1

ICF
Introducere

1. FUNDAMENTE

Prezenta lucrare contine Clasificarea internaional a funcionrii, dizabilitii i

sntii, cunoscut sub denumirea de CIF1. Obiectivul general al Clasificrii CIF este de a
oferi un limbaj standardizat i unitar, precum i un cadru general de descriere a strii de
sntate i a celorlalte stri asociate strii de sntate. Sunt definite componentele sntii
i cteva din componentele asociate strii de bine (cum sunt educaia i munca). De aceea,
domeniile incluse n clasificaia CIF pot fi considerate deopotriv domenii de sntate ct
i domenii asociate sntii. Aceste domenii sunt descrise din perspectiva corpului,
individului i societatii i sunt grupate n dou liste principale: (1) Structuri i Funcii ale
corpului, i (2) Activiti i Participare2. Ca i clasificare, CIF grupeaz anumite domenii3
n care se poate ncadra o anumit persoan aflat ntr-o anumit stare de sntate (de
exemplu ce poate s fac sau s nu fac o persoan cu o anumit boal sau tulburare).
Funcionarea este un termen general n care sunt incluse toate funciile, activitile i
participarea corpului; similar dizabilitate este termenul general pentru afectari, limitri de
activitate sau restricii de participare. De asemenea, CIF listeaz factorii ambientali (de
mediu) care interacioneaz cu toate aceste sintagme. n acest fel, utilizatorul poate s
alctuiasc un profil util privind funcionarea, dizabilitatea i sntatea unui individ, n mai
multe domenii.
CIF aparine familiei de clasificri internaionale alctuite de Organizatia Mondiala a
Sanatatii (OMS) pentru a fi aplicate la diverse aspecte legate de sntate. Familia
clasificarilor internaionale a OMS reprezint un cadru general de codificare a unei largi
diversiti de informaii legate de sntate (de exemplu, diagnostic, funcionare i
dizabilitate, motivul pentru care este necesar un contact cu serviciile de sanatate, etc.) i
utilizeaz un limbaj unitar, standardizat, prin care se asigur o comunicare adecvat pe
tema sntii i a ngrijirii sntii la nivel global, atunci cnd este abordat de diversele
discipline sau tiine.
Conform clasificrii internaionale a OMS, strile de sntate (bolile, tulburrile,
traumatismele, etc.) sunt clasificate n principal in CIB (abreviere a Clasificarii
Internaionale a Bolilor, rev.10)4, care furnizeaza un cadru etiologic. Funcionrile i
dizabilitile asociate cu starea de sntate sunt clasificate n CIF. De aceea CIB i CIF sunt
complementare5 iar utilizatorii sunt ncurajai s utilizeze ambele ramuri ale familiei
clasificarilor internaionale OMS. Prin CIB (rev.10) se asigur un diagnostic al bolii,
tulburrii sau altor stri de sntate, aceste informaii fiind mbogite cu datele
1

Textul reprezint o revizuire a Clasificrii internaionale a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor

(ICIDH), publicat prima oar n 1980 de Organizaia Mondial a Sntii cu scop experimental.
Experimentat sistematic i beneficiind de consultan internaional n ultimii 5 ani, clasificarea a fost
adoptat i aprobat la data de 22 mai 2001 de cea de-a 24-a Sesiune General a OMS (prin Rezoluia
WHA54.21)
2
Aceti termeni, care nlocuiesc termenii de afectare, dizabilitate i handicap utilizai anterior, lrgesc
sfera de aplicare a clasificrii pentru a permite i descrierea unor experiene pozitive. Aceti termeni noi sunt
definii n Introducere i detaliai n coninutul crii. Trebuie reinut c aceti termeni sunt utilizai cu
anumite sensuri , care pot s fie diferite de sensul acestora n utilizarea lor curent.
3
Prin domeniu se nelege un set practic i cu o anume semnificaie de funcionri fiziologice, structuri
anatomice, aciuni, sarcini sau arii de via.
4
Clasificare statistic internaional a bolilor i a problemelor de sntate asociate, rev. 10, Vol. 1-3, OMS,
Geneva, 1992 1994.
5
Este foarte important s se identifice suprapunerile dintre CIB (rev. 10) i CIF. Ambele clasificri ncep cu
sistemele organismului. Afectarile se refer la funciilei structurile corpului care sunt de obicei pri ale
procesului de mbolnvire i, ca urmare sunt utilizate i n CIB (rev.10). Cu toate acestea sistemul CIB
(rev.10) utilizeaz termenul de afectare (ca semne i simptome) ca fiind parte din constelaia ce reprezint o
boal sau, uneori, drept motiv pentru a se apela la servicii de sntate, n timp ce n sistemul CIF afectarile
sunt utilizate cu sensul de probleme ale funcionrii i structurilor corpului asociate cu strile de sntate.

suplimentare oferite de elementele de funcionare ale CIF6. Prin utilizarea att a

informaiilor privind diagnosticul ct i celor referitoare la funcionare se poate ajunge la o
imagine mai clar a strii de sntate a populaiei, care poate fi ulterior considerat i
utilizat n procesul de luare a deciziilor.
Familia clasificarilor internaionale OMS reprezint un instrument valoros pentru a descrie
i a compara sntatea populaiilor n context global. Informaiile legate de moralitate
(oferite prin clasificarea CIB- rev.10) i a consecintelor strii de sntate (furnizate de CIF)
se pot combina pentru evaluarea generala a strii de sntate a populaiei, pentru a
monitoriza starea de sntate a populaiei i pentru a vedea cum este acesta repartizat, dar
i pentru a estima contribuiile pe care diversele cauze le pot avea asupra mortalitii i
ratei de morbiditate.
CIF nu mai este doar o clasificare a consecinelor unei boli (versiunea din 1980), ci
devine o clasificare a componentelor sntii. Componentele sntii identific
elementele constitutive ale sntii, n timp ce consecinele se concentreaz pe impactul
sau pe rezultatul ulterior al bolilor sau al altor stri de sntate. Astfel, CIF se situeaz pe o
poziie neutr n ceea ce privete etiologia, aa nct cercettorii, folosind metode tiinifice
adecvate, pot deduce implicaiile cauzale. Similar, o astfel de abordare difer de abordarea
pe baza factorilor de determinare a strii de sntate sau a factorilor de risc. Pentru a
facilita studierea factorilor de risc, CIF cuprinde a list de factori de mediu care descriu
contextul n care triesc indivizii.

2. OBIECTIVELE CIF
CIF este o clasificare care o diversitate de scopuri puse la dispoziia diverselor discipline i
sectoare. Obiectivele sale specifice sunt prezentate pe scurt n cele ce urmeaz:
6

Dou persoane cu aceeai boal pot prezenta nivele de funcionare diferite, dup cum dou persoane cu
acelai nivel de funcionare nu trebuie s aib neaprat aceeai stare de sntate. Din aceast cauz, prin
utilizarea ambelor clasificri crete calitatea datelor utilizate n scop medical. Utilizarea clasificrii CIF nu
trebuie s ocoleasc procedurile obinuite de diagnosticare. Pentru alte situaii, se poate utiliza doar
clasificarea CIF.

 Asigurarea unei baze tiinifice pentru nelegerea i studierea strii de sntate i a

strilor asociate acesteia, a deznodamantului i a factorilor determinani;
Stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sntate i strile asociate
acesteia cu scopul de a mbunti comunicarea dintre diferii utilizatori, cum ar fi
lucrtori ai serviciilor de sntate, cercettori, cei care stabilesc politicile i marea
mas, inclusiv persoanele cu dizabiliti;
Realizarea unor comparaii intre state a datelor de sntate, a disciplinelor i serviciilor
de ngrijiri medicale intr-o anumita perioada;
Asigurarea unei scheme de codificare sistematice privind sistemele de informaii legate
de sntate.
Aceste obiective se inter-relaioneaz, mai ales pentru c necesitatea i utilizarea
clasificrii CIF impune construirea unui sistem coerent i practic care s poat fi utilizat de
diverii beneficiari ai politicilor de sntate, asigurrii calitii sntii i evalurii
rezultatelor din diverse culturi.

2.1. Aplicaii ale CIF

nc de la publicarea versiunii experimentale din 1980, ICIDH (Clasificarea internaional
a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor) a servit n diverse scopuri, ntre care:
Ca instrument statistic pentru colectarea i nregistrarea de date (de exemplu n
studiile i n sondajele demografice sau n managementul sistemelor informaionale);
Ca instrument de cercetare pentru a evalua i msura rezultate, calitatea vieii sau
factorii de mediu;
Ca instrument de investigaie clinic n evaluarea nevoilor, adecvarea tratamentelor la
anumite conditii, evaluarea profesional, reabilitare i evaluare a rezultatelor;
Ca instrument de politic social pentru planificarea securitii sociale, sistemelor de
compensaie, n conceperea i implementarea politicilor;
Ca instrument de educaie n conceperea curriculum-ului, n sensibilizarea opiniei
publice i n adoptarea unor aciuni;
Avnd n vedere c CIF este o clasificare a strii de sntate i a strilor asociate acesteia,
aceasta se poate aplica i n alte sectoare, ca de exemplu n asigurri, securitate social,
securitatea muncii, educaie, economie, politic social i elaborarea legislaiei generale i
n modificrile de mediu. Este acceptat ca una din clasificrile sociale ale Naiunilor
Unite, fcnd trimiteri la i incorpornd Regulile Standard cu privire la egalizarea
anselor persoanelor cu dizabiliti7. Astfel, CIF reprezint un instrument adecvat de
7

Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti Rezolutie adoptata de

Adunarea General a ONU, sesiunea 48 din 28 decembrie 1993 (Hotrrea 48/96), New York, Departamentul

implementare a drepturilor omului, aa cum sunt ele stipulate la nivel internaional i

mandatate prin legislaiile naionale.
CIF este util i adecvat unui spectru larg de aplicare, ca de exemplu, asigurrile sociale,
evalurile din domeniul ngrijirii de sntate, sondajele demografice la nivel local, naional
i internaional. CIF ofer acel cadru conceptual de informare, aplicabil la problemele
personale de sntate, inclusiv la prevenirea mbolnvirii, la promovarea sntii i
mbuntirea participrii prin eliminarea sau diminuarea obstacolelor i prin ncurajarea
asigurrii de sprijin i factori de facilitare n plan social.

3. CARACTERISTICILE CIF

de informaii al ONU.

Orice clasificare trebuie mai nti s defineasc ceea ce clasific, respectiv: sfera de
cuprindere, sfera de aplicare, unitile de clasificare, organizarea i modul n care aceste
elemente sunt structurate din punct de vedere al interconectrii dintre ele. n seciunile ce
urmeaz sunt explicate principalele caracteristici ale CIF.

3.1. Sfera de cuprindere a CIF

CIF cuprinde toate aspectele sntii umane i unele din componentele adiacente acesteia
care in de bunstare, componente care sunt descrise ca domenii de sntate i ca domenii
asociate sntii8. Clasificarea se menine n contextul larg al sntii i nu acoper
circumstanele care nu au legtur cu sntatea, cum ar fi cele determinate de factorii
socio-economici. De exemplu, datorit faptului c oamenii aparin unei rase, unui sex, unei
religii sau unor grupuri cu alte caracteristici socio-economice, se pot crea restricii n ceea
ce privete ndeplinirea unor sarcini n mediul n care acetia triesc dar, conform
clasificrii internaionale a funcionrii, aceste restricii de participare nu sunt legate de
sntate.
CIF nu se refer doar la persoanele cu dizabiliti: de fapt, CIF se refer la toi oamenii. Cu
ajutorul CIF se poate descrie sntatea i strile asociate sntii asociate oricrei forme
de sntate, deci CIF are o sfer de aplicare universal9.

3.2. Scopul CIF

CIF ofer o descriere a situaiilor legate de funcionarea uman i restriciile acesteia i
servete drept cadru de organizare a acestor informaii. Informaiile sunt structurate n
manier accesibil, ca sens i ca inter-relaionare.
Prin CIF informaiile sunt organizate n dou pri. Partea 1 se ocup de Funcionare i
Dizabilitate, iar Partea 2 acoper Factorii contextuali. Fiecare parte are dou componente:
1. Componentele Funcionrii i Dizabilitii
Componenta Corp cuprinde, la rndul ei, dou clasificri : una referitoare la funciile
sistemelor corpului i una la structurile corpului. n ambele clasificri, capitolele sunt
organizate n conformitate cu sistemele corpului.
Componenta Activiti i Participare acoper gama complet de domenii care denot
aspecte ale funcionrii, att din punct de vedere individual, ct i social.
2. Componentele factorilor contextuali
Prima component a factorilor contextuali este o list a factorilor ambientali. Factorii de
mediu au un impact asupra tuturor componentelor funcionrii i dizabilitii i sunt
organizai, n manier succesiv, ncepnd de la mediul din imediata apropiere a
individului, pn la mediul general.
8

Exemple de domenii de sntate: vz, auz, mers, nvare i memorie; exemple de domenii adiacente
sntii: transport, educaie, interaciuni sociale.
9
Bickenbach JE, Chatterji EM, Ustun TB, Models of disablement, univeersalism and the ICIDH (Modele de
dizabilitate, universalism i ICIDH), Social Science and Medicine, 1999, 48:1173 - 1187.

Factorii personali reprezint o component a factorilor contextuali dar acetia nu sunt

detaliati n clasificarea CIF, datorit marilor variaii culturale i sociale asociate acestora.
Componentele funcionrii i dizabilitii din Partea 1 a CIF se pot exprima n dou
moduri. Pe de-o parte, pot fi utilizai pentru a indica nite probleme (de exemplu, afectarea,
limitarea de activitate sau restricia de participare elemente descrise prin termenul de
dizabilitate); sau, pe de alt parte, pot indica aspecte neutre, legate de sntate i de strile
asociate acesteia elemente descrise prin termenul de funcionare).
Aceste componente ale funcionrii i dizabilitii sunt interpretare cu ajutorul a patru
constructe distincte, dar intercorelate. Cu aceste constructe sunt opereationalizate prin
utilizarea de calificative. Funciile i structurile corpului pot fi interpretate cu ajutorul
schimbrilor de la nivelul sistemelor fiziologice sau ale structurilor anatomice. n ceea ce
privete componenta Activiti i Participare, exist dou concepte: capacitate i
performan (vezi seciunea 4.2).
Funcionarea i dizabilitatea unei persoane este vzut ca o interaciune dinamic10 ntre
strile de sntate (boli, tulburri, afectari, traumatisme, etc.) i factorii contextuali. Dup
cum s-a artat anterior, factorii contextuali cuprind att factori personali, ct i factori
ambientali (de mediu). n clasificare este introdus o list cuprinztoare a factorilor de
mediu ca i component esenial a CIF. Factorii de mediu interacioneaz cu toate
celelalte componente ale funcionrii i dizabilitii. Intelesul de baz a componentei
Factori de mediu este aceea de facilitare sau barare impactului caracteristicilor lumii fizice,
sociale sau atitudinale.

3.3. Unitatea de clasificare

CIF clasific sntatea i strile asociate ale acesteia. De aceea, ca unitate de clasificare se
folosesc categoriile din cadrul domeniilor de sntate i domeniilor asociate sntii. Ca
urmare, este de reinut faptul c prin CIF nu sunt clasificate persoane, ci se descrie
situaia fiecrei persoane ntr-o anumit zon din domeniul sntii sau al strilor
asociate sntii. Mai mult, descrierea se face ntotdeauna n contextul factorilor de
mediu i a factorilor personali.

3.4. Prezentarea CIF

CIF este prezentat n dou variante pentru a satisface cerinele diverilor utilizatori i
pentru a se putea diferenia pe nivele de detalii.
Varianta integral a CIF, respectiv, cea prezentat n volumul de fa, ofer o clasificare
detaliat pe patru nivele. Aceste patru nivele pot fi agregate ntr-un sistem de clasificare de
nivel superior, care cuprinde toate domeniile din cel de-al doilea nivel. Acest sistem pe
dou nivele reprezint varianta prescurtat a CIF.

4. PRIVIRE GENERAL ASUPRA COMPONENTELOR CIF

10

n funcie de utilizator, interaciunea poate fi considerat ca proces sau ca rezultat.

DEFINIII11
n contextul sntii:
Funciile corpului funcii fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihice)
Structurile corpului - prile anatomice ale corpului (organe, membre i componentele
acestora)
Afectari probleme ale funciilor sau structurilor corpului cum sunt pierderile sau
devierile semnificative
Activitatea executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ
Participarea implicarea n situaii de via
Limitarea activitii dificulti pe care un individ le poate avea n a executa activiti.
Restricii de participare probleme pe care un individ le poate ntmpina prin
implicarea n situaii de via.
Factori ambientali (de mediu) constituie mediul fizic, social i atitudinal n care
triesc oamenii.

Aceti termeni sunt prezentai n general n Tabelul 1 i n termeni operaionali n seciunea

5.1. Dup cum este ilustrat n tabel 1:

CIF are dou pri, fiecare cu dou componente:

Partea 1. Funcionare i Dizabilitate
(a) Funciile i Structurile Corpului
(b) Activiti i participare
Partea 2. Factori contextuali
(c) Factori ambientali (de mediu)
(d) Factori personali
Fiecare component poate fi exprimat att n termeni pozitivi, ct i n termeni
negativi.
Fiecare component const din diverse domenii i, n cadrul fiecrui domeniu, din
categorii care sunt unitile de clasificare. Sntatea i strile adiacente sntii unui
individ pot fi evideniate prin alegerea corespunztoare a codului sau codurilor
categoriei, la care apoi se adaug calificativele, care sunt nite coduri numerice ce
specific amplitudinea sau dimensiunile funcionrii sau dizabilitii din respectiva
categorie, sau msura n care un factor ambiental este un element facilitant sau o
barier in calea functionarii.
11

Vezi anexa 1, Aspecte taxonomice i terminologice

TABEL 1. Prezentare general a CIF

Partea 1: Funcionare i dizabilitate

Componente

Domenii

Constructe

Aspect pozitiv

Partea 2: Factori contextuali

Funciile i
structuri ale
corpului

Activiti i
participare

Factori de
mediu

Factori personali

Funciile
corpului
Structurile
corpului

Arii de via
(sarcini, aciuni)

Influene
externe asupra
funcionrii i
dizabilitii

Influene interne
asupra funcionrii
i dizabilitii

Schimbri ale
funciunilor
corpului
(fiziologice)

Capacitate
Executarea de sarcini
ntr-un mediu
standard

Schimbri ale
structurilor
corpului
(anatomice)

Performan
Executarea de sarcini
n mediul curent

Facilitarea sau
prevenirea
impactului
caracteristicilor
realitii fizice,
sociale i
atitudinale

Integritate
funcional i
structural

Activiti
Participare

Elemente de
facilitare

Impactul
caracteristicilor
personale

Nu e cazul

Funcionare
Afectare
Aspect
Negativ

Limitare de activitate
Restricie de
participare

10

Bariere /
obstacole

Nu e cazul

Dizabilitate

4.1. Funciile i structurile corpului i afectarile

Definiii:

Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului

(inclusiv funciile psihologice)
Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele,
membrele i componentele acestora.
Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi
i deviaii semnificative.

(1) Funciile i structurile corpului sunt clasificate n dou seciuni diferite. Aceste dou
ncadrri sunt gndite pentru a fi folosite n paralel. De exemplu, funciile corpului
cuprind simurile de baz, cum ar fi funcii ale vederii, corelate la nivel structural sub
forma ochiului i a structurilor asociate acestuia.
(2) Corp se refer la organismul uman ca ntreg; cuprinde, deci, i creierul i funciile
acestuia, ca de exemplu mintea. Ca urmare, funciile mentale (sau psihice) sunt
subsumate funciunilor corpului.
(3) Funciile i structurile corpului sunt clasificate dup sistemele corpului; de aceea,
structurile corpului nu sunt considerate ca fiind organe12.
(4) Afectarile structurii implic o anormalitate, un defect, o pierdere sau alt deviaie
semnificativ a structurilor corpului. Afectarile au fost conceptualizate n legtur cu
ceea ce se cunoate din punct de vedere biologic la nivelul esuturilor i la nivel
subcelular i molecular. Cu toate acestea, din motive practice, aceste nivele nu apar pe
list13. Fundamentrile biologice ale afectarilor au orientat clasificarea i este posibil s
mai existe posibiliti de extindere a acesteia la nivel celular i molecular. Pentru
utilizatorii medicali, trebuie menionat c afectarile nu se identific cu patologia care
st la baza lor, ci sunt manifestri ale acestei patologii.
(5) Afectarile reprezint o deviere de la anumite standarde umane general acceptate n ceea
ce privete statutul biomedical al corpului i funciunilor sale, iar definirea
constituenilor este abordat n primul rnd de personale n msur (calificate) s
judece funcionarea fizic i psihic n conformitate cu aceste standarde.
(6) Afectarile pot fi temporare sau permanente; evolutive, regresive sau staionare;
intermitente sau continue. Deviaia de la normele umane obinuite poate fi uoar sau
12

Dei nivelul organelor a fost menionat n versiunea ICIDH din 1980, definiia organului nu este foarte
clar. Tradiional, ochiul i urechea sunt considerate organe; cu toate acestea, identificarea i definirea
granielor este foarte dificil, acelai principiu aplicndu-se i extremitilor i organelor interne. CIF
nlocuiete termenul de organ, care implic existena unei entiti sau uniti din cadrul corpului, cu
termenul de structur a corpului.
13
Astfel, deficienele codificate folosind versiunea integral a CIF pot fi detectate i observate i de ceilali
sau chiar de persoanele n cauz prin observare direct sau prin deducere din observaie.

11

sever i poate fluctua n timp. n descrierile urmtoare se vor prezenta aceste

caracteristici, mai ales n forma lor codificat, cu ajutorul calificativelor
corespunztoare punctului respectiv.
(7) Afectarile nu sunt contingente etiologiei i nici modului n care acestea se dezvolt; de
exemplu, pierderea vederii sau a unui membru poate fi consecina unei anomalii
genetice sau a unui accident. Dar faptul c o afectare exist se datoreaz neaprat unei
cauze; cu toate acestea, pentru a explica afectarea aprut, cauza poate s nu fie
suficient. De asemeni, acolo unde exist o afectare, exist i o disfuncie a funciunilor
sau structurilor corpului, dar aceast disfuncie poate fi legat de o serie de alte boli,
tulburri sau stri fiziologice.
(8) Afectarile pot fi o parte sau o form de expresie a unei stri de sntate dar nu indic n
mod necesar c boala exist sau c respectivul pacient trebuie considerat bolnav.
(9) Afectarile sunt, din punct de vedere al sferei de aplicare, mult mai largi i mult mai
incluzive dect tulburrile i bolile; de exemplu, pierderea unui picior este o afectare
care ine de anatomia corpului, fr a fi o tulburare sau o boal.
(10) Afectarile pot atrage dup sine alte afectari; de exemplu, atrofierea unui muchi
poate afecta funcionarea care ine de micare, funcionarea inimii sau poate avea
consecine respiratorii iar afectarile percepiei pot fi legate de funcionarea gndirii.
(11) Unele din categoriile incluse n componenta funcii i structuri ale corpului par s
se suprapun cu unele din categoriile incluse n CIB (rev. 10), mai ales n ceea ce
privete semnalmentele i simptoamele. Cu toate acestea, cele dou clasificri au
scopuri diferite. Prin CIB (rev.10) sunt clasificate simptoamele, n capitole speciale
pentru a documenta rata de mortalitate i utilizarea serviciilor, n timp ce CIF prezint
aceste simptoame ca i parte component a funciunilor corpului, care pot fi utilizate
pentru a preveni sau pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pacientului. Dar, ceea ce
este cel mai important, clasificarea funciunilor i structurilor corpului are ca scop
utilizarea ei mpreun cu i alturi de categoriile din componenta Activiti i
Participare.
(12) Afectarile sunt clasificate n categorii adecvate pe baza utilizrii unor criterii de
identificare bine definite (de exemplu, prezena sau absena conform unui nivel limit).
Aceste criterii sunt aceleai i pentru componenta Funcii i structuri ale corpului.
Acestea sunt: (a) pierderea sau lipsa; (b) reducerea; (c) adugare sau exces; (d) deviere.
Dac exist o afectare, aceasta poate fi ncadrat pe o scal n funcie de severitatea
acesteia, folosind calificativele generice indicate n CIF.
(13) Factorii de mediu interacioneaz cu funciile corpului, cum ar fi interaciunea
dintre calitate aerului i respiraie, lumin i vedere, sunete i auz, stimul de distragere
i atenie, structura terenului i echilibru, temperatura mediului i reglarea temperaturii
corpului.

12

4.2. Activiti i Participare / limitarea activitii i restriciile de participare

Definiii:

Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un

individ.
Participarea este implicarea ntr-o situaie de via.
Limitare activitii reprezinta dificultile uni individ n a executa activiti.
Restricii de participare sunt problemele pe care le poate ntmpina un
individ prin implicarea n anumite situaii de via.

(1) Domeniile componentei Activiti i Participare sunt indicate ntr-o singur list care
acoper ntreaga gam a ariilor vieii (de la nvarea de baz sau observarea unor arii
alctuite din mai multe elemente, cum ar fi relaii interpersonale sau relaiile de
munc). Componenta poate fi utilizat pentru a desemna activiti (a) sau participare
(b) sau ambele. Domeniile acestei componente sunt caracterizate prin dou calificative:
performan i capacitate. De aceea, informaiile colectate din list rezult ntr-o
matrice de date n care nu apar suprapuneri sau redundane (vezi Tabel 2 de mai jos).

Tabel 2 Activiti i participare: matrice informaional

Performan

Domenii
d1
d2
d3
d4
d5
d6
d7
d8
d9

Calificative
Capacitate

nvarea i aplicare cunotinelor

Sarcini i solicitri generale
Comunicare
Mobilitate
Autongrijire
Viaa de familie
Interaciuni i relaii interpersonale
Arii majore de via
Comunitate, via social i civil

(2) Calificativul performan descrie ceea ce face un individ n mediul su obinuit. Dar,
pentru c mediul obinuit cuprinde i o relaionare social, prin performan se poate
nelege i implicarea ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n
contextul real n care acetia triesb14. Acest context include factorii de mediu toate
aspectele care in de realitatea fizic, social i atitudinal care pot fi codificate
utiliznd componenta Factori de mediu.

13

(3) Calificativul capacitate descrie abilitatea unui individ de a executa o sarcin sau o
aciune. Aceast construct urmrete s indice cel mai nalt nivel posibil de funcionare
pe care-l poate atinge o persoan ntr-un anume domeniu, la un anumit moment dat.
Pentru a evalua capacitatea deplin a unui individ, trebuie s se creeze un mediu
standardizat care s neutralizeze diversele impacturi ale unor medii asupra capacitii
individului. Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu real utilizat n general
pentru evaluarea capacitii n condiii de testare; sau (b) n cazul n care acesta nu este
posibil, un mediu creat n care se consider c impactul este uniform. Acest din urm
mediu creat se poate numi mediu uniform sau standard. Astfel, capacitatea va
reflecta abilitatea individului adaptat la mediu. Aceast adaptare trebuie s fie la fel
pentru toi oamenii din orice ar pentru a se putea realiza o comparaie intre tari.
Caracteristicile unui mediu uniform sau standard pot fi codificate folosind clasificarea
componentei Factori de mediu. Diferena dintre capacitate i performan reflect
diferena dintre diversele impacturi ale mediilor obinuite sau uniforme, oferind astfel
o orientare util privind intervenia asupra mediului respectiv pentru a mbunti
performanele individului.
(4) Att calificativele de capacitate i ct i cele de performan pot fi utilizate ulterior, cu
sau fr mijloace ajuttoare sau asisten personal. Avnd n vedere c nici mijloacele
ajuttoare, nici asistena personal nu elimin afectarile, acestea pot n schimb s
elimine limitrile funcionrii n anumite domenii. Acest tip de codificare este util mai
ales pentru a identifica ct de mult este limitat funcionarea individului n lipsa
utilizrii respectivelor mijloace ajuttoare (vezi instruciunile de codificare din Anexa
2).
(5) Dificultile sau problemele n aceste domenii pot s apar atunci cnd exist
modificri calitative sau cantitative n modul n care un individ realizeaz funcionarea
n domeniul respectiv. Limitrile sau restriciile sunt evaluate pe baza unui standard
uman general acceptat. Standardul sau norma pe baza crora se realizeaz comparaia
dintre capacitatea i performana unui individ este aceea a unui individ care nu are
aceeai stare de sntate (aceeai boal, tulburare, vtmare, etc.). Limitrile sau
restriciile indic discordana dintre performana observat i cea ateptat. Performana
ateptat este aceea n conformitate cu norma uman, care reprezint experiena
oamenilor ce nu au o stare de sntate similar. Aceeai norm este aplicat i n cazul
calificativelor de capacitate astfel nct s se poate interveni asupra mediului n care
triete un individ n sensul creterii performanei.
(6) Problemele legate de performan pot s decurg direct din mediul social, chiar i n
cazul unui individ fr afectari. De exemplu, o persoan sero-pozitiv HIV, fr nici un
alt simptom sau boal, sau o persoan cu predispoziie genetic fa de anumite boli,
pot s nu aib nici o afectare sau pot dispune de capacitate de munc, dar s nu poat
realiza acest lucru datorit faptului c li se refuz accesul la servicii, datorit
discriminrii sau stigmatizrii.
(7) Pe baza domeniilor din componenta Activiti i Participare este foarte dificil s se fac
o distincie foarte clar ntre Activiti i Participare. Situaia este similar i n
cazul diferenierii clare ntre perspectiva individual i cea social, pe baza
domeniilor diferenierea nefiind posibil datorit diversitii internaionale i
diferenelor de abordare a profesionitilor i a structurilor teoretice. De aceea, CIF
ofer o singur list care poate fi utilizat, dac utilizatorii doresc acest lucru.

14

Explicaii suplimentare sunt oferite n Anexa 3. Exist patru posibile modaliti de

utilizare a listei:
(a) desemnarea unor domenii ca fiind activiti i a altor domenii ca fiind
participare, fr suprapuneri;
(b) similar cu punctul (a) de mai sus dar cu suprapuneri pariale ;
(c) desemnarea tuturor domeniilor detaliate ca activiti i a categoriilor mai largi
ca participare;
(d) utilizarea tuturor domeniilor i ca activiti i ca participare.

4.3. Factori contextuali

Factorii reprezint contextul general de via i de condiii de via ale unui individ.
Factorii contextuali au dou componente: Factori ambientali i Factori personali care pot
avea un impact asupra unui individ care are o anumit stare de sntate sau asupra strii de
sntate i a strilor adiacente de sntate ale acestuia.
Factorii ambientali (de mediu) alctuiesc mediul fizic, social i atitudinal n care triesc
oamenii. Aceti factori se afl n afara individului i pot influena, negativ sau pozitiv,
performanele unui individ ca membru al societii, capacitatea individului de a executa
aciuni sau sarcini, sau funciile i structura corpului.
(1) Factorii ambientali (de mediu) sunt structurai n categorii de clasificare care se
concentreaz pe diverse nivele:
(a) Individual mediul din imediata apropiere a individului, inclusiv locuri ca:
locuina, locul de munc sau coala. Din acest nivel fac parte acele caracteristici
fizice i materiale ale mediului cu care individul se confrunt direct, precum i
contactul direct cu alte elemente cum sunt: familia, cunotinele, colegii i
persoanele necunoscute.
(b) Social structuri sociale, formale sau informale, servicii i abordri i sisteme
generale din comunitate sau societate care pot avea un impact asupra individului.
Din acest nivel fac parte organizaiile i serviciile aferente locului de munc,
activitilor comunitare, ageniilor guvernamentale, serviciilor de comunicaie i
transport, precum i reelelor informale cu caracter social, inclusiv legislaia,
reglementrile, regulamentele, oficiale sau neoficiale, atitudinile i ideologiile.
(2) Factorii de mediu interacioneaz cu componenta Funcii i Structuri ale corpului i cu
componenta Activiti i Participare. Pentru fiecare component, se poate stabili natura
i msura acestei interaciuni prin activiti tiinifice ulterioare. Dizabilitatea este
caracterizat ca fiind rezultat sau efect al unor relaii complexe dintre starea de sntate
a individului, factorii personali i factorii externi care reprezint circumstanele de via
ale acelui individ. Datorit acestei relaii, impactul diverselor medii asupra aceluiai
individ, cu o stare de sntate dat, poate fi extrem de diferit. Astfel, un mediu care are
bariere sau care nu ofer elemente de facilitare va restriciona performana individului;
iar alte medii care ofer elemente de facilitare pot duce la creterea performanei
15

individului. Societatea poate obstruciona performana unui individ fie pentru c, pe de

o parte creeaz bariere (de exemplu, cldiri inaccesibile), fie c nu ofer acele elemente
de facilitare (de exemplu, lipsa de dispozitivelor tehnice de sprijin).
Factorii personali reprezint acel context particular al vieii i condiiilor de via ale unui
individ i cuprinde caracteristicile individului care nu fac parte din starea sa de sntate sau
din strile adiacente acesteia. Aceti factori pot fi: sexul, rasa, vrsta, alte stri de sntate,
forma fizic, stilul de via, obiceiuri, modul n care a fost crescut, modul de adaptare,
mediul social din care provine, educaia, profesia, experiena prezent sau anterioar
(evenimente din viaa actual sau din trecut), modelul general de comportament i
caracterul, valori psihice individuale i alte caracteristici, care, parial sau total, pot juca un
rol, la orice nivel, n ceea ce privete dizabilitatea. Factorii personali nu sunt detaliai n
CIF. Cu toate acestea contribuia acestora poate avea un impact asupra a ceea ce rezult din
diversele intervenii.

16

5. MODELUL FUNCIONARII I DIZABILITATII

5.1. Procesul de funcionare i dizabilitatea
Ca i clasificare, CIF nu prefigureaz un proces al funcionarii i dizabilitatii. Totui, CIF
se poate utiliza pentru a descrie un proces prin furnizarea de mijloace de radiografiere a
diferitelor constructe i domenii. CIF ofer o abordare a clasificrii funcionrii i
dizabilitii din mai multe perspective, ca fiind un proces interactiv i n continu evoluie.
Clasificarea ofer piesele necesare utilizatorilor care doresc s creeze modele i s studieze
diverse aspecte ale acestui proces. Clasificarea Internaional a Funcionrii poate fi
considerat un limbaj: textele care se pot crea pe baza CIF depind de utilizatori, de
creativitatea acestora i de orientarea lor tiinific. Reprezentarea grafic din figura de mai
jos poate servi drept ajutor pentru a vizualiza nelegerea curent a interaciunii dintre
diversele componente15:

Fig. 1 Interaciuni dintre componentele CIF

Condiia de sntate
(tulburare sau boal)

Funcii i structuri
ale organismului

Activiti

Factori de mediu

Participare

Factori personali

n reprezentarea grafic de mai sus, funcionarea unui individ ntr-un anume domeniu este
o interaciune sau o relaie complex ntre condiia de sntate a acestuia i factorii
contextuali (de exemplu, factorii de mediu i factorii personali). ntre aceste entiti exist
o interaciune dinamic: intervenia asupra unei entiti are capacitatea de a modifica una
sau multe din celelalte entiti. Aceste interaciuni sunt specifice, fr ca relaia dintre una
i cealalt s fie ntotdeauna predictibil. Interaciunea funcioneaz n dou direcii;
15

CIF difer fundamental de versiunea din 1980 a ICIDH n ceea ce privete descriere inter-relaiilor dintre
funcionare i dizabilitate. Este de observat c orice reprezentare grafic poate fi incomplet i greit
interpretat datorit complexitii interaciunilor unui model multidimensional. Modelul este conceput pentru
a ilustra interaciuni multiple. Este posibil orice alt reprezentare grafic pentru a accentua alte elemente
importante pentru proces. Interpretarea interaciunilor dintre diferitele componente i constructe poate i ea s
difere (de exemplu, impactul factorilor ambientali asupra funciilor corpului este cu siguran diferit de
impactul acelorai factori asupra participrii.

17

prezena dizabilitii putnd modifica chiar starea de sntate propriu-zis. Este, deseori,
justificat aciunea de a deduce limitarea de capacitate de la una la mai multe afectari sau
restricia de performan de la una sau mai multe limitri. Cu toate acestea, este foarte
important s se colecteze date despre toate aceste construcii independent i dup aceea s
se exploreze asociaiile i legturile cauzale dintre acestea. Dac se urmrete descrierea
unei experiene de sntate complete, atunci toate componentele sunt importante. De
exemplu, se poate ca un individ:

S aib nite afectari fr a avea i limitri de capacitate (de exemplu, desfigurarea

produs de lepr poate s nu afecteze capacitatea persoanei);

S aib probleme de performan i limitri de capacitate fr a avea o afectare

evident (de exemplu, performan redus n realizarea activitilor zilnice asociat cu
multe boli);

S aib probleme de performan fr a avea afectari sau limitri de capacitate (de

exemplu, persoanele sero-pozitive HIV sau pacieni recuperai dup diverse boli
psihice, datorit faptului c intervine stigmatizarea sau discriminarea la nivelul
relaiilor inter-personale sau de serviciu);

S aib limitri de capacitate, datorit lipsei unor mijloace de sprijin, dar s nu aib
probleme de performan n mediul su obinuit de via (de exemplu, un individ cu
limitri de mobilitate poate fi sprijin de societate prin oferirea de echipament adecvat
care s-i permit deplasarea);

S se confrunte cu o situaie care influeneaz n sens opus (de exemplu, lipsa folosirii
membrelor poate duce la atrofierea muchilor; instituionalizarea poate duce la
pierderea deprinderilor sociale).

n Anexa 4 sunt prezentate exemple concrete de cazuri care ilustreaz posibilele

interaciuni dintre aceste constructe.
Reprezentarea grafic de mai sus demonstreaz rolul pe care factorii contextuali (respectiv,
factorii de mediu i factorii personali) l joac n acest context. Aceti factori
interacioneaz cu individul care are o anume stare de sntate i stabilesc natura i msura
funcionrii acelui individ. Factorii de mediu sunt exteriori individului (de exemplu,
atitudinea societii, caracteristicile arhitecturale, sistemul legal) i sunt clasificai n
capitolul care se ocup de clasificarea Factorilor ambientali.
n versiunea actual a CIF nu se face ns nici o clasificare a factorilor personali. Aceti
factori in de: sex, ras, vrst, forma fizic, stil de via, obiceiuri, mod de adaptare i alte
asemenea elemente. Evaluarea i aprecierea lor este lsat la latitudinea utilizatorului, dup
cum este necesar.

5.2. Modele medicale i sociale

18

Pentru a nelege i a explica dizabilitatea i funcionarea s-au propus mai multe modele
conceptuale16. Acestea pot fi exprimate ca o relaie dialectic ntre modelul medical
versus modelul social.
Modelul medical consider dizabilitatea ca pe o problem a persoanei, cauzat direct de
boal, traum sau alt stare de sntate care necesit o ngrijire medical, oferit ca
tratament individual de ctre profesioniti. Managementul dizabilitii are ca scop
vindecarea sau adaptarea i schimbarea comportamentului individului. ngrijirea medical
devine, n acest sens, subiectul principal, iar la nivel politic principalul rspuns este
unul de modificare sau reformare a politicii de ngrijire medical.
Modelul social al dizabilitii consider dizabilitatea ca fiind n principal o problem.
creat social i o chestiune care ine n primul rnd de integrarea complet a individului n
societate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un complex de condiii create
de mediul social. Din aceast cauz, managementul acestei probleme necesit aciune
social i este responsabilitatea comun a ntregii societi n sensul producerii acelor
schimbri de mediu necesare participrii persoanelor cu dizabiliti n toate domeniile
vieii sociale. Managementul dizabilitii este aadar o problem de atitudine i de
ideologie, care implic o schimbare social, ceea ce - n termeni politici devine o
problem de drepturi ale omului. Pentru acest model, dizabilitatea este o problem politic.
CIF se bazeaz pe integrarea acestor dou modele opuse. Pentru a reda esena integrrii
diverselor perspective ale funcionrii, este utilizat un model biopsihosocial. De aceea,
pentru a oferi un punct de vedere coerent, CIF ncearc s realizeze o sintez asupra tuturor
perspectivelor sntii: din punct de vedere biologic, individual i social17.

6. Utilizarea CIF
16

Termenul model nseamn aici construcie sau paradigm care difer de sensul n care acelai termen este
folosit n seciune anterioar.
17
Vezi Anexa 5 CIF i persoanele cu dizabiliti

19

CIF este o clasificare a funcionrii i dizabilitii individului. Aceast clasificare grupeaz

sistematic strile de sntate i domeniile asociate strilor de sntate. Domeniile sunt din
nou grupate n cadrul fiecrei componente, n funcie de caracteristicile comune (de
exemplu, originea, tipul sau similitudinile dintre ele). Clasificarea este structurat pe baza
unui set de principii (vezi Anexa 1). Aceste principii se refer i la inter-relaionarea dintre
nivele i la ierarhizarea clasificrii (seturi de nivele). Cu toate acestea, unele dintre
categoriile CIF nu sunt structurate ierarhic i nu sunt puse ntr-o anumit ordine, dar au
valoarea de membru egal al unei ramuri.
n cele ce urmeaz sunt listate caracteristicile structurale ale clasificrii, utile n folosirea
acesteia:
(1) CIF ofer definiii operaionale standard ale strii de sntate i a domeniilor asociate
strii de sntate ca fiind opuse definiiilor naionale sau locale ale strii de sntate.
Aceste definiii descriu atributele eseniale ale fiecrui domeniu (de exemplu, caliti,
proprieti i relaii) i conin informaii despre ce anume este inclus n sau exclus din
respectivul domeniu. Definiiile conin punctele de referin folosite n mod curent n
evaluare, astfel nct acestea pot fi transpuse n chestionare.
Viceversa, rezultatele obinute ca urmare a utilizrii instrumentelor de evaluare
existente pot fi codificate n termenii CIF. De exemplu, funciile vederii sunt definite
ca fiind funcii de distingere a formei i conturului, de la diverse distane, folosind unul
sau ambii ochi, astfel nct severitatea dificultii de a vedea poate fi codificat ca fiind
uoar, moderat, sever sau, n funcie de aceti parametrii, total.
(2) CIF utilizeaz un sistem alfanumeric n care literele b, s, d i e sunt utilizate
pentru a nota Funcionarea corpului, Structura corpului, Activiti i participare i
Factori de mediu. Aceste litere sunt urmate de un cod numeric, unde primul numr este
numrul capitolului (o cifr), urmat de al doilea nivel (dou cifre) i de nivelele trei i
patru (cte o cifr fiecare).
(3) Categoriile CIF sunt compartimentate astfel nct categoriile mai largi s se poat
defini prin includerea unor sub-categorii mai detaliate ale categoriei principale. (De
exemplu, in Capitolul 4 - componenta Activiti i Participare categoria Mobilitate,
include sub-categorii separate pentru: stat n picioare, stat jos, mers, capacitatea de a
duce obiecte i altele). Versiunea prescurtat acoper dou nivele, n timp ce versiunea
integral (detaliat) se extinde la patru nivele. Codurile din ambele versiuni corespund
iar versiunea prescurtat poate fi agregat din versiunea detaliat.
(4) La fiecare nivel, fiecare individ poate avea o gam de coduri. Acestea pot fi
independente sau interconectate.
(5) Codurile CIF sunt considerate complete numai prin prezena calificativului care indic
amplitudinea nivelului strii de sntate (de exemplu, gradul de severitate al problemei
respective). Calificativele sunt codificate cu ajutorul cifrelor (una, dou sau mai multe)
care urmeaz dup un anumit punct (sau separator). Utilizarea oricrui cod trebuie
nsoit de cel puin un calificativ. Fr asocierea cu calificative, codurile nu au nici o
semnificaie inerent.

20

(6) Primul calificativ pentru Funciile i Structurile Corpului, calificativele de capacitate i

performan pentru Activiti i Participare, i primul calificativ pentru Factorii de
mediu descriu amploarea problemelor din respectiva component.
(7) Toate aceste trei componente clasificate n CIF (Funciunile i Structurile Corpului,
Activiti i Participare, Factorii de mediu) sunt ncadrate pe baza aceleai scale
generale. A avea o problem poate nsemna o afectare, o limitare, o restricie sau o
barier, n funcie de concept. Termeni corespunztori folosii pentru a ncadra, cum ar
fi cei exemplificai n parantezele de mai jos, trebuie alei n funcie de domeniul
clasificrii relevante (unde xxx reprezint numrul domeniului din cel de-al doilea
nivel). Pentru ca aceast clasificare s poat fi utilizat ntr-o manier universal,
cercetarea trebuie s dezvolte proceduri de evaluare. Pentru acele cazuri n care se
utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde
disponibile pentru a califica afectare, limitarea de capacitate, problemele de
performan sau barierele, este pus la dispoziie o gam larg de exprimare
procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o problem sau problem total,
codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O problem moderat este definit
n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde
problemei totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la
standardele umane, tot ca valori procentuale.
xxx.0 NICI o problem
xxx.1 problem UOAR
xxx.2 problem MODERAT
xxx.3 problem SEVER
xxx.4 problem TOTAL
xxx.8 nu se menioneaz
xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil)

(uoar, sczut(), )
(mediu, destul de)
(ridicat, extrem de .)
(n totalitate, )

0 4%
5 24%
25 49%
50 95%
96 100%

(8) n ceea ce privete Factorii ambientali, acest prim calificativ se poate utiliza pentru a
denota fie msura efectelor pozitive ale mediului, de exemplu, elemente de facilitare,
sau msura influenelor negative ale mediului, de exemplu, barierele. Ambele se
servesc de aceeai scal de la 1 la 4, dar pentru a indica elementele de facilitare punctul
este nlocuit de semnul plus (+): de exemplu: e110+2. Factorii de mediu pot fi pui ntrun cod (a) cu referire la fiecare concept n parte sau (b), n general, fr referire la
fiecare concept n parte. Este de preferat s se opteze pentru primul caz, deoarece astfel
impactul i atribuiile pot fi identificate mult mai clar.
(9) n funcie de utilizatori, la codificarea fiecrui element, poate fi adecvat i util s se
adauge i alte tipuri de informaii. Exist, n acest sens, o diversitate de calificative
suplimentare care ar putea fi utile. Tabelul 3 prezint detalii despre calificative pentru
fiecare component i sugereaz i dezvoltarea de calificative suplimentare.
(10) Descrierile strii de sntate i a domeniilor adiacente strii de sntate se refer la
utilizarea acestora ntr-un anume moment (de exemplu, instantaneu). Cu toate acestea,
pentru a descrie traiectoria ntr-o anumit perioad de timp sau ntr-un proces, se pot
considera mai multe momente.
(11) n CIF, starea de sntate i domeniile asociate strii de sntate a unui individ sunt
oferite printr-o palet mai larg de coduri care acoper cele dou pri ale clasificrii.

21

Astfel, numrul maxim de coduri pentru o persoan poate de 34, exprimat printr-o cifr
la fiecare nivel (8 coduri pentru funciile corpului, 8 pentru structurile corpului, 9
pentru performan i 9 pentru capacitate). Similar pentru elementele cu dou niveluri,
numrul total de coduri este de 362. Pentru nivele mai detaliate, aceste coduri pot
ajunge chiar pn la 1424 de elemente. n aplicarea CIF n situaii concrete este adecvat
s se lucreze cu un set de 3 pn la 18 coduri pentru a descrie un caz real, ntr-o limit
de precizie pe dou niveluri (trei cifre). Variantele mai detaliate pentru patru niveluri se
utilizeaz de ctre serviciile specializate (de exemplu, rezultatele i efectele reabilitrii,
geriatrie, etc.), n timp ce clasificarea pe dou niveluri este utilizat pentru analiza i
evaluarea rezultatelor i efectelor clinice.
Anexa 2 ofer i alte instruciuni i ndrumri cu privire la codificare. Pentru a utiliza acest
sistem de codificare se recomand tuturor utilizatorilor s se perfecioneze prin OMS i
reeaua de colaboratori OMS.

22

Tabel 3. Calificative
Componente
Funcii ale corpului (b)

Primul calificativ
Calificativ generic pe o scal
negativ pentru a indica msura sau
amploarea unei afectari

Al doilea calificativ
Nici unul

Structuri ale corpului/ (s)

Calificativ generic pe o scal

negativ pentru a indica msura sau
amploarea unei afectari

Utilizat pentru a indica natura

schimbrii intervenite n structura
organismului respectiv:

Exemplu: s730.3 pentru a indica o

deficien sever a extremitii
superioare

Activiti i participare (d)

Performan

Capacitate

Calificativ generic

Calificativ generic

Probleme existente n mediul curent

al persoanei

Limitare fr sprijin

Exemplu: d5101.1_ pentru a indica

dificulti uoare privind activitatea
de splare a ntregului corp cu
ajutorul unor mijloace de sprijin de
care dispune persoana n mediul su
curent de via.
Factori de mediu (e)

0 nici o schimbare n structur

1 total absent
2 parial absent
3 parte suplimentar
4 dimensiuni aberante
5 discontinuitate
6 abatere de la poziie
7 schimbri calitative n
structur, inclusiv acumulare
de lichid
8 nu se menioneaz
9 nu e cazul
Exemplu: s730.32 pentru a indica
absena parial a extremitii
superioare

Calificativ generic, pe o scal

negativ i pozitiv, pentru a indica
barierele i respectiv, elementele de
facilitare
Exemplu: e130.2 pentru a arta c
produsele
destinate
educaiei
reprezint o barier moderat. i
invers, e 130+2 pentru a arta c
produsele
destinate
educaiei
reprezint un element de facilitare
moderat.

23

Exemplu: d5101._2 pentru a indica

dificulti moderate n activitatea de
splare a ntregului corp; nseamn
c dificultile moderate exist n
absena utilizrii unor mijloace de
sprijin sau ajutorului din partea altei
persoane.
Nici unul

Adoptarea CIF n vederea utilizrii internaionale de ctre cea de-a 54-a

Sesiune a OMS
Rezoluia WHA54.21 se va citi dup cum urmeaz:
Cea de-a 54-a Sesiune a OMS:
1. AVIZEAZ ediia a doua a Clasificrii Internaionale a Afectarilor,
Dizabilitilor i Handicapurilor (ICIDH), sub denumirea de Clasificare
Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, la care se va face
referire n continuare cu forma prescurtat CIF;
2. CHEAM statele membre s utilizeze CIF n cercetare, supraveghere i
raportare, dup caz, innd cont de situaiile specifice din statele membre
i, mai ales, avnd n vedere posibilele revizuiri viitoare;
3. SOLICIT Directorului General s asigure sprijin pentru statele membre,
la cererea acestora, pentru utilizarea CIF.

24

ICF
Clasificarea pe un nivel
Lista capitolelor din clasificare

25

Functiile organismului
Capitolul 1: FUNCTIILE MENTALE
Capitolul 2: FUNCTIILE SENZORIALE SI DUREREA
Capitolul 3: VOCEA SI FUNCTIILE VORBIRII
Capitolul 4: FUNCTIILE SISTEMELOR
CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI
RESPIRATOR
Capitolul 5: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV,
METABOLIC SI ENDOCRIN
Capitolul 6: FUNCTIILE UROGENITALE SI DE
REPRODUCERE
Capitolul 7: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV,
METABOLIC SI ENDOCRIN
Capitolul 8: FUNCTIILE PIELII SI STRUCTURILOR
AFERENTE PIELII

Structurile organismului
Capitolul 1: STRUCTURILE SISTEMULUI NERVOS
Capitolul 2: OCHIUL, URECHEA I STRUCTURILE
AFERENTE
Capitolul 3: STRUCTURILE CARE INTERVIN IN
VOCE SI VORBIRE
Capitolul 4: STRUCTURILE SISTEMELOR
CARDIOVASCULAR, IMUNITAR I RESPIRATOR
Capitolul 5: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE
DIGESTIV, METABOLIC I ENDOCRIN
Capitolul 6: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE
GENITO-URINAR SI REPRODUCTIV
Capitolul 7: STRUCTURILE LEGATE DE MICARE
Capitolul 8: PIELEA I STRUCTURILE AFERENTE
PIELII

26

Activitatile si participarea
Capitolul 1: INVATAREA SI APLICAREA
CUNOSTIINTELOR
Capitolul 2: SARCINI SI SOLICITARI GENERALE
Capitolul 3: COMUNICAREA
Capitolul 4: MOBILITATEA
Capitolul 5: AUTO - NGRIJIREA
Capitolul 6: VIATA DOMESTICA
Capitolul 7: INTERACTIUNILE SI RELATIILE
INTERPERSONALE
Capitolul 8: ARIILE MAJORE ALE VIETII
Capitolul 9: COMUNITATEA, VIATA CIVICA SI
SOCIALA

Factorii ambientali
Capitolul 1: PRODUSE SI TEHNOLOGII
Capitolul 2: MEDIUL NATURAL SI SCHIMBARILE
FACUTE DE OM ASUPRA MEDIULUI
Capitolul 3: SPRIJIN SI RELATII
Capitolul 4: ATITUDINI
Capitolul 5: SERVICII, SISTEME SI POLITICI

27

ICF
Clasificarea pe doua nivele
Lista capitolelor si a nivelului primei ramuri
din clasificare

28

FUNCTIILE ORGANISMULUI
Capitolul 1: Functiile mentale
Functionari mentale globale (b110-b139)
b110
b114
b117
b122
b126
b130
b134
b139

Functiile constiintei
Functiile de orientare
Functii intelectuale
Functii psihosociale globale
Functii ale temperamentului si personalitatii
Functii ale energiei si impulsului
Functiile somnului
Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)

b140
b144
b147
b152
b156
b160
b164
b167
b172
b176
b180
b189
b198
b199

Functiile atentiei
Functiile memoriei
Functii psihomorii
Functii emotionale
Functii perceptuale
Functiile gndirii
Functiile cognitive de nivel superior
Functiile mentale ale limbajului
Functiile de calcul
Functii mentale ale succesiunii miscarilor complexe
Functiile legate de experienta de sine si de timp
Alte functii mentale specifice, specificate si nespecificate
Alte functii mentale specificate
Functii mentale nespecificate

Capitolul 2: Functiile senzoriale si durerea

Functiile vazului si alte functii aferente (b210-b229)
b210
b215
b220
b229

Functiile vazului
Functiile structurilor aferente ochiului
Senzatii asociate ochiului si structurilor aferente
Vazul si functionari aferente, altele specificate si nespecificate

Functiile auzului si cele vestibulare (b230-b249)

b230
b235
b240
b249

Functiile auzului
Functii vestibulare
Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare
Alte functii specificate si nespecificate ale auzului si vestibulare

29

Functiile senzoriale aditionale (b250-b279)

b250
b255
b260
b265
b270
b279

Functia gustului
Functia mirosului
Functia proprioceptiva
Functia tactila
Functiile senzoriale legate de temperatura si de alti stimuli
Alte functii senzoriale aditionale specificate si nespecificate

Durerea (b280-b289)
b280
b289
b298
b299

Senzatia de durere
Alte senzatia de durere, specificate si nespecificate
Alte functii senzoriale si durereri specificate
Functii senzoriale si durerii nespecificate

Capitolul 3: Vocea si functiile vorbirii

b310
b320
b330
b340
b398
b399

Functiile vocii
Functiile de articulare a sunetelor
Fluenta si ritmul functiilor vorbirii
Functii de vocalizare alternativa
Alte functii specificate ale vocii si vorbirii
Functii nespecificate ale vocii si vorbirii

Capitolul 4: Functiile sistemelor cardiovascular, hematologic,

imunitar si respirator
Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429)
b410
b415
b420
b429

Functiile inimii
Functiile vaselor de snge
Functiile tensiunii arteriale
Alte functii ale sistemului cardiovascular, specificate si nespecificate

Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar (b430-b439)

b430
b435
b439

Functii ale sistemului hematologic

Funcii ale sistemului imunitar
Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar, altele specificate si
nespecificate

Funciile sistemului respirator (b440-b449)

b440
b445
b449

Funciile respiraiei
Funciile muchilor respiratori
Funciile sistemului respirator, altele specificate i nespecificate

30

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardiovascular si sistemului

respirator (b450-b469)
b450
b455
b460
b469
b498
b499

Functii respiratorii aditionale

Funciile toleranei la efort
Senzaii asociate cu funciile respiratorii i cardiovasculare
Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si respirator, altele
specificate si nespecificate
Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, altele
specificate
Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator,
nespecificate

Capitolul 5: Functii ale sistemelor digestive, metabolic si endocrin

Functiile aferente sistemului digestiv (b510-b539)
b510
b515
b520
b525
b530
b535
b539

Functiile ingestiei
Funciile digestive,
Funcii de asimilare
Funciile defecaiei
Funciile de meninere a greutii
Senzaii asociate cu sistemul digestive
Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate i nespecificate

Funcii legate de metabolism i de sistemul endocrin (b540-b559)

b540
b545
b550
b555
b559
b598
b599

Funciile metabolice generale

Funciile de echilibru al electroliilor, mineralelor i apei
Functiile termoreglarii
Funciile glandelor endocrine
Funcii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele specificate i nespecificate
Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele specificate
Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nespecificate

Capitolul 6: Functiile urogenitale si de reproducere

Functiile urinare (b610-b639)
b610
b620
b630
b639

Funciile excretiei urinei

Funciile actului de urinare
Senzaii asociate cu funciile urinare
Funciile urinare, altele specificate i nespecificate

31

Funciile genitale i reproductive (b640-b679)

b640 Funciile sexuale
b650 Funciile menstruaiei
b660 Functiile procreatiei
b670 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive
b679 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate i
nespecificate
b698 Funciile urogenitale i reproductive, altele specificate
b699 Funciile urogenitale i reproductive, nespecificate

Capitolul 7: Functiile enuromusculoscheletice si ale miscarilor

aferente
Funciile articulaiilor i oaselor (b710-b729)
b710
b715
b720
b729

Funciile mobilitii articulaiilor

Funciile stabilitii articulaiilor
Funciile mobilitii oaselor
Funciile mobilitii oaselor, altele specificate i nespecificate

Funciile muchilor (b730-b749)

b730
b735
b740
b749

Functiile de putere a muschilor

Funciile tonusului muscular
Functii de anduranta musculara
Functiile muschilor, altele specificate si nespecificate

Functiile micrii (b750-b789)

b750
b755
b760
b765
b770
b780
b789
b798
b799

Functiile reflexelor motorii

Functiile reaciilor de miscare involuntara
Controlul functiilor miscarilor voluntare
Functiile miscarilor involuntare
Functiile tipurilor de mers
Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii
Functiile miscarii, alte specificate si nespecificate
Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, altele specificate
Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, nespecificate

Capitolul 8: Functiile pielii si a altor structuri aferente pielii

Functiile pielii (b810-b849)
b810
b820
b830
b840
b849

Functiile de protectie a pielii

Functiile reparatorii ale pielii
Alte functii ale pielii
Senzatii legate de piele
Functiile pielii, altele specificate si nespecificate

32

Functiile parului si unghiilor (b850-b869)

b850
b860
b869
b898
b899

Functiile parului
Functiile unghiilor
Functiile parului si unghiilor, altele specificate si nespecificate
Functiile pielii si a structurilor aferente pielii, altele specificate
Functiile pielii si ale structurilor aferente pielii, nespecificate

33

STRUCTURILE ORGANISMULUI
Capitolul 1: Structurile sistemului nervos
s110
s120
s130
s140
s150
s198
s199

Structura creierului
Maduva spinarii si structurile aferente
Structura meningelui
Structura sistemului nervos simpatic
Structura sistemului nervos parasimpatic
Structura sistemului nervos, altele specificate
Structura sistemului nervos, nespecificate

Capitolul 2: Ochiul, urechea si structurile aferente

s210
s220
s230
s240
s250
s260
s298
s299

Structura orbitelor
Structura globului ocular
Structurile din jurul ochiului
Structura urechii externe
Structura urechii mediane
Structura urechii interne
Ochiul, urechea i structurile aferente, altele specificate
Ochiul, urechea i structurile aferente, nespecificat

Capitolul 3: Structurile care intervin in voce si vorbire

s310
s320
s330
s340
s398
s399

Structura nasului
Structura cavitii bucale
Structura faringelui
Structurea laringelui
Alte structuri care intervin n voce i vorbire, specificate
Alte structuri care intervin n voce i vorbire, nespecificate

Capitolul 4: Structurile sistemelor cardiovascular, imunitar si

respirator
s410
s420
s430
s498
s499

Structura sistemului cardiovascular

Structura siatemului imunitar
Structura sistemului respirator
Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, specificate
Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, nespecificate

34

Capitolul 5: Structurile legate de sistemele digestiv, metabolic si

endocrin
s510
s520
s530
s540
s550
s560
s570
s580
s598
s599

Structura glandelor salivare

Structura esofagului
Structura stomacului
Structura intestinului
Structura pancreasului
Structura ficatului
Structura vezicii biliare i canalele biliare
Structura glandelor endocrine
Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele specificate
Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nespecificate

Capitolul 6: Structurile legate de sistemele genito-urinar si

reproductive
s610
s620
s630
s698
s699

Structura sistemului urinar

Structura bazinului
Structura sistemului reproductiv
Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive, specificate
Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive nespecificate

Capitolul 7: Structurile legate de miscare

s710
s720
s730
s740
s750
s760
s770
s798
s799

Structura capului i a regiunii gtului

Structura regiunii umrului
Structura extremitii superioare
Structura regiunii pelviene
Structura extremitii inferioare
Structura trunchiului
Structuri scheleto-musculare adiavente, legate de micare
Alte structuri legate de micare, specificate
Alte structuri legate de micare, nespecificate

Capitolul 8: Pielea si structurile aferente pielii

s810
s820
s830
s840
s898
s899

Structura zonelor pielii

Structura glandelor pielii
Structura unghiilor
Structura prului
Pielea i structuri aferente pielii, altele specificate
Pielea i structuri aferente pielii, nespecificate

35

ACTIVITATILE SI PARTICIPAREA
Capitolul 1: Invatarea si aplicarea cunostintelor
Experiente senzoriale cu scop (d110-d129)
d110
d115
d120
d129

Urmaritul cu privirea
Ascultarea
Alte experiente senzoriale cu scop
Experiente senzoriale cu scop, altele specificate si nespecificate

nvatarea de baza (d130-d159)

d130
d135
d140
d145
d150
d155
d159

Copierea
Repetarea
nvatarea cititului
nvatarea scrisului
nvatarea socotitului
Dobndirea deprinderilor
nvatarea de baza, altele specificate si nespecificate

Aplicarea cunostintelor (d160-d179)

d160
d163
d166
d170
d172
d175
d177
d179
d198
d199

Concentrarea atentei
Gndirea
Cititul
Scrisul
Socotitul
Rezolvarea de probleme
Luarea deciziilor
Aplicarea cunostintelor, altele specificate si nespecificate
nvatarea si aplicarea cunostintelor, altele specificate
nvatarea si aplicarea cunostintelor, nespecificate

Capitolul 2: Sarcini si solicitari generale

d210
d220
d230
d240
d298
d299

ndeplinirea unei singure sarcini

ndeplinirea unor sarcini multiple
Realizarea programului zilnic obisnuit
A face fata stresului si altor solicitari psihologice
Sarcini si solicitari generale, altele specificate
Sarcini si solicitari generale, nespecificate

Capitolul 3: Comunicarea
Comunicarea - receptarea (d310-d329)
d310
d315
d320
d325
d329

Comunicare cu / prin receptare de mesaje verbale

Comunicare cu / prin receptare de mesaje non-verbale
Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor prin limbajul formal al semnelor
Comunicarea cu / prin receptare de mesaje scrise
Comunicare - receptare, altele specificate si nespecificate
36

Comunicare - generare (d330-d349)

d330
d335
d340
d345
d349

Vorbirea
Generarea de mesaje non-verbale
Producerea de mesaj n limbajul formal al semnelor
Scrierea mesajelor
Comunicarea - generarea, altele specificate

Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare (d350d369)

d350
d355
d360
d369
d398
d399

Conversatia
Discutia
Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare
Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele
specificate si nespecificate
Comunicarea, altele specificate
Comunicarea, nespecificate

Capitolul 4: Mobilitatea
Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului (d410-d429)
d410
d415
d420
d429

Schimbarea pozitiei de baza a corpului

Mentinerea pozitiei corpului
Schimbarea locului unei persoane
Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului, altele specificate si nespecificate

A duce, a deplasa si a manipula obiecte (d430-d449)

d430
d435
d440
d445
d449

A ridica si a duce obiecte

Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatile inferioare ale corpului
Folosirea fina a minii
Folosirea minii si bratului
A duce, a deplasa sau a manipula obiecte, altele specificate si nespecificate

Mersul (pe jos) si deplasarea (d450-d469)

d450
d455
d460
d465
d469

Mersul pe jos
Deplasarea complexa
Deplasare complexa n / prin diferite locuri
Deplasare complexa folosind echipamente
Mersul pe jos si deplasarea, altele specificate si nespecificate

Deplasarea cu mijloace de transport (d470-d489)

d470
d475
d480
d489
d498
d499

Folosirea mijloacelor de transport

A conduce vehicule
A calari animale pentru a se deplasa
Deplasarea folosind mijloace de transport, altele specificate si nespecificate
Mobilitatea, altele specificate
Mobilitatea, nespecificate

37

Capitolul 5: Auto-ingrijirea
d510
d520
d530
d540
d550
d560
d570
d598
d599

A se spala
ngrijirea partilor corpului
A-si face toaleta intima
A se imbraca
A mnca
A bea
ngrijirea sanatatii unui individ
Autoingrijirea, altele specificate
Autongrijirea, nespecificate

Capitolul 6: Viata domestica

Achizitionarea celor necesare (d610-d629)
d610
d620
d629

Achizitionarea unei locuinte

Achizitionarea de bunuri si servicii
Achizitionarea celor necesare zilnic, altele specificate si nespecificate

Sarcini de gospodarie (d630-d649)

d630
d640
d649

Pregatirea mncarii
A face treburile casnice
Sarcini casnice, altele specificate si nespecificate

ngrijirea obiectelor de uz casnic si ajutorul pentru ceilalti (d650-d669)

d650
d660
d669
d698
d699

ngrijirea obiectelor de uz casnic

A-i ajuta pe ceilalti
ngrijirea obiecteleor din gospodarie si a-i ajuta pe ceilalti, altele specificate si
nespecificate
Viata domestica, alte specificate
Viata domestica, nespecificate

Capitolul 7: Interactiunile si relatiile interpersonale

Interactiuni interpersonale generale (d710-d729)
d710
d720
d729

Interactiuni interpersonale de baza

Interactiuni interpersonale complexe
Alte interactiuni interpersonale generale specificate si nespecificate

Relatii interpersonale particulare (d730-d779)

d730
d740
d750
d760
d770
d779
d798
d799

Relationarea cu persoane necunoscute

Relatii formale
Relatii sociale informale
Relatii de familie
Relatii intime
Alte relatii interpersonale particulare, specificate si nespecificate
Alte interactiuni si relatii interpersonale specificate
Alte interactiuni si relatii interpersonale nespecificate

38

Capitolul 8: Ariile majore ale vietii

Educatia (d810-d839)
d810
d815
d820
d825
d830
d839

Educatia informala
Educatia prescolara
Educatia scolara
Invatamntulul professional
nvatamnt superior
Educatia, altele specificate si nespecificate

Munca si angajarea n munca (d840-d859)

d840
d845
d850
d855
d859

Ucenicia (pregatirea pentru munca)

Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca
A avea un serviciu platit
A avea un serviciu neplatit
Munca si angajarea, altele specificate si nespecificate

Viata economica (d860-d879)

d860
d865
d870
d879
d898
d899

Tranzactii economice de baza

Tranzactii economice complexe
Independenta economica
Viata economica, altele specificate si nespecificate
Alte arii majore ale vietii, specificate
Alte arii majore ale vietii, nespecificate

Capitolul 9: Comunitatea, viata civica si sociala

d910
d920
d930
d940
d950
d998
d999

Viata comunitara
Recreerea si petrecerea timpului liber
Religie si spiritualitate
Drepturile omului
Viata politica si calitatea de cetatean
Comunitate, viaa civica i sociala, altele specificate
Comunitate, viaa civica i sociala, nespecificate

39

FACTORII AMBIENTALI
Capitolul 1: Produse si tehnologii
e110
e115
e120
e125
e130
e135
e140
e145
e150
e155
e160
e165
e198
e199

Produse sau substane pentru consum personal

Produse si tehnologii pentru uz personal n viaa cotidian
Produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior
Produse si tehnologii de comunicare
Produse si tehnologii pentru educaie
Produse si tehnologii pentru locul de munc
Produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport
Produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii
Produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public
Produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat
Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor
Bunuri
Alte produse si tehnologii, specificate
Alte produse si tehnologii, nespecificate

Capitolul 2: Mediul natural si schimbarile facute de om asupra

mediului
e210
e215
e220
e225
e230
e235
e240
e245
e250
e255
e260
e298
e299

Geografia fizica
Populatia
Flora si fauna
Clima
Evenimente naturale
Evenimente cauzate de om
Lumina
Schimbari legate de timp
Sunetul
Vibratii
Calitatea aerului
Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele
specificate
Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele
specificate, nespecificate

40

Capitolul 3: Sprijin si relatii

e310
e315
e320
e325
e330
e335
e340
e345
e350
e355
e360
e398
e399

Familia imediata
Familia largita
Prieteni
Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii
Persoane cu functii de conducere
Persoane n functii de subordonare
nsotitori si asistenti personali
Persoanele necunoscute
Animale domestice
Profesionisti n domeniul sanatatii
Alti profesionisti
Sprijin si relatii, altele specificate
Sprijin si relatii, nespecificate

Capitolul 4: Atitudini
e410
e415
e420
e425
e430
e435
e440
e345
e450
e455
e460
e465
e498
e499

Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate

Atitudini individuale ale membrilor familiei largite
Atitudini individuale ale prietenilor
Atitudini individuale ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor comunitaii
Atitudini individuale ale persoanelor n funcii de conducere
Atitudini individuale ale persoanelor n funcii subordonate
Atitudini individuale ale ngrijitorilor si asitentilor personali
Atitudini individuale ale persoanelor necunoscute
Atitudini individuale ale profesionitilor din domeniul sanataii
Atitudini individuale ale profesionitilor din domenii conexe sanataii
Atitudini ale societaii
Norme, practici i ideologii sociale
Alte atitudini, specificate
Alte atitudini, nespecificate

41

Capitolul 5: Servicii, sisteme si politici

e510
e515
e520
e525
e530
e535
e540
e545
e550
e555
e560
e565
e570
e575
e580
e585
e590
e595
e598
e599

Servicii, sisteme and politici pentru producerea de bunuri de consum

Servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructii
Servicii, sisteme si politici pentru spatii deschise
Servicii, sisteme si politici de locuinte
Servicii, sisteme si politici pentru utilitati
Servicii, sisteme i politici de comunicaii
Servicii, sisteme si politici de transport
Servicii, sisteme si politici de protectie civila
Servicii, sisteme si politici legale (juridice)
Servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii
Servicii, sisteme si politici pentru media
Servicii, sisteme si politici economice
Servicii, sisteme si politici de asigurari sociale
Servicii, sisteme si politici generale de suport social
Servicii, sisteme si politici de sanatate
Servicii, sisteme si politici de educatie si formare
Servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca
Servicii, sisteme si politici politice
Alte servicii, sisteme si politici, specificate
Alte servicii, sisteme si politici, nespecificate

42

ICF
Clasificarea detaliata cu definitii
Toate categoriile din clasificare cu definitiile lor si cu
includerile si excuderile din aceste categorii

43

FUNCTIILE CORPULUI
Definiii:

Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului

(inclusiv funciile psihologice)
Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi
i deviaii semnificative.

Calificative
Calificativul generic pe o scala negativa folosita pentru a indica intinderea sau
magnitudinea unei afectari:
xxx.0 NICI o afectare
xxx.1 afectare UOAR
xxx.2 afectare MODERAT
xxx.3 afectare SEVER
xxx.4 afectare TOTAL
xxx.8 nu se menioneaz
xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil)

(uoar, sczut(), )
(mediu, destul de)
(ridicat, extrem de .)
(n totalitate, )

0 4%
5 24%
25 49%
50 95%
96 100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care
exist alte standarde disponibile pentru a califica afectarile corpului este pus la dispoziie
o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o afectare
sau afectare total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O afectare
moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care
corespunde afectarii totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la
standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in
maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare.
Pentru explicatii suplimentare privind conventiile de codificare din ICF, vezi Anexa 2.

44

Capitolul 1
FUNCTIILE MENTALE
Acest capitol este despre functile creierului: att functiile mentale globale, cum sunt
functiile constiintei, energiei si miscarii, precum si functiile mentale specifice precum
memoria, limbajul si calculul.

Functionari mentale globale (b110-b139)

b110

Functiile constiintei
Functiile mentale generale ale starii de constiinta si vigilitate incluzand claritatea si
continuitatea starii de veghe.
Includ: functiile starii de constiinta, continuitatea si calitatea constiintei; pierderea
constiintei, starea de coma, starile vegetative, fugile, starile de transa, starile de
posesie, modificari constiintei induse de consumul de droguri, deliriul, stuporul
Exclud: functiile de orientare (b114); functiile energiei si impulsului (b130);
functiile somnului (b134)
b1100 Starea de constiinta
Functiile mentale care atunci cnd sunt modificate genereaza stari cum sunt
ncetosarea constiintei, stupoare sau coma.
b1101 Continuitatea constiintei
Functiile mentale ce sustin starea de constiinta, de vigilitate si de veghe si care,
daca sunt ntrerupte, pot genera stari de fuga, transa sau alte stari similare.
b1102 Calitatea constiintei
Functiile mentale care daca se modifica induc modificari ale starii de veghe, de
vigilitate si de receptivitate constienta, cum sunt starile modificate induse de
consumul de droguri sau de delirium

b114

b1108

Alte functii specificate ale constiintei

b1109

Functii nespecificate ale constiinte

Functiile de orientare
Functii mentale generale de cunoastere si stabilire a relatiei n raport sine, cu altii,
cu timpul si cu mediul nconjurator
Includ: functii de orientare n timp, spatiu si la persoana; orientare n raport cu
sine si cu ceilalti; dezorientare n timp, spatiu si la persoana
Exclud: functiile constiintei (b110); functiile atentiei (b140); functiile memoriei
(b144)

45

b117

b1140

Orientarea n timp
Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a
succesiunii zi / noapte, a datei, lunii si anului.

b1141

Orientarea n spatiu
Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a
locului n care se afla, cum sunt mediul din imediata apropiere, orasul sau
tara.

b1142

Orientarea la persoana
Functionari mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a
propriei identitati si a celorlalte persoane din jurul sau.
b11420

Orientarea fata de propria persoana

Functiile mentale care genereaza constiinta propriei identitati

b11421

Orientarea n raport cu ceilalti

Functiile mentale care genereaza constiinta identitatii celorlalti
indivizi din ambianta imediata.

b11428

Alte functii specificate ale orientarii la persoana

b11429

Functii nespecificate ale orientarii la persoana

b1148

Alte functii specificate ale orientarii

b1149

Alte functii nespecificate ale orientarii

Functii intelectuale
Functii mentale generale, necesare pentru a ntelege si integra constructiv diverse
functii mentale, inclusiv toate functiile cognitive si dezvoltarea acestora pe ntreaga
durata a vietii.
Includ: functii ale dezvoltarii intelectuale; retardarea intelectuala, retardarea
mentala, dementa
Exclud: functiile memoriei (b144); functiile gndirii (b160); functiile cognitive de
nivel superior (b164)

b122 Functii psihosociale globale

Functii mentale generale, asa cum ele se dezvolta pe nteaga durata a vietii,
necesare pentru ntelegerea si integrarea constructiva a functiilor mentale care au ca
rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare pentru stabilirea de
interactiuni sociale reciproce, att n ceea ce priveste sensul, ct si scopul .
Includ: functii ca cele prezente n autism

46

b126 Functii ale temperamentului si personalitatii

Functiilei mentale globale ale felului constitutional a individului de a reactiona n
mod particular la situatii, inclusiv setul de caracteristici mentale care l deosebesc
pe individ de ceilalti indivizi.
Includ: functiile de extrovertire, introvertire, caracterul placut, constiinciozitatea,
stabilitatea psihica si emotionala si deschiderea catre experienta; optimismul;
cautarea noului; ncrederea; onestitatea;
Exclude: functiile intelectuale (b117); functiile impulsurilor de energie (b130);
functiile psihomotorii (b147); functiile emotionale (b152)
b1260

Extrovertirea
Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi deschis,
sociabil si demonstrativ, ca opusa tendintei de a fi timid, retras si inhibat.

b1261

Caracterul placut
Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi cooperant,
prietenos si conciliant, opusa tendintei de a fi neprietenos, n
contradictoriu si sfidator.

b1262

Constiinciozitatea
Functii mentale care genereaza inclinatia personala sprea a fi harnic,
metodic si scupulos ca opuse functiilor mentale care genereaza nclinatia
de a fi lenes, iresponsabil si de a nu inspira ncredere.

b1263

Stabilitatea psihica
Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi echilibrat,
calm si cu stapnire de sine, ca opusa tendintei de a fi iritabil, nelinistiti,
nehotart, capricios.

b1264

Deschiderea catre experienta

Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curios,
imaginativ, iscoditor, si n cautare de experiente, ca opusa tendintei de a fi
inactiv, neatent si inexpresiv emotional.

b1265

Optimismul
Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi vesel, plin
de viata, ncrezator ca opusa tendintei de a fi trist, abatut si deznadajduit.

b1266

ncrederea
Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curajos,
ncrezator n sine si pozitiv, ca opusa tendintei de a fi timid, nesigur si
retras.

b1267

Onestitatea
Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi de ncredere
si principial, ca opusa tendintei de a fi antisocial si nesincer.

b1268

Alte functii specificate ale temperamentului si personalitatii

47

b1269

Functii nespecificate ale temperamentului si personalitatii

b130 Functii ale energiei si impulsului

Functii mentale generale ale mecanismelor fiziologice si psihologice care
determina un individ sa se ndrepte catre satisfacerea unor nevoi specifice si scopuri
generale, n mod persistent.
Includ: functii ale nivelului energetic, motivatiei, apetitului, poftelor, (inclusiv pofta
pentru substante de care se poate face abuz) si control al impulsurilor
Exclud: functiile cunostiintei, (b110); functiile temperamentului si personalitatii
(b126); functiile somnului (b134); functiile psihomotorii (b147); functiile
emotionale (b152)
b1300

Nivelul energetic
Functiile mentale care genereaza vigoarea si vitalitatea.

b1301

Motivatia
Functiile mentale care genereaza stimulentul de a actiona; forta impulsului
constient sau inconstient pentru actiune.

b1302

Apetitul
Functii mentale care genereaza o dorinta sau o pornire naturala, n special
dorinta naturala si recurenta de a mnca si a bea.

b1303

Pofta
Functii mentale care genereaza dorinta puternica de a consuma substante,
inclusiv substante de care se poate abuza.

b1304

Controlul impulsului
Functii mentale care regleaza si rezista la dorintele puternice si
neasteptate de a face ceva anume.

b1308

Alte functii specificate ale energiei si impulsului

b1309

Functii nespecificate ale energiei si impulsului

b134 Functiile somnului

Functiile mentale generale de desprindere fizica si mentala periodica, reversibila si
selectiva a unui individ de mediul curent nsotita de modificari fiziologice
caracteristice.
Include: functiile cantitati somnului, adormirii, mentinerii si calitatii somnului;
functii care implica ciclul somnului, cum in insomnie, hipersomnie si narcolepsie
Exclud: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130);
functiile atentiei (b140); functiile psihomotorii (b147)

48

b1340

Cantitatea de somn
Functiile mentale nsemnnd timpul petrecut n starea de somn pe durata
unui ciclu sau ritm diurn

b1341

Adormirea
Functiile mentale care genereaza trecerea de la starea de veghe la somn.

b1342

Mentinerea somnului
Functiile mentale care sustin starea de somn.

b1343

Calitatea somnului
Functiile mentale care genereaza somnul natural ce determina odihna
fizica si mentala optima si relaxarea.

b1344

Functiile care implica ciclul de somn

Functii mentale care genereaza un somn cu miscari oculare rapide (MRO)
(asociat cu vise) si somn fara miscari oculare rapide (FMRO) (caracterizat
prin conceptul traditional al somnului ca perioada de activitate fiziologica
si psihologica scazuta).

b1348

Alte functii specificate ale somnului

b1349

Functii nespecificate ale somnului

b139 Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)

b140 Functiile atentiei
Functiile mentale specifice de concentrare asupra unui stimul extern sau a unei
experiente interioare, pentru o perioda de timp data.
Includ: functiile atentiei sustinute, schimbarea atentiei, atentie profunda, atentie
distributiva, concentrare, distractibilitate
Exclude: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130);
functiile somnului (b134) ; functiile memoriei (b144); functiile psihomotorii
(b147); functiile perceptuale (b156)
b1400

Sustinerea atentiei
Functiile mentale care genereaza concentrarea pe o perioada de timp data

b1401

Schimbarea atentiei
Functiile mentale care permite schimbarea concentrarii atentiei de la un
stimul la altul.

b1402

Atentie distributive
Functiile mentale care permite concentrarea pe doi sau mai multi stimuli
in acelasi timp.

49

b1403

Atentie comuna
Functii mentale care permit concentrarea a doua sau mai multe persoane
asupra aceluiasi stimul, de exemplu, un copil si un adult concentrndu-si
atentia mpreuna asura unei jucarii.

b1408

Alte functii specificate ale atentiei

b1409

Functii nespecificate ale atentiei

b144 Functiile memoriei

Functiile mentale specifice de nregistrare si stocare a informatiei si utilizare a
acesteia cnd este necesar.
Includ: functii ale memoriei de scurta durata si de lunga durata, ale memoriei
imediate, recente si ndepartate; capacitatea memoriei; recuperarea datelor din
memorie; reamintirea; functii utilizate n reamintire si nvatare ca n cazul
amneziei nominale, selective si disociative
Exclud: functiile constiintei (b110); functiile orientarii (b114); functiile intelectuale
(b117); functiile atentiei (b140); functiile perceptuale (b156); functiile gndirii
(b160); functiile cognitive de nivel superior (b164); functiile mentale ale
limbajului (b168); functiile de calcul (b172)
b1440

Memoria de scurta durata

Functiile mentale ce genereaza depozitarea n memorie a informatiei,
temporar si fragmentar, timp de aproximativ 30 de secunde dupa care
informatia se pierde daca nu este consolidata n memoria de lunga durata.

b1441

Memoria de lunga durata

Functii mentale care genereaza un sistem al memoriei ce permite stocarea
pe termen lung a informatiei din memoria de scuta durata ct si
memorarea autobiografica a evenimentelor din trecut si memoria
semantica legata de limbaj si realitate .

b1442

Rememorarea
Functiile mentale specifice ale rememorarii informatiei stocate n
memoria de lunga durata si aducerii acesteia in actualitate.

b1448

Alte functii specificate ale memoriei

b1449

Functii nespecificate ale memoriei

50

b147 Functii psihomorii

Functiile mentale specifice de control att asupra evenimentelor motorii ct si
asupra celor psihice de la nivelul corpului.
Includ: functiile controlului psihomotor cum sunt lentoarea psihomotorie, excitatia
si agitatia, adoptarea unei posturi, catatonia, negativismul, ambitendenta,
ecopraxia si ecolalia; calitatea functiei psihomotorii.
Exclud: functiile constiintei (b110); functiile de orientare (b114); functiile
intelectuale (b117); functiile energie si impuls (b130); functiile (b140); functiile
mentale de limbaj (b167); functiile mentale ale succesiunii miscarilor complexe
(b176)
b1470

Controlul psihomotor
Functiile mentale care regleaza rapiditatea comportamentului sau timpul
de raspuns care implica att componente motorii ct si psihice, ca de
exemplu, ntreruperea controlului care genereaza lentoarea psihomotorie
(vorbire si miscare greoaie; diminuarea gesticii si spontaneitatii) sau
excitatia psihomotorie (comportament si activitate cognitiva exagerata, de
obicei neproductiva si deseori ca raspuns la o tensiune interioara, de
exemplu mersul pe vrfuri, rasucitul minilor, agitatia sau nelinistea)

b1471

Calitatea functiilor psihomotorii

Functii mentale care genereaza un comportament non-verbal, ntr-o
succesiune si cu subcomponentele sale adecvate, de exemplu coordonarea
mna - ochi sau mersul.

b1478

Alte functii psihomotorii specificate

b1479

Functii psihomotorii nespecificate

b152 Functii emotionale

Functii mentale specifice referitoare la sentimente si componentele afective ale
proceselor mintii.
Includ: functii de adecvabilitate a emotiilor, reglarea si varietatea emotiilor; afect;
tristete, fericire, dragoste, teama, furie, ura, ncordare, anxietate, bucurie,
suparare, labilitatea emotionala; aplatizare afectiva.
Exclud: functiile de temperament si personalitate (b126); functiile energiei si
impulsului (b130)
b1520

Adecvarea emotiei
Functii mentale ce genereaza congruenta sentimentului sau afectului cu
situatia, de exemplu fericire la primirea unei vesti bune.

b1521

Reglarea emotiei
Functiile mentale care controleaza experienta si manifestarea afectiunii

51

b1522

Varietatea emotiilor
Functiile mentale care genereaza spectrul de trairi ale afectului sau
sentimentelor, cum sunt dragostea, ura, anxietatea, supararea, bucuria,
teama si furia.

b1528

Alte functii specificate ale emotiilor

b1529

Functii emotionale nespecificate

b156 Functii perceptuale

Functiile mentale specifice de recunoastere si interpretare a stimulului senzorial.
Includ: functii ale perceptiei auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile si vizuospatiale, ca de exemplu halucinatiile sau iluzia
Exclud: functiile constiintei (b110); functiile de orientare (b114); functiile atentiei
(b140); functiile memoriei (b144); functiile mentale de limbaj (b167); vazul si
functiile aferente acestuia (b210-b229); auzul si functiile vestibulare (b230b249); functiile senzoriale aditionale (b250-b279)
b1560

Perceptia auditiva
Functiile mentale implicate n discriminarea sunetelor, tonurilor,
intensitatilor si a altor stimuli acustici.

b1561

Perceptia vizuala
Functiile mentale implicate n discriminarea formei, dimensiunii, culorii si
a altor stimuli vizuali.

b1562

Perceptia olfactiva
Functiile mentale implicate n distingerea diferentelor de miros.

b1563

Perceptia gustative
Functiile mentale implicate n distingerea diferentelor de gust, ca de
exemplu stimuli dulci, acri, sarati sau amari, detectati cu ajutorul limbii .

b1564

Perceptia tactila
Functii mentale implicate in distingerea diferentelor in textura precum
stimuli de netezime sau asprime, detectati prin pipait

b1565

Perceptia vizuo spatiala

Functiile mentale implicate n distingerea prin vaz a pozitiei relative a
obiectelor n mediu sau n raport cu individul n cauza.

b1568

Alte functii perceptuale specificate

b1569

Functii perceptuale nespecificate

52

b160 Functiile gndirii

Functii mentale specifice referitoare la componenta ideatica a gndirii.
Includ: functii ale ritmului, formei, controlului si continutului gndirii ; functii ale
gndirii directionate catre un scop, functii ale gndirii ne-directionate catre un
scop, functii ale gndirii logice, de exemplu, presiunea gndirii, zborul gandirii,
gndirea bloc, incoerenta gndirii, tangentialitatea, circumstantialitatea,
delirurile, obsesiile si compulsiile
Exclud: functiile intelectuale (b117); functiile memoriei (b144); functiile
psihomotorii (b147); functiile perceptuale (b156); functiile cognitive de nivel
suprior (b164); functiile mentale de limbaj (b167); functiile de calcul (b172)
b1600

Ritmul gndirii
Functiile mentale care guverneaza viteza procesului de gndire.

b1601

Forma gndirii
Functiile mentale care organizeaza procesul de gndire, n functie de
coerenta si logica aferenta.
Includ: afectari precum perseverare ideationala, tangentialitate si
circumstantialitate

b1602

Continutul gndirii
Functiile mentale ce constau n idei existente n procesul de gndire si
care sunt conceptualizate.
Includ: afectari precum delirurilei, idei de somatizare si de
supraevaluare

b1603

Controlul gndirii
Functiile mentale care asigura control volitiv asupra gndirii si sunt
recunoscute ca atare de catre individ.
Includ: ruminatiile, obsesia, raspandirea gandirii si insertia gandirii

b1608

Alte functii specificate ale gandirii

b1609

Functii ale gndirii nespecificate

53

b164 Functiile cognitive de nivel superior

Functiile mentale specifice care depind n special de lobii frontali ai creierului,
inclusiv comportamentele complexe directionate catre un scop, cum sunt luarea
deciziilor, gndirea abstracta, planificarea si realizarea planurilor, flexibilitatea
mentala si decizia care comportamente sunt adecvate si n ce situatii, functii deseori
numite ca functii executive.
Includ: functiile de abstractizare si organizare a ideilor, gestionarea timpului,
introspectia si judecata; formarea de concepte, categorizarea si flexibilitatea
cognitive
Exclud: functiile memoriei (b144); functiilee gndirii (b160); functiile mentale de
limbaj (b167); functiile de calcul (b172)
b1640

Abstractizarea
Functiile mentale de creare a ideilor generale, calitatilor sau
caracteristicilor distincte a realitatilor concrete, obiectelor specifice sau
aspectelor reale.

b1641

Organizarea si planificarea
Functiile mentale de coordonare a partilor dintr-un n ntreg, de
sistematizare; functiia mentala implicata n crearea unei metode de lucru
sau actiune. .

b1642

Managementul timpului
Functiile mentale de ordonare a evenimentelor ntr-o succesiune
cronologica, cu alocare de timp pe evenimente si activitati

b1643

Flexibilitatea cognitive
Functiile mentale de schimbare de strategii, sau de schimbare a aranjarii
mentale, asa cum se intampla n special n rezolvarea de probleme.

b1644

Introspectia
Functiile mentale de constientizare si ntelegere de sine si a propriului
comportament.

b1645

Judecata
Functiile mentale ce intervin n discriminarea dintre si n evaluarea
diferitelor optiuni, ca de exemplu n formarea de opinii.

b1646

Rezolvarea de probleme
Functiile mentale de identificare, analiza si integrare a informatiei
incongruente sau contradictorii ntr-o solutie.

b1648

Alte functii cognitive de nivel superior specificate

b1649

Functii cognitive de nivel superior nespecificate

54

b167 Functiile mentale ale limbajului

Funtiile mentale specfice de recunoastere si utilizare a semnelor, simbolurilor si a
altor componente ale unui limbaj .
Includ: functiile de receptare si descriere a limbajului scris, vorbit sau a altor
forme de limbaj cum este limbajul semnelor; functiile expresiei scrise, vorbite sau
alte forme de limbaj; functii lingvistice integrative, vorbite si scrise, ca cele
implicate n receptare, exprimare, afazia de conducere, Broca sau Wernicke.
Exclud: functiile atentiei, (b140); functiile memoriei (b144); functiile perceptuale
(b156); functiile gndirii (b160); functiile cognitive la nivel superior (b164);
functiile de calcul (b172); functiile mentale ale miscarilor complexe (b176);
Capitolul 2: Functiile Senzoriale si Durerea; Capitolul 3: Vocea si Functiile
Vorbirii
b1670

b1671

Receptarea limbajului
Functiile mentale specifice de decodificare a mesajelor vorbite, scrise sau
a altor forme de limbaj, ca de exemplu limbajul semnelor, pentru a obtine
ntelesul acestora.
b16700

Receptarea limbajului vorbit

Functiile mentale de decodificare a mesajelor vorbite pentru a
obtine ntelesul acestora .

b16701

Receptarea limbajului scris

Functiile mentale de decodificare a mesajelor scrise pentru a
obtine ntelesul acestora .

b16702

Receptare limbajului semnelor

Functiile mentale de decodificare a mesajelor n limbaje care
utilizeaza semne gesticulate cu mna sau alte miscari, pentru a
obtine ntelesul acestora.

b16708

Alte receptari specificate ale limbajului

b16709

Receptarea limbajului, nespecificate

Exprimarea limbajului
Functiile mentale specifice necesare pentru a genera mesaje cu sens, n
limbaj verbal, scris, al semnelor sau n alte forme de limbaj.
b16710

Exprimarea n limbaj vorbit

Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje vorbite cu
sens.

b16711

Exprimarea n limbaj scris

Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje scrise cu
sens .

55

b16712

Exprimarea n limbajul semnelor

Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje cu sens n
limbaje care utilizeaza gesturi facute cu minile sau alte
miscari.

b16718

Alte exprimarii specificate ale limbajului

b16719

Exprimari nespecificate ale limbajului

b1672

Functiile limbajului integrative

Functiile mentale care organizeaza ntelesul semnatic si simbolic,
structura gramaticala si ideile pentru a genera mesaje n limbaj verbal,
scris sau n alte forme de limbaj.

b1678

Alte functii mentale specificate ale limbajului

b1679

Functii mentale nespecificate ale limbajului

b172 Functiile de calcul

Functiile mentale specifice de determinare, aproximare si manipulare a simbolurilor
si procedeelor.
Includ: functiile de adunare, scadere si alte calcule matematice simple; functii ale
operatiilor matematice complexe
Exclud: functiile atentiei (b140); functiile memoriei (b144); functiile gndirii
(b160); funtiile cognitive de (de) nivel superior (b164); functiile mentale ale
limbajului (b167)
b1720

Operatii de calculul simplu

Functiile mentale de calcul cu numere, cum sunt adunarea, scaderea,
nmultirea si mpartirea.

b1721

Operatii de calcul complex

Functiile mentale de transpunere a problemelor puse in cuvinte n
procedee aritmetice, de transpunere a formulelor matematice n procedee
aritmetice si alte operatii complexe cu numere.

b1728

Alte functii specificate de calcul

b1729

Functii de calcul, nespecificate

56

b176 Functii mentale ale succesiunii miscarilor complexe

Functiile mentale specifice ale succesiunii si coordonarii unor miscari complexe cu
scop.
Includ: afectari ca n cazul miscarilor ideatice, ideomotorii, de mbracat,
oculomotorii si apraxia verbala
Exclud: functiile psihomotorii (b147); functiile cognitive la nivel superior (b164);
Capitolul 7: Functiile neuromusculo- scheletale si functiile legate de miscare
b180 Functiile legate de experienta de sine si de timp
Functiile mentale specifice legate de constientizarea de sine, a propriului corp, a
pozitiei proprii fata de realitatea nconjuratoare si de timp.
Includ: functiile legate de experienta de sine, imaginea corpului si de timp.
b1800

Experienta de sine
Functiile mentale specifice de a fi constient fata de propria persoana si de
pozitia propriei persoane n realitatea nconjuratoare.
Includ: afectari cum sunt depersonalizarea si derealizarea

b1801

Imaginea corpului
Functiile mentale specifice legate de reprezentarea si constientizarea
propriului corp de catre o persoana
Includ: afectari ca membrul fantoma si sentimentul de a fi prea gras sau
prea slab

b1802

Experienta timpului
Functiile mentale specifice ale unor experienae subiective legate de durata
si trecerea timpului.
Includ: afectari precum jamais vu si dja vu

b1808

Alte functii specificate legate de experienta de sine si a timpului

b1809

Functii nespecificate legate de experienaa de sine si de timp

b189 Alte functii mentale specifice, specificate si nespecificate

b198 Alte functii mentale specificate
b199 Functii mentale nespecificate

57

Capitolul 2:
FUNCTIILE SENZORIALE SI DUREREA
Prezentul capitol este despre functiile simturilor, vazului, auzului, gustului si altele, precum
si despre senzatia de durere.

Functiile vazului si alte functii aferente (b210-b229)

b210 Functiile vazului
Functii senzoriale legate de sesizarea prezentei luminii, de sesizarea formei, tipului,
dimensiunii si culorii stimulilor vizuali.
Includ: functiile acuitatii vizuale; functiile cmpului vizual; calitatea vederii;
functiile de sesizare a luminii si culorii, acuitatea vizuala de la distanta si de
aproape, vederea mono- si bioculara; calitatea imaginii vizuale; deficiente ca
miopia, hipermetropia, astigmatismul, hemianopsia, tulburarea vederii colorate
vedere tubulara, scotom central si periferic, nictalopia si afectarea adaptabilitatii
la lumina
Exclud: functiile perceptuale (b156)
b2100

Functiile acuitatii vizuale

Functiile vazului de a sesiza, cu un ochi sau cu ambii ochi, forma si
conturul, att de la distanta ct si de aproape.
b21000

Acuitate vizuala bioculara la distanta

Functiile vazului de a sesiza, folosind ambii ochi, dimensiunea,
forma si conturul obiectelor aflate la o oarecare distanta de
ochi.

b21001

Acuitatea vizuala monoculara la distanta

Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai ochiul stng,
fie numai ochiul drept, dimensiunea, forma si conturul
obiectelor aflate la o oarecare distanta de ochi.

b21002

Acuitate vizuala bioculara de aproape

Functiile vazului, folosind ambii ochi, de a sesiza dimensiunea,
forma si conturul obiectelor aflate aproape de ochi.

b21003

Acuitate vizuala monoculara de aproape

Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai ochiul drept,
fie numai ochiul stng, dimensiunea, forma si conturul
obiectelor aflate aproape de ochi.

b21008 Alte functiile specificate ale acuitatii vizuale

b21009 Functii ale acuitatii vizuale, nespecificate

58

b2101

Functiile cmpului vizual

Functiile vazului legate de ntreaga zona ce poate fi cuprinsa cu vederea.
Includ: afectari precum scotomul, vederea tubulara, anopsia

b2102

Calitatea vederii
Functiile vazului care implica sensibilitatea la lumina, distingerea
culorilor, sensibilitatea la contraste, si calitatea globala a imaginii.
b21020

Sensibilitatea la lumina
Functiile vazului de sesizare a cantitatii minime de lumina
(lumina minima) si a diferentei minime de intensitate a luminii
(diferenta de lumina)
Includ: functiile de adpatarea la ntuneric; afectarile ca
nictalopia, (hiposensibilitate la lumina) si fotofobia
(hipersensibilitate la lumina)

b21021

Vederea culorilor
Functiile vazului de diferentiere si asociere a culorilor.

b21022

Sensibilitate la contrast
Functiile vazului de separare a figurii de pe un fundal,
implicnd n mod necesar o cantitate minima de luminozitate .

b21023

Calitatea imaginii vizuale

Functile vazului ca implica calitatea imaginii.
Includ: afectarile ca n cazul vederii reflexiilor, afectarea
calitatii imaginii (corpuri flotante sau voalate), distorsiuni ale
imaginii si a vederii de stele sau de fulgeraturi

b21028

Alte calitati specificate ale vederii

b21029

Calitatea vederii, nespecificata

b2108

Alte functii specificate ale vazului

b2109

Alte functii nespecificate ale vazului

59

b215 Functiile structurilor aferente ochiului

Functiile structurilor in si din jurul ochiului care faciliteaza functiile vazului.
Includ: functiile muschilor interni ai ochiului, pleoapa, muschii externi ai ochiului,
inclusiv miscarile involuntare si de urmarire si fixare a ochiului, glandele
lacrimale, acomodarea, reflexul pupilar; afectarile precum nistagmusul,
xeroftalmia si ptoza.
Exclud: functiile vazului (b210); Capitolul 7: Functiile neuromusculo-scheletice si
functiile legate de miscare
b2150

Functiile muschilor interni ai ochiului

Functiile muschilor din interiorul ochiului, ca irisul, care regleaza forma si
dimensiunea pupilei si cristalinului ochiului.
Includ: functile de acomodare; reflexul pupilar

b2151

Functiile pleoapei
Functiile ale pleoapei, ca reflexul de protectie.

b2152

Functiile muschilor externi ai ochiului

Functiile muschilor care sunt antrenati pentru a privi n diferite directii, a
urmari un obiect care traverseaza cmpul vizual, a produce miscari
sacadate pentru a prinde n privire un obiect care se misca si pentru a fixa
ochiul.
Includ: nistagmusul; conlucrarea dintre ambii ochi

b2153

Functiile glandelor lacrimare

Functiile glandelor si canalelor lacrimare.

b2158

Alte functii specificate ale structurilor aferente ochiului

b2159 Functii nespecificate ale structurilor aferente ochiului

b220 Senzatii asociate ochiului si structurilor aferente
Senzatia de oboseala, ochi uscat, mncarimi ale ochiului si sentimentele aferente.
Includ: senzatia de presiune n spatele ochiului, senzatia de corp strain n ochi,
ochi ncordat, de arsuri n ochi, ochi iritat
Exclude: senzatia de durere (b280)
b229 Vazul si functionari aferente, altele specificate si nespecificate

60

Functiile auzului si cele vestibulare (b230-b249)

b230 Functiile auzului
Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetelor, discriminarea
localizarii, naltimii, intensitatii si calitatii acestora.
Includ: functiile ale auzului, discriminarea auditiva, localizarea sursei de sunet,
lateralitatea sunetului, discriminarea vorbirii; afectari precum surditatea, afectari
ale auzului si pierderea auzului
Exclud: functiile perceptuale (b156) si functiilee mentale ale limbajului (b167)
b2300

Detectarea sunetului
Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetelor

b2301

Discriminarea sunetelor
Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetului implicnd
diferentierea dintre sunetul de fond si sinteza, separarea si combinarea
sunetelor percepute cu ambele urechi.

b2302

Localizarea sursei de sunet

Functiile senzoriale legate de localizarea locului sursei de sunet.

b2303

Lateralitatea sunetului
Functiile senzoriale legate de identificarea directiei din care vine sunetul,
din drepata sau din stnga.

b2304

Discriminarea vorbirii
Functiile senzoriale legate de identificarea limbajului vorbit si distingerea
sunetului vocal dintre alte sunete.

b2308

Alte functii specificate ale auzului

b2309

Functii nespecificate ale auzului

b235 Functii vestibulare

Functiile senzoriale ale urechii interne legate de pozitie, echilibru si miscare
Includ: functiile pozitiei si simtului pozitiei; functiile echilibrului corpului si
miscarii
Exclud: senzatiile asociate cu functiile auzului si cele vestibulare (b240)
b2350

Functia vestibulara a pozitiei

Functiile senzoriale ale urechii interne legate de determinarea pozitiei
corpului.

b2351

Functia vestibulara de echilibru

Functiile senzoriale ale urechii interne legate de determinarea echilibrului
corpului.
61

b2352

Functiia vestibulara de determinare a miscarii

Functiile senzoriale ale urechii interne de determinare a miscarii corpului,
inclusiv directia si viteza.

b2358

Alte functii vestibulare specificate

b2359

Functii vestibulare nespecificate

b240 Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare

Senzatii de ameteala, de cadere, tiuit n urechi si vertij.
Includ: senzatia de tiuit, iritatie, presiune n urechi, voma asociate cu ameteala si
vertij.
Exclud: functiile vestibulare (b235); senzatia de durere (b280)
b2400

Tiuitul n urechi sau tinitusul

Senzatie de tiuit, suierat sau clinchet, de naltime joasa.

b2401

Ameteala
Senzatie de miscare, care implica fie individul, fie mediul din jur; senzatie
de rotire, leganare sau clatinare.

b2402

Senzaaia de cadere
Senzatia de pierdere a sprijinului si de cadere.

b2403

Senzatie de voma asociata cu ameteala sau vertij

Senzatia de voma provocata de ameteala sau vertij.

b2404

Iritatia n ureche
Senzatie de mncarime sau alte senzatii asemanatoare n ureche.

b2405

Presiunea n urechi
Senzatia de presiune n urechi.

b2408
b2409

Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, altele

specificate
Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, nespecificate

b249 Alte functii specificate si nespecificate ale auzului si vestibulare

62

Functii senzoriale aditionale (b250-b279)

b250 Functia gustului
Functiile senzoriale de sesizare a caracteristicilor de a fi amar, dulce, acru si sarat.
Includ: functiile gustative; afectari ca ageuzia si hipogeuzia
b255 Functia mirosului
Functii senzoriale de sesizare a aromelor si mirosurilor.
Includ: functiile olfactive; afectarile precum anosmia sau hiposmia.
b260 Functia proprioceptiva
Functiile senzoriale de sesizare a pozitiei relative a partilor corpului.
Includ: functiile sentimentului posturii (statestezia) sau miscarii (kinestezia)
Exclud: functiile vestibulare (b235); senzatiile aferente functiilor muschilor si
miscarii (b780)
b265 Functia tactila
Functiile senzoriale de sesizare prin atingere a suprafetelor si materialelor sau
calitatii acestora.
Includ: functiile tactile, senzaaia de atingere; afectari precum amorteala,
anestezia, furnicaturile, parastezia si hiperestezia
Exclud: functiile senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli (b270)
b270 Functiile senzoriale legate de temperatura si de alti stimuli
Functiile senzoriale de sesizare a stimulilor de temperatura, vibratie, presiune si
nocivi
Includ: functiile sensibilitatii la stimuli de temperatura, vibratii, trepidatii sau
oscilatii, presiune superficiala, presiune puternica, la senzatia de ars sau la stimuli
nocivi.
Exclud: functiile tactile (b265); senzatia de durere (b280)
b2700

Sensibilitate la temperatura
Functii senzoriale de a sesiza cald si rece.

b2701

Sensibilitate la vibratii
Functii senzoriale de sesizare a trepidatiilor sau oscilatiilor.

63

b2702

Sensibilitatea la presiune
Functiile senzoriale ale senzatiei de presiune prin apasarea pielii sau a
obiectului
Includ: afectari ale sensibilitatea tactile precum amorteala, hipoestezia
sau hiperestezia si furnicaturile

b2703

Sensibilitate la stimuli nocivi

Functiile senzoriale de sesizare a unor senzatii dureroase sau de
discomfort.
Includ: afectari precum hipoalgezia, hiperpatia, alodinia, analgezia si ca
cele prezente n anestezia dolorosa

b2708

Functii senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli, altele

specificate

b2709

Functii senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli nespecificate

b279 Alte functii senzoriale aditionale specificate si nespecificate

Durerea (b280-b289)
b280 Senzatia de durere
Senzatia de neplacut care indica o afectare posibila sau reala a unei structuri a
corpului.
Include: senzatii de durere, generalizata sau localizata, la nivelul uneia sau mai
multor parti ale corpului, durere intr-un dematom, durere ca un junghi, ca o arsura,
durere surda, durere continua; afectari precum mialgia, analgezia si hiperalgezia
b2800

Durere generalizata
Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei structuri
a corpului resimtita peste tot sau la nivelul ntregului corp.

b2801

Durere la nivelul unei parti a corpului

Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a
corpului, resimtita la nivelul unei anume sau unor anume parti ale
corpului.
b28010

Durere a capului si gtului

Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti ale corpului, resimtita la nivelul capului si gtului.

b28011

Durere a pieptului
Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti a corpului, resimtita la nivelul pieptului.

64

b28012

Durere a stomacului sau abdomenului

Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti a corpului resimtita la nivelul stomacului sau
abdomenului.
Include: durerea n regiunea pelviana

b28013

Durere a spatelui
Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti a corpului, resimtita la nivelul spatelui.

b29014

Include: dureri n zona dorsala si lombara

Durere a membrelor superioare
Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti a corpului, resimtita fie la unul, fie la ambele
membre superioare, inclusiv la nivelul palmei si degetelor.

b28015

Durere a membrelor inferioare

Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a
unei parti a corpului, resimtita fie la unul, fie la ambele
membre inferioare, inclusiv laba piciorului.

b28016

Durere a articulatiilor
Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a
unei parti a corpului, resimtita fie la una sau mai multe
articulatii, inclusiv la nivelul articulatiilor mari si mici
Include: durere a coapsei; durere a umarului

b28018

Durere la nivelul unei alte parti specificate a corpului

b28019

Durere la nivelul unei parti nespecificate a corpului

b2802

Durere la nivelul mai multor parti ale corpului

Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a unei parti a
corpului, localizata la nivelul mai multor parti ale corpului .

b2803

Durere radiata la nivelul dermatomului

Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a unei parti a
corpului, localizata n zone ale pielii inervate de aceeasi radacina a unui
nerv rahidian.

b2804

Durere radiata la nivelul unui segment sau regiuni

Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a
corpului, localizata n zone ale pielii din diferite parti ale corpului care nu
sunt inervate de aceleasi radacini de nervi rahidieni

b289 Alte senzatia de durere, specificate si nespecificate

b298 Alte functii senzoriale si durereri specificate

65

b299 Functii senzoriale si durerii nespecificate

66

Capitolul 3:
VOCEA SI FUNCTIILE VORBIRII
Acest capitol se ocupa de functiile care genereaza sunetele si vorbirea.
b310 Functiile vocii
Functiile generarii diverselor sunete prin trecerea aerului prin laringe.
Includ: functiile de generare si calitate a vocii; functiile fonatiei, de naltime,
intensitate si alte calitati ale vocii; afectari precum afonia, disfonia, raguseala,
hipernazalitate si hiponazalitate
Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile de articulare (b320)
b3100

Generarea vocii
Functiile de generare a sunetelor prin coordonarea laringelui si a
muschilor din jurul acestuia cu aparatul respirator.
Includ: functiile de fonetie, de intensitate a vocii; afectari precum afonia

b3101

Calitatea vocii
Functiile de generare a caracteristicilor vocale, inclusiv naltimea,
rezonanta si altele .
Include: functiile de tonalitate nalta si joasa; tulburari ca
hipernazalitatea, hiponazalitatea, disfonia, ruguseala sau stridenta

b3108

Alte functii specificate ale vocii

b3109

Functii nespecificate ale vocii

b320 Functiile de articulare a sunetelor

Functii de generare a sunetelor vorbirii.
Includ: functiile de pronuntare, de articulare a fonemelor; disartrie spastica,
ataxica, flacida; anartrie
Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile vocii (b310)
b330 Fluenta si ritmul functiilor vorbirii
Functiile de generare a fluxului si ritmului vorbirii.
Includ: functiile de fluenta, ritm si melodicitate a vorbirii; pronuntare ritmica si
intonatie; tulburari ca blbiala, vorbirea care implica pauze si repetari de silabe
involuntar, lipsa de fluenta, bradilalie and tahilalie
Exclud: functiile mentale de limbaj (b167); functiile vocii (b310); funtiile de
articulare (b320)

67

b3300

Fluenta vorbirii
Functiile de generare a unui flux al vorbirii fara ntreruperi si curgator.
Include: functile vorbirii fara ntreruperi ale vorbirii; tulburari ca
logospamul, pselism, lipsa de fluenta, repetitie de sunete, cuvinte sau parti
de cuvinte, pauze neregulate n vorbire

b3301

Ritmul vorbirii
Functiile vorbirii respectnd tiparele de modulare, ritm si accent.
Includ: tulburari ca stereotipia sau cadenta vorbirii repetitive

b3302

Viteza vorbirii
Functiile ritmului producerii vorbirii.
Includ: afectarile precum bradilalia si tahilalia

b3303

Melodicitatea vorbirii
Functiile de modulare a tiparelor de tonalitate ale vorbirii
Includ: pronuntarea ritmica, intonatia, melodicitatea vorbirii; tulburari
ca vorbirea monotona

b3308

Alte functii specificate ale fluentei si ritmului vorbirii

b3309

Functii nespecificate de fluenta si ritm al vorbirii

b340 Functii de vocalizare alternativa

Functiile de generare a vocalizarii n alte moduri.
Includ: functiilei de generare a notelor si gamei de sunete muzicale, specifice
cntatului, canto-ului, fredonarii; plnsul si tipetele cu voce tare
Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile vocii (b310); functiile de
articulare (b320); functiile de fluenta si ritm ale vorbirii (b330)
b3400

Producerea de sunete muzicale

Functiile de generare a sunete muzicale vocale
Includ: vocalizare sustinuta si ncetarea generarii de vocalizari ale unui
sunet sau combinatii de sunete, cu variatii de tonalitate, specifice
cntatului, fredonarii sau canto-ului

b3401

Alcatuirea unei game variete de sunete

Functiile de a genera o varietate de vocalizari.
Includ: functiile de gngureala la copii

b3408

Alte functii specificate de vocalizari alternative

68

b3409

Functii nespecificate de vocalizari alternative

b398 Alte functii specificate ale vocii si vorbirii

399

Functii nespecificate ale vocii si vorbirii

69

Capitolul 4:
FUNCTIILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR,
HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR
Acest capitol se ocupa de functiile implicate n sistemul cardiovascular (functiile inimii si
vaselor de snge), sistemele circulator si imunitar (functiile producerii de snge si de
imunitate) si de sistemul respirator (functiile respiratie si toleranta la efort)

Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429)

b410 Functiile inimii
Functiile de pompare a sngelui n cantitatea si la presiunea ceruta n ntreg corpul.
Includ: functiile batailor cardiace, ritmului si capacitatii inimii; forta de contractie
a muschilor ventriculari; functiile valvelor inimii; pomparea sngelui n circulatia
pulmonara; dinamica circulatiei sanguine catre inima; afectari precum tahicardia,
bradicardia si bataile neregulate, precum si cele n cazul infactului,
cardiomiopatiei, miocadditelor si insuficientei coronariene,
Exclud: functiile vaselor de snge (b415); functiile tensiunii sangvine (b420);
functiile tolerantei la efort (b455)
b4100

Bataile inimii
Functiile legate de numarul de contractii ale inimii pe minut.
Includ: tulburari ca n cazul unor batailor accelerate (tahicardia) sau
prea ncetinite (bradicardia)

b4101

Ritmul inimii
Functii legate de regularitatea batailor inimii.
Includ: tulburari ca aritmia

b4102

Forta de contractie a muschilor ventriculari

Functiile legate de cantitatea de snge pompat de muschii ventriculari la
fiecare bataie a inimii.
Includ: tulburari ca n cazul unui debit cardiac diminuat

b4103

Alimentarea cu snge a inimii

Functiile legate de volumul de snge disponibil muschiului inimii.
Includ: tulburari ca ischemia coronariana

b4108
b4109

Alte functii specificate ale inimii

Functii nespecificate ale inimii

70

b415 Functiile vaselor de snge

Functiile de transport al sngelui n ntreg corpul.
Includ: functiile arterelor, vaselor capilare si a venelor; functia vasomotorie;
functiile arterelor, capilarelor si venelor pulmonare; functiile valvelor venelor;
tulburari ca n cazul blocajului sau constrictiei arterelor; ateroscleroza,
arterioscleroza, tromboembolism si varicele venoase
Exclud: functiile inimii (b410); functiile presiunii arteriale (b420); functiile
sistemului circulator (b430); functiile tolerantei la efort (b455)
b4150

Functiile arterelor
Functiile legate de fluxul sangvin n artere
Includ: afectari ca n cazul dilatatiei arteriale; constrictiei arteriale
precum in cazul unei claudicatii intermitente

b4151

Functiile vaselor capilare

Functiile legate de fluxul sangvin n vasele capilare.

b4152

Functiile venelor
Functiile legate de fluxul sangvin n vene si functiile valvulelor venelor.
Includ: tulburari ca n dilatatia venoasa; constrictia venoasa;
insuficienta nchidere a valvulelor la venele varicoase

b4158

Alte functii specificate ale vaselor de snge

b4159

Functii nespecificate ale vaselor de snge

b420 Functiile tensiunii arteriale

Functiile de mentinere a presiunii sngelui n artere.
Includ: functiile de mentinere a tensiunii arteriale; tensiunea arteriala mare sau
mica; tulburari ca hipotensiunea, hipertensiunea ai hipotensiunea posturala.
Exclud: functiile inimii (b410); functiile vaselor de snge (b415); functiile de
toleranta la efort (b455)
b4200

Tensiune arteriala mare

Functiile legate de o crestere peste normal a tensiunii arteriale sistolice
sau diastolice, n functie de vrsta.

b4201

Tensiune arteriala scazuta

Functiuni legate de o scadere sub normal a tensiunii arteriale sistolice sau
diastolice, n functie de vrsta.

b4202

Mentinerea tensiunii arteriale

Functiile legate de mentinerea unei tensiuni arteriale adecvate ca raspuns
la schimbarile din organism.

71

b4208

Alte functii specificate ale tensiunii arteriale

b4209

Functii nespecificate ale tensiunii arteriale

b429 Alte functii ale sistemului cardiovascular, specificate si nespecificate

Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar (b430b439)

b430 Functii ale sistemului hematologic
Functiile de producere de snge, oxigen si de transportator al produselor metabolice
si de coagulare.
Includ: Functiile de producere a sangelui si ale maduvei osoase; functiile de
transport ale oxigenului in snge; functiile hematologice ale splinei; functiile de
transport ale sngelui de produselor metabolice; coagularea; afectarile precum
anemia, hemofilia si alte disfunctii de coagulare
Exclud: Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429); Functiile sistemului
imunitar (b435); Functiile tolerantei la efort (b455)
b4300

Producerea de snge
Functiile legate de producerea de snge si a tuturor constituentilor
acestuia.

b4301

Functiile sngelui de transport de oxigen

Functiile legate de capacitatea sngelui de a transporta oxigen n ntreg
corpul.

b4302

Functiile sngelui de transport al produselor metabolice

Funcii legate de capacitatea sngelui de a transporta produse metabolice
n ntreg corpul.

b4303

Functiile de coagulare
Funcii legate de coagularea sngelui, ca n cazul unei rniri.

b4308

Funcii ale sistemului hematologic, altele specificate

b4309

Funcii ale sistemului hematologic, nespecificate

b435 Funcii ale sistemului imunitar

Functii ale corpului legate de protectia mpotriva substantelor straine, inclusiv
mpotriva infectiilor, prin raspunsuri imunitare specifice si non-specifice.
Includ: raspunsuri imunitare (specifice and non-specifice); reactii de
hipersensibilitate; Functii ale vaselor si ganglionilor limfatici; Functii de
imunitate mediata celular, Functii de imunitate mediate de anticorpi; raspuns la
imunizare; afectari ca n cazul auto-imunitatii, reactiilor alergice, limfodenitelor si
limfedemul

72

Exclud: Funcii ale sistemului circulator (b430)

b4350 Raspunsul imunitar
Functii ale raspunsului corpului la imunizarea fata de substante straine,
inclusiv fata de infectii.

b4351

b43500

Raspunsul imunitar specific

Functii ale raspunsului imun la substante straine specifice .

b43501

Raspunsul imunitar non-specific

Functii ale raspunsului general al organismului la
sensibilizarea fata de substante straine, inclusiv fata de
infectii.

b43508

Raspunsul imunitar, altul specificat

b43509

Raspunsul imunitar, nespecificat

Reacii de hipersensibilitate
Funcii ale reaciilor organismului de sensibiliate crescut fa de
substane strine, ca n cazul sensibilitilor la diveri antigeni.
Include: tulburri ca hipersensibilitatea sau alergiile
Exclud: tolerana la alimente (b5153)

b4352

Funciile vaselor limfatice

Funcii legate de canalele vasculare care transport limfa.

b4353

Funciile ganglionilor limfatici

Functii legate de glandele de pe traiectul vaselor limfatice.

b4358

Funciile sistemului imunitar, altele specificate

b4359

Funciile sistemului imunitar, nespecificate

b439 Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar, altele specificate si

nespecificate

Funciile sistemului respirator (b440-b449)

b440 Funciile respiraiei
Funcii de inhalare a aerului n plmni, de schimb de gaze ntre aerul inhalat i
snge i de expirare a aerului.
Includ: Functiile de frecventa, ritm si profunzime a respiratiei; tulburari ca apnee,
hipereventilatie, respiratie neregulata, respiratie paradoxala si spasm bronsic si ca
n caz de emfizem pulmonar.

73

Exclud: Functiile muschilor respiratorii, (b445); Functiile respiratorii aditionale

(b450); Functiile de toleranta la efort (b455)
b4400 Frecvena respiraiei
Funcii legate de numrul de respiratii pe minut.
Includ: tulburri ca n cazul frecvenei prea ridicate (tahiapnee) sau prea
sczute (bradiapnee)
b4401

Ritmul respirator
Funcii legate de periodicitatea i regularitatea respiraiei.
Includ: afectri ca respiraia neregulat

b4402

Profunzimea respiraiei
Funcii legate de creterea volumului plmnilor n timpul respiraiei.
Includ: tulburari precum respiratia superficiala

b4408
b4409

Funciile respiraiei, altele specificate

Funciile respiraiei, nespecificate

b445 Funciile muchilor respiratori

Functii ale muschilor implicati in respiratie.
Includ: Functii ale muschilor respiratori ai toracelui; Functile diafragmei;
Functiile muschilor respiratori accesorii
Exclud: Functiile respiratiei (b440); Functiile respiratorii aditionale (b450);
Functiile tolerantei la efort (b455)
b4450

Funciile muchilor respiratori ai toracelui

Funcii ale muchilor toracelui care acioneaz n respiraie.

b4451

Funciile diafragmei
Funcii ale diafragmei cnd acioneaz n respiraie .
Functiile muschilor respiratorii accesorii
Funciile altor muchi care acioneaz n respiraie.

b4452
b4458

Funciile muchilor respiratori, altele specificate

b4459

Funciile muchilor respiratori, nespecificate

b449 Funciile sistemului respirator, altele specificate i nespecificate

74

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardiovascular si

sistemului respirator (b450-b469)
b450 Functii respiratorii aditionale
Funcii adtionale respiraiei, ca tusea, strnutul i cscatul .
Includ: Funcii ca suflatul, fluieratul i respiraia pe gur
b455 Funciile toleranei la efort
Functii legate de capacitatea respiratorie si cardiovasculara necesare pentru a
rezista la un efort fizic sustinut.
Includ: Functiile rezistentei fizice, capacitate aerobica, rezistenta la oboseala si
starea oboseala
Exclud: Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429); Functiile sistemului
circulator (b430); Functiile respiratiei (b440); Functiile muschilor respiratori
(b445); Functiile respiratorii aditionale (b450)
b4550

Rezistenta fizica generala

Funcii legate de nivel general de toleran la efort fizic sau la oboseal.

b4551

Capacitatea aerobic
Funcii legate de msura n care o persoan poate face effort fr a-i
pierde respiraia.

b4552

Gradul de oboseal
Funcii legate de susceptibilitatea de oboseal, la orice nivel de efort fizic.

b4558

Funciile toleranei la efort, altele specificate

b4559

Funciile toleranei la efort, nespecificate

b460 Senzaii asociate cu funciile respiratorii i cardiovasculare

Senzaii ca absena btii inimii, palpitaii sau respiraie scurt.
Includ: senzatii de apasare pe piept, senzatii de bataii de inima neregulate,
dispnee, lipsa de aer, necare, astupare, respiratie suierata
Exclud: senzaia de durere (b280)
b469 Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si respirator, altele
specificate si nespecificate
b498 Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator,
altele specificate
b499 Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator,
nespecificate

75

Capitolul 5
FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI
ENDOCRIN
Prezentul capitol se ocupa de functiile ingestiei, digestiei si eliminarii, precum si de
functiile legate de metabolism si de glandele endocrine.

Functiile aferente sistemului digestiv (b510-b539)

b510 Functiile ingestiei
Functiile aferente introducerii si manipularii solidelor sau lichidelor n corp prin
gura.
Includ: Functii de supt, mestecat si muscat, manipularea hranei n gura, salivatie,
nghitire, sughitare, regurgitare, scuipare si vomitare; afectari ca disfagia,
aspiratia hranei, aerofagia, salivatie excesiva, scapari de hrana si saliva si
salivatie insuficienta.
Exclud: senzatii asociate cu sistemul digestiv (b535)
b5100

Suptul
Functia de a trage n gura prin forta de aspiratie produsa prin miscari ale
obrazului, buzelor si limbii .

b5101

Muscatul
Functii de a taia, strapunge sau rupe hrana cu dintii din fata.

B5102

Mestecatul
Functii de a sfarna, marunti si mesteca hrana cu dintii din spate, de
exemplu molarii.

b5103

Manipularea hranei n gura

Functii de a deplasa hrana prin cavitatea bucala cu ajutorul dintilor si
limbii.

b5104

Salivatia
Functia de a produce saliva n cavitatea bucala.

b5105

nghitirea
Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin cavitatea bucala, farige si
esofag n stomac, cu o anume frecventa si viteza.
Includ: disfagia bucala, faringeana sau esofagiana; afectari pe traiectul
esofagial al hranei.
b51050

nghitirea orala (la nivelul gurii)

76

b51051

b51052

Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin cavitatea

bucala, cu o anume frecventa si viteza.
nghitirea la nivelul farigelui
Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin faringe, cu o
anume frecventa si viteza.
nghitirea la nivelul esofagului
Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin esofag, cu o
anume frecventa si viteza.

b51058

nghitirea, altele specificate

b51059

nghitirea, nespecificate

b5106

Regurgitarea i voma
Funcii de a mica hrana sau lichidele n direcie opus ingestiei, din
stomac ctre esofag, ctre cavitatea bucal i afar.

b5108

Funciile ingestiei, altele specificate

b5109

Funciile ingestiei, nespecificate

b515 Funciile digestive,

Functii de transport ale hranei prin traiectul gastrointestinal, sfarmarea hranei ai
absobtia de elemente nutritive.
Includ: Functii de transport al hranei prin stomac, prin miscari peristaltice;
sfarmarea hranei, producerea si modul de actionare a enzimelor n stomac si
intestine; absorbtia de elemente nutritive si toleranta la alimente; tulburari ca n
caz de hiperaciditate a stomacului, malabsorbtie, intoleranta la alimente,
hipermotilitate a intestinelor, paralizie intestinala, ocluzie intestinala si secretie
biliara redusa.
Exclud: Funciile ingestiei (b510); Funciile asimilrii (b520); Funciile defecaiei
(b525); senzaii asociate cu sistemul digestiv (b535)
b5150

Transportul hranei prin stomac i intestine

Micrile peristaltice i funciile aferente care deplaseaz mecanic hrana
prin stomac i intestine.

b5151

Sfrmarea hranei
Funcii de reducere mecanic a hranei la particule mai mici n traiectul
gastrointestinal.

b5152

Absorbia de elemente nutritive

Funcii de trecere a elementelor nutritive din hran i lichide n circuitul
sangvin de la nivelul intestinelor.

77

b5153

Tolerana la alimente
Funcii de acceptare a alimentelor i lichidelor adecvate pentru digestie i
de respingere a celor neadecvate.
Includ: afectari ca n cazul unor hipersensibilitati, intoleranta la gluten

b5158

Funciile digestive, altele specificate

b5159

Funciile digestive nespecificate

b520 Funcii de asimilare

Funcii prin care elementele nutritive sunt transformate n componente ale
organismului viu.
Includ: Funcii de stocare a elementelor nutritive n organism
Exclud: Funciile digestive (b515); Funciile defecaiei (b525); Funciile de
meninere a greutii (b530); Funciile metabolice generale (b540)
b525 Funciile defecaiei
Funcii de eliminare a reziduurilor i hranei nedigerate sub form de fecale, precum
i alte funcii aferente.
Includ: Functii de eliminare, consistenta fecalelor, frecventa defecatiei; capacitate
de continenta fecalelor, meteorismul; tulburari precum constipatia, diareea,
scaunele apoase si incompetenta sfincterului anal sau incontinenta.
Exclud: Functiile digestive (b515); Functiile de asimilare (b520); senzatii asociate
sistemul digestiv (b535)
b5250

Eliminarea fecalelor
Functii de eliminare a reziduurilor din rect, inclusiv functii de contractie a
muschilor abdominali pentru a produce eliminarea.

b5251

Consistena fecalelor
Consistenta fecalelor, respectiv tare, densa, moale sau apoasa.

b5252

Frecvena defecaiei
Funcii ce intervin n frecvena defecaiei.

b5253

Continenta fecalelor
Funcii ce intervin n controlul volitiv asupra funciilor de eliminare.

b5254

Meteorismul
Funcii ce intervin n expulzarea unor cantiti excesive de aer sau gaze
din intestine.

b5258

Funciile defecaiei, altele specificate

78

b5259

Funciile defecaiei, nespecificate

b530 Funciile de meninere a greutii

Funcii de meninere a unei greuti corporale adecvate, inclusiv creterea n
greutate n perioadele de dezvoltare.
Includ: Functii de mentinere a greutatii n limitele acceptabile conform Indexului
Masei Corporale; tulburari ca sub-ponderabilitate, casexie, pierderi de greutate,
supraponderabilitate, emaciere, precum si tulburarile din obezitatea primara si
secundara
Exclud: Funciile de asimilare (b520); Funcii metabolice generale (b540);
Funciile glandelor endocrine (b555)
b535 Senzaii asociate cu sistemul digestive
Senzaii care apar ca urmare a aciunii de a mnca, a bea i ca urmare a funciilor
digestive aferente.
Includ: senzatiile de voma, de balonare si senzatiile de crampe abdominale, stomac
plin, stomac umflat, spasm al stomacului, gaze n stomac si arsuri n stomac
Exclud: senzatia de durere (b280); functiile ingestiei (b510); functiile digestive
(b515); functiile defecatiei (b525)
b5350

Senzaia de vom
Senzatia necesitatii de a vomita.

b5351

Senzatia de balonare
Senzatia de dilatare a stomacului sau abdomenului

b5352

Senzaia de crampe abdominale

Senzatia unor contractii musculare spasmodice sau dureroase ale
muschilor netezi ai tractului gastrointestinal.

b5358

Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate

b5359

Senzaii asociate cu sistemul digestiv, nespecificate

b539 Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate i nespecificate

79

Funcii legate de metabolism i de sistemul endocrin (b540-b559)

b540 Funciile metabolice generale
Functii de reglare a componentelor esentiale ale organismului cum sunt glucidele,
proteinele si grasimile, transformarea acestora din unele n altele si descompunerea
lor n energie.
Includ: Functii metabolice, ritm metabolic bazal, metabolismul glucidelor,
proteinelor si grasimilor, catabolismul, anabolismul, producerea de energie n
organism; cresterea sau scaderea metabolismului
Exclud: Functiile de asimilare (b520); Functiile de mentinere a greutatii (b530);
Functiile de echilibru al electrolitilor, mineralelor si apei (b545); Functiile
termoregulatorii (b550); Functiile glandelor endocrine (b555)
b5400

Metabolismul bazal
Funcii ce intervin n consumul de oxigen al organismului n condiii date
de repaos i temperatur .
Includ: creterea sau scderea ritmului metabolic bazal; tulburri ca hiperi hipotiroidism

b5401

Metabolismul glucidelor
Functii ce intervin n procesul prin care glucidele din regimul alimentar
sunt stocate si descompuse n glucoza si ulterior n bioxid de carbon si
apa.

b5402

Metabolismul proteinelor
Functii ce intervin n procesul prin care proteinele din regimul alimentar
sunt transformate n aminoacizi si descompuse ulterior n organism.

b5403

Metabolismul grsimilor
Funcii ce intervin n procesul prin care grsimile din regimul alimentar
sunt depozitate i descompuse n organism.

b5408

Funciile metabolice generale, altele specificate

b5409

Funciile metabolice generale, nespecificate

b545 Funciile de echilibru al electroliilor, mineralelor i apei

Funcii de reglare a apei, mineralelor i electroliilor din organism.
Includ: Funcii de echilibru al apei, echilibru al mineralelor, de exemplu calciu,
zinc i fier, i echilibru al electroliilor ca sodiu i potasiu; afectri ca n cazul
reteniei apei, deshidratrii, hipercalcemiei, hipocalcemiei, deficien de fier,
hipernatremie, hiponatremie, hipercalemia i hipocalemie
Exclud: Funciile sistemului circulator (b430); Funciile metabolice generale
(b540); Funciile glandelor endocrine (b555)
80

b5450

Echilibrul apei
Funcii ce intervin n meninerea nivelului sau cantitii de ap din
organism.
Includ: afectri ca n cazul deshidratrii i rehidratrii
b54500

Retenia apei
Funcii ce intervin n pstrarea apei n organism.

b54501

Funciile de echilibru al apei

Funcii ce intervin n meninerea cantitii optime de ap n
organism.

b54508

Funciile de echilibru al apei, altele specificate

b54509

Funciile de echilibru al apei, nespecificate

b5451

Echilibru mineralelor
Funcii ce intervin n meninerea unui echilibru dintre mineralele primite,
depozitate, utilizate i eliminate din organism

b5452

Echilibrul electroliilor
Functii ce intervin n mentinerea unui echilibru dintre electrolitii luati,
depozitati, utilizati si eliminati din organism.

b5458

Funciile de echilibru al apei, mineralelor i electroliilor, altele

specificate

b5459

Funciile de echilibru al apei, mineralelor i electroliilor,

nespecificate

b550 Functiile termoreglarii

Funcii de reglare a temperaturii corpului
Includ: Funcii de meninere a temperaturii corpului; tulburri ca hipotermia i
hipertermia
Exclud: Funciile metabolice generale (b540); Funciile glandelor endocrine
(b555)
b5500

Temperatura corpului
Functii ce intervin n reglarea temperaturii centrale a corpului.
Includ: afectri ca hipotermia i hipertermia

b5501

Meninerea temperaturii corpului

Funcii ce intervin n meninerea temperaturii optime a corpului, n
condiii de schimbare de temperatur a mediului.

81

Includ: tolerana la cald sau frig

b5508

Funciile termoregulatorii, altele specificate

b5509

Funciile termoregulatorii, nespecificate

b555 Funciile glandelor endocrine

Funcii de producere i reglare a nivelului hormonal din organism, inclusiv
schimbrile ciclice.
Includ: Funcii de echilibru hormonal; hiperpituitarism, hipopituitarism,
hipertiroidism, hipotiroidism, hiperadrenalism, hipoadrenalism,
hiperparatiroidism, hipoparatiroidism, hipergonadism, hipogonadism
Exclud: Functiile metabolice generale (b540); Functiile de echilibru al apei,
mineralor si electrolt?ilor (b545); Functiile termoreglarii (b550); Functiile
sexuale (b640); Functiile menstruale (b650)
b559 Funcii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele specificate i
nespecificate
b598 Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele specificate
b599 Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nespecificate

82

Capitolul 6:
FUNCTIILE UROGENITALE SI DE REPRODUCERE
Prezentul capitol se ocupa de functiile urinare si ale organelor de reprodcere, inclusiv
functiile sexuale si procreative.

Functiile urinare (b610-b639)

b610 Funciile excretiei urinei
Funcii de filtrare i colectare a urinei.
Includ: Functii de filtrare a urinei; afectri ca n insuficienta renala, anurie,
oligurie, hidronefroza, vezica urinara hipotonica si obstructia ureterului
Exclud: Functiile actului de urinare (b620)
b6100

Filtrarea urinei
Funcii de filtrare a urinei de ctre rinichi .

b6101

Colectarea urinei
Functii de colectare si stocare a urinei de catre uretere si vezica urinara.

b6108

Funciile excretiei urinei, altele specificate

b6109

Funciile excretiei de urina, nespecificate

b620 Funciile actului de urinare

Funcii de evacuare a urinei din vezica urinar.
Includ: Functiile actului de urinare, frecventa urinarii, capacitatea de continenta a
urinei; afectari ca n caz de stres, urinat imperios, urinat reflex, urinat datorat
supraplinului vezicii, incontinenta continua, urinat des si putin, urinat involuntar,
poliurie, retentie urinara si urinare de urgenta
Exclud: Functiile excretiei de urina (b610); senzatii asociate cu functiile urinare
(b630)
b6200

Urinarea
Funcii de golire a vezicii urinare.
Includ: afectri ca n cazul reteniei de urin

b6201

Frecvena urinrii
Funcii ce intervin n numrul de urinri.

b6202

Continena urinar
Funcii de control al urinrii .

83

Includ: afectari ca n caz de stres, urinare imperioasa, reflexul de

urinare, incontinenta continua si mixta
b6208

Funciile urinare, altele specificate

b6209

Funciile urinare, nespecificate

b630 Senzaii asociate cu funciile urinare

Senzaii generate de golirea vezicii urinare i de funciile urinare aferente
Includ: senzaii de golire incomplet a urinei, senzaia de vezic plin
Exclud: senzaiile de durere (b280); Funciile urinare (b620)
b639 Funciile urinare, altele specificate i nespecificate

Funciile genitale i reproductive (b640-b679)

b640 Funciile sexuale
Functii mentale si fizice legate de actul sexual, inclusiv etapele de excitare,
preludiu, orgasm si rezolutie.
Includ: Functii de excitare sexuala, etapa de preludiu, faza de orgasm si faza
rezolutie: Functii legate de interes si performanta sexuala, erectia penisului,
erectia clitorisului, umezirea vaginului, ejaculare si orgasm; tulburari sexuale ca
impotenta. frigiditatea, vaginism, ejaculare rapida, priapismul si ejaculare
ntrziata
Exclud: Funcii de procreere (b660); senzaii asociate cu funciile genitale i
reproductive (b670)
b6400

Funciile etapei de excitare sexual

Functii de interes si excitare sexuala.

b6401

Funciile etapei de preludiu sexual

Functii de angajare n actul sexual.

b6402

Funciile etapei de orgasm

Functii de ajungere la orgasm.

b6403

Funciile fazei de rezoluie sexual

Functii de satisfacere sexuala dupa atingerea orgasmului si de relaxarea
aferenta.

b6408

Includ: tulburari ca n cazul lipsei de satisfacere dupa atingerea

orgasmului
Funciile sexuale, altele specificate

b6409

Funciile sexuale, nespecificate

84

b650 Funciile menstruaiei

Funcii asociate cu ciclul menstrual, inclusiv regularitatea menstruaiei i
eliminarea lichidelor menstruale.
Includ: Functii de regularitate si interval al menstruatiei, cantitatea sngerarii
menstruale, momentul instalarii ciclului menstrual, menopauza; tulburari ca
amenorea primara si secundara, menoragia, polimenoreea, menstruatie retrograda
si ca n sindromul premenstrual
Exclud: funciile sexuale (b640); funciile procreaiei (b660); senzaiile asociate
cu funciile genitale i reproductive (b670); senzaia de durere (b280)
b6500

Regularitatea ciclului menstrual

Funcii ce intervin n regularitatea ciclului menstrual.
Includ: ciclu menstrual prea des sau prea rar

b6501

Intervalul dintre perioadele de menstruaie

Funcii legate de intervalul de timp dintre dou cicluri menstruale .

b6502

Cantitatea sngerrii menstruale

Funcii ce intervin n cantitatea de snge menstrual.
Includ: debit menstrual redus (hipomenoree ); debit menstrual prea mare
(menoragie, hipermenoree)

b6508

Funciile menstruaiei, altele specificate

b6509

Funciile menstruaiei, nespecificate

b660 Functiile procreatiei

Functii asociate cu fertilitatea, sarcina, nasterea si lactatia.
Includ: Functii ale fertilitatii masculine si feminine, sarcina si nasterea si lactatia;
afectari ca azoospermia, oligozoospermia, galactoreea, agalactoreea, alactatie si
ca n caz de subfertilitate, sterilitate, avort spontan, sarcina ectopica, pierderea
sarcinii, fetus mic, hidramnios nestere prematura, nastere peste termen
Exclud: Funciile sexuale (b640); Funciile menstruaiei (b650)
b6600

Funcii legate de fertilitate

Funcii legate de capacitatea de a produce gamei pentru procreare.
Includ: afectari ca n caz de subfertilitate si sterilitate
Exclud: Funciile sexuale (b640)

b6601

Funcii legate de sarcin

Funcii ce intervin n a rmne i a fi nsrcinat.
85

b6602

Funcii legate de natere

Funcii ce intervin n timpul naterii.

b6603

Lactaia
Functii ce intervin n producerea de lapte si disponibilizarea lui pentru
copil

b6608

Funciile procreaiei, altele specificate

b6609

Funciile procreaiei, nespecificate

b670 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive

Senzatii ce apar din excitarea sexuala, actul sexual, menstruatie si functii genitate
sau reproductive aferente.
Includ: senzaii ca n caz de dispareunie, dismenoree, bufeuri (hot flushes) i
transpiraii nocturne la menopauz
Exclud: senzaia de durere (b280); senzaiile asociate cu funcionrile urinare
(b630); Funciile sexuale (b640); Funciile menstruaiei (b650); Funciile
procreaiei (b660)
b6700

Disconfort asociat cu actul sexual

Senzaii asociate cu excitaia sexual, preludiul, actul sexual, orgasmul i
rezoluia.

b6701

Disconfort asociat cu ciclul menstrual

Senzaii ce intervin n timpul menstruaiei, inclusiv fazele pre - i postmenstruale.

b6702

Disconfort asociat cu menopauza

Senzaii asociate cu ncetarea ciclului menstrual.
Includ: bufeurile i transpiraia nocturn la menopauz

b6708

Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate

b6709

Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, nespecificate

b679 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate i

nespecificate
b698 Funciile urogenitale i reproductive, altele specificate
b699 Funciile urogenitale i reproductive, nespecificate

86

Capitolul 7:
FUNCTIILE NEUROMUSCULOSCHELETICE SI ALE
MISCARILOR AFERENTE
Prezentul capitol se ocupa de functiile micarii ai mobilitatii, inclusiv functiile articulatiilor,
oaselor, reflexelor si muschilor.

Funciile articulaiilor i oaselor (b710-b729)

b710 Funciile mobilitii articulaiilor
Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulate
Includ: Functii de mobilitate a una sau mai multe articulatii, mobilitatea
vertebrelor, a umarului, cotului, ncheieturii minii, coapsei, genunchiului,
gleznei, articulatiilor mici ale mnilor si picioarelor; mobilitatea articulatiilor n
general; tulburari ca n caz de hipermobilitate a articulatiilor, articulatii imobile,
umar imobil, artrite
Exclud: funciile stabilitii articulaiilor (b715); controlul funciilor micrilor
voluntare (b760)
b7100

Mobilitatea unei singure articulaii

Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulatii.

b7101

Mobilitatea mai multor articulaii

Funcii ale diversitii i uurinei de micare a mai mult de o singur
articulaie.

b7102

Mobilitatea articulaiilor, n general

Funcii ale diversitii i uurinei de micare a tuturor articulaiilor
corpului.

b7108

Funciile mobilitii articulaiilor, altele specificate

b7109

Funciile mobilitii articulaiilor, nespecificate

b715 Funciile stabilitii articulaiilor

Funcii de meninere a integritii structurale a articulaiilor.
Includ: Functii de stabilitate a unei singure articulatii, mai multor articulatii si a
articulatiilor n general; afectari ca n cazul articulatie instabila a umarului,
dislocarea unei articulatii, dislocarea articulatiei umarului si soldului.
Exclud: Funciile mobilitii articulaiilor (b710)
b7150

Stabilitatea unei singure articulaii

87

b7151

Funcii de meninere a integritii structurale a mai mult de o singur

articulaie.
Stabilitatea articulaiilor n general
Funcii de meninere a integritii structurale a tuturor articulaiilor
corpului.

b7158

Stabilitatea articulaiilor, altele specificate

b7159

Stabilitatea articulaiilor, nespecificate

b720 Funciile mobilitii oaselor

Funcii ale diversitii i uurinei de micare a omoplatului, pelvisului, oaselor
carpiene i tarsiene.
Includ: afectari ca omoplat imobil si pelvis imobil
Exclud: Funciile mobilitii articulaiilor (b710)
b7200

Mobilitatea omoplatului
Funcii ale diversitii i uurinei de micare a omoplatului.
Includ: afectari ca protractia omoplatului, omoplat retractat, omoplat
rotat lateral si median

b7201

Mobilitatea pelvisului
Funcii ale diversitii i uurinei de micare a pelvisului.
Includ: rotaia pelvisului

b7202

Mobilitatea oaselor carpiene

Funcii ale diversitii i uurinei de micare a oaselor carpiene.

b7203

Mobilitatea oaselor tarsiene

Funcii ale diversitii i uurinei de micare a oaselor tarsiene.

b7208

Funciile mobilitii oaselor, altele specificate

b7209

Funciile mobilitii oaselor, nespecificate

b729 Funciile mobilitii oaselor, altele specificate i nespecificate

88

Funciile muchilor (b730-b749)

b730 Functiile de putere a muschilor
Funcii legate de fora generat prin contracia unui muchi sau a unei grupe de
muchi.
Includ: Functii asociate cu forta unor anume muschi si grupe de muschi, cu
muschii unui membru, pe o parte a corpului, in partea inferioara a corpului,
tuturor membrelor, ai truchiului si ai corpului n ansamblul sau; afectari ca
slabirea muschilor mici ai minilor sau picioarelor, pareza musculara, paralizie
musculara, monoplegie, hemiplegie, paraplegie, cvadriplegie si mutism achinetic
Exclud: Functii ale structurilor aferente ochiului (b215); Functiile tonusului
muscular (b735);
Functiile rezistentei musculare (b740)
b7300

Puterea muschilor izolati si a grupelor de muschi

Functii legate de forta generata de contractia unor anumiti muschi izolati
sau grupe de muschi.
Includ: afectri ca slbirea muchilor mici de la mini sau picioare

b7301

Puterea muschilor unui singur membru

Funcii legate de fora generat de contracia muchilor sau grupelor de
muchi ale unui singur membru superior sau superior.
Includ: afectri ca monopareza i monoplegia

b7302

Puterea muschilor de pe o singura parte a corpului

Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de
muchi ce se gsesc pe partea stng sau pe partea dreapt a corpului.
Includ: afectri ca hemipareza i hemiplegia

b7303

Puterea muschilor din jumatatea inferioara a corpului

Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de
muchi ce se gsesc n jumtatea inferioar a corpului
Includ: afectri ca parapareza i paraplegia

b7304

Puterea muschilor tuturor membrelor

Functii legate de forta generata de contractia muschilor si grupelor de
muschi ale celor patru membre.
Includ: afectri ca tetrapareza i tetraplegia

b7305

Puterea muschilor trunchiului

89

Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de

muchi din trunchi.
b7306

Puterea tuturor muschilor corpului

Funcii legate de fora generat de contracia tuturor muchilor i grupelor
de muchi din corp.
Includ: afectari ca n cazul mutismului achinetic

b7308

Functiile de putere ale muschilor, altele specificate

b7309

Functiile de putere a muschilor, nespecificate

b735 Funciile tonusului muscular

Funcii legate de tensiunea prezent n muchi n stare de repaus i de rezistena
opus la ncercarea de a mica muchii n mod pasiv.
Includ: Functii asociate cu tensiunea muschilor izolati si a grupelor de muschi, a
muschilor unui singur membru, muschilor de o parte a corpului si din partea
inferioars a corpului, muschii tuturor membrelor, muschilor trunchiului si tuturor
muschilor corpului; afectari ca hipotonia, hipertonia si spasticitatea muschilor
Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functii de anduranta musculara
(b740)
b7350

Tonusul muchilor izolai i a grupelor de muchi

Funcii legate de tensiunea prezent n muchi n stare de repaus i de
rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv.
Includ: afectri ca n cazul distonilor focale, de exemplu, torticolis

b7351

Tonusul muchilor unui singur membru

Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n
stare de repaus ale unui membru superior sau inferior i de rezistena
opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv.
Includ: afectri asociate cu monopareza i monoplegia

b7352

Tonusul muchilor de pe o singur parte a corpului

Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n
stare de repaus de pe o singur parte a corpului i de rezistena opus la
ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv.
Includ: afectri asociate cu hemopareza i hemiplegia

b7353

Tonusul muchilor din jumtatea inferioar a corpului.

Functii legate de tensiunea prezenta n muschii si n grupele de muschi n
stare de repaus din jumatatea inferioara a corpului si de rezistenta opusa la
ncercarea de a misca respectivii muschii n mod pasiv.
Includ: afectri asociate cu parapareza i paraplegia

90

b7354

Tonusul muscular al muchilor tuturor membrelor

Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n
stare de repaus ale tuturor membrelor i de rezistena opus la ncercarea
de a mica respectivii muchii n mod pasiv.
Includ: afectri asociate cu tetrapareza i tetraplegia

b7355

Tonusul muchilor trunchiului

Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n
stare de repaus ale trunchiului i de rezistena opus la ncercarea de a
mica respectivii muchii n mod pasiv.

b7356

Tonusul tuturor muschilor corpului

Functii legate de tensiunea prezent n muschii si n grupele de muschi n
stare de repaus ale ntregului corp si de rezistena opus la ncercarea de a
mica respectivii muschii n mod pasiv.
Includ: afectri ca n cazul distoniilor generalizate sau parez si paralizie
generalizat

b7358

Functiile tonusului muscular, altele specificate

b7359

Functiile tonusului muscular, nespecificate

b740 Functii de anduranta musculara

Functii legate de mentinerea contractiei musculare pentru o perioada de timp data.
Includ: Functii asociate cu contractia musculara sustinuta pentru muschii izolati si
grupele de muschi, si pentru toti muschii corpului; afectari ca n caz de miastenia
gravis
Exclud: Functii de toleranta la efort (b455); Functii de putere a muschilor
(b730); Functiile tonusului muscular (b735)
b7400

Anduranta muschilor izolai

Functii legate de mentinerea contractiei musculare a muschilor izolati
pentru o perioada de timp data.

b7401

Anduranta grupelor de muschi

Functii legate de mentinerea contractiei musculare a grupelor de muschi
izolate pentru o perioada de timp data.
Includ: afectari asociate cu monopareza, monoplegia, hemipareza si
hemiplegia, parapareza si paraplegia

91

b7402

Anduranta tuturor muschilor corpului

Functii legate de mentinerea contractiei musculare a tuturor muschilor
corpului pentru o perioada de timp data.
Includ: afectari asociate cu tetrapareza, tetraplegia, pareza si paralizia
generalizat

b7408

Functii de anduranta musculara, altele specificate

b7409

Functii de snduranta musculara, nespecificate

b749 Functiile muschilor, altele specificate si nespecificate

Functiile micrii (b750-b789)

b750 Functiile reflexelor motorii
Functii ale contractiei involuntare a muschilor indus automat de stimuli specifici.
Includ: Functiile reflexelor miscarii de ntindere, reflexele locale automate ale
articulatiilor generate de stimuli nocivi si de alti stimuli exteroceptivi; reflexul de
retragere, reflexul bicepsului, reflexul radiusului, reflexul cvadricepsului, reflexul
rotulei, reflexul rotulian, reflexul gleznei
b7500

Reflexul micrii de ntindere

Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat prin
micare de ntindere.

b7501

Reflexe generate de stimuli nocivi

Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat de
stimuli durerosi sau ali stimului nocivi.
Include: reflexul de retragere

b7502

Reflexe generate de ali stimuli exteroceptivi

Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat de
stimuli externi, alii dect stimulii nocivi.

b7508

Functiile reflexelor motorii, altele specificate

b7509

Functiile reflexelor motorii nespecificate

b755 Functiile reaciilor de miscare involuntara

Functii ale contractiilor involuntare ale masei musculare sau ale ntregului corp
induse de pozitia corpului, echilibru si stimuli periculosi.
Includ: Functii ale reaciilor posturale, reacii de ndreptare, reacii de corectare a
poziiei corpului, reacii de echilibru, reacii de sprijinire, reacii de aparare
92

Exclud: Functiile reflexelor motorii (b750)

b760 Controlul functiilor miscarilor voluntare
Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare.
Includ: Functii de control a miscarilor voluntare simple si miscarilor voluntare
complexe, coordoonarea miscarilor voluntare, functiea ca sprijin a bratului sau
piciorului, coordonarea motorie stnga- dreapta, coordonarea mna - ochi,
coordonarea ochi-picior; afectari ca probleme de control si coordonare, de
exemplu, disdiadocochinezia
Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functiile miscarilor involuntare
(b765); Functiile tipurilor de mers (b770)
b7600

Controlul miscarilor voluntare simple

Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare
simple sau izolate

b7601

Controlul miscarilor voluntare complexe

Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare
complexe

b7602

Coordonarea miscarilor voluntare

Functii asociate cu coordonarea miscarilor voluntare simple si complexe,
executarea miscarilor in ordine ntr-o combinatie
Includ: coordonarea stnga - dreapta, coordonarea miscarilor indicate
vizual, ca de exemplu coordonarea mna - ochi si picior - ochi; afectari
ca disdiadocochinezia

b7603

Functiile de sprijin ale bratului sau piciorului

Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare
prin trecerea greutatii fie pe brate (coate sau palme) fie pe picioare
(genunchi sau laba piciorului)

b7608

Controlul functiilor miscarii voluntare, altele specificate

b7609

Controlul functiilor miscarii voluntare, nespecificate

b765 Functiile miscarilor involuntare

Functii ale contractiilor involuntare neintentionate, fara sau cu scop partial, ale
muschilor dau grupelor de muschi.
Includ: contractii involuntare ale muschilor; afectari ca tremurul, ticurile,
manierismele, stereotipiile, repetarea miscarii, coree, atetoza, ticuri verbale,
miscari distonice si dischinezia.
Exclud: controlul Functiilor miscarilor voluntare (b760); Functiile tipurilor de
mers (b770)

93

b7650

Contractiile involuntare ale muschilor

Functii ale contractiilor neintentionate, fara sau cu scop partial, ale
muschilor sau grupelor de muschi ca cele care intervin ca parte a unei
disfunctii psihologice.
Includ: tulburari ca miscarile coreice si atetozice; tulburari de miscare ca
cele legate de somn

b7651

Tremorul
Functii de contractii alternative si relaxare a unei grupe de muschi din
jurul unei articulatii, care au ca rezultat tremuraturile.

b7652

Ticurile si manierismele
Functii ale contractiilor involuntare, repetitive, cu finalitate mimata a
unei grupe de muschi.

b7653

Stereotipiile si perseverenta n miscare

Functii ale miscarilor spontane, fara scop ca leganatul nainte si napoi,
datul din cap sau clatinatul.

b7658

Functiile miscarilor involuntare, altele specificate

b7659

Functiile miscarilor involuntare, nespecificate

b770 Functiile tipurilor de mers

Functii ale tipurilor de mers asociate cu mersul, alergarea sau alte miscari ale
ntregului corp.
Includ: tipurile de mers si tipurile de alergare; afectari ca mersul spastic, mersul
hemiplegic, mersul paraplegic, mersul asimetric, schiopatatul si tipul de mers
teapan
Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functiile tonusului muscular
(b735); controlul Functiilor miscarilor voluntare (b760); Functiile miscarilor
involuntare (b765)
b780 Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii
Senzatii asociate cu muschii sau grupele de muschi ale corpului si miscarile
acestora.
Includ: senzatii de rigidizare si ncordare a muschilor, spasm sau constrictie
musculara si senzatia de greutate a muschilor
Exclud: senzatia de durere (b280)
b7800

Senzatia de rigidizare a muschilor

Senzatia de ncordare sau rigidizare a muschilor

94

b7801

Senzatia de spasm muscular

Senzatia de contractie involuntara a unui muschi sau grupe de muschi .

b7808

Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii, altele specificate

b7809

Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii, nespecificate

b789 Functiile miscarii, alte specificate si nespecificate

b798 Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, altele specificate
b799 Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, nespecificate

95

Capitolul 8:
FUNCTIILE PIELII SI A ALTOR STRUCTURI AFERENTE
PIELII
Prezentul capitol se ocupa de functiile pielii, unghiilor si parului.

Functiile pielii (b810-b849)

b810 Functiile de protectie a pielii
Functiile pielii de a proteja corpul mpotriva unor pericole fizice, chimice si
biologice.
Includ: Functii de protejare mpotriva radiatiilor solare si a altor radiatii,
fotosensibilitate, pigmentatie, calitatea pielii; functiea de izolator a pielii,
formarea de calus, ntarirea; afectiuni ca ruperea pielii, ulcere, ulcerul de decubit
si subtierea pielii.
Exclud: Functiile reparatorii ale pielii (b820); alte functii ale pielii (b830)
b820 Functiile reparatorii ale pielii
Functiile pielii de a repara rupturile si alte deteriorari ale pielii.
Includ: Functii de formare a crustei, vindecarea, cicatrizarea; formarea de vnatai
si cheloid
Exclud: Functiile de protectie a pielii (b810); alte functii ale pielii (b830)
b830 Alte functii ale pielii
Functii ale pielii, alte dect cele de protectie si reparatorii, cum sunt secretia de
transpiratie calda si rece.
Includ: Functii de transpiratie, Functii glandulare ale pielii si, ca rezultat, mirosul
corpului
Exclud: Functiile de protectie ale pielii, (b810); Functiile reparatorii ale pielii
(b820)
b840 Senzatii legate de piele
Senzatii legate de piele ca senzatia de mncarime, senzatia de arsura si gdilatul.
Includ: afectari ca senzatia de ntepaturi de ac si senzatia de corp strain care merg
pe piele
Exclud: senzatia de durere (b280)
b849 Functiile pielii, altele specificate si nespecificate
96

Functiile parului si unghiilor (b850-b869)

b850 Functiile parului
Functii ale parului ca protectia, culoarea si aspectul.
Includ: Functii de crestere a parului, pigmentare a parului, amplasarea parului;
afectari ca de exemplu, caderea parului sau alopecia
b860 Functiile unghiilor
Functii ale unghiilor cum sunt protectia, zgriatul si aspectul.
Includ: cresterea si pigmentarea unghiilor, calitatea unghiilor
b869 Functiile parului si unghiilor, altele specificate si nespecificate
b898 Functiile pielii si a structurilor aferente pielii, altele specificate
b899 Functiile pielii si ale structurilor aferente pielii, nespecificate

97

STRUCTURILE CORPULUI
Definiii:

Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele,

membrele i componentele acestora.
Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi
i deviaii semnificative.

Primul calificativ
Calificativul generic pe o scala negativa folosita pentru a indica intinderea sau
magnitudinea unei afectari:
xxx.0 NICI o problem
xxx.1 problem UOAR
xxx.2 problem MODERAT
xxx.3 problem SEVER
xxx.4 problem TOTAL
xxx.8 nu se menioneaz
xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil)

(uoar, sczut(), )
(mediu, destul de)
(ridicat, extrem de .)
(n totalitate, )

0 4%
5 24%
25 49%
50 95%
96 100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care
exist alte standarde disponibile pentru a califica afectarile corpului este pus la dispoziie
o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o afectare
sau afectare total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O afectare
moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care
corespunde afectarii totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la
standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in
maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare.
Al doilea calificativ
Se indica natura schimbarilor in respectiva structura a organismului:
0
1
2
3
4
5
6
7
8

nici o schimbare in structura

absenta totala
absenta partiala
parte aditionala
dimensiuni aberante
discontinuitate
pozitie devianta
schimbari calitative in structura inclusive acumulare de lichid
nespecificat

98

9 neaplicabil
Al treilea calificativ (sugerat)
Indica localizarea
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9

mai mulct decat o regiune

dreapta
stanga
ambele parti
in fata
in spate
proximal
distal
nespecificat
neaplicabil

Pentru mai multe explicatii despre conventiile de codificare din ICF, vezi Anexa 2.

99

Capitolul 1
CAPITOLUL 1 STRUCTURILE SISTEMULUI NERVOS
s110

Structura creierului
s1100

s120

Structura creierului
s11000

Lobul frontal

s11001

Lobul temporal

s11002

Lobul parietal

s11003

Lobul occipital

s11008

Structura lobilor corticali, altele specificate

s11009

Structura lobilor corticali, nespecificate

s1101

Structura mezencefalului

s1102

Structura diencefalului

s1103

Ganglionii bazali i structuri aferente

s1104

Structura cerebelului

s1105

Structura trunchilui cerebral

s11050

Medula oblongata

s11051

Puntea cerebeloasa

s11058

Structura trunchiului cerebral, alta specificata

s11059

Structura trunchiului cerebral, nespecificata

s1106

Structura nervilor cranieni

s1108

Structura creierului, altele specificate

s1109

Structura creierului, nespecificate

Maduva spinarii si structurile aferente

s1200

Structura maduvei spinarii

s12000
Maduva spinarii cervicala

100

s12001

Maduva spinarii dorsala

s12002

Maduva spinarii lombosacrata

s12003

Coada de cal

s12008

Structura maduvei spinarii, altele specificate

s12009

Structura maduvei spinarii, nespecificate

s1201

Nervii rahidiani

s1208

Mduva spinarii structuri aferente, altele specificate

s1209

Mduva spinarii structuri aferente, nespecificate

s130

Structura meningelui

s140

Structura sistemului nervos simpatic

s150

Structura sistemului nervos parasimpatic

s198

Structura sistemului nervos, altele specificate

s199

Structura sistemului nervos, nespecificate

101

Capitolul 2
OCHIUL, URECHEA I STRUCTURILE AFERENTE
s210

Structura orbitelor

s220

Structura globului ocular

s230

s2200

Conjunctiva, sclera, coroida

s2201

Corneea

s2202

Retina

s2203

Cristalinul

s2204

Corpul vitros

s2208

Structura globului ocular, altele specificate

s2209

Structura globului ocular, nespecificate

Structurile din jurul ochiului

s2300

Pleoapele

s2301

Sprncenele

s2302

Muchii oculari externi

s2308

Alte structuri din jurul ochiului, specificate

s2309

Alte structuri din jurul ochiului, nespecificate

s240

Structura urechii externe

s250

Structura urechii mediane

s2500

Membrana timpanului

s2501

Trompa lui Eustache

s2502

Scarita si ciocanelul (oscioarele urechii medii)

s2508

Structura urechii medii, altele specificate

s2509

Structura urechii medii, nespecificate

102

s260

Structura urechii interne

s2600

Cohleea

s2601

Labirintul vestibular

s2602

Canalele semicirculare

s2603

Canalul auditiv intern

s2608

Structura urechii interne, altele specificate

s2609

Structura urechii interne, nespecificate

s298

Ochiul, urechea i structurile aferente, altele specificate

s299

Ochiul, urechea i structurile aferente, nespecificat

103

Capitolul 3
STRUCTURILE CARE INTERVIN N VOCE I VORBIRE
s310

s320

s330

Structura nasului
s3100

Nasul extern

s3101

Septul nasal

s3102

Fosele nazale

s3108

Structura nasului, altele specificate

s3109

Structura nasului, nespecificate

Structura cavitii bucale

s3200

Dinii

s3201

Gingiile

s3202

Structura vlului palatin

s32020

Vlul palatin tare

s32021

Vlul palatin moale

s3203

Limba

s3204

Structura buzelor
s32040

Buza superioar

s32041

Buza inferioar

s3208

Structura cavitii bucale, altele specificate

s3209

Structura cavitii bucale, nespecificate

Structura faringelui
s3300

Faringele nazal

s3301

Fringele vocal

s3308

Structura faringelui, altele specificate

104

s3309
s340

Structura faringelui, nespecificate

Structurea laringelui
s3400

Corzile vocale

s3408

Structura laringelui, altele specificate

s3409

Structura larigelui, nespecificate

s398

Alte structuri care intervin n voce i vorbire, specificate

s399

Alte structuri care intervin n voce i vorbire, nespecificate

105

Capitolul 4
STRUCTURILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR,
IMUNITAR I RESPIRATOR
s410 Structura sistemului cardiovascular
s4100 Inima
s41000

Atriile

s41001

Ventriculii

s41008

Structura inimii, altele specificate

s41009

Structura inimii, nespecificate

s4101 Arterele
s4102 Venele
s4103 Capilarele
s4108 Structura sistemului cardiovascular, altele specificate
s4109 Structura sistemului cardiovascular, nespecificate
s420 Structura siatemului imunitar
s4200 Vasele limfatice
s4201 Ganglionii limfatici
s4202 Timusul
s4203 Splina
s4204 Mduva osoas
s4208 Structura sistemului imunitar, altele specificate
s4209 Structura sistemului imunitar, nespecificate
s430 Structura sistemului respirator
s4300 Traheea
s4301 Plmnii
106

s43010

Arborele bronsic

s43011

Alveolele

s43018

Structura plmnilor , altele specificate

s43019

Structura plmnilor , nespecificate

s4302 Cutia toracic

s4303 Muschii care intervin n respiraie
s43030

Muchii intercostali

s43031

Diafragma

s43038

Muchii respiratori, altele specificate

s43039

Muchii respiratori, nespecificate

s4308 Alte structuri ale sistemului respirator, specificate

s4309 Alte structuri ale sistemului respirator, nespecificate
s498 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator,
specificate
s499 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator,
nespecificate

107

Capitolul 5
STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE DIGESTIV,
METABOLIC I ENDOCRIN
s510

Structura glandelor salivare

s520

Structura esofagului

s530

Structura stomacului

s540

Structura intestinului
s5400

Intestinul subire

s5401

Intestinul gros

s5408

Structura intestinelor, atele specificate

s5409

Structura intestinelor, nespecificate

s550

Structura pancreasului

s560

Structura ficatului

s570

Structura vezicii biliare i canalele biliare

s580

Structura glandelor endocrine

s5800

Glanda hipofiz

s5801

Glanda tiroida

s5802

Glanda paratiroid

s5803

Glandele suprarenale

s5808

Structura glandelor endocrine, altele specificate

s5809

Structura glandelor endocrine, nespecificate

s598

Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele specificate

s599

Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nespecificate

108

Capitolul 6
STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE GENITOURINAR I REPRODUCTIV
s610

Structura sistemului urinar

s6100

Rinichii

s6101

Ureterele

s6102

Vezica urinar

s6103

Uretra

s6108

Structura sistemului urinar, altele specificate

s6109

Structura sistemului urinar, nespecificate

s620

Structura bazinului

s630

Structura sistemului reproductiv

s6300

Ovarele

s6301

Structura uterului
s63010

Corpul uterului

s63011

Colul uterin

s63012

Trompele

s63018

Structura uterului, altele specificate,

s63019

Structura uterului, nespecificate

6302

Snul i mameloanele

6303

Structura vaginului i ale organelor genitale externe

s63030

Clitoris

s63031

Labia majora

s63031

Labia minora

s63033

Canalul vaginal

109

s6304

Testiculii

s6305

Structura penisului
s63050

Glandul penisului

s63051

Canalul penisului

s63058

Structura penisului, altele specificate

s63059

Structura penisului, nespecificate

s6306

Prostata

s6308

Alte structuri ale sistemului reproductiv, altele specificate

s6309

Alte structuri ale sistemului reproductiv, nespecificate

s698

Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive, specificate

s699

Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive nespecificate

110

Capitolul 7
STRUCTURILE LEGATE DE MICARE
s710

s720

s730

Structura capului i a regiunii gtului

s7100

Oasele cutiei craniene

s7101

Oasele feei

s7102

Oasele din regiunea gtului

s7103

Articulaiile capului i gtului

s7104

Muchii capului i din regiunea gtului

s7105

Ligamente si tendoane la nivelul capului si gtului

s7108

Structura capului i a regiunii gtului, altele specificate

s7109

Structura capului i a regiunii gtului, nespecificate

Structura regiunii umrului

s7200

Oasele din regiunea umrului

s7201

Articulaiile din regiunea umrului

s7202

Muchii din regiunea umrului

s7203

Ligamente si tendoane din regiunea umarului

s7208

Structura regiunii umrului, altele specificate

s7209

Structura regiunii umrului, nespecificate

Structura extremitii superioare

s7300

Structura braului
s73000

Oasele braului

s73001

Articulaia cotului

s73002

Muchii braului

s73003

Ligamente i esuturi conjunctive ale braului

s73008

Structura braului, altele specificate

111

s73009
s7301

s7302

s740

s750

Structura braului, nespecificate

Structura antebraului
s73010

Oasele antebraului

s73011

Articulaia ncheieturii minii

s73012

Muchii antebraului

s73013

Ligamente si tendoane ale antebratului

s73018

Structura antebraului, altele specificate

s73019

Structura antebraului, nespecificate

Structura minii
s73020

Oasele minii

s73021

Articulaiile minii i degetelor minii

s73022

Muchii minii

s73023

Ligamente si tendoane ale minii

s73028

Structura minii, altele specificate

s73029

Structura minii, nespecificate

s7308

Structura extremitii superioare, altele specificate

s7309

Structura extremitii superioare, nespecificate

Structura regiunii pelviene

s7400

Oasele regiunii pelviene

s7401

Articulaiile regiunii pelviene

s7402

Muchii regiunii pelviene

s7403

Ligamente i tendoane in regiunea pelvian

s7408

Structura regiuneii pelviene, altele specificate

s7409

Structura regiuneii pelviene, nespecificate

Structura extremitii inferioare

112

s7500

s7501

s7502

s760

Structura coapsei
s75000

Oasele coapsei

s75001

Articulaia oldului (coapsei)

s75002

Muchii coapsei

s75003

Ligamentele si tendoanele coapsei

s75008

Structura coapsei, altele specificate

s75009

Structura coapsei, nespecificate

Structura gambei
s75010

Oasele gambei

s75011

Articulaia genunchiului

s75012

Muchii gambei

s75013

Ligamentele si tendoanele gambei

s75018

Structura gambei, altele specificate

s75019

Structura gambei, nespecificate

Structura gleznei i labei piciorului

s75020

Oasele gleznei i labei piciorului

s75021

Articulaia gleznei i articulaiile labei i degetelor

piciorului

s75022

Muchii gleznei i labei piciorului

s75023

Ligamentele si tendoanele gleznei si labei piciorului

s75028

Structura gleznei i labei piciorului, altele specificate

s75029

Structura gleznei i labei piciorului, nespecificate

s7508

Structura extremitii inferioare, altele specificate

s7509

Structura extremitii inferioare nespecificate

Structura trunchiului

113

s7600

s770

Structura coloanei vertebrale

s76000

Coloana vertebral cervical

s76001

Coloana vertebral toracic

s76002

Coloana vertebral lombar

s76003

Coloana vertebral sacrat

s76004

Coccisul

s76008

Structura coloanei vertebrale, altele specificate

s76009

Structur coloanei vertebrale, nespecificate

s7601

Muchii trunchiului

s7602

Ligamentele si tendoanele trunchiului

s7608

Structura trunchiului, altele specificate

s7609

Structura trunchiului, nespecificate

Structuri scheleto-musculare adiavente, legate de micare

s7700

Oasele

s7701

Articulaiile

s7702

Muchii

s7703

Ligamente extra-articulare, tendoane, aponevroze extramusculare,

tesuturi
reticulare, septuri, burse seroase, nespecificate

s7708

Alte structuri scheleto-musculare adiacente legate de micare,

specificate

s7709

Alte structuri scheleto-musculare adiacente legate de micare,

nespecificate

s798

Alte structuri legate de micare, specificate

s799

Alte structuri legate de micare, nespecificate

114

Capitolul 8
PIELEA I STRUCTURILE AFERENTE PIELII
s810

s820

s830

Structura zonelor pielii

s8100

Pielea capului i din regiunea gtului

s8101

Pielea din regiunea umrului

s8102

Pielea din extremitatea superioar

s8103

Pielea din regiunea pelvian

s8104

Pielea din extremitatea inferioar

s8105

Pielea trunchiului i spatelui

s8108

Structura zonelor pielii, altele specificate

s8109

Structura zonelor pielii, nespecificate

Structura glandelor pielii

s8200

Galandele sudoripare

s8201

Glandele sebacee

s8208

Structura glandelor pielii, altele specificate

s8209

Structura glandelor pielii, nespecificate

Structura unghiilor
s8300

Unghiile de la degetele minilor

s8301

Unghiile de la degetele picioarelor

s8308

Structura unghiilor, altele specificate

s8309

Structura unghiilor, nespecificate

s840

Structura prului

s898

Pielea i structuri aferente pielii, altele specificate

s899

Pielea i structuri aferente pielii, nespecificate

115

ACTIVITATILE SI PARTICIPAREA
Definiii:

Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un

individ.
Participarea este implicarea ntr-o situaie de via.
Limitrile n activitate sunt dificultile crora individul trebuie s le fac
fa n executarea activitilor.
Restriciile n participare sunt problemele cu care se confrunt individul
cnd se implic n situaii de via.

Calificative:
Domeniile pentru componenta Activitati si Participare sunt furnizate pe o singura lista care
acopera intreaga plaja a ariilor vietii (de la invatarea de baza la urmarirea ariilor complexe
precum sarcinile sociale). Aceasta componenta poate fi utilizata pentru a indica activitatile
(a) si participarea (p) sau ambele.
Activitile i Participarea se codific cu dou calificative: calificativul de performan,
care ocup prima poziie de dup punct, i calificativul de capacitate, care ocup a dou
poziie dup punct.
Calificativul de performan descrie ce face un individ n mediul su curent. Deoarece
mediul curent aduce cu sine i un context social, performana desemnat de acest
calificativ poate fi neleas i ca implicare ntr-o situaie de via sau experiena trit
de oameni n contextul concret n care i duc existena. Acest context cuprinde i Factori
ambientali , adic toate aspectele universului fizic, social i atitudinal. Aceste trsturi ale
mediului curent pot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de mediu.
Calificativul de capacitatea descrie abilitatea unui individ de a executa o sarcin sau o
aciune. Acest concept descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l
poate atinge probabil, la un moment dat. Capacitatea este masurata intr-un mediu standard
si uniform care s reflecte capacitatea adaptat la mediu a individului. Componenta
Factori de Mediu (Ambientali) poate fi utilizata pentru a descrie trasaturile acestui mediu
uniform sau standard.
Calificativele de capacitate i performan pot fi utilizate mai departe cu sau fr aparate
sau persoane care ofer ajutor, precum i conform urmtoarei gradaii (unde xxx reprezint
numrul de domeniu de nivelul 2):
xxx.0 NICI o dificultate
xxx.1 dificultate UOAR
xxx.2 dificultate MODERAT
xxx.3 dificultate SEVER
xxx.4 dificultate TOTAL
xxx.8 nu se menioneaz

(inexistent, absent, neglijabil)

(uoar, sczut(), )
(mediu, destul de)
(ridicat, extrem de .)
(n totalitate, )

116

0 4%
5 24%
25 49%
50 95%
96 100%

xxx.9 nu e cazul
Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care
exist alte standarde disponibile pentru a cuantifica problemele de performanta sau
limitarea capacitatii.. De exemplu, cand nu este vreo problema de performanta sau o
problema de performanta completa este codificata, codificarea ofer o marj de eroare de
pn la 5%. O problema de performanta moderata este definit n a doua jumtate a scalei
care corespunde problemei de performanta completa. Aceste procente se vor calibra n
diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca
aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie
dezvoltate prin activitati de cercetare.
Pentru explicatii mai ample ale conventiilor de codificare ale ICF vezi Anexa 2.

117

Capitolul 1:
NVATAREA SI APLICAREA CUNOSTINTELOR
Prezentul capitol se ocupa de nvatare, aplicarea cunostintelor nvatate, gndire, rezolvarea
de probleme si luarea deciziilor.

Experiente senzoriale cu scop (d110-d129)

d110

Urmaritul cu privirea
A experimenta intentionat, folosind simtul vazului, stimuli vizuali ca de exemplu, a
urmari un joc sportiv sau a privi copiii cum se joaca.

d115

Ascultarea
A experimenta intentionat, folosind simtul auzului, stimuli auditivi, ca de exemplu
a asculta la radio, a asculta muzica sau a asculta un discurs.

d120 Alte experiente senzoriale cu scop

A experimenta intentionat, folosind celelalte simturi de baza ale organismului,
stimuli ca a atinge si pipai materiale, a gusta dulciuri sau a mirosi flori.
d129 Experiente senzoriale cu scop, altele specificate si nespecificate

nvatarea de baza (d130-d159)

d130 Copierea
Imitarea sau mimarea (copierea) ca si componenta primara a nvatarii, ca de
exemplu copierea unui gest, a unui sunet sau a literelor unui alfabetului.
d135 Repetarea
Repetarea unei succesiuni de evenimente sau simboluri ca si componenta primara a
nvatarii, ca de exemplu a numara din zece n zece sau a exersa recitarea unei
poezii.
d140 nvatarea cititului
Dezvoltarea competentei de a citi un material scris (inclusiv Braille) cu fluenta si
acuratete, ca de exemplu recunoasterea caracterelor si alfabetelor, articularea cu
voce tare de cuvinte cu pronuntare corecta si ntelegerea cuvintelor si expresiilor.
d145 nvatarea scrisului
Dezvoltarea competentei de a produce simboluri care reprezinta sunete, cuvinte sau
expresii pentru a transmite un sens (inclusiv scrierea Braille), ca de exemplu scriere
eficienta si folosire corecta din punct de vedere gramatical.
d150 nvatarea socotitului
Dezvoltarea competentei de a lucra cu numere si de a efectua operatii matematice
simple si complexe, ca de exemplu folosirea semnelor matematice pentru adunare
si scadere si aplicarea corecta a operatiilor matematice ntr-o problema.
118

d155 Dobndirea deprinderilor

Dezvoltarea de competente primare si complexe ntr-un set de actiuni sau sarcini
integrate pentru a initia si a urmari pe parcursul ntregului set dobndirea unei
deprinderi, ca de exemplu manevrarea unor unelte sau nvatarea unor jocuri ca
sahul.
Includ: dobndirea de deprinderi de baza si complexe.
d1550

Dobndirea deprinderilor de baza

nvatarea de actiuni elementare, cu scop, ca de exemplu a nvata cum se
folosesc ustensilele de mncat (tacmurile), un creion sau o unealta
simpla.

d1551

Dobndirea deprinderilor complexe

nvatarea de catre o persoana a unor seturi de actiuni complexe astfel nct
sa respecte reguli, o anumita ordine si coordonare a miscarilor, ca de
exemplu a nvata sa joace jocuri, ca fotbalul sau sa foloseasca o unealta
pentru a construi.

d1558

Dobndirea deprinderilor, altele specificate

d1559

Dobndirea deprinderilor, nespecificate

d159 nvatarea de baza, altele specificate si nespecificate

Aplicarea cunostintelor (d160-d179)

d160 Concentrarea atentei
Concentrare intentionta asupra unor anumiti stimuli, ca de exemplu prin separarea
stimulilor de zgomotele care distrag
d163 Gndirea
Formularea si manevrarea de idei, concepte si imagini, orientate sau nu spre un
scop, fie singur(a) sau mpreuna cu alte persoane, ca de exemplu, crearea de
fictiuni, oferirea unei teorii, jocuri idei, producere de idei impreuna cu altii,
meditarea, cugetarea, specularea sau reflectarea
Exclude: rezolvarea de probleme (d175); luarea deciziilor (d177)
d166 Cititul
Efectuarea de activitati mplicate n ntelegerea si intepretarea unui limbaj scris (de
exemplu, carti, instructiuni sau ziare cu text sau n Braille), cu scopul de obtine
cunostinte generale sau informatii specifice.
Exclude: nvatarea cititului (d140)

119

d170 Scrisul
Utilizarea sau producerea de simboluri sau limbaj pentru a transmite informatii, de
exemplu, realizarea unei evidente scrise de evenimente sau idei sau ntocmirea unei
scrisori.
Exclude: nvatarea scrisului (d145)
d172 Socotitul
Efectuarea de calcule prin aplicarea principiilor matematice la rezolvarea de
probleme care sunt descrise n cuvinte si obtinerea sau prezentarea rezultatelor , ca
de exemplu calcularea sumei a trei numere sau gasirea rezultatului mpartirii a doua
numere.
Excludere: invatarea socotitului
d175 Rezolvarea de probleme
Gasirea de raspunsuri si solutii la ntrebari sau situatii prin identificarea si analiza
acestora, formularea de optiuni si solutii, evaluarea efectelor potentiale ale
solutiilor si aplicarea n practica a solutiei alese, ca de exemplu rezolvarea unei
divergente ntre doua persoane.
Include: rezolvarea de probleme simple si complexe
Exclude: gndirea (d163); luarea deciziilor (d177)
d1750

Rezolvarea de probleme simple

Gasirea de solutii la o problema simpla care presupune o singura ntrebare
sau chestiune, prin identificarea si analiza acesteia, formularea de solutii,
evaluarea efectelor potentiale ale solutiilor si punerea n practica a solutiei
alese.

d1751

Rezolvarea de probleme complexe

Gasirea de solutii la o problema complexa care presupune chestiuni
multiple si intercorelate, sau a mai multor probleme, prin identificarea si
analiza acestora, formularea de solutii, evaluarea efectelor potentiale ale
solutiilor si punerea n practica a solutiei alese.

d1758

Rezolvarea de probleme, altele specificate

d1758

Rezolvarea de probleme, nespecificate

d177 Luarea deciziilor

A face o alegere ntre mai multe optiuni, a pune n practica alegerea si a evalua
efectele alegerii, ca de exemplu selectarea si achizitionarea unui obiect, sau
deciderea de a ndeplini si ndeplinirea unei sarcini dintre mai multe sarcini care
trebuie ndeplinite.
Exclude: gndirea (d163); rezolvarea de probleme (d175)

120

d179 Aplicarea cunostintelor, altele specificate si nespecificate

d198 nvatarea si aplicarea cunostintelor, altele specificate
d199 nvatarea si aplicarea cunostintelor, nespecificate

121

Capitolul 2:
SARCINI SI SOLICITARI GENERALE
Prezentul capitol se ocupa de aspectele generale de ndeplinire a uneia sau mai multor
sarcini, organizarea rutinei si modul de a face fata stresului. Toate aceste elemente se pot
utiliza pentru mai multe sarcini sau actiuni specifice pentru a identifica caracteristicile
esentiale de ndeplinire a sarcinilor respective n diverse circumstante.
d210 ndeplinirea unei singure sarcini
Efectuarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate legate de componentele
fizice si mentale ale unei singure sarcini, ca de exemplu, initierea sarcinii,
organizarea timpului, spatiului si a materialelor aferente sarcinii, executarea gradata
a sarcinii, precum si realizarea, finalizarea si sustinerea sarcinii.
Include: efectuarea unei sarcini simple sau complexe; efectuarea unei singure
sarcini, individual sau n grup
Exclude: dobndirea deprinderilor (d155); rezolvarea de probleme (d175); luarea
de decizii (d177); ndeplinirea sarcinilor multiple (d220)
d2100

ndeplinirea unei sarcini simple

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru o
sarcina simpla; executarea unei singure sarcini care are o singura
componenta majora, ca de exemplu a citi o carte, a scrie o scrisoare, sau a
face patul .

d2101

ndeplinirea unei sarcini complexe

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o singura
sarcina complexa; executarea unei singure sarcini complexe care are mai
multe componente, care se pot realiza succesiv sau simultan, ca de
exemplu, aranjarea mobilierului ntr-o locuinta sau realizarea unei sarcini
scolare.

d2102

ndeplinirea unei singure sarcini, independent

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o sarcina
simpla sau complexa; organizarea si executarea sarcinii de catre o singura
persoana, fara ajutorul altor persoane.

d2103

ndeplinirea unei singure sarcini, n grup

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o singura
sarcina, o sarcina simpla sau complexa; organizarea si executarea unei
sarcini cu mai multe persoane care sunt implicate n toate sau numai n
anume etape de realizare a sarcinii.

d2108

ndeplinirea unei singure sarcini, altele specificate

d2109

ndeplinirea unei singure sarcini, nespecificate

122

d220 ndeplinirea unor sarcini multiple

Efectuarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate ca si componente ale
unor sarcini multiple, integrate si complexe, succesiv sau simultan
Include: efectuarea unor sarcini multiple; finalizarea de sarcini multiple;
efectuarea de sarcini multiple, independent si n grup
Exclude: dobndirea de deprinderi (d155); rezolvarea de probleme (d175); luarea
de decizii (d177); ndeplinirea unei singure sarcini (d210)
d2200

Efectuarea sarcinilor multiple

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru
cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata
sau pe rnd (succesiv sau simultan).

d2201

Finalizarea sarcinilor multiple

Finalizarea mai multor sarcini deodata sau pe rand

d2202

Efectuarea sarcinilor multiple, independent

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru
cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata
sau pe rnd (succesiv sau simultan) si organizarea si executarea acelor
sarcini, toate odata sau pe rand, de catre o singura persoana, fara ajutor de
la alte persoane.

d2203

Efectuarea sarcinilor multiple, n grup

Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru
cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, si
organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata sau pe rnd, cu
altii care sunt implicati n toate sau n anumite etape ale sarcinilor
multiple.

d2208

ndeplinirea sarcinilor multiple, alte specificate

d2209

ndeplinirea sarcinilor multiple, nespecificate

d230 Realizarea programului zilnic obisnuit

Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a planifica,
organiza si finaliza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice, ca de exemplu,
gestionarea timpului si ntocmirea de planuri pentru diverse activitati distincte de
pe parcursul unei zile.
Include: organizarea si finalizarea programului zilnic; organizarea nivelului
propriilor activitati ale unei persoane
Exclude: efectuarea sarcinilor multiple (d220)
d2301

Organizarea programului zilnic obisnuit

123

d2302

Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a

planifica si organiza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice.
Finalizarea programului zilnic obisnuit
Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a
finaliza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice.

d2303

Oragnizarea propriului nivel de activitate de catre o persoana

Realizarea de actiuni si comportamente pentru a organiza necesarul de
energie si timp pentru procedurile si sarcinile zilnice

d2308

Realizarea programului zilnic, altele specificate

d2309

Realizarea programului zilnic, nespecificate

d240 A face fata stresului si altor solicitari psihologice

Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a organiza si
controla solicitarile psihologice necesare pentru a ndeplini sarcini care implica
responsabilitati importante, precum si stres, distragere sau situatii de criza, ca de
exemplu, a conduce un automobil n conditii de trafic aglomerat sau a avea grija de
mai multi copii.
Include: a face fata responsabilitatilor; a face fata stesului si situatiilor de criza
d2400

A face fata responsabilitatilor

Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a
organiza ndatoririle executarii unor sarcini si pentru a evalua cerintele
respectivelor sarcini.

d2401

A face fata stresului

Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate pentru a face
fata tensiunii, situatiilor de urgenta sau stresului asociate cu executarea
sarcinii.

d2402

A face fata situatiilor de criza

Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate pentru a face fata
unor schimbari decisive aparute ntr-o situatie sau momentelor de
dificultate sau pericol extreme.

d2408

A face fata stresului si altor solicitari psihologice, altele specificate

d2409

A face fata stresului si altor solicitari psihologice, nespecificate

d298 Sarcini si solicitari generale, altele specificate

d299 Sarcini si solicitari generale, nespecificate

124

Capitolul 3:
COMUNICAREA
Prezentul capitol se ocupa de caracteristicile generale si particulare ale comunicarii prin
limbaj, semne si simboluri, inclusiv de receptarea si generarea de mesaje, purtarea de
conversatii si utilizarea tehnicilor si instrumentelor de comunicare.

Comunicarea - receptarea (d310-d329)

d310 Comunicare cu / prin receptare de mesaje verbale
ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor n limbaj vorbit, ca de
exemplu, ntelegerea ca o afirmatie exprima un fapt sau ca este o expresie
idiomatica.
d315 Comunicare cu / prin receptare de mesaje non-verbale
ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor transmise prin gesturi,
simboluri sau imagini (desene) ca de exemplu, a ntelege ca un copil este obosit
atunci cnd se freaca la ochi sau ca sunetul unei alarme nseamna ca s-a produs un
incendiu
Include: comunicarea cu / prin receptare de gesturi ale corpului, semne si
simboluri generale, imagini (desene) si fotografii
d3150

Comunicare cu / prin receptare de gesturi ale corpului

ntelegerea sensului transmis prin mimica, miscari sau semne facute cu
mna, pozitii ale corpului si alte forme de limbaj al trupului

d3151

Comunicare cu / prin - receptare de semne si simboluri generale

ntelegerea sensului reprezentat prin semnele si simbolurile publice, ca de
exemplu, semnele de circulatie, simboluri de alarma, notatii muzicale si
stiintifice si iconuri.

d3152

Comunicarea cu / prin receptarea de imagini (desene) si fotografii

ntelegerea sensului reprezentat prin imagini (desene) ( de exemplu, desne
liniare, schite grafice, picturi, reprezentari tridimensionale), grafice,
diagrame si fotografii, ca de exemplu a ntelege ca o linie orientata n sus
pe o diagrama arata ca un copil este n crestere.

d3158

Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor non-verbale, altele

specificate

d3159

Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor non-verbale,

nespecificate

d320 Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor prin limbajul formal al semnelor

Receptarea si ntelegerea mesajelor n limbajul formal al semnelor cu ajutorul
literelor si a sensului lor aferent

125

d325 Comunicarea cu / prin receptare de mesaje scrise

ntelegerea literelor si a sensului aferent al mesajelor care sunt transmise prin
limbaj scris (inclusiv Braille), ca de exemplu, urmarirea evenimentelor politice n
ziarele cotidiene sau ntelegerea mesajelor textelor religioase.
d329 Comunicare - receptare, altele specificate si nespecificate

Comunicare - generare (d330-d349)

d330 Vorbirea
Generarea / producerea de cuvinte, expresii si fragmente mai lungi n mesajele
vorbite cu ajutorul literelor si sensului aferent, ca de exemplu exprimarea unui fapt
sau relatarea unei povesti n limbaj oral.
d335 Generarea de mesaje non-verbale
Utilizarea de gesturi, simboluri si imagini (desenate) pentru a transmite mesaje, ca
de exemplu, a da din cap pentru a exprima dezacordul sau a desena o imagine sau
o diagrama pentru a transmite un fapt sau o idee complexa..
Include: producerea de gesturi corporale, semne, simboluri, desene si fotografii
d3350

Generarea limbajului trupului

Transmiterea sensului prin miscari ale corpului, ca de exemplu, mimica
(ex. zmbet, ncruntare, crispare) miscari si pozitii ale bratelor si palmelor
movements (ex.mbratisare pentru a arata afectiune)

d3351

Generarea de semne si simboluri

Transmiterea sensului prin utilizarea de semne si simboluri (ex.iconuri,
panou Bliss, simboluri stiintifice) si sisteme simbolice de notatie, ca de
exemplu notatiile muzicale pentru a transmite o melodie.

d3352

Generarea de imagini (desenate) si fotografii

Transmiterea sensului prin desen, pictura, schita si facerea de diagrame,
picturi sau fotografii precum desenarea unei harti pentru a-i arata cuiva un
drum spre un loc oarecare.

d3358

Generarea de mesaje non-verbale, alte specificate

d3359

Producerea de mesaje non-verbale, nespecificate

d340 Producerea de mesaj n limbajul formal al semnelor

Transmiterea, prin limbajul formal al semnelor, intelesul literal si aferent acestuia.
d345 Scrierea mesajelor
Producere / generare intelesului literal si aferent a mesajelor care sunt transmise
prin limbaj scris, ca de exemplu a scrie o scrisoare unui prieten

126

d349 Comunicarea - generarea, altele specificate

Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de

comunicare (d350-d369)
d350 Conversatia
Initierea, mentinerea si finalizarea de catre un individ a unui schimb reciproc de
gnduri si idei, realizat cu ajutorul limbajului vorbit, scris, al semnelor sau cu o alte
forme de limbaj, cu una sau mai multe persoane cunoscute sau necunoscute, n
situatii formale sau obisnuite.
Include: initierea, mentinerea si finalizarea unei conversatii; conversatia cu una
sau mai multe persoane
d3500

Initierea conversatiei
A ncepe un dialog sau un schimb reciproc, ca de exemplu, a se prezenta,
a exprima formulele de salut obisnuite si a prezenta un subiect sau a pune
ntrebari.

d3501

Mentinerea unei conversatii

A continua si a contura un dialod prin a adauga noi idei, a introduce
subiecte noi sau a reveni la un subiect mentionat anterior, precum si a
vorbi sau a comunica prin semne pe rnd.

d3502

Finalizarea conversatiei
A finaliza un dialog sau un schimb prin formulele sau expresiile obisnuite
de ncheiere si prin nchiderea subiectului discutiei.

d3503

Conversatia cu o singura persoana

A initia, mentine, contura si ncheia un dialog sau un schimb cu o
persoana, ca de exemplu o discutie despre vreme cu un prieten.

d3504

Conversatia cu mai multe persoane

A initia, mentine, contura si a termina un dialog sau un schimb cu mai
multe persoane, ca de exemplu a initia si a participa la un schimb de
gnduri si idei n grup.

d3508

Conversatia, altele specificate

d3509

Conversatia, nespecificate

d355 Discutia
A initia, sustine si finaliza o exeminare a unei chestiuni, cu argumente pro si contra,
sau o dezbatere realizata cu ajutorul limbajului vorbit, scris sau al semnelor sau prin
alte forme de limbaj, cu una sau mai multe persoane cunoscute sau necunoscute, n
situatii formale sau obisnuite
Include: discutia cu una sau mai multe persoane
d3550

Discutia cu o persoana

127

A initia, mentine, contura sau ncheia o argumentare sau o dezbatere cu o

singura persoana.
d35501 Discutia cu mai multe persoane
A initia, mentine, contura sau ncheia o argumentare sau o dezbatere cu
mai multe persoane.
d35508 Discutia, altele specificate
d35509 Discutia, nespecificate
d360 Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare
A utiliza instrumente, tehnici si alte mijloace cu scopul de a comunica, ca de
exemplu a da un telefon unui prieten.
Include: utilizarea instrumentelor de telecomunicatie, utilizarea echipamentelor de
scris si a tehnicilor de comunicare
d3600

Utilizarea instrumentelor de telecomunicatie

A utiliza telefonul sau alte echipamente, ca fax, telex sau alte mijloace de
comunicare.

d3601

Utilizarea echipamentelor de scris

A utiliza ca mijloace de comunicare echipamente de scris, ca masini de
scris, computere sau dispozitive de scriere Braille,

d3602

Utilizarea tehnicilor de comunicare

A realiza actiuni si sarcini implicate n tehnicile de comunicare, ca de
exemplu cititul buzelor.

d3608

Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele

specificate

d3609

Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, nespecificate

d369 Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele

specificate si nespecificate
d398 Comunicarea, altele specificate
d399 Comunicarea, nespecificate

128

Capitolul 4:
MOBILITATEA
Prezentul capitol se ocupa de miscare ca schimbare a pozitiei sau locului corpului sau ca
miscare a obiectelor dintr-un loc n altul, prin transport, mutare sau manipulare, prin mers,
alergare sau urcare si prin utilizarea diverselor forme de transport.

Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului (d410-d429)

d410 Schimbarea pozitiei de baza a corpului
A se aseza ntr-o sau a reveni la o pozitie a corpului si a se deplasa dintr-un loc n
altul, ca de exemplu a se ridica de pe un scaun pentru a se ntinde n pat, precum si
a se aseza n genunchi sau pe vine si a se ridica
Include: schimbarea pozitiei corpului din pozitia culcat, pe vine sau n genunchi n
pozitia stnd jos sau n picioare, cu nclinarea si schimbarea centrului de greutate
a corpului
Exclude: schimbarea locului unei persoanedintr-un loc n altul (d420)
d4100

Pozitia culcat
A se aseza n si a reveni din pozitia culcat sau a trece corpul din pozitie
orizontala n alta pozitie, ca de exemplu n pozitia stnd n picioare sau
jos.
Include: asezarea n pozitia culcat cu fata n jos

d4101

Pozitia pe vine
A se aseza n si a reveni din pozitia asezat sau ghemuit pe coapse, cu
genunchii ridicati si apropiati, sau sprijinite pe calcie, ca atunci cnd se
folosesc toaletele la nivelul podelei (turcesti), sau trecerea din pozitia pe
vine ntr-o alta pozitie, ca de exemplu n pozitia n picioare.

d4102

Pozitia n genunchi
A se aseza n si a reveni din pozitia n care corpul este sprijinit pe
genunchi, cu picioarele ndoite, ca atunci cnd se face o rugaciune, sau
trecerea din pozitia n genunchi n alta pozitie, ca de exemplu n pozitia n
picioare.

d4103

Pozitia asezat
A se aseza n si a reveni n pozitia asezat sau a trece din pozitia asezat n
orice alta pozitie, ca de exemplu n picioare sau culcat.
Include: a se aseza n pozitia asezat cu picioarele ndoite sau ncrucisate;
a se aseza n pozitia asezat cu picioarele sprijinite sau nesprijinite

129

d4104
d4105

d4106

Pozitia n picioare
A se aseza n si a reveni din pozitia n picioare sau a trece din pozitia n
picioare n orice alta pozitie, ca de exemplu asezat sau culcat.
Pozitia aplecat (indoit)
Aplecare spatelui n jos sau n lateral, de la nivelul trunchiului, ca n
miscarea de plecaciune sau pentru a ajunge la un obiect aflat jos.
Schimbarea centrului de greutate a corpului
Adaptarea sau deplasarea greutatii corpului dintr-o pozitie n alta,
individul aflndu-se n pozia seznd, n picioare sau culcat, ca de exemplu
trecerea de pe un picior pe altul n pozitia n picioare.
Exclude: schimbarea locului unei personae dintr-un loc n altul (d420);
mersul pe jos (d450)

d4108

Schimbarea pozitie de baza a corpului, altele specificate

d4109

Schimbarea pozitie de baza a corpului, nespecificate

d415 Mentinerea pozitiei corpului

A ramne n aceeasi pozitie a corpului att ct este necesar, ca de exemplu a ramne
asezat sau n picioare, pentru a lucra sau la scoala.
Include: mentinerea pozitiei culcat, ghemuit, n genunchi, asezat si n picioare
d4150

Mentinerea pozitiei culcat

A ramne n pozitia culcat att ct este necesar, ca de exemplu a ramne n
pat n pozitia culcat cu fata n jos
Include: a ramne culcat (cu fata n jos sau pe spate), culcat (cu fata n
sus) sau culcat pe o parte

d4151

Mentinerea pozitiei ghemuit

A ramne n pozitia ghemuit att ct este necesar, ca de exemplu asezat
direct pe podea.

d4152

Mentinerea pozitiei n genunchi

A ramne n pozitia n genunchi att ct este necesar, cu corpul sprijinit pe
genunchi si picioarele ndoite, ca de exemplu ca pentru rugaciune n
biserica.

d4153

Mentinerea pozitiei asezat

A ramne n pozitia asezat pe un scaun sau pe podea, att ct este necesar,
ca atunci cnd se sta la masa sau n banca.
Include: a ramne n pozitia asezat cu picoarele drepte sau ncrucisate,
sprijinite sau nesprijinite

130

d4154

Mentinerea pozitiei n picioare

A ramne n pozitia n picioare att ct este necesar, ca atunci cnd se sta
la o coada.
Include: a ramne n pozitia n picioare pe o suprafata nclinata,
alunecoasa sau dura.

d4158

Mentinerea pozitiei corpului, altele specificate

d4159

Mentinerea pozitiei corpului, nespecificate

d420 Schimbarea locului unei persoane

Trecerea de pe o suprafata pe alta, ca de exemplu deplasarea prin "alunecare" pe o
banca sau trecerea de pe pat pe scaun, fara a schimba pozitia corpului
Include: schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia asezat sau culcat
Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410)
d4200

Schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia asezat

Trecerea n pozitia asezat de pe un loc pe altul, fie la acelasi nivel sau la
un alt nivel, ca de exemplu trecerea de pe scaun pe pat.
Include: trecerea / deplasarea de pe un scaun pe un alt loc, de exemplu
pe scaunul de toaleta; trecerea / deplasarea dintr-un scaun cu rotile pe
bancheta unui automobil
Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410)

d4201

Schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia culcat

Trecerea n pozitia culcat de pe un loc pe altul, fie la acelasi nivel sau la
un alt nivel, ca trecerea dintr-un pat n altul .
Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410)

d4208

Schimbarea locului unei persoane, altele specificate

d4209

Schimbarea locului unei persoane, nespecificate

d429 Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului, altele specificate si nespecificate

A duce, a deplasa si a manipula obiecte (d430-d449)

d430 A ridica si a duce obiecte
A ridica sau a duce un obiect dintr-un loc n altul, ca de exemplu a ridica o cana sau
a duce un copil dintr-o camera n alta.

131

Include: a ridica, a duce n mna sau pe / n brate, sau pe umeri, sold, n spate sau
pe cap; a pune un obiect jos
d4300

A ridica
A lua un obiect pentru a-l ridica dintr-un loc mai jos ntr-un loc mai sus,
ca de exemplu a ridica un pahar de pe masa.

d4301

A duce obiecte n mna

A lua sau transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind minile, ca de
exemplu a duce n mna un pahar sau o geanta

d4302

A duce obiecte pe / n brate

A lua si a transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind bratele si
palmele, ca de exemplu a duce un copil n brate.

d4303

A duce obiecte pe umeri, sold si n spate

A lua si a transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind umerii, soldul
sau spatele sau combinatii ntre acestea, ca de exemplu a duce un pachet
voluminos

d4305

A duce obiecte pe cap

A lua sau transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind capup, ca de
exemplu a duce un vas de / cu apa pe cap.

d4306

A pune obiectele jos

A folosi minile, bratele sau alte parti ale corpului pentru a pune un obiect
pe o suprafata sau ntr-un anume loc, ca de exemplu a lasa un vas cu / de
apa jos. .

d4308

A ridica si a duce, altele specificate

d4309

A ridica si a duce altele nespecificate

d435 Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatile inferioare ale corpului

Realizarea unor actiuni coordonate cu scopul de a deplasa un obiect folosind
piciorul si laba piciorului, ca de exemplu a lovi mingea cu piciorul sau actionarea
pedalelor la bicicleta.
Include: mpinsul cu extremitatile inferioare; lovitul cu piciorul
d4350

A mpinge cu extremitatile inferioare

A folosi piciorul si laba piciorului pentru a exercita o forta asupra unui
obiect pentru a-l ndeparta, ca de exemplu a mpinge un scaun cu piciorul.

d4351

A lovi cu piciorul
A folosi piciorul si laba piciorului pentru a propulsa un obiect, ca de
exemplu a lovi mingea cu piciorul

d4358

Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor inferioare, altele

specificate

132

d4359

Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor inferioare,

nespecificate
d440 Folosirea fina a minii
Realizarea de actiuni coordonate de manevrare, ridicare, manipulare si eliberare a
obiectelor de catre un individ folosindu-si mna, degetele si degetul mare, ca de
exemplu actiunea de a lua monede de pe o masa sau de a rasuci un disc de telefon
sau un buton.
Include: actiuni de a culege, a apuca, a manipula si a elibera
Exclude: ridicarea si transportul obiectelor (d430)
d4400

A culege
A ridica sau a lua de jos un obiect mic cu ajutorul minii si degetelor, ca
de exemplu a lua un creion de pe masa.

d4401

A apuca
A folosi una sau ambele mini pentru a prinde si a tine ceva, ca atunci
cnd cineva tine / prinde n mna o unealta sau mnerul usii.

d4402

A manipula
A folosi degetele si minile pentru exercita control direct asupra sau
pentru a orienta n anumite directii un obiect, ca de exemplu ca atunci
cnd cineva manevreaza monede sau alte obiecte mici

d4403

A elibera un obiect
A folosi degetele si mna pentru a da drumul sau a elibera un obiect astfel
nct acesta cade sau si schimba pozitia, ca de exemplu atunci cnd
cineva lasa sa cada un obiect vestimentar.

d4408

Folosirea fina a minii, altele specificate

d4409

Folosirea fina a minii, nespecificate

d445 Folosirea minii si bratului

Realizarea de actiuni coordonate necesare pentru a deplasa sau manipula obiecte
folosind minile si bratele, ca de exemplu atunci cnd cineva rasuceste mnerul de
la usa sau arunca sau prinde un obiect.
Include: actiunea de a trage sau mpinge obiecte; a ajunge la obiecte;ntoarcerea
sau rasucirea minilor sau bratelor; a arunca; a prinde
Exclude: folosirea fina a minii (d440)
d4450

A trage
A folosi degetele, minile si bratele pentru a apropia un obiect, sau pentru
a-l deplasa dintr-un loc n altul, ca de exemplu a trage o usa pentru a o
nchide.

133

d4451

A mpinge
A folosi degetele, minile si bratele pentru a ndeparta un obiect sau
pentru a-l deplasa dintr-un loc n altul, ca de exemplu a ndeparta un
animal

d4452

A ajunge la obiecte
A folosi minile si bratele care se ntind n exterior pentru a atinge si a
prinde un obiect, ca de exemplu a se ntinde peste masa sau banca pentru a
lua o carte.

d4453

A ntoarce sau a rasuci minile sau bratele

A folosi degetele, minile si bratele pentru a roti, rasuci sau ndoi un
obiect, ca de exemplu miscarile necesare pentru a folosi unelte si
ustensile.

d4454

A arunca
A folosi degetele, minile si bratele pentru a ridica un obiect si a-l
propulsa cu forta prin aer, ca de exemplu a arunca o minge cu mna

d4455

A prinde
A folosi dgetele, minile si bratele pentru a prinde un obiect n miscare cu
scopul de a-l opri si retine, ca de exemplu a prinde o minge din zbor.

d4458

Folosirea minii si bratului, altele specificate

d4459

Folosirea minii si bratului, nespecificate

d449 A duce, a deplasa sau a manipula obiecte, altele specificate si nespecificate

Mersul (pe jos) si deplasarea (d450-d469)

d450 Mersul pe jos
Deplasarea pe o suprafata, pe picioare, pas cu pas, astfel nct unul din picioare sa
fie mereu n contact cu solul, ca de exemplu, a merge la plimbare, a hoinari, a
merge nainte, napoi sau n lateral.
Include: mersul pe jos pe distante scurte si lungi; mersul pe jos pe diverse
suprafete; mersul cu ocolirea obstacolelor
Exclude: schimbarea locului unei persoane (d420); deplasarea (d455)
d4500

Mersul pe jos pe distante scurte

A merge / parcurge pe jos o distanta mai mica de 1 km, ca de exemplu a
merge prin camere, holuri, n interiorul unei cladiri sau distante scurte n
aer liber.

d4501

Mersul pe jos pe distante lungi

134

A merge / parcurge pe jos o distanta de mai multi kilometri, ca de

exemplu a traversa un oras, un sat, a parcurge pe jos distanta dintre doua
localitati sau distante mari n cmp deschis.
d4502

Mersul pe jos pe diverse suprafete

A merge pe jos pe suprafete nclinate, denivelate sau mobile (n miscare),
ca de exemplu pe iarba, pietris, ghiata sau zapada sau a merge pe puntea
unui vas, printr-un tren sau alte vehicule

d4503

Ocolirea obstacolelor
A merge pe jos n directiile adecvate pentru a evita obiecte mobile sau
fixe, oameni, animale si vehicule, ca de exemplu a merge printr-o piata
sau magazin, pe trotuar sau pe strada pe care circula masini sau prin alte
zone aglomerate.

d4508

Mersul pe jos, altele specificate

d4509

Mersul pe jos, nespecificate

d455 Deplasarea complexa

Deplasarea ntregului corp dintr-un loc n altul prin alte mijloace dect mersul pe
jos, de exemplu prin saritura peste o piatra, alergare pe strada, naintare prin
saritura, fuga, sarituri, salturi sau alergare printre obstacole.
Include: trt, catarat, alergare, jogging, sarit si notat
Exclude: schimbarea locului unei persoane (d420); mersul pe jos (d450)
d4550

Trt
Deplasarea dintr-un loc n altul a ntregului corp aflat n pozitia cu fata n
jos, pe mini sau mini si brate si genunchi

d4551

Catarat
Deplasarea n sus sau n jos a ntregului corp, peste suprafete sau obiecte,
ca de exemplu trepte, pietre sau scari, borduri / margini sau alte obiecte

d4552

Alergare
Deplasare n pasi rapizi astfel nct ambele picioare pot fi simultan n aer.

d4553

Saritura
Desprindere de sol prin miscare de ndoire si extensie a picioarelor, ca de
exemplu saritura pe un picior, pe ambele picioare, naintare prin saritura
sau scufundare n apa

d4554

not
Propulsarea ntregului corp prin apa prin miscari ale membrelor si
corpului fara a atinge fundul apei.

d4558

Deplasare complexa, altele specificate

135

d4559

Deplasare complexa, nespecificate

d460 Deplasare complexa n / prin diferite locuri

A merge pe jos sau a se deplasa n alt mod n diverse locuri si situatii, de exemplu
dintr-o camera n alta a unei locuinte, n interiorul unei cladiri sau pe strazile unui
oras.
Include: deplasarea complexa n locuinta, trt sau ctarat n locuinta; mers pe
jos sau deplsare n alt mod ntr-o cladire, alta dect locuinta, sau n afara
locuintei, si prin alte cladiri
d4600

Deplasare prin locuinta

A merge pe jos si a se deplasa prin locuinta proprie, ntr-o camera, dintr-o
camera n alta, sau n jurul locuintei sau spatiului locuibil.
Include: deplasare de la un etaj la altul, pe terasa / balcon, n curte,
veranda sau gradina.

d4601

Deplasare prin cladiri, altele dect locuinta proprie

A merge pe jos si a se deplasa prin cladiri, altele dect propria locuinta, de
exemplu locuintele altor persoane, alte cladiri private, cladiri publice sau
comunitare si spatii ngradite.
Include: deplasarea prin toate spatiile cladirii si zonele ngradite, ntre
etaje, din interior, din exterior si din jurul cladirii, publice sau private.

d4602

Deplasarea n afara locuintei si a altor cladiri

A merge pe jos sau a se deplasa n apropierea sau sau mai departe de
propria locuinta sau de alte cladiri, fara a folosi vreun mijloc de transport,
public sau privat, ca de exemplu a parcurge pe jos distante lungi sau scurte
ntr-un oras sau sat.
Include: mersul pe jos sau deplasarea pe strazile nvecinate, prin oras
sau sat; deplasare ntre doua orase sau pe alte distante mai lungi fara a
folosi vreun mijloc de transport

d4608

Deplasare complexa n / prin diverse locuri, altele specificate

d4609

Deplasare complexa n / prin diverse locuri, nespecificate

d465 Deplasare complexa folosind echipamente

Deplasarea ntregului corp dintr-un loc n altul, pe orice fel de suprafata sau n orice
spatiu, folosind diverse dispozitive menite sa faciliteze deplasarea sau sa ofere alte
modalitati de deplasare, de exemplu patine de gheata, schiuri, echipament de
scufundare sau deplsarea pe strada cu scaun cu rotile sau cadru.
Exclude: schimbarea locului unei persoane, (d420); mersul pe jos (d450);
deplasarea complexa (d455); folosirea mijloacelor de transport (d470); sofatul
(d475)

136

d469 Mersul pe jos si deplasarea, altele specificate si nespecificate

Deplasarea cu mijloace de transport (d470-d489)

d470 Folosirea mijloacelor de transport
A folosi mijloace de transport pentru a se deplasa dintr-un loc n altul ca pasager, de
exemplu cu automobilul sau autobuzul, ricsa, microbuz, vehicul cu tractiune
animala, taxi sau maxitaxi, autocar, tren, tramvai, metrou, ambarcatiune sau avion.
Include: folosirea de mijloace de transport actionate de oameni; folosirea de
mijloace de transport motorizate, private sau publice
Exclude: deplasarea cu ajutorul echipamentelor (d465); a conduce vehicule
(d475)
d4700

Folosirea de vehicule actionate de oameni

A fi transportat ca pasager cu un mijloc de transport actionat de una sau
mai multe persoane, de exemplu ricsa sau ambarcatiuni cu vsle.

d4701

Folosirea de mijloace private de transport motorizate

A fi transportat ca pasager cu un vehicul motorizat proprietate privata pe
uscat, pe mare sau n aer, de exemplu taxi sau avion sau ambarcatiune
proprietate privata

d4702

Folosirea de mijloace publice de transport motorizate

A fi transportat ca pasager cu un vehicul motorizat de transport n comun
pe uscat, pe mare sau n aer, de exemplu, pasager al unui autobuz, tren,
metrou sau avion.

d4708

Folosirea mijloacelor de transport, altele specificate

d4709

Folosirea mijloacelor de transport, nespecificate

d475 A conduce vehicule

A controla si a deplasa un vehicul sau animalul care trage un vehicul, n directia
dorita, sau a avea la dispozitie orice forma de transport, de exemplu automobil,
bicicleta, barca sau vehicul cu tractiune animala.
Include: mijloace de transport actionate de oameni, vehicule motorizate, vehicule
cu tractiune animala
Exclude: deplasarea cu ajutorul echipamentelor, (d465); utilizarea mijloacelor de
transport (d470)
d4750

A conduce mijloace de transport actionate de oameni

A conduce vehicule actionate de oameni, de exemplu bicicleta, tricicleta
sau ambarcatiune cu vsle.

d4751

A conduce vehicule motorizate

137

A conduce un vehicul cu motor, de exemplu, automobil, motocicleta,

ambarcatiune cu motor sau avion
d4752

A conduce vehicule cu tractiune animala

A conduce un vehicul actionat de un animal, de exemplu caruta sau sareta
trasa de cal

d4758

A conduce, altele specificate

d4759

A conduce, nespecificate

d480 A calari animale pentru a se deplasa

A se deplasa calare pe spatele unui animal, de exemplu, cal, bou, camila sau elefant
Exclude: a conduce vehicule (d475); recreere si timp liber (d920)
d489 Deplasarea folosind mijloace de transport, altele specificate si nespecificate
d498 Mobilitatea, altele specificate
d499 Mobilitatea, nespecificate

138

Capitolul 5
AUTO - NGRIJIREA
Prezentul capitol se ocupa de auto-ngrijire, spalat si sters, ngrijirea propriului corp si a
partilor acestuia, mbracat, mncat si baut si ngrijirea sanatatii
d510 A se spala
A se spala si a se sterge (usca) pe ntregul corpul, sau parti ale acestuia, folosind
apa si materiale sau metode adecvate de curatare si stergere, de exemplu, a-si face
baie, dus, a se spala pe mini si pe picioare, pe fata si par, si a se sterge cu un
prosop
Include: a se spala pe ntrg corpul, parti ale corpului; si a se sterge (usca)
Exclude: ngrijirea partilor corpului (d520); a-si face toaleta (d530)
d5100

A-si spala partile corpului

A aplica apa, sapun si alte substante pe partile corpului, de exemplu pe
mini, pe fata, picioare, par sau unghii pentru a le curata

d5101

A-si spala ntreg corpul

A aplica apa, sapun si alte substante pe ntreg corpul pentru a fi curat, de
exemplu a face baie sau dus

d5102

A se sterge (usca)
A folosi un prosop sau alte mijloace pentru a sterge (usca) parti ale
corpului sau ntreg corpul, ca dupa spalat.

d5108

A se spala, altele specificate

d5109

A se spala, nespecificate

d520 ngrijirea partilor corpului

A-si ngriji acele parti ale corpului cum sunt pielea, fata, dintii, pielea capului,
unghiile si organele genitale, care necesita mai mult dect spalat si sters (uscat)
Include: ngrijirea pielii, dintilor, parului, unghiilor de la mini si picioare
Exclude: a se spala (d510); a-si face toaleta (d530)
d5200

ngrijirea pielii
A-si ngriji tesutul si hidratarea pielii, de exemplu prin nlaturarea
calusului sau bataturilor si prin folosirea de lotiuni hidratante sau
cosmetice.

d5201

ngrijirea dintilor

139

A se ngriji de igiena dentara, de exemplu prin perierea dintilor, folosirea

atei dentare si prin ngrijirea protezelor sau aparatelor dentare.
d5202

ngrijirea parului
A-si ngriji parul de pe cap sau fata, de exemplu prin combinatii de
pieptanat, coafat, barbierit sau tuns.

d5203

ngrijirea unghiilor de la mini

A-si curata, taia sau pili unghiile degetelor de la mini.

d5204

ngrijirea unghiilor de la picioare

A-si curata, taia sau pili unghiile degetelor de la picioare..

d5208

ngrijirea partilor corpului, altele specificate

d5209

ngrijirea partilor corpului, nespecificate

d530 A-si face toaleta intima

A planifica si realiza eliminarea de reziduri (menstruatie, urina si fecale), si
actiunile de curatare dupa acestea
Include: ngrijiri de regularizare a urinarii, defecatiei si menstruatiei
Exclude: a se spala (d510); ngrijirea partilor corpului (d520)
d5300

Regularizarea urinarii
A coordona si realiza actul urinarii prin indicarea nevoii, asezarea n
pozitia corespunzatoare, alegerea si ajungerea n locul adecvat,
manipularea hainelor nainte si dupa urinare si igiena dupa urinare.

d5301

Regularizarea defecatiei
A coordona si realiza actul defecatiei prin indicarea nevoii, asezarea n
pozitia corespunzatoare, alegerea si ajungerea n locul adecvat,
manipularea hainelor nainte si dupa urinare si spalatul igiena dupa
defecatie.

d5302

ngrijirea menstruala
A coordona, planifica si a se pregati pentru perioada de menstruatie prin
anticiparea menstruatiei si folosirea de tampoane si prosoape sanitare
speciale

d5308

A-si face toaleta, altele specificate

d5309

A-si face toaleta, nespecificate

140

d540 A se imbraca
A realiza actiuni si sarcini coordonate de a-si pune si de a-si scoate hainele,
ncaltamintea, ntr-o anumita ordine si adecvata conditiilor climatice si sociale, ca
de exemplu a se mbraca cu, a aranja si a se dezbraca de camasi, fuste, bluze,
pantaloni, lenjerie intima, sariuri, kimono-uri, colanti (ciorapi), palarii, manusi,
sacouri, pantofi, cizme, sandale si papuci.
Include: a-si pune si a-si scoate hainele si ncaltamintea si a-si alege mbracaminte
adecvata.
d5400

A se mbraca (a-si pune hainele)

A realiza sarcini coordonate de a-si pune piese de mbracaminte pe diverse
parti ale corpului, ca de exemplu pe cap, peste umeri si brate si n partea
de sus si de jos a corpului; a-si pune manusi si ceva pe cap.

d5401

A se dezbraca
A realiza sarcini coordonate de a-si scoate piese de mbracaminte de pe
diversele parti ale corpului, de exemplu a-si targe sau scoate hainele pe
cap, pe mneci si umeri, din partea de sus si de jos a corpului; a-si scoate
manusile si a-si da jos de pe cap.

d5402

A se ncalta
A realiza sarcini coordonate de a-si pune n picoare sosete, ciorapi si
ncaltaminte

d5403

A se descalta
A realiza sarcini coordonate de a-si scoate sosetele, ciorapii si
ncaltamintea

d5404

Alegerea hainelor adecvate

A respecta coduri sau conventii vestimentare, explicite sau implicite, din
propriul mediu social sau cultural si a se mbraca n concordanta cu
conditiile climatice .

d5408

A se mbraca, altele specificate

d5409

A se mbraca, nespecificate

d550 A mnca
A realiza sarcini si actiuni coordonate pentru a-si mnca hrana servita, a o duce la
gura si a o consuma folosind modalitati accetabile din punct de vedere cultural, a o
taia sau rupe n bucati, a deschide sticle si conserve, folosind ustensile adecvate
(tacmuri), a servi masa zilnic, a mnca la petreceri sau dineuri.
Exclude: a bea (d560)

141

d560 A bea
A lua ceva de baut, a duce la gura si a consuma folosind modalitati accetabile din
punct de vedere cultural, a combina, a amesteca si a turna lichide de baut, a
deschide sticle si cutii, a bea cu paiul sau a bea apa de la robinet sau dintr-un izvor;
a se hrani de la sn
Exclude: a mnca (d550)
d570 ngrijirea sanatatii unui individ
A asigura confort fizic, sanatate si o stare de bine din punct de vedere fizic si
mental, de exemplu prin mentinerea unei diete echilibrate, a unui nivel adecvat de
activitate fizica, prin mentinerea unei ambiante calduroase sau racoroase, prin a
evita periclitarea sanatatii, prin respectarea unor practici sexuale sanatoase, inclusiv
folosirea de prezervative, prin administrarea de vaccinuri si prin controale fizice
regulate.
Include: asigurarea confortului fizic al individului; structurarea dietei si
activitatile de fitness; mentinerea sanatatii unui individ
d5700

Asigurarea confortului fizic

A se ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si a se
asigura ca, corpul sau este ntr-o pozitie confortabila, ca nu ai este nici
prea cald, nici prea frig si ca beneficiaza de lumina adecvata.

d5701

Structurarea dietei si activitatile de fitness

A ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si prin
selectarea si consumarea de alimente hranitoare si mentinerea formei
fizice.

d5702

Mentinerea sanatatii unui individ

A ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si prin a face
ceea ce este necesar pentru a-si ngriji sanatatea, att pentru a raspunde la
expunerea la riscuri de sanatate, ct si pentru a preveni deteriorarea
sanatatii, de exemplu prin a apela la asistenta profesionala; prin a respecta
sfatul medicului si alte recomandari ce privesc sanatatea; si prin a evita
expunerea la riscuri de sanatate ca de exemplu leziuni fizice, boli
transmisibile, boli cu transmitere sexuala sau prin instrumente folosite
pentru administrare de droguri

d5708

ngrijirea sanatatii unui individ, altele specificate

d5709

ngrijirea sanatatii unui individ, nespecificate

d598 Autoingrijirea, altele specificate

d599 Autongrijirea, nespecificate

142

Capitolul 6
VIATA DOMESTICA
Prezentul capitol se ocupa de realizarea actiunilor si sarcinilor casnice si din viata de zi cu
zi. Ariile vietii domestice includ achizitionarea unei locuinte, a hranei, mbracamintei si a
altor lucruri necesare, curatenia si reparatii ale locuintei, obiecte de ngrijire personala si a
locuintei si ajutorul pentru ceilalti

Achizitionarea celor necesare (d610-d629)

d610 Achizitionarea unei locuinte
A cumpara, nchiria, mobila si aranja o casa, un apartament sau alt tip de locuinta.
Include: cumparare sau nchiriere unei locuinte si dotarea locuintei
Exclude: achizitionarea de bunuri si servicii (d620); obiecte de ngrijire a locuintei
(d650)
d6100

Cumpararea unei locuinte

A achizitiona dreptul de proprietate asupra unei case, apartament sau altui
tip de locuinta.

d6101

nchirierea unei locuinte

A achizitiona dreptul de utilizare a unei case, apartament sau altui tip de
locuinta care apartine altcuiva n schimbul unei plati.

d6102

Dotarea unei locuinte

A echipa si aranja o locuinta cu mobilier, instalatii si alte elemente si a
decora camerele.

d6108

Achizitionarea unei locuinte, altele specificate

d6109

Achizitionarea unei locuinte, nespecificate

d620 Achizitionarea de bunuri si servicii

A selecta, procura si transporta toate bunurile si serviciile necesare pentru existenta
zilnica, ca de exemplu, a selecta, procura, transporta si depozita alimente, bauturi,
mbracaminte, materiale de curatenie, combustibil, articole de gospodarie,
ustensile, vase de bucatarie, unelte si aparatura casnice; a procura utilitati si alte
servicii pentru gospodarie
Include: cumparaturile si strngerea celor necesare zilnic
Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610)

143

d6200

Cumparaturi
A obtine, n schimbul unor sume de bani, bunuri si servicii necesare
pentru existenta zilnica (inclusiv instruirea si supravegherea unui
intermediar care face cumparaturile) ce de exemplu, a selecta alimentele,
bauturile, materialele de curatenie, obiectele de gospodarie sau
mbracamintea dintr-un magazin sau piata; a compara calitatea si pretul
obiectelor necesare, a negocia si a plati bunurile si serviciile selectate si a
transporta bunurile.

d6201

Strngerea celor necesare zilnic

A obtine, fara a da n schimb sume de bani, bunuri si servicii necesare
pentru existenta zilnica (inclusiv instruirea si supravegherea unui
intermediar care sa strnga cele necesare zilnic), ca de exemplu recoltarea
legumelor si fructelor, asigurarea apei si combustibilului

d6208

Achizitionarea de bunuri si servicii altele specificate

d6209

Achizitionarea de bunuri si servicii nespecificate

d629 Achizitionarea celor necesare zilnic, altele specificate si nespecificate

Sarcini de gospodarie (d630-d649)

d630 Pregatirea mncarii
A planifica, organiza, gati si servi mncaruri simple sau complexe pentru sine sau
pentru altii, ca de exemplu, a stabili meniul, a selecta alimentele si bauturile
comestibile, a strnge ingredientele necesare pentru pregatirea mncarii, a pregati
mncare si bauturi calde sau reci si a servi mncarea.
Include: prepararea de mncaruri simple sau complexe
Exclude: a mnca (d550); a bea (d560); achizitia de bunuri si servicii (d620); a
face treburile casnice (d640); a ngriji obiectele de uz casnic (d650); a ngriji pe
altii (d660)
d6300

Prepararea de mncaruri simple

A organiza, gati si servi mncaruri cu putine ingrediente care implica
metode simple de preparare si servire, ca de exemplu a prepara o gustare
sau o masa frugala si a transforma ingredientele alimentelor prin taiere si
combinare, a fierbe si ncalzi alimentele, ca de exemplu orez si cartofi.

144

d6301

Preparea de mncaruri complexe

A planifica, organiza, gati si servi mncaruri cu un numar mare de
ingrediente care implica metode complexe de preparare si servire, ca de
exemplu planificarea unei mese cu cteva feluri de mncare, si a
transforma ingredientele alimentelor prin actiuni combinate de decojire,
feliere, amestecare, framntare, combinare, prezentare si servire ntr-o
maniera adecvata ocaziei sau culturii.
Exclude: utilizarea aparaturii de uz casnic (d6403)

d6308

Preparea mncarii, altele specificate

d6309

Prepararea mncarii, nespecificate

d640 A face treburile casnice

Organizarea unei gospodarii prin curatarea casei, spalarea hainelor, folosirea
aparatelor casnice, depozitarea alimentelor si aruncatul gunoiului. ca de exemplu,
prin a matura, a sterge pe jos, a spala rafturile, peretii si alte suprafete; a colecta si
arunca gunoiul menajer; a face ordine n camere, debarale si sertare; a strnge,
spala, usca, mpacheta si calca rufe; a curata ncaltamintea; a folosi matura, peria si
aspiratorul; a folosi masini de spalat, uscatoare si masini de calcat
Include: spalatul si uscatul hainelor si rufelor; curatenia spatiului si a ustensilelor
de gatit; curatenia n spatiul de locuit; folosirea aparaturii de uz casnic,
depozitarea celor necesare zilnic si aruncarea gunoiului
Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610); achizitionarea de bunuri si servicii
(d620); preparea mncarii (d630); ngrijirea obiectelor de uz casnic (d650);
ngrijirea celorlalti (d660)
d6400

Spalatul si uscatul hainelor si rufelor

A spala haine si rufe cu mna si a le pune la uscat n aer liber

d6401

Curatenia spatiului si a ustensilelor de gatit

A curata, dupa ce s-a gatit, de exemplu a spala vasele, tigaile, oalele si
ustensilele folosite la gatit , si a curata masa si podeaua din jurul spatiului
de gatit si al mesei

d6402

Curatenia spatiului locuit

A curata spatiile de locuit dintr-o casa, de exemplu a sterge praful si a face
ordine, a matura, a sterge pe jos cu mop sau crpa umeda, a sterge
geamurile, ferestrele si peretii, a face curat n baie si toaleta, a curata
mobilierul.

d6403

Folosirea aparaturii de uz casnic

145

d6404

Depozitarea celor necesare zilnic

A depozita alimente, bauturi, mbracaminte si alte bunuri casnice necesare
existentei zilnice; a prepara alimente pentru conservare prin mbuteliere,
n saramura sau congelare, a pastra alimente proaspete si a nu le lasa la
ndemna animalelor

d6405

Aruncarea gunoiului
A arunca gunoiul menajer ca de exemplu prin strngerea gunoaielor si
resturilor din jurul locuintei, pregatirea gunoiului pentru a fi aruncat,
utilizarea obiectelor speciale pentru a arunca gunoiul; arderea gunoiului

d6408

A face treburile casnice, altele specificate

d6409

A face treburile casnice altele nespecificate

d649 Sarcini casnice, altele specificate si nespecificate

ngrijirea obiectelor de uz casnic si ajutorul pentru ceilalti (d650d669)

d650 ngrijirea obiectelor de uz casnic
A ntretine si repara obiecte de uz casnic si alte obiecte personale, inclusiv casa si
ceea ce se afla n casa, a hainele, vehiculele si dispozitivele de ajutor si a ngriji
plantele si animalele, de exemplu, a zugravi sau tapeta peretii camerelor, a repara
mobilier, a repara instalatiile, a asigura functionarea vehiculelor, a uda plantele, a
ngriji si hrani animalele de casa si de curte.
Include: confectionarea si repararea hainelor; ntretinrea locuintei, mobilierului si
aparaturii de uz casnic; ntretinerea vehiculelor; ntretinerea dispozitivelor de
ajutor; ngrijirea plantelor (de interior si de exterior) si a animalelor
Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610); achizitionarea de bunuri si servicii
(d620); a face treburile casnice (d640); a ngriji pe ceilalti (d660); a avea un
serviciu platit (remunerative employment) (d850)
d6500

Confectionarea si repararea hainelor

A confectiona si a repara mbracaminte, de exemplu a coase, a face haine
noi sau a modifica, a coase nasturii cazuti si a repara butoniere; a calca
hainele, a repara si lustrui ncaltamintea
Exclude: utilizarea aparaturii de uz casnic (d6403)

d6501

ntretinerea locuintei si mobilierului

A repara si a ngriji locuinta, exterirol, interiorul si ceea ce se afla n
locuinta, de exemplu a zugravi, repara mobilier, usi, etc. si a folosi
uneltele necesare efectuarii reparatiilor
146

d6502

ntretinerea aparaturii de uz casnic

A repara si a ngriji orice aparatura de uz casnic folosita pentru a gati,
curata si repara, de exemplu ungerea si repararea uneltelor si ntretinerea
masinii de spalat

d6503

ntretinerea vehiculelor
A repara si a ngriji vehicule motorizate si nemotorizate de uz personal,
inclusiv biciclete, carute, automobile si ambarcatiuni.

d6504

ntretinerea dispozitivelor de ajutor

A repara si a ngriji dispozitivele de ajutor, ca de exemplu proteze si alte
unelte specializate sau de ajutor pentru ngrijirea gospodariei sau de
ngrijire personala; a ntretine si repara dispozitivele de ajutor pentru
mobilitatea personala, de exemplu cadre, scaune cu rotile, bastoane, crje,
scutere ; a ntretine dispozitivele de comunicare si de recreere

d6505

ngrijirea plantelor, de interior si de exterior

A ngriji plantele din interiorul si din exteriorul locuintei, de exemplu, a
planta, a uda si a aplica ngrasaminte; a ngriji gradina si a cultiva legume
si fructe pentru uz personal

d6506

ngrijirea animalelor
A ngriji animalele de curte si de casa, de exemplu a le hrani, a le face
curatenie, a dresa animalele de casa; a organiza ngrijirea lor pe
perioadele de absenta

d6508

ngrijirea obiectelor din gospodarie, altele specificate

d6509

ngrijirea obiectelor din gospodarie, nespecificate

d660 A-i ajuta pe ceilalti

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa nvete, sa comunice, sa se
ngrijeasca, sa se deplaseze, prin locuinta sau n afara locuintei; a fi preocupat de
starea de bine a membrilor familiei si a altor persoane.
Include: a-i ajuta pe ceilalti sa se ngrijeasca, sa se deplaseze, sa comunice, sa
stabileasca relatii interpersonale, sa-si mentina starea de sanatate si alimentatia
Exclude: a avea un serviciu platit (d850)
d6600

A-i ajuta pe ceilalti sa se ngrijeasca

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane n actiunile lor de
auto-ngrijire, inclusiv a-i ajuta sa mannce, sa se spele si sa se mbrace; a
avea grija de copii si de membrii familiei / gospodariei care se
mbolnavesc sau au dificultati de auto-ngrijire de baza; a-i ajuta pe
ceilalti sa-si faca toaleta

147

d6601

A-i ajuta pe ceilalti sa se deplaseze

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa se miste sau sa
se deplaseze n afara locuintei, de exemplu prin cartier sau oras, la sau de
la scoala, locul de munca sau alte destinatii.

d6602

A-i ajuta pe ceilalti sa comunice

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa comunice, de
exemplu a-I ajuta sa comunice verbal, n scris sau sa citeasca.

d6603

A-i ajuta pe ceilalti sa stabileasca relatii interpersonale

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa interactioneze,
de exemplu a-i ajuta, sa initieze, sa mentina sau sa puna capat unei relatii

d6604

A-i ajuta pe ceilalti cu alimentatia

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane cu alimentatia,
respectiv a-i ajuta sa-si prepare hrana si sa mannce

d6605

A-i ajuta pe ceilalti sa-si pastreze starea de sanatate

A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa-si ngrijeasca
sanatatea, formal sau informal, de exemplu, prin a asigura controale
medicale regulate unui copil, sau a avea grija ca o ruda mai vrsta sa
respecte admistrarea riguroasa a unui tratament medicamentos.

d6608

A-i ajuta pe ceilalti, altele specificate

d6609

A-i ajuta pe ceilalti, nespecificate

d669 ngrijirea obiecteleor din gospodarie si a-i ajuta pe ceilalti, altele specificate si
nespecificate
d698 Viata domestica, alte specificate
d699 Viata domestica, nespecificate

148

Capitolul 7
INTERACTIUNILE SI RELATIILE INTERPERSONALE
Acest capitol se ocupa de ndeplinirea unor actiuni si sarcini necesare pentru stabilirea de
interactiuni, simple si complexe, cu oamenii (necunoscuti, prieteni, rude, membrii familiei
si persoanele iubite) ntr-o maniera contextuala si sociala adecvata.

Interactiuni interpersonale generale (d710-d729)

d710 Interactiuni interpersonale de baza
A interactiona cu oamenii, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu
prin a arata considerare si stima, cnd este cazul, sau a raspunde la sentimentele
celorlalti.
Includ: a arata respect, caldura, apreciere si toleranta n relatii; a raspunde la
critici si la orientarile sociale ale relatiilor; si a folosi un contact fizic adevat n
relatii
d7100

Respect si caldura n relatii

A arata si a raspunde la consideratie si stima, n maniera contextuala si
sociala adecvata.

d7101

Aprecierea n relatii
A arata si a raspunde la multumiri si gratidudine, n maniera contextuala si
sociala adecvata.

d7102

Toleranta n relatii
A arata si a raspunde la ntelegere si acceptare a comportamentului, n
maniera contextuala si sociala adecvata.

d7103

Critica n relatii
A se pregati pentru si a raspunde n situatii de diferente de opinie,
implicite si explicite, n maniera contextuala si sociala adecvata.

d7104

Orientari sociale n relatii

A oferi si a reactiona corespunzator la semne si indicii care apar n
interactiunile sociale.

d7105

Contactul fizic n relatii

A stabili si a raspunde la contactul fizic cu ceilalti, n maniera contextuala
si sociala adecvata.

d7108

Alte interactiuni interpersonale de baza, specificate

d7109

Alte interactiuni interpersonale de baza, nespecificate

149

d720 Interactiuni interpersonale complexe

A mentine si a organiza interactiuni cu alte persoane, n maniera contextuala si
sociala adecvata, de exemplu reglarea emotiilor si impulsurilor, cotrolul agresiunii
verbale si fizice, actiune independenta n interactiuni sociale si actiune n
conformitate cu regulile si conventiile sociale.
Include: a stabili si a termina relatii; a regla comportamentul n timpul
interactiunii; a interactiona n conformitate cu regulile sociale; si a mentine un
spatiu social
d7200

A stabili relatii
A ncepe si a mentine interactiuni cu ceilalti, pentru perioade timp scurte
sau lungi, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu, a se
prezenta, a gasi si stabili prietenii si relatii profesionale, a ncepe o relatie
care poate deveni permanenta, romantica intima.

d7201

A termina relatiile
A aduce interactiunile la un sfrsit, n maniera contextuala si sociala
adecvata, de exemplu a pune capat relatiilor temporare la sfrsitul unei
vizite, a pune capat relatiilor pe termen lung cu prietenii atunci cnd se
muta n alt oras sau a pune capat relatiilor cu colegii de munca, colegii de
aceeasi profesie si furnizarii de servicii, si a pune capat relatiilor
romantice sau intime.

d7202

Reglarea comportamentului n timpul interactiunilor

A regla emotiile si impulsurile, agresiunea verbala si fizica n timpul
interactiunii cu ceilalti, n maniera contextuala si sociala adecvata.

d7203

Interactiunea n conformitate cu reguli sociale

A actiona independent n interactiuni sociale si n conformitate cu
conventiile sociale care guverneaza rolul, pozitia sau alt statut social al
unei persoane n interactiunile sale cu ceilalti.

d7204

Mentinerea spatiului social

A fi constient de si a mentine o distanta ntre sine si ceilalti, n maniera
contextuala, sociala si culturala adecvata.

d7208

Alte interactiuni interpersonale complexe specificate

d7209

Alte interactiuni interpersonale complexe nespecificate

d729 Alte interactiuni interpersonale generale specificate si nespecificate

Relatii interpersonale particulare (d730-d779)

d730 Relationarea cu persoane necunoscute
150

A se angaja n contacte si legaturi temporare cu necunoscuti, ntr-un anumit scop,

de exemplu a pune ntrebari pentru a afla cum se ajunge ntr-un anume loc, sau
pentru a achizitiona ceva
d740 Relatii formale
A crea si a mentine relatii specifice n spatii formale, de exemplu cu angajatori,
profesionisti sau furnizori de servicii.
Includ: relationarea cu persoane de conducere, subordonate sau egale
d7400

Relationarea cu persoane de conducere

A creea si a mentine relatii formale cu oameni care au functii de
conducere sau rang sau prestigiu superioare, comparativ cu pozitia
sociala a unei persoane, de exemplu un angajator

d7401

Relationarea cu persoane subordonate

A crea si a mentine relatii formale cu persoane care au functii de rang sau
prestigiu inferioare comparativ cu pozitia sociala a unei persoane, de
exemplu un angajat sau un servitor.

d7402

Relationarea cu persoane egale

A crea si a mentine relatii formale cu oameni care au aceeasi functie de
conducere, rang sau prestigiu comparativ cu pozitia sociala a unei
persoane.

d7408

Alte relatii formale specificate

d7409

Alte relatii formale nespecificate

d750 Relatii sociale informale

A stabili relatii cu ceilalti, de exemplu relatii obisnuite cu persoane care locuiesc n
aceeasi comunitate sau resedinta, sau colegi de munca, de clasa, de joaca sau
persoane cu experienta si profesiuni similare.
Includ: relatii informale cu prieteni, vecini, cunostinte, colocatari si colegi
d7500

Relatii informale cu prieteni

A crea si a mentine relatii de prietenie care se caracterizeaza prin stima
reciproca si interese comune.

d7501

Relatii informale cu vecini

A crea si a mentine relatii informale cu persoane care locuiesc n locuinte
sau zone locative apropiate.

d7502

Relatii informale cu cunostinte

A crea si a mentine relatii informale cu oameni pe care o persoana i
cunoaste dar cu care nu este prieten apropiat.

d7503

Relatii informale cu co-locatarii

151

A crea si a mentine, indiferent de scop, relatii informale cu persoane care

locuiesc n aceeasi casa sau n alta locuinta, publica sau privata

d7504

Relatii informale cu colegi

A crea si a mentine relatii informale cu oameni care au aceeasi vrsta,
interese sau alte trasaturi comune.

d7508

Alte relatii sociale informale specificate

d7509

Alte relatii sociale informale nespecificate

d760 Relatii de familie

A crea si a mentine relatii de rudenie, de exemplu cu membrii unei familii, cu
familia largita, familia adoptiva sau sociala si relatiile cu rudele vitrege, relatii mai
distante ca veri de gradul al doilea sau tutori legali
Includ: relatiile parinte - copil si copil-parinte, relatiile cu fratii si surorile si cu
familia largita.
d7600

Relatiile parinte-copil
A deveni si a fi parinte, biologic sau adoptiv, de exemplu, a avea un copil
si a relationa cu acesta n calitate de parinte sau a crea si mentine relatii
parentale cu un copil adoptiv, precum si a asigura cresterea fizica,
intelectuala si emotionala a propriului copil sau unui copil adoptiv.

d7601

Relatia copil-parinte
A crea si a mentine relatii cu parintele unei persoane, de exemplu un copil
mic care asculta de parintii sai sau un adult care are grija de parintii sai
mai n vrsta.

d7602

Relatii cu fratii si surorile

A crea si a mentine relatii fratesti cu o persoana cu care are n comun
unul sau ambii parinti prin nastere, adoptie sau casatorie.

d7603

Relatii cu familia largita

A crea si a mentine relatii de familie cu membrii familiei largite ale unei
persoane, de exemplu cu veri, matusi, unchi, precum si cu bunicii.

d7608

Alte relatii de familie specificate

d7609

Alte relatii de familie nespecificate

d770 Relatii intime

A crea si a mentine relatii apropiate sau romantice ntre indivizi, de exemplu sot si
sotie, amanti sau parteneri sexuali.
Includ: relatii romantice, de casatorie si sexuale

152

d7700

Relatii romantice
A crea si a mentine o relatie bazata pe atractie emotionala si fizica, care
poate duce la o relatie intima pe termen lung

d7701

Relatii de casatorie
A crea si a mentine o relatie intima, de natura legala, cu o alta persoana,
de exemplu prin casatorie legala, inclusiv prin a deveni si a fi sotia / sotul
legal al unei sotii sau sot necasatoriti.

d7702

Relatii sexuale
A crea si a mentine o relatie de natura sexuala cu sotul / sotia sau cu un alt
partener.

d7708

Alte relatii intime specificate

d7709

Alte relatii intime nespecificate

d779 Alte relatii interpersonale particulare, specificate si nespecificate

d798 Alte interactiuni si relatii interpersonale specificate
d799 Alte interactiuni si relatii interpersonale nespecificate

153

Capitolul 8
ARIILE MAJORE ALE VIETII
Acest capitol se ocupa de ndeplinirea de sarcini si actiuni necesare pentru angajarea n
educatie, munca si munca salariata si de a efectua tranzactii economice.

Educatia (d810-d839)
d810 Educatia informala
A nvata acasa sau n alte locuri non-institutionale, de exemplu a nvata mestesuguri
sau alte deprinderi de la parinti sau membrii familiei, sau scolarizarea la domiciliu.
d815 Educatia prescolara
A nvata la nivelul initial al instructiei organizate, menit n principal sa introduca
copilul ntr-un mediu de tip scoala si sa-l pregateasca pentru educatia obligatorie,
de exemplu prin dobndirea de deprinderi ntr-un centru de zi sau n alte locuri
similare ca pregatire pentru a merge mai departe la scoala.
d820 Educatia scolara
A obtine admiterea la scoala, a se angaja n toate responsabilitatile si privilegiile
legate de scoala si a nvata materiile de curs, disciplinele de nvatamnt si alte
cerinte curriculare prin programul de nvatamnt primar si gimnazial, inclusiv a
frecventa scoala regulat, a lucra mpreuna cu ceilalti elevi, a primi indicatii de la
profesori, a organiza, a studia si a finaliza sarcinile si proiectele primite si a avansa
n urmatoarele etape de nvatamnt.
d825 Invatamntulul professional
A se angaja n toate activitatile unui program vocational si a nvata materiile
curriculare ca pregatire pentru a se angaja la o ntreprindere, a avea un loc de
munca sau o profesie.
d830 nvatamnt superior
A se angaja n activitatile programelor educationale avansate din universitati,
colegii si scoli profesionale si a nvata toate aspectele curriculare necesare pentru
obtinerea gradelor, diplomelor, certificatelor si a altor acreditari, de exemplu
absolvirea cursurilor universitare de licenta si master, scoli de medicina sau alte
scoli profesionale
d839 Educatia, altele specificate si nespecificate

154

Munca si angajarea n munca (d840-d859)

d840 Ucenicia (pregatirea pentru munca)
A se angaja n programe legate de pregatirea pentru angajarea n munca, de
exemplu, ndeplinirea sarcinilor de ucenicie, a stagiului de intern, a activitatii sub
contract si din cadrul pregatirii continue.
Exclude: invatamantul professional (d825)
d845 Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca
A cauta, a gasi si a alege un loc de munca, a fi angajat si a accepta un loc de munca,
a mentine si a avansa ntr-un loc de munca, ntr-o ocupatie, meserie sau profesie, si
a parasi locul de munca n maniera adecvata.
Includ: a cauta un loc de munca, a ntocmi un rezumat sau un curriculum vitae; a
contacta angajatori si a se pregati pentru interviuri; a pastra un loc de munca; a
monitoriza performatele de munca ale unei persoane; a trimite nstiintari; si a
nceta activitatea la un loc de munca
d8450

A cauta un loc munca

A-si stabili si alege un loc de munca, ntr-o meserie, profesie sau alta
forma de angajare si a ndeplini sarcinile necesare pentru a fi angajat, de
exemplu, a se prezenta la locul de munca sau a participa la interviu pentru
a obtine un loc de munca.

d8451

Pastrarea unui loc de munca

A ndeplini sarcinile legate de un loc de munca pentru a-si pastra ocupatia,
meseria sau alta forma de angajare si a obtine promovarea si alte avansari
la locul de munca.

d8452

ncetarea activitatii la locul de munca

A parasi sau a renunta la un loc de munca n maniera adecvata.

d8458

Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca,

altele specificate

d8459

Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca,

nespecificate

d850 A avea un serviciu platit

A se implica n toate aspectele muncii, ca meserie, profesie sau alta forma de
angajare, contra unei plati, ca angajat, cu jumatate de norma sau cu norma ntreaga,
sau pe cont propriu, de exemplu a cauta si a gasi un loc de munca, a realiza
sarcinile cerute la locul de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se cere, a

155

supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini sarcinile singur sau n

grupuri.
Include: a lucra pe cont propriu, a fi angajat cu jumatate de norma sau cu norma
ntreaga
d8500

A lucra pe cont propriu

A se implica ntr-o munca remunerata, gasita sau produsa de individul
insusi, sau contractata de la alti indivizi fara a avea o relatie de munca
formala, de exemplu, munca agricola senzoniera, a lucra ca scriitor sau
consultant independent, a lucra cu contract de munca pe termen scurt (pe
perioada determinata), a lucra ca artist sau mestesugar, a detine si a
conduce un magazin sau alte afaceri.
Exclude: angajarea cu jumatate de norma sau cu norma ntreaga (d8501,
d8502)

d8501

Angajare cu jumatate de norma

A se implica n toate aspectele unei munci, contra unei plati,
corespunzatoare lucrului cu jumatate de norma, ca angajat, de exemplu, a
cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se
cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini
sarcinile singur sau n grupuri.

d8502

Angajare cu norma ntreaga

A se implica n toate aspectele unei munci, contra unei plati,
corespunzatoare lucrului cu norma ntreaga, ca angajat, de exemplu, a
cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se
cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini
sarcinile singur sau n grupuri

d8508

A avea un serviciu platit , altele specificate

d8509

A avea un serviciu platit, nespecificate

d855 A avea un serviciu neplatit

A se implica n toate aspectele unei munci pentru care nu se ofera o plata, cu
jumatate de norma sau norma ntreaga, inclusiv activitati de munca organizate, a
realiza sarcinile la locvul de munca, a merge la serviciu la timp dupa cum se cere, a
supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, si a realiza sarcinile necesare
singur sau n grup, de exemplu, munca voluntara, activitati de caritate, lucru n
folosul comunitatii sau unui grup religios, fara remuneratie, a lucra pe lnga casa
fara remuneratie.
Exclude: Capitolul 6 Viata domestica
d859 Munca si angajarea, altele specificate si nespecificate

Viata economica (d860-d879)

156

d860 Tranzactii economice de baza

A se implica n orice forma de tranzactie economica simpla, de exemplu a folosi
bani pentru a cumpara alimente sau a face un schimb (barter), a face schimb de
bunuri sau servicii; sau a economisi bani.
d865 Tranzactii economice complexe
A se implica n orice forma de tranzacie economica complexa care presupune
schimb de capital sau prorietate si a crea un profit sau o valoare economica, de
exemplu a cumpara o ntreprindere, o fabrica, echipament, a pastra un cont bancar
sau a comercializa marfuri.
d870 Independenta economica
A detine control asupra resursele economice, provenite din surse private sau
publice, pentru a-si asigura siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare.
Include: resurse economice personale si drepturi economice publice
d8700

Resurse economice personale

A detine control asupra resurselor economice personale sau private, pentru
a asigura siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare

d8701

Drepturi economice publice

A detine control asupra resurselor economice publice, pentru a asigura
siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare

d8708

Independenta economica, altele specificate

d8709

Independenta economica, nespecificate

d879 Viata economica, altele specificate si nespecificate

d898 Alte arii majore ale vietii, specificate
d899 Alte arii majore ale vietii, nespecificate

157

Capitolul 9
COMUNITATEA, VIATA CIVICA SI SOCIALA
Acest capitol se ocupa de actiunile si sarcinile necesare pentru a se implica n viata sociala
organizata din afara familiei, n comunitate, n ariile vietii sociale si civice
d910 Viata comunitara
A se implica n toate aspectele vietii comunitatii sociale, de exemplu, implicarea n
organizatiile caritabile, cluburile si asociatiile de servicii sau organizatii sociale
profesionale.
Include: asociatii informale si formale, ceremonii
Exclude: angajare fara remuneratie (d855); recreere si petrecere a timpului liber
(d920); religie si spiritualitate (d930); viata politica si calitatea de cetatean
(d950)
d9100

Asociatii informale
A se implica n asociatii sociale sau comunitare organizate de oameni care
au interese comune, de exemplu cluburi sociale sau grupuri etnice locale.

d9101

Asociatii formale
A se implica n grupuri profesionale sau alte grupuri sociale exclusive, de
exemplu asociatii de avocati, medici sau profesori.

d9102

Ceremonii
A se implica n ritualuri non-religioase sau sociale, de exemplu ceremonii
de casatorie, funerare sau de initiere.

d9108

Viata comunitara, altele specficate

d9109

Viata comunitara, nespecificate

d920 Recreerea si petrecerea timpului liber

A se implica n orice forma de joc, activitate de recreere sau de petrecere a timpului
liber, de exemplu, jocuri si sporturi neorganizate sau organizate, programe de
exercitii fizice (fitness), relaxare, amuzament sau divertisment, a merge la galerii de
arta, muzee, cinema sau teatru; a se implica n mestesugarit sau hobby-uri, a citi de
placere, a cnta la instrumente muzicale, a vizita diverse locuri, a face turism si a
calatori de placere.
Includ: jocul, sportul, arta si cultura, mestesugurile, hobby-urile si socializarea

158

Exclud: a calari animale n scop de transport (d480); munca remunerata si

neremunerata (d850 si d855); religia si spiritualitatea (d930); viata politica si
calitatea de cetatean (d950)

d9200

d9201

Jocul
A se implica n jocuri cu reguli sau nestructurate sau neorganizate si n
activitati spontane de recreere, de exemplu, a juca sah sau carti sau jocul /
joaca copiilor.
Sporturi
A se implica n jocuri competitive si neorganizate sau organizate formal
sau n evenimente sportive, a participa individual sau n grup, de exemplu,
bowling, gimnastica sau fotbal.

d9202

Arta si cultura
A se implica n sau a aprecia lucrari de arta sau evenimente culturale, de
exemplu a merge la teatru, cinema, muzee sau galerii de arta sau a juca
ntr-o piesa de teatru, a citi de placere sau a cnta la un instrument
muzical.

d9203

Mestesugurile
A se implica n mestesuguri (artizanat), de exemplu olarit sau tricotat.

d9204

Hobby-uri
A se implica n petrecerea timpului liber, de exemplu a colectiona timbre,
monede sau antichitati.

d9205

Socializarea
A se implica n ntruniri informale sau ocazionale cu ceilalti, de exemplu
a-si vizita prietenii sau rudele, sau a se ntlni n locuri publice

d9208

Recreerea si petrecerea timpului liber, altele specificate

d9209

Recreerea si petrecerea timpului liber, nespecificate

d930 Religie si spiritualitate

A se implica n activitati, organizatii si practici religioase sau spirituale, n scop de
auto-mplinire, a descoperi un sens, o valoare religioasa sau spirituala, si a stabili o
legatura cu o putere divina, de exemplu, a frecventa o biserica, un templu, o
moschee sau sinagoga, a se ruga sau a slavi n scop religios, si ca si contemplatie
spirituala.
d9300

Religie organizata
A se implica n ceremonii, activitati si evenimente religioase organizate.

d9301

Spiritualitate
A se implica n activitati sau evenimente spirituale, n afara religiei
organizate

159

d9308

Religie si spiritualitate, altele specificate

d9309

Religie si spiritualitate, nespecificate

d940 Drepturile omului

A se bucura de toate drepturile recunoscute pe plan national si international care
sunt acordate oamenilor numai n virtutea faptului ca sunt fiinte umane, de
exemplu, drepturile omului recunoscute prin Declaratia Universala a Drepturilor
Omului a Natiunilor Unite (1948) si Regulamentul Standard al Natiunilor Unite
pentru Egalizarea sanselor pentru persoanele cu dizabilitati (1993); dreptul la autodeterminare sau autonomie; si dreptul la control asupra propriului destin.
Exclud: Viata politica si calitatea de cetatean (d950)
d950 Viata politica si calitatea de cetatean
A se implica n viata sociala, politica si guvernamentala a unui cetatean, care are
statut legal de cetatean si care beneficiaza de drepturile, protectiile, privilegiile si
obligatiile asociate cu aceast rol, de exemplu dreptul la vot si de a conduce un birou
politic, de a forma asociatii politice; a beneficia de drepturile si libertatile asociate
cu calitatea de cetatean (exemplu, dreptul la libertatea cuvntului, la asociere, la
religie, protectie mpotriva cercetarii abuzive si confiscarea de bunuri, dreptul la
asistenta, dreptul la judecata si alte drepturi legale si protectie mpotriva
discriminarii); a avea calitate juridica n calitate de cetatean .
Exclude: drepturile civile (d940)
d998 Comunitate, viaa civica i sociala, altele specificate
d999 Comunitate, viaa civica i sociala, nespecificate

160

FACTORII AMBIENTALI
Definiie:

Factorii de mediu compun mediul fizic, social i atitudinal n care oamenii

triesc i i duc existena.

Codificarea factorilor de mediu

Factorii de mediu reprezint o component a Prii 2 (Factori contextuali) a clasificrii.
Factorii de mediu trebuie s fie avui n vedere pentru fiecare component a funcionrii i
codificai in conformitate (vezi anexa 2).
Factorii de mediu trebuie s fie codificai din perspectiva persoanei a crei situaie se
descrie. De exemplu, bordurile n pant i pavajele netede pot fi codificate drept facilitatori
pentru o persoan care utilizeaz scaunul cu rotile, ns ele sunt un obstacol pentru o
persoan nevztoare.
Primul calificativ indic msura n care un factor este facilitator sau obstacol. Exist mai
multe motive pentru care un factor de mediu poate fi un facilitator sau un obstacol, precum
i motive pentru a explica msura n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori,
persoana care face codificarea trebuie s in cont de diferite aspecte, i anume: s tie dac
o resurs este accesibil, dac se poate conta pe accesul la ea sau situaia este variabil,
dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai departe. n cazul obstacolelor, ar
putea fi relevant frecvena cu care un factor st n calea unei persoane, dac obstacolul
respectiv este important sau nu, dac se poate evita sau nu. Trebuie avut n vedere i faptul
c un factor de mediu poate constitui un obstacol fie prin prezen (de exemplu, atitudinile
negative fa de oamenii cu dizabiliti) fie prin absen (de exemplu, faptul c un serviciu
nu este disponibil). Efectele pe care factorii de mediu le au asupra vieilor oamenilor cu
probleme de sntate sunt variate i complexe, i se sper c cercetrile viitoare vor duce la
o mai bun nelegere a acestei interaciuni i poate chiar vor demonstra utilitatea unui al
doilea calificativ pentru aceti factori.
n unele cazuri, o ntreag serie de Factori ambientali sunt rezumai cu un singur termen,
cum ar fi srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau capital social. Aceti termeni
rezumativi nu se regsesc ei nii n clasificare. Mai degrab, cel care face codificarea
trebuie s identifice factorii constitueni i s-i codifice. Din nou, este necesar continuarea
cercetrii pentru a se determina dac exist seturi clare i complete de Factori ambientali
care compun aceti termeni rezumativi.
Primul calificativ
Prezentm mai jos scara negativ i pozitiv care desemneaz msura n care un factor de
mediu acioneaz ca un obstacol sau un facilitator. Dac se folosete un punct, nseamn c
este vorba de un obstacol, iar dac se utilizeaz semnul plus, este vorba de un facilitator:

161

xxx.0
xxx.1
xxx.2
xxx.3
xxx.4

NU sunt obstacole
Obstacole UOARE
Obstacol MODERAT
Obstacol SEVER
Obstacol TOTAL

(inexistent, absent, neglijabil...)

(usor, scazut...)
(mediu, destul de...)
(ridicat, extrem de...)
(in totalitate...)

0-4%
5-24%
25-49%
50-95%
96-100%

xxx+0 Nu sunt facilitatori

xxx+1 UOR facilitator
xxx+2 Facilitator MODERAT
xxx+3 Facilitator SUBSTANIAL
xxx+4 Facilitator TOTAL

(inexistent, absent, neglijabil...)

(usor, scazut...)
(mediu, destul de...)
(ridicat, extrem de...)
(in totalitate...)

0-4%
5-24%
25-49%
50-95%
96-100%

xxx.8 obstacol, nu se specific

xxx+8 facilitator, nu se specific
xxx.9 nu se aplic
Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care
exist alte standarde disponibile pentru a califica marimea obstacolelor sau facilitatorilor in
ambianta. De exemplu, dac se menioneaz nici un obstacol sau obstacol complet,
codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O obstacol moderat este definit n a
doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde obstacolului
complet. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele
umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera
unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare.
Al doilea calificativ: urmeaza sa fie dezvoltat.

162

Capitolul 1
PRODUSE SI TEHNOLOGII
Acest capitol se ocup de produse sau sisteme de produse, echipamente i tehnologie,
naturale sau create de om, aflate n mediul din apropierea individului i care sunt adunate,
create, produse sau fabricate. Clasificarea ISO 9999 a dispozitivelor auxiliare de sprijin
definete aceste elemente ca fiind "orice produs, instrument, echipament sau sistem tehnic
utilizat de o persoan cu dizabiliti, produs special sau disponibil n general, care previne,
compenseaz, monitorizeaz, uureaz sau neutralizeaz" dizabilitatea. Este recunoscut c
orice produs sau tehnologie poate fi dispozitiv auxiliar de sprijin. (Vezi ISO 9999:
Dispozitive de sprijin pentru persoanele cu dizabiliti - Clasificare (versiunea a doua);
ISO/TC 173/SC 2; ISO/DIS 9999 (revizuite)). Cu toate acestea, n scopul acestei clasificri
a factorilor ambientali, produsele i tehnologia de sprijin sunt definite mai restrns ca fiind
orice produs, instrument, echipament sau tehnologie adaptate sau proiectate special pentru
a mbunti funcionarea unei persoane cu dizabiliti.
e110

Produse sau substane pentru consum personal

Orice obiect sau substan, naturale sau create de om, adunate, prelucrate sau
fabricate pentru ingestie.
Include: hrana, buturile i medicamentele

e115

e1100

Hrana
Orice obiect sau substanta, naturale sau create de om, adunate, prelucrate
sau fabricate pentru a fi mncate, de exemplu alimente si lichide brute,
prelucrate si preparate, de diferite consistente, ierburi si minerale (vitamine
si alte substante suplimentare).

e1101

Medicamente
Orice obiect sau substan, naturale sau create de om, adunate, prelucrate
sau fabricate n scop medical, de exemplu, medicaia alopat si naturist

e1108

Alte produse sau substane pentru consum personal specificate

e1109

Alte produse sau substane pentru consum personal nespecificate

Produse si tehnologii pentru uz personal n viaa cotidian

Echipamente, produse si tehnologii folosite de oameni n activitile cotidiene,
inclusiv cele adaptate sau special proiectate, amplasate n, pe sau n apropierea
persoanei care le foloseste.
Includ: produse si tehnologii de uz personal, generale si de sprijin

163

e1150

Produse si tehnologii generale de uz personal n viaa cotidian

Echipament, produse si tehnologii folosite de oameni n activitile
zilnice, de exemplu, mbrcminte, textile, mobilier, aparatur, produse si
unelte de curenie, care nu sunt adaptate si nici proiectate special

e1151

Produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian

Echipament, produse si tehnologii, adaptate sau proiectate special, care
ajuta oamenii n viata cotidiana, de exemplu, dispozitive protetice si
ortopedice, proteze neurale (exemplu, dispozitive de stimulare functionala
care controleaza vezica urinara, intestinele, ritmul cardiac si respirator), si
unitati de control al mediului ambiental cu scopul de a facilita controlul
indivizilor asupra mediului n care locuiesc (scanere, sisteme de
telecomanda, sisteme de control al vocii, intrerupatoare temporizatoare).

e1158

Alte produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian, specificate

e1159
nespecificate

Alte produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian,

e120 Produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n

exterior
Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni n activiti de deplasare, n
interiorul si n exteriorul cldirilor, inclusiv cele adaptate sau special proiectate,
amplasate n, pe sau lng persoana care le foloseste.
Includ: produse si tehnologii de sprijin generale si auxiliare pentru mobilitate si
transport personal n interior si n exterior
e1200

Produse si tehnologii de sprijin generale pentru mobilitate si

transport personal n interior si n exterior
Echipamente si tehnologii n activiti de deplasare n interiorul si
exteriorul cldirilor, de exemplu vehicule motorizate si nemotorizate de
transport persoane pe uscat, pe ap si aeriene (exemplu, autobuze,
automobile, furgoane, alte vehiule cu traciune motorizat sau mijloace de
transport cu traciune animal), care nu sunt special adaptate sau
proiectate.

e1201

Produse si tehnologii de sprijin auxiliare pentru mobilitate si

transport personal n interior si n exterior
Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate, care
ajut persoanele s se deplaseze n interiorul si exteriorul cldirilor, de
exemplu, dispozitive de sprijin pentru mersul pe jos, automobile si
furgoane speciale, adaptri la vehicule, crucior cu rotile, scutere si
dispozitive care ajut persoanele s-si schimbe locul / poziia.

e1208

Alte produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n

interior si n exterior, specificate

164

e1209

e125

Alte produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n

interior si n exterior, nespecificate

Produse si tehnologii de comunicare

Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni n activitile de trimitere si
primire a informaiilor, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, amplasate n,
pe sau lng persoana care le foloseste.
Include: produse si dispozitive de comunicare generale si auxiliare de ajutor

e130

e1250

Produse si tehnologii generale de comunicare

Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni pentru trimitere si
primire de informaii, de exemplu, dispozitive optice si auditive, aparate
audio de nregistrare si redare, televizoare si echipament video,
dispozitive telefonice, sisteme de transmisie a sunetelor, dispozitive de
comunicare direct, care nu sunt adaptate sau special proiectate

e1251

Produse si tehnologii auxialiare de comunicare

Echipamente, produse si tehnologii, adaptate sau special proiectate, care
ajuta oamenii sa trimita si sa primeasca informatii, de exemplu,
dispozitive vizuale specializate, dispozitive electro-optice, dispozitive
specializate de scriere, desen sau pentru scris de mna, sisteme de
semnalizare si software si hardware special, implanturi auditive
(cochlear), aparate auditive, adaptoare auditive de modulare de frecventa,
proteze vocale, tablite de comunicare, ochelari si lentile de contact.

e1258

Alte produse si tehnologii de comunicare, specificate

e1259

Alte produse si tehnologii de comunicare, nespecificate

Produse si tehnologii pentru educaie

Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau
special proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine, experiene sau deprinderi.
Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru educaie
e1300

Produse si tehnologii generale pentru educaie

Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, care nu sunt
adaptate sau special proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine,
experiene sau deprinderi la orice nivel, de exemplu, cri, manuale,
jucrii educaionale, software si hardware.

e1301

Produse si tehnologii auxialiare pentru educaie

Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, adaptate si special
proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine, experiene sau
deprinderi, de exemplu tehnologie informaional specializat.

165

e135

e1308

Alte produse si tehnologii pentru educaie, specificate

e1309

Alte produse si tehnologii pentru educaie, nespecificate

Produse si tehnologii pentru locul de munc

Echipamente, produse si tehnologii utilizate pentru locul de munc pentru a facilita
activitile de lucru.
Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru locul de munc

e140

e1350

Produse si tehnologii generale pentru locul de munc

Echipamente, produse si tehnologii care nu sunt adaptate sau special
proiectate, utilizate pentru locul de munc pentru a facilita activitile de
lucru, de exemplu, unelte, masini si echipamente de birou.

e1351

Produse si tehnologii auxiliare pentru locul de munc

Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate pentru
locul de munca pentru a facilita activitatile de lucru, de exemplu, mese
reglabile, pupitre si dulapuri de fisiere; usi de acces intrare / iesire
telecomandate; hardware, software, accesorii si aparate de control al
mediului menite sa faciliteze ndeplinirea sarcinilor de lucru ale
individului si sa controleze mediul n care acesta lucreaza (exemplu,
scanere, sisteme de telecomanda, sisteme de control al vocii si
intrerupatoare temporizatoare)

e1358

Alte produse si tehnologii pentru locul de munc, specificate

e1359

Alte produse si tehnologii pentru locul de munc, nespecificate

Produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport

Echipamente, produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau special proiectate,
utilizate pentru efectuarea de si cresterea participarii la activitati culturale,
recreative si sportive.
Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru cultur, recreere si sport
e1400

Produse si tehnologii generale pentru cultur, recreere si sport

Echipamente, produse si tehnologii,care nu sunt adaptate sau special
proiectate, utilizate pentru efectuarea si cresterea participarii la activitati
culturale, recreative si sportive, de exemplu, jucarii, schiuri, mingii de
tenis si instrumente muzicale.

e1401

Produse si tehnologii auxiliare pentru cultur, recreere si sport

Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate
utilizate pentru pentru efectuarea si cresterea participarii la activitati
culturale, recreative si sportive, de exemplu, dispozitive de mobilitate

166

modificate pentru sport, adaptari pentru realizarea unor activitati muzicale

sau alte activitati artistice
e1408
e1409
nespecificate
e145

Alte produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport, specificate

Alte produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport,

Produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii

Produse si tehnologii unicat sau n producie de serie, inclusiv cele adaptate sau
special proiectate, care sunt oferite sau primite ca avnd o semnificaie simbolica n
contextul practicarii religiei sau spiritualitaii.

Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru practicarea religiei si

spiritualitaii
e1450
spiritualitaii

Produse si tehnologii generale pentru practicarea religiei si

Produse si tehnologii unicat sau n producie de serie, care nu sunt
adaptate special proiectate, care sunt oferite sau primite ca avnd o
semnificaie simbolica n contextul practicarii religiei sau spiritualitaii, de
exemplu cluburi spirituale, armindeni, articole de purtat pe cap, masti,
crucifixe, menorah, covorase de rugaciune.

e1451
spiritualitaii

Produse si tehnologii auxiliare pentru practicarea religiei si

Produse si tehnologii adaptate sau special proiectate, care sunt oferite sau
primite ca avnd o semnificaie simbolica n contextul practicarii religiei
sau spiritualitaii, de exemplu cari religioase n Braille, cari de tarot n
Braille, si protecii speciale pentru roile carucioarelor cu rotile pentru a
putea intra n temple sau biserici.

e1458
specificate

Alte produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii,

e1459

Alte produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii,

nespecificate

e150

Produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public

Produse si tehnologii care alcatuiesc pentru un individ mediul, interior si exterior,
construit de mna omului si care este destinat, proiectat si construit pentru uz
public, inclusiv cele adaptate si special proiectate.
Includ: produse si tehnologii de proiectare si construire a intrarilor si iesirilor,
facilitailor si traseelor.
e1500

Produse si tehnologii de proiectare si construcie pentru intrarile si

iesirile din cladirile de uz public.
Produse si tehnologii de intrare n si iesire din mediul construit de mna
omului, care este destinat, proiectat si construit pentru uz public, de

167

exemplu, proiectarea si construirea intrarilor si iesirilor n / din cladirile

de uz public (exemplu, instituii, magazine si teatre), cladiri publice,
rampe mobile si fixe, usi electrice, mnere si praguri de usi

e1501

e155

Produse si tehnologii de proiectare si construcie pentru asigurarea

accesului la f acilitaile din interiorul cladirilor de uz public
Produse si tehnologii referitoare la facilitatile interioare ca proiectare si
constructie pentru uz public, de exemplu, toalete, telefoane, lifturi sau
ascensoare, secvente de anunturi / avertizari sonore, rampe, termostate
(pentru reglarea temperaturii) si locuir accesibile n sali sau pe stadioane.

e1502

Produse si tehnologii de proiectare pentru identificarea traseului,

parcurgerea traseului si indicarea localizarii n cladirile de uz public
Produse si tehnologii de interior si de exterior, proiectate si construite
pentru uz public pentru a ajuta oamenii sa identifice traseul n interiorul si
n imediata apropiere a unei cladiri si sa localizeze locurile spre care
doresc sa mearga, de exemplu, panouri de semnalizare, n Braille sau
scrise, dimensiunile coridoarelor, suprafeele podelelor, chioscuri
accesibile si alte forme de indicaii.

e1508

Alte produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de

uz public, specificate

e1509

Alte produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de

uz public, nespecificate

Produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat

Produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate si special proiectate, care alcatuiesc
pentru un individ mediul, interior si exterior, construit de mna omului si care este
planificat, proiectat si construit pentru uz privat,
Includ: produse si tehnologii de constructie a intrarilor si iesirilor, facilitatilor si
traseelor
e1550

Produse si tehnologii de proiectare si constructie a intrarilor si

iesirilor cladirilor de uz privat
Produse si tehnologii de intrare n si iesire din mediul construit de mna
omului care este destinat, proiectat si construit pentru uz privat, de
exemplu, intrarile si iesirile n / din locuinte, rampe mobile si fixe, usi
electrice, mnere si praguri de usi

e1551

Produse si tehnologii de proiectare si constructie pentru a asigura

accesul la facilitatile unei cladiri de uz privat
Produse si facilitati referitoare la proiectarea si construirea interiorului
cladirilor de uz privat, de exemplu toaleta, telefoanele, anunturi /

168

avertizari sonore, dulapuri de bucatarie, aparatura electrocasnica, comenzi

electronice din locuinta.

e160

e1552

Produse si tehnologii de identificare a traseului, parcurgere a

traseului si indicare a locurilor din cladirile de uz privat
Produse si tehnologii, de interior si exterior, proiectate si construite pentru
deplasare ntr-o cladire de uz privat, pentru a-i ajuta pe oameni sa
identifice traseul n interiorul si n imediata apropiere a cladirii si sa
localizeze locul unde doresc sa ajunga, de exemplu panouri de
semnalizare, n Braille sau scrise, dimensiunile coridoarelor si suprafetele
podelei

e1558

Alte produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de

uz privat, specificate

e1559

Alte produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de

uz privat, nespecificate

Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor

Produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, referitoare la
suprafetele de teren, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin
implementarea politicilor de exploatare (sistematizare) a terenurilor, proiectarea,
planificarea si amenajarea spatiului.
Includ: produse si tehnologii referitoare la suprafetele de teren care sunt
sistematizate prin implementarea politicilor de exploatare a terenurilor, ca de
exemplu, zonele rurale, zonele suburbane, zonele urbane, parcurile, zonele de
conservare si rezervatiile naturale
e1600

Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor din mediul rural

Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele rurale, deoarece
acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea
politicilor de exploatare / sistematizare a terenurilor din mediul rural,
proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu, terenuri
agricole, drumuri de acces si semnalizarea prin panouri corespunzatoare.

e1601

Produse si tehnologii de dezvoltarea a terenurilor din zone

suburbane
Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele suburbare,
deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin
implementarea politicilor de sistematizare a terenurilor din zonele
suburbane, proiectarea, planificarea si dezvoltarea spatiului, de exemplu,
taieturi la nivelul bordurilor, trotuare, semnalizare prin panouri si
ilumiarea strazilor.

169

e165

e1602

Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor din zonele urbane

Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele urbare, deoarece
acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea
politicilor de sistematizare a terenurilor din zonele urbane, proiectarea,
planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu, taieturi la nivelul
bordurilor, rampe, semnalizare prin panouri si iluminatul strazilor.

e1603

Produse si tehnologii de amenajare a parcurilor, zonelor de

conservare si rezervatiilor naturale
Produse si tehnologii referitoare la terenurile care constituie parcuri, zone
de conservare sau rezervatii naturale, deoarece acestea afecteaza mediul
exterior al unui individ prin politicile de sistematizare a terenurilor si prin
proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu prin
marcarea corespunzatoare a zonei parcurilor sau rezervatiilor naturale.

e1608

Alte produse si tehnologii de amenajare a terenurilor, specificate

e1609

Alte produse si tehnologii de amenajare a terenurilor, nespecificate

Bunuri
Produse sau obiecte pentru schimburi economice, de exemplu bani, bunuri,
proprietati si alte obiecte de valoare pe care le detine un individ sau asupra carora
are drept de folosinta.
Includ: produse si bunuri corporale si necorporale, active financiare
e1650

Bunuri financiare
Produse, ca banii si alte instrumente financiare care servesc ca agent de
schimb pentru munca prestata, bunuri de capital si servicii.

e1651

Bunuri tangibile
Produse sau obiecte, de exemplu, case si teren, mbracaminte, alimente si
articole tehnice, care servesc ca agent de schimb pentru munca prestata,
bunuri de capital si servicii.

e1652

Bunuri intangibile
Produse ca proprietatea intelectuala, cunostintele si deprinderile care
servesc ca agent de schimb pentru munca prestata, bunuri de capital si
servicii.

e1658

Alte bunuri, specificate

e1659

Alte bunuri, nespecificate

e198

Alte produse si tehnologii, specificate

e199

Alte produse si tehnologii, nespecificate

170

Capitolul 2
MEDIUL NATURAL SI SCHIMBARILE FACUTE DE OM
ASUPRA MEDIULUI
Acest capitol se ocupa de elementele, animate si neanimate, ale mediului natural sau fizic,
si la componentele acestui mediu care sunt modificate de oameni, precum si caracteristicile
populatiei umane din respectivul mediu.
e210

Geografia fizica
Trasaturi ale formei uscatului si a acumularilor de apa
Include: trasaturi ale geografiei cuprinse n orografie (relief, calitatea si
extinderea si forma uscatului, inclusiv altitudinea) si n hidrografie (acumulari de
apa ca lacuri, ruri, mari)

e215

e2100

Formele uscatului
Trasaturi ale formelor uscatului, de exemplu munti, dealuri, vai si cmpii.

e2101

Acumulari de apa
Trasaturi ale acumularilor de apa, de exemplu lacuri, baraje, ruri si
pruri

e2108

Geografia fizica, altele specificate

e2109

Geografia fizica, nespecificate

Populatia
Grupuri de oameni care traiesc ntr-un mediu dat si care mpartasesc acelasi model
de adaptare la mediu.
Include: schimbarile demografice; densitatea populatiei
e2150

Schimbari demografice
\Schimbari care apar n cadrul unui grup de oameni, de exemplu structura
si variatia numarului total al indivizilor ntr-un teritoriu, determinate prin
nastere, moarte, mbatrnirea populatiei si migrare.

e2151

Densitatea populatiei
Numarul de oameni pe unitatea teritoriala, inclusiv trasaturi ca de
exemplu densitate ridicata sau scazuta.

171

e220

e2158

Populatia, altele specificate

e2159

Populatia, nespecificate

Flora si fauna
Plante si animale.
Exclud: animalele domestice (e350); populatia (e215)
e2200

e2201

Plante
Orice varietate de organisme pluricelulare, fotosintetice, eucariote din
regnul Vegetal care se caracterizeaza prin producerea de embrioni care
contin cloroplast, cu peretii celulelor din celuloza si care nu dispun de
capacitate locomotorie, de exemplu, arbori, flori, arbusti si vita.
Animale
Organisme pluricelulare din regnul Animal, care se deosebesc de plante
prin caracteristici tipice, de exemplu, capacitate locomotorie, metabolism
care nu este pe baza de fotosinteza, raspuns puternic la stimuli, dezvoltare
limitata si structura corporala fixa, de exemplu animale salbatice sau
domestice, reptile, pasari, pesti si mamifere.
Exclude: bunuri (e165); animale domestice (e350)

e225

e2208

Fauna si flora, altele specificate

e2209

Fauna si flora, nespecificate

Clima
Particularitati si evenimente meteorologice, de exemplu vremea
Include: temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica, precipitatii, vntul si
variatiile n functie de anotimp
e2250

Temperatura
Gradul de caldura sau de frig, de exemplu temperatura scazuta si ridicata,
temperatura normala sau extrema.

e2251

Umiditatea
Nivelul de umiditate al aerului, de exemplu, umiditate ridicata sau
scazuta.

e2252

Presiune atmosferica
Presiunea aerului atmosferic, de exemplu presiunea n functie de naltimea
peste nivelul marii sau conditiile meteorologice.

e2253

Precipitatiile
Cadere de umiditate, de exemplu ploaie, roua, zapada, lapovita si
grindina.

e2254

Vntul

172

Cantitati de aer n miscare naturala, mai mult sau mai putin rapida, de
exemplu, briza, furtuna sau vijelie.
e2255

Variatiile n functie de anotimp

Schimbari naturale, regulate si predictibile de la un anotimp la altul, de
exemplu vara, toamna, iarna si primavara.

e2258

Clima, altele specificate

e2259

Clima, nespecificate

e230

Evenimente naturale
Schimbari geografice si atmosferice care determina discontinuitati n mediul fizic al
individului, care apar regulat sau neregulat, de exemplu, cutremure si conditii
meteorologice severe sau violente, ex. tornade, uragane, taifunuri, inundatii,
incendii forestiere si furtuni de zapada.

e235

Evenimente cauzate de om
Modificari sau tulburari ale mediului natural, cauzate de oameni, care pot avea ca
rezultat crearea de discontinuitati n viata cotidiana a oamenilor, inclusiv
evenimente sau conditii legate de conflicte si razboaie, de exemplu, stramutarea
oamenilor, distrugerea infrastructurii sociale, a locuintelor si terenurilor, dezastre
ecologice, poluarea aerului, apei sau solului. (ex. deversari de substante toxice).

e240

Lumina
Radiatie electromagnetica prin care obiectele devin vizibile, fie lumina solara sau
iluminat artificial, (ex. lumnari, lampi cu parafina sau petrol, foc, electricitate), si
care poate oferi informatii utile sau deformate despre lume.
Include: intensitatea luminii; calitatea luminii; contraste de culoare

e245

e2400

Intensitatea luminii
Nivelul sau cantitatea de energie pe care o emite fie o sursa naturala (ex.
soarele) sau o sursa artificiala de lumina

e2401

Calitatea luminii
Natura luminii de a fi furnizata si contrastele de culoare aferente generate
n cmpul vizual, si care poate oferi informatii utile despre lumea din jur
(ex. informatii vizuale despre prezenta unor scari sau usi) sau informatii
deformate (ex. prea multe imagini vizuale)

e2408

Lumina, altele specificate

e2409

Lumina, nespecificate

Schimbari legate de timp

Schimbare naturala, regulata sau predictibila n timp.
Includ: ciclul zi / noapte si ciclul lunilor anului

173

e250

e2450

Ciclul zi / noapte
Schimbari naturale, regulate si predictibile de la zi la noapte si din nou la
zi, de exemplu, ziua, noaptea, zorile si amurgul.

e2451

Ciclul lunilor anului

Schimbari naturale, regulate si predictibile ale pozitiei lunii fata de
pamnt.

e2458

Alte schimbari legate de timp, specificate

e2459

Alte schimbari legate de timp, nespecificate

Sunetul
Un fenomen care este sau poate fi auzit, de exemplu, izbitura, clopotel / sonerie,
lovitura surda, cntat, fluierat, tipat sau bzit, la orice intensitate, timbtu sau ton si
care poate oferi informatii utile sau deformate despre lumea din jur.
Include: intensitatea sunetului; calitatea sunetului

e255

e2500

Intensitatea sunetului
Nivelul sau volumul fenomenului auditiv determinat de cantitatea de
energie generata, n care nivelele ridicate de energie sunt percepute ca
sunete intense iar nivelele scazute de energie sunt percepute ca sunete
slabe.

e2501

Calitatea sunetului
Natura sunetului ca fiind determinata de lungimea de unda si de forma
undei sunetului si care este perceput ca timbru si ton, de exemplu
discordanta si melodicitate si care poate oferi informatii utile (de exemplu,
sunetul latratului unui cine sau mieunatul unei pisici) sau deformate (de
exemplu, zgomot de fond) despre lumea din jur.

e2508

Sunet, alte specificate

e2509

Sunet, nespecificate

Vibratii
Miscarea regulata sau neregulata, nainte si napoi, a unui obiect sau a unui individ
cauzata de o tulburare fizica, ca de exemplu, scuturare, tremurare, miscari rapide
ale lucrurilor, cladirilor sau oamenilor cauzate de echipamente mari sau mici,
aeronave si explozii.
Exclud: evenimente naturale (e230), de exemplu, vibratii sau zdruncinaturi ale
pamntului cauzate de seisme

e260

Calitatea aerului
Caracteristici ale atmosferei (din afara cladirilor) sau a zonelor nchise de aer (din
interiorul cladirilor), si are pot furniza informatii utile sau deformate despre lumea
din jur.

174

Include: calitatea aerului din interior si exterior

e2600

e2601

Calitatea aerului din interior

Natura aerului din interiorul cladirilor sau a zonelor nchise, determinat
prin miros, fum, umiditate, aer conditionat (calitate controlata a aerului)
sau calitate necontrolata a aerului, si care poate furniza informatii utile
(ex., miros de scurgeri de gaze) sau deformate (ex. miros de parfum)
despre lumea din jur
Calitatea aerului din exterior
Natura aerului din afara cladirilor sau zonelor nchise, ca fiind determinata
prin miros, fum, umiditate, nivelul de ozon, si alte trasaturi ale atmosferei,
si care poate furniza informatii utile (ex. miros de ploaie) sau deformate
( ex. mirosuri toxice) despre lumea din jur.

e2608

Calitatea aerului, altele specificate

e2609

Calitatea aerului, nespecificate

e298

Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator,

altele specificate

e299

Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator,

altele specificate, nespecificate

175

Capitolul 3
SPRIJIN SI RELATII
Acest capitol se ocupa de oameni sau animale care ofera sprijin practic fizic sau emotional,
dezvoltare, protectie, asistenta si n relatiile cu alte persoane, n locuinta acestora, la locul
de munca, la scoala sau la joaca sau n alte secvente ale activitatilor lor cotidiene. Capitolul
nu cuprinde atitudinile persoanei sau oamenilor care ofera sprijinul. Factorul ambiental
descris nu este persoana sau animal, ci cantitatea de sprijin fizic si emotional pe care
persoanele sau animalele l ofera.
e310

Familia imediata
Indivizi care au o legatura prin nastere, casatorie sau prin alte relatii recunoscute de
cultura ca fiind familie imediata, de exemplu soti / sotii, parteneri, parinti, frati si
surori, copii, parinti sociali, parinti adoptivi si bunici.

e315

Familia largita
Indivizi care au o legatura prin familie sau casatorie sau prin alte relatii recunoscute
de cultura ca fiind familie largita, de exemplu, matusi, unchi, nepoti si nepoate.
Exclude: familia imediata (e310)

e320

Prieteni
Indivizi care sunt apropiati si participanti permanenti ntr-o relatie caracterizata prin
ncredere si sprijin reciproc

e325

Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii

Indivizi care se cunosc unii pe altii ca fiind cunostinte, colegi, vecini si membri ai
comunitatii, n situatii de munc, la scoala, n activitati recreative, si n alte aspecte
de viata si care mpartasesc trasaturi demografice ca vrsta, sexul, religia, credinta
sau etnia sau care urmaresc interese comune.
Exclud: asociatii si servicii ale institutiilor (e5550)

e330

Persoane cu functii de conducere

Indivizi care au responsabilitati de luare de decizii pentru ceilalti si care au influnta
sau putere sociala definite pe baza rolului social, economic, cultural sau religios pe
care l au n societate, de exemplu profesori, angajatori, supervizori, lideri religiosi,
persoane care nlocuiesc pe cei ce iau decizii, tutori sau mandatari.

e335

Persoane n functii de subordonare

176

Indivizi a caror viata cotidiana este influentata de persoane cu functii de conducere

la locul de munca, la scoala sau n alte institutii, de exemplu elevi / studenti,
muncitori si membri ai grupurilor religioase.
Exclud: familia imediata (e310)

e340

nsotitori si asistenti personali

Indivizi care asigura serviciile necesare de sprijin pentru indivizi n activitatile
curente ale acestora si pentru mentinerea performantelor la locul de munca, n
educatie sau n alte situatii de viata, servicii asigurate fie din fonsuri de stat sau
private, sau n alt mod pe baza de voluntariat, de exemplu, furnizorii de sprijin
pentru activitati casnice, nsotitori personali, persoane de sprijin pentru transport,
ajutor platit, bone si alti indivizi care funtioneaza ca persoane de ngrijire primara.
Exclud: familia imediata, (e310); familia largita (e315); prietenii (e320); servicii
generale de sprijin social (e5750); servicii din domeniul sanatatii (e355)

e345

Persoanele necunoscute
Indivizi care nu se cunosc si nu sunt nrudite, sau care nu au stabilit nca o relatie
sau o asociatie, inclusiv persoane necunoscute individului dar care traiesc o situatie
de viata mpreuna cu acestea, de exemplu, profesori suplinitori, colegi de munca
sau persoane care se ocupa de de ngrijirea altor persoane.

e350

Animale domestice
Animale care asigura sprijin fizic, emotional, sau psihologic, de exemplu aminale
de casa (cini, pisici, pasari, pesti, etc.) si animale care ajuta la deplasarea sau
transportul persoanelor.
Exclude: animalele (e2201); bunurile (e165)

e355

Profesionisti n domeniul sanatatii

Toti furnizorii de servicii care lucreaza n cadrul sistemului de sanatate, de
exemplu, medici, asistente, fizioterapeuti, terapeuti ocupationali, logopezi,
audiologi, lucratori medicali-sociali ortotist-prostetists,
Exclude: alti profesionisti (e360)

e360

Alti profesionisti
Toti furnizorii de servicii care lucreaza n afara sistemului de sanatate, inclusiv
avocati, lucratori sociali, profesori, arhitecti si designeri (proiectanti)
Exclude: profesionisti n domeniul sanatatii (e355)

e398

Sprijin si relatii, altele specificate

e399

Sprijin si relatii, nespecificate

177

Capitolul 4
ATITUDINI
Acest capitol se ocup de atitudinile care sunt consecinele observabile ale obiceiurilor,
practicilor, ideologiilor, valorilor, normelor, credinelor factuale i religioase. Aceste
atitudini influeneaz comportamentul individual i viaa social la toate nivelele, de la
relaiile interpersonale i asociaiile comunitare pn la structurile politice, economice i
legale; de exemplu, atitudini individuale sau ale societii despre credibilitatea i valoarea
persoanei ca fiin uman care poate motiva practici pozitive, onorifice sau practici
negative i discriminatorii (ex. stigmatizarea, stereotipia i marginalizarea sau neglijarea
unei persoane.
Atitudinile clasificate sunt cele ale oamenilor din afara persoanei a crei situaie este
descris. Ele nu aparin persoanelor nsei.
Atitudinile individuale sunt grupate n categorii n funcie de tipul relaiilor listate
Capitolul 3, Factorii de mediu. Valorile i credinele nu sunt codificate separat de atitudini
deoarece se presupune c acestea sunt forele de aciune din spatele atitudinilor.
e410

Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate

Opinii i credine generale sau specifice ale membrilor familiei imediate despre
persoan sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care
influeneaz comportamentul i aciunile individuale.

e415

Atitudini individuale ale membrilor familiei largite

Opinii i credine generale sau specifice ale membrilor familiei largite despre
persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care
influeneaza comportamentul i aciunile individuale.

e420

Atitudini individuale ale prietenilor

Opinii i credine generale sau specifice ale prietenilor despre persoana sau despre
alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza
comportamentul i aciunile individuale.

e425

Atitudini individuale ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor

comunitaii
Opinii i credine generale sau specifice ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i
membrilor comunitaii despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale,
politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale.

e430

Atitudini individuale ale persoanelor n funcii de conducere

178

Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor n funcii de conducere

despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i
economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale.
e435

Atitudini individuale ale persoanelor n funcii subordonate

Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor n funcii subordonate
despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i
economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale.

e440

Atitudini individuale ale ngrijitorilor si asitentilor personali

Opinii si credinte generale sau specifice ale ngrijitorilor si asistentilor personali
despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice si
economice), care influenteaza comportamentul si actiunile individuale

e345

Atitudini individuale ale persoanelor necunoscute

Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor necunoscute despre
persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care
influeneaza comportamentul i aciunile individuale

e450

Atitudini individuale ale profesionitilor din domeniul sanataii

Opinii i credine generale sau specifice ale specialitilor din domeniul sanataii
despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i
economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale.

e455

Atitudini individuale ale profesionitilor din domenii conexe sanataii

Opinii i credine generale sau specifice ale profesionitilor din domenii conexe
sanataii despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i
economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale

e460

Atitudini ale societaii

Opinii sau credine pe care le au n general oamenii unei culturi, societai, unui
grup subcultural sau unui alt grup faa de un alt grup social, faa de ali indivizi sau
faa de alte aspecte politice, economice i sociale, care influeneaza
comportamentul i aciunile grupului sau individului.

e465

Norme, practici i ideologii sociale

Obiceiuri, practici, reguli si sisteme abstracte de valori si credinte normative (ex.
ideologii, concepte normative universale si filozofii morale) care se formeaza n
contextul social si care afecteaza sau genereaza practicile si comportamentele
societatii sau ale individului, de exemplu, norme sociale de comportament moral si
religious sau de eticheta; doctrine religioase si norme si practici care rezulta din
acestea; norme care guverneaza ritualuri sau ntruniri sociale.

e498

Alte atitudini, specificate

e499

Alte atitudini, nespecificate

179

Capitolul 5
SERVICII, SISTEME SI POLITICI
Prezentul capitol se ocup de:
1. Servicii care furnizeaz beneficii, programe i funcionri structurate, n diverse sectoare
ale sociatii, concepute pentru a respecta nevoile indivizilor. (n servicii sunt incluse i
persoanele care furnizeaz aceste servicii). Serviciile pot fi publice, private sau voluntare,
i pot fi stabilite la nivel local, de comunitate, regional, de stat, de provincie, naional sau
internaional de indivizi, asociaii, oeganizaii, agenii sau guverne. Bunurile furnizate de
aceste servicii pot fi generale, adaptate i special proiectate.
2. Sistemele care sunt mecanisme de control administrativ i organizatoric, i care sunt
stabilite de guverne la nivel local, regional, naional i internaional, sau de alte autoriti
recunoscute. Aceste sisteme sunt concepute s organizeze, s controleze i s monitorizeze
serviciile care furnizeaz beneficii, programe i funcionri structurate n diverse sectoare
ale societii.
3. Politicile constituite prin reguli, reglementri, convenii i standarde stabilite de guverne
la nivel local, regional, naional i internaional, sau de autoriti recunoscute. Politicile
guverneaz i reglementeaz sistemele care organizeaz, controleaz i monitorizeaz
serviciile, programele i funcionrile structurate din diverse sectoare ale societi.
e510

Servicii, sisteme and politici pentru producerea de bunuri de consum

Servicii, sisteme i politici care guverneaz i furnizeaz cele necesare pentru a
produce obiecte i produse, consumate sau utilizate de oameni.
e5100

Servicii pentru producerea de bunuri de consum

Servicii i programe pentru a colecta, crea, produce i fabrica bunuri i
produse de consum, de exemplu, pentru produse i tehnologii folosite
pentru mobilitate, comunicare, educaie, transport, angajare n munc sau
treburi gospodreti, inclusiv pe cei care furnizeaz aceste servcii.
Exclud: educaia i serviciile de formare (e5850); servicii de comunicare
(e5350); Capitolul 1:

e5101

Produse i tehnologii
Sisteme pentru producerea bunurilor de consum
Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu
organizatii regionale, nationale si internationale care stabilesc standardele
(ex. Organizatia Internationala de Standardizare) si organisme de

180

consumatori, care guverneaza colectarea, crearea, producerea si fabricarea

de produse si bunuri de consum.

e515

e5102

Polici de producerea a bunurilor de consum

Legislatia, reglementarile si standardele de colectare, creare, producere si
fabricare a bunurilor si produselor de consum, de exemplu reglementari
referitoare la produse alimentare si medicamente.

e5108

Alte servicii, sisteme si politici de producere a bunurilor de consum,

specificate

e5109

Alte servicii, sisteme si politici de producere a bunurilor de consum,

nespecificate

Servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructii

Servicii, sisteme si politici de proiectare si construire a cladirilor, publice si private
Exclud: servicii de planificare a spatiilor deschise, sisteme si politici (e520)

e520

e5150

Servicii de arhitectura si constructie

Servicii si programe pentru proiectarea, construirea si ntretinerea
cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si publice, de exemplu,
construirea de locuinte, operationalizarea principiilor de proiectare, coduri
de constructie, reglementari si standarde, inclusiv cei care furnizeaza
aceste servicii.

e5151

Sisteme de arhitectura si constructie

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
planificarea, proiectarea, construirea si ntretinerea cladirilor rezidentiale,
comerciale, industriale si publice, de exemplu pentru implementarea si
monitorizarea codurilor de constructii, standardelor de constructii, si a
standardelor de securitate a vietii si protectie contra incendiilor.

e5152

Politici de arhitectura si constructie

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza planificarea,
proiectarea, construirea si ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale,
industriale si publice, de exemplu politicile codurilor de constructii,
standardelor de constructii, si a standardelor de securitate a vietii si
protectie contra incendiilor

e5158

Alte servicii de arhitectura si constructie, specificate

e5159

Alte servicii de arhitectura si constructie, nespecificate

Servicii, sisteme si politici pentru spatii deschise

Servicii, sisteme si politici de planificare, proiectare, dezvoltare / amenajare si
ntretinere a spatiilor publice (ex. parcuri, paduri, tarmuri, mlastini) si a spatiilor
private din zonele rurale, suburbane si urbane.
Exclud: servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructie (e515)

181

e5200

e5201

e525

Servicii de planificare a spatiului deschis

Servicii si programe care au ca scop planificarea, crearea si ntretinerea
spatiilor urbane, suburbane, rurale, recreationale, de conservare si
ambientale, a spatiilor de ntrunire si comerciale din aer liber, (piete
publice, piete de legume si fructe) si a rutelor pietonale si vehiculelor de
transport n scopul n care au fost create, inclusiv pe cei care furnizeaza
aceste servicii
Exclud: produse de proiectare si constructie de uz public (e150) si privat
(e155); produse de amenajare teritoriala (e160)
Sisteme de planificare a spatiilor deschise
Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu pentru
implementarea legilor de planificare locala, regionala sau nationala,
codurilor de proiectare, politici de patrimoniu sau conservare, si politici
de planificare a mediului, care guverneaza planificarea, proiectarea,
amenajarea si ntretinerea spatiilor deschise, inclusiv spatiile rurale,
suburbane si urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile
naturale.

e5202

Politici de planificare a spatiilor deschise

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza planificarea,
proiectarea, amenajarea si ntretinerea spatiilor deschise, inclusiv spatiile
rurale, suburbane si urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile
naturale, de exemplu, legile de planificare locala, regionala sau nationala,
coduri de proiectare, politici de patrimoniu sau conservare si planificare a
mediului.

e5208

Alte servicii, sisteme si politici de planificare a spatiului deschis,

specificate

e5209

Alte servicii, sisteme si politici de planificare a spatiului deschis,

nespecificate

Servicii, sisteme si politici de locuinte

Servicii, sisteme si politici pentru asigurarea de adapost, spatii de locuit sau cazare
pentru oameni.
e5250

Servicii de locuinte
Servicii si programe care au ca scop amplasarea, oferirea si ntretinerea
locuintelor sau adaposturilor pentru persoane pentru a locui, de exemplu,
agentii imobiliare, organizatii de (constructii de) locuinte, adaposturi
pentru cei lipsiti de locuinta, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii

e5251

Sisteme de locuinte
Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
locuintele si adaposturile pentru persoane, de exemplu, sisteme de
implementare si monitorizare a politicilor de locuinte.

e5252

Politici de locuinte

182

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza locuintele si

adaposturile pentru persoane, de exemplu, stabilirea eligibilitatii pentru
locuinte sau adaposturi, politici care privesc implicarea guvernamentala n
dezvoltarea (amenajarea) si ntretinerea locuintelor si politici care privesc
cum si unde este amenajata o locuinta.

e530

e5258

Alte servicii, sisteme si politici de locuinta, specificate

e5259

Alte servicii, sisteme si politici de locuinta, nespecificate

Servicii, sisteme si politici pentru utilitati

Servicii, sisteme si politici pentru utilitatile publice, de exemplu, apa, combustibil,
electricitate, igienizare, transport public si servicii esentiale
Exclud: servicii, sisteme si politici de protectie civila (e545)

e535

e5300

Servicii pentru utilitati

Servicii si programe prin care se furnizeaza ntregii populatii energia
principala (ex. combustibil si electricitate), igienizare, apa si alte servicii
principale (ex. servicii de reparatii de urgenta) pentru consumatori,
locatari si agenti comerciali, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e5301

Sisteme pentru utilitati

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
furnizarea de servicii pentru utilitati, de exemplu, comisii de sanatate si
siguranta si consilii ale consumatorilor.

e5302

Politici pentru utilitati

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de
utilitati, de exemplu standarde de sanatate si siguranta care guverneaza
livrarea si alimentarea cu apa si combustibil, practicile de igienizare n
comunitati si politici pentru alte servicii principale si livrari n perioade de
criza si calamitati naturale.

e5308

Alte servicii, sisteme si politici pentru utilitati, specificate

e5309

Alte servicii, sisteme si politici pentru utilitati, nespecificate

Servicii, sisteme i politici de comunicaii

Servicii, sisteme i politici pentru transmiterea i schimbul de informaii.
e5350

Servicii de comunicatii
Servicii si programe care au ca scop transmiterea de informatii printr-o
varietate de metode, de exemplu, telefon, fax, posta aeriana si terestra,
posta electronica si alte sisteme informatice (ex. relee telefonice, telex,
teletext si servicii de internet)

183

e540

e5351

Sisteme de comunicatii
Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu,
autoritati de reglementare a telecomunicatiilor si alte organisme similare,
care guverneaza transmiterea de informatii printr-o varietate de metode,
inclusiv telefon, fax, posta aeriana si terestra, posta electronica si alte
sisteme informatice.

e5352

Politici de comunicatii
Legislatie, reglementari, si standarde care guverneaza transmiterea de
informatii printr-o varietate de metode inclusiv telefon, fax, posta, posta
electronica si alte sisteme informatice, de exemplu criterii de eligibilitate
pentru servicii de comunicatii, cerinte pentru a avea o adresa postala si
standardele de asigurare a telecomunicatiilor.

e5358

Alte servicii, sisteme si politici de comunicatii, specificate

e5359

Alte servicii, sisteme si politici de comunicatii, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de transport

Servicii, sisteme si politici pentru a permite oamenilor si bunurilor de a se deplasa
sau a fi deplasate dintr-un loc n altul.
e5400

Servicii de transport
Servicii si programe care au ca scop deplasarea persoanelor sau bunurilor
pe drumuri, poteci, cale ferata, aer sau apa, cu transport public sau privat,
inclusiv cei care furnizezaza aceste servicii
Exclude: produse pentru mobilitatea si transportul personal (e115)

e5401

Sisteme de transport
Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
deplasarea persoanelor sau a bunurilor pe drumuri, poteci, cale ferata, aer
sau apa, de exemplu, sisteme de stabilire a eligibilitatii pentru
functionarea vehiculelor si implementarea si monitorizarea standardelor
de sanatate si siguranta aferente utilizarii diferitelor tipuri de transport..
Exclud: servicii, politici si sisteme de asigurare sociala (e570)

e545

e5402

Politici de transport
Legislatie, regulamente si standarde care guverneaza deplasarea
persoanelor sau bunurilor pe drumuri, poteci, cale ferata, aer sau apa, de
exemplu legile si politicile de planificare a transportului, politici de
punere la dispozitie a si de acces la transportul public.

e5408

Alte servicii, sisteme si politici de transport, specificate

e5409

Alte servicii, sisteme si politici de transport, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de protectie civila

Servici, sisteme si politici care au ca scop protejarea oamenilor si a proprietatii.

184

Exclud: serviciile, sistemele si politicile pentru utilitati (e530)

e550

e5450

Servicii de protectie civila

Servicii si programe organizate de comunitate si care au ca scop
protejarea oamenilor si a proprietatii, de exemplu, pompierii, politia,
serviciile de urgenta si ambulanta, inclusiv cei care furnizeaza aceste
servicii.

e5451

Sisteme de protectie civila

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
protejarea oamenilor si a proprietatii, de exemplu, sistemele prin care sunt
organizate interventiile pompierilor, politiei a serviciilor de urgenta si
ambulanta.

e5452

Politici de protectie civila

Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza protejarea
oamenilor si a proprietatii, de exemplu politici de furnizare a serviciilor
pompierilor, politiei, serviciilor de urgenta si ambulanta.

e5458

Alte servicii, sisteme si politici de protectie civila, specificate

e5459

Alte servicii, sisteme si politici de protectie civila, nespecificate

Servicii, sisteme si politici legale (juridice)

Servicii, sisteme si politici care privesc legislatia si alte legi ale unei tari.
e5500

Servicii legale (juridice)

Servicii si programe care au ca scop exercitarea autoritatii statului,
conform definirii acesteia n lege, de exemplu, tribunale si alte agentii de
audiere si solutionare a litigiilor civile si proceselor penale, reprezentare
prin avocati, servicii notariale, medieri, arbitraj si facilitati de corectie sau
penale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e5501

Sisteme legale (juridice)

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
administratia justitiei, de exemplu sisteme de de implementare si
monitorizare a regulamentelor formale (ex. legi, reglementari, legi
vamale, legi religioase, conventii si drept international).

e5502

Politici legale (juridice)

Legislatie, regelementari si standarde, de exemplu, legi, legi vamale, legi
religioase, conventii si drept international care guverneaza administratia
justitiei.

e5508

Alte servicii, sisteme si politici legale (juridice), specificate

185

e5509
e555

e560

Alte servicii, sisteme si politici legale (juridice), nespecificate

Servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii

Servicii, sisteme si politici care se refera la grupuri de oameni care se asociaza pe
baza unor interese comune, non-comerciale, care deseori iau forma unei structuri cu
membri asociati.

e5550

Servicii de asociatii si organizatii

Servicii si programe furnizate de oameni care se asociaza pe baza unor
ineterese comune, non-comerciale cu alti oameni care au aceleasi interese,
si unde furnizarea de astfel de servicii poate avea legatura cu calitatea de
membru, de exemplu, asociatii si organizatii care furnizeaza servicii de
recreere si petrecerea timpului liber, sportive, culturale, religioase si de
ajutor reciproc.

e5551

Sisteme de asociaii i organizaii

Mecanisme de control administrativ i monitorizare care guverneaz
relaiile i activitile dintre oamenii care se asociaz pe baza unor interese
comune, non-comerciale i nfiinarea i funcionarea asociaiilor i
organizaiilor, de exemplu organizaii de ajutor reciproc, organizaii pentru
recreere i petrecere a timpului liber, asociaii culturale i religioase i
organizaii non-profit.

e5553

Politici de asociatii si organizatii

Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza relatiile si
activitatile dintre oamenii care se asociaza pe baza unor interese comune,
non-comerciale si nfiintarea si functionarea asociatiilor si organizatiilor,
de exemplu, poitici care guverneaza nfiintarea si funtionarea asociatiilor
si organizatiilor, inclusiv organizatiile de ajutor reciproc, organizatii
pentru recreere si petrecere a timpului liber, asociatii culturale si religioase
si organizatii non-profit.

e5558

Alte servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii specificate

e5559

Alte servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii nespecificate

Servicii, sisteme si politici pentru media

Servicii, sisteme si politici pentru realizarea comunicarii de masa prin radio,
televiziune, ziare si internet.
e5600

Servicii media
Servicii si programe care au ca scop realizarea comunicarii de masa, de
exemplu, radio, televiziune, servicii de comunicare cu circuit nchis,
reportaje de presa, ziare, servicii n Braille si comunicare n masa pe baza

186

de tehnologii informatice (world wide web, internet), inclusiv cei care

furnizeaza aceste servicii.
Exclude : servicii de comunicatii (e5350)

e5601

Sisteme media
Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
furnizarea de stiri si informatii catre publicul larg, de exemplu, standarde
care guverneaza continutul, distribuirea, diseminarea, accesul si metodele
de comunicare prin radio, televiziune, reportaje prin presa, ziare si prin
tehnologii de comunicare informatice (world wide web, internet).
Includ: cerintele necesae realizarii unui circuit de televiziune nchis,
versiuni n Braille ale ziarelor si altor publicatii, si transmisiuni radio
prin teletext
Exclude: sisteme de comunicatie (e5351)

e5602

Politici media
Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de stiri si
informatii catre publicul larg, de exemplu politici care guverneaza
continutul, distributia, diseminarea, acessul si metodele de comunicare
prin radio, televizoune, reportaje de presa, ziare si tehnologii de
comunicare informationale (world wide web, internet).
Exclud: Politici de comunicatie (e5352)

e565

e5608

Alte servicii, sisteme si politici pentru media, specificate

e5609

Alte servicii, sisteme si politici pentru media, nespecificate

Servicii, sisteme si politici economice

Servicii si sisteme aferente ntregului sistem de producere, distribuire, consum si
utilizare a bunurilor si serviciilor.
Exclud: servicii, sisteme si politici de asigurari sociale sociale (e570)
e5650

Servicii economice
Servicii si programe care au ca scop ansamblul producerii, distribuirii,
consumului si utilizarii bunurilor si serviciilor, de exemplu, sectorul
comercial privat, (ex. activitati comerciale, corporatii, societati mixte
economice), sectorul public (ex. servicii publice, comerciale, de exemplu,

187

cooperative si ntreprinderi), institutii financiare (ex. banci si servicii de

asigurari), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii
Exclud: serviciile utilitatile publice (e5300 ); serviciile de munca si
angajare (e5900)

e5651

Sisteme economice
Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
producerea, distribuirea, consumul si utilizarea de bunuri si servicii, de
exemplu, sisteme de implementare si monitorizare a politicilor
economice.
Exclud: sistemele pentru utilitatile publice (e5301); sistemele de munca
si angajare n munca (e5901)

e5652

Politici economice
Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza producerea,
distribuirea, consumul si utilizarea bunurilor si serviciilor, de exemplu,
doctrinele economice adoptate si implementate de guverne
Exclud: politicile pentru utilitatile publice (e5302); politicile de munca si
angajare n munca (e5902)

e570

e5658

Alte servicii, sisteme si politici economice, specificate

e5659

Alte servicii, sisteme si politici economice, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de asigurari sociale

Servicii, sisteme si politici care au ca scop furnizarea unui sprijin financiar
oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de
sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, care este finantata fie
prin veniturile generale din impozitare, fie prin scheme de contributii.
Exclud: servicii, sisteme si politici economice (e565)
e5700

Servicii de asigurari sociale

Servicii si programe care au ca scop furnizarea unui sprijin financiar
oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca,
conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului,
care este finantata fie prin veniturile generale din impozitare, fie prin
scheme de contributii, de exemplu, servicii de stabilire a criteriilor de
eligibilitate, livrare sau distribuire de ajutoare financiare pentru
urmatoarele tipuri de programe: programe de asistenta sociala (ex.

188

compensatii pentru protectie non-contributiva, saracie si alte compensatii

pe baza nevoilor), programe de asigurari sociale (ex. contributii n caz de
accidente sau asigurari de somaj), si programe de dizabilitate cu schemele
de pensionare aferente (ex.substitutia de venit), inclusiv cei care
furnizeaza aceste servicii.

e575

e5701

Sisteme de asigurari sociale

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
programele si schemele care furnizeaza sprijin financiar oamenilor care
datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate
sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, de exemplu sisteme
de implementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza
eligibilitatea pentru pentru asistenta, protectie sociala, plati din
asigurarile de somaj, dizabilitati si pensii aferente si beneficii pentru
dizabilitati.

e5702

Politici de asigurari sociale

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza programele si
schemele care asigura sprijin finaciar persoanelor care, datorita vrstei,
saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii,
necesita asistenta din partea statului, de exemplu, legislatie si reglementari
care guverneaza eligibilitatea pentru asistenta, protectie sociala, plati din
asigurarile de somaj, dizabilitati si pensii aferente si beneficii pentru
dizabilitati.

e5708

Alte servicii, sisteme si politici de asigurari sociale, specificate

e5709

Alte servicii, sisteme si politici de asigurari sociale, nespecificate

Servicii, sisteme si politici generale de suport social

Servicii, sisteme si politici care au ca scop furnizarea de sprijin pentru cei care
necesita asistenta n arii cum sunt, cumparaturile, treburile casnice, transport, autongrijire si ngrijire pentru ceilalti, pentru ca acestia sa functioneze mai bine n plan
social.
Exclud: nsotitorii si asistentii pentru ngrijire personala (e340); servicii, sisteme
si politici de asigurari sociale (e570);); servicii, sisteme si politici de sanatate
(e580)
e5750

Servicii generale de suport social

Servicii si programe care au ca scop furnizarea unui sprijin social
oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca,
conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta publica pentru

189

cumparaturi, treburi casnice, transport, auto-ngrijire sau ngrijirea altor

persoane, pentru ca acestia sa functioneze mai bine n plan social.

e580

e5751

Sisteme generale de suport social

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
programele si schemele de furnizare de sprijin social oamenilor care,
datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate
sau dizabilitatii, necesita un astfel de sprijin, inclusiv sistemele de
implementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza
eligibilitatea pentru servicii de sprijin social, precum si pentru furnizarea
acestor servicii.

e5752

Politici generale de sprijin social

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza programe si scheme
de furnizare a sprijinului social pentru oameni care, datorita vrstei,
saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii,
necesita un asemenea sprijin, inclusiv legislatia si reglementarile care
guverneaza eleigibiltatea pentru sprijin social.

e5758

Alte servicii, sisteme si politici generale de sprijin social, specificate

e5759

Alte servicii, sisteme si politici generale de sprijin social, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de sanatate

Servicii, sisteme si politici de prevenire si tratare a problemelor de sanatate,
asigurarea reabilitarii medicale si promovarea unui stil de viata sanatos.
Exclud: servicii, sisteme si politici generale de sprijin social (e575)
e5800

Servicii de sanatate
Servicii si programe la nivel local,comunitar, regional, de stat sau
national, care au ca scop realizarea interventiei asupra indivizilor pentru o
stare de bine din punct de vedere fizic, psihologic si social , de exemplu,
servicii de promovare a sanatatii si prevenire a bolilor, servicii de ngrijire
primara, ngrijire n fazele acute, servicii de reabilitare si ngrijire pe
termen lung; servicii care sunt finantate din fonduri publice sau private,
furnizate pe termen scurt, termen lung, periodic sau o singura data, ntr-o
diversitate de amplasare a serviciilor, de exemplu, n comunitate, la
domiciliu, la scoala sau la locul de munca, spitale generale, spitale
specializate, clinici si n institutii de ngrijire rezidentiale sau nonrezidentiale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e5801

Sisteme de sanatate
Mecanismele de monitorizare si control administrativ xcare guverneaza
varietatea de servicii furnizate indivizilor pentru bunastarea lor fizica,
psihologica si sociala intr-o varietate de locuri in comunitate, locuinte,
scoli si locuri de munca, spitale generale, spitale specializate, clinici si
facilitati de ingrijire rezidentiala si nerezidentiala ca si sistemul de
implementare a regulilor si standardelor care determina eligibilitatea

190

pentru servicii, furnizarea de dispozitive, tehnologii auxiliare de sprijin

sau a altor echipamente adaptate, si legislatie, de exemplu, legislatia din
domeniul sanatatii care guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de
exemplu, accesibilitatea, universalitatea, portabilitatea, finantarea din
fonduri publice sau cuprinderea (extinderea).

e585

e5802

Politici de sanatate
Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza gama (paleta) de
servicii furnizate indivizilor pentru a asigura starea de bine din punct de
vedere fizic, psihologic si social, ntr-o diversitate de amplasare a
serviciilor, de exemplu, n comunitate, la domiciliu, la scoala sau la locul
de munca, spitale generale, spitale specializate, clinici si n institutii de
ngrijire rezidentiale sau non-rezidentiale, de exemplu, politici si
standarde care stabilesc eligibilitatea pentru servicii, furnizarea de
dispozitive, tehnologii auxiliare de sprijin sau a altor echipamente
adaptate, si legislatie, de exemplu, legislatia din domeniul sanatatii care
guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de exemplu, accesibilitatea,
universalitatea, portabilitatea, finantarea din fonduri publice sau
cuprinderea (extinderea).

e5808

Alte servicii, sisteme si politici de sanatate specificate

e5809

Alte servicii, sisteme si politici de sanatate nespecificate

Servicii, sisteme si politici de educatie si formare

Servicii, sisteme si politici de achizitie, pastrare si mbunatatire a cunostintelor,
experientelor si a deprinderilor vocationale sau artistice. Vezi, Calsificarea
Internationala Standard pentru Educatie a UNESCO (ISCED-1997).
e5850

Servicii de educatie si formare

Servicii si programe care privesc educatia si achizitia, pastrarea si
mbunatatirea cunostintelor, experientelor si a deprinderilor vocationale
sau artistice, de exemplu, serviciile furnizate la diferite nivele de educatie
(ex. nvatamnt prescolar, primar, gimnazial, institutii post-gimnaziale,
programe profesionale (professional programmes), programe de formare
si de deprinderi (training and skills programmes), ucenicie, si educatie
continua), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e5851

Sisteme de educatie si formare

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care governeaza
furnizarea programelor de educatie, de exemplu sistemele de
implementare a politicilor si standardelor care stabilesc eligibilitatea
pentru nvatamntul particular si public, si programele bazate pe nevoile

191

speciale; consilii locale, regionale sau nationale de educatie sau alte

autoritati n domeniu care guverneaza trasaturile sistemelor de educatie,
inclusiv curriculum-ul, dimensiunile claselor, numarul de scoli dintr-o
regiune, taxe si subventii, programe de masa speciale si servicii de
ngrijire dupa programul de scoala.

e590

e5852

Politici de educatie si formare

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea
programului educational, de exemplu politici si standarde care determina
eligibilitatea pentru nvatamntul public sau privat si programe pe baza
nevoilor speciale, si dicteaza structura, la nivel local, regional si national,
a consiliilor de educatie si a altor autoritati n domeniu care guverneaza
trasaturile sistemului de educatie, inclusiv curriculum-ul, dimensiunile
claselor, numarul de scoli dintr-o regiune, taxe si subventii, programe de
masa speciale si servicii de ngrijire dupa programul de scoala.

e5858

Alte servicii, sisteme si politici de educatie si formare, specificate

e5859

Alte servicii, sisteme si politici de educatie si formare, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca

Servicii, sisteme si politici referitoare la gasirea unui loc de munca adecvat pentru
persoanele care nu au un loc de munca sau cautarea unui alt loc de munca sau
sprijinirea indivizilor care au un loc de munca dar care doresc sa promoveze.
Exclud: servicii, sisteme si politici economice (e565)
e5900

Servicii de munca si de angajare n munca

Servicii si programe puse la dispozitie de guvernele locale, regionale sau
nationale, sau de organizatii private pentru a identifica munca adecvata
pentru persoanele care nu au un loc de munca sau care doresc sa schimbe
locul de munca, sau pentru a sprijini persoanele care au deja loc de
munca, de exemplu, servicii de cercetare si pregatire pentru a se angaja n
munca, re-angajarea n munca, plasare n munca, renuntare la munca,
continuitate vocationala, servicii de siguranta si sanatate ocupationale, si
servicii de ambianta a loculiui de munca, (ex. ergonomie, resurse umane
si servicii de management al personalului, servicii de relatii de munca,
servicii de asociatii profesionale, inclusiv cei care furnizeaza astfel de
servicii.

e5901

Sisteme de munca si de angajare n munca

Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza
distributia ocupatiilor si a altor forme de munca renumerate n economie,

192

de exemplu, sisteme de implementare a politicilor si standardelor de

creare de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca
atribuite si competitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele.

e595

e5902

Politici de munca si angajare n munca

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza distributia
ocupatiilor si a altor forme de munca renumerate n economie, de
exemplu, sisteme de implementare a politicilor si standardelor de creare
de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca
atribuite si competitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele.

e5908

Alte servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca,

specificate

e5909

Alte servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca,

nespecificate

Servicii, sisteme si politici politice

Servicii, sisteme si politici legate de votare, alegeri si forma de guvernare a tarilor,
regiunilor si comunitatilor, precum si organizatiile politice internationale
e5950

Servicii politice
Servicii si structuri, de exemplu guvernele la nivel local, regional si
national, organizatiile internationale si oamenii care sunt alesi sau numiti
n functii n aceste structuri, de exemplu Natiunile Unite, Uniunea
Europeana, guverne, autoritati regionale, autoritati locale al asezarilor
rurale, lideri traditionali.

e5951

Sisteme politice
Structuri si functionarea aferenta a acestora care organizeaza puterea
politica si economica ntr-o societate, ca de exemplu, laturile executive si
legislative ale guvernului, si sursele constitutionale sau de alta natura din
acestea si extrag autoritatea, de exemplu, doctrina de organizare politica,
constitutiile, agentiile laturilor executive si legislative ale guvernului,
armata.

e5952

Politici politice
Legi si politici formulate si intrate n vigoare prin sistemele politice care
guverneaza functionarea sistemului politic, de exemplu, politicile care
guverneaza campaniile electorale, sistemul de vot, calitatea de membru a
organizatiilor politice internationale, inclusiv tratatele, legislatia
constitutionala sau alta lege care guverneaza legislatia si regelementarile.

e5958

Alte servicii, sisteme si politici politice, specificate

e5959

Alte servicii, sisteme si politici politice, nespecificate

e598

Alte servicii, sisteme si politici, specificate

e599

Alte servicii, sisteme si politici, nespecificate

193

ICF
ANEXE

194

Anexa 1

Probleme de taxonomie i terminologie

Clasificarea CIF este organizat ntr-o schem ierarhizat care are n vedere urmtoarele
principii de baz ale taxonomiei:

Componentele domeniilor Structuri i Funcii ale Corpului, Activiti i Participare i

Factori ambientali sunt clasificate independent. Prin urmare, dac un termen apare la
una dintre componente, el nu se va repeta la un altul.

n cadrul fiecrei componente, categoriile sunt ordonate dup o schem ramificat,

astfel nct categoriile de nivel inferior i categoriile de nivel superior din care fac parte
s fie caracterizate de aceleai atribute.

Categoriile se exclud reciproc, adic nu exist dou categorii situate la acelai nivel cu
atribute absolut identice. Totui, acest aspect nu trebuie confundat cu utilizarea mai
multor categorii pentru a clasifica funcionarea unui anume individ. O astfel de practic
este permis, i chiar ncurajat, acolo unde este cazul.

1. Termeni utilizai pentru categoriile din CIF

Termenii desemneaz conceptele definite prin mijloace lingvistice cum ar fi cuvintele sau
expresiile. Majoritatea termenilor care provoac o anumit confuzie sunt utilizai n sensul
lor obinuit, din vorbirea curent. De exemplu, n contextele cotidiene, termenii afectare,
dizabilitate i handicap sunt adesea utilizai alternativ, dei versiunea din 1980 a ICIDH
conine definiii clare i precise pentru fiecare dintre acetia. n timpul procesului de
revizuire, termenul de "handicap" a fost abandonat, folosindu-se cel de "dizabilitate" ca
termen generic pentru toate cele trei nivele corp, individ i societate. Totui, este nevoie
de mult claritate i precizie n definirea diferitelor concepte, care s permit selectarea
termenilor adecvai care exprim fiecare dintre conceptele subiacente ntr-un mod lipsit de
ambiguitate. Acest aspect este deosebit de important deoarece CIF, fiind o clasificare n
form scris, urmeaz s fie tradus n numeroase limbi. Dincolo de o nelegere comun a
conceptelor, este esenial s se ajung i la un acord cu privire la termenul care reflect n
mod optim coninutul respectiv n fiecare limb n parte. ntr-o limb pot exista mai multe
alternative, deci va trebui ales termenul cel mai bun, din punct de vedere al acurateei,

195

acceptabilitii i utilitii generale a acestuia. Se sper c utilitatea CIF va merge

permanent mn n mn cu claritatea.
Pstrnd acest obiectiv n atenie, vom formula n cele ce urmeaz cteva note cu privire la
unii dintre termenii utilizai n CIF:
Starea de bine este un termen general care cuprinde ntregul univers al domeniilor
existenei umane, inclusiv aspectele fizice, mentale i sociale, care mpreun formeaz ceea
ce putem numi "o via bun". Domeniile legate de sntate reprezint un sub-set al
domeniilor care compun universul complet al existenei umane. Aceast relaie este
prezentat n urmtoarea schem, care constituie o reprezentare a noiunii de stare de bine:

196

Fig. 1 Universul strii de bine

Alte domenii
ale strii de bine

Domeniile de sntate
ale strii de bine
Vederea
Vorbirea
Memoria
etc.

Educaie
Loc de munc
Mediu
Etc.

Strile de sntate i domeniile de sntate: o stare de sntate este nivelul de funcionare

n cadrul unui anumit domeniu de sntate al CIF. Domeniile de sntate denot zone ale
existenei care sunt interpretate ca fcnd parte din noiunea de sntate, cum ar fi cele
care se numr printre rspunderile primare ale sistemelor de sntate. CIF nu traseaz o
linie clar de demarcaie ntre sntate i domeniile legate de sntate. Poate exista i o
zon cenuie, n funcie de modurile diferite n care se conceptualizeaz sntatea i
elementele legate de sntate, i care ulterior pot fi plasate pe teritoriul domeniilor CIF.
Strile legate de sntate i domeniile legate de sntate: O stare legat de sntate este
nivelul de funcionare n cadrul unui anumit domeniu legat de sntate al CIF.
Domeniile legate de sntate sunt acele domenii ale funcionrii care, dei se afl
ntr-o strns relaie cu o conditie sntate, nu se numr probabil printre
rspunderile primare ale sistemului de sntate, ci mai degrab ale altor sisteme
care contribuie la bunstarea general. n CIF se face referire doar la domeniile
bunstrii care sunt n legtur cu sntatea.
Conditiile de sntate reprezint un termen generic care desemneaz afeciunile (acute sau
cronice), tulburrile, leziunile sau traumatismele. n aceeai categorie putem
include i unele stri cum ar fi sarcina, mbtrnirea, stresul, anomaliile congenitale
sau predispoziiile generice. Conditiile de sntate sunt codificate cu ajutorul
clasificrii ICD-10.
Funcionarea este un termen generic pentru funciile corpului, structurile corpului,
activiti i participare. El denot aspectele pozitive ale interaciunii dintre individ (care are
o problem de sntate) i factorii contextuali ai acestuia (factori ambientali i personali).
197

Dizabilitatea este un termen generic pentru afectari, limitri ale activitii i restricii n
participare. El denot aspectele negative ale interaciunii dintre individ (care are o
problem de sntate) i factorii contextuali n care se regsete (factori ambientali i
personali).
Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului, inclusiv funciile
psihologice. Vorbim deci despre organismul uman n ntregimea sa, inclusiv creierul. Prin
urmare, funciile mentale (sau psihologice) se subsumeaz altor funcii ale corpului.
Standardul pentru aceste funcii se consider a fi norma stabilit statistic pentru fiinele
umane.
Structurile corpului reprezint prile structurale sau anatomice ale corpului, cum ar fi
organele interne, membrele i componentele acestora, clasificate pe sisteme ale corpului.
Standardul pentru aceste funcii se consider a fi norma stabilit statistic pentru fiinele
umane.
Afectarea este o scdere sau o anormalitate a structurii corpului sau a unei funcii
fiziologice (inclusiv funciile mentale). Prin noiunea de anormalitate nelegem aici
variaiile semnificative de la norma stabilit statistic (adic o deviaie de la media
populaiei stabilit conform normelor standard msurate) i ea trebuie utilizat exclusiv n
acest sens.
Activitatea este executarea unei sarcini sau aciuni de ctre un individ. Ea reprezint
funcionarea la nivel individual.
Limitrile activitii18 sunt dificulti cu care se poate confrunta un individ n executarea
activitilor. Limitarea activitii poate fi orice deviere, uoar sau grav, din punct de
vedere calitativ sau cantitativ, nregistrat n executarea unei activiti, fa de modul sau
msura n care se ateapt executarea acelei activiti de ctre persoane care nu au o
problem de sntate.
Participarea este implicarea unei persoane ntr-o situaie de via. Ea reprezint
funcionarea la nivelul societii.
Restriciile n participare19 reprezint probleme cu care se poate confrunta un individ n
implicarea sa n situaii existeniale. Prezena unei restricii n participare este determinat
prin compararea participrii unui anume individ cu ceea ce se ateapt n cultura sau
societatea respectiv de la un individ care nu sufer de o dizabilitate.
Factorii contextuali sunt factorii care mpreun constituie contextul complet al existenei
unui individ, i mai ales baza pe care se clasific strile de sntate n CIF. Factorii
contextuali au dou componente: Factorii de mediu i Factorii personali.
Factorii ambientali constituie o component a CIF i se refer la toate aspectele lumii
externe sau extrinsece care formeaz contextul existenei unui individ i care au ca atare un
impact asupra funcionrii persoanei respective. Printre factorii de mediu se numr lumea
18

Termenul de limitare a activitii nlocuiete termenul de dizabilitate utilizat n versiunea din 1980 a
ICIDH.
19
Restriciile n participare nlocuiesc termenul de handicap utilizat n versiunea din 1980 a ICIDH.

198

fizic i trsturile sale, lumea fizic construit de oameni, alte persoane aflate n diferite
relaii i roluri, atitudini i valori, sisteme i servicii sociale, precum i politici,
reglementri i legi.
Factorii personali sunt factori contextuali referitori la individ, cum ar fi vrsta, sexul,
statutul social, experienele de via, etc. care nu sunt clasificai n CIF n prezent, ns pe
care utilizatorii i pot ncorpora la aplicarea clasificrii.
Facilitatorii sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absen sau prezen,
mbuntesc funcionarea i reduc dizabilitatea. Printre acetia se numr aspecte cum ar
fi un mediu fizic accesibil, disponibilitatea unor tehnologii de sprijin relevante, atitudinile
pozitive ale oamenilor fa de dizabilitate, precum i serviciile, sistemele i politicile al
cror scop este creterea nivelului de implicare a persoanelor care se confrunt cu o
conditie de sntate n toate domeniile existenei. i absena unui factor poate avea un efect
de facilitare, cum ar fi cazul absenei unui stigmat sau a atitudinilor negative. Facilitatorii
pot mpiedica ca o afectare sau limitare n activitate s devin un factor de restricie n
participare, deoarece facilitatorii mbuntesc modul concret de realizare a aciunii, n
ciuda problemelor cu care se confrunt persoana n cauz din punct de vedere al capacitii
de aciune.
Obstacolele sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absen sau prezen,
limiteaz funcionarea i creeaz dizabilitatea. Posibile obstacole pot fi mediul fizic
inaccesibil, lipsa unor tehnologii de sprijin relevante, atitudinile negative ale oamenilor
fa de dizabilitate, precum i serviciile, sistemele i politicile care fie nu exist, fie ridic
obstacole n calea implicrii tuturor persoanelor care au o problem de sntate n toate
domeniile existenei.
Capacitatea este un calificativ care descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o
persoan l poate atinge probabil, la un moment dat, ntr-unul dintre domeniile cuprinse n
lista de Activiti i Participare. Capacitatea se msoar ntr-un mediu uniform sau
standard, i astfel reflect capacitatea adaptat la mediu a individului. Componenta Factori
ambientali poate fi folosit pentru a descrie trsturile acestui mediu uniform sau standard.
Performana este un calificativ care descrie modul n care acioneaz persoanele n mediul
lor curent, aducnd astfel n discuie aspectul implicrii acestora n situaiile de via.
Mediul curent poate fi descris i cu ajutorul componentei Factori ambientali .

199

CIF

Fig. 2 Structura CIF

Clasificare

Partea 2: Factori contextuali

Partea 1: Funcionare i dizabilitate

Pri

Funcii i structuri ale corpului

Activiti i participare

Factori ambientali

Factori personali
Componente

Modificarea
funciilor
corpului

Nivele:
- nivelul 1
- nivelul 2
- nivelele 3 i 4

Modificarea
structurii
corpului
Nivele:
- nivelul 1
- nivelul 2
- nivelele 3 i 4

Capacitate

Nivele:
- nivelul 1
- nivelul 2
- nivelele 3 i 4

Performan

Nivele:
- nivelul 1
- nivelul 2
- nivelele 3 i 4

200

Facilitator /obstacol

Nivele:
- nivelul 1
- nivelul 2
- nivelele 3 i 4

Concepte /
califica

Domenii i
categorii la
diferite nivele

2. Clasificarea CIF
Pentru a nelege clasificarea general CIF, este important s nelegem mai nti structura acesteia. Ea
se reflect n definiiile urmtorilor termeni i este ilustrat n Fig. 2.
Clasificarea este structura i universul global al CIF. Acesta este termenul aflat n vrful ierarhiei.
Prile clasificrii sunt cele dou subdiviziuni principale ale clasificrii.
Partea 1 se refer la Funcionare i dizabilitate
Partea 2 se refer la Factorii contextuali
Componentele reprezint subdiviziunile prilor.
Componentele Prii 1 sunt:
Funcii i structuri ale corpului
Activiti i participare
Componentele Prii 2 sunt:
Factorii ambientali
Factorii personali (care nu sunt cuprini n clasificarea CIF).

Constructele sunt definite prin utilizarea calificativelor cu codurile relevante.

Se opereaz cu patru concepte la Partea 1 i unul la Partea 2.
Pentru Partea 1, conceptele sunt:

Modificarea funciilor corpului

Modificarea structurii corpului
Capacitate
Performan

Pentru Partea 2, conceptele sunt:

Facilitatorii sau obstacolele din rndul factorilor de mediu

Domeniile reprezint un set practic, semnificativ de funcii fiziologice, structuri anatomice, sarcini i
domenii ale existenei. Domeniile compun diferitele capitole i blocuri din cadrul fiecrei componente.
Categoriile sunt clase sau subclase n cadrul domeniului unei componente, adic uniti de clasificare.

201

Nivelele formeaz ordonarea ierarhic, oferind indicaii cu privire la aspectele de detaliu ale
categoriilor (fiind modalitatea de structurare intern a domeniilor i categoriilor). Primul nivel
cuprinde toate elementele de la nivelul doi, i aa mai departe.

3. Definiii ale categoriilor CIF

Definiiile sunt afirmaii care descriu atributele eseniale (i anume calitile, proprietile sau relaiile)
conceptului desemnat de respectiva categorie. Definiia spune ce fel de obiect sau fenomen denot
termenul n cauz, iar din punct de vedere operaional specific prin ce difer de alte obiecte sau
fenomene nrudite.
n procesul de elaborare a definiiilor pentru categoriile CIF, s-au avut n vedere urmtoarele trsturi
ideale ale definiiilor operaionale, inclusiv n privina elementelor care se cuprind sau se exclud din
definiie:

Definiiile trebuie s fie semnificative i logice.

Trebuie s identifice n mod unic conceptul desemnat de categorie.

Trebuie s prezinte atributele eseniale ale conceptului att din punct de vedere intentional
(semnificaia intrinsec a conceptului) i extensional (obiectele i fenomenele la care se refer).

Trebuie s fie precise, lipsite de ambiguitate i s acopere n totalitate sensul termenului.

Trebuie s fie exprimate ntr-un mod operaional (de exemplu n funcie de severitate, durat,
importan relativ i asocieri posibile).

Trebuie s evite circularitatea, ceea ce nseamn c n definiie nu trebuie s apar termenul n sine
sau un sinonim al acestuia, sau primul termen al definiiei nu trebuie s fie un termen definit el
nsui ntr-un alt punct al clasificrii.

Acolo unde este cazul, este bine ca definiiile s fac referire la posibilii factori etiologici sau
interacionali.

Trebuie s fie n concordan cu atributele termenilor supraordonai (de exemplu, un termen de

nivel 3 trebuie s cuprind trsturile generale ale categoriei de nivel 2 creia i aparine).

Trebuie s fie n concordan cu atributele termenilor subordonai (de exemplu, atributele unui
termen de nivel 2 nu pot fi n contradicie cu atributele termenilor de nivel 3 care i sunt
subordonai).

Definiiile nu trebuie s recurg la sensuri figurative sau metaforice, ci la termeni operaionali.

Trebuie s conin doar afirmaii empirice care se pot observa, testa sau deduce prin metode
indirecte.

202

Trebuie s fie exprimate, n msura posibilitilor, n termeni ct mai neutri, fr conotaii negative
nepotrivite.

Trebuie s fie scurte i s evite termenii tehnici acolo unde este posibil (cu excepia unor termeni
de la capitolul Funcii i Structuri ale corpului).

Trebuie s cuprind i o parte n care se ofer sinonime pentru termenul respectiv, precum i
exemple care au n vedere diferenele culturale, sau diferene care apar pe parcursul existenei.

Trebuie s menioneze clar la ce nu se refer termenul respectiv, pentru a-i ateniona pe utilizatori
cu privire la posibilele confuzii cu termenii asemntori.

4. Not suplimentar cu privire la terminologie

La baza terminologiei din oricare clasificare se afl distincia fundamental ntre fenomenele cuprinse
n clasificare i structura clasificrii n sine. Ca un aspect de ordin general, este important s se fac
distincia ntre lumea real i termenii pe care i utilizm pentru a o descrie. De exemplu, termenii
dimensiune i domeniu pot fi definii cu precizie cu referire la lume, iar component i categorie
pot fi definii cu referire doar la clasificare.
n acelai timp, aceti termeni se afl ntr-o relaie de coresponden (adic sunt corelai), i se poate
ntmpla ca diveri utilizatori s i foloseasc alternativ pentru a exprima acelai sens. ns dac este
vorba de cerine de specializare mai nalt, de construirea de baze de date i de modelarea cercetrii,
de exemplu, este esenial ca utilizatorii s identifice separat, utiliznd o terminologie foarte clar,
elementele modelului conceptual, precum i structura clasificrii. Totui, exist unele preri dup care
precizia i puritatea pe care o genereaz o asemenea abordare este un ctig prea mic fa de ceea ce se
pierde prin nivelul de abstractizare prea mare, care ar putea submina utilitatea CIF, sau, ceea ce este i
mai important, ar putea limita gama utilizatorilor poteniali ai clasificrii.

203

Anexa 2
Ghid de codificare pentru CIF
Clasificarea CIF a fost creat pentru codificarea diferitelor stri de sntate sau legate de sntate.20
Recomandm utilizatorilor s citeasc Introducerea la CIF nainte s studieze regulile i ghidul de
codificare. Mai mult, este foarte important ca utilizatorii s fie instruii cu privire la utilizarea
clasificrii prin intermediul OMS i al reelei de centre cu care colaboreaz.
Prezentm n cele ce urmeaz acele trsturi ale clasificrii care au o anumit nsemntate pentru
utilizarea sa.

1. Organizare i structur
Prile clasificrii
CIF cuprinde dou pri.
Partea 1 este format din urmtoarele componente:
Funciile corpului i Structurile corpului
Activiti i Participare.
Partea 2 este format din urmtoarele componente.
Factori ambientali
Factori personali (n prezent nu sunt cuprini n CIF).
Aceste componente sunt marcate cu prefixe n fiecare cod.
b pentru Funciile corpului i
s pentru Structurile corpului
d pentru Activiti i Participare
e pentru Factorii de mediu
Prefixul d denot domeniile din cadrul componentei Activiti i Participare. Prefixul d poate fi
nlocuit, la dorina utilizatorului, cu a sau p, pentru a denota activitile i respectiv participarea.

20

Afeciunea n sine nu trebuie s fie codificat. Acest lucru se poate face pe baza Clasificrii Statistice Internaionale a
Bolilor i a Problemelor de Sntate Conexe, Ediia a 10-a revizuit (CIB-10), care este o clasificare elaborat n aa fel
nct s permit nregistrarea sistematic, analiza, interpretarea i compararea datelor privind mortalitatea i morbiditatea n
legtur cu diagnosticele diferitelor afeciuni sau cu alte probleme de sntate. Este recomandabil ca utilizatorii acestei
clasificrii ICF s o foloseasc mpreun cu CIB-10 (vezi pagina 3 din Introducere cu privire la suprapunerile dintre cele
dou clasificri).

204

Literele b, s, d i e sunt urmate de un cod numeric care ncepe cu numrul capitolului (o cifr), urmat
de nivelul doi (dou cifre), i apoi nivelele trei i patru21 (cte o cifr fiecare). De exemplu, iat
codurile din clasificarea Funciilor corpului:
b2
b210
b2102
b21022

Funcii senzoriale i durere

Funcii ale vederii
Calitatea vederii
Sensibilitatea la contraste

(element de nivelul 1)
(element de nivelul 2)
(element de nivelul 3)
(element de nivelul 4)

n funcie de nevoile utilizatorului, la fiecare nivel se pot utiliza un numr foarte mare de coduri
valabile. Pentru a descrie situaia unui individ pot fi necesare mai multe coduri la fiecare nivel. Aceste
coduri pot fi independente sau inter-relaionate.
n CIF, starea de sntate a unei persoane poate fi desemnat printr-o serie de coduri n toate domeniile
din cadrul componentelor clasificrii. Numrul maxim de coduri disponibil la fiecare aplicare este de
34 la nivel de capitol (8 funcii ale corpului, 8 structuri ale corpului, 9 coduri de performan i 9
coduri de capacitate), i de 362 la nivelul 2. La nivelele 3 i 4 exist pn la 1424 coduri disponibile,
care mpreun constituie versiunea complet a clasificrii. n aplicaiile din viaa real ale CIF, pentru
a descrie un caz cu o precizie de 2 nivele (3 cifre) poate fi nevoie de un set ntre 3 i 18 coduri. n
general, versiunea mai detaliat, de 4 nivele, este destinat serviciilor de specialitate (de ex. pentru
rezultatele reabilitrii, n geriatrie sau sntatea mental), n timp ce clasificrile de 2 nivele pot fi
utilizate n studii sau n evaluarea sntii dup un tratament.
Codificarea domeniilor se face conform situaiei valabile ntr-un moment dat (adic se face o descriere
instantanee a unei consultri a persoanei), aceasta fiind poziia de baz / de pornire. Bineneles, ea
poate fi utilizat i n timp, pentru a descrie o traiectorie n timp sau un proces. n acest caz, utilizatorii
vor trebui s-i identifice stilul de codificare i cadrul temporal pe care l aplic.
Capitolele
Fiecare component a clasificrii este organizat n capitole i titluri de domeniu, sub care se gsesc
categorii comune sau elemente specifice. De exemplu, n clasificarea cu privire la Funciile corpului,
Capitolul 1 se refer la toate funciile psihice.
Blocurile
Capitolele sunt adesea subdivizate n blocuri de categorii. De exemplu, n Capitolul 3 al clasificrii
pentru Activiti i Participare (intitulat Comunicare) exist trei blocuri: Comunicare Recepie (d310d329), Comunicare Producere (d330-d349), precum i Conversaie i utilizarea mijloacelor i
tehnicilor de comunicare (d350-d369). Blocurile au mai degrab menirea de a veni n sprijinul
utilizatorului i, strict vorbind, nu fac parte din structura clasificrii, nefiind utilizate n mod obinuit
pentru codificare.

21

Doar clasificarea Funciilor corpului i cea a Structurii corpului conin elemente de nivelul 4.

205

Categoriile
n fiecare dintre capitole exist categorii individuale de 2, 3 sau 4 nivele, fiecare cu o scurt definiie,
cu menionarea elementelor care se includ sau se exclud din definiie, dup caz, pentru a fi de ajutor n
selectarea codului corespunztor.
Definiiile
CIF ofer definiii operaionale pentru categoriile de sntate i legate de sntate, spre deosebire de
definiiile profane, ale nespecialitilor. Aceste definiii descriu atributele eseniale ale fiecrui
domeniu (de ex. caliti, proprieti i relaii) i conin informaii cu privire la ce se include i ce se
exclude din fiecare categorii. Definiiile conin de asemenea puncte de referin folosite n mod
obinuit pentru evaluare, pentru aplicaii n studii i chestionare sau, pe de alt parte, pentru rezultatele
instrumentelor de evaluare codificai n sistemul CIF. De exemplu, funciile acuitii vizuale sunt
definii prin acuitatea monocular i binocular, de aproape sau la distan, i astfel afeciunea care
influeneaz acuitatea vizual poate fi codificat ca fiind nul, uoar, moderat, sever sau total.
Termenii inclui
La numeroase categorii, termenii inclui sunt enumerai imediat dup definiie. Ei sunt menionai
pentru a constitui un ghid privind coninutul categoriei, fr pretenia de a ntocmi o list exhaustiv.
n cazul elementelor de nivel 2, termenii inclui cuprind toi termenii subsidiari de nivel 3.
Termenii exclui
Termenii exclui sunt menionai n situaia n care, din cauza asemnrii cu un alt termen, ar putea
aprea probleme n aplicare. De exemplu, unii ar putea crede c o categorie ca Toaleta personal
cuprinde categoria ngrijirea prilor corpului. Pentru a face ns o distincie ntre cei doi termeni,
Toaleta personal este exclus de la categoria d520 ngrijirea prilor corpului i se codific cu
d530.
Alte categorii specificate
La sfritul descrierii fiecrui element subsidiar de nivel 3 sau 4, precum i la sfritul fiecrui capitol,
se menioneaz alte categorii specificate (acestea deosebindu-se de toate celelalte coduri prin
numrul final, care este 8). Cu ajutorul acestor categorii se poate realiza codificarea acelor aspecte ale
funcionrii care nu sunt cuprinse n nici una dintre categoriile specifice. Atunci cnd recurge la alte
categorii specificate, utilizatorul trebuie s menioneze care sunt elementele noi ntr-o list
suplimentar.

206

Alte categorii nespecificate

Categoriile prezentate ultimele n cadrul elementelor subsidiare de nivel 3 i 4, precum i la sfritul
fiecrui capitol, sunt categoriile nespecificate, care permit codificarea funciilor care se ncadreaz
bine n grup, dar pentru care nu exist suficiente informaii care s permit repartizarea lor ntr-o
categorie specific. Acest cod are acelai neles ca termenul de nivel 2 sau 3 aflat imediat deasupra sa,
fr vreo informaie suplimentar (n cazul blocurilor, alte categorii specificate i categoriile
nespecificate sunt reunite ntr-un singur articol, i sunt ntotdeauna identificate prin numrul final 9).
Calificativele
Codurile CIF presupun utilizarea a unul sau mai multe calificative care denot, de exemplu,
dimensiunea nivelului de sntate sau severitatea problemei n cauz. Calificativele se codific printrunul, dou sau mai multe numere puse dup un punct. Orice cod utilizat trebuie s fie nsoit de cel
puin un calificativ. Fr calificative, codurile nu au un neles inerent (n general, conform interpretrii
OMS, codurile incomplete semnific absena unei probleme xxx.00).
Primul calificativ pentru Funciile i Structurile corpului, calificativele pentru Activiti i Participare,
precum i primul calificativ pentru Factorii de mediu descriu cu toii dimensiunea problemelor din
componenta n cauz.
Toate componentele sunt cuantificate pe aceeai scar generic. Cnd cineva are o problem, aceasta
poate fi o afectare, o limitare, o restricie sau un obstacol, n funcie de concept. Vor trebui alese
calificativele adecvate, dup cum se vede i n exemplele de mai jos, n funcie de domeniul de
clasificare relevant (unde xxx reprezint numrul de domeniu de nivel 2):
xxx.0 NU SUNT probleme
xxx.1 Problem UOAR
xxx.2 Problem MODERAT
xxx.3 Problem SEVER
xxx.4 Problem TOTAL
xxx.8 nu se specific
xxx.9 nu se aplic

(lips, absent, neglijabil, )

(sczut, redus, )
(medie, temperat )
(grav, ridicat, extrem, )
(generalizat, complet, )

0-4%
5-24%
25-49%
50-95%
96-100%

Plajele mai largi de procentaje se dau pentru cazurile n care exist instrumente de evaluare calibrate
sau alte norme cu ajutorul crora se poate cuantifica deficiena, limitarea capacitii, problema de
performan sau obstacolul / factorul de facilitare legat de mediu. De exemplu, atunci cnd codul
indic faptul c nu sunt probleme sau c problema este total, marja de eroare poate fi de pn la
5%. O problem moderat acoper scara problemei totale pn la jumtate. Procentajele se
calibreaz n diferite domenii cu referire la normele pentru populaia n cauz, pe centile. Pentru ca
aceast clasificare s poat fi utilizat pe scar universal, vor trebui ntreprinse cercetri pentru
elaborarea unor proceduri de evaluare.
n cazul componentei Factori ambientali , primul calificativ poate fi utilizat i pentru a desemna
ntinderea aspectelor pozitive de mediu, sau a facilitatorilor. Pentru a denota facilitatorii, se poate

207

utiliza aceeai scar de la 0 la 4, ns punctul este nlocuit cu semnul plus, de ex. e110+2. Factorii de
mediu pot fi codificai fie (i) n relaie cu fiecare component; sau (ii) fr a se pune n relaie cu fiecare
component (vezi seciunea 3 de mai jos). Este de preferat primul stil, deoarece identific mai clar
impactul i repartizarea factorilor.
Calificative suplimentare
Poate ar fi adecvat i util ca, pentru diferii utilizatori, s se adauge alte tipuri de informaii la
codificarea fiecrui articol. Exist o serie ntreag de calificative suplimentare care ar putea fi utile n
clasificare, dup cum se va meniona n continuare.
Codificarea aspectelor pozitive
La dorina utilizatorului se pot elabora scri de codificare pentru a surprinde aspectele pozitive ale
funcionrii:

Pozitiv

Negativ

Funciile corpului

Afectare

Pozitiv

Activitate

Negativ

Limitarea activitii

Pozitiv

Participare

Negativ

Restricii n participare

208

2. Reguli generale de codificare

Regulile enunate mai jos sunt eseniale pentru ca informaiile culese pentru diferitele utilizri ale
clasificrii s fie exacte.
Selectai o gam de coduri pentru a forma profilul individului
ICF este o clasificare privind strile de sntate i legate de sntate, i prin urmare presupune
desemnarea unei serii de coduri care descriu cel mai bine profilul funcionrii persoanei n cauz. CIF
nu este o clasificare a evenimentelor, cum este CIB-10, unde o anumit problem de sntate este
clasificat cu un singur cod. Pentru c funcionarea unei persoane poate fi afectat la nivelul corpului,
al individului i al societii, utilizatorul trebuie s ia ntotdeauna n considerare toate componentele
clasificrii, i anume Funciile i Structurile corpului, Activitile i Participarea, precum i Factorii de
mediu. Dei nu ne putem atepta ca de fiecare dat s fie folosite toate codurile posibile, n funcie de
cadrul n care se desfoar ntlnirea, utilizatorul va selecta codurile care servesc cel mai bine scopul
urmrit n descrierea unei anumite experiene de sntate.
Informaii relevante privind codurile
Informaiile codificate se regsesc ntotdeauna n contextul unei conditii de sntate. Dei, pentru a se
putea utiliza codurile, nu este necesar s se identifice legturile dintre problema de sntate i
aspectele funcionrii i dizabilitii care sunt codificate, CIF este o clasificare n domeniul sntii, i
deci presupune prezena unei conditie de sntate de un fel sau altul. Prin urmare, informaiile cu
privire la lucrurile pe care o persoan alege sau nu s le fac nu sunt legate de o problem de
funcionare asociat cu o conditie de sntate i nu trebuie codificate. De exemplu, dac o persoan
decide s nu iniieze noi relaii cu vecinii si din motive care nu in de sntate, atunci nu este corect s
se utilizeze categoria d7200, care cuprinde aciunile de formare a relaiilor. Dimpotriv, dac decizia
persoanei se leag de o conditie de sntate (de exemplu, o depresie), se va trece la aplicarea codului.
Informaiile care reflect sentimentele de implicare sau satisfacie a persoanei cu privire la nivelul de
funcionare nu sunt codificate n prezent n CIF. Cercetrile ulterioare pot furniza alte calificative care
vor permite i codificarea acestei informaii.
Vor trebui codificate doar acele aspecte ale funcionrii persoanei care sunt relevant pentru un cadru
temporal predefinit. Nu se vor nregistra funciile care se leag de o ntlnire anterioar, ns care nu
au nici o semnificaie pentru ntlnirea curent.
Informaii explicite privind codurile
La stabilirea codurilor, utilizatorul nu trebuie s trag concluzii pe baza relaiei dintre o afectare a
funciilor sau structurii corpului, limitarea activitii sau restriciile n participare. De exemplu, dac la
o persoan se constat o limitare n funcionare cu privire la deplasare, nu se justific formularea
concluziei c persoana are o afectare a funciilor motrice. n mod similar, din faptul c o persoan are
209

o capacitate limitat de deplasare nu este corect s se ajung la concluzia c ea se confrunt cu o

problem de performan n deplasare. Utilizatorul trebuie s obin informaii explicite cu privire la
Funciile i Structurile corpului, precum i cu privire la capacitate i performan, luate separat (n
unele cazuri, cum ar fi funciile psihice, este nevoie s se fac deducii pe baza observrii altor
elemente, deoarece respectiva funcie a corpului nu se poate observa n mod direct).
Informaii specifice privind codurile
Strile de sntate i cele legate de sntate vor trebui nregistrate ct se poate de precis, prin alegerea
celei mai adecvate categorii CIF. De exemplu, codul specific pentru o persoan cu nictalopie este
b21020 Sensibilitatea la lumin. Dac ns, dintr-un motiv sau altul, nu se poate ajunge la acest nivel
de detaliere, n locul codului specific se poate folosi codul printe din ierarhie (n acest caz, b2102
Calitatea vederii, b210 Funcii ale vederii, sau b2 Funciile senzoriale i durerea).
Pentru a identifica codul corespunztor uor i rapid, se recomand folosirea aa-numitului browser
CIF22, care pune la dispoziia utilizatorului un motor de cutare cu un index electronic pentru versiunea
complet a clasificrii. Pe de alt parte, se poate utiliza n acelai scop indexul alfabetic.

3. Convenii de codificare pentru componenta Factori ambientali

Pentru codificarea factorilor de mediu sunt deschise spre utilizare urmtoarele convenii de codificare:
Convenia 1
Factorii de mediu se codific separat, fr a se stabili legtura ntre acetia i funciile corpului,
structurile corpului sau activitile i participarea.
Funciile corpului
Structurile corpului
Activiti i participare
Mediu

__________________
__________________
__________________
__________________

Convenia 2
Factorii de mediu se codific pentru fiecare component.
Funciile corpului __________________
Cod M ______________
Structurile corpului_________________
Cod M ______________
Activiti i participare__________________Cod M ______________

22

Acest Browser CIF n diferite limbi poate fi descrcat de pe site-ul CIF, la adresa:
http://www.who.int/classification/icf

210

Convenia 3
Factorii de mediu se codific pentru calificativele de capacitate i performan n cadrul componentei
de Activiti i Participare pentru fiecare element.
Calificativ de performan_________________
Calificativ de capacitate___________________

Cod M ______________
Cod M ______________

4. Reguli de codificare la nivelul componentelor

4.1 Codificarea funciilor corpului
Definiii
Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice).
Afectarile sunt probleme care afecteaz funciile sau structurile corpului sub forma unei deviaii,
pierderi sau scderi semnificative.
Utilizarea calificativului pentru funciile corpului
Funciile corpului sunt codificate cu un calificativ care indic ntinderea sau dimensiunea afectarii.
Prezena unei afectari poate fi identificat ca o pierdere sau lips, reducere, adugare sau exces, sau
deviaie.
Afectarea unei persoane cu hemiparez poate fi descris cu codul b7302 Puterea muscular pe o parte
a corpului:
Dimensiunea deficienei (primul calificativ)

b7302.__
Odat ce se constat prezena unei afectari, se poate stabili gradul de severitate prin utilizarea unui
calificativ generic. De exemplu:
b7302.1 Diminuare UOAR a puterii musculare pe o parte a corpului (5-24%)
b7302.2 Diminuare MODERAT a puterii musculare pe o parte a corpului (25-49%)
b7302.3 Diminuare SEVER a puterii musculare pe o parte a corpului (50-95%)
b7302.4 Diminuare TOTAL a puterii musculare pe o parte a corpului (96-100%)
Absena unei afectari (fa de un prag predefinit) este indicat cu valoarea 0 pentru calificativul
generic. De exemplu:
b3702.0 NU se constat o diminuare a puterii musculare pe o parte a corpului

211

Dac nu exist informaii suficiente pentru stabilirea severitii afectarii, se va utiliza valoarea 8. De
exemplu, dac n fia medical a persoanei se specific faptul c sufer de o slbiciune a prii drepte a
corpului, fr a se meniona alte detalii, se va putea aplica urmtorul cod:
b7302.8 Afectare a puterii musculare pe o parte a corpului, lipsesc detalii
Pot exista situaii n care aplicarea unui anumit cod ar fi improprie. De exemplu, codul b650 Funciile
menstruale nu se poate aplica femeilor nainte i dup o anumit vrst (nainte de instalarea
menstruaiei i dup instalarea menopauzei). Pentru aceste cazuri se va utiliza valoarea 9:
b650.9 Funciile menstruale, nu e cazul
Corelativele structurale ale funciilor corpului
Clasificrile Funciilor corpului i Structurilor corpului sunt concepute n mod paralel. Cnd folosete
un cod pentru o funcie a corpului, utilizatorul va verifica dac se aplic sau nu i codul pentru
structurile corespunztoare a corpului. De exemplu, funciile corpului cuprind i simurile umane de
baz, cum ar fi b210-b229 Vederea i funciile aferente, iar corelativele lor structurale apar ntre
s210 i s230 ca ochiul i structurile legate de ochi.
Inter-relaiile dintre afectari
Afectarile pot duce la apariia altor afectari; de exemplu, puterea muscular poate afecta funciile
motrice, funciile cardiace pot fi n legtur cu funciile respiratorii, percepia se poate lega de funciile
de gndire.
Identificarea afectarilor n funciile corpului
Pentru afectarile care nu se pot ntotdeauna observa n mod direct (cum ar fi funciile mentale),
utilizatorul poate deduce afectarea din observarea comportamentului. De exemplu, ntr-un context
clinic, memoria poate fi evaluat prin teste standardizate, i dei nu este posibil observarea concret
a funciilor creierului, n funcie de rezultatele acestor teste se poate trage concluzia n mod just c
funciile mentale ale memoriei sunt afectate.
4.2 Codificarea structurilor corpului
Definiii
Structurile corpului sunt pri anatomice ale corpului cum ar fi organele, membrele i componentele
acestora. Afectarle sunt probleme care afecteaz funciile sau structurile corpului sub forma unei
deviaii, pierderi sau scderi semnificative.

212

Utilizarea calificativelor pentru codificarea structurilor corpului

Structurile corpului sunt codificate cu ajutorul a trei calificative. Primul calificativ descrie ntinderea
sau dimensiunea afectarii, al doilea calificativ este utilizat pentru a indica natura modificrii, iar al
treilea calificativ desemneaz localizarea afectarii.
Dimensiunea afectarii (primul calificativ)
Natura afectarii (al doilea calificativ)
Localizarea afectarii (al treilea calificativ)
s7300. __ __ __
Schemele descriptive utilizate pentru cele trei calificative sunt prezentate n Tabelul 1.
Tabelul 1. Lista calificativelor utilizate pentru structurile corpului
Primul calificativ
Dimensiunea afectarii
0 NU se constat deficiene
1 Deficien UOAR
2 Deficien MODERAT
3 Deficien SEVER
4 Deficien TOTAL
8 nu se specific
9 nu se aplic

Al doilea calificativ
Natura afectarii

Al treilea calificativ
Localizarea afectarii

0 nu sunt modificri
structurale
1 absen total
2 absen parial
3 parte suplimentar
4 dimensiuni aberante
5 discontinuitate
6 poziie deviant
7 schimbri calitative n
structur, inclusiv
acumulare de lichid
8 nu se specific
9 nu se aplic

0 n mai mult de o zon

1 dreapta
2 stnga
3 pe ambele pri
4 n fa
5 n spate
6 proxim
7 distal
8 nu se specific
9 nu se aplic

4.3 Codificarea componentei Activiti i Participare

Definiii
Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este
implicarea ntr-o situaie de via. Limitrile n activitate sunt dificultile crora individul trebuie s
le fac fa n executarea activitilor. Restriciile n participare sunt problemele cu care se confrunt
individul cnd se implic n situaii de via.

213

Clasificarea Activitilor i Participrii este o list unic de domenii.

Utilizarea calificativelor de capacitate i performan
Activitile i Participarea se codific cu dou calificative: calificativul de performan, care ocup
prima poziie de dup punct, i calificativul de capacitate, care ocup a dou poziie dup punct. Codul
care desemneaz categoria din lista de Activiti i Participare, mpreun cu cele dou calificative,
formeaz matricea de informaii de baz.
Calificativul de performan (primul calificativ)
Calificativul de capacitate (fr ajutor) (al doilea calificativ)
d4500. __ __
Matricea de informaii (de baz)
Calificativul de performan descrie ce face un individ n mediul su curent. Deoarece mediul curent
aduce cu sine i un context social, performana desemnat de acest calificativ poate fi neleas i ca
implicare ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n contextul concret n care i duc
existena. Acest context cuprinde i Factori ambientali , adic toate aspectele universului fizic, social i
atitudinal. Aceste trsturi ale mediului curent pot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de
mediu.
Calificativul de capacitatea descrie capacitatea unui individ de a executa o sarcin sau o aciune. Acest
concept descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l poate atinge probabil, la un
moment dat. Pentru a evalua ntreaga capacitate a individului, ar fi nevoie de un mediu standardizat
n care s se neutralizeze efectele variate pe care diferitele medii le au asupra capacitii individului.
Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu concret, utilizat n mod obinuit pentru evaluarea
capacitii n cadrul unor teste; (b) n cazurile n care acest lucru nu este posibil, un mediu imaginar
care se consider c are un efect uniform. Acest mediu poate fi denumit mediu uniform sau
standard. Astfel, conceptul de capacitate reflect capacitatea adaptat la mediu a individului. Aceast
adaptare ar trebui s fie aceeai pentru toate persoanele din toate rile pentru a face posibile
comparaiile internaionale. Mai exact, trsturile mediului uniform sau standard pot fi codificate cu
ajutorul componentei Factori ambientali . Diferena dintre capacitate i performan reflect diferena
dintre efectele mediilor curente i ale celor uniforme, oferind astfel un ghid util cu privire la modul n
care se poate interveni asupra mediului n care triete individul pentru a-i mbunti performana.
De regul, calificativul de capacitate fr ajutor este utilizat pentru a descrie capacitatea real a
individului, care nu este mbuntit datorit unui aparat sau unei persoane care l sprijin. Deoarece
calificativul de performan se refer la mediul curent al individului, prezena unor astfel de aparate
sau persoane care vin n ajutorul individului, precum i a eventualelor obstacole, poate fi observat n
mod direct. Natura facilitatorului sau a obstacolului poate fi descris prin intermediul clasificrii
Factorilor de mediu.

214

Calificative opionale
Calificativele 3 i 4 (opionale) ofer utilizatorilor posibilitatea de codificare a capacitii fr ajutor i
a performanei fr ajutor.
Calificativul de performan (primul calificativ)
Calificativul de capacitate fr ajutor (al doilea calificativ)
Calificativul de capacitate cu ajutor (al treilea calificativ)
Calificativul de performan fr ajutor (al patrulea calificativ)

d4500. __ __

__

__

Matrice
de informaii opionale
(de baz)

Calificativele suplimentare
Poziia cinci dup punct este rezervat pentru calificativele care se vor elabora poate n viitor, cum ar
fi calificativul pentru implicare sau satisfacie subiectiv.

Calificativul de performan (primul calificativ)

Calificativul de capacitate fr ajutor (al doilea calificativ)
Calificativul de capacitate cu ajutor (al treilea calificativ)
Calificativul de performan fr ajutor (al patrulea calificativ)
Calificativul suplimentar (al cincilea calificativ)
d4500. ___

___ ___ ___ ___

Matrice de
informaii Opionale Suplimentar (n curs de elaborare)
(de baz)

215

Calificativele de capacitate i performan pot fi utilizate mai departe cu sau fr aparate sau persoane
care ofer ajutor, precum i conform urmtoarei gradaii (unde xxx reprezint numrul de domeniu de
nivelul 2):
xxx.0 NU se constat dificulti
xxx.1 Dificultate REDUS
xxx.2 Dificultate MODERAT
xxx.3 Dificultate SEVER
xxx.4 Dificultate TOTAL
xxx.8 nu se specific
xxx.9 nu se aplic
Cnd se utilizeaz calificativul de performan i calificativul de capacitate
Oricare dintre aceste calificative poate fi utilizat pentru fiecare dintre categoriile de pe list. ns
informaiile transmise n cele dou cazuri sunt diferite. Atunci cnd se utilizeaz ambele calificative,
rezultatul este o agregare a celor dou concepte, dup cum urmeaz:
d4500.2 __
d4500.21
d4500.__ 1
Dac se utilizeaz un singur calificativ, spaiul rmas liber nu se va completa cu .8 sau .9, ci va fi lsat
necompletat, deoarece acestea sunt valori de evaluare, iar implicaia ar fi c se utilizeaz calificativul.
Exemple de aplicare a celor dou calificative
d4500

Deplasare pe distane scurte

Pentru calificativul de performan, acest domeniu se refer la mersul pe jos n mediul curent al
persoanei, pe suprafee i n condiii diferite, cu utilizarea unui baston, a unui cadru sau a altui aparat
sau instrument de sprijin, pe distane mai mici de 1 km. De exemplu, performana unei persoane care
are probleme cu un picior din cauza unui accident de munc, i de atunci folosete bastonul, dar care
se confrunt cu dificulti moderate n deplasare deoarece bordurile trotuarelor din cartier sunt foarte
nalte i pavajul este alunecos, poate fi codificat dup cum urmeaz:
d4500.3__ restricie moderat n performana de deplasare pe distane scurte
Pentru calificativul de capacitate, acest domeniu se refer la capacitatea unui individ de a se deplasa
fr ajutor. Pentru a neutraliza efectele variate pe care diferitele medii le au asupra capacitii
individului, capacitatea ar putea fi evaluat ntr-un mediu standardizat. Acest mediu standardizat
poate fi: (a) un mediu concret, utilizat n mod obinuit pentru evaluarea capacitii n cadrul unor teste;
(b) n cazurile n care acest lucru nu este posibil, un mediu imaginar care se consider c are un efect
uniform. De exemplu, adevrata capacitate a persoanei menionate mai sus de a se deplasa fr baston
ntr-un mediu standardizat (de exemplu un mediu cu suprafee fr plate, fr denivelri mari i cu

216

suprafee care nu sunt alunecoase) este foarte limitat. Prin urmare, capacitatea persoanei poate fi
codificat dup cum urmeaz:
d4500.__3 limitare sever a capacitii de deplasare pe distane scurte.
Utilizatorilor care doresc s specifice mediul curent sau standardizat cnd utilizeaz calificativul de
performan sau capacitate li se recomand s recurg la clasificarea Factorilor de mediu (vezi
conveniile de codificare 3 pentru Factorii de mediu la seciunea 3 de mai sus).
4.4 Codificarea factorilor de mediu
Definiii
Factorii de mediu compun mediul fizic, social i atitudinal n care oamenii triesc i i duc existena.
Utilizarea factorilor de mediu
Factorii de mediu reprezint o component a Prii 2 (Factori contextuali) a clasificrii. Factorii de
mediu trebuie s fie avui n vedere pentru fiecare component a funcionrii i codificai conform
uneia dintre cele trei convenii descrise la seciunea 3 de mai sus.
Factorii de mediu trebuie s fie codificai din perspectiva persoanei a crei situaie se descrie. De
exemplu, bordurile n pant i pavajele netede pot fi codificate drept facilitatori pentru o persoan care
utilizeaz scaunul cu rotile, ns ele sunt un obstacol pentru o persoan nevztoare.
Calificativul indic msura n care un factor este facilitator sau obstacol. Exist mai multe motive
pentru care un factor de mediu poate fi un facilitator sau un obstacol, precum i motive pentru a
explica msura n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori, persoana care face codificarea
trebuie s in cont de diferite aspecte, i anume: s tie dac o resurs este accesibil, dac se poate
conta pe accesul la ea sau situaia este variabil, dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai
departe. n cazul obstacolelor, ar putea fi relevant frecvena cu care un factor st n calea unei
persoane, dac obstacolul respectiv este important sau nu, dac se poate evita sau nu. Trebuie avut n
vedere i faptul c un factor de mediu poate constitui un obstacol fie prin prezen (de exemplu,
atitudinile negative fa de oamenii cu dizabiliti) fie prin absen (de exemplu, faptul c un serviciu
nu este disponibil). Efectele pe care factorii de mediu le au asupra vieilor oamenilor cu probleme de
sntate sunt variate i complexe, i se sper c cercetrile viitoare vor duce la o mai bun nelegere a
acestei interaciuni i poate chiar vor demonstra utilitatea unui al doilea calificativ pentru aceti factori.
n unele cazuri, o ntreag serie de Factori ambientali sunt rezumai cu un singur termen, cum ar fi
srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau capital social. Aceti termeni rezumativi nu se
regsesc ei nii n clasificare. Mai degrab, cel care face codificarea trebuie s identifice factorii
constitueni i s-i codifice. Din nou, este necesar continuarea cercetrii pentru a se determina dac
exist seturi clare i complete de Factori ambientali care compun aceti termeni rezumativi.

217

Primul calificativ
Prezentm mai jos scara negativ i pozitiv care desemneaz msura n care un factor de mediu
acioneaz ca un obstacol sau un facilitator. Dac se folosete un punct, nseamn c este vorba de un
obstacol, iar dac se utilizeaz semnul plus, este vorba de un facilitator:
xxx.0
xxx.1
xxx.2
xxx.3
xxx.4

NU sunt obstacole
Obstacole UOARE
Obstacol MODERAT
Obstacol SEVER
Obstacol TOTAL

xxx.8 obstacol, nu se specific

xxx.9 nu se aplic

xxx+0 Nu sunt facilitatori

xxx+1 UOR facilitator
xxx+2 Facilitator MODERAT
xxx+3 Facilitator SUBSTANIAL
xxx+4 Facilitator TOTAL
xxx+8 facilitator, nu se specific
xxx+9 nu se aplic

218

Anexa 3

Posibile utilizri ale listei de Activiti i Participare

Componenta de Activiti i Participare este o list neutr de domenii care indic diferite aciuni i
domenii ale existenei. Fiecare domeniu conine categorii la diferite nivele, ordonate de la general la
detaliat (de exemplu, domeniul Capitolului 4 Mobilitatea conine categorii cum ar fi d450 Deplasarea
i sub acesta un termen mai concret, d4500 Deplasarea pe distane scurte). Lista domeniilor de
activitate i participare acoper ntreaga gam a funcionrii, care poate fi codificat att la nivel
individual ct i la nivelul societii.
Dup cum s-a spus n Introducere, aceast list se poate utiliza n diferite moduri pentru a face referire
la noiunile de Activiti i Participare, care sunt definite n CIF dup cum urmeaz:
n contextul sntii:
Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ.
Participarea este implicarea ntr-o situaie de via.
Existe patru opiuni alternative pentru structurarea relaiei dintre activiti (a) i participare (p) n
funcie de lista domeniilor:
(1) Seturi distincte de domenii de activitate i domenii de participare (fr suprapuneri)
Un anume set de categorii este codificat doar ca activiti (adic sarcini sau aciuni pe care le execut
un individ), iar un altul doar ca participare (adic implicarea n situaii de via). Prin urmare, cele
dou seturi se exclud reciproc.
n cazul acestei opiuni, seturile de categorii de activiti i de categorii de participare sunt determinate
de utilizator. Fiecare categorie este fie un element de activitate, fie un element de participare, dar nu
ambele n acelai timp. De exemplu, domeniile pot fi mprite n continuare dup cum urmeaz:
a1
a2
a3
a4

nvarea i aplicarea cunotinelor

Sarcini i cerine de ordin general
Comunicare
Mobilitate
p5
p6
p7
p8
p9

ngrijirea propriei persoane

Viaa casnic
Interaciunile interpersonale
Domeniile majore ale existenei
Comunitate, via social i civic

219

Codificarea pentru aceast structur

a codul categoriei. qp qc (categorie considerat element de activitate)
p codul categoriei. qp qc (categorie considerat element de participare)
unde qp = calificativul de performan i qc = calificativul de capacitate. Dac se utilizeaz calificativul
de performan, categoria este interpretat n funcie de conceptul de performan, fie c ea este
considerat un element de activitate sau unul de participare; dac se utilizeaz calificativul de
capacitate, pentru interpretarea categoriei se utilizeaz un concept de capacitate, din nou, fie c este
considerat un element de activitate sau participare.
n acest mod opiunea (1) asigur matricea complet de informaii fr vreo redundan sau
suprapunere.
(2) Suprapunerea parial ntre seturile de activiti i domeniile de participare
n cazul acestei alternative, un set de categorii poate fi interpretat ca elemente att de activitate, ct i
de participare; i anume, se consider c aceeai categorie este deschis unei interpretri individuale
(i anume ca o sarcin sau aciune executat de un individ), sau uneia sociale (i anume implicarea
ntr-o situaie existenial).
De exemplu:
a1
a2
a3
a4
a5
a6

nvarea i aplicarea cunotinelor

Sarcini i cerine de ordin general
Comunicare
p3
Mobilitate
p4
ngrijirea propriei persoane
p5
Viaa casnic
p6
p7
p8
p9

Comunicare
Mobilitate
ngrijirea propriei persoane
Viaa casnic
Interaciunile interpersonale
Domeniile majore ale existenei
Comunitate, via social i civic

Codificarea pentru aceast structur

Exist o restricie cu privire la modul n care se poate face codificarea pentru aceast structur. O
categorie din zona de suprapunere nu poate avea valori diferite pentru acelai calificativ (fie primul
calificativ pentru performan, fie cel de-al doilea calificativ pentru capacitate), de exemplu:
a categoria.1 __
p categoria.2

sau

a categoria.__1
p categoria.__2

n opinia utilizatorului care alege aceast opiune, codurile din categoriile care se suprapun pot
nsemna lucruri diferite cnd se codific la activiti i nu la participare, i invers. Totui, n matricea
de informaii se va trece un singur cod pentru coloana calificativului n cauz.

220

(3) Categoriile detaliate codificate ca activiti i categorii largi ca participare, cu sau fr

suprapuneri
O alt abordare privind aplicarea definiiilor activitilor i participrii la domenii limiteaz
participarea la categoriile de ordin general sau mai larg din cadrul unui domeniu (de exemplu
categoriile de nivel 1, cum ar fi titlurile de capitole) i consider categoriile detaliate activiti (de
exemplu categoriile de nivel 3 i 4). Aceast abordare mparte categoriile din cadrul unor domenii, sau
chiar al tuturor domeniilor, n funcie de distincia general / larg detaliat. Utilizatorul poate
considera c unele domenii sunt constituite numai din activiti (la toate nivelele de detaliu), iar altele
numai din participare.
De exemplu, d4550 Mersul tr poate fi conceput ca o activitate, n timp ce
d455 Deplasarea poate fi privit ca participare.
Exist dou modaliti n care se poate folosi aceast abordare: (a) fie c nu exist suprapuneri, adic
dac un element este activitate, atunci nu va mai fi i participare; sau (b) pot exista suprapuneri,
devreme ce unii utilizatori ar putea s utilizeze lista complet pentru activiti i doar titlurile mari
pentru participare.
Codificarea pentru aceast structur
Asemntoare cu opiunea (1) sau opiunea (2).
(4) Utilizarea acelorai domenii att pentru activiti, ct i pentru participare, cu o
suprapunere total a domeniilor
La aceast opiune, toate domeniile din lista de Activiti i Participare pot fi considerate att activiti,
ct i participare. Fiecare categorie poate fi interpretat ca funcionare individual (activitate) sau
funcionare social (participare).
De exemplu, d330 Vorbirea poate fi vzut att ca o activitate, ct i ca participare. O persoan care nu
are corzi vocale poate vorbi cu ajutorul unui aparat. Conform evalurilor fcute pe baza calificativelor
de capacitate i performan, aceast persoan poate fi codificat dup cum urmeaz:
Primul calificativ
Dificultate moderat n performan (poate din cauza unor factori contextuali cum ar fi stresul
personal sau al altor persoane, atitudinile altora)
2
Al doilea calificativ
Dificultate sever n capacitate fr dispozitiv de sprijin

Al treilea calificativ
Uoar dificultate n capacitate cu dispozitiv de sprijin

221

n conformitate cu matricea de informaii CIF, situaia acestei persoane ar trebui s fie codificat dup
cum urmeaz:
d330.231
Conform opiunii (4), s-ar putea codifica i n felul urmtor:
a330.231
p330.2
La opiunea (4), cnd se utilizeaz att calificative de performan, ct i de capacitate, n matricea de
informaii CIF exist dou valori pentru aceeai csu: una pentru activiti, i alta pentru participare.
Dac aceste valori sunt identice, atunci nu exist nici un conflict, doar redundan. Totui, n cazul n
care valorile difer, utilizatorii trebuie s elaboreze o regul de decizie cu privire la codificarea pentru
matricea de informaii, deoarece stilul oficial de codificare al OMS are urmtoarea form:
d categoria qp qc
Aceast redundan ar putea fi evitat, de exemplu, dac se consider calificativul de capacitate ca
activitate, iar calificativul de performan ca participare.
O alt posibilitate ar fi elaborarea unor calificative suplimentare pentru participare care s reueasc s
surprind implicarea n situaiile de via.
Se consider c, odat cu utilizarea continu a CIF i generarea de noi date empirice, se vor acumula
suficiente date pentru a arta care dintre opiunile de mai sus sunt preferate de diferii utilizatori ai
clasificrii. Cercetrile empirice vor duce de asemenea la o mai clar operaionalizare a noiunilor de
activiti i participare. Se pot strnge date cu privire la modul n care sunt folosite aceste noiuni n
diferite contexte, n diferite ri, precum i n diferite scopuri, care vor face posibil revizuirea n
cunotin de cauz a acestei scheme n viitor.

222

Anexa 4

Exemple de cazuri
Exemplele de mai jos descriu situaii n care conceptele CIF au fost aplicate la diferite cazuri. Se sper
c ele vor fi de folos utilizatorilor n nelegerea scopurilor urmrite i a modalitii de aplicare a
conceptelor din clasificarea de baz. Pentru detalii suplimentare, v rugm s consultai manualele i
cursurile OMS.

Afectare care nu duce la limitarea capacitii i nu genereaz probleme de

performan
Un copil se nate cu o unghie lips la un deget de la o mn. Aceast malformaie este o afectare de
structur, dar ea nu afecteaz funcia minii copilului sau ceea ce poate face copilul cu mna
respectiv, deci nu exist nici o limitare a capacitii copilului n cauz. De asemenea, nu exist
probabil nici probleme de performan care ar putea fi provocate de aceast malformaie copilul se
poate juca cu ali copii fr ca acetia s rd de el sau s-l exclud de la joac. Prin urmare, copilul nu
sufer de o limitare a capacitii sau de probleme de performan.

Afectare care nu duce la limitarea capacitii, ns genereaz probleme de

performan
Un copil diabetic sufer de o afectare funcional: pancreasul su nu funcioneaz n mod adecvat i nu
produce insulin. Diabetul poate fi inut sub control prin administrarea unei medicaii, mai exact a
insulinei. Atunci cnd funciile corpului (nivelele de insulin) sunt inute sub control, nu exist limitri
ale capacitii asociate cu deficiena. Totui, copilul care sufer de diabet se va confrunta cu o
problem de performan n situaia n care dorete s-i petreac timpul cu prietenii sau colegii, mai
ales atunci cnd e vorba de mncare, pentru c copilul trebuie s-i limiteze aportul de zahr. Lipsa
unor feluri de mncare adecvate ar crea un obstacol. Prin urmare, copilul nu va mai putea frecventa
mediul curent dac nu se iau msuri pentru asigurarea alimentelor adecvate, chiar dac acesta nu
sufer de limitarea capacitii.
Un alt exemplu ar putea fi acela al unei persoane care are manifestri de vitiligo pe fa, fr s acuze
vreo alt suferin fizic. Aceast problem cosmetic nu produce limitri ale capacitii. Totui, poate
c individul respectiv triete ntr-un mediu n care vitiligo este confundat cu lepra, i deci considerat a
fi contagios. Prin urmare, n mediul curent al persoanei aceast atitudine negativ este un obstacol de
mediu care conduce la importante probleme de performan n interaciunile cu alte persoane.

223

Afectari care conduc la limitri ale capacitii i - n funcie de mprejurri

genereaz sau nu probleme de performan
O variaie semnificativ n dezvoltarea intelectual reprezint o afectare mental. Aceasta poate duce
la o limitare a varietii capacitilor persoanei n cauz. Pot exista ns i Factori ambientali care s
afecteze nivelul performanei individului n diferite domenii. De exemplu, un copil cu o astfel de
afectare mental nu va sesiza prea multe dezavantaje ntr-un mediu n care ateptrile nu sunt foarte
mari fa de populaia general, i unde copilul are de ndeplinit o serie de sarcini simple, repetitive,
dar necesare. n acest mediu, copilul se va descurca bine n diferite situaii de via.
Un copil asemntor care crete ntr-un mediu al concurenei i al ateptrilor foarte mari la coal se
poate confrunta cu mai multe probleme de performan n diferite situaii de via dect primul copil.
Acest exemplu de caz subliniaz dou aspecte. Primul este acela c norma sau standardul de populaie
cu care se compar funcionarea unui individ trebuie s corespund cu mediul curent n care triete de
fapt individul. Al doilea este c prezena sau absena factorilor de mediu poate avea fie un efect de
facilitare, fie unul de obstaculare a funcionrii.

Afectare anterioar care nu provoac limitri ale capacitii, dar continu s

provoace probleme de performan
O persoan care i-a revenit dintr-o psihoz, ns care continu s poarte stigmatul de a fi fost bolnav
psihic, se poate confrunta cu probleme de performan n gsirea unui loc de munc sau n
interaciunile interpersonale, din cauza atitudinii negative a oamenilor din mediul su. Implicarea
persoanei la locul de munc i n viaa social este prin urmare limitat.

Diferite afectari i limitri de capacitate care conduc la probleme similare de

performan
Se poate ntmpla ca o persoan s nu fie angajat ntr-un anumit loc de munc deoarece se consider
c, dat fiind gradul de severitate al afectarii sale (tetraplegie), nu ar fi capabil s execute anumite
sarcini de lucru (de ex. utilizarea unui calculator cu tastatur manual). Locul de munc nu dispune de
adaptrile necesare pentru a facilita realizarea acestor sarcini de lucru de ctre persoana n cauz (de
ex. un soft care funcioneaz pe baz de comenzi vocale i nlocuiete tastatura manual).
O alt persoan cu o form mai puin sever de tetraplegie poate avea capacitatea de a executa
sarcinile de lucru necesare, dar s-ar putea s nu fie angajat din cauz c s-a completat cota de
angajare cu persoane cu dizabiliti.
O a treia persoan care are capacitate de a executa activitile necesare la locul de munc ar putea s
nu fie angajat sufer de o limitare a activitii care este atenuat prin utilizarea unui scaun cu rotile,
dei locul de munc nu este accesibil pentru scaunele cu rotile.
n sfrit, o persoan care folosete scaunul cu rotile poate fi angajat n locul de munc respectiv,
dispune de capacitatea de a executa sarcinile de lucru i de fapt le i execut n timpul muncii. Totui,
224

persoana n cauz s-ar putea confrunta cu unele probleme n performana din domeniul interaciunii cu
colegii de serviciu, deoarece nu poate s ajung n spaiile de odihn din cadrul unitii. Aceast
problem de performan n stabilirea unor relaii cu alte persoane la locul de munc poate mpiedica
accesul la posibilitile de promovare.
Toate cele patru persoane se confrunt cu probleme de performan la locul de munc din cauza
diferiilor Factori ambientali care sunt un obstacol din cauza problemei sau afectarii de care sufer.
Pentru prima persoan, obstacolele de mediu se refereau la lipsa unor adaptri la locul de munc i
probabil la atitudinile negative. A doua persoan se confrunta cu atitudinile negative cu privire la
angajarea persoanelor cu dizabiliti. A treia persoan avea de a face cu lipsa de accesibilitate a
mediului construit, iar ultima cu atitudinile negative cu privire la dizabilitate n general.

Suspiciunea existenei unei deficiene duce la probleme grave de performan, fr

limitri ale capacitii
O persoan lucreaz cu pacieni bolnavi de SIDA. Persoane este de altfel sntoas, ns trebuie s se
supun periodic testrii HIV. Nu sufer de nici o limitare a capacitii. n ciuda acestui fapt, cei care l
cunosc l suspecteaz c a dobndit virusul i l evit. Aceasta duce la probleme foarte mari n
performana persoanei n interaciunile sociale i din cadrul comunitii, din viaa social i civic.
Implicarea sa este limitat din cauza atitudinilor negative adoptate de oamenii din mediul su.

Afectari care n prezent nu sunt cuprinse n clasificarea CIF, care duc la probleme
de performan
O persoan i-a pierdut mama, care a decedat din cauza unui cancer mamar. Persoana are 45 de ani i a
participat recent la o testare voluntar, descoperind c este purttoarea codului genetic care o expune
riscului de cancer mamar. Nu are probleme legate de funciile sau structura corpului, nu sufer de
limitri ale capacitii, ns societatea de asigurri refuz s-i ncheie o asigurare de via din cauza
riscului ridicat de cancer mamar. Implicarea sa n domeniul ngrijirii sntii proprii este limitat din
cauza politicii societii de asigurri.
Alte exemple
Un biat n vrst de 10 ani este trimis la un logoped cu diagnosticul de trimitere de blbial. n
timpul examinrii, se identific anumite probleme de discontinuitate n vorbire, acceleraii inter- i
intra-verbale, probleme de sincronizare a micrilor cu vorbirea i un ritm necorespunztor al vorbirii
(afectari). Copilul are probleme la coal la cititul cu voce tare i n conversaii (limitri ale
capacitii). n timpul discuiilor de grup, nu ia nici o iniiativ de a se angaja n discuii, dei ar dori
s-o fac (problem de performan n domeniul conversaiei cu alte persoane). Implicarea acestui biat
n conversaie este limitat atunci cnd se afl n mijlocul unui grup, din cauza normelor i practicilor
sociale cu privire la desfurarea ordonat a conversaiilor.
O femeie n vrst de 40 de ani care a suferit o lovitur a gatului cu patru luni n urm acuz dureri n
zona cervical, migrene puternice, ameeal, reducerea puterii musculare i anxietate (afectari).
Capacitatea sa de a se deplasa, a gti, a face curenie, a folosi calculatorul i a conduce maina sunt
225

limitate (limitri ale capacitii). n consultare cu medicul su, au czut de acord ca probleme s scad
n intensitate nainte de a se ntoarce la vechiul loc de munc cu program fix de 8 ore (probleme de
performan n domeniul locului de munc). Dac politicile de la locul de munc din mediul ei curent
ar face posibil programul de lucru flexibil, i i-ar permite s-i ia o pauz cnd simptomele se
agraveaz foarte mult, sau ar putea lucra acas, implicarea sa n domeniul angajrii ntr-un loc de
munc s-ar mbunti.

226

Anexa 5

CIF i persoanele cu dizabiliti

nc de la iniierea sa, procesul de revizuire a CIF a beneficiat de informaiile furnizate de persoanele
cu dizabiliti i de organizaii care reprezint aceste persoane. Organizaia Internaional a
Persoanelor cu Dizabiliti (Disabled Peoples International) n mod deosebit i-a oferit timpul i
energia pentru procesul de revizuire, iar CIF reflect aceste contribuii importante.
OMS recunoate importana participrii plenare a persoanelor cu dizabiliti i a organizaiilor acestora
la revizuirea unei clasificri a funcionrii i dizabilitii. Fiind o clasificare, CIF va servi drept baz
att pentru evaluarea, ct i pentru msurarea dizabilitii n numeroase contexte tiinifice, clinice,
administrative i de politici sociale. Ca atare, este important s se vegheze ca CIF s nu fie utilizat n
mod necorespunztor, ntr-un mod care poate afecta interesele persoanelor cu dizabiliti (vezi Ghidul
Etic de la Anexa 6).
n mod deosebit, OMS recunoate c, n ciuda eforturilor depuse de toat lumea, chiar termenii
utilizai n clasificare s fie stigmatizani i s pun etichete. Ca reacie la aceast problem, nc de la
nceputul procesului de revizuire s-a luat decizia de a se renuna n totalitate la termenul de handicap
din cauza conotaiilor sale peiorative din limba englez i de a nu se utiliza termenul de
dizabilitate ca denumirea unei componente, ci n calitate de termen general sau global.
Mai rmne ns nerezolvat problema modului n care se face referire la persoanele care sufer de o
anumit limitare sau restricie funcional. n CIF, termenul de dizabilitate este utilizat pentru a
desemna un fenomen multidimensional care rezult din interaciunea dintre oameni i mediul lor fizic
i social. Dintr-o serie de motive, atunci cnd se refer la persoane, unii prefer s utilizeze termenul
de persoane cu dizabiliti, n timp ce alii prefer persoane dizabilitate. Avnd n vedere aceast
divergen, OMS nu are la dispoziie o practic universal pe care s-o adopte, i nici nu poate adopta n
mod rigid una dintre abordri. n schimb, OMS confirm principiul important ca oamenii s aib
dreptul de a fi numii cum doresc ei.
Este important de subliniat i faptul c CIF nu este n nici un caz o clasificare a oamenilor. este o
clasificare a trsturilor de sntate ale persoanelor n contextul situaiilor individuale de via ale
acestora i a efectelor mediului. Dizabilitatea este produs de interaciunea dintre trsturile de
sntate i factorii contextuali. Aa stnd lucrurile, indivizii nu trebuie s fie redui la, sau caracterizai
exclusiv din perspectiva afectarilor, limitrilor n activitate sau restriciilor n participare cu care se
confrunt. De exemplu, n loc s foloseasc termenul de persoan handicapat mental, clasificarea
utilizeaz expresia persoan cu o problem de nvare. CIF asigur aceast abordare evitnd s fac
referire la o persoan cu termenul care se refer la o problem de sntate sau o dizabilitate, i folosind
termeni neutri, dac nu pozitivi, i un limbaj foarte concret.
Pentru a elimina n continuare problema legitim care se pune n legtur cu etichetarea sistematic a
oamenilor, categoriile CIF sunt exprimate ntr-un mod neutru care s evite utilizarea unor termeni
depreciativi, a unor stigmatizri sau a unor conotaii nepotrivite. Aceast abordare aduce ns cu sine
problema a ceea ce s-ar putea numi salubrizarea termenilor. Atributele negative legate de problema
de sntate a unei persoane i de modul n care alii reacioneaz la aceasta sunt independente de
227

termenii utilizai n definirea conditiei de sntate. Oricum i-am spune unei dizabiliti, ea continu s
existe, fie c i se aplic sau nu etichete. Problema nu este doar una de natur lingvistic, ci mai ales
una care ine de atitudinile altor indivizi i a societii nsi fa de dizabilitate. Avem nevoie n
primul rnd de coninuturi, utilizri i clasificri corecte ale termenilor.
OMS este angajat pe calea continurii eforturilor de a asigura ca persoanele cu dizabiliti s
dobndeasc mai mult for ca rezultat al acestei clasificri i evaluri, i nu s fie lipsite de drepturi
i supuse discriminrii.
Se sper c persoanele cu dizabiliti vor contribui ele nsele la utilizarea i dezvoltarea CIF n toate
sectoarele. Ca cercettori, manageri i factori de decizie politic, persoanele cu dizabiliti vor
contribui la elaborarea unor protocoale i instrumente care se bazeaz pe clasificrile CIF. CIF servete
de asemenea ca un puternic instrument pentru susinerea acestei cauze n mod argumentat, pe baz de
dovezi concrete. Clasificarea furnizeaz date fiabile i comparabile care susin ideea schimbrii
necesare. Ideea politic dup care dizabilitatea este n aceeai msur provocat de obstacolele din
mediu, ct i de conditiile de sntate sau afectari va trebui s fie transformat, nti ntr-o agend de
cercetare, i mai apoi n dovezi valabile i de ncredere. Aceste dovezi poate atrage dup sine o
adevrat schimbare social pentru persoanele cu dizabiliti din toat lumea.
Activitatea de susinere a cauzei persoanelor cu dizabiliti poate primi un avnt n urma utilizrii CIF.
Ca prim scop al acestei activiti, am meniona necesitatea de a se identifica interveniile care pot
mbunti nivelul de participare al persoanelor cu dizabiliti, iar CIF poate contribui la identificarea
sursei principale a problemei, fie c este vorba de mediu, sub forma prezenei unui obstacol sau a
absenei unui facilitator, de capacitatea limitat a individului n sine sau de o combinaie de factori.
Prin intermediul acestei clarificri, interveniile pot fi orientate n mod corespunztor, iar efectele lor
asupra nivelelor de participare pot fi monitorizate i msurate. n acest mod se pot atinge obiectivele
concrete, bazate pe dovezi i se pot promova scopurile globale ale activitii de susinere a acestei
cauze.

228

Anexa 6

Ghid etic pentru utilizarea CIF

Orice instrument tiinific poate fi utilizat n mod necorespunztor sau poate fi obiectul unui abuz. Ar
fi naiv s credem c un sistem de clasificare de tipul CIF nu va fi utilizat niciodat n moduri care sunt
duntoare pentru anumite persoane. Dup cum am explicat la Anexa 5, procesul de revizuire a ICIDH
a cuprins i persoane cu dizabiliti, precum i organizaii ale acestora, nc de la bun nceput.
Contribuiile acestora au dus la modificri eseniale n terminologia, coninutul i structura CIF.
Aceast anex definete cteva principii morale de baz pentru aplicarea CIF. Este evident c nici un
astfel de ghid nu poate anticipa din start toate situaiile n care o clasificare, sau un alt instrument
tiinific va fi utilizat n mod necorespunztor, precum i faptul c existena unui ghid n sine nu poate
mpiedica producerea unor astfel de abuz. Acest document nu face nici el excepie de la regul.
Sperm c, acordnd atenie prevederilor de mai jos, vom putea reduce riscul ca CIF s fie utilizat n
modaliti care nu acord respectul cuvenit persoanelor cu dizabiliti sau i afecteaz pe acetia.

Respect i confidenialitate
(1) CIF se va folosi ntotdeauna n aa fel nct s se respecte valoarea inerent i autonomia
persoanei.
(2) CIF nu se va utiliza pentru a-i eticheta pe oameni sau pentru a-i identifica exclusiv prin intermediul
uneia sau mai multor categorii de dizabiliti.
(3) n context clinic, CIF se va utiliza n deplina cunotin de cauz, cu cooperarea i consimmntul
persoanelor ale cror nivele de funcionare sunt clasificate. Dac limitele capacitilor cognitive ale
unei persoane mpiedic o astfel de implicare, susintorul individului trebuie s devin un
participant activ la procesul de clasificare.
(4) Informaiile codificate pe baza CIF vor fi considerate ca informaii personale, i deci se vor supune
regulilor cunoscute de confidenialitate adecvate pentru modul n care se vor utiliza datele
respective.

Utilizarea CIF n cadru clinic

(5) Ori de cte ori este posibil, specialitii din clinic vor trebui s explice persoanei sau susintorului
persoanei scopul pentru care se recurge la clasificarea CIF, i s i invite pe acetia s formuleze
ntrebri prin care s se stabileasc dac aplicarea CIF este o metod adecvat pentru a clasifica
nivelele de funcionare ale persoanei respective.
(6) Ori de cte ori este posibil, persoanei al crei nivel de funcionare este clasificat (sau susintorului
su) va trebui s i se ofere ocazia de a participa, i mai ales de a pune sub semnul ntrebrii sau a
confirma corectitudinea categoriilor utilizate sau a evalurilor realizate.

229

(7) Din cauz c deficiena care se clasific este att rezultatul problemei de sntate a persoanei,
precum i a contextului fizic i social n care triete persoana, CIF va trebui s fie utilizat ntr-o
perspectiv holistic.

Utilizarea social a informaiilor obinute prin aplicarea CIF

(8) Informaiile obinute n urma aplicrii CIF se vor utiliza, ntr-o msur ct se poate de mare, cu
colaborarea persoanelor n cauz, pentru a le mbunti posibilitile de alegere i a-i ajuta s-i
coordoneze mai bine viaa.
(9) Informaiile CIF se vor utiliza pentru elaborarea unor politici sociale i stimularea unor schimbri
de politic prin care s se urmreasc stimularea i susinerea participrii individuale.
(10) Nici CIF, i nici toate informaiile obinute n urma aplicrii sale, nu se vor utiliza pentru a
nega drepturile ncetenite ale anumitor persoane sau grupuri, sau pentru a limita n orice mod
drepturile acestora la anumite beneficii.
(11) Persoanele care sunt cuprinse n aceeai categorie din cadrul CIF pot totui s difere n multe
feluri. Legile i reglementrile care se refer la clasificrile CIF nu trebuie s porneasc de la
premisa c ar exista o omogenitate mai mare dect cea surprins n clasificare, fiind necesar s
asigure c persoanele ale cror nivele de funcionare sunt clasificate sunt tratate ca persoane, n
mod individual.

230

Anexa 7

Rezumat al procesului de revizuire

Elaborarea ICIDH
n 1972, OMS a elaborat o schem preliminar cu privire la consecinele bolilor. Dup cteva luni, s-a
propus o abordare mai cuprinztoare. Propunerile respective au fost fcute pe baza a dou principii
importante: urma s se fac o distincie clar ntre deficiene i importana acestora, adic consecinele
lor funcionale i sociale, iar aceste aspecte variate sau axe de date urmau s fie clasificate separat prin
intermediul mai multor numere diferite. n esen, aceast abordare cuprindea o serie de clasificri
distincte, chiar dac paralele. Aceast situaie contrasta cu tradiia CIB, n cadre axele multiple
(etiologie, anatomie, patologie, etc.) sunt integrate ntr-un sistem ierarhic care sunt reprezentate printrun singur numr. S-a studiat posibilitatea de a se asimila aceste propuneri ntr-o schem compatibil cu
structura care se gsea la baza structurii CIB. n acelai timp, s-au fcut ncercri preliminare de a se
sistematiza terminologia aplicat la consecinele bolilor. Aceste sugestii au fost trimise spre consultare
n mod neoficial n anul 1973 unui numr de persoane, solicitndu-se ajutor mai ales din partea
grupurilor implicate n mod deosebit n reabilitare.
n 1974 s-au trimis spre consultare larg dou clasificri separate, pentru afectari i handicapuri, iar
dezbaterile au continuat. Observaiile fcute au fost colaionate i s-au formulat propunerile finale.
Acestea au fost supuse analizei Conferinei Internaionale pentru cea de-a 9-a Revizuire a Clasificrii
Internaionale a Afeciunilor din octombrie 1975. n urma analizei clasificrilor, Conferina a
recomandat publicarea acestora pentru a fi testate. n mai 1976, cea de-a 29-a Adunare Mondial a
Sntii a luat not de aceast recomandare i a adoptat rezoluia AMS29.35, n care se aproba
publicarea, n scopul testrii, a clasificrii suplimentare a afectarilor i handicapurilor, ca supliment, i
nu parte integrant a Clasificrii Internaionale a Afeciunilor. n consecin, prima ediie a ICIDH a
fost publicat n 1980. n 1993, a fost retiprit cu un cuvnt nainte suplimentar.

Primii pai pe calea revizuirii ICIDH

n 1993, s-a decis iniierea procesului de revizuire a ICIDH. Dezideratele formulate cu privire la
versiunea revizuit, cunoscut provizoriu ca ICIDH-2, au fost urmtoarele:

s serveasc scopurilor multiple urmrite de diferite ri, sectoare sau discipline ale asistenei
medicale;

s fie suficient de simpl pentru a fi considerat de specialiti o descriere semnificativ a

consecinelor conditiilor de sntate;

s fie util n practic, adic pentru identificarea nevoilor de asisten i adaptarea programelor de
intervenie (de ex. prevenire, reabilitare, aciuni sociale);

231

s ofere o imagine coerent cu privire la procesele implicate n consecinele problemelor de

sntate, astfel nct s poat fi evaluat, nregistrat i abordat n mod obiectiv nsui procesul de
dizabilitare, i nu doar dimensiunile bolilor / tulburrilor n cauz;

s fie sensibil la variaiile culturale (s fie traductibil i aplicabil n diferite culturi i sisteme de
sntate);

s fie utilizabil complementar cu familia de clasificri OMS.

Iniial, Centrul de Colaborare Francez a primit sarcina de a face o propunere privind seciunea de
Afectari, precum i privind aspectele legate de limbaj, vorbire i cele senzoriale. Centrul de Colaborare
Olandez urma s propun o revizuire a aspectelor de Dizabilitate i locomotorii ale Clasificrii, i s
pregteasc o revizuire a literaturii de specialitate, n timp ce Centrul de Colaborare Nord-American
urma s nainteze propuneri pentru seciune de Handicap. n plus, dou echipe de lucru urmau s
prezinte propuneri cu privire la aspectele de sntate mental i respectiv problemele privind copiii.
S-au nregistrat progrese la reuniunea de revizuire ICIDH-2 care s-a organizat la Geneva n 1996, i sa ntocmit un proiect Alfa care ncorpora diferitele propuneri, desfurndu-se i un proiect pilot de
testare. La reuniunea din 1996 s-a hotrt ca toate centrele de colaborare i echipele de lucru s se
ocupe din acel moment de proiectul de document n ntregimea sa, i nu de domeniile pe care le
avuseser de revizuit anterior. Din mai 1996 pn n februarie 1997, proiectul Alfa a fost trimis spre
consultare mai multor centre de colaborare i echipe de lucru, iar observaiile i sugestiile au fost
centralizate la sediul central al OMS. De asemenea, s-a trimis sub form de circular i o list de
ntrebri de baz, care formulau principalele probleme legate de revizuire, pentru a se facilita
centralizarea observaiilor.
Pe parcursul procesului de revizuire au fost supuse dezbaterii urmtoarele teme:

Clasificarea pe trei nivele, adic Afectari, Dizabiliti i Handicapuri, s-a dovedit util i ar trebui
s se pstreze. Ar trebui avut n vederea includerea unor factori contextuali / de mediu, dei
majoritatea propunerilor s-au oprit n faza elaborrilor teoretice i a testrilor empirice.

Inter-relaiile dintre A / D / H i relaia adecvat dintre aceste domenii au constituit de asemenea o

tem de dezbatere. S-au formulat multe critici care s-au referit la modelul cauzal care a stat la baza
versiunii din 1980 a ICIDH, la lipsa de schimbare n timp, precum i la fluxul unidirecional
dinspre afectare la dizabilitate i mai departe la handicap. Procesul de revizuire propusese i unele
reprezentri grafice alternative.

ICIDH-1980 fusese dificil de utilizat. S-a considerat necesar simplificarea acestuia pentru a putea
fi folosit cu mai mult uurin: revizia ar trebui s mearg mai degrab spre simplificare, dect
spre adugarea unor noi detalii.

Factorii contextuali (externi factorii de mediu / interni factorii personali): aceti factori, care
constituiau componentele majore ale procesului de handicap (dup cum a fost conceptualizat n
versiunea din 1980 a ICIDH), ar trebui elaborai ca scheme suplimentare n cadrul ICIDH. Totui,
deoarece factorii sociali i fizici din mediu i relaiile acestora cu Afectarile, Dizabilitile i

232

Handicapurile erau puternic dependente de cultur, ele nu trebuie s reprezinte o dimensiune

separat n cadrul ICIDH. Totui, s-a considerat c existena unor clasificri ale factorilor de mediu
s-ar putea dovedi util n analiza situaiilor din fiecare ar i n elaborarea unor soluii la nivel
naional.

Afectarile ar trebui s reflecte progresele nregistrate pe calea cunoaterii mecanismelor biologice

fundamentale.

Aplicabilitatea cultural i universalitatea vor trebui s constituie scopuri majore.

Elaborarea unor materiale pentru instruire i prezentare a constituit de asemenea un scop important
urmrit n procesul de revizuire.

ICIDH-2, proiectele Beta-1 i Beta-2

n martie 1997, s-a dat publicitii versiunea Beta-1, care ncorpora propunerile adunate pe parcursul
anilor anteriori. Acest proiect a fost prezentat la reuniunea de revizuire a ICIDH din aprilie 1997. Dup
nglobarea deciziilor luate la reuniune, n iunie 1997 versiunea ICIDH-2 Beta-1 a fost trimis spre
testare pe teren. Pe baza datelor culese n timpul testrii pe teren a versiunii Beta-1 i a informaiilor
provenite i din alte surse, n perioada ianuarie aprilie 1999 s-a redactat versiunea Beta-2. Aceast
form a documentului a fost prezentat i dezbtut la reuniunea anual a ICIDH-2 de la Londra, n
aprilie 1999. Dup nglobarea deciziilor adoptate la reuniune, versiunea Beta-2 a fost multiplicat i
trimis pe teren pentru testare n iulie 1999.

Testrile pe teren
Testrile pe teren ale versiunii Beta-1 au avut loc n perioada iunie 1997 decembrie 1998, iar ale
versiunii Beta-2 ntre iulie 1999 septembrie 2000.
Testele din teren au stimulat cea mai larg participare din partea statelor membre OMS i din partea
diferitelor discipline i sectoare, cum ar fi asigurrile de sntate, asigurrile sociale, fora de munc,
nvmntul, precum i alte grupuri angajate n clasificarea problemelor de sntate (i care utilizeaz
Clasificarea Internaional a Bolilor, Clasificarea Asistentelor Medicale, precum i Clasificarea
Internaional Standard a Educaiei ISCED). Scopul a fost crearea unui consens, prin intermediul
unor definiii operaionale clare. Testele din teren au constituit un proces continuu de elaborare,
consultare, formulare de reacii, actualizare i testare.
n cadrul testrilor versiunilor Beta-1 i Beta-2, s-au desfurat urmtoarele studii:

traducere i evaluare lingvistic;

evaluarea item-ilor;

reacii la ntrebrile fundamentale din partea unor conferine de consens i persoane;

233

reacii din partea unor organizaii i persoane;

testarea opiunilor;

fezabilitatea i fiabilitatea evalurilor de caz (n direct sau rezumate de caz);

altele (de exemplu studii focus grup)

Testarea s-a concentrat asupra aspectelor transculturale i multisectoriale. n procesele de testare s-au
implicat peste 50 de ri i 1800 de specialiti, ntocmindu-se rapoarte separate despre fiecare proces.

ICIDH-2 Versiunea pre-final

Pe baza datelor obinute n urma testrii pe teren a versiunii Beta-2, i n consultare cu centrele de
colaborare i cu Comitetul de Experi privind Msurarea i Clasificarea al OMS, n octombrie 2000 s-a
redactat versiunea pre-final a ICIDH-2. Aceast form a documentului a fost prezentat la o reuniune
de revizuire n noiembrie 2000. n urma nglobrii recomandrilor formulate la reuniune, versiunea
pre-final a ICIDH-2 (decembrie 2000) a fost naintat Comitetului Executiv al OMS n ianuarie 2001.
Proiectul final al ICIDH-2 a fost apoi prezentat la cea de-a 54-a Adunare Mondial a Sntii n mai
2001.

Avizarea versiunii finale

n urma dezbaterii formei finale a documentului, sub denumirea de Clasificare Internaional a
Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, Sesiunea OMS a avizat noua clasificare prin rezoluia
WHA54.21 din 22 mai 2001. Redm n cele ce urmeaz textul acestei rezoluii:
Cea de-a 54-a Sesiune Mondial a Sntii,

3. AVIZEAZ ediia a doua a Clasificrii Internaionale a Afectarilor, Dizabilitilor i

Handicapurilor (ICIDH), sub denumirea de Clasificare Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i
Sntii, la care se va face referire n continuare cu forma prescurtat CIF;

4. CHEAM statele membre s utilizeze CIF n cercetare, supraveghere i raportare, dup caz, innd
cont de situaiile specifice din statele membre i, mai ales, avnd n vedere posibilele revizuiri
viitoare;

5. SOLICIT Directorului General s asigure sprijin pentru statele membre, la cererea acestora,
pentru utilizarea CIF.

234

Anexa 8

Direcii viitoare pentru CIF

Utilizarea CIF va depinde n mare msur de utilitatea sa practic, de msura n care ea poate servi ca
un instrument de msurare a performanelor serviciilor de sntate prin intermediul unor indicatori
bazai pe rezultatele nregistrate la consumatorii acestor servicii, precum i de gradul n care se poate
aplica la diferite culturi, astfel nct s se poat realiza comparaii la nivel internaional pentru
identificarea nevoilor i resurselor pentru planificare i cercetare. CIF nu este n mod direct un
instrument politic. Utilizarea sa ns poate contribui n mod pozitiv la stabilirea politicilor, prin
furnizarea unor informaii care ajut la definirea politicii n domeniul sntii, la promovarea anselor
egale pentru toat lumea, precum i la susinerea luptei mpotriva discriminrii pe motive de
dizabilitate.

Versiunile CIF
Avnd n vedere nevoile diferite ale diferitelor tipuri de utilizatori, CIF se va prezenta n numeroase
formate i versiuni:
Clasificarea principal
Cele dou pri i componentele acestora din cadrul CIF sunt prezentate n dou versiuni pentru a veni
ntmpinarea nevoii diferite de detaliere a diferitelor categorii de utilizatori:
Prima versiune este versiunea complet (detaliat) care conine toate nivelele de clasificare i permite
9999 categorii pe component. Totui, n practic s-a utilizat un numr mult mai mic de categorii.
Categoriile din versiunea complet pot fi agregate ntr-o versiune mai scurt, atunci cnd se solicit
informaii rezumative.
A doua versiune este versiunea scurt (concis) care conine dou nivele de categorii pentru fiecare
component i domeniu. Se ofer i definiii ale termenilor, precum i termenii inclui i exclui din
aceste definiii.
Adaptrile specifice
(a) Versiunile pentru utilizare clinic: aceste versiuni vor depinde de utilizarea CIF n diverse cmpuri
de aplicare clinic (de ex. terapia ocupaional). Ele se vor baza pe volumul principal de codificare
i terminologie; totui, ele vor furniza i detalii suplimentare cum ar fi ghidul de evaluare sau
descrierile clinice. De asemenea, ele pot fi rearanjate pentru diferite discipline (reabilitare, sntate
mental, etc.).
(b) Versiunile pentru cercetare: n mod asemntor cu versiunile clinice, aceste versiuni vor rspunde
la nevoile specifice de cercetare i vor furniza definiii operaionale exact pentru evaluarea
conditiilor de sntate.

235

Activitatea viitoare
Dat fiind multitudinea de utilizri i nevoi privind CIF, este important s remarcm faptul c OMS i
centrele sale de colaborare continu s lucreze n vederea satisfacerii acestor nevoi.
CIF este proprietatea tuturor utilizatorilor si. Este singurul instrument de acest fel acceptat la scar
internaional. Scopul su este de a se obine informaii mai bune cu privire la fenomenele de
dizabilitate i la funcionare, i de a se ajunge la un larg consens internaional. Pentru ca CIF s fie
recunoscut de diferite comuniti naionale i internaionale, OMS s-a strduit ca aceasta s fie
prietenoas pentru utilizator i compatibil cu procesele de standardizare, cum ar fi cele formulate de
Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO).
Direciile posibile de dezvoltare i aplicare a CIF n viitor pot fi rezumate dup cum urmeaz:

promovarea utilizrii CIF la nivel de ar pentru crearea unor baze de date naionale;

stabilirea unui set i a unui cadru de date internaional pentru a face posibil realizarea
comparaiilor internaionale;

identificarea unor algoritmi privind eligibilitatea pentru beneficiile sociale i pensii;

studierea dizabilitii i funcionrii membrilor de familie (de exemplu un studiu al dizabilitii

unor teri provocate de problemele de sntate ale persoanelor importante pentru acetia din
familie);

elaborarea unui componente de Factori Personali;

elaborarea unor instrumente de evaluare pentru identificare i msurare;23

elaborarea unor definiii operaionale exacte pentru categorii n scopul cercetrii;

asigurarea unor aplicaii practice prin intermediul computerizrii i al formularelor de nregistrare

a cazurilor;

stabilirea unor legturi cu conceptele din domeniul calitii vieii i msurarea bunstrii
subiective;24

23

Instrumentele de evaluare legate de CIF se afl n curs de elaborare de ctre OMS, n vederea asigurrii aplicabilitii lor
n diferite culturi. Se testeaz fiabilitatea i valabilitatea acestora. Instrumentele de evaluare vor avea trei forme: o versiune
scurt pentru filtrarea / identificarea cazurilor; o versiune pentru utilizarea cotidian de ctre personalul de ngrijire; i o
versiune lung pentru cercetare. Aceste instrumente se vor putea obine de la OMS.
24
Legturile cu calitatea vieii: este important s existe o compatibilitate conceptual ntre calitatea vieii i conceptele
din domeniul dizabilitii. Calitatea vieii se refer ns la ceea ce simt oamenii n legtur cu problemele lor de sntate
sau consecinele acestora; prin urmare este un concept de bunstare subiectiv. Pe de alt parte, conceptele privind
boala / dizabilitatea se refer la semnele obiective i exteriorizate ale individului.

236

cercetare cu privire la stabilirea tratamentului sau interveniei corespunztoare;

promovarea utilizrii n cadrul unor studii tiinifice pentru comparaia ntre diferite probleme de
sntate;

crearea unor centre de instruire i referin CIF n toat lumea;

continuarea cercetrii cu privire la factorii de mediu, pentru a se obine detaliile necesare n

descrierea mediului standardizat i a celui curent.

237

Anexa 9

Propuneri de cerine de date CIF pentru sisteme de informare sau studii

privind sntatea ideala i minima
Funcii i structuri ale
corpului

Capitol i cod

Blocul sau categoria de clasificare

Vederea
Auzul
Vorbire

2
2
3

b210 - b220
b230 b240
b310 b340

Digestie
Excreie
la
nivelul
corpului
Fertilitatea
Activitatea sexual
Pielea i desfigurarea
Respiraia
Durerea*
Afectul*
Somnul
Energia / vitalitatea
Cogniia*

5
6
6
6
8
4
2
1
1
1
1

b510 b535
b610 b630
b640 - b670
b640
b810 b830
b440 b460
b280
b152 b180
b134
b130
b140, b144, b164

Activiti i Participare
Comunicarea
Mobilitatea*
Dexteritatea

3
4
4

d310 d345
d450 d465
d430 d445

Auto-ngrijirea*
Activitile obinuite*

5
6 i 8

d510 d570

Relaiile interpersonale
Funcionarea social

7
9

d730 d770
d910 d930

*Elemente care candideaz pentru o list minimal.

238

Vederea i funciile aferente

Auzul i funciile vestibulare
Vocea i funciile vorbirii
Funciile sistemului digestiv
Funciile urinare
Funciile genitale i de reproducere
Sntatea genital i a reproducerii
Epiderma i structurile aferente
Funciile sistemului respirator
Durerea
Funciile mentale specifice
Funciile mentale globale
Funciile mentale globale
Atenia, memoria i funciile cognitive
de nivel superior
Receptarea-producerea de comunicare
Deplasarea i micarea
Transportarea, micarea i mnuirea
obiectelor
Auto - ngrijirea
Viaa casnic; principalele arii ale
vieii
Relaiile interpersonale particulare
Viaa social i civic n comunitate