Exercitii si aplicatii pentru comunicarea paraverbala

1 Construiti cinci enunturi in care pronuntarea mai intensa sau pe un ton amplu
a unui cuvant sau a unui grup de cuvinte sa induca un mesaj colateral celui pe care
il precizeaza cuvintele.
Ex. :
Vecinul tau are patruzeci si cinci de ani.
Vecinul tau nu are nici 44, nici 46 de ani, ci 45 de ani.
Vecinul tau are patruzeci si cinci de ani.
Vecinul tau nu are nici35, nici 55 de ani, ci 45 de ani.
Elevului ii trebuie putina rabdare sa inteleaga lectia.
Elevul are nevoie de rabdare ca sa inteleaga lectia.
Elevului ii trebuie putina rabdare sa inteleaga lectia.
Elevul nu are nevoie de prea multa rabdare ca sa inteleaga lectia .
2 Elaborati cinci enunturi, care, prin diverse accentuari si intonatii, sa transmita
mesaje diferite.
Ex. :
Mama lui vine maine din Italia.( nu tatal sau altcineva )
Mama lui vine maine din Italia. ( nu a mea sau a altcuiva )
Mama lui vine maine din Italia. ( s-a hotarat totusi ! )
Mama lui vine maine din Italia. (nu in alta zi )
Mama lui vine maine din Italia. ( nu din alta tara )
3 Alegeti si discutati doua dintre urmatoarele proverbe/maxime/cugetari despre
tacere din perspectiva comunicarii :
* Tacerea e de aur.
* Mai bine te gandesti de doua ori inainte sa deschizi gura.
* Cel ce isi pazeste gura si limba isi pazeste sufletul de primejdie.
* Asculta mult, vorbeste putin.
* Cainele care latra nu musca.
* Nu deschide gura decat daca esti sigur ca ceea ce vei spune este mai frumos decat
tacerea.
* Est stapanul cuvintelor pe care nu le-ai rostit si sclavul celor care ti-au scapat.
* Daca pasarea n-ar fi cantat, n-ar fi fost vanata.
* Daca taceai, filozof ramaneai.
* Tot raul de la gura vine.
* Nu exista cuvant fara tacere.

4 Exercitii de dictie :
Elevii vor primi cate un text pe care il vor citi numai cand le vine randul. Lectura
textului de pe biletul extras trebuie sa fie clara, fluenta, cu un ritm sustinut, deci cu o
dictie perfecta
Exemple de texte :
Capra calca piatra,
Piatra crapa-n patru,
Crapa-i-ar capul caprei
Cum a crapat piatra-n patru
Piatra crapa capra,
Capra crapa piatra
Piatra crapa capul caprei in patru
Cum a crapat si piatra-n patru
Capra neagra-n piatra sare,
Piatra crapa-n patru
Crapa capul caprei negre
Precum piatra crapa-n patru
Nici n-am zis si zici c-am zis
Cand oi zice, chiar oi zice
Ca sa zic c-am zis c-oi zice
Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am sa zic c-am zis si-oi zice
La tamplar la tamplarie,
S-a-ntamplat o intamplare.
Un tamplar, din intamplare,
S-a lovit la tampla tare.
Un vultur sta pe pisc cu un pix in plisc.
Sase sasi in sase saci
Stanca sta-n castan ca Stan.
Stiu ca stii ca stiuca-i peste, dar mai stiu ca stiuca-i stiuca.
Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur cand Bucur s-a intors de la Bucuresti.

 Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n jos de casa sa,
coseste sasul si-n sosea. Si sase case Sasa stie.
- Ce sansa!... Sasa-si spuse siesi...
Aplicatie Cartea cu povesti
In prima etapa a aplicatiei, elevii intocmesc o lista de emotii, sentimente, stari si
atitudini umane, cat mai ampla si mai variata (exemple: ironie, neincredere, frica,
disperare, tristete, prietenie, dragoste, graba, durere, deprimare, inganfare, vinovatie,
duiosie, bucurie, dezamagire, plictiseala, entuziasm, hotarare, ura, umilinta, manie,
oboseala, sobrietate).
Din lista intocmita se vor alege 8-10 emotii care vor fi notate pe cate un biletel, iar
biletelelevor fi asezate pe masa, la intamplare, cu partea scrisa in jos.
Elevii vor fi impartiti in grupuri de 7-8 persoane, din fiecare desemnandu-se un
reprezentant care sa citeasca textul. Ceilalti membri ai echipei vor extrage, pe rand, cate
un bilet, il vor arata celui care citeste, iar acesta are obligatia sa continue lectura simuland
cat mai fidel posibil trairea emotiei de pe bilet. Elevii din celelalte grupuri, fara a vedea
continutul biletelor, vor incerca sa ghiceasca. Dupa 3-4 stari-resursa se poate trece la un
alt membru al grupului.
La incheierea aplicatiei se vor face comentarii si se vor trage concluzii legate de
capacitatile elevilor de a se adapta vocalla diverse contexte.
Textele suport pot fi alese din povestile lui Ion Creanga, sau se pot folosi articole din
presa.
Aplicatie Alfabetul
La inceputul aplicatiei, elevii vor intocmi o lista cu diverse emotii sau stari ( bucurie,
suparare, furie, frica, nervozitate, simpatie, mandrie, satisfactie etc.). Clasa se imparte in
perechi; unul dintre parteneri va recita primele sapte litere ale alfabetului, folosind
diverse elemente de paralimbaj (volum, intonatie, ritm etc.) pentru a transmite diferite
stari si emotii enumerate la inceputul aplicatiei, iar celalalt membru al perechii va trebui
sa le ghiceasca ( cu ochii inchisi ) .
Aplicatie Fluenta verbala
Profesorul le propune elevilor un exercitiu de improvizatie orala pe o tema data,
utilizand o aplicatie Powerpoint. Aceasta contine o serie de 10-12 cuvinte concrete ce
apar pe pagini succesive, la un interval de 5-8 secunde.
In timpul aplicatiei, elevii trebuie sa improvizeze oral cate un enunt pornind de la
cuvintele-stimul ( sau li se poate cere sa elaboreze cate o definitie clara pentru aceste
cuvinte, fara a folosi sinonime ) . Ritmul de succesiune alert al cuvintelor ii creeaza o
oarecare stare de tensiune locutorului. Cu ajutorul computerului, se va realiza o
inrezistrare audio a acestei activitati verbale a elevului pentru analiza pauzelor sonore din
discursul locutorului.

Aplicatia urmareste activarea si exersarea competentelor lexicale, gramaticale,

cognitive si creative ale locutorului, analizandu-se, ulterior, particularitatile de articulare,
elementele verbale, nonverbale si paraverbale ale limbajului.