Limbajul artistilor

De Andy Rutledge

Ce insemna un bun design pentru bonsai?

Inainte sa incepi sa-ti imaginezi o structura puternica a radacinii si o perfecta ramificatie,
hai sa taiem intai de la baza. Uita elementele individuale si gandeste-te la calitatea
designului. Ce inseamna succes in design?
Uite cateva indicatii pentru succesul designului

designul este evocativ il face pe privitor sa simta

designul este provocator il face pe privitor sa gandeasca
designul pare natural pare ca vine direct din natural
designul este cohesiv are o compozitie integrata; are un sens
designul este interesant atrage privitorul
designul este dinamic intruchipeaza viata si vitalitatea
designul este descriptiv spune povestea unui loc sau o poveste de viata
designul este inteligent rezolva propria concurenta
designul are ritm si curgere - nu este nici monoton, nici haotic

cum adica designul este artistic? Aceasta fraza descrie totul. Ca artist, trebuie sa comunici
totul din lista de mai sus catre privitor. De ex, daca vrei sa portretizezi seninatatea,
frumusetea, unei pajisti cu mar sau ulm, folosesti elementele artistice de design pentru
frumusetea calma, eleganta sau calmitatea. Daca vrei sa portretizezi cazna si cramponarea
precara a vantului ce bantuie crestele muntilor, foloseste elemente artistice pentru tumult,
tarie si putere (cu diferentele evidente dintre viata si moarte)
trebuie sa inveti limba artistica
Protest
daca nu vrei sa folosesti elementele artistice fundamentale? Atunci probabil ca nu vei
reusi sa comunici ceea ce vrei privitorului. Schimbarea unuia dintre elemente peste lista
si designul poate incepe sa devina scamosat catre muchie. Schimbarea a doua sau mai
multe dintre elemente si designul va cadea.
Vorbind despre limba artistilor
pentru a patrunde cu un design si o compozitie artistica( a se citi: sa faci placere si
evocare privitorului) trebuie sa intelegi cum sa folosesti constructia artistica. Vom incepe
cu cateva elemente de baza ale comunicarii artistice.

Vei descoperi ca aceste simple mici elemente vor defini munca ta. Daca intelegi aceste
elemete de baza , poti controla ceea ce comunici prin designul tau

Aliniament si forma

o parte semnificativa a vocabularului de baza a comunicarii artistice este gasit in

aliniament si forma. Diferitele feluri de aliniamente si forme, fiecare dintre ele poate
insemna altceva. Aceste definitii de aliniament/forma sunt oarecum universale in
conotatia lor, chiar de la o cultura la alta. Pt a fi efectiv in comunicarea artistica, trebuie
sa intelegi vocabularul de baza
Pentru trunchi sau ramuri exemple:
Vertical
puternic, increzator, singuratic

camaraderie, similaritate, uniformitate

greu, rigid, un grup de persoane

mama/tata fiu/fiica

Perpendicular
stabil, stoic, masculin

opusul de la comun!!, din diferite surse/origini, bariera

static, intrerupt

Inclinat

miscare liniara, drama, precaritate

actiuni

ridicare/crestere, plesnire

stabil, perspectiva

instabil

Orizontal
calm, odihnit

Curb
natural, calm, stabil, matur

lenes, serpuitor, curgere, usor, relaxat, perspectiva

natural, inmugurire, spontan, fericit

cercetare, natural, tinerete

etalare, batran, obosit

agatator, batran, obosit, trist, plangacios

infloritor, calm, feminin, ritmat

In unghi
activitate, energie, rapiditate, masculinitate

furie, energie, haotic, cazna

conflict, haos, furie, confuzie

Rotund
nestirbit, matur, complet

Interpretari si observatii de baza

Unele caracterizari generale pentru fiecare dintre sectiuni poate ajuta sa stabileste
definitiile de baza ale liniei si formei:

Forma unghiulara activitate, rapiditate, masculinitate, formalism, asprime, saracie,

lupta, asperitate, stabilitate
Forme rotunde ragaz, usurinta, fiminitate, infromalism, confort, lux, calm, delicatete,
instabilitate.
Poti sa folosesti aceste definitii de baza pt mapa de linii si forme ca un ghid pentru
designul bonsaiului tau. Unlele din aceste linii sau forme pot fi fundamentul pentru
caracterul bonsaiului tau. Vorbind in general, asta inseamna ca trunchiul sau/si ramurile
pomului tau vor fi o parte dintr-o tema specifica.
Aceasta tema va fi numai baza caracterului designului tau. De cand un bonsai si etalarea
lui reprezinta mai mult decat trunchiul si ramurile, efortul vocabularului si comunicarea
artistica treuie extinse mai departe de aceste elemente de baza. Mai mult, intregul tau stil
si prezentare trebuie sa fie compatibile cu intreaga tema a designului tau.
Aici compozitia artistica devine importanta. Compozitia este ceea ce face un tot dintre
diferitele elemente adunate ca un intreg; ce intoarce manunchiul de instrumente si notele
din aceasta pagina intr-o frumoasa simfonie. Vom examina compozitia in capitolele
urmatoare
in aceste imagini, uite cum trunchiul si ramurile in fiecare caz lucreaza impreuna pentru o
tema cohesiva

Pinul japonez negru. Caracterul de calmitate, putere si stoicismul a acestui trunchi puternic este
rasunator in puterea ramurilor. Larghetea, adancimea vasului determina elementul perpendicular.
Largimea ghiveciului adauga un sens de seninatate compozitiei. De asemenea marimea vasului
determina caracterul.

pinul rosu japonez. Netezimea dar imprevizibilitatea curbelor trunchiului se transmit ramificatiei.
Intregul pom are consistenta in energie. Mai mult, rotunjimea curbelor este inclusa in asezarea
pamantului in vas. De asemenea caracterul informal al pomului este reflectat si in informalitatea formei
vasului.

Zelcova serata. Puterea trunchiului si a ramurilor fac ca acest pom sa para foarte puternic, chiar
masculin. Aceasta putere este contrabalansata de netezimea scoartei si de caracterul rotund al pomului.
Rotunjimea evoca maturitate si calm.

Culoarea
cum poate fi folosita culoarea in comunicare? in general :
culori inchise = masculinitate, putere, melancolie, formalitate
culori deschise = feminitate, delicatete, fericire, informalism

Textura
ca si culoarea, textura poate fi folosita in multe feluri pentru a comunica valoarea. Unele
observatii de baza despre textura:

textura grosiera masculinitate, maturitate, asprime, putere

textura neteda feminitate, tinerete, delicatete

In urmatorul capitol vom examina unele dintre telurile comune si framantate designuri de
bonsai.
Estetica bonsaiului
teluri si alegeri
Ce vrei sa comunici cu bonsaiul tau?
Da, trebuie sa incerci sa comunici ceva eventualului privitor al bonsaiului tau sau vei crea
un bonsai neinteresant?
Raspunsul la aceasta intrebare va varia in functie de individualitatile si diferentele dintre
bonsai deoarece fiecare pom are un caracter individual. ......
Reafirmare
Un tel comun in designul bonsaiului este sa descrii un ideal. Este interesant sa dezvolti un
arhetip. Multi dintre noi sunt inclinati sa creeze un pom inafara regulilor, ca un ultim
specimen de bonsai declarat. Nu ma refer la ultimul design al bonsaiului. Vreu sa spun un
exemplu arhetip de un anumit fel sau o anumita forma clara de pom.

Acest fel de efort poate fi usor dus la capat cu o exagerare (ca in imagine)

, dar pt a reusi
efectiv, designul trebuie sa angajeze o anumita exagerare. In arta, aceasta exagerare este
numita reafirmare, sau uneori design punctual focalizat.
Intr-un film, de exemplu, regizorul cand filmeaza o scena in umbra poate pune lumina vis
a vis de ochii personajului. Asa vede audienta expresia importanta de pe fata actorului
pentru a carateriza tristetea sau teroarea sau surpriza importanta in acea scena. Acesta
este un artificiu, dar este important pentru a comunica valoarea scenei
Cand pictezi o imagine a unei figuri eroice, artistul poate aseza punctul imaginii asa incat
in perspectiva sa se vada turnurile eroului, creandu-ne noua imaginea gloriei lui. Asa
artistul comunica puterea si forta si eroismul. Asa, reafirmarea este creata printr-un punct
al imaginii.
In fotografie, artistul poate crea reafirmarea unei anumite zone a fotografiei prin
luminozitatea redusa a celorlalte zone. Intai vedem ascutimea si punctul focalizat clar.
cu bonsaii, reafirmarea este obisnuita, dar nu intotdeauna inseamna marime, perspectiva,
mutare sau textura(mai mult despre reafirmare in cap.5)

cateva exemple:
Aici (mai jos), reafirmarea tine de forta si putere. Trunchiul subtiat la varf si enorm la
baza, comunica aceasta calitate. Acest fel de design este obisnuit referitor la bonsaii
stilului sumo. In afara de marimea si subtierea trunchiului care indica putere, aceasta
configuratie de asemenea mai indica o perspectiva foarte apropiata. Diferenta de
dimensiune intre varf si baza da o perspectiva pomisorului, creand senzatia de suplete si
forta. Evoca un sens al statului drept a unui mare pom cu o puternica structura de turn.

Acest tip de design indica de asemenea fantezie. Mai mult de atat doar exemplificand
puterea si marimea, acest tip de design adesea indica o incursiune intr-o imagine sau
poveste cu zane.
Fantezia este o motivatie puternica si comuna pentru artistul creator de bonsai, in munca
lui stilistica . Multi dintre noi fac efort sustinut in crearea unui bonsai, deoarece prin
bonsai noi putem realiza unele lucruri care ne apar noua ca fiind fantastice. Fantezia

inspira creativitate care adesea implica caricatura si pomii apar in imagini bineinteles ca
si caricaturi ale pomilor puternici.
Aceste designuri de bonsai (de mai jos) reafirma impactul puterii si tumultului naturii
asupra pomului. Acesti bonsai comunica faptul ca vanturile aspre forteaza trunchiul si
ramurile pomulului asprind formele rasucite care reprezinta forta si mutare.

Ienupar brodat

Pin cu trunchi rasucit

Ienupar hartuit
Aceste designuri (de mai jos) reafirma lupta dintre viata si moarte. Ei descriu pomii care
au fost torturati de forta naturii si au luptat de mult timp.

Evidenta clara a luptei

Parte din ceea ce face aceasta imagine atat de interesanta si puternica este cum
contrasteaza cu propria mortalitate. Cand vedem astfel de imagini, propria noasta
constienta sau subconstienta se refera mai degraba la noi insine nu numai la pomii care ii
vedem. Aceasta experienta vizuala face imaginea mai interesanta decat o constienta,
inducandu-ne raportarea la propriul ego. Noi suntem nesemnificativi prin comparatie cu o
astfel de constitutie si longevitate.

Ramurile acestor pomi (de mai jos) expun blandetea, miscarea delicata care transmit
gratie si frumusete. Trunchiul slab (pirpiriu) si ramurile delicate sugereaza puternic gratia
feminina. Textura scoartei de asemenea indica feminitate si frumusete.

Aceasta stewartia personifica gratia feminina

Artar gratios si calm

Personificarea in arta
Dupa citirea acestei sectiuni despre unele dintre idealurile naturii exprimate in desingul
bonsai, trebuie inteles ca aceste idealuri uzuale descriu calitatile umane.
In multe cazuri, ceea ce apreciem in arta si in natura sunt similare sau identice cu acele
lucruri pe care le apreciem noi insine. Nu trebuie sa fim surprinsi ca atat de mult din
munca artistilor, poate sa personifice creatia lor, insa cu asa efort. Artistii adesea fac efort
sustinut sa imbine munca cu calitatile umane.
Chiar daca noi nu impunem calitatile umane direct in munca noastra, noi adesea cream o
imagine care furnizeaza contrast intre noi si imaginea sau calitatile expuse ca o sugestie
dramatica a multe dintre padurile moarte si pomul batran. Varsta inaintata pe care o
comunica face bonsaiul mult mai interesant prin contrastul pe care il reprezinta cu scurta
noastra viata. Sau, in cum apreciem noi un pom gigantic, raportat la contrastul cu
dimensiunile noastre insignifiante.
Gradul de succes pe care il transportam in aceste calitati umane si emotii umane prin
munca artistica este adesea proportional cu succesul artistic exprimat. Multi dintre noi ne
gasim pe noi insine foarte ineresanti si complexi (ego) si adesea ne impunem in munca

noastra pe noi insine (propria noastra perceptie asupra calitatilor noastre) sau propria
noastra experienta in arta pe care o vedem. Daca putem foarte usor sa facem asa, putem
gasi munca mult mai interesanta.
Insa daca intr-o piesa de arta putem gasi referinte clare ale calitatilor umane pe care noi le
apreciem in noi sau in altii, vom gasi putin interes in munca de exprimare.
De exemplu, cand un fotograf face o fotografie a unei banci intr-un parc in iarna, nu
incearca sa capteze imaginea bancii din parc. Incearca sa capteze emotia umana si
experienta umana, sau sa transmita de cele mai multe ori ceea ce a simtit cand a vazut
banca.
In acest caz, poate face o fotografie in alb/negru (sentimental, memorie, trecut,
melancolie) si poate include una sau mai multe ramuri dezgolite in fundal (iarna, frig
lucreaza bine in prezentarile alb/negru, tristete etc) si nu sunt oameni in fotografie. Daca
este intr-adevar buna, se asigura ca nu exista gheata sau zapada care sa se vada in
fotografie care ar putea fi o explicatie prea literara pentru orice este rece sau lipsit de
viata.
Chiar gandit nu sunt oameni in fotografie, nu este nici o fata trista, nici o referire la
umanitate (dincolo de banca), fotografia este o pictura a singuratatii, a tristetii ganduri
umane, emotii umane. Asta este arta, sa faca invizibilul vizibil, chiar tangibil ........ facand
absente gandurile prezente, ochii nostri vazand o reflectie a experientei noastre.
Acum, acest interes generat de personificarea in arta nu este intotdeauna un mijloc, dar
adesea efectiv pentru a obtine asa ceva. Personicarea ca intruchipare a indealurilor naturii
este doar un mijloc (o unealta) pe care ar trebui sa consideri ca il poti folosi la designul
bonsaiului tau.
Designuri specifice unor specii
Trebuie sa retii ca unele specii de pomi folositi pentru bonsai pot adesea fi modelati in
stilul si maniera similara cu alte specii de bonsai. De exemplu, este comun sa gasesti o
Cryptomeria japonica formata in stilul drept un sus si arareori in alte stiluri. In mod
obisnuit vei gasi o Zelkova serrata formata in forma stilul matura

Cryptomeria bonsai

Cryptomeria in natura

zelkov
a bonsai
Zelkova in natura

gutui inflorit -bonsai

gutui inflorit in natura

bonsai ienupar

ienupar in natura

chiparos chel-bonsai

chiparos chel in natura

Iar aceste exemple de forme naturale nu sunt doar exemple pe care le poti urma in munca
de design cu aceste specii, adesea ele ar trebui sa fie ceva de baza. Adesea aceste forme
sunt folosite sa supra-evidentieze ceea ce sunt considerate a fi cele mai importante
trasaturi ale speciei. Aceste forme arata efectiv caracteristicile importante ale speciei pe
care o reprezinta si, in consecinta, arata mai usor atractivitatea.
Evitand aceste elemente specifice speciei in designul bonsai pot fi un prost sfatuitor
pentru lucrul impotriva naturii si aprecierii/interesului uman. Cu siguranta asta nu este
intotdeauna asa, dar acesta este un motiv des sa ai grija la motivele pe care le iei in
considerare la formele tale deviate dupa un model din natura in efortul tau de a crea un.....
design bonsai.
Preocuparile cu Pom sunt doar varful iceberg-ului in eficacitatea si talcul designului
bonsai. In urmatorul capitol vom explora unele dintre aceste chestiuni.

Provocarile inerente in arta bonsai

lectie de pictura peisaj
Pictorii de peisaje sunt confruntati cu multe asemenea provocari, precum artistii bonsai.
Oricum, ceea ce ei creaza nu sunt pisaje actuale, ci mai degraba mangaieri ale penelului
pe o panza. Asta prezinta artistul in confruntarea sa cu dificultatea temei, comunicand
impactul a ceea ce este familiar oamenilor, fara a folosi nici un element natural prezent in
ambianta pe care el/ea intentioneaza sa o descrie pe panza. Mai mult, artistul face o scena
ce pare importanta sau atragatoare pentru el.
Cele mai importante lucruri pe care artistul trebuie sa le stie, sunt:

1. artistul poate comunica foarte putin cu o copie ce relateaza fidel. Numai pictand o
pictura exacta a unei scene din natura asa cum apare in natura vom obtine o
munca moarta. Pictand vom avea un mic impact deoarece acolo nu este o
compozitie, sentimente, interpretare, nici un element uman. Artistul descrie si
inzestreaza un punct de vedere ei nu numai inregistreaza.
2. pictand un peisaj (ca si in multe alte arte), lucrarea este afectata de lucrurile
umane. Fiecare parte a unei picturi sau sculpturi sau compozitii muzicale sau
bonsai este adeseafara viata doar daca nu intruchipeaza sau face referire la
elemente umane experienta umana, emotiile umane, calitatile umane etc. daca
nu inveti nimic altceva in studiul tau artistic invata asta...
nu este nici un motiv sa pictezi o pictura sau sa compui o piesa muzicala sau sa
fotografiezi o fotografie daca nu este o interpretare a simtirilor artistului sau ceea ce vrea
sa imparta, sa exprime.
Artistul spune o poveste. Povestea pe care o spune artistul tb sa comunice lucruri umane
de vazut sau de ascultat. In cele mai multe cazuri, o pictura a unui curs de apa intr-o vale
este creata doar pt ca artistul vrea sa comunice ceva ce a vazut in vale prin suvoiul de apa
sau ceea ce simte el cand se uita la acea scena. Valea si suvoiul sunt doar referiri la lumea
noastra, dar mesajul punctul picturii este ceea ce artistul a simtit.

Aceste conventii artistice sunt tehnici pe care le foloseste artistul sa manipuleze

elementele in scena pt a transmite lucrurile pe care el vrea ca privitorul sa le inteleaga ca
importante. Deci realitatea naturii este numai o referite pt ceea ce artistul creaza prin
experienta emotionala sau povestea impartasita. Aceasta poveste sau eventualele
elemente compozitionale ale picturii nu sunt toate despre pomi si suvoaie de apa si nori.
Acesti factori nu sunt intreaga masura a artei, dar constituie o mare proportie din ceea ce
artistul are nevoie sa aiba in minte (sau doar sa fie natural) cand creaza arta.
Acum inapoi la bonsai
Deci este la fel pt artistul bonsai si mediul lui pomii, vasul, si elementele ajutatoare.
Rezultatul succesului in design bonsai nu tine atat de mult de trunchi si ramuri si frunze,
ci povestea si emotiile artistului pe care vrea sa le comunice; lucururile umane care pot fi
comunicate.
Realizarea unei imagini de natura cu bonsai nu este atat de usor cum pare. Faptul este ca
bonsaii nu sunt in marime naturala ca afara in pajiste sau pe panta muntelui,mai degraba
pomii mici ce cresc in vase, aduc multe provocari artistice; nu ca si la pictor care
foloseste penelul si panza pt a realiza oameni adevarati sau pomi adevarati sau munti reali
sau compozitorul care foloseste note si sunete de la variate instrumente pt un
discurs(melodie) sau o imagine video.
Pt a compensa aceste mari diferente de marime, perspectiva, mediu inconjurator sau
varsta, artistii bonsai trebuie sa angajeze comunicare si inteligenta clara, chiar tehnici
inselatoare. Aceste tehnici sunt pretiozitatea folosita in portretizarea imaginii sau
sentimentele pe care artistul vrea sa le vada privitorul si sa le simta. Aceste afectari
(pretiozitati) ale formei si compozitiei pot fi considerate sinteze ale limbii artei.

Comunicand caracteristicile vizuale

Marime
Marimea este evident diferenta dintre bonsai si pomii normali. Bonsaii au de obicei
inaltimea de 90cm sau mai putin. Adesea lucram pt a portretiza o imagine foarte larga a

pomului si aceste provocari trebuie sa aiba succes in a prezenta o imagine credibila. Uite
cateva cai de a accesa aceasta provocare:
inclina pomul intr-o parte usor
Manipuland trunchiul aliniindu-l asa incat bonsaiul, coroana in special, inclinat catre
privitor are efectul de a oferi perspectiva ca pomul este mai aproape de el. De obicei cand
ne uitam la pomi, ii vedem din perspectiva noastra din care stam pe pamant sub ei sau in
vecinatate. Acest punct reprezinta o imagine pe care am invatat sa o asteptam cand
privim pomii. Prin inclinarea bonsaiului catre privitor, el capata ceva din aceasta
perspectiva, care ajuta bonsaii sa creeze o imagine a unei masuri mari.

O vedere in sus a unui pom din apropiere.

Uite cum transporta simtirea catre tine si te imbratiseaza

proportia ramurilor

O caracteristica a pomilor mici, tineri este ca ei in general au ramuri care sunt chiar mari
in proportie cu grosimea si inaltimea trunchiului lor. Pomii mari batrani ( in functie de
specie) in general au ramuri care sunt chiar mici in proportie cu grosimea si inaltimea
trunchiului
Cu bonsaii nostri, putem crea impresia de marime prin descresterea marimii ramurilor
relativ la marimea trunchiului

Acest ienupar evoca un pom foarte

inalt datorita trunchiului lui, proportiei inaltime - grosime, ramurile mici (in comparatie
cu trunchiul) si descresterii dintre noduri de la baza la varf.
Nu acelasi lucru este adevarat pentru frunzis: Ramurile scurte si inaltimea pomului pe
care il vedem.
descresterea dintre noduri in sus pe trunchi

Pentru privirea noastrea dinspre pamant, cand ne uitam sus spre pomi, ramurile par sa se
apropie intre ele de la baza spre varf. Cat timp aceasta este o trasatura comuna a pomilor,
perspectiva noastra exagereaza impresia, facand ca ramurile sa para chiar apropiate unele
de altele. Ne apare ca trunchiul descreste in spatiile internodale cat mai sus ajunge
privirea noastra.
Cu bonsaii nostri putem usor exagera aceasta impresie pt a crea senzatia unei masuri mari

sau inaltimi.
Acest pin japonez este chiar batran si are scoarta grunjoasa. Ramurile lungi su subtiri fac
ca pomul sa para foarte tanar si chiar mic.

Aici este acelasi pom dupa restilare. Uite cum

pomul pare mult mai inalt acum. Ramurile sunt mai bine proportionate este folosit mult
mai bine materialul.
perspectiva
Deoarece vederea noastra normala asupra pomilor (cand intr-adevar ne uitam la ei) este
din apropiere si dinspre pamant, partea cea mai larga a trunchiului, baza, este in general
chiar aproape de noi. Portiunile din sus ale pomului sunt mai la distanta de noi. Aceasta
distanta si perspectiva aproape de la nivelul pamantului lasa o impresie distincta de
conicitate a trunchiului. Trunchiul pare conic si perspectiva noastra exagereaza marimea
trunchiului, referitor la inaltime.
ceva despre exagerarea marimii si conicitatii trunchiului
Putem lucra cu aceasta perspectiva de aproape pentru privitorii bonsaiului nostru prin
largimea trunchiului si conicitatea oarecum exagerata. Asta este principiul calauzitor
implicat in ratiunea trunchiului cu largime spre inaltime si devine folositor.

Exagerarea conicitatii trunchiului la

acest artar trident este data de perspectiva de apropiere.
Aici (jos) este un exemplu de afectare a trunchiului

....
Aici (deasupra) vezi un pom sycamore care apare de la distanta. Din aceasta perspectiva,
vedem ceva mai aproape de actuala proportie a pomului. Uite ca raportul trunchi -

inaltime este 1:19. In arta bonsai, este neplacut ca orice altceva decat stilul bunjin sa aiba
succes folosind acest raport. Pt bonsai, un raport 1:3 la 1:2 este cel mai adesea de folosit
deoarece de obicei arata bine (dar nu intotdeauna). Aceasta deoarece incercam sa
portretizam imaginea unui pom mare si acest raport este mai apropiat aproximativ decat
ce vedem din perspectiva noastra normala cand ne plimbam prin vecinatate sau prin parc

sau afara in salbaticie.

Aici (deasupra) vazut mai de aproape, raportul este de aprox 1:10 (aproape jumatate din
vederea anterioara). Vedem acum cum acelasi pom pare sa aiba un trunchi cu mai multa
putere si o conicitate mai accentuata cand privim din apropierea proxima. Aceasta
senzatie este ceva ce incercam sa cream in aproape toate stilurile si compozitiile cu
bonsai.

In desenele de deasupra, uite cum ei pot usor, fiind acelasi pom, sa arate altfel de la
distante variate. De la stanga la dreapta, sugereaza: departe, aproape, langa el. Ia in
considerare aceste forme cand creezi designul bonsaiului tau.
Fi atent sa nu incerci si sa folosesti orice set raport largime inaltime a trunchiului pt toti
bonsaii. Trunchiul cu o proportie largime inaltime este dependent de imaginea pe care
vrei sa o portretizezi si nu la orice formula. Raportul largime-inaltime este just de folosit
pt expresie. Daca folosesti un astfel de raport pt toti bonsaii tai, efectiv vei obtine o
expresie nula care poate fi realizata folosind aceasta metoda.
Ratiunile de scadere sunt pentru crearea senzatiei de apropiere proxima, putere, varsta sau
forta. Ratiunile de crestere sunt pentru crearea senzatiei de departare, gratie sau conditiile
mediului inconjurator sau pt portretizarea stilului bunjin. Invata sa folosesti raportul care
este apropiat pt fiecare compozitie bonsai specifica. Fa din acest raport intarirea
mesajului pe care sa-l prezinti si lasa celelalte elemente compozitionale ale pomului si
etaleaza acest raport ( mai multe despre asta in sectiunea designului integritate).
Varsta
De obicei, noi dezvoltam si cream un stil bonsai pt a crea un sens al unei mari varste. Asa
cum am mentionat, bonsaii adesea portretizeaza idealuri arhietipice. Fara consideratie pt
caracterul individual special noi lucram la portretizarea cu bonsai, impresia unei mari
varste este adesea parte din acest mesaj. Oricum, cei mai multi dintre pomii cu care noi
adesea lucram sunt relativ tineri. Dand multi ani prin dezvoltare , semnatura varstei va
veni, dar de asemenea vrem ca tinerii bonsai sa para foarte batrani. Deci, trebuie sa
folosim tehnicile artistice pt a crea varsta.
In plantarile de grup bonsai, ai oportunitatea sa folosesti pomi de varste variate (aparent
varste) pt a introduce dinamism in compozitia ta. Asa cum un compozitor sau muzician
foloseste multe sectiuni tacute ale piesei muzicale pt a spori si contrasta cu sectiunile
inalte sau joase, pomii tineri intr-o plantare de grup furnizeaza un contrast interesant si
dinamic cu pomii mai batrani din grup.

unghiul descendent al ramurii

O cale de a indica varsta avansata a bonsaiului este sa inclini in unghi, in jos ramurile. Ca
si varsta pomilor, modul de extindere a ramurilor adesea este inclinat in jos. Mai mult,
efectul cumulativ al caderii grele de zapada cauzeaza la multi pomi inclinarea ramurilor
in jos spre trunchi ca si cum a trecut mult timp. Aceasta caracteristica este de obicei
intalnita la conifere, dar uneori si la deciduos.
buna dezvoltare a suprafetei structurii radacinii
Cand pomii imbatranesc, ei de obicei arata o structura a radacinii mai dezvoltata si mai
vizibila decat arata pomii tineri. Aparenta varsta a bonsailor este data si de o astfel de
buna dezvoltare (ca in poza de jos)

Baza radacinii unui pom batran

trunchiul exagerat crescut
In multe cazuri, pomii foarte batrani au un trunchi foarte larg, chiar masiv in comparatie
cu inaltimea lor. Ca in perspectiva descrisa inainte, aceasta trasatura poate crea o
impresie de varsta la fel ca si marimea.

Un batran camfor cu un trunchi gras

Un bonsai artar care sugereaza varsta datorita trunchiului exagerat crescut

structura coroanei deschise
Frunzisul complet, luxuriant care acopera structura este tipic pt pomii tineri sau chiar
maturi, dar rareori la pomii f batrani. Cand pomii devin batrani, ei tind sa aiba mai mult
spatiu in interiorul coroanei si o compozitie mai deschisa. Frunzisul cu structura deschisa
la bonsaiul tau poate indica impresia intrarii aerului la un pom foarte batran.
o structura mai vizibila
Asa cum se vede in imaginea urmatoare, pomii tineri au frunzisul luxuriant cu tendinta de
a acoperi chiar structura ramurilor. Ca si la pomii in varsta, structura ramurilor matura
arata mai mult caracter. In acelasi timp, frunzisul devine spart si mai mult din structura
devine vizibila.
De cand tindem sa asociem structura mai vizibila cu pomii mai batrani, designul
bonsaiului arata mai mult din structura ramificatiei si ajuta in convingerea ca este o varsta
mai mare.

Acest pin japonez pare foarte, foarte batran (secular), din cateva motive, dar in principal
datorita faptului ca vedem spatiile din frunzis si structura imbatranita a ramurilor in
mijlocul frunzisului. Acelasi pom poate parea foarte tanar daca frunzisul acopera ramurile
vizibile acum.
semne de stricaciuni
Asa cum pomii cresc in realitate, ei constant infrunta natura neinduratoare; stricaciunile
periodice ale vantului si frigului, atacul insectelor si bolile etc. Incorporand aceste
trasaturi in designul bonsaiului tau poti crea o aparenta de varsta.
Retine ca acest fel de stricaciune nu trebuie sa para recenta. Pt a fi convingator, cicatricile
trebuie limitate de umflaturi ale tesutului sanatos. Cicatricile nu trebuie sa fie rotunde, ci
in forma neregulata. Lemnul mort poate fi batran in aparenta mai mult decat o cioplire
noua. Un varf rupt poate aparea ca fiind facut cu mult timp in urma.

scoarta consistenta, bulgaroasa (specifica unor specii)

Pomii incep viata cu scoarta neteda si multi dintre ei capata scoarta grunjoasa odata cu
varsta. Pe parcursul vietii lor, ei vor avea zone de imbatranire, dezvoltate pe scoarta si
ramuri tinere cu scoarta neteda. Pomii foarte batrani au o scoarta cu o textura consistenta
pe intreaga lor structura, dar in sagetaturi mici.

Acest pin japonez rosu pare batran, mai ales datorita consistentei scoartei grunjoase pe
intreaga structura. Chiar si ramurile mici au asemenea caracteristici ca si textura

trunchiului.

Styrax japonex arata ca si cum

ar avea o varsta inaintata datorita, partial, maturitatii si consistentei texturii scoartei pe

intreaga structura a pomului.
Trece timp sa o dezvolti; dar la un bonsai cu consistenta, scoarta grunjoasa il va face sa
para mai batran decat fara scoarta grunjoasa sau cu scoarta grunjoasa doar pe anumite
portiuni ale trunchiului sau ramificatiei. Exista cai sa grabesti dezvoltarea procesului de
imbatranire a scoartei, dar cu cele mai efective mijloace dureaza putin timp.
Mediul inconjurator
Sa spui o poveste poate fi partea importanta a artei bonsai. O importanta parte a acestei
povesti este de obicei concentrata pe mediul inconjurator al bonsaiului si pe elementele
de companie ce o sugereaza.
etalarea insotirorilor
Exista cai variate de sugestionare a mediului inconjurator al pomului si multe dintre ele
sunt reprezentate de elementele de baza comune formei traditionale de etalara a
bonsaiului. Un simplu insotitor al plantei vine din mediul inconjurator pe care vrei sa il
induci si poate fi un bun indiciu ambiental. Astfel, un pergament care are pictat pe el o
gama de munti sau plante de mlastina sau furtuna sau un singur munte in departare pot
oferi referirea necesara.

Un suport este tipic de folosit pt etalarea bonsaiului si serveste la multe functii. Intai, este
un element de formalitate. Etalarea artistica este de obicei formala si suportul ajuta sa
inspiri aceasta tema. Mai mult, suportul este folositor sa realizeze variate nivele de
importanta si/sau locatie geografica in cadrul etalarii. Aceasta este de asemenea o parte a
formalitatii etalarii.
Un insotitor al plantei, de exemplu, poate avea un mic suport, dar bonsaiul este centrul
etalarii, astfel este asezat mai sus. Ca discutie, specia de bonsai meadow poate ocupa
un suport mic, iar elementul insotitor in departare, un munte suiseki poate fi pe un suport
mai inalt, indicand aranjamentul natura al acestor elemente in natura.

Aici (deasupra) elementul insotitor ajuta planta sa sugereze un ambient particular (poate
mlastina/lunca sau pajiste). Mai mult, culoarea plantei ajuta la sustinerea anotimpului
(sezonului) care este implicat de ramurile dezgolite ale pomului.
Este mult de spus la etalarea formala ca aspect al artei bonsai. Este un subiect care este
vital etalarii artei bonsai si este mai presus de scopul acestui text. Eu chiar recomand ca
cititorul sa devina familiar cu aceste principii gasite in alte texte, educatia ducand la o
etalare practica a compozitiei.

vasele
Marimea si forma vasului poate efectiv sa indice ambientul. Uite doar cateva cai de
folosire a acestor elemente pt acest scop.
Retine: aceasta sectiune nu contine elementele de baza pt potrivirea vasului pomului.
Sectiunea cu principiile vasului poate fi inteleasa inainte de a te indrepta la aplicarea
principiilor artistice explicate aici.
indicarea unui pom ce creste intr-o crevasa de piatra
Un vas negalzurat care este mai inalt decat larg poate ajuta sa sugereze o expunere a unei
rape de piatra cu pomul crescand in crevasa. Acest efect este folosit la un pom cascada cu
un trunchi firav.
O alta forma de vas pt acest fel de imagine este vasul semiluna. Vasul semiluna are de
obicei textura unei rape de piatra si calea pe care semiluna tinde sa o invaluie baza
pomului ajuta la crearea imaginii a pomului ce creste dintr-o crevasa.
O alta cale de a portretiza acest ambient este sa plantezi pomul direct pe piatra. Asta
poate fi facut si in stilul piatra peste piatra sau stilul saikei, cu pomul plantat in crevasa
sau in solul ce este pe piatra.

Pin in vas semiluna

Artar trident crescand pe piatra.

O evocatoare a plantarii unui pin pe o stanca mare.

Chiparos hinoky in vas evocativ

Stewartia creaza o imagine f convingatoare

indicand un pom crescand intr-o pajiste larga
Un vas larg si adanc, oval, rotund sau rectangular sugereaza imaginea unei pajisti largi. Pt
a spori aceasta imagine, o buza stearsa pe obada vasului poate aduce expresivitate. Acest
tip de imagine ajuta cel mai bine cu pomii care sunt comuni in pajisti si cand sunt formati
ca matura sau forma matura neregulata.

Acest bonsai pare a fie luat direct dintr-o

pajiste. Si cresterea perpendiculara si vasul ajuta sa se induca aceasta idee.

indicand o preerie sau balarii batute de vant

O lespede plata pe care se planteaza poate ajuta sa sporeasca imaginea portretizata de
pomi batuti de vant.

indicand o colina cu padure

Si un vas oval adanc si o lespede convexa au efectul sa indice o colina pt plantarea unei
paduri de pomi bonsai. In aceste acazuri, este de asemenea de ajutor sa movilesti solul
usor pt a ajuta la portretizarea acestei imagini.

Aceasta cultura de ulmi este foarte evocativa

Artarul trident este natural in grup

muschiul
Muschiurile de tipuri variate sunt comun de folosit pt designul bonsai pt etalare. Un
asternut subtire de muschi luxuriant introdus pe sol poate oferi impresia unei peluze de
iarba. Cat timp este singur poate fi atractiv, sunt cai sa folosesti muschi sa creezi
contextul specific la compozitia ta bonsai.
Muschiul poate da impresia de varsta si permanenta compozitiei tale. Poti muta pomul
doar saptaman urmatoare, dar trebuie sa aplici muschiul corect pe sol, poti crea senzatia
ca pomul a crescut in acel loc de decenii sau secole. Oricum, este mai efectiv daca
muschiul a avut timp sa creasca usor pe suprafata radacinilor si chiar pe trunchi. Retine
ca nu la fel se intampla atunci cand muschiul nu creste in aproiperea scoartei pomului.

Un pin batran cu muschi care sigur a crescut ceva timp, asa incat muschiul a crescut si pe
suprafata de deasupra radacinii.
Cand este folosit muschi de tipuri diferite, poate oferi impresia unei pajisti alpine sau a
unui luminis in munti. O carpaceala cu muschi poate avea ca efect sa indice un ambient
aspru cat timp asternutul indica mai munt din acest ambient.

Un asternut solid
de muschi sugereaza calmul

O carpaceala cu diferite tipuri de mucnhi sugereaza un ambient mai aspru

Daca muschiul are steaguri de flori, fi sigur ca ele sunt indreptate in aceea directie. Mai
mult, fi sigur ca aceasta directie coincide cu directia de crescut a bonsaiului tau. Acest
mic detaliu poate completa sau defaima integritatea compozitiei tale.
Natura irelevanta
In prezent, arta bonsai devine mai mult o licenta de design pentru concentrarea artistica
mai mult decat o natura. Aceasta este o foarte importanta premisa pe care tu trebuie sa o

dezvolti in ideea de a produce o arta bonsai cat mai expresiva. Nu uita artistul nu scrie;
el interpreteaza si descrie.
Compara orice lista de cusururi bonsai si apoi plimbate afara in vecinatate sau in
parc sau in padure si vei putea repede sa gasesti fiecare din acesti bonsai in fiecare
pom pe care il vezi. Oricum, este importanta sa intelegi ca existenta acestei forme de
crestere a pomilor in natura este foarte irelevanta pentru designul bonsaiului tau.
Ce este relevant este ca aceste forme de crestere a unui bonsai comunica sau nu
reusesc sa comunice privitorului, si cum ei contribuie sau nu contribuie la
obiectivele designului.
Faptul este ca, aceste forme de crestere care sunt considerate ca au sau nu au defecte
deoarece natura sau regulile spun asa, nu este pt ca ei nu ar contribui efectiv clar la design
si comunicare. Ei in general se opun dorintei tale de comunicare artistica. Mai mult, ei nu
sunt parte din ceea ce in general este recunoscut ca frumos la un nivel de baza.
Ei in general ghideaza si nu incearca sa spuna ca elementele imperfecte gasite la pomii in
matura trebuie intotdeauna eliminate din bonsaiul tau. Dar este in general adevarat. Sunt
cai sa folosesti imperfectiunile artistice ale naturii. Asta inseamna violarea conventiilor
de baza si nu este usor sa explici prin conventiile de baza, dar fac diferenta intre
conventia de baza de calea a ceea ce se doreste. Intelegand ce este comunicat de o
imperfectiune particulara poate usor fi folositor. Succes in incercarea de intelegere.
Nu elemente natura in arta bonsai
Cel mai potrivit, atunci cand lucrezi la o portretizare a unei imagini a unui mare pom, este
de obicei recomandabil, sa eviti elementele comune ale structurii pomului gasit in natura.
Inca o data, motivul este artisticul in natura.
Simplifica-ti viata
Unul din elementele de baza al artei, este simplificarea. Simplificarea este angajata pt
unele motive ce au legatura cu perceptia umana acesta este faptul pt care in arta
sugeram si interpretam si nu povestim.
In primul rand, pomii sunt organisme complexe. Incepand cu bonsai, noi lucram cu
structuri foarte mici, noi doar simplificam cand redam structura de baza. Aceasta

deoarece nu avem aceeasi cantitate reala pe care sa lucram. Reducerea la scara necesita
simplificare.
Un alt motiv pt simplificare este sa lucrezi cu ideea ca nu poti reda tot ceea ce privitorul
va vedea in lucrarea ta. Un exemplu minunat al acestei idei vine din lucrarile regizorului
Steven Spielberg, idee pe care o data a expus-o intr-un interviu. El a spus, iar eu am
parafrazat, ca multe elemente ale unui film sunt lasate nefinisate sau cumva nedefinite
deoarece audienta gaseste (aduce) mai multa imaginatie in ceea ce noi nu specificam,
sau ceva in genul acesta.
Din punctul nostru de vedere, ceea ce el a spus sugereaza ca daca noi incercam si
contabilizam orice mic amanunt natural in lucrul cu bonsaii, noi efectiv eliminam mai
mult decat includem. Simplificand permitem sugestionarea din partea noastra si
imaginatia din partea privitorului.
o panza incurcata
Unul din cele mai importante aplicatii ale rafinamentului bonsai si simplificarea artistica
tine de aranjamentul ramurilor si radacinii. Ramurile unui pom larg crescut in natura sunt
de obicei putin haotice in compozitie. Ele cresc in cai diferite (si violeaza maniera
ghidului de compozitie bonsai), dar efectele exterioare sunt adesea netede si atractive.
Incearca asta cu bonsai si vei obtine orice imagine atractiva vei dori.
Cand aranjezi lastarii secundari si tertiari ai ramurilor bonsai, creezi o asemanare a
ordinii. Motivul pt asta, include principiul artistic al simplificarii. Un alt motiv este ca ai
nevoie sa folosesti aceste mladite care ajuta sa aduci consistenta in designul tau. Aceste
ramuri si maldite ajuta sa comunici mesajul/imaginea pe care o intentionezi si in general,
incurcatura haotica a mladitelor comunica ceva mai mult decat neglijare.
Mai mult, este un motiv de neagasare a raportului (scalei). La un pom mare din natura,
frunzele sau poantoul sunt foarte, foarte mici in raport cu ramurile si trunchiul. Nu si la
bonsai. De aceea, in general noi lucram cu forma ramurilor la bonsai si frunzele in cadrul
coroanei. Aceasta afectare a ordinii ajuta sa subliniezi departarea de faptul ca frunzele sau
poantoul sunt iesite din scala din intreaga compozitie. Aceasta forma furnizeaza mai
multa subliniere a exteriorului structurii exterioare decat cate o piesa individuala asa ca
in pozele de jos:

Inutilitatea la acest pin

(inainte si dupa aranjare) consta in unele lungimi ale fiecareia din fotografii. Oricum,
imaginea din dreapta pare sa aiba o inutilitate mai redusa deoarece ramurile sunt aranjate
intr-un foliaj (frunzis) captusit. Aceasta cauzeaza ochiului prima imagine exterioara mai
mult decat inutilitatea individuala a ramurilor. Aranjand ramurile in cadrul frunzisului
ajuta sa ascunda iesirea din scala a marimii frunzelor.
la fel de simplu ca 1,2,3
Un alt element (unealta) artisitic care este important la bonsai este conceptul ordinii
ramurii de baza. Neintelegerea acestui concept, sau poate motivul lui este sa lasi cliseul
bonsai de 1-2-3 pom. Acest concept 1-2-3 este concentrat pe idealul ordonarii
ramurilor bonsaiului dreapta-spate-stanga sau dreapta-stanga-spate.
Compozitia ramurilor de baza ale bonsaiului se datoreaza alegerii ideilor artistice a
debitului (curgerii) si ritmului. Aceasta ordine a ramurii 1-2-3 este mecanismul bonsai pt
includerea debitului care aduce privitorul in si imprejuril compozitiei. Acum, ordinea
ramurilor nu trebuie neaparat sa fie stanga-spate-dreapta, dar este nevoie sa ai un debit
logic in ordinea ramurilor, altfel privitorul va evita zona sau nu va gasi nici o logica pe
care sa o retina. Foarte simplu, ordinea ramurilor slabe (sarace) cauzeaza dezinteres.
Excluderea ramurilor ? (referitor la 2 ramuri iesite la acelasi nivel pe partile opuse ale
trunchiului), cauzeaza privitorului o oprire si furnizeaza o indicatie neclara despre cum sa
continui. Evident, privitorul vrea sa continue, dar aici este o intrerupere neconfortabila in
ceea ce trebuie sa fie natural in interiorul si imprejurul compozitiei bonsailor. Un pom cu
o structura de ramuri-excluse cel mai adesea apare ca fiind doi pomi; unul in spate si unul

langa el. Aceasta creaza o intrerupere in integritatea designului (doua parti ce stau in
locul uneia) in general, linia orizontala formata de ramurile-excluse care bisecteaza
trunchiul
In general, linia orizontala formata de ramurile-excluse care bisecteaza trunchiul
oglindeste linia solului. Aceasta sugerare a liniei orizontului sau peisajului este
intotdeauna in afara zonei IN a pomului. Ramurile sunt mecanismul tau pentru
introducerea debitului si ritmului. Ramurile- linie formeza o linie de referinta pt oprire
totala.
Exista, de asemenea, motive horticole si de ordine estetica pt evitarea structurii ramurilorlinie. De mult timp, ramurile-linie au cauzat o urata umflatura pe trunchi. Aceasta
umflatura poate sa nu aparat in cativa ani, dar oricum se va intampla. Acesta este un
motiv sa nu lasi sa sa intample asta si astfel sa ruineze un bonsai frumos.

Acesta este un
frumos artar japonez (sus) care este marcat de existenta unei urate ramuri-linie. Zona
unde cele doua ramuri ies din trunchi a inceput deja sa se ingroase. In timp, ingrosatura
va deveni mai rea.

Uite, (sus) cum structura ramurilor-linie aproape par sa taie pomul in doua. Creaza o
inconfortabila linie care taie structura. De asemenea, ramura stanga este drept nenaturala
si de asemenea neadecvata printre celelalte ramuri ale acestui bonsai.
Ca artist, este responsabilitatea ta sa inviti privitorul in cadrul compozitiei si sa-i lasi
acolo, pentru un oarecare grad. Asta este adevarat pt toate artele. Astfel trebuie facut pt ca
structura bonsai sa fie alcatuita. Daca gresesti in realizarea acestui important element al
compozitiei artistice, lucrarea ta va fi fara interes si va diminua atractia majoritatii
privitorilor.

Acest pin alb japonez este aproape matur si bine dezvoltat, dar are o compozitie
slaba(saraca). Ramurile creaza o inconfortabila si nenaturala simetrie. Arata aproape ca
niste gogosi verzi ce urca pe trunchi. Acesta este un exemplu a unei proportii jalon
ingradit. Asta trebuie sa fie usor cu o mai mare diferentiere intre nivelurile ramurilor in
dreapta si stanga.

Acest pin negru japonez are o ordine

saraca a ramurilor. Stanga, stanga-dreapta, ordinea dreapta (de-a lungul cu alte deficiente
pe care acest pin le are) fac aceasta compozitie neinteresanta.

Concluzie
Cu atatea principii de baza, sunt alte cai de urmat pt a nu viola aceste principii pt a ajunge
la un final artistic. Intai, oricum, invata cum sa aderi cu succes la aceste principii inainte
sa te preocupi de incalcarea lor. Regula nu este ce este important. Ce este important este
ce este estetic necesar pt a obtine regula. Ca artist, poti gasi cai creative pentru a rezolva
problema dar, bineinteles, nu inainte de a intelege aceasta problema.
Elementele compozitiei cuprinse in selectia de mai sus sunt gasite intr-un ghid comun pt
designul bonsai, comun celor mai multe carti despre bonsai. Intrand adanc in aceste
conventii si lucrand pt a intelege ce fiecare cauta sa realizeze prin aceste puncte de vedere
horticole si de design. Ca si artist, poti fi capabil sa gasesti cai alternative pt a obtine
rezultatele acestor principii. Asta este arta.
Elemente de rafinament si directie
In afara de designul de baza si compozitie, sunt si alte preocupari ce trebuie luate in
procesul de design. Aceste lucruri ajuta sa lege compozitia sau sa compeseze pentru
inerentele deficiente sau scurtaturi sau ajuta sa conduca ochiul privitorului la punctul de
interes al compozitiei.
Perspectiva privitorului
evitarea distonantei cognitive
Distonanta cognitiva este starea mentala de discomfort care apare cand cineva crede sau
gandeste ca este in conflict. De exemplu, daca iti place trunchiul bonsaiului tau (iti place
bonsaiul), dar crezi ca asezarea ramurilor este slab aranjata (nu-ti place bonsaiul), ai o
distonanta ce cognitival intra in conflict. Deci, iti place sau nu bonsaiul?
Adevarat este ca, audienta ta vrea cu adevarat sa gaseasca ceva interesant sau
extraordinar in compozitia pe care o prezinti. Daca nu il poti ajuta sa o gaseasca repede,
evitand discrepantele, ei pot atunci decide repede (constient sau inconstient) ca il plac.
Luand aceasta decizie, le va fi greu sa-ci faca o alta parere.
Distonanta cognitiva trebuie de asemenea sa concorde cu egoul nostru. O data ce am
ajuns la o concluzie, datele noi care intra in conflict cu concluzia noastra atrage
disconfortul. Nu ne place idea ca s-ar putea sa nu avem dreptate. Asadar, raspunsul nostru

comun la noul conflict este sa lucram sa il discreditam. Tindem sa credem ca acest nou
conflict este inexact nu este relevant in concluzia gasita de noi. Ne gandim: acum ne
simtim bine.
Deci, ajuta-ti audienta sa vada bunatatea in compozitia ta bonsai si nu sa vada rautatea
(este intotdeauna rautate pe undeva). Odata ce vor vedea binele, le va placea ceea ce vad
si deficientele vor aparea mai tarziu si vor avea impact diminuat.
punct de interes
Uneori cand vezi pt prima data un pom neprelucrat, neantrenat, vei vedea ca este o
singura trasatura de inteles. Poti uneori chiar gasi ca restul pomului este chiar ordinar
(comun) sau poate fara speranta, dar aceasta trasatura face ca materialul fara valoare al
pomului sa poata fi lucrat ca bonsai. Cu acest fel de material, o parte importanta a
designului va fi concentrata pe accentuarea acestei trasaturi de promisiune.
O cale de accentuare a trasaturii este sa lucrezi la diminuarea impactului asupra restului
compozitiei. Asta nu inseamna sa ignori restul pomului dar sa lucrezi sa pastrezi designul
restului pomului comparativ de baza sau tacut. Aceasta cale, nimic nu va interfera cu
vederea privitorului, repede gasind trasatura principala a compozitiei.
trasaturi fizice
De exemplu, frunzisul de la ienuparul din imaginea de jos arata ca un ancadrament de
soarta (?). inconjoara trasatura principala a pomului frumoasa intercalare intre liniile
vanei si lemnul mort. Frunzisul formeaza un frumos dar calm verde care efectiv
incadreaza frumusetea tumultoasa a lemnului mort.

In exemplul de jos, proportia conspicuous din acest artar cu structura radacinii la

suprafata este evident trasatura principala. Stiland restul pomului intr-o forma comuna si
calma aduce impresia pt trasatura principala. Fara consideratie pt. deficienta prezentata in
varf, prima impresie ca raspuns la aceasta imagine este

waw
culoare si contrast
pt. mine, culoarea este obsesia intregii zile, jucaria si unealta

Claude Monet
inca o alta cale sa accentuezi trasatura primara a pomului este culoarea. Sunt multe cai de
a folosi culoarea si sa atragi sublinierea sau interesul catre bonsai. Uite o serie de cai:

Aici (foto de sus), forma frunzisului nu atrage cu nimic, dar nu este punctul principal. Cu
acest ienupar shimpaku artistul a folosit o ramura curatata de scoarta, schimband-o in
maron pentru a aduce culoarea roscat. Aceasta culoare contrasteaza frumos cu albul
lemnului mort si cu verdele luxuriant al frunzisului. Mai mult, culoarea nervurii este
complimentata de interesantul vas.

Atat timp cat nu generalizam alternarea culorii frunzelor sau trunchiului la cei mai multi
pomi, vom gasi alte cai sa folosim artistic culoarea pt a aduce sublinierea trasaturii la
bonsai ca in exemplul de jos:

In acest exemplu (*sus) culoarea deschisa a vasului si carpeta solului verde pastos
aduce complimente si contrast coloritului deschis si complicatei dantelarii a ramurilor
dezgolite ale acestui grup de fagi. Culoarea galbuie a vasului evidentiaza roscatul
varfurilor noilor boboci formati. Totusi....

Urmareste in imaginea de sus cum verdele inchis pun munca impotriva dorintei
estetice, facand contrastul prea puternic iar compozitia prea slaba pentru o privire
naturala si prea masculina.

deghizand deficienta
Literalmente niciun pom folosit pentru bonsai nu va fi fara deficiente sau atribute
dezirabile. Adesea s-ar putea sa nu fi capabil sa repari aceste deficiente si esti lasat
cu ochii in soare de cum poate fi altfel un bonsai foarte dragut. Poti, oricum, sa fi
capabil sa invingi aceste provocari prin calea conventiilor clare artistice.
directia gresita
Folosind o metoda similara celei despre care am discutat in sectiunea anterioara, poti
uneori compensa o infatisare saraca prin lucru direct asupra a ceea ce ochiul
privitorului vede altundeva.
In acest exemplu (jos) ulmul are o suprafata saraca a structurii radacinii si formei
trunchiului. De asemenea, unele dintre ramuri sunt prea drepte (directe) din
trunchi.Pentru a indrepta si a face bine acest material, artistul a decis sa dea
compozitiei o mare drama, aratand evidenta puterii fortei naturale in mutarea

ramurilor secundare si tertiare. Prima impresie este ca pomul a fost ridicat in sus de
vant. Rezultatul este ca volumul trasaturilor slabe este diminuat semnificativ in
cadrul imaginii globale.

ulm chinezesc
In acest exemplu (jos), trunchiul pomului are o saraca conicitate, dar impresia
generala este chiar draguta. Aici, artistul a compus ramurile in asa fel incat a
indepartat impresia de sarac (conicitatea trunchiului) si a construit o imagine draguta
in jurul frumusetii ramurilor si foliajului. Culoarea muschiului complimenteaza foliajul
si creaza o conexie vizuala, ajutand privitorul aproape sa ignore particularitatile
trunchiului.

Acest holly bonsai (jos) este intr-adevar chiar frumos, dar nu datorita aspectului
trunchiului. Trunchiul este chiar normal, chiar neatractiv. Oricum, artistul a crescut
acest bonsai in special pentru frumoasa imagine care este creata de scoarta
luminoasa asezat langa rosul sclipitor al bobitelor. Abea se observa forma saraca a
trunchiului.

In capitolul urmator vom examina unele lucruri care pot dobori eforturile de
comunicare si cum aceste probleme pot fi rezolvate in beneficiul tau.

Integritatea designului
criza de comunicare
Ai observat vreodata cat de usor este sa dai sau sa obtii o impresie gresita cand
comunici prin email?
Se intampla totdeauna: unii vor scrie scrie ceva in mesaj care este bun natural dar
destinatarul obtine impresia ca autorul mesajului are o atitudine furioasa sau
recalcitranta. Asta se intampla deoarece oamenii sunt obisnuiti sa comunice peste
cateva niveluri odata si emailul restrange asta.
Cand stau fata in fata, cuvintele vorbite sunt mai putin de jumatate din mesajul care
fac comunicarea. Cand comunicam cu altii fata in fata, spunem ceea ce intelegem,
dar deasemenea indicam ce intelegem prin limbajul corpului, prin expresia fetei, prin
tonul vocii, prin specificul ales al cuvintelor, prin inflectiunile vocii, prin marimea
pupilelor ochilor si prin altele. Comunicarea fata in fata este o operatiune foarte
complexa si delicata. Deci, asa cum mutam variatele nivele de comunicare prin
eliminarea unor sensuri clare folosite (marime, sunet, apropiere etc...) comunicarea
direct.
Acum, cand ai incercat sa dai o expresie bonsaiului tau, daca nu iei avantaje din
orice mijloc de mesaj, comunicarea ta cu privitorul incepe sa cada. Comunicarea
artistica este deschisa cu multe nuante ca si la comunicarea fata in fata, verbala.
Cand ignori elementele clare ale acestei comunicari, pierzi abilitatea de conectare cu
privitorul.
Acest concept multi-dimensional de comunicare artistica se numeste integritatea
designului.

compozitia pomului
Daca stii cum sa dai forma clara ramurilor si trunchiului poti transporta semnificatiile
(intelesurile) si stii care specii sunt bune, carei forme si cum sa portretizezi scoaterea

in avidenta a mediului inconjurator clar care influenteaza pomul tau, urmatorul pas
este sa pui impreuna o compozitie coerenta.
Compozitia reprezinta trunchiul si ramurile si mladitele si radacinile si vasul si felul in
care este pus vasul asa cum la o prajitura reprezinta faina si zaharul si untul si
laptele si ouale si vanilia. Vezi, compozitia buna poate fi delicioasa!
este important sa pastrezi in minte ca fiecare parte a pomului tau, fiecare element de
design, .... orice, poate lucra impreuna la comunicarea unui mesaj consistent. Foarte
important, nici o trasatura nu poate lucra impotriva imaginii pe care incerci sa o
portretizezi sau mesajul pe care incerci sa-l comunici.
Acum, asta nu inseamna ca designul trebuie sa fie intr-o singura dimensiune sau
monoton. Tesiunea poate fi importanta la design, dar inca, consistenta in intregul
mesaj (devierea doar cu bune motive) face raportarea.
o cale usoara sa descoperi daca pomul are un mesaj consistent este sa te intrebi cate
ceva despre toate elementele lui. De exemplu, pe durata si dupa ce ai terminat
designul intreaba-te urmatoarele:

Ce comunica linia trunchiului?

Ce comunica inaltimea trunchiului?

Ce comunica miscarea trunchiului?

Ce comunica pozitia trunchiului in vas?

Ce comunica unghiul trunchiului fata de sol?

Ce comunica unghiul ramurilor?

Ce comunica forma ramurilor?

Ce comunica miscarea ramurilor?

Ce comunica dezvoltarea ramurilor?

Ce comunica conicitatea ramurilor?

Ce comunica structura apicala?

Ce comunica volumul foliajului?

Ce comunica forma foliajului?

Ce comunica distributia foliajului?

Ce comunica spatiile lipsa din pom?

Ce comunica structura scoartei?

Ce comunica culoarea scoartei?

Ce comunica intrega consistenta a scoartei?

Ce comunica marimea structurii radacinii vizibile?

Ce comunica forma structurii radacinii vizibile?

Ce comunica in particular aceasta specie?

adu la acest mesaj si comunicarile vasului si suprafetei solului:

Ce comunica forma vasului?

Ce comunica culoarea vasului?

Ce comunica marimea vasului?

Ce comunica forma piciorului vasului?

Ce comunica adancimea vasului?

Ce comunica linia solului?

Ce comunica decoratiunile solului (muschiu)?

Toate raspunsurile la aceste intrebari trebuie sa indice cosistenta. Asta nu inseamna

sa spui ca trebuie sa fie acelasi raspuns, dar raspunsurile trebuie toate sa fie

compatibile unul cu altul si consistenta cu dorinta ta generala. Daca un raspuns nu

este compatibil cu dorinta ta, exista un conflict si diminueaza integritatea designului.
De exemplu, daca intr-o orchestra basii, viorile, violoncelele etc., .... canta toate
Feelings, dar tropeta si trombonul canta tema de deschidere de la razboiul
stelelor, este o neconcordanta de integritate. In acest exemplu, grosul orchestrei
canta o tema frumoasa, melancolica, delicata si trompetele canta o tema masculina,
agresiva si rage. Cei de la concert sunt confuzi si spun imi vreau banii inapoi.
Retine ca daca oricare dintre raspunsurile de mai sus este absolut deloc indica o
problema pe care trebuie sa o rezolvi. Solutia la aceasta problema poate necesita
ceva timp pt a o rezolva, dar oricum vei sti ce directie adopti ca sa-ti dea directia in
care sa-ti indrepti eforturile.
Noteaza, de asemenea ca daca nu sti raspunsul la o intrebare din lista de mai sus, tu
doar ruleaza zarurile cu efortul tau in design. Daca nu sti ce comunici cu un
element specific, cum poti avea succes? Sper ca aceasta ilustreaza importanta
fluentei in limbajul artistic.
Pentru calauzire in determinarea a ce trasatura specifica vrei sa comunici, referitor la
linie, forma, culoare si textura vezi in capitolul 1. daca nu este suficient, uita-te in
alte texte de arta. Orice explicatie de arta va fi relevanta pentru eforturile tale de
design bonsai.

probleme de consistenta
Cand vreun bonsai isi pierde propriul plan sau daca artistul nu este atent cu
integritatea designului, conflictele pot aparea cu designul bonsai. Adesea rezultatul
este o comunicare saraca sau irelevanta. Folosind un ochi necompromis sau critic
asupra compozitiei poate de obicei ajuta pt a descoperi aceste conflicte. Oricum, o
alta cale de descoperire a acestor probleme de consistenta este sa revezi
raspunsurile noastre din lista de intrebari in sectiunea de mai sus. Inca odata, daca
vreunul dintre raspunsuri nu este compatibil cu ceea ce doresti, este un conflict si
diminueaza integritatea designului (citeste: diminuarea artistica si comunicarea).
inconsistenta a varstei si puterii:

de exemplu, daca folosim un pin japonez negru cu un trunchi larg si schimbari

unghiulare in directie, conicitate semnificativa, scoarta batrana si suprafata
puternica, inflorescenta curba, cu foliaj concentrat spre varf, avem o problema
(imaginea de jos)

Comunicarile trunchiului:
putere, masculinitate, varsta, conditii severe
comunicarile suprafetei radacinilor
forta, varsta, masculinitate
comunicarea ramurilor:
delicatete, feminitate, imaturitate, calmitate
Vezi conflictul? Primele doua elemente sunt consistenta mesajului. Celelalte trasaturi,
ramurile comunica ceva total diferit de restul pomului si pare a nu fi un motiv logic
pentru a explica asta. Asta ne spune ca ramurile au nevoie de atentie si trebuie
stilate/crescute, poate pentru o lunga perioada de timp, pentru a ajuta consistenta
mesajului de varsta, putere, severitate si masculinitate.
inconsistenta mediului inconjurator

Daca ai un bonsai artar (imaginea de jos) cu structura radacinii mai mult intr-o
parte, un trunchi curbat fin si gratios, dar cu ramuri care vin direct din trunchi in linie
orizontala si stau drepte, ai o inconsitenta.

comunicarea suprafetei radacinilor:

miscare directionata, putina slabiciune
comunicarile trunchiului
linia unui trunchi alternativ, feminitate
comunicarea ramurilor:
putere, masculinitate, stabilitate, rigiditate
In acest caz, radacinile si trunchiul indica conditii ce fac ca trunchiul sa aiba miscare.
Astfel de conditii trebuie de asemenea sa cauzeze ramurilor sa aiba miscare. Forma
lor dreapta este in conflict cu restul pomului. Acest conflict dezechilibreaza
compozitia.
inconsistenta in implicarea varstei:

In acest exemplu (sus) designul este a unui ulm bonsai apropiat. Vasul este inchis si
unghiular. Pomul are un trunchi puternic cu o conicitate severa. Ramurile de jos sunt
echitabil de butucanoase si descresc in diametru urcand pe trunchi. Oricum,
structura apicala a pomului este conica indicand un pom tanar.
comunicarile vasului:
forta, masculintate, pom batran
comunicarile trunchiului
vedere apropiata, pom puternic, masculinitate, pom batran
comunicarile varfului
pom tanar, conifer
Aici este o inconsitenta a varstei. Cele mai multe semnale care vin din compozitie
comunica varsta inaintata. Oricum, varful conic al pomului sugereaza un pom tanar.
Pomii batrani, in special pomii batrani deciduous, in general au coroana rotunda.
Punctul coroanei al acestui pom intra in conflict cu restul compozitiei.

Aceste exemple simple ar trebui sa va ajute pt a intelege cateva dintre lucrurile la

care trebuie sa fi atent in lucru la designul bonsai. Intreaga consistenta a mesajului
ajuta sa creeze o imagine profunda. Consistenta greutatii mesajului, ajuta la a crea o
imagine credibila si de succes.

greselile compozitionale
Suplimentar descrierii generale a greselilor si deficientelor bonsai, sunt cateva greseli
compozitionale ce trebuie evitate.
atingand tangentele
cand doua linii sau contururi cu origine diferita se ating, creaza o ratacire
(distragere) a trasaturilor. Acest fel de compozitie cu greseli distrage ochiul
privitorului de la inflorescenta naturala a compozitiei, ca in imaginea de jos:

unghirile noi nepereche (decat daca folosesc la a focaliza un punct) si

inconsistenta liniilor principale
cand o linie principala, cum este trunchiul, are o forma neconsistenta sau o
neconsistenta a miscarii, creaza o tensiune inconfundabila in compozitie. De
asemenea, cand o singura linie a frunzisului deviaza de la restul compozitiei, creaza
o distragere. Acest fel de deviere poate fi folosit la a focaliza un punct, dar nu trebuie
sa fie prea accentuat (sa iasa prea mult in relief) si trebuie sa existe un motiv logic
pt aceasta. Iata cateva exemple:

Acest pin are o problema importanta cu consecvnta liniei (printre alte probleme).
Trunchiul incepe drept pana la jumatatea inaltimii si apoi sunt introduse.

Consistenta unghiului ramurilor la acest ienupar este stricata de imparitatea

(nepereche) ramurilor chiar aproape de varf.

Remarca
unghiul impar (nepereche) al unghiului ramurilor noi la acest artar japonez (foto
sus). Aceste ramuri intra in conflict cu integritatea intregii compozitii a ramurilor. Ele
sunt iesite din cadru si strica intregul bonsai.

pozitii eronate de plantare

Pozitia pomului in vas, marimea trunchiului la sol, inclinatia pomului si nivelul de
plantare al pomului sunt toate primele elemente retinute cand cineva priveste un
termen. Aceste elemente ale compozitiei trebuie sa fie specific adresate in ordinea de
a preveni o prima impresie proasta. Chiar daca restul compozitiei este chiar dragut,
aceste elemente vor tinde sa depaseasca efectele restului compozitiei.

Acest pin negru japonez este plantat

intr-o pozitie gresita in vas. Urmarind forma trunchiului, trunchiul trebuie mutat chiar
in cetrul vasului.

Acest pin alb japonez are un slab

unghi al trunchiului in vas. Cat timp trunchiul este mai degraba lipsit de trasaturi,
trebuie plantat sub un unghi mai acut ( si anranjamentul frunzisului va arata apoi
bine)

Trunchiul acestui ienupar a crescut

din sol sub un unghi slab aproape direct in sus. Trunchiul este dinamic, dar
cresterea initiala din sol covarsitoare.
Pozitia vasului pe stand este de asemenea importanta. Vasul poate fi plasat in
centrul standului stanga sau dreapta si cat mai aproape de centru spre spate
fara a acoperi cu nimic suprafata din fata vasului.
Unii gasesc aceasta centrare intamplatoare (nepereche), considerand ca pomii
plantati in vase rectangulare sau ovale sunt in general plantati bagatelizati dintr-un
punct de vedere. Astfel de ghiduri nu au oricum aplicare asupra vasului si standului.
Balanta dintre dinamca trunchiului si vas este adresata prin pozitia de plantare a
bonsaiului in vas. Avand adresata aceasta problema, daca te referi din nou la ea prin
plasarea vasului in spatele centrului standului, vei introduce iar lipsa de echilibru.
Punand vasul oriunde in afara de centrul vasului creaza o lipsa de echilibru ce atrage
atentia.

simetria
Simetrila este rar intalnita in natura. Compozitia simetrica va oferi de obicei impresia
de artificial.
proportia ingradirii prin jalon

Impresia indusa prin crearea de spatii regulate este artificiala si plictisitoare. Cateva
lucruri arata atat de nenatural ca acest fel de spatiere.

Chiar gandit, acesti

pomi (de sus) sunt pozitionati diferit din fata in spate, spatierea lasata stanga
dreapta are aspect urat si artificial.

Acest aranjament (sus)

este mult mai natural la privit.

Implicarea liniilor orizontale perpendicular pe trunchi la acest pin alb japonez dragut
da un aspect artificial.
Cat timp deficientele si greselile descrise mai sus pot intrerupe comunicarea ta si
auto-exprimarea, in capitolul urmator vom vedea ca propria exprimare poate avea
propriile capcane.

concluzie
comunicarea si auto-exprimarea
Nici o limba nu are succes fara structura. Principiile comunicarii sunt intotdeauna
relevante si intotdeanua sunt necesare. Indemanarea individuala poate, cu
creativitate, folosind inteligent incalcari ale acestor principii si comunicand cu succes,
dar doar cu unele riscuri si folosind contextul pentru redarea intelesului. Chiar aceste
incalcari fac unele referiri contextuale la principiile de baza, oricum. Fara principii,
fara unele reguli de baza, comunicarea este imposibila; chiar daca este comunicare
verbala, scrisa, fizica, grafica.
contextul este adesea cel mai important element de comunicare. Citeste aceste
sublinieri:

copii fac hranitoare snacks

prostituatele il contesta pe papa

englezii au parasit waffles in insulele Falklande

In sens strict, sublinierile de mai sus pot fi comice sau hilare. Oricum, in contextul
logic am apelat la deductie pt a citi intelesul corect in fiecare caz.
Aceasta carte a acordat atentie si a identificat cateva dintre componentele de baza
necesare in comunicarea artistica. Chiar cu acest ghid, trebuie sa existe autoexprimare. Auto exprimarea este clar o parte a ceea ce artistul si comunicarea
sunt. Oricum, auto-exprimarea ca si comunicare de succes este imposibila fara o
baza in principiile si referirile clare si contextuale.

auto-exprimarea
Bonsaiul este definit in multe feluri de catre multe persoane. O definitie populara si
efectiva a bonsaiului este ca reprezinta auto-exprimarea. Conceptia ta individuala la
bonsai va conduce stilul bonsai si sigur particularitatea ta proprie va reiesi in
incercarile tale artistice. Dar daca ignori conventiile artistice, munca ta va deveni
scurta in abilitatea de a comunica cu tot ceea ce vezi mai mult decat pe tine. Auto
-exprimarea este irelevanta fara referiri comune de conceptualizare a comunicarii
tale.
un exemplu prostesc
Imagineaza-ti ca intalnesti un domn la o petrecere intr-o dupa-amaiza. Tu spui
buna si el raspunde cu un aer schismatic peeyou!. Socat, tu intrebi daca este ok.
Peeyou este raspunsul lui. In acest moment tu te scuzi politicos si pleci sa gasesti pe
altcineva cu care sa vorbesti.
Acum, aceasta persoana este chiar fericita si foloseste peeyou! ca o expresie a
fericirii sale. Oricum, nu exista referire comuna pentru oricine sa fie capabil sa atinga
intelesul. Deci, expresia lui este irelevanta pentru toti pe care i-a intalnit
Acum, este o conventie comuna de exprimare a fericirii prin exprimari de tot felul,
dar acea exclamanre este de obicei formata in contextul unei intelegeri comun
intelese, caocabularul pentru limbile relevante (sau intelegerea contextuala ca tipul
nu vorbeste engleza). Mai mult, exclamarile de fericire sunt larg interpretate de
conventiile de baza; recunoscand normele este chiar de a fi intelese de toata lumea.


Acum, sa aplicam auto-exprimarea la bonsai: sa spunem ca toti bonsaii tai au ramuri
inalte si ramificate. Tu capeti mandrie in deprinderea ta in a obtine o structura
ramificata densa la toti pomii tai si crezi ca asta defineste munca ta. Asta este cum
iti exprimi dragostea fata de bonsai; frumoasa silueta formata de finele mladite.

Nu poti intelege, oricum, de ce prietenii si

apropiatii tai nu agreaza munca ta. Ei nu par sa inteleaga ca asa vrei tu sa arate
pomii tai.
Prietenii tai spun nu asa trebuie sa arate un bonsai, dar tu vezi ca toti bonsaii din
expozitiile japoneze au aceasta ramificatie! De ce nimeni nu recunoaste asta? Tu ii
iubesti, altcineva nu?
Motivul este ca tu ai luat ceva specific, o caracteristica frumoasta a pomului, ai scoso din context si nu ai folosit-o intr-o maniera artistica intr-o maniera comunicativa.
Da, ramificatia este bine dezvoltata si frumoasa. Oricum, structura ramurilor care o
suporta este ingrozitoare (ca in imaginea de sus). Acolo poate fi folosita arta in
formarea unor mladite fine, dar niciun artist nu va folosi in formatia cu trunchiul sau
cu ramurile. Mai mult, nu folosesti elementele de acompaniere sau formalitati cand
etalezi bonsaii tai.
Acest caz este exact ca cel cu tipul cu peeyou. In fiecare caz, conventiile de baza
au fost scoase din context si au rezultat cateva lucruri de inteles sau interesante

pentru a fi comunicate. Nimeni nu gaseste interesanta sau frumoasa lipsa de

comunicare. In cel mai bun caz, interesul in acest gen de lucruri apare datorita
particularitatii.
Bonsaii au succes sau nu in functie de baza artei lor. Un bun bonsai este cel ce ne
exprima ceva, cel care are succes in comunicarea mesajului artistic, cei care au
succes in a atinge ceva in noi. Invata sa fi mai artistic cu lucrul tau cu bonsai si vei
invata sa faci bonsai mai buni, cu mai putine sanse sa ai o reprezentare vizuala de
genul peeyou

acesta nu este finalul

bine... de fapt acesta este sfarsitul acestei carti, dar sper ca ca este si finalul
discutiei pe problemele aratate aici. Cel mai bun sfat pe care pot sa ti-l ofer este:

Invata limba artistica este conventie, gramaticam sintaxa

Studiaza toate felurile de arta. Cauta sa descoperi de ce exemplele clare din

arta merg si de ce altele nu merg la fel de bine.

Observa si studiaza cum artistul imbina munca cu originalitatea si mentin

valoarea comunicarii.

Inceteaza sa te gandesti la designul bonsai ca la reguli de baza si incepe sa te

gandesti ca la o comunicare de baza (conventiile artei se refela la cum sa
comunici, nu ce sa comunici)

Nu rataci naturalul pentru frumos sau evocativ.

Apropie fiecare proiect de design de o dorinta specifica.

Descrie si interpreteaza, nu relata

Furnizeaza un punct specific de vedere decat sa faci o relatare fidela (o copie)

Invata sa gandesti in termenii de integritate a designului mai bine decat in

conventiile designului

Nu sacrifica comunicarea efectiva pe altarul auto-exprimarii.

Afla ca aceasta carte este putin mai mult decat o introducere a acestor idei, conventii
si concepte. Sper sincer ca vei aprofunda asta pentru a obtine mai mult decat
intelegere.
Multumiri pentru ca ai citit mica mea carte. Sper ca ai invatat ceva si cateva intrebari
si-au gasit raspuns. Oricum, sper ca acum ai mai multe intrebari decat raspunsuri.
Aceste intrebari sunt daruri care, in urma propriei tale cercetari, iti vor da mai mult
decat simple raspunsuri pe care le-ai putea afla.