Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Histologie II
Histologie II
Sistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circula
continuu. Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi. Peretele
vascular are trei straturi concentrice numite tunici: tunica intima, tunica medie si tunica
adventitie.
Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu
lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in
functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in
sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat,
mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele
corespunzatoare.
A. TUNICA INTIMA
Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu
este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol
de shimb si este netrombogenica.
B. TUNICA MEDIE
Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta
limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau
spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.
C. ADVENTITIA
Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede.
La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din
vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum
patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei;
restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului.
Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte
tunici si nutritiv.
TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE
A. EPITELIUL DE ACOPERIRE
Este un epiteliu pavimentos unistratificat. Celulele sunt poligonale, cu axul lung de 30
micrometri si axul scurt de 10 micrometri, asezate pe o membrana bazala cu componenta
fibrilara reprezentata de colagen IV si V nesintetizat de fibroblasti ci de celulele endoteliale si
de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.
B. TESUTUL CONJUNCTIV
Contine fibre de colagen (media are colagen de tip III, iar adventitia de tipI) sintetizate de
fibroblastii din adventitie si de celulele musculare netede. Fibrele elastice sunt sub forma de
lamele groase si fenestrate, sau nu. Tesutul mai contine si fibre de reticulina.
C. TESUTUL MUSCULAR NETED
Se gaseste in intima la nivelul stratului subendotelial, in medie unde este cel mai bine
reprezentat si in adventitie. La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare si
intre randuri se gasesc jonctiuni GAP.
Fibra musculara neteda vasculara se comporta similar unui fibroblast: in caz de agresiune
ea prolifereaza si poate capata proprietati fagocitare.
D. TESUTUL NERVOS
Este reprezentat de fibre amielinice (cele mai numeroase) ce apartin SNV si se termina
butonat, fibre mielinice in zone cu baro si chemoreceptori si microganglioni nervosi in
adventitia unor vase.
CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR
- pentru conducere: artere elastice
-de distributie: artere musculare
- cu rol in reglarea presiunii: arteriole si metaarteriole
-pentru schimb cu tesuturile: capilare si venule postcapilare (pericitare)
-pentru intoarcerea sangelui: venele mici, mijlocii si mari
Macrovasculatura: arterele elastice, musculare si venele.
Microvasculatura: restul
ARTERELE ELASTICE
Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic,
subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de
straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta
elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata
ARTERELE MUSCULARE
Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice
interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor
inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.
ARTERIOLA
Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt
asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna
(arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de
fibre au fibrele dispuse continuu.
METAARTERIOLA
Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o
membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare
netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).
Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a
mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste
complet fluxul sangvin.
Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZAMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP
intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin
fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale
celor doua tunici.
CAPILARUL
Exista mai multe tipuri de capilarizare:
- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara
- o mic parte din axonii nucleului supraoptic se termin ntr-o reea de capilare din
meinescena madian formnd plexul caplar primar
- axonii nu realizeaz sinapse i formeaz conexiuni de tip neurovascular
- pe traseul lor prezint dilataii numite corpii Hering, n apropiere de capilar; ei conin
peptide de secreie
peptidele posthipofizare sunt numite i hormoni hipotalamici efectori : ADH i ocitocina ele
sunt sintetizate sub form de molecule precursoare ce conin pe lng peptide i neurofizine
(proteine transportor); dup transport are loc i clivajul moleculelor precursor, astfel nct n
moleculele de secreie peptidele i neurofizinele sunt n stare liber
- transportul axonal poate fi lent (mm/zi) sau rapid(mm/2-3h)
- eliberarea se face sub aciunea unui P.A. la nivelul perikarionului secretor exocitoz
Ca-dependent
1. sunt neuroni parvicelulari ce se gsesc n aria hipofizotrop
- aria hipofizotrop e compus din: - nucleu arcuat, nucleu ventromedial, nuclei
periventriculari, nucleu paraventricular
- au talie mic(15m), aparatul de sintez mai slab reprezentat, granule de secreie mai
mici
- axonii lor particip la realizarea conexiunilor nervoase,formnd tractul tuberoinfundibular; ei se termin n plexul capilar primar
- nu au sinapse, ci formeaz conexiuni neuro-vasculare
- controleaz activitatea secretorie a celulelor din hipofiza anterioar, prin neurohormoni:
GHRH, GHIH, GnRH, TRH, CRH, dopamina
- eliberarea aceste molecule se realizeaz prin mecanisme de feed-back exercitat de
concentraia plasmatic a hormonilor eliberai de celulele int ale hormonilor tropi hipofizari,
controlai de neuronii parvicelulari
Hipofiza
- Localizat n aua turceasc, nvelit de o capsul ce deriv din duramater; din capsul
se desprind septuri ce compartimenteaz glanda n lobuli
- din punct de vedere structural i funcional hipofiza are dou componente:
1. Adenohipofiza deriv din punga lui Ratke i are o structur glandular
este
alctuit din trei lobi: anterior 75%, intermediar i tuberal
2. Neurohipofiza apare ca o extensie a hipotalamusului printr-o evaginare a planeului
ventricular 3
este alctuit din lobul posterior, tija pituitar i eminena median
1. Adenohipofiza: - lobul anterior cordoane de celule nconjurate de fibre de reticulin i
capilare sanguine
- lobul intermediar cordoane de celule i ocazional foliculi
- lobul tuberal cordoane de celule sau cuiburi
2. Neurohipofiza nu are structur glandular, ci fibrilar, datorit axonilor din nucleii
supraoptic i paraventricular
a. celule foliculare(bazofile)
- la mijlocul cordoanelor celulare
- au cili/microvili
- rol necunoscut
b. celule stem(cromofile)
c. celule corticotrope
- provin din degranularea celulelor endocrine
- bazofile, PAS(+) POMC ce se cliveaz n :
ACTH, -MSH,
-endorfine, -lipotropin
d. celule tireotrope
- bazofile, PAS(+) TSH
e. celule gonadotrope
- bazofile, PAS(+) FSH, LH
Curs 3
Trimestru 2
SISTEMUL ENDOCRIN
Celule endocrine pot forma organe endocrine specializate . Celulele endocrine formeaz
cuiburi ( insule celulare din structura unor organe ca ovar , pancreas ) . Exist i celule
endocrine dispersate ubicuitar , intraepitelial formnd sistemul neuroendocrin difuz .
Din punct de vedere al originii celulele endocrine sunt :
- celule epiteliale ce secret hormoni cu aciune la distan
- neuroni ce secret neurohormoni sau neuromodulatori .
- paraneuroni secret mesageri chimici cu aciune local ( autocrin , paracrin ) .
Paraneuronul este o celul care din punct de vedere morfologic seamn cu o celul
receptoare , iar din punct de vedere funcional este o celul implicat n sinteza i secreia unor
amine i peptide mici .
Criterii conform crora paraneuronul este celul endocrin :
1. sintetizeaz i secret mesageri chimici sub aciunea unor stimuli prezentnd la polul apical
microvili lungi cu rol de receptor .
2. sunt celule cu granule de secreie n citoplasm .
3. celulele trebuie s aib ca mesager chimic amine i / sau peptide
4. toi paraneuronii au origine embriologic comun ( din crestele neurale ) .
EPIFIZA
Este localizat ntre corpul calos i coliculii cvadrigemeni superiori , ataat de tavanul
ventriculului III i legat de encefal printr-o tij numit habenul .
Din punct de vedere structural :
- este acoperit de o capsul conjunctiv ( pia mater ) ce trimite n interior septuri fine ce
compartimenteaz incomplet glanda .
- conine celule secretorii organizate n cordoane i cuiburi .
- este bogat vascularizat ( conine o reea de capilare fenestrate ) ; are cel mai abundent flux
sanguin din sistemul endocrin .
- este bogat inervat : majoritatea fibrelor sunt amielinice , simpatice fiind de fapt axonii unor
neuroni postganglionari al lanului paravertebral ( ganglionul cervical superior ) ; la aceste fibre
se adaug i fibre mielinice din nevrax , de la comisur alb posterioar sau de la nivelul
nucleului habenular (nc. epitalamic n care se nchide reflexul olfactivo-somatic)
Odat cu naintarea n vrst , se produc modificri n gland :
1. apar formaiuni chistice ( dilataii ) n parenchimul glandular
2. apar concreiuni calcare = depozite de fosfat i carbonat de calciu care se formeaz treptat
n parenchim ; aceste concreiuni au structur lamelar , cu aspect coraliform i pot fi localizate
chiar n parenchim sau spre spaiile pericapilare .
Concreiunile calcare se mai numesc : nisip cerebral , corpi psamoma , corpora arenacea ,
acervulus cerebri .
3. crete cantitatea de esut conjunctiv astfel nct lobulaia devine mai evident .
Exist 2 tipuri celulare n parenchimul glandular : pineanocite ( cele mai numeroase ) i celule
gliale ( interstiiale ) . Din punct de vedere structural glanda pineal este o gland de origine
nervoas .
Pineanocitele :
- reglarea tonusului SNC ( reglarea ritmului nictimeral ) ; efectul hipnotic al melatoninei induce
somnul artificial .
- posibile roluri : - efecte antigonadotrope supresia secreiilor de gonadotropi hipofizari cu
efecte antiovulatorii i de infertilitate .
- stimularea sistemului imun melatonina inhib creterea unor tumori
- melatonina este legat i de procesul de senescen odat cu naintarea n vrst
scade secreia de melatonin ( scderea ei intensific senescena .
TIROIDA
Are 2 lobi laterali unii prin istm ( esut glandular ) .
Are origine embriologic dubl :
- endodermal : din canalul tireoglos de la baza limbii
- ectodermal : din crestele neurale .
Canalul tireoglos se atrofiaz i se oblitereaz . n caz contrar se formeaz lobul piramidal
( fr implicaii patologice ) . Canalul tireoglos poate suferi transformri chistice , poate da
natere la esut tiroidian ectopic .
La exterior avem o capsul conjunctiv ce trimite septuri care delimiteaz lobulii tiroidieni .
Parenchimul este organizat n foliculi separai ntre ei de esut conjunctiv interfolicular . Peste
vrsta de 50 de ani n esutul interfolicular apar adipocite .
Exist o bogat reea vascular care se termin n vecintatea foliculilor tiroidieni . Exist i o
bogat inervaie vegetativ : fibre vegetative ce se termin i la nivelul capilarelor i la nivelul
epiteliului secretor .
Depozitarea cantitilor mari de hormoni ( extracelular ) se face la nivelul coloidului .
Depozitul din coloid asigur necesarul de hormoni pentru 2-3 luni de zile pentru un adult ( aa
se explic diferena dintre debutul bolii i apariia primelor semne clinice de hipotiroidism .
Foliculii tiroidieni au form i dimensiuni variate .
Foliculul :
- este o cavitate nchis delimitat de epiteliul simplu ( de obicei este cubic ) aezat pe
membrana bazal .
- cavitatea conine coloid ( mas omogen ) ; vacuolele ce apar la periferia coloidului sunt
artefacte de fixare .
- coloidul are drept component principal tiroglobulina glicoprotein cu greutate molecular
mare alctuit din multe reziduuri de tirozin , 140 / molecul de protein .
- tiroglobulina d coloidului caracter amfoter i caracter PAS pozitiv .
- coloidul este locul de depozitare hormonal i precursorul necesar sintezei .
Aspectul foliculilor variaz n raport cu activitatea desfurat de celule :
- n eutiroidie aspect de epiteliu cubic
- n hipotiroidism foliculi voluminoi , epiteliul are celule aplatizate , turtite , masa de
coloid e voluminoas .
- n hipertiroidism foliculii sunt mici , epiteliul este nalt , columnar , cilindric , iar
coloidul este redus .
n parenchimul glandular exist 2 categorii de celule :
1. tirocite ( celule foliculare )
2. celule C ( parafoliculare ) sunt celule clear cu citoplasm clar , mai mari i cu origine
ectodermal .
1. Tirocitul are citoplasm bazofil , nucleu cu nucleol proeminent .
- are polaritate distinct privind repartiia organitelor .
- roluri : sintetizeaz , secret , reabsoarbe i diger proteine deci are reticul endoplasmic
rugos foarte bine reprezentat ( cnd celule sintetizeaz tiroglobulina cisternele sunt dilatate ) .
- aparatul Golgi este localizat n vecintatea nucleului ; se poate gsi spre polul apical sau
bazal n funcie de activitatea celulei (aceast deplasare poart numele de vals golgian ) ;
aparatul Golgi completeaz sinteza .
- la polul apical exist microvili , putnd aprea i pseudopode .
- la polul apical mai exist i lizozomi ( primari i fagolizozomi ) .
- veziculele mici au origine golgian cu tiroglobulin sintetizat i sunt gsite la polul apical
- veziculele mari conin picturi de coloid endocitat ( formeaz fagolizozomii ) ; sunt localizate
la polul apical .
- rolul tirocitului este sinteza i secreia hormonilor tiroidieni iodai n mai multe etape .
Sinteza etape :
a. preluarea din circulaie de aminoacizi i monozaharide la nivelul membranei plasmatice
bazale prin transport activ .
b. n reticulul endoplasmatic rugos aminoacizii sunt nlnuii alctuind componenta proteic a
tiroglobulinei .
c. prima glicozilare a tiroglobulinei are loc n reticulul endoplasmatic rugos prin adugare de
reziduuri de manoz ; a II-a glicozilare are loc n ap. Golgi adugndu-se galactoz .
Apoi are loc mpachetarea n vacuole golgiene la polul apical i prin exocitoz se adaug
coloidul .
a. tirocitul preia din circulaie i I anorganic printr-o pomp de I ( mpotriva unui gradient de
concentraie i electric ; concentraia de iod intracelular este de 10 40 ori mai mare dect n
circulaie ) ; captarea de iod este stimulat de TSH .
Iodul , prin difuziune , ajunge la nivelul polului apical unde se oxideaz rapid trecnd n iod
organic . Procesul este catalizat de o peroxidaz , tiroperoxidaza lizozomal .
b. iodarea tirozinei din tiroglobulin se realizeaz extracelular n apropierea interfeei coloid
membran apical sub aciunea iodazelor ; rezult tirozine iodate MIT(monoiodotirozina) i
DIT(diiodotirozina) care rmn ataate n moleculele tiroglobulinei .
c. condensarea tirozinelor nsoit de formarea hormonilor tiroidieni ; hormonii rmn ataai de
moleculele de tiroglobulin
MIT + DIT ? triiodotironina
DIT + DIT ? tetraiodotironina
Secreia indus de necesitile organismului . Reabsorbia din coloid a tiroglobulinei cu
hormonii tiroidieni se face cu ajutorul microvililor i pseudopodelor . Pictura de coloid i
lizozomul primar formeaz un fagolizozom ce conine enzime proteolitice ce elibereaz
hormonii din molecula de tireoglobulin . T3 , T4 trec spre membrana plasmatic bazal i prin
difuziune ajung n snge .
Procesul de sintez decurge n 2 faze : exo- i endocrin .
Faza exocrin : sintez de tiroglobulin i exocitare n cavitate .
Faza endocrin : prelucrarea picturii de coloid i eliminarea n circulaie a hormonului .
Curs 4
Aparatul genital feminin este format din: ovar, tuba uterina, uter, vagin si glande anexe.
ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI
Ovarul are doua componente: corticala, de culoare roz-cenusie si medulara, de culoare
rosu-intens. Microscopic, de la exterior spre interior, ovarul este format din: epiteliu de
acoperire, albugineea ovarului, corticala si medulara. Corticala lipseste in dreptul hilului; la
acest nivel, epiteliul de acoperire se continua cu mezoteliul peritoneal.
1. Epiteliul de acoperire se numeste impropriu epiteliu germinativ Waldayer deoarece sa crezut initial ca in el se formeaza celulele germinative primordiale. El variaza ca aspect dupa
varsta.: pana la pubertate este simplu cilindric, in perioada fertila a femeii este simplu cubic, iar
dupa menopauza este simplu pavimentos. Aspectul epiteliului nu variaza sub influenta
hormonilor. Celulele au citoplasma putina. Nucleul se adapteaza formei (ovali, rotunzi
aplatizati) si este tahicromatic. In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care
degenereaza chistic rezultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de
suprafata ovarului, ramanand legate de suprafata printr-un pedicul fin. Aceste microchisturi nu
altereaza functia organului. Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenereze calcar.
2. Albugineea e considerata un fel de capsula alcatuita din tesut conjunctiv fibros cu rol
protector. Nici ea nu e influentata de hormoni. In anumite momente si la anumite femei,
albugineea poate sa sufere fenomenul de scleroza pasagera (ingrosare), afectand ovulatia.
Foliculul ia contact cu albugineea, care se subtiaza si are loc ovulatia cu ruperea albugineei.
Daca ea e sclerozata, nu se produce ovulatia si se pot forma chiar macrochisturi.
3. Corticala are aspectul cel mai heterogen datorita foliculilor pe cale de crestere. Pana
la pubertate contine doar foliculi primordiali, intre pubertate si menopauza toate tipurile de
formatiuni parenchimatoase, iar dupa menopauza are doar tesut fibros si se reduca ca
dimensiuni. Este formata din stroma si parenchim.
a. Stroma e un tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spino-celular,
cu predominanta celulara, putina substanta fundamentala si fibre de reticulina. Fibroblastele
din acest tesut au particularitati functionale: sunt foarte sensibile la actiunea gonadotropilor si a
hormonilor ovarieni. Ele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor parenchimatoase. Sub
actiunea hormonilor, fibroblastele se pot diferentia pe trei directii:
i. se transforma in celule tecale interne (celule endocrine in teaca foliculului care secreta
androgeni pana la androstendion)
ii. se transforma in miofibroblaste formand teaca externa foliculara; contractilitatea lor are
un rol important in ovulatie
iii. se transforma in glanda interstitiala a ovarului, care secreta estrogeni si progesteron,
dar care exista doar la animale, nu si la om.
b. Parenchimul este format din foliculi ovarieni, corpi luteali si corpi albicans. Foliculii ovarieni
sunt in numar de 400.000, din care doar 400-500 se maturizeaza (foliculi evolutivi), iar ceilalti
sufera procesul de atrezie (foliculi involutivi). Foliculii evolutivi sunt de patru feluri: primordiali,
primari (unilamelari si multilamelari), secundari (veziculari si antrali) si maturi (de Graaf).
4. Medulara este zona cea mai bine vascularizata, este acoperita, cu exceptia hilului, de
corticala si este formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc: vase de sange (artere
helicine, plexuri venoase dilatate si vase limfatice), fibre musculare netede diseminate, fibre
nervoase amielinice cu rol senzitiv (anexita doare), celule deciduale (celule mari cu glicogen),
celule interstitiale Berger si, uneori, vestigii ale canalului Wolff.
OVOGENEZA
In epiteliul celomic, in prima luna de viata intrauterina, apar celule germinative
primordiale.Dupa diviziunea mitotica in epiteliul celomic, aceste celule migreaza in crestele
genitale iar apoi vor popula viitoarea corticala ovariana. Aici aceste celule dau nastere la
ovogonii care continua sa se divida mitotic pina in luna a cincea ,cind exista 6 milioane de
ovogonii in cele doua ovare.In luna III o parte din ovogonii prin mitoza dau nastere ovocitelor
de ordinul 1,proces care se va incheia in luna VII. Aceste ovocite intra in prima faza a diviziunii
meiotice raminind in profaza ei si se inconjura de celule foliculare formind foliculii primordiali.
La nastere, fetita va avea doar 1,5 milioane de foliculi primordiali.Restul de 4,5 milioane
au suferit un proces de atrezie foliculara , care incepe din viata uterina si are loc la parametrii
mari atunci cind profilul hormonal al organismului se schimba ( ex: dupa nastere,dupa
pubertate ).
Ovocitul de ordinul I sufera procesul de meioza si se transforma in ovocit II si primul
globul polar.Ovocitul II mai sufera un proces de meioza, raminind in metafaza ei si asa e
expulzat in ovulatie. Primul globul polar involueaza si se autolizeaza sau e fagogitat de
macrofagele locale.
Dupa ovulatie, tuba uterina se aplica cu fimbriile si preia ovocitul II. Daca acesta nu e
fertilizat,nu-si definitiveaza diviziunea meiotica, se autolizeaza sau e fagocitat de macrofagele
locale. Daca e fertilizat isi termina diviziunea meiotica si se transforma in ovul si al II globul
polar. Obstruarea comunicarii catre uter, malformatii,aderente,pozitie inalta ale tubei uterine
duc la sarcina extrauterina tubara care nu poate fi dusa la termen .
STRUCTURA FOLICULULUI
Foliculul este format din componente de origine epiteliala- ovocitul, celule foliculare, lichid
folicular, zona pellucida si corpii Call-Exner-, si componente de origine conjunctiva- teci
foliculare si vase sangvine. Aceste doua componente sunt separate prin membrana Slavianski.
Foliculul primordial
Sunt cei mai numerosi, cei mai mici, localizati in corticala externa, imediat sub albuginee.
El contine doar un ovocit si un singur rand de celule foliculare, turtite, asezate pe o membrana
care separa partea avasculara de corticala inconjuratoare. Ovocitul are forma ovalara,
diametru de 2-5 microni, nucleu eucromatic (cz. nespiralizati) excentric, cu nucleol evident,
citoplasma acidofila, palida, cu aspect omogen (fin granulata). La microscopul electronic se
observa putine organite (mitocondrii, RE, complex Golgi), perinucleare, iar membrana prezinta
microvili. Celulele foliculare sunt turtite, cu citoplasma putina si nuclei tahicromatici. ele sunt
unite prin desmozomi si hemidesmozomi.
Foliculul primar unilamelar
Mai intai creste ovocitul, apoi celulele (proces de crestere asincron), rezultand un ovocit
si un singur rand de celule cubice foliculare. Ovocitul masoara 60 de micrometrii, nucleu mare
si eucromatic, cu nucleol. Citoplasma se incarca cu glicogen, avand aspect granulat, acidofila.
La ME se observa organitele care se dezvolta, se disperseaza in citoplasma si zonele Golgi se
dispun in citoplasma periferica, urmand un proces de secretie a GP din zona pellucida. Apare
un contur fin de zona pellucida. Zona pellucida apare striata pentru ca e strabatuta de microvilii
ovocitului si de prelungirile celulare foliculare unite prin jonctiuni gap. Celulele foliculare sunt
unite prin desmozomi, hemidesmozomi, iar membrana bazala separa formatiunile avasculare
de corticala inconjuratoare.
Foliculul primar multilamelar(FPM)
Este format din ovocit si mai multe randuri de celule foliculare care formeaza granuloasa
foliculara, teaca externa si teaca interna. Limita dintre granuloasa si teaca interna este clara
pentru ca incepe sa se formeze m. Slavianski. Ovocitul are 130 de microni, nucleu mare,
veziculos ( se numeste vezicula germinativa); nucleolul se numeste pata germinativa.
Citoplasma e acidofila, incarcata cu glicogen, avand aspect granulat. La ME apar organite
foarte bine dezvoltate cu aparatul Golgi in ectoplasma, membrana are numerosi microvili si se
vede mult mai bine zona Pellucida. Granuloasa este formata din celule foliculare de dimensiuni
crescute, poliginale, cu citoplasma palida si nucleu eucromatic pentru ca se incarca cu
incluziuni lipidice (h. sterolici). Pe membrana celulara apar receptori pentru FSH; celulele cu
receptori pentru FSH au ~1500 de receptori. FSH stimuleaza actiunea enzimatica a
aromatazei. Celulele care nu au receptori sunt conectate prin jonctiunea gap cu celelalte,
relizandu-se o stimulare de tip mesager secund. Secretia propriu-zisa de estrogeni incepe in
stadiul de FPM cu 6 randuri de celule granuloase. Aceasta secretie se face in teaca interna
unde rezulta androstendion care trece in celulele granuloasei si sunt substrat de aromatizare
rezultand estriol.Capacitatea de a transforma mediul androgenic in estrogeni conditioneaza
capacitatea foliculului de a ajunge la maturitate.
Teaca interna este formata din celule alungite , fusiforme cu citoplasma palida incarcata
cu incluziuni lipidice. Celulele tecale interne prezinta receptori pentru LH care stimuleaza
secretia de androgeni dar si de progesteron.
Teaca externa e formata din miofibroblaste cu filamente de actina , miozina ,filamente
intermediare de vimentina si desmina.
Nu e matur pentru ca mai exista doua, trei cavitati mici si nu se gaseste in corticala
externa. Are o cavitate mare numita antru folicular. Secreta progesteron pentru ca e cu cateva
zile inainte de ovulatie si creste cantitatea de LH din sange. Progesteronul opreste diviziunea
celulara, granuloasa subtiindu-se foarte mult si acumulandu-se lichid. El are o structura polara,
la un pol gasindu-se ovocitul cuprins in cumulus ooforus (c.o.), la alt pol fiind antrul. In acest
stadiu se formeaza corona radiata. Ea si zona pellucida insotesc ovocitul pana in oviduct.
Foliculul matur
Masoara 2,5-5 cm, simtindu-se la mana. Structural e o vezicula polara, cu ovocitul cu z.
pellucida si corona radiata incluse in c. o. la un pol si antrul la celalalt inconjurat de o
granuloasa subtire (5-6 randuri de celule foliculare), teaca interna si teca externa. Ultimele
doua sunt vascularizate (granuloasa ramane avasculara pana la ovulatie). Corona radiata se
desprinde de granuloasa si floteaza liber in antrul folicular. Apare astfel stigma pe suprafata
ovarului (z. in care albugineea se subtiaza).
Ovulatia poate fi unica (o data pe luna) sau multipla (din cauze genetice, psihice,
medicamentoase-stimulatori de ovulatie, anticonceptionale daca sunt intrerupte brusc; daca
anticonceptionalele sunt intrerupte se produce ovulatia indiferent de ziua ciclului). In timpul
ovulatiei, au loc extravazari de proteine in interstitiu datorita LH care creste cu cateva zile
inaintea ovulatiei, producandu-se edeme-palpebral, la picioare, dimineata, creste concentratia
progesteronului, apar histamina, vasopresina, PG, colagenaza in lichidul folicular.
Progesteronul activeaza plasminogenul; plasmina permeabilizeaza membrana lizozomala si se
elibereaza colagenaza care lizeaza peretele folicular. Se contracta miofibroblastele din teaca
externa iar ovocitul e eliminat in tuba uterina. Datorita ruperii foliculare in ziua 14 poate aparea
o usoara sangerare.
Foliculii atretici
La foliculii mici (pana la multilamelar), procesul de atrezie e complet si duce la disparitia
completa a folicului. La foliculii mari, ovocitul degenereaza, se autolizeaza si dispare. In locul
lui se observa z. pellucida care se ingroasa si se faldureaza si ocupa cavitatea centrala a
foliculului. Granuloasa degenereaza prin procese de fragmentare si de liza a nucleului
(carionexis/carioliza) urmate de vacuolizari citoplasmatice si de autoliza. Celulele care nu au
degenerat se pot descuama si vor fi regasite in cavitatea centrala impreuna cu z. pellucida.
Tecile se hipertrofiaza si se desprind din ele insule de celule care vor forma glanda interstitiala
a ovarului, secretoare de androgeni.
Corpul galben
Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda
endocrina localizata tot in corticala. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte
din lichidul din antru. Datorita acestui fapt, foliculul se colabeaza si apare o formatiune
policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. Sangele se acumuleaza in cavitatea
foliculului restant si se coaguleaza, formandu-se un cheag care va fi invadat de tesut
conjunctiv. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. Urmatoarea faza este de
luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea
corpului galben), iar tecile devin teci luteine. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni, se
incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Apar vase de
sange printre celulele granuloasei. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile
din jurul granuloasei. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni.
Celulele tecale interne devin poligonale, se incarca cu incluziuni lipidice dar au
citoplasma mult mai intunecata. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. Daca nu
exista sarcina, un corp galben numit.......... incepe sa involueze in ziua 24 , iar involutia se
termina in ziua 28. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6
luni la parametrii maximi, apoi involueaza pana la termen. El secreta in aceasta perioada
relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana
determinand dezvoltarea soldurilor.
Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben
e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen. Apare astfel corpul albicans, formatiune ovalara
cu contur policiclic, cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Corpul alb
sufera un proces de degenerare hialina, fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza
cu coloranti acizi sau bazici, aparand palida. Treptat dispare dar cat exista , deformeaza
suprafata ovarului.
Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare, selectiei foliculilor care
vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. Initial cresterea foliculilor e
independenta de FSH, dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Cresterea se face in 120150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Selectia foliculilor care vor
intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu, iar selectia celor care se vor maturiza
se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare
concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular.
Ciclul ovarian are doua faze: faza foliculinica (dezvoltarea foliculilor si pregatirea
ovulatiei) si faza luteinica. Faza foliculinica are valoare fixa de 14 zile indiferent de durata
ciclului, astfel incat intre zilele 7-16 exista riscul de sarcina fie ca ciclul e de 21, 28, 35 de zile
Curs 5
Trimestru 2
Organele limfoide(limfopoietice)
1. Ganglionii limfatici
- aezai pe traiectul cilor limfatice, se aglomereaz in axil, regiunea inghinal,
mezenter
- la periferie are capsul conjunctiv, rezistent, n care predomin fibrele de
colagen(fii sau mnunchiuri), puin substan fundamental i rare celule, vase sau nervi
- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase i mpart zona cortical n loji
ganglionare(formaiuni mai mici)
a) Zona cortical :
- este mprit n loji i lojete
- foliculii limfatici i sinusuri limfatice perifoliculare (1, 2, sau 3 n fiecare lojet)
- foliculul prezint o zon cortical(la periferie) i o zon medular(centrul germinativ) n
mijlocul folicului
- zona cortical folicular e ntunecat pentru c are limfocite mature, cu nucleu mare,
tahicromatic(heterocromatin)
- zona medular folicular mai clar, cu puine celule, (limfoblati, plasmocite,
macrofage)
- celulele sunt aezate pe o plaj conjunctiv alctuit din
celule i fibre : celule reticulare de la care pleac prelungiri ce se pot ramifica, vin n contact
unele cu altele pseudo reea celular(citoreticul); nu fac anastomoze
- fibre subiri de reticulin ce se anastomozeaz reea
reticular adevrat
- stroma foliculului: citoreticul i reea fibrilar de reticuline, pe ea existnd limfocite i
limfoblaste
n folicul se afl capilare sanguine, nu exist vase limfatice.
Foliculii limfatici secundar(cu zon cortical i medular)se gsete n toi ganglionii
dup natere.
Foliculii limfatici primari se afl in ganglionii limfatici nainte de natere(nu au centru
germinativ).
Sinusurile limfatice perifoliculare
- au lumen neregulat
- au traiect sinuos
- peretele e format din celule endoteliale distanate tip de vas cu endoteliu
discontinuu . Printre celulele endoteliale se afl celule reticulere ce trimit prelungiri ce
traverseaz lumenul sinusului i ajung la peretele opus al sinusului.
n apropierea peretelui vascular se afl macrofage ce trimit i ele prelungiri ce strbat
lumenul vasului (ca i celulele reticulare).
Astfel de prelungiri n lumen ncetinesc circulaia limfatic prin ganglionul respectiv.
b) Zona medular :
este format din :
1) Cordoane celulare:
Inervaia :
- este bogat
- n ganglion ptrund nervi mielinici i ramificaii ramurile terminale
amielinice(controleaz toat activitatea celular)
Funciile :
- organe limfopoietice formeaz pentru organism limfocite B
- n zona germinativ au loc transformri blastice unde se formeaz noi limfocite ce ajung
n zona cortical, apoi n zona medular
- limfocitele B declaneaz procesul imunologic umoral n organism
2. Splina
- este situat pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatic
- are o capsul conjunctiv groas ce conine multe fibre de colagen, puine fibroblaste i
substan fundamental
- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare
netede) ce se ramific la ntmplare necompartimentnd complet splina i formnd teritorii
inegale ca mrime i ca form.
- septurile formeaz trabecule sau travee
- splina prezint o suprafa convex i un hil, are 3 sectoare: - pulpa roie(cea mai bine
reprezentat)
- pulpa alb(e mai redus)
- zona marginal ntre pulpa alb
i pulpa roie
- pulpa alb e reprezentat de mici puncte albe diseminate n pulpa roie
Vascularizaie :
La nivelul hilului artera i vena splenic sunt nvelite ntr-un manon comun fibros
conjunctiv; ele ptrund n splin unde artera se separ de ven iar teaca conjunctiv dispare.
Artera splenic se ramific i se nvelete de o teac de limfocite teac limfatic
periarterial(pentru c e n mijlocul tecii: artera splenic central). Arteriolele rezultate sunt
nvelite de o teac mai groas i formeaz corpusculul Malpighi. Arteriolele se divid mai
departe, apoi la ieirea din corpusculul Malpighi arteriola d natere la 5 artere pernicilate .
Acestea se ramific n continuare, pierd teaca limfatic din jur i capt o teac conjuctiv
elipsoid fiecare.
Elipsoidul are : macrofage, fibroblaste i fibre de reticulin. Din aceste ramuri arteriolare
rezult capilare sanguine nenvelite de nici o teac.
1) Teoria circulaiei nchise :
Sngele, ieind din capilare ajunge n sinusurile venoase ale pulpei roii, apoi n venule, apoi
n vena splenic ce iese prin hil. Sngele nu prsete deloc vasul sanguin.
2) Teoria circulaiei deschise :
Sngele din capilare iese n afara vasului n esutul conjunctiv ce inconjur cordoanele celulare
din pulpa roie. Apoi sngele se rentoarce n sinusul venos, apoi n venule, vena splenic(din
hil). Astfel sngele las n splin hematiile btrne ce trebuie distruse.
3) Teoria circulaiei mixte :
n splin exist zone cu circulaie deschis i zone cu circulaie nchis.
a) Pulpa alb prezint: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi.
Tecile au strom obinit(citoreticul i reea de reticulin). Pe strom sunt aezate
limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependent a splinei.
Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din :
- zona cortical ntunecat
- zona medular (centrul germinativ)
- capilare sanguine
- e populat cu limfocite B i reprezint zona timo-independent din splin
- conin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splin :
folicul limfatic cu arteriol).
b) Pulpa roie prezint : cordoane celulare Billroth i sinusuri venoase.
Cordoanele celulare au aceeai strom pe care se afl foarte multe tipuri de celule:
granulocite, agranulocite(limfocite/monocite), trombocite , macrofage, plasmocite, foarte rare
megacariocite.
Sinusurile venoase au calibru neregulat, traiect helicoidal i perete cu endoteliu
discontinuu: celule endoteliale la distan ntre ele, cu axul mare paralel cu axul lung al vasului;
pentru a fi meninute pe loc, n jurul lor se afl un cerc cu ulte fibre de reticulin(circulare) ce
solidarizeaz celulele.
c) Zona marginal prezint:
limfoid difuz
Funcii :
1. organ limfopoietic ce formeaz limfocite pentru organism
2. intervine n aprarea organismului n procesul umoral i celular prin limfocitele B i T
3. este locul principal de distrugere a hematiilor mbtrnite . Hematiile sunt reinute aici
i fagocitate de macrofage. Prin aceast degradare se elibereaz fier din hematii. Fierul trece
n snge i la nivelul mduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii.
Timusul
- are o capsul conjunctiv cu fibre de colagen, bogat n vase i nervi
- din capsul pleac septuri vasculo-nervoase ce mpart organul n lobi i lobuli
- lobulul este unitatea morfo-funcional
- timusul nu are foliculi limfatici
Lobulul timic
- are form cu margini neregulate
- are 2 zone: corticala i medulara
Lobulul are reea de susinere cu dubl origine:
- epitelial pentru c organul se dezvolt din pungile 3 i 4 branhiale (din endoderm)
- conjunctiv ce deriv din mezoderm
Reeaua de susinere
a) celulele epiteliale i modific forma, au prelungiri ce se ramific i vin n contact unele
cu altele citoreticul(celulele au form asemntoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar
citoplasma celulelor epiteliale conine tonofilamente i tonofibrile.
b) exist i citoreticul format de celule reticulare
c) reeaua reticular este alctuit din fibre de reticulin
(citoreticulul este o pseudoreea celular)
1. Corticala la periferie, nconjoar medulara, apare ntunecat
- conine multe limfocite mature n special T(sosesc din mduv pe cale sanguin)
- poate fi socotit centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T i
multe limfocite T mor pe loc(foarte puine limfocite T trec n medular i pe cale sanguin ajung
s populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice)
- prezint foarte multe capilare sanguine: ntre snge i limfaticele din jur se
formeaz bariera snge-timus cu urmtoarele straturi(dispre lumen spre populaia de celule
limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu
2. membrana bazal conjunctiv a vasului sanguin
3. lam subire de esut conjunctiv n care se afl o plac deas de fibre de
reticulin
4. membrana bazal a celulelor epiteliale din afar
5. 1-2 rnduri de celule epiteliale situate pe aceast membran bazal
Astfel se formeaz o barier de neptruns ntre snge i celulele limfatice T pentru ca
limfocitele T s fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge.
2. Medulara
- pe reeaua de susinere dubl sunt mai puine celule : macrofage,
limfoblati i limfocite mature n numr mai mare (ce trec din cortical).
- corpusculii Hassall : n numr variabil n fiecare lobul (cresc cu vrsta) , au
form rotunjit, ovalar, celule epiteliale ce i-au ncheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt
inerte) celulele se aeaz unele peste altele ca foile ntr-o ceap.
Unii corpusculi Hassall pot conine n mijlocul lor o substan hialin sau lichid sau
depuneri de calciu.
Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fr activitate
- prezena lor pune diagnosticul de organ
Funcii :
1. organ limfopoietic formeaz limfocitele T pentru organism
2. intervine n procesul imun al organismului, n special n imunitatea celular
3. funcia endocrin : secret timina, timozina cu rol de hormoni
Involuia timic : se dezvolt cel mai mult la pubertate apoi involueaz. esutul timic e
nlocuit cu esut adipos. La btrni exist insule timice nconjurate de adipocite.
Amigdalele
Sunt urmtoarele : palatine, faringian, lingual inel limfatic Waldeyer.
Amigdala palatin
- este acoperit de epiteliu bucal(pluristratificat pavimentos moale)
- epiteliul se nvagineaz li rezult cripta amigdalian(n fundul lor rmn resturi
alimentare sau microbi)
- epiteliul e strbtut de limfocite i alte celule sanguine
- n jurul criptei se gsesc foliculi limfatici secundari cu limfocite B(organ timoindependent), rare limfocite T la periferia foliculului.
Rol: limfopoietic i intervin n procesele locale de aprare
Amigdala faringian
- e acoperit de epiteliu pavimentos stratificat cilindric ciliat(!) de tip respirator
- sub epiteliu se afl foliculi limfatici secundari cu limfocite B
Amigdala lingual
- este acoperit de epiteliu de tip masticator(pavimentos pluristratificat cu zone de
cheratin i parakeratoz cu scopul de a o proteja)
Curs 6
Trimestru 2
Cavitatea bucal
3. Mucoasa specializat
- se afl pe faa superioar a limbii
- este alctuit din epiteliu stratificat pavimentos
- lamina propria este un esut conjunctiv lax
1/3 posterioar corespunde bazei limbii
- este alctuit din esut pavimentos stratificat nekeratinizat cu cripte (invaginri adnci)
Mugurii gustativi
- se gsesc n epiteliul palpilelor fungiforme, foliate i circumvalate, precum i n epiteliul
faringian
- au un corp palid ovoidal, cu trei tipuri de celule la MICROSCOPUL OPTIC :
- de susinere (nalte)
- neuroepiteliale senzoriale (nalte)
- bazale (mici, scunde)
- celulele nalte converg spre suprafa i delimiteaz un por gustativ
- la fiecare por vin fibre nervoase senzoriale din nervii VII sau IX.
La MICROSCOPUL ELECTRONIC :
- celule de susinere ce conin granule de secreie (proteoglicani)
- neuroepiteliu ce prezint microvili spre por i unul singur e lung i gros (spre por)
Din celulele bazale (generatoare) apar celulele de susinere apoi celulele neuroepiteliale
cu microvili muli i celulele neuroepiteliale cu un microvil mare
Celulele cu un microvil mare elibereaz la polul bazal (spre fibra nervoas) osubstan cu
rol de madiator atunci cnd exist substane sapide.
- gustul acru e dat de substane acide (acioneaz prin canalul de K deschidere
depolarizare)
- substanele srate se presupune c ar aciona prin canale de Na deschidere
depolarizare
- substanele dulci i amare se pare c ar avea receptorii n membrana celulelor
neuroepiteliale
Muchii limbii
Sunt muchi striai extrinseci i intrinseci aezai pe 3 planuri : longitudinal, orizontal,
longitudinal, oblic.
Inervaia limbii
- motorie prin nervul XII
- senzorial : 2/3 anterioare prin nervul VII, iar 1/3 posterioar prin nervul IX
- senzitiv (tact, durere, cald, rece) : 2/3 anterioare prin nervul V, iar 1/3 posterioar prin nervul
IX
- vegetativ simpatic i parasimpatic pentru vase i glande salivare
- neuronii postganglionari simpatici se afl n ganglionul cervical simpatic, iar cei
postganglionari parasimpatici sunt intramurali
Pulpa dentar
- celulele sunt odontoblati la periferie, fibroblati, macrofage, mastocite, leucocite migrate
- matricea este format din fascicule mici de fibre de colagen, proteoglicani sulfatai i nu are
fibre elastice
Inervaie
- fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase)
- fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul i prelungirea apical a
odontoblastului
Vascularizaia
- reea capilar subodontoblastic din care pornesc anse capilare n stratul odontoblatilor =
capilare fenestrate, aezate pe o membran bazal
- prelungirile odontoblatilorvce sunt senzori de durere
Cementul
- este un esut similar cu osul
- realizeaz ataarea dintelui de osul alveolar
- este alctuit din 45-50% apatit, 50-55% colagen I i proteoglicani
- are zone acelulare i zone celulare reprezentate de cementocite
- nu este vascularizat i se hrnete prin difuziune de la nivelul alveolei dentare
Ligamentul periodontal
- este echivalent cu periostul osului alveolar
- are 3 componente:
1. esut conjunctiv dens alctuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement,
traverseaz spaiul dintre rdcin i os i ajung n os; fibre de oxytalan logitudinale (confer
elasticitate); fibroblati (secret sau resorb colagenul)
2. esut conjunctiv lax alctuit din fibroblati i vase sanguine, terminaii nervoase (vasele
au rol de hrnire prin difuzie a cimentului)
3. epiteliu alctuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltrii ligamentului
- are urmtoarele funcii: de ataare, suport, mobilitate, transmite forele mecanice de la dinte
la osul alveolar, n remodelarea osului, n nutriia cementului, n propriocepie, n erupia
dintelui
Alveola dentar
- este alctuit din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (inseia ligamentului
periodontal) i un strat lamelar
- osul de susinere alctuit dintr-un strat lamelar
Gingia
- conine mucoas masticatorie alctuit din epiteliu stratificat pavimentos (keratinizat,
nekeratinizat, parakeratinizat)
- epiteliul este ataat prin hemidesmozomi de o membran bazal ce ader de smal alctuind
acest dispozitiv de ataare epitelial (Gottlieb)
- lamina propria ce conine foarte multe papile conjunctive ce o ataeaz de epiteliu i fibre de
colagen ce o ataeaz de osul alveolar
Curs 7
trimestru 2
Tubul digestiv
Planul de organizare al tubului digestiv:
Mucoasa
- Este format din :
1. epiteliu de acoperire - ce vine n contact direct cu lumenul i este de dou tipuri stratificat
pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric. De-a lungul tubului digestiv exist i zone unde
tranziia nu se face brusc.
2. corion (lamina propria) - alctuit din esut conjunctiv lax, coninnd: celule imunocompetente cu activitate imunologic, capilare sanguine i limfatice ce preiau moleculele
absorbite, terminaii nervoase, glande.
3. musculara mucoasei - ce apare ca o ptur subire de musculatur neted. Este dispus pe
dou straturi : unul circular - intern i altul longitudinal extern; prin contracie d posibilitatea
realizrii unor micri ale mucoasei.
- Acioneaz ca o barier, protejnd organismul de migrarea unor celule neoplazice.
- Dintre componentele sale, epiteliul de acoperire difer de la un segment la altul.
- La anumite nivele mucoasa formeaz evaginri sau invaginri:
evaginrile sunt formate de viloziti (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa i
submucoasa), cu rol n creterea suprafeei de contact al mucoasei cu coninutul lumenului
invaginrile formeaz: a) glande: - ptrunde spre corion fr a depi musculara
mucoasei i formeaz glande mucoase
- depete musculara mucoasei i ptrunde pn n
submucoas formnd glande submucoase
- au rol n creterea suprafeei de secreie
b) canale de excreie ce strbat toat grosimea peretelui
digestiv i ajung la ficat i pancreas
Tunica submucoas
Din punct de vedere structural e format din esut conjunctiv moderat dens la nivelul
cruia numrul de celule e sczut fa de corion. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen i
cteva fibre de elastin.
- apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv i vase limfatice;
apare esut limfoid ca noduli ; gsim plexul intrinsec Meissner, iar la nivelul esofagului i
duodenului glande
Tunica muscular
- cu excepia prii superioare a esofagului i a sfincterului anal extern, este alctuit din esut
muscular neted
- se organizeaz n dou straturi : unul circularintern i altul longitudinal extern
- contraciile musculaturii circulare asigur micorarea lumenului tubului digestiv, comprimnd
coninutul i amestecndu-l cu sucurile digestive
- contraciile musculaturii longitudinale genereaz undele peristaltice ce asigur progresia
coninutului
- prin ngroarea musculaturii circulare se formeaz sfinctere digestive (sfincterul faringoesofagian este striat)
- ntre cele dou straturi de musculatur se afl esut conjunctiv lax ce conine vase i plexul
nervos Auerbach
Tunica extern
- este format din esut conjunctiv cu vase i nervi
- poate fi adventice sau seroas
- adventice este dac este alctuit din esut conjunctiv lax ce nconjur structura i o
ancoreaz de organele vecine: esofagul toracic, rectul, duodenul, colonul ascendent, colonul
descendent au adventice; n rest organele tubului digestiv au seroas
- seroasa este esut conjunctiv acoperit de mezoteliu (esut epitelial simplu pavimentos)-foia
visceral a peritoneului
Vascularizaia
- vasele provin de la nivelul esutului conjunctiv din adventice i de la nivelul mezourilor
- cele mai mari arteriole se afl n tunica submucoas i au dispoziie longitudinal
- arteriole cu aceai dispoziie, dar de calibru mai mic se afl i n tunica extern
- din ele pornesc ramuri spre mucoas i muscular, n mucoas formnd plexuri periglandular
iar n intestin formnd capilare fenestrate n axul vilozitii
- venulele postcapilare se vars n vene i acestea se afl n tunica submucoas, trec n
tunica muscular i apoi n tunica extern
- circulaia limfatic ncepe prin capilare limfatice ce se ramific n submucoas (sunt
prevzute cu numeroase valvule) apoi ajung n muscular i apoi n tunica extern
esutul limfoid
- poate apare sub dou forme : esut limfatic difuz i esut limfatic n foliculi
- apare iniial n structura corionului, ulterior se poate extinde i n submucoas
- neuronii sunt : afereni intrinseci, interneuroni, motori se ofer posibilitatea realizrii unor
reflexe scurte locale
- neuronii afereni intrinseci vor forma componenta aferent a reflexului local
- interneuronii fac legtura dintre cei afereni i cei locali
- neuronii motori sunt excitatori sau inhibitori
- axonii neuronilor motori se pot distribui direct la efectori sau indirect folosind o celul
intermediar din tubul digestiv, o celul endocrin, celul din sistemul imun (mastocit), celul
intermediar Cajal (nu sunt neuroni, dar au capacitatea de pace-maker i susin activitatea
spontan a tubului digestiv)
- conexiunile plexurilor se realizeaz prin :
fibre senzitive, n cazul parasimpaticului, prin
fibre vagale cu originea n ganglionul nodal al vagului; duc informaiile de la organele digestive
n nevrax, sunt stimuli de distensie, variaie de compoziie chimic
fibre senzitive simpatice ce au originea n
ganglionul spinal, sunt stimulate de durere, informaiile ajung n nevrax, de unde prin eferen
influeneaz neuronii din plexul intramural
fibre parasimpatice cu efect excitator pe
neuroni motori din plex
fibre simpatice ce sunt fibre postganglionare
adrenergice i se distribuie direct la neuronii secretori, direct spre efector (musculatura sau
vase sanguine)
Patologie
- lipsa sau distrugerea selectiv a neuronilor motori din plexul mienteric
1. Atalazia :
- leziune a neuronilor motori din plexurile intramurale ce se afl la nivelul esofagului, leziune
de tip inhibitor
- ca urmare, sfincterul cardia i musculatura esofagian nu se mai relaxeaz, se produce o
dilatare a esofagului terminal prin hipertrofia musculaturii esofagiene ce se vor manifesta prin
vrsturi, reflux esofagian etc.
2. Boala Hirschprung
- leziune inhibitorie a neuronilor motori, leziune congenital, selectiv de la nivelul colonului
sigmoid, rect
- rmne contractat tot colonul sigmoid i rectul
- constipaie rebel care din cnd n cnd, la intervale de zile sau sptmni este urmat de
scaune abundente
- distensie abundent nsoit uneori de dureri abdominale datorit acumulrii gazelor
- megacolon
Esofagul
- este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult
- se afl cea mai mare parte n cavitatea toracic, cu un traiect abdominal de 2-4 cm
strbtnd diafragma
Mucoasa
- este mai groas dect n restul tubului digestiv, are un epiteliu stratificat pavimentos
nekeratinizat alctuit din 1-3 straturi de celule bazale
- celulele de deasupra celulelor bazale conin granule de keratohialin
- cnd mucoasa esofagian e supus traumelor mecanice granulele de keratohialin pot
realiza zone de keratin
- mai exist i alte tipuri de celule: 25% din indivizii sntoi au i celule ce aparin
sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea apariiei n condiii patologice de carcinoame
cu celule mici, originare n mucoasa esofagian
8% din subiecii normali au melanocite, cu posibilitatea
producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene
- n stratul bazal se afl celule Langerhans
- uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viaa embrionar, formaiune numit
"Esofag Barret" , cu risc de declanare a inflamaiei i ulceraiei n caz de reflux gastroesofagian
- tranziia spre epiteliul gastric e brusc, realizndu-se la 1-1,5 cm deasupra orificiului cardial
Corionul mucoasei
- este alctuit din esut conjunctiv formnd spre epiteliu papile conjunctive nalte la contactul
cu acestea
- esutul conjunctiv este mai srac n celule
- apar glande esofagiene mucoase doar n partea inferioar i partea superioar a esofagului
- glandele esofagiene sunt glande simple, tubulare ramificate, de tip mucos, produsul mucos
eliminndu-se n lumenul esofagului
- conine esut limfatic nodular, noduli ce apar n jurul canalelor de excreie ale glandelor i la
nivelul jonciunii eso-gastrice
Musculara mucoasei
- este alctuit n cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale
- partea inferioar a esofagului are i strat circular intern
- apare mai groas cnd se organizeaz pe dou straturi
Submucoasa
- are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului
alimentar
- esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat
- o parte din venele esofagului se deschid n venele gastrice formnd o anastomoz portocav, astfel nct o presiune crescut sau sczut n sistemul port exist repercusiuni asupra
venelor esofagiene
- glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate n superioar a esofagului ,
sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretnd un mucus acid
- canalele lor de excreie se deschid n lumenul esofagului
- canalele de excreie au o parte dilatat cnd se deschid n lumen chisturi esofagiene
(partea dilatat e obstruat de mucus)
- celula mucoas predomin n aceste glande
- mai exist celule secretoare de lizozim, pepsinogen i oncocite, care sunt celule epiteliale
alterate, exist abia dup vrsta de 50 de ani
Stomacul
- este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia i pilor, cu rol de rezervor de
alimente, cu o important funcie exocrin (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrin : peptide
i amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz
- are rol n procesele de digestie i de absorbie: unii ioni, apa, unele medicamente
Mucoasa
a) Epiteliul
- din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardial, regiunea fundic i a
corpului, regiunea piloric cu antrum i canal piloric
- formeaz cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cnd stomacul se destinde
- la suprafa se afl anuri puin adnci ce delimiteaz ariile gastrice
- la nivelul fiecrei arii gastrice se afl numeroase orificii cripte(foveole) gastrice, ce sunt
invaginri ale epiteliului de acoperire
- epitelii simple cilindrice
- epitelii de acoperire formate dintr-un rnd de celule celule mucoase de suprafa
- acest tip de celule se afl i la nivelul criptelor
- celulele mucoase de suprafa : au form cilindric, nucleii uor oval i situat pre polul bazal
al celulei; citoplasma are mucin spre polul apical dnd o culoare palid, are apical granule de
secreie mici delimitate de membrane golgiene i dense la fluxul de electroni; are reticul
endoplasmatic rugos n zona bazal, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afl
supranuclear; are microvili scuri; pentru cele ce delimiteaz criptele gastrice numrul de
granule de secreie este sczut; au rol n secreia de mucus neutru o parte n sucul gastric, iar
alt parte formeaz o pelicul protectoare de mucus ce protejeaz mucoasa de apariia
ulcerului gastric
b) Corionul
- are coninut mare n celule imunocompetente i n foliculi limfocitari solitari n regiunea
piloric
- are coninut n glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice
- valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitar
- glandele gastrice sunt simple, tubulare i ramificate, clasificndu-se dup regiunea n care se
afl : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice
- glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundic i a corpului gastric
- ntre criptele gastrice i glandele gastrice se creaz un anumit raport
Regiunea cardial
- criptele sunt puin adnci, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen larg
Regiunea piloric
- cripta e adnc, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glanda e scurt, sinuoas cu lumen larg
- ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomin celulele mucoase)
- ocazional exist : celule parietale ce secret HCl, celule secretoare de lizozim, celule
endocrine(n regiunea piloric), celule nedifereniate
Regiunea fundic i corpul gastric
- cripta e puin adnc, 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate n partea profund, cu lumen ngust
- aici gsim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale
(pepsinogen, zimogene), celule nedifereniate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin
difuz
- glanda gastric este alctuit din corp, col ce vine n raport cu cripta, baz
Curs 9
FICATUL. PANCREASUL.
- apare corelat cu functiile de sinteza care tin de activitatea exo si endocrina a hepatocitului si
in procesele catabolitice
- intervine in: metabolismul glicogenului, sinteza de colesterol, in
procesele de detoxifiere si inactivare ce se realizeaza prin oxidare si conjugare
- aici se conjuga medicamentele: antihistaminice, anticonvulsivante
- se inactiveaza hormonii steroidieni
- in procesele de conjugare intervine citocromul B 450
- exista o relatie directa intre administrarea de medicamente si durata
de viata a REN
- au caracter tranzitoriu
- apar dupa ingestia de alimente, dispar la cateva ore
Componenta exocrina: - este cea mai voluminoasa (peste 45% din volumul pancreasului)
- structural se organizeaza sub forma de glanda tubulo-acinoasa
ramificata
- functional se aseamana cu glanda parotida: secretia este de tip seros;
se diferentiaza prin:
- lipsesc celulele mioepiteliale
- lipsesc ductele striate
- alaturi de celulele secretorii se observa celulele centroacinoase care nu e altceva decat o
portiune intraacinara a ductului intercalar
- celulele din acini: - piramidale
- au polaritate morfologica si functionala
- la polul apical se gasesc granule de zimogen cu
amestec de proenzime ce se activeaza in lumen
- sistemul canalicular: - are ducte: a. intercalare
b. interlobulare
c. 2 canale pancreatice: Wirsung si
Santorini
- aspect structural: seamana cu cel biliar
a. epiteliu simplu cubic si fibre de
reticulina
b. epiteliu simplu cilindric si tesut
conjunctiv fibros
c. idem b. + fibre musculare netede
Componenta endocrina: - 1,5% din volumul pancreasului
- 2 componente: 1. insulele Langerhans = gramezi de celule
endocrine
2. celule endocrine: - izolate
- in grupuri mici printre celulele
acinilor si canalelor excretorii
1.- numar mare la nivelul pancreasului: 1 milion concentrate spre coada; primeste o cota
importanta din sangele arterial (20% din sangele pentru pancreas ajunge la nivelul insulelor).
- circulatia arteriala: sistem vascular de tip portal = sistem port insulo-acinar; consta in :
arteriole aferente care ajung la periferie, se capilarizeaza, iar capilarele iriga in cascada
insulele; capilarele se strang in arteriole eferente care parasesc insulele si se capilarizeaza in
jurul acinilor;
- celulele insulare fac parte din celulele endocrine cu inervatie directa; acest lucru este
valabil cam pentru 10% din celulele insulare; jonctiunile gap cupleaza celulele insulare (10%)
Metode de imunocitochimie: 2 tipuri de celule endocrine: I.minore si II.majore.
I.- celule secretoare de VIP
- celule cu secretie mixta: enterocromatina
- contin granule de secretie cu: serotonina, motilina, substanta P
Aparatul urinar
Curs 11
Rinichiul
- este nvelit de o capsul fibroas groas, cu fibre de colagen n mnunchi, puin substan
fundamental i foarte rare fibroblaste
- are o form caracteristic cu fa convex i hil renal
- are dou zone: medulara (spre hil) i corticala (spre partea convex)
Zona medular
- este format din piramidele Malpighi i piramidele Ferrein
Piramidele Malpighi - sunt 8-10 pentru fiecare rinichi, au vrful spre hil i baza spre
partea convex
Piramidele Ferrein pleac de la baza fiecrei piramide Malpighi, sunt n numr de 200300 pentru fiecare piramid Malpighi i au baza ctre baza piramidei Malpighi
Zona cortical
- are trei zone :
1. Cortex cortici este o zon ngust fiin partea cea mai extern a
rinichiului 2. Labirintul cortical - este un esut renal aezat printre piramidele Ferrein,
separndu-le ntre ele
3. Coloanele Bertin aezate intre piramidele Malpighi, separndu-le
ntre ele
Lobul renal este alctuit din piramida Malpighi i toate piramideleFerrein ce pleac de la
baza piramidei Malpighi i toate zonele corticale adiacente, fiind delimitat de dou artere
interlobare, ramuri ce provin din artera renal
Lobulul renal este format dintr-o piramid Ferrein i zona labirintic nconjurtoare i zona
de cortex cortici de deasupra , fiind delimitat de dou artere interlobulare, ramuri ale arterei
interlobare
Nefronul
- un rinichi are aproximativ 1-3 milioane de nefroni care gnu se refac dac sunt distrui (apare
esut conjunctiv cicatricial)
- e alctuit din corpusculul renal Malpighi i cile urinifere (tubi) : tub contort proximal, ans
Henle, tub contort distal
- n cortical se afl corpusculii, tubii contori proximali, tubii contori distali
- n medular se afl ansele Henle (mai lungi)
Corpusculul renal Malpighi
- are diametrul de 200 m, cu doi poli funcionali: unul urinar (iese filtratul urinar primar), i unul
vascular (intr i ies arterele din corpuscul)
- are o component vascular, capsula Bowman ca nveli
- componenta vascular este alctuit din arteriol aferent, glomerul renal (ghem de capilare
intracapsular) i arteriola eferent
Arteriola aferent
- este ram din arteriola interlobular, are intim, medie, adventice
- media are fibre musculare netede ce pierd miofibrilele din sarcoplasm, creia i se adaug
reticulul endoplasmatic rugos foarte dezvoltat, aparat Golgi dezvoltat i multe mitocondrii
- celulele sunt de form poliedric, fibrele musculare netede sufer o transformare epiteloid
i secretorie (apar granule de secreie ce secret renina)
- LEI(?) dispare n zona de tranformare epiteloid astfel nct renina s ajung din zona de
transformare mai repede n snge
- apare o bogat reea nervoas cu fibre terminale amielinice pentru celulele secretorii
Arteriola aferent
- ptrunde n corpusculul renal prin polul vascular i se ramific n 4-5 ramuri scurte ce
formeaz anse capilare cu bucla orientate ctre polul urinar i rezult o reea anastomotic
(anastomozele sunt rare). Se formeaz o lobulaie vascular intracorpuscular, fiecare ans se
consider un lobul vascular
Peretele capilar
a) Endoteliul este format dintr-un singur rnd de celule unite strns ntre ele (jonciune
pentalaminat, zonula adherens, jonciune desmozomal) cu citoplasma coninnd fenestre
(orificii neacoperite) epiteliul se numete lamina fenestrata
b) Stratul subendotelial este amorf, fr structur , cu glucoz-amino-glicani i proteo-glicani,
avnd rol n schimbul dintre snge i spaiul extravascular
c) Membrane bazal este alctuit din esut conjunctiv i se unete cu membrana bazal a
foiei viscerale a capsulei Bowman formnd mpreun lamina densa
- la microscopul electronic lamina densa are trei straturi: un strat mijlociu ntunecat alctuit din
fibrile fine de colagen IV, dou straturi intern i extern clare la fluxul de electroni cu foarte rare
fibre de colagen, dar au multe molecule de heparansulfat
- lamina densa este un filtru pentru snge n vederea formrii urinei primare, trecnd numai
anumite tipuri de molecule
- cele dou membrane bazale se separ i creeaz mici spaii cu celule speciale mezangiale.
Totalitatea celulelor mezangiale formeaz mezangiul intracorpuscular
- celulele mezangiale au corpul mare, cu nucleu rotund, muli lizozomi (hidrolaze acide). Din
corpul celular pleac prelungiri ce ajung pn n lumenul capilarului.
- sunt celule de aprare local, prin prelungiri ele fagocitnd particulele strine (n lizozomi).
Numrul prelungirilor crete n glomerulo-nefrite.
Arteriola eferent
- prsete corpusculul prin polul vascular n unghi ascuit cu arteriola aferent, avnd un
perete format din intim, medie, adventiie
- n medie doar un numr mic de celule sufer transformri epiteloide i secretorii
- la ieirea din corpuscul, media prezint sfincter mic (regleaz circuitul sngelui n interiorul
corpusculului, regleaz formarea cantitativ a urinii)
- lumenul ei este mai ngust dect al arterei aferente
Capsula Bowman
- are dou foie : extern (parietal) i intern (visceral) una n continuarea celeilalte la polul
vascular
- ntre cele dou foie se gsete spaiul urinar ce colecteaz prima urin format (filtratul) ce
trece apoi prin polul urinar n tubul contort proximal
- Foia extern delimiteaz fiecare corpuscul la periferie, prezint membran bazal ce se
continu la polul urinar cu membrana bazal a tubului contort proximal i la polul vascular cu
membrana bazal a capsulei bazale; pe faa ei intern se gsete un rnd de celule epiteliale
turtite (orientate spre spaiul urinar)
- Foia intern o continu pe cea extern la nivelul polului vascular, membrana sa bazal se
unete cu membrana bazal a capilarului glomerular (lamina densa); epiteliul aezat pe faa
dinspre spaiul urinar este alctuit din podocite = celule cu piciorue (un singur rnd)
- podocitul are citoplasma bogat n organite celulare, de pe faa intern pornesc prelungiri
celulare ramificate, se prind pe lamina densa (ultimile ramuri) i rezult un spaiu
anfractuos(ntre lamina densa i podocite) = labirintul subpodocitar
Funcia corpusculului renal
Colecteaz sngele pentru a se forma urina primar, sngele trecnd prin bariera de filtrare
(lumen spaiu urinar) :
1. lamina fenestrata
2. spaiul subendotelial
3. lamina densa i mezangiu
4. labirint subpodocitar
5. spaiile dintre corpurile podocitelor
Prin aceast barier trec apa, glucoza (molecule mici), proteine mici (masa molecular
70000), ioni (Na+, K+, etc) n diferite concentraii i ajung n spaiul urinar, apoi n tubul contort
proximal
Filtratul urinar primar e foarte mare i trebuie redus. Procesul de reducere are loc n tubii
uriniferi.
- se gsete n totalitate n cortical, ncepe la nivelul polului urinar, are dou segmente unul n
continuarea celuilalt: segment contort (convolut), i segment drept , ambele avnd aceai
organizare: membran bazal conjunctiv(continuarea membranei bazale a foiei externe a
capsulei Bowman), 7-8 celule nefrocite ce delimiteaz lumenul tubului
Nefrocitul este o celul nalt, cu membran celular, nucleu, citoplasm, membrana
celular are 3 domenii diferite ca funcie: la polul apical are microvili=marginea n perie.
Pe aceast margine se afl enzime ce produc energie: ATP-aza de membran, fosfataza
alcalin etc. Marginea microvilar e marginea de resorbie.
- segmentul lateral al membranei celulare prezint jonciuni GAP, zonul adherens, zonul
desmozomal
- domeniul bazal prezint nvaginri adnci ce creeaz compartimente citoplasmatice ce conin
mitocondrii
- nucleul este rotund, mare, cu nucleol central, bogat n eucromatin
- citoplasma este abundent, cu multe organite celulare: supranuclear se afl lizozomii,
aparatul Golgi, centrul celular ; n toat citoplasma avem reticul endoplasmatic rugos i
ribozomi liberi, iar bazal avem mitocondrii
Mitocondriile sunt foarte lungi, cu axurile mari paralele ntre ele, perpendiculare pe
membrane bazal cu aspect de palisad. Au creste mitocondriale abundente i sunt foarte
active.
Tubul contort proximal are ca funcie principal resorbia:
- fr energie pentru ap, se resorb toate moleculele de glucoz, toi aminoacizii i toate
proteinele (cu energia eliberat din marginea microvilar), ioni(Na +, K+, cu consum energetic)
Aceste molecule resorbite sunt prelucrate n lizozomi o parte, traverseaz celula, trec prin
polul bazal cu consum energetic (din mitocondrile bazale), i ajung n circulaia sanguin prin
capilarele de lng membran.
Funcia excretorie la acest nivel se exprim prin excreia creatininei i a coloranilor
ptruni n organism.
Ansa Henle
- cele mai multe se gsesc n medular, continu tubul contort proximal, are un bra subire,
bucl i bra gros ascendent
Braul descendent are lumen ngust, peretele este format din membran conjunctiv
(continu membrana tubului contort proximal) ce are pe faa intern celule scurte turtite fr
microvili apicali manifestnd un proces de resorbie redus.
Bucla i braul ascendent au un lumen mai larg, membrana conjunctiv cptuit spre
lumen cu microvili apicali, n acest loc resorbindu-se Na, Cl rezultnd un mediu hipertonic local
pentru urina definitiv.
Aparatul juxtaglomerular
- se gsete la polul vascular al corpusculului renal
- este alctuit din: arteriol aferent i eferent n unghi ascuit, macula densa cu baza
triunghiular (format cu cele dou artere) , mezangiul extracorpuscular = lacis, pernua polar,
format dintr-un grup de celule aflate n interiorul triunghiului, active secretor
- n componena aparatului mai intr i o reea nervoas bogat n jurul celor 4 formaiuni (cu
terminaii amielinice)
Funciile sunt urmtoarele : mecanic de a controla circuitul sanguin din interiorul
corpusculului renal i prin urmare de a controla cantitatea de urin, endocrin de a secreta
renina
Renina ajunge n snge unde acioneaz asupra angiotensinogenului transformndu-l n
angiotensina I (decapeptid), aceasta devine (sub aciunea unei enzime secretat n plmni)
apoi angiotensina II (octapeptid) ce stimuleaz secreia de hormini din corticosuprarenal
(aldosteronul) ce controleaz funcia tubului contort distal, meninnd astfel echilibrul mineral
din organism (raportul Na+/K+).
Vascularizaie
Artera renal ptrunde prin hil, se mparte n arterele interlobare ce urc prin mijlocul
coloanelor Bertin pn la baza piramidelor Malpighi . Aici d natere la dou ramuri principale :
arterele arcuate i arterele interlobulare. Arterele arcuate nconjur piramidele Malpighi (partea
concav a arterei este spre baza piramidei) . Din artera arcuat rezult ramuri ce ptrund n
piramide (artere drepte=n ploaie)
Arterele interlobulare se gsesc n partea cortical printre piramidele Ferrein. Din ele se
desprind arteriolele aferente, capilarele glomerulare, arteriolele eferente, arteriolele
peritubulere din care rezult arterele drepte (altele) n piramidele Malpighi.
Circulaia venoas
ncepe la periferia feei convexe, subcapsular, prin venele stelate ce se vars n venele
interlobulare, apoi n venele interlobare, apoi n vena renal ce iese prin hil.
Inervaia
-este abundent i este reprezentat de fibre nervoase mielinice ce ptrund prin hil, se
ramific, dau ramuri amielinice i terminale pe toate celulele componente ale nefronului.
- esutul conjunctiv al rinichiului e srac, mai bine reprezentat n medular. Este alctuit din
substan fundamental puin, rare celule conjunctive. Mai se afl n membranele bazale. n
anumite boli el poate crete cantitativ (apar plasmocite).
- diabetul reprezin ngroarea membranei batale rezultnd tulburarea funciilor renale.
Cile urinare
Ureter i vezic urinar
- lumenul ureterului este stelat
- lumenul vezicii se schimb n funcie de plenitudine
Peretele vezicii urinare este alctuit din :
- epiteliu specific numit uroteliu alctuit dintr-un rnd de celule bazale regeneratoare, 2-3
straturi de celule n rachet (cu mnerul ctre celulele bazale), un singur rnd de celule
umbeliforme (cu deschiderea ctre celulele n rachet). Acest epiteliu se modific: cnd vezica
este goal se observ foarte bine toate straturile, cnd vezica este plin epiteliul poate deveni
bistratificat (stratul generator rmne, cele de deasupra formeaz un singur strat)
- corionul este alctuit din esut conjunctiv cu fibre de colagen, reticulin i toate tipurile de
celule conjunctive, este bogat vascularizat i inervat, apar infiltraii limfoide
Uretra
La brbat:
- are trei poriuni : prostatic (se remarc o trecere de la uroteliu la epiteliu
pseudounistratificat), membranoas (cu epiteliu pseudounistratificat), cavernoas (epiteliul
pseudounistratificat se transform treptat n epiteliu pluristratificat pavimentos moale ce
formeaz legturile cu epidermul)
La femeie:
- este mai scurt, au loc aceleai transformri dar pe o lungime mai scurt (evident!)