Tema poeziei este motivul zburtorului, de aceea se nscrie n programul Daciei
literare. Zburtorul este un personaj fantastic, care se arat, pe nserat, tinerelor fete, le determin s se ndrgosteasc de el i apoi dispare. Ideea este c patimile trebuiesc evitate (S fug fata mare de focul de iubit), fiindc ptrund n inima omului i sunt greu de ndeprtat (Nici rugi nu te mai scap. /Fereasc Dumnezeu!). Compoziia este complex. n prima parte este o idil, n partea a doua, un pastel, iar n partea a treia, o legend. Textul dezvolt, n prima parte, tririle unei adolescente, Florica. Ea descrie mamei sale aceste senzaii fizice, pe care le triete: pieptul mi se bate, Un foc s-aprinde-n mine, rcori m iau la spate, ,^Ah! inima-mi zvcnete!, ochii-mi vpiaz tremur denesaiu Obrajii..unul arde, i altul mi-a rcit! o piroteal de totm-a stpnit. Mama i propune soluiile din viaa satului: du-te la mo popa babele din sat, vrjitorul. Al doilea moment surprinde sugerarea prezenei zburtorului prin trei ipostaze subtile: de destin (Eu parc-mi auz scrisul), de fior (prin vine un fior), de vnt (dare un vnt uor). De aceea, ca specie literar, aici avem o idil. Partea a doua este un pastel, n care se prezint imaginea unui sat pe nserat, prin imagini vizuale i auditive. Imaginile vizuale sunt realizate, n general, prin metafore i simboluri:Vemntul su cel negru de stele semnat, cobe, cteodat, tot cade cteo stea, a laptelui fntn.Imaginile auditive sunt realizate prin gerunzii {ipnd parc chema),aliteraii {oapt n susur), metonimii{ltrtorii numai s-aud). Ele sugereaz mult micare la momentul nserrii, ca un punct culminant, dup care urmeaz o linite ( Tcere este totul i nemicare plin), ce prefigureaz venirea zburtorului. Partea a treia are o form de legend, n care zburtorul primete alte ipostaze: de balaur {balaur de lumin cu coada-nflcrat), de zmeu ( Tot zmeu a fost, surato), de flciandru {Ca brad un flciandru) i de fulger (Dar ce lumin iute ca fulger trectoare). Aceast metamorfoz a zburtorului face din el un personaj fantastic, un erou romantic excepional, iar eroina, prin tririle i evenimentele prezentate, devine excepional n mprejurri excepionale, prefigurnd Luceafrul de Mihail Eminescu. Tema, eroii,
conflictul, subiectul au o structur afectiv, ca n poeziile romantice. Motivul
zburtorului arat preuirea folclorului i, prin caracterul su fantastic, o trstur a romantismului. Idila, pastelul, legenda sunt specii romantice, iar pastelul presupune existena sentimentului naturii, care este o trstur a romantismului. n poezie gsim i elemente realiste, fiindc tema, eroii, conflictul, subiectul reflect viaa satului romnesc de la mijlocul sec. al XlX-lea. Dialogul dintre cele dou vecine, dintre mam i Florica, prezena unor elemente dialectale din Muntenia, folosirea unor expresii ale limbii vorbite aduc acel plurilingvism caracteristic realismului: tras phntrun inel, mi-i vine, nas ca vai de el.Elementul de ironie arat prezena spiritului critic, care caracterizeaz realismul. Elementele clasiciste sunt mai mult sugerate. Zburtorul apare strlucitor, ca un erou ideal {i pietre nestimate lucea pe el ca foc), dar aceast imagine ideal {tras printrun inel) este ironizat {nas ca vai de el), fiindc, de fapt, zburtorul este duhul ru. Ion Heliade Rdulescu face, deci, o subtil sintez mbinnd structura romantic a poeziei cu elementele realiste i clasiciste.
DACIA LITERARA (Ideologia Promovată de Revista Dacia Literară, Aşa Cum Se Reflectă Într-O Operă Literară Studiată - Ion Heliade Rădulescu, Sburătorul")