Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mircea Malita Jocuri Pe Scena Lumii PDF
Mircea Malita Jocuri Pe Scena Lumii PDF
Conf
integririlor regionale.
In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl
pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr
'
cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil
negocirilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr
Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( ['
matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt'
dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr'
diplomali,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l
omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl
profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD
gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.
'' +.h
FI$A DE TERMENE
DE RESTITUIRE
Nlmrr l
Nunlarul
lu-t^*
per jsullri
.|,i.t
t,,.-t,.";
,t
c4.;;
ry;&L,\ .; 4t
q"",
et_y.,t- r.on
*4t.
&,
li
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_
Mircea MaliJa
JlI rr.cl,lIi
Mircea Mnlitr
Jocuri pe scena lumii
Confl ict, nesocieri, diplomatie
,,AU the
ir
exclusivitate editurii.
NtAI,ITA. MIRCIIA
Jocuri pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie /
Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007
Bibl'ogf.
lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6
3.11.61
31t.',1
Tcr.:
BUCUR9,r1
Srdov.di!,
(02 r)
bn nr.2.
sector 5, Bucuregi
rax:
.n*n,..,tlc 2{h
||o
d's d stage,
Willian
plqers"
Shakespeare
As Yau Like
It,2n
Cuvant inainte
.locuti
pt
sce a
lunii
rei
CONFLICTE
Introducere. Solutii inovativ
Conflicte violenle
conlliclele. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. Au drephle. Allii vid in cle arte, iniuilri
$i talente speciale. Au $i ei dreptare. Explicalia acestei dualite! sti in
faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Dimensiunea culturala apare cu
toate reso urile ei in explicarea conflictclor, mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale
negocierilor (parlea a doua), care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei
prini
PAR,IEA
Rizboiul
Conflicte identitare
a
Conflictele secotului
XXI
Concluzii. Perspctivc
Capitolul 1
Introducere. Solufii inovatiye
i;
Jat
ri pe scend
luhii
il
Capitolul 2
Conflicte violent
ti
si
10
Jocuri pe scena
lunii
Paftea L
rcr'1r r Le.(lJ.oldr,
li-.nrt'rc'elF
puJrer.'.r':
'e
altcle noi. Spfe dcosebire de istofic, el in(repfir)de o cercelafc nor_
Qttflide
II
Jotui
t2
s.cha lunii
l3
^na7iz^t
191 s-a ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au
rc ldrile
reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare,75
qi
dezvoltate
intre
15
liri
dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc
intr o Drime fazi postbelice, in lupra pcntru indpendenli, "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn
i.ont .omun itnpot.iua colonizatorilor- Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul, dar qi egalilatea polrtici $i economici"'
l,+
.locuri pe scend
lunii
leroism individual);
d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai
letale sau so1-isticatc (arme chinice, biologice li nucleare sau riz
Solutii patnice ;i uzul fortei. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_
tineDli pentru studiul confliclelor. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. El pomeste de la conceptele de
bazir interacliune sociald ti control social. Fo4a, lcnnen pe care il
prcfera celui de violenF, este un aspect al inteficliunii sociale, o
cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social
intemalional intcraclioneazi cu alta. Fotla este utilizarea controlului
unei situaiii pc o cale fizici, de cdlre o parte, pentru ca cerlalti pafie
si nu faci ceva nedorit, si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut, si
dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci
latea de a controla silualia. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale
este astfel una de descurujare (impiedicare. resrangcre. preverire),
de pedepsire $i de demonslralic. Aceasta din urmi poate avea loc
chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe
deps;e- Cu aceasli abordare, conflictul se inscrie in larga lesilura
de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. Esenla lui
e inscrisd in sintagma..li culn ili spun cu", atet de larg rispandita
incar poate fi un rclren in viaF lamiliei, Scolii sau locurilor dc
nrunci. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie
t5
este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor, bazat pe
,,fi cum spune legea", intdrit de sanctiuni coercirive, ce preced cele
trei intenlii de descurajare. pedepsirc Si demonstraaie.
Canale silualionale
Canale intenfionale
Sanctiuneapozitiv:
Sanctiuneanegative
St mularea (lnducerea)
Consl|angerea
Aclivarea oblgatiilor
ci
ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri, fali de care nu sun! decat preambuluri
(ancheta, bunele oficii), forne de asistare (medierca), forme de
sustinere oficioasi.
t
id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai
"iu
Dasnice sau ln cea a fo4i. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre
;fortul sociat (educalie, pregatire, mentalitati, cultura pAcii) 9i pre-
ti
l0mauce,
Pa
ea
L CoIIt.tc
t7
ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii
precise, de$i lipsite de mijloace de implementare, pentru rezolvarea
litigiilor. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente
$i pot fi apelate. Ir plus, existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica,
precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor.
In rcalitate, pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi.
In unna campadilor sale, liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii, aprcpiat! de el explicit sau indirect
de regimul de oprimarc a liberrtrfii, de dicrarure, tiranie $i totalitarism. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a
indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale
l8
Jocuri pe scena
l tiii
ti neincrederji slatelor
Capitolul 3
Teoriile rela$ilor internationale
membre.
Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie, iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. Exjsti $i domenii rezervate
gia), dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Diferilete ieo
rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica
$i a incerca stipinirea situaliei conflictuale- De fapt, conccprul de
bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.
Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor
in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul
atribuit rizboiului in viala societilii. Hedley Bull. unul dilr cei nlai
cunosculi teoreticieDi englezi. spune:
,,Rd.boiul rdre
dli
si\tc|ul o io
fi?boiul dufi
ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina
detennnwntul.fo rmei pe ctlre
fiifi
Lt
1?l sau
le un guvenr sau
ab [...] dacA eistdo baLutltij a pukrii [...] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ ... ] sunt
nrt
de
Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.le e,rc ir.L rin dc dlli auro'.. r.r ,,- fr Hui.ri. crrr .tnr re .,urf
portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l;..rc.cl.d c .e i(furi rpJJe ti ri,hui
Jocun pe \cena
20
l nii
tblul urmitorl
t?reaAtenei.'
att
21
fealiitii recurg sunt: sistemul de state, balanla puterii, strategia, stabilil.rlca, descurajarea, intefesul nalioDal. Incidenla rizboiului nu
poatc ii eliminats, dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii
cchilibrului intre puterile jmpodante. propensi nea spre violenli
poate fi controlata Si redusi. Concluzia este cA rAzboiul nu esle
cvitabil, iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie, sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei, vefnic caracterizat
dc conl'licte, suspiciune, insecuntate $i primejdii pentru statele care
o conrprn. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta
sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi-
un accident evitabil. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul- Pacca, ca li in viziunea 1ui Kant, este siarea rormali a lu
crurilor. Cauza rezboaielor (Schunpetef, Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste, in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente, realismul $i liberalisnNl, aveau
mbiLa,
22
23
$coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici, profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin.lele sociale. Accentul se
rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la
$coala dependenlei este una din cele mai influente $coli, cleve
nind in anii '70 fundamentul cererilor
Frilor in curs de dezvolrare.
in cdutarca unei ,,noi ordini economice iniemationale,,. Aceasri
icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_
lice, influenta determinanri a sfructurilor economice, contradicliile
sociale $i preocupdri fat6 de exploatare, dominare
$i dependenJd,
megalitate, diviziunea muncii. Dar pentru acesre preocupiri a ape_
lat la concepte noi ca centru $i pedferie. violenld impllcitn. Tema sa
centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.
Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. Inegaliralea
;i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de
baz5 ale confljctelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor, prezente
in toate. $coljle noi, de la aceea a puterii la cea liberali. Sistemul
rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor
$i nimic nr poate fi in_
clreptat, pe planLrl socictililor nalionale de pildA, pAni nu este reli_
Lu1
\r\le rul
Senera-.
25
li
aceea a multilsteralismului,
Drivesc toate retelele $i instituliile noi, ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii
iome
"e.te
crescande de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a
$coala interdependentei, ca
Globaliqtii, imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism, vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle
doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o
structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea
jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la
puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. globali$ii au
iismului si. ln nici un caz, nu acesta este linta alacurilol lor.
Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_
dona]e woala critictr, fiind parte a unui curent mai larg de critica
iociali. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_
tre cunoqtinle $i valori, cu preocuparea de a identifica interesele
subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se
ocuba nu dtAt de ;ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale, cet de
des.looerirea complicitlti, lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j
dominarie. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_
lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. O reprezentanta rr
acestei directii e.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala
de alte curenie de idei, ea aduce in luminx elementul social'
Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse
sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat'
po
de exclusiune sociala, o baricri lajustilia universali; structurile
cu
inlocuiii
este
litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale
putere
ai
societilii'
interpretarea; dupi monopolizarea factorilor de
statul. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat
al relatiilor intemationale, cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in;ernationale sunt bazate pe felalii socialc - esle ptemisa criti'
;ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini
sociale hegelr1onjce-
dinlai.
Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd.
Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru
$coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr, realitate, universalitate; pana $i cerifenia,
popoarele, naiiunile. clasele, istoria sunt suspecte $i evitare. postura
sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui
curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici, iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii
nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o
rezonanF literarA.
Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale,
iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend
se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins, transfomat sau evilat
se mic$oreaz6. Cu toate acestea, el trebuie sd iie avertizat de ideile
d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu,
gestii utile.
In cAnea sa Urile modeme. Politicile simbolice ale rAzboiului
rt ic, Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh, Ceorgia,
Moldova $i din fosta Iugoslavie. Parcurge astfel ahe analize care au
impins pe primul plan diferili factori explicativi. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Tema isrorici a vechilor uri este
conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Facrorul ..conducilodlor manipulaori", de$i joaca un rol, este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. Factorii economici ti f.ivalitarea economice
sullt
prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. ,.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste, grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm.etilia
26
pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare." O varianti rationalisti,,tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc
se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii, nu a unor beneficii
marerjale, ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli,,sla
bt' a ralionalismului, criticrti $i ea, se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive, chiar cind acestea sunt
definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste
De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de
preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se
nasc atitudinile de oslilitate, Kaufman o priveiie ca suferind de
atribuirea Lrnuj rol ancestral, cultural sau genelic, in fomarea unor
identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari
ale $colij psihologice. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a
naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale
in conilicte: prejudeceli, anxielatc, teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care
este conslnrite idenlilatea, al carui miez esie o combiMlie de mrt $i
simbol, care cuprinde nemorie 9i valori, autonLl propune o sintezi
simbolisti. De simbol lii de slatuld seu depind, dupi eL exisren.ta
statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si
se lupte $i sA moari. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim
bolLrlui, care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel
nan). Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza ,,cA oamcnii aleg
prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este
21
Joaci,, inter aLLid, un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr, dupi
epocr $r crrcumsrante. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc,
valori, limbi, obiceiuri, tradilie, leger.rrj comunrrarel esre oe asc
menea bine veniii $i justificatt. iD haina aceasta se prezinti mlrea
rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt, ce apar sub
se acorda
28
Jocuri
p.
vena lutnii
Partea L CohIirte
29
flict $i schimbdre de regim, la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. FukuyaDa citeaza zicala: ,,Cand singura ta
unealti
p,tlcd|C,a,Jtnh
II
Capitolul 4
Ridicini
ci el va trebri si
activitili, in care limbajul. inslituliile, reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. Exista insi o intrebare care nu se mai
bucurd de un rispuns unanim. Esre confliclut in starea lui ex!.enii
;i
carc este
Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. Care cauzc plauzi
bile au fost identificatc. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni
chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. Trccerea lor in revisiS,
oricil de succinte, lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind
vasti, ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual
fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. Fjecarc
teorie are dreptatc, dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere
de adevir. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle, dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle, adicd
suni necesarcj dar nu ;i suficienre. Pentru fiecarc existd un caz
contrar. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte, dovad: ci
avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc, dar
uneoi sunt nenecesarc. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci
cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l
Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Este un punct de riscrucc
care desparle pe fdali$ri, cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte
rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.
de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Toli comeDrarorii Sj
32
!'!!!!JS!!!J!.!!
matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i
foametea, ln forme extreme, este localizate azi in cateva arii (Etio_
pia, Africa subsaharianA, Coreea de Nord), chiar in forma ei benig_
3!
rii
reu$it sd fie o mare putere economicA, ft) absenta totali a acestor re_
surse, pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi
multi inteligenlE qi pricepere. Dar nici astizi micile energii informa,tionale nu inlocuiesc pe cele mari, mecanice sau electrice. pe,
trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale, evaluat ca
fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim, raspunsul
Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da, afita timp
cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Deci, ca toate r6spull_
sLrrile anrerioare legate de naorA, biologie $i resurse, fataliiatea
continui, indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii, poliricicnii ne_
a reo_
riei dependenlei, rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto
rilor de decizie- Lumea, sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e
cc benefici.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase
de consun, salubdlare, spcnnli de viala, alfaoerzarc, esre suscep,
tibila de conflicte. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe
&rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea
rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio
$i
lc]lLar, singura disponibili.
34
.htu
pe stcna tunrt
rizboiului.
AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel
deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi
dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial
c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri
ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii
claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces'
d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun!
respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln
ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_
uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii
acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre
Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl
O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea
ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in
ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui
Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor
ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor
.resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol
lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l
nr\.lr.c
'se
a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui
cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curent
pdn
al
acela
rl
interesuhi
ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli
valofr'
ca
intfe
diferenla
vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li
sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri'
guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale,
irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in
neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinicr ri in rltcle
35
cultuii
$i socieriaile se
lr.. s0sccpribile de
(
fi influerlate ti ransformate.
36
3',7
'au
Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a
ciii
flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec
Iunizedi
pa$-
ti. Resunele
fii l
se
aprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca
de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu
39
CaPitolul 5
Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe
care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi,
jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala
nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a
scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in'
temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de
rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile'
eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista
norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa
iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul
in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul
rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc
conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si
boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-
rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca
momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul
vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453)
este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a
circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor
mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i
atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul
ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu
mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili.
dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al
XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de
li
lf
C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre
Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie
(conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).
40
Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor
interstatale.
11
I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au.tcoperir inrregul contir)cnt. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo., FlaDla a infruntat $ase
coalilii succesive ale statelor europene- Ultjnla. victorioasi, a sta
S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. fie incci:area de a le
t)rcveni este principiul balantei puterij. Ideea lui de baza este asi,
gurarea unui echilibru inire naliuni, astfel ca nici una sa nu poate si
(lominc pe celelalte. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite
grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dupn Vdrel (1758),
rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu, con,
iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord
litici
l(rn
li
iD
ir
Jocuri pe scena
42
lu
ti
lui Napoleon. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel
Victoria cu mini$trii sai Palmerston, Disraeli sau Gladslone lntil
nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile
in conflict. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe
cale de a fi rupt. R?izboiul Crimeei (1853-1856). de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. s sceptibil5 sd
deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman
Notand ci ,,motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii", Nicolson line
si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul
;e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este ,,opunerea f4e
de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo
s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de
rii.
I;ti
Arglia, SUA
Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa,ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care
consi.lerau neinlelep!.,si ne nnplic6m noi intjre, prin legitun allificiale, in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc), cu
co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie
Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si
ufnin
lr
rrr
,l( Secu
fi
rl< menbrilor permanenli ri con.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor), cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre
8. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de
autoapfuare individualA sau colectivi, pan6 la misurile luate de
Consiliul de Securilate.
Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji
Naliunilor Unire. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri, sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece, constand
din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de
SUA $i rcspectiv URSS. in 1950, izbucnea rdzboiul din Coreea' iar
intr-un accident procedurat (absen!,r URSS de la gedinla Consiliului
dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc), ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli, la co lictul lncheiatin |953
Penlru unneioarelc patru decenii. sistemul intemalional tuncli
oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Sistcmul alianlclor esle
simpli{ic,{ penn la bipc,laritaie, iaf echilibrul balanlei de pulere nu
adjd
rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.
Remarcabila cate a lui Schelling, Strategia conjlictului, este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. Scenariui care i-a
nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.jului nuclear. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.i Si a ripostej
Nupra ariei inamicului, ci pe un teritoriu in disputa (Europa, de
pildd, unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).
unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie, fdcute in umbra balantei teorii apli. rl; la oropdile arii. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de ..epr
sodul nucleal'.
decide") vom da doui exemple, primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a
(loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole
llosti, Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in
crrc apllci,rceeaii schemi pentru analiza crizei legat; de inceperea
pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Am
bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari
puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de
Habsburg in Serbia; inslalarea racheteior sovietice in Cuba)
$i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Crizele se petrec intr un
timp relativ scuft (o hnA in primul caz. circa doui siptimani in al
doilea). Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele
sunt stimulii $i rcactiile, concepte foarte prcluite de citre
$coala
daci
Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele
negative, ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului
razboi mordial. Spre deosebire de ljderii gefmani. uru$ciov a con_
ceput clar nlvclul confruntiii. scoland dir ccualie pe cnbanezi,
carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc,gul
pfmclpal intre SUA $i URSS. Asrfel. acordut relr.lgcrir fachctelor a
losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. Alrc dilerenle pot li
fi
48
Jouri
pe scena
lunii
49
50
judecat crimi
doilea rizboi mondial. Tribunalul de la Niimberg a
a)
,.crime impolriva pi_
nalii dc rizboj din cele doue Perspective:
pregdtirea'
inilicrea ti purcij" (dd ,e/lunr constau in planificarea'
carc
incalcA trata_
rizboj
tarea unui rilzboi de agresiune sau a unui
defi !c ca
umanite'tii,
telc intemalionaie; 9i b) crimele impoiriva
populaimpotriva
..cimi. ext;rninare !i alte actc inumane comise
cel
dezvoltati
(in
a
fbsi
blld
iiei civile". Aceasti a doua categorie
politice'
pe
notive
mai nrrlt, ciileEoria fiind lSrgiti cu ,.perseculiile
rasiale sau rcligioase", Pentm a cupinde 9i actele nelimitate la o
peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po-
'
5l
tla
r tfireprindedi rizboiului.
l,l
i,
ptrce
La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. Dimpotriva, noul secol se proclama ,Jizboinic,,. If
,lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea
rccuzitn ,.rizboiul preventiv', in fala unei ameninliri viiloare, lo-
ful al incercirilor
.rl
Capitolul 6
Conflicte identitare
in orice conllict, omul care lnpti este anirnal dc un crez, de ?deziurea la o cauzl, cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.td de
inamic si in dorinla de a'l disixge. In interviltl luat in fala camerei
TV, tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .,Sunt gatr sA
mor penfu identilatea mea cullurali." Ar fi puiut la fel Lle bine si
adauge ,,sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. Declaralia. rA
masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor, meritA o analizd Drai
atenta.
1a autonomie
pfomovalc
de
natura
identi
$i indcpcndenl:, cu loznrcile separirii
proprii
istoiei.
prctcnlii
in
sensul
citirii
al
istorice,
tnlii de gnrp, cu
apiririi
li
innpli definitie
lo(uri pe
scena
lu'nii
55
fi
llIlrlu- rr|i :i
Lrnde
fi
5b
Jr'Itti
tP
\ "Fr h4ti
57
Hunlingron nu esle unica (Alker, Actualele conflicte tunr inlr-adevar de ;ul$r6, a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la
rell,,istorie, limbe, culturA, tradilii qi. ceea ce este mai important'
o
interde
eii". dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate
pulin inclinali
McNeill mi se
pire pertinent!: ,,Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in
<Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere
sa se
$i putere Huntington le subliniazd convingitor. nu incearca
recent
ret;agi din societatea globald. Mai dcgrabi invcrs. Succesul
al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul
fenomen al cre$terii asiatice, in timp ce credinla musulmana a fost
dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ,'infidelii"'
Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii
din.ch,mburile globrle ce cre'c Iapid. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii."
Aulorul celur de-31 ,.lrcrlca \ al , A toin<r' dplic; lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care
;chimbarite nu se produc. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la
Toffler, ca 9i la alli iociologi americani, cu o singuri observale:
civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve, bazati
pe credirlle, ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa'
lria de asarnblare ti computer' Confliclele, in opinia sa' au loc
granila acestor civilizalii. Toffler se delimjteazd de Huntlngton'
se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt
spre c;nflicte. Urmitoarea remarca a lui william H.
ndjot,
?n
....J"hntn troditionola
t7u4tt4Eto4 e,r,
prerede, dacd vor
r(eara .chemA
/ilii"
llc
acestei
l)rfnic
sau tensional.
'r
59
58
ue .rrdcre .ri rir,,bor
r"tta
r)i
-'r"'t"'. nr,iorrle
i:;;.;i;;;i;i
iJJ'*li
;**"
i,"i"*r."
:::il:til ":,ffi ;i;
hod^rLla
;i;"t din
jilil*::i$:ilt
ri.t: :ll'i:
lr
'
nou
i"^(
ceeir
Jc miine
;;i';;;'.'"
'p(cr'rlc nrail r'lbnirrcilor Toffler' cL dn
" :'" ;"; '," ripi"''1.
pc
crre
d. o"r
'irrrnJlcr'
" l'r /ecc rni dc-trnir
u unF
'
pjna
i"
'; a'rione/(
i"'.,,"
J.
,rr"p
dl
L'rlru
s:
ndcpirlir<
rpa-rre
'eniu a. "f',, In rrrr u\lrle
'^.*
zitive'.
cu un caz in fali' in dofinla
T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc'
Cine
.te rubt: ee\t'i.Jl ..u'aloare dc lcreral;zJre rr Progno/'
pe
rare
\edea'rnprc'ir
.i;,- t"'li,'l''"t.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de
i"-,"irJi-" .."nr'".i &n Golf 5i reprimarca a,Jesta
. rt+"."nie rcgionali A fosl
, l]
1Y","1"" :l:::
i"i. ii"iit,"rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci,ii "*"..1*
p'",""i,
i" ."*r"
","i
.r"
il;:;i;;l ;;"1 ;i;t'
i"iir";,
li
" :'1t."1i'-:.:,:'
doilinaliei civirizalie
rala avansuruj
irrrrzarre
'
.."i""" a. r'p,r 'rer' con(cpr'rr Llearuin'li"
i:l::]
inoc civlizalie ti cul:
;;;,"-^.t;i ia'e
r"",.est pas, elnim ur
i,'i.'i,,.u
9" -1.1i:1,::ltl
:'.1,"",
n't.c''ln; rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i
"
;r:iffi".'"iili
ir.-.
.,',t.'i.
i,ii',
."
*''.'''":li
*j
i'
Jrlel
J oe (( a i'lamic
'",0."".',,.i
seama
**ll "i ae expansiune'.pe
i".tl,.r.ii
ii""..,:",
I":dar:::,:ifii
ci\ilizalii)'
{ie
linand
(sa; reprc
i.i,la'".ir"i^ii .r"'r'"!ii
in sud a conflictu
L,.'""1" ."-f,"."f" diicriic Esre conlinuarer
,'t#;;;"',;;;
*'J
este
aPa4i
i'"",
r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl,,||rlti(nrali. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii
r|||l Egipt, dar aici. ca ;i irl Turcia, Iordania ii peste tot in lirile mur|l
\rllrine:
\trrcturi dominart laice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val, transfonnarea lui in mi$carc dc pro
lx,lii la+i $i constituirea unui front com n. a unei coali(ii capabile
\i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.
ln virlulea unui momeni isioric, cand islanrismul. intr o illge
Inloirrc expaNiune, a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr.i, cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa
i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei, astizj fundamentali$lii con4l,h ri ci Islamul este o civilizalie. Este o alirmalie falsi, reluati
,li|l neglijenld, asa culrl am vazul ia Natiunile Urire, care au adoptat
hr fi:rerea lslamuiui un proiect de,dialog intre civilizalii". Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. cu zeci de varirnre Si
i,Li. Ei vid iDsA in accaslS ,.civilizalie" pe care pot ridica propriul
u,rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci
de presupus
insi ci
aceast: unitatc
ru
sc
vf fcrliza $i ci. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.
rl /ilrziilc pc p]anul economic, tehnologic Si Stiinlific pot ducc la
frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii. la Inrlimilare fi esec. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Mai nrulte conilictc
1 li,st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre
rlurlr'. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei,oiulie
{rrl
ilf,
dnr
EUCUC!!Tl
sediulConlral
irL.
ili!o:..n!_
- Cornuncarua Ca].J.1iri.r
Jocuri pe scena
60
lutnii
lor'
Contenc]osul franco'germ.ur este unul din cele mai lungi proani
cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de
iensiuni
dc
domiMl
restut
fiind
f1870-1950) a cuprins trei rizboaie.
lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi, deci timp de
ii problene
jumatalc
de secol, un proces al reconcjlieij s-a desti$u;DrorDc o
rlt fiia riiturniri salr accidente, oferind lunii ur exemplu remartralatul
crrbil .]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor, incorporal in
de
rezistenli
Capacitnlea
scmnal de Ader|uer $i De G.tulle in 1963
i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu'in
de unilate ca cele adoplalc
Si de inspilare a unor noi nisuri
2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu'
rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea
1utufor conllictelor'
Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost
Durt-Lc Jen ru Cl ,crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle
*-n'.. L. in". l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi..eiunilor trecand h alt slipan- in 18?1 (Bis""i*i,
"p"n-*f"
mark ia veruailles). regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln
i,lii ior""" a" r" v".t"I[es). ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. iar in 1945 se inlorc la Franla ln
'
unei cai pasnice. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_
uri a foil rtearsa din agenda diplom.Ltic't $i politici Bccarilatca
actelor cale
si
le
ii
Lrutofitale
P-!!!!!! 9!4!!!!
juridicn fezolvirii
6t
Iic
62
l1&ri
pe sc.rd
lurlii
63
bazat pe Europa, ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie, la piali comun;, la uniune economice, h monedb unici $i la
agcndi poliricd Si aparare comuni. Fiecarc pas a fost consolidat de
tero construclie institu!]onale ;i legisladvA, fdre precedent $j
men de comparalie in integdrile regionale contemporane.
Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei
agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii, iar negocierile ce se
poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. Atenlia este in_
dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea ,,solidaritilii de
interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot ,,afiura cu
fermitate" pArlile, in calitate de parteneri. Agenda nu atioge probleme cuiturale, de identitate si de valon specifice, lisand acestora
c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . rdrul prcieclului comun.
Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict
liri
ililii
sa
pin
catcva citate
Si acest
Capitolul 7
Conllictele secolului XXI
sangeros
$i
ucigai;
l rc
r venerati ca
divinitili.
In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice, bacrcriologice chimice,
5i
rt,LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare, contiuntirile de
ideologii
I,r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc,r
rL1 lr)ru, rsurse
ti baze de spdjin. gi roru$j, nt rrejter rizboi mondi.rt,
, rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc,
nu 1l :rvin Loc, tijr :iiunil(
lotuti p, r.na
l nii
6'l
Talilii;
8.
rkr'r,,tlir./r;
5. Naliunile Unite, care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol.lelor de rrcnlinere a picii, nu au ntcrs in
lr.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu, ine
lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui
inlr pirti. grcr de definit in ciocnirca culturilor, fi s-au oprit in
I rlr greft;lilor de consmrirc a picii. Mai multi iactori au contdbuit la
(l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de
limdud. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa,tiei de
t)r'rercn ti orienlara nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii
jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu;ratc. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn:
I l
r(,
Jacuti pe vena
68
lunii
il
'on\lirrrr
;rcer!;
rionrl.
un proce' in conrrrrdi e\
1r-nn lrul I devcnir bnna Je
pansrrre.
drte.r||cltt
ii ou'.''',r"r"
ac_
.irrrtiiloi cla\rce ii
rndruma sd
in
1l septembrie
Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI
,rcier:irile^ inva!a. ra fet ca indi\izii. prin
anticipafe.
Soc sau
{ o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin
cele c
ar fi
.r,!c.rre Iorm;rii unej a!iludrnr anI|cipari\e;n sterele pntrlicii. eco_
r^mrer. rclr'rnlogiilor
si
edu,
a!ier.
Ln
seprembrie. aracLrriie
70
Pa
ea L Conflicr.
ti
'71
de nesocotirea instituliilor
subverslv. sarcini care pare uria$d, iar penrru sceptici cbiar im_
posibih. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric
care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii, con_
cepuli ca o familie unici, in fala pericolelor najore, ca de exemplu
I vrklecdn .fafi a ne
Sr
-crrnrronrle
"rituoined
Ldsa paratizali de
posibid."
xcdunitc cumuniralii rn
"n'.
XXI?
panea L Conflt.te
rfi
crescute,
4.
llr
sensul multipola-
ritatii.
ti reguli.
Jocuri pe scena
mii
valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte.
Trisdturile proceselor actuale. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler
Folosirea tehnologiei militare modeme, in special a amelor de
distrugere in masi, continua lor proliferare, ameninlarea extinderii
de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu-
de profunzine. Invocarea unor conandamente mai inalte, considerale sacre (cu peceli religioase), poate aduce la incandescenli fana-
tici
'75
flictelor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l;r valori fundamenral( sau dreprLri i,rrtrcnabile rindepende la. t plr,mfulfj!l
domrnal.er slr;rne.Ju imputriv.r uner purcrr abu,,ive..ru inju,re.
rr,ecilrlater .ociJl;. \Uprimi.e, culU,r of pronrii e.c.r. Acor,lurile
nlemaFondle nu ri.pund acenor 5iruarir. inrruc;r la origine au lon
ii
ll_1.--gil
prcvenrreil,:,1.f
r onttrc'etLrf
prn(e\.
fi prerenire
Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii,specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici
,,tiierea unui nod gordian,, de considercnle binc iDridicinarc, teh-
16
Jocuri pe scend
lunii
cla_
iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. Foma cea mai apropiati de a o inlelege
este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. co;ceDt intr;dus recent in literatura itiinlifici (1983)
3. S;lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe
interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in
tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea'
ea aoare ca un rczultat al ,,filosofiei proiectului comun".
4. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare- care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o
substiturie a ei. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca
necesititile vitaG de bunistare, emancipare 5i standarde de via16
mai ridicate- Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori
aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_
nuriior manipulatoare. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni-
t:lii
li-
Capitolut 8
Ciile de rezolvare a conflictelor
a lo.l ,,rzba_
vrrca genemllltor \ iilna.e de flagelut rrboiutui...
der qi crearea unei
..mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor..
a(umale lTp!
sau codrl'cale de djeprul intemalional. Mijludcele-pasnice
rergrllr: a conllicrelor u.rnaresc primut scop cu resur.ete
unei
com]ri lalr brT e pe drept. la carr,.e recurge cu pdorilate,,inainle
oe-Inare . I um.lreplul inlemaliondl are mriloace.tabe
de apticarc.
con\rangere sau execulare. Cana de.chrde po,ibrlilatca
inle;venriei
in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune,.au
:1::ll'-:
::1:::
lT
::
*'*r9
Juuri pc
sc?na lutnii
'79
prin rst" la
manle puten, intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni
orice decizie oNU.
e.""ttu." i.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut
cazun'
rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase
(cistile
al
trlrpe
ri" iio,"i" *r. a" -*there; pecii a organizat
ne
sa oar
bastrei rnrr aderlrl ,nlemallondle aflalr sub comanoa
a
de'upra\egnere
conflicl
panilof
in
tr
\epJr.rre
a
combalanre. de
de
ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi
drept tn."a'i*. ii a" p.""*lt" , conllictelor ii mai ales a servit
ti" pentru alesc&carea energiilor $i a pasiunilor in
ilrJ-.".""i
",.*
de conJ. J.^torsi" a conflictelor' lie pentru asigurareaparu
inue
negocienlor
ric-Ie neolicrale, bLrne oticii sipregatrea
in prjmul rand penCafia ONU, un document scris penlru state'
iJror stale E\re
t- i.'"r,,rii Of.'t. "u. ae\chis in anumrre condrrri
lirutt. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr aproape e\clusi!
"*i.."tr
\or' Popoarele Natiu
i.'t,"i. i" t"1". locuri ca in preambul:nnui
sistem care sa cudirecla
in
iiln. unit"; - se tac aeschideri
globrle bdnis
prcblemele
omulur'
rdreprurile
,fti
".,*i
rr
u a-rfel dc re'pi
"i
".i"ai
inralnim
anicolul
.ocrali
La
i;;
panilor s: nu \rrrelor ' deri
"'";;'.'"
."ii" il"i
'e sdreseaza ls
'"iea, "ni.or"r af
revin la !ocaburarLrl dt
rnrcolul
Ii
;;;i" ";J;r,. cum
unui adevdr
respectarea
insi
Relinem
i-i-i.t",.. *".i.i oNU).
.r':-"ir*,
a"
"Jm
decit
mult mai Larg
*-lvare
,'J'i
*^rt-"
"i#"t'."Ja"
**
,ri tuigr,
ra ;edtalt capat al spectrului soluliilor
iair." r"..iiir".
"n""
iin":, .^* i'a.t.r, institulii si acordui t"ci"l.{:),:,1:tl]i
codilicarii reAull
ururir
(
a. f,"Hae.
a fon dis
lo'rbilirdrea
.ere le af iin'i de calirarel
:':ll"^]i
" 'ii,'"'l',,
""p..]-ir",.
a exaltat caracterul liber al negoc
ii"'^irriLit^t". o
"it!i "rtotaare
universaD"
ioi. ."Jr"anat-r. tu ai"l.g (privit drept un Panaceu
sau
comlrr
dialog
este
care
.e ai. .",r tfat.qt. regocjerca,
dc
vorba
Esle
gislYea-ll
definit
.p* un-,.op 6in.
"ii*".
."r"fil r, problemi la fel de clar prccizata: sli
ttJ.""
Cun'."
""ii
l*
"
amb,, in,ere(ati de
primului
:]l',:::,1"
imedial6: in
ll
pdn?a L
oranizatiei
'""f"pti niscute dir cscE: oscE.
pti" a"mifia sa, ancheta
este iniroalucerea la o i
"a,
pentru
opnrea unur con
energicA
mai
ventie mai articulate ti
de
anglo"americane
neoficia.le
Comisiei
este arbtat $i de cazul
raportului
Pe
baza
ln
1945
din
Palestina
cheti Drivind situatia
1946,;a devine oficiall ti propune url plan de constituire a
shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind
de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947
nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947)
un raport cu propunrea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i
stai evteu, legate printr-o uniun economicS, care' cu unele mod
crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve(
asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o
1
rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios
cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la
(onjti
lc
8l
sunl acceplale
fl
paftea I.
Medierea se bucuri de
o atenlie speciali
ir
prczent.
Conflicte
83
84
.lo,:uri
p.
scena
tunii
85
tc.r ii bunele oficii $i a doua, care se referi la arbirraiul. calea
iudiciar;. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. pnma caLsorie comine
cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc, nes_
rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. asis_
lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r
$i circurn.la;te. creeaza
sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la
intui!ie
$i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. Tine seama de opiniile
$i poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor 9i face tot posibilul
crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand
cu
orbifiajul. accuhd $i decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau
nu lncpiind cu cate. Judiciar,A. are reguli $i proceduri preci\e. in.
rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale. Organismele internarionale intra
tlror Si ele^in rolul de insrante, de)i Fror apela la metodele primei
catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar
in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul
clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la
Pan"a
I Conlicte
telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este
tot alat de periculos ca $i adversarul.
Un negociator - care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA
spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent
$i o datd fat6 de
dc.idenrul prooriu - r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine
CaPitolul 9
Negocierea !i medierea
in rezolyarea $ preYenirea conflictelor
politjca externa
dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu
Banclatul
redacteazi
loc,
nu
are
sau
daci
ea
a statului si hotard$te
obiective
altor
in
lumjna
sale
operaliei
nesociatorului si obiectivele
accepabile'
dorite
sau
unei
solulii
p-ametrii
ma] e"nerul". fi-*"aze
precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp sau con_
fost auziti
iinue. aa.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a
unei
negocren:
nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul
padea adtl
Lu
..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc'
un
lchnicran
cJ
rer'tr. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui
conflicca
in
cazul
pregnant
supus deciziilor politice nu apare mai
societeli'
inlregii
soarta
t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand
(neSi-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli
a
unui
financiare
aderate
g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor
,sau
ln!
;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura
folosim
pe
care
il
(lemen
njtudinii cons;cinlelor unei regocieri
coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau
negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl:
'i. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i
care
atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini
agrava situalia2. Preze;tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in
87
exa_
;i
re.lder^\ale re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi
88
89
rderiile $i tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care
sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor Fri
crau prezenli. iar $edinlele rare l;sau timp unor contacte $i disculii,
lrl un zid
crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al
oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului
(ieneral). De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca
problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme
$tiinlifice $i neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt $i
coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii
semnificative. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar
melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind
oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in
primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare,
calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i
monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri),
care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele
cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante
pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd
li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice, a fost semnat ti Tratatul de incctarc a
cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol, aer, apA).
Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul
90
uzul ib4ei;
b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria;
c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune.
Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.
Medierea, vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces si Sarna de ca'
I:acrere (de la oficial la Personal.i a negocierii. Ea este intervenlia
unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_
gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa
permanenti, institulionalizati de mediere.
Mediatorul are dreptul s, Participe la o negociere, si intervina
in disculii ;i si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el
este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir!
ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle
rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de
irchiderea sau prevenirea unui conflict?
L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Pi4ile nu
negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.
2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF
ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice
prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura
lor de apiritori neclintili ai unui interes general ,,Salvarea ielei"
este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care
tin scama si negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po'
zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in
care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul
3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir
sata de Par{r.
PaaPo
Lcnnjtictc
y|
4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi
cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar doar de ca$ti-
ilor
i se cere
dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a
produca lofinule, uneon ino\ah\,e.
Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru
[]i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare, ideltificarea jnre
rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt
valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_
'i
92
93
"
"i.ii
sosintS. Rareod p54ile
l. Te(ul
acorald uneia
fi
de
p'i"
:ii
.60
!,cndcnla in speciat in deceniul anilor
\nrlr.
It|(
"sri
ep uolsrs
un nNo
ul
atctUruoC
t oaitoa
op ?erelrurul Is
..nNo
?dep ed
? erurglpe op
auor'ttl
"ta
t114t11
ou"rs aa unlot
.-
Paftea L Conllicte
&i:1?:iT.iJtff
-
Capitolul 10
Concluzii. Perspective
de prcblerre
(problen
x'ji::::.:lii":HlTl"i'""il1::r..ffi il,
f3],rffiHi,lfr',.*:r"l*r;r:
;Tt'J:t
9'7
i.l|fi
;i:ru;
::l-Y:""_]Tl1llyi,*rocieritor
riif='lif$ili
:,-l::,'l_"9,'"
:lt,
oficiare
ri
1.jt,JlJ tft
;i :r::ril
L:L1
Esranrarea normatitalii
".'":"
,_itei. au con.riruir
;:li',liiiili il"li,i1ll;:**'::.t:'"
IrranJa dc
\oro
'e
lqxinyl,r:j:n::t**:".,*t:,*:rull'lm,
k*,^;::fi ffi #rff ;h
?i:i;::1"""',,""t
;lilli*:i;
."il;'#il)j;'["j"#":,l"xill#::::]]"yT":iT"fl],ll
iffill;,:i:;:i",.i##,,liiir"j:
;";li##nlif,
):ij jij;:1ti:'.l;; i:t"l 't::i ;x;t::t;: l:r.,,:l{*
inr,""'.lj#;riq jlii'r#r.,x{t:.llif:'.'r#ijil,7
I
i:
ill["::i
l':
:i;:::..T:,ii i"l]"1i"J::,1.;'[,;:ii:;:
lii:r
98
conllictelor
Activit,ti
Chemarea te4ilor
Discu!e
conc iiere
Segregarc
Abitaj
-->
(asisiarea -."
consullare-'
-_
(irnbundtdlirca rclaliilor)
Negocieri
(siabilirca iniercselo0
Consultarc
(imbunala!rca relaliilo0
Dislrugere
Menlinerea prcil
(conirolul
violentei)
Arbitfaj
(conlrclul oslililalibt)
I
+
(anaLiza connlcteLor)
I
v
Aslslarea dezbaieii
(reducetea inesaLit:!ii)
Intii,
ca poate
100
.locuri pe scena
lunii
n'.nrali. in rri. h.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Eliberat de consrangerile oficiale, bi
$i tradilionale, acesd actori injecteazi stim i !i formule noi
uzul diplomaliei hrgite, inovatoare.
intr-un alt mod, o noutate
fali
panea L Confiicte
r0l
toz
Jocun pe scena
lunii
tre aceslra d neconcepul. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_
rrle reconcttten tstorjce. reconc,lrerea jranco_gefmanA, Reventm la
niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.
Ceea ce ,.a inlamplal a lo\t atlulatea dc
la, to a relelanlei unei
crocnm de inlere\e. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_
8ru. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.r fronlrerelorde
catre douA populatii, care nici nu remarci cand le trec. Dar ca
inte_
rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli
$i s6 fie supuse ui-
lllni tebuia
ci
paftencrilor
objceiuri),
Oricdrc (r:t
rr)r.
rre
MEriiNegre.
5..Enun!d
boiilui
cA tot
ti
roter;
Obicctivele. Penrru
pa$r pe un
fi
patea L Conflicte
106
tol
olc
utilizatorilof.
C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori, tradili $i obiceiuri
limbi $j istorii specifice, care explici vasta diversitate de culturi
lumii, care impune respect $i cunoaqtere reciprocA.
Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati
sau
Patii ac{iunii
cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj, jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de
contacte ti dialoguri.
dc abordarea uneia din celelalte
ir
socieiitii civile.
Jocuri p. scetu
108
I mii
incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel
sau rigidit;,tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral ,,cu ori'
ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei).
l2-Utilizmea factorilor emotiri, prczen\i. in special in balanll
opiniei publice, de partea soluliei pa$nice, cu o puternice bazi in
sectorul pacifisi, religios. ecologic $i in cercurile tineretului. Est6'
de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi
prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor
inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. Opinia ar putea fi definitiv
ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet, prcmilEtor
recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii.
11.
Pattea L Conllicrc
1ll
Bibliogralie
Capitotul 1 ti 2
ndea..*,
UPPsala UnjversaY
2 I
7.
8.
StuarL.
Prc$,1982.
\ummPr.'988.
.tru.lt oJ Global lfier.lependezce. London. printer,
25.
Clagelt,
Resolutioh: Connibutians ol
Reiatioral Senices, Nobe Dame, IndiaM. Univeritv of Nolre
26. Wallerstein, IDmbDel, ?re Mo.ten Wo.A Estuh, Ny, Academic pres,
Prs,1971.
Kaufmd,
md Littlcfield, 1997-
6.
Int mdtioial
Pres
1951
l7
eol
'
Pan
Capitolul3
12. Aron, Ralmond, Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B'
ds, 1966.
t9t4,
ol
Capilolul4
Hachelte. 1969.
1980_
3I, Cu.rin, Ph. (ed.), /nreridliyr, NY. Harpcr and Row, 1971 .
ir2. Druckrm, D.i Broome, B.i Koeer, S., Valae Dlfete".es and Co"fii.l
nerrldia,, Joumai of Conflict Resolunon, 32, Seplembcr 1988.
libi Eibesr'erdr, t., ft. a;ato sr of pace and \var, N\ , y:it..in9, 1979.
Lorenz, Konrad, Otr As/e.'r,rr, NY, Hdcour1. I 966.
15. Mervi'r, Small: Singer, J.D. (erls.). Genetul Approaches ro the Causes
af
Wdf, Cap.
v. in
Homesood.ll,
Lrerholional WaL
19E5.
Ai
.loclti pe
t12
ft.
scena
lunii
paftea t.
Naturt of AEtession'
llY.
Oxford Univ'
37. Mortville,
.t)tlll'rlt
Cambridge,
Univ., 1975.
54. Walt, Stepiren, It? Odsin ofAuidtces,Irhe , Camcti Univ. pres, 1987.
55. Zdtman, I- William. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in
A\ia. Neq Yo,l. Oxiord t n,reFi.) p,es. ts85.
Capitolul6
56. Alker, H.R., IJ Nat Hwtington s Ciritization, Theh iy,os.?, Reliew
Fern&d tsraDdet Canter, 17 (4), 1995.
Suete! Pais,
Po.,2005.
intematiohales de
5 a 4os jouts
A,
traducere de P
5rj. Bulion,
1968
Olav Knudsan (ed.), The cow War and Thz New EutoP''
62.
163.
Macmillan,1996
45. Holsti,
i,
57. Brcwn, Sheryl J.i Kinber, M. Schraub (eds.), Resotrikg Third Wottrl
Conflict: Cha engesJot a Nep E/a, Washingron D.C., Un ed States In,
Capttolul s
40.
Conflicte
65.
Press, 1985.
Charles
w';
Ravmon4 Ctregorv
47. tf,athermm,
Jdie
(ed-):
Denm
A MlkiPolot Pea'e
MdhoL of
BroolrnE\
2000.
Prcgres in Wo Pobics A
51. Sitzet.5.D., Models, Methob
'l
^nd
Re;arch Odtsset, Botlde\ weslview Prss, 1990'
H{vdd
Cambridge
s/mre8) ,/ Cotri.t
52. Thoms, Schelling,
"nc
1960
Pfess, Mds.,
K,
66.
(1.
69.
10.
|71
kine
of
a Sinite Civilization,
]nlernatioml PoLirical Science Review, no 21, 1.2000.
Mandel4 Nelson, bng WaIk to arr?dom, Johannesburg, MacDonald
Pumell, 1995.
Petes.S..Th. NeA Middk Lar,, Ny. Henry Hotd, 199J.
Rost. Mdc Howard: Rolhman. lay (eds t. rh.or)- and proLLce oa ktnic
Conflict Manaeeheht, Th@n ing Su..es and Faiturc, lat\don,
Macmillan, 1999.
Rubin, Bmett R. (ed.), ?oya\j Cotuplehqsive pea.e in Southeas, Europe, Catilict Preyehlior in the South galk4ns, New york, Twcntieth
Century Furd Pre$, 1996.
sisk, TiDothy D., P"wsl Sharins m.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic
ContL,n Washitrgton D.C., United Stares Insliture of peacc, 1996.
Spector, 8., Croadrtry, heurijtics for rnposse Re6otui.ns: Retahin|
Ihrnctable Nesoti|tions, Lnnats of the A^pss, Nolember 1995.
Toffler, A.: Toffler, H., War ahd Anti,War. Suniyat at the Da\|n of the
2/' Cerr,ry, LondoD, Li1!c, Brown, 1993.
v{isse. M., "Id ri.auili.ljion Jran o u .nattte", poLirique ittauarc
Malit"a, Mircea, Ten Thousands CLbales,
Mernillb,
ik
the Balkdrs,
1996.
Jocwi
112
De scena
lunii
Nature oJ Agressiot.
NY
Oxlbrd U
t4
"he
Vialetu
Cnfti.'j A tadv
Swedi
Ctrpilolul6
Svnthesis Cambridg H
in. Alkcr,
t?
Capitolul5
Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,
Jdirter
Ner') Eurcpe'
Macmillan, 1996.
46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994.
47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine
48.
53.
Mds.,
1960.
f8.
lo Suerre?, Pzns'
Po.,2005.
41. Collard, Daniel, tr /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun
A. Colin, 1999.
42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d
Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968.
43. Hmdrson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an
44.
Couses oJ
Univ.,1975.
40.
t3
H.R.,
l!9.
Fraser. T.
1995.
lll.
ConflicL
ol
62. Malitza,
lr"s
64
Pumell, 1995.
Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.
65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic
Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4
Macmilld,
1999.
66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996.
Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu
Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996.
('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins
tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995.
{'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1?
-2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993.
'/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc
i?
l?l
ud
crisis MaMeement
i"
the Battans,
/2
Coker. CnsLophc.,
fi",,'rr'",/W,r,
Jocun pe suna
4
74. Crocker,
partea L Conflrcte
mii
t4.
')5. Johnfon,
d,re
')7
30-August 3.
77.
Burg.tkri.s, Snhtknp,
Lmusse, 2003.
tz
bascLLenent
du no e, Ptis.
Poliri
lzs
PJljricrl A,|cLr\. to
't.
n4trrnt
Dispugs.
n.ton, The
Princeton,I967.
79.
1980.
Rasmusscn,
J.
tr{is
(eds.). peacenakins
n1
D.C..
rn,4r,l
conflid pterehLion,
h..fote
Antet,1997.
106 DiaDond,
Capilolol
109
88. Aleapapa.
90.
9l
92
rcm.,I961.
93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.
lronl Lusdkt
b khrdst.t. Tlt
Lurc, 1996.
116
111.
c,n i.r
Capitolul
l0
PARTEA A
II.A
NEGOCIERI
Ngocierilc
(^...
lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale
\99
Jacobsen.
ft,
Peace.
rh.
Roa.t
ndon,2000.
arl
l2{.Symonk,c:.
luJw.
Ro teld. Dan
Prcrention: Sipti-UNESCO
1998.
ScoalIr
inovativi
Calea 2 $i calca 3
Terfii
Modele conceptuale
Cultulile
Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii
Capitotul
Negocierile
,tffi
iltp,+*"f''.:##+1:?'i,iiilli:f {'r,i,ffi
cear sau,ra o cea$c, de cafea. pentru
a inlelel
ffi#in" ffirl:Tll#ffiy
;fJi ;ffi iiii :il"J:fl i :i.,:i,
*;''-"+tl-ulg,-nort"*'"*,'",i"ffi
,,.;i,?
::;'dilu** m*
ffi#ffi-
*,llY;"l:ffi
g#":T!::tffii:?,TH:;
lrr:::y;i;r:iiTfl
"",".Tff
il'';t'" fi j::Jf l;i' :"ffi flt:i:ffilix
:f
titf
;{
:I
3;;*:x.r?.
i{:::,ii.!;iiil}:ff
lT:1"'i:3i:1i:l:rff
r({
unrt erate In\ocind
arnenjnqrrea jecurgerii
ll::"1'
h to ri )r bzuin_
t2a
tl
exr
nrdttd
t i(
p
obi- \9,1
in eomunl -
\
1
'
.\
''i
'
'tg
,l\
rciimrrrilol
pentru negocieri.
l':l[1g!g3+ecci"dor
l:
jl'1
ii-ifiii-il
9:
rxrrr. Lrre
lct\ondle ale unor nrmenr. care pnD rnlurrin. lalenr,tl
,l
t22
t23
car
\ renr din
vastb ljteraturd.
de
li
ccologie, negocieri
liii
';
foase de
p"19994r. suu
rirrur@@fffiiro.r
etrho,l,e ru(En de
il
I
I
I
I
sti progre,
124
.!
Jocuri pe scena
Pa
lunii
"ni;6J"fr
cenr re. dc
^
'rn
prc!c.e pulemrce: globili/arca si
, * lo/, d"ua
regionalizart
@Ap.oapc I q() de- gqp4-!Lr-eero!al9.dg !!qr9 isi propun M-i in lume.
pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n
nrle In speci!l nenlru .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru
. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner
ropeana, iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i
rea a l5 state, cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in
deceniu, Acest experiment istoric, consacrat pin moneda uni
este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de
zona Pacificului. ASEAN. MWECOSUR ii allele) cu grade de i
tegrare diferire, dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c
relalii dcpind de negocieri continue. Mai mulr decit atat: fieca
din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci
rilor in mctoda permanentd, cvasi-institulionalizata Toate
nile UE sunl reuniuni de negocieri
Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali
ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre, inclusiv a celor pe care
giunile le pislreazi in raport cu exteriorul, pentru fluxurile i
mafiei, finanlelor, bunurilor $i persoanelor, a tranzacliilor ti
ducfiei. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira
e. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.llr I'rc
b..rle er rf r!
iiin.iirulrr. r,t.'t t v:.re:, ,'u o \prr.le dc ,r'rrrrrrri d< rcgl
Il
a. Ncgoc@ri
125
.:!:#s,49r.raLieiriromuI',-,rn,:*!,"::'*{i,'#i:-::
s, cre,iea de
ca a
fira negocieri
\il"
tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong, devenite state sau
regiuni autonome, ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii
auzarx nu Iace
face decat
decar sa
si mareasca
mareascn numarul
numbrul?e
de actori
aii6'frTi
ai sistemului
atara granitelor.
\u
uiiiGfri
'iiCie *i
". da nd u- e i fr pul.
r Gnl-ulir e-st p.in e, o
rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.chid perspfcdve
1"
,iiji i p,-"i,;4 :\
3
ale proiecte inri in
.|
_/
-------
Pateaa
\:
-rtnF-inielecii Tdra-lE
fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune
.'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
il
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra
Fg]Iji+m:!\+{:jg
infbll
Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent
-ii-FiGut
m e de cumun
' ii.it ;t"nt, ni,ii
a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor
'ii"atrfij;t
iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc
oticjale $i ao-fir
de pre, ar p;uu-
; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
:i'
l;T:::.:li:""::'::lid
si
cea
ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
127
irt,*[:H"1''ffi
tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f
negocienror in ma,erie
-a. Negocieti
Capitolul 2
Clasificarea negocierilor
.r-r
asi.,en', a .oc,
ir'ffil;
qpfm
.
._Nry11!91!!i
it:irii i.r:;
ca faqrorui o,"4r?
"rm- ;if
tll';.fl:
p,r/,c,
*'r#, I t t,*:-
"
Patea
128
"*"*ii-iJ.".ri"i#
I
ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune
surarea lor.
a doue
spatele lor stau negoclen b
b6nci
le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o
cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle
dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l
negoci
Ie, aulor
o.''ror Lue da negocieril
!a nhie.rirc F:
toit formulata
to'."utara JFilr..
e" a, tost
JF
6]h" *i""iii".
V urmitoarea deftnrlle: proces in
\? fac propunt tt c^pli'it?
'arc
vhL
a II-a. Nesocieri
t29
Suvemamentarc.
Aco.r.lurtte de natnali?are pun
\ |
c3Bil!ll!!ian
nesarisllActnroare.
.1"
juridica a unei nonnalizin de fapr a
1:-lylt".o"
lrnl."ipre(ia
retalrilor inlre enLilAlile
in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_
nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru
incelarca
unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata
unof
anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie.
prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_
\.
::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ccre rnar
'rre.e
nrar
5i a doua
"r;",,ni.pr,.i;,
rllrl-ldrli.e
cJ r ca./ui contlicretof
GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi:
lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta
cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta
Icrirea
,)ri r r
ii
Joc ri pe
128
scena
pd
lumii
i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae
-.it pi"*".i,
fu
*ti"
\n,. Acodwite
re\ur\e.
'-
cump&dtor
i;
a!
mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!
in condiliile pr
sau asipra rcalizdrii unui intcres comu
unot ing!!!e mnllictuoto -
d";*/r,8ire
vpie
qunl
- -,Ar;inle
\i
t-"--,:"7
frec\entre inlre.ui't.
a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl
sr de scurra durara.
hle
i-r",J" S r-.*arl
mai mulr. un prilej
zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr
a angj
bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire
au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului
,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oelui larrrrnrl
Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea
e're dl largirii I
,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual
Lyll
*c1j:te. d"li
srrua!re
5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra
vechi ai
nembrii
ni'"r"f", una multilaterali intre
el"f".i
p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil
prezmte
.iJl.rt"
obiective
/CXe
\-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,
li iaflie.
Ll'"u o*iiJut" ."ao.a"ompanii
ti k d? nonnati o."
[i".rui
i*
Aco,t du
a celor ie_
;##i;';;;;fi;l;?a"
Lan"l .uo
$i
guvemamentale.
r"t"J
exe
'r'-"d: rcrfq!#lye4ule
;;;;
a .a NeSoren.
aL fo'L predomina
Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale
au
fost
$i ele.pmcncate'. ca
secole intregi, cele multilaterale
unuldrn cele mar
la
I8l5
Viena
.-".0f" i" 8""g**fa. Ia
,"
ea
pi4i.
<e p661g
",,,,,r(n
fltra \au
(je
drspdrtra de
)B!c
rtlqaiclc_tllse
ltod,ric_an
t-e_
darorea/a ao:l_
pLi e e
de
ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi
...
tr (otrrlircare. ceea Le e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in
cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr
piia-F ii
ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir
"m, pnre>re
r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure.
,+.ricl
Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle
violente,
lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul
iir
cunnr(relol
rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii
qraJon nedr:.
I:c+I+
"'
dnJr
rr\lrib .\e
130
\ -:a
in lu
.-.^_!1t
l3t
l]1"1"i!,
ll
penuu areserea
il;.ii:l.',ffJ::liH'.ii:,*fi:1"ffr.,..r
lor au intrar dej^
tp]j;;;',t"!,
.Jiltjrea
Pa eaa
-a. Negocieri
133
(A)
Capitolul 3
negocierilor bilaterale
ale
Modele
sl
S,
s3
Sr
-3
-1
-6.
Sz Ss
- 12
52
10 -
{r,
Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, numdrul mare de
cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. fie intre
neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona
si a cautarii de modcle- intre acestea, modelul matematic la care
recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. Definite ca comPetilii
_. ,
s
-.--:'--"--
care
ii permile
ca$dgul
)r
dei ca 12 san 2
rrgLmenrul sc(untilii.
t.
A irripbntElace
face mai mLrtr
(lecat sA aleagi Sr
.
'..^\
i$#,#:#Hg.:Hil*:ro'#:,g#:
nic
pi
tfiEIffii
ccl mai
pe linie
mare
cotoani..
)i nu de
!,'n.i,'ercnle exrem_e..;n atrrr rur,ondl ;iliiJuc,iroritor. fa esle cupnnsa
lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e
pta! 8!rSj"rl;.
13,1
(B)
sl
(A) s.
S3
= l,
2,
coloana.j). Punctul
$a este
(-6,-1,
8)
c2r=
1/
:d.'qa:fr"l,l:ffi
Matricea de plAli:
(B)
3rl3
i. n casriga
rllntat._c:.nu
(^)
iarcand Bjor.a
-l
Sr
t.
=-1
)l
(.,.rr:a in Inedie --.0
il
Sz
Lrnnr negocren.
orr s a dovedir
,H:#ffiilxffi
ffi
f""1
1y.l*t*u-um;
Jouripe
136
Parlea a II-u.
scena lumii
Dc
Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al
cat
$1
Rnzboi Mondial. in 1943, atat fo4ele aenene americane'
(Jdr penlru a ajul
lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau
in iurui unei insule la loiul unde armata japoneTa avea nevoie
in;riri. in funclie de acesle alegen. numarul de zile in care'r'at
pureau
expuie bombardamentelor era diferit. reprezenlal de
.ti
maffice
B.I
(Japonezi)
Sud
Nord
..
, Nord | 2zlle 2zila
(Amencanrl Sud t zi S zite
I
Ne|ociei
ll,ll
19' ll
| (1,0) (1, 1)
(A) I
'"
I
I
dend
nulA si
rror negocraro
(Apafi)
cu
Austria
Alianla
Alianla
(s"'b"n)
cLr
N"1il"";l.ji"u
Austria
nbligir h
'. . O.I d-0.{.
rr .Anrl./J
{1,0)
("c,-dJ
Neatiania
cu Auslrta
ta,
(0, 1)
.r . ,,,5i b
graij., I.t,,crlr.J _ td:p
(uanlitrcafea dcTagrcmenteJor:
Reprc,,enrrrca
'D)
._
.r
138
Darrularerul
[.,l
puncr de echilibru pe a(
5i determinarea unLrr
139
x*_ (1+b+c+bc
ad)
(l+a+b+c+d)
Y+= l _x+
i\:\
Brailhwaite
9erban
Apafi
P (-c,
-{)
1 -.''
Tabelul poale
!e in negocieri.
O (-a, -b)
echilibru
---"Lstfet,
- I b-a
'
,)
neqlirbnd (
utriu''.
a-D
{,
oferi solutra:
ac I
2 2llrbrd I-a-cl
I lf bd
!*=_F_t
)+=l
x+
b(l+a)
a(l+b)+b(l+a)
nu au aceea$i pozi_
tff
rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand, un trarat sau
o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. cum este cazul n
doue Fri de pe lista de a;teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_
ral ..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel
2. Caracterul nAufo. Si cuanriicar ci, tcri_aulontr.e moJ-qlutul
Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .pre.otutie. Dd.
dupa cum se vede, facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu-
ifgqi@!fii;afii;bi6ifiiJ;'in
careantiTii4itor!o-ziri6 l; ndiGJ;r.,r;;iriii;t;i'tii"l"i.
rermdu, in limbai.rl negocierii. Intinit mdisuptrrrr bobar in .en.Lri
3. \aeriru, unL,i mgdcl
ll, in oblisalr pe carc u.Lrcc,,/i pr rrr
r anrtr/a.rtal .,ruclurr ne-g,orierii ri ,le a J<..,,,,cri
aniiifi
Jocuri
140
De
scena Iumii
pri'
lvl
N/ | {-5. 5)
'^' 'ro,r lvl I l-10 1)
non [/l
{ 1 -10)
( 3 -3)
|
|
'
;"';;r''iila iifriiiirut
-ifl---..--",
'o'di..
141
parlamente, ai afacerilor
;i at markeringului. Cel mai clar, dilema
przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a
unui bun comun, ca de
c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. a timilaril
vorun|nre a productiei agricole. a aplicenr unei recomandiri
gene_
r,rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a
unei obligalii
cr piara impo/ elor. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area
Brnerala d m;surir. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. cire pro
nrLe un protjr nel Si imediat. Dac6 Lolj
Juciuorij ar parasi inqa ilra.
Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect
colectiv.
\ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea
dul
._
Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. djn cauza simpli!d.
$i
(oleclrve. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul
uman,i au in_
lluenlal conjiderabil psihologia. cociotogia anropologia.
)r
Capitolul 4
multilaterale
ale
negocierilor
Modele
l::lj:_s:-f:toseTci
co-nremporane.
Datorita
ii
plalle
de
jnsuficicnte, cerce'
un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc
lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc,
fecurgand la tcofia informaliei
lui watanabe
s_a vdzut
ci
npia poote
;;;';
neJ<te.l|r,nanJ p;qrlor ri neJelefminarcd .iscntu ut. Intt_ult ...rem Intd.c tJc st]|e.
tu mdle. economl, indi\ i/.,
rcgrunr etc.):
j:fr$::
il;:ili:i,":il::ff..T
f
.l:)i11
,::"i i'-i::lli:"1'rire
,:!*, ,," {termen.t
s;;
"re-,, i"te,"a1j.;;ir:gla
w{( I
Uncle
H {i}
-I
inrre suma
(l.rroojet\ub.t.lemelot hare,epa.il.,
J.r.retnutuj In an,dmb,u.
rnrr frerenlin.r.;.teorcric. IleloJa e,tc
u)of de pus i pfrc
.uct
rcr.
r.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.rli,?alr aLl|o,rrl
de crlru
:,,r. I'c Da/a rrrur InJi, arJJ iornrnrc.,re In rrmbaj jenl
c
fr in strucrura
"n ;n,,.,,.".,,
de tofnlre it
t44
Jocuri pe scena
lunii
Similarltate
AtracJiE
ri!,
se afle
in
ifi
gdseste astf-el
dominate de cuno$tinle $i
yf:i
145
i.J
"#
IiE;1;;n, ;".;"[t';i;#;'5y,;;xi:'H,ffii;T]
Supunem maj uun chesdonar asupra
unor
Hi&t
;t';1"f Ti?Hi,lH""#,"'::iiiillti':,Ifi
lr*ill1i!11.,*.1*tT..#"d;*#:'li'J,ill.;iiff ff
il:J:l':i l:,gixT] T,":il; f jiiffi ffi .*r'.u. rr"i L
s
'uruenfealtr desf6proie(lrm?
,;ru:ff""":ilx,":iil;l'""""Jii.u.";1!,;1x"u,,,-"-'0.
$urarea Lrnui
H(SA)=
r(A)=9,9956
1,9251 l{(sl-)
1,8178
HG):0,9305
H(AL)= t,5016
x(sAL) = 2,786
jezulLa djr.oncriunir rau interdepenocnler.
.--De-aici
rcnla,Inlre \uma
er ifcomponenlelor in Danr(
lenrulur pe carF it l,,u,i:npi;una: Pqi
WSAL (S/Ar,I-)
=ffn+H
Wsa
sr
ca dife.
enrroprl \r\'
0,5475
Ws|Srli\.
rLr Hrst,-0tu7
= 0,4245
f,$:li:
' w
+
's,r.,
--
ii
a dezvoltat intr-atat
proceselor
de i
oferi suport pentru continua observare a
calculului.
prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret
Capitolul 5
Negocieri multilaterale: un studiu comparativ
Cu scopul de a degaja trisAtrri f.avorizante succesului
fi
a se-
privinF, am lftreprins
studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea
a
doxa a secolului trecut, in domenii
$i sub egide diferite. Au fost
I
L
5.
t NCfA D-ON(
rta64_tqq0,
!r,
r!f_JllI.anlut.lqt'-i1l-29), fotosind
Allclar
lnei6da,Frttl;?Ui;[
Jocuri pe scena
14ti
mii
Avand doui teme esenliale
prezervarea
suvctalitii nalionale
r-u!94-U4-l-l
i#*,iiTt"a"'.
,1.
ca:
l99l
-r,
u produs
\eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr
la,Roml
de
."ir.p"?-i"t."a,.enr ld Tr;rdul
".::.":^'
fo'r \5
'ale JU
l'" "r"il , ri adnprar. in lq5T obiccrivele
in
mi\uri
inlroduc;
i"t".a europeanr 'r 'a
,.^-" pi+
""i.;
a) reforma institulionai5;
b) sistemul de vot;
c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene;
d) paiii spre Uniunea !,uroPeana'
p
un bun modcl pentru urmdtorii
seA ,
l
""*tituit
de Ia MMstricht' ADsterdam fi Nisa
il"'*i#,
*or"r!t.fi
a"
*g*i"Ale
nr
irlnrr -
h.
ran
150
sa.m.d.
ln let4.
Lconomicc
'rabilirea \oriOrJinr
rr
Pro-
rn care
-i,
.^i;;r,iibf
lllll
nnlror /9,!u/JJ"':nffiru1;
i:il{"r::l:''::',1:'i"l:l::^i:;il:f:3:ff ii*li?:i"i:$;
a a tr-d. Negu.
i?ti
t5l
In ylj:33gtsq3 il-eniiFo.iaia?iefr(iii5
T
/a1r negocrenj ue \ucce,. in md.Ljitsi?Vile
podre
Itrplncjr
ti
prezenra su.
1,,'rwotdfi.
lati ur
care prezinll
comcntariu sufiar al iabloului l]ndl
lo&ri
152
De
Pa
scena lumii
ea
a.
N"satiti
153
(I F
uJ
Lrl
z
(/,
z
: Iz
z o 0o Fz = =
=
o
oco
o
reu$itei, $i un indi
Eezinta, pe hngi un element explicativ al
;supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne
cieri multilaterale:
LOS
comun
/. . proiectul
polarizarii
/ suprapunere
/ lipsa
I ' flexibilitate
\ '. Qomunrcare
\ context mondial favorsbil
GATT
m
Dls
zo-
=q
z
F
(nE F
-:) F
z
ao f
>!! E z
o
o
I! ul
N z
:
(I
JJ
o ES
!l
+
.t
U U
PROIECT COIVIUN
LIPSA POLARIZARII, SUPRAPUNERE
FLEXIBILITATE
COI,lUNICARE
CONTEXT MONDIAL
multilaterale.
contextfawrabil.
Tr6seluriprevalenle
in cazurile de succes
ale negocierilor
o9
cc ul
N-S
muibare, tntr-un
II
+
+ +
SEA
CE
ci
: absen{d
r',
trisarrurii;
t:
prczen(a tmsrsturii:
situa{ie nixta. LOS: Conferinla Drcprului Mirn; SEA:
f, . DIs Dc/r-m1rc.
\-S
\ord-S.d, De,\otrtue
Patfta a II a.
Nppl?i
155
Dislributive
Capitolul
Concesii
$coala inovativi
Cdutare de alternalive
reciproc avant4oase
Parteneri
Adversari
Instrumente tormale
.@
,ai'irtAiiiiaFncely?
liecnre
prngilccarci sa Siiu
impi4jl. In co
rrr.r. reg,-'. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.lq n .irualic in cdl! E{ le p
penllu amandoua.
r,opm
amanooua. Hopm
rnan irrrpiEuna
rnari
rnrDfeun; Scneliciul
bcnelrcrul dr\porrbrl
{i.pprIUL"enrru
c6iiri.ler:-(t ,,d;;.,; ; t,,i fi,'p".i,;i .ti.ii i,n o ua",'t"
distindifi in studiul si erurli.a negocieribr ittemslionale doar
cepand cu,193Q". El acord: o importanle deosebita pentru infl
NeSotiatio
paftdignq.\tcrtuii
r-n!1!r!'L:!s9!g
rgTErLrcr'rrrr fui49ipled
enla crescrrLra
crescandi a acestei
rtesrc, psrao
r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/; nego(ierile
zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . U
JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur;-delcliu r lur Willirm /adl
sr Mrureen Berrn.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii
prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc
generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap
perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel
de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm
carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile
lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale
penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4,ceer ce e.le de
Procedu inlonnale,
creative
9coala liberald
$coala realisle
Figura nr.8 Schtla tuiHopman
rnxn
.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.]e
"unouq*."uffiffi
/olvidi conflictelor.
BurtoD a observat
in
1969
ci
--t..,tt
|sL
De
$ena lunlii
nri
roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eganalr'
(
rrceperr:a
u
t'"'" 're abordarc 'e
PL,n .uhlrnrercd
*r.ll" '"i'"."r,
si sa desfiFuLtm o negociere?
i::
F,,il:"iil;, ;;";;;i;*'ri'l:i-i.l'lll)::"i1il"i.
;l;.:.J';i; ""p":'..':
::::1,'J:
inrai pinr* a obrine Jcorruri
HiJ;Ti:;.:;;;.;;;i-'p':br:,i:':1,:lj:::,,,",,,,
'ai
r'" pa!eze.drcl discu.Li,il i'io'ite .'teraenriti'a!' cu
n, modelur
moder.
T;ffi:, ;' i;;irnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:,ii1
e,n"i p;i"i i;r,rr'l'
j:l::r
:ifJ;;;i:
"
r \cmple
';';;:""'pi'r'i''
l:,'^::;:'::::
nctsoL'c,,'.i
.i-".r".'.''
,'"i
ulre oe
': j'-.., inrer\enlix
111':1..:
i,,,,^-,;. ,_.,
inrrti ;nrcresut, ii
rvr!}uLlu
-. '""(r,l
'Jl,ii'il-,* ,),
'"i'.
Bunon consrdeni
i,A
c:
r, l"ir*"'"
,i LrRis
'
mli
nrai !alorilc)
sl
hehavion'te Fl a reprezenrlr
",#ri'"
rlir dupa (um utmerz5:
J.a
'
Poz:rrvi 44 t
ttk
oaru Pol c;9Liqd)
Suma
larbe,e
obligatorii
lffi"THl,
rafqgi.a'
",\
Agenli
exteriori
impunand
solulia
re penlru
tot/
coniemporani
-----..
ll"**,ffi4 ffi",#yx'"",:'l[
ii;l J: il:;ff"J,T:,:Iil:t,f
Etll
Ij;;** ;r*.
::::,:: ::::::.i! ii'ii|!#.tT, ;i, I;;:: :! ;::.
tn|:t?a p,o'
auro /pglar,.. IBunon. t069;
'"1;x:,:
"telor
"':il:
r!,it!i
l!!lEl9r:,
l(
":;:
d?
;:'ilil.,:lHfi
;:, fr
::"i:i*+i#HT
.""1:
ffi
J#iffi ffi
;m:tf ru;*i*ffi"T'i,,li
lii"ffi,#*::".":,,e'*
ffiJ.+*'.--Te
Orientul Mijto-
:ll::):Tl:i,#J*"
46-teresul
personal, de
descurajArii sau
pedePsirij)
fj:tlt,+rj**:.lTt
'iio
c.)nfliclelor
idcea de coercitie )i lralrrca
'rudiile
.-. _.
apafenl
ireconciliabile
Sufii: zero
(caslig!l unei parll esle prerderea celellalle)
1.,,ii,1,3"*JXl';i#*ffi *#l#ll,i"i:JiiHH.?1.
:l iJ i""ff :,"::';t,i:t[:.il:';.:,xli"it :JilJ:1
ili
Lrc !"i.:tii
orb! de Inlem, lrrner et"r ce negocraia gr
nr ! dcrorilor
\
u\j
an_
Ul proiecl
.locuri pe rc.na
158
lnrii
Partea a I1 a. NeSo(ieti
neso'
fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot
.,'"dl
ia.
, icp,ar tu Ji!t,. Pa I t, ar t i.i d, I n,nn.,;hili. Bo'ntn.
CLhtr
'r
Rr n,tlo ,tt /\Pnrt. r( -"u d, o:n' I d' toallit !?
"lo
tfr,t i;A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o
precoce si
'
r59
;iiil'"td;:"#.*\ii:liiilJ:::
-'-;::- l" ". )"'i,i::q,dt$iil;[fi
i"ri-,jiii'
i,npr.uriie
nie.;,;!fm-pr.;
(unv.nrioralersi
i ; *5m;l
LnIelc
I :i'l:il::ffi
de. cre. pe ti,n1., i,e.,c
:: :[i*:
,ii,i*.u,iri:
.*
ru.c.r prcnre
.1.
stabih ruupa
irre,
un
BUCUi.r!liri
r.,l. Sn.o,.r,ir'!'
- Comunicarea Cobcl irlr
Sed'ulCenlra
160
tocun
!:iYlLl!ryji
in praf $i pulberel Acesle
intere
vdloli.\upreme
srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de
erau
-'-!oui"*iJ"uta
adngerea obiectivelor prin inte
" ""nstat de sp;ificul lor cnltural (limbi' i
lrt p"i"r"fiir"t, itatt"rentcare
le puleau separa Pacea 'Labila
a"
'"r"rile
valoare coml
,"u."tu."iau slatului pe baze democlalice: iAla o
prospere ti descatu$rea initiative
nJrat*"u ln."rntu
"aia
"ionomii
De Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr
rit"ta"
p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi
*
"..'."[i"iir"
i;
ii"i
"o-ot;
*l"giil" ""r"tl"'
"l
concepte integratoare mai clare
h
rezollam
tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu
penru un
expe{i
pace
intrunim
de
o lon rin$ diptomaticdL
european I
iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul
de mileniu El po
lnceput
la
probleme
i".ri*
de perfectare a mecanismului negocierilor
*""i"**.ttt"r
;"'.i^.i;il;
pacii
Capitolul 7
Calea 2 $i calea 3
Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo,
rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a
trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_
rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a
lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. Conceptele de inleres !i valoare au
fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim
gcoala inregrariva sau inovativii.
l.
l',",:""'Jl*il",1X'i,',b#ff
lrmenrulceluiialt;
rrlogului;
4.
trf tl,)cier'i1c
s: fie
rransmjse in
to.rri
t62
D?
scena lulnii
de a
Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile
posluner
a
interese
re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor
bile solulii.
5.
!gP!s!t"
163
se subsumeaza inrereseie
Pldrcularc;
pe
iilL'll
po/rlr\e
tndr'lre de.r incercc 'a fnl.r'rm lorle elementele
|Ut"l
renabrlrm
rrebrrie
'a
te -,,"ne:.o.r" in 'a'ita.
ala cum teoda confl ictelor considera
".r*ii,i-aJri;u;;".] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne
"iJ.*"i
'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl
o*i
-.i;;;ftl;!
:i.''; 'l';";'" .; s.'erca
il.,nJl:/er si nreu'up!rilor'
nbr<.'
"-o.ileti
p*ta"g ,m d;, ca irr ;coah inovativa de pilda' '
nt;i"og"iti"."
s;; J;.. .
Jc
r.rr.rr
" 'e'u
H't'"r'rnr'
i.'trei e v"'bcr'e
dld,la
tirle, definirea zonclor economice exclusive. accesul ruluror la reN|tsele oceanului, dfepturi speciale penlru starele i|sulare, cii de
lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. Balanta s-l rcalizal prin
lrrnnrlx finali ale cii prevederi sarisiicetu anunritc intefese,
164
Panea a
fo li
lbrmali;
,,,1?:'l
|
'
'
:j#.i.
Il
teSo(ten
a. Negocieri
i:"x"#HT:i.,i''copu
t65
in,',ari
ei
Lrn?Nr"ir*". .'*;i'i{,,,J::';,il
ru
p*t*
:::
unei
Paned a
Il
d.
N?go.itri
t67
oecrznlor.
..-..11 "l!,.itl
CaPitolul 8
Terfii
pirlile
angajate
bucu i, fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri, sau suni garanlia Llnci obiectivjte!, a unei echidjsi.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile
maj multc ori sunt acceptali
$i inlefesele care se confiunti Dc cele
pentru ci oferi un sediu discret sau neu,ta:-__.-:\
$i
rczoh'area
pe
cale
rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe), la UE (cele cufopenc), ltr CATf ii UNCTAD DaT
lingi un mandat ii 1 scoP l.o Nllllc in terncni gencrah de
lerrii
r.or
ht.rci.r
niii
Inr
un rezujtar. a purut
..1",:
t:"],.i:.{";
""T:ne
crye
Lt nairr-6_!:l1ur.
po
se supra_
nesoLientc
,e lonete noiiri.c Jin qrsani.!an
Uner tofrc Je gtr\ernare po.L_lrlrhdnj a tair. au
rocr ta,/olrte In f
oras gefrnrr.
n dr toc d.n Algzlj,rpn .aL
r:1re rec re nct n.l o Ftnic unei J.en(nea Ji,culii. ir
conicrinli
lor. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv
Si expjicir, iar atianla an_
!r
t x,
Jocuri pe scena
168
lunii
Paftea
-a. Nencie
I69
alcanit
dir,anii '90, mediaLorn pen u srlngeAujucal ace,r rol succe.rr .au ,i_
trunllorpropnr_
fifiiirin
aaffiili;l
i"i6i6;;6diplomaia
n
sd.ieii.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra
! - r _ b"'"'
'- jE::-r:.r-1:+.r_
ele[enLde
LJ.t
ujl
all
de
blam
hu
acoperi!r
tavoarea sarbilor
tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania
diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani
lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza
t!/tjllll4eCn/4
nu
lnJjuJpui4l4_
romul
fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la,phnom penh, care;iiareai o
ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .Sli doiileirirai p" contuctore conlirua
$r
fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr,Ullllllqlerli d_!I -sigur, inretegind
'rf
i;
t7l
Dup'.re/ql
pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung
t70
;.1H##
it',,,1,**:*lili,li:i,".:lTi:''Ji:','ff
ei neso(rel
lazele
toare
in
.are a Luprinr
f,
iill"
"i'*;
reutiu
fi;;.;;:;; "p.",r.
"i
iii'r'i.
""
tamenLul
ii' *;';,'iA
-@'
o:,T::,il:'
i:i!1 gltit
pi',' ri o"
"o'"ri'lGGa--!m6il'uti:""
egal 3cor4a-1,!atilar'
-;; lrpsa elemenlelol!g-s$
imDul\
P's; '*l' n'""nind din
iJ
.',
"r'
"
;tti';i""ii,"i,
""",-*Leci"e
imedrare
si sraba
*"3JI"Tffi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt
lLrr
in a ob\ir
":,Ti--l tl
*ffildl:+-:*i.G#[i
!or-trrJu
l-or
prralel d.organrmelor
t-.re oe menllonar rparilra In
*ecrrere soluriil
i'-,''
*'J"J-ii"l"'";."ill'
';;l;"::i; ;;;;;:; ;"
*"1'i'tt'
"'.
1r
"r''u
n'.11''i"1i
1:-f1:l:'i::T:l:1:
"1"1h*;::';il"'llIl'Jl5i:li;,"r"G'*",',,r,]',t
:nl"ll*i:::4,".:llrii::iii:"-i,''*:ff
*q,ffi
*#Fir*****;;;limr'ffi
p,i.''r",,''
! lll
::.1-*.ilJiiiliii;.
urrgLirur
1..1"*t"i ..
r',
""-
lt" ri.c
t "luril ::,11':;'::
Sulr! !!. 'a-lrei mornenle
p,cre
)J'i,"i,ii",i. a"'.",r*",1"'l"Jn'-fljl1,'^:1:
iTi
rn
::
;-."i
.';...
'o'r'rre
l'incinrel' r
'r
pnn
lanprrrrc irrrck'e
dLrrabili.
Capitolul9
Modele conceptuale
$i
ar_
p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul
eri o structuri, cu ajulorul conceptelor, folosind un limbaj imprumulat din diverse l;orii sociale $i umane Autorul unui astfel de
moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru
un anumil concepl. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel
salc. $i cum teo;ia ;elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai
muit ;jplomalia. negocjcrile, conlictele beneficiazi de aporul mai
nultor ;tiinte (lrcpi economie, istorie, sociologic, psihologie, $ti-
-h
anlrenale
rn negocieri cu netoile. valorile li percepltile Ior. De
unde recomandArib penau modificarea vaiorilo;
,i i;portanla ca_
pacitilii de percep{ie a negociatodlor.
Dac,l\rlm $tiinlele potitice c ptatfonne iniliala, impreune cu
_
/..nman. \-om privinegocienle ca pe un proce\ de decizie. Impor_
tantd este Iotmula si delallile ei. consrruirea rarionala
a acord;lui,
dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4.
cr ca o
^.
turn'rea
a doua procese. unul intem )i allul exlern, inu_adevar, un
qrplomat spunea ci
Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa,
cchipa Si in\ritulii nalionale. De unde impofianla da|a lobb,_\rlui.
r\u rnu? In Joc.doar expecranla oponentului. ce trebuie cunoscute,l
urmanra. dar $iexpecranF proprjei partj.
All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate, adoptat
uc ( ros(. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci
a
li i|alionale, pc-atm
ccl cu fo nalie beh
ilr
sfar$it
molivalii,
tera crnolionaleia
in oln $r
inrAdicinat
adanc
la
mobilul
orisd vr lacc mult apel
agresl
egoism
gencroasi
cooperarc
Si
Duri. cc ahemeaze ir|rc
desp
scrierilor
cAmpul
de
aceea
Sunt alatea ipoleze cili autori $i
greu
de
srstr
e
lor'
al
aciualitilii
negocieri, care infloresc ca semn
coniexl, psiholog[] pe elementele rutionale
ql pe
fq
Darlc dintr o echipd dc negocieri, inlr o silualie vie Akashi'
ciza
de
siiuali
in
al
ONU
General
;sprezentant al Sccretarului
B;lcani ti Asia de Sud Est, a infiinlat in Japonia un Centru dc stl
(
dii pentru rczoivarea confliclelor, iDsistand si aibd cohbontorr
erF r.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP;rire t<urcl,(l
Si rrccem in revisti cite',,a-din !t.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L
gocierile, cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. 991..1]r-ai'!lult
DJp19!$gg!.,f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds
Jeari<si ta in-
r[mizi)
ca_
114
a) substantivAl
3. Elementul de lrrdli, cu ci@va interyretiri:
ti
fi*;.";;;';r;c.
sLrslin
*"^t,b)
c' c' lanbitd
r n/eto' la:::!::it,i:
criteil;te care
crnrirrtrra
adfie(6rei
nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp'
;i\rriburrc dupa carrcleri'ticile
micl
pri\;nd
/I"j
e|
-r1r""."i", *',lc'l'\rntuia!r: 'r,Fr/tu'
rpare cr in
",,;"..,
,"-"*_0"o...'l,"lf o, ,*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr
ambiglrd a
sensibile
tema
$i
i. "rn,lJ"r.r" "-tit"tiue iau logice,
echitini.
ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+
lrral / Fonnulet | 'e iete r'PJ!!g!]g
rederta unur acord hnal!
aLorul r;
rn lederca
atorul
teme
ast;rea, ,-"tt ;;n""*'rdlr'-acoperind cdr mai mulre ftd
'
o",-a, n"-r,A r,tr, iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn
ririFEilCil" numita );.lggj!i4, rrliml 1"::i':':
'l :
,le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr
irr,
",ni,|,i,,,,"p'"u'en.
g"n.rca\a: rr' in Jarsir'.'' lie 'Ptnlo"'''id
iu'olt'l'ffi
,r" r"-"r" Nu esi.greu 16-razrrr
caliuli
,.*i'of 'e rran'leri (u usurinr; lr crri ere
sa
'"*..JtJfol
in
activjtatea
J" ln nJeo"iutot.tl t."Uuie si dea dovadi
"
il-aduce indeTharerer
. Nu poa:te fi omis aponul pe care
autor apa{n
tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un
de
iNSlare-jhprocesului
ale..t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a
fundrmcnrale:
proce'c
i .-r' rn. r, i" er 'ectiJ llror r rer
"".,.,i.-i
.o4ftr8" la' br al doiler',rI/dr'sr' de- fls'r'e
p,o."t.-t"
in
care nu'
baz; de variabile. cu varianta abordedi de irrrdc''rar
proces;
!i c)J'
ci a intrcgului
;;;;;t;.;p'"
"p"nentuluj'
rezur'|ar'crnnrlrcarr\
)-1.'".i"1", "r!"ir"irfir si aclopririi trnui
\edere dcesle I
Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din
neso('edi
pe
0."'; , jputca inv'u ro'| t'rrcur'ur
un
rap"n alc
Je
''";;:;;;;[i"
''u-u"iJi",."
losr Pu'a i; e\rdenr'
'i'"'.'ii
rn!ati
trfuia" f, n.'"u.."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc
depd/li(t'tr
rn\alarrr.detnLle
i, '".ritrii. raI rala ri inlcn'ilateradlugat
ulterior concc'ltldrr
au
autotii
care
si anticiDarc,la
test"a lunt i.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i
.;;J;.;;';.'i;;,''." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr'
;;;;J i";',;;:;ii;;arrirec
i
;;;J
dc ol
""""
"f"'ri"."'a
,i".ri'i.r.-i.i*""rrl"^'
,'",ir";."'i.lr i"
Conceptprimordial
reat,sE
gcoala llberala
1'li11l:
pulerea
)coa'a
Dreptut
ra(onalislb
Scoa a ncr, sU
Autori
reprezentativi
[,4o.genrrar,
(dernocralia)
Economia(comert
Car
Doyle,
Fukuyama
tibea
$coala
::,;::;;* I;;fi;;;."
t'75
RaliL'rea
upra de ctasa
conIiclu economic
Bu,l
lvarr
. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea
liberale, cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. dupA culn am
vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve,,). intr_un let se trunchiazi
lrzlunea obiectivelor. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor
rnr un .altonament ce D.lnc dccentLl prirnordjal
le pl e.e. ceea ce
rcr_"rrnrea./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a,i rlfet
in calul in
orre se dA piorirate drptului Si instituliilor inremationale, ce sustin
irrcrederea in. solutiilc painice. Toate cele patru
$coli au ceva in
00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice, in
tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur; mon(li li ce lrarscende rolul stateior. Acesn din ulma exrgai|lt
toate
rufenlcle teoreticc de mai sus, iffr_un grad de ihportant; descres
ciltor. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.
(
jlr prrru_)coli L,a\rce \unl sirualq in c.rreSona ..eu-.r($i\;...
.
ac
l'TIiFFl,trtfia
t'76
(srui[vjslD
"
lcpiua,Le,xlilqzMultitudinea de
pentru negociator. Cu toate a
poate
fi
derutanid
sufiG itenliei
pentnr orgamzarea propnllor
necesar
cadru
tea ele li ofera un
qi
elemente care sA le explici
li
firmizeaztr
servalii $i refleciii
la o remafcA: bate
conduce
Lista
bogad
sau si Ie exprime.
gre$it sau
complet
nu
e
nimic
semnalate sunt adevirate.
unuia sj
folosirea
conceptelor
fi
Diferite sunt insa ierarhizarea
pund
liber
si
e
negocjatoml
Aici
ca parghie absolu6.
cheie sub sermul lntrebirii.
Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co
usor detectabila. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre(
cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo
caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda, in care
ti
17',7
cle Joue
l)
t(oli
\e deose-
unelte fonnale
r
Jo&ri pe
178
scena
lumii
cheie(il)\
Capitolul 10
Culturile
ii,"."i" u;.*.
**
p'"ptn"
"ederi.
"u
"oipLiluif;
tauii ei. care ii va miri eficacitaFa-
lrr h comportaneli
I i
11
este cu
rdn.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.
oeea ce
rccomardi
,;[,ri].'.r,; ;;,i"
ffi .i-,li,i,.';
Jocuri
De
suna lunlii
181
edu_
oJ men
Which, taken at the flood, Leads on to fortune."
(Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare
duce la reusi6)
ii
l-_r
182
Partea a II a. N(locieri
In aiari de
exercitatc mai mult indirect de c:tre
'nfluenlele
politica, cullura generali sau cea fiiosolicn
tura picii, cultura
fli tro(<.elrr de e!n, rere. e\ :r,i f uu:i pru\e rinJ dI no e
fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri.
Astfel, cefcetifile asupra stilului. limbajului $i forma mentis
diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i
.pi.il.fe. Je ci e r,Fp"cnrorlr rrchurL ,r !rnd .er.irr. I c .c ocu
piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob
183
dll| nai ales de limbaj. ,.E dilicil" inseamni ,,nu" pentru japonezi.
rh. inseamna..poare" pentru amcricani- Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor, engiczilot. rmericanilor, nordicilor, ru$ilor. japonezilor si chinezilor- Teraenul ,,comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in
rllod considerabil in Lrllimele derenii. Djncolo de observatiile inle
rcsurte pentru negociator, existi fi studii mai aprolundate.
Un exemplu este dat de capitolul ,,Zece moduri in care cuilura
liecteazi negociedle" (Salacuse). Autonrl di o acurata definilie
cLrlturii: ,,Cultura include crcdinlele (beli?6), schemele de compolIamenf. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. Ea consisti in reguli, concepte, categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze
Inediul lor inconjuritor Si s; ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate." Pornind de la studiul comparativ al modului
de a negocia al americanilor $i japonezilor, sunt idenlificate zece
caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei
regocieri pentru un american, dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez"); atifurline; catdg-pierdere vs. ca!;[g ce$tig; stil
personal: inlbrmal vs. formal; comunicarc: direcrd sau indirecti;
Tr;s;ture
Scop
Atitudine
Sli personal
Comunicare
Pe'c.pt a li noulu'
f r-oliv; alForma acordului
A
Tip B
Conlracl Relalie
Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig
lnformal Formal
Directe
lndirect:
Fid cala
Joasii
Bid cJi
Joasa
Specilicd cenera a
Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos
L Organizarea echlpei Un lider
Consens
10. Acceptarea riscului Ridicate
JoasS
I
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Tip
/
186
187
l6ii-bfri6
un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg, animozitelile $i vanita
lile prezelle in dialogul euro-american. Dar explicaliile lin -de re.n.un rrl,i ,.un.i. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit;. ;fili6jii6i )r
rle rfao,rrflor I3nror r! qruz4._
Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie
Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Desigur,
psihologia, in special psihologia sociala, ne ajuta la inlelegerea vaere,tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins
reguli universale de conduiti. Francezii se disting prinir-un tempe
rament ce poate fi numit latin sau meridional, mai extrovetit $i
\ponran de,rt nordul inlenori/ar ri lent. mri .tumos sr mai imaginati\,, impetuos chiar, cu manii sar adeziuni nerelinute. Diplomalii
liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA, unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego
cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). existd lrn factor insufici
fr' .url;nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a necunlu|masii
!o.,rrori; la
frarterr aceasra
aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr
ra:atura e rnanil-eililFi qunr
La fra|l(ezr
!marii
r^.rdrn.ii.
ii
Jocuri
188
De
scena lumii
/
(
in
sus sau
injos,
Parleaall o Negocteti
189
pnncrpru
credinte. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual ,,rege geman", un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de
ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.;n-l0dF cloDrra. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice
ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " '
Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati,
dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i
treziseri in Germania aspiratia unificirii. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane, Zollverein. Doud curenre
dispuh solulia de urmat. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la
Frankfurt. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza
programuj $ de unificare. Bismarck este prircipalul personaj,
cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un
mod exemplar. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare
iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. pcntru a scoare
din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de
fatronare:l inteleselor gemaDe, il atrage inlr-o acliure comuni
190
Jocuri pe scena
lunii
__Pdted
Uniunea carbunlui
Irunrtarer
$i
1I-o..Nesocieti
acorJur.e ,cnrndlc
:11991^_lt -E44td,
( 19-69 1e7:1)
l-ql,
furoreilb c;rbunetri fr
,u rrarrr ir
a--@_
w']1,:1._"1_!:!:"
c. poare_n-ctua merodete
..
"_lrc/urtira lin-ele. (
llrsftarck. dr-j_E:!_qia(ltrLrl
uo
I'rpcri,r RnrnJn
si
: i"
ffi ffi;r"' i l
Pp.|| rL .
,1.
cl, rborrre
J
""
rb.Jr
crer:
rrrrcr
tmb rc n(m
Mond.al Si l-a f'jerdul. \4rlil rul
l!
cconomicl implinite
192
.loc ri
De
s.ena lutnii
a negoci
193
fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii, in versimea ei
lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. Englezii
!JJ In.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj
de Ia Vien.r din
tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'Cungrcsul
purere. Cand Woodrow
w rl.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind
. :
r
t94
Patrea
ria.irun
'
-P;il;;;;" p";;ifi;i;.
b
-a. N.Bocieri
t95
sla-
rg!q.!gjLg!I1q4u!]!4.
Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a, diplomalii britanici au
fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. Dar stiiul lor ini- \
Inilaoil .c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. prin
|lr
r r
fire9te.
//
t96
penru pace.
Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei
primul razboi mondial. Noul curs al politicii lui Irnin incepe
publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism,
pamlel cu iDstaurarea de cet Wilson a ,diplomafiei deschise".
plomalia so\ retic: intri, in aciune. TralaLulde la Rapallo-.
de inren'e nepocieri cu Germrnia. du'e la prirnul acord
!-
Eopel
noeire6
/;;"i';ff
/
19',7
#;"tJi; i."r'iia".ir'iJ.l"
dipromatice
a"
"ricii
(1934),
printl
in
Liga
Naliunilor
dupe intrarea Uniunii Sovietice
de
Litvinov.
diplomatie activa condusd
in afala experien,tei ca$tigare de diplomalii sovietici in
un
'
valoare
''e.'
dure
sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor
DiDlomatul trebuie
si
Dosede
. --+-i,rnind oc domenrul
,
\rmreg||lor glnbale
)i u lehnrca
au Inrrep n..rudrul diploma!iei ru.e dc la IncepurLrli )i pan:
acrudlirale. dinia;e llu iip'e.c.pe.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr
iul Tarl6. in al doilea-.rand; cu todA subordonarea impusi cie
tul sisien centralizal laln de forurile poliiice, un anumlt.grao
d tonomrc lrlote.ionrld a fusl a.nrJ:r d p onrdliror' I ra
ale
Se poale ob-
198
Jocuri
De
scena
o trisiturA
LUrlpltlcr,/, :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.uli dc polilicd e\lema ir dor
sliluri distincle in diplomatia amcricani. Ambele, ca $i alte
specifice, i$i au originea ir incepuiuile sralului. prina
aceea a valodlor. in
r5r
Patrca a
lunii
II-d NcBoLi.ti
t99
Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu,tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale,
Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a
inilor si a dctiunn numrh
''?1_''--;l'-:'
In currura D.oDne oecsr ra arre popoare.
Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f,d6l nq\rFre
lr un ,ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F
lrl. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.e.i\a a \[cce5L ur. M;l
rJpiu inc
de lii'on.
iii*r,roi".defa>ir Je nimreni. in
limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii--
,tfift
,i
pq!!g
IQSIY
lilosolia specifici a culturii americdrilor. Pard in zilele noasae,
diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de
pragmatism. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a
liancezilor, dar va avea puncte com ne cu empirismul englez._Va fi
rtrri!]4-r S-*..es- ime,lirr qi
!l{. d,flg
llr gihil. Ace\la cslc aldoilea
di.lincti\
al diplomalier !mericEne.
'lil
+u all,t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor
iniliali de fixare a opliunilor. Poiitica externd americand a pendulat
i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda
rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri, in special europene, inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. PentrL a doua. ncvoia de d lblo.i ne\oile e\le re in.cLrpr.fi proprii erl
o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de
pe scena lumii.
ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4
rgr"j!!!
!$!r:
r
200
Panea a
idaiifi.aieEiprijinrdd-rebnidxtid;t*G;
:i6;s.iG
raTDor Jpanrer. r
tu( |lcarc. Nu Incercsre, de a]
lncul dc colonirli.l Jl SpJnrei..rde a Icri rinerele ft'p,rblrce
primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul,
rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Cai-iiliudnif
scuul df;i1-ac-suF lIlrpnti.titari6i iiri!;idii'i:6?i6:i 6-ae i
tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c,rafi in
r. ,I_L82fD;i razl,riul eu SpJnrir Jrlu(e
lI
a. NeBocien
201
fllosofii
ii siiifrii.
--
"""
Jodri
2D2
dFcuriil
,1,.".r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre
rrgu
i'i p'c'inL,, pozirrr ca !r
il'"T'.ii.'."i'''""i'ir",
-tl
;"i?,;l ;,1.;;;;: ;";i ."':, lli. :":l :T:""T;';,::i,::$
:; :;r"x,::;"""m'
ty; i*".""".u *tlru'
'3l
";:l
f iil','l';:sfru;l
ameninlarile fi
pol
ii"i
peNucsruner Vrea ca
'Prr'lu
apArea
c|x!e
pc
alrr''
inalrri. '5 iontamineze rr
coope'ani)
'""1i::';l#i
oi ''er'"'t {s'oara
iil:;diJ'iri
0,,'l',iii"t'.'"''",' l"'T*"li.i.!'lPTi:'':,llT:T,i.5,ti
p.mei
i'" Qr11;i"a 11 mun',', care
''i;: i: :;il#;i;;;
un
rn
felul
dlata
c.fei Je-'r Joua Tdbloul
.lnJ cu ia.if.
'r'lul
drner:can xl rres.crerilrr'
Trrsdtura
in materie de:
Privife global6 a lumll
lWeftanschaung)
PercePlia timPului
Pe termen scurl,
viilor, aciiv
SirnPatiiindividualiste
Relalii
Abordarea conllictulLli
Iniormalie
Decizle
dd
orlenial
coalile
oescentallzare
203
n'i'u.'
a.
poil
f'.I,"r"
,,',
rp*-tili
ia;tc,.tez-
"oi
'
gite in".go.'.'
timp. Ceea
c a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru, numir
ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi
careia
budisre
err.
conform
l,|l
99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e:
rur,ie rnformiH. altr de zprotundt(a cunoa.lerii inlere\elor $i
rziliilor pi4ii opuse. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se
rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. Nego_
Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez, americanii au
rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993),
o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele
iii
lluteralc.
Colegialiiale, ia Si dd
Consensual, accepta com
Dup.i
.ftr,iNr
Rb^o'|uru'| re(e,cd'e,in
iJfi:lli,il;
:ilili lTiJ'il:":J:"';i:i,;r"ll'i:uJ'"*l"li:::l
:ll;;l:*,Hiil.fi:1,:l;""::;'iI''l'J;ff.'""' ",,""'" "'
:r*:,
j:'*l*ll'":J;ff ,x;ilI'TJJ-;:;::':;f:'
rpere
5,''i'..""J p."
,"*i,,",".
ill"',i..'
cn/eLor
ie
urpnn' pe negocitorul
204
Partea
a"
colaboreazi cu
v\z\teaza
riflec1ie, e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale,
guvemame[tale sau pnvate, gtiintifice sau politice. Tr5sltl
psihologice de observator fin, manat de o curiozitate vie
Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza, ajut6
;ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Sunt elemo
exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl
stttelor av;nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal
pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s(
Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile
imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi
dului de ganqite. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale
lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez
pune de o roielii in cer rul cbr.'ir 59irrireera problema?e
Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen
le-a rezolvat $i
mea
-a. Negocien
205
{l
inirepriii iafitaipr"
negocieril-or.'
carGr"a*".r"sdiin1inqtut
n*nr
a".,no-
cuiifiiii politicii
japo-
Xft-,
japonezii continuau
rl. Acest
loaJaponezn.
s?i
7
206
Pattea
Sriinrr lui. au .pu\ ei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c.r tunvd
lui Pen\. Sr le.au a\ul atat de cumnd inc.ir dup, llei dece
teau invinge flota laristi. Maj mult decal atat: japonezii au
$i instituliile staruluj, organizarea educaliei, sAnAUFi, trans
lor, justiiia, legislalia, modul de guvemare, care s au
masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. Dar $i_au
dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile, obiceiurile,
dirlele fi simboiurile. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl
istorie intre civilizalie, universalE pentru cA ghideazi cu
unice efbrtudle nrturor tirilor, pe de o pane, $i culturd, care.
tezaur propriu, specific, pecete a identitdlii disiincre
$i inali
de alte parte. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc
,,-?e
Sr d inlrat jn er llra povara
cutruraie,
I c'\ilizarier
"oecificiralri
\ ceDldnd ori(e shndd.d cu rplicdlie unrvef.al6.
In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui
o Inrre
varietjire. in pr,ncipal.unr
doui.fere crre.e
ririi
fi negocierilor.
gcoala chinezS. lstoria Chinei, una din cele mai vechi inuu
umane, fi-a pus amprcnta pe constiinla gen
pani
ei
astezi.
in orice epocd geselfi ideea mif;mii $i intini
liilor
rii sale, mendria realizirilor rangibile ale muncii ,i gaDdjrij
unicitalea acestei experienle. China se considera ccntruj lumii.
manand cel mai numeros popor, nu se indoiegle ci prin calit;lite I
va ocupa locul ce i se cuvine, in ciuda unor indrzieri
$i a unor
prejurAd neprielnice, adevdrate accidente, daci le raportdm la sc!
uluitoarei sale vechimi. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i
tad. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli
este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. pericolul
llirii interioare
a fost
triit
-a. NeEocieri
cu oroare. Cine
207
!e nu poate ti nqsocotit.
Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul
lultural Japonia o are fald de China. de unde a luat scrierea, rcligia,
grsluile artistice, filosofia, nu firi un proces osmotic de adaptare.
Scn.ul delaJal al Impulur )i i.loria concepura in pdtr man ti \em-
& aflim
208
misura componal
sfaturi bine inteneiate, care virclzd in egali
in cunostin
nisurat
meritul
prevaleazd
i'i'll'iltit.ur. c" ia"ui,
etema pr
contrabalansand
infiin'tati,
atiiitlti. O nooi tagma .ile
rcvolulionarii nu o iubesc C
ae-.ifli_,zl.". n"ai""fii,
".tremiStii'
drn anii o0- 7u Ili recolulur I
culrurale
"""r"f,"i
deteslat d^
'i'^"iii
Jenunla pe Chu cn Lar. il acuTa de confuciani\mul
rn
iuii". i:
l a."tt"u
indeler
"t
decll:l
.Ju Jlpro."i.a .*"t"",4 mai mult in interior
:]:t*sa'
influenla
Sub
p.
chinezii o ignorau
iume
!*teloa.i,
car"
vak
adopta leaqteptatul principiu cd adevirata
-iiir"t"
"ii.
on"i titaf;i .ta fti
209
c colorara
LIe :DeL
ne"oi66iilT
(n-nrc
pe o nrJlcq
tlnrirrc
j'.
ilicul
;;n:ie-
lrri,i. iiprbil d;
Ir:eti-bilrrare
lr'r'r'r
.on..pr. ..r
b,;"rpr,?i
'i
de..6r'.pri
ecre
yi
ddneneriar )i
card\len.li. .i Jeri!a
Llin
hrrr
S(,viedca.
ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze, pe
r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor.
Fr iozitate proprie. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt
lr, ir era cunoaticrii. Datorili ei, chirezii sunt capabili si
lr'IIrlc $j solulii noi, adaptate situaliilor. ce nu 1in seama
llIr(liri de slrucluri
lrn I istorici lor.
I
2t)
locu re
s(ena lulhii
eri inovative" ne
Capitolul 12
Negociatorii
pi6ipeiffi-scGii a
oarece
unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre
ic si le satisfac5 un bun ncgociator.
ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc
lie, judecafi siindtodsd, care n rdtdce$te in ralinamente
i sens sau in tubtilitdli. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$'
a literdturii, $tiitllti, n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t
fi? Si bun ascultdtor.
Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf.i de a wfii, pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in
tc bucruor pe isnonnli. ca ni$te motto-uri literare perfecte De
Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului
inosul clicton al Cardinatului Mazarin: ,,Nici in cuvan$l lui, nici
lrr('tresie.inc\a \a-i poalade.(opcri gindul l|ri re,l'
in sfeiqit. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:, regr i de observat de citre negociator.
l,!,!fl!.,1a!
Lq.;
"
/
2t2
Panea
Si
7.
co,n d,
2t3
,Io, .onfruntational
l.
-a. Negocicri
7.
alti re,teti
(2)
Nu le gr6bi !
CA$tigdincrcdere
7
Jocuri pe rcena
3.
4.
5.
6.
lunii
Fi-!i prieteni
ItuntiJicd interek cont,ergente Si diversente
Muncd analiricn
Cdse;te un proiect nagnet
Formeaze o coalilie care sdl urmircasci
PregAtu;k pachete de intercse
I
nk
lhca
Imaginalie
,\.
Recomandiri (3)
|.
^z.
3.
tt
r(\ur\ele simeft(p
Evjta redistdbufia, jnsisti pe inovare
q Consfitip$!? rcnscas. Mah st? intcrc,utsi rupotrdt
Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri
l0.Tine legdturc constanfi cu g@ern l
Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare
Decizia se ia in altd parre
I l. Studiazd ne diul nowlial
Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{
12.
substitlttire cdle!13
l,rJrtd
sau
215
Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoderiva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai
Altele
lo.
'Inte, ca dc eremplr cele ce urmeazd:
l,ista (4)
0.
rcre,etc in trtrgiJ
P5streaze-li calmul
in
Pregite$te te temeinic
2t6
(Drucker). O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun
foarte muhe priceped; nu doar teorie, dar qi o largi experienF.
Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge
.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti
daci este atras de ele. lnstitulional i se oferi faculttrlile de
sau
pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din
l;mantul superior. de tradilie teorctici prcnuntati. Ele cultive
dc caz $i cele comprntive, sunt interaclive, proprn probleme $i
cilii, sondcaza opinia sudenlilor, fumizeazd o documentalie
$i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. lncearc5 mai ales
dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor.
Bibliografie
)ilolul I
qi
i
4
,.
6
7
8
t.
10
I
l.
12
lerscv,
H,,
Nl,
Prers,l983.
rl.
c^p
tt
tl
19.
Ma!fie.Mrkhol F.,
Pres,1989.
ndon, SweeL
&
in
NeEoliatio$: Nates
lnsitutionaltu and Intemationalist APptua.h, 1n EtoPean Ja
22.
l97t.
RiShts, LMh^m.
Fiaffa]].
The
Ax and
Scien
Ap
29
30.
APP
l9a9.
Negotiation Joumal.5,2,
Sawyer, J.i Cuetzkoq H.. Barqainine aid NeSotiations in
A?h4'iorr, Winslon, NY, Ed. Kelman Holt, R,nehan, 1969.
Sp@lor. Benrm; Zanmo, witii^n Gns.J, Cettihg n ,r.nP:
N.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met, WdhingtoD, USIP, 2003-
Capitolul
32.
Alker
219
218
ri 4
lE.
i9
40
ft.ott.
A Nantechnical
lhtodt tr,.
New
Yo*.
Ba_
42. Rapopoi| Anatoli Channah. A.M. A Studr i,t Co4lict dnd CooPetution.
Ann tubor The Univesily of MichigmP.ss, 1965.
Rapolort. Anatol, Codbat\ dlDar 4J.6, Pdis. Dunod, 1967.
Rapopot, Ana|ol, N-P?'ra, G4 ne 'rheorr, ConcePts antl APPlicatiN, kn
tubor, the Univcsity ol Michigan Prcss. 1970.
Lapopor! Anatol, Iwd Pclso, Gane flier4, Ann Arbor, The Univelsnv of
Michigan Pas,1966.
40. Von Neu'mn, .,ohni Morgestcm. G., Tncr,? oJ Gon s antl Ecotunic
B e ha|
orpitolul5
t0.
,1.
1977r Alker Jr., Hdywtud: Gaitung, Johor; Malila, Mircca (eds.), vol
Bnchacst, RASPS. 1979.
36. Doreitu\ Patdck, Murl.natics an.l tlP Snk1, oJ Sacidl Relations,
Wciderltld dd Nislso., l9?0.
37. Guiasu, S,r Mali,ta, Mirrc4 C.aliliot tvl Canne.tian h cfiles,
Pc,ganon PLes, l9lj0
1972
Antoine
Stiinlilld.
t?
ir.
M. Nijhofi: 191J7.
Rcsrey, J.P.A., me N.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I, A Paften Jot
Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces, it Ia\| and CantenPorar,
Problea', 46, 2, 1983, pP. 183'194NeEotiatians, ia PEW
David, Stcvcn R.i DiSepf, Peler, lzw D/r1"
'ed schoolof Advanccd
Case Shdies, 418, O-D-88 J. wathinglon Dc,
l,xemational Studies, lohns HoPk,ns University, 1988
Dc L&hdiae, Guy Ladrcit, ,1sPe.6 /ndiqtes .le la reEoLiatiok sur
an,,pack4ge deaL" n l,r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .lroit .tc ta
ner, in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr, French Branch of $e ImernanoDal
l-aw Asociation no 2, Helsinki, 1970, Pp. 30 45.
Ei Baradci. Mohtuled; Ga\in, Cloe, Ctuede.l Asorlas, Cro||.led Roons:
Sone ksons nt Clobal Ne'
InntuLional Arrar\.nents a1 UNCLO'
rotialiotL\,in PoIiLt dr.l qlmq &rdier, no 3, New Yott, UN ITAR, 198I
II:
Koh, T.T.B., Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza, in AK.
H.ldkson (ed.), Nepotbtins Wo tl Odtr, Wilmlngton, Delawde
Scholady Resources. 1986, pp. ll-4?15 Sangcr. Kllde. Ordeflts the O.euns. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed,
1/l
JoLuri
De
scena
lunii
Sebenius, Jantes K., r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the
Science of Reachite Agremerr, Cambridge. M6s., Hdvard Univ:
Blss,
1984.
57-
58.
CoMercial Policies
62. Dam,K.law
Udv. PEs.
63.
59. a**
dd
16
;
avl
t99t.
68.
./o!rea
70.
p.290.
W.,
li
Inzrutiotul
198',t.
65.
'Unecrer,
IIASA/PIN,199I,
1970.
221
Peace
337,368.
u.
Nijhoff' 1987' pp
tulior Disatunetu
CanJer%ce
Univcrsity, 1964, p. 8313. Moris, Ellis, rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl
N.,8.r/ari"n. Gcneva, UNIDIR, 1987, P l03
It4 Mndal, Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. o,ited States okd
R;\tia Ran the Ahas Race Pa,rftedr, Nes York, Books, 1976 p 937
ll5. O*eliu. Andre, & sessla, dtnotdiMift de t Ass.nblde Gaitrate dzs
Ndtions Unias
lt
te
diturklenen|in Rewe
de I'OTAN. tt!;n
wo
1914
RetrasPect,
Taddr.May t919
m'l
Nqo.ieile Nord-Sud
88 Azd, Edtdd: Mooi, C.L, Ma,u8t,s Prctcted Sa.ial ConllicL\ in
Thnd
15,
l,
\ladd
1986, pp.391-406.
in
the
rl
222
Ulivcsity Prcs,
1990,
p.125.
PEsq1985.
93,
l7l.
1965, p.
Ny,
Fa\k. R.:,ht1t, On
pp.335 367.
95- Malloch. Th@doe,
\ry.
96.
turr'l
ll
1987.
Handbook.
r987.
105.
Dimond
Lrd
Ardlliir, cuinnclt,
r06.Doob,
Wesrposr,
r981.
Tcrcn(i,
1996.
I/ansr.rdat
15
Pluto Pres,
ndon, 2000-
,?lomo,, Wdhin$on
Intemtianat
l2l
Cr, i.r. A
P.
I en4tjMl Conlicts.
tt
MNri]JM. London,
ves: NeSonating
1995.
!i7
lropnd,
l1e
120.
Capitolul6
to
Asrcments withoul Girins, Penguin Books, l99l |1.Itdre, PauL David, Naveh, Cratire PnbLenaolving,Camp David Sumdii
1978, Smalt Grcup Behavior, 16(?),1985.
12.l{opmm Tercnce. Iw, PatudiSM aJ Neg.tiations: Barsaining dkd Pro'
,ldn .tolvir8. The Amals of AAPSS, Novembor 1995
Asrnmetry, ,fhe
Statehdte.l^ Nes.tiation .taulral l,2, Ap.it 1985.lp. l21 138.
Zal|man,
HaMrc Goremance:
223
122
Wsley,
1987.
(hpitolul
in
Ne||
l23.Catbin, t., The Na9ar Channel. me Se.ret Talks lhat l?t1 to th. Mid.
tartA.z,/,
l:7.Fisher, R.J.,
r
Pa
224
l2a.Kelm.d.
Bclco\iL.h.
130-
225
ea d II-a. NeBocieti
q anl Divrsill in
Rel.nans,Bostrn, Allen and Unwin, 1989Mcrkel, Clrislme (ed.J. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl, Mnncll,
Ascnda.l998.
|,Mcne.M. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe,Pans, PUF, 1988
MctL. M. Pacilsne et lfltemarbnorsme, Pdis, A. Colin, I 966.
Hms, Prlrtd anonE Nalions. The Sttuqql. Ior Power and
l.
^4orsenthau,
l',?r... New York, Kno!1. I 9 44, 1967 . 1973.
Nicolson, Hamld. Dilo,tu.y, Oxford Univesity Prcs, 1955.
llonbcrg, Bennet (ed.), Globolirr vr. R?a/isn, Boulder. Westvicw Prcss.
,l!(,lsri, Kal, Zftd Diritling Di.ipline: 11. Hegenn
htuntiolal
t9rl2.
i,
w.
the
Joswald, Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh
Place, Boston. Houghton Mifflin Co., 1991.
.Slnouts, Maie Claude (ed-), Id nauveLLes rclations intewtiddt s
l'krnlue et theaies,PnqPrcses Fond. Nat. Sc-Pol.,1999.
Zirtman, I.lv.. NzEattutiaf, as a S.dch Jot Peace, in InPnatiobal
sdacure,
Dlnonmttal Markt
N.srd,no,, m
1, 1996.
Capitolul9
.t.1rtut
"4
Dalloz, 1992.
Michd
le.Js.), b emational
Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics, L.xinzron B
I 45. Diezer, Selghas (cd.), De, l,izd., d.nt 4 Fr @klirn, Suhrk?np,
I 46. Durcselle, J.B., tir,,i/, d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils- D.nbz,
147. Fukuyam.. Fr, 'lhe En.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man, New Y
ii.l
.h,rnr
Ales! lishl<ov,
i lul tsrye
sranitsr
it
ldentikhnosl
i ka,llikt,
(,lrr.J,
lltss,
TtuunlanMtian dtross
1995
aJocun
226
De
s.ena LNnti
PAR'IEA A
73. Shapiro,
DIPLOMATIE
1996.
r74.
III'A
Introducere
Capitolul
1l
,rnaviDa USIP
Case studies
ia Japaaeie
Antichitatea
Prcss. 2002
l?9.Mushakoji, Kisihide,
USIP, w^hin8ton,2003.
l8l.So]omon, H. Richad, Cninese NsordritS DehariouL Pursuibg
n1roush ,,ol1l fi.n^",Ustr, Wshinsion. 1999
Renaqterea
De
la Reforml la
Dc la revolutia ttiint-ificn
ta Lumini (1650-180o)
Capitolul r2
182 Amstrong, tony, BrcdkjnS d@ /.u Rappt@hemenlbelween Easl and
Cerrr). Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr'
USIP,1993.
]83-ConsranLin, kon, PD.holalie de b NAsotionon, Ec Privot Pans,
1911.
184. tf,bedeva M., Miftil i roatu.ilennrj\ .rt n14d Pwren nnlkh
Moskva, MGIMO, 1999.
r 85. tdcruh, John Paur, aziuihE Peace Sustdinabl. Re@hciliation in
Jodrci, Washington. USIP, 1997
186.
Imperii
$i
natiuni
Moder-nitatea
Secolul
XX
Introducere
violenli endemici?
Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice
lcl, ora$e, provincii, regate, imperii, republici. Are deci un loc aproliat de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne, langa
rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. Aciuat pe
lirngd pulere, il gisim $i pe miscirici, neljpsit in uncle cpoci $j la
230
Jocuri
De
scena
lunii
Panea a
III
d.
Dipbnalie
231
tlczvoltiincl din
modernitilii?
Dlomatul a pregitiGo bine. lesand panza necesari
pu,iinn
speranli in secolul al
Din nou tristcle in secolul XX, dupt
XD( lea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. ce
constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate
qi maladie a speciei uDune. Jura ;i el. cu toli oamenii lucizi Si cjn_
stiti, cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei, prjn obliga,tie piofesionall, dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla
zone,Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti,ghida|iSf6tui'
Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este
luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii
noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte
nacrr ri ft/bui rhi | .c Jcorda o irnrcr.ilri Jlir dc mdre,r#sra
pcrLru .rpr.
'i<iTrt. iriji tg,nilc I'n u'n' . on.i.l.rr'. -.r". l.ii
crau nnplicali, iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Se
llccta logic, de a fbrma $i menline prieteni. Grecii $i perfii, resurNle celor mai slabi, dispersali dar liberi, in confruntarea c imperi
lle cornpacte $i totalilare, se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi
tDndial.
corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare?
Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul
si conveDtiile. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor, inclusiv inteligenla anificiale, penlru a preveni $i stinge
conflicte. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro
cesele globalizerii 9i regionalizdrii, eminamente pltnice, setoase de
solulii noi si idei lntelepte. vede ci negocierea, specialitatea lui, a
devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati, un spot de masi'
ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la
el. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii
sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si
fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.iucd cu fblos
ce. aplanand
233
Capitolul I
Antichitatea
nevL'ie origin.ru ii
putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte,
fire ccre leag5 \ubrecrr, coleclr\. ar lum;i rechi si noi.
e un discipol al lui Hemes. mesager qi agent al comuni
tetor de ve$ti ti infonnalie, observator al firii umane, ci
se
in timp ce
ltri,
frLrcnt iD
234
Paftead l|lat.
Dironalie
--
235
Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in
l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii
fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-
Ilri
apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul.
ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor:
r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc
&nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul
llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand
Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul
nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren
!u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea
fos a $i inramplat.
in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de
h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie
tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de
lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru
l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre
lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce
l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In
[l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta
llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu
[r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in
lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa
frc in timpul unor serbiri, lineall vidcnla angajamentelor de pace.
f
236
J.,curi
De
scena
lunii
tice $i intemationale.
li
231
Romei inchide
rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea
ii
cif i'e
Er
rtra modema
practlcal cu
\,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a
fuLre'
CeTar
Galiei
urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea
primeFte
solii'
lrimite
9i
inde un num& considerabil de discutii,
inamai
mr'tlt
cat
izoleaz'
mneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i
primiri
oricarei
axioma
fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci
a
in rnarea familie a impenului era acceptarea auiorilalii supreme
lunga
precedate
de
o
fosl
Cucerirea laciei de citre Traian a
iomci.
Iui
porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.
""'errrurr'le
Jrtui p.
238
rc?na
luml
rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru
!isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al
ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct,
r-uDa din sililc scnatului.
l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a
rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului
i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs
tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin
r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela
cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de
tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i
r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-"
Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a
(rlls leSdtion,
lt rLitc soli
LdL1 11t!!g{tl4ti{9.
Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i
lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
,i ;hfti
Senatut
5i pnmtn d de
il
apdrau. aDricipand
ur viitor drept
nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe
arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u
d; c
de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr
d< t igii .e d
sumu <uD^\emnut
,pt:Fi
Hl";i),')ji,lii
.otii
Dlnoea 0c
239
bii,
Paftea
uo
[;.;;;;;;;
:;;
'" ;; ;;,;;;;i"'.'car'
\;Lr i'emarioturn
iil9":l::f
(er
urre' PIofes'uni ca
i"T:;;;";;;;;tt
diprc
'r'e'oturici
* isror;r rera'iro',r( ll:11r:Tl:;
,.; ;;l;;,;" fi"i,".r.';
a re
o e\cere'r'r,canc
$::;,;l;;;:;;er'|
''rdrie
ii'li.,rli""'. ,''"' *t''s". "l: ll"ll?lol:Ti:i.:j':
rau de isroria n
iropri"-zi'e "re
lii'l,lil.. il." , o'""':'"1''i
rip'Jrr
in
c're
'u xcel5l'^lTl:"1,)"-li
lr", i"i.r,rl"",r" 'i
inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I
ir prima
"::ti";i;;;;:;.;
::;;,;;;.; ';'i '" * * I 1":i::
:: l1;"",:1i':'.':l
de in
; :ili;;;;tia lucet un ror ca mecanisn
;Hi:1fi
a unei
erlcf.le \rralceii'
Dir nunclL J. \cde'< il rclrlii'of
ron
.l"ii"
'".i
;;i.;1,;
'
u:."Ylo
:i;';;'.; *,, ','. " ;i I'uD'l A'ncii
:-*'^::"'":: rr:.
rn
i],, i.*,'Ji,l n.;i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu
:'i; ;:"';';; ,,;i",;:'- l':::'::,:;::
i"";"ll;i";
l.',"i,,) """ r,'".1 mrtrirr'" ci pre'lominart 'orcrcial:
o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:,$":i
;.:;;;';"';;:
"'
em inden-na" 'J o c-u' im tr
;;;;r'.un
;
;i;X i:;il;;l
;,";i,'; i;;;. ;; ; ;. "
l:"1;i:'l:
1il"1
""'-':'.T:ll':;1
'ia''ir ""r'r' mrim''e 'In 're'J
:X,i;].
L'
.'"lT,lj.":u",". r*,
\'L^"^:'l'-,.,,,
,",",,,,
I, rbdnurr''
ii.i:;::;:";:;;;;'ai,ela(;rd.' uc tc L01'rr
;;;;;.';.
'
aPo'
'" "'
1-a.
Dipkrnali?
241
bunurilor $i ideilor, mediul de suport pentru nersul civilizaliei. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. Egiplul $i Asiria,
Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din
lozaurul celor doui surse. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac
tice. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice,
d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica, ca un
odel pentru intreaga matematici. Ceea ce numim matematici
lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care
Ncrvcau conlabilitatea. come4ul, mAsurarea grcutililor, lungimilor.
Nlprafetelor. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul
krr, dend lunii, daca il credem pe Pliniu, alfabetul, carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire
pc(recuti ii jurul anului 1000 i.H. cand regele lor Hiram se aliase
clt Solomon,
r
Jocuri
De
scena Lutnii
!i
Pafted
243
I-a. Diplon4lie
imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi, fii lui Teudosie, in Risarit 9i Apus, este un proces lung t1
o agonie lenti fi nevindecabili. ,,Barbarii", cand preiau
ii
cbemase
ii mul! aur.
ljn alt actor ocupi insA scena
lianle. transfugi
di
!i comploturilor, campaniilot
lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor, a
Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. Rapoartele soli
trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat
tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H,
dupe Asurbanipal, per$ii ocupa locul principal in zona si
declad regele lumii, al Babilonului, Sumerului 9i
pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii, in a
au pArrun\ cu armele. ca !i cu diploma!ia.
cretele alianlelor, intrigilor
Pd
244
pulh
prezenJi
?a a
III-a. Dipl'noli.
245
247
Capitolul 2
intre castel ti catedrali
Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante
ome re in odce secol ulterior- Cursul lui Duroselle de relalii
nalionale se ituituleazi ?.rut empire pirira.Ideea cA o spec19
nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din
stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i
bilitate. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate, paginile
ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu
conlimi
fi
fi
capltala
Rorira. Existi
LLn
momebt
lrk rvcnli
stabile$te intre
Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. Ca pape, define$te o doctrine de
llllrolio.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi, rezervain(r ,\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii
$uPufiii lor (.Iiclard pap.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in
l6tt papald.
l('
tlflusivitate. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu
l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il
llcrl probleme. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. cum se
lluuau diplomaiii s6i. dandule dreplun crescuie in relaliile cu
l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_
nllllc $i de recunoa$tere. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le
r\iea Papa, i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el
!c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta
ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de
0lh! oblrgarrc de r-r da as, ulu!e. Uhima m,r\ura dre un ecnu ma;
It, impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a
/
250
.tocun pe scen4
lunii
$i.acte imprevizibile: esle regele Siciljei, Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea, incoronat
ca tmr
R^oma h 1220. dupa ce de\enr.c regc genn.rn ta Air
Ia C
rltJ. (a \a c,Suge po.rJl. face papei promi:iuni mari, i
cruciadd la locurile sfinte, pe care o amtni rirlp ue zece
anl
se ocupa cu organizarea Siciliei. papa crigore al IX
lea este
supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada,
di
lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun
cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Ata ca rn:jarril. crind
rn rdre<Ina. ttedenct este incotunal rege 5i iri a,iguta
c,
B"ll.h"'nutui. \azarerLrtJ, 5i al rcgiunrlor ir
i izz,vr. roara rrropr crtc$(e denunrul papei
'id,r
')i 5,ri\oajea
vri pnndlor de Frederick al It-lca. in t2J0, con\rar
d La
de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie, dre toc rmDac
lllll'I:1,:
llrclu
cntei si a
awt misiunj
lmDate ai el in doun: negrji (radicali, supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali, nelipsi,ti de critici la adresa Papei) Pentru
rrnle, care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti, coruplia $i
atrigatori'.dar
lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. albii au lost mai
puterea
preluaseri
pirtida
pierzdtoare.
Negrii
$j l-au
llcs aitfel
la
este
condamnat
in
absenli
i
toate
funcfiite.
rphiunit. anulinftr
cu
scriind
peregrinarile
sale,
ascunzandu-se
$i
ine. Dante incepe
riirdciune, ilar ii cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa
1314)
l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si
i"i,''',r,
253
$ave, de schisme religioase, de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei, de popor impotriva altui
. factiune contra factiune, rege impotriva rege. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una "
Accenrur cade pe romani. nu pe cretlini la autorita!ile papale.
'icat ar parea de ciudat. Mai degrabA interesati de o res publica
,/i:!tidna imperaFi, de mai muite ori, ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Ei
Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap, dominarea intregii societati, structurA economica Oatifundii ma_
sdre$ti), mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului.
Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in
voltarea dreptului canonic, lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. De$i adresate problemelor cleru, cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau
igia. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale, suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat.
intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa, mai inainte ca dreptul
ional al bransei seculare se fie elaborat, de probleme ca suranitarea. tratatele $i sacralitatea lor, p6$rarea pecii qi drepturile
ului. Limitand pe imptuali. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj, iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan
casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii.
Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre
boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea
ligioas6. Autodtatea bisencii se menlinea. ,,Nici captivitatea de la
viqnon. nici marea schisma, nici ridicolul 9i oribilul spectacol al
or lrei FdI,i. loli ble.lemandu-se. defaimindu .e $t ercomuni
-se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli
ii.laici sau clerici, trebuie sa rniasci impreuna, sub legile lui
Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e, bresle ti negustori.
Nobilji creau un cod cavaleresc, care pdvea *zboiul, modul de a
a ]Lrprele, prizonierii, amistiliile $i pacea, toale acestea fiind
I[
lucuri
De
seAa
luni
Pattea
a I-t.
Dtt,tonatrc
255
litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti, nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile
tognitive aproape in aceiaqi termeni. Aristorel seculariza gandirea
giin{ificn $i, ca o cuime a ironiei, era luar din rraducerile arabilor
0ltre l-au descoperit primii, scormonind in mo$tenirea greaci. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. De ce, ca ti chinezii, n au
putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat, s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt
l{cna$tere,
Castelele imparEilor, regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal,i de calcdrale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei, nici ale lmpdratului.
SuDt ridicate de ora$e, de consilii $i bresle, de negustori qi populallc. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj, ceea ce inseamnd
(i1 trei generatii vor trdi in umbra, praful
$i valtoarea unei scbele.
Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir,ii la aceastd pature riguroasA,
pcrseverenti
muncitoare, anonime $i tecutn care dezvdluie de
provine
enereia
necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde
prefaceri
ale
civiljzaliei.
tilof
ln fond, despre triinli $i rehnologie
vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr
I catedralei.
ti
.lf.ufl
se
t pJ!6nu hnn|i
251
;f
:il
;;;?:T;,,,ili
g,l'
::."::11,
,,d'r. rar
caredralele pnt anunta
Lrn
triLrmt
i;,i,i,l#i.
hlr*jfii
ifl{
(r nanul d:
il: ;:l#i:'i,ili.E:f
i;(,i ::4",:,":t;:;;,,;,.;i;i
rarani disrueard
tur;:,1:i:: ::::::.
l./"jii{
j:
:rff
irl
ca ra\p,ln\
rrrmea/a o penoadi
Je drD
'i;rl ;:':i
ifl:
tnnitf I
;d;r:"'"',xr{
r;
f#i,;{tri
*jt':ri:i!1'.ifi1l:
;;:;fi
;l
:;Tilil,
Hi.::ll'l:i- ::iT "-'*5orii
";j;j;
ae c;pcrenir,""gor.
ii'u,'au,r.
i" (ui
In
.;,,
:.":i:I:"::i"ll
aced.r.
::,::in se
meroda r ap,onie,ii
;;';'J",,.,t.;:;;
; l ;:1,;';:ff .:',:'],ft
p',nrrc ' ce
l..'ili,r:l':r:::',:i
rmpranr:,r(a
orJrneror a. .i_t.,i ,,, i., "ii 'rr"r'aIC.
::;:i"'ff:i:il,.",n ;il.; ;; .,, '; 2;; l';1;llil';l::l
{:
Ii
!4!!!qarg!|l!!',aF
:!9!l!!!J?!il6!td tqm
consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii, Sprui0i (le sud-cst gi
751 Ravenna, RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6,
Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr;ce romanl
cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr
considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu
rnrlecrudla. ani\tici si economic; mai auan"rra, al cfuui
menl, ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al
bine de o sute de ani, o noui perioadA de inflorire a
lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ljer
Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani, unde
afld sub contml.
Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi
A\ia Vic5. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u
Inrfc l0or.
)i t2l
ll,,5ri
Iici u ur)r,r
FLrLrlaSr
hrlrlrlrlr,
Primenscd lovitura de
la 1453' cand
folo::i,:!.1.^d_"-1,"::i:1":.XTTI':1;
a. bani. Ie(unoa$lere. onorld dr-uri c' atorii ctr
t'.'onun. bLr.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum
i"'.".,'r*"
Dlpk)Inalia bizantin,
i,rr"
ln
iiir".i.1"".""
r.
BUC\jFl:gTl
SednrlCentra l.,. Srd.v'rr!- Comuir.aro. L_orf cilrLt'
260
.'
Capitolul3
Renatterea
$i
de
,,8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului,
a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre
lle Cre$tinrt4ii."
Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad, pandili de lupte
inteme. de rivalitili $l de confruntiri exterioare, care au ridicar riz
bonrl la o condilie aproape contin i. Este un exerciliu pemunent al
puterii, ridicati la valoare supreme, conceptualizati atAl de eioc_
vcnt cie Machiaveui in Printul. Csi mici sunt absorbili 9i dispar'
Cei mari cresc, cum sunt Venelia, Miianul $i Florenla- Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6, in acela$i timp itsi
rmbilioasi $i indrizneali, cunoscand dezavantaiele actodlor grei
262
Jocuri
De
scena
lunii
Pdtea a
111-a.
Diplonalie
263
era cunosculi
Ni-dictatorial din Milan, relatiile ior exteme erau conduse colec, l ondurile erau aprobate de lege, demersurile politice imPorlante
ia slrpuse unor dezbateri publice- P.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali
au licut-o totu$i, formalismul legal Si democratic exersat a
o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr
Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea
. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a,
lcodemo da Pontremolj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_
de Medici. Treptat, acesta se lasi convins ci ascenslulea vene-
liri.ric
Pdrtea a III'u.
264
I rolulrc In.lilurrcr
Lle
aflhr'rJor re/ide1r
esle
arb
lcnri
Jal
rdo-ul rr'
In crrrdri,l. apare. Jr lcr'oraJ.ubordonrl
pernanent. El exista Si err foarte activ in diploma,tia lempol
fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a
voie de un expert (lingvist, jurist sau cu cxperieDF de negoc
ce era lrccut
rli
menbni
Roma. fresca
Sixtine. rizborie cu
Diplomlli.
265
Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm, deciderea moravurilor, de revolla 9i apoi de execulia lui
$lvonarola indreplati impotriva Papei, de campania fiancezi in
Itrlia, dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat ,,prinFlui" Cesare Borgia, de fapt fiul siu.
Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni,
Mccena al arlelor, apeieaze la Bramante, Michelangelo $i Rafael,
llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze
nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani), reorgardzarea staiului
lupta lmpotriva dependenlei de Franta.
Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola
llrcc. Patfon al artelor. Credoa in vocalia sa diplomatici $i
(ciiFranlei
Bologna
cu
regele
de
la
Face
concordaiul
ilncificatorilf de doctrini, pierdcre de atdbutc)- A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al
ill)r'nici- L-a lavonzat pe primlrl, dar apoi l-a ajutal pe spa ol in
lltzboiul contra Franlei. A dsipit bani in rizboaie inutile
Barbara W. Trrchman, i\ canea sa 7he MQrch of Folry- Fronl
'lio\ to vietnan (A. Knopl NY, I98'l), pune la loc de l'runte pe
prpii Renasterii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei, pe care
ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.
l'hlul capitolului este: ,,Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca
nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)'
lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). Nu
cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al
lll lea (1484-1492), l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al
ll lea (1523-1534).
Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase
|)rLpal Sj
pi'1
atiludinea lor
iati de Pulerc ii
.locuri
266
De
scena Lutnii
A treia nebunie
'
"
de pace si rd7,boi, iar
Panea
l-a. Diplotnalie
267
268
Partea a III-a.
sa e Drecisd.
es
se
f6ce si
il
DiDlonalie
269
Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa, care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\.hirnbdri rapoadele tuhr'
ior diplomalilor renericni. timp de pesle nnui 'ecole. inlre R81$i
-1797. Informerile (21.177 la numir) suni indexate in rubricarii in
care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului
emisarului
lui
$tefan cel
210
Jocuri pe scena
lMtll
CaPitolul 4
t)e la Reformi la primul mare rizboi european
1500. Renasterea e in floare. O recunoa$tem dupe opele. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini, iar Diirer Apocalipsa.
nrus scrisese Pdmele Adagii, regele Ranlei ridica Castelul de
Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Flotele comerciale se
272
Panea o
2'73
petrecc o dati
II'a Dipltnalie
tn fiu.
spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un
dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Nu sentimentul rcligios
li"
in
caleva secole.
l.l
de monarhiile nauonale
Hohenstaufen, Habsburg. Luxemburg. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate, iar coroana rm
li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in
's
c lll Uneariei $i imperat roman, ele dau gre$,
lui
Sigismund,
211
Paftea
ti in inflorirea
I'a. D,lomalie
275
rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace, consiliilor si dietelor. soliilor si consuldrilor
rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist, ci la conciliatorul
{1,
|x lnchjzilia spaniold
2',76
Paftea
Aust
tru erau
i.
ci
I.a.
DiDlonatie
277
I fi
278
Jo.uri pe
scena
lunii
2'.79
lul Mediteranei.
si abdice.
280
.locuri
De
scena
lunii
Partea a III-a.
D,lanntie
281
hlgheno,ti pier trecu,li prin sabie. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej
rlc exigente. Nici Fran{a, nici cei carc Si-au exilat minoritl,tile,
Spnnia in 1492 sau Germania in 1940, 9i nici o alti tard care a
urt purificAri etnice, de ,,limpezire a sangelui" sau perseculii
lioase. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii
ir civiljzalie.
I )ff zarurile se schimb6.
-ir
l|li
282
Pdtrca
t lll-a
Diplonlalie
283
I copil) ;i
tlrfptur.
A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde
lr. .r. p||r Jrrncrr.ltrle.or'r.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a
284
Jocun pe scena
lunii
spadolilor. Frarcezii
ll retn,
vizAndu-i calitaFle $i
literaturi
ti
Sena
il privird drept
minune a
iirii
batave
fi
Cunea
prirlul Mauriciu de
Nassau
285
lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia, pleace in Olanda, dar corabia naufragiaze.
Tn slujba Suediei e
dir Westfalia.
Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius
un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.
de Belli, Ayala, Pentilis sau Suarez, verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht; ,,Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli
Bsle dreptul intemalional laic, modem $i rafional, care va opune
Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului.
Capitolul 5
De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia, istoria relaliilor
diplomaliei inlrd intr-un figat nou, in care va rdmane
secole. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si
temaional- Dreptul iniemational, cu nunai 24 de aoi rnai
este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.
antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai.
Ca orice sistem, cel internalional este in primul rand
compusA din puncte $i linii. Punctele sunt statele, definite
printr-o organizare adecvati $i care au autoridli, legi,
monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e, dupA ce i-au impozi
meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar
narhie sau republici. dar regatele predomind in secolul
male de ducate $i pincipale. Liniile sunt indispensabile
287
ice, burghezjei. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament, pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem; Revolutia americani instaureazi in
I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si
ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand,,regal" pdn termenul nou,r.Ialional".
mol lansat este ince un sistem de state regale, dar treptat de
un sistem de state llafionale, unul sub care este peryetuat $i
llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a
inilor, idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare.
sti revolutie ,,culRrrah" are un considerabil elbct asupra
ralitdlii, atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Revolulia industri.are ili are Incepururile inainte de 1800. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice, dar dupi aceasti dati,
;i cdilor terate.
Evolulioni;di au suslinut ci natura nu face salturi. in schimb, in
ia societililor, oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce, saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se-
Necolul telegrafului
ap
e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin
)loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex
in
lb2O
ln
288
JoLuriDe kend
lunti
(1614-1620r.
lui
Napier
$i
r
in
$i
de natud matemadcA, spunea el, Dumnezeu fiind supremul
Sr cleator
289
(1600),
ln Florenja (1651), Royal Society la bndra (1662), Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne,
nlcini intrc savanti o licea neobositul
prin
de
Ia Galileo la Hobbes.
pe
corespondenli,
toli
savanlii
lcgand
gazelor, lui Hook li
in
fizica
(n.
enunln
lcgi
1627)
Boyle
Roberl
perioada: (knsi,
in
aceea$i
a
elasticitSlii
mai
scufiA
lege
cea
ltparfine
ir rlr:
!i
independente de calenda-
chd
290
Jo.ui
pe sceha
lunti
291
292
293
ti
sale El utilizeazA
pam_
propagandd.
larea
lDirit de Colbea, care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru
h
ir'rteresele comerciale din kvant, consulii de atunci raportand
Come4ului'
Finanlelof
la
Ministerul
ti
Amiralitale ca ti
Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali
csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. Cunosc6rd inftangen
sa
din partea coatiliei spaniole 9i austriece, fmncezii sunt nevoili
in
po
diDlomadcA prjn excelen{i. Ea ramane pentru mull timp intr-o
a'llba'c
relegramele
pinh
in
lq24
RomiriJ
ln
z'iie or.rrlegiara.
,h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.ru reda(la e In limbr fiance'/a
'
I
294
Joturi pe
scena
nrloi de ja noro
iie.t.
dr\Llru
ensleTr
Partea
tutnit
l-a. Diplo'nalie
295
.locLri pe scena
296
l nii
i" lii*
Partea
9llt
a.
Diplowlie
29'/
ln
lumina
298
160n.
A.S. Matveev.
Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la
lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al
maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Tarul Alexei
Paftea a ltl-.L
Di\lonalie
299
ir
,i
ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul
hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice, prima de acest
vrelnei lin-
300
Parrea a
IIl-a.
Diplonalk
3O1
n care in\pi.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti
pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului
r
lti
Lai,scz
fi si
alegem
302
rcilculul in[inilei
Polihr(Ior, el e magi'rral ca matemalician
n
i i *i' t .,'| .. ewr on '.'
l iJ,li
rli'i.'
Tij'il':'*': :l:;":;
.r
;H5"H ";;; '.file4a* aiunge
:_:."I"'$t:.:i
t"",1:,]l:,':1,:;P::1
5rudiile la LerpTig rr
....^,^-"-" r
''
arrtiotomane
i"l"t"i'," ,ili" i.i' o'"rectul Lrner.erpediLii
*"I1'
i"""t" p"
a; r" *t1
.u bibliotecar
.nnui* ^'",,r.,
i
il"";',"d.
:J"::;';.^i"
Capitolul6
Imperii $ natiunr
"
,o^'J1:e.:,il:,'n'":.lt:a
Ia ducele -de Bruns wick APoi
au to'r
c'"'
jT''-
l:::
:::l
nu numur cuvinrere ' d/'
';;;;.;;'"'
r""i','' :t "" I "L"il:::?":::"li
ili"ll'lJ'li'1;;;,
i]nu cu
un'"r'"ta "r' sa, rege toncepre si *
;:"1,il.;
chimzi.
ii*'.,,.,-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata
Ia umanitadi
tl;lll,i
::ff ;1":'li:'.i.;.il;JiJunirore
U;**m*#+*rffi
nnffi[t*t**lw
r$$*tru*****ffi
$;.1$'1ffi $,*'''.';lr****
l*-$**$t*'*.1ffi
:"i'""1::ii",""
l:i:l:j
p'*iT:':,; :l:".
i,;;i;:l[,t"*-
i:"xT: Hlii"l'.11"',.
n^" a;""
104
'
Jocuri pe sLena
lunii
305
0le-
306
Partea
1-a. Dtptotnalrc
307
308
tmpirat.
Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al
puncLale dc Inagrsrrarele lur Io,vrruri mrlilare.
&ll
309
I
310
Jocuri pe stena
Pdrtea a
tunii
III-\.
Dit
loma[i!
3l I
I
312
Capitolul 7
Modernitatea
sau unl
l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa, trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea
icreflor. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in
rul acestui secol in Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu
lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri; unjversite! humliene, mul6 cerctare stiinlificA, urbanizare, condifi sanitare
nitilite, productii nari $i bogale, uzine, transporturi 9i comurtii. olel si chimie. circulalia bunuilor si capitalului. Cand se
ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din
de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor,
cu
in
1919.
311
Parka
li
nldiifl
^
rnnu\
irn..ei
mo5tcni!i drn.ecolul
en^glezi em moneda de
(l
riani"
83 7- I 90 I
IIl-a.
Diplamalie
375
habqi
creainiljativa
rrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile
pol00r;ale principalilor lor rivali. Un numer mai marc de oamed
endiploma.tiel
lllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale
Dupi
persr'lenle
llt/e, dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc
lr'r lirrn Piriri ca.,lereagh. marele inamic al lui Napoleon de la
carma diplomaFei engleze
(:{-nurEsuf-d6-livna;-frmeazi
\pureJ
opiniile sunr mlri
(.,lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la
sa
nu 'e rmP ice in carmba'adon
id
trin:effipe
ii",, .i'i;t..',
tLrlui
r-u*'.;;.r
la-imo-
Civil Service.
,"i:;
4x;#1,':;l;:;:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':f
ca
bafonul
austriace,
[lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc
Ncumann sau contele Buol
lr ,r/ul
.*a'qtl*f
I
316
opu." in au,"uu
Anglia versus Rusia, Franta ve$us Gennania. Mai exista
cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o
exisLau inrere.e
liT;:Ti"1"*o"t
era nesocolrla
tliie
*1.
a Sev
"
ff;i',i i" l";;i-;;,iv. incturnd
Rusia. d:llf.P,Il::-g-!il:'"]l
ir*"rr. i"r1'
.i'.r
pureri.
;fffi
$di5+jtf
;iillXli#iT*@""..*.,*,i;1ilffir'.1su68,.:Resa'|ul
j
ii
jkl#-a
YH##ffi
l "*n; ;:,:;:1 l"!1l fi
|; :H':X#
,x l i
o d,mrn.iune
318
legdruri cu cei ce. a\emened,ur. lupl6 penlru,dealuri
Alege arena internafionale ca rcren de actiune.
Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este
pentru penoada aceasta, Romanul ardelean face parte dilr
revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848, se inroteazd
mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860, iar dupA ll
cdpitan in armara nordista a lui Lincoln, unde avanseaz, la
generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de
cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. A fbst numit consul Ia
unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Ur crucifA
can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz.
Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin
lele .rl:iine. unde praclic:i u diploma!ie ./uan! td teirc, t1rtr
,
crrnrsre
r.
119
Alrstria. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. Dimpotriva, Prusia a vrut si devind ex
acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.mani de supremalia
iace. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. Cum
avea acela$i d$man, Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_
Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri.
Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra
nrdniei. Bllra-rcl a:real un preludr; in care a a;r Auslria drepl
[cned. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei
IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Acescar.
prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem'
i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii
Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut
oca un conflict cu Austria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. In l8ob Au$ria este int irNa
s+lqrllc Pnr..t-J,pi.i-c!c,:rc,ii,Ji,s,li*lElElne/ulrdrLl: /
ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. ceea ce ia pennr' lJi /
Iui
urL
Bism ck
$i pacea se lncheie cu
321
320
lncoronat la Versailles,
I
in
de
litatea ambivalenti de a
sau de a genera
Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami
Nveranitatea Romaniei, Serbiei $i Muntenegnlui, dar produce o
lhlgarie mare, ifltinsa pane h Egee. Ausfia nu accepE un stat slav
rnre in Balcani, iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Bismarck, carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile
dintre c;lelalte puteri, s-a declarat ,,samsar cinstif', neformuland
nici o pretenlie, dar oferindu-$i bunele oficii. l,a Berlin' ln iunie
1878, se deschide Congresul cu Bismarck, Gorceakov' Beaconslield (Dismeli), Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei, Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. dar spirilul sdu de con'
$ens in problemele mari se menlinea. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei
mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Negocierile la Berlin sunt
$pre, cu amenintiri de ruptu $i impictui. Anglia obline Ciprul'
ia; Auslria Bosnia $i He(egovina. O primi imparlire a teritoriului
turcesc se produce- Romania pierde Basarabia $i ob,tine Dobrogea.
o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5, sub o coroana a
unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina
inte de clderea acestuia. Ruqij accepid o formuH favorabih engle-
ii
Ardahan.
I
322
Patt?a a
III-I. Dtplonar.
.12
ir
fiti
hfllrea, data
in
I
Jocu
pe scena
lunii
325
Patea a III'a. DiPlonotie ..
..
l e, iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive'
constituie
in ramuri definitive
^e
lumidlor, pila luj Volta, electromagnetismui $i telegraful electric'
Iegile lui Ohm, chimia, termodinamica, conservarca enorglet' commecanica cereasca a lui
Dozitia
_Laplace,materiei $i tabloul lui Mendeleev,
teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca
;strofizica, radioactivitatea, razele Roentgen suN nu doar reali;nri izolate, ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui
viitor, unde este greu s, g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se-
li
colului XD(.
locomotiva? Ultima se naste la 1814. l,a 1830' pe linia Liverpool-Manchester, locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren
negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel; multilaterale, de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea), el trebuia si
fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare
Capitolul S
Secolul XX
DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. drn po/ilia \a pr
giara oe ob\ervdtor. negociator ri lacrlirator dl reraliilor
din
mul intemalonal, secolut XIX, iata care ar fi bilanJul posibil.
diplomatului are caleva intrebdri: 1. A fost pteoommanr ra:
sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui
leon, rdzboaiele sunt puline, scu(e
ti cu victime reduse_ 2. Ce
canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon
secol !1
oultali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. 3. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu
trxri erau colonii de cuce.it. 4. Scleroz! $i trufie la varf, rigiditate
birocratice la mijloc. oboseah ii deceplie jos. 5- Sistemul fusese
!0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii
tgciproce $i acceptasere modernizarea, ai carei arhitecli au submi
[At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori,0Di. 6. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului, 48lcndenla militarismului, calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie, exprimatA pdn cursa inarmirilo.. Primus inter parctl
Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie, prudenlt 0i
!rjA. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr, o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor eco-
!i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss
|no$i? Da, dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la
l')U7. in reluare, cand Nholac J Iliea al Ru.iei organizeaza ceea
nonrice
ini-
nu
328
Paftea a
fi
culumraf $i de
al
f'xa insri
nal, ircercare ce va
sta el? Prima rguli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela
utarea consensului, consularea celorlalli $i respectarea opiniei
valente. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De
unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. in raooG
cu Turcia, Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu
$i este sl
ir
te
petenlA a oamenilor
multilateralismul.
-a. Di?lomafie
329
330
fiil
Panea a
-.
ltt
a.
p|Lonatie
X3l
pliticii
globale
urmidt,
in 1908 incepe criza balcanicn. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul
Abdul Hamid a Constitu,tiei cu idei liberale. Bulgaria isi declad
lndependenla, iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei, contrar
'li?tatului de la Berlin. Serbia se inarmeaza, ru$ii se pregdtesc sb o
|lpijine, dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza
b0lcanici. precum $i pe cea de la Agadir. unde Franla $i cermaria
aontjnua liligiul marocan.
I)ar Balcanii continua sn fial-b!, dupi ce rurcii ies stAbiti din
firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria, Serbja Si Grecia (1912), care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia, obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti-
332
Jotui
pe scena
lunii
Diplomaia a fost
considerabild. Cine va caqdga cursa cea lungd?
Alianle suferise
Tripla
consolidate.
trebuia
alianlele
treabi:
;use la
adeziunea'
dadu\er:i
si-au
i5r
care
Llalra.
Romdnia
iierderi:
si
pana Antan
de
lrecul
au
in
lqlb
ullerior.
neutralitatea
uDunlar
)i
greu 9i cu
tei. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu
Alianli ala
mari promi5iuni, Bulgaria SiTurc,a au umplut locul in
Alianla Dupa l9l6' s a
ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld
resurinslaurat o anumita obosealr, datoritA blocadei 9i epuizerii
(lntre
in
1916
l'a
Veldun'
menlinea
se
uzurii
echilibrul
$elor, dar
un
tebruarie $i decembrie), marea ofensivi germana este oprit6:
milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe
azi ln
osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza
Revo]ulia
Fraflco_Germana
Pace
de
o
Academie
varful dealului
an'
rus, destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati
decisive'
proaspele
sale
fo4ele
ii
fu
balanti
SUA arunca
eceeati diplomalie de dzboi ;ai avea de reparal desele neln!n'
Eleseri din interiorul fiecarei laber. Dugmanul era comun' oar
problema
CoDstanli_
in
adversari
doi
mari
Cei
i"r.!eie ..uu atf"rire.
in
nopolului, Rusia 5i An8lia, acum sunt aliali Expedilia englez[
reu$este
cnglez[
diPloma$a
dar
sfidare.
peDtru
nrgi
o
Daidanele este
(Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi
,a o tinir,.utar p"
""".i6
va fi al Rusiei in schimbu!
ConstanlinopolLll
a'in
l9l5:
.
ohciafa
"otaavaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze pentru
unor
jediti
lodn t).
vena lunri
Pdrtea a
lll'u. Dipkmalie
335
cA sunt
[(eani dar;. Inclilurionali,/ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. Cele doua $coli sunt metode diferire de a
lcrmina, o dati cu acest rezboi, toate rizboaiele. [n ll noiembrie,
0nunFnd incbeierea armistiliului, prenierul britar c David Lloyd
Ceorge afirmA: ,,We may say rhat thus, this laleful moming, came
l0 an end all wars", .,rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor"
Cste o lozinca generali.
In lumina celer alte )cuii. a doctnner lutenr. le care u numim
islizi ,,realisti". europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi
p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii, adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.In frunte cD
emenceau, invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor
336
Panea a
'a.
Diplanalie
33'/
la Viena
lde
fali
de Franfa invinsd.
lost publicate, producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il,I opinia publicd. Desper,tite doar de doud luni, Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular
izvorat din experienla durd a rdzboiului.
Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care
se ajunge in mod deschis (,,open cownanrs of peace oPenly arriled
trr
nusi,
se
plimba in sus
!i injos
ca
t338
139
D*'.nnc, conflictelor
se produc disputele'
aproape nu e)(ista Cand
1',:'""""i:';Iffiffii;*eui*'a nu
"a "u '"'*ez'
pasr
l1lilll.l'"
a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul vr nropune ce
,*itii::x.H,
il:T:;1ljil"x;n:in:ul;' T'l;T'l:
fi i;fu
tri*ll'' Lu'ilil'HTii
:;lr$
il":Jf::"x\fi
ff iTffi
'
'ii#'ts'
,j
'orosi'Ie
:'i: ii*T[i:,il:fl,ilf
**l***[t"ffi **
de a elabora doci
ce'mania isi
"" i.-"i t.rr"o"itt"l, "tonuri
i"^"1"i,,]ii'JJ" L.*rno lq2s Franla Belsia si
ir;.':l:ll
:,:llillJ:";"i'{;
a
Lermaniei din lq)t iuccr
,il'li,l[":.""f :'ff
".""1
Lrga':]
locLr
"l-'l-llll'1".i
rr
'n
".16
iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fude:i:#itr]n;:lmlt;i'l;::
le$tr! u'rr !r
.r^ r^ I
i,ll
;"'ii;;
::ll:i::'Jf
sperunra
"t:..T:
.$;":',,Till, :i"+:..J""1';
;ffi
,::l::Tri:t*li).
,eru
?:''li::
semJr
;:jin
i:1*ff:: ;ii:Tll'x'""1iiii
stou^ *t: ;,:,ru:.l;:,
n
a
de
Tltulcscu
F(c meritul lui
;;;.:il;; ;;i, ;, ,':'ll).-,1"i 1.f jl[::"f]J"H'cJ.:
ce\r\i ri
^.rrno cilun
""tu:"'*n
il"i-i,'
jl"[i,u"li;:::;iJJ]
ol.,l I' i)l l'i\"11,
celur de-ar uorrs"
.
.,'. *nr".
"'l*i
.:1rc
ji':
lllil1*
340
Jo.ui
De
scena lutnii
Parlea a
In
rizboi Gemaniei.
Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. Uime$te li
de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti
na$terea mililara a cermaniei. Mai mult, o adevdra$ orbire li
ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de
gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate
fi
un
llt"a
DiPlondlie
341
panA
neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de
340
nou5 care lt
remisese militar, dar dobandise o caracteristice
a'l
in-."ilnui .*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol
Plimbattr
4"i.",'i''"r* .ilitante $i al fanatismului
ii-]i1".,probierna deza
Cimisii pregnitoare, temporare qi de expertzi,
au dus la
nu
acorduri
rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri,
ii
sorriliJ. rr4a.ea
e;ta*e
se
f:
192? e un egec
un o"r..ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln
e ocup
Vanciuria
tal. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl
al
decal
larii sale'
al fuo*L. .rt" iogytlt. on leritonu mai mare
1933: vine la pukr; Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-'
D"r"'.; si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor"
341
$*1ft i1$;
'fm+i*''*".'.i#H$-f
ffi*mffi$ffi
;;"i;;; ;;*
iff'*;$*tr#fr:l'**itffi
,it+;{,riidiil +i'fu",fftff;r'l+ f ill
cle(
Gelmamel.
dzboi
_''
l"i"tam n
"il'"
". ""*f.r"
pinic:r a problemelor europene.si,ci p:'l1,jl ": lli]
gocieiea
a inlral.in
i" ait.",i", a. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare
gefman' ra gnF
i.lone drepl ..sindrumul Miinchen Diplomalia
-it*es**+*';'
,*t[,*ff*trrl*r^",'r,',t',',1't'"f
:ll:#t*,..l*
nfieit*u*+nffi
342
Jocui
De
Partea a
scena lujnri
I 'a Di,lonalic
343
.i
Si
iur. nu."t ,
'ju
UNES(
'i
(ullura OIM
.ld
344
Jacun pe
vcM lunii
^ interactiunea,
cat
colaborarea, projectele pa$nice ,i normele (
e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. in ce il
suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr
veoere. tn matene de securitale. defecdunea ._a produ\ lmgrc
datd dupe crearea ONU. Carta nu este de vini: un coercnt sistem
securilale coleclirA. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.
Natrunilor. a tost ehboral h rezumar: rLarul care.e con.rder; vi
lrma a unei agresiuni sau siruali. care pune in pencol se.u
Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent; a Con\jliului de
ato(cuprinzbtoarc.
ca $i imaginea remasd
345
irkeaga Europe, in.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub
seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive
intre cele douh blocuri se produc cdze, dar formal superputerile ili
pesteazi distantele. P.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953), unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. Oficial, ea este opri6 de ONU, sub
semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA,
siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .sovietic (ce boicota
temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate, ca protest pentru
neadmiterea Chinei Populare). E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. Esle merilul liderilor daatunci
al lui Truman. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu
346
Jocuri
De scena
lunii
34'l
pildl, congresele $tiinifice, vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor, iar
conina de fier ardta ca o cima$d de zale, cu ochiuri mari prin care
plifi
I
348
urmitoare.
te(
colonial
sA
fie desfiintat.
Atat nealinjalii, car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone,,e ooziiia si cere_
enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini conomic mondiale, care a avut prerenlii excesive, inacceDtabile Denlnr tirile
Jez\ollare. cn cererea uner .l.istenle tinan(iiur.au a unur rranster
Patxea
349
I
350
Jocuri pe scena
Patrea a
lunii
picii
IIt a. Diplutnulie
351
impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii ,,SfarSitul istoriei". ata cum scria Fukuyama.
Dezamigirea nu a incetat sd apari. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. Iugoslavia, care thc se
demult disiunctia din blocul rasAritean, a fost in mod paradoxal cea
care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor,
opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic
Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi, admali de
visul unei Albanii nrari, care se strangi la un loc pe albanezii din
alte rcpublici- In Macedonia, confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut ,ara in continub instabilitate. Faza cea Inai sange_
roas, au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem ;i
intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase, etnice, istodce, te.itoriale si culturale, ducand 1a
silbatice,,cureliri etnice".
Sistemul international a reaclionat in mod impropriu, lent, ezi_
tallt $i eronat. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji, cu
rezerve procedurale complicate: observarea f;ri recurs la arme a
unui almisliliu la cererea pi4ilor. Comunitatea Europeana se afla
abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune
de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli
une. Diplomalia intemalionalb, reprezentad de mediatorii britanici,
folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi, cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei, s-a lrccut.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA, NATO, Europa
$i ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz
boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace, fiapa acum insuficienta
pregatire a iltregului sislem internalionai, a organismelor g]obale Si
regionale, a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte,
firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la
agonie. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis
punea de o capacirate tebnica, $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la
zenit, mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle
intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare ;i inadecvare?
Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult
mai general. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in-
352
Partea a
l.rael
i;
-a. Diplonalie
sA
ti
353
sovietice,
cadrele noii campanii cu ambi,tii nemasurate: de a lovi pe
Satan", cdpetenia lunii occidentale, cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului, SUA. $i lovitura se pro11 septembrie 2001, tumurile faimoase ale New York-ului
Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de
cad, iar
conditie cultivata (nu $omen mizerabjli, nu prpduse ale s6riciei),
cdlduzili de un fanatism sacralizat. S-a spus cd dupa acest afront
frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte.
intr-adevir, reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. Indignarea
ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei, fdre reinerc, o alianti marc lmpotdva terorismului. SUA ln
irepnnd o intervenlie reu$it, pentru distrngerea talibanilor, suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie, in Afganistan, pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte.nalionali. Regimul se schimbA
intr-un timp record, ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de
sovietici in aceasta Fre. Unneaza atacarca unei alte !iri, Irakul, ce
avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf,
rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la
inceputul deceniului 9. ta al doilea rdzboi irakian (2003), situalia
devine mai complicati. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea
ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in
privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie
cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai
SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a
altor organisme iniemalionale, dar se calmeaze $i[n modts |iwndi
practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune.
Pe plan doctrinar, doui probleme reman deschise: aceea a dreptului
de interven$e, strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare, legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul
suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau
preemptive, la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului, atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega
te;ie. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. ele gasesc un anumit
suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se
afi.ma, de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali
pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.
3-54
_.
.ld.:uti
ir
l\u h\t
vjziunea globaU,
"",1ii,',"1i-,,,"r'irjii'ijil]
este
copreerroare, rar
il,
lu, ::""::.,1"1i,'111,11,:rna.tionare
{:ieci',va In rrl*,t" pro.... .nr. r,, r"Jii .o",.,u,.u impli
.
,_
:?:l
::::lll:':
Ir;.-aruri
co'nune (u ri,tlor,et. di" Irrh Afg;;i;an.
i,
;;;;;,
)l'"il'l:.ll j*1.","1,irib,,"i"i
lli.ll,l:, :re.re r00u Je mon i ,. jur id,ce)re
$i
:::111T."
ra-zDot
cu,acest stat.
nu es,e.
;;1;;;;;;;;; :;:;
::::::l la:-f.":
distruse
comjs.rl.te pro\oc
tuarea unui soldal israerian in cap;virare.
llff
i:lil :i["il1til"";';.filillltL5
:,:'
F,#,,*:11Tdi1,ii:!1
corunjraiea
inremationaii
J;i,",T
i.*"i:*li
ijls^t&i'#:?ffi
[[#
i"',:,1!:
", "rii".^i^ri","i"irJi'il'
senarurui
g.i,::
americar, rceea$i incriminare
:::,::::lTf:
nu se baza,pe fapre. Ant oNu
,oioiiiu,""
"a,5iah pierexr .&;;;;;;;
Nici cer
on"rr, ar exi"tJniei
L_,jry:*,,jj:l:lj1
lii
j:ttili,:ii:lrr
__t"
"'
:iililli l:'iit
'"""" tr:j
'"' "
"lr"*,"
j*timl[: i*:ril I:1llrtia
1i;,,r.rry ;l
ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i",T",,,i:,;l"T"n:,""-li* li:,
;;,r
i#:;,
j:,ff
ilil :H:l
:r:T"]::iJ!::{L'.f
D],a.even e iJ muttilatcmJ,.m Dafene
:1.;"::..:
94il":'#j
I lll (
l)lt)h)ttktlit'
355
tilii
de
wfi deloc.
Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort,ei
sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate-
diplonMtic sau
Partea
22.
23.
35'l
I-a. Dinonatie
the
1942.
Phoaicia6.r,hayats,Bei r, 1961.
Evans, C.;
Bibliografie
$tii
29.
*++
2.
3.
4.
5.
1 |
I DtploMt, il|{!
t- 5 !o1..
n, 1946,1947.
6.
*** I ana
7.
Capitolul2
anho^. l\t,es. L.
d+lafup.
Ii.
pars, | 926.
1,970.
10.
/rzdrett,
Hacheu e.
12.
De Laumay,
1994.
t3. Itin,
Bucurerti, edifia
t970, edifia
de
1912
nII
ji in$nulii.Ft
a 1975.
r'a4hp rtotanarqrF.
Molen
Aee.
Paris, 1967.
34. Goshol Fregois, lz Mor.n Age, Ed. Hachette, Pdis (d,rrrire der
rclat i on s intm at i ona Ie s, T ore premlet).
35. Huizinga, Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. Uni,\eB, Bucure$li, 1970.
36. Ma.'!hi, CesaE, D4de, Ed. Aiemis, Bucurciti (tnducerea volumulul
Panre, Rizzoli Libd Mjlano, 1985).
37.
,i
lll: Iz
33.
8.
1964.
9.
ri
+*+
Ls.toinrle.,El..lt
Seuil. Pmis,I988.
rusD,
Didactic.i,i pedagogici.
Capitolul3
Amb.,..-.te Bru\e,ter,
frdcezi a ct4ii
Gdie
19:18).
't
Capitold
oJ thz R.nansancc
in hab, Mo.ten
20.
21.
Aht4t?,PUF,PMl
\ot. t: Lorient et la
GrDce
t967_
soh
enpn?. puF,
1963.
Parteaa
358
Capitolul4
Hisbne g,imte des cirilx4tio6. tzs XVf d xvrf si?cles. ra Eruna.
mut4tiah inteLtectrdk d. t huhanna L adenent .te ta science nodlne
++*
ctpain
d?
ii
ZmfiBcu,
51.
Ilhaca, 1955.
Marlingly, cdett, n.n/ nvace DiptaM:r,, Balnnote,1964.
|I-a. D|Iondlie
359
68. +++ Two H.gemonies. Britain lW-1914 and the Ukte.lStdtes 1941-2401,
Par ck Kan O Brian, AmandClese (eds.), Ashgale- lnsland,2(P2.
*** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei, !ol.I: 1859 1917, vol. U:
19r rr939, prele(e M. Malita. Ed. Politica" Bucurc i,I967si I9?I-
70. **+ $tiiata contetuparand. SecaLuL al xtx-\.a, \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki, caotdanarot Rcne TaLon, Ed. $dinifica, Bncurcsti, 1972.
l-led.
Nrenea lui Napoleon
11. Colocviul: .Rzldltilz rotuAho ltuh.e.e
al
ir
12.
Benndei.
Fd
oJ the Houte aJ
Ed. Potinci,
52. *+*.Istdia
ll: ,tlirld
tutuiir.s
| 7 I 5-SanZratE
1 81 5 ), Ed. PUF, paris. 1967.
55
at
pacii
F)u. . q?)
(De
jure be\i
a.
des
pacir),
',p,er
<6. L,vr Corge rzB,?,/pdpt*"t,
dn,.td pui. pri. tqo.,.
Rdn
t
.
Lz
d,ptL,tuk
tl.hcty
a
Hpn',Ir a va eranp\. prr.. o45.
'.
58. Ttt.t Trtlinntt t2' ed'.to tague. ruoge;, Mosco.r.
no.lemes. a. De
lrui;
XM
'71.
78.
79. Tabouis, Genevieve,./,1.s Canbon pat I'M des sierr, Ed. Payo! Pdis.
1938.
84.
plnj
^"r-tc-n,er
6{ \,ul ol
.r 1r",,.
I n.\ehrt) pdpcibnk\,
61
+';+ Hittore
1967.
\ia.te_ Lapog,e de
+*a Histonc
8r. Beridee.
89.
Capitolul7
Aus
63. De lnunnay, Jacques. Hi.roirc .le la diptattuti. se.ratc. t9u9 19t4. EnitJ)
servicc, cenele, I 973.
64 M.Cnllough, David, rar,r/ldzm'. Ed. Simon & Schusler, Ncw york, 2001.
$coalelor,
Capitolul
***
Ed.
Bucufeqti,1916.
Capitolu! 6
60.
IV.
Bt,ctriita:
"ri
Sed ulCclir.
- Cofruf c!r6?
$rl
S.nove;rr
Cokt ilcr-
'
Jocu
360
92.
93.
pe scena Lwnii
95. G@scu.
1968.
9ri.
Cuprins
Lna ic'
Cut,Afi inainte
99. Mctllm. David S., Dsa, ,4.er tah. Th. Stdte Depatltueht yeats, Fn. DorlA,
Mead Co., New York. 1976.
l00. McNeill, J R. & WH., Ire Hrmn Web, W.W. Nortor & Co., New yo*,
2003_
,{
01 .
/o00
Hcarh
r03.Renourin,
t945,
Ed. Hachellq Pdis, 1958 (Esidn" des rctdtiol, ihtemationaw. \ot.
VII VII)-
n.trt,pds,1936.
105.
1923.
/rxJf,;,,
Pqftex y. genflicte
Capitolul 1. Introducere. Solutii inovative..-......-... ...... . ..5
..... .. . ..... . . . .. .9
Capitolul2. Conflicte violente. ... ..... ....-.
.. .19
Capitolul 3. Teoriile relaliitor intema!ionale......- ...
Redicini.....
Capitolul5. RAzboiul.....
"s.
Bucurestr. 1970
dl,ral
r9l9
./9.19, Srudia
Au
Diplomarica,
xLI|.
1989.
nr.4-5-6.
........
30
-..........38
Capitolul6.Conflicteideltitare...........-.................................52
Capilolul T. Conflicrele secolului XXI .........- ....... .... 65
.17
Capirolul8. Cdile de rezolvare a conflictelor......' . .. . . . .
CapilolLrlg. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea
86
contlictelor_..._..........
Capitolul l0. Concluzii. PersDecdve......-............,.... ..- ..... . . . . .96
Bibliosralie ....................... '
.- . .. .. . . - .- .. .. .- .- I l0
Pdis.1958
...
Capitolul 4.
Partea
r'a
Negociert
.--- .......1I9
Capitolul l. Ncgocierile.
.....
... ... . .......126
Capitolul 2. Clasificarea !egocierilor...-......-......
Capitolul 3. Modele ale neg-ocierilor bilaterale...-. .-. ... . . . - - 1 32
---..... - 142
Capitolul 5. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T
Capjtolul6.gcoalainovativn_-..._.....-..... - -.--........154
..........--16l
Capitolul T. Calea 2 $i caLea 3 .._.... . . . ..-. .
. ...
Capitolul 9. Modele concepruale..................... -.---.....
Capitoluls
Terlii-.....-..
.166
1'72
-!
ri
Joc n
De
sce'u
lunii
Frltrnolo!
trnNA
BUCUqgtTl
SediulCenn?l irl Salolean!- Comurr.a6a Cort'rhlaf -
f ,6,