www.referat.

ro

Motor electric

Motorul de inducie trifazat este cel mai rspndit motor electric

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform
energia electric n energie mecanic. Transformarea n sens invers, a energiei mecanice
n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferente de
principiu semnificative ntre cele dou tipuri de masini electrice, acelasi dispozitiv putnd
ndeplini ambele roluri n situatii diferite.
Principiul de functionare
Majoritatea motoarelor electrice functioneaz pe baza fortelor electromagnetice ce
actioneaz asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic.
Exist ns si motoare electrostatice construite pe baza fortei Coulomb si motoare
piezoelectrice.
Utilizare
Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte
multe aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimant)
pn la actionri electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).
Clasificare
Motoarele electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge: motoare
de curent continuu si motoare de curent alternativ. n functie de numrul fazelor
curentului cu care functioneaz, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau
motoare polifazate (cu mai multe faze).

Motoare de curent continuu

Functioneaz cu curent ce nu-si schimb sensul, curent continuu. n functie de modul de

conectare al nfsurrii de excitatie, motoarele de curent continuu se mpart n patru
categorii:
Cu excitatie derivatie
Cu excitatie serie
Cu excitatie mixt
Cu excitatie separat
Motoare de curent alternativ
Motoare asincrone
Masinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate masini n actionrile cu masini de
curent alternativ. S-au dat mai multe definitii n ceea ce priveste masina electric
asincron. Dou dintre cele mai folosite definitii din domeniul actionrilor electrice sunt:
1.O masin asincron este o masin de curent alternativ pentru care viteza n sarcin si
frecventa retelei la care este legat nu sunt ntr-un raport constant.
2.O masin este asincron dac circuitului magnetic i sunt asociate dou sau mai multe
circuite ce se deplaseaz unul n raport cu cellalt si n care energia este transferat de la
partea fix la partea mobil sau invers prin fenomenul inductiei electromagnetice.
O caracteristic a masinilor asincrone este faptul c viteza de rotatie este putin diferit de
viteza cmpului nvrtitor, de unde si numele de asincrone. Ele pot functiona n regim de
generator (mai putin rspndit) sau de motor. Cea mai larg utilizare o au ca motoare
electrice (n curent trifazat), fiind preferate fat de celelalte tipuri de motoare prin
constructia mai simpl (deci si mai ieftin), extinderea retelelor de alimentare trifazate si
prin siguranta n exploatare.
La aceste motoare, viteza scade putin cu sarcina; din acest motiv caracteristica lor
mecanic se numeste caracteristic tip derivatie. Motoarele asincrone se folosesc n
actionrile n care se cere ca turatia s nu varieze cu sarcina: masini-unelte obisnuite,
ventilatoare, unele masini de ridicat, ascensoare, etc
Elemente constructive
Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou prti componente: stator si
rotor. Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce include carcasa,
bornele de alimentare, armtura feromagnetic statoric si nfsurarea statoric. Rotorul
este partea mobil a motorului, plasat de obicei n interior. Este format dintr-un ax si o
armtur rotoric ce sustine nfsurarea rotoric. ntre stator si rotor exist o portiune de
aer numit ntrefier ce permite miscarea rotorului fat de stator. Grosimea ntrefierului
este un indicator important al performantelor motorului.

Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin conectarea
unui generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a putut observa c
masina se roteste, realiznd conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel
el a constatat, c generatorul "initial" era de fapt o masin electric reversibil, care putea
lucra ca un convertizor de energie bidirectional.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici si bobinele polare concentrate
care creeaz cmpul magnetic de excitatie. Pe axul motorului este situat un colector ce
schimb sensul curentului prin nfsurarea rotoric astfel nct cmpul magnetic de
excitatie s exercite n permanent o fort fat de rotor.
n functie de modul de conectare a nfsurrii de excitatie motoarele de curent continuu
pot fi clasificate n:
motor cu excitatie independent - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric
sunt conectate la dou surse separate de tensiune
motor cu excitatie paralel - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt
legate n paralel la aceasi surs de tensiune
motor cu excitatie serie - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt
legate n serie
motor cu excitatie mixt - unde nfsurarea statoric este divizat n dou
nfsurri, una conectat n paralel si una conectat n serie.
nfsurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivalenti. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitatie pn cnd
polii rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opusi. n acelasi moment, colectorul
schimb sensul curentilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inverseaz si rotorul
va continua deplasarea pn la urmtoarea aliniere a polilor magnetici.
Pentru actionri electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionri ce nu necesit cmp
magnetic de excitatie variabil, n locul nfsurrilor statorice se folosesc magneti
permanenti.
Turatia motorului este proportional cu tensiunea aplicat nfsurrii rotorice si invers
proportional cu cmpul magnetic de excitatie. Turatia se regleaz prin varierea tensiunii
aplicat motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin
slbirea cmpului de excitatie. Ambele metode vizeaz o tensiune variabil ce poate fi
obtinut folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin nserierea
unor rezistoare n circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate,
choppere).

Motor universal folosit la rniele de cafea

Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu
cmpul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slbire de cmp se face, asadar, cu
diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent strbate
nfsurarea de excitatie si nfsurarea rotoric. Din aceast consideratie se pot deduce
dou caracteristici ale motoarelor serie: pentru ncrcri reduse ale motorului, cuplul
acestuia depinde de ptratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lsat s
functioneze n gol pentru c n acest caz valoarea intensittii curentului electric absorbit
este foarte redus si implicit cmpul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea
masinii pn la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc
n tractiunea electric urban si feroviar (tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polarittii tensiunii de
alimentare, fie prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitatie. La motorul
serie, prin schimbarea polarittii tensiunii de alimentare se realizeaz schimbarea sensului
ambelor mrimi si sensul de rotatie rmne neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi
folosit si la tensiune alternativ, unde polaritatea tensiunii se inverseaz o dat n decursul
unei perioade. Un astfel de motor se numeste motor universal si se foloseste n aplicatii
casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer).
Motorul de curent alternativ
Motoarele de curent alternativ functioneaz pe baza principiului cmpului magnetic
nvrtitor. Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla n 1882. n anul urmtor a
proiectat un motor de inductie bifazat, punnd bazele masinilor electrice ce functioneaz
pe baza cmpului magnetic nvrtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent
alternativ au fost folosite la generarea si transmisia eficient la distant a energiei
electrice, marcnd cea de-a doua Revolutie industrial. Un alt punct important n istoria
motorului de curent alternativ a fost inventarea de ctre Michael von Dolivo-Dobrowlsky
n anul 1890 a rotorului n colivie de veverit.
Motorul de inductie trifazat
Motorul de inductie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor
electric n actionrile electrice de puteri medii si mari. Statorul motorului de inductie este

format din armtura feromagnetic statoric pe care este plasat nfsurarea trifazat
statoric necesar producerii cmpului magnetic nvrtitor. Rotorul este format din
armtura feromagnetic rotoric n care este plasat nfsurarea rotoric. Dup tipul
nfsurrii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:
rotor n colivie de veverit (n scurtcircuit) - nfsurarea rotoric este realizat din
bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de dou inele
transversale.
rotor bobinat - capetele nfsurrii trifazate plasate n rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii.
Prin intermediul inductiei electromagnetice cmpul magnetic nvrtitor va induce n
nfsurarea rotoric o tensiune. Aceast tensiune creeaz un curent electric prin nfsurare
si asupra acestei nfsurri actioneaz o fort electromagnetic ce pune rotorul n miscare
n sensul cmpului magnetic nvrtitor. Motorul se numeste asincron pentru c turatia
rotorului este ntotdeauna mai mic dect turatia cmpului magnetic nvrtitor, denumit
si turatie de sincronism. Dac turatia rotorului ar fi egal cu turatia de sincronism atunci
nu ar mai avea loc fenomenul de inductie electromagnetic, nu s-ar mai induce curenti n
rotor si motorul nu ar mai dezvolta cuplu.
Turatia motorului se calculeaz n functie alunecarea rotorului fat de turatia de
sincronism, care este cunoscut, fiind determinat de sistemul trifazat de curenti.

Alunecarea este egal cu:

n1 este turatia de sincronism si
n2 este turatia rotorului.

, unde

, unde
f este frecventa tensiunii de alimentare si
p este numrul de perechi de poli ai nfsurrii statorice.
Turatia masinii, n functie de turatia cmpului magnetic nvrtitor si n functie de
alunecare este:

Se observ c alunecarea este aproape nul la mers n gol (cnd turatia motorului este
aproape egal cu turatia cmpului magnetic nvrtitor) si este egal cu 1 la pornire, sau
cnd rotorul este blocat. Cu ct alunecarea este mai mare cu att curentii indusi n rotor
sunt mai intensi. Curentul absorbit la pornirea prin conectare direct a unui motor de
inductie de putere medie sau mare poate avea o valoare comparabil cu curentul de avarie
al sistemelor de protectie, n acest caz sistemul de protectie deconecteaz motorul de la
retea. Limitarea curentului de pornire al motorului se face prin cresterea rezistentei
nfsurrii rotorice sau prin diminuarea tensiunii aplicate motorului. Cresterea rezitentei
rotorului se face prin montarea unui reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu
rotor bobinat). Reducerea tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator,

folosind un variator de tensiune alternativ (pornirea lin) sau conectnd initial

nfsurarea statoric n conexiune stea (pornirea stea-triunghi - se foloseste doar pentru
motoarele destinate s functioneze n conexiune triunghi) sau prin nserierea de rezistoare
la nfsurarea statoric. La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut n vedere c
cuplul motorului este proportional cu ptratul tensiunii, deci pentru valori prea mici ale
tensiunii de alimentare masina nu poate porni.
Turatia masinii de inductie se modific prin modificarea alunecrii sale sau prin
modificarea turatiei cmpului magnetic nvrtitor. Alunecarea se poate modifica din
tensiunea de alimentare si din rezistenta nfsurrii rotorice astfel: se creste rezistenta
rotoric (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele cu rotor
bobinat) si se variaz tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare, variatoare
de tensiune alternativ, cicloconvertoare) sau se mentine tensiunea de alimentare si se
variaz rezistenta din rotor (printr-un reostat variabil). Odat cu cresterea rezistentei
rotorice cresc si pierderile din rotor si implicit scade randamentul motorului. O metod
interesant de reglare a turatiei sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La
bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor
de curent continuu aflat pe acelasi ax cu motorul de inductie (cascad Krmmer cu
recuperare puterii de alunecare pe cale mecanic). Tensiunea indus n rotor este astfel
redresat si aplicat motorului de curent continuu astfel nct cuplul dezvoltat de motorul
de curent continuu se nsumeaz cuplului dezvoltat de motorul de inductie. Reglarea
turatiei motorului de inductie se face prin reglarea curentului prin nfsurarea de excitatie.
n locul motorului de curent continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare si un
transformator de adaptare (cascad Krmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale
electric). Tensiunea indus n rotor este astfel redresat si prin intermediul invertorului si
a transformatorului este reintrodus n retea. Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor.
Turatia cmpului magnetic nvrtitor se poate modifica din frecventa tensiunii de
alimentare si din numrul de perechi de poli ai masinii. Numrul de perechi de poli se
modific folosind o nfsurare special (nfsurarea Dahlander) si unul sau mai multe
contactoare. Frecventa de alimentare se modific folosind invertoare. Pentru frecvente
mai mici dect frecventa nominal a motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz pentru
America de Nord) odat cu modificarea frecventei se modific si tensiunea de alimentare
pstrnd raportul U/f constant. Pentru frecvente mai mari dect frecventa nominal la
cresterea frecventei tensiunea de alimentare rmne constant si reglarea vitezei se face
cu slbire de cmp (ca la motorul de curent continuu).
Sensul de rotatie al motorului de inductie se inverseaz schimbnd sensul de rotatie al
cmpului nvrtitor. Aceasta se realizeaz schimbnd dou faze ntre ele.
Motorul de inductie cu rotorul n colivie este mai ieftin si mai fiabil dect motorul de
inductie cu rotorul bobinat pentru c periile acestuia se uzeaz si necesit ntretinere. De
asemenea, motorul de inductie cu rotorul in colivie nu are colector si toate dezavantajele
care vin cu acesta: zgomot, scntei, poluare electromagnetic, fiabilitate redus si implicit
ntretinere costisitoare. Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul timpului

n actionrile electrice de vitez variabil, deoarece turatia motorului se poate modifica

foarte usor modificnd tensiunea de alimentare ns, odat cu dezvoltarea electronicii de
putere si n special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu frecvent variabil, tendinta
este de nlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare de inductie cu rotor n
colivie.
Motorul de inductie monofazat
n cazul n care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este n aplicatiile
casnice, se poate folosi un motor de inductie monofazat. Curentul electric monofazat nu
poate produce cmp magnetic nvrtitor ci produce cmp magnetic pulsatoriu (fix n
spatiu si variabil n timp). Cmpul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, ns dac
acesta se roteste ntr-un sens, atunci asupra lui va actiona un cuplu n sensul su de
rotatie. Problema principal o constituie deci, obtinerea unui cmp magnetic nvrtitor la
pornirea motorului si aceasta se realizeaz n mai multe moduri.
Prin atasarea pe statorul masinii la un unghi de 90 a unei faze auxiliare nseriat cu un
condensator se poate obtine un sistem bifazat de curenti ce produce un cmp magnetic
nvrtitor. Dup pornirea motorului se deconecteaz faza auxiliar printr-un ntreruptor
centrifugal. Sensul de rotatie al motorului se poate schimba prin mutarea condensatorului
din faza auxiliar n faza principal.
n locul fazei auxiliare se poate folosi o spir n scurtcircuit plasat pe o parte din polul
statoric pentru obtinerea cmpului nvrtitor. Curentul electric indus n spir se va opune
schimbrii fluxului magnetic din nfsurare, astfel nct amplitudinea cmpului magnetic
se deplaseaz pe suprafata polului crend cmpul magnetic nvrtitor.
Servomotorul asincron monofazat
Servomotorul asincron monofazat este o masin de inductie cu dou nfsurri: o
nfsurare de comand si o nfsurare de excitatie. Cele dou nfsurri sunt asezate la un
unghi de 90 una fat de cealalt pentru a crea un cmp magnetic nvrtitor. Rezistenta
rotorului este foarte mare pentru a realiza autofrnarea motorului la anularea tensiunii de
pe nfsurarea de comand. Datorit rezistentei rotorice mari, randamentul motorului este
sczut si motorul se foloseste n actionri electrice de puteri mici si foarte mici.
Motorul sincron trifazat
Motorul sincron trifazat este o masin electric la care turatia rotorului este egal cu
turatia cmpului magnetic nvrtitor indiferent de ncrcarea motorului. Motoarele
sincrone se folosesc la actionri electrice de puteri mari si foarte mari de pn la zeci de
MW.
Statorul motorului sincron este asemntor cu statorul motorului de inductie (este format
dintr-o armtur feromagnetic statoric si o nfsurare trifazat statoric). Rotorul
motorului sincron este format dintr-o armtur feromagnetic rotoric si o nfsurare

rotoric de curent continuu. Pot exista dou tipuri constructive de rotoare: cu poli necati
si cu poli aparenti. Rotorul cu poli necati are armtura feromagnetic crestat spre
exterior si n cresttur este plasat nfsurarea rotoric. Acest tip de motor are uzual o
pereche de poli si functioneaz la turatii mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli
aparenti are armtura feromagentic sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate
miezurile polilor rotorici si bobine polare concentrate. n unele situatii n locul bobinelor
polare concentrate se pot folosi magneti permanenti. Motorul sincron cu poli aparenti are
un numr mare de poli si functioneaz la turatii mai reduse. Accesul la nfsurarea
rotoric se face printr-un sistem inel-perie asemntor motorului de inductie. Motoarele
sincrone cu poli aparenti pot avea cuplu chiar si n lipsa curentului de excitatie, motorul
reactiv fiind cel ce functioneaz pe baza acestui cuplu, fr nfsurare de excitatie si fr
magneti permanenti.
nfsurarea rotoric (de excitatie) a motorului parcurs de curent continuu creeaz un
cmp magnetic fix fat de rotor. Acest cmp se lipeste de cmpul magnetic nvrtitor
statoric si rotorul se roteste sincron cu acesta. Datorit inertiei, cmpul magnetic rotoric
nu are timp s se lipeasc de cmpul magnetic nvrtitor si motorul sincron nu poate
porni prin conectare direct la retea. Exist trei metode principale de pornire a motoarelor
sincrone:
pornirea n asincron - pe tlpile polare rotorice este prevzut o colivie
asemntoare coliviei motorului de inductie si motorul porneste pe acelasi
principiu ca al motorului de inductie.
pornirea la frecvent variabil - este posibil doar atunci cnd este disponibil o
surs de tensiune cu frecvent variabil sau un convertor cu frecvent variabil.
Cresterea frecventei se face lent, astfel nct cmpul nvrtitor s aib viteze
suficient de mici la nceput pentru a putea permite rotorului s se lipeasc de
cmpul magnetic nvrtitor.
pornirea cu motor auxiliar - necesit un motor auxiliar ce antreneaz motorul
sincron conectat la retea. Cnd motorul ajunge la o turatie apropiat de turatia de
sincronism motorul auxiliar este decuplat, motorul sincron se mai accelereaz
putin pn ajunge la turatia de sincronism si continu s se roteasc sincron cu
cmpul magnetic nvrtitor.
Motorul sincron monofazat
Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fr magneti permanenti pe rotor.
Asemntor motoarelor de inductie monofazate, motoarele sincrone monofazate necesit
un cmp magnetic nvrtitor ce poate fi obtinut fie folosind o faz auxiliar si
condensator fie folosind spir n scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc n general n
actionri electrice de puteri mici precum sistemele de nregistrare si redare a sunetului si
imaginii.
Motorul pas cu pas
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenti pe ambele armturi. La
aparitia unui semnal de comand pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa pn

cnd polii si se vor alinia n dreptul polilor opusi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se
va face practic din pol n pol, de unde si denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda
motorului se face electronic si se pot obtine deplasri ale motorului bine cunoscute n
functie de programul de comand. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo unde este
necesar precizie ridicat
Bibliografie
Constantin Ghit - Masini electrice, Ed Matrix Rom, Bucuresti, 2005, ISBN 973685-919-3
Ion Mihai - inginer, Dorin Merisca - inginer, Eugen Mnzrescu - inginer -Manual
pentru autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare si Documentare
pentru Energetic, Bucuresti 1998

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate