STRABAG pe drumul catre varf

STRABAG SE este unul dintre concernele de constructii de top din Europa. Cu aproximativ 74.010 de angajati, STRABAG a inregist
2012 un rezultat de ca. 14.04 miliarde EURO. Pornind de pe pietele sale principale din Austria si Germania, STRABAG, prin interme
numeroaselor sale societati fiice, este prezent in toate tarile din Europa de Est si de Sud-Est, pe unele dintre pietele Europei de Vest
Peninsula Arabica, dar si in Canada, Chile, China si India. STRABAG inregistreaza ca. 80 % din veniturile sale din domeniul constru
pe piete in care detine unul dintre primele trei locuri de top. Aceste includ de pilda, Cehia, Ungaria, Slovacia si Polonia.
STRABAG in Romania

STRABAG este prezent pe piata romaneasca inca din 1991, stabilindu-si sediul in Bucuresti, in anul 1992.
De-a lungul anilor, concernul si-a infiintat mai multe sucursale, in aproape toate regiunile din Romania, acestea fiind importante pe p
romaneasca. Compania activeaza in toate sectoarele de constructii, indeosebi insa in constructiile de drumuri si in constructiile civile
in segmentul constructiilor speciale si in cel al tehnologiei mediului inconjurator.

In ceea ce priveste constructiile de drumuri, pe primul loc se situeaza executia de proiecte de reabilitare drumuri nationale, judetene
locale. Data fiind vasta experienta STRABAG, in portofoliul sau de proiecte este inclusa de asemenea si executia de autostrazi, dar
modernizarea, expansiunea si construirea de noi facilitati pe cale ferata. STRABAG este prezent cu succes si in domeniul ingineriei
hidraulice si al constructiilor de canale, precum si in redezvoltarea de linii de furnizare. Realizarea de diverse alte facilitati in spatiu li
parcari, pavaje si terenuri de sport reprezinta, de asemenea, o parte din activitatea STRABAG.

Constructiile de birouri, de ansambluri rezidentiale si de spatii destinate shopping-ului, precum si livrarea de fundatii din beton pentru
constructii eoliene sau lucrarile de intretinere in rafinarii se numara printre proiectele apartinand segmentului de constructii civile.

Activitatile de constructii speciale includ constructia de sisteme de tratare a apelor uzate, de statii de sortare a deseurilor, respectiv d
compost, de hidrocentrale, dar si dezvoltarea si modernizarea sistemelor de canalizare urbane.
STRABAG detine in Romania un excelent management al calitatii. Certificarile ISO 9001 (management-ul calitatii), ISO 14001
(management-ul mediului), ISO 27001 (management-ul securitatii), OHSAS 18001 (management-ul protectiei muncii) si SA 8000
(management-ul standardelor sociale) sunt cele mai cunoscute certificari obtinute de STRABAG in Romania.
Pe langa marca STRABAG, grupul mai este reprezentat in Romania si sub alte nume, cum ar fi ARL, BHG, CARB SA, BITUNOVA,
DRUMCO, MINERAL, SAT, STRABAG Facility Management, TPA, ZBLIN si DYWIDAG.

Constructii rutiere - Servicii:

Autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, strazi din orase, canalizari, linii de utilitati, pavaje,
piete, parcari, parcuri publice, linii de tramvai, spatii verzi, piste de aeroport.

Constructii civile - Servicii:

Cladiri multifunctionale, cladiri de birouri si administrative, Retail shops & centre pentru shopping, ansambluri rezidentiale, hote
cladiri publice, parcari supraetajate; hale industriale si de productie, depozite si centre logistice, fundatii si infrastructuri pentru
constructia de statii industriale, dezvoltarea sau reconstructia de spatii de productie si rafinarii, constructia de statii eoliene,
aeroporturi.

Constructii rutiere

Reabilitare DN 19 Oradea - Satu Mare

Reabilitare DN 6 Craiova - Drobeta Turnu Severin

Reabilitare Piata Garii si strazi anexe in Sibiu

Supralargire Bulevardul Constantin Brancoveanu

Supralargire Bulevardul Tudor Vladimirescu

Strabag SE este o companie austriac listat public i are sediul central n Viena. Strabag
este una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa i, n plus fa de pieele de
baz ale Austriei i Germaniei n multe ri din Europa de Est i de Sud-Est care activeaz n
toate sectoarele industriei de construcii. De asemenea, proiecte n rile selectate sunt din
ce n ce implementate pe alte continente.
De asemenea, enumerate german Strabag AG, cu sediul n Kln este de aproximativ 90%
deinut de Strabag. In Ed. Zblin AG, cu sediul n Stuttgart Strabag detine aproximativ 57%
din aciuni.
Acionarii de baz ale Strabag se bazeaz n Cipru Rasperia Trading a oligarh rus Oleg
Deripaska, Grupul Haselsteiner, Austria Inferioar, Viena Grupul Raiffeisen-Holding i
Raiffeisen mpletesc cu UNIQA Group. [3]

Rdcini germane [Edit]

La 12 decembrie 1866, Societatea si anvelopele Remy Rath a fost nscris n registrul
comercial al instanei locale din Hesse Herborn. Compania a produs n plus fa de fier
unelte i maini construcii agricole, anvelope Rath se proiectate i construite. n 1882 el a
avut dou role de abur pentru construcia de drumuri, a mprumutat n afar de utilaje
agricole pentru comunitile nvecinate. 1895 a vzut crearea de "strada operaiunea de
rulare a pneurilor anterior H. Rath societate cu rspundere limitat" n Niederlahnstein.
Descentralizarea companiei n 1923 a dus la fondarea rutier-Actien Societatea
Niederlahnstein, n scurt, Strabag, 1929 deja angajate 1.400 de persoane. Sediul companiei
a fost mai trziu sa mutat la Kln. 1949 a venit s-i aminteasc Strabag AG, Kln la burs.
Rdcini austriece [Edit]
1954 a fost stabilirea Isola & Lerchbaumer (omonim de Ilbau) i construcia de cldiri
administrative din Spittal an der Drau n schimb. 1965, urmat de stabilirea de Strabag
Austria la Linz i 1975 Ilbau GesmbH. & Co. KG, Viena. n 1986 a fost de a converti Strabag
Austria ntr-o societate i listarea pe Bursa din Viena. 1987 Bau Holding AG a fost nfiinat
ca o societate holding de Ilbau i a nregistrat pentru prima dat la Bursa din Viena.
n 1998, SEC a fost preluat de constructii, [4], o companie de construcii, care a fost format
prin fuziunea a Eberhardt GesmbH, New Reformbau GesmbH i dou companiei de baz a
fostului Maculan Holding, Uniprojekt i spate Egger i jumtate fiecare n posesia Raiffeisen
Landesbank Austria Inferioar, Viena i provinciile -Insurance fost. [5]
Produse pentru constructii BIBAG Beteiligungs AG a preluat n calitate de proprietar majoritar
al Bau Holding AG 1998 un pachet majoritar la Strabag AG, Cologne. Bau Holding AG - cu
compania de plumb operaional Ilbau - i Strabag AG, Koln deveni companii surori. n 1999,
preluarea complet a Stuag de Strabag, Austria a avut loc, inclusiv. Decontarea free float de
STRABAG, Austria i radiere din Bursa din Viena.
Renamed Bauholding Strabag [Edit]
Grupul de construcii Strabag deine unificate n 2000 imaginea lor de brand. Grupul a intrat
n Europa acum sub uniform de baz brandul "Strabag". Toate unitile de afaceri din
Austria au fuzionat in noua Strabag AG. Proiecte de fuziune n alte piee europene au urmat.
Construcia care deine Strabag AG a fost fondat n 2001 i acionar principal al societiimam Strabag AG, Cologne. Strabag AG, Kln n anul 2002 a preluat asfalt Grupul german
cu 1.500 de angajati si un volum de vnzri de aproximativ 150 de milioane de euro. 2003 a
trecut eliminarea free float de construcie care deine Strabag AG i delistarea de la Bursa
din Viena.
2004 a ajuns la concluzia a modelelor de concesiune i operatori de construcie care dein
Strabag n A-Way Holding i Finane Ltd., o filial a industriei financiare societate-mam
comun FIMAG Management AG (anterior industria de constructii BIBAG Beteiligungs AG).
Fimag a fost strategic exploataie pe i a format noul nivel raport. Construcia care deine

Strabag AG a fost ntr-o Societas Europaea (SE) n octombrie 2004, iar acum funcioneaz
ca o construcie care deine Strabag SE.
Achiziionarea de Walter Bau [Edit]
Grup de Strabag in 2005 a avut peste poriuni semnificative ale Walter Constructii Group.
Inclus n pachetul de achiziie au fost DYWIDAG International GmbH i nou infiintata
DYWIDAG Holding GmbH. Aceasta include DYWIDAG SF- i Ing. Bau GmbH, DYWIDAG
Bau GmbH i Walter Heilit Verkehrswegebau GmbH, acum Heilit + Woerner Bau GmbH i a
fost achiziionat de compania german de grup Strabag AG din Kln. DYWIDAG
International GmbH este obtinuta direct din construirea exploataie Strabag SE. n general,
aceste companii, cu unele 3100 de angajai, STRABAG de aproape 1.000 de milioane de
euro. De asemenea, n anul 2005, Strabag SE a achiziionat un pachet de aciuni de 53,6%
n Ed. Zblin AG, Stuttgart, cu peste 7.000 de angajati si un volum de vnzri de 1.500 de
milioane de euro prin construcia exploataie STRABAG SE.
Renamed Strabag SE i IPO [Edit]
Cu redenumirea construcie deine Strabag SE Strabag SE i fuziunea de Fimag n societate
2006, Strabag SE la noua societate-mam a grupului. Acesta este organizat n trei divizii:
Construction & Inginerie civil, transport infrastructuri i diviziunile speciale si concesii.
Exterior, schimbarea numelui reflectat ntr-un nou logo. Principalele branduri ale Grupului
includ Strabag sunt DYWIDAG, Heilit + Woerner i Zblin.
n Germania, constructii si lucrari publice Strabag AG la 1 martie 2006 la Ed. Zblin AG
vinde. n aprilie 2007, omul de afaceri rus Oleg Deripaska a achizitionat un pachet de 30 la
suta din Strabag SE.
La 6 iunie 2007 [6], a confirmat elveian Curtea Federal ultim instan decizia Tribunalului
Comercial din Zurich, dup care drepturile la numele Strabag n Elveia, n mijlocul Strabag
AG rutier i beton [7] se bazeaz n Zurich. Dou filial Strabag Zblin-Strabag AG (Zrich)
i Murer-Strabag AG (Erstfeld) au fost apoi (SOGC) [8] fuzionat la publicarea n Monitorul
Oficial elveian din 2 iulie, din punct de vedere sub numele de Zblin Murer AG.
La 19 octombrie 2007, actiunile Strabag SE listat pentru prima dat pe Bursa din Viena i au
fost incluse n ATX la 22 octombrie 2007. Preul de emisiune a fost de 47 de euro pe actiune.
La data de 7 mai 2008, Strabag SE, a lansat o ofert public pentru cumprarea de aciuni
ale filialei sale Strabag AG, Cologne. Acest lucru sa ncheiat la 22 iulie cu achiziia de
21,13% din capitalul social. Ca urmare, proporia a crescut de la aproximativ 66,60% la
aproximativ 87.72%. [9]
n 2010, Deripaska dobndete anuna o pondere de 17% din compania de construcii
austriac Strabag i are nc pn n anul 2014 o opiune pentru nc 7%. Strabag primete
n schimb un pachet de 26% din principal compania de construcii de drumuri rus
Transstroy. Deripaska a avut deja nainte de criza financiar, 25%, dar acest lucru a trebuit
s revnd. [10]
Achiziionarea DeTeImmobilien [Edit]
Strabag SE a preluat la 1 octombrie 2008 de ctre Telekom german, german Telekom
Immobilien und Service GmbH (DeTeImmobilien) cu sediul n Frankfurt pe Main / Mnster un

pre care nu trebuie divulgate. n general, fora de munc DeTeImmobilien de aproximativ

6240 de angajai n anul fiscal 2007, aproximativ 1 miliard de euro.
Pentru a asigura o ngrijire de cldire lor de ctre DeTeImmobilien, Telekom german nchis
paralel spre vanzare un contract de servicii cu un termen de zece ani. n plus, acordurile au
fost ncheiate la sigurana locului de munc ntre pri i reprezentanii acestora. Odata cu
achizitionarea DeTeImmobilien Grupului acum au luat, de asemenea, un rol important n
facility management. [11]
Astzi DeTeImmobilien GmbH este filiala Strabag Strabag de proprietate i Facility Services.
Producia de ciment [Edit]
Odat cu nfiinarea Ciment Holding, Lafarge Cement CE Holding GmbH n mai 2010,
Strabag exploatate n comun cu Lafarge SA, productor de frunte de materiale de constructii
din Europa Central i de Est, pieele de ciment Austria, Republica Ceh, Slovacia, Slovenia
i Ungaria. Strabag detine 30% din exploataie. Conturile Lafarge pentru lucrri su de
Lafarge Perlmooser, i unul n Republica Ceh i unul n Slovenia, n timp ce Strabag care
introduce urmeaz s fie stabilite n Pcs n societate. Sediul central al acestei companii este
opereaz de la 2011, situat n Austria. [12]

Strabag este un grup austriac care activeaza in domeniul constructiilor, dezvoltand de-a lungul
anilor una dintre cele mai mari afaceri din aceasta industrie. Grupul si-a extins afacerea in toata
lumea, fiind prezent atat in Europa cat si in Canada, India si China. Compania a intrat pe piata

din Romania in anul 1991. Functia de CEO in cadrul companiei Strabag este ocupata de catre
Thomas Birtel care l-a inlocuit pe Hans Peter Haselsteiner incepand cu vara anului 2014. In anul
2008, Strabag a achizitionat divizia imobiliara care ii apartinea firmei de telecomunicatii Deutsche
Telekom. In prezent grupul este actionarul majoritar al Societatii Companiilor Hoteliere Grand,
avand o participatie de 64.702%. In ceea ce priveste tranzactiile grupului din anul 2014, Strabag
urmeaza sa preia compania care detine Hotelul Marriott.
Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/tag/strabag.html#ixzz3XHuNDRZM
Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook

Strabag - 172,7 mil. euro

articol

2/5

Firmele Strabag AG si Strabag SRL, cele mai importante entitati prin care
constructorul austriac Strabag este prezent pe piata locala, au inregistrat o cifra de
afaceri cumulata de 172,7 milioane de euro anul trecut si un profit brut de aproape 4
milioane de euro, arata datele de la Registrul Comertului.
Recent, un consortiu format de Strabag (Austria), in joint-venture cu Delta ACM 93
(Romania) si C&I Euroconstruct (Romania) a obtinut un contract de 317,6 milioane de
lei (75 mil. euro) pentru modernizarea DN 67B Pitesti Scoara, din judetul Gorj.
Lungimea pe care se va desfasura lucrarea este de 188 de kilometri.

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/slideshow/Companii/91684/Primii-100-deantreprenori-generali-din-constructii-ruleaza-afaceri-de-2-4-mld-euro-Vezi-aici-top5.html?full#ixzz3XHut2HOh

Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook

Home - Stiri - RELIABLE BRANDS - TROFEUL EURO-CONSTRUCTII:

Strabag Romania

TROFEUL EURO-CONSTRUCTII: Strabag

Romania
Reliable Brands Scris de Elena Icleanu 23 Mai 2014 16:34
Grupul Strabag - Austria, unul dintre cei mai importanti antreprenori de
constructii din lume si lider al pietei locale, prin subsidiara Strabag
Romania, este implicat in executia unor proiecte de anvergura din tara
noastra, precum cladirea ce va adaposti cel mai mare echipament LASER
din lume, Catedrala Mantuirii Neamului, autostrada Comarnic - Brasov si
tronsonul de cale ferata Vintu de Jos - Simeria. Compania este activa la
nivel national din anul 1991, biroul de la Bucuresti fiind, insa, deschis in
1992. In prezent, grupul dispune de filiale in toate regiunile importante
ale Romaniei, deruland operatiuni la nivelul tuturor segmentelor de
constructii, in special in cadrul sectoarelor de infrastructura si al celor ce
presupun executia de cladiri si ingineria civila. De mai multi ani, Strabag
Romania s-a implicat si in proiecte realizate prin parteneriat public-privat
(PPP) si in realizarea de lucrari la cai ferate. In 2013, compania din tara
noastra a raportat o cifra de afaceri de 322 milioane de euro,
reprezentand 2% din incasarile totale ale grupului.
La nivel de grup, Strabag a realizat, anul trecut, o cifra
de afaceri de 13,6 miliarde euro, consemnand un declin
usor (-3%) fata de nivelul anului anterior. Infiintata in
1835 in Austria, compania s-a dezvoltat de la o firma
de mici dimensiuni la unul dintre cele mai importante
grupuri de constructii si tehnologii ale lumii, avand, in
prezent, peste 73.000 de angajati. "In Romania
activam ca firma locala si unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul
constructiilor, avand circa 1.500 de salariati si un portofoliu de lucrari de
308 milioane de euro, la finele lui 2013", a declarat Thomas Birtel, CEO al
Strabag SE. Recesiunea din perioada 2008-2013 a afectat activitatea
companiei din ultimii ani, in masura in care criza a lovit puternic sectorul
constructiilor, in special in Europa, dupa implementarea unor bugete de
austeritate la nivelul guvernelor de pe continent, precum si ca urmare a
scaderii investitiilor private. "Previziunile pentru intervalul urmator sunt
eterogene. In functie de fiecare tara in parte, estimam stagnari sau cel
mult cresteri usoare pe pietele de constructii unde suntem activi. In orice
caz, mediul de afaceri se mentine provocator pentru noi, insa, chiar si in

aceste conditii, am reusit realizarea unei cifre de afaceri de 13,6 miliarde

euro in 2013", a precizat Thomas Birtel.
Lucrari complexe realizate la nivel national
Aproximativ jumatate din volumul productiei din Romania este generat de
proiectele de infrastructura de transport, un accent deosebit fiind pus pe
reabilitarea drumurilor nationale, regionale si municipale. Experienta
companiei permite realizarea de autostrazi, drumuri expres si
modernizarea, extinderea si constructia de noi cai ferate si de facilitati
specifice. De asemenea, expertiza firmei permite derularea de proiecte din
domenii de inginerie hidraulica si retele de canalizare. La nivel local,
Strabag detine mai multe cariere de extractie, precum si unitati de
fabricare a asfaltului si mixare a betoanelor. Potrivit datelor companiei,
toate acestea, alaturi de personalul specializat, reprezinta avantaje
competitive, insa nu compenseaza in totalitate competitia dura in ceea ce
priveste preturile practicate pe piata. In 2013, Strabag a definitivat
constructia a doua loturi din cadrul autostrazii A1, in total 57 de kilometri
ce au fost livrati la timp. In prezent, compania lucreaza la reabilitarea
drumurilor nationale DN 14, DN 15 si DN 15A, cu o lungime totala de 150
km. Totodata activitatile de constructii si inginerie civila vizeaza un
portofoliu divers de proiecte, in ultimii 15 ani fiind realizate mai multe
cladiri si turnuri de birouri, centre comerciale, mall-uri, ansambluri
rezidentiale, hoteluri, hale industriale si de productie si centre logistice.
De asemenea, compania executa, pe plan intern, lucrari de intretinere a
unitatilor de rafinare si facilitatilor de exploatare, avand, totodata, o
experienta vasta in domeniul energiei "verzi", prin realizarea de parcuri
eoliene si solare. Prin divizia de constructii civile, Strabag se implica in
executia de poduri, pasaje, silozuri si centrale hidroelectrice. In ceea ce
priveste reabilitarile cailor ferate, compania lucreaza la realizarea
tronsonului dintre Vintu de Jos si Simeria. "In acest sector criza nu a fost
atat de acuta, in prezent fiind in licitatie publica mai multe lucrari", a spus
Thomas Birtel.
***
Foto: Roxana Mitroi, Acquisitions & Project Development Responsible in
cadrul Strabag Romania.
Premiile pietei de constructii, EURO-Constructii 2014
Sectiunea: Antreprenori & Dezvoltatori
Distinctia a fost acordata companiei Strabag Romania pentru promovarea
de solutii inovatoare in domeniul constructiilor sustenabile si contributia
speciala adusa la dezvoltarea pietei de constructii si instalatii din Romania.

1.

Republica Moldova

2. trebuie s analizai o companie concret( compania la care ai petrecut practica de licena)

3. cap.I Aspecte teoretice...............................
4. cap. II Aspecte practice n cadrul companiei ,, X,,
2.1 Istoricul companiei ,,X,, (misiune ,obiective , genul de activitate, nr. salariai)
2.2, 2.3, 2.4, abordare practic a temei n cadrul companiei
5. capIII Experiena companiei autohtone ( X ) trebuie analizata n capitolul II(dup cum urmeaza planul de mai
sus).experiena companiilor strine trebuie abordat n cap III, i desigur trebuie s facei referin anumite
companii.

A fost semnat contractul privind reabilitarea unui tronson de drum de pe

traseul national Chiinu-Soroca

Cuvinte cheie: Banca European de Investiii, drumurile,

Acces: On-line
Administraia de Stat a Drumurilor a semnat astzi, 6 februarie 2012, un contract n valoare de 9,26 mil euro cu
compania austriac Strabag AG pentru efectuarea lucrrilor de reabilitare a drumului naional M2 ChiinuSoroca pe tronsonul km 5+733 - km 26+200.
Acest contract face parte din Programul din Sectorul Drumurilor, elaborat cu sprijinul Bncii Mondiale i altor
donatori
strini.
Pentru realizarea, Banca European de Investiii a oferit suport financiar sub form de mprumut. Mijloacele
mprumutului vor fi utilizate pentru lucrri de reabilitare, precum i pentru supravegherea tehnic i monitorizarea
acestor
lucrri.
Contractul a fost atribuit companiei austriece n rezultatul desfurrii unei licitaii competitive conform
directivelor Bncii Mondiale n domeniul procurrilor. La licitaie au participat 10 companii internaionale, dintre
care
9
au
fost
calificate
pentru
depunerea
ofertelor.
Condiiile generale ale contractului sunt n conformitate cu prevederile FIDIC 2006, iar demararea lucrrilor este
preconizat
pentru
primavara
anului
curent,
cu
durata
de
execuie
de
18
luni.
De menionat c suplimentar, a fost organizat o alt licitaie public internaional n vederea desemnrii unui
consultant
calificat,
care
va
avea
rolul
de
"Inginer".

La aceast licitaie au participat 22 companii internaionale, dintre care 6 au fost incluse n lista scurt.
Actualmente, este n curs de finalizare procesul de atribuire a Contractului pentru acordarea serviciilor
menionate.
Modernizarea tronsonului de drum va reduce costurilor operaionale de transport pentru utilizatorii drumurilor, a
numrului de accidente rutiere, reducerea timpului petrecut n trafic, precum i crearea unor condiii de confort i
siguran
rutier
pe
drumurile
publice.
Administraia de Stat a Drumurilor a semnat astzi, 6 februarie 2012, un contract n valoare de 9,26 mil euro cu
compania austriac Strabag AG pentru efectuarea lucrrilor de reabilitare a drumului naional M2 ChiinuSoroca
pe
tronsonul
km
5+733
km
26+200.
Acest contract face parte din Programul din Sectorul Drumurilor, elaborat cu sprijinul Bncii Mondiale i altor
donatori strini.Pentru realizarea, Banca European de Investiii a oferit suport financiar sub form de mprumut.
Mijloacele mprumutului vor fi utilizate pentru lucrri de reabilitare, precum i pentru supravegherea tehnic i
monitorizarea acestor lucrri.Contractul a fost atribuit companiei austriece n rezultatul desfurrii unei licitaii
competitive conform directivelor Bncii Mondiale n domeniul procurrilor. La licitaie au participat 10 companii
internaionale, dintre care 9 au fost calificate pentru depunerea ofertelor.Condiiile generale ale contractului sunt
n conformitate cu prevederile FIDIC 2006, iar demararea lucrrilor este preconizat pentru primavara anului
curent,
cu
durata
de
execuie
de
18
luni.
De menionat c suplimentar, a fost organizat o alt licitaie public internaional n vederea desemnrii unui
consultant
calificat,
care
va
avea
rolul
de
"Inginer".
La aceast licitaie au participat 22 companii internaionale, dintre care 6 au fost incluse n lista scurt.
Actualmente, este n curs de finalizare procesul de atribuire a Contractului pentru acordarea serviciilor
menionate.Modernizarea tronsonului de drum va reduce costurilor operaionale de transport pentru utilizatorii
drumurilor, a numrului de accidente rutiere, reducerea timpului petrecut n trafic, precum i crearea unor condiii
de confort i siguran rutier pe drumurile publice.

(foto) A fost dat n exploatare

oseaua Srteni-Soroca, reabilitat
pe banii poporului american
17.10.2014

unimedia.info

Un drum, care n urm cu doi ani era plin de gropi i de noroi, arat acum ca n Occident
- cu trotuare, sensuri giratorii, marcaje rutiere, canale de colectare a apelor pluviale,
iluminare stradal i staii bine amenajate. Este vorba despre oseaua Srteni-Soroca,
unde astzi, 16 octombrie, a avut loc ceremonia de deschidere integral a acestui traseu,
relateaz UNIMEDIA.
n jur de 300 de mii de locuitori din raioanele Soroca, Telene ti i Flore ti se vor bucura
de aceast arter att de modern.

Proiectul de reabilitare a oselei Srteni-Soroca, reconstruit n cadrul Programului

Compact, finanat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaiei Provocrile Mileniului, a
inclus reparaia i construcia a 14 poduri, construirea trotuarelor, a canalelor de
colectare a apelor pluviale i a staiilor de autobuz, dar i iluminarea traseului prin
localiti, instalarea parapetelor din metal, a indicatoarelor rutiere i a obiectelor
reflectorizante pe poriunile periculoase. Totodat, a fost construit o intersec ie
denivelat - prima n ar, din ultimele dou decenii.

Ambasadorul SUA n Republica Moldova, William Moser, a menionat c a avut o deosebit

plcere s le arate tuturor c i n Moldova pot fi costruite drumuri de calitate.
Un drum modern le ofer oamenilor nu doar comoditate, ci i posibilitatea de a se
deplasa mai rapid i mai ieftin, un stimulent pentru a rmne n satul de ba tin i a
porni o afacere, ceea ce nseamn i locuri de munc. Toate aceste ac iuni i tot sprijinul
extern de care beneficiaz ara noastr au un singur scop - un viitor demn i prosper al
Moldovei i al cetenilor ei. Aceasta este Moldova de mine, pe care ne-am propus s o
edificm mpreun, a declarat prim-ministrul Iurie Leanc, prezent la inaugurare.

Specialitii prognozeaz c, odat cu reabilitarea acestui traseu, va crete numrul de

cltori, al afacerilor n zon i, respectiv, al locurilor de munc. Pe durata executrii
lucrrilor, companiile de construcie i de supraveghere au contractat 1277 de persoane,
dintre care 70 la sut - ceteni moldoveni.

Proiectul a costat o sut de milioane de dolari. n total, prin intermediul Programului

Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte n valoare de 262 milioane de dolari.

Lucrrile de reabilitare a drumului Srteni-Soroca au demarat n toamna anului 2012 i

au fost efectuate de consoriul de companii turceti ONUR i SUMMA i compania
austriac Strabag, selectate prin concurs internaional. ONUR i SUMMA au reabilitat 44,9
km, n intervalul Srteni - Ghindeti. De aici i pn la intersec ia din Drochia, 48,1 km,
au fost reabilitai de compania austriac. Reconstruc ia drumului a fost efectuat n
conformitate cu standardele internaionale, asigurarea calitii fiind supravegheat de
companii internaionale.

Programul Compact al Guvernului SUA va reabilita nc apte kilometri de

drumuri naionale i locale, adiional la cei 93 de km ai traseului SrteniSoroca. Pentru executarea lucrrilor suplimentare de reabilitare a noilor
poriuni de drum din fondurile Programului Compact vor fi alocate peste patru
milioane de dolari.
Printre segmentele de drum ce vor fi reabilitate se numr o poriune de
peste un kilometru a drumului local la intrarea n oraul Soroca, o poriune de

circa doi kilometri de la intersecia Srteni spre Bli i drumul de acces spre
Staia de pompieri din oraul Soroca. De asemenea, vor fi reconstruite mai
multe segmente de drumuri locale, vor fi pavate spaiile parcrilor publice
amplasate pe traseu i urmeaz a fi construite staii noi de ateptare a
transportului public n comunitile amplasate de-a lungul traseului SrteniSoroca.
n acest scop, Fondul Provocrile Mileniului Moldova a modificat contractele
semnate cu consoriul companiilor turceti Onur&Summa i compania
austriac Strabag, care execut lucrrile de reconstrucie a traseului
Srteni-Soroca. Potrivit amendamentelor, termenul de executare a lucrrilor
noi a fost extins pn la sfritul lunii septembrie curent.
Reabilitarea poriunii de drum Srteni-Soroca de 93 de km este unul din
obiectivele Programului Compact al Guvernului SUA. Lucrrile de reconstrucie
a traseului au demarat n toamna anului 2012 i au inclus modernizarea
infrastructurii drumului i reabilitarea unor segmente de drumuri locale cu o
lungime total de circa apte kilometri din cele 14 localiti amplasate de-a
lungul traseului Srteni-Soroca. Valoarea total a lucrrilor de reabilitare a
traseului Srteni-Soroca este de circa o sut de milioane dolari.
Programul Compact este implementat de Fondul Provocrile Mileniului
Moldova i are o valoare total de 262 de milioane de dolari.