Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. Tipul de respiratie:
*avem 3 tipuri de respiratie:
a. costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei.
b. costal inferior, intalnit la babat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice.
c. abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice.
7. Mucozitati:mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense.
8. Tusea: reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii; este un fenomen de
protectie al organismului.
INTERVENTIILE ASISTENEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN
SATISFACEREA NEVOII:
- EXPLOREAZA DEPRINDERILE DE RESPIRATIE ALE
BOLNAVULUI
- INVATA BOLNAVUL SA FACA EXERCITII FIZICE
- EXERCITII DE RELAXARE, DE MERS
- SA AIBA POSTURI ADECVATECARE SA FAVORIZEZE
RESPIRATIA
- SA INLATURE OBICEIURILE DAUNATOARE(IMBRACAMINTE
STRAMTA, TABAGISM, MESE COPIOASE).
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
Avem urmatoarele diagnostic de nursing:
1. ALTERAREA VOCII
2. DISPNEEA
3. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
1.ALTERAREA VOCII
Alterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul calor respiratorii superioare:nas, faringe,
laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. DISFONIE: tulburari ale emisiunii vocale privind inaltimea,intensitatea si timbrul vocii. Se manifesta sub
forma de raguseala, voce stinsa, aspra.
2. AFONIE: imposibilitatea de a vorbi.
3. SENZATIA DE SUFOCARE: lipsa de aer.
2.DISPNEEA
DISPNEEA este o respiratie greoaie, anevoioasa, provocata de boli ale inimii, plamanilor, cat si a cailor
respiratorii superioare.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. ORTOPNEE: pozitie fortata, cu bratele pe langa corp,bolnavul stand sezand(pozitie care favorizeaza
respiratia).
2.APNEE: oprirea respiratiei.
3. BRADIPNEE: scaderea frecventei respiratorii.
4.TAHIPNEE(POLIPNEE): cresterea frecventei respiratorii.
5.AMPLITUDINE MODIFICATA: respiratie superficial sau profunda.
6.HIPERVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani.
7.HIPOVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani.
8.TUSE: esxpiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile accumulate.
9.HEMOPTIZIE: hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la caile respiratorii superioare.
10.MUCOZITATI(SPUTA): amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi, sange
si celule descuamate.
11.DISPNEEA CHEYNE-STOKES: respiratie greoaie,anevoioasa, in 3 timpi, urmata de o apnee de 5-10
secunde.
12.DISPNEEA KSMAUL: este o inspiratie lunga, urmata de o expiratie fortata, duap care avem o apneea
de 15-20 secunde.
13.ZGOMOTE RESPIRATORII: sunt de diferite tipuri:crepitante, romflante si sibilante.
2
B. CIRCULATIA
DEFINITIE: Circulatia este functia prin care se realizeaza miscari ale sangelui in interiorul vaselor sangvine,
si are ca drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, cat si transportul produsilor de
catabolism, de la tesuturi la organele excretoare.
INDEPENDENTA IN SATISFAREA CIRCULATIEI:
1.PULSUL: reprezinta bataia ritmica, perceputa la nivelul unei artere supercifiale sincrona cu sistola
ventriculara.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. RITMUL : pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
2. FRECVENTA : reprezinta numarul de pulsatii pe minut.
- Nou-nascut:130-140p/min.
- La copilul mic: 100-120p/min.
- La 10 ani:90-100p/min.
- La adult:60/80p/min.
- Varstnic:peste 80-90p/min.
3. AMPLITUDINE MODIFICATA: -este modificata de cantitatea de sange existenta in vase; este mai mare
cu cat vasele sunt mai aproape de inima; la arterele simetrice,volumul pulsului este egal.
4. TENSIUNEA PULSULUI: este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara.
5. CELERITATEA: reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.
6. COLORATIA TEGUMENTELOR: coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor; tegumentele
sunt calde.
2.TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:
- DEBITUL CARDIAC
- FORTA DE CONTRACTIE A INIMII
- ELASTICITATEA SI CALIBRUL VASELOR
- VASCOZITATEA SANGELUI.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. TENSIUNEA ARTERIALA MAXIMA (SISTOLA SAU SISTOLICA) SI TENSIUNEA ARTERIALA
MINIMA(DIASTOLA SI DIASTOLICA):
- 1-3 ani: 75-90 cu 50-60 mmHg
- 4-11 ani: 90-110 cu 60-65 mmHg
- 12-15 ani: 100-120 cu 60-75 mmHg
- Adult: 120-140 cu 75-90 mmHg
- Varstnic: 150-170 cu 90-110 mmHg.
2. TENSIUNEA DIFERENTIALA REPREZINTA DIFERENTA DINTRE T.A. MAXIMA SI T.A. MINIMA:
T.A.dif.= T.A.max140-T.A.min.80= 60 mmHg.
3. MENTINEREA RAPORTULUI INTRE T.A.maxima si T.A.
minima:
T.A.min= T.A.max/2 + 12 unitati.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI
CIRCULATIEI SANGVINE:
- Educa bolnavul sa mentina tegumentele curate si integre.
- Asigurarea conditiilor ingienice din incapere(aerisire).
- Sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu(sarea de bucatarie).
- Sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool.
- Sa evite sedentarismul.
- Sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu ingreuneze
circulatia.
4
II. SCAUNUL
DEFINITIE: SCAUNUL reprezinta resturile alimetare supuse proceselor de digestie, eliminate din organism
prin actul defecatiei.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. FRECVENTA:
Normal, la adult 1-2 scaune pe zi sau unul la 2zile.
1-2 scaune pe zi la nou-nascut.
2. ORARUL: ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire.
3. CANTITATEA: zilnic 150-200 g materii fecale.
4. CONSISTENTA: pastoasa si omogena.
5. FORMA CILINDRICA : cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila.
6. CULOAREA:
Bruna la adult data de STERCOBILINA.
IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE AVEM:
Galben deschis: regim lactat.
Brun inchis: regim bogat in carne.
Negru: alimente preparate care contin sange.
Verde: legume verzi:spanac, urzici.
Culoarea caracteristica alimentului:mure, affine,ciocolata.
MODIFICARILE CULORII IN FUNCTIE DE MEDICAMENTE:
Brun-negru: bismut.
Negru-verzui: fier.
Alb: bariu.
Negru mat: carbine.
7. MIROSUL: fecaloid (difera de la un individ la altul).
III. TRANSPIRATIA
DEFINITIE: TRANSPIRATIA este fenomenul fizilogic prin care organismul isi intensifica pierderea de
caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. REACTIA: acida pH =5,2 sau usor alcalina.
2. CANTITATEA: minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor.
3. MIROSUL: variaza in functie de alimentative, climat si de igiena fiecarui individ.
IV. PERSPIRATIA
DEFINITIE: PERSPIRATIA reprezinta pierderea insensibila de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin
expiratie.
V. MENSTRA
DEFINITIE: MENSTRA este o pierdere periodica de sange, prin organele genital, la femeia adult, cuprinsa
in perioada de viata pubertate-menopauza.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. RITMUL: la 28-35 zile.
2. DURATA: 3-5 zile.
3. ASPECTUL: mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza.
4. CULOAREA: rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis.
5. CANTITATEA: 50-200g.
6. MIROSUL: dezagreabil.
7. EVOLUTIA: fara dureri, o usoara jena fiziologica.
INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN
SATISFACEREA NEVOII:
Cerceteaza deprinderile de eliminare ale bolnavului.
Planifica programul de e liminare, tinand cont de activitatile sale.
Planifica exercitii fizice.
10
12. ANOREXIE.
13. CEFALEE.
14. IRITABILITATE.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN DIAREE SI CONSTIPATIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA TRANZIT INTESTINAL IN LIMITE
FIZIOLOGICE:
in constipatie determina bolnavul sa ingere o cantitate suficienta de lichide.
Recomanda alimente bogate in reziduuri.
Stabileste impreuna cu bolnavul un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale.
Determina bolnavul sa faca exercitii fizice regulate.
Urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta I frecventa scaunelor.
Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.
Administreaza la indicatie, laxative.
In diaree, pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice.
Alimentatia este hidrica in primele 24-48 de ore.
Asistenta serveste bln cu ceai neindulcit, treptat introducand si carne slaba fiarta, branza de vaci, paine
alba prajita, supe strecurate din legume.
Dupa 4-5 zile, trece la o alimentatie mai completa.
Administreaza la indicatia medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicvrobiene, fermenti digestive,
sedative.
2. BOLNAVUL SA AIBA TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE CURATE SI INTEGRE:
curate si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun.
Aplica crme protectoare.
Face toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
dezinfecteaza cu acid boric 2-3%.
3. BOLNAVUL SA-SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE:
asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata.
Mentine constanta temperature corporala.
Incalzeste bolnavul cu termofoare, paturi, perne electrice.
Protejeaza patul cu aleza si musama.
Serveste bolnavul cu basinet.
4. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT HIDROELECTROLITIC:
hidrateaza bolnavul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti.
Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura.
Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie.
Culculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate sip e cea eliminate.
5. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea bolnavului.
il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa.
6. VARSATURILE
Prin varsatura intelegem evacuarea continutului stomacal prin cavitatea bucala.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. FRECVENTA:
Ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase).
Frecvente (stenoza pilorica).
Incoercibile (gravide si boli psihice).
2. ORARUL:
Matinale (gravide si alcoolici).
Postprandiale precoce (nevropati).
Tardive (ulcer si cancer gastric).
3. CANTITATEA: mare in stenoza pilorica si ajunge pana la cativa ml in varsaturile normale.
4. CONTINUTUL:
Alimentare.
Mucoase, apoase (alcoolici si gravide).
Fecaloide (ocluzii intestinale).
Biliare (colecistopatii).
14
9. LEUCOREE PATOLOGICA: de cativa zeci de ml cand pateaza lenjeria pana la 200-400 ml.
10. HIDROREE: secretie vaginala abundenta(200-400ml).
11. RITMUL SCURGERILOR: continue sau sparodice, mai ales la oboseala.
12. CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR
VAGINALE:
Alba -laptoasa in leucoreea femeilor tinere.
Galben-verzuie in gonococie.
Rosie-apoasa sau cafenie in tumori.
Seroasa ,mucoasa, muco-purulenta, purulenta.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVA SA AIBA O STARE DE BINE, DE CONFORT SI SECURITATE:
asigura repausul la pat.
Efectueaza spalaturi vaginale
Aplica pansament absorbent in forma de T.
Schimba pansamentul des.
Invata bolnava tehnici de relaxare.
Protejeaza patul cu musama si aleza la nevoie.
Calmeaza durerea cu antialgice.
2. BOLNAVA SA FIE ECHILIBRATA PSIHIC:
linisteste bolanva in legatura cu problema de dependenta.
Ii explica scopul interventiilor(examen genital, examenul secretiei vaginale).
Ii administreaza medicatie sedative la indicatia medicului.
8. DIAFOREZA
Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca: uree, ammoniac, acid uric si altele, completand
astfel eliminarea renala.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. ORAR: mai mult sau mai putin regulat.
2. CANTITATE: 600-1000ml/24h, ajungand, in cazuri extreme la 10 litri/24h.
3. LOCALIZARE:
generalizata, cand temperature mediului este crescuta, semnificatie critica atmosferica.
Localizata la palme si plante(boala BASEDOW)rahitism, SIDA, tulburari preclimax).
Hiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza intedigital si determina aparitia de micoze si infectii.
4. Miros: variaza I functie de alimentatie, temperature, ambiata, deprinderile igienice ale bolnavului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:
1. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE SI DE CONFORT PSIHIC:
ajuta sau mentine tegumentele bolnavului curate si integre.
Spala tegumentele ori de cate ori este nevoie.
Invata bolnavul sa poarte sosete din bumbac.
Mentine iginea riguroasa a plicilor si a spatiilor intedigitale.
Asigura imbracaminte usoara si comoda.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
cu tact si cu blandete, va solicita bolnavului sa se spele.
Il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in lgatura cu problema de dependenta.
9. EXPECTORATIA
Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din CRS. Prin sputa se intelege acumularea de secretii bronsice
ce se elimina prin actul tusei.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. CULOAREA:
rosie sanghinolenta, aerate, spumoasa-hemoptizie.
Hemoptoica striata, cu sange.
Ruginie-pneumonie.
Rosie-bruna cand sangele stagneaza in plamani.
Rosie-gelatinoasa in cancer pulmonar.
Roz in edemul pulmonar.
Galben verzuie in supuratii pulmonare.
Alba cenusie in inflamatia bronsica si astmul bronsic.
16
Daca leziunea de escara este de la internarea bolnavului, aceasta se ingrijeste dupa principiile
ingrijirii unei plagi.
Rehidratarea se face progresiv in cantitati mici folosind paiul,lingurita sau cana cu cioc.
Pentru prelungirea vietii, omul are
nevoie de gimnastica echilibrata,
aer proaspat si plimbare.
(HIPOCRATE)
4. POSTURA INADECVATA.
5. CIRCULATIE INADECVATA.
6. REFUZUL DE A FACE ACTIVITATI.
7. EDEME ALE MEMBRELOR.
1. IMOBILITATEA
Imobilitatea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea, ca metoda
terapeutica sau paote fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. DIFICULTATE DE DEPLASARE:
a se ridica
a se aseza
a merge
2. DIMINUAREA SAU ABSENTA MISCARII:
prezenta parezelor(mono, para, tetra sau paralizii).
Prezenta paraliziilor.
3. ATONIE MUSCULARA: scaderea tonusului muscular.
4. ATROFIE MUSCULARA: diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale.
5. HIPERTROFIE MUSCULARA: marirea volumului unui muschi.
6. CONTRACTURA MUSCULARA: contractie involuntara si permanenta a unuia sau a mai multor muschi
care determina o pozitie inadecvata.
7. RAS SARDONIC(tetanus): contractia muschilor masticatori determina trismusul sau rasul sardonic.
8. ANCHILOZA: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii.
9. CRAMPA: contractie spasmotica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi(molet, picior),
cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu.
10. ESCARA DE DECUBIT: ulceratii ale pielii.
11.DIMINUAREA INTERESULUI: tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare,
mentinerea timp indelungat a unei stari de iobilitate.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:
1. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR SI FORTA MUSCULARA PASTRATA:
planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea bolnavului.
2. BOLNAVUL SA-SI MENTINA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR SI A ACTIVITATII
ARTICULARE:
schimba pozitia bolnavului la fiecare 2 ore.
Maseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu talc.
Efectueaza exercitii passive, la fiecare 2 ore.
Invata bolnavulul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active.
3. BOLNAVUL SA-SI MENTINA FUNCTIA RESPIRATORIE:
invata bolnavul sa faca exercitii de respiratie profunde.
Sa tuseasca sis a indeparteze secretiile.
Admiistreaza medicatia prescrisa de medic.
4. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire.
Reda bolnavului increderea ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul.
5. BOLNAVUL SA-SI MENTINA SATISFACUTE CELELALTE NEVOI FUMNDAMENTALE:
suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare.
2. HIPERACTIVITATEA
Hiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinate de
instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. VORBIRE CARACTERISTICA: vorbeste mut, precipitat.
2. BOLNAVUL REACTIONEAZA LA TOTI STIMULII: stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat
si stimuli interni; ei determina reactii din partea bolnavului.
3. MISCARI CARACTERISTICE: miscari rapide, frecvente.
4. SPASME: contractie imvoluntara a unuia sau a mai multor muschi.
5. TICURI: miscari convulsive, involuntare ale ocilor, gurii, ale unui brat sau ale unui picior.
19
6. MANIE: psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si
activitatii; bolnavul este nelinistit, turbulent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce la
indeplinire din ceea ce planuieste.
7. EUFORIE: buna dispozitie, de obicei, nemotivata.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA PREZINTE MOBILITATE NORMALA:
inlatura stimuli din mediul inconjurator(asigura semiobscuritatea incaperii, izolarea fonica, reducerea
numarului de vizitatori).
Asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata.
2. BOLNAVUL SA-SI MENTINA INTEGRITATEA FIZICA:
supravegheaza permanent bolnavul, pentru a nu se rani.
Inlatura obiectele contondente.
Aplica constrangeri fizice, daca este cazul (chingi, camasa de protectie).
Administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic.
3. NECOORDONAREA MISCARILOR
Necoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile
diferitelor grupe musculare.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. AKINEZIE: lipsa sau diminuarea miscarilor normale.
2. ATAXIE: tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare.
3. CONVULSII: contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare;
contractia este instantanee.
4. TREMURATURI: secuse(tremuraturi) repetate, involuntare ale unei parti a corpului(maini, cap sau chiar
intreg corpul).
5. TULBURARI ALE MERSULUI: mers tarsit(tarait), propulsiv.
6. DIFICULTATEA DE A TRECE DIN ORTOSTATISM, IN POZITIE SEZAND.
7. EXPRESIE FACIALA CARACTERISTICA: fata rigida.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLANVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire(E.E.G.).
2. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR ADECVAT ACTIVITATII DEPUSE:
planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea bolnavului.
Invata bolnavul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene.
Ajuta bolnavul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor.
Administreaza medicatie antiparkinsoniana.
3. BOLNAVUL SA-SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE:
bolnavul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
4. POPSTURA INADECVATA
Postura inadecvata este o problema de dependenta, reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile
pozitiei anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. OBOSEALA MUSCULARA: reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a
activitatii excessive, prelungite.
2. DEFORMARI ALE COLOANEI VERTEBRALE:
Cifoza: deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara.
Lordoza: accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale.
Scolioza: deviatia laterala a coloanei vertebrale.
3. DEFORMARI ALE MEMBRELOR INFERIOARE:
Genu-valgum: deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele departate.
Genu-varum: deformari in care genunchii sunt departati si picioarele apropiate.
Picior stramb: Sprijinit pe antepicior(ecvin).Sprijinit pecalcai(talus).Sprijinit pe parte externa(varus)
Sprijinit pe partea interna(valgus).Picior plat(platfus):bolta plantara cazuta.
4. DEFORMARI ALE SOLDURILOR:
luxatie: iesirea capului femoral din articulatia coxofemurala.
20
masura inaintarii in noapte, isi pierde din calitatea de somn profund si din perioada de somn rapid. Variatiile in
producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru a se mentine starea de independenta
este necesara respectarea ritmului somn-veghe.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
1. SOMNUL: - durata; in functie de varsta avem:
nou-nascut: 16-20 ore.
1 an:14-16 ore.
3 ani: 10-14 ore.
5-11 ani: 9-13 ore.
Adolescent: 12-14 ore.
Adult: 7-9 ore.
Varstnic: 6-8 ore.
- calitatea: regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi,adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit; la copil
somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult.
Are vise agreabile, placute.
2. PERIOADE DE REPAUS:
pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade
de repaus.
Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa
si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului. EX: pauza dupa ora de
curs.
3. PERIOADE DE RELAXARE SI TIMP LIBER:
este necesara activitatea bine organizata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea
fortei fizice si a capacitatii intelectuale.
4. MODALITATI FOLOSITE PENTRU ODIHNA SI RELAXARE:
din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii si posibilitatii bolnavului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu
contribuie la mentinerea sanatatii.
Cea mai eficienta odihna este cea activa: dupa activitati fizice, activitati intelectuale; activitatile fizice
usoare, placute.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU
MENTINEREA INDEPEDENTEI
mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei.
Observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa.
Ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit.
Il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-I favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material
documentar.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
1. INSOMNIE.
2. HIPERSOMIE.
3. INCOMODITATE-DISCONFORT.
4. OBOSEALA.
5. DIFICULTATE SAU INCAPACITATE DE A SE ODIHNI.
1.INSOMNIE
=dificultatea de a dormi sau a te odihni dormind=
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. SOMN PERTURBAT:
Numarul de ore de somn: ore insuficiente de somn(durata totala de 6 ore).
Insomnii initiale: bolanvul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata.
Insomnii terminale: dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate dormi.
Calitatea somnului: bolnavii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, superficial.
Insomnii dormitionale: aparitia multiplelor perioade de veghe, care survin in timpul noptii, faramitand
somnul nocturn; trezirile dureaza vreme indelungata, sunt chinuitoare; aceste treziri pot fi dupa vise cu
continut neplacut sau cosmaruri.
Insomnii predormitionale: stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului.
22
Insomnii post-dormitionale: survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii.
2. ATIPIRI IN TIMPUL SOMNULUI: bolnavul atipeste pentru durate scurte de timp; in functie de durata si
numarul lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn, unii
bolnavi dorm in timpul zilei si somnul de noapte este de scurta durata, dar totalizeaza numarul necesar de ore
de somn (falsa insomnie).
3. COSMARURI: vis penibil, dominant; bolnavul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din
nou cu greutate.
4. SOMNAMBULISM: tulburare paroxistica de somn; bolnavul se da jos din pat si incepe sa umble prin
camera, strazi, locuri periculoase; are privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la
intrebari; dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme.
5. APATIA: lipsa de interes si de ambianta fata de propria pesoana. Ramane in pat timp indelungat in cautarea
somnului.
6. PAVORUL NOCTURN: stare de spaima intensa, care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii,
bolnavul se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa
fuga; dupa cateva minute aceasta stare dispare, bolnavul adoarme.
7. NELINISTE: teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna
bolnavului;tulburari de gandire, manifestate prin aparitia in constiinta bolanvului contrar vointei, unor
reprezentari, idei, sentimente pe care se straduieste sa le indeparteze.
8. CONFUZIE: bolnavul prezinta perceptii false(percepe un obiect sau un fenomen), fiind convins de
realitatea lor; aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
9. IRITABILITATEA: bolnavul prezinta o stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste,
framantare; adoarme greu, somn intrerupt, superficial.
10. SENTIMENT DE DEPRESIE/TRISTETE: bolnavii nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convinsi
ca nu au dormit toata noaptea.
11. DIMINUAREA PUTERII DE CONCENTRARE: bolnavul nu se poate concentra asupra unei activitati,
atentia este diminuata, are gesturi nesigure.
12. OBOSEALA: bolnavul se simte obosit,mai obsit ca la culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire
tremurata, tremuratura extremitatilor.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SOMN CORESPUNZATOR CANTITATIV SI CALITATIV:
invata bolnavul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu cateva minute inainte de culcare.
Ofera bolnavului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda.
Invata bolnavul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica,
apoi sa se culce din nou.
Identifica nivelul si cauza anxietatii la bolnavii cu insomnie.
Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului.
Administreaza tratamentul medicamentos.
Observa efectul acestuia asupra organismului.
2. HIPERSOMNIE
=ore excesive de somn. Prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului=
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. SOMN MODIFICAT:
Numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, la adult si 12 ore la copil(se exclude conditiile particulare
de oboseala dupa eforturi excesive, convalescenta sau insomnii, care necesita o recuperare de somn).
Calitatea somnului: se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei.
Durata, modul de instalare, evolutia, depind de natura si localizarea afectiunii cauzale.
2. SOMNOLENTA(accese de somn diurn): atipiri; bolnavul aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu
oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, adoarme. Poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari
ale ritmului nictemeral.
3. LETARGIA: hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii
violente, pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni sau ani.
FUNCTIILE VITALE SUNT DIMINUATE.
23
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. Mentinerea
echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori, situati la hipotalamus. In producerea de
caldura, termogeneza, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidate
din organism, mai ales prin activitatea musculara si glandulara. In pirderea de caldura, termoliza, intervin
mecanisme fizice, caldura pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
Pierderile se realizeaza prin:
* EVAPORARE, care reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele.
Respiratia, antreneaza opierdere de caldura si, astfel, racirea corpului.
* RADIATIE, care reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromagnetice, atunci cand temperature
mediului inconjurator este mai mica decat temepratura corpului.
* CONDUCTIE, care reprezinta pierderea caldurii prin contactul direct al corpului cu obiecte reci(bai reci,
cuburi de gheata).
* CONVECTIE, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circulatie de aer in jurul corpului(evantai, vant
rece).
Temperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel:
- cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce o crestere a activitatii
musculare(tremuraturi) si deci se intensifica procesele oxidative.
- cand temperatura mediului inconjurator creste, se produce pe cale reflexa, o diminuare a proceselor
oxidative.
In pierderile de caldura intervin mecanismele fizice:
- vasoconstrictie : in caz de frig, deci, pierderi reduse de caldura.
- vasodilatatie : in caz de temperatura crescuta a mediului,deci, pierderi mai mari de caldura.
ECHILIBRUL DINTRE TERMOGENEZA SI TERMOLIZA SE NUMESTE HOMEOTERMIE.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
1. TEMPERATURA CORPORALA:
- nou-nascut si copilul mic: 36, 1-37,8 grade C.
- adult: 36-37 grade C, obtinuta prin masurarea in cavitatea axilara.
- varstnic: 35-36 grade C.
- prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise(rect, vagin,cavitatea bucala) valorile sunt 0,3-0,5 grade C
mai mari decat cele axilare.
2. PIELE:
- culoare roz, temperature calduta.
- Transpiratie minima.
- Senzatie placuta fata de frig sau caldura.
3. TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT:
- 18-25 grade C.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI
IN SATISFACEREA NEVOII
- Cand temperature mediului este crescuta, invata bolnavul sa reduca din alimentatie, alimentele cu valoare
calorica mare(exemplu: grasimile).
- Sa consume lichide si alimente reci.
- Sa aiba o buna ventilatie in incapere, locul de munca.
- Sa aiba imbracaminte lejera, ampla, de culoare alba.
- Cand temperatura mediului ambiant este scazuta, invata bolnavul sa creasca cantitatea de alimente,
in general, si a celor calorigene.
- Sa ingere lichide si alimente calde.
- Sa aiba in incapere temperature de 18-25 grade C.
- Sa oparte imbracaminte calduroasa.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
I. HIPERTERMIA.
II. HIPOTERMIA.
27
I.HIPERTERMIA
DEFINITIE: Reprezinta o ridicare constanta a temperaturii corporale deasupra limitelor normale: 37 grade C
la adult. Hipertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismuuli, pentru ca, in momentul
invaziei microbiene, determina producerea de anticorpi printr-o crestere a metabolismului.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. SUBFEBRILITATEA: mentinerea temperaturii corporale intre 37-38 grade C.
2. FEBRA MODERATA: mentinerea temepraturii corporale intre 38-39 gradeC.
3. FEBRA RIDICATA: mentinerea temperaturii intre 39-40 grade C.
4. HIPERPIREXIE: mentinerea temperaturii corporale peste 40 grade C.
5. FRISOANE: contractii musculare puternice.
6. PIELE ROSIE, CALDA, UMEDA: pielea, la inceput, este palida, apoi rosie, calda si transpirata.
7. PILOERECTIA: piele de gaina, senzatie de frig.
8. SINDROM FEBRIL: grup de semen: cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapententa, sete, oligurie cu
aspect hiperstenuric, convulsii, halucinatii, dezorientare.
9. ERUPTII CUTANATE: macule, papule, vezicule, intalnite in bolile infectioase.
10. FEBRA CONTINUA: mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste 37 grade C, cu
diferenta sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara.
11. FEBRA INTERMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in
perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C.
12. FEBRA REMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, in
perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C.
13. FEBRA RECURENTA: perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6 zile,
trecerile facandu-se brusc.
14. FEBRA ONDULANTA: perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu-se
lent.
In evolutia oricarei febre(hipertermie) se disting trei perioade:
1. perioada initiala(de debut).
2. perioada de stare.
3. perioada de declin.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA-SI MENTINA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE FIZIOLOGICE:
Aeriseste incaperea.
Asigura imbracaminte lejera.
Aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni.
Incalzeste bolnavul in caz de frisoane.
Administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice, antibiotice.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT HIDROELECTROLITIC:
calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore.
Serveste bolnavul cu cantitati mari de lichide.
3. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSIHIC:
schimba des lenjeria de pat si de corp.
mentine igiena tegumentelor.
Pregateste psihic bolnavul, inaintea tehnicilor de recoltare si examinare.
II. HIPOTERMIA
DEFINITIE: Hipotermia repreinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale, cauzata de un
dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. HIPOTERMIE : valori ale temperaturii corpului sub limita normala:36 gradeC.
2. HIPOTENSIUNE ARTERIALA : scaderea tensiunii arteriale.
3. CIANOZA : coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor.
4. ERITEM : roseate fetii, urechilor, mainilor.
28
7 . DEPRINDERI IGIENICE: baie, dus (frecventa, durata);spalarea dintilor ( frecventa, periaj correct,
produse folosite);spalarea parului(frecventa, produse folosite).
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA INDEPENDENTEI
exploreaza obiceiurile bolnavului.
Planifica un program de igiena cu bolnavul, in functie de activitatile sale.
Il invata masuri de igiena corporala.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
1. CARENTE DE IGIENA.
2. ALTERAREA TEGUMENTELOR SI A FANERELOR.
3. DEZINTEREZ FATA DE MASURILE DE IGIENA.
4. DIFICULTATE DE A URMA PRESCRIPTIILE DE IGIENA.
5. ALTERAREA MUCOASELOR.
1. CARENTE DE IGIENA
DEFINITIE: Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a
slabiciunii, fie prin refuzul de a se spala, are drept consecinta aparenta de neingrijit.Tegumentele sunt murdare
si lasa poarta deschisa infectiilor.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. PARUL: murder si gras, in dezordine; PEDICULOZA.
2. URECHILE: murdarie acumulata in conductul auditiv extern; pavilioane murdare; murdarie
retroauriculara.
3. NAS: RINOREE; cruste.
4. CAVITATEA BUCALA:
absenta dintilor.
Carii dentare.
Culoare galbena a dintilor.
Proteze dentare neingrijite.
Prezenta tartrului pe dinti(depuneri dure si adezive).
Halena fetida(miros neplacut al gurii).
Limba incarcata.
Fisuri ale buzelor.
5. UNGHII: netaiate; murdarie acumulata la capatul unghiilor.
6. PIELEA: gri sau neagra, in anumite locuri; barba murdara;aspra.
7. DEPRINDERI IGIENICE: nu se spala; nu se piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena; degaja miros
dezagreabil.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTELE SI MUCOASELE CURATE:
ajuta bolnavul, in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus, sau ii efectueaza tualeta pe regiuni.
Pregateste materialele pentru baie.
Pregateste cada.
Asigura temperature camerei(20-22 grade C) si a apei(37-38 grade C).
Ajuta bolnavul sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si faca tualeta cavitatii bucale, sa-si taie unghiile.
Pentru efectuarea tualetei pe regiuni, pregateste salonul si materialele, protejeaza bolnavul cu paravan
si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte
Efectueaza tualeta cavitatii bucale la bolnavii inconstienti.
2. BOLNAVUL SA-SI REDOBANDEASCA STIMA DE SINE:
identifica, impreuna cu bolnavul cauzele si motivele preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice.
Ajuta bolnavul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sa fizic si fata de ingrijirile igienice.
Constientizeaza bolnavul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
imbolnavirilor.
30
Omul are nevoie de alte personae pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale si pentru a-si
satisface nevoile sale superioare. Familia, anturajul, ansamblul institutiilor societatii, prin intermediul
comunicarii, concura la transformarea copilului intr-un individ in toata plenitudinea sa.
Comunicarea se realizeaza in doua moduri:
Modul nonverbal, limbajul corpului ( expresia ochilor, afigurii, gesturile, postura, mersul ), este o forma
arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare.
Modul verbal este prin excelenta, vehicul al gandirii; limbajul verbal permite o exprimare mai clara, mai
precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat.Limbajul scris este mai cizelat; pentru a reda
intonatiile, nuantele,este insotit de semne de punctuatie.
MANIFESTARI DE INDEPENDENA
1. MANIFESTARI DE ORDIN BIOLOGIC:
Functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate vizuala; acuitate auditiva; finite gustativa si a
mirosului; sensibilitate tactila.
Debit verbal: usor, ritm moderat, limbaj clar precis.
Expresie nonverbala: miscari, posture si gesture ale mainii, facies expresiv, privire semnificativa,
mecanisme senzoro-perceptuale adecvate.
2. MANIFESTARI DE ORDIN PSIHOLOG:
Exprimare usoara: a nevoilor; dorintelor; ideilor;emotiilor; exprimare clara a gandurilor.
Imagine pozitiva de sine: cunoasterea sinelui material,spiritual si social.
3. MANIFESTARI DE ORDIN SOCIOLOGIC:
apartenenta la grupuri de diverse interese.
Stabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, in grupuri de prieteni.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
exploreaza impreuna cu bolnavul, mijloacele sale de comuicare.
Invata bolnavul sa mentina integritatea simturilor(vazului, auzului, gustului, mirosului).
Sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor.
Sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane.
Sa mentina legaturi cu persoanele apropiate.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR.
2. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL.
3. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV.
4. CONFUZIE.
5. SINGURATATE.
6. ATINGEREA INTEGRITATII FUNCTIEI SI ROLULUI SEXUAL.
7. IZOLARE SOCIALA.
8. PERTURBAREA COMUNICARII FAMILIALE.
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR
DEFINITIE: Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje care vin din
anturaj, din mediul exterior sau din ambele.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. TULBURARI SENZORIALE:
Cecitate: pierderea vederii.
Diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale.
Surditate: pierderea functiei auditive.
Hipoacuzie: diminuarea auzului.
Pirderea sau diminuarea gustului: pierderea combinatiilor celor patru senzatii gustatice de
baza(dulce, amar, acru, sarat-simtul de control al hranei).
Anosmie: pierderea mirosului.
Hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate.
35
(DESCARTES)
1. CULPABILITATEA.
2. FRUSTRAREA.
3. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE.
4. DIFICULTATEA DE A PARTICIPA LA ACTIVITAI RELIGIOASE.
5. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI EXISTENTE.
1. CULPABILITATEA
Sentimentul dureros resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori, motiv pentru care
individul se simte vinovat. Gradul, frecventa si rationalizarea acestui sentiment depend, in mare parte, de
experientele traite si de educatia primita in copilarie. Culpabilitatea este un sentiment fundamental si
nemotivat, care se manifesta in surdina, in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii. Mai multe situatii
pot cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimei si a respectului, anxietatea, conflictele sociale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. SENTIMENT DE CULPABILITATE:
amaraciune
autopedepsire
mania de a se scuza inutil
intelegerea bolii ca o pedeapsa
sentiment de a fi nedemn
pozitie curbata
miscari lente
2. MANIFESTARI DE DEPRESIE:
manifestari de furie impotriva lui DUMNEZEU
plans
insomnie
balbaiala
3. MANIFESTARI DE ANXIETATE:
tahicardie
tegumente reci, umede
hiperventilatie
furie
manie
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA-SI PASTREZE IMAGINEA POZITIVA DE SINE:
Incurajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa.
Faciliteaza satisfacerea convingerilor sale.
Actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului.
Planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-I dea sentimental utilitatii.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
Il pune in legatura cu personae dorite, apropiate.
Administreaza, la nevoie, medicatie amtidepresiva,tranchilizante (la indicatia medicului).
2. FRUSTRARE
Conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi. Obstacole in indeplinirea
gesturilor sau a actelor conforme parerii personale de bine, rau sau dreptate si dificultatea de a participa la
activitatile religioase dau individului sentiment de frustrare.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. SENZATIA DE PIERDERE A LIBERTATII DE ACTIUNE:
Activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa folosite de individ, datorita nivelului cultural
scazut, a carentelor educative; aceasta il educa la izolare sau devianta(agresivitate).
Actiuni contrare dorintelor individului.
2. SENTIMENT DE INUTILITATE: amaraciune, tristete, plans.
3. SUPUNERE LA UN REGIM: tratament nedorit, medicatie, alaptare.
4. INCAPACITATEA DE A EXERCITA PRACTICI RELIGIOASE:
Incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activitatile grupului sau de aparteneta, de a
39
4. LUAREA DE DECIZII: rapiditatea cu care persoana delibereaza intr-o situatie complexa si urgenta si
adopta hotararea cea mai potrivita.
5. STIMA DE SINE: aprecierea obiectiva a capacitatilor,trasaturilor caracteriale predominante prin
comparative cu altii; trasatura a cunoasterii de sine este demnitatea;demnitatea inseamna constiinta propriei
valori in conditiile respectului, fata de altii, a neacceptarii injosirii si a puterii de a adopta decizii.
6. IMAGINEA DE SINE: sa-I placa infatisarea sa, aspectul pe care-l are sis a fie sanatos.
7. COMPORTAMENTUL LEGAT DE STADIUL DE DEZVOLTARE: copilul: multumire fata de un
success scolar;adulti si persoane in varsta:dragoste fata de munca.
8. AMBITIA: dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in activitatea depusa.
9. MOTIVATIA: totalitatea motivelor care-l determina sa efectueze activitati prin care sa se realizeze.
10. ROLURI SOCIALE: stapanirea, punerea in valoare a acestor roluri, prin actiuni care sa determine
satisfactia realizarii, a bunastarii(rolu in familie, la locul de munca, in societate).
11. FOLOSIREA TIMPULUI LIBER: apartenenta la o grupare sociala (culturala, sportive, politica) dau
posibilitatea de a folosi propriile credinte si valori in preocupari placute si utile.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
Sa informeze asupra dorintelor si posibilitatilor intelectuale si fizice ale persoanei.
Il ajuta sa-si faca un plan zilnic.
Orienteaza persoana spre acele activitati corespunzatoare capacitatii sale si care-I permit sa se
realizeze.
Incurajeaza orice activitate care intereseaza.
Il stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta dorita.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
1. DEVALORIZAREA.
2. NEPUTINTA.
3. DIFICULTATE DE A SE REALIZA.
4. DIFICULTATE DE A-SI ASUMA ROLURI SOCIALE.
1. DEVALORIZAREA
DEFINITIE: Perceptia negative pe care individual o are fata de valoarea personala si competenta sa.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. SENTIMENT DE INFERIORITATE SI DE PIERDERE A IMAGINII DE SINE:
bolnavul nu poate accepta noua stare in care se gaseste, modul cum arata, infatisarea sa.
2. DIFICULTATEA IN A PARTICIPA LA ACTIVITATI OBISMUITE SAU NOI:
starea de dependenta in care se afla nu-I permite participarea la activitati.
3. DESCURAJARE, DEPRESIE: stare sufleteasca de tristete, asociata cu nemultumire.
4. SENTIMENTE DE IZOLARE, DE INUTILITATE, DE RESPINGERE: indepartarea din colectiv,
nefolosirea in diverse activitati.
5. INCAPACITATEA DE A TRECE PESTE DIFICULTATI: nu poate depasi anumite momente critice,
care i-au diminuat increderea in sine.
6. SOMNOLENTA, PASIVITATE: senzatie de somn, indiferenta la ce se intampla in jurul sau.
7. AGRESIVITATE: comportament provocator pus mereu pe cearta.
8. DIMINUAREA MOTIVATIEI, INTERESULUI, CONCENTRARII: bolnavul nu considera necesar sa
efectueze activitati, este dezinteresat, neatent.
9. INCAPACITATEA DE A FACE CEEA CE PREFERA SA FACA: starea de dependenta fizica, psihica
sau sociala nu-I permite bolnavului efectuarea activitatilor preferate.
10. DISPERARE: starea de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita.
11. OBSEDARE DE PROBLEME SALE: bolnavul este preocupat in permanenta de problemele sale, care
au prioritate fata de activitatea depusa, in vederea realizarii.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA FIE CONSTIENT DE PROPRIA SA VALOARE SI COMPETENTA:
Asculta active bolnavul pentru a-I permite sa-si exprime sentimentele privind dificultatea de a se
realize.
Ajuta bolnavul sa identifice motivele comportamentului sau, apreciaza posibilitatile fizice si intelectuale.
Sesizeaza orice forma de interes pentru o anumita activitate si-l antreneaza in desfasurarea ei.
41
Indruma spre acele activitati care sunt attractive pentru bolnav si totodata utile.
Observa si noteaza orice schimbare in comportamentul bolnavului(depresie, satisfactie).
Aplica tehnicile de ingrijire adaptate nevoilor bolnavului.
Identifica cu bolnavul factorii care o impiedica sa se realizeze: familia, limite economice, starea de
sanatate.
2. BOLNAVUL SA-SI RECAPETE INTERESUL FATA DE SINE SI DE ALTII:
Cunoaste aspiratiile, sentimentele,interesele si capacitatile bolnavului.
Il ajuta in reevaluarea capacitatilor si aspiratiilor sale.
Il sustine in stabilirea unor proiecte.
Ajuta bolnavul sa se adapteze la nooul rol pe care il are sau la statutul sau.
Il ajuta sa realizeze o percepere justa a realitatii, sa se integreze in colectiv.
Observa rezctiile de satisfactie sau de nemultumire ale bolnavului.
Explica necesitatea cunoasterii mediului in care traieste si a celor din jur.
2. NEPUTINTA
DEFINITIE: Perceptia individului asupra lipsei de control a evenimetelor intr-o situatie data.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. CONFLICT PERSONAL:
Incapacitatea bolnavului de a da dovada de comportamente adecvate fata de rolurile profesionale
alese sau impuse.
Se datoreaza conflictului dintre valorile individului si normele sociale sau starea de sanatate.
2. ESEC PROFESIONAL: nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de rolul professional
pe care l-a ales sau i s-a impus.
3. DIFICULTATE DE A LUA DECIZII SI A CONTROLA EVENIMENTELE: bolnavul nu poate
luadeciziile cele mai otrivite in timp util, nu poate cunoaste si corela evenimentele.
4. APATIE: prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusa sau aleasa.
5. RETRAGERE, RESEMNARE: renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in
aceasta situatie.
6. DOCILITATEA: se supune unor decizii care nu-i apartin cu usurinta.
7. AGRESIVITATE: cauta prilej de cearta in permanenta, este provocator fata de colectiv.
8. FATALITATEA: considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta
suprema; consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile.
9. LIPSA DE AMBITIE: nu mai doreste sa-sia tinga scopul, sa realizeze ceva anume.
10. AGASARE: stare de enervare, de iritare pe care bolnavul o are in permanenta sau periodic.
11. TRISTETE: stare sufleteasca apasatoare insotita de mahnire, amaraciune.
12. SENTIMENT DE INFERIORITATE: stare de dezavantaj pe care bolnavul o percepe in comparative cu
ceilalti.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA-SI RECAPETE INCREDEREA SI STIMA DE SINE:
Identifica, prin observatie si conversatie cu bolnavul cauza neputintei sale si situatiile care ii provoaca
sentimental de inutilitate.
Castiga prin modul sau de comportare si prin discutiile purtate, increderea bolnavului.
Il ajuta in cunoasterea si reevaluarea capacitatilor sale.
Il consulta in planificarea activitatilor propuse.
Informeaza bolnavul asupra dreptului sau de a lua decizii care il privesc.
Observa reactiile bolnavului la luarea deciziilor.
Il convinge de importanta lor si a responsabilitatii ce-I revine.
2. BOLNAVUL SA POATA REALIZA SI APRECIA OBIECTIV ACTIVITATILE SALE:
Orienteaza bolnavul spre alte activitati decat cele anterioare in raport cu capacitatile sale.
Ajuta bolnavul in recuperarea fizica, psihica pentru reducerea handicapurilor si obtinerea independentei.
Ajuta bolnavul sa cunoasca sis a-si insuseasca criteriile de control care-l ajuta in aprecierea activitatii sale
zilnice, a obiectivelor realizate, a idealurilor sale.
Observa obiectarea aprecierilor bolnavului.
Noteaza orice modificare in comportamentul sau starea bolnavului.
42
demonstratii practice.
Prezinta materiale cu subiecte interesante, attractive, cu mijloace si procedee adecvate nivelului de cultura si
gradului de intelegere a bolnavilor.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
1. IGNORANTA FATA DE DOBANDIREA DE NOI CUNOSTINTE, ATITUDINI, DEPRINDERI.
2. DIFICULTATE DE A INVATA.
3. CUNOSTINTE INSUFICIENTE.
1. IGNORANTA
DEFINITIE: Lipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pentru mentinerea sau recuperarea sanatatii.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. CUNOSTINTE INSUFICIENTE: bolnavul nu are cunostinte referiotare la:
boala
prevenirea imbolnavirilor
importanta respectarii tratamentului
prevenirea complicatiilor
perioada de convalescenta
reintegrarea socio-profesionala
2. NU INTELEGE NECESITATEA DE A INVATA SI NU ESTE RECEPTIV: datorita tulburarilor de
gandire:
Ritmul gandirii poate fi accelerat-fuga de idei: ideile se succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o
insusire rationala.
Incetinirea ritmului gandirii:scaderea puterii de judecata, imposibilitatea de a gandi.
Inoperanta gandirii: priveste legatura logica dintre notiuni si idei(amestec de cuvinte fara legatura).
Tulburari de memorie: amnezie de fixare si/sau de evocare.
Anxietate.
Stress.
3. NESIGURANTA SI FRICA DE NECUNOSCUT: datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul
trebuie sa faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata si a obiceiurilor pentru redobandirea
sanatatii. Ei ignora masurile ce pot fi luate pentru redobandirea independentei.
4. NEOBISNUINTA IN ABORDAREA ANUMITOR ACTIUNI PENTRU REDOBANDIREA
SANATATII:
Bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii.
Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor.
5. LIPSA DE INFORMATII: bolnavul nu are acces la informatii, dar nici nu este interesat de procurarea lor.
6. LIPSA INTERESULUI DE A INVATA: este refractar la orice actiune sau cunostinte necesare mentinerii
sau redobandirii sanatatii.
7. DIFICULTATE IN INVATAREA MASURILOR PREVENTIVE SI CURATIVE:
Tulburari de gandire: intelect limitat, incapacitatea de asimilare, fixare si reproducere a cunostintelor.
Carente educationale: lipsa deprinderilor igienice, a celor privind alimentatia rationala.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA ACUMULEZE NOI CUNOSTINTE:
exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare.
Identifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi.
Stimuleaza dorinta de cunoastere.
Motiveaza importanta acumularii de noi cunostinte.
Constientizeaza bolnavul asupra propriei repsonsabilitati privind sanatatea.
Organizeaza activitati educative, folosind metodele de invatamant cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia respectand principiile pedagogice.
Verifica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostinte.
2. BOLNAVUL SA DOBANDEASCA ATITUDINI, OBICEIURI SI DEPRINDERI NOI:
Identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului.
Corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii.
45
Tine lectii: de formare a deprinderilor igienice, de alimetatie rationala, mod de viata echilibrat, de
administrare a diferitelor tratamente.
Efectueaza demonstratii practice.
Intocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente senzoriale si motorii(gimnastica
medicala, kinetoterapie).
Va incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi.
46