Sunteți pe pagina 1din 2

Nuvela realist psihologica

Moara cu noroc
De Ioan Slavici
Ioan Slavici se integreaza in perioada marilor clasici, fiind primul care l-a dat Ardealul,un scriitor care
cultiva in opera sa percepte precum binele, adevarul,onestitatea,cumpatarea,cultul familiei si al
prieteniei.Astfel,Mihai Eminescu, l-a pretuit pe Slavici drept un autor profund in conceptie.
Capodopera nuvelisticii romanesti Moara cu noroc a fost publica in anul 1881 in volumul Nuvele din
popor, fiind, dupa aprecierea lui G. Calinescu o nuvela solida cu subiect de roman.
Realismul nuvelei este sustinut de incadrarea in timp si spatiu, de tematica, de perspectiva narativa
obiectiva, de tipologiile create, iar apartenenta la operele psihologice se reflecta prin tema morala, prin
inspectia protagonistului si prin conflictul interior psihologic.
Titlul operei se constituie intr-o antiteza fiind mai de graba ironic inducand cititorului o stare de frustrare
deoarece nu raspunde asteptarilor lui.Cu sens denotativ/propriu, titlul reprezinta o coordonata
spatiala,moara aflandu-se la intretaierea dintre Ineu si Arad.Cu sens conotativ, prin substantivul comun
moara se sugereaza macinarea si destramarea destinelor personajelor, idee accentuata si de locutiunea
adjectivala cu noroc, norocul fiind interpretat in popor mai degraba ca un blestem.
La nivel tematic, fundalul pe care se dezvolta actiunea reprezinta spatiul transilvanean de la sfarsitul
secolului al XIX-lea, asadar o tema sociala care sustine tema morala ce vizeaza consecintele tragice pe
care setea de avutie le are asupra individului atragand dezumanizarea acestiua, dar si o tema romantica ,
aceea a destinului necrutator care isi lasa amprenta asupra omului slab.
Perspectiva narativa obiectiva dezvaluie naratiunea heterodiegetica cu narator extradiegetic, omniscient si
omniprezent care nareaza la persoana a III-a, focalizarea 0 sau neutra si viziunea dindarat.
Schema narativa se construieste pe baza inlantuirii secventelor epice, a alternantei planului exterior cu cel
interior, a pauzei descriptive in conturarea drumului care duce la Moara cu noroc, a contrapunctului in
prezenta personajelor si a circularitatii.
Echilibrul compozitional se realizeaza prin relationarea incipitului cu finalul, ambele momente stand sub
semnul vorbelor intelepte ale batranei, soacra lui Ghita. Astfel in incipit ea ii indeamna pe tineri la
cumpatare, la pretuirea armoniei caminului: Omul sa fie multumit cu saracia sa caci, daca e vorba nu
bogatia ci linistea colibei tale te face fericit. Iar la final, cand batrana constata tragismul prin moartea
Anei, a lui Ghita si prefacerea carciumii in scrum, ea se lamenteaza, nu se ridica impotriva divinitatii ci
constata ca ceea ce a avertizat s-a adeverit: Simteam eu ca n-are sa iasa bine;dar asa le-a fost dat.
La nivel compozitional opera se structureaza pe 17 capitole in care schema epica dezvolta un fir narativ
coerent, fiind evidente cele 5 momente ale subiectului operei literare.
Astfel expozitiunea plaseza actiunea in spatiul transilvanean din a doua jumatate a secolului trecut fiind
surprinsa conditia familiei lui Ghita, un cizmar harnic dar sarac.Sansa lui de a scapa de saracie se iveste in
momentul in care arendeaza carciuma de la Moara cu noroc, chiar daca acestei hotarari i se opune initial

batrana,mama Anei.Odata ajuns carciumar, Ghita schimba infatisarea locurilor fiind un om sociabil si
intreprinzator, astfel incat, in scurt timp incepe sa scape de saracie, chiar sa faca economii.
Intriga este declansata de aparitia la carciuma a lui Lica Samadau, mai marele dintre porcari, care ii pune
in vedere lui Ghita ca nu poate ramane la carciuma fara aprobarea lui si ca in acest sens trebuie sa devina
omul sau de incredere si sa-i spuna ce drumeti trec pe la han, ce bunuri au asupra lor si incotro se
indreapta, ca acesta sa ii poata talhari.
Desfasurarea actiunii dezvaluie o serie de intamplari care au loc la carciuma si in imprejurimile acesteia
precum si schimbarile care au loc in sufletul lui Ghita care este macinat de sentimentul de vinovatie si
cuprins de neputinta de a se sustrage influentei lui Lica.Se indeparteaza treptat de Ana, refuzand sa-I
dezvaluie suferintele lui, devine brutal cu copiii, se inchide in sine, nemaiavand nici o placere de a
comunica cu drumetii.Evenimentele incep sa se precipite in urma talharirii arendasului, chiar in seara in
care Ghita i-a platit chiria.Procesul de constiinta se declanseaza cand Ghita este chemat la proces sa
depuna marturie in favoarea lui Lica acuzat de talharirea arendasului, in urma careia Lica scapa, dar sunt
acuzati doi oameni ai acestuia.
Evenimentele se precipita in urma mortii vaduvei, a copilului sau si a unuia dintre jandarmi astfel incat
Ghita dornic de razbunare gaseste un aliat in jandarmul Pintea, care pune in aplicare un plan
ingenios.Astfel, in ajunul Pastelui, Ghita isi trimite familia la Ineu, la rude, insa Ana refuza sa plece avand
presimtiri sumbre. Lica soseste la han avand asupra sa bunurile furate de la arendas si de la batrana pentru
ca Ghita sa le vanda la oras pentru a li se pierde urma.Vazand-o pe Ana, Lica cere lui Ghita sa-l lase
singur cu ea, insa acesta fara sa realizeze ca o abandoneaza pe Ana in bratele lui Lica, pleaca la oras
pentru a-l chema pe Pintea cu jandarmii.In momentul in care acestia se intorc, il zaresc pe Lica parasind
hanul si astfel planul esuand.
Punctul culminant surprinde uciderea Anei de catre Ghita care isi marturiseste greseala facuta de acesta
fiind impuscat de Laut la ordinul lui Lica, ce se intoarce pentru a-si recupera braul cu obiectele furate care
il incriminau.Simtindu-l pe Pintea pe urmele lui, Lica se sinucide pentru a nu-i da satisfactie acestuia deal aduce in boxa acuzatilor si de-al dezumaniza astfel.
Deznodamantul are o tema moralizatoare, personajele care au fost implicate in talharii si crime, si care au
fost cuprinse de patima banului, sfarsesc tragic in timp ce batrana ii ia pe cei doi copii, supravietuiesc
evenimentelor tragice petrecute la han.De asemenea, locul este purificat prin trcerea hanului prin foc si
apa.
In opinia mea,nuvela impresioneaza prin cultura unor virtuti morale precum indemnul la cumpatare,
cinstea, adevarul, dreptatea,cultul familiei si al prieteniei.Personajele care incalca aceste percepte sunt
aspru sanctionate,ele fiind orbite de patima banului,caruia nu I sa pot impotrivi, acesta devenind ochiul
dracului.
In concluzie Moara cu noroc se incadreaza nuvelei realist psihologice, avand drept particularitati
incadrarea in timp si spatiu, tenta neonografica, bivalenta conflictului interior si exterior, complexitatea
personajelor si perspectiva narativa obiectiva.