la care ar putea contamina mierea sau laptisorul de matca peste limitele
autorizate.
se poate pune la punct un circuit al cerii de la inceput, utilizand ceara din faguri netratati cu
substante chimice sau tratati doar cu acizi organici sau cu produse lipsite de risc pentru
sanatate, dar si ceara din descapaceala.
nu se recomanda sa se utilizeze pentru magazine, ramele cu faguri din corpul de baza (din cuib)
care au fost supuse tratamentelor
la reinnoirea fagurilor este recomandabil sa se retraga din circuit ceara de la ramele intrate in
contact timp de mai multe saptamani cu produse de tratament. Faguri vechi vor fi aruncati.
Dupa utilizare, in vederea desinfectiei, stupii sunt curatati de resturi de ceara si propolis, se
flambeaza sau se dezinfecteaza cu substante autorizate in sectorul alimentar (a se vedea datele
oferite de ANSVSA).
In cazul unor boli bacteriene (loca americana), acestia trebuiesc obligatoriu flambati foarte bine.
Procesul de dezinfectie cu substante specifice trebuie sa se incheie printr-o clatire cu apa
potabila.
Substantele utilizate in dezinfectie pot fi pe baza de hipoclorit
Operatiunea se va incheia printr-o clatire cu apa potabila.
Pentru neutralizarea sporilor patogeni prezenti, elementele din lemn ale stupului, pot fi
introduse, dupa o prelabila spalare si uscare, in parafina (10 minute la 150C)
Ramele
Page 48
Inainte de depozitare este necesara o triere a ramelor. Se are in vedere eliminarea celor ce
prezinta urme de rosaturi, precum si ramele prea inchise la culoare ( din rame trebuiesc
inlocuite in fiecare an, astfel incat fagurii sa fie complet schimbati o data la 4 ani).
Fagurii de la aceste rame sunt retopiti, ceara este recuperata si reintra in circulatie. Pentru ceara
care reintra in circulatia proprie este bine ca ceara sa se topeasca la 120C timp de minim 30
minute, pentru a omori sporii de loca americana.
Ramele pot fi spalate si in apa clocotita
In cazul unor boli bacteriene (loca americana), toate ramele trebuiesc distruse prin ardere.
Pentru a evita bolile contagioase se recomanda sa se limiteze cat mai mult utilizarea unor
echipamente si materiale de la un stup la altul, mai ales de la stupii mai slabi care au cea mai
mare probabilitate sa aiba probleme de sanatate, sau acesta sa fie dezinfectat intre doua vizite
(interventii) ca de exemplu prin trecerea prin flacara.
Ideal este ca dalta, cea mai folosita unealta in stupi, sa fie flambata sau dezinfectata intr-o baie
cu apa cu clor, dupa fiecare interventie.
Pentru a evita problemele de fermentaie la ramele de cat, se recomand ca acestea s fie lsate
s fie linse de albine (1 pn la 2 zile) dup ultima recolt, punnd caturile in stupi nainte de
depozitare.
Este important sa se evite a se lasa ramele cu faguri (fr rezerve) n aer liber datorita
contactului cu diversi contaminanti si praf din aer, vehiculate de vant sau animale si pasari.
Aceste rame pot de exemplu s fie depozitate ntr-un dulap cu rafturi sau ntr-un frigider vechi.
Page 49
Pentru conservarea ramelor cu faguri de cat trebuie s se prevad o bun ventilaie (aerare). De
exemplu, caturile se pot stivui si pot fi prevzute n partea superioar i inferioar cu site, pentru
a se crea un curent de aer (efect de cos).
Vaporii de acid acetic glacial pot la rndul lor s previn intrarea moliei cerii n rame.
Dac este posibil, se poate utiliza o metod biologica de tratament folosid Bacillus thuringiensis
(vedei datelor privitoare la biocide) sau metode chimice de tratament eventual cu fitile de sulf
prin fumigatii n stivele de caturi nchise ermetic.
Se poate utiliza n egal msur i tehnica de congelare (min. 24 ore la temperatura de -18 C)
Produse precum
INTERZISE
naftalina,
paradiclorbenzenul,
tetraclorura
de
carbon
SUNT
Dac se suspecteaz utlizarea de produse interzise, ramele respective sunt eliminate din
circuitul apicol.
Msuri preventive mpotriva nosemozei
Page 50
In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile i ramele pe sol, evitand astfel
contaminarea cu bacterii din sol.
Utilizarea unor produse pentru calmarea albinelor - Utilizarea afumatorului/ pulverizarea cu apa
si pentru unificarea albinelor
Afumtorul se folosete cu moderaie. Se recomand ca i combustibili pentru afumator
produsele vegetale naturale uscate (ex. surcele uscate de fag).
n perioada de cules, ESTE INTERZIS utilizarea de compui rinoi, uleiuri,
cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduuri toxice.
Pentru pulverizarea cu apa in calmarea albinelor (vaporizare) se va utiliza doar apa din reeaua
de distribuie sau cea care rspunde la normele de potabilitate.
Produsele utilizate pentru unificare trebuie s fie de calitate alimentar.
Page 51
n caz de furtiag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa se reduca urdiniurile
pna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.
Pentru capturarea si formarea de noi familii de albine din roiuri naturale se vor utiliza de
echipamente in conformitate cu normele de bune practici enumerate mai sus
Roiul capturat se va aseza pe faguri noi de cldit
Se va evita hrnirea cu miere a crei provenien nu se cunoate.
Acarapioza, loca american, loca european, gndac de stup - Aethina tumida, varrooza i
acarianul - Tropilaelaps sunt boli cu declarare obligatorie.
Pentru varrooz intreg teritoriul Romniei este considerat zon de infestare i ca atare declararea nu
maiestenecesar.
Acarapis woodi
Loca americana
Page 52
Varooa destructor
Loca europeana
Aethinia tumida
Tropilaelaps clareae
Dac se suspecteaz prezena unei boli cu declarare obligatorie sau dac se constat
mortaliti anormale, fr a putea determina cauza, trebuie s se fac imediat declaraia la
autoritatea sanitar-veterinar local, unde este arondata stupina.
Medicii veterinari vor preleva mostre ce vor fi trimise la DSV ;
Dac se confirm vreuna din bolile sus-menionate, se stabilete o zon de protecie pe o
raz de minimum 3 km. In aceast zon de protecie, se interzice vnzarea,
comercializarea, transportul, nchirierea, mprumutul, debarasarea de familiile afectate,
de mtci, de faguri, de stupi sau de ustensilele anexe provenind din focar sau din zona
respectiv.
Apicultorii sunt deasemenea obligai s aplice msurile de combatere prescrise de agenie
(ANSVSA). Sub controlul ageniei se vor aplica msuri specifice n funcie de boala
constatat (diagnosticat).
n cazul n care se prezint mortaliti anormale, apicultorul trebuie s trimit din proprie
iniiativ un eantion (o mostr) la laboratorul autorizat. In acest caz, acesta va suporta costurile
analizei.
Tratamente
Page 53
Este important a mentine in stupina numai familii puternice si o baza melifera care sa ofere in
primul rand resurse bune de polen.
Nu se vor lasa niciodat n stupin, nesupravegheai, faguri cu miere i polen.
Nu se vor hrani albinele cu suplimente gluco-proteice pe baza de miere si polen nesterilizate sau
a caror sursa provine din afara stupinei proprii sau de la familii slabe si cu semne de boala din
propria stupina.
Stupii se vor urmari permanent pentru depistarea oricaror semne de boala!
Nu se vor interschimba materiale si echipamente la stupii afectati de boli infectioase!
Utilizarea soclului antivarroa ca instrument util pentru monitorizarea si reducerea infestarii cu
Varroa si aplicarea de tratamente adecvate.
1.2.8. STUPARIT PASTORAL. In Romania stuparitul pastoral este reglementat Legii apiculturii
nr. 89/1998 republicata (2010)
n zonele de mari culturi melifere sau de livezi, este foarte recomandabila colaborarea cu
proprietarii sau locatarii pentru a lua la cunotiin de tratamente efectuate/prevzute sau despre
prezena de culturi cu organisme modificate genetic (OMG).
este important ca apicultorii sa se asigure ca stupinele sunt amplasate departe de zonele de
stropiri i de pulverizari (inei cont si de derivaii rezultati!).
n caz de tratament al resurselor melifere:
Page 54
1.2.10. HRANIRI
Alimentaia artificial este permis numai n cazurile n care supravieuirea familiilor de albine este
n pericol, iar organismele de inspecie i certificare prin derogare pot autoriza hrnirea artificial cu
zahar sau sirop de zahr sau nlocuitori obinui din culturi ecologice;
Hrnirile artificiale se sisteaz cu 15 zile nainte de nceperea unui cules de producie;
Dac exist suspiciune asupra prezenei de sirop din miere, mierea va fi recoltat separat i dat
albinelor in hrnirile de iarn.
Dac se suspecteaz prezena de produse ilegale (nepermise), mierea va fi depus la containere
specifice pentru distrugere.
Utilizarea unui produs interzis (de ex produse cumparate pe baza de miere si polen nesterilizate
care pot contamina cu spori si micelii ai unor boli specifice albinelor, produse cu adaosuri de
medicamente interzise);
Page 55
Hrnirile de stimulare
Pe baza de miere
Nu se vor hrani niciodat familiile de albine cu miere ce nu provine din stupina proprie pentru a
evita transmiterea agenilor patogeni i /sau a reziduurilor din alte stupine.
Nu se vor introduce in stupi niciodat rame de rezerv de origine necontrolat.
Pe baza de polen
Se va evita polenul suspect sau conservat necorespunztor.
Polenul trebuie s fie de origine cunoscut (din propria stupin, din familii sanatoase).
Pe baza de turte glucidice si gluco-proteice
Trebuie s fie realizate fr miere i/sau polen care provine din afara stupinei proprii i s nu
contina produse toxice sau produse veterinare (solicitai un certificat de calitate de la furnizor!).
Aceste produse nu trebuie utlizate dect dac sunt de calitate alimentar i fr adaos de
antibiotice sau sulfamide (validata de atestarea furnizorului).
9 Este foarte important ca apicultorul sa fie atent la utilizarea unui produs interzis (ex.suplimente
cu adaos de antibiotice)
9 Dac mierea conine produse nepermise, va fi distrus.
Page 56
RECOLTAREA MIERII
Substane nealimentare nu pot fi utilizate n nici un caz (ex. nitrobenzen, benzaldehida, etc).
Miros/gust strin detectabil - Mierea care prezint un miros / gust strin (de exemplu de fum) nu
poate fi comercializat ca miere de consum. Ea poate fi pstrat pentru hrnirea albinelor.
Prezena de puiet n ramele recoltate
Pentru a se evita trecerea matcii in corpul de recolta se recomanda utilizarea gratiei de matc.
Mierea din fagurii ce conin puiet nu se va extrage pentru a evita contaminarea mierii cu
continut larvar.
Daca se constata prezena puietului in fagurii (ramele) din corpurile de recolta, acestia se vor
introduce in stup pentru ca puietul sa eclozioneze nainte de a-i duce n camera de extracie
2.1.4. Transportul magazinelor si a corpurilor de productie
9 Pentru transportul corpurilor cu faguri de recolta se vor utiliza supori curai, adecvai pentru
transport
9 Dupa aducerea corpurilor de recolta in camera/laboratorul de extractie acestia se vor aseza pe
suporti curati, in stive asigurandu-ne ca spatiul este inchis pentru a se evita furtiagul, sau
contaminarea cu praf sau alti contaminanti.
Page 58
Page 59
ANEXA 1
Pericolul
Botulism la sugari
produs de Clostridium
botulinum
Germeni patogeni
Nici un studiu
microbiologic nu este
cerut pentru miere
(Regulamentul(CE)
2073/2005 la capitolul
referitor la produsele
alimentare ce se pot
consuma imediat i
destinate unor scopuri
medicale special)
Drojdii osmofile
Riscul legat de umiditatea
mierii este: < 17 % : nici
unul ; 17 - < 18 % : circa
1000 levuri/g
18 - 19 % : circa 10
levuri/g
Dac mierea are o
umiditate > 19 % : circa
1 levur prezent
> 20 %
limita
legal
Fermentaia
mierii
Frecven
Provenien
Gravitate
Apariie
Detecie
AxGxD
Msuri preventive
49 cazuri n Europa,
nici unul semnalat n
Romnia
n principal
bacterii din sol
20
Valori necunoscute
pentru miere dar mai
sczute dect pentru
alte alimente datorit
mediului anaerob,
foarte bogat n
zaharuri, foarte
srac n proteine,
aciditate ridicat,
prezena peroxidului
de hidrogen.
Utilizare de ap
nepotabil
12
Lipsa de
curenie a
localului
Lipsa de
curenie a
materialelor
Contaminare
prin intermediul
personalului
12
12
12
Zahrul folosit
la hrniri este
murdar
Recoltarea de
miere prea
umed
12
27
Local umed n
momentul
extraciei i a
condiionrii
Apariie (A)
1 slab
2 medie
3 frecvent
4 foarte frecvent
5 tot timpul (permanent)
Page 60
Nu se va utiliza pulverizatorul de ap
Detecie (D)
1 cu ochiul liber
2 examen simplu
3 examen detaliat
4 analiza
5 nedetectabil
12
Msuri corective
Toat mierea
fermentat va fi
eliminat
Toat mierea
fermentat va fi
eliminat
Anexa 2.
Pericolul
Prezena de
cear sau alte
particule
Prezena de
puiet
Elemente
strine (pietre,
metal, elemente
ascuite)
Limita PCC
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale detritus <
500
Absena elementelor
exogene (strine)
Arome i elemente
exogene (strine)
interzise
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale
Detritus < 500
Absena elementelor
exogene (strine)
Frecven
Sistematic
Provenien
Descpcire si
extracie
Gravitate
2
Apariie
5
Detecie
1
AxGxD
10
Nu exist date
Puiet n caturi
(magazine)
Nu exist date
Dup filtrare
Albine, alte
insecte
Material
16
Personal
16
Local (iluminat)
Msuri corective
Refiltrai mierea
Page 61
Anexa 3.
Pericolul
Limita PCC
Frecven
Provenien
Produse interzise
(an. 4 Rgt 2377/90)
0 (MRPL : 0,3
ppb
Cloramfenicol;
1ppb Nitrofurani)
LRM (limita
rezidual maxim)
Cloramfeni
col 0/349
Amestec de miere de
origine necrontrolat
Streptomici
Produse de
tratament
Cu excepia celor
specificate de an. 2
Rgt 2377/90
Tau- fluvalinat,
flumetrin,timol,
mentol, eucaliptol,
camfor, acid oxalic,
acid formic, acid
lactic
Repulsive folosirea
fumului
HMF
Apariie
Detecie
AxGxD
20
Distrugerea mierii
Tratamentele
familiilor de albine
32
Distrugerea mierii
Produse de hrnire
16
Amestec de miere de
origine necontrolat
Introducerea de faguri
(rame) de origine
necontrolat
Tratamentul cerii
mpotriva moliei cerii
Lucrri apicole
(unificarea familiilor)
Combustibil utilizat n
afumtor
Hrnire
Camera de extracie
16
16
12
18
12
3
3
1
1
4
4
12
12
Material apicol
12
Material de mielrie i
recipieni ,
Mediu poluat
16
16
Tetracicline
2/192
Sulfonamid
e 18/406
-lactamai
0/50
Arome
(mirosuri)
strine 1/20
din mieri
Metale grele,
vopsele, detergeni.
Produs fitosanitar
n 4/368
Nu exist
date
Msuri preventive
Gravitat
e
5
10 ppb : produse
fitosanitare
Nu exist
date
Agricultur i
horticultur
32
40 mg/kg
0/351
depind
norma
nclzirea mierii
24
Page 62
Msuri corective
Distrugerea mierii
Schimbarea vetrei de
stupin
Dac nu este posibil s se
elimine sursa de
contaminare, schimbai
vatra stupinei
Miere este redat spre
consum la albine
Camera de extractie trebuie s fie bine nchisa pentru a nu permite ptrunderea insectelor i a
animalelor mici.
Este interzisa prezenta animalelor domestice n perioadele de utilizare a camerei de extractie.
Este interzis fumatul n camera de extractie.
Se vor limita sursele de praf, fumul i gazele de eapament.
Este interzis depozitarea de produse chimice/de curenie in spatiul propriuzis de stocare si
extractie a mierii. Acestea se depoziteaza intr-o incapere separata sau intr-un dulap nchis.
pe parcursul unui ntreg an, micii productori pot afecta temporar o camer din locuina lor care sa
poata raspunde cerintelor de igienizare (camere temporare/sezoniere).
Sa existe securitate in munca.
Sa raspunda economiei micrilor - procesul de munc trebuie s fie condus cu un consum minim de
energie.
posturile de lucru trebuie s aib un loc bine definit:
uneltele, aparatele trebuiesc plasate ct mai aproape posibil de punctul de utilizare i s fie aezate
astfel nct s uureze continuitatea micrilor.
sevorevitapectposibiltrepteleidenivelrile.
Este obligatorie prezena unei surse de ap cald i rece n ncpere sau n imediata apropiere
(vecintate) a acesteia pentru a permite curarea (splarea) ncperii i a materialelor.
Apa trebuie s provin din reeaua de distribuie sau s rspund la normele de potabilitate.
Dezinfectantele folosite trebuie s fie acceptate de Direcia de Sntate Public
Camera de extractie trebui s fie splata cu ap cald i dezinfectani cel puin nainte i dup
fiecare perioad de extracie a mierii.
Suprafeele de contact cu mierea (materiale) trebuie s fie splate i dezinfectate nainte i dup
fiecare extracie a unui lot/sortiment de miere.
Camerele de extractie a mierii pot fi: camere permanente, camere sezoniere/temporare, sau
centre de extractie colectiva (in cadrul grupurilor de producatori, asociatii etc.)
1. Camera permanenta de extractie:
Caracteristici generale:
9 ncperea trebuie s fie destinat n exclusivitate activitatilor legate de miere i produse
apicole n sezonul apicol.
Page 63
9 este importanta sa se poata face cat mai usor curenia ncperii: se vor evita locurile
inaccesibile.
Se recomand ca aceste ncperi s fie prevzute cu un sistem de evacuare a albinelor
Amplasarea:
Camera permanenta de extracie trebuie sa fie situata si amenajata de preferin ntr-un loc
situat la adpost (departe) de mirosuri puternice i/sau fetide i de orice alt cauz
susceptibil s afecteze igiena produselor recoltate.
Camera de extracie nu trebuie s comunice direct, deschis cu ncperi ce ar putea deveni
surs de afectare a mierii (grupuri sanitare, garaj, atelier). O u fr geam este suficient
pentru a asigura rolul de separare (despritor).
Amenajarea camerelor permanente:
Pardoseaua
9 Pardosea trebuie sa fie etan i lavabil.
9 Ideal ar fi ca pardoseaua s fie fr denivelri pentru a uura curarea propolisului.
9 Pentru a permite curarea uoar a propolisului (prin raclaj), plintele pot fi drepte.
9 Este necesar o bun evacuare a apelor reziduale.
Pereii i uile
9 Trebuie s se prevad perei netezi.
9 Prile ce pot s fie afectate de stropi de miere sau care intr n contact cu magazinele
trebuie s fie lavabile.
9 Materialele din care sunt facute trebuie s fie solide si lavabile-igienizabile.
Plafonul i iluminatul
9 Plafonul trebuie s fie curat de praf cu uurin.
9 Trebuie sa existe o buna iluminare a spatiului (naturala sau artificiala). n jurul sursei de
iluminat se va avea in vedere o bun protecie n jurul acesteia (pentru a evita
electrocutarea).
Grup sanitar, lavoare (chiuvete).
9 Lavoarele (chiuvete): vor fi dotate cu aprovizionarea cu ap potabil sau care rspund la
normele de potabilitate
- este important sa existe sisteme de uscare a minilor care evit recontaminrile
(prosoape, rulouri cu prosoape de hartie)
- este necesara si echiparea cu un robinet de tip mini libere, acolo unde conditiile
permit instalarea.
9 Pentru a permite o bun igien este necesara prezena de toalete fr comunicare direct cu
localul de extracie a mierii.
2. Camera sezoniera fixa sau mobila de extractie
9 Dat fiind faptul c producia de miere este o activitate sezonier si c riscul de
contaminare microbiologic este foarte redus, iar mierea in sine este un produs cu
proprietati antibiotice, se pot utiliza ca spatii de extractii si acelea care pot avea i alte
utilizri n msura in care acestea nu induc contaminri sau degradri ireversibile,
depreciind astfel calitatea mierii.
9 n perioadele de extracie i de condiionare a mierii, aceste incaperi trebuie s fie rezervate
n exclusivitate acestor activitati de recoltare si extractie a mierii.
Page 64
Page 65
ntreinerea
Spatiile de depozitare trebuie sa fie ferite de prezenta animalelor sau a altor surse de
contaminare microbiana sau chimica.
Este interzis prezena roztoarelor, psrilor, liliecilor in spatiile de depozitare deoarece
excrementele acestor daunatori pot fi extrem de infecioase
Page 66
Camera de extractie n care sunt depozitate magazinele pentru mai mult de 48 de ore, trebuie
s aib o umiditate relativ mai mic de 55%.
Se recomand s se verifice umiditatea relativ a ncperii n timpul utilizrii.
Cand umiditatea aerului este mai mare de 55% se recomand s se foloseasc un
dezumidificator cu cteva zile nainte de depozitarea magazinelor cu faguri de miere.
Page 67
Capaceala.
Dup recoltare, cpceala rezultata in urma descapacirii va fi depozitat n vase nchise.
Aceasta va fi tratat ct mai rapid posibil (centrifugare, scurgere si recuperarea mierii,
retopirea cerii)
3. Filtrare (Prefiltrare)
Starea filtrelor va fi verificata nainte de orice ntrebuinare.
Filtrarea (prefiltrarea) mierii este obligatorie. Ideal este ca mierea s fie filtrat n mai multe
etape prin: filtre grosiere, medii i fine. Filtrul cel mai fin trebuie s aib dimensiunile
ochiurilor cuprinse intre 0,5 i 0,2 mm (cu excepia mierii de iarb neagr).
Filtrarea trebuie s mpiedice trecerea n miere a particulelor vizibile.
Trebuie s fie monitorizate continuu starea de umplere a filtrelor i a recipientelor pentru a
evita supra-umplerea.
4. Maturarea si spumuirea mierii
Dup filtrare, mierea trebuie lsat s se matureze (decanteze) innd cont de volumul
recipientului precum i de temperatura camerei (este necesara o temperatura de peste 20 C
pentru ca mierea sa fie cat mai lichida si astfel maturarea sa se faca cat mai bine).
Se vor elimina cu atenie spuma i particulele care urc la suprafa (cear, alte resturi de
albine) avnd grij s nu introducei spuma n miere.
5. Conditionarea mierii
Dup filtrare i maturare, toate containerele trebuie s fie acoperite i trebuie evitat orice
incluziune de elemente strine, impuritati etc.
Se va evita prezena insectelor.
6. Amestecarea
Se vor utiliza doar unelte (echipamente) curate care nu produc praf i sunt rezervate n
exclusivitate acestei operaiuni (materiale din inox)
a nu se lasa ca uneltele (de exemplu, paletele axului de omogenizare) s se frece de perete.
a se evita introducerea de aer n miere care conduce la un aspect neplacut (emulsia nu prezint
riscuri pentru sntate).
7. Lichefierea
Evitai lichefierea mierii cu un echipament neadaptat care risc s provoace o supranclzire a
mierii (peste 45C) i implicit degradarea acesteia.
nclzirea trebuie s fie ct mai slab cu putin i de scurt durat.
Valoarea coninutului n HMF (Hidroximetilfurfural) va fi determinat doar de un
laborator specializat autorizat.
Page 68
Dac aceast valoare este 40 mg/kg (limita maxima admis), mierea este industrial sau
este redat albinelor (acest parametru nu are nici o influen asupra sntii publice), dar
este un indicator de calitate.
Depozitarea mierii
Depozitarea mierii se va face ntr-un loc uscat, rcoros (ideal +15C) i departe de o surs de
iluminare direct.
Utilizarea ncperilor cu temperaturi mai mari de 35 C este interzis.
Dac umiditatea mierii este de peste 19%, depozitarea se va face la rece (sub 11C).
Page 69
Trasabilitatea mierii
9 Orice recipient ce conine miere trebuie s aib pe corpul su (nu pe capac!) o indicaie care
s asigure trasabilitatea:
identificarea recoltei (mierea ce provine din aceiai stupin i este recoltat n acelai timp)
identificarea lotului si sortimentului (miere provenind din diferite recolte sau dintr-un
amestec de mieri diferite destinate mbutelieri
mbutelierea in recipiente mici- de consum
Borcane de miere
Utilizarea de recipiente destinate exclusiv mbutelierii mierii, perfect curate.
Borcanele nu trebuie s prezinte nici un defect.
O splare urmat de o cltire cu ap potabila a borcanelor de sticl nainte de utilizare este
OBLIGATORIE.
Capace
Etichetarea mierii:
Urmatoarele meniuni trebuie s figureze pe etichete:
9 denumirea comercial a produsului: miere sau miere floral/miere de man, sortiment, data de
valabilitate (max. 2 ani dup data mbutelierii), condiii de conservare descrise la punctul de
depozitare, greutate net, numele i adresa apicultorului (a conditionatorului sau a
vnztorului), ara de recoltare, numarul lotului (sau alte date de ex. analize) pentru a asigura
trasabilitatea.
9 termenul limit de utilizare sau de consum ( 2 ani de la condiionare)
9 n caz de amestec cu miere recoltat n afar Romniei, pe etichet trebuie menionat ara de
origine.
Page 70
9 Se mai poate aduga originea geografic cu condiia ca toat mierea n cauz s fie produs n
zona respectiva.
9 Se poate meniona i o origine botanic (monofloral, dubl denumire sau detalii privind
sortimentul). In acest caz, este necesar o analiz specific (polinica).
9 Se pot meniona criterii de calitate dac acestea pot fi verificate i dac acestea aduc o
mbuntire n comparaie cu produsul de baz.
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
9 DENUMIRILE DE: MIERE PURA, NATURALA SUNT INTERZISE!
Page 71
Page 72
2. POLEN
2.1. Colectoarele de polen
Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar a se vedea simbolul alimentar.
Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara.
Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.
In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).
Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu
trebuie sa raneasca albinele.
Page 73
2.3.Condiionarea polenului
Spatii i materiale
Toate elementele care intr n contact cu polenul trebuie s fie de calitate alimentar i
rezistente la acizi.
Condiionarea polenului nu se poate face dect n spatii ce rspund normelor definite pentru
camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie acordat absenei
oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii).
Uscare
Curare
Page 74
Congelare
Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat n sculei (pungulie) sau n borcane mici.
Atenie lanul de frig nu poate fi ntrerupt.
Polenul uscat trebuie depozitat ntr-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai
mica de +15C ) i departe de surse de lumin.
Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C.
Page 75
3. LAPTISOR DE MATCA
3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca
Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de
matca tinand cont de specificatiile de mai sus sa fie de uz alimentar!
Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate
alimentara;
Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.
nainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia de lptior de
matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) ct mai rapid cu
putin.
In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de
precautie:
absena de produse chimice i de surse de fum n camera de depozitare.
locul sa fie curat si igienizat.
.
3.3. Recoltarea lptiorului de matc
Cresterea larvelor
Transvazarea trebuie s se fac n bune condiii de igien.
Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de calitate alimentar i
trebuie s fie n prealabil splatate i dezinfectate.
Apa de spalare, n condiiile n care se folosete, trebuie s fie potabil.
Transvazarea
Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i n afara perioadelor de tratament.
Page 76
Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie curat i umezit
cu ap potabil.
Recoltarea
Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate minim de
fum.
Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de alterare (soare) sau de
contaminanti.
Transport
Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s fie de calitate
alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic.
Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare
3.4. Condiionarea lptiorului de matc
Igiena localurilor i a materialului
Supraincalzirea
Extracie
Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui
aparat ce folosete fora centrifug.
Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar n ziua scoaterii
leaurilor cu botci, n timp ct se poate de scurt.
Filtrare
Page 77
n scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, n deosebi particule de cear, este
recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc n acelai timp sau n chiar ziua extraciei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.
Congelare
Imbuteliere
Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se nchid ermetic.
3.5. Etichetarea lptiorului de matc
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
9 Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate: proaspt
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii.
9 Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de depozitare: proaspt
ntre 2 i 5 C, congelat < -18C, greutatea net, numele i adresa apicultorului
(conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. lotului si data
produciei,
9 Lptiorul de matc nu poate fi recongelat!
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA
3.6. Depozitarea lptiorului de matc
Page 78
Riscurile chimice:
- s aib minile curate sau s poarte mnui ;
Riscurile fizice:
pentru a nu se pierde nici un obiect personal sau s se evite cderea prului, personalul
trebuie s poarte o inut de unic folosin cu bonet.
controlul surselor de contaminare
sursele secundare de contaminare sunt controlate prin
Aplicarea regulilor de igienizare standard reprezinta aplicarea regulilor de bun practic de
producie!
Page 79
PENTRU
NREGISTRAREA/AUTORIZAREA
EXPLOATAIILOR
Alinierea legislaiei naionale la cerinele U.E. solicit impunerea anumitor cerine n vederea
autorizrii unitilor apicole productoare, deoarece trebuie sa fie respectate anumite standarde
comune.
Este necesar ca protejarea sntii familiilor de albinelor, a sntii publice i a mediului, s se
realizeze n mod efectiv i s constituie un deziderat major pentru activitatea sanitar veterinar din
ara noastr.
Conduita i condiiile sanitar-veterinare de autorizare i nregistrare sanitar veterinar pe
care trebuie s le ndeplineasc categoria de exploataii apicole sunt aprobate de Ordinul
preedintelui Autoritii Naionale Sanitare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16/2010/cu
completrile ulterioare /20.09.2010.
Conform acestui ordin apicultorii desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau a
familiilor/roiurilor de albine n vederea comercializrii i activiti de obinere a mierii de albine i a
altor produse apicole n vederea comercializrii, dar totodat sunt explicate notiuni privind
categoriile de exploataii apicole, respectiv exploataia apicol comercial mixt i exploataie
apicol pentru consum familial.
Exploataie apicol comercial pentru material biologic unitate de stupi delimitat, cu vatr
permanent i cu organizare specific, n care se desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor
i/sau coloniilor/familiilor roiurilor - de albine, n vederea comercializrii.
Exploataie apicol comercial mixt - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i cu
organizare specific, n care desfoar att activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau
coloniilor/familiilor/ roiurilor de albine, n vederea comercializrii, ct i activiti de obinere a
mierii de albine i a altor produse apicole i livrare a acestora ctre uniti nregistrate/autorizate
sanitar - veterinar pentru procesare, precum i vnzarea cu amnuntul.
Exploataie apicol pentru consum familial - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i
cu organizare specific, n care se desfoar activiti n domeniul apiculturii i a crei producie
este destinat n totalitate consumului propriu, fr a fi comercializat.
NRT.
CRT.
8.
DENUMIREA
ACTIVITII cf cod CAEN
Certificatul de nregistrare santar-veterinar este documentul emis de Direcia Sanitar veterinar i pentru sigurana alimentelor n baza cruia este permis desfurarea activitii unitii
cu specific apicol.
Activiti supuse controlului sanitar - veterinar sunt activitile desfurate n cadrul unitii
cu specific apicol. Din clasa animale fac parte i albinele.
n vederea nregistrrii sanitar veterinare a exploataiilor comerciale de tip A, reprezentatul
legal al operatorului economic depune la direcia sanitar-veterinar i pentru sigurana alimentelor
judeean, respectiv a municipiului Bucureti un dosar care cuprinde urmtoarele documente:
a) cererea, n original, conform modelului prevzut n anexa nr. 6 ordinul nr. 16/2010;
b) certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerului, cu excepia exploataiilor
apicole pentru consum familial;
c) carnet de stupina;
d) declaraia pe proprie rspundere c animalele din exploataie sunt identificate i nregistrate
n Baza Naionala de Date i c orice micare a animalelor, inclusiv sacrificare, dispariie i moarte,
Page 80
Page 81
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
puietului.
2. Supravegherea prin
examene de laborator,
iar n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
Page 82
1.3. NOSEMOZA
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop:
Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
albinelor lucrtoare.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop:
Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1.Supravegherea clinic i
anatomopatologic
a
albinelor
lucrtoare,
trntorilor i puietului
cpcit.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1.4. VARROOZA
1.5. TROPILELAPSOZA
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop:Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
In caz de suspiciune
supraveghere
prin
diagnostic de laborator.
Page 83
prevederile
examen AP i microscopic de
Ordinului preedintelui ANSVSA nr. 79/2008, evideniere a parazitului i
cu
determinarea nivelului infestaiei.
modificrile i completrile ulterioare.
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
n caz de suspiciune
supraveghere
prin
diagnostic de laborator.
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Page 84
Anual
1
Miere
b)
Centre
de
extracie a mierii
c) Magazin de
desfacere a mierii
Anual
Miere
Anual
Miere
Page 85
Anual - n perioada
iulie-septembrie
Anual - pentru fiecare
categorie de miere
EXPERTIZA SANITAR VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (MIERE) PRIN EXAMENE DE LABORATOR
OBLIGATORII
Nr Categorie Nr.
crt de
uniti/
produse
prob
1
Miere de
albine
Examen
organoleptic Criterii Metoda
DA
DA
DA
DA
Page 86
Locul de prelevare
1.
A6
Miere
2.
B1
Miere
3.
B2c
Miere
Centru colectare
4.
B2f
Miere
Centru colectare
5.
B3a
Miere
Centru colectare
6.
B3b
Miere
Centru colectare
Page 87
Page 88
prin utilizarea unei soluii de formol 14% (140 ml formol comercial/1 l ap) sau a unei
soluii de sod de rufe calcinat 5%, ntr-o cantitate de 3-4 l de soluie/stup.
- materialele supuse dezinfeciei se freac n prealabil cu o perie de srm, dup care se
introduc soluiile dezinfectante, apoi sunt cltite de 3-4 ori cu ap de robinet.
- in cazul n care n stupin au evoluat bacterioze grave se recomand, n loc de utilizarea
soluiilor dezinfectante, flambarea stupilor cu lampa de butan sau arztorul de aragaz;
dezinfectarea fagurilor de rezerv se face cu acid acetic glacial 96%, vapori nenclzii (2 cm/l
volum);
extracia mierii s se efectueze numai din fagurii proveniti de la familii indemne de boli infectocontagioase;
meninerea condiiilor de igien n depozitele de pstrare a produselor apicole;
igienizarea anual a cuiburilor prin nlocuirea n totalitate a fagurilor mai vechi de 3 ani cu
faguri artificiali;
interzicerea introducerii n stupine a materialului biologic (familii de albine, roiuri i mtci) de
provenien necunoscut, fr a avea certitudinea c provin din stupine indemne de boal;
interzicerea introducerii n stupin a obiectelor de inventar, a stupilor i materialelor ce provin
de la alte stupine, fr ca acestea s fie bine curate i dezinfectate;
administrarea in perioada de iarna de turte i miere ce provine numai din stupina personal.
interzicerea hrnirii familiilor de albine cu miere sau turte cu miere provenit din alte stupine
asigurarea unei surse permanente de ap potabil n apropierea stupinei prin utilizarea unor
adptori curate, dezinfectate i dotate cu plutitor;
arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet vros scoase din celulele
fagurilor i topirea resturilor de faguri rezultate de la curirea stupilor i a inventarului apicol;
nlocuirea echipamentului apicol deteriorat;
dezinfectarea profilactic anual a familiilor de albine (mutarea a familiilor de albine, dup
controlul de primvar, n stupi curai i dezinfectai);
examinarea sanitar-veterinar periodica obligatorie a ntregului efectiv de familii de albine din
stupin n lunile martie-aprilie i august-septembrie, recoltndu-se probe de puiet i albine
pentru a fi transmise la laboratoare specializate;
transportul familiilor de albine cu mijloace igienizate i numai pe baza certificatului sanitarveterinar de transport;
materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, mtci) livrat la export va fi nsoit de
certificatul sanitar-veterinar care s ateste indemnitatea acestuia sub raportul bolilor infectocontagioase;
deintorii de albine care transport produse apicole pentru comercializare n piee trebuie s
posede carnete de sntate pentru stupinele pe care le posed
sterilizarea cerii prin tratament termic pentru a fi utilizat in realizarea fagurilor artificiali
stimularea albinelor melifere cu sirop de zahr pentru a asigura secretia cerii pentru cldirea
fagurilor pentru a preveni degenerrile morfologice i fiziologice ale albinelor crescute in faguri
vechi (cu diametrul celulelor necorespunzator) i de dezvoltare a bolilor la puiet datorit
fagurilor vechi;
-
Page 89
1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
PRECIZRI EXECUIE
1. Medicul veterinar de liber practic
mputernicit i/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examineaz familiile de
albine, preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectueaz la
LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere i diagnostic prin
examen microscopic direct
PRECIZRI EXECUIE
1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu
prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA
Page 90
nr. 25/2008.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu prevederile
Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
pentru
diagnostic
prin
examene de laborator.
Page 91
Page 92
Page 93
slabindu-le atat sub aspect nutritiv cat si din punct de vedere imunitar si fiind in acelasi timp
un vector foarte important de transmitere a virusurilor specifici.
Semnele clinice in infestarea severa care poate fi urmata de colapsul familiilor de albine :
Scadere semnificativa a populatiei de albine adulte, eventula un numar redus de albine moarte
pe fundul stupului
Albine adulte cu aripi si abdomen deformate
Acarianul este in numar mare si des vizibil pe albine adulte, in puietul de trantor, sau pe fundul
stupului
Diverse anormalitati ale puietului (daca semnele nu sunt specifice altor boli ale puietului - ex.
loca americana si europeana)
Page 94
Page 95
August
Octombrie
4
Tratament
eficient
(tratament cu acaricide)
8
Tratament
eficient
(tratament cu acaricide)
4
Tratament cu acaricide
8
Tratament cu acaricide
4
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
8
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
cu
de
cu
de
cu
de
Msurile de profilaxie aplicate atat de apicultor dar si prin recomandarile sanitar veterinare
constau n:
- evitarea cilor de contaminare a familiilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc. Apariia infeciei ntr-o familie de albine se
realizeaz, n principal, prin transmiterea parazitului de la o familie de albine parazitat cu
Varroa destructor la familia indemn.
n vederea supravegherii unei familii de albine de catre organisme specializate (DSVSA) se
realizeaz obligatoriu recoltarea de probe de albine 50-100 albine/prob i fagure cu puiet de
trntor 20 cm2/prob, n perioada martie octombrie (sezon activ).
Probele de albine i fagure se ambaleaz corespunztor i este nsoit de o nota cu urmtoarele date:
denumirea stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i
alte date de interes legate de stupin.
Recoltarea de probe se realizeaz de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau IDSA, care trimite probele ctre un laborator specializat autorizat.
Supravegherea activ a stupinei const n:
Page 96
Avantaje
Dezavantaje
Nu sunt daunatoare (fara Pot fi consumatoare de timp
substante chimice)
Necesita indemanare/ specializare
Nu sunt costisitoare
Nu sunt suficiente daca sunt folosite
singure
Au eficienta dovedita
Siguranta dovedita pentru
albine
Usor de aplicat
Deoarece cele doua tipuri de metode au atat avantaje cat si dezavantaje se considera ca pentru a
spori eficienta si diminua unele neajunsuri ele pot fi utilizate in paralel, intr-o schema alternanta in
functie de practica si indemanarea apicultorului, conditiile de clima, nivelul de infestare si alti
factori specifici, pentru a crea premizele unor bune practici apicole.
Ca urmare, in practica apicola cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea acestor
metode in functie de perioada din an si nivelul de infestare cu varrooa: <Sistem de
management integrat a varoozei> sau <sistem de combatere integrata a varoozei>.
Schem orientativa de administrare cu produse medicamentoase marca ICDA:
-
Page 97
50-70 ml/familie) sau iarna (34 ml/kg turt pn la 50-70 ml/familie)-(un flacon de Protofil/7
familii);
administrarea de VARACHET-FORTE (conform prospectului)se face la toate familiile de albine
din stupin (1 cutie/60 familii de albine/ tratament);
o primul tratament de face primvara (cand temperatura mediului ambiant este peste 1214C), nainte de punerea corpurilor pentru culesurile de productie, cu repetare la 7-10
zile;
o al doilea tratament se face in august dupa recoltarea mierii pentru comercializare, cu
repetare la 7-10 zile
o al treilea tratament se face toamna (octombrie-noiembrie), cu repetare la 7-10 zile,
ultimul facandu-se in absenta totala a puietului (cand temperatura mediului ambiant este
peste 12-14C)
administrarea de MAVRIROL se face toamna (septembrie) cand se recomand introducerea
benzilor de Mavrirol si se lasa in stup timp de 45 zile (1 cutie/5 familii de albine);
n toat perioada se folosesc fundurile de stupi pentru control (antivarroa) (1 fund
antivarroa/familie).
Page 98
Diagnostic
Diagnosticul clinic se realizeaz pe baza materialului patologic reprezentat de faguri cu
puiet cpcit care prezint modificri de culoare, consisten i miros sau faguri vechi cu larve
moarte i deshidratate (detritus larvar uscat).
Diagnosticul prezumptiv se pune pe baza semnelor clinice.
Diagnosticul de certitudine se stabilete n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect cu
dimensiuni de 15/10 cm, pe baza examenului anatomopatologic, baterioscopic (foto..),
bacteriologic (gold method), Reacia PCR, Decelarea antigenilor (Vita AFB kit), Extracia
acidului nucleic prin analiza termic i Electroforeza.
Diagnosticul diferenial se face fa de loca european, virozele albinelor i puietul n sac,
de care se deosebete prin aspectele clinice i epidemiologice i prin agenii etiologici distinci.
Loca american poate evolua simultan pe acelai fagure cu puiet cu loca european i ascosferoza
(Standardele pentru testele de diagnosticare sunt descrise n Terrestrial Manual (OIE).
Identificarea agentului patogen
Paenibacillus larvae (White) este n prezent cunoscut ca Paenibacillus larvae subspecia
larvae, specie distinct de Paenibacillus larvae subspecia pulvifaciens. A fost pentru prima dat
descris de Write n 1903 la New York, care a numit-o Bacillus larvae. Paenibacillus larvae are
capacitatea de a produce spori, ceea ce nseamn c bacteria pentru a rezista n condiii dificile de
mediu, de exemplu la modificrile de temperatur, se transform ntr-o mic capsul, aceasta
reprezentnd forma dormant a bacteriei. Boala este indus exclusiv de ctre spori, care au o
supravieuire foarte lung, fiind extrem de rezisteni la cldur i la agenii chimici. Celulele
vegetative de Paenibacillus larvae sunt distruse de temperatura de 60C n 15 min., n timp ce
sporii sunt mult mai rezisteni (20 minute la 90C). Suspendai n ap, sporii sunt distrui dup 13
Page 99
min la 100C, cei din miere sunt distrui dup 20-30 min. la 100C, iar sporii din cear numai n
urma expunerii la 121C cldur umed, timp de cteva minute, urmat de meninerea timp de 30
min. la 80C.
Sporii de Paenibacillus larvae pot supravieui n produsele apicole (miere, cear, detritusuri
de larvare) i n mediul nconjurtor timp de 3-10 ani, pe cnd sporii purificai pot supravieui chiar
mai mult de 70 de ani. Bacteria poate produce peste un miliard de spori n fiecare larv infectat.
Msurile de profilaxie constau n
- evitarea cilor de contaminare a coloniilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc.
Apariia infeciei ntr-o familie de albine se poate realiza prin diferite ci de trensmitere:
- folosirea echipamentelor contaminate,
- schimbul de materiale infectate ntre stupine,
- hrnirea albinelor cu miere i polen contaminate,
- albine hoae care transfer o cantitate mare de spori de la coloniile bolnave i slbite la
cele sntoase, etc.
Recoltarea de probe de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA i trimiterea acestora ctre un laborator specializat n scopul
supravegherii stupinei (pentru supraveghere examen Anatomopatologic i microscopic direct
(bacterioscopic); pentru diagnostic examen bacteriologic i PCR convenional).
Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri ntregi sau poriuni de 20 cm2/prob,
fagure cu puiet cpcit.
Fagurii ntregi pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
Fagurele se ambaleaz corespunztor i va fi nsoit de o nota cu urmtoarele date: denumirea
stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i alte date
legate de stupin.
Msurile de combatere a locii americane constau n evitarea factorilor favorizani care pot
determina apariia bolii.
n cazul confirmrii locii americane se impune distrugerea prin ardere a tuturor familiilor
de albine afectate de boal i dezinfecia riguroas a materialului apicol.
Atentie, in miere limita maxima reziduala a antibioticelor este 0, deci ele nu trebuie sa se regasesca
in produsele apicole.
CA URMARE SE INTERZICE UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR IN TRATAMENTUL
BOLILOR LA ALBINE!
Rspndirea bolilor bacteriene n Romnia (loca american) este determinat de factorii
favorizani i anume:
- creterea numrului de colonii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin
la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporal a stupinei lng alte stupini
avnd situaii epidemiologice necunoscute;
- eliminarea unor medicamnte precum antibioticele, oxitetraciclina i eritromicina utilizate
n controlul acestei boli, pentru c acestea las reziduuri n miere;
- nerespectarea msurilor de igien obligatorii i a msurilor sanitare impuse de lege
(echipamentele provenite din stupine infectate au fost obligatoriu sterilizate sau distruse);
- inexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja raportarea tuturor
cazurilor clinice de loca american;
- nedistrugerea familiilor de albine n care a fost confirmat loca american prin ardere;
Page
100
Page
101
Page
102
Denumirea bolii
/ agent etiologic
1.
Examen macroscopic
Material biologic
ACARAPIOZA/
Aethina tumida
BRAULOZA/
Braula ceccae
Albine,
mtci,
trntori, fagure cu
miere cpcit i
puiet
TRIUNGULINOZA/
Meloe variegatus i
Meloe proscarabeus
Albine
culegtoare
SENOTAINIOZA/
Senotainia tricuspis
Albine muribunde
sau moarte
vii
Caractere morfologice
Corp plat, transversal oval, lung de 1,1 mm,
lat de 1,6 mm; prezena nveliului chitinos
de culoare maroroscat acoperit cu perisori;
patru perechi de picioare; aparat bucal
pentru ntepat si supt
Adultul - 5 mm lungime si 3 mm latime,
femelele fiind usor mai lungi decat
masculii; culoare brun inchis - neagra (usor
mai deschisa dupa ecloziune);
Oul - albe, reniforme (2/3 din marimea
oului de albine); Larva - 1,2 cm lungime,
albicioase, deseori acoperite cu un strat
subtire lipicios
Adultul - corp aproape sferic, culoare brun
rocat, acoperit n ntregime de periori
negri; cap cu o pereche de antene, aparat
bucal adaptat pentru supt i lins; trei
perechi de picioare situate pe partea
ventral a toracelui, terminate cu ventuze
cu care se prinde de periorii de pe toracele
albinelor;
Oul (0,76/0,37 mm) form oval, de
culoare alb mat; Larva - (0,8-2 mm)
form oval, alb transparent, cu dou
crlige bucale tipice
Larva - corp segmentat, alungit, culoare
maronie; aparat bucal cu mandibulele
puternice (Meloe variegatus) sau: corp de
culoare galben, cu extremitatea rotund
(Meloe proscarabeus)
Larva corpul: 15 mm lungime i 3 mm n
diametru, alctuit din 12 segmente de
culoare cenuiu deschis, stigmele anterioare
Page
103
Serologie
Metode
chimice
Alte
metode
- Metoda
flotaiei
- Metoda
splrii
Examinarea
fundului
stupului prin
utilizarea
capcanelor
Examinarea n
musculatura
toracic
Examen
bacterioscopic
Examen
bacteriologic
Metode
specifice
TROPILAELAPSOZA/ Faguri,
albine
Tropilaelaps spp.
adulte, resturi
2
Examinarea cu
ajutorul foliei
lipicioase
Reacia de
polimeriza
re n lan
(PCR)
Tehnica
Kiturilor
uscate
BOLI BACTERIENE
LOCA AMERICAN/
Fagure
Paenibacillus larvae
cpcit
larvae
LOCA EUROPEAN/
Mellisococcus
plutonius, Enterococcus
faecalis, Paenibacillus
alvei, Bacterium
eurydice
SALMONELOZA
SAU PARATIFOZA
ALBINELOR/
Salmonella
shotmulleri var.
Alvei (Handuroy) sau
cu
puiet
Fagure cu puiet
necpcit,
larve
moarte
i
deshidratate,
intestinul larvelor
cu semne clinice de
boal
Intestinul
gros,
hemolimfa
albinelor adulte
Page
104
- Tehnica
frotiului
(coloraia Gram)
spori, forme
vegetative;
- Coloraia carbol
fucsin a lamelor
obinute din larve
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Culturi pe mediu
mbogtit (bulionagar, si ser normal
de cal 15%)
Mediul
Barley
Collins;
Produsele:
Bacto Oxoid;
Mediul
Alexandrova
Medii uzuale
bulion, agar;
Medii mbogtite:
MullerKauffmann,
Conkey, Istrati-
- Testul Holst
- Tehnica
picturii
suspendate
modificat
Metode
imunologi
ce:
- Testul de
aglutinare
n tub
- Reacia
de
polimeriza
re n lan
(PCR)
Tehnica
Kiturilor
uscate
Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a
B. Paratyphi alvei
Bahr
SEPTICEMIA/
Pseudomonas
aeruginosa
SPIROPLASMOZA/
Spiroplasma apis
Meitert;
Medii
diagnostic
diferenial
Albine adulte
ACARAPIOZA/
Acarapis woodi
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Examen
imunosero
logic.
Tehnica frotiului
Tehnica frotiului
Albine
adulte,
excremente i tot
intestinul
Tehnica frotiului
intestinului
mijlociu
al
albinelor adulte
Tehnicile
histologice
uzuale - colorare
cu albastru de
metil
Tehnica frotiului
direct
Examenul
micologic mediul Sabouraud
Hemolimfa
albinelor adulte
Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a
serotipul
ui
Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e
si
serotipul
ui
Mediu de baz
(Difco) sau agar F
Bulion standard
pentru
micoplasme
(GIBCO)
i
mediul de cultur
Singhs mosquito
tissue
serotipul
ui
de
Coloratia
Giemsa
Testul
imunoenzi
matic
(ELISA)
BOLI MICOTICE
ASCOSFEROZA/
Ascosfera apis
Faguri cu larve de
albine
Page
105
ASPERGILOZA/
Aspergillus spp.
Larve, nimfe
albine adulte
MELANOZA/
Melanosella mors
apis
Ovarele, oviductele,
vaginul,
peretele
rectului
de
la
mtcile cu leziuni
melanice
Tehnica frotiului
direct
Examenul
micologic
mediul Sabouraud
Mediul geloz cu
extract de levuri
INTOXICATII
medicamentoase
alimentare
(de cules)
chimice
VIROZE
Albine n agonie
sau moarte (150200
g/prob),
fragmente de fagure
Intestinul posterior
de la 10-12 albine
Albine n agonie
sau
moarte,
fragmente de fagure
Fagure cu puiet
cpcit cu semne
clinice de boal
Proveniena
polenului
utiliznd
un
determinator de polen
Identificarea tipului de substant chimic
Intestin posterior mrit i cu coninut de
culoare nchis
Identificarea tipului de virus ADN sau
ARN
Page
106
Cromatogr
afie n strat
subire i
AverollNorris (etil
i
metilparati
on)
Cromatrogr
afie n strat
subire
RT-PCR
ELISA
Frotiu direct
AUTORIZATIE
DATA
no
AUTORIZARII
PRODUCATOR
SITUATIA PREZENTA A
AUTORIZARII
Varatraz
070287
31.08.2007
Valida
Perizin
060026
25.01.2006
Bayvarol
strip
060027
25.01.2006
Fumidil B
161896/5
06.12.2002
Expirata
157178
16.10.2003
Beevital
hiveclean
060233
26.04.2006
Valida
Varachet
forte
070321
12.10.2007
Valida
Mavrirol
070320
10.10.2007
Valida
Protofil
060370
09.06.2006
Valida
Polioel 3
060234
26.04.2006
TRANSAPICOLA SRL
Valida
Vita AFB
diagnostic
kit
060544
09.08.2006
Valida
Vita EFB
diagnostic
kit
060545
09.08.2006
Valida
Nonos
060705
19.10.2006
HERBARIA R.T.
Valida
Mehpatika
060728
06.11.2006
HERBARIA R.T.
Valida
Checkmite+
060811
18.12.2006
Valida
Apiguard
080013
03.04.2008
Valida
Page
107
Page
108
Page
109
Page
110
LUPUL ALBINELOR
Lupul albinelor (Philanthus triangulum L.) este un himenopter duntor care se aseamn cu
viespile, considerat o insect duntoare mai ales larvelor, care se dezvolt n celulele puietului de
albin pe care l distruge.
Atac albinele la urdini, n zbor i pe flori, le fixeaz bine ntre picioare, pe unele le mnnc,
iar cu altele i hrnete larvele din cuib.
Page
111
PSRILE
PRIGORIA SAU ALBINRELUL (Merops apiaster L.)
Prigoria este o pasre insectivor ce ierneaz n rile calde i se distinge printr-un colorit al
penajului foarte frumos.
Page
112
Page
113
SECTIUNEA 6 - ANEXE
I. CARNETUL DE STUPINA
EVIDENTA IN STUPINE ESTE IMPORTANTA SI NECESARA!
Apicultorul sau persoana ce gestioneaz si rspunde de efectivul stupinei trebuie s aib si s tin la zi
un document numit Carnetul de stupin.
-
Page
114
Page
115
Page
116
Miere de salcm
Miere de tei
Miere de zmeur
Miere de
floarea-soarelui
Miere de ment
Aspect
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
Consisten
Culoare
Gust i miros
Mas fluid-vscoas,
omogen
Aproape incolor
pn la galben
pronunat
Galben ca lmia
pn la galben
portocalie
Galben cu nuan
verzuie, rocat sau
maronie
Galben deschis
pn la brun
deschis, cu nuan
rocat, verzuie sau
maronie
Galben sau cu
nuan portocalie,
rocat sau maronie
Galben deschis pn
la brun deschis, cu
Page
117
Miere poliflor
Miere de man
Miere de rapi
nuan rocat,
verzuie sau maronie
arom plcut
Brun cu nuan
verzuie, maronie sau
roiatic pn la
neagr
De la alb glbui
pn la galben
pronunat
STANDARDE MIERE:
1.
2.
3.
4.
Nr crt
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
1.9
Limite min/maxime
Max 20%
Max 23%
Max 23%
Min 70%
Min 60%
Minim 1,3
Max 10 g/100
Max 5%
Max 15%
Min. 20
mierea de salcam nu trebuie sa contina
mai mult de 5% polen de rapita sau
pomi fructiferi
Min. 25
Floarea soarelui
Min. 35
Zmeur
Min. 20
Izm
Min.15
Rapi
Min. 55
Max 0,1 %
Max 0,6%
Max 1%
Max 40/1000 g
Max 3
Page
118
1.10
1.11
1.12
HMF (hidroximetilfurfural)
Zahar invertit artificial
Conductivitate electric (S x 10),:
- Miere de mana
Max 80 mg/1000g
lipsa
1.13
2.
2.1
2.1.1.
CONTAMINANTI
Reziduuri de medicamente de uz veterinar*:
Min 6
Max.18
Min.55
1. Reziduuri de medicamente de uz veterinar: toate substanele farmacologic active, indiferent c sunt principii active,
excipieni sau produse de degradare, precum i metaboliii acestora, care rmn n produsele alimentare obinute de la animalele
crora li s-au administrat medicamentele de uz veterinar respective;
2. Limit maxim de reziduuri: coninutul maxim de reziduuri rezultate n urma utilizrii unui medicament de uz veterinar
(exprimat n mg/kg sau n g/kg produs proaspt) pe care Comunitatea l poate accepta ca fiind autorizat n mod legal sau care
este recunoscut ca fiind acceptabil n interiorul sau la suprafaa produselor alimentare
Page
119
1. Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naional Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul Oficial cu numrul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat n Monitorul Oficial
cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de
bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de
multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului
sntii i familiei i presedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia,
calitatea i etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de mbuntire a condiiilor
de producie i comercializare a produselor apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele de sntate animal
care reglementeaz schimburile i importurile n Comunitate de animale, material seminal,
ovule i embrioni care nu se supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal,
reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabilete reguli de
sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produselor
de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie
produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu
consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei
alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a
procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu
normele de sntate animal i de bunstare a animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor,
republicat;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert
pentru alimente i furaje;
Page
120
19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare privind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a
unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse
medicinale veterinare n alimentele de origine animal
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic
alimentelor de origine animal;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile ulterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntate asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i minerale i de alte
substane la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii
n produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole
i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic
OCP);
Page
121
29.
ADRESE UTILE:
Nr
1
Denumire
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura
Adresa/link
Bucureti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3,
Tel 021-307-24-41, Fax 021-3078635
www.madr.ro
Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureti
021.305.48.23
relatii.cu.publicul@apia.org.ro
Str. Dudului nr. 37, Sector 6, Bucuresti, Cod
060603
Telefon: 0374.150.200, Fax 021-3124967
E-mail: office@ansvsa.ro
www.ansvsa.ro
Adresa: Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, cod
050557, Bucureti,
Tel: 0374.322.013 / 0374.322.000
Fax: 0214.113.394
www.idah.ro
Str. Dudului 37, sector 6, Bucuresti 060603.
Tel: +40 21 220 21 12. Fax: +40 21 221 31 71 email: icbmv@icbmv.ro www.icbmv.ro/
Soseaua Bucuresti-Ploiesti, km. 18,2,
Localitatea BALOTESTI, jud. ILFOV,
cod. 077015
tel. 021.350.10.17 / 021.350.10.18, fax.
0372.049.925
www.anarz.eu
Bdul Ficusului, nr 42, sector 1, 013975
Tel:0212325060
Fax:0212320287
secretariat@icdapicultura.ro
www.icdapicultura.ro
Page
122