Moara cu noroc

-Demonstratie-

Ioan Slavici face parte, alături de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi
Ion Creangă, din galeria marilor clasici ai literaturii române. Scriitorul se inspiră
în nuvelistica sa din viaţa satului ardelean, fiind un deschizător de drumuri
pentru proza secolului XX.
«Moara cu noroc »este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte
din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al XX-lea, in acelasi timp
accentul este pus pe analiza psihologica a personajului principal care se
degradeaza sub puterea banului.Aceasta a aparut in volumul de debut « Novele
din popor», din 1881 si sa bucurat de o larga apreciere critica .Ioan Slavici
construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un
puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de
oameni.
Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator:
fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta
incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul,iar din perspectiva moralizatoare
evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca
goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din
perspectiva psihologica, este ilustrat conflictul interior trait de Ghita, sfasiat de
dorinta de a ramane om cinstit, pe de o parte, si de dorinta de a se imbogati, pe
de alta parte.
Din punct de vedere structural nuvela are o structura riguroasa unde
fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul
epic,conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele
17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii si sunt
integrate de cuvintele rostite de batrana la inceputul si finalul operei : « omul sa
fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci linisteacolibei tale te
face fericit » si « -Se vede c-au lasat ferestrele deschise […] Simteam eu ca nu
are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat ».
Naraţiunea realistă este obiectivă, realizată la persoana a III-a de către
un narator omniscient, omniprezent şi neimplicat. Pe lângă perspectiva obiectivă
a naratorului, se observă o altă tehnică narativă folosită de Slavici şi anume
tehnica punctului de vedere in intervenţiile simetrice ale bătrânei,personaj
episodic,dar care exprima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei.
Actiunea nuvelei se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere
temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.Aceasta
se defineste printr-o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ , care se
refera la dezumanizarea lui Ghita din cauza lacomiei pentru bani, o intriga bine
evidentiata bazata pe valorile morale si setea nestapanita de imbogatire.
 Carciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de
drumuri,izolata de restul lumii,inconurata de pustietati intunecoase.In
expozitiune descrierea drumului care duce la Moara cu noroc este realizata
prin tehnica detaliului semnificativ,si a locului in care se afla carciuma.Semnele
parasirii(vechea moara”cu lopetile rupte”,cele cinci cruci) anticipeaza destinul
tragic al familiei.Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea
drumului.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final,cu sugestia
drumului vietii care continua si dupa tragedia de la moara cu noroc.
O secventa semnificativa poate fi prima intalnire a lui Ghita cu Lica dupa
proces, aceastra fiind infricosatoare pentru carciumar. Samadaul ii vorbeste
despre« dulceata pacatului » si-i relateaza cum a infaptuit primul omor din cauza
ca nu avea bani sa cumpere niste porci care-i fusesera furati, cum a doua oara a
ucis « ca sa ma mangai cu mustrarile pentru cel dintai », iar acum simte o
adevarata placere. Ii destainuie lui Ghita ca un om poate fi stapanit numai daca ii
descoperi punctul slab, iar cel mai periculos defect este slabiciunea pentru o
singura femeie. Aluzia lui Lica este clara, sugerand ca slabiciunea cea mai mare
a lui Ghita este iubirea pentru Ana si simtindu-se umilit in orgoliul lui de barbat,
carciumarul se gandeste- a cata oara ?- sa-l duca pe Samadaul la spanzuratoare.
O alta secventa semnificativa poate fi momentul in care Ghita ajunge pe
ultima treapta a degradarii morale.Dispus sa faca orice pentru a se razbuna,Ghita
isi arunca sotia in bratele lui Lica,la Sarbatorile Pastelui,lasandu-o la carciuma
in compania Samadaului,in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are
asupra lui banii furati.Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si
de familie,ANA ii se daruieste lui LICA deoarece acesta e “ om” ,pe cand Ghita
“nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti” .Cand se intoarce si realizeaza
tradarea,Ghita o ucide pe Ana iar el este la randul lui ucis de Radut din ordinul
lui Lica.
In Opinia mea “Moara cu noroc” este o capodoperă a nuvelisticii
româneşti, un moment de referinţă în evoluţia prozei noastre iar autorul sau este
cel care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana,scriitor care
urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Astfel,”Slavici este
primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe
societate pe eu, dovedind finetea unui cunoscator al naturii omenesti.”(Mihai
Eminescu).´