Obiectul de studiu al organizrii ergonomice a locurilor de munc.

Ergonomia muncii se formeaz ca tiin aparte n anii 50 i prezint o treapt superioar a

organizrii tiinifice a muncii. Fondatorul este Taylor, care a studiat principiile organizrii
locurilor de munc din punct de vedere tiinific. Noiunea de ergonomie se traduce din limba
greac ca ergos munc i nomos legea natural.
Ergonomia studiaz problemele organizrii locurilor de munc, evideniind factorul psihosocial, punnd pe primul plan muncitorul cu complexul solicitrilor la locul de munc n cadrul
procesului de producie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitri din care fac
parte motivaia muncii, condiiile de munc i de mediu, relaiile n colectiv, preocupri
personale, etc.
Ergonomia este legat cu mai multe tiine cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina
muncii, protecia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, tiinele tehnice i economice.
Primatul ergonomiei fa de tiinele participante la constituirea acesteia nu se rezum la faptul
c ea s-ar ocupa de un ansamblu format mecanic din pri dispersate i independente, ci la
viziunea unitar i integratoare, organic structurat asupra problematicii omului n contextul
activitii sale.
Organizarea ergonomic urmrete scopul asigurrii condiiilor necesare n organizarea
procesului de producie n cadrul fiecrui loc de munc n aa fel ca s se obin o productivitate
maxim a muncii, respectnd principiile economiei micrii i scutind muncitorul de oboseala
inutil.
Legile ergonomiei:
1. Condiiile organizrii locurilor de munc vor asigura regenerarea forei de munc nu doar
de la o zi la alta, dar i de la o generaie la alta
2. Organizarea ergonomic a muncii poart un caracter interdisciplinar, acumulnd i
asimilnd cunotine din mai multe tiine