Curs 1 trimestru 2

SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Sistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circula
continuu. Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi. Peretele
vascular are trei straturi concentrice numite tunici: tunica intima, tunica medie si tunica
adventitie.
Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu
lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in
functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in
sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat,
mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele
corespunzatoare.
A. TUNICA INTIMA
Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu
este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol
de shimb si este netrombogenica.
B. TUNICA MEDIE
Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta
limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau
spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.
C. ADVENTITIA
Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede.
La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din
vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum
patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei;
restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului.
Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte
tunici si nutritiv.
TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE
A. EPITELIUL DE ACOPERIRE
Este un epiteliu pavimentos unistratificat. Celulele sunt poligonale, cu axul lung de 30
micrometri si axul scurt de 10 micrometri, asezate pe o membrana bazala cu componenta
fibrilara reprezentata de colagen IV si V nesintetizat de fibroblasti ci de celulele endoteliale si
de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.
B. TESUTUL CONJUNCTIV
Contine fibre de colagen (media are colagen de tip III, iar adventitia de tipI) sintetizate de
fibroblastii din adventitie si de celulele musculare netede. Fibrele elastice sunt sub forma de
lamele groase si fenestrate, sau nu. Tesutul mai contine si fibre de reticulina.
C. TESUTUL MUSCULAR NETED
Se gaseste in intima la nivelul stratului subendotelial, in medie unde este cel mai bine
reprezentat si in adventitie. La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare si
intre randuri se gasesc jonctiuni GAP.
Fibra musculara neteda vasculara se comporta similar unui fibroblast: in caz de agresiune
ea prolifereaza si poate capata proprietati fagocitare.

D. TESUTUL NERVOS
Este reprezentat de fibre amielinice (cele mai numeroase) ce apartin SNV si se termina
butonat, fibre mielinice in zone cu baro si chemoreceptori si microganglioni nervosi in
adventitia unor vase.
CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR
- pentru conducere: artere elastice
-de distributie: artere musculare
- cu rol in reglarea presiunii: arteriole si metaarteriole
-pentru schimb cu tesuturile: capilare si venule postcapilare (pericitare)
-pentru intoarcerea sangelui: venele mici, mijlocii si mari
Macrovasculatura: arterele elastice, musculare si venele.
Microvasculatura: restul

ARTERELE ELASTICE
Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic,
subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de
straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta
elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata
ARTERELE MUSCULARE
Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice
interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor
inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.
ARTERIOLA
Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt
asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna
(arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de
fibre au fibrele dispuse continuu.
METAARTERIOLA
Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o
membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare
netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).
Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a
mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste
complet fluxul sangvin.
Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZAMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP
intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin
fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale
celor doua tunici.
CAPILARUL
Exista mai multe tipuri de capilarizare:
- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara

- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic

arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip
de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza
presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune
- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se
intalneste la nivelul ficatului
- sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului
renal, pancreasului
In rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab
reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.
Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o
membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.
TIPURI DE CAPILARE
-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10
micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.
-capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au
diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine,
tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).
-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala
discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza
anterioara.
VENULELE POSTCAPILARE
Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele
continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de
obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar
pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile ,
ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul
lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor
endoteliale). Nu prezinta tunica medie.
Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.
a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa
fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari
in tunica medie si intima).
b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)
c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva;
cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.
d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane,
neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare
continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.
Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:
-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate
sanguine
-celula endoteliala propriu-zisa

-membrana bazala capilara

Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt
factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu
diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de
10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale
(diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.
*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.

Curs de histologie nr.2

Glandele endocrine

Comunicarea celular se face: - local prin jonciuni de comunicare

- la distan prin mesageri chimici:
a) autocrini control local al creterii celulare
- specific pentru factorii de cretere
b) paracrini - control local al creterii celulare
- la sistemul neuro-endocrin difuz
c) endocrini la distan
d) sinaptic
- Secreia mesagerilor chimici poate fi continu sau pot fi eliberai la cerere
- Un mesager poate fi elaborat de mai multe tipuri de celule
- un mesager poate aciona asupra mai multor tipuri de celule
- Orice mesager poate aciona prin primele 3 mecanisme (a, b, c), al patrulea fiind specific
sistemului nervos(d)
Din punct de vedere chimic mesagerii pot fi:
- peptide hormonii hipotalamici i hormonii eliberai de sistemul neuro-endocrin difuz
- polipeptide calcitonina
- proteine factorii de cretere, parathormonul
- glicoproteine tropii hipofizari
- amine hormonii medulosuprarenalieni
- iodotironine hormonii tiroidieni
- steroizi secretai de corticosuprarenal, hormonii gonadali, hormonii placentari,
derivai hidroxilai de calciferol
- eicosanoide PROTEOGLICANI, TROMBOXANI, LEUCOTRIENE
- oxid nitric
Mecanismele de aciune depind de gradul de solubilitate a medicamentului n ap:
- molecul hidrofil difuzeaz liber n snge, dar nu poate traversa membrana celular
interacioneaz cu proteinele membranare (receptori specifici) se activeaz A.C.
- molecul hidrofob se leag de o protein transportoare, ajunge la celula int, molecula
trece prin membrana celular, receptorii fiind nucleari
Mecanismul de recepie depinde de concentraia plasmatic a mesagerului chimic, de
gradul de difereniere a celulei.
Celula endocrin este orice celul cu proprietatea de a secreta o substan cu rol de
mesager chimic.
Celula endocrin poate fi de natur :
- epitelial secret mesageri cu aciune la distan
- neuronal secret neurohormoni
- paraneuronal : paraneuronul e o celul care amintete ca structur de o celul
receptoare, avnd i proprietatea de a rspunde la un stimul adecvat
Criterii de difereniere: - eliberarea de peptide i/sau amine
- diferenieri membranare microvili cu rol receptor - granule de ser n citoplasm

- originea n crestele neurale

Distribuia glandelor endocrine:
- Organul specializat e glanda endocrin. Are capsul conjunctiv ce trimite septuri
conjunctive care pot compartimenta sau nu n lobuli glanda. Are celule cu rol secretor ce
formeaz parenchimul, raporturi apropiate cu capilare fenestrate i cu limfatice. Stroma e
format din fibre de reticulin i din celule conjunctive(fibroblaste, mastocite). Inervaia e
vegetativ, reprezentat de fibre visceromotorii ce controleaz fluxul sanguin, uneori ele
putndu-se distribui direct celulelor endocrine.
- Grupuri de celule incluse n parenchimul organelor specializate(gonade, pancreas)
- Dispersate sistemul neuroendocrin difuz
Sistemul neuro-endocrin difuz
- Spectru larg de celule endocrine cu capacitatea de a sintetiza anumite peptide pe care
le stocheaz n citoplasm li care acioneaz ca factori auto, para, endocrini i la distan
- Unele celule au origine ectodermic, iar altele (axa gastro-entero-pancreatic,
aparatului respirator) au origine endodermal
- Aceste celule au asemnri cu neuronii i cu celulele endocrine clasice: celulele
elibereaz secreiile n meduil intern i au activitate electric ce crete n momentul eliberrii
mediatorilor
- Nu toate celulele au capacitatea de a secreta i a stoca amine
- Cuprinde: - celule endocrine ntlnite n structura glandelor endocrine
clasice(adenohipofiza, epifiza, tiroida)
- celule dispersate n numreoase esuturi i organe (la nivelul esuturilor
ele formnd axa gastro-entero-pancreatic, la nivelul aparatului respirator, pielii, tractului urogenital, glandelor mamare, ganglionilor simpatici)
- Caractere comune secret neuropeptide i amine
secret enolaza neuronal specific
au antigene comune
- Unele celule secret preferenial peptide, altele amine (medulosuprarenala)
Funcia endocrin a hipotalamusului
- Hipotalamusul e situat la baza diencefalului i a ventriculului 3 , delimitat superior de
talamus prin anul hipotalamic, posterior prin fosa interpeduncular, anterior prin comisura
alb anterioar, chiasma optic, inferior prin infundibullum cu eminena median i tija
hipofizar
- Are organizare de tip nervos: neuroni cu pericarion i preluingiri, celule gliale
- Are arhitectur nervoas, unii neuroni fiind capabili s sintetizeze i s secrete
neurohormoni i neuromoderatori(are multe mitocondrii, complex Golgi, microtubuli, granule de
secreie). Neuronii sunt capabili s secrete peptide posthipofizare(1) i peptide hipofizare(2).
1. sunt neuroni magnocelulari, majoritatea gsindu-se n nucleii supraoptic i paraventricular
- au talie mare(25 m), aparat de sintez dezvoltat, granule de secreie mari (200 nm)
- contribuie la formarea a 2 tracturi nervoase: supraoptico-hipofizar i paraventriculohipofizar, ai cror axoni ajung n lobul posterior hipofizar

- o mic parte din axonii nucleului supraoptic se termin ntr-o reea de capilare din
meinescena madian formnd plexul caplar primar
- axonii nu realizeaz sinapse i formeaz conexiuni de tip neurovascular
- pe traseul lor prezint dilataii numite corpii Hering, n apropiere de capilar; ei conin
peptide de secreie
peptidele posthipofizare sunt numite i hormoni hipotalamici efectori : ADH i ocitocina ele
sunt sintetizate sub form de molecule precursoare ce conin pe lng peptide i neurofizine
(proteine transportor); dup transport are loc i clivajul moleculelor precursor, astfel nct n
moleculele de secreie peptidele i neurofizinele sunt n stare liber
- transportul axonal poate fi lent (mm/zi) sau rapid(mm/2-3h)
- eliberarea se face sub aciunea unui P.A. la nivelul perikarionului secretor exocitoz
Ca-dependent
1. sunt neuroni parvicelulari ce se gsesc n aria hipofizotrop
- aria hipofizotrop e compus din: - nucleu arcuat, nucleu ventromedial, nuclei
periventriculari, nucleu paraventricular
- au talie mic(15m), aparatul de sintez mai slab reprezentat, granule de secreie mai
mici
- axonii lor particip la realizarea conexiunilor nervoase,formnd tractul tuberoinfundibular; ei se termin n plexul capilar primar
- nu au sinapse, ci formeaz conexiuni neuro-vasculare
- controleaz activitatea secretorie a celulelor din hipofiza anterioar, prin neurohormoni:
GHRH, GHIH, GnRH, TRH, CRH, dopamina
- eliberarea aceste molecule se realizeaz prin mecanisme de feed-back exercitat de
concentraia plasmatic a hormonilor eliberai de celulele int ale hormonilor tropi hipofizari,
controlai de neuronii parvicelulari

Hipofiza

- Localizat n aua turceasc, nvelit de o capsul ce deriv din duramater; din capsul
se desprind septuri ce compartimenteaz glanda n lobuli
- din punct de vedere structural i funcional hipofiza are dou componente:
1. Adenohipofiza deriv din punga lui Ratke i are o structur glandular
este
alctuit din trei lobi: anterior 75%, intermediar i tuberal
2. Neurohipofiza apare ca o extensie a hipotalamusului printr-o evaginare a planeului
ventricular 3
este alctuit din lobul posterior, tija pituitar i eminena median
1. Adenohipofiza: - lobul anterior cordoane de celule nconjurate de fibre de reticulin i
capilare sanguine
- lobul intermediar cordoane de celule i ocazional foliculi
- lobul tuberal cordoane de celule sau cuiburi
2. Neurohipofiza nu are structur glandular, ci fibrilar, datorit axonilor din nucleii
supraoptic i paraventricular

- are inervaie de tip vasomotor

- vascularizaia este asigurat de arterele hipofizare superioar i
inferioar
Artera hipofizar superioar vascularizeaz lobul tuberal i tija pituitar; ea formeaz
plexul capilar primar din care iau natere vase periportale. Din acestea se formeaz plexul
capilar secundar ce se ntinde i n lobul intermediar.El se anastomozeaz cu reeaua de
capilare din lobul posterior hipofizar, din artera hipofizar inferioar, formnd sistemul port
hipofizar.
Sensul de circulaie prin acest sistem port este att descendent ct i
ascendent(controlnd activitatea neuronilor parvicelulari). Exist i capilare limfatice.
Adenohipofiza
Celule adenohipofizare granulare(endocrine) Celule adenohipofizare
Agranulare
a. celule somatotrope:
- acidofile, PAS(-) STH
b. celule lactotrope
- acidofile, PAS(-) PRL

a. celule foliculare(bazofile)
- la mijlocul cordoanelor celulare
- au cili/microvili
- rol necunoscut

b. celule stem(cromofile)
c. celule corticotrope
- provin din degranularea celulelor endocrine
- bazofile, PAS(+) POMC ce se cliveaz n :
ACTH, -MSH,
-endorfine, -lipotropin
d. celule tireotrope
- bazofile, PAS(+) TSH
e. celule gonadotrope
- bazofile, PAS(+) FSH, LH

- celulele lactotrope apar n lobul intermediar

- celulele gonadotrope apar n lobul tuberal
- uneori acelai tip de celule poate secreta mai muli hormoni
- majoritatea celulelor sunt n lobul anterior hipofizar: -a- n partea lateral
-c- n partea postero-medial
-d- n partea anterioar
Neurohipofiza
- pe lng axonii neuronilor din nucleii mai sus amintii esist i axoni catecolaminergici
ce se distribuie vaselor

- conine pituicite(asemntoare astrocitelor); ele au prelungiri ce nconjur lamina bazal

a capilarelor din lobul posterior; ele intervin n fagocitoza local, au rol trofic i de susinere
pentru axonii secretori
- are zone de vascularizaie datorit arteriolelor mici i capilarelor
Eminena median
- are 3 straturi:
1. ependimar alctuit dintr-un tip particular de celule(tanicite) difereniate din epiteliul ce
cptuete ventriculul 3
- tanicitele au microvili spre cavitatea ventriculului 3, o prelungire ca ajunge
lng plexul capilar primar, granulaii ce sunt vezicule de transport dinspre LCR spre snge i
invers
2. mijlociu - alctuit din fibre nervoase ce conin axoni din nucleul supraoptic; aici se descarc
ADH, care exercit rol corticotrop la nivelul celulelor din lobul anterior hipofizar
3. palisadic - alctuit din plex capilar primar

Curs 3
Trimestru 2
SISTEMUL ENDOCRIN
Celule endocrine pot forma organe endocrine specializate . Celulele endocrine formeaz
cuiburi ( insule celulare din structura unor organe ca ovar , pancreas ) . Exist i celule
endocrine dispersate ubicuitar , intraepitelial formnd sistemul neuroendocrin difuz .
Din punct de vedere al originii celulele endocrine sunt :
- celule epiteliale ce secret hormoni cu aciune la distan
- neuroni ce secret neurohormoni sau neuromodulatori .
- paraneuroni secret mesageri chimici cu aciune local ( autocrin , paracrin ) .
Paraneuronul este o celul care din punct de vedere morfologic seamn cu o celul
receptoare , iar din punct de vedere funcional este o celul implicat n sinteza i secreia unor
amine i peptide mici .
Criterii conform crora paraneuronul este celul endocrin :
1. sintetizeaz i secret mesageri chimici sub aciunea unor stimuli prezentnd la polul apical
microvili lungi cu rol de receptor .
2. sunt celule cu granule de secreie n citoplasm .
3. celulele trebuie s aib ca mesager chimic amine i / sau peptide
4. toi paraneuronii au origine embriologic comun ( din crestele neurale ) .
EPIFIZA
Este localizat ntre corpul calos i coliculii cvadrigemeni superiori , ataat de tavanul
ventriculului III i legat de encefal printr-o tij numit habenul .
Din punct de vedere structural :
- este acoperit de o capsul conjunctiv ( pia mater ) ce trimite n interior septuri fine ce
compartimenteaz incomplet glanda .
- conine celule secretorii organizate n cordoane i cuiburi .
- este bogat vascularizat ( conine o reea de capilare fenestrate ) ; are cel mai abundent flux
sanguin din sistemul endocrin .
- este bogat inervat : majoritatea fibrelor sunt amielinice , simpatice fiind de fapt axonii unor
neuroni postganglionari al lanului paravertebral ( ganglionul cervical superior ) ; la aceste fibre
se adaug i fibre mielinice din nevrax , de la comisur alb posterioar sau de la nivelul
nucleului habenular (nc. epitalamic n care se nchide reflexul olfactivo-somatic)
Odat cu naintarea n vrst , se produc modificri n gland :
1. apar formaiuni chistice ( dilataii ) n parenchimul glandular
2. apar concreiuni calcare = depozite de fosfat i carbonat de calciu care se formeaz treptat
n parenchim ; aceste concreiuni au structur lamelar , cu aspect coraliform i pot fi localizate
chiar n parenchim sau spre spaiile pericapilare .
Concreiunile calcare se mai numesc : nisip cerebral , corpi psamoma , corpora arenacea ,
acervulus cerebri .
3. crete cantitatea de esut conjunctiv astfel nct lobulaia devine mai evident .
Exist 2 tipuri celulare n parenchimul glandular : pineanocite ( cele mai numeroase ) i celule
gliale ( interstiiale ) . Din punct de vedere structural glanda pineal este o gland de origine
nervoas .
Pineanocitele :

- nucleu eucromatic rotund ; citoplsm moderat bazofil

- nu se evideniaz corpusculi Nissl i nici neurofilamente deci pinealocitele nu sunt neuroni ;
citoplasma nu conine nici gliofilamente , deci nu sunt nici celule gliale .
- pinealocitele sunt considerate paraneuroni .
- au un corp lit cu 2 sau mai multe prelungiri care se orienteaz spre capilare i se termin
sub form de butoni .
- conin incluziuni de glicogen , lipide , incluziuni pigmentare i numai dup pubertate apar
incluziunile de lipofuscin ( pigment de uzur ) ;
- conin granule de secreie mici , de 100 nm ; n citoplasm exist enzime implicate n sinteza
de amine .
- ntre pinealocite exist spaii canaliculi ce comunic ntre ei i formeaz n structura glandei
un sistem labirintic cu rol de vehicul al substanelor ntre lichidul cefalo-rahidian i pinealocite ,
de a asigura funcionalitatea tuturor pinealocitelor din gland ( ventriculul III , cu lichidul cefalorahidian , d o prelungire numit recesus , n glanda pineal ) .
Celulele gliale :
- seamn din punct de vedere structural cu astrocitele fibroase .
- sunt localizate de obicei n jurul pinealocitelor , pe care le nconjur incomplet , sau n jurul
capilarelor .
Celulele secretorii , pinealocitele , secret 2 categorii de hormoni :
a. indolamine : melatonina ( principalul hormon al glandei ) .
b. peptide : arginin-vaso-docina , angiotensina
Rolul glandei n organism :
- la vertebratele inferioare este organ senzorial fotoreceptor , ce percepe lumina
- la mamifere rmne doar fotoperiodicitatea funciei ( adaptarea funciei secretorii la ritmul
circadian . La mamifere este transductor neuroendocrin : convertete un stimul nervos specific
ntr-un rspuns umoral . De asemenea deine o bogat inervaie pinealopet ( fibrele vin la
gland ) : fibre simpatice , care sunt conectate cu retina prin intermediul hipotalamusului .
n hipotalamus exist un nucleu suprachiasmatic cu ritm de descrcare endogen , inconstant
pe 24 ore i sincronizat cu ritmul circadian . Descrcrile de impulsuri cresc cnd este ntuneric
( lumin crepuscular ) .
n retin exist 2 sisteme fotoreceptoare : primul sistem mediaz perceperea luminii , iar al
doilea , cu activitate independent de primul , mediaz secreia epifizar . El declaneaz
impulsul nervos n raport cu intensitatea luminoas . Cnd afar este ntuneric se transmite un
impuls nervos pe tractul optic . O parte din fibrele tractului optic ajung la nucleul
suprachiasmatic din hipotalamus ce este conectat cu neuronii din coarnele laterale ale
mduvei toracale . Din mduv , pe eferena simpatic , impulsul ajunge la glanda pineal
( prin fibrele preganglionare care ajung la ganglionul cervical superior i de aici prin fibre
postganglionare la pinealocite . Sinapsa dintre fibra postganglionar simpatic i pinealocite
este mediat de norepinefrin ce produce descrcarea n circulaie a melatoninei .
Dac afar este lumin puternic , la nivelul celulelor fotoreceptoare , din sistemul al II lea se
constat o hiperpolarizare i nu se mai descarc impulsuri nervoase .
Rolurile secreiilor epifizare :

- reglarea tonusului SNC ( reglarea ritmului nictimeral ) ; efectul hipnotic al melatoninei induce
somnul artificial .
- posibile roluri : - efecte antigonadotrope supresia secreiilor de gonadotropi hipofizari cu
efecte antiovulatorii i de infertilitate .
- stimularea sistemului imun melatonina inhib creterea unor tumori
- melatonina este legat i de procesul de senescen odat cu naintarea n vrst
scade secreia de melatonin ( scderea ei intensific senescena .
TIROIDA
Are 2 lobi laterali unii prin istm ( esut glandular ) .
Are origine embriologic dubl :
- endodermal : din canalul tireoglos de la baza limbii
- ectodermal : din crestele neurale .
Canalul tireoglos se atrofiaz i se oblitereaz . n caz contrar se formeaz lobul piramidal
( fr implicaii patologice ) . Canalul tireoglos poate suferi transformri chistice , poate da
natere la esut tiroidian ectopic .
La exterior avem o capsul conjunctiv ce trimite septuri care delimiteaz lobulii tiroidieni .
Parenchimul este organizat n foliculi separai ntre ei de esut conjunctiv interfolicular . Peste
vrsta de 50 de ani n esutul interfolicular apar adipocite .
Exist o bogat reea vascular care se termin n vecintatea foliculilor tiroidieni . Exist i o
bogat inervaie vegetativ : fibre vegetative ce se termin i la nivelul capilarelor i la nivelul
epiteliului secretor .
Depozitarea cantitilor mari de hormoni ( extracelular ) se face la nivelul coloidului .
Depozitul din coloid asigur necesarul de hormoni pentru 2-3 luni de zile pentru un adult ( aa
se explic diferena dintre debutul bolii i apariia primelor semne clinice de hipotiroidism .
Foliculii tiroidieni au form i dimensiuni variate .
Foliculul :
- este o cavitate nchis delimitat de epiteliul simplu ( de obicei este cubic ) aezat pe
membrana bazal .
- cavitatea conine coloid ( mas omogen ) ; vacuolele ce apar la periferia coloidului sunt
artefacte de fixare .
- coloidul are drept component principal tiroglobulina glicoprotein cu greutate molecular
mare alctuit din multe reziduuri de tirozin , 140 / molecul de protein .
- tiroglobulina d coloidului caracter amfoter i caracter PAS pozitiv .
- coloidul este locul de depozitare hormonal i precursorul necesar sintezei .
Aspectul foliculilor variaz n raport cu activitatea desfurat de celule :
- n eutiroidie aspect de epiteliu cubic
- n hipotiroidism foliculi voluminoi , epiteliul are celule aplatizate , turtite , masa de
coloid e voluminoas .
- n hipertiroidism foliculii sunt mici , epiteliul este nalt , columnar , cilindric , iar
coloidul este redus .
n parenchimul glandular exist 2 categorii de celule :
1. tirocite ( celule foliculare )

2. celule C ( parafoliculare ) sunt celule clear cu citoplasm clar , mai mari i cu origine
ectodermal .
1. Tirocitul are citoplasm bazofil , nucleu cu nucleol proeminent .
- are polaritate distinct privind repartiia organitelor .
- roluri : sintetizeaz , secret , reabsoarbe i diger proteine deci are reticul endoplasmic
rugos foarte bine reprezentat ( cnd celule sintetizeaz tiroglobulina cisternele sunt dilatate ) .
- aparatul Golgi este localizat n vecintatea nucleului ; se poate gsi spre polul apical sau
bazal n funcie de activitatea celulei (aceast deplasare poart numele de vals golgian ) ;
aparatul Golgi completeaz sinteza .
- la polul apical exist microvili , putnd aprea i pseudopode .
- la polul apical mai exist i lizozomi ( primari i fagolizozomi ) .
- veziculele mici au origine golgian cu tiroglobulin sintetizat i sunt gsite la polul apical
- veziculele mari conin picturi de coloid endocitat ( formeaz fagolizozomii ) ; sunt localizate
la polul apical .
- rolul tirocitului este sinteza i secreia hormonilor tiroidieni iodai n mai multe etape .
Sinteza etape :
a. preluarea din circulaie de aminoacizi i monozaharide la nivelul membranei plasmatice
bazale prin transport activ .
b. n reticulul endoplasmatic rugos aminoacizii sunt nlnuii alctuind componenta proteic a
tiroglobulinei .
c. prima glicozilare a tiroglobulinei are loc n reticulul endoplasmatic rugos prin adugare de
reziduuri de manoz ; a II-a glicozilare are loc n ap. Golgi adugndu-se galactoz .
Apoi are loc mpachetarea n vacuole golgiene la polul apical i prin exocitoz se adaug
coloidul .
a. tirocitul preia din circulaie i I anorganic printr-o pomp de I ( mpotriva unui gradient de
concentraie i electric ; concentraia de iod intracelular este de 10 40 ori mai mare dect n
circulaie ) ; captarea de iod este stimulat de TSH .
Iodul , prin difuziune , ajunge la nivelul polului apical unde se oxideaz rapid trecnd n iod
organic . Procesul este catalizat de o peroxidaz , tiroperoxidaza lizozomal .
b. iodarea tirozinei din tiroglobulin se realizeaz extracelular n apropierea interfeei coloid
membran apical sub aciunea iodazelor ; rezult tirozine iodate MIT(monoiodotirozina) i
DIT(diiodotirozina) care rmn ataate n moleculele tiroglobulinei .
c. condensarea tirozinelor nsoit de formarea hormonilor tiroidieni ; hormonii rmn ataai de
moleculele de tiroglobulin
MIT + DIT ? triiodotironina
DIT + DIT ? tetraiodotironina
Secreia indus de necesitile organismului . Reabsorbia din coloid a tiroglobulinei cu
hormonii tiroidieni se face cu ajutorul microvililor i pseudopodelor . Pictura de coloid i
lizozomul primar formeaz un fagolizozom ce conine enzime proteolitice ce elibereaz
hormonii din molecula de tireoglobulin . T3 , T4 trec spre membrana plasmatic bazal i prin
difuziune ajung n snge .
Procesul de sintez decurge n 2 faze : exo- i endocrin .
Faza exocrin : sintez de tiroglobulin i exocitare n cavitate .
Faza endocrin : prelucrarea picturii de coloid i eliminarea n circulaie a hormonului .

1. Celulele parafoliculare sunt componente ale sistemului neuroendocrindifuz .

- sunt mai mari i mai rare dect tirocitele ;
- sunt mai numeroase la copil
- apar izolate sau n grupuri mici ; sunt localizate n afara foliculilor n esutul interfolicular
- n anumite situaii se pot gsi n grosimea membranei bazale a epiteliului .
- au citoplasm mai clar , mai palid .
- pot avea prelungiri n vecintatea capilarelor sanguine .
- nu au polaritate distinct n ceea ce privete dispunerea organitelor .
- conin mici granulaii de secreie de diametrul 150 nm care conin hormonul sintetizat de
aceste celule parafoliculare calcitonina ( tirocalcitonina ) este un peptid important pentru
meninerea concentraiei Ca i inhib mobilizarea srurilor de Ca din oase .
PARATIROIDELE
Sunt localizate pe faa posterioar a lobilor tiroidieni . Au origine endodermal , i sunt vitale n
organism pentru homeostazia Ca . Sunt n numr de 4 : 2 superioare i 2 inferioare . Pot varia
ca mrime i form , i adesea sunt incluse n capsula tiroidei .
Din momentul pubertii apar adipocite n gland i nr. lor crete cu vrsta ( reprezint 50-80 %
din volumul glandei la vrsta de 40 de ani ) .
Parenchimul este format din : grmezi celulare , cordoane i foliculi mici . Exist 2 tipuri de
celule : principale i oxifile .
1. Celulele principale au talie mic , sunt cele mai multe , sunt rotunde , poligonale.
- citoplasma are aspect vacuolar dat de incluziuni numeroase de glicogen i lipide .
- au caracteristicile unor celule ce sintetizeaz i secret proteine .
- au granule de secreie : mici ( mai mici de 200 nm ) i mari ( ntre 200 500 nm ) , care nu
difer ntre ele .
- granulele mici sunt localizate spre periferia celulei i coninutul lor este eliminat n mediul
intern prin exocitoz .
- granulele mari sunt localizate n plin citoplasm i reprezint depozitele de hormoni din
celul .
- rol : sinteza i secreia parathormonului ( hormon ce regleaz echilibrul fosfocalcic acionnd
pe os i la nivel renal i intestinal ) .
2. Celulele oxifile sunt mai mari i puine .
- citoplasma este intens acidofil cu numeroase mitocondrii .
- rol : necunoscut din punct de vedere endocrin sunt inactive
- apar ntr-un anumit moment n gland ( se vd dup vrsta de 5-7 ani )
- nr. lor crete progresiv cu vrsta : n perioada de senescen au o dispoziie nodulat tumor
like .
GLANDELE SUPRARENALE
Sunt localizate retroperitoneal la polul superior al rinichilor , n grsimea perirenal .
Au 2 componente ce difer ca origine structural i funcional :
- zona periferic = corticosuprarenala ( CSR ) cu origine mezodermic
- zona central = medulosuprarenala ( MSR ) cu origine endodermic .

1. CSR este indispensabil vieii

- este acoperit de o capsul conjunctiv subire care trimite n interior septuri , care nu dau
lobuli .
- dup modul de dispunere al celulelor secretorii distingem 3 zone : glomerulat , fasciculat i
reticulat .
Zona fasciculat este cea mai extins i cea mai clar . Celulele sunt organizate n cordoane
paralele , separate ntre ele de capilare .
- Cordoanele sunt alctuite din 2 iruri celulare .
- celulele sunt mai mari avnd n citoplasm mai multe picturi lipidice ce dau aspect vacuolar
citoplasmei . Celulele se numesc spongiocite
- Rol : sintez + secreie de glucocorticoizi : cortizol i androgeni .
- Principalul mecanism de control este corticotropina hipofizar .
Raportul ntre cele 3 zone variaz n funcie de vrst i de condiiile de via ale individului
( stressul ) .
n timpul vieii fetale : zona glomerulat lipsete , zona reticulat este foarte bine dezvoltat . n
copilrie i adolescen predomin zona fasciculat . n perioada adult avem o dezvoltare
egal ntre zona glomerulat i reticulat . La senescen are loc o transformare regresiv mai
evident la femei : devine dominant zona fasciculat i involueaz reticulata i glomerulata .
n condiii de stress domin zona fasciculat ( secreie de cortizol ) , fr s involueze celelalte
transformare progresiv .
Zona glomerulat conine celule dispuse sub form de arcuri , cordoane i cuiburi . Celulele
sunt mici cu citoplasma acidofil i rare picturi lipidice . Conine capilare sanguine fenestrate .
Nu este sub influena hipofizei .
Rol : sintez + secreie de mineralocorticoizi : aldosteron i dezoxicorticosteron , care
controleaz sistemul renin-angiotensin .
Zona reticulat - conine celule mici cu rare picturi lipidice .
- citoplasma este ntunecat , cu multe incluziuni de lipofuscin . Celulele sunt organizate n
cordoane scurte , anastomozate ntre ele se formeaz o reea cu ochiuri corespunztoare
capilarelor fenestrate .
- Rol : secreie de hormoni sexuali de tip androgenic i mai puin glucocorticoizi .
- Principalul mecanism de reglare : corticotropina hipofizar .
Hormoni sexuali ce particip la procesul de sexualizare sunt DHEA ( dehidroepiandrosterona )
i androstendiona .
Toate celulele glandei sintetizeaz i secret steroizi :
- conin multe organite cu enzime implicate n sinteza steroizilor : mitocondrii cu criste ireticul
endoplasmatic neted.
- celulele conin microvili .
- n citoplasm apar picturi lipidice .
- doar la celulele din zona reticulat exist multe incluziuni de lipofuscin
- granulele de secreie sunt absente nu se formeaz stocuri de hormoni n celul sinteza fiind
nsoit de secreie continu .
2. MSR
- este o gland mic , endodermic , anexat sistemului nervos vegetativ .

- este alctuit din neuroni postganglionari simpatici modificai .

- este alctuit din celule cromafine cu origine n crestele neurale , i care secret amine i
peptide mici . Celulele sunt dispuse n cordoane ramificate sau cuiburi ce vin n raport cu
capilare i venule postcapilare ( reea cu ochiuri ) .
- parenchimul este alctuit din celule cromafine i celule ganglionare .
1. Celulele cromafine sunt neuroni postganglionari S modificai fr dendrite i fr axoni .
- dau reacie pozitiv cu sruri de metale coninutul granulelor de secreie se oxideaz i
polimerizeaz dnd un compus colorat ntr-o soluie apoas de sare metalic Bicromat de K
sau clorit feric ( sunt celule feocromocite ) .
- Rol : sintez i secreie de catecolamine : epinefrin , norepinefrin i dopamin .
- la om exist un singur tip de celule cromafine care conin n citoplasm 2 categorii de granule
de secreie : granule cu epinefrin i cu norepinefrin ( sunt cele mai numeroase )
- controlul activ al MSR este exclusiv nervos : la fiecare celul cromafin ajunge o fibr
preganglionar simpatic ( sinaps colinergic ) .
- n granulele de secreie exist i ali compui :
- cromogranine ( aparin celulelor sistemului APUD ) proteine ce menin catecolaminele n
vezicule .
- ioni de Ca .
- ATP preluat din citoplasm .
- dopamin hidroxilaz cu rol n sinteza norepinefrinei .
2. Celulele ganglionare sunt puine i i menin forma , structura i funcia .

Curs 4

APARATUL GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este format din: ovar, tuba uterina, uter, vagin si glande anexe.
ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI
Ovarul are doua componente: corticala, de culoare roz-cenusie si medulara, de culoare
rosu-intens. Microscopic, de la exterior spre interior, ovarul este format din: epiteliu de
acoperire, albugineea ovarului, corticala si medulara. Corticala lipseste in dreptul hilului; la
acest nivel, epiteliul de acoperire se continua cu mezoteliul peritoneal.
1. Epiteliul de acoperire se numeste impropriu epiteliu germinativ Waldayer deoarece sa crezut initial ca in el se formeaza celulele germinative primordiale. El variaza ca aspect dupa
varsta.: pana la pubertate este simplu cilindric, in perioada fertila a femeii este simplu cubic, iar
dupa menopauza este simplu pavimentos. Aspectul epiteliului nu variaza sub influenta
hormonilor. Celulele au citoplasma putina. Nucleul se adapteaza formei (ovali, rotunzi
aplatizati) si este tahicromatic. In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care
degenereaza chistic rezultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de
suprafata ovarului, ramanand legate de suprafata printr-un pedicul fin. Aceste microchisturi nu
altereaza functia organului. Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenereze calcar.
2. Albugineea e considerata un fel de capsula alcatuita din tesut conjunctiv fibros cu rol
protector. Nici ea nu e influentata de hormoni. In anumite momente si la anumite femei,
albugineea poate sa sufere fenomenul de scleroza pasagera (ingrosare), afectand ovulatia.
Foliculul ia contact cu albugineea, care se subtiaza si are loc ovulatia cu ruperea albugineei.
Daca ea e sclerozata, nu se produce ovulatia si se pot forma chiar macrochisturi.
3. Corticala are aspectul cel mai heterogen datorita foliculilor pe cale de crestere. Pana
la pubertate contine doar foliculi primordiali, intre pubertate si menopauza toate tipurile de
formatiuni parenchimatoase, iar dupa menopauza are doar tesut fibros si se reduca ca
dimensiuni. Este formata din stroma si parenchim.
a. Stroma e un tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spino-celular,
cu predominanta celulara, putina substanta fundamentala si fibre de reticulina. Fibroblastele
din acest tesut au particularitati functionale: sunt foarte sensibile la actiunea gonadotropilor si a
hormonilor ovarieni. Ele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor parenchimatoase. Sub
actiunea hormonilor, fibroblastele se pot diferentia pe trei directii:
i. se transforma in celule tecale interne (celule endocrine in teaca foliculului care secreta
androgeni pana la androstendion)
ii. se transforma in miofibroblaste formand teaca externa foliculara; contractilitatea lor are
un rol important in ovulatie
iii. se transforma in glanda interstitiala a ovarului, care secreta estrogeni si progesteron,
dar care exista doar la animale, nu si la om.

b. Parenchimul este format din foliculi ovarieni, corpi luteali si corpi albicans. Foliculii ovarieni
sunt in numar de 400.000, din care doar 400-500 se maturizeaza (foliculi evolutivi), iar ceilalti
sufera procesul de atrezie (foliculi involutivi). Foliculii evolutivi sunt de patru feluri: primordiali,
primari (unilamelari si multilamelari), secundari (veziculari si antrali) si maturi (de Graaf).
4. Medulara este zona cea mai bine vascularizata, este acoperita, cu exceptia hilului, de
corticala si este formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc: vase de sange (artere
helicine, plexuri venoase dilatate si vase limfatice), fibre musculare netede diseminate, fibre
nervoase amielinice cu rol senzitiv (anexita doare), celule deciduale (celule mari cu glicogen),
celule interstitiale Berger si, uneori, vestigii ale canalului Wolff.
OVOGENEZA
In epiteliul celomic, in prima luna de viata intrauterina, apar celule germinative
primordiale.Dupa diviziunea mitotica in epiteliul celomic, aceste celule migreaza in crestele
genitale iar apoi vor popula viitoarea corticala ovariana. Aici aceste celule dau nastere la
ovogonii care continua sa se divida mitotic pina in luna a cincea ,cind exista 6 milioane de
ovogonii in cele doua ovare.In luna III o parte din ovogonii prin mitoza dau nastere ovocitelor
de ordinul 1,proces care se va incheia in luna VII. Aceste ovocite intra in prima faza a diviziunii
meiotice raminind in profaza ei si se inconjura de celule foliculare formind foliculii primordiali.
La nastere, fetita va avea doar 1,5 milioane de foliculi primordiali.Restul de 4,5 milioane
au suferit un proces de atrezie foliculara , care incepe din viata uterina si are loc la parametrii
mari atunci cind profilul hormonal al organismului se schimba ( ex: dupa nastere,dupa
pubertate ).
Ovocitul de ordinul I sufera procesul de meioza si se transforma in ovocit II si primul
globul polar.Ovocitul II mai sufera un proces de meioza, raminind in metafaza ei si asa e
expulzat in ovulatie. Primul globul polar involueaza si se autolizeaza sau e fagogitat de
macrofagele locale.
Dupa ovulatie, tuba uterina se aplica cu fimbriile si preia ovocitul II. Daca acesta nu e
fertilizat,nu-si definitiveaza diviziunea meiotica, se autolizeaza sau e fagocitat de macrofagele
locale. Daca e fertilizat isi termina diviziunea meiotica si se transforma in ovul si al II globul
polar. Obstruarea comunicarii catre uter, malformatii,aderente,pozitie inalta ale tubei uterine
duc la sarcina extrauterina tubara care nu poate fi dusa la termen .
STRUCTURA FOLICULULUI
Foliculul este format din componente de origine epiteliala- ovocitul, celule foliculare, lichid
folicular, zona pellucida si corpii Call-Exner-, si componente de origine conjunctiva- teci
foliculare si vase sangvine. Aceste doua componente sunt separate prin membrana Slavianski.
Foliculul primordial

Sunt cei mai numerosi, cei mai mici, localizati in corticala externa, imediat sub albuginee.
El contine doar un ovocit si un singur rand de celule foliculare, turtite, asezate pe o membrana
care separa partea avasculara de corticala inconjuratoare. Ovocitul are forma ovalara,
diametru de 2-5 microni, nucleu eucromatic (cz. nespiralizati) excentric, cu nucleol evident,
citoplasma acidofila, palida, cu aspect omogen (fin granulata). La microscopul electronic se
observa putine organite (mitocondrii, RE, complex Golgi), perinucleare, iar membrana prezinta

microvili. Celulele foliculare sunt turtite, cu citoplasma putina si nuclei tahicromatici. ele sunt
unite prin desmozomi si hemidesmozomi.
Foliculul primar unilamelar
Mai intai creste ovocitul, apoi celulele (proces de crestere asincron), rezultand un ovocit
si un singur rand de celule cubice foliculare. Ovocitul masoara 60 de micrometrii, nucleu mare
si eucromatic, cu nucleol. Citoplasma se incarca cu glicogen, avand aspect granulat, acidofila.
La ME se observa organitele care se dezvolta, se disperseaza in citoplasma si zonele Golgi se
dispun in citoplasma periferica, urmand un proces de secretie a GP din zona pellucida. Apare
un contur fin de zona pellucida. Zona pellucida apare striata pentru ca e strabatuta de microvilii
ovocitului si de prelungirile celulare foliculare unite prin jonctiuni gap. Celulele foliculare sunt
unite prin desmozomi, hemidesmozomi, iar membrana bazala separa formatiunile avasculare
de corticala inconjuratoare.
Foliculul primar multilamelar(FPM)
Este format din ovocit si mai multe randuri de celule foliculare care formeaza granuloasa
foliculara, teaca externa si teaca interna. Limita dintre granuloasa si teaca interna este clara
pentru ca incepe sa se formeze m. Slavianski. Ovocitul are 130 de microni, nucleu mare,
veziculos ( se numeste vezicula germinativa); nucleolul se numeste pata germinativa.
Citoplasma e acidofila, incarcata cu glicogen, avand aspect granulat. La ME apar organite
foarte bine dezvoltate cu aparatul Golgi in ectoplasma, membrana are numerosi microvili si se
vede mult mai bine zona Pellucida. Granuloasa este formata din celule foliculare de dimensiuni
crescute, poliginale, cu citoplasma palida si nucleu eucromatic pentru ca se incarca cu
incluziuni lipidice (h. sterolici). Pe membrana celulara apar receptori pentru FSH; celulele cu
receptori pentru FSH au ~1500 de receptori. FSH stimuleaza actiunea enzimatica a
aromatazei. Celulele care nu au receptori sunt conectate prin jonctiunea gap cu celelalte,
relizandu-se o stimulare de tip mesager secund. Secretia propriu-zisa de estrogeni incepe in
stadiul de FPM cu 6 randuri de celule granuloase. Aceasta secretie se face in teaca interna
unde rezulta androstendion care trece in celulele granuloasei si sunt substrat de aromatizare
rezultand estriol.Capacitatea de a transforma mediul androgenic in estrogeni conditioneaza
capacitatea foliculului de a ajunge la maturitate.
Teaca interna este formata din celule alungite , fusiforme cu citoplasma palida incarcata
cu incluziuni lipidice. Celulele tecale interne prezinta receptori pentru LH care stimuleaza
secretia de androgeni dar si de progesteron.
Teaca externa e formata din miofibroblaste cu filamente de actina , miozina ,filamente
intermediare de vimentina si desmina.

Foliculul secundar vezicular

Datorita secretiei de estrogeni crescuta, hormonul se acumuleaza extracelular pentru ca e
exocitat impreuna cu lichidul folicular. Astfel se disloca celulele din granuloasa si se formeaza
corpii Call-Exner inconjurati de celule foliculare dispuse radiar. Cavitatea e acidofila, contine
lichid folicular cu estrogeni, FSH cu GAG, cu proteine de legare a steroizilor, cu mici cantitati
de androgeni. Cavitatile conflueaza formandu-se cavitati mai mari, neregulate. In rest are
aceleasi componente.
Foliculul antral

Nu e matur pentru ca mai exista doua, trei cavitati mici si nu se gaseste in corticala
externa. Are o cavitate mare numita antru folicular. Secreta progesteron pentru ca e cu cateva
zile inainte de ovulatie si creste cantitatea de LH din sange. Progesteronul opreste diviziunea
celulara, granuloasa subtiindu-se foarte mult si acumulandu-se lichid. El are o structura polara,
la un pol gasindu-se ovocitul cuprins in cumulus ooforus (c.o.), la alt pol fiind antrul. In acest
stadiu se formeaza corona radiata. Ea si zona pellucida insotesc ovocitul pana in oviduct.
Foliculul matur
Masoara 2,5-5 cm, simtindu-se la mana. Structural e o vezicula polara, cu ovocitul cu z.
pellucida si corona radiata incluse in c. o. la un pol si antrul la celalalt inconjurat de o
granuloasa subtire (5-6 randuri de celule foliculare), teaca interna si teca externa. Ultimele
doua sunt vascularizate (granuloasa ramane avasculara pana la ovulatie). Corona radiata se
desprinde de granuloasa si floteaza liber in antrul folicular. Apare astfel stigma pe suprafata
ovarului (z. in care albugineea se subtiaza).
Ovulatia poate fi unica (o data pe luna) sau multipla (din cauze genetice, psihice,
medicamentoase-stimulatori de ovulatie, anticonceptionale daca sunt intrerupte brusc; daca
anticonceptionalele sunt intrerupte se produce ovulatia indiferent de ziua ciclului). In timpul
ovulatiei, au loc extravazari de proteine in interstitiu datorita LH care creste cu cateva zile
inaintea ovulatiei, producandu-se edeme-palpebral, la picioare, dimineata, creste concentratia
progesteronului, apar histamina, vasopresina, PG, colagenaza in lichidul folicular.
Progesteronul activeaza plasminogenul; plasmina permeabilizeaza membrana lizozomala si se
elibereaza colagenaza care lizeaza peretele folicular. Se contracta miofibroblastele din teaca
externa iar ovocitul e eliminat in tuba uterina. Datorita ruperii foliculare in ziua 14 poate aparea
o usoara sangerare.
Foliculii atretici
La foliculii mici (pana la multilamelar), procesul de atrezie e complet si duce la disparitia
completa a folicului. La foliculii mari, ovocitul degenereaza, se autolizeaza si dispare. In locul
lui se observa z. pellucida care se ingroasa si se faldureaza si ocupa cavitatea centrala a
foliculului. Granuloasa degenereaza prin procese de fragmentare si de liza a nucleului
(carionexis/carioliza) urmate de vacuolizari citoplasmatice si de autoliza. Celulele care nu au
degenerat se pot descuama si vor fi regasite in cavitatea centrala impreuna cu z. pellucida.
Tecile se hipertrofiaza si se desprind din ele insule de celule care vor forma glanda interstitiala
a ovarului, secretoare de androgeni.
Corpul galben

Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda
endocrina localizata tot in corticala. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte
din lichidul din antru. Datorita acestui fapt, foliculul se colabeaza si apare o formatiune
policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. Sangele se acumuleaza in cavitatea
foliculului restant si se coaguleaza, formandu-se un cheag care va fi invadat de tesut
conjunctiv. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. Urmatoarea faza este de
luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea
corpului galben), iar tecile devin teci luteine. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni, se
incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Apar vase de

sange printre celulele granuloasei. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile
din jurul granuloasei. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni.
Celulele tecale interne devin poligonale, se incarca cu incluziuni lipidice dar au
citoplasma mult mai intunecata. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. Daca nu
exista sarcina, un corp galben numit.......... incepe sa involueze in ziua 24 , iar involutia se
termina in ziua 28. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6
luni la parametrii maximi, apoi involueaza pana la termen. El secreta in aceasta perioada
relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana
determinand dezvoltarea soldurilor.
Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben
e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen. Apare astfel corpul albicans, formatiune ovalara
cu contur policiclic, cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Corpul alb
sufera un proces de degenerare hialina, fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza
cu coloranti acizi sau bazici, aparand palida. Treptat dispare dar cat exista , deformeaza
suprafata ovarului.
Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare, selectiei foliculilor care
vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. Initial cresterea foliculilor e
independenta de FSH, dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Cresterea se face in 120150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Selectia foliculilor care vor
intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu, iar selectia celor care se vor maturiza
se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare
concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular.
Ciclul ovarian are doua faze: faza foliculinica (dezvoltarea foliculilor si pregatirea
ovulatiei) si faza luteinica. Faza foliculinica are valoare fixa de 14 zile indiferent de durata
ciclului, astfel incat intre zilele 7-16 exista riscul de sarcina fie ca ciclul e de 21, 28, 35 de zile

Curs 5
Trimestru 2
Organele limfoide(limfopoietice)

1. Ganglionii limfatici
- aezai pe traiectul cilor limfatice, se aglomereaz in axil, regiunea inghinal,
mezenter
- la periferie are capsul conjunctiv, rezistent, n care predomin fibrele de
colagen(fii sau mnunchiuri), puin substan fundamental i rare celule, vase sau nervi
- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase i mpart zona cortical n loji
ganglionare(formaiuni mai mici)
a) Zona cortical :
- este mprit n loji i lojete
- foliculii limfatici i sinusuri limfatice perifoliculare (1, 2, sau 3 n fiecare lojet)
- foliculul prezint o zon cortical(la periferie) i o zon medular(centrul germinativ) n
mijlocul folicului
- zona cortical folicular e ntunecat pentru c are limfocite mature, cu nucleu mare,
tahicromatic(heterocromatin)
- zona medular folicular mai clar, cu puine celule, (limfoblati, plasmocite,
macrofage)
- celulele sunt aezate pe o plaj conjunctiv alctuit din
celule i fibre : celule reticulare de la care pleac prelungiri ce se pot ramifica, vin n contact
unele cu altele pseudo reea celular(citoreticul); nu fac anastomoze
- fibre subiri de reticulin ce se anastomozeaz reea
reticular adevrat
- stroma foliculului: citoreticul i reea fibrilar de reticuline, pe ea existnd limfocite i
limfoblaste
n folicul se afl capilare sanguine, nu exist vase limfatice.
Foliculii limfatici secundar(cu zon cortical i medular)se gsete n toi ganglionii
dup natere.
Foliculii limfatici primari se afl in ganglionii limfatici nainte de natere(nu au centru
germinativ).
Sinusurile limfatice perifoliculare
- au lumen neregulat
- au traiect sinuos
- peretele e format din celule endoteliale distanate tip de vas cu endoteliu
discontinuu . Printre celulele endoteliale se afl celule reticulere ce trimit prelungiri ce
traverseaz lumenul sinusului i ajung la peretele opus al sinusului.
n apropierea peretelui vascular se afl macrofage ce trimit i ele prelungiri ce strbat
lumenul vasului (ca i celulele reticulare).
Astfel de prelungiri n lumen ncetinesc circulaia limfatic prin ganglionul respectiv.
b) Zona medular :
este format din :

1) Cordoane celulare:

- au reea de susinere cu citoreticul i fibre de reticulin

- pe reea se afl limfocite mature, plasmocite, macrofage
- au un aspect ntunacet
2) Sinusurile limfatice mediane(cile cavernoase) au traiect spiralat
- au calibru neregulat
- au pereii cu endoteliu discontinuu
- au lumen traversat de prelungirile celulelor
reticulare i ale macrofagelor
c) Zona paracortical :
- e o zon ngust, aflat ntre celelalte dou
- stroma(reeaua de susinere) e aceeai
- pe strom se afl limfocite dispersate difuz, neorganizate, vase sanguine de tipul :
venule postcapilare cu endoteliu continuu(celule endoteliale cilindrice nalte)
- limfocitele sunt T(venite din timus) i formeaz zona timodependent a ganglionului
Foliculii din cortical i cordoanele celulare medulare au limfocite B i formeaz zone
timo-independente ale ganglion.
1) Venulele postcapilare - la acest nivel din snge limfocitele T trec endoteliul venulelor printre
celulele nalte, ajung n esutul conjunctiv stromal(n afara sngelui), sunt recaptate n
sinusurile limfatice, ajung din nou n snge astfel se descrie circulaia i recirculaia
limfocitelor ntre snge, esuturi i limf.Cel mai mult recircul limfocitele T.
2) Celulele dendritiforme sunt celule interdigitate, celule prezentatoare de antigen
- din corpul lor celular pleac prelungiri ce se ramific i sunt
asemntoare dendritelor
- se numesc interdigitale pentru c prin aceste prelungiri celulele vin
n contact unele cu altele
- se numesc prezentatoare de antigen pentru c rein antigenul
ptruns n organism, antigen ce va stimula funcia limfocitelor T ce secret limfokine
Circulaia sanguin :
- se realizeaz prin hil
- artera ptrunde prin hil n ganglion , se ramific n capilare i se distribuie foliculilor
limfatici i celulelor din medular
- sngele e recolectat de venule ce se colecteaz ntr-o ven unic ce prsete
ganglionul tot prin hil
Circulaia limfatic :
- ajung vase limfatice aferente la faa convex a ganglionului, ptrund ntre capsul i
cortical, formeaz un plex limfatic subcapsular, ajung n cortical n sinusul limfatic
perifolicular, de acolo n sinusurile limfatice medulare de unde ies din ganglion prin vasele
limfatice eferente din hil
Curentul limfatic n ganglion e foarte redus (vitez mic) cu scopul de a se reine in
ganglion toi microbii i elementele non-self reinute de prelungirile macrofagelor i celulelor
interdigitale i apoi fagocitate de macrofage.
Limfa care iese din ganglion e mai curat dect limfa care ptrunde n ganglion.

Inervaia :
- este bogat
- n ganglion ptrund nervi mielinici i ramificaii ramurile terminale
amielinice(controleaz toat activitatea celular)
Funciile :
- organe limfopoietice formeaz pentru organism limfocite B
- n zona germinativ au loc transformri blastice unde se formeaz noi limfocite ce ajung
n zona cortical, apoi n zona medular
- limfocitele B declaneaz procesul imunologic umoral n organism
2. Splina
- este situat pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatic
- are o capsul conjunctiv groas ce conine multe fibre de colagen, puine fibroblaste i
substan fundamental
- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare
netede) ce se ramific la ntmplare necompartimentnd complet splina i formnd teritorii
inegale ca mrime i ca form.
- septurile formeaz trabecule sau travee
- splina prezint o suprafa convex i un hil, are 3 sectoare: - pulpa roie(cea mai bine
reprezentat)
- pulpa alb(e mai redus)
- zona marginal ntre pulpa alb
i pulpa roie
- pulpa alb e reprezentat de mici puncte albe diseminate n pulpa roie
Vascularizaie :
La nivelul hilului artera i vena splenic sunt nvelite ntr-un manon comun fibros
conjunctiv; ele ptrund n splin unde artera se separ de ven iar teaca conjunctiv dispare.
Artera splenic se ramific i se nvelete de o teac de limfocite teac limfatic
periarterial(pentru c e n mijlocul tecii: artera splenic central). Arteriolele rezultate sunt
nvelite de o teac mai groas i formeaz corpusculul Malpighi. Arteriolele se divid mai
departe, apoi la ieirea din corpusculul Malpighi arteriola d natere la 5 artere pernicilate .
Acestea se ramific n continuare, pierd teaca limfatic din jur i capt o teac conjuctiv
elipsoid fiecare.
Elipsoidul are : macrofage, fibroblaste i fibre de reticulin. Din aceste ramuri arteriolare
rezult capilare sanguine nenvelite de nici o teac.
1) Teoria circulaiei nchise :
Sngele, ieind din capilare ajunge n sinusurile venoase ale pulpei roii, apoi n venule, apoi
n vena splenic ce iese prin hil. Sngele nu prsete deloc vasul sanguin.
2) Teoria circulaiei deschise :

Sngele din capilare iese n afara vasului n esutul conjunctiv ce inconjur cordoanele celulare
din pulpa roie. Apoi sngele se rentoarce n sinusul venos, apoi n venule, vena splenic(din
hil). Astfel sngele las n splin hematiile btrne ce trebuie distruse.
3) Teoria circulaiei mixte :
n splin exist zone cu circulaie deschis i zone cu circulaie nchis.
a) Pulpa alb prezint: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi.
Tecile au strom obinit(citoreticul i reea de reticulin). Pe strom sunt aezate
limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependent a splinei.
Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din :
- zona cortical ntunecat
- zona medular (centrul germinativ)
- capilare sanguine
- e populat cu limfocite B i reprezint zona timo-independent din splin
- conin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splin :
folicul limfatic cu arteriol).
b) Pulpa roie prezint : cordoane celulare Billroth i sinusuri venoase.
Cordoanele celulare au aceeai strom pe care se afl foarte multe tipuri de celule:
granulocite, agranulocite(limfocite/monocite), trombocite , macrofage, plasmocite, foarte rare
megacariocite.
Sinusurile venoase au calibru neregulat, traiect helicoidal i perete cu endoteliu
discontinuu: celule endoteliale la distan ntre ele, cu axul mare paralel cu axul lung al vasului;
pentru a fi meninute pe loc, n jurul lor se afl un cerc cu ulte fibre de reticulin(circulare) ce
solidarizeaz celulele.
c) Zona marginal prezint:

limfoid difuz

- reea de susinere reticulinic

- foarte mult vascularizaie
- limfocite dispuse izolat n ochiurile reelei formnd un esut
- are foarte multe celule dendritiforme

Funcii :
1. organ limfopoietic ce formeaz limfocite pentru organism
2. intervine n aprarea organismului n procesul umoral i celular prin limfocitele B i T
3. este locul principal de distrugere a hematiilor mbtrnite . Hematiile sunt reinute aici
i fagocitate de macrofage. Prin aceast degradare se elibereaz fier din hematii. Fierul trece
n snge i la nivelul mduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii.
Timusul
- are o capsul conjunctiv cu fibre de colagen, bogat n vase i nervi
- din capsul pleac septuri vasculo-nervoase ce mpart organul n lobi i lobuli
- lobulul este unitatea morfo-funcional
- timusul nu are foliculi limfatici

Lobulul timic
- are form cu margini neregulate
- are 2 zone: corticala i medulara
Lobulul are reea de susinere cu dubl origine:
- epitelial pentru c organul se dezvolt din pungile 3 i 4 branhiale (din endoderm)
- conjunctiv ce deriv din mezoderm
Reeaua de susinere
a) celulele epiteliale i modific forma, au prelungiri ce se ramific i vin n contact unele
cu altele citoreticul(celulele au form asemntoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar
citoplasma celulelor epiteliale conine tonofilamente i tonofibrile.
b) exist i citoreticul format de celule reticulare
c) reeaua reticular este alctuit din fibre de reticulin
(citoreticulul este o pseudoreea celular)
1. Corticala la periferie, nconjoar medulara, apare ntunecat
- conine multe limfocite mature n special T(sosesc din mduv pe cale sanguin)
- poate fi socotit centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T i
multe limfocite T mor pe loc(foarte puine limfocite T trec n medular i pe cale sanguin ajung
s populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice)
- prezint foarte multe capilare sanguine: ntre snge i limfaticele din jur se
formeaz bariera snge-timus cu urmtoarele straturi(dispre lumen spre populaia de celule
limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu
2. membrana bazal conjunctiv a vasului sanguin
3. lam subire de esut conjunctiv n care se afl o plac deas de fibre de
reticulin
4. membrana bazal a celulelor epiteliale din afar
5. 1-2 rnduri de celule epiteliale situate pe aceast membran bazal
Astfel se formeaz o barier de neptruns ntre snge i celulele limfatice T pentru ca
limfocitele T s fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge.
2. Medulara
- pe reeaua de susinere dubl sunt mai puine celule : macrofage,
limfoblati i limfocite mature n numr mai mare (ce trec din cortical).
- corpusculii Hassall : n numr variabil n fiecare lobul (cresc cu vrsta) , au
form rotunjit, ovalar, celule epiteliale ce i-au ncheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt
inerte) celulele se aeaz unele peste altele ca foile ntr-o ceap.
Unii corpusculi Hassall pot conine n mijlocul lor o substan hialin sau lichid sau
depuneri de calciu.
Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fr activitate
- prezena lor pune diagnosticul de organ
Funcii :
1. organ limfopoietic formeaz limfocitele T pentru organism
2. intervine n procesul imun al organismului, n special n imunitatea celular
3. funcia endocrin : secret timina, timozina cu rol de hormoni

Involuia timic : se dezvolt cel mai mult la pubertate apoi involueaz. esutul timic e
nlocuit cu esut adipos. La btrni exist insule timice nconjurate de adipocite.
Amigdalele
Sunt urmtoarele : palatine, faringian, lingual inel limfatic Waldeyer.
Amigdala palatin
- este acoperit de epiteliu bucal(pluristratificat pavimentos moale)
- epiteliul se nvagineaz li rezult cripta amigdalian(n fundul lor rmn resturi
alimentare sau microbi)
- epiteliul e strbtut de limfocite i alte celule sanguine
- n jurul criptei se gsesc foliculi limfatici secundari cu limfocite B(organ timoindependent), rare limfocite T la periferia foliculului.
Rol: limfopoietic i intervin n procesele locale de aprare
Amigdala faringian
- e acoperit de epiteliu pavimentos stratificat cilindric ciliat(!) de tip respirator
- sub epiteliu se afl foliculi limfatici secundari cu limfocite B
Amigdala lingual
- este acoperit de epiteliu de tip masticator(pavimentos pluristratificat cu zone de
cheratin i parakeratoz cu scopul de a o proteja)

esut limfatic difuz

- n corionul tuturor mucoaselor organelor cavitare: digestive, cile respiratorii, urinare, de
excreie
- limfocite rspndite la ntmplare n esutul conjunctiv al mucoaselor
Plcile Peyer

- se gsesc n intestinul subire(n special ileon)

- nu au capsul
- sunt alctuite din foliculi limfatici solitari sau grupai. Foliculii nu au
2 zone diferite, au aspect uniform(primar i secundar)
- au mai multe limfocite, B dar destul de numeroase limfocite T
- limfocitele B din plcile Peyer secret n principal imuoglobuline A
- pentru a fi stimulate au i ele celule prezentatoare de antigen(sunt
n epiteliul intestinal i se numesc celule M)

Curs 6
Trimestru 2
Cavitatea bucal

- este primul segment al tubului digestiv

- particip la : - articularea cuvintelor (limba, buzele i dinii)
- determinarea expresiei feei (muchii obrajilor)
- primul act al digestiei
- examenul cavitii bucale e obligatoriu ; se realizeaz la sfrit
- n aceast regiune i au originea aproximativ 5% din totalitatea cancerelor (destul de
mult) ; tumoarea malign trebuie cunoscut foarte bine de timpuriu
- este alctuit din urmtoarele elemente :
- vestibul (mrginit de buze i obraji)
- arcadele dentare i dinii
- cavitatea bucal propriu-zis ce conine
tavanul alctuit din palat dur i palat moale
podea din care proemin limba
istmul buco-faringian ce se deschide posterior n faringe
Structur histologic general

1. Mucoasa alctuit din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, keratinizat sau

parakeratinizat (are strat cornos iar celulele cornoase, dei au keratin, i pstreaz nucleii)
- lamina propria alctuit din esut conjunctiv lax
2. Submucoasa - esut conjunctiv lax
- conine glande salivare mici
3. Musculara
- muchi striai
4. Raport cu pielea i epiteliul respirator
Mucoasa
1. Masticatorie acoper palatul dur i gingia
2. De cptuire
- acoper pereii vestibulului (buze i obraji)
- e reprezentat i de mucoasa alveolar
- acoper podeaua cavitii bucale, faainferioar a limbii, palatul moale
3. Specializat (gustativ) faa superioar a limbii
1. Mucoasa masticatorie din palatul dur
- inextensibil, legat ferm de os
- epiteliu pavimentos stratificat keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat
- lamina propria alctuit din esut conjunctiv lax cu: strat papilar cu multe papile, capilare
sanguine, fibre nervoase, corpusculi Meissner; strat reticular (profund) alctuit din esut dens
semiordonat
- fibrile de ancorare cu epiteliul
Submucoasa palatului dur

- nu exist pe rafeul median i pe gingie

- e aezat pe osul palatin
- acolo unde exist, n partea anterioar are esut adipos i n partea posterioar are multe
glande salivare mici
2. Mucoasa de cptuire
- este extensibil i elastic i se adapteaz
- este alctuit din epiteliu pavimentos nekeratinizat cu trei straturi : bazal, spinos, superficial,
i celule din urmtoarele tipuri: keratinocite, Langerhans, melanocite, celule Merkel (receptori
mecanici).
- este alctuit i din epiteliu parakeratinizat
- lamina propria este alctuit din esut conjunctiv lax cu papile, conine fibre nervoase TNL ce
ptrund n epiteliu i corpi Meissner
Submucoasa
- este alctuit din esut conjunctiv lax
- este prezent cu excepia feei inferioare a limbii
- are benzi de colagen ceea ce implic o rezisten crescut
- are fibre elastice elasticitate necesar mai ales la obraji (pentru ca ei s nu fie mestecai)
- este legat de muchi sau de os
- conine glande salivare mici, ce se extind n muchi, vase sanguine, limfatice, nervi
Raporturi: cu mucoasa respiratorie, pielea, osul, arcadele dentare.

- Pe faa intern a obrajlor, n apropierea comisurii labiale, exist glande sebacee de

culoare galben (granulele Cordance)
- Mucoasa de cptuire prezint zone de trecere ntre mucoasa bucal i cea respiratorie
(pe faa posterioar a palatului moale) i ntre mucoasa bucal i cea digestiv (n faringe)
- orice zon de trecere ntre tipuri diferite de epitelii prezint o rat mai mare de diviziune
a celulelor, aceste zone avnd un risc mai mare de apariie a cancerelor (D.E. canalul cervical
al colului uterin i epiteliul extern al vaginului cancerul de col uterin

3. Mucoasa specializat
- se afl pe faa superioar a limbii
- este alctuit din epiteliu stratificat pavimentos
- lamina propria este un esut conjunctiv lax
1/3 posterioar corespunde bazei limbii
- este alctuit din esut pavimentos stratificat nekeratinizat cu cripte (invaginri adnci)

- lamina propria conine amigdalele linguale (aglomerri de foliculi limfatici) i glande

salivare mici
1/3 posterioar i 2/3 anterioare sunt separate de V-ul lingual anul terminal (vestigiu al
ductului tiro-glos)
2/3 anterioare corespund corpului i vrfului limbii
Papilele linguale
- sunt ridicturi ale epiteliulu i ale laminei propria de dedesupt
- axul lor conine esut conjunctiv lax, iar epiteliul lor este stratificat pavimentos
- sunt de patru tipuri: filiforme, fungiforme, circumvalate (nconjurate de un an la baz),
foliate (numai la sugari)
Papilele Filiforme
- sunt cele mai multe (pe toat suprafaa limbii), au form conic
- conin epiteliu stratificat pavimentos keratinizat
- nu au muguri gustativi, au rol mecanic
Papilele Fungiforme
- sunt mai rare pe suprafa, dar mai frecvente pe margini
- sunt formate din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat
- au muguri gustativi
Papilele Circumvalate
- sunt n numr de 8-12 situate anterior de V-ul lingual
- sunt alctuite din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat
- au muguri gustativi
- au glande salivare mici (von Elmer) n lamina propria

Mugurii gustativi
- se gsesc n epiteliul palpilelor fungiforme, foliate i circumvalate, precum i n epiteliul
faringian
- au un corp palid ovoidal, cu trei tipuri de celule la MICROSCOPUL OPTIC :
- de susinere (nalte)
- neuroepiteliale senzoriale (nalte)
- bazale (mici, scunde)
- celulele nalte converg spre suprafa i delimiteaz un por gustativ
- la fiecare por vin fibre nervoase senzoriale din nervii VII sau IX.

La MICROSCOPUL ELECTRONIC :
- celule de susinere ce conin granule de secreie (proteoglicani)
- neuroepiteliu ce prezint microvili spre por i unul singur e lung i gros (spre por)
Din celulele bazale (generatoare) apar celulele de susinere apoi celulele neuroepiteliale
cu microvili muli i celulele neuroepiteliale cu un microvil mare
Celulele cu un microvil mare elibereaz la polul bazal (spre fibra nervoas) osubstan cu
rol de madiator atunci cnd exist substane sapide.
- gustul acru e dat de substane acide (acioneaz prin canalul de K deschidere
depolarizare)
- substanele srate se presupune c ar aciona prin canale de Na deschidere
depolarizare
- substanele dulci i amare se pare c ar avea receptorii n membrana celulelor
neuroepiteliale
Muchii limbii
Sunt muchi striai extrinseci i intrinseci aezai pe 3 planuri : longitudinal, orizontal,
longitudinal, oblic.
Inervaia limbii
- motorie prin nervul XII
- senzorial : 2/3 anterioare prin nervul VII, iar 1/3 posterioar prin nervul IX
- senzitiv (tact, durere, cald, rece) : 2/3 anterioare prin nervul V, iar 1/3 posterioar prin nervul
IX
- vegetativ simpatic i parasimpatic pentru vase i glande salivare
- neuronii postganglionari simpatici se afl n ganglionul cervical simpatic, iar cei
postganglionari parasimpatici sunt intramurali

Dintele i structurile asociate

- exist dou tipuri de dini :
- dinii deciduali : (2 incisivi, 1 canin, 2 premolari)x4,
- dinii permaneni : (2 incisivi, 1 canin, 2 pemolari, 3 molari)x2
- sunt formai din
- perete dur : dentina acoperit de smal (acoper dentina la nivelul
coroanei) i cement (acoper dentina la nivelul rdcinii)
- cavitatea pulpar ce se continu cu canalul apical ce se deschide
prin foramen apical (la vrful rdcinii) conine pulpa dentar, vase i nervi
Smalul
- este un material extracelular foarte mult mineralizat, coninnd: 96% mineral de hidroxiapatit, 4% materie organic + ap

- e format din prisme adamantine + substan interprismatic

- ia natere numai n timpul vieii intrauterine de ameloblati
- prezint: - linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafaa smalului)
- tufele(?) smalului, care sunt neregulariti ntre smal i dentin
- liniile Retzius sunt de mai joas mineralizare (reprezint etape n depunerea calciului)
- matricea organic este alctuit din enameline i are rol n protejarea tufelor
Dentina
- este alctuit din 70% apatit
- prezint: - linii incrementale (de cretere) von Ebner (una e mai groas i se numete linia
Owen)
- tubuli dentinali (Tomes) : adpostesc 1 prelungire apical a unui odontoblast
(celul ce secret dentina)
- strat granulos (Tomes)
- lacune (Czermak)
- 30% materie organic cu 90% colagen I i 10% glicoz-amino-glicani i fosfo-proteine
Celulele
- sunt odontoblati cu: - corp cilindric ce conine retiul endoplasmatic rugos, aparat Golgi,
granule de secreie (secret colagenul,GLICOZ-AMINO-GLICANI, fosfoproteine), mitocondrii i
corpusculii abac
- odontoblatii particip la mineralizare
- prelungire (Tomes) n tubulii dentinali, microtubuli, microfilamente,
granule de secreie, mitocondrii
- complexe joncionale apico-laterale
- spaiile intercelulare sunt strbtute de fibre de colagen (von Korf) i
fibre nervoase

Pulpa dentar
- celulele sunt odontoblati la periferie, fibroblati, macrofage, mastocite, leucocite migrate
- matricea este format din fascicule mici de fibre de colagen, proteoglicani sulfatai i nu are
fibre elastice
Inervaie
- fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase)
- fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul i prelungirea apical a
odontoblastului

Vascularizaia
- reea capilar subodontoblastic din care pornesc anse capilare n stratul odontoblatilor =
capilare fenestrate, aezate pe o membran bazal
- prelungirile odontoblatilorvce sunt senzori de durere
Cementul
- este un esut similar cu osul
- realizeaz ataarea dintelui de osul alveolar
- este alctuit din 45-50% apatit, 50-55% colagen I i proteoglicani
- are zone acelulare i zone celulare reprezentate de cementocite
- nu este vascularizat i se hrnete prin difuziune de la nivelul alveolei dentare
Ligamentul periodontal
- este echivalent cu periostul osului alveolar
- are 3 componente:
1. esut conjunctiv dens alctuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement,
traverseaz spaiul dintre rdcin i os i ajung n os; fibre de oxytalan logitudinale (confer
elasticitate); fibroblati (secret sau resorb colagenul)
2. esut conjunctiv lax alctuit din fibroblati i vase sanguine, terminaii nervoase (vasele
au rol de hrnire prin difuzie a cimentului)
3. epiteliu alctuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltrii ligamentului
- are urmtoarele funcii: de ataare, suport, mobilitate, transmite forele mecanice de la dinte
la osul alveolar, n remodelarea osului, n nutriia cementului, n propriocepie, n erupia
dintelui

Alveola dentar
- este alctuit din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (inseia ligamentului
periodontal) i un strat lamelar
- osul de susinere alctuit dintr-un strat lamelar
Gingia
- conine mucoas masticatorie alctuit din epiteliu stratificat pavimentos (keratinizat,
nekeratinizat, parakeratinizat)
- epiteliul este ataat prin hemidesmozomi de o membran bazal ce ader de smal alctuind
acest dispozitiv de ataare epitelial (Gottlieb)
- lamina propria ce conine foarte multe papile conjunctive ce o ataeaz de epiteliu i fibre de
colagen ce o ataeaz de osul alveolar

- periodoniumul este format din urmtoarele elemente: cement, os alveolar, ligament

periodontal, gingie
- boala periodontal (paradontoza) afecteaz toate aceste componenete ce sunt
interdependente

Curs 7
trimestru 2

Tubul digestiv
Planul de organizare al tubului digestiv:
Mucoasa
- Este format din :
1. epiteliu de acoperire - ce vine n contact direct cu lumenul i este de dou tipuri stratificat
pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric. De-a lungul tubului digestiv exist i zone unde
tranziia nu se face brusc.
2. corion (lamina propria) - alctuit din esut conjunctiv lax, coninnd: celule imunocompetente cu activitate imunologic, capilare sanguine i limfatice ce preiau moleculele
absorbite, terminaii nervoase, glande.
3. musculara mucoasei - ce apare ca o ptur subire de musculatur neted. Este dispus pe
dou straturi : unul circular - intern i altul longitudinal extern; prin contracie d posibilitatea
realizrii unor micri ale mucoasei.
- Acioneaz ca o barier, protejnd organismul de migrarea unor celule neoplazice.
- Dintre componentele sale, epiteliul de acoperire difer de la un segment la altul.
- La anumite nivele mucoasa formeaz evaginri sau invaginri:
evaginrile sunt formate de viloziti (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa i
submucoasa), cu rol n creterea suprafeei de contact al mucoasei cu coninutul lumenului
invaginrile formeaz: a) glande: - ptrunde spre corion fr a depi musculara
mucoasei i formeaz glande mucoase
- depete musculara mucoasei i ptrunde pn n
submucoas formnd glande submucoase
- au rol n creterea suprafeei de secreie
b) canale de excreie ce strbat toat grosimea peretelui
digestiv i ajung la ficat i pancreas
Tunica submucoas
Din punct de vedere structural e format din esut conjunctiv moderat dens la nivelul
cruia numrul de celule e sczut fa de corion. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen i
cteva fibre de elastin.
- apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv i vase limfatice;
apare esut limfoid ca noduli ; gsim plexul intrinsec Meissner, iar la nivelul esofagului i
duodenului glande

Tunica muscular

- cu excepia prii superioare a esofagului i a sfincterului anal extern, este alctuit din esut
muscular neted
- se organizeaz n dou straturi : unul circularintern i altul longitudinal extern
- contraciile musculaturii circulare asigur micorarea lumenului tubului digestiv, comprimnd
coninutul i amestecndu-l cu sucurile digestive
- contraciile musculaturii longitudinale genereaz undele peristaltice ce asigur progresia
coninutului
- prin ngroarea musculaturii circulare se formeaz sfinctere digestive (sfincterul faringoesofagian este striat)
- ntre cele dou straturi de musculatur se afl esut conjunctiv lax ce conine vase i plexul
nervos Auerbach
Tunica extern
- este format din esut conjunctiv cu vase i nervi
- poate fi adventice sau seroas
- adventice este dac este alctuit din esut conjunctiv lax ce nconjur structura i o
ancoreaz de organele vecine: esofagul toracic, rectul, duodenul, colonul ascendent, colonul
descendent au adventice; n rest organele tubului digestiv au seroas
- seroasa este esut conjunctiv acoperit de mezoteliu (esut epitelial simplu pavimentos)-foia
visceral a peritoneului
Vascularizaia
- vasele provin de la nivelul esutului conjunctiv din adventice i de la nivelul mezourilor
- cele mai mari arteriole se afl n tunica submucoas i au dispoziie longitudinal
- arteriole cu aceai dispoziie, dar de calibru mai mic se afl i n tunica extern
- din ele pornesc ramuri spre mucoas i muscular, n mucoas formnd plexuri periglandular
iar n intestin formnd capilare fenestrate n axul vilozitii
- venulele postcapilare se vars n vene i acestea se afl n tunica submucoas, trec n
tunica muscular i apoi n tunica extern
- circulaia limfatic ncepe prin capilare limfatice ce se ramific n submucoas (sunt
prevzute cu numeroase valvule) apoi ajung n muscular i apoi n tunica extern
esutul limfoid
- poate apare sub dou forme : esut limfatic difuz i esut limfatic n foliculi
- apare iniial n structura corionului, ulterior se poate extinde i n submucoas

a) esutul limfatic difuz

- se afl la nivelul corionului, predomin limfocitele T , conine monocite, plasmocite,
eozinofile, mastocite
- asigur corionului sediul major n procesele de aprare la nivelul tubului digestiv
b) esut limfatic n foliculi

- apare iniial n mucoas i se poate extinde pn n submucoas

- foliculii pot fi izolai (solitari): esofag, stomac-regiune piloric, intestin subire i gros
grupai : ileon (plci Peyer), apendice
- conin limfocite T i limfocite B
- n epiteliul de acoperire ce se afl n dreptul agregatelor nodulare se afl celule M cu rol n
iniierea rspunsului imun local
- acest esut are la polul apical microfalduri sau microvili n funcie de momentul funcional al
celulei; microvilii sunt mai lungi, mai puini ca la celulele absorbante
- corpul celulei e adnc invaginat de limfocite migrate sau de pseudopodele unor monocite
La apariia n lumenul intestinal a antigenului, celulele M preiau prin endocitoz molecula
de antigen i o elimin n spaiul extracelular adiacent unde se afl limfocite migrate i
pseudopodele monocitelor. Aici antigenul este preluat de monocite prezentatoare de antigen,
care le prezint limfocitelor adiacente . Limfocitele migreaz apoi n nodulii limfatici din corion,
apoi prin duct toracic n circulaia sanguin. Limfocitele sunt readuse n corion prin circulaia
sanguin. Limfocitele se difereniaz n plasmocite ce secret imunoglobulinele i n special
Imunoglobulina A.
Imunoglobulina A interacioneaz cu receptorii specifici ce se afl la baza celulei
epiteliale, ptrund i traverseaz celula epitelial. n timpul traversrii Imunoglobulina A se
completeaz cu o glicoprotein secretoare ce protejeaz Imunoglobulina A de aciunea
proteolitic a enzimelor din tubul digestiv. Imunoglobulina A se afl n glicocalix, spre lumen.
Inervaia
- este asigurat de sistemul nervos vegetativ i de plexurile intramurale
Plexurile intramurale:
- se ntind de la esofag pn la sfincterul anal intern pe toat lungimea tubului digestiv
- au un numr mare de neuroni aproximativ 100 de milioane de neuroni
- neuroni sunt asemntori din punct de vedere funcional cu cei din sistemul nervos central i
pot aciona independent de aciunea SNC constituie creierul tubului digestiv
- iniial s-a considerat c ele reprezint eferena vegetativ, ulterior demonstrndu-se c muli
neuroni de aici nu sunt conectai cu fibrele preganglionare
- reprezint partea componenet a SNC migrat n peretele tubului digestiv cu capacitatea de
a funciona independent
- plexurile menin legtura cu SNC, legtur prin fibre vegetative
- realizeaz un control local al activitii tublui digestiv, control ce poate fi influenat de centrii
din nevrax
- asigur: controlul secreiei exo i endocrine al mucoasei digestive, controlul microcirculaiei
din tubul digestiv, controlul motilitii tubului digestiv, reglarea rspunsului imun
- e alctuit din ganglioni mici ce conin 3 pn la 50 de neuroni, neuroni ce pot fi din punct de
vedere funcional de mai multe tipuri, conin fibre nervoase amielinice ce stabilesc conexiuni cu
ganglionii i formeaz o reea, conin celule gliale n numr mai mare dect neuronii,
asemntoare unor astrocite fibroase, cu rol n desfurarea rspunsului imun din peretele
tubului digestiv, secretnd interleukine i unele exprim antigeni din clasa 2 de
histocompatibilitate

- neuronii sunt : afereni intrinseci, interneuroni, motori se ofer posibilitatea realizrii unor
reflexe scurte locale
- neuronii afereni intrinseci vor forma componenta aferent a reflexului local
- interneuronii fac legtura dintre cei afereni i cei locali
- neuronii motori sunt excitatori sau inhibitori
- axonii neuronilor motori se pot distribui direct la efectori sau indirect folosind o celul
intermediar din tubul digestiv, o celul endocrin, celul din sistemul imun (mastocit), celul
intermediar Cajal (nu sunt neuroni, dar au capacitatea de pace-maker i susin activitatea
spontan a tubului digestiv)
- conexiunile plexurilor se realizeaz prin :
fibre senzitive, n cazul parasimpaticului, prin
fibre vagale cu originea n ganglionul nodal al vagului; duc informaiile de la organele digestive
n nevrax, sunt stimuli de distensie, variaie de compoziie chimic
fibre senzitive simpatice ce au originea n
ganglionul spinal, sunt stimulate de durere, informaiile ajung n nevrax, de unde prin eferen
influeneaz neuronii din plexul intramural
fibre parasimpatice cu efect excitator pe
neuroni motori din plex
fibre simpatice ce sunt fibre postganglionare
adrenergice i se distribuie direct la neuronii secretori, direct spre efector (musculatura sau
vase sanguine)
Patologie
- lipsa sau distrugerea selectiv a neuronilor motori din plexul mienteric
1. Atalazia :
- leziune a neuronilor motori din plexurile intramurale ce se afl la nivelul esofagului, leziune
de tip inhibitor
- ca urmare, sfincterul cardia i musculatura esofagian nu se mai relaxeaz, se produce o
dilatare a esofagului terminal prin hipertrofia musculaturii esofagiene ce se vor manifesta prin
vrsturi, reflux esofagian etc.
2. Boala Hirschprung
- leziune inhibitorie a neuronilor motori, leziune congenital, selectiv de la nivelul colonului
sigmoid, rect
- rmne contractat tot colonul sigmoid i rectul
- constipaie rebel care din cnd n cnd, la intervale de zile sau sptmni este urmat de
scaune abundente
- distensie abundent nsoit uneori de dureri abdominale datorit acumulrii gazelor
- megacolon

Esofagul
- este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult
- se afl cea mai mare parte n cavitatea toracic, cu un traiect abdominal de 2-4 cm
strbtnd diafragma

Mucoasa
- este mai groas dect n restul tubului digestiv, are un epiteliu stratificat pavimentos
nekeratinizat alctuit din 1-3 straturi de celule bazale
- celulele de deasupra celulelor bazale conin granule de keratohialin
- cnd mucoasa esofagian e supus traumelor mecanice granulele de keratohialin pot
realiza zone de keratin
- mai exist i alte tipuri de celule: 25% din indivizii sntoi au i celule ce aparin
sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea apariiei n condiii patologice de carcinoame
cu celule mici, originare n mucoasa esofagian
8% din subiecii normali au melanocite, cu posibilitatea
producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene
- n stratul bazal se afl celule Langerhans
- uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viaa embrionar, formaiune numit
"Esofag Barret" , cu risc de declanare a inflamaiei i ulceraiei n caz de reflux gastroesofagian
- tranziia spre epiteliul gastric e brusc, realizndu-se la 1-1,5 cm deasupra orificiului cardial
Corionul mucoasei
- este alctuit din esut conjunctiv formnd spre epiteliu papile conjunctive nalte la contactul
cu acestea
- esutul conjunctiv este mai srac n celule
- apar glande esofagiene mucoase doar n partea inferioar i partea superioar a esofagului
- glandele esofagiene sunt glande simple, tubulare ramificate, de tip mucos, produsul mucos
eliminndu-se n lumenul esofagului
- conine esut limfatic nodular, noduli ce apar n jurul canalelor de excreie ale glandelor i la
nivelul jonciunii eso-gastrice
Musculara mucoasei
- este alctuit n cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale
- partea inferioar a esofagului are i strat circular intern
- apare mai groas cnd se organizeaz pe dou straturi
Submucoasa
- are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului
alimentar
- esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat
- o parte din venele esofagului se deschid n venele gastrice formnd o anastomoz portocav, astfel nct o presiune crescut sau sczut n sistemul port exist repercusiuni asupra
venelor esofagiene
- glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate n superioar a esofagului ,
sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretnd un mucus acid
- canalele lor de excreie se deschid n lumenul esofagului
- canalele de excreie au o parte dilatat cnd se deschid n lumen chisturi esofagiene
(partea dilatat e obstruat de mucus)
- celula mucoas predomin n aceste glande
- mai exist celule secretoare de lizozim, pepsinogen i oncocite, care sunt celule epiteliale
alterate, exist abia dup vrsta de 50 de ani

- oncocitele sunt celule cu citoplasma abundent, granular, eozinofil, mitocondrii, suferind

un proces de alterare
Musculara
- n superioar a esofagului e alctuit din fibre musculare striate
- n a doua ptrime apar i fibre musculare netede, proporia lor crescnd pe msur ce se
apropie de mijlocul esofagului
- n ultimele dou ptrimi musculatura este exclusiv neted
- esutul muscular se organizeaz pe cele dou straturi, inclusiv la nivelul musculaturii striate

Stomacul
- este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia i pilor, cu rol de rezervor de
alimente, cu o important funcie exocrin (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrin : peptide
i amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz
- are rol n procesele de digestie i de absorbie: unii ioni, apa, unele medicamente
Mucoasa

a) Epiteliul
- din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardial, regiunea fundic i a
corpului, regiunea piloric cu antrum i canal piloric
- formeaz cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cnd stomacul se destinde
- la suprafa se afl anuri puin adnci ce delimiteaz ariile gastrice
- la nivelul fiecrei arii gastrice se afl numeroase orificii cripte(foveole) gastrice, ce sunt
invaginri ale epiteliului de acoperire
- epitelii simple cilindrice
- epitelii de acoperire formate dintr-un rnd de celule celule mucoase de suprafa
- acest tip de celule se afl i la nivelul criptelor
- celulele mucoase de suprafa : au form cilindric, nucleii uor oval i situat pre polul bazal
al celulei; citoplasma are mucin spre polul apical dnd o culoare palid, are apical granule de
secreie mici delimitate de membrane golgiene i dense la fluxul de electroni; are reticul
endoplasmatic rugos n zona bazal, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afl
supranuclear; are microvili scuri; pentru cele ce delimiteaz criptele gastrice numrul de
granule de secreie este sczut; au rol n secreia de mucus neutru o parte n sucul gastric, iar
alt parte formeaz o pelicul protectoare de mucus ce protejeaz mucoasa de apariia
ulcerului gastric
b) Corionul
- are coninut mare n celule imunocompetente i n foliculi limfocitari solitari n regiunea
piloric
- are coninut n glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice
- valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitar

- glandele gastrice sunt simple, tubulare i ramificate, clasificndu-se dup regiunea n care se
afl : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice
- glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundic i a corpului gastric
- ntre criptele gastrice i glandele gastrice se creaz un anumit raport
Regiunea cardial
- criptele sunt puin adnci, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen larg
Regiunea piloric
- cripta e adnc, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glanda e scurt, sinuoas cu lumen larg
- ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomin celulele mucoase)
- ocazional exist : celule parietale ce secret HCl, celule secretoare de lizozim, celule
endocrine(n regiunea piloric), celule nedifereniate
Regiunea fundic i corpul gastric
- cripta e puin adnc, 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate n partea profund, cu lumen ngust
- aici gsim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale
(pepsinogen, zimogene), celule nedifereniate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin
difuz
- glanda gastric este alctuit din corp, col ce vine n raport cu cripta, baz

i) Celulele mucoase ale colului:

- Se afl printre celulele parietale n partea superioar a glandei gastrice propriu-zise,
seamn foarte bine cu celulele mucoase de suprafa, au nucleul situat spre polul bazal i e
rotund
- citoplasma din zona nucleului e mai puin intens bazofil, cu coninut crescut n reticul
endoplasmatic rugos
- granulele de secreie de la polul apical sunt mai puin dense la fluxul de electroni
- au rol n secreia mucusului acid
ii) Celulele parietale:
- se afl pe toat lungimea glandei
- predomin n partea superioar a glandei
- apar izolate sau n grupuri mici
- sunt celule sferice sau piramidale cu nucleu mare, rotund, central, pot fi binucleate
- citoplasma este intens acidofil
- polul bazal e n raport cu membrana bazal
- polul apical comunic cu glanda, gnu atinge suprafaa epiteliului
- are mitocondrii, reticul endoplasmatic neted bine organizat
- reticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi slab reprezentat, sunt situate spre polul bazal
- apare un sistem canalicular cu microvili i altul tubulo-vezicular ce are membrane netede ce
sintetizeaz rezerve membranoase ce pot fi transferate la nivelul canaliculelor formnd
microvili
- celula e implicat n sinteza i secreia de HCl

- n sintez sistemul canalicular e bogat, cu microvili , iar sistemul tubulo-vezicular e aproape

absent
- n repaus sistemul canalicular e redus, numrul microvililor e sczut, iar sistemul tubulovezicular e intens reprezentat
- celulele mai secret i factor intrinsec
- conin mult anhidraz carbonic
- preia prin difuziune CO2 din snge , formeaz acidul carbonic(H 2CO3), disociaz n ioni de
hidrogen i de bicarbonat, acesta din urm ntorcndu-se n mediul intern, iar cel de H este
pompat activ la nivel apical datorit pompei hidrogen/potasiu (omeprazolul inhib activitatea
pompei)
- clorul e transportat activ de-a lungul celulei parietale
- prin combinarea hidrogenului i clorului se formeaz HCl la suprafaa sistemului canalicular ,
la nivelul microvililor
- celulele au receptori pentru histamin, gastrin
- factorul intrinsec este o glico-protein indispensabil absorbiei la nivelul ileonului de
vitamin B12
- aclorhidria poate fi provocat de : lipsa celulelor parietale, anemia perinicioas Birmer
- n ficat se afl depozite importante de vitamin B 12

Curs 9

FICATUL. PANCREASUL.

FICATUL: - este cea mai mare glanda din organism

- la nou nascut reprezinta circa 1/30 din greutatea corpului
- la adult este a 50-a parte din greutatea corpului
- este un organ vital, incapsulat, parenchimatos
- contine o importanta populatie celulara (de origine epiteliala majoritatea =
hepatocite) alaturi de tesut conjunctiv in cantitate mica.
UNITATEA MORFOLOGICA A FICATULUI
1. Lobulul hepatic clasic - reprezinta aria din parenchimul hepatic a carei sange e drenat
de o vena centrolobulara; el are forma de prisma poliedrica (hexagon), cu lungimea de 2 mm si
diametrul de 1mm.
- la nivelul prismei, hepatocitele sunt dispuse sub forma unor placi
sau lame celulare care au dispozitie radiara, in centrul sau aflandu-se venula hepatica
terminala numita vena centrolobulara.
- placile sunt perforate, ramificate, anastomozate intre ele, alcatuind o
retea tridimensionala in care se afla o retea de capilare sanguine numite sinusoide si o retea
de ducte biliare.
- pe o sectiune transversala, lobulul are forma unui poligon in
unghiurile caruia se gasesc spatiile portale Kiernan
- la periferia lobulului se formeaza placa limitanta ce reprezinta
un rand de hepatocite care circumscriu periferia lobulului; placa limitanta vine in raport direct
cu tesutul conjunctiv din spatiul portal, formand un perete aproape comtinuu care e perforat
doar de ramificatii vasculare si ducte biliare.
- hepatocitele formeaza cordoane ( grosimea e limitata la 1
hepatocit); oricarui cordon ii corespund cel putin doua randuri de hepatocite; intre ele se
gasesc canaliculi biliari.
- spatiile portale au marimi variate si contin minim trei elemente
( triada portala): a. interlobulara care aduce sange oxigenat, v. interlobulara care provine din
vena porta si canal biliar interlobular care preia bila; pe langa triada mai exista si vase limfatice
si fibre nervoase vegetative.
-delimitarea lobulului hepatic clasic este dificila deoarece contine
putin tesut conjunctiv.
2. Acinul portal Sabourin
- reprezinta aria din parenchimul hepatic a carei bila e
drenata de un canal biliar in spatiul portal.
- are forma triunghiulara iar in centrul lui se afla un canal biliar
din spatiul portal
- in unghiurile triunghiului se gaseste cate o vena centrolobulara
din trei lobuli adiacenti.

3.Acin hepatic Rappaport - este unitatea functionala propusa de anatomopatologi; in conditii

de scadere a concentratiei de oxigen in sange, modificari de necroza ischemica apar in
hepatocitele din vecinatatea v. centrolobulare;
- este aria din parenchimul hepatic a carei vascularizatie si
drenaj biliar sunt asigurate de acelasi vas sanguin si acelasi canal biliar; are forma romboidala
cu doua arii adiacente prin baza lor (o margine a unui lobul hepatic clasic); prezinta doua vene
centrolobulare in varfuri.
- se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: (I)
una in vecinatatea axului scurt al rombului, (III)una in vecinatatea v. centrolobulare si (II) una
intre ele;
- diferente metabolice: hepatocitele din zona I primesc sangele
cu cel mai mare continut in oxigen si substante nutritive, ele fiind cele mai active metabolic; la
nivelul lor se constata depozitarea glucozei in glicogen, sunt primele la care se realizeaza
depolimerizarea glicogenului, sunt

primele care realizeaza semne de regenerare in conditii de lezare a parenchimului, sunt

primele care vin in contact cu toxinele absorbite la nivelul tubului digestiv, sunt primele afectate
in staza biliara.
- hepatocitele din zona III primesc sangele cu cantitatea cea
mai mica de oxigen si substante nutritive; sunt primele care raspund la ischemie prin leziuni de
tip necrotic; hepatocitele din aceasta zona sunt mai putin expuse la ischemie si staza biliara.
80% din populatia celulara e reprezentata de hepatocit. Acesta are durata de viata de 150
de zile, forma poliedrica, dimensiune de 30 micrometrii si i se descriu trei tipuri de suprafete:
a. suprafete care vin in raport cu capilare sinusoide numite poli vasculari sau suprafete
sinusoidale;
b. suprafete care vin in raport cu hepatocite invecinate, dar care pe o anumita distanta
delimiteaza intre ele un spatiu pentru a forma canalicul biliar numite pol biliar sau suprafata
biliara a hepatocitului;
c. suprafete intercelulare ce sunt suprafete de hepatocit care vin in raport cu alte
hepatocite fara a delimita un canalicul biliar.
Aspectul hepatocitului la M.O.:
- nucleul:- unul sau doi; in mod obisnuit uninucleat;
- central, rotund, eucromatic, diploid:
- frecvent se intalneste poliploidie (nucleu tetraploid);
- intre gradul de poliploidie si volumul nucleului este un raport direct
proportional;
- in 25% din cazuri hepatocitele sunt binucleate:
provin din cele uninucleate la nivelul carora se produce diviziunea nucleului fara segmentarea
citoplasmei;

- numarul celulelor binucleate creste progresiv cu varsta si in cadrul

proceselor de regenerare
- numarul de mitoze e mic in ficatul normal

-procesul de diviziune e inhibat de existenta unor glicoproteine in

glicocalixul hepatocitelor
- aceasta caracteristica nu se pastreaza in procesul de regenerare
- citop.- e fin granulata datorita incluziunilor citoplasmatice
- tinctorialitatea variaza in raport cu pozitia hepatocitului in lobul si cu dieta
alimentara (la persoanele bine hranite este bazofila)
- apar numeroase incluziuni de glicogen si lipidice
- in HE are aspect vacuolar dat de incluziunile de glicogen
- in fixarea cu glutaraldehida si osmiu, se observa glicogenul cu tenta
rosiatica si incluziunile lipidice colorate in negru
- glicogenul se coloreaza cu albastru de toluidina
Aspectul hepatocitului la M.E.:
- este o celula polarizata, bogata in organite celulare al caror grad de dezvoltare
depinde de activitatea hepatocitului;
-RER: - se concentreaza spre polul sinusoidal
- are corespondent in MO corpii Berg = imagini punctiforme, bazofile din
citoplasma
- au loc sinteze de proteine de uz extern
- dupa sinteza, proteinele ajung in corpii Golgi de unde sunt exocitate
spre polul vascular; proteinele sintetizate nu raman in citoplasma
- sintetizeaza albumine, globuline, proteinele din LP, factori de coagulare
- poliribozomi :
- apar sub forma de spirala, rozeta
- au rol in sinteza proteinelor de uz extern
- REN: - este dispersat in citoplasma sub forma de tubuli ramificati si
anastomozati intre ei
- comunica cu RER

- apare corelat cu functiile de sinteza care tin de activitatea exo si endocrina a hepatocitului si
in procesele catabolitice
- intervine in: metabolismul glicogenului, sinteza de colesterol, in
procesele de detoxifiere si inactivare ce se realizeaza prin oxidare si conjugare
- aici se conjuga medicamentele: antihistaminice, anticonvulsivante
- se inactiveaza hormonii steroidieni
- in procesele de conjugare intervine citocromul B 450
- exista o relatie directa intre administrarea de medicamente si durata
de viata a REN

- participa si la formarea bilei, a acizilor biliari si a bilirubinei

conjugate

- in hepatocit din colesterol se sintetizeaza acid colic si

chenodezoxicolic; acestia se conjuga in REN cu aa. taurina si glicina si formeaza acizii biliari
conjugati; la pH-ul alcalin al bilei se gasesc sub forma de saruri biliare
- este sediul bilirubinei conjugate (glicuronidata); bilirubina provine din
biliverdina care se formeaza in macrofagele din splina si in celulele Kupfer
- bilirubina neconjugata este conjugata in REN cu acid glucuronic
- cand hepatocitul nu e capabil sa preia bilirubina neconjugata apare
sindromul icteric
-mitocondrie:
- rotunde/ovale, dispersate
- numar mare: peste 1000/hepatocit
- in hepatocitele de la periferie, numarul mitocondriilor este mai mare
decat in hepatocitele de langa v. cetrolobulara
- complex Golgi:
- se gasesc spre polul biliar
- este un organit multiplu (50 de CG/hepatocit) sau unic cu mai multe
ramificatii
- rol: excretie proteine sintetizate, formarea LP deversate in sange,
formarea lizozomilor
- lizozomii:
- sunt corpii peribiliari, apar la polul biliar al hepatocitului
- au aspect foarte heterogen
- rol: procesele catabolice, catabolismul substantelor exogene,
incluziunilor, organitelor celulare perimate; substantele obtinute sunt refolosite in procesele de
sinteza, deci lizozomii au rol in mentinerea parenchimului hepatic
- stocheaza ioni sub forma de feritin-like
- in conditii patologice cantitatea de ioni poate fi crescuta:
hemosideraza, hemocromataza
- peroxizomi:
- sunt localizati in vecinatatea polului vascular alaturi de REN, sau in
vecinatatea polului biliar
- sunt rari in hepatocitul normal (200-300)
- rol: procese oxidative ( enzima marker: catalaza); alte enzime:
alcool dehidrogenaza; asigura sinteza de acid uric, B oxidarea acizilor grasi cu lant lung,
procesul de gluconeogeneza
-incluziuni de glicogen:
- rozete, mai numeroase la periferie
- aspect: variaza cu : ritmul circadian si dieta alimentara (incluziunile
sunt crescute cand dieta este bogata)
- incluziuni lipidice:

- au caracter tranzitoriu
- apar dupa ingestia de alimente, dispar la cateva ore

- in anumite conditii numarul lor creste: in perioada de sarcina, in

lactatie, in etilism cronic: steatoza hepatica
Membrana hepatocitului contine domenii specializare spre pol biliar si vascular: la acest nivel
hepatocitul formeaza microvili. Ei au rol in marirea de sase ori a suprafetei de schimb dintre
hepatocit si capilarele sinusoide.Intre polul vascular si capilarul sinusoid exista spatiul Disse
perisinusoidal. Acesta are dimensiuni de 150-200 A. El contine:
-fibre conjunctive de reticulina
-micrivilii hepatocitelor
-celule perisinusoidale: Ito, pit (cu gauri)
-celule hematopoietice ( in viata fetala , pot reaparea in anemii cronice la adult )
Celulele Ito = lipocite = celule interstitiale = celule stelate. Ele sint considerate fibroblaste
modificate. Sunt rare in ficatul adult normal (1 celula Ito la 25 de hepatocite). Au urmatoarele
caracteristici:
-au organite citoplasmatice slab dezvoltate, ce contin insa numai picaturi lipidice
- au raporturi apropiate cu benzile de reticulina
- au prelungiri care vin in contact cu hepatocitele fara a realiza jonctiuni si care
inconjura peretele sinusoidelor din vecinatate sau dupa ce prelungirile strabat un cordon de
hepatocit
- rol: - secreta colagen de tip III (sta la baza organizarii fibrelor de reticulina din
spatiul Disse)
- in conditii patologice creste cantitatea de tesut conjunctiv; colagenizarile din
spatiul Disse reprezinta rezultatul celulelor Ito
- secreta un factor de crestere al hepatocitelor
- depoziteaza lipide si vitamina A exogena
- in timpul vietii fetale au rol hematopoietic
In conditii patologice, celula Ito se poate transforma fibroblast, adipocit, celula hematopoietica
(sufera deci modificari de fenotip).
Celulele pit: - sunt rar intalnite in ficat
- sunt descrise numai la M.E.
- prezinta granule de secretie care au diametrul de 300 de nm, deci sunt celule
endocrine
- azi se considera ca ele nu au rol endocrin ci sunt de fapt o varianta de limfocite
circulante numite limfocite mari granulare
- rol: killer
Specializari ale membranei spre polul biliar
Hepatocitele prin membrana lor participa la delimitarea canaliculului biliar. La acest nivel
membrana contine microvili. In citoplasma corespunzatoare se gasesc numeroase filamente de
actina, care circumscriu canaliculul (ele influenteaza diametrul canaliculului biliar). De-o parte
si de alta a zonelor membranei care delimiteaza canaliculul se gasesc jonctiuni stranse care
fac impermeabila......; ea trece deci doar prin canalicul. Exista o cantitate mare de ATP-aza,
PAL, Ag specifice ce permit identificarea polului biliar.
Tesutul conjunctiv al ficatului
- se gaseste:- la nivelul capsulei Glisson

- in structura septurilor conjunctive ce compartimenteaza parenchimul in lobi si

lobuli; aceste septuri inconjura vase, canalicule si fibre nervoase
- se continua sub forma unei retele alcatuita din fibre de reticulina = retea de
sustinere pentru parenchim
- rol: mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide
- prin procesul de hiperplazie si hipertrofie a tesuturilor restante ficatul se poate
reface deoarece are o mare putere de regenerare (1 luna de zile-70% din parenchim se
regenereaza); alaturi de proliferare celulara, prolifereaza si tesutul conjunctiv, ducand la fibroza
hepatica; procesul de fibroza debuteaza in spatiul portal Kiernan; cand in urma leziunii
prolifereaza tesutul conjunctiv, apar septuri noi conjunctive care impiedica raporturile cu
capilarele sinusoide si ductele biliare; in prima faza apar tulburari de irigatie; septurile au efect
restrictiv asupra proliferarii hepatocitelor, pierzandu-se arhitectura normala a hepatocitului si
ducand la dezorganizare.
Vascularizatia ficatului
- primeste aprox. 1/4 din debitul cardiac
- are o dubla vascularizatie: 1.functionala
2. nutritiva
-1. e asigurata de v. porta, reprezinta 75% din totalul vol. sanguin hepatic
- rol: aduce sange cu subst. nutritive (+toxine), produsi de degradare ai Hb din splina,
secretia endocrina a pancreasului
- 2. e asigurata de a. hepatica cu ramurile ei (25% din volumul sanguin al ficatului)
- rol: aduce sange cu oxigen pentru hepatocit
V. porta si a. hepatica urmeaza un sistem de ramificatii: ultimele ramificatii ale a. hepatice se
deschid in ultimele ramificatii ale v. porte din lobulul hepatic adica in capilarele sinusoide
(contin amestec de tip venos-arterial).
Capilarele sinusoide formeaza in lobul o bogata retea intralobulara. Sangele in ele curge de la
periferie catre v. centrolobulara.
Particularitatile structurale ale capilarelor sinusoide
- diametru mare: 10-30 microni
- peretele lor e format din endoteliu discontinuu si lamina bazala alcatuita din fibre de
reticulina ce formeaza o retea laxa in jurul endoteliului
- la nivelul endoteliului mai apare si o a doua categorie de celule: celulele Kuppfer; endoteliul
fiind discontinuu si lamina bazala redusa, peretele sinusoidelor nu realizeaza o bariera intre
polul sinusoidal al hepatocitului si capilar, plasma venind in raport direct cu hepatocitul.
- celula endoteliala:- alungita, cu nucleu oval care proemina spre lumen
- au rare organite citoplasmatice

- numeroase vezicule de pinocitoza

- intensa activitate de transport
- contin numeroase fenestre fara diafragma, adeseori grupate
- celula Kuppfer: - forma stelata
- este componenta a sist. mononuclear fagocitar
- localizare: la locul unde capilarele sinusoide se anastomozeaza

- intotdeauna bombeaza spre lumenul capilarului

- are organite citoplasmatice bine reprezentate, contine REN, alaturi de
numerosi lizozomi, fagolizozomi si corpi reziduali
- incorporeaza timidina tritiata, deci se pot divide
- rol: sinteza de proteine de export
- ponderea lor in producia de proteine de export e mult inferioara celei
realizate de hepatocite (5%)
- rol principal: in procesul de imunitate; ele contin receptori pentru Ig si
complement; secreta citokine, IL1, TNFR; are rol fagocitar (eritrocite batrane sau deformate);
daca se realizeaza splenectomie, activitatea de fagocitoza a eritrocitelor se amplifica mult la
nivelul celulelor Kuppfer
Vase limfatice: sunt bine reprezentate in spatiul extalobular la nivelul capsulei si la nivelul
septurilor (insotesc ramificatiile septurilor numai pana la periferia lobulului. O parte din lichidele
din spatiul perisinusoidal nu patrund in sinusoid ci merg in spatiul Mall = spatiul dintre placa
limitanta din lobulul hepatic si tesutul conjunctiv periportal.
Sistemul canalicular biliar
Se clasifica in 2 categorii mari:
1. cai intrahepatice
2. cai extrahepatice
1. pot fi: a. intralobulare: canalicule biliare si pasaje Hering
b. extralobulare: canale perilobulare, interlobulare, lobare; la iesirea din lobul
canaliculul devine canal
Structura cailor biliare
- canaliculele biliare intralobulare initial nu au perete propriu
- prin impregnare argentica sau met Gomery se observa cum canaliculele comunica intre ele
- pasajul Hering este zona care face legatura intre canaliculele biliare si canalele biliare din
spatiul portal; corespunde placii limitante; au perete propriu din epiteliu simplu pavimentos sau
cubic inconjurat de fibre de reticulina
- caile extralobulare: perete alcatuit din epiteliu pe MB cu tesut conj. fibros alaturi; epiteliul
variaza de la simplu cubic la simplu cilindric;
- caile extrahepatice au peretele alcatuit din 3 tunici: mucoasa, musculara si adventice
- epiteliul de acoperire: simplu cilindric; apar celulele secretoare de mucus
- corion: contine fibre elastice, infiltrate limfoide si glande de tip mucos

- particularitati: - canalul cistic prezinta la nivelul lumenului numeroase pliuri spiralate cu ax

muscular
- canalul coledoc - epiteliul de acoperire are in plus si celule endocrine care
secreta somatostatina; stratul muscular care este discontinuu devine continuu si se ingroasa,
formand sfincterele Oddi, Boyden.

PANCREASUL ENDOCRIN SI EXOCRIN

Componenta exocrina: - este cea mai voluminoasa (peste 45% din volumul pancreasului)
- structural se organizeaza sub forma de glanda tubulo-acinoasa
ramificata
- functional se aseamana cu glanda parotida: secretia este de tip seros;
se diferentiaza prin:
- lipsesc celulele mioepiteliale
- lipsesc ductele striate
- alaturi de celulele secretorii se observa celulele centroacinoase care nu e altceva decat o
portiune intraacinara a ductului intercalar
- celulele din acini: - piramidale
- au polaritate morfologica si functionala
- la polul apical se gasesc granule de zimogen cu
amestec de proenzime ce se activeaza in lumen
- sistemul canalicular: - are ducte: a. intercalare
b. interlobulare
c. 2 canale pancreatice: Wirsung si
Santorini
- aspect structural: seamana cu cel biliar
a. epiteliu simplu cubic si fibre de
reticulina
b. epiteliu simplu cilindric si tesut
conjunctiv fibros
c. idem b. + fibre musculare netede
Componenta endocrina: - 1,5% din volumul pancreasului
- 2 componente: 1. insulele Langerhans = gramezi de celule
endocrine
2. celule endocrine: - izolate
- in grupuri mici printre celulele
acinilor si canalelor excretorii
1.- numar mare la nivelul pancreasului: 1 milion concentrate spre coada; primeste o cota
importanta din sangele arterial (20% din sangele pentru pancreas ajunge la nivelul insulelor).

- circulatia arteriala: sistem vascular de tip portal = sistem port insulo-acinar; consta in :
arteriole aferente care ajung la periferie, se capilarizeaza, iar capilarele iriga in cascada
insulele; capilarele se strang in arteriole eferente care parasesc insulele si se capilarizeaza in
jurul acinilor;
- celulele insulare fac parte din celulele endocrine cu inervatie directa; acest lucru este
valabil cam pentru 10% din celulele insulare; jonctiunile gap cupleaza celulele insulare (10%)
Metode de imunocitochimie: 2 tipuri de celule endocrine: I.minore si II.majore.
I.- celule secretoare de VIP
- celule cu secretie mixta: enterocromatina
- contin granule de secretie cu: serotonina, motilina, substanta P

- sunt componente ale sistemului neuroendocrin difuz

II.- celule secretoare de insulina si amilina (moduleaza actiunea insulinei) = celule B; sunt cele
mai voluminoase celule din insule; se concentreaza la centrul insulei;
- celule secretoare de glucagon = celule A; 25% din insule; predomina la periferie
- celule secretoare de somatostatin = celule D; 5-10%; sunt la periferia insulei; au granule
omogene putin dense
- celule secretoare de polipeptid pancreatic = celule PP = celule F; la periferie sunt cele care
se pot gasi in peretele acinilor si ductelor excretorii.

Aparatul urinar

Curs 11

Rinichiul

- este nvelit de o capsul fibroas groas, cu fibre de colagen n mnunchi, puin substan
fundamental i foarte rare fibroblaste
- are o form caracteristic cu fa convex i hil renal
- are dou zone: medulara (spre hil) i corticala (spre partea convex)
Zona medular
- este format din piramidele Malpighi i piramidele Ferrein
Piramidele Malpighi - sunt 8-10 pentru fiecare rinichi, au vrful spre hil i baza spre
partea convex
Piramidele Ferrein pleac de la baza fiecrei piramide Malpighi, sunt n numr de 200300 pentru fiecare piramid Malpighi i au baza ctre baza piramidei Malpighi
Zona cortical
- are trei zone :
1. Cortex cortici este o zon ngust fiin partea cea mai extern a
rinichiului 2. Labirintul cortical - este un esut renal aezat printre piramidele Ferrein,
separndu-le ntre ele
3. Coloanele Bertin aezate intre piramidele Malpighi, separndu-le
ntre ele
Lobul renal este alctuit din piramida Malpighi i toate piramideleFerrein ce pleac de la
baza piramidei Malpighi i toate zonele corticale adiacente, fiind delimitat de dou artere
interlobare, ramuri ce provin din artera renal
Lobulul renal este format dintr-o piramid Ferrein i zona labirintic nconjurtoare i zona
de cortex cortici de deasupra , fiind delimitat de dou artere interlobulare, ramuri ale arterei
interlobare
Nefronul
- un rinichi are aproximativ 1-3 milioane de nefroni care gnu se refac dac sunt distrui (apare
esut conjunctiv cicatricial)
- e alctuit din corpusculul renal Malpighi i cile urinifere (tubi) : tub contort proximal, ans
Henle, tub contort distal
- n cortical se afl corpusculii, tubii contori proximali, tubii contori distali
- n medular se afl ansele Henle (mai lungi)
Corpusculul renal Malpighi

- are diametrul de 200 m, cu doi poli funcionali: unul urinar (iese filtratul urinar primar), i unul
vascular (intr i ies arterele din corpuscul)
- are o component vascular, capsula Bowman ca nveli
- componenta vascular este alctuit din arteriol aferent, glomerul renal (ghem de capilare
intracapsular) i arteriola eferent
Arteriola aferent
- este ram din arteriola interlobular, are intim, medie, adventice
- media are fibre musculare netede ce pierd miofibrilele din sarcoplasm, creia i se adaug
reticulul endoplasmatic rugos foarte dezvoltat, aparat Golgi dezvoltat i multe mitocondrii
- celulele sunt de form poliedric, fibrele musculare netede sufer o transformare epiteloid
i secretorie (apar granule de secreie ce secret renina)
- LEI(?) dispare n zona de tranformare epiteloid astfel nct renina s ajung din zona de
transformare mai repede n snge
- apare o bogat reea nervoas cu fibre terminale amielinice pentru celulele secretorii
Arteriola aferent
- ptrunde n corpusculul renal prin polul vascular i se ramific n 4-5 ramuri scurte ce
formeaz anse capilare cu bucla orientate ctre polul urinar i rezult o reea anastomotic
(anastomozele sunt rare). Se formeaz o lobulaie vascular intracorpuscular, fiecare ans se
consider un lobul vascular
Peretele capilar
a) Endoteliul este format dintr-un singur rnd de celule unite strns ntre ele (jonciune
pentalaminat, zonula adherens, jonciune desmozomal) cu citoplasma coninnd fenestre
(orificii neacoperite) epiteliul se numete lamina fenestrata
b) Stratul subendotelial este amorf, fr structur , cu glucoz-amino-glicani i proteo-glicani,
avnd rol n schimbul dintre snge i spaiul extravascular
c) Membrane bazal este alctuit din esut conjunctiv i se unete cu membrana bazal a
foiei viscerale a capsulei Bowman formnd mpreun lamina densa
- la microscopul electronic lamina densa are trei straturi: un strat mijlociu ntunecat alctuit din
fibrile fine de colagen IV, dou straturi intern i extern clare la fluxul de electroni cu foarte rare
fibre de colagen, dar au multe molecule de heparansulfat
- lamina densa este un filtru pentru snge n vederea formrii urinei primare, trecnd numai
anumite tipuri de molecule
- cele dou membrane bazale se separ i creeaz mici spaii cu celule speciale mezangiale.
Totalitatea celulelor mezangiale formeaz mezangiul intracorpuscular
- celulele mezangiale au corpul mare, cu nucleu rotund, muli lizozomi (hidrolaze acide). Din
corpul celular pleac prelungiri ce ajung pn n lumenul capilarului.
- sunt celule de aprare local, prin prelungiri ele fagocitnd particulele strine (n lizozomi).
Numrul prelungirilor crete n glomerulo-nefrite.

Arteriola eferent
- prsete corpusculul prin polul vascular n unghi ascuit cu arteriola aferent, avnd un
perete format din intim, medie, adventiie
- n medie doar un numr mic de celule sufer transformri epiteloide i secretorii
- la ieirea din corpuscul, media prezint sfincter mic (regleaz circuitul sngelui n interiorul
corpusculului, regleaz formarea cantitativ a urinii)
- lumenul ei este mai ngust dect al arterei aferente
Capsula Bowman
- are dou foie : extern (parietal) i intern (visceral) una n continuarea celeilalte la polul
vascular
- ntre cele dou foie se gsete spaiul urinar ce colecteaz prima urin format (filtratul) ce
trece apoi prin polul urinar n tubul contort proximal
- Foia extern delimiteaz fiecare corpuscul la periferie, prezint membran bazal ce se
continu la polul urinar cu membrana bazal a tubului contort proximal i la polul vascular cu
membrana bazal a capsulei bazale; pe faa ei intern se gsete un rnd de celule epiteliale
turtite (orientate spre spaiul urinar)
- Foia intern o continu pe cea extern la nivelul polului vascular, membrana sa bazal se
unete cu membrana bazal a capilarului glomerular (lamina densa); epiteliul aezat pe faa
dinspre spaiul urinar este alctuit din podocite = celule cu piciorue (un singur rnd)
- podocitul are citoplasma bogat n organite celulare, de pe faa intern pornesc prelungiri
celulare ramificate, se prind pe lamina densa (ultimile ramuri) i rezult un spaiu
anfractuos(ntre lamina densa i podocite) = labirintul subpodocitar
Funcia corpusculului renal
Colecteaz sngele pentru a se forma urina primar, sngele trecnd prin bariera de filtrare
(lumen spaiu urinar) :
1. lamina fenestrata
2. spaiul subendotelial
3. lamina densa i mezangiu
4. labirint subpodocitar
5. spaiile dintre corpurile podocitelor
Prin aceast barier trec apa, glucoza (molecule mici), proteine mici (masa molecular
70000), ioni (Na+, K+, etc) n diferite concentraii i ajung n spaiul urinar, apoi n tubul contort
proximal
Filtratul urinar primar e foarte mare i trebuie redus. Procesul de reducere are loc n tubii
uriniferi.

Tubul contort proximal

- se gsete n totalitate n cortical, ncepe la nivelul polului urinar, are dou segmente unul n
continuarea celuilalt: segment contort (convolut), i segment drept , ambele avnd aceai
organizare: membran bazal conjunctiv(continuarea membranei bazale a foiei externe a
capsulei Bowman), 7-8 celule nefrocite ce delimiteaz lumenul tubului
Nefrocitul este o celul nalt, cu membran celular, nucleu, citoplasm, membrana
celular are 3 domenii diferite ca funcie: la polul apical are microvili=marginea n perie.
Pe aceast margine se afl enzime ce produc energie: ATP-aza de membran, fosfataza
alcalin etc. Marginea microvilar e marginea de resorbie.
- segmentul lateral al membranei celulare prezint jonciuni GAP, zonul adherens, zonul
desmozomal
- domeniul bazal prezint nvaginri adnci ce creeaz compartimente citoplasmatice ce conin
mitocondrii
- nucleul este rotund, mare, cu nucleol central, bogat n eucromatin
- citoplasma este abundent, cu multe organite celulare: supranuclear se afl lizozomii,
aparatul Golgi, centrul celular ; n toat citoplasma avem reticul endoplasmatic rugos i
ribozomi liberi, iar bazal avem mitocondrii
Mitocondriile sunt foarte lungi, cu axurile mari paralele ntre ele, perpendiculare pe
membrane bazal cu aspect de palisad. Au creste mitocondriale abundente i sunt foarte
active.
Tubul contort proximal are ca funcie principal resorbia:
- fr energie pentru ap, se resorb toate moleculele de glucoz, toi aminoacizii i toate
proteinele (cu energia eliberat din marginea microvilar), ioni(Na +, K+, cu consum energetic)
Aceste molecule resorbite sunt prelucrate n lizozomi o parte, traverseaz celula, trec prin
polul bazal cu consum energetic (din mitocondrile bazale), i ajung n circulaia sanguin prin
capilarele de lng membran.
Funcia excretorie la acest nivel se exprim prin excreia creatininei i a coloranilor
ptruni n organism.

Ansa Henle
- cele mai multe se gsesc n medular, continu tubul contort proximal, are un bra subire,
bucl i bra gros ascendent
Braul descendent are lumen ngust, peretele este format din membran conjunctiv
(continu membrana tubului contort proximal) ce are pe faa intern celule scurte turtite fr
microvili apicali manifestnd un proces de resorbie redus.
Bucla i braul ascendent au un lumen mai larg, membrana conjunctiv cptuit spre
lumen cu microvili apicali, n acest loc resorbindu-se Na, Cl rezultnd un mediu hipertonic local
pentru urina definitiv.

Tubul contort distal

- se afl n totalitate n corticala renal, continu ramura ascendent a ansei, prezint un

segment drept i un segment contort
- este alctuit dintr-un lumen mai larg, peretele are membran bazal conjunctiv care spre
lumen are un singur rnd cu 8-10 celule ce delimiteaz lumenul, celule cu muli microvili
apicali, aici avnd loc un proces de resorbie mai activ (apa, H +, NH+4).
Funcia tubului contort distal este controlat de aldosteron (secretat de zona glomerular
a corticosuprarenalei). Se menine echilibrul mineral Na +-K+.
Partea convolut se afl n dreptul polului vascular. Aici peretele se modific zonal i se
numete macula densa. Modificrile const n : celulele epiteliale devin nalte i aezate n
palisad, nucleii sunt situai spre polul bazal, apar mai multe organite n citoplasm; secret
puin renin ; ea controleaz celelalte celule secretoare de renin.
Tubii colectori Bellini
- se afl totdeauna n medulara renal printre ansele Henle, aparin nefronului (dup unii
autori). Dup alii tubii colectori Bellini sunt primul segment al cilor urinare, dar tubii colectori
Bellini au alt origine embriologic dect formaiunile nefrotice.
- au lumen larg, peretele format din membran conjunctiv (15-20 de celule epiteliale nalte cu
microvili, aezate pe un singur rnd
n ei se ncheie resorbia urinar i aici se formeaz urina definitiv hipertonic.
Funcia lor este controlat de ADH . Lipsa ADH determin o afeciune numit diabet
insipid.

Aparatul juxtaglomerular
- se gsete la polul vascular al corpusculului renal
- este alctuit din: arteriol aferent i eferent n unghi ascuit, macula densa cu baza
triunghiular (format cu cele dou artere) , mezangiul extracorpuscular = lacis, pernua polar,
format dintr-un grup de celule aflate n interiorul triunghiului, active secretor
- n componena aparatului mai intr i o reea nervoas bogat n jurul celor 4 formaiuni (cu
terminaii amielinice)
Funciile sunt urmtoarele : mecanic de a controla circuitul sanguin din interiorul
corpusculului renal i prin urmare de a controla cantitatea de urin, endocrin de a secreta
renina
Renina ajunge n snge unde acioneaz asupra angiotensinogenului transformndu-l n
angiotensina I (decapeptid), aceasta devine (sub aciunea unei enzime secretat n plmni)
apoi angiotensina II (octapeptid) ce stimuleaz secreia de hormini din corticosuprarenal

(aldosteronul) ce controleaz funcia tubului contort distal, meninnd astfel echilibrul mineral
din organism (raportul Na+/K+).

Vascularizaie
Artera renal ptrunde prin hil, se mparte n arterele interlobare ce urc prin mijlocul
coloanelor Bertin pn la baza piramidelor Malpighi . Aici d natere la dou ramuri principale :
arterele arcuate i arterele interlobulare. Arterele arcuate nconjur piramidele Malpighi (partea
concav a arterei este spre baza piramidei) . Din artera arcuat rezult ramuri ce ptrund n
piramide (artere drepte=n ploaie)
Arterele interlobulare se gsesc n partea cortical printre piramidele Ferrein. Din ele se
desprind arteriolele aferente, capilarele glomerulare, arteriolele eferente, arteriolele
peritubulere din care rezult arterele drepte (altele) n piramidele Malpighi.
Circulaia venoas
ncepe la periferia feei convexe, subcapsular, prin venele stelate ce se vars n venele
interlobulare, apoi n venele interlobare, apoi n vena renal ce iese prin hil.

Inervaia
-este abundent i este reprezentat de fibre nervoase mielinice ce ptrund prin hil, se
ramific, dau ramuri amielinice i terminale pe toate celulele componente ale nefronului.

- esutul conjunctiv al rinichiului e srac, mai bine reprezentat n medular. Este alctuit din
substan fundamental puin, rare celule conjunctive. Mai se afl n membranele bazale. n
anumite boli el poate crete cantitativ (apar plasmocite).
- diabetul reprezin ngroarea membranei batale rezultnd tulburarea funciilor renale.

Cile urinare
Ureter i vezic urinar
- lumenul ureterului este stelat
- lumenul vezicii se schimb n funcie de plenitudine
Peretele vezicii urinare este alctuit din :
- epiteliu specific numit uroteliu alctuit dintr-un rnd de celule bazale regeneratoare, 2-3
straturi de celule n rachet (cu mnerul ctre celulele bazale), un singur rnd de celule
umbeliforme (cu deschiderea ctre celulele n rachet). Acest epiteliu se modific: cnd vezica
este goal se observ foarte bine toate straturile, cnd vezica este plin epiteliul poate deveni
bistratificat (stratul generator rmne, cele de deasupra formeaz un singur strat)

- corionul este alctuit din esut conjunctiv cu fibre de colagen, reticulin i toate tipurile de
celule conjunctive, este bogat vascularizat i inervat, apar infiltraii limfoide
Uretra
La brbat:
- are trei poriuni : prostatic (se remarc o trecere de la uroteliu la epiteliu
pseudounistratificat), membranoas (cu epiteliu pseudounistratificat), cavernoas (epiteliul
pseudounistratificat se transform treptat n epiteliu pluristratificat pavimentos moale ce
formeaz legturile cu epidermul)
La femeie:
- este mai scurt, au loc aceleai transformri dar pe o lungime mai scurt (evident!)