Gestiune bancar - Seminar 5+6

RISCUL DE RAT A DOBNZII (I)

Masurarea si acoperirea bilantiera a riscului de rata a dobanzii

1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele sensibile.......................................................1

2. Modelul gap-ului de maturitate .......................................................................................5
3. Modelul gap-ului de durata ............................................................................................10
3.1 Durata unui instrument financiar...........................................................................................................10
3.2 Sensibilitatea preului unui activ financiar............................................................................................12
3.3 Relaia durata - sensibilitate ....................................................................................................................12
3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata ..............................................................13
3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata ................................................................................................18

4. Modele bazate pe simulari ..............................................................................................22

Pentru masurarea riscului de rata a dobanzii sunt folosite in literatura de specialitate

si in practica bancara mai multe tehnici de masurare a riscului de rata a dobanzii:
Tehnici bazate pe gap-ului ntre activele i pasivele sensibile (engl. repricing model
sau funding gap model);
Tehnici bazate pe gap-ului de maturitate (engl. maturity model);
Tehnici bazate pe gap-ului de durata (engl. duration model);
Tehnici bazate pe simulari statice si dinamice.
De altfel, aceste metode sunt si metodele recomandate de Comitetului Basel1 pentru
crearea unui model standardizat care sa fie utilizat de autoritatile de reglementare pentru
evaluarea expunerilor la riscul de rata a dobanzii ale bancilor.

1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele sensibile

Activele si pasivele sunt grupate in active si pasive cu rat de dobnd variabil (sau
sensibil) sau fix pe o anumit band de scaden. Un activ sau pasiv are rat de dobnd
sensibil dac este actualizat (sau reevaluat) funcie de rata dobnzii de piaa in cadrul unui
anumit orizont de timp (engl. maturity bucket). In cadrul acestui model se calculeaz
astfel un gap (engl. repricing gap) ca diferena ntre active si pasive pe fiecare band de
scaden.

1
Basel Committee on Banking Supervision, Principles for the Management and Supervision of Interest Rate
Risk, july 2004, http://www.bis.org/publ/bcbs108.pdf.

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Analiza gap-ului reprezint tehnica cea mai simpla de msurare a riscului de rata a
dobnzii. Pe lng gap-ul pe fiecare banda de scadenta se mai poate calcula si un gap
cumulat ca diferena dintre activele si pasivele sensibile cumulate.
GAPCi - gap-ul cumulat pentru scadenta i;
GAPCi = GAPi + GAPCi 1

GAPi - gap-ul pentru scadenta i;

GAPCi 1 - gap-ul cumulat pentru scadenta i-1.

Exemplu:
O banca are urmtoarele elemente bilaniere pe benzi de scadenta:
Active sensibile
Pasive sensibile
Gap
Gap cumulat

1-7 zile
100
70
30
30

7 zile 3 luni
150
175
(25)
5

3 luni 6 luni
195
185
10
15

6 luni 1 an 1 an 5 ani peste 5 ani

230
270
300
250
220
275
(20)
50
25
(5)
45
70

Un gap pozitiv semnifica faptul ca activele sensibile sunt mai mari dect pasivele
sensibile iar un gap negativ semnifica faptul ca activele sensibile sunt mai mici dect
pasivele sensibile. Un gap pozitiv arata faptul ca activele isi modifica dobnda funcie de
dobnda pieei mai repede dect pasivele.
Cunoscnd gap-ul pe fiecare banda de scadenta se poate calcula cu uurin care este
expunerea bncii in termeni de venit net din dobnda la modificarea ratei de dobnda pe
piaa:

VNDi = GAPi r = ( AS i PS i ) r

VNDi - modificarea venitului net din

dobnda pentru banda de maturitate i;
GAPi - gap-ul dintre valoarea contabila a
activelor si pasivelor sensibile pentru
maturitatea i;
r - modificarea ratei de dobnda care
afecteaz activele si pasivele pe maturitatea i;
AS i - active sensibile pe maturitatea i;
PS i - pasive sensibile pe maturitatea i;

Exemplu
Fie urmtorul bilan simplificat al unei bnci comerciale:
ACTIVE
Credite
pe
termen
(maturitate 1 an)
Credite
pe
termen
(maturitate 3 ani)

Mld. lei PASIVE

scurt
300
Capitaluri proprii
mediu

500

Depozite la vedere

Mld. lei
150
550

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Titluri de stat (maturitate 3 luni)

Obligaiuni
guvernamentale
(maturitate 3 ani)
Credite ipotecare (cu dobnda
fixa, maturitate 7 ani)
Credite ipotecare (cu maturitate
25 de ani, dobnda variabila,
ajustata la fiecare 6 luni)
TOTAL ACTIVE

600
700

Certificate de depozit (maturitate 3 luni)

Depozite la termen (maturitate 1 an)

500
700

500

Depozite la termen (maturitate 6 luni)

500

400

Depozite la termen (maturitate 3 ani)

600

3000

TOTAL PASIVE

3000

Pentru maturitate de pana la 1 an banca are active sensibile de 1300 (300 credite pe
termen scurt, 600 titluri de stat si 400 credite ipotecare). Diferena de 1700 sunt active care
nu sunt sensibile la rata dobnzii pe un orizont de timp de pana la 1 an. Daca presupunem ca
activele nu sunt rambursate anticipat putem spune ca pe un orizont de timp de 1 an banca
are active in valoare de 1700 ale cror venituri din dobnzi nu vor fi afectate de evoluia
ratei dobnzii pe piaa (aceste active au rata de dobnda fixa pe un orizont de timp de 1 an).
Pasivele sensibile ale bncii pe maturitate de pana la 1 an sunt de 1700 (500
certificate de depozit, 700+500 depozite la termen). Diferena de 1300 sunt pasive
insensibile la rata dobnzii pe maturitate de 1 an. Capitalurile proprii sunt ncadrate ca fiind
nepurttoare de dobnd.
In exemplul anterior, gap-ul cumulat pe maturitate de pn la 1 an2 va fi:

GAPC1 an = AS1 an PS1 an = 1300 1700 = 400 mld. lei

Atunci cnd rata de dobnda creste cu 1 punct procentual, venitul net din
dobnzi se va modifica cu:

VND1 an = GAPC1 an r = 400 0.01 = 4 mld. lei . Astfel, in acest exemplu, atunci cnd
rata de dobnda creste cu un punct procentual banca va nregistra o diminuare a venitului
net din dobnda pentru scadente de pana la un an de 4 mld lei.
In tabelul 1 este sintetizata relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea
venitului net din dobnda pentru un anumit gap intre activele sensibile si pasivele sensibile
la rata dobnzii.

Tabelul 1 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din
dobnda

GAP

Rata
dobnzii

Venitul din
dobnda

Pozitiv

Crete

Crete

>

Cheltuiala
cu dobnda

Venitul net
din dobnda

Crete

Crete

Maturitatea de pana la 1 an poate fi mprit in mai multe benzi de scadenta: de exemplu sub 1 zi, intre 1
zi si 3 luni, 3 luni 6 luni si 6 -12 luni.

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Pozitiv
Negativ
Negativ

Scade
Crete
Scade

Scade
Crete
Scade

>
<
<

Scade
Crete
Scade

Scade
Scade
Crete

Cu cat gap-ul este mai mare cu att este mai mare expunerea bncii la riscul de rata
a dobnzii. Cnd gap-ul este pozitiv, legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul

net din dobnda este una pozitiva cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda creste
iar cnd scade rata dobnzii venitul net din dobnda scade. Cnd gap-ul este negativ,

legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul net din dobnda este una negativa
cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda scade iar cnd scade rata dobnzii venitul
net din dobnda creste (efectul de gap3). Aceste corelaii sunt valabile in cazul in care rata
dobnzii se modifica cu aceeai mrime att la pasive cat si la active.
Presupunerea de egalitate a modificrii ratelor de dobnda la active si pasive implica
meninerea aceleiai marje (spread-ului) de dobnda intre active si pasive. Aceasta ipoteza
este puin plauzibila in realitate, ratele de dobnda pentru active avnd de regula o evoluie
diferita fata de ratele de dobnda la pasive4.
Revenind la exemplul anterior, daca rata de dobnda ar fi crescut cu 1% la active si
1.1% la pasive, atunci modificarea venitului net din dobnda ar fi fost:

VND1 an == AS i r active PS i r pasive = 1300 0.01 1700 0.011 = 5.7 mld lei
Atunci cnd marja de dobnda intre activele sensibile si pasivele sensibile creste si
ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din dobnzi cresc (scad) mai mult (mai puin)
dect cheltuielile cu dobnzi (efectul de marja5). Atunci cnd marja de dobnda intre
activele sensibile si pasivele sensibile scade si ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din
dobnzi cresc (scad) mai puin (mai mult) dect cheltuielile cu dobnzi. Efectul de marja
se manifesta ca o relaie pozitiva intre modificare marjei de dobnda intre activele si
pasivele sensibile si venitul net din dobnda.
Tabelul 2 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din

dobnda

GAP

Rata
dobnzii

Marja de
dobnda (spread)

Venitul net din

dobnda

>0

Crete

Crete

Crete

Relatia dintre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda.

Acest lucru este o manifestare a basis riscului activele si pasivele au ca referinta rate de dobanda de piata
diferite care au de regula aceeasi tendinta dar nu sunt perfect corelate.
5
Efectul modificarii marjei de dobanda asupra venitului net din dobanda la modificarea ratei dobanzii pe
piata.
4

Gestiune bancar - Seminar 5+6

2
3
4
5
6
7
8

>0
>0
>0
<0
<0
<0
<0

Crete
Scade
Scade
Crete
Crete
Scade
Scade

Scade
Crete
Scade
Crete
Scade
Crete
Scade

Creste sau Scade

Crete sau Scade
Scade
Creste sau Scade
Scade
Crete
Crete sau Scade

Modelul gap-ului dintre activele si pasivele sensibile are ca avantaj faptul ca este
uor de utilizat in previzionarea evoluiei venitului net din dobnzi pentru o anumita
modificare a ratei dobnzii pe piaa.
Pe de alta parte, acest model are o serie de dezavantaje, printre care:
Nu ia in calcul efectul modificrii ratei dobnzii asupra valorii de piaa a

elementelor bilaniere;
In calculul gap-ului pe fiecare banda de scadenta nu se tine cont de distribuia

elementelor bilaniere in interiorul respectivei benzi;

Nu ia in calcul pentru elementele bilaniere insensibile la rata dobnzii faptul ca

dobnzile ncasate sau pltite precum si principalul acestora se reinvestesc la rata de

dobnda a pieei;
Nu ia in calcul elementele extrabilaniere.

2. Modelul gap-ului de maturitate

Modelul gap-ului de maturitate se bazeaz pe noiunea de valoare de piaa a
activelor si datoriilor (pasivelor ndatorate). Valoarea de piaa a unui instrument financiar
este stabilita ca valoarea actualizata a fluxurilor viitoare generate de respectivul instrument,
actualizarea fcndu-se cu o rata de dobnda de piaa.
Exemplu:

Sa se calculeze valoarea de piaa a unui obligaiuni deinute de o banca cu maturitate 5 ani,

valoare nominala 10000 u.m., rata cuponului 5% (cupoane anuale) si rata dobnzii pe piaa
5%.
Cuponul anual ncasat de banca va fi: 10000 5% = 500 u.m.
Valoarea de piaa a obligaiunii va fi:
500
500
500
500
500 + 10000
P=
+
+
+
+
= 10000 u.m.
2
3
4
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)5
Daca rata dobnzii pe piaa creste la 7% atunci valoarea de piaa a obligaiunii va scdea la:

Gestiune bancar - Seminar 5+6

P=

500
500
500
500
500 + 10000
+
+
+
+
= 9179.961 u.m.
2
3
4
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
(1 + 0.07)5

Scderea valorii de piaa a obligaiunii este de:

P(%) =

9179.961 10000
100 = 8.20% .
10000

Din exemplul de mai sus rezulta relaia negativa dintre rata dobnzii de piaa si
valoarea de piaa a elementelor bilaniere ale bncii care au dobnda fixa. Daca

obligaiunea era emisa de ctre banca ea aprea ca un element de pasiv efectul modificrii
ratei dobnzii de la 5% la 7% era acelai dar este in acest caz un lucru pozitiv pentru banca
pentru ca ii scade valoarea de piaa a datoriilor spre deosebire de cazul din exemplul
anterior in care scdea valoarea de piaa a activelor.
Cu cat maturitatea unui element bilanier este mai mare cu att modificarea
valorii de piaa la modificarea ratei dobnzii pe piaa este mai mare.
Exemplu:

Daca obligaiunea din exemplul anterior era cu maturitate 3 ani valoarea de piaa in
condiiile unei rate de dobnda de 7% ar fi fost:
500
500
500 + 10000
+
+
= 9475.137 u.m.
2
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
(1 + 0.07)3
9475.137 - 10000
P(%) =
100 = 5.24%
10000
P=

Daca obligaiunea era cu maturitate de 2 ani valoarea de piaa in condiiile unei rate de
dobnda de 7% ar fi fost:
P=

500
500 + 10000
9638.396 - 10000
+
= 9638.396 u.m P(%) =
100 = 3.61%
(1 + 0.07) (1 + 0.07) 3
10000

Daca obligaiunea era cu maturitate de 1 an valoarea de piaa in condiiile unei rate de

dobnda de 7% ar fi fost:

P=

500 + 10000
9813.084 - 10000
= 9813.084 u.m. P(%) =
100 = 1.86%
1 + 0.07
10000

Ca urmare:

P(%)1 an < P(%)2 ani < P(%)3 ani < P(%)5 ani
Influena maturitii asupra modificrii preului unui element de activ sau
pasiv poate fi extins i la nivelul ntregului activ sau pasiv. Astfel, se poate calcula

maturitatea medie a activelor i datoriilor ca fiind:

Gestiune bancar - Seminar 5+6

M A = x A1 M A1 + x A2 M A2 + ... + x An M An
M L = x L1 M L1 + x L 2 M L 2 + ... + x Ln M Ln

M A - maturitatea medie a activului;

M L - maturitatea medie a datoriilor;
M Ai - maturitatea activului i;
M Li - maturitatea datoriei j;
x Ai - ponderea valorii de piaa a
activului i in valoarea de piaa a
activului total;
xLj - ponderea valorii de piaa a

datoriei i in valoarea de piaa a

datoriilor totale;
Atunci cnd maturitatea activului / datoriei este mai mare, modificarea valorii de
piaa a activului / datoriilor la o modificare a ratei dobnzii pe piaa este mai mare. Efectul
net al modificrii ratelor de dobnda asupra bilanului bancar depinde de gap-ul de
maturitate intre active si datorii: GAP M = M A M L .
Situaia tipica a bncilor comerciale este cea in care gap-ul de maturitate este
pozitiv GAP M > 0 . Aceasta situaie semnifica faptul ca maturitatea medie a activelor este

mai mare dect maturitatea medie a datoriilor6. Diferena dintre valoarea de piaa a
activelor si valoarea de piaa a datoriilor da valoarea de piaa a capitalurilor proprii
ale bncii. Aceasta este valoarea pe care ar primi-o acionarii bncii daca s-ar lichida

(vinde) activele si rscumpra pasivele la preturile pieei.

Atunci cnd ratele de dobnda cresc, valoarea de piaa a activelor si datoriilor scade.
Daca in plus maturitatea activelor este mai mare dect maturitatea datoriilor, adic gap-ul de
maturitate este pozitiv, valoarea de piaa a capitalurilor scade deoarece valoarea de piaa a
activelor scade cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor.
GAP M = M A M L > 0
Astfel, daca
CPR = A L < 0
r > 0

Daca gap-ul de maturitate este negativ si creste rata dobnzii pe piaa, valoarea de
piaa a capitalurilor proprii creste pentru ca scderea valorii de piaa a activelor va fi mai
mica dect scderea valorii de piaa a datoriilor:
GAP M = M A M L < 0
CPR = A L > 0

r > 0

In cazul in care rata dobnzii scade, putem scrie ca:

De regula preferinta clientilor este pentru credite pe termene lungi pentru investitii iar depozitele sunt pe
termen scurt

Gestiune bancar - Seminar 5+6

GAP M = M A M L > 0
CPR = A L > 0

r < 0

GAP M = M A M L < 0
CPR = A L < 0

r < 0

Exemplu:

O banca are urmtoarele elemente bilaniere la valoare contabila:

Mld. Dobnda PASIVE
ACTIVE
Credite cu maturitate 2 ani 145
12%
Depozite cu maturitate 1 an
Credite cu maturitate 5 ani 130
15%
Depozite cu maturitate 3 ani
Numerar
25
Capitaluri proprii
Total
300
Total
Rata dobnzii pe piaa este 12%.

Mld.
125
155
20
300

Dobnda
10%
13%

Maturitatea medie a activelor va fi:

MA = 2

145
130
25
+ 5
+ 0
= 3.13 ani
300
300
300

Maturitatea medie a datoriilor va fi:

M L = 1

125
155
+ 3
= 2.10 ani .
280
280

Ca urmare, gap-ul de maturitate va fi: GAP M = M A M L = 3.13 2.10 = 1.03 > 0

Valorile de piaa ale activelor si pasivelor vor fi:

- pentru creditele cu maturitate 2 ani:
P1 =

17.4
145 + 17.4
= 145
+
1 + 0.12 (1 + 0.12) 2

- pentru creditele cu maturitate 5 ani:

P2 =

19.5
19.5
19.5
19.5
130 + 19.5
+
+
+
+
= 144.0586
2
3
4
1 + 0.12 (1 + 0.12)
(1 + 0.12) (1 + 0.12)
(1 + 0.12)5

- pentru depozitele cu maturitate 1 an:

P3 =

12.5 + 125
= 122.7679
1 + 0.12

- pentru depozitele cu maturitate 3 ani:

P4 =

20.15
20.15
20.15 + 155
+
+
= 158.7228
2
1 + 0.12 (1 + 0.12)
(1 + 0.12)3

Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 12% va fi:
ACTIVE
Credite cu maturitate 2 ani
Credite cu maturitate 5 ani

Valoare de piaa
145
144.0586

PASIVE
Depozite cu maturitate 1 an
Depozite cu maturitate 3 ani

Valoare de piaa
122.7679
158.7228

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Numerar

25

Total

Capitaluri proprii

314.0586

Total

32.5679
(314.0586-281.4907)
314.0586

Daca rata dobnzii pe piaa creste la 14%, noile valori de piaa vor fi:

- pentru creditele cu maturitate 2 ani:

'

P1 =

17.4
145 + 17.4
+
= 140.2247
1 + 0.14 (1 + 0.14) 2

- pentru creditele cu maturitate 5 ani:

'

P2 =

19.5
19.5
19.5
19.5
130 + 19.5
+
+
+
+
= 134.463
2
3
4
1 + 0.14 (1 + 0.14)
(1 + 0.14) (1 + 0.14)
(1 + 0.14)5
'

- pentru depozitele cu maturitate 1 an: P3 =

'

12.5 + 125
= 120.614
1 + 0.14

- pentru depozitele cu maturitate 3 ani: P4 =

20.15
20.15
20.15 + 155
+
+
= 151.4015
2
1 + 0.14 (1 + 0.14)
(1 + 0.14)3

Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 14% va fi:
Valoare de piaa
120.614
151.4015
27.6722
(299.6877-272.0155)
299.6877
Total
299.6877
Astfel, cnd rata de dobnda a crescut de la 12% la 14%, valoarea de piaa a

ACTIVE
Credite cu maturitate 2 ani
Credite cu maturitate 5 ani
Numerar
Total

Valoare de piaa
140.2247
134.463
25

PASIVE
Depozite cu maturitate 1 an
Depozite cu maturitate 3 ani
Capitaluri proprii

capitalurilor proprii a sczut cu 4.8957 mld. (32.5679-27.6722), banca avnd un gap de

maturitate intre active si pasive pozitiv de 1.03 ani. Maturitatea activelor este mai mare
dect maturitatea datoriilor si ca urmare valoarea de piaa a activelor scade (cu 314.0586299.6877=14.0739) cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor (281.4907272.0155=9.4752).
Imunizarea bilantului utilizand conceptul de gap de maturitate

Pentru a realiza imunizarea la riscul de rata a dobnzii trebuie ca gap-ul de

maturitate sa fie egal cu zero, adic banca sa aib maturitatea medie a activelor egala cu

maturitatea medie a datoriilor. O banca este imunizata la rata dobnzii daca valoarea de
piaa a capitalurilor proprii nu este influenata de evoluia ratei dobnzii pe piaa.
De altfel un gap de maturitate egal cu zero nu protejeaz ntotdeauna banca de riscul
de rata a dobnzii. Pentru a putea realiza o imunizare la riscul de rata a dobnzii trebuie sa
se tina seama de efectul de levier (ponderea datoriilor in total active) si de conceptul de
durata a activelor si datoriilor.

Gestiune bancar - Seminar 5+6

3. Modelul gap-ului de durata

3.1 Durata unui instrument financiar
Durata reprezint media ponderata a scadentei fluxurilor unui activ sau pasiv

utiliznd ca ponderi valoarea prezenta a fiecrui flux in total fluxuri actualizate.

Formula generala de calcul a duratei este:
CFt t
r
t =1 / m
(1 + ) mt
m
D= N
CFt

r
t =1 / m
(1 + ) mt
m
N

D - durata msurata in ani;

CFt - fluxul pltit la momentul t;
N - ultimul moment la care este pltit fluxul;
m - numrul de plti pe an;
r - rata dobnzii pe piaa sau rentabilitatea ceruta;

Numitorul din formula duratei reprezint valoarea actualizata a fluxurilor viitoare7.

Numrtorul reprezint valoarea actualizata a fiecrui flux multiplicata cu durata de timp
necesara pentru primirea respectivului flux.
Durata are o serie de proprieti pe care le vom prezenta in continuare. O prima
proprietate este legata de faptul ca durata creste la creterea maturitii, dar cu o rata
descresctoare, adic putem scrie ca:
D
2D
<0
> 0,
M
M 2

D - durata;
M - maturitatea

Exemplu:

Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu cupoane anuale de 5%, valoare nominala 100
si rata dobnzii pe piaa de 6% pentru maturiti de 1 an, 2 ani si 3 ani.
(5 + 100) 1
(1 + 0.06)
= 1 an
Daca maturitatea este de 1 an, avem: D1 =
5 + 100
(1 + 0.06)
5 1
105 2
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2
= 1.95 ani
Pentru maturitate de 2 ani avem: D2 =
5
105
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
Pentru o maturitate de 3 ani: D3 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3

10

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Astfel, cnd maturitatea creste de la 1 an la 2 ani, durata creste cu 0.95 ani (de la 1 la
1.95). Daca maturitatea creste de la 2 la 3 ani, durata creste cu 0.9 ani (de la 1.95 la 2.85).
O a doua proprietate a duratei se refera la relaia dintre durata si randament. Astfel,
durata scade la creterea ratei dobnzii pe piaa sau a randamentului (engl. yield). Se poate

scrie ca:

D
<0
r

Exemplu:

Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale, rata

cuponului 5% pentru o rata a dobnzii pe piaa de 6% si 10%.
Pentru rata dobnzii de piaa de 6%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Pentru rata dobnzii de piaa de 10%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.1) (1 + 0.1)
(1 + 0.1)3
D2 =
= 2.8489 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.1) (1 + 0.1) 2 (1 + 0.1)3
.
O a treia proprietate a duratei este aceea ca durata este negativ corelata cu rata
cuponului, la rate ale cuponului mai mari corespunznd durate mai mici:

D
<0
c

Exemplu:

Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale,

rata dobnzii pe piaa de 6% pentru rate ale cuponului de 5% si 7%.
Pentru rata cuponului de 5%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Pentru rata cuponului de 7%:

Pe o piata eficienta, aceasta valoare actualizata ar trebui sa fie egala cu pretul pietei.

11

Gestiune bancar - Seminar 5+6

7 1
72
107 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8106 ani
7
7
107
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Durata reprezint un instrument util in msurarea sensibilitii unui instrument
financiar (activ sau datorie) la modificarea ratei dobnzii pe piaa.
3.2 Sensibilitatea preului unui activ financiar

Sensibilitatea msoar riscul de rat a dobnzii i reprezint variaia relativ a

preului n urma modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.

dPi
P
dP 1
S= i = i ,
dr
dr Pi
Pi =

C + VN
C1
C2
+
+ ... + n
,
2
1 + r (1 + r )
(1 + r ) n

S - sensibilitatea
dPi - variaia preului activului i
Pi - preul (valoarea actuala) a activului i
dr - variaia ratei dobnzii
r - rata dobnzii pe pia
C1 , C2 , ,Cn - cuponul n anul 1,2,,n
VN - valoarea nominal

Factorii care influeneaz sensibilitatea:

a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul
caracterizat de cuponul cel mai mic este mai sensibil la variaiile ratei dobnzii
b) maturitatea. Sensibilitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct proporional
cu maturitatea.
c) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra
preului unei obligaiuni dect o reducere a ratei de aceeai amplitudine.

3.3 Relaia durata - sensibilitate

Preul unui titlu financiar se poate scrie ca:

n

P=
i =1

Fi
(1+ r )

Fn
F1
F2
, unde Fi reprezint fluxul din anul i.
+
+ ... +
2
(1+ r ) (1+ r )
( 1 + r )n

Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii:

n
Fn
Fi
F2
F1
1
dP
=

...

i
2

( n +1 )
2
3
1 + r i =1 ( 1 + r )i
dr
(1+ r )
(1+ r )
(1+ r )

12

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Multiplicm relaia de mai sus cu factorul

si durata:

S =

Din relaia

1
i obinem relaia dintre sensibilitate
P

D
1+ r
dP
dr
= D
rezulta faptul ca preul obligaiunilor si a altor
1+ r
P

instrumente financiare ce pot fi asimilate cu acestea, pentru variaii mici ale ratei de
dobnda este invers proporional cu mrimea duratei. Obligaiunile cu durata mai mare pot
nregistra pierderi / ctiguri mai mari de valoare la creterea / scderea ratei dobnzii pe
piaa dect obligaiunile cu durata mai mica. Relaia dintre durata si modificarea
procentuala a preului este una liniara si simetrica. Daca rata dobnzii scade cu 1 punct
procentual sau creste cu 1 punct procentual, modificarea procentuala a preului va fi
proporionala cu durata. In acest caz pierderea de capital va fi egala in modul cu ctigul de
capital.
In practica se numete durata modificata relaia Dm =

D
. Durata modificata
1+ r

reprezint o msura mai directa a sensibilitii preului obligaiunilor la modificarea ratei

dobnzii pe piaa.
Exemplu:

Daca o obligaiune are durata modificata 3.456 si rata dobnzii pe piaa va creste cu
1 b.p.8 atunci preul obligaiunii va scdea cu

dP
= Dm dr = 3.456 0.0001 = 0.0003456 scade cu 0,03456%. Astfel,
P
daca preul iniial era de 100, dup scderea ratei dobnzii cu 1 b.p. el va fi 99.96544.
3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata

Pe lng utilizarea duratei ca instrument de msurare a expunerii la riscul de rata a

dobnzii, durata mai este utilizata si pentru realizarea imunizrii unui element al bilanului
bancar sau a bilanului bancar in ansamblu. Bilanul bancar este imunizat la rata dobnzii
daca evoluia ratei dobnzii pe piaa nu influenteaza valoarea de piaa a capitalurilor
proprii.

Pentru realizarea imunizrii se calculeaz durata activului si pasivului ndatorat:

1 basis point = 0.01%

13

Gestiune bancar - Seminar 5+6

D A , D P durata portofoliului de active respectiv pasive (pasive

ndatorate - datorii);
D Ai , D Pi durata activului i, respectiv pasivului i;

D A = x Ai D Ai
i =1
n

D P = x Pi DPi

x Ai , xPi ponderea valorii de piaa a activului (pasivului ndatorat) i in

valoarea de piaa a activului (pasivului ndatorat) total.

i =1

Putem scrie ca modificarea valorii de piaa a capitalurilor proprii este:

CP = A P = ( D A DP l ) A
CP = DGAP A

r
1+ r

r
1+ r

A,P valoarea de piaa a activului pasivului

ndatorat);
l - ponderea pasivelor ndatorate in total active
la valori de piaa (efectul de parghie);
DGAP - gap-ul de durata.

Imunizarea la rata dobnzii va presupune reducerea la zero a gap-ului de durata

( D A D P l ) , care se poate realiza prin modificarea duratei activului, a duratei pasivului,

sau a efectului de prghie.

Exemplu:

Consideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:

Activ

Mld

Scadena Rata
dobnzii

Pasiv

Mld Scadena

Rata
dobnzii
20%

1.Numerar
100
1.Depozite atrase 420 1 an
2.Certificate de
2.Certificate
de
300
8 ani
45%
500 4 ani
40%
trezorerie
depozit
3. Depozite la
100
1 an
20%
3.Capitaluri proprii 80
alte bnci
4.
Credite
500
4 ani
50%
comerciale
TOTAL Activ 1000
TOTAL Pasiv
1000
Se considera ca nu exista nerambursri sau pli nainte de scadenta la active si nici
retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din exemplu prezint
rate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%.
Sa se determine:
a) durata activului;
b) durata pasivului;
c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa cu
un punct procentual;
d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care permit imunizarea la
rata dobnzii.

14

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Deoarece modelul opereaz cu valori de piaa vom transforma valorile contabile de

mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (pasiv) este egala cu suma fluxurilor
actualizate generate de activul (pasivul) respectiv. Spre exemplu, valoarea de a certificatelor
de trezorerie se calculeaz astfel:
Dobanda anuala = 300

P1 =

45
= 135
100

435
135
135
135
+
+
+ ... +
= 334 .9 mld. lei
1 + 0.4 (1 + 0.4) 2 (1 + 0.4) 3
(1 + 0.4) 8

Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :

Activ

Mld

1.Numerar
2.Certificate de
trezorerie
3. Depozite la
alte bnci
4. Credite
comerciale
TOTAL Activ

100

Scadenta

Rata
dobnzii

334.91

8 ani

45%

85.71

1 an

20%

592.46

4 ani

50%

1113.08

Pasiv

1.Depozite atrase
2.Certificate de
depozit

Mld

Scadenta

360

1 an

500

4 ani

3.Capitaluri proprii 253.08

TOTAL Pasiv

1113.08

Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:

Certificate de trezorerie:

135 1
135 2
135 3
435 8
+
+
+ ... +
2
3
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 )
( 1 + 0.4 )8
( 1 + 0.4 )
D1 =
= 3.22 ani
135
135
135
435
+
+
+
+
...
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2 ( 1 + 0.4 )3
( 1 + 0.4 )8
Depozite constituite la alte banci
Dobanda

anuala

120 1
20
= 100
= 20 D2 = 1 + 0.4 = 1 an
120
100
1 + 0 .4

Credite comerciale :

15

Rata
dobnzii
20%

40%

Gestiune bancar - Seminar 5+6

250 1
250 2
750 8
+
+ ... +
2
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 )
500
( 1 + 0 .4 ) 8
Dobanda anuala 3 = 500
= 250 D3 =
= 2.51
250
250
750
100
+
+ ... +
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 ) 2
( 1 + 0 .4 ) 8

Depozite atrase de la alte banci :

504 1
20
Dobanda anuala 4 = 420
= 84 D4 = 1 + 0.4 = 1 an
504
100
1 + 0.4
Certificate depozit clieni :
200 1
200 2
700 8
+
+ ... +
2
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 )
( 1 + 0.4 ) 8
40
Dobanda anuala 5 = 500
= 200 D3 =
= 2.59
200
200
700
100
+
+ ... +
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2
( 1 + 0.4 ) 8

Calculul duratei medii a activului si pasivului:

Durata activului :

DA = 3.22

334.91
85.71
592.46
+ 1
+ 2.51
= 2.38 ani
1113.08
1113.08
1113.08

Durata pasivului ndatorat :

DP = 1

360
500
+ 2.59
= 1.92 ani
860
860

Gap-ul de durata:

DGAP = DA l DP
l=

DGAP = 2.38 0.77 1.92 = 0.9 ani

P
860
=
= 0.77
A 1113.08

Durata medie a activelor depete durata medie a pasivelor ndatorate, fapt ce pune
in evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modific, valoarea
activelor si pasivelor ndatorate se va schimba ceea ce determin i modificri in valoarea
de pia a capitalului propriu fata de valoarea sa iniiala.
Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1%, valoarea de piaa a activelor si pasivelor
ndatorate se va modifica conform ecuaiei:

16

Gestiune bancar - Seminar 5+6

dP =

R rata dobanzii pe piata

D durata
P valoarea de piata a activului sau pasivului

dr
D P
1+ r

Certificate de trezorerie:

0.01
( 3.22 ) 334.91 = 7.70
1 + 0.4
0.01
=
( 1 ) 85.71 = 0.61 mld. lei
1 + 0.4
0.01
=
( 2.51 ) 592.46 = 10.62 mld. lei
1 + 0.4
0.01
=
( 1 ) 360 = 2.57 mld. lei
1 + 0.4
0.01
=
( 2.59 ) 500 = 9.52 mld. lei
1 + 0.4

dP1 =

Depozite constituite la alte banci

dP2

Credite comerciale

dP3

Depozite atrase de la alte banci

dP4

Certificate deposit clienti

dP1

Valoarea de piaa a activelor si a pasivelor va fi:

Numerar
Certificate de trezorerie
Depozite constituite la alte bnci
Credite comerciale
Valoarea de piaa a activelor
Depozite atrase de la alte bnci
Certificate de depozit clieni
Valoarea de piaa a pasivelor

100
334.91-7.7=327.21
85.71-0.61=85.1
592.46-10.62=581.84
1094.15 mld. lei
360-2.57=357.43
500-9.25=490.75
848.18 mld. lei

Se observa ca creterea ratei de piaa a determinat ca valoarea activelor sa scad cu

18.93 mld. lei, iar a pasivelor cu 11.82 mld. lei. Valoarea activelor a sczut mai mult dect
valoarea pasivelor ndatorate deoarece durata medie a activelor (2.38 ani) este mai mare
dect durata medie a pasivelor ndatorate (1.92 ani). Gap-ul de durata este pozitiv deci
valoarea de piaa a capitalului scade ca urmare a creterii ratei dobnzii.
Variaiacapitalului este:

CP = DGAP A

0.01
r
CP = 0.90 1113.08
= 7.11 mld. lei
1+ r
1.04

Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. lei
la 245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valori de piaa
a activului si pasivului: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei
Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aib
ecartul de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor,
fie crescnd du/atele pasivelor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a
17

Gestiune bancar - Seminar 5+6

activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a pasivelor cu 0,52
ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.
DGAP = 1.88 0.77 2.44 = 0

Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:

activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depozitele

constituite la bnci cu aceeai suma ,

pasivului: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase prin

certificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare .

Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale
activului si pasivului :

334.91 X
85.71 + X
592.46
+ 2.51
= 1.88 X = 250.69 mld. lei
+ 1
1113.08
1113.08
1113.08
360 - Y
500 + Y
DP = 1
+ 2.59
= 2.44 Y = 281.25 mld. lei
860
860

DA = 3.22

Structura bilanului la valori de piaa pentru DGAP=0 va fi:

Activ

Mld

1.Numerar
100
2.Certificate de
84.22
trezorerie
3. Depozite la
336.4
alte bnci
4. Credite
592.46
comerciale
TOTAL Activ 1113.08

Scadenta

Rata
dobnzii

8 ani

45%

1 an

20%

4 ani

50%

Pasiv

Mld

1.Depozite atrase 78.75

2.Certificate de
781.25
depozit
3.Capital propriu

TOTAL Pasiv

1 an

Rata
dobnzii
20%

4 ani

40%

Scadenta

80

1113.08

Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru

distorsioneaz echilibrul bilanier la valori nominale (contabile).
3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata

O prima critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de costurile implicate
de implementarea modelului, costuri generate de necesitatea restructurrii bilanului.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata se refera la faptul ca realizarea
imunizrii este o problema dinamica. Durata activului si pasivului se schimba continuu,

poate chiar instantaneu ca urmare a modificrii ratelor de dobnda pe piaa. Ideal ar fi ca

banca sa restructureze bilanul si sa-si realizeze imunizarea la fiecare modificare a ratei

18

Gestiune bancar - Seminar 5+6

dobnzii pe piaa. Deoarece acest lucru este aproape imposibil, fiecare banca i stabilete
un interval la care i face imunizarea, de regula trimestrial.
O a treia critica adusa acestui model este legata de acurateea msurrii modificrii
preului utiliznd conceptul de durata doar in cazul unor modificri foarte mici ale ratei

dobnzii pe piaa, modificri de ordinul unui basis point (0.01%). Pentru modificri mai
mari ale ratei dobnzii, apar erori in previzionarea evoluiei preului unui activ financiar
utiliznd doar conceptul de durata. Aceste erori sunt datorate unei relaii liniare presupuse
de conceptul de durata intre modificarea ratei dobnzii pe piaa si modificarea preului,
relaie care in realitate este una convexa (figura 1).
Figura 1 Relaia pre - randament

P
P

eroare

Relaia reala

Modelul gap-ului de
durata

eroare

r
1+ r
Exemplu:
Fie o obligaiune cu valoare nominala 1000$, rambursabil la paritate peste trei ani, avnd

un cupon anual de 100$.

Se cere:
a) determinai durata titlului pentru o rat a dobnzii de pia de 7%.
b) Pe baza rezultatelor de la punctul a) sa se previzioneze cursul obligaiunii pentru o
rata de dobnd de 5%.
100
100
100
1 +
2+
3
2
1 + 0,07
(1 + 0,07)
(1 + 0,07) 3
= 2,75 ani
a) Durata titlului este: D1 =
100
100
100
+
+
1 + 0,07 (1 + 0,07) 2 (1 + 0,07) 3
b) Sensibilitatea (S) este: S =

1
2,75 = 2,57
1 + 0,07

19

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Preul obligaiunii la o rat de 7% este: P =

100 100 1100

+
+
= 1078,73$
1,07 1,07 2 1,07 3

Pentru o rat a dobnzii de 5%, putem scrie:

2,57 =

dP 1
dP
1
dP
=

=
dP = 55,46$
P dr
1078,73 (0,05 0,07) 22,723

Preul obligaiunii la rata de 5%:

P=

100 100 1100

+
+
= 95,23 + 90,70 + 950,22 = 1136,15$
1,05 1,05 2 1,053
Cursul obligaiunii folosind relaia sensibilitii va fi: 1078,73 + 56,46 = 1135,19$,

fa de cursul teoretic de 1136,15$ calculat ca actualizare a fluxurilor viitoare. Ca urmare,

folosind doar conceptul de durata in previzionarea preului se obine o eroare de 0.96 $.
Durata reprezint panta relaiei pre randament iar convexitatea sau curbura
reprezint modificarea pantei. Evoluia preului se poate scrie folosind o dezvoltare in serie
Taylor infinita de forma: P =

1 d 3P
1 dP
1 d 2P
r +
(r ) 3 + ....
(r ) 2 +
3
2
3! dr
1! dr
2! dr

Modelul gap-ului de durata ia in calcul doar aproximarea de ordinul nti a evoluiei

preului. Daca luam in calcul aproximarea de ordinul doi putem scrie ca:
P
r
1
1
= D
+ CX (r ) 2 = Dm r + CX (r ) 2
P
1+ r 2
2
unde CX reprezint convexitatea. Termenul CX reprezint gradul de curbura in relaia pre
randament sau gradul in care ctigul de capital din scderea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale depete pierderea de capital din creterea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale (figura 2). Convexitatea se poate msura doar printr-o aproximare parametrica.
De asemenea, relaia este valabila pentru variaii infinitezimale ale ratei dobnzii, de ordinul
unui basis point (0.01%).
Figura 2 Convexitatea si relaia pre - randament

P+

Castigul de capital
Pierderea de capital

P
P-

r-x

20

r+x

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Convexitatea se poate calcula dup relaia:

Pierderea de capital din cresterea - Castigul de capital din scaderea
CX = S
,
cu 1 b.p. a ratei dobanzii
cu 1 b.p. a ratei dobanzii

unde

este un factor de scala. Un factor de scala frecvent utilizat este S = 108 care este consistent
cu efectul modificrii ratei dobnzii cu 0.01%. Astfel, relaia convexitatii devine:
P P +
.
CX = 108
+
P
P
Formula analitic pentru convexitate este:
CFt t (t + 1)
r
t =1 / m
(1 + ) mt
1
m
CX =
2
N
CF
r
t

1 +
r
t
m
=
1
/
m
(1 + ) mt
m
N

Exemplu:

Sa se calculeze convexitatea pentru o obligaiune cu maturitate 5 ani, valoare nominala 100,

rata cuponului 5% si rata dobnzii pe piaa 5%.
Preul pentru rata dobnzii pe piaa de 5% este:
P=

5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 100
2
3
4
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)5

Daca rata dobnzii pe piaa scade cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
P+ =

5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 100.0433067
(1 + 0.0499) (1 + 0.0499) 2 (1 + 0.0499) 3 (1 + 0.0499) 4 (1 + 0.0499) 5

Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
P =

5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 99.956717
2
3
4
(1 + 0.0501) (1 + 0.0501)
(1 + 0.0501) (1 + 0.0501)
(1 + 0.0501)5

Ca urmare convexitatea va fi:

99.956717 100 100.0433067 100
CX = 108
+
= 23.93
100
100

Aplicnd formula analitica pentru convexitate obinem:

5 1 2
5 23
5 3 4
5 4 5
105 5 6
+
+
+
+
2
3
4
1
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)5
CX =

= 23.93
5
5
5
5
5 + 100
(1 + 0.05)2
+
+
+
+
(1 + 0.05) (1 + 0.05) 2 (1 + 0.05)3 (1 + 0.05) 4 (1 + 0.05)5

21

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Durata obligaiunii este:

5 1
5 2
53
5 4
105 5
+
+
+
+
2
3
4
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05) 5
= 4.5459 ani
D=
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
(1 + 0.05) (1 + 0.05) 2 (1 + 0.05) 3 (1 + 0.05) 4 (1 + 0.05) 5
Putem scrie modificarea preului ca:
P
r
1
= 4.5459
+ 23.93 (r ) 2
1 + 0.05 2
P
Daca rata dobnzii ar creste cu 3 puncte procentuale. Atunci modificarea preului ar fi :
P
0.03
1
= 4.5459
+ 23.93 (0.03) 2 = 0.129882 + 0.0107685 = 0.119114
1 + 0.05 2
P
Modelul gap-ului de durata ar fi previzionat o scdere a preului cu 12.98% la creterea ratei
dobnzii cu 3 puncte procentuale. Lund in calcul si convexitatea, scderea preului este de
11.91%.
Noul pre in condiiile unei rate de dobnda (randament) de piaa de 8% este de:
P=

5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 88.02186
2
3
4
(1 + 0.08) (1 + 0.08)
(1 + 0.08) (1 + 0.08)
(1 + 0.08)5

Astfel, modificarea reala a preului va fi:

P 88.02186 100
=
= 0.1197 .
100
P
Astfel, utiliznd si convexitatea se poate obine o aproximare mai buna a evoluiei
preului dect in cazul in care se utilizeaz doar durata.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de faptul ca acesta are
ca presupunere de baza faptul ca structura la termen a ratelor de dobnda este plata,
adic ratele de dobnda sunt egale pentru toate maturitile.In realitate, structura la termen a
ratelor de dobnda poate avea orice forma, nu neaprat plata.

4. Modele bazate pe simulari

Modelele bazate pe simulari presupun evaluarea posibilelor efecte ale modificarilor
in rata dobanzii asupra rezultatelor simuland posibile evolutii ale ratelor de dobanda si
implicit impactul acestora asupra fluxurilor de incasari si plati. Aceste modele implica o
detaliere mult mai ridicata a elementelor bilantiere si extrabilantiere, putand lua in calcul si
multe scenarii posibile de modificare a ratei dobanzii. Se pot lua in calcul de la modificari
in panta si in forma curbei structurii la termen a ratelor de dobanda pana la scenarii de
evolutie a ratelor de dobanda derivate din simulari Monte Carlo.

22

Gestiune bancar - Seminar 5+6

Se pot realiza atat simulari statice cat si simulari dinamice. Simularile statice iau in
calcul doar modificarile care apar in urma posibilelor modificari ale ratelor de dobanda
asupra elementelor bilantiere si extrabilantiere existente in momentul actual.
In cazul simularilor dinamice se pot lua in calcul si modificari in elementele
bilantiere si extrabilantiere. Astfel, se au in vedere de exemplu ipoteze despre evolutia
viitoare a ratelor de dobanda, comportamentul clientilor bancii cat si eventuale modificari in
portofoliul bancii (de exemplu acordarea unor credite noi sau implicarea in alte tranzactii
decat cele existente in momentul actual). Evaluarea calitatii diverselor simularii se face
functie si functie de validitatea ipotezelor facute despre evolutia ratei dobanzii si
comportamentul bancii si clientilor ei.

23