Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dictionar Geografic
Dictionar Geografic
Agroclimatologie
Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca factor al productiei
agricole.
Alba Iulia (oras)
Oras situat in Podisul Transivaniei, culoarul Alba Iulia - Turda.
Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.
Albie minora
Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca raului.
Almajului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m.
Alogena
Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care se afla.
Altin-Tepe (mina)
Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.
Altiplanatie
Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub
actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se
realizeaza trepte, terase si umeri.
Alumina
Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul.
Aluminiu
Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara
intinsa in industrie si in tehnica.
Aluvionare
1.Depunere de aluviuni.
2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu
ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii
lor specifice.
Aluviune
Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea
apelor curgatoare.
Ament
Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si atarnand ca un
ciucure
Amorf
Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa.
Ampoi (rau)
Afluent al Muresului (Muntii Apuseni).
Aninei (munti)
Avicultura
B
Babele (munte)
In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui
sinclinal suspendat
(platoul Bucegilor), apar forme structurale - brane, Sfinxul, Babele - si abrupturi
majore (indeosebi spre
Valea Prahovei).
Baile Govora
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
Baile Olanesti
Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici.
Baile Tusnad
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
Baiului (munti)
Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali - 1895 m.
Balea (lac glaciar)
Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.
Balta Brailei
Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea)
("Insula Mare a Brailei").
Balta Ialomitei
Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea.
Banatului (munti)
Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte:
- Muntii Semenic;
- Muntii Almaj;
- Muntii Aninei;
- Muntii Locvei;
- Muntii Dognecei.
Baraolt (munti)
Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali, grupa centrala.
Barcau (rau )
Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni, afluent al Crisului Repede.
Bargaului (muntii)
Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), la sud de Valea Somesului Mare.
Sunt formati din
roci sedimentare, dar care, din loc in loc, sunt strapunse de roci eruptive.
Baritina
Sulfat natural de bariu.
Barza
Pasare migratoare, lipsita de glas, cu ciocul, gatul si picioarele foarte lungi.
Basarabi (podgorie)
Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu vita de vie (podgoria
Murfatlar)
Basca Mare (rau)
Impreuna cu Basca Mica, afluenti ai Buzaului.
Basca Mica (rau)
Impreuna cu Basca Mare, afluenti ai Buzaului.
Batiala , regiune
Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental (aproximativ intre
200 si 2500 m)
Batolit
Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format
prin
patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de
cupola si poate fi
scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are
forma de lentila
patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.
Bauxita
Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in
silicati de aluminiu,
care se gaseste in natura sub forma de mase compacte.
Bazalt
Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, care se
intrebuinteaza in
constructii si pavaje.
Becata
Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase.
Benzina
Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de hidrocarburi lichide, utilizat
ca principal
combustibil pentru motoare.
Berca-Arbanasi
Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi.
Berzunt (munte)
La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii Bistritei, se aliniaza o
culme muntoasa
prelunga, mai scunda numita Stanisoara, iar mai departe, la sud de cotul pe care il face
raul Bistrita, se
desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt.
Bicaz (oras )
Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, pe Valea Bicazului.
Bicaz (rau)
Afluent al Siretului.
Bihor (varf)
Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni - 1849 m.
Bihorului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni - 1849 m in Vf. Bihor.
Biogen
(Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii.
Biogeneza
Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta.
Biogeografie
Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata
pamantului.
Biosfera
Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare
vietii formeaza un
invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei
este de zece la
puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi
ale Oceanului
Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din
numeroase
sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este
unicul suprasistem
al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de
transformare a energiei
solare, ape, si materiei anorganice.
Biospeologie
Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.
Bistra (rau)
Afluent al Timisului. Face parte din grupa de sud a retelei hidrigrafice.
Bistrita (rau)
Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova
Bistritei (muntii)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859.
Bivol
Animal domestic rumegator (asemanator cu boul), cu parul negru, mai rar alb.
Bizam
Specie de animal rozator, cu blana pretioasa.
Bodoc (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali- Grupa Centrala.
Bolboci (lac)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se
asigura apa
necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Borceag
Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si cereale.
Borsa (oras)
Oras situat in Depresiunea Maramuresului, pe Valea Viseului, cu o populatie de
25000-50000 locuitori.
Borviz
Apa minerala
Bour
Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra.
Bovine
Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari; (la sing. - animal din
aceasta
subfamilie.)
Brad
Arbore din familia pinaceelor, inalt pana la 50 m., cu tulpina dreapta si frunze
aciculare.
Brasov (oras)
Oras situat in Depresiunea Brasov. Este mentionat documentar inca din oerioada
feudala (1271).
Populatia este de 325.000 locuitori.
Bratul Borcea
De la Calarasi, Dunarea incepe sa coteasca, incetul cu incetul, spre nord, desfacanduse pana la Braila
de doua ori in cate doua brate, intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si
bratul Borcea) si
"Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua
(Cremenea).
Bratul Chilia
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat
Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bratul Sfantul Gheorghe
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat
Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bratul Sulina
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat
Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bretcu (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in estul Depresiunii
Brasovului.
Briza
Vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar noaptea spre mare.
Bucegi ( munti)
Grupa de munti in Carpatii Meridionali. Grupa Bucegi se prezinta ca un bloc de piatra,
abrupt pe trei
laturi: spre Valea Prahovei - la est, spre Valea Dambovitei - la vest si spre Depresiunea
Brasovului - la
nord.
Muntii Bucegi propriu-zisi, cu inaltimi de peste 2000 m, se desfasoara intre Valea
Prahovei si Valea
Ialomitei. Claditi, ca si Ceahlaul, din conglomerate calcaroase, ei se infatiseaza, ca si
acesta, cu
marginile ca niste ziduri drepte, dar cu culmile netede ca un adevarat podis, numit de
aceea Podisul
Bucegilor. Din loc in loc, pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii
indelungate a inghetului
si dezghetului, roase de vant si de ploaie, in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de
om (Sfinxul). Cel
mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m), pe care exista statie
meteorologica si o cabana
turistica. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita.
Bucuresti
Bucuresti este capitala Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii. Are o populatie de
peste 2,5 milioane
de locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare
urbane si sectorul
agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad
Tepes. domnul Tarii
Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea
Bucuresti", desi
orasul este mult mai vechi decat data mentionata.
Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate, orasul devine capitala Romaniei.
Orasul s-a
dezvoltat continuu. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si
cel mai puternic
centru industrial al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de
cultura,
numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare
istorica si
artisitca.
Bulgaria
Tara vecina, situata la sudul tarii noastre in Peninsula Balcanica.
Busteni
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria chimica (hartie)
Turistic: statiune climaterica
Buzau (rau)
Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Este afluent al
Siretului. Are ca
C
Cabalin
Denumire generica data cailor.
Caciulata
Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului, in vecinatatea Muntilor Capatanii
(langa Calimanesti).
Calcan
Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea stanga a capului.
Calcar
Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var.
Calimanesti
Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt, in vecinatatea muntilor
Capatanii (langa Caciulata).
Calimani (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 2100 m in Vf.Pietrosu.
Calmatui
Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea, Desnatui, Jiu, Olt,
Vedea, Arges, Mostistea.
Calutul de mare
Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului.
Cambisoluri
Cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii, munti josi si mijlocii.
Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic.
Campia Aradului
Parte a Campiei de Vest.
Campia Baraganului
Campie situata in sud, avand ca componente Baraganul Ialomitei si Baraganul
Calmatuiului (campii tabulare).
Campia Boianului
Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).
Campia Burnazului
lungul raurilor. In nord, Campia de Vest incepe de la raul Tur, iar in sud, se terminala
granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia Somesului, Campia
Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului).
Campie
Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.
Campie tabulara
Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges,
Dunare) acoperite cu loess.
Campia Bailestilor
Campia Romanatilor
Campia Blahnitei
Campia Vlasiei
Campia Boianului
Campia Gavanu-Burdea
Campulung Moldovenesc
Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub 25000 locuitori.
Candrel (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m.
Canepa
Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din tulpina si pentru uleiul
extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor.
Capatanii (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in Vf.Ursu.
Capra (Vf.)
Varf in Muntii Parang -1926 m.
Capra neagra (capra de munte)
Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine.
Caprine
Denumire generica data caprelor.
Capul Midia
Localitate pe malul marii.
Caracuda
Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm.
Caramida refractara
Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe structura si
caracteristicile.
Carasul
(stanci in albie, curenti in vartej) - Cazane, a fost pus in valoare prin crearea marelui
baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de
navigatie (cu duble ecluze) din Europa.
Ceahlau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1907 m.
Cerb
Mamifer rumegator, de padure, cu corpul mare si cu coarnele ramificate.
Cereal
Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor.
Cerna (rau)
Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. Baile Herculane (statiune balneoclimaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna.
Cernei (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.
Cernoziom
Pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa
Cernoziom levigat
Tip de sol din clasa molisolurilor.
Cerul
Arbore mare, asemanator cu stejarul, cu fructul ghinda.
Cetatile Ponorului
"Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a Muntilor Bihorului si sunt
formate dintr-un sir de pesteri, ca niste galerii stramte sau sali uriase, cu stalactite si
stalagmite, spate de apele subterane.
Chefal
Nume dat la doua specii de pesti marini, cu partea superioara a capului mare si turtita.
Cheile Dambovicioarei
Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume, in adancul lor fiind sapata Pestera
Dambovicioarei.
Cheile Tatarului
Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita, in adancul lor fiin sapata
Pestera Ialomitei.
Cherestea
Material lemnos (scanduri, grinzi) intrebuintat in constructii.
Cibin (rau)
Afluent al Oltului, impreuna cu Sadu si Hartibaciu.
Ciment
Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului, care in contact cu apa, se intareste,
fiind folosit in constructii.
Ciomatu (munte)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali - Grupa Centrala -1301 m.
Circ glaciar
Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor , formata prin eroziune sau prin actiunea
unui ghetar.
Ciucas (varf)
Varf in Muntii Ciucasului, Carpatii Meridionali -1954 m.
Ciucasului (munti)
Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf.Ciucas.
Ciucului (munti)
Munti in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Clean
Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari.
Clima
Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice.
Clima temperat-continentala de tranzitie
Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre
cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat
(adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi
muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si
pentru o agricultura diversificata.
Clor
Gaz galben-verzui, foarte toxic, folosit ca dezinfectant si decolorant.
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei. Aicei se afla Universitatea,
Teatrul National si Opera
Romana, institute si scoli, precum sio o frumoasa gradina botanica. La Cluj-Napoca se gaseste
si un institut pentru cercetarea pesterilor, primul din lume, infiintat de marele naturalist roman
Emil Racovita. Orasul este un centru industrial puternic prin industria constructoare de
masini, chim,ica, de pielarie, textila, alimentara, etc.
Cocosul de munte
Pasare salbateca mare, cu pene negre si verzi-albastrii.
Cocs
D
Dambovita (rau)
Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina.
Darmanesti
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: extractia si prelucrarea petrolului
Dealu Mare (munte scund)
Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei.
Dealurile Banatului
Componente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre
Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai
insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud.
Dealurile Crasnei
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei
(Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes.
Dealurile Crisene
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai
mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite
cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt
mai inalte.
Dealurile Lipovei
Vezi Dealurile Banatului.
Dealurile Silvaniei (Salajului)
Vezi Dealurile Crasnei.
Dealurile Tulcei
Componente ale Masivului Dobrogei de Nord.
Dealurile de Vest
Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord
pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest.
Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii
Depresiunea Nalbant
Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud.
Depresiunea Neamtului
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.
Depresiunea Petrosani
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.
Depresiunea Sibiu
Depresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana.
Depresiunea Tazlau Casin
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.
Depresiunea Tg. Jiu-Campu Mare
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.
Depresiunea Vad-Borod
Depresiune situata in Carptii Apuseni.
Depresiunea Vrancei
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.
Depresiunea Zarandului
Depresiune situata in Muntii Apuseni.
Detritic
(despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii
externi.
Detritic, orizont
Care este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din
detritus mobil sau cimentat.
Detritus
Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor
modificatori externi. Poate fi:
- mineral - din dezagrgarea rocilor;
- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.
Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:
- psefite - pietrisuri;
- psamite - nisipuri;
- pelite - praf sau mal.
Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e
rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.
Devonian
(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a
patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu
organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc.
Diaspora
Romanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru.
Diatomee
Clasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice.
Diatomita
Sediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee;
tripoli, kiselgur.
Dihor
Mamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu
picioarele scurte.
Dobresti (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Dognecei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m.
Dolomit
Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca
fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la
fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic
etc.
Dom
Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica.
Dragasani (podgorii- pod.Getic)
Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii.
Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin)
Drobeta-Turnu-Severin.
Dropia
Pasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).
Duna
Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.
Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale
ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare
E
Ecosistem
Sistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din
interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta
unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel
superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).
Ecuator
Cercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale, planul
sau fiind perpendicular pe axa polilor. Ecuatorul impreuna cu meridianul
zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. Lungimea
ecuatorului este de 40.075,704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Prin extensie
se spune si:
Facies
Totalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau
roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se
subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri (
numulitic, coraligen, etc)
Fag
Arbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in
industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil.
Fagaras (grupa)
Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si
Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde
Fitogeografie
Ramura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor
vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Principalele ei
subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale
raspandirii plantelor), fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale
plantelor), fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor
in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in
perioada actuala). Primele doua subramuri se ,cuprind si sub numele de
geobotanica. Sinonim geografia plantelor.
Flis
Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si
marna, formate la fundul unei mari si devenit apoi, prin ridicarea acestuia,
un lant muntos
Floristic
Referitor la flora.
Fluvisol
Unitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de
pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale.
Focul Viu (Andreiasu de Jod - jud.Vrancea)
Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol.
Foen
Vint cald si uscat, frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane
dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate. Se datoreaza
faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta, se
raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat, care este egal cu 1 gr.C/100m
(pana la nivelul condensarii) , cat si dupa gradientul adiabatic umed, care
are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii), in timp ce
pe versantii adapostiti, unde miscarea aerului este descendenta, miscarea
aerului este descendenta, incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic
uscat. in consecinta, la aceleasi inaltimi, pe pantele de "sub vant",
temperaturile sunt mai ridicate, umezeala relativa, nebulozitatea si cantitatile
de precipitatii mai reduse decat pe cele "din vant".
Foliatie
Structura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora, sub forma unor placi
sau foite paralele. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi), osor ondulate
(gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. Rocile
ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi.
Fonta
Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai
la turnarea directa a unor piese.
Foraminifere
G
Gaina (munte)
Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii
Apuseni.
Gainusa de balta
Pasare migratoare cu penaj negru, frecventa in baltile Dunarii..
Garnita
Grupa estica.
Cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre
raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine.
Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali
(Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul).
Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde
necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti,
pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.
Grupa sudica- ape
Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul,
principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in
Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale
bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la
Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. El are doi afluenti mari Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe
defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu-Rosu, Cozia). in lungul sau se afla o
salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta
instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din muntii
Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi
aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si
hidrocentrale. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde
primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti
vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. Ialomita, cu izvoarele in
muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea
mai secetoasa - Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand
astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.
Grupa vestica ape
Are colector Tisa, cuprinde Viseul si Iza, principalele rauri ale
Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se
alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord, cat si din
Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la
Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii.
Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri:
Repede ce trece prin Oradea, Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si
Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca
volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este
insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi
afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin
Aries si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega, care trece prin Timisoara ete
canalizat si navigabil.
Grupa centrala (Carpatii Orientali)
Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti, de vest si de est. La vest,
muntii vulcanici Calimani, Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt,
langa Baile Tusnad, in muntele Ciomatu, unde se afla lacul Sf.Ana, un lac de
crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere
vizibile.
Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari
depresiuni - Giurgeu si Ciuc -, inalte (600 - 700 m), cu climat racoros. in
partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei, alcatuiti din trei siruri de
culmi, din care cel din mijloc (muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau) cuprinde
inaltimile cele mai mari. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului, Hasmasu
Mare (alcatuiti din calcare, avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si
Nemira. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt),
care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti, cu exploatari de carbune brun.
Spre sud, grupa centrala se termina prin muntii mici Persani, Baraolt si
Bodoc, ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului, intre cotiturile
Oltului.
Grupa nordica (Carpatii Orientali)
Grupa nordica cuprinde doua parti, de vest si de est. Partea de vest include
una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte.
Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este
marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara
Oasului), Gutai si Tibles, bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi),
la sud de Muntii Rodnei, ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre
sud cu muntii Suhardului si Bargaului, iar la est, de Muntii Maramuresului,
ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf.Toroiaga), cu minereuri neferoase.
Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m, cu fanete si pomi
fructiferi, numai pe vai (viseu, Iza), in locuri mai joase extindandu-se
culturilor agricole.
Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele
Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Obcina Mare), ce scad treptat in altitudine
spre est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa:
Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului, dincolo de
pasul Mestecanis, pe Valea Moldovei. Ele sunt strajuite la sud de doua masive
de mare atractie turistica, Giumalaul si Raraul.
Grupa raurilor dobrogene
Cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a
anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in
lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri
mici care se varsa in Dunare.
Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in
foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin
mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi
torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate
in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in
mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.
Grupa sudica (Carpatii Orientali)
Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est, sud-vest.
Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est, cu varfuri peste 1 700 m, Muntii
Buzaului (care includ Penteleul si Siriul), mai la vest Ciucasul, cu varful sau
Halmeu
Localitate la granita cu Ucraina.
Hamsia
Peste marin, de culoare argintie, lung de 10-15 cm.
Harciogul
Mamifer rozator de circa 30 cm lungime, cu blana pufoasa, roscata, care se hraneste cu
cereale pe care le transporta in galerii
subterane.
Harghita (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m.
Hasmasul Mare (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Hemicristalin
I J K L M N O
Ialomita
Ialomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce,
Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovu Sarat, Sarata), dar traversind
Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare.
Iasi
Orasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche
universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. In Iasi s-a pus
in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati
industriale (metalurgice, constructoare de masini si aparate electronice,
- industria petrochimiei;
- industria celulozei si a hartiei;
- industria de produse farmaceutice si cosmetice;
- alte ramuri: coloranti, vopsele, lacuri, tananti vegetali, cleiuri animale si
gelatina.
Industria colorantilor si a vopselelor
Ramura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a
vopselelor.
Industria constructoare de masini
Ramura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor
pentru diverse necesitati: industriale, umane.
Industria de prelucrare a lemnului
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria cherestelei;
- industria de furnire, placaje, placi aglomerate si fibrolemnoase;
- industria mobilei.
Industria de tractoare si masini agricole
Ramura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de
tractoare si masini agricole.
Industria energetica
Ramura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice.
Combustibilii minerali (petrol, carbuni si gaze naturale), forta apelor
curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara, a vantului, a apelor
geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie, cu ajutorul
carora se produce energia electrica, considerata ca o ramura de baza a
economiei nationale.
Are ca ramuri:
Combustibilii minerali
Industria energiei electrice si termice
Noi surse de energie
Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia
Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.
Cele mai mari .antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc, din estul
muntilor Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier in Muntii
Dognecei, la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj.
In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de
minereuri de fier.
Cu toate acestea, rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa
importam cantitati insemnate.
La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale, de calitate superioara, in
siderurgie se mai foloseste manganul, vanadiul, cromul etc.
Dintre acestea, tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan.
Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni,
Saru Dornei), in judetul Suceava.
Izvoare care izvorasc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Prezente
in Muntii Apuseni.
Izvorul Muntelui (lac)
Lac de acumulare pe Bistrita.
J
Jderul
Mic animal carnivor, asemanator cu dihorul, cu blana pretioasa de culoare
brun inchis.
Jidvei
Localitate in Podisul Tarnavelor renumita prin posgoriile sale.
Jijia (rau)
Afluent al Prutului. Are ca afluenti Sitna si Bahlui.
Jneapan
Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate, raspandit in zona alpina.
Judet
Unitate administrativ teritoriala in componenta careia intra mai multe
comune si orase.
Jugastrul
Arbore inalt pana la 15 m, cu lemnul alb, tare, utilizat in tamplarie sau pentru
foc.
Jugul intracarpatic
Este format din:
- Muntii Mesez;
- Dealurile Prisnel;
- Preluca;
- Dealul Mare
Jurasic
A doua perioada a Mezozoicului (dupa numele muntilor Jura).
K
Karen
Vezi Lapiez
Kiselgur
L
Lac
Intindere de apa statoare situata intr-o depresiune.
Acestea ocupa doua o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o
importanta multipla , nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai
mari lacuri sunt la tarmul marii , fie lagune ca Razim (415 km 2), Golovita,
Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime,
ca Techirghiol, cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si
limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau la
Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si
sporturi nautice.
Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex.lacul
Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei
(mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia
Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de
interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor,
etc. Mai mari sunt Izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km ), Vidra pe Lotru,
Vidraru pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret, etc.
Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase lacuri
glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuartenari. In genere,
acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica.
Unele au insa adancimi pana la 15-20 m(Podragul Mare si Balea in Fagaras,
Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam
lacul Sf.Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul
Rosu, format prin surparea, in 1873, a unui pintem de munte, care a barat
Valea Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si
secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (lacul Amara,
Lacul Sarat).
Lac vulcanic
Lac constituit in craterul unui vulcan.
Lac (chimic)
Solutie a unor rasini, uleiuri, etc care aplicata pe suprafata unui obiect,
formeaza o pelicula ce protejeaza obiectul si totodata ii da un aspect placut.
Lac de acumulare
Lac artificial realizat pe albia unui rau, in scopul formarii unei rezerve de
apa (mai ales pentru hidrocentrale).
Lac de apa sarata
Lacuri contituite in masive de sare: Slanic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Dej,
Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului, Sovata.
Lac de campie
Lacul Matita
Lac in Delta Dunarii.
Lacul Ocna Sibiului
Lac format in masiv de sare in Podisul Transilvaniei.
Lacul Razim
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea.
Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si
Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Laguna
Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un
promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate
(sec. VII i.e.n.) era port la mare.
Lacul Rosu
Lcul Rosu este un lac de baraj natural fiind format prin bararea in 1837 a
Vaii Bicazului in apropierea cheilor;
Lacul Sarat (Campia Romana)
Lac de campie cu apa sarata si amara, statiune (langa Braila).
Lacul Sf. Ana
Lacul in crater Sfinta Ana este un unicat, fiind adapostit in craterul vulcanic
bine pastrat al Muntelui Ciomatu.
Lacul Slanic
Lac format in masive de sare , situat in Subcarpatii de Curbura.
Lacul Snagov
Lac in Campia Romana (liman fluviatil), langa Bucuresti.
Lacul Tasaul
Liman fluvio maritim in care se varsa riul Casimcea).
Lacul Techirghiol
Liman maritim (fluvio maritim) cu namoluri terapeutice, situat in zona
litoralului.
Lacul Ursu
Lac cu apa sarata in statiunea Sovata
Lacul Vidraru
Lac de baraj artificial pe Arges.
Laguna
Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare
printr-u n cordon lateral.
Laguna Razim-Sinoe
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Laguna Razim este legata cu
bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un
aport fluvial provenit din Dunare. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte
mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se
afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. VII i.e.n.) era port la mare.
Laguna Siutghiol
Laguna Siutghiol este tot un fost golf, barat de perisipul de la Mamaia. Are in
prezent ape dulci datorita unor izvoare subterane.
Lamelibranhiat
1. (Despre moluste) Cu branhiile in forma de lamele;
2. (La pl.) Clasa de moluste cu branhii lamelare, cu corpul intr-o cohilie cu
doua valve.
Laminor
1. Masina compusa din doi cilidri care se rotesc in sens contrar , cu ajutorul
careia metalele si alijele sun transformate in lame, fire, etc.
2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile.
3. Masina cu care se farimiteaza anumite materiale pentru pregatirea
pastelor de argila, a nisipului de concasor.
Lana
Parul care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, din care se obtin
fire textile.
Landrace (rasa)
Rasa de porci.
Lapiez, lapiaz
Santulet format prin dizolvarea in suprafata a calcarului, sarii sau gipsului si
care se prezinta in grupuri dense, lasand adesea intre ele creste crenelate
ascutite sau rotunjite dand campuri de lapiezuri, numite rascles in Jura,
arrea in Pirinei si karren in Elvetia. Sinonim Karen.
Latitudine
Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe
meridianul locului.
Lebada
Gen de pasari acvatice, mai mari decat gasca, cu pene albe, cu gatul lung si
arcuit.
Legume
Nume generic dat unor specii de plante (fasole, cartofi, ceapa etc.) cultivate
pentru a servi ca hrana omului.
Liant
1. Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele, etc
unui material organic sau mineral.
2. Lichid viscos continind colorantul cu care fomeaza cerneala de tipar.
3. Substanta folosita la fixcare pigmentilor coloranti , fara afinitate pentru
fibre.
Lignit
Carbune natural de calitate inferioara, care pastreaza partial structura
lemnoasa initiala.
Liman fluvial
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind
fluviatil.
Limanele fluviatile sint lacuri formate prin bararea unor riuri mici cu
aluviuni la confluenta acestora cu riurile mai mari.
Pe Dunare sint limanele fluviale Oltina, Bugeac, Vederoasa si Mostistea; in
lungul Ialomitei limanele Snagov si Caldarusani, iar pe Buzau lacul Balta
Alba.
Liman maritim
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un
cordon marin.
Limanele maritime (fluvio maritime) s-au format prin bararea gurilor de
varsare ale unor riuri scurte cu acumulari de nisip.
Limane fluvio maritime sint Tasaul (in care se varsa riul Casimcea), Babadag
(unde se varsa Taita si Telita), Techirghiol (cu namoluri terapeutice) si
Mangalia (cu ape sulfuroase).
Linie izoterma
(si substantivat) Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu
aceeasi temperatura mediea aerului, a apei sau a solului intr-o anumita
perioada. (vezi si Curba izotermica)
Lipitan (cai)
Rasa de cai.
Lisita
Pasare calatoare de balta, cu pene negre si cu o pata alba intre ochi.
Litologie
Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor.
Litosfera
M
Macesul
Gen de arbusti cu spini, cu flori rosii; cacadir, ruja.
Macin (munti)
Culme muntoasa in Podisul Dobrogei de nord - 467 m in Vf. Greci.
Magmatism
Ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre/sau
pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul
scoartei.
Magnetism terestru
Proprieatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. Acesti
poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie), cele doua axe facand
un unghi de cca 11 grade.
Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic se cheama
declinatie magnetica, iar liniile de egala declinatie se cheama izogone.
Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier
importante, determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre,
creind anomalii magnetice.
Campul magnetic terestru formeaza o umbrela magmetica (centurile lui Van
Allen) ce protejeaza viata pe Pamant impotriva unor radiatii solare.
Magnitudine
Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul
amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si
exprimata in microni.
Se determina cu ajutorul formulei:
M = log A/A0 + C + D
in care:
A= amplitudinea adevarata a miscarii solului;
A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale
cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula;
C= constanta statiei de inregistrare;
D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului, adancimea focarului,
etc.)
Magura Odobestilor (deal 996m)
Deal - 996m - in Subcarpatii Curburii.
Mamaia
Statiune pe litoralul Marii negre.
Mamelon
Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat, care se ridica deasupra unei
culmi deluroase sau muntoase, sau deasupra unei forme plate.
Manastirea Agapia
Manastirea Agapia Noua
(Agapia din Deal), de calugarite, 502 vietuitoare, cu hramul Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavril (8 noiembrie); com Agapia, jud. Neamt, 12 km
SV de Tg.Neamt, 48 km de N de Piatra Neamt, ctitorita de Gavriil Coci
hatmanul si sotia sa Liliana Doamna (1642-1647); biserica sfintita in 1647;
cu fatade imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823, pictata in
interior inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860), cu
tablouri in stil realist si colorat de valoare artistica deosebita; paraclis cu
hramul Nasterea Domnului (25 decembrie) si Duminica Tuturor
Sfintilor (26 iunie), ctitorit la 1846 de stareta Elisaveta, sora Mitropolitului
Veniamin Costachi si schimonahia Amfilohia Mortun, cu catapeteasma adusa
de la Bisericani de domnitorul Mihail Sturza; biserica bolnita de lemn din
1828; biserica de lemn din cimitir de la 1821; muzeu cu icoane vechi din sec.
XVI-XVII si de le Nicolae Grigorescu, broderii, ferecaraturi; au cunoscut-o si
au creat ai Bogdan Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia, Ion Luca Caragiale,
Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Calistrat Hogas, Duiliu Zamfirescu,
critici si oameni de arte etc; arhondaric (N.Stoicescu,1970; V.Dragut, 1976).
Manastirea Agapia Veche
(Agapia din Deal), de calugarite, cu hramul Schimbarea la fata (6 august);
12 km SV de Tg.Neamt, 48 km N de Piatra Neamt, ctitorita din piatra de
Elena Doamna, sotia lui Petru Rares, in 1527, pe locul unei biserici dee lemn
din sec. XIV ridicata de sihastru zis Agafie; dupa risipiri si incendii s-a
reconstruit de Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa,
Doamna Anastasia (cca 1680) si de altii; biserica actuala ridicata din piatra
si lemn pe locul celei vechi inainte de ultimul razboi mondial; aici s-a nevoit
Cuviosul Rafail de la Agapia (+ intre 1640 si 1645), ale carui moaste au
ramas tainuite de teama navalitorilor.
Manastirea Neamt
Manastire de calugari, 64 vietuitori; com.Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de
Tg.Neamt; ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea
lui Petru Musat (1376-1392); inlocuit si transformat de acesta in manastire
cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare(Monumente,
Iasi,1974); rectitorita si intregita de Alexandru cel Bun cu case si
turnu-clopotnita, singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul
sec. XV; biserica cea mare, cu hramul Inaltarea Domnului (la 40 de zile
dupa Pasti), recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant
in 1497, langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV;
arhitectura in stil moldovenesc, maiestrit proportionata, pe plan trilobat,
turla octogonala; usor modificat prin adugiri si restaurari in timp, ultima
Meduza
Animal celenterat marin cu corpul gelatinos, transparent, in forma de
ciuperca.
Mehedinti (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Retezat-Godeanu.
Meridian
Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece
prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator.
Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich, langa
Londra (Conferinta de geodezie de la Washington), 1884); in prealbil si alte
popoare sau tari propusesera propriu lor meridian, incepand cu Eratostene
care a ales pe cel care trecea prin Rhodos, etc. Opus meridianului zero este
cel de 180 gr., sau antemeridianul. De la meridianul de origine se masoara
gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine
vestica).
Meridianul 0
Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care
trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza,
in baza unei conventii international, longitudinea punctelor de pe glob.
Merinos
Rasa de oi.
Mesesului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.
Metaliferi (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -1080 m.
Metalurgia neferoasa
Ramura a metalurgiei care se ocupa prelucrarea neferoaselor.
Metalurgie
1. Disciplina care studiaza propritatile fizice si chimice ale metalelor si ale
aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din
minereuri si la prepararea aliajelor..
2. Tehnica elaborarii unui metal sau a unui aliaj
Metamorfism
Totalitate a modificarilor suferite de roci ajunse la mari adncimi, sub
actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari, deplasarea materiei,
gaze ti substante minerale din adnc.
O forma particulara impusa de miscarile tectonice este
dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor.
Metoda geografica
Modova
Regiune a tarii situata la nord de raul Milcov, la est de Carpatii Orientali,
fiind delimitata la est de raul Prut (granita cu Republica Moldova) si la nord
de granita cu Ucraina.
Modova (rau)
Raul in Moldova. Se varsa in Siret. (vezi harta din Sectiunea Instruire Carpatii Orientali).
Mofeta
Produs gazos, constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon, care
strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii
vulcanice.
Mojdreanul
Arbore din regiunile sudice ale tarii, inalt pana la 10 m, cu frunze compuse si
flori albe, mirositoare.
Moldova (apa)
Afluent al Siretului face parte din grupa de est a retelei hidrografice.
Moldoveanu (varf)
Varf in Muntii Fagaras -2544 m.
Moldovei (muntii)
Muntii Moldovei cuprind Muntii Bistritei, Ceahlau, Giurgeu, Hasmasu Mare,
Ciucului, Tarcaului, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Nemira si Depresiunea
Comanesti si muntii scunzi din sud Persani, Baraolt, Bodoc. Fac parte din
Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Moldovita (rau)
Afluent al Moldovei impreuna cu Neamtul.
Molid
Arbore rasinos inalt pana la 50 , cu tulpina dreapta, cu coroana piramidala si
cu frunzele in forma de ace.
Molisol
1. Strat de sol sau de roci care se dezghiata vara la partea superioara ,
devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Se imbiba cu apa si
produce solifluxiuni. (v. Gelisol).
2. Clasa de soluri din sistemul de clasificare, la care exista un continut
apreciabil de humus (minimum 1% si maximum 20-35%, in functie de textura),
cu structura gromerulara, grauntoasa sau poliedrica mica, grad de saturatie
inbaze peste 55 % , grosime de cel putin 20 cm.
Molisolurile sunt reprezentative iindeosebi pentru stepele si silvostepele
cmpiilor periferice ale tarii noastre.
Morena
Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja
depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor
scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina
glaciara.
Moroeni (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Mortalitate
Proportia de decese din sinul populatiei dintr-un teritoriu si o perioada
anumita.
Morun
Peste de mare cu capul masiv, lung de 2-4 m, fara solzi, apreciat pentru
carnea si icrele lui negre.
Motorina
Combustibil lichid, vascos, obtinut prin distilarea titeiului sau a unor produse
sintetice, folosit la motoarele cu autoaprindere.
Motru
Oras situat pe raul Motru.
Motru (rau)
Afluent al Jiului.
Movila Miresei
Lac sarat in Campia Romana.
Mreana
Peste de rau, lung de 25-50 cm, cu corpul acoperit de solzi marunti si cu doua
perechi de mustati in jurul gurii.
Mucava
Carton gros folosit la legatul cartilor, la confectionatul cutiilor si
ambalajelor.
Municipiu
Oras cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica, politica si
social-culturala dezvoltata.
Muntele Mare
Culme muntoasa in Muntii Apuseni-1826 m.
Muntele Mic
Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 1802 m.
Munti vulcanici
Munti de origine vulcanica.
Muresul (rau)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Afluentii principali sint: Aries, Ampoi, Gurghiu, Niraj, Tirnava (formata din
Tirnava Mare si Tirnava Mica unite la Blaj), Sebes (cu Secas), Strei (cu
afluentul sau Riu Mare), Cerna (de Hunedoara) si alte riuri mai mici;
Murfatlar
Zona viticola Dobrogea renumita pentru vinurile sale.
Muscele (dealuri)
Culme deluroasa cu povarnisuri domoale, caracteristica zonelor
subcarpatice.
N
Natalitate
Raportul dintre numarul de nasteri si numarul total al populatiei
dintr-un teritoriu intr-o perioada data.
Neamt (rau)
Afluent al Moldovei, impreuna cu Moldovita.
Negoiu (varf)
Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m.
Nemira (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Neogen
A doua perioada a erei Neozoice.
Neozoic
(tertiar) A treia era geologica, socotita uneori si ultima (cand include
si cuaternarul sau antropogenul), subdivizata in trei perioade:
paleogen, neogen, antropogen.
Neptun
Statiune pe litoralul Marii Negre.
Nera (rau)
Afluent al Dunarii, la intrarea in tara, renumita pentru cheile ei
extrem de pitoresti.
Niculitel
Culmea niculitelului -363 m - Masivul Dobrogei de Nord.
Nisetrul
Peste rapitor inrudit cu morunul, lung de 1-2 m, cu placi osoase pe
spate si pe laturi, apreciat pentru carnea si icrele lui (negre).
Nivatie
Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a
zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior
pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un
mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai
recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc
frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare. In
acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau
semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de
zapada, care de multe ori devine in parte firn, uneori apropiindu-se
de stadiul de gheata, situandu-se sub limita zapezilor persistente),
cornise nivale (treapta, unmeri mici sau scobitura alungita, sub
muchia unei creste, imediat sub bataia vantului, creata de actiunea
zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa; ex.: pe partea de
Est a Muntelui Mic), nise de nivatie, grohotisuri nivale (care cad la
partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn,
acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa
topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse), conuri de
avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de
palnie sau semicorn, acoperita uneori cu un con de grohotis); forme
subnivale, realizate de torentii subnivali.
Nonius
Rasa de cai.
Nurca
Mic mamifer carnivor, asemanator cu dihoril, cu blana pretioasa de
culoare cafeniu-roscata.
O
Oas (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.
Obcina Feredeului
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcina Mare
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcina Mestecanisului
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcinele Bucovinei
Culmi muntoase paralel despartite de vaile longitudinale ale Bistritei,
Moldovei si Moldovitei. Acestea sunt:
- Obcinele Mestecanisului;
- Obcina Feredeului;
- Obcina Mare.
Ocolasul Mare (varf)
Varf in Muntii Ceahlau -1907 m- punctul cel mai inalt din Muntii Moldovei.
Odobesti
Localitate renumita prin podgoriile sale, situata in Subcarpatii Moldovei, la
contactul cu Campia Romana din est.
Oituz (rau)
Afluent al Trotusului, grupa de est a retelei hidrografice.
Olimp
Statiune pe litoralul Marii Negre.
Olt (rau)
Oltul izvoraste din Hasmasu Mare si dupa un traseu sinuos si complex
(Depresiunea Ciucului Depresiunea Brasov Depresiunea Fagaras Defileul
Turnu Rosu Cozia Subcarpatii si Podisul Getic Cimpia Romana), se varsa in
Dunare aproape de Turnu Magurele. Afluentii principali sint Riu Negru,
Birsa, Homorod, Cibin (cu Sadu si Hirtibaciu), Lotru, Topolog si Oltet (cu
Cerna). Este in amenajare prin construirea, in final, a 31 lacuri de
acumulare.
Orezul
Planta alimentara din familia gramineelor, cu tulpina inalta cultivata pentru
fructele ei cu seminte bogate in amidon; semintele acestei plante.
Orogeneza
1. Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului.
2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. In acest ultim inteles,
procesul de orogeneza are doua perioade:
- tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un
geosinclinal) , si;
- morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste
nivelul marii).
Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos, respectiv o
era tectonica. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre
undefined
undefined
More...
undefined
[Close]
undefined
[Close]
undefined
P R S T U V Z
Dictionar radacina
P
Pal
Placi aglomerate din lemn.
Padina
Vezi Crov.
Padurea Cernica
Padure si lac situate in apropierea capitalei.
Padurea Craiului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Bucegi - 2238 la Vf. Om.
Padurea Pustnicul
Padure si lac situate in apropierea capitalei. Pemalul lacululi se afala si
Manastirea Pasarea.
Padurea Snagov
Padure si lac situate in apropierea capitalei.
Paduri de lunca
Paduri de suprafata mica situate in lunci, compuse din "iubitori de
umezeala" : salcie si plop. Semai numesc si zavoaie.
Paie
Ceea ce ramane dupa recoltarea sementelor din spicele ceraleleor. Sunt
folosite in industrie, pentru hrana animalelor.
Pajura
Acvila.
Palamida
1. Nume dat unor specii de plante erbacee care cresc ca buruieni prin
semanaturi.
2. Peste marin rapitor, lung de 50-60 cm, de culoare albastruie-verzuie, cu
solzi mici si cu numerosi dinti in fata.
Paleolitic
Epoca de cultura umana - epoca veche a pietrei- cand se face trecerea de la
prehominizi la Homo sapiens, cand apar, primele unelte facute de om (Homo
faber) din cremene (silex sau alte roci dure. S-a derulat inainte si in timpul
glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1.850 /2 milioane si
10.000/8.00 i.e.n..
Paleontologie
Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismul animale si vegetale
si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in
sedimentele scoartei.
Paleosol
Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza
decat cele actuale.
Paleozoic
Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A
durat aproape 400 milioane de ani, a avut doua cicluri orogenetice
(caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade:
- cambrian;
- ordovician;
- silurian;
- devonian;
- carbonifer;
- permian.
Paltinul
Arbore inalt pana la 25 m, cu fructele prevazute cu doua aripi, cu lemnul alb
si rezistent.
Panciu
Oras in Subcarpati, la contactul cu Campia Romana din est. Zona renumita
pentru podgorii.
Pannonia (campie)
Campia ungara.
Papusa ( munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras.
Paralela
Fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului
pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor.
Parang (grupa)
Grupa a Carpatilor Meridionali.
Parang (munti)
Culme muntoasa in Carapatii Meridionali-Grupa Parang.
Parangu Mare (varf)
Varf in Muntii Parang (Carpatii Merdionali - grupa Parang) - 2519 m.
Pas
Drum ingust intre munti ; trecere (defileu).
Pastravul
Peste din apele de munte, de 20-40 cm lungime, cu solzii mici, cu pete negre si
rosii pe spate.
Pastruga
Peste de mare inrudit cu cega, cu botul lung si turtit.
Pasune
Loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc.
Pediment
Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si
dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul
granitului, este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau
glacisul pietros.
Pedologie
Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza,
morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire,utilizare, ameliorare)
Pegmatit
Vezi Granit.
Peleaga
Varf in Muntii Retezat - 2509 m.
Pelican
Pasare acvatica migratoare, cu penele albe si ciocul lung, cu un fel de punga
sub maxilarul inferior, in care aduna pestii ce-i servesc ca hrana.
Peneplena
Campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si
care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate,
numite martori de eoziune.
Penteleu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii orientali - Grupa Sudica - 1772 m.
Periglaciar
1. In sens propriu, semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui
ghetar.
2. Sensul general actual este mult mai larg, referindu-se la sistemul
morfogenetic, formele de relief si structurile din sol, in care rolul pricipal il
joaca inghetul apei in sol si subsol.Este specific acelor regiuni unde iarna
este lunga si cu inghet prelungit, iar vara se face putin simtita, cum ar fi zona
tundrei, sau etajul alpin din, din muntii inalti, situat imediat deasupra
padurilor. Ca procese si factori genetici secundari (dupa cele de
inghet-dezghet) se mai intalnesc: zapada (nivatiunea), vantul incarcat sau nu
cu cristale de ghiata (eolizatie, etc.), gheturile plutitoare de pe rauri sau cele
marine, nivo-torentialitatea, precum si nisipul si malurile. Tipurile de forme
Plop
Nume dat mai multor specii de arbori inalti, cu flori grupate in amenti,al
caror lemn se foloseste in industria chibriturilor, a furnirurilor, a celulozei.
Plumb
Metal moale, alb-cenusiu intrebuintata la fabricarea tevilor de canalizare, a
literelor de tipar, a placilor de acumulatori.
Podis
Forma de relief de mare intindere, aproape plana, situata la o anumita
altitudine.
Podisul Dobrogei de sud
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.
Podisul Arges
Component al Podisului Getic.
Podisul Babadagului
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.
Podisul Barladului
Component al Podisului Moldovei.
Podisul Candesti
Componenet al Podisului Getic.
Podisul Casimcei
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.
Podisul Cotmeana
Component al Podisului Getic.
Podisul Dobrogei
Este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. El este inconjurat din trei parti d
regiuni joase, si anume: in vest si nord, lunca si Delta Dunarii, la est, Marea
Neagra. Catre sud ei se continua pana la granita cu Bulgaria.
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.
Podisul Getic
Podisul care se intinde intre Dambovita si Dunare, spre sud marginindu-se cu
Campia Romana, iar spre nord cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii getici.
Podisul Husnitei
Component al Podisului Getic.
Podisul Medgidiei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.
Podisul Mehedinti
Acest podis continua braul de dealuri de la vest de Motru. Inaltimea sa este
de 500-600 m. Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare.
Podisul Moldovei
Este delimitat de Obcinele Bucovinene, Subcarpatii Moldovei, Valea Prutului
si Campia Romana. Podisul Moldovei este alcatuit din urmatoarele unitati
principale: Podisul Sucevei, Campia Moldovei (Jijiei), Podisul Barladului.
Podisul Negru Voda
Component al Podisului Dobrogei de Sud.
Podisul Oltetului
Component al Podisului Getic.
Podisul Oltinei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.
Podisul Someselor
Este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei, intre Carpatii Orientali si
Muntii Apuseni. In vestul acestei regiuni exista o punte de legatura intre
Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali, sub forma unui sir de munti scunzi
(Prisnel, Dealu Mare, Preluca), ce apar ca niste insule razlete, ingropate in
depozite noi, sedimentare.
Podisul Sucevei
Component a Podisului Moldovei. Este situat in partea de nord-vest a
acestuia. Este alcatuit din roci mai tari, din care cauza prezinta si cele mai
mari inaltimi din intreg podisul moldovei, de 500-600 m.
Podisul Tarnavelor
Component al Podisului Transilvaniei.
Podisul Transivaniei
Cu o altitudine de 500 - 600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape
orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri, in cuprinsul carora se
acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Vaile largi ale
Muresului (intre Targu-Mures si confluenta Ariesului) si ale celor doua
Somese (intre Cluj-Napoca, Dej si Nasaud) despart acest teritoriu deluros in
trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m,
orientate est-vest (mai inalt si mai impadurit spre sud, parte numita Podisul
Hartbaciului, si mai jos in SV, unde se numeste Podisul Secaselor); Campia
Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat
argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; Podisul
Someselor, dincolo de culoarul celor doua Somese, cu relief asemanator de
dealuri, in mare parte cu culturi agricole.
Podragu (lac)
Lac glaciar in Muntii Fagaras.
Podragu Mare
Lac glaciar situat in Carpatii Meridional-Muntii Fagaras.
Podul Bucegilor
Muntii Bucegi se infatiseaza cu marginile ca niste ziduri drepte , dar cu
culmile netede ca un adevarat podiis - numit de aceea "Podul Bucegilor".
Podul Calului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.
Podzol (spodosol)
Sol nisipos so lutos, sarac in elemente nutritive.
Poiana Rusca (masiv muntos)
Grupa a Carpatilor Occidentali si culme muntoasa cu acelasi nume- 1374 m
in Vf.Padesu.
Polimetale
(Geologic: despre minerale, minereuri, zacaminte) Care contine mai multe
metale,din care se pot extrage mai multe metale.
Pomi fructiferi
Pomi ale caror fructe sunt comestibile.
Pomicultura
Stiinta care se ocupa de cresterea pomilor fructiferi.
Popandaul
Mic mamifer rozator de stepa, cu blana glaben-cenusie, care isi sapa galerii
lungi in pamant.
Populatia rurala
Populatia care traieste in mediul rural.
Populatia urbana
Populatia care traieste in mediul urban.
Populatie
Toatalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o tara,
localitate etc.
Porcine
De porc, privitor la porci. Denumire data subfamiliei din care fac parte
porcii.
Porcul de carne romanesc
Rasa de porci obtinuta in fermele specializata din Romania.
Portile de Fier II
Hidrocentrala amenajata pe Dunare in sectorul Portile de Fier-Calaras, la
Ostrovul Mare.
Portita
Deschizatura prin care lacul Razim comunica cu marea.
Porumb
Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi,
la subsuara carora cresc stiuletii.
Porumbarul
Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si fructe
negre-vinete, astringente.
Postavaru (masiv muntos)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali Grupa Sudica - 1799 m.
Potaissa
Vechiul nume al orasului Turda.
Potarnichea
Pasare de campie de marimea unui porumbel, care traieste in stoluri mici,
prin holde si tufisuri.
Povarnis continental
Panta inclinata cu care se termina platforma continentala. Se intinde la
adincimi de la minus 3000 - 4000 m, unde se remarca piemontul suboceanic.
Inclinarea sa este cuprinsa intre 3 si 6 gr., rar atinge 20 gr., este strabatut de
vai de tipul canioanelor, unele dintre ele continuand vai de pe uscat ex.: Ind,
Gange), Povarnisul continental cuprinde cca. 55 milioane kmp. (15% din
suprafata Ocenului planetar). Sinonimtaluz continental, panta continentala.
Pozitie geografica
Locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine,
continent, emisfera etc.
Prahova
Rau din grupa sudica care constituie granita intre Carpatii Meridionali si
Carpatii Orientali.
Precambrian
Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare,
sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara
este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile
identificabile. Sininim cu algonkian.
Predeal
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune climaterica
Preluca
Munte scund in Podisul Somesului.
Prepelita
Pasare migratoare din grupa galinaceelor , de culoare bruna, cu dungi pe
spate, care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa.
Presiune
Forta exercitata asupra unei suprafete (apasare)
Prisnel
Munte scund in Podisul Somesului.
Privighetoarea
Gen de pasari calatoare, insectivore, de culoare brun-roscata, cunoscute prin
cantecul lor.
Proluviu
Depozit continental cladit la baza versantilor, transportat de torenti si
siroaie. Se compune din pietris putin rulat, nisip si argila si imbraca forma
unor conuri de dejectie. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si
formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale, dupa
predominarea unuia sau celuilalt.
Proterozoic
vezi Precambrian
Prut (rau)
Prutul are ca afluenti pe Baseu si Jijia (cu Sitna si Bahlui); la Stinca Costesti
exista o amenajare hidrotehnica hidroenergetica.
Pupaza
Pasare calatoare cu ciocul lung si curbat si cu un mot de pene portocalii pe
cap.
R
Raboteza
Masina industriala.
Randunica
Pasare calatoare insectivora, de culoare albastra-inchis pe spate,
Relief pozitiv
Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi:
- pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc;
- negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,
Relief structural si petrografic
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura"
lor geologica.
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura"
lor geologica.
Muntii au, in ansamblul lor, o structura de "munti bloc", despartiti de
regiunile mai joase din jur prin denivelari (unele datorate faliilor); acest
aspect este usor de observat la contactul dintre Carpatii Meridionali, Muntii
Poiana Rusca si Muntii Banatului, care sint despartiti prin grabenul Timis
Cerna; aspectul de "munti bloc" apare evident si in cazul Muntilor Rodnei, cu
o denivelare mare fata de depresiunea Maramuresului, Valea Salauta si
Valea Somesului.
Un tip foarte reprezentativ este relieful dezvoltat pe conglomerate cretatice,
dispuse sub forma unor sinclinale suspendate, ca in cazul Muntilor Bucegi;
aici intilnim o adaptare majora la structura (platoul Bucegilor, care este un
sinclinal), precum si forme mai mici ("brine", Sfinxul, Babele). In mod similar
exista forme structurale pe conglomeratele din Ceahlau si Ciucas. Formele
structurale dezvoltate pe calcare sint deosebit de reprezentative in Muntii
Piatra Craiului, Trascau, Muntii Almajului, Hasmasu Mare.
Regiunile cu relief sculptat pe roci mai moi (gresii, argile, marne, nisipuri)
din Subcarpatii si zonele de deal si podis au forme adaptate la structura
astfel: suprafete monoclinale (de exemplu interfluviile platformelor Podisul
Getic, portiuni din Podisul Sucevei etc.), cueste (mai frecvente in Podisul
Central Moldovenesc si in Subcarpati), inversiuni de relief (in Subcarpatii
Curburii), forme care urmaresc direct structura
(Podisul Dobrogei de Sud).
Relieful petrografic cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor
subiacente.
Pe sisturi cristaline se dezvolta un relief mai masiv, imprimat de duritatea
rocilor; versantii sint abrupti, vaile adincite (defileele Dunarii, Jiului,
Oltului), interfluviile sint insa netede, plate, conservind suprafetele de
eroziune.
Relieful dezvoltat pe calcare, denumit relief carstic, cuprinde sisteme
subterane (cursuri, pesteri), avene, doline, polii, chei; relieful carstic cel mai
expresiv este dezvoltat pe calcare jurasice. Zona Padis Scarisoara Cetatile
Ponorului din partea centrala a Muntilor Bihor (cu avenul ghetar de la
Scarisoara, vaile seci din zona Padis, sistemul subteran Cetatile Ponorului
etc.) este cea mai importanta zona carstica din tara. In Muntii Padurea
Craiului exista, de asemenea, forme deosebite, inclusiv Pestera Vintului
Relief vulcanic
Relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic, cit si un relief de
Organ masina constituit din doua inele concentrice, separate prin bile sau
role, care serveste la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii.
S
Sadu (rau)
Afluent al Cibinului impreuna cu Hartibaciu; component al grupei de sud a
retelei hidrografice.
Salaul
Peste rapitori, lung pana la 70 cm, cu corpul acoperit de solzi mici si cu gura
mare, prevazuta cu dinti ascutiti.
Salcie
Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu flori grupate in amenti
cilindrici, cu lemnul usor si moale.
Salinitate
Continut in saruri a unei ape sau a unui sol.
Santier naval
Santier unde se construiesc si/sau se repara nave.
Saratura
Teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus; prin extensie:
pasune care se intinde pe un astfel de loc.
Sare
1. Denumire uzuala data clorurii de sodiu.
2. Compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza.
Sarma
Fir subtire de metal avand numeroase intrebuintari.
Sarmatian
Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin fauna de
gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere.
Sate adunate
Sate in care casele sunt apropiate unele de altele.
Sate cu functii mixte
Sate in care pe langa agricultura se practica si alte activitai: miniere,
forestiere s.a.
Sate foarte mari
Sate care au peste 4000 locuitori.
Sate forestiere
Sate in care activiatea de baza este exploatarea padurilor.
Sate mari
Sate ale caror populatie este in jur de 1500 - 2000 locuitori.
Sate mici
Sate cu o populatie de sub 500 locuitori.
Sate mijlocii
Sate cu o populatie de 500-1000 locuitori.
Sate miniere
Sate in care ocupatia de baza a locuitorilor este mineritul.
Sate risipite
Sate in care locuintele sunt imprastiate.
Scolopendra
Miriapod insectivor, lung de 10-12 cm, care traieste in locuri umede si
intunecoase.
Scorpionul
Specie de arahnida care are la partea posterioara gkande veninoase ce se
deschid in varful unui ac.
Scropoasa (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Scrumbia albastra
Peste de culoare albastra-verzuie, lung de 20-30 cm, raspandit in Oceanul
Atlantic.
Scrumbia de Dunare
Peste de mare, lung de 30-40 cm, cu solzi albi-argintii, care primavara intra
in Dunare, unde isi depune icrele.
Sectorul maritim al Dunarii
Intre Braila si Sulina se desfasoara sectorul maritim al Dunarii.
Secundara
A doua mare era geologica cu viata. A durat cam 160 milioane de ani si
cuprinde urmatoarele perioade: triasic, juasic, cretacic. Sinonim Mezozoic.
Sediment
Depozit petrografic care poate avea origine detritica, chimica sau organica
si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor
preexistente, acumulari organice, precipitarea elementelor dizolvate in apa.
Prin comprimare si intarire, sedimentele dau rocile sedimentare, care se
prelucrare a acestora.
Sighetu Marmatiei
Oras situat in Depresiunea Maramures.
Sighisoara
Oras situat pe Tarnava Mare.
Silice
Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu.
Silvostepa
Regiune de trecere intre o zona de padure si o zona de stepa cu vegetatie
formata din arbusti.
Sinaia
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (mecanica fina)
Turistic: statiune climaterica
Siret (rau)
Siretul cu cel mai mare debit (222 m3/sec. la varsarea in Dunare) aduna
apele din Carpatii Orientali si Podisul Birladului, strabatind sccesiv, dupa
intrarea in tara, Podisul Sucevei. Culoarul Siretului si Cimpia Siretului
inferior. Afluentii principali sint: Suceava (cu Putna si Sucevita), Moldova
(cu Moldovita si Neamt), Bistrita (denumita in cursul superior, pina la Vatra
Dornei, Bistrita Aurie) si in aval cu afluentii sai (Dorna, Neagra,
Bistricioara, Bicaz, Tarcau, Cracau si marea amenajare de la Izvoru
Muntelui), Trotus (cu Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau), Susita, Putna (cu
Zabala, Milcov, Rimna), Rimnicu Sarat, Buzau (cu Bisca, Slanic si Cilnau),
Birlad (cu Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Crasna) si Covurlui.
Siriului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica-1657 m.
Sist
Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele.
Se pot distinge:
- sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila);
- sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi);
- sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate).
Sist cristalin
Vezi Sist.
Sistem Hidroenergetic Portile de fier I
Soluri argiloiluviale
Clasa de soluri caracterizate prin acumularea argilei prin iluvuiere.
Soluri brun-roscate de padure
Argiluvisoluri. Vezi Soluri de padure.
Soluri de padure
Sunt raspandite in zona muntilor, dealurilor si chair in o parte din campii.
Dintre varietatile de soluri ale acestei zone, deosebim solurile brun-roscate
de padure- argiluvisoluri, care se gasesc in etajul stejarului.
In regiunile de dealuri mai inalte, acoperite de paduri de fag apar
camisolurile (solurile brune si brune-acide) - prielnice culturiolor de pomi
fructiferi.
Soluri de silvostepa
Sunt cernoziomuri spalate (levigate).
Soluri de stepa
Sunt cele mai fertile soluri soluri de la noi- cernoziomuri, cu diverse
varietati: cernoziomul negru-propriu-zis, castaniu si ciocolatiu.
Soluri halomorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile cu contunut ridicat de saruri solubile.
Solul halomorf poate fi salin (v.Solonceac) sau alcalic (v.Solonet).
Soluri hidromorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile formate in conditiile unui exces
temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Excesul de umiditate poate
proveni din apa freatica la mica adancime (ducand la formarea orizontului
gleic, diagnmostic pentru lacoviste, sol gleic) sau din apa stagnata in partea
superioara a profilului (ducand la formarea orizontului pseudogleic,
diagnostic pentru solul pseudogleic).
Soluri saraturoase
Soluri azonale - se gasesc in Campia Romana, Campia De Vest, Campia
Transilvaniei, Campia moldovei, pe tarmul Marii Negre et; sunt soluri
sarace, cu ungrad scazut de fertilitate.
Somesul
Somes, format din unirea la Dej a Somesului Mare (cu izvoare in Rodna
Suhard si afluentii sai Salauta, Sieu Bistrita), cu Somesul Mic (cu izvoare in
Muntii Apuseni, format din Somesul Cald si Somesul Rece), la care se adauga
afluenti mai mici (Almas, Agrij, Lapus si Crasna);
Somnul
Peste rapitor din raurile mari, cu corpul masiv, ajungand pana la 300 - 400
kg, fara solzi, cu carnea alba, foarte apreciata.
Soseaua "Transfagarasan"
Sosea amenajata peste Muntii Fagaras.
Sparceta
Planta furajera din familia leguminoaselor, cu flori rosii, trandafirii.
Speologie
Stiinta ce se ocupa cu studiul complex al pesterilor. Speologia fizica
cerceteaza: geologia, geomorfologia, hidrologia, microclimatul, iar
biospeologia se ocupa cu biologia pesterilor.
Spinul Vantului
Specie ierboasa ce se gaseste in zona de stepa.
Spodosoluri
Soluri alpine brune acide si podzolice.
Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare
podzolurilor din legenda FAO.
Spor natural
Diferenta dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor in timpul unui an.
Stanisoara (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Centrala.
Stavrid
Peste marin, rapitor, lung de 13-15 cm, cu gura mare, prevazuta cu numerosi
dinti.
Stejaru pufos
Specie de stejar.
Sticletele
Mica pasare cantatoare, cu penaj viu colorat.
Stiuca
Peste rapitor de apa dulce, lung pana la 150 cm, cu gura mare in forma de
cioc de rata, inarmata cu dinti puternici.
Stramtoarea Azov
Stramtoarea ca separa MArea Azov de Marea Neagra.
Structura nationala a populatiei
Reaprtitia populatiei pe natiunile conlocuitoare pe o anumita zona.
Structura populatiei pe varste
Reaprtitia populatiei pe varsta pe o anumita zona.
Structura profesionala a populatiei
Repartitia populatiei pe profesii pe o anumita zona.
Strung
T
Taluz continental
Vezi Povarnis continental
Tara Barsei
In nordul Carpatilor Curburii, se afla Depresiunea Brasovului. Partea ei
vestica este cunoscuta sub numele istoric de "Tara Barsei".
Tara Motilor
Tinutul strabatut de Aries si afluentii sai.
Tarcau (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1664 m.
Tarcului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 2190m.
Targoviste
Oras situat in Campia Targovistei, cu o populatie de peste 100 000 locuitori.
Targu Secuiesc
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea), confectiilor
Tarnava Mare
Afluent al Muresului.
Tarnava Mica
Afluent al Muresului.
Tarpan
Cal salbatic care a trait in Podisul Moldovei, Dealurile Falciului, pana in
sec.XVII.
Taxonomic
Stiinta legilor de clasificare a organismelor vii.
Tectogeneza
Procesele interne care duc la crearea structurilor geologice. Uneori
termenul e folosit si pentru nasterea reliefului tectonic, in special in sens de
orogeneza.
Teiul
Denumire data unor specii de arbori cu frunze mari, cu flori albe sau
alb-galbui cu miros puternic, intrebuintate in medicina.
Telecomunicatiile
Transmitere la distanta, prin instalatii cu sau fara fir, a unor semnale
corespunzand unor sunete, semne sau imagini.
Temperatura medie a iernii
Media temperaturii inregistrata in timpul iernii intr-o anumita zona.
Temperatura medie a verii
Media temperaturii inregistrata in timpul verii intr-o anumita zona.
Temperatura medie anuala
Media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona.
Termal
Care izvoraste cald din pamant.
Termalism
Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale.
Termoentrala
Centrala termoelectrica.
Tertiar
A treia era, cu viata, in evolutia scoartei terestre, ce a durat cca. 70 milioane
de ani. Incepe prin disparitia marilor reptile; acum se formeaza lanturile
muntoase alpine. Include sau nu si cuaternarul, limita intre ele nefiind clara
(in general se ia ca limita aparitia Omului). Se subdivide in doua perioade:
1. Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen);
2. Neogen, care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian,
burdigalian helvetian, badenian, sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele
varste: meotian, ponsian, dacian, romanian).
Tibles (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Oas partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.
Timis (rau)
Rau component al retelei hidrografice-grupa de sud. Are ca afluenti Raul
rece si Bistra..
Timisoara
Timisoara, oras asezat in mijlocul Campiei Timisului, strabatut de canalul
Bega, are o industrie diversificata (industrie electronica, chim,ica, textila,
alimentara, a mobilei, a materialelor de constructii, etc.) Timisoara este si un
mare centru cultural si universitar.
Tisa (rau)
Tisa, tangenta in nord (62 km) cu afluentii sai din depresiunea
Maramuresului, Viseu, Iza si Tur (interceptat in exteriorul tarii);
Tismana (rau )
Afluent al Jiului.
Topitorie de in sau canepa
Bazine special amenajate unde se pune canepa sau inul la topit.
Toplita
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Muresului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), materialelor de
constructii (extractia de bazalt)
Topoclima
Clima determinata de conditiile geografice locale (de relief).
Transgresiune
Inaintarea apelor marine peste uscat si respectiv, retragerea liniei de tarm,
datorita unei epirogeneze negative sau aunui eustatism pozitiv. In acest timp
are loc extinderea platformei de abraziune (continentale).
O transgresiune regionala se numeste ingrsiune, iar una locala(cauzata de
miscari locale oscilatorii) se cheama transgrsiune marginala.
O serie de depozite transgresive incepe cu materiale grosiere (pietrisuri,
conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile, marine).
Transhumanta
Deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara de la ses la munte si
iarna de la munte la ses.
Trascaului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.
Trecatoare
Pas.
Trecatoarea Bran
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.
Trecatoarea Bratocea
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.
Trecatoarea Buzau
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.
Trecatoarea Ciucea
Trecatoare in Muntii Apuseni.
Trecatoarea Cozia
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagars - 309 m.
Trecatoarea Ghimes Faget
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Trecatoarea Izvorul Muresului
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Trecatoarea Lainici (Surduc)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Gruap Parang 450 m.
Trecatoarea Merisor
Trecatoare in Carpatii Merdionali-Grupa Retezat-Godeanu, desparte
Depresiunea Petrosani de Depresiunea Hategului.
Trecatoarea Mestecanis
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1099 m.
Trecatoarea Oituz
Trecatoare in Carpatii Orientali Grupa Sudica- 866 m.
Trecatoarea Poarta Orientala (Domasnea)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 540 m.
Trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 700 m.
Trecatoarea Predeal
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi - 1000 m.
Trecatoarea Prislop
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1416 m.
Trecatoarea Setref
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 818 m.
Trecatoarea Tihuta
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1201 m.
Trecatoarea Tulghes
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala .
Trecatoarea Turnu-Rosu
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras - 400 m.
Trecatoarea Tusnad
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Triasic
Prima perioada a Mezozoicului.
Tripoli
Diatomit
Trotusul
Afluent al Siretului. Are ca alfuenti: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau.
Turcana
Rasa de oi.
U
Ucraina
Tara vecina situata la estul tarii noastre.
Ulmul
Denumire data unor arbori cu coroana stufoasa, cu frunze aripate,
inalti pana la 35 m.
Uricani
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera
Ursul
Specie de mamifer omnivor din Europa si din Asia, Cu corpul masiv,
acoperit cu o blana negricioasa sau roscata.
V
Valcanului (munti)
Culme muntoasa in Grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali.
Valea Calugareasca
Localitate situata in sudul tarii renumita pentru podgoriile sale (si vinurile).
Valea Tarnavelor (podgorie)
Valea celor doua Tarnave (Tarnava Mare si Tarnava Mica) renumita pentru podgoriile sale.
Vanadiu
Metal dur, casant, de culoare cenusie, folosit ca adaos la fabricarea otelurilor speciale.
Vatra Dornei
Statiune balneo-climaterica situata in Depresiunea Dornelor din Carpatii Orientali.
Vedea (rau)
Vedea (cu Teleorman) aduna apele dintre Olt si Arges;
Vegetatie
Totalitatea plantelor dintr-o regiune, dintr-o tara etc.
Vidra
Mamifer carnivor care traieste pe malul apelor, cu corpul acoperit de o blana deasa, cafeniue-roscata.
Vierme de matase
Larva unor specii de fluturi care produc gogosile de matase.
Viseu de Sus
Oras situat pe Valea Viseului in Depresiunea Maramures,.
Viseul (rau)
Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre nord.
Vrancei (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.
Vulcan
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera
Z
Zarandului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -836 m in Vf. Drocea.
Zavoi
Padurice pe malul apei.
Zimbrul
Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa,pasloasa, cu
capul mare si lat, cu coarnele scurte intoarse inafara, in fata si-n sus, cu greabanul inalt, cu
gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, din cauza ca se afla pe cale de disparitie,
este ocrotit in rezervatii naturale.
Zincul
Metal alb-albastrui intrebuintat in aliaje, la acoperirea unor piese etc.
Zona Litoral
Parte a Pod. Dobrogei situata la malul Marii Negre.
Zona de vegetatie a padurilor
Aceasta incepe de la inaltimea de 150-200 m si urca pana la 1600-1800 m.
Deci, in partea de jos, ea intra in contact cu zona stepei si silvostepei, iar in
partea de sus, cu zona alpina. Zona padurilor acopera dealurile joase,
dealurile inalte si cea mai mare parte din munti. In aceasta zona, clima este
mai umeda, cu variatii mici de temperatura si cu vanturi mai slabe decat in
stepa. De aceea, arborii pot creste aici in conditii mai bune.
Aceasta zona cuprinde trei etaje:
a) etajul stejarului;
b) etajul fagului;
c) etajul rasinoaselor.
Zona de vegetatie a stepei
Zona stepei ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor.
Caracteristic pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii
favorabile de crestere, din cauza caldurii mari in timpul verii, precum si
datorita uscaciunii climei. Pe alocuri insa, la intalnirea dintre zona stepei si
zona padurilor, incep sa apara si paduri. De aceea, in zona stepei se
deosebesc:
a) stepa propriu-zisa;
b) stepa cu paduri sau silvostepa.
Zona de vegetatie alpina
Zona de vegetatie alpina se intinde mai sus de limita superioara a
rasinoaselor, ocupand cele mai inalte culmi muntoase. Padurea de rasinoase
se rareste incet, incet, pana dispare, facand loc zonei alpine. Trecerea de la
zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina, formata din
turfisuri de ienuperi si jnepeni. Clima este rece, iar vanturile sunt puternice,
ceea ce impiedica cresterea arborilor. Pe suprafete intinse cresc felurite
ierburi, care formeaza pasunile alpine, unde in timpul verii pasc numeroase
turme de oi.
Zona subalpina (a vegetatiei)
Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina,
formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni