SUBIECTE EXAMEN PRACTIC ANUL II

PRECAUTIILE UNIVERSALE
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

SUNT :

Utilizarea echipamentului de protecie

Dezinfectia si sterilizarea ;
Igiena minilor
Vaccinarea .
Educarea personalului sanitar ;
Controlul lanului infeciei. Depistarea suselor de infecie.
Anamneza medical
Controlul transmiterii infeciei pe cale aerian ;
Controlul contaminrii reelei de ap a unit-ului dentar;
Prevenirea transmiterii infeciei prin expunere la leziuni provocate de obiecte
ascuite

1. Spalarea simpla a mainilor .Indicatii,produse,tehnica

Indicatii :
- la inceputul zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient
- dupa fiecare pacient
- inainte de aplicarea manusilor
- dupa ce intram in contact cu saliva sau
sange
Produse:
- sapun simplu sau antimicrobian
- alcooli
- clorhexidina, triclosan
- iod si iodofori
- compusi cuaternari de amoniu
Tehnica :
1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec
o se indeparteaza
accesoriile( ceas,bratari,inele)
o se umezesc mainile cu apa apoi se
aplica sapun
o se freaca mainile timp de 15-30 sec
o se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)
o se repeta spalarea
o uscare mainilor si aplicarea manusilor

2. Pregatirea pacientului pentru tratamentul stomatologic

-

se
se
se
se

aseaza pacient in scaunul stomatologic

pun ochelarii de protectie
clateste gura cu substante dezinfectante (clorhexidina, triclosan)
aseaza scaunul in functie de manopera care trebuie realizata

- se aseaza sursa de lumina

- se aseaza aspiratorul de saliva ; pacientul trebuie instruit sa nu inchida
gura in jurul aspiratorului

3. Dezinfectia in cabinetul dentar. Definitie, nivele de

dezinfectie, indicatii.
Defintie : este manopera de eliminare sau distrugere a microorganismelor
patogene ( inafara de sporii bacterieni ) de pe mediile inerte , pana
la un nivel care nu pune sanatatea in pericol .
Nivele de desinfectie :
1. Nivel inalt : distruge toate microorganismele inafara de sporii bacterieni
2. Nivel intermediar : inactiveaza mycobacterium tuberculosis, bacterii vegetative ,virusi dar
nu si sporii bacterieni
3. Nivel scazut : distrug majoritatea bacteriilor, unii virusi si fungi ( nu distrug bacilii
tuberculosi sau sporii bacterieni )
Indicatii :
- pentru dezinfectarea suprafetelor sau instrumentarului
- inainte de inceperea zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient (pentru zonele 1 si 2)
- dupa fiecare pacient
- la sfarsitul zilei de lucru
4. Echipamentul de protectie personala.

Manusile de protectie.
Circumstante :
- se folosesc la toate manoperele clinice
- sunt de unica folosinta, se schimba dupa fiecare pacient
- trebuie sa ne spalam pe maini inainte de aplicare
- indepartarea manusilor : se baga degetele mainii opuse in interiorul
manusii care trebuie sa fie intoarsa pe dos ( cu fata contaminata in
interior)
- spalarea mainilor dupa indepartarea manusilor
- manusile se schimba daca manopera este mai lunga
- punem manusi suplimentare dara vrem sa atingem alte suprafete au obiecte
- nu se dezinfecteaza manusile
- nu se foloseste alcool dupa scoaterea manusilor cu talc
Tipuri de manusi :
1. manusi de examinare :
- pentru examen clinic , tratamente nechirurgicale
- sunt sterile sau nesterile, de unica folosinta, se debaraseaza
la contaniner
- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan
2. manusi chirurgicale :
- sunt sterile, de unica folosinta ,se debaraseaza dupa utilizare
- pentru interventii chirurgicale
- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan, cloropren
3. manusi non-medicale :
- pentru curatenie si dezinfectie
2

- pentru manipularea acelor sau substantelor chimice

- nu sunt sterile si nu se folosesc la pacienti
- sunt rezistente la intepare si substante chimice
- sunt din cauciuc, latex, cloropren, nitril, copolimer

5. Echipamentul de protectie personala.

Halatele de protectie.
- sunt din bumbac,sintetic sau amestec de sintetic+bumbac
- sa fie lungi sau trei sferturi sau este din doua piese ( bluza ,pantaloni sau
fusta)
- se folosesc numai in cabinet
- se schimba zilnic sau in caz de umezire, murdarire sau deteriorare
- se debaraseaza in saci sau containere speciale
- se spala cu detergent si apa fierbinte (70 grade) sau cu clor si apa rece ,
uscare prin aer fierbinte sau cu fierul de calcat

6. Manipularea deseurilor combinate in cabinetul

stomatologic.
deseutile combinate sunt reprezentate de deseurile medicale (obiecte ascutite , sange,saliva,
reziduri patologice,dinti extrasi,echipament de protectie,obiecte de protectie a pacientului) si
generale (hartie, plastic, sticla, aluminiu)
- obiectele ascutite se depoziteaza in containere obiecte ascutite rezistente la intepare, etansen,
etalonate, etichetate care se gasesc in apropierea unitului dentar
- obiectele contaminate cu saliva,sange sunt depozitate in container de deseuri iar lichidele
contaminate sunt eliminate prin sistemul de canalizare
- reziduri patologice sau dinti extrasi : se depoziteaza in containere sau se autoclaveaza
- echipamentul de protectie se depoziteaza in containere
- deseurile generale sunt depozitatea in containere pentru produse fara risc de contaminare
La ora actual nu exist proceduri de tratare i distrugere n deplin siguran a deeurilor
infecioase .Metodele utilizate sunt:
- incinerarea este practicat pe scar larg,
- autoclavarea,
- tratamentul chimic
- microundele
- ngroparea practicat n condiii de siguran, fr a reprezenta un pericol de contaminare a
apei potabile.
-

7. Echipamentul de protectie personala.

Ochelarii de protectie.
Indicatii : protecia mpotriva agresiunilor fizice (particule de esuturi sau materiale ) , radiaiilor
luminoase (n cursul tehnicilor fotoactive), chimice (materiale, substane) i microbiene (ex. virusul
HBV).
- pot fi din sticl simpl sau plastic, transparenti sau colorati pentru UV.
- Manevrarea ochelarilor de protecie trebuie -ncepnd de la tmpl, dup ndeprtarea
mnuilor contaminate i splarea minilor.
Tehnica decontaminrii ochelarilor :
- plasare pe un ervet de hrtie,
- pulverizarea cu spray dezinfectant water based ( 5 minute) ,
- cltire cu ap ,
- reaplicarea dezinfectantului sau imersie n soluie
dezinfectant ( de ex.:1: 50-1:100
hipoclorit de sodiu 5%),
- cltire cu ap
- uscare.
- unii ochelari de protecie permit sterilizarea prin autoclavare.
- Viziera sau scutul facial asigur o protecie total a feei oferind , totodat,un aspect estetic
superior.(Fig.nr. 11 )
Viziera sau scutul facial

8. Organizarea circuitului de activitate clinica in

cabinetul stomatologic.Zone operatorii.

- zone de activitate:
- zone de activitate a medicului : ore 8-11
- zone de activitate a asistentei : orele 2-5
- zona statica :orele 5-8
- zona de transfer : orele 11-2
- zone operatorii :
-zona 1: cea mai contaminata zona; are o raza de 1 m in care se gaseste
gura pacientului in centru si instrumente care vin in contact cu
mucoasa sau fluidele orale
-zona 2: instrumente sau aparate rar utilizate (seringa ,diga, detartraj)
-zona 3: zona de lucru,pentru pregatirea materialelor
-zona 4: birou,calculator,usi,chiuvete,plafon,lampa de iluminare cabinet

9. Sterilizarea prin vapori chimici nesaturati sub

presiune(chemiclavarea). Indicatii,tehnica,avantaje.
Indicatii : instrumentar, freze,ace,material moale
Tehnica : solutie incalzita de alcool si formaldehida 0,23% sub presiune , la
132 grade ,20 min

Avantaje : timp scurt de sterilizare, nu corodeaza instrumentarul , se face

uscarea instrumentarului dupa fiecare sterilizare.

10.Curatarea instrumentarului stomatologic.

Curatarea instrumentarului se face prin :
1. tehnica manuala :
- se introduce instrumentarul in solutia 1(predezinfectie) cu detergent
sau dezinfectanti 15 min
- se curata instrumentarul cu peria moale din plastic sau cu masini de
spalat automate
- se clateste cu apa
2. tehnica ultrasonica :
- este mai eficienta de 1-9 ori mai mult
- in special cu instrumentar ascutit,freze
- se pune apa calduta si detergent in aparat se lasa sa mearga 5 min
pentru a scoate aerul
- se pun instrumentele pe un suport sau raft in aparat si se lasa sa
functioneze 16 min
- se clatesc instrumentele si apoi se usuca

11.Metode de sterilizare utilizate in stomatologie:

sterilizarea cu oxid de etilen.Radiatii.
Sterilizarea cu oxid de etilen:
Indicatii : instrumente complexe( instrumentar rotativ) si materiale delicate
Tehnica : dispozitivele de sterilizare functioneaza cu temperaturi inalte
( sub 100 grade) cateva ore sau la temperatura camerei 12 ore.
Sterilizarea cu radiatii :
- radiatii ionizante : radiatii gama,pentru materialul moale si obiecte din plastic; are penetrare buna
- radiatii neionizante : UV; au penetrare redusa, eficienta redusa asupra HIV, sporilor ; este folosit
pendtru decontaminarea aerului din cabinet ;este eficient impotriva bacilului tuberculozei

12.Monitorizarea sterilizarii.
Eficiena sterilizrii instrumentarului este asigurat de monitorizarea de rutin.
Metode :
-Tehnici mecanice care realizeaz evaluarea timpului, temperaturii i presiunii (aparatur
de msurare)
-Indicatori chimici care utilizeaz substane chimice (colorani termosensibili) pentru
evaluarea unuia sau mai multor parametrilor fizici (timp, temperatur) Acetia se pot plasa n
exterior, pe cutia sau punga de impachetare a instrumentelor sau n interiorul pachetelor sau
cutiilor cu instrumente. Indicatorii interni multi-parametri sunt disponibili doar pentru autoclave.
- Indicatori biologici metoda cea mai exact de monitorizare care utilizeaz spori n stare
uscat plasai pe benzi de hrtie absorbant condiionai a fi distrui atunci cnd toi parametrii
procesului de sterilizare sunt atini i meninui un timp corespunztor.
Documentaie : In registrul de eviden sunt notate monitorizrile zilnice i sptmnale
Pachetele i sacii pentru sterilizarea instrumentarului datai zilnic ofer evidena final a
programului de sterilizare.
5

13.Metode de control al riscului de contaminare prin

leziuni provocate de instrumente ascutite in cabinetul
dentar.
Activitile prin care ne putem intepa sunt:
- manipularea acelor (inclusiv colectarea i debarasarea acelor folosite),
- administrarea injeciilor ,
- recoltarea de snge,
- reacoperirea acelor : Tehnica bimanual de reacoperire constituie o manevr de
risc deosebit datorit posibilitii ca acul s treac pe lng capac, s penetreze
capacul sau s nu se fixeze datorit alunecrii.
Masuri de protectie impotriva inteparii
- Echipament de protecie personal mnui de cauciuc, ochelari, masc, halat
- Manipularea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate:
- Tehnica unimanual de reacoperire a acului de sering :plasarea capacului pe o
suprafa neted retragerea minii, introducerea acului seringii manevrat cu o singur man n
capac, fixarea acului ptruns n capac cu ajutorul celeilalte mini. Manevrarea capacului se face de
la baz.
- Debarasarea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate
in containere special, bioetalonate, care trebuie s fie rezistente la nepare, etane, etalonate sau
codificate prin culoare(galbena), plasat n poziia optim, la distana convenabil n imediata
apropiere a fotoliului dentar.
- igiena minilor, decontaminarea suprafeelor cabinetului dentar , sterilizarea
instrumentarului, strategii funcionale (aplicarea conceptului Stomatologiei la patru mini).
- dispozitivelor de siguran care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:s
constituie o barier ntre mini i acul contaminat, s permit plasarea permanent a minilor n
spatele acului, s fac parte integrant din dispozitivul de manipulare, s fie eficient nainte i dup
dezasamblare, s fie simplu de manevrat, s nu afecteze calitatea actului medical.
Tipuri de dispozitive:
1.Dispozitive pasive (eficiente nainte, dup i n timpul utilizrii). Aceste dispozitive nu
necesit activarea de ctre personalul medical;
2.Dispozitive active necesit activare de ctre personalul medical deci anumite abilitai
de manevrare, existnd riscul de neglijare a proteciei;
3. Dispozitive cu design integrat care fac parte din dispozitivul de manevrare;
4. Dispozitive de siguran ca accesorii externe.
Astfel de dispozitive sunt :
Seringa cu teac de protecie (autoacoperire) - permite scoaterea i
reaplicarea
capacului cu o singur mn, de mai multe ori la acelai pacient .
Dispozitivul cu ac rectractibil - permite retragerea acului n interiorul seringii dup
efectuarea injeciei, eliminnd riscul de nepare .
Seringa cu dispozitiv de imunizare a vrfului ascuit al acului dup efectuarea interveniei
prin activarea unui miez cu vrf bont.
6

Seringa ac bont

Seringa cu dispozitiv retractibil

Seringa cu dispozitiv extern de protecie
Fig. nr.- Seringi cu dispozitive cu de siguran
Alte dispozitive i tehnici de control al expunerilor la leziuni provocate de ace de
sering contaminate :
Ace din material plastic . .
Dispozitive de reacoperire a acului permit susinerea capacului pe un suport fix eliminnd
riscul de nepare prin manevrarea manual a acestuia. (Fig. nr. )
Fig. nr. - Dispozitiv de reacoperire a acului

Needleguard - dispozitiv cu design de siguran autoclavabil, sub forma unui disc

octogonal ,care permite manevrarea capacului acului protejnd minile personalului medical. (Fig.
nr. )
Fig. nr. - Needleguard
Percuguard - dispozitiv special de protecie a minilor imaginat de un medic stomatolog
din Houston i lansat n SUA n iunie 2003 care const dintr-un degetar din material plastic cu
rezisten la nepare de 20 de ori mai mare dect mnuile din latex.
Dispozitive de adaptare a seringii la fiolele cu soluii injectabile care permit umplerea
acesteia fr a necesita utilizarea unui ac.
.
Dispozitive de anestezie local fr ac (Fig. )- se bazeaz pe aplicarea sub presiune a
unui jet de anestezic pe piele sau mucoase care ptrunde printr-un orificiu calibrat n esut pn la
civa milimetri adncime, difuziunea substanei fcndu-se pe o distan de 1-1,5 cm.
Fig. nr. - Dispozitiv de anestezie fr ac

Dispozitive de distrugere a acelor de sering au fost imaginate n

scopul eliminrii riscului reprezentat de manevrele de debarasare a
acestora dup utilizare n cursul procedurilor clinice prin sisteme de
dezintegrare la temperaturi foarte ridicate (curent electric) (Fig. nr. 30).
Fig. nr. Dispozitiv de distrugere a acelor de
sering

14.Controlul contaminarii apei din reteaua unitului

dentar.
Pentru a reduce riscul de transmitere a infectiei prin apa trebuie sa realizam :
- circularea apei prin dispozitivele de eliminare cteva minute nainte i n timpul activitii
clinice (ntre edinele de tratament)
dispozitive antiretracie : valve de control, dispozitive de testare a retraciei, dispozitive de
ntrerupere a spray-ului de ap,
filtre microbiene
sisteme de ap independente
tratarea intermitent sau continu a apei cu soluii biocide (iodofori, hipoclorit de sodiu,
glutaraldehida, isopropanol).
testare periodic a calitii apei
educarea personalului n vedere complianei fa de msurile de control a calitii apei

15.Sterilizarea prin caldura umeda in stomatologie.

Indicatii, tehnica, avantaje.
Sterilizarea prin cldur umedautoclav gravitaional sau sterilizatoare pre-vacuum
(clasaB)
Indicaii: material moale, sticl, porelan, cauciuc, ap distilat, piese de mn, instrumente.
Avantaje : eficiente ca timp, bun penetrare, permite mpachetarea instrumentelor, procesarea unui
numr mare de instrumente i materiale.
Etapele sterilizrii prin cldur umed:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentelor

Dezasamblarea instrumentarului. Instrumentele se plaseaz la distan
Pregtirea : mpachetare, plasare n tvie sau cutii metalice cu orificii deschise.
Introducere n autoclav. Aranjare la distan pentru a permite circularea vaporilor.
Sterilizare timp , presiune i temperatura indicate de productor
autoclave gravitationale : 15-30 min. la 121 grade C
autoclave pre-vacuum : 3,5 10 min la 132 grade C
a. Msurarea timpului ncepe din momentul atingerii temperaturii.
8. Deschiderea autoclavului dup scderea presiunii. Instrumentele rmn n interior pn la uscare
(aprox. 30 minute)
9. Scoaterea instrumentelor . Plasare pe suprafee sterile pn la rcire.
10. Depozitare

16.Reciclarea instrumentarului stomatologic.

Principii.Etape.
Instrumentele care ating mucoasa i penetreaz esuturile trebuie curate i sterilizate
nainte de refolosire. Aceasta presupune adoptarea unor proceduri de reciclare cu respectarea strict
a msurilor de control al infeciei n toate etapele de manipulare. (Fig. nr )

Procesarea instrumentarului se realizeaz ntr-o zon special care asigur controlul

calitii procedurilor i msurile eficiente de protecie a personalului medical. Zonele de procesare
necesit o delimitare spaial adecvat n vederea controlului fluenei traficului i prezenei
agenilor contaminani .Spaiul afectat trebuie apreciat n funcie de dimensiunile, dotarea
cabinetului i volumul de lucru anticipat.
Acest Centru de Procesare a Instrumentarului (CPI) trebuie divizat n zone de lucru
pentru :
1. Recepionare, curare i decontaminare
2. Pregtire i mpachetare
3. Sterilizare
4. Depozitare
1. Zona de recepionare, curare i decontaminare
Recepionarea instrumentelor transportate n casete metalice perforate introduce n cutii
metalice acoperite care conin o soluie de detergent/dezinfectant, necoroziv.
Curarea i decontaminarea implic ndeprtarea resturilor i a contaminanilor organici
de pe instrument sau dispozitiv i precede toate metodele de dezinfecie i sterilizare. Aceasta se
poate efectua prin : metoda manuala sau ultrasonica(vezi la subiectul de mai sus )
2. Pregtire i mpachetare
Instrumentele sunt controlate, sortate pe seturi , infurate, mpachetate sau plasate direct
n sisteme container n vederea sterilizrii. Pentru mpachetare se pot utiliza : pungi textile, folii de
naylon sau pungi de hrtie sau plastic din comer, cutii i casete disponibile n diferite modele i
dimensiuni. Ele trebuie s permit penetrarea agentului de sterilizare i s fie compatibile cu
metoda recomandat.
3. Sterilizare prin :
I. Sterilizare prin caldura :
a.Sterilizarea prin cldur uscat -pupinel
b.Sterilizarea prin cldur umedautoclav
c.Vapori chimici nesaturai sub presiune (chemiclavarea)
Sterilizarea flash
II. Sterilizarea chimic (la rece) cu dezinfectanti de nivel inalt sau sterilizarea cu oxid de
etilen
III. Alte metode de sterilizare : Radiaii ionizante sau neionizante
4 .Depozitarea instumentelor sterile in spatii uscate ,decontaminate
Ordinea utilizarii instrumentarului sterilizat :
primul intrat primul iesit
- event-related care susine c un produs rmne steril pn n momentul cnd intervine un
eveniment care determin contaminarea acestuia. In cazul deteriorrii pachetului steril,
instrumentele trebuie rempachetate i resterilizate.

ACHIZIIONARE
cumprare
nchiriere

CURARE
CURAARE
TRANSPORT
UTILIZ
TRANPORT

UTILIZARE

DEZINFECIE
DEZINFECIE
DEZNFECTIE
N TOATE
STADIILE
amplasare
faciliti
echipament
management
proceduri

VERIFICARE

DEPOZITARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE

MPACHETARE
TRANSPORT
TRANSPORT
STERILIZARE

MANIPULARE
refolosire
debarasare

17.Controlul contaminarii pe cale aeriana in cabinetul

stomatologic.
.

Ageni contaminani ai aerului:

In funcie de dimensiune contaminanii aerieni pot exista sub mai multe forme :
-Aerosoli particule invizibile cu dimensiuni ntre 5 i 50 milimicroni,
-Ceaa particule de peste 50 milimicroni
- Picturi cu dimensiuni mai mari de 50 milimicroni,
Nucleii uscai provenind din particulele umede eliminate n aer conin microorganisme
potenial viabile i urme de secreii n stare uscat; ele pot rmne suspendate n aer un timp
nedefinit i pot fi transportate pe distane mari.
a. Adoptarea Precauiilor Universale utilizarea echipamentului de protecie (masc,
ochelari, mnui, halat)
b. Cltiri orale pre-procedurale cu soluii antiseptice (gluconat de clorhexidin , povidoneiodina, uleiuri eseniale,)
c. Izolarea perfect a cmpului operator : diga
d. Msuri de circulaie a aerului : ventilaie .
e. Dispozitive de purificare a aerului

10

18.Controlul contaminarii pieselor de mana.

Piesele de mn vin n contact cu mucoasele ele pot deveni contaminate cu snge sau alte
fluide contaminate cu snge constituind o important surs de infecie .
Piesele de mana (instrumentarul rotativ) pot fi sterilizate prin :
1. autoclavare : este rapida si se face dupa instructiunile producatorului;pentru piese din
metal se face curatare , dezinfectie ,se usuca si se lubrefiaza apoi se impacheteaza
2. Sterilizarea prin vapori chimici sub presiune pentru anumite tipuri de piese cu
component ceramic.
3. sterilizarea cu oxid de etilen (ETOX) este o metod blanda de sterilizare a pieselor de
mn prin penetrarea gazului n interiorul acestora; piesele se curata bine, se indeparteaza
uleiul din interior ; dureaza cateva ore si necesita aparate speciale .
.

19.Tehnici de dezinfectie a suprafetelor in cabinetul

stomatologic.
Dezinfecatia suprafetelor se face cu dezinfectanti de diferite nivele in functie de zonele ce trebuie
decontaminate .Dezinfectantii sunt de nivel inalt,intermediar si scazut.
Suprafetele pot fi :
- critice : ajung in contact cu mucoasa lezata pacientului -> sterilizare
- semicritice : ajung in contact cu mucoasa sanatoasa -> sterilizare
- non-critice : intra in contact cu suprafata externa a fetei sau cu mucoasa
( amprente, proteze ) -> dezinfectie de nivel inalt
Tehnicile de dezinfectie a suprafetelor sunt :
1. Tehnica spray/stergere/spray
- pulverizare spray pe suprafata
- stergere cu servetele de hartie
- pulverizare spray
2. Tehnica stergere/debarasare/stergere/debarasare
- stergerepentru curatare cu servetele cu dezinfectant
- debarasarea servetelului
- stergere pentru dezinfectie
- debarasarea servetelului

11

20.Igienizarea mainilor.Indicatii,metode.Circumstante de
igienizare.
Indicatii :
- la inceputul zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient
- dupa fiecare pacient
- inainte de aplicarea manusilor
- dupa ce intram in contact cu saliva sau sange
Produse: sapun simplu sau antimicrobian,alcooli,clorhexidina, triclosan,iod si iodofori,compusi
cuaternari de amoniu
Tehnica :
1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec
2. spalarea cu sapun antimicrobian 15-30 sec
o se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)
o se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun
o se freaca mainile timp de 15-30 sec
o se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)
o se repeta spalarea
o uscare mainilor si aplicarea manusilor
3.

4.
-

Frecarea mainilor cu produse pe baza de acooli : se pune in palma lichid dezinfectant apoi
se freaca mainile pana la evaporarea acoolului
Spalarea chirurgicala
se scot accesoriile ( ceas,bratari,inele)
se spala mainile cu apa si sapun antimicrobian si perie moale sau burete 2-6 min
clatirea cu apa in jet ,apa sa curga spre cot
se repeta spalarea
se aplica lichid dezinfectant si se freaca mainile pana la uscare
se pun manusile

21.Echipamentul de protectie personala.

Mastile de protectie.
Mtile asigur protecia personalului medical n cursul manoperelor clinice care pot
genera aerosoli, picturi sau stropi de snge sau alte fluide ale organismului .
- au o eficien maxim prin reinerea a 95% din particulele de 3,0-3,2 microni n primele 30 de
minute de utilizare, nainte de umezire.
- pot fi confecionate din hrtie sau pnz (bumbac sau sintetic) i se pot ataa retroauricular, la
ceaf, sau la halat.
- Mtile de form rectangular asigur protecia impotriva aerosolilor, iar cele conice sunt mai
eficiente n protecia contra picturilor de snge sau alte fluide contaminate
cu
snge care pot transmite ageni patogeni precum virusurile
HBV i HIV
Reguli generale de utilizare a mtilor de protecie:
- schimbarea mtilor la fiecare pacient sau
n caz de deteriorare sau umezire.
- acoperirea obligatorie a gurii i nasului
- evitarea contactului mtilor cu buzele sau tegumentele

12

- evitarea purtrii n zona gtului, brbiei sau cefei pentru

prevenirea contaminarii acestor zone
In situaiile n care se impune protecia special a pesonalului medical mpotriva expunerii
la microorganisme sau nuclei cu dimensiuni sub 5 milimicroni (de exemplu bacilul tuberculozei)
sau fa de virusul gripei aviare se recomand utilizarea mtilor cu filtre

22.Pregatirea cabinetului stomatologic.Pregatirea zonei

operatorii pentru fiecare pacient.
- operarea sistemului de apa 30 sec si detartraj 3 min
- acoperirea cu folii protectoare a unitului dentar si a aparaturii utilizate
- acoperirea suprafetelor orizontale cu bariere fizice (hartie,folii de aluminiu ,folii
transparente ) sau dezinfectia cu un dezinfectant de nivel inalt
- se ataseaza aspiratorul de saliva ,piesele de mana sterile si seringa apa/aer
-aplicarea sacului menajer in container
- se aplica folie,servetel sau tavita pe masa de lucru
- plasarea truselor de instrumente pregatite pre-procedural dupa verificarea martorilor de
sterilizare ; pregatirea materialelor
- inchiderea usilor cabinetului si dulapurilor
- depozitarea separata a obiectelor personalului sanitar si pacientilor

23.Criterii de selectare a echipamentelor medicale

privind controlul infectiei in cabinetul stomatologic.
- daca in cabinet lucram dupa metoda Stomatologiei la patru mini trebuie sa alegem un
echipament corespunztor.
* Scaunul medicului trebuie s asigure poziia sit -down dar i postura convenabil de
balans ;trebuie capitonat pentru a asigura confortul i a preveni presiunile asupra coloanei
vertebrale, putnd fi adaptat ca nlime i poziie a sptarului n sens vertical i orizontal.
* Scaunul asistentei , capitonat,are o baz mobil stabil asigurat de cel puin 5 brae,
fiind prevzut cu un cerc metalic pentru sprijinirea picioarelor datorit poziiei mai nalte a
asistentei. Sptarul nu trebuie s interfereze cu transferul de instrumentei nu trebuie folosit ca
sprijin pentru braul asistentei.
* Fotoliul pacientului ,
- sa aiba o baz solid i stabil,
- sa permita vizibilitate i accesibilitate pentru echipa stomatologic
- Sptarul i braele subiri i scurte faciliteaz poziionarea medicului n imediata apropiere a
pacientului, fr a fi nevoie de o aplecare sau nclinare obositoare .
- Scaunul trebuie s permit poziia culcat fr a compromite accesul operatorului iar baza
fotoliului cu sistem rotativ ofer flexibilitatea poziionrii pacientului.
-sa fie acoperit cu vinil pentru aplicarea soluiilor dezinfectante
* Unit-ul dentar
Echipamentul principal din dotarea cabinetului stomatologic, unit-ul dentar, trebuie plasat
n zona de transfer n aa fel nct s permit accesul membrilor echipei stomatologice la toate
instrumentele ataate prin sistem de tuburi fr a interfera cu transferul de instrumente.
Exist 5 concepte de manevrare operatorie a sistemelor unit
1-.sistemul peste pacient

13

2-.sistemul de manevrare lateral

3-.sistemul de manevrare separat
4-.sistemul de manevrare posterioar
5.-sistemul de manevrare transtoracic
Fig. nr.

- Manevrare transtoracic a sistemului unit

Sistemul de manevrare cel mai eficient i confortabil a unit-ului este considerat cel
transtoracic care, presupune poziionarea instrumentarului n linie direct spre cavitatea oral i
eliminarea complet a micrilor de ntoarcere, rsucire, aplecare, repoziionare a privirii i pierderii
concentrrii asupra cmpului operator.
* Modulele mobile
- modulelor mobile destinate sunt dulapuri deplasabile in care se gasesc materiale ;
- avea o eficien deosebit n activitatea asistentei medicale prin asigurarea
flexibilitii n poziionarea echipamentului n zona operatorie.
- In prile laterale ale modulelor sunt plasate : un container pentru reziduurile
clinice i un suport pentru braul opus al medicului.
Reguli generale de selectare a echipamentelor :
o Zona operatorie i echipamentele nconjurtoare care s permit aplicarea procedurilor de
control al infeciei
o Zonele supuse contaminrii uor accesibile pentru curare, dezinfecie i, eventual,
sterilizare
o Suprafee netede uor de dezinfectat, rezistente la ageni chimici
o ntreruptoare de control automate , manevrate la picior (uor de acoperit sau dezinfectat),
activate vocal sau programate n funcie de procedur.
o Fotoliu dentar, tetiera, scaunul personalului medical acoperite cu materiale non-absorbante,
rezistente la substane chimice
o Separarea suprafeelor de lucru curate de cele contaminate
o Suprafee de lucru cu mbinri curbe
o Echipamentul inutil n cursul unei proceduri plasat nafara zonei de lucru
o Reducerea numrului de suprafeelor care necesit acoperire sau dezinfectare ntre pacieni

24.Aplicarea Protocolului Post -expunere accidentala la

infectia in cabinetul dentar.
Producerea accidental a unei expuneri ocupaionale prin leziuni produse de obiecte ascuite
impune aplicarea strict ct mai rapid posibil a unui protocol post- expunere (PPE) .
PPE implic 2 categorii de msuri :
1. Tratamentul local al leziunii poart de intrare
Splarea leziunii cu ap i spun. Utilizarea unui antiseptic nu este absolut necesar. Nu se
recomand ageni caustici (clorurai)
Splarea cu ap a picturilor de snge de pe mucoasa oral , nazal i de pe pielea intact.
Irigarea ochilor cu ap curat , salin sau soluii sterile
Raportarea incidentului
2. Evaluarea expunerii i tratamentul pe cale general
14

Factorii de evaluare a expunerii constau din : tipul de agent patogen implicat n expunere,
tipul de expunere cantitatea de snge implicat n expunere, cantitatea de virus din sngele
pacientului la momentul producerii expunerii
Daca ne-am intepat sau taiat si nu stim daca persoana este infectata, trebuie sa anuntam
persoana de accident apoi se realizeaza testarile si tratamentul profilactic.
- Profilaxia post expunere accidental la snge infectat cu virusul hepatitei virale B:
Personalul cu risc de expunere la snge trebuie obligatoriu vaccinat contra HBV
(serie complet ) i reevaluat la 1-2 luni dup ultima doz.
Profilaxia post-expunere trebuie facuta in primele 24 de ore, nu mai trziu de 7 zile
n funcie de depistarea sursei pozitiv pentru antigen HBs, vaccinarea i starea de
imunizare a personalului medical.

Se va urmri, totui, apariia simptomelor sugestive pentru infecia hepatic .

- Profilaxie post expunere accidental la snge infectat cu HCV (virusul hepatitei virale C)
Se face testarea sngelui persoanei expuse imediat dup expunere i la 4-6 luni
dup incident.
Se poate efectua testarea pentru virus la 4-6 sptmni dup expunere .
Se urmresc simptomele caracteristice infeciei hepatice (grea, vom, oboseal
accentuat, icter, artralgii, febr).
- Profilaxie post expunere accidental la snge infectat cu HIV (virusul Imunodeficienei
umane dobndite)
Se face testarea de baz pentru anticorpi anti-HIV ct mai curnd posibil dup expunere
i periodic timp de 6 luni (6 sptmni, 12 sptmni i 6 luni).
Tratamentul profilactic post-expunere (PEP) 4 sptmni cu substane antivirale curnd
posibil (ore) de la producerea expunerii dar, n cazuri extreme, se poate efectua i la
intervale mai lungi de timp.
In cazul expunerii la virusul HIV se recomand : evitarea donrii de snge, sperm sau organe,
evitarea contactelor sexuale n condiii nesigure, evitarea alptrii copiilor de ctre mamele expuse
pentru a preveni transmiterea prin lapte a virusului.

25.Dezinfectanti utilizati in cabietul stomatologic in

functie de nivelul de dezinfectie.
Calitatile unui dezinfectant ideal: sa aiba spectru larg antimicrobian, sa actioneze in prezenta
sangelui si salivei, activitate reziduala antimicrobiana, hipoalergenic,actiune rapida, inodor, sa nu
fie toxic,compatibil cu orice suprafata, usor de lucrat cu el, economic.
Tipuri de dezinfectanti :
1. Dezinfectanti de nivel inalt : indeparteaza toate microorganismele inafara de spori
- exemple: glutaraldehida, foraldehida, oxid de etilen, peroxid de hidrogen,acid peracetic
2. Dezinfectanti de nivel intermediar : indeparteaza bacterii vegetative(Mycobacterium
tuberculosis),virusi,fungi(fara spori).
-exemple : halogeni hipoclorit de sodiu
Iodofori
Fenoli
Compusi cuaternari de amoniu
3. Dezinfectanti de nivel scazut : bacterii vegetative, virusi,fungi;
a. Compusi cuaternari de amoniu

15

26.Pregatirea cabinetului stomatologic dupa sedinta de

tratament.

-indepartarea manusilor in containere pentru deseuri medicale

-Spalarea mainilor 15-30 sec

-Completarea documentatiei pacientului
-Aplicarea manusilor rezistente de cauciuc
-Se pun instrumentele din zona 1 si 2 in contaninere etichetate cu risc biologic si se transporta in
zona de curatare si dezinfectie
- depozitarea seringilor si obiectelor ascutite in containere speciale cu risc biologic
- produsele de unica folosinta in containere pentru reziduuri infectioase
- piesele de mana sunt actionate 30 sec
- se curata piesele de mana de sange si materiale si se pun in cutii apoi duse in zona de sterilizare
- se scot foliile de protectie si se pun in saci apoi in containere speciale
- dezinfectia suprafetelor fara folii de protectie din zona 1 si 2
-se pun instrumentele in casete si se transporta in zona de prelucrare
- se scot manusile
- se spala mainile
-se scot ochelarii de protectie si dezinfectia acestora
-se scoate masca si capelina
-se scoate halatul de protectie fara sa atinge suprafata exterioara
- se ridica fotoliul in pozitia cea mai inalta pentru curatarea podelei de langa unitul dentar

27.Sterilizarea prin caldura uscata in stomatologie.

Indicatii,tehnica, avantaje.
Sterilizarea prin cldur uscat -pupinel cu aer static sau aer forat
Indicaii : instrumentarul metalic, endodontic, sticl, porelan, pulberi, uleiuri.
Avantaje : necoroziv, un afecteaz instrumentele ascuite,cost redus.
Etapele sterilizrii prin cldur uscat:
1. Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentelor
2. Pregtire : mpachetare, plasare n tvie sau cutii metalice. Nu necesit dezasamblare.
3. Plasarea instrumentelor n cuptor. nclzire pn la temperatura necesar (control
termometru). Timpul se marcheaz din momentul atingerii temperaturii.
170 grade - 1 or
- aer static : 160 grade C (320 F) - 60-120 min
160 grade - 2 ore
- aer forat : 190 grade C (375 F) 12 min.
150 grade -2,5 ore
140 grade - 3 ore
Pentru instrumentele ascuite i ace nu se vor depi 160 grade (pericol de degradare).
4. Rcirea instrumentelor n interiorul cuptorului. Scoaterea din cuptor.
5. Depozitare : instrumentele mpachetate rmn sterile ct timp pachetul este intact i uscat
Instrumentele nempachetate se utilizeaz imediat sau se pstreaz n containere sterile pn la
o sptmn.

16

28.Manipularea seringilor si acelor de seringa

contaminate.
- Echipament de protecie personal mnui de cauciuc, ochelari, masc, halat
- Manipularea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate:
- Tehnica unimanual de reacoperire a acului de sering :plasarea capacului pe o
suprafa neted retragerea minii, introducerea acului seringii manevrat cu o singur man n
capac, fixarea acului ptruns n capac cu ajutorul celeilalte mini. Manevrarea capacului se face de
la baz.
- Debarasarea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate
in containere special, bioetalonate, care trebuie s fie rezistente la nepare, etane, etalonate sau
codificate prin culoare(galbena), plasat n poziia optim, la distana convenabil n imediata
apropiere a fotoliului dentar.
- igiena minilor, decontaminarea suprafeelor cabinetului dentar , sterilizarea
instrumentarului, strategii funcionale (aplicarea conceptului Stomatologiei la patru mini).
- dispozitivelor de siguran care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:s
constituie o barier ntre mini i acul contaminat, s permit plasarea permanent a minilor n
spatele acului, s fac parte integrant din dispozitivul de manipulare, s fie eficient nainte i dup
dezasamblare, s fie simplu de manevrat, s nu afecteze calitatea actului medical.

29.Sterilizarea chimica ("la rece") in

stomatologie.Indicatii ,tehnica ,caracteristici.
Sterilizarea chimic (la rece) se face prin scufundarea instrumentelor n substane germicida :
glutaraldehida, glutaraldehida cu fenol, peroxid de hidrogen, peroxid de hidrogen cu acid peracetic,
acid peracetic.
Diferena dintre sterilizarea chimic i dezinfecia de nivel nalt const n timpul de contact a
instrumentarului cu sterilizanii lichizi.
Indicatii : limitat doar n cazul instrumentelor termo-sensibile n lipsa celor de unic folosin.
- este mai puin indicat n practica stomatologic deoarece nu poate fi monitorizat
biologic, instrumentele astfel procesate vor necesita manipulare aseptic, cltire i uscare prin
mijloace sterile greu de realizat, efectul
- timpul de contact necesar este de 6 10 ore .
Etapele sterilizrii chimice:
1. Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentarului (apa dilueaz soluia de sterilizare);
2. Prepararea soluiei de glutaraldehid (sau alt soluie) conform indicaiilor productorului. Pstrare
n recipient etichetat.
3. Dezasamblarea instrumentelor. Introducerea n soluie trebuie s acopere complet instrumentele;
4. Sterilizare. Timpul necesar n funcie de instruciuni. Glutaraldehida 10-12 ore. Scoaterea
instrumentelor cu ajutorul unui clete steril.
5. Cltire abundent cu ap steril . (Apa fiart nu este steril).
6. Depozitare pe raft steril sau n container steril care permit uscarea la curent de aer. Se utilizeaz
imediat sau se pstreaz acoperite n container uscat steril i se pot utiliza timp de o sptmn.

17

PRINCIPII ERGONOMICE N MEDICINA DENTAR

Poziia de postur a medicului dentist
Standardul internaional ISO (International Organization for Standardization)11226
'Ergonomics Evaluation of static working postures. 2005.stabilete principiile de baz ale
poziiei de postur sntoase cu urmtoarele caracteristici :
o Aplecare nainte din articulaia oldului maximum 10 20 grd. cu evitarea rotaiilor
i aplecrilor laterale
o Capul (greutate medie de 4,5 Kg) poate fi aplecat nainte cu max. 25 grd.. Micrile
i poziiile extreme ale minilor i braelor, inclusiv ridicarea umerilor, trebuie
evitate
o Sternul este mpins nainte i n sus iar muchii abdominali sunt uor contractai
o Poriunea superioar a braelor ridicat fa de poriunea superioar a corpului n
unghi de 10, maximum 15 astfel nct umerii s nu fie mpini n sus
n poziie forat iar braele s menin un contact corespunztor
cu poriunea superioar a corpului

Ridicarea antebraelor n

unghi de peste 25 determin plasarea cmpului vizual

aproape de torace

prea

determinnd aplecarea nainte a acestuia.

Braele pierd contactul cu poriunea superioar a corpului, umerii

sunt ridicai prin ridicarea braelor cu creterea considerabil a
contraciei musculare statice n cadrul lanului kinetic.Un unghi de 90 ntre
bra i antebra este optim n cadrul lanului kinetic determinnd o aplecare redus a
capului .
o Distana dintre cmpul de lucru i ochi,cu sau fr ochelari sau sisteme de mrire
(magnificaie,) trebuie s fie ntre 35 i 40 cm.Aceast distan determin nlimea
de lucru bazat pe o coordonare optim a elementelor lanului kinetic. Dac aceast
distan devine prea mare este necesar corecia cu ochelari.
o Poriunea superioar a corpului aplecat cu maximum 10 din
articulaia oldului; Trebuie evitat aplecarea n fa care crete
ncrcarea static

a coloanei vertebrale i reduce agilitatea

corpului. Postura static aplecat i , mai ales, ridicarea sau poziia

de protracie a umerilor, produce o ngustare a canalului costo-

18

clavicular cu apariia presiunii asupra nervilor i vaselor de snge

i diminuarea fluxului sanguin .
o Unghiul dintre coaps i poriunea inferioar a piciorului s fie de 110 pentru a
obine balansarea pelvisului ca n cazul posturiin picioare a
corpului uman
o Coapsele ndeprtate cu maximum 45

Antebraele trebuie sprijinite pe degetul 4 i 5 n sau nafara cavitii orale, preferabil

la oarecare distan unul de cellalt pentru stabilitate suportnd greutatea antebraului . Pumnul
se va sprijini pe suportul osos al capului.
Se recomand un mod dinamic de lucru cu alternarea perioadelor de activitate cu cele
de repaus pentru relaxarea muchilor i coloanei vertebrale precum i asigurarea unui corset
muscular ferm prin sport nafara orelor de activitate
Obinerea unei poziii de postur optime
Poziionarea medicului
Poziionarea corect a medicului trebuie s se realizeze n etape succesive prin :
1. Plasarea tlpilor picioarelor n ntregime pe podea.Gamba piciorului va avea o poziie
perpendicular pe podea
2. Deprtare uoar a picioarele (unghi max. 45 grd.)
3. Ridicarea scaunului medicului astfel nct unghiul dintre coaps i gamb s fie > 110
grd.
4. Adoptarea unei poziii

drepte, cu bustul mpins nainte i umerii cobori Ajustarea

nlimea sptarului astfel nct suportul lombar s se adapteze la curbura natural a

coloanei vertebrale. Aezare ct mai n spate n scaun cu respectarea unei distane de 3
degete ntre zona posterioar a genunchilor i marginea anterioar a scaunului (ajustai
adncimea scaunului prin manevrarea sptarului).
5. Adaptarea nlimii scaunului pentru a asigura confortul i a evita presiunea asupra coloanei
vertebrale sau poriunii superioare a coapsei . Butoanele de ajustare a scaunului trebuie
protejate cu folii din plastic pentru a putea efectua modificri de poziie n cursul
procedurilor clinice.Tipul de nclminte (cu sau fr toc ) poate influiena ajustarea
scaunului.
6. Ridicarea antebraelor cu maximum 25 grd.
7. Impingerea antebraelor nainte cu maximum 10-20 grd.

19

8. Aplecarea capului n fa cu maximum 20 grd.

9. Contientizarea de ctre medic prin relaxare i concentrare a plasrii corpului su n scaun
i anticiparea poziiei sale n cursul procedurii clinice care urmeaz a fi executat (Fig.31)

.
Fig. 31 - Etape de poziionare a medicului
Poziionarea asistentei
1.Poziionare prin aezare ferm pe scaun cu greutatea corpului uniform distribuit
2. Ajustarea nlimii scaunului cu 10-20 cm peste medic pentru a asigura vederea peste minile
acestuia n cavitatea oral a pacientului , anticiparea necesitilor n cursul procedurilor clinice,
eficien
20

3. Coapsele ndreptate ctre capul pacientului pentru evitarea rsucirii torsului.oldurile vor fi
plasate la nivelul umerilor pacientului prin adaptarea suportului pentru picioare
4. Poziionare cu spatele drept, ct mai apropiat de pacient.
5. Plasarea suportul torsului asistentei la nivelul primei coaste n poziie neutral.Suportul nu se
utilizeaz pentru sprijin frontal al corpului
6. Plasarea zonei de lucru deasupra coapselor asistentei, ct mai aproape de aceasta, n vederea
obinerii eficienei maxime . (Fig, 32)
Poziionarea pacientului
Regula de aur care trebuie respectat n poziionarea echipei medicale este de a NU adapta
poziia medicului la cea a pacientului ci poziia pacientului la cea a medicului .
1. Plasarea pacientului ct mai n spate pe fotoliu
2.Adaptarea tetierei n funcie de arcada de lucru pentru a asigura accesul vizual optim asupra
cavitii orale
3. Adaptarea poziiei pacientului dup poziia medicului, ct mai aproape de acesta
Pentru maxilar este preferabil ca pacientul s fie poziionat n poziie culcat. Prin ridicarea
fotoliului antebraele pacientului vor fi paralele cu podeaua. Pentru arcada mandibular poziia
pacientului va fi semiculcat. Scaunul medicului plasat ct mai aproape de tetier.
Utilizarea de ctre medic a echipamentului de protecie cu pantaloni mbuntete accesul la
pacient.

Fig. 32. Poziionare corect a echipei medicale

21

22