Tema poeziei este motivul zburatorului, de aceea se inscrie in programul Daciei literare.

Zburatorul
este un personaj fantastic, care se arata pe inserat tinerelor fete, le determina sa se indragosteasca
de el si apoi dispare.

Ideea este ca patimile trebuiesc evitate ("Sa fuga fata mare de focul de iubit"), fiindca patrund in
inima omului si sunt greu de indepartat ("nici rugi nu te mai scapa / Fereasca Dumnezeu").

Compozitia este complexa. in prima parte este o idila, in partea a dona un pastel, iar in partea a treia
o legenda.

Textul dezvolta in prima parte trairile unei adolescente, Florica. Ea descrie mamei sale aceste senzatii
fizice pe care le traieste: "pieptul mi se bate", "Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate", "Ah!
inima-mi zvacneste!", "ochii-mi vapaiaza", "tremur de nesatiu", " Obrajiiunul arde si altul mi-a racit",
"o pirotelfi de tot m-a stapanit". Mama ii propune solutiile din viata satului: "d,u-te la mos popa",
babele din sat, vrajitorul.

Al doilea moment surprinde sugerarea prezentei zburatorului prin trei ipostaze subtile: de destin ("Eu
parca-mi auz scrisul"1), de fior ("prin vine un fior"), de vant ("dar e un vant usor").

Partea a doua este un pastel, in care se prezinta imaginea unui sat pe inserat prin imagini,, vizuale si
auditive. Imaginile vizuale sunt realizate in general prin metafore si sitwboluri: "Vesmantul ei cel
negru de stele semanat", "cobe tot cade cate-o stea", "a laptelui fantana". Imaginile auditive sunt
realizate prin gerunzii ("tipand parca chema"), aliteratii ("soapta in susur"), metonimii ("latratorii s-
aud"). Ele sugereaza multa miscare la momentul inserarii, ca un punct culminant, dupa care urmeaza
o liniste ("Tacere este totul si nemiscare plina"), ce prefigureaza venirea zburatorului.

Partea a treia are o forma de legenda " in care zburatorul primeste alte ipostaze:

de balaur ("balaur de lumina cu coada-nflacarata"), de zmeu ("tot zmeu a fost,

surato"), de flacaiandru ("ca brad un flacaiandru") si de fulger ("Dar ce lumina iute

ca fulger trecatoare").

Aceasta metamorfoza a zburatorului face din el un personaj fantastic, un erou romantic exceptional,
iar eroina, prin trairile si evenimentele prezentate, devine exceptionala in imprejurari exceptionale,
prefigurand Luceafarul de Mihail Eminescu. Tema, eroii, conflictul, subiectul au o structura afectiva,
ca in poeziile romantice. Motivul zburatorului arata, pretuirea folclorului si prin caracterul sau fantastic
o trasatura a romantismului. Idila, pastelul, legenda sunt specii romantice, iar pastelul presupune
existenta sentimentului naturii, care este o trasatura a romantismului.

In poezie gasim si elemente realiste, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul rellecta viata satului
romanesc de la mijlocul sec. al XlX-lea. Dialogul dintre cele doua vecine, dintre mama si Florica,
prezenta unor elemente dialectale din Muntenia, folosirea unor expresii ale limbii vorbite duc acel
plurilingvism caracteristic

realismului: "tras printr-un inel", "mi-ti vine", "nas ca vai de el". Elementul de ironie
arata prezenta spiritului critic, care caracterizeaza realismul.

Elementele clasiciste sunt mai mult sugerate. Zburatorul apare stralucitor ca un erou ideal ("Si pietre
lucitoare lucesc pe el ca foc") dar aceasta imagine ideala ("tras printr-un inel") este ironizata ("nas ca
vai de el"). Ion Heliade Radulescu aduce deci o subtila sinteza intre structura romantica a

poeziei cu elementele realiste si clasiciste. 13.6. Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia.

Tema poeziei o formeaza exaltarea trecutului glorios si critica prezentului

decazut:

"Noi privim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un urias odata in razboaie a purtat

Greutatea ei ne-apasa, trece slaba-ne masura

Ne-ndoim dac-asa oameni intru adevar au stat." ;

Ideea sau mesajul are o dimensiune romantica exprimata prin dragostea fata de patrie dar si o
dimensiune clasicista prin pretuirea rationalismului, a artei, stiintei, culturii, care ar reprezenta
adevarata glorie:

"Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte stralucite

insa triste si amare; legi, naravuri se-ndulcesc

Prin stiinte si prin arte natiile infratite

in gandire si in pace drumul slavei il gasesc."

Avem sugerat subtil si un mesaj politic exprimat lapidar pfin: "Lumea e in asteptare", fiindca poezia
este scrisa in 1844, cand se prefigurau starea de spirit si evenimentele de la 1848.

Elegia este evocarea uneia dintre cele mai semnificative personalitati ale luptei pentru apararea fiintei
nationale. De aici si titlul poeziei "Umbra lui Mircea", care este o metafora, o metonimie si un simbol al
constiintei nationale. Mircea este un prototip, o imagine a poporului roman, un erou, care lupta
impotriva valului otoman pagan, ca sa nu distruga tara si lumea crestina. Asa au facut si Stefan cel
Mare, Mihai Vitezul, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara, Skanderberg, Ioan Sobietki.