I

C. Pico~, O. Pruteanu, C. Bohosievici, Gh. Coman,

V. Braha, Dr. Paraschiv, L. Slatineanu, Tr. Gramescu

Institutul Politehnic "Gh. Asachi" ,Ia~i AI. Marin, V. lonesii, AI. Toca
Institutul Polltehnlc "S. Lazo", Chl~inau -

PROIECTAREA TEHNOlOGlIlOR
DE
PRElUCRARE MECANICA PRIN A~CHIERE
Manual de proiectare
VOLUMUL 1

'j't,

I-

-_ .. -- - ----'-'--_.,
-- ~.. 'I}.,
-.

v .'.,

Editura UNIVERSITAS
,CHIINAU

1992

"'"'\

-I

4'1
CZU 621.9(075.8)
P93

~././li
g:LI
~l

!t
.!, .

.., ..
"

H.

;,;:=

Recenzcnti: ing. Stefan Ungureanu, ing, K.Miiller

~'\~'
L
j

.~r',
)',
t

~~'
:/ l
!

'.:; I

::,:

(:a!

~.,

I :;~(

:-jl'
,

:~.

: ::"'"::~
,

'~~'I

i~~
,:
\:

'

I:

;'.. I
;'(

P 93

Prolectereatehnologlilor
de prelucrare mecanica prin aschlere: Man. de proiectare:
In 2 vol. Vol. l/C. Picos, O.Pruteanu, C.Bohosievici s.a. - Ch.: Universitas, 1992 - 640 p.
ISBN 5-362-00970-2
'
Luerarea ccnstituie un manual de prolectare pentru elaberaiea \llntrodueerea

unor procese tehnolog!ce de In,lti producti,i.

tate ;i ellclent,! economic! In Industria eenstructeare de ma;iuJ,

L'\j\

::. ~:'ll

'!: ~
:,.",

~;:
-.
'

ManualuJ eupnnde date asupra praclzlei de preluerate mecanlc!, basele prolectirU prceeselor

tehnelcgtce de preluerare

mecanlck, metoda deterrnlr.irli prin calcul analitic a adaosunler de preluerare, tabele de adaosur! pentru ciiferlte tipurl de operat,il,
datele necesare calculelor regirnurllor de a;ehiere pentru teste procedeele de prelucrare utilliate In ccnsuuetla de m.lin!.
Carte. este destinata pro!ect~nl,ilor de tehnologil de prelucrare meC!.niea prin a;chiere de la intreprinderile eonstruetcare de
m';inl, precum sJ studen910r sJ cadrelcr didaetice ale facuIta910r de apecialitate din inv!\1mlntuJ ter.nie superior.

2704060000'()36
C M 751 (10)-92

CZU 621.9 (075.8)

~ ~:\
~

::

;~
:;~~:
,

i~~'
:::1

ISBNS-362'()09702

:~

C.Pico~,O.Pruteanu, A.Narin, 1992

I;;'

Prefata
fndrumarul pe care colectivul de autori iI prezinta ea pe 0 rnodesta
contribUiie la evolujia continua a procesului tehnologic de prelucrare rnecaniea prin aschlere, indeosebi in domeniul constructlsl de maini. constituie,
ca de allfel toate lucrarile similare. 0 pledoarie, de 0 lncoruestabaa utilitate,
pentru implementarea tiinlei - a carcetarilor ljtiinlifice respective - in
activitatea de prcductle.
Acest lndrumar prezlnta 0 slnteza a cunotin!elor Ijlilnlifice dlntr-un domeniu determlnat. cunostinte variate i multiple cu 0 ihcarcatum practlca I
aplicativa de 0 valoare deosebita.
Pentru fundamentarea problemelor tehnologice, sau mai precis a proce-
sului tehnologic. trebuie lolosile rezultatele cercetarilor de stncta actualitate
din matemanca, fizica. economie etc . precum fii acumularea cunostlnteior
ce tin de disciplinele tehnice, cum sint tehnoloqia metalelor. metalurgia fizica,
tratamenle termice, rnaslnl-unelte fii scule aschletoara,
Caracteristic procesulul tehnologic de prelucrare mscanlca in general i
cu referire special a la cel prin aschiere este aspectuI Sllu dinamic. schlmbator, evoluliv. cu un ritm ce surdaseaza valoarea medie a acestuia din
domeniul tehnic. Lucrul acesta ii are explicalia bazata, pe de 0 parte, prin
dependenla de multiple discipline tiinlifice, dupa cum s-a menllonat mal
inainte, i apoi prin participcirea unui numar impresionant de mare al acelora
care se preocupa cu pasiune de modificarea evolutiva a tehnologiei in
general, care contribuie direct l efectlv la conlortul existenll:li umane.
Aparilia unor materiale, rnaslnl-unelta i scule noi sau numal a unor
perieqionari ale acaslora. precum i a lehnofogiilor modeme in economia
fabricatiei determina in mod implicit conseclnjs de 0 mai mica sau mal mare
amploare in procasul tehnologic de prelucrare rnecanlca,
Care ar fi in etapa actuata de dezvoltare a tehnologiei de prelucrare
rnecanlca prin aschiere noile directil ce ar asigura mersul ascendent in
evolutia acestui domeniu at acHvitaiii tehrice specilica ?
Se protaeaza cu 0 intensitate deosebita preczia, '.piimizarea i automatizarea proceselor tehnologiee.
Pedormantele mainilorin continua i constants evolu!ie impun ca factor
determinant in acest seop preeizia de executare a acestora, precizie care
asigum In acelai limp 0 durabilitate i 0 fiabilitate superloara,
Pentru oblinerea unei productivitali inalte.la 0 precizie de certa ~icons tanta valoare. automatizarea procesuui tehnoloqic se constituie ea factor decisiv.
1l

"1
~.

-----------

I,
I
I

I
j

CUPRINS

J.
I

Cap'i,
tolul

2.

PRINCIPII DEBAZA LA PROIOCTAREA

TEENOI.03IIIDR DE PRELIJCRARE MECA}J'ICA. ~
ASOfimE '.

128

2.1.

Date inip-ale pentru proiectarea

proceselor tehnologice ~i analiza lor
stabilirea succesiunii operat:iilor de prelucrare pr:in aschiere

1.2.

1.3.

1.4.

1.5.
1.6.
1. 7.

i
I

1.8.

A:
I

1.9.

capitolul

(!

!
t
I
I

,.i

2.2.

~,
!

i
li

,
\1

96
110

1.1.

Latura sconomlca a procesului de fabricatle a imp us optimizarea acestuia pe baza unor criterii, pentru a asigura competitivitatea produselor fabricate.
ea urmare a acestor consideratil co/eetivul de autori aI indrumarului au
cautat sa raspunda in modul urmator cerintelor precizate mai mainte.
A lost prevazut un capilol privind preeizia procesului tehnologic. rnentlonTndu-se nu numai factorii determlnanli al preciziei. cl I procedeul de calcul
al abaterilor penlru dileritele procese de prelucrare i implicit. deductiv.
rnasunle pentru reducerea lor. Prezentarea modului privind determinarea
stabilitapi statice i dinamice a procesului de prelucrare constituie melodologia de asigurare a incadltlrii acestuia In preeizia de prelucrare cu un rise
minim impus. .
Optimizarea procesului tehnologic se reallzeaza prin optimizarea operalii10r componente. fiind specificate fn acesl scop principalele procedes de
prelucrare tehnlea respectiva.
Automatizarea lehnologiei de prelucrare ests refiectatATncuprinsul indrumarului prin delerminarea regimurilor de aschlere pe rnasinl agregat. pe linii
lehnologice i pe maini cu cornanda nurnerlea,
Pentru e1aborareaacestel lucrari autorii au ulilizal dale cuprinse in literaIura tshnlca I tiinlifi~ din domsnlu i au 1000silatit meloda de calcul. CRi
cea a normativelor recomandate in urma experimentArilor de dilerite foruri
de specialitats i ministere de resort.
Trebuis rernarcata in mod special cornponenta coIectivului de autori,
constituita din cadre didactice de la Institutele PoIitehnic din lai I Chi~inau.
speeialiti cu experienta in domeniul tehnologic. Acsasta colaborare a dat
posibilitatea largirii viziunii conceptuale a lueraril, consensulliind realizal cu
promptitudine nu numai pe baza unei similitudinl in documentarea tehnicetiinlifica cl mal ales printr-un element fundamental cornun "milenara lhnba
noastra cea romana",
.
Autorii exprirna convingerea ea iucrarea corespunde unei neeesitAli
obiective i va constitui 0 rnodssta contributle la intregirea cunotin\e1or
neeesare specialistulul-inginer. tehnician. maistru, muncitor de Inalta calificare in vastul domeniu ai tehnologiei de prelucrare prfn aschlere - i sfnt
constlenti de !aptul ea perlectiunea ramine in continuare un ideal, i ea erica
lucrare este debitoare, intr-o oarecare masura, timpului in care a fost sensa,

PRELUCRARII MEX::ANICE
....
Erori de prelucrare. Definitii.
Clasificare. .
.
Erori de prelucrare prcx:lusede
uzura rna;;inilor-unelte =?ia sculelor
.
Erori de prelucrare prcx:lusede
deformatille elastice ale si~ernului tehnologic ........ ~....
&ori de prelucrare prcx:lusede
deformat.Li.Letenni.ce ale siste~ui tehnologic ...
Erori de instalare
Erori de reglare a sculei ~
calculul erorii totale de prelucrare
.
Analiza statistica
a preciziei
de prelucrare ........
Precizia economicade prelucrare

1.

capitolul

3.

DE1'ERMINAREA ADAOSURILOR DE PREIlJCRARE SI DIMENSIUNILOR INTER~IARE.

.

3.1.

Notiuni de baza .............

Metcrla de calcul analitic a a-

3.2.
3.3.

3.4.

Autorii
r)

PRECIZIA

17

30

48
58
72

94

128
161

186
186

188
daosw;ilor de prelucrare .
194
Abateri ~tiale ....................
199
Eroarea de instal are .

.- -~~------- - ----_._--

---

--

..

.--_.-_

'

.. --,

--.- _.

_.

3.5.
3.6.

Eroarea de verificare
....
calculul
dimensiunilor. intermediare

capitolul

4.
4.1.

4.2.
4.3.
4.4.
4.5.

...........

ADAOSURIDE PREUJCRAREPENTRU
SllITFABRICATE
lAMINATELA CAI.D
SI TRASELA RECE
Irrlicatii
qeneral.e ...............
Abateri spat.Lal,e la semifabricate laminate la cald :;;i semifabricate calibrate
.....
Prelucrarea
mecanica a suprafe1;.elor de revolu1;.ie .
Prelucrarea
mecani.ca a supra fe-t;.elor frontale ..
EKemplude calcul .

199
199

8.3.

t)

'I

8.4.

capitolul
212
212
213

.:f::-&pit~1~i-l0)
,.-.

. --,.-~---.-".'--'.'... ..,..-'

I'

220
220

5.
5.1.

5.2.
5.3.
5.4.
5.5.

'ADAOSURIDE PRELUCRARE PENI'RU

SllITFABRrCATE
MATRITATE
LA cxto
Indicatii
generale
Abateri spa1;.iale
Prelucrarea
meceruca a suprafe1;.elor de revolutie
-.
Prelucrarea
mecanica a suprafe\:clor frontale la piese de tipul
corpurilor de revolu1;.ie
Prelucrarea
mecaruca a pieselor
de tipul
pirghiilor:;;i
furcilor
rna,:tri

capitolul

5.6.

EKemplude calcul

6.

ADAOSURIDE PRELUCRARE

s.i ,
6.2.

capitolul

'....................

Prelucrarea mecaruca a giiurilor

EKemplude calcul

\.

247

248

255
259

7.2.
7.3.
8.
8.1.

8.2.

ADAOSURI
DE PREWCRARE
LA SllITFABRICATE
FOR.JATE
LIBER
Indica1;.ii generale
Abateri spatiale la semifabricate brute, forjate liber
Prelucrarea
mecanidi a semifabricatelor
forjate liber

(
}\

capitolul

I
I.!

.1
I,

J
l.t

capitolul

ADAOSURIDE PRELUCRARE PEN'IRU

SD1IFABRICATE
TORNATE

Indicatii
generale
Abateri spapale la sernifabrica-

274
274

te tumate .........................

289

". "

".. "......

RIDIMURI
DEASCHIERE
LA PREWCRAREA PE STRillKXlRISEMIAIll'OMATE
~TIaJrITE
.
11.1. Considera-t;.ii generale
11.2. Etape de proiectare

11.3. Ex:emplu de calcul al parametrilor reqimul.ui, de aschiere

la
prelucrarea pe un strl.tn;! semiautarnat multicutite

330
330

331
331
332
334

334
359
365
376

377
379

385
396

11.

12.

canalelor:;;i
reteza- .
" "
" "."
profilatii

filetelor
prin stirun-

Jrre ."" .. ""

269
271

IA SIRIJl~JTRE

10.13. Reg:i.muride aschi.ere la prelucrarea pe strunguri universale grele

267
267

CAU:ULIJLREDlMUllJIDE ASCHIERE

10.10. strunjirea
rea. .
10.11. strunjirea
10.12.. ~elucrarea

,I

255

304

aje neferoase

247

PENIRU

......

7.

z.a ,

capitolul

tate ..................................

228
228
241
247

ADAOSURI
DE PREWCRARE
INTERl1EDIAREDUPATABELE
NORMATIVE
.

Principii ~i notiuni de bazii .....

Elernentele componerrceale re:Jimului de aschi.ere
Proprieta1;.ile aschi.etoare :;;ido10.3.
meniul de utilizare
a materialelor pent.ru scule ':................
.\...
10.4. Uzura ~i durabilitatea
sculei
aschi.ecoare
:;;i precizia suprafe1;ei
10.5. calitatea
prelucrate ...............
exteraoara :;;i inferi10.6. strunjirea
oara ." " " "
"..
t 10.7. Determinarea vitezei de a:;;chiere
10.8. Regimuri de aschtere utilizin:i
pliicu-t;.emineral 0 - ceramice
10.9. Regimuri de aschi.er'e pentru ali-

219

292
292

10.1.
10.2.

(,

capitolul

9.

Prelucrarea
mecanica a semifa:""
bricatelor
turnate ........
Exernplude calcul .....

12.1.

417
417
417

440

RIDIMURI
DE ASClITERELA PREIlJCRAREA
PE STRU1X>URI
MULTIAXE
~ 453
Notiuni generale privin:l prelucrarea pe st.run;Juri multiaxe
:453

.I
I

I!

--

12.2.
12.3.

capitolul

13.

Etapele de calcul al reqimuri.Ior'

de aschi.ere .....................
Exemplude calcul ................
RE3IMURI
DE ASCHIERE
LA PREWCRARE.Z\
PE SIRUNGURI RE\TOL~
AUI'Ol1A.'I'E

13.1.

13.2.
13.3.
13.4.

13.5.

capitolul

14.
14.1.
14.2.
14.3.
14.4.

14.5.
14.6.
14.7.
14.8.
14.9.

capitolul

,,""""""""""""""

'. " " " " " " " " " "

Consideratii generale ...........

Elementecomune.................
Metodede stabilire a turatiilor
.....
Verificarea puterii ..............
Exemplu de stabilire a parametrilor reqdmulud.
de aschi.ere la
prelucrarea pe un strung revolver automat ..... '..................
I

REX;IMURI DEASCHIERE LA FREZARE

523

Notiuni

15.3.

513

Principii !?i notduni,de baza .......

Frezarea cu freze cilindrice ..
Frezarea frontala ..................
Frezarea cu freze disc ..........
Frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada, freze ferastrau
9i freze profilate .......
Frezarea .filetelor ........
Filetarea cu filiera ............
Filetarea in virtej .........
~.
Regimuri de aschi.ere la prelucrarea pe masdrri,de frezat cu
mai multe scule simultan .......

15.1.

SI MORI'EZ.ARE

"""..,,""""""""""""""""""""

1.1 EllilRILE DE PREUJCRARE

- DEFlNlTIE,CfASIFICARE
I

523

RE3IMURI
DEASCHIERE
LA RABOI'ARE

cap.1 PREr:IZIA
mEI:l.X:mRII
MEI:ANICE

486
486
487
506
512

15.
15.2.

)
456
476

528
535
547

I
I1

547
554
557
558

Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia prescr.i.sa a pieselor in urmaprocesului deprelucrare.Precizia

prelucrarii mecanice este gradul de ooncordarrta, sub aspect geometric,dintre
piesa pre1ucrata !?i piesa definita geometric in desenul de execut.Le, in ceea ce priv69te: precizia dimensionalti,
precizia de forma ~i precizia pozitiei reciproce a diferite10r
e1ernentegeometrice ale pieseLAbaterile efective ale dimensiunilor suprafete1or, ale formelor lor geometrice, precum~i ale
pozitiilor recdproce ale acestora,in raport cu valorile lor no.minale, constituie erorile de prelucrare.Precizia de prelucrare
se evalueaza d:uf2 marimeaerorilor de prelucrare.
1.1.1 Precizia dimensianala de prelucrare

Precizia dimensionalti de pre1ucrare se poate determ:L.~a

cu
corrlitia cunoastieri.L datelor earacteristice ale piesei,determi_
nate in desenul. de executie, care se definesc astfel:
- dimensilmea nominata este dimensiunea fa~ de care se
. definesc dimensiunile limita (mi.n.irnti
!?i maxima):
- dimensiuni1e limita sint eele doua dimensiuni(m.:ini.ma
9i
maxima)ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efec:tivc1;
.
- abatere:a superioara este diferenta algebrica dintre dimens.iuneamaximasi cea nominata corespunzatoare r
- ataterea inferioara
este diferenta algebrica dintre dimensiuneaminima9i cea ncminal.acorespunaatoarej
- toleranta
se determin.a ca diferen~ intre dimensiunea
rnaxim<l
9i minima, sau ca diferenta algebrica dintre aba.terea superioara ~i abaterea inferioarc1.
.
Prin cornparareadatelor caracteristiee ale pieselor pre1ucrate cu cele prescrise
in desenulde execup.e se obtine gra- ,
dul de precizie dimensionalil rezultat in urmaprelucrarii.Alegerea proce::iee1orde prelucrare mecanica!?i a nia:?inilor-unelte
trel:uie sa se faca cu respectarea aUt pentru procedeu, cit ~i
pentru masdna-uneal.t.a
, a conditiei ca precizia neoesara sa fie
precizia economi.ca(cea care se obtine in modnormal, folosirrl

565

582

de l::xizii .
582
Regimulde aschi.ere la rabotarea
lon:Jitudinala ~i tzansversata ....
584
Re;P.mul de aschi.ere la prelucrarea prin mortezare """"""""""""""""""" 621

I
i

.1
i

11

i,

Bibliografie

635

Anexe

641

I
i
I

.t'

r:
11'
~):::
i!.

~;?

c',-

t.i

~::!
~~

9
.... - ..-. --...

- -.-.-------.----

~<
.

-,

- --

._-_ .._

_ .. _-

._---------_

_----_._-

-..

T~belul

procedeul, ~i masina-uneaft.a , alese). in acest scop in tab. 1.1

se dau valori orientative pentru precizia economicaa dimensiuni.Lor, ob'tj-inutaprin diferite procedee de prelucrare mecani.ca.

10
--

- ----_._-----------

Precizia

econoaicu

or.'._ "' __

,,...

a di~nsiunilor
,,&.>.=~"'"'~~-~~-~'-~----.-,.

Tre8pta
felul prelucrArii

________

1.1 . 2 Preci.zia formed,gearetrloe a pieselor

Precizia formei geometriee a pieselor are un rol deosebit
de important, eonstituini
adesea factorul principal in func1j.ionarea norma.La a unor aparate ~i mas.ini..Pentru determinarea
preciziei
de forma geometrica a suprafetelor se impunedefinirea urmatoareIor notiuni:
- suprafa1j.ageometrica norrdna.Iaeste suprafata ideal~, a
cared, forma este definita in desen !?i (sau) in documentatia t.ehrri.ca]
- suprafa1;a rea1~ define~te suprafaya care limiteaz~ corpul respectiv !?i il separa de mediul inconjurator;
suprafa1j.aefectiva este suprafaya obtinuta prfn ~are 9i care este apropiata de suprafata reala;
- suprafaya adiacenta definei?te suprafa1;ade aceeasa forma
cu suprafata data,tangenta la suprafata real~ (efectiv~)
dinspre partiea exterdoara a materialului piesei 9i asezataastfeI
ineit sa satisfaca. conditiile prescrise in
cazul p;"...rt.iculardat;
- profilul
geometric nominal este conturul rezultat prin
intersect:ia
suprafetei geometrice (nominal.e)cu un plan
cu orientare data;
- profilul real este conturul rezultat prin intersectia
dintre suprafata reala 9i un plan cu 0 orientare data;
- profilul efectiv este profilul rezultat prin ~are,apropiat de profilul real:
- profilul adiacent de forma data se definei?te ca profilul
de forma data tangent la profilul real(efectiv) din partea exterioaz::a a materialului piesei.
. In modanalog se definesc !?i cilindrul, cercul 9i dreapta
adiacenta. Cu aceste notiuni definite se pot exprima cele doua
elernente caracteristice
ale preciziei de forma: abatere de form 9i toleranta de forma.
Abaterea.de forma este abaterea formei supraretei, reale
fata de forma suprafetei
adiacente sau abaterea fonnei profilului real fata de forma profilului adiacent. ~imea abaterii
de forma se datermina ca di.starrta maximadintre suprafata efectiv~ ~i suprafata adiacen~ sau dintre profilul efectiv ~i profilul adiacent.
In cazul abaterii
de forma nu se ia in considerare ruqozitatea suprafetei. Toleran1;ade forma se definf'~te ca zona determinata de abaterea limita de forma. Toleran1;ade forma este
egala cu abaterea limita supsrdcara de forma (abaterea inferioara fiirrl egala cu 0).
.4.,

1.1

,...,...,.....",._",..,...,...."..,.."'=-....

f--

mecanice

EconcmicA

._._.~
_

._l__---

du precizie
r---'
Limita ce poate fi
ob~inutli
10

11 .. 13

G.urire
Largire

3.

11 ...13

d~9ro~3re

b. f j n is ar e

9 . 10

a. dilgro~al'c

8 9
b .7

Alezare

b.

Bro~are

f in iser e

B. degro~are
b. finisare

frezore cilindric3 ~i frontnl~

a.degro~are
b.f io i sar
c.foarte fin;;
Rabotare

8 ....

7 ....

12
3

10 . 11
8 .... 9

12 ...13
11 ..12

~.degro_are
b.f inisare

exter;Oar3
a.dt;.gro~:lre
b.semifinisare
c.finisare
d.foarte fina
Strunjire interioara
a.degro~are
b.semif ini sar e
c.finisaro
d.foart~ fina (cu diamant)

11

Strunjire

11 13
8

10 , .11
8 ... 9

7
12.14
11 .
8...
7

Rectificare rotunda
a.degro~are
b.f inisare
c.foarte fina

12
10

7
b

9 10
7 ... 8
7

Rectificare plana
a.degro;aru
b.f inisare
c.foarte fina

9
7

10
10

fina

7
b

8.prealabilll
b.medie
c.foarte fina

7
7
6

Honuire

t.

a.medie
b.foarte

lepuire

ca abateri de forma se pot mentdona, printre altele, urmatoarele:

- abaterea de la rectilinitate
este di.stanta maximadintre
profilul efectiv ~i dreapta adi.aeerrta in limite1e lun11

gimii de referinta.Abaterea de la rectilinitate

se poate
prezenta sub formade concavi.tatesi convexitate;
- concavitatea exista atunci cind di.stanta dintre clreapta
adiaC0Jlta~i profilul efev~iv CTe~tede la extremitatile
profilului spre mijloc;
.
- ccnvexi.tatea apare atunci cirri di.stanta dintre clreapta
adi.acenra ~i profilul efectiv scade de la extremitati.1e
profilului spre centrui
- abaterea de la planitate este definita ca distanta maximadintre supraf'ata efectiva i planul adiacent,in limitele suprafetei de referinta.
Abaterea de la planitate se poate prezenta sub doua forme
simple: concavitatea i convexitatea.Acesteabateri se definesc
in modanalog cu eele de la rectilinitate,
cu deosebire ea distanta se ia intre planul adiacent !?i 8uprafata efectiva;
- abaterea de la circularitate este distanta maximad:intre
. profilul efectlv ~i cercul adiacent.
Ovalitatea ~i poligonalitatea sint formele simple ale abaterii de la circularitate:
- ovalitatea este data de diferenta dintre diametrul maxim
~i eel minim;adi.cadublul abaterii de la circularitate;
- poligonalitatea se caracterizeaza pr-in fonna aproximativ
poligonala a profilului efectiv;
- abaterea de la cilindricitate se defdnest.eca fiind distanta maximadintre suprarata efectiva ~i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinta. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri:de la
circularitate in sectduneat.ransversal.aa piesei ~i abaterea profilului longitudinal (axial);
- abaterea profilului axial este distanta maxima
dintre
profilul longitudinal adiacent ~i profilul longittrlinal
efectiv.
Formelesimple ale abaterii de la cilindricitate sint:forrnaconi.ca, fonna ootoi, formasea ~i formacurba, Aceste formese
caracterizeaza prin diferenta dintre diametrul maxim i minim,
adi.ca dublul abaterii de la cilindricitate.
.
Fonnacurba, la care locul geometrical secl;iunilor transversale este 0 linie curM, are mardmea
curbarii e:::ralacu abaterea de la cilindricitate.
In tabelul 1.2 sint date valorile
tolerant;elor de la rectilinitate,de la planitate, la formadata
a profilului ~i la formadata a suprafetei,iar in tab. 1.3 valorile tolerant;.elor la circularitate ~i cilindricitate.
1.1.3 Precizia pozitiei suprafetelor, axelor !?i
liniilor
Notiunile principale sint definite astfel
12

Tabelul 1.2

Valorile tolcrantolor la rcctilinitate,

a profilului ~i la foraa suprefetei
.

la foras dat~

CLASA DE PRECIZIE

o imens iunea
nominalli

la planitate,

11

III

IV

VI

[mm)

TOLERANTA

VII

VIII IX

XI

XII

25
30
40
50
60
80
100
120
160
200
250
300
400
500
600
800

40
50
60
80
100
120
160
200
200
300
400
500
600
800
1000
1200

Ip m )

PinA la

10
16
25
40
63
100
160
250
400
630
1000
1600
2500
4000
6300

10
-

16
25
40
63
100
160
250
400
630
1000
1600
2500
4000
6300
10000

Tabelul 1.3

0.25
0.3
0.4
0.5
0.6
0,8
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4

5
6
8

0.4
0.5
0.6
0.8
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12

0.6
0.8
1
1.2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
16
20

1
1.2
1.6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
30

Valorile tolerantelor

4
6
5
8
10
b
8
12
10
16
12
20
16
25
20
30
25
40
30
50
40
60
50
80
60 100
80 120
100 160
120 200

2.5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
30

1.6
2
2.5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
30
40
50

40

50
60
80

la circularitate

10
16
12
20
16
25
20
30
25
40
30
50
60
40
50
80
60 100
80 120
100 160
120 200
160 250
200 300
250 400
300 500

~i cilindricitate

CLASA DE PRECIZIE
Dimensiunea
nominal~

11

[mm)

"'

IV

0.8
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4
5
6

1.2
1,6

VI

VII

VIII

TOLERANTA

[p m I

5
6
8
10
12
16
20
25
30'
40

IX

XI

XII

12
16

20

25

30
40

20

30
40
50
60
80
100
120
160

60
80
100
120
160
200
250

50
60
80
100
120
160
200
250
300
400

Pinli le
3
6
18
50
120
260
500
800
1250

3
-

6
18
50
120
260
500
800
1250
2000

0.3
0,4
0.5
0,6
0,8
1

1,2
1,6
2
2,5

0.5
0,6

O,ll
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4

2,5
3

2,5
3
4
5
6
8
10

4
5
6
8
10
12
16

3
4
5
6
8
10
12
16
20
25

8
10
12
16
20
25
30
40
50
60

25
30
40
50
60
80
100

50

Pbzitia nominalaeste pozitia suprafetei, a axei ei,a profiluJ.ui sau a planului de silnetrie, determinate prin cote nominale liniare sau u:rqhiularefata de baza de referinta sau fata de 0 alta suprefata, axa, profil sau plan de simetrie.
Bazade referinta este 0 suprafata, linie sau punct, fata
de care se determina pozitia nominalaa suprafetei sau a elementului considerat.
Abatereade pozip.e este abaterea de la pozd.tdanominataa
unei suprafete,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime13

trie fa'tli de baza de referin'tli, sau abaterea de la pozi.t.iaZ:0mi--:

nala reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor profi.Iurd,
sau plane de simetrie. ca centre sau axe ale sup:-afetelor rE:ale
se consddera centrele sau axele suprafetelor adiacente (de exempluca axa a unui alezaj cilirrlric se considera axa ciliIrlrului adiacent weds
in alezaj).
Abaterea limita de pozitie este valoarea maxima(pozitiva
sau neqatava) a abaterii de pozitie.
Abaterile :,?itolerantele de pozitie:
Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-un plan este
data de diferenta
dintre distanta maxima:;;i nunimadintre eele
doua drepte adiacente coplanare, masurata in limitele l\.ln.3"ilnii
de referinta.
Abaterea de la paralelism a doua drepte in spatduae dete.rmi.ruiprin abaterile de la paralelismul proiectiilor eelor
dam drepte incruci.!r:atepe doua plane reciproc perperrlicu1are.
Abaterea spap.aJa de la paralelism se obtine prin deterrninarea in eele doua plane reciproc perperrliculare a diferentei dintre distanta proiectiilor la capetele lor extreme.
Abaterea de la parale1ism a doua suprafete de rotatie se
deten-ni.rui.
prin abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor
adiacente. Aceasta abatere este sdmi.Laracu abaterea de la paralelism a doua drepte in plan, daca se detennina in planul eomunal celor doua axe, sau a doua drepte ID spat.iu, daca ea se
determina in dam plane perperrliculare.
Toleran1;ala paralelism se defin~e cu valoarea maxima
admisa a abaterii de la paralelism. .
Abaterea de la pe:x:pendicularitate dintre eele doua suprafete de rotatie sau dintre 0 suprafata de rotatie
:,?i0 dreapta
este data de diferenta dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile
efective:;;i unghiul nominalde 900, masurata liniar in limitele lungimii de referin'tli.
Toleran1;ala perperrlicularitate
se define:;;te ca valoarea
maxi.ma
admisa a abaterii de la perperrlicularitate.
Bataia circulara. frontala este diferenta dintre distanta
maxima:;;i distanta minimade la suprafata frontala reala pina
la un plan perpen:licu1ar la axa de rctatae de referinta, masurata in limitele lungimii de referinta sau la un diametru dat.
Toleran1;abataii
frontale este val.oarea maximaadmisaa
bataii circu1are frontale.
Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafete
de rctatde este diferen1;a .dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile
efective l?i unghiul nominal, masurata
liniar, in loo tele lungOOi de referinta.
Toleran1;ala inclinare se defin~
ca fiirrl zona cuprinsa
intre doua conuri, avind.generatoarele paralele, :;;i la distanta
egala cu toleranta la inQHnare, daca 'se prescrie toleranta intre doua drepte sau suprafete de rotatd.e,
14

Bataia cdzcul.ara radiala este diferenta dintre distanta

maxima:;;i distanta minimade la suprafata reali1 la axa de rotatie, masurata in limitele lungimii de referinta.
Toleran1;abataii radiale este valoa;rea maximaadnd.saa bataii circulare radiale.
Abaterea de la coaxialitate este distanta maximadintre axa suprafetei adiacente considerate I?i axa data ca baza de referinta, masurata in limitele l\ln3"imiide referinta.
Toleranta la coaxialitate
se defineli'te 'ea dublul valorii
maxime admise a abateriide
la coaxialitate sau de la concentricitate.
, Abaterea de la s:iJnetrie se define:;;te ca distanta ~
dintre planele (axele) de s:iJnetrie ale elementelor considerate,
masurata in limitele lungimii de referinta sau intr-un plan dat.
'Ibleranta la s:iJnetrie este dublul valorii admise a abaterii de la simetrie.
Abaterea de la intersectare se define:;;te ca distanta miniWidintre doua drepte adiacente sau dintre doua axe care in pozitia lor nominala treb.ri.e sa fie concurente.
Toleran1;ala intersectare
este dublul valorii
ma:xiroe
admise a abaterii de la intersectare.
Tabelul 1.4 Valorile toleran~elor

la paralelisa

Ji perpendicularitate

ClASA DE PRECIZIE
Dimensiunea
nominalA

II

II1

IV

'V

[mm)
Pini la
10
10 - 25
25 - 60
bO - 160
1bO -400
400 - 1000
1000 - 2500
2500 - 6300
6300 - 10000
Tabelul 1.5

Dimensiunea
nominalli

0.4 0.6
0.6
1
1 1,6
1,0 2,5
2,5 4
4
6
10 10
16 16
25 25

1
1.6
2,5
4

6
10
16
25
40

1.6
2.5
4
6
10
16
25
40

so

2,5
4
6
10
16
25
40

eo
100

VII

VIII

IX

16
25
40

25
40

so

100
1bO
250
400
bOO

100
1bO
250
400
. bOO
1000

XI

XII

Ipm )

4
6
10
16
25

6
10
16
25
40

10
16
25
40

so

so

40

100
100 1bO
1bO 250
250 400

60
100
1bO

eo

40
so
60
100
100 1bO
1bO 250
250 400
400 bOO
bOO 1000
1000 1bOO
1bOO 2500

Toleran~ele b5t3ii circulare radiale

--

ClASA DE PRECIZIE
I

11

III

IV

[mm]

Pini la
10

VI

TOlERANTA

VI

VIl

TOlERANTA [~
0.4 0.6

1.6

2,5

15

VIII

IX

XI

XII

16

25

40

60

)
10

";',.

_~..

-'._~-.

---=--......

....

,.,.

10 - 25
25 - 60
60 - 1'-0
160
400
400
1000
1000
2'JOD
2500
6300
6300
1000!)
,__....,~'_""'.,

Tabelul

1.5 (continuare)

25

40
so 100
60 100
160
100 ,60
250
400
160 250
250 '.00 600
400 bOO 1000
600 1000 1600
1000 1600 2500

<=-......,.~

0.6
1
1,6
2,5
4

1
1,6
2,5
t,

6
10
16

,0
,6

25

.~_.~

w' _ .
"" ..

1.6

2,5
4
6
,0
16
25

2.5
4
6
10
16
25
40
60

4
6
10
16
25
'.0
60
100

16
25
40
60
,00
,60.
250
400

10
16
25
40
60
100
160

6
10
16
25

zo

60
100
1/10

1,0
2~O
...
--...
--""....."."'-.....
..,..:'....
-=-., ............

40
60
100
,60
250
400
600

Valorile tolerantelor aroterilor spa1,:ialesint cuprinse in

tabelele 1.4 - 1.6. Aleg-erea mas.iru.i+unef.t;epentru realizarea
unei precizii economicese poate face dupa irrlicatiile tabelului1.7
Tabelul

1.6

Tot.erenje de ccax i at i t ate , s iaetr ie s i la intersecpe

~
CLASA DE PRECIZIE
Dlmeflsiunt=a
noodnalll

11

1,2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
8

2
2,5
.3
4
5
6
8
10
12

III

IV

Pina la 6
6-18
,8-50
50-,20
120-250
250-500
500-800
800-,250
1250,2000
Observa.ie.

VI

VII

TOLERANTA

[mm]

..

3
4
5
6
8
10
12
16
20.

5
6
8
10
12
16
20
25
30

8
10
12
16
20

25
30
40
50

,2
16
20
25
30
40
50
60
80

(JlIIl

20
25
30
40
50
bO
80
100
120

IX

VIII

XI

XI I

80
100
120
160
200
250
300
400
500

,20
,60
200
250
300
400
500
bOO

200
250
300
400
500
bOO
600
1000
1200

I
30

50
60
80
100
120
160
200

50
bO
80
100
,20
160
200
250
300

BOO

io'

produsede diferitii
factori tehnologici i care :influenteaza
precizia piesei obtinute in urma procesului de prelucrare.
In funct;ie de vard.atdamarimii 9i frecventa aparitiei erorilor de prelucrare se disting: erorile sistematice constante, erorile sistematice variabile, erorile intimpl<1toaresau aleatorii. Erorile sistematice canstante sint acele erori cars
::;int constants ea marlms 9i sens de actdonara sf au 0 frecventa regulata de aparitie. Se pot mentiona ea exemplude erori
sistematice constante erorile de forma ~i pozi1,:iereciproc<1a
suprafetelor, care apar datorita impreciziei geometrice a ~inii-unelte. Erorile .sistematice variabile
sint erorile a caror
marimevardaza dupa 0 lege' oardcare ::;i au 0 frecventa regulata.
Aceste erori sint de forma:
l1=f(u)
in care f(u) este 0 funct;ie de variabila u. ca exempluse poate mentionaeroarea produsa de uzura dimenai.onal.aa sClilei ~chietoare care, aproximativ, este propor1,:ionalacu timpul de achiere.
.
Erorile intimplatoare sint erorile care nu au 0 frecventa
regulata . de aparitie ::;i pot lua 0 marimevariabila
fax-asa se
poata determina nici timpul de aparitie
si nici mardmeaerorii
de prelucrare. Aceste erori apar in urma acp.lIDiiunui nummmare de factori termologici indeperrlenti ::;i nu se supun \.U1Or
legi de variatie evidente. ca exemplude erori intimplatoare se ..
pot mentionaerorile de prelucrare produse de deformatiile elastice ale elementelor sistemului tehnologic sub actdunea variabila a fortelor de aschi.ere, erorile de asezare ale semifa~
bricatelor in dispozitiv, etc.

Prin dimensiunea nominale sa in,alcge diametrul suprafe~ei

examinata
sau
dimensiunea dintre suprafe~ele care formeaz~ elementul simatric examinat.
Dac a dimens iunea
nominalll nu este indicaU,
atunci t ot er ent a sa determine
dupa elementul care are dimesiunea cca mai mare.

Tobelul

1.7

Prec iz ia econoltric;;de for",;;l'i poz

Oval itate:
0,01

Ovalitate:
0,005

Conicitbte pe lungimea
de 300 mm:
0,02

Conicitate:
0,01 ..0,0211000

Convexitate supraf.
plane frontale:
0,02

mm

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din pmct

de vedere al strucb.n:ii statistice
Erorile primare sau elE:lTlentare
sint erorile de pralucrare
16

DE l?REI1XlWm PRaXlSE DE UZURA MASrnI- UNELTE SI A OCl"JLEfLR 1\SCHIE'l'OARE

1.2.1 Uzura~inilor-unelte

Ha~ini de frezot ori- Neplanitate la finiNeparatelism cu planul

20ntale ~i verticale
sare: 0,02 .0,045 pe de baz~: 0,025 ..0,051
lungime de 300 mm
100 mm tungime
Ha~ini de rectificat
rotund

rm

ie

Abater i , mill

Hn~in,,-unealtll
Strunguri cu in~ltia~a vlrfurilor pin~
l" ~O mo,

ij;

1.2 ER(R[

Uzurama::;inilor-unelte, care :influenteaza precizia de prelucrare, se refera la lagarele arl::orelui principal, la suprafe1,:elede ghidare, la angrenaje i sanii. Uz'uraacestor componente
principale ale masini.Ior-unel.teproduce:
- abaterea de la reCtilWtate
~i de la paralelism a suprafetelor de ghidare'ale ~inilor-uneltei
- abaterea de la paralelism
dintre suprarata de ghidare
i axa arborelui principal;
.
- bataia radiala l?i axiala a arborelui principal al Ina!?i'"
nii-unelte.
.
.
Uzuraghidajelor masdni.Icr-unal.te are cea mai importanta
influenta asupra preciziei dimensionale 9i de forma a pieselor
ce se prelucreaza.ca unnare a neunifomtap.i acestei uzuri dea lungul ghidajelor rezutta 0 eroare dimensdonal.al?i de forma,'
2 Pico~. \,'01. 1

.._
...
~._.

..~
._.....

..____ j~.7
__
...

.__

.__
..

~._ ._... _ ...

._._ .._. __ .

..... ....J

ce vard.aza axial.Prin cunoasteree acestei uzuri se pot deternd.na erorile de pre1ucrare respective.In cazul atzunqul.ui,cu ghidaje combinate,eroarea la diametrul piesei prelucrate D se poate calcu1a folosind re1atia ~toare,
(1.1):
f1D=

. 2(U8 (3) {cosa-

s a n ex+.

UAcos[3+ h [ UAsinp+sinexB uB

UB

UCsin (a+p)]

Us

(1.1)

rea consumului de energie de aschiere,

Pentru stabilirea ccncreta a momentuluiin care scula nu
mai peace fi consideraM corespunaatcare , din cauza stiirli sale
de uzura, se folosesc in modconventional valori bine stabilite
ale marimii fatetei de uzura de pe suprafata de asezare , precum
;;i ale craterului de pe suprafata, de degajare.
In tab. 1.6 . 1.12 sint.prezentate uzurile maximeadmisibile pentru diferite scule a:;:chietoare.
Tabelul 1.8

.J:::

.~"

'L~
~__

lb'~

...,

_. r

in care (fig. 1.1): u"', UB

sfnt uzurile
ghidaJului
prismatic; llc este uzura
ghidajului plan; h, B,a :;:i
f3 sint date1e constructive
ale st::run:Jului.
Considerirrl.Ul'XJhiurilea
:;:i /3 ca variabile1e ecuatiei
(1.1)!ili rezol viJrl .
sistemul de ecuatii (ID)' 11
= 0 si (ID)' = 0, ~
ce
s-a notat h;i3 = n, se ob?ne solup.a . opt.iJM:
cx=1J= arctg(ljn)

Haterlel de
prelucrat

Tipul
cu;itulul
Strunjire
longitudinall

O~el,fonU
maleabill
FonU

Strunj ire
planA
Strunjire
Interioar!

cenus ie

O~el
font! lIIaleabill
Fonta,cenu;Jie

T!iere,retezare

O;el,font!
maleabi II
Font! cenus ie

CUj:ite disc ~i
prislI\atice

Da~ se consddera ea n are vaforf user ~ratmitare,

rezulU ea a lli f3 sint cuprinse in intervalul 400 500, cirrl valoarea erorli
de prelucrare este mi.niJn.1.

Uzura [mml ,la:

Finisare

O~el

O~el rapid
Al iaj dur

1......
0,7 ........

1,5
1,0

0,6 ...... 0,7

0,6 .. 0,7

O~el rapid
Aliaj dur

2.........
1......

3
1,5

1,0 ......
0,6 ....

1,5
0,7

O~el rapid
Aliaj dur
Al iaj dur

1.......
0,6 .........
0,7 ....

1,5
0,8
1

0,6 ...
0,2 .....
0,3 .....

0,7
0,3
0,4

O~el rapid
Aliaj dur

1.........
0,6.: ......

1,5
0,8

1,5 .......

O~el rapid
Alia] dur

0,7 .......

2,0
1,0

O~el repid
Aliaj dur

0,7 .......
0,6 .......

0,8
0,7

0,2 ... 0,3

' 0,2 ..... 0,3

Tabelul 1.9 Uzura frezelor

Tipul
frezei

1.2.2 Uzura sculelor ~

La prelucrarea pe ma:;;ini-unelte reqlate la dimensiune in
ve:ierea ~ii
autanate a. d:imensiunilor, uzura scule1or, a:;:chietoare este factorul principal in determinarea aparitiei erorilor sistematice ale d:imensiunilor :;;i fomei suprafe~ prelucrate.
Uzura scule10r a:;:chietoare influen~~
procesul de prelucrare in urnidtoarele direct:ii:
- inr~utateste precizia de pre1ucrare;
- se obtin ru:1ozi~ti mari ale suprafetei prelucrate;
- aparvibrap,i
cu efecte nefavorabile asupra sistemului
tehnologic;
- creste nive1ul de solicitare
mecani~ a elementelor
'CXllTqXlIlente
ale sistemului tehnologic,con:iuciIrl la spOri-

Heterlalul
cu~itului

Degro~8re

(1.2)

Fig. 1.1 Eroarea de prelucrare determinatl

de uzur a 'ghidajelor.

18

Uzura cu~itelor de strung

Cil indr Icll

,..

Hatorilll de
prelucrat

Haterlalul
scule\

Uzura [l1Im)

O~el
FonU

O~al rllpld

0,3 ............
0,3 .............

0,4
0,6

Frontalji

O~el
Font!

O~el rapid

0,8 .............
1,0 .............

1,0
1,5

Cu coadl

~el,fonU

0,2 .............

0,3

Disc cu 3 tai~uri

Font!

Tliere,retezare
Profilat, detalonat

Font!
O~el, fonU

Frontalll

O~el
Font!

O~el rapid

0,3 ............

O~el rapid

0,3, .............
0,2 .........

Aliaj dur

19

0,7
1,0

...........
.....

~ 0,4

-0,4
0,3 ,
1,0
1,5

in care ex este unghiul de a~ezare.

Relatia (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina
la 40%.Diagramauzur.i.Lu in funct i.e de drumulparcurs de virful sculei aschi.et.oare (fig.1. 2) varf.aza cu condi.ti.i.Leconcrete
de Lucru,

1.2.3 Diagramauzurii sculelor ascnietoare,

Relap.ile de calcul al uzurii pentzu
diferite procedee de pre1ucrare.
Uzura sculelor aschi.etoare pe di.rect.i.anormal.ala suprafata de pre'lucrat;
influenteaz~ direct d:i.mensiunea
ce urmeazas~
se o~
la piesa prelucrati
:;;i este denumiti uzura d:i.mensional~ u,care este legati de uzura pe suprafata de asezare h prin
urmatoarea relatie :

t dimeas icna!

b ... 10

10 .. 15

Uzura burghielor

Haterialul

Diametrul
burghiului
mm
6

1.10

de prelucrst

H6rimea Diametrul
uzur i i burgh;ului
mill
IMI
.'0,2
0,3
0,4

Al i a ] neforos
Fonta cenu~ie, bronz
O~el, font~ malesb;l!

0,3
0,4

Al ;a j neferos'
Font! cenu~ie, bronz
O~el, font! meleeb;l!

0,4
0,5
0,7

1.11

Uzura

Diametrul
l!rgitoarelor
'mill-

20 25

O,b
0,70,8

25 ..30

Alillj neferos
Fonta cenu~;e, bronz
O~el, fontA msleabil~

0,7
0,8
1,0

(in lungul fe~ei de a~zare)

L6rgitoare

Font! cenu~ie

Harimea
uzurii
mm

AliBj neferos
Font! cenu~;e~ bronz
O~el, fonta ~sleebil!

15 .20

din ot e t r'spid

fontA meleabiUI

de

0,5
0,6
0,8

Haterialul
O.el,

Haterialul
prelucrat

Aliaj neferos
font! cenu~ie, bronz
O~el, font! ~aleabil4

O,b

lerg;toerelor

LArgitoare

u: ;'

Aliaj neferos
Font~ conu~ie, bronz
O~el, font~ maleabil!

Tabelul

:':

,-Tabelul

din aliaj dur

Diagramelede uzura a sculelor pun in evidenta urmatoarele caracteristici

ale fenomenului:
- procesul de uzura nu are
o variatie liniara;
- procesul de uzur~ se
desf'asoara in trei perioade.

UZU((]

~a

::3[ ,I
o

-.-<:-

~:::u.

---'~1-- I
, !

~n

I ---'"T'

=:':':. ----"-Ji :~~

--'-----_.

Fig.1.2 Diagrama

- ----

uzurii

f dE'

c;; ch/er{'

,-,

Perioadele de uzur~ sint:

- pe l\.ln:fiJnea
drumului de

sculelor

aschi.ere L, este perioada uzurii :inltiale ui;

pe lungimea drumului de aschi.er'e Ln este perioada
uzurii normale un;
perioada ultima este denumiti :;:i perioada uzurii rapide
sau catastrofale.
Uzura cli.mensionala pe perioada de durabilitate a sculei-,
dupa' ascrri.area unei l~imi
L=Li+Ln,este data de relatia:

de preluc-ret
O~el, font! Maleabit!

u=u-+u

Fonta cenu~ie

o(---) ~OOO

(1.4)

(f..an )

Harimea uzurii, mm
0,7
0,9
1,0
1,3
1,4

10 .. 15
16 ...20
21 ...25
26 . 30
31 .. 40
4' 50

0,6
0,8
0,9
1,0

',2

--

0,3
0,3
0,4
0,4
0,4

0,3
0,3
0,4
0,4
0,4

uncle: ~ = 1000(u,jL) J.Il\/km

este uzura relativa;
drumul.ui,de aschi.ere , in metri.

1.12

Denumirea

Uzure sculelor

scula;

de filetat

Haterialul

Otal
Fontli cenu~ie

0,' ..0,3
0,1 ...0,3

Filiere rotunda

0~8l

0,1. ..0,5

Otel

0,3 ..0,5

filetat

1t dl
--lOG S

uncle: 1 este Lunqdrnea

suprafetei strunjite, in nun; s - avansuf,
in mm/rot; d - cliametrul piesei,in nun. Relatiile(1.4)
~i (1.5)
se utilizeaza cind L> 1000 m.In cazul cind L<1000m se recomanda relatia (1.6):
u=i u s+uiLi.)

(1.3)

u=htgex
20

(1.5)

[J.Il\)

H~rime8 uzurii, mm

Tarod

Freze pieptene

(pe fBJ:e de B;I8Zare)

de prelucrllt

Lunqimea

Relatia (1.4) se mai poate prezenta sub forma:

u=u 1-+u

Tabelul

L -

-<'

L
J:1

[J.Il\)

(1.6)

21

...

la frezarea Cl} freze frontale sau cap de frezare,la prelucrarca de finisare, uzura pe fata de asezare a dini;ilor se deterrr~na cu relatia:
0 1

1(

u. + Uo

lfl

[j.llu]
lob

Sd Z

(1. 7)

360

in care 0 este di.ernetzul,frezei frontaJ.e, in nun; 1 - lungimea

de frezare, in nun; Sd .,.. avansul pe dinte, in nun; z - nllInArulde
clinti ai frezei; ~ -. unghiul de contact cu piesa l?i care se detennina astfel:
B

sm(-)

in care teste

in care F estie supratata rabotata, in rnm2;s -avansul de lucru,

in mm/c.d.
la rectificare'i
uzura pe raza a discului abraziv se poate
determina cu aproximatf,a, pe baza voltnnUluide metal in:lepartat
de pe supratata piesei care se prelucreaza. S-a detenninat experimental cl volurnulde material abraziv consumat intre doua
ascut.i.rf,ale discului de rectificat este de 20 ori mai, mare deci t volumulde metal indepartat in aceeasd,periOCll:M.
de timp. Pe
aceasta baza, se poate scrie:

(1.8 )

la frezarea cu freze cilirrlrice uzura se calculeaza cu aceea~i relutie (1.7), cu deosebirea ea unghiul '1' se cal.cul.eaza
in acest caz astfel:
1 - (2tjD) ,

(1.9)

(1.12)

lOb S

[tan]

U=

unde B este latimea suprafetei ce se prelucreaza.

'l' =

.'

[tan]

Uo

F~n

If

cos

F
uj +

U =

(1.13)

20 Fad

in care F este supratata care se rectificl,

in rnm2;~- adaosul
de prelucrare care se indeparteaza de pe piesa,l.n nun;n - manaru1 de piese din lot ; Fad - suprafata aschietoare a discu1ui de
rectificare,
in nun2.
,
Valorile medii ale uzurii initiale I?i relative la stnmjirea de finisare( obpnute pe cale experimentala, sint date in,
tabelul 1.13. '
1.2.4. Uzura in funct:ie de parametrii de a:p-tj ere

adincimea de ~chiere in nun.

frezarea cu capete de frezat, uzura relativa

18&Zacu relatia:
la

Un = (1

100'360
1f

Dcf If

uol

se calcu-

[j.anJ

(1.10)

in care Dcf este diame~

capului de frezat in nuni'l'-unghiulde
contact al dirrte.lui, frezei cu piesa care se prelucreaza,in grade;uOl- uzura relativa la pre1ucrarea eceforasd, rnateriale, msa
prin strunjire.

Cind Dc~ > B uzura relativa se calculeaza cu relatia:

100

Uo =

(1

+ B

la rabotare
relatia:

)Uol

(J.an]

uzura climensionala a sculei se

22

(1.11)
determina cu

Relatia de calcu1 pentru uzura sculei aschi.et.oare, determinata din studiul diagramei de variatie a uzurii in raport cu
drumulde ~ere,
nu oorrtdna0 dependenta explicita a uzurii
fata de factorii ei detierminarrtd,
.dintze Care se pot ment.Lcnain
primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, l?cu1aalichietoare i?i regimurile de aschi.ere,
De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, d6:?i
partial ( la obirmereaunor relatii de calcul al uzurii in functie de parametr~ mentionati. Astfel, V.I.Komissarov propune
urmatoare1ere1atii pentru stnmjirea :interioara a fontei cenu~ii, HE = 160, folosirrl cutite cu pl~cute VK6:
U

= 0,198

Un

Cu

"

v,,02s
Sn

0,79

tP kcr ky,kr'

0,7

(1.14)
(1.15)

in care Cui' m, n, p sint coefici~ti

I?i exponent.i,care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat I?i a materialului
sculei ka' kr.' k, - coeficienti care tin seamade un:.;rhiulde asezare ( lln3'hiul de degajare I?i de raza de rotunjire a virfului
cutitului.
Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedeva sta-

23

I
I

Tabetut 1.1'; V,,(orHe lledii ote uzu";i ini~ilo ~i

re l at, ive

bilit
ca la prelucrarile
de finisare
la stnmjire
cu t = 0,4
1,3 mm;5 = 0,07 0,26 mm/rot;
v = 37 250 m/min,folosindu-se
placute
din cartxrrd, metalice,
uzura relativa
a sculei
poate fi
calculata.
cu u.rmatoarea
relatie:
'

la prolucrarea dB

f j n i sur e

_.

,---.-~

Metedade Hater L~!,ulde Meteriatut scute;

e~ehieto~re
preluerar" pretucrat
Ot.el;~,t. ;'Jt r
tratat
!:crw'i~
Rm=1100
N/mm

(MPa)

v,

~--~.""

T151:6
T30K4

Strunjire

m/min t, mm
100
150

2
2
4

135

0,5

Fontll"liDtA VK4
f![l=230
'
VK8
VK3

90
120
240

0,5

1.6~..

0,3

re

0,5

0,2

T3UKCofl

GOST
1050-80 T30KCe
... 485
T15K6T
---. -.'~"-~--..-~
--------,-- -~
O~el 35
Pl~cu~amineralo- 200
GOST
1050-80ceramicli1H-332

0,1

exterioara

0, ,

8,5
13
19
2,5

25

11

3
4

4
5

Z,5
3
2,8
20
-0,5

0,48

1,0

0,48

12
13
18
35

200

Font;;e"nu~ie
Fe 18-36
GOST
1412

100
120
140

0,5

0,1

4
5
6

105
105
105

0,3
0,3
0,3

0,17
0,17
' 0,17

20
10
10

16
12
9

80

0,5

0,18

10

65

0,2

2
1
3
3
3

0,5
0,7
0,75
0,76
1,0.

,0005
0,001

Vt::8

Otel 40
GOST
1050-80

F 4260

60

re

Otel 45
GOST
1050-80

100
200
300
400

TH-332

At i aje

neferoase

oiemant

0,5

Yu

:Ku

Cu t

Zu

x,

(1.16)

[pm]

Ky KRm

Valorile
coeficientilor
Cu ~i ale, coeficientilor
:Ku' Yu'
sint date in tabelul
1.14, iar cele ale coeficientilor
KS,Ky,
KRm in tabelul
1.15.
studiile
teoretice
~i exper:i.mentale
expuse in lucrarea
lui
C. Buzatu au avutca
rezul tat determ:i.narea
unor expresii
de calcul mai ample decit
cele anterior
prezentate,
privind
uzura radiala
a cutitului
de strung,
avind. ea variabile
indeperrlente
v,
t, s si T.
' '
ZU

(1

- e_kT{[

(k1 s + b1)V2 + (k2 5 + b2)v

+ b.,> v2 + (ks s + bs) v ~ (k6

3,5

1,0

de finisa-

Strunjire
exterioara
finll

3,5
8,5
9,5
12
30
65
140

4
6

uo

O~elCr-Hi-MoPlacuta minerelo'
eeramiellTI1-332

Vt::3
Strunjire Fonta en itll
Vt::2
inter ioadi HB=375-400
fin3
TH-332placuta
mineralo'eeramica
Strunjire

3
6
5

ToOKb
c)~"l 1.5

5
6
6

90

conu;J.le

HB=187

0,21

10
10

VK4
VK8
VK3

Fontil

s,

I'

Otel aliat 21 T60(6

Rm=920 H/mm nOK4
(HPe)
T15K6
VK3
T15K10
Vt::4
V(9
Vt::l1
ext~rioarA
de f in isa-

Uzura Uzure
initialli r et ,
mm/rot Ui, pm pm/Km
13
10
0,3
0,3
6
7

Regimutde a~ehiere

S -t-

+ k35 + b3]t

b6)

[loo]

+ (k45 +
(1.17)

undo: k , k1, k2, k3, k4' ]cs' kb, b1, b2, b3, b4, bs, bb sint coo-

ficienti
v, s,

ce se detennina
experimental,
in ftmctie
de parametrii
T , precum ~i de conditii1e
concrete
de aschi.ero ,
s-au determinat
uzurile
radiale
ale cutitelor
de strung
in
u.rmatoarele
situatii:
'
- la strunjirea
fara
racire
a ote1ului
13CrNi30, cu cil\:it
arrnat cu placu-t;a P20 fixata. mecanic:

t"

= (1 - e-O,1530T ){[(0/058
- 241,852
+ 2,2713)v

5+ 0,0198)~
+ ('7,728 si - 2,555)v2
s + 191,378]t
+(0,0265 s + 0,0136)v
-(3,1545
5 +
+ 155,10125+
79/3895)
[~]
(1.18)

la 5trunjirea
far-a
racire
din otel rapid Rp2:
u

(1 - e-O,2407T) {[ (0,0075 s + O,074)v2

+ 114,308 5 + 114,3064]
t + (0,002
- 1,0729)v
+ 1,8425 s + 52,7289)
la strunjirea
fm-a racire
tit
cu placu-t;a P20:
'

a otelului

13CrNi30

cu cutit

- (1,9915
s +.1,1062)v+
2
5 + 0,0047)v
+ (0,498 s
[pm]
(1.19)

materd.alului,
'

0L60 cu -un cu-

= (1 - eO,2091r) {[ (-0,0625
s + 0,0208)v2 + (9,2135 5 - 3,071)v2
_ 331,6955 s + 215,397]t
+ (0,0582 s - 0,0069)V
+ (-8,7222
s+
+ 1,1547)v
+360',3607 5 - 76,9872 )
[pm]
(1.20)

k
!;
V

l
i

~
~

f~
~
~
~
t
~
{
V
V

\;
r

~
;:'

if
F:~::

~
~t:,
~;.

f.

t~x

~,J

24

25

~;
fM

J ebelut

. -------_.-,-..
Hat.flulul

do

1.14 Cooficien):iipantru calcutul uzur i i rotative n cut itutu] do !ltrullg

co depind do .atcrialul do prclucrat ~j do .otoriolul sculei

Cu

pr&lucrat Hat~rialul sculei

~"'~'"

---

O~ol H6=160-240

---------*.-~-.~-----

Xu

0,515
._'~"_'w.~"

1'10(T15Kb)

0,022

~....

~,~~,

_.,._ ".~.

Yu

..... --,,~,.. ',"

~~,~.'

0,35

~~.

,--.-~..

....

Ot<:l35Mn16

0,616

0,025

0,033

0,59

Otel 10TiNICr180

0,69

0,031

0,06

0,71

0,88

0,036

0,056

0,72

0,34

0,018

0,04

0,38

K40(VK8)

Aliaj de titan
Alaml!

+ O,1861)V

...~" ".".~" ...~, ..

Unghiul de atae,

l'

Valoarea eoeficientului ky

P10(T15K6)

1,54

1,0

0,72

30

45

60

90

1,7

1,0

3,2

Rezistent-ala ru~ere a ot.alului

a~chiat Rm, N/mm

550

650

750

Valoarea coeficientuluifoR

0,75

1,0

1,25

deracire
Rp2:

a rnaterialului

m/min

u =(1

- e-O,2197 T){[ (-D,02 5 + O(0106)v2

850

- 98,737
- O(1185)v

+ 131,9118]t

u =(1

s +

+ 126,3827

- la stnmjirea
cu un cutit

(0,016

s -

(6,555

269,9235
+ O,0256)v

s ~

194,5158]t

+ 237,7897

s-

(0,0257

30,42},

+ 0,0011)v

+(-3,7747

5+
(1.23)

[J.ll1\]

prin aplicarea
expresiilor
valori
ale .parametrilor
1.16 1.21.

de calcul
v, t, s ~i

v,

UzUra redlalA la T=40 Mln,in pm

Avsnsul s,

Adineim~a de a~chiaro t, mm

mm/rot

1;5

2,5

11.4 .

220
227
233
239
252

277
283

50

170
177
183
195

100

0,1
0,2
0,3
0,4
O,b

63
71
79
87
103

128
133
139
144
155

192
195
198
201
207

256
257
258
259
261

321
319
317
316
312

287
276
266
255
233

395
305
334
304
342

502
453

150

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

353
254

610
541
472
403
265

784
bOO
590

969
824

1154
959

290

229
308

180
188
197
205
222

403

OIC45

2(5962)v(-4,375

0,1
0,2
0,3
0,4
O,b

413
420
428
430
451

598
555
512
467

b79

-.
-

(1.22)

[pm]

- la stnmjirea
far-a lichid
de raci.re
cu \ID cut-it din otel. rapid Rp2:

5 + O,0008)~

J,0198)V-

107
114
120
126
139

200
2

s -

(1.21)

14,2178)

+ O(0158)v2

+ 1,0942

(7,44

51
57
64
70
64

s -

(-2,488

far-a lichid
de raci.re a materialului
cu placuta
P20, fi.xata mecanic:

- e-O,1977 T){[(...,O,0385

+(0,019

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

0L60

5 - l(8246)v

5 - 0,004)v2

0,0154)V

1,57

+ (2,962

0,5

la strrunjdzea
fax-a lichid
cu un cut-it din otel rapid

+154,9962

cu~itului do strung a.
t cu pUicuie
Tabelul 1.16 Valoril"o uzurli r!>dial
PlO, fixato ~anic, la strunjirea o~olului 13CrHi3O

Viteza

(-0,0425

P10.4(T30K4)

P30<TSK10)

Valosrea eoeficientuluiKs

) {[

Rezultatele
CJbtinute
(1.18 1.23) la diferite
T sint
trecute
in tabelele

Tabolul 1,15 Coeficion):iipantru calculul u;turiirelative a cu):ituluido strung

ce depind do geoaetria ~i rezistonJ:osculei a~ietoare.
Materialul seulei
Coef ic ien]; ii

- e"O,241ttT

_ 229,75595 s + 191,8305)t

LU

-0,0~9

=(1

a materialului

OIC45

26

27

{i~_~.

Tabelul 1.19 Valorile uzurii radiale a cu~itului de strung din otel rapid Rp2,la
strunjirea o~elului Ol 60

Tebolul 1.17 Valorile uzurii radiale a cutitului do strung din otel r~id
Rp2, la strunjirea o~8lului 13CrHi30

Viteza v ,

,,--~--

~,~,"--

Avansul

Vitoza v,

0,5

50

75

100

,-,

1,5

2,5

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

53
57
61
65
73

94
99
105
110
121

134
141
149
156
167

175
184
193
201
219

215
226
236
247
268

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

38
41
44
47
53

75
78
82
65
91

112
115
119
123
130

147
153
157
161
169

165
190
194
199
207

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

34
37
39
42
47

72
74

111
112
114
116
119

149
150
151
153
155

187
188
169
'90
191

rr

79
83

j'

50

75

100

Tabelul 1.16 Volorile uzurii radiale 0 cu~itului do strung ar.at cu pl5cu~e

PlO, fixate aecanic, la strunjirea o~elului 0160

Uzura radieta la T=40 min',in pm

Avansul s,

a,s
50

100

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

26
32
37
43
54

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

33
38
43
' 49
59

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

,200

1,5

2,5

0,'
0,2
0,3
0,4
O,b

45
49
53
58
66

79
83
87
91
99

112
120
120
124
133

146
150
154,
158
166

179
183
187
191
200

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

34
37
41
45
52

b2
66
70
74
82

90
94
99
104
108

188
123
128
133
143

146
151
157
163
174

0,1
0',2
0,3
0,4
0,6

30
33
37
41
48

57
61
b4
68
75

85
88
92
95
102

113 '
116
119
122
129

140
143
146
,149
156

m/min

140
185
230
275
367

1,5

193
195
196
198
201

248
249
250
251
252

100

89
93
96
100
107

146
147
149
151
154

138
141
144
147
153

258
257
255
253
249

150

306
'302
297
293

474
420

146
147
149
151
154

807
954

3bb

Avaosul

Uzura radiala la T=40 min,in,pm

s,

mm/rot

Adincimea de a~chiere t, mm

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

32
39
45
51
b4

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

35
41
47
53
65

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

87
95
104
112
129

0,1
0,2
0,3
0,4
O,b

187
201
215
229
258

2,5

138
141
144
'147
153

82
86
90
94
103

Velorile uzurii radiale a cutitelor do strung ar.ate cu pl5cut~

PlO, , ixato lII<!o/Jl\io, In IItrunJlrollotetutul OtC 45

0,5,
50

v,

t.

Adincimea de a~chiere t, mm

mm/rot

m/min

0,5

Tabelul 1.20

Vitez8

Viteza v,

Adincimea de a~chi8ra t, ~m

Adincimea de a~chiere t, mm

mm/rot

m/min

Uzura radial! la T=4O min,in pm

mm/rot

m/min

Uzura radial~ la T=40 min,in pm

s,

Avansul s,

200

2,5

133
135
138
140
140

182
183
164
185
18b

233
232
230
229
200

128
134
140
146
152 ,

175
181
187
193
204 '

221
227
233
239
251

159
160
161
162
164

232
225
218
211
197

305
290
276
261
232

378
355
333
311
2b7

315
305
294
263

444
408
313

573
512
451

702
b10

82
87
91
96
105
82
66
93
99
111

"

28

1,5

29

I
Tabelul 1.22 Coeficion~ii medii do corec~ie Cu(r) ai uzurii radiale a cutitului
do strung din otol rapid Rpl, functie de valorile corospunz~toore
ale aatorialului OLC 45 la care Cu(r)=1 la strunjireo de finisare
s < 0,2 --'rot, t<1

Tabelul 1.21 Volorilo uzurii radialo a cu~itului do strung din o~el rapid Rp2,la
strunjiroa o~olului OLC 45
Vitofo

m/min

v,

A"ensul s,

UzurB rediolA la

IIlm/rot

AdincimoB
0,5

50

75

100

T=40

min,ln ~m

do 8~chi re t,

mm
v, m/min

1,5

2,5

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

51
54
58
61
67

93
98
103
106
118

134
141
148
154
166

176
164
193
201
218

217
227
236
246
269

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

39
41
44
46
5.1

69
76
63
90
104

100
111
122
134
156

130
146
162
209

161
161
161
221
262

0,1
0,2
0,3
0,4
0,6

35
36
37
38
41

61
67
73
78
90

66
96
108
118
138

114
129
143
158
167

140
159
178
197
235

1n

e1

HB=C 1Rm

in care pentru .ate! carbon cu C< 0,6%, Cl ==2,19,iar el =1,061,

iar pentru otelurile aliate :;;i ce1e de constructli cu C > 0,6%,
C1 == 3,093 ~i e1 = 0,984.
Valorile coeficientilor
de ccrectae pentru stnmjirea de
finisare
sint prezentate in tabelele 1. 22 ~i 1.23, iar pentru
strunjdrea de deqrosare in tabelele 1.24 :;;i 1.25.
1.3 EBCRI DE ~
PRaXJSE DE DEFmMATIIIE
EI:ASTICE ArE SISTEHlUJI TEIiNOILGIC
1.3.1

NOtiuni generale

Sistemul tehnologic al ~inii-tmelte

are 0 structura elastica, sub actdunea fortelor generate de procesele de lucru.

30

40

50

50

0,777

0.655

75

0,753

0,835

100

0,746

0,620

60
0.933

--0,931
--0,910

70
1
1
1

110

120

1,122

1,155

1,160

1.082

1,109

1,110

1,123

1,074

1,104

1,111

1,119

60

90

1.055

1.088

1,054
1,054

100

Tabelul 1.23 Coeficientii ~ii de corec~io C (r) ai uzurii radiale a cutitului

de strung IIr.at Cl.! pllk:u~1 P20, ~n funer.io de valorilo core:spunz~t08ro alo aaterialului OlC 45 la care C (r)=1 la strunjirea de finisare $ < 0,2 ";rot,t<1
u
v, m/mi~

i
EKtirrlerea utilizarU
relatiilor
(1.18 ... 1.23) in cazul
altor aliaje
feroase, care diferc1 de cele folosite in timpul
e.xperientelor (OIC 45, OL50, 13CrNi30)prin rezistenta lor la
rupere, l5v se face prin coeficienti de corectde ,
Coef~cien"t-iide corectde pentru calculul uzurii radiale a
cuti telor din otel rapid JS,2 sau annate cu placute P20 se obt:in
pentru diferite re:Jimuri de aschiere .daca se cunoasce duritatea
sau rezistenta la rupere a materialului de prelucrat. ~ta intre duritate ~i rezisten"ta la rupere 1\, in claN/mm,este
data de relatia:
.

Rezisten~a la rupero a materialului prelucrat Rm,daN/mm2

rh
I

tI

~~\
t

r,

nI!
l'

120

1,295

1,431

1,590

1,125

1,250

1,375

1,525

1,040

1,229

1,406

1,583

1,nO

1,097

1,260

1,585

1,073

1,439

1,087

1,315

1,765

1,5~

1,100

50

60

50

0,931

0,943

0,977

1,079

1,181

75

0,875

0,900

0,950

1,050

100

0,916

0,937

0,968

150

0,939

0,952

0,975

200

0,960

0,971

0,980

v, m/min

70

60

90

100

Rezistenta la rupere a ~atariatului prelucrat Rm,daN/mm2

40

~
!

110

40

Tabelul 1.24 Coefici.ntii ~ii do eerect ie C (r) ai uzurii radialo a cutitului

de strung din otel 1Ip2, in functVe de valOC'He corespulzatoare ale
aaterialului OlC 45 la care Cu(T)=1 la strunjiroa de degro~are
s < 0,2 aa/rot,t<1

Rezistenf.a larupere a lIIotorialuluipreluorat Rm,daN/mli

'--.

50

60

70

60

90

100

110

120

50

0,702

0,609

0,904

1.083

1.160

1,190

1,238

1,261

75

1,724

0,811

0,905

1,072

1.130

1,173

1,217

1,231

0,120

0,906

1,093

1,156

1,203

1,218

1,234

100

0,718

Deformatia elastica a sistemului tehnologic provoaca abateri de UI. pozitia reciproca a piesei ~i sculei :;1i<kept urmare
apari"t-ia unei, erori de prelucrare.
Detenninarea erorilor de prelucrare cauzate de deforma"t-iile elastice comportc1 definirea unor notiuni c.<'.J:acteristice de
calcul ,' Rigiditatea sistemului tehnologic Rsist reprezintit ea31

-~-...:..<

undo ;Y'I Yp; Yd; Y"III .fiirrl ,deformatiile elastice

sei, dis1?Ozitivulu~ :;;i lna.:;;inii-unelte.
Relatia (1.26) se mai poate scrie:

ooedii d" cor ecj ie C (T) ili uzur i i r"diut"

1\ cut i t.ut o !
do r.t.rUf\\IIII~"l
CIJ "tr":;U\1l t'(!O, Itll f\Jnc~I" ,..., vnl,uril"
I.:OIO"I'UIIZ;;
toare ale lIol,eriulului
OlC 45 In care Cu(r)=1la st.ruo j ir-ea de degro~ar" s > 0,2 ~/rot,
t>1 IOq

Tobolul 1.25 Coofici'ln~ii

Fy

"----~--'-'''''I~-------
"

m/min

1'

Rezistunta

40

50

60

70

prulucrat

80

90

Rsist

Rsc

100

110

120

sau:

50

0,885 0,906 0,947

1,062

1,145

1,229

1,333 1,479

75

0,868 0,894 0,921

1,052

1,131

1,210

1,332 1,473

Rsist

100

0,884 0,913 0,961

1,096

1,282

1,269

1,365 1,519

150

0,861 0,892 0,938

1,092

1,230

1,430

1,676 2,076

200

0,840 0,871 0,915

1,108

1,275

1,585

1,975 2,623

~ Fy

Fy

+ _

(1.28)

-r-

in care: Rst este rigiditatea stat.ica, in claN/mm;Fy - forta in

directi-a Y in claN;Y - deformat.La
, in mm.
ComponenteleF F
cu deformatllle x Y z, pe directiile corespmzatcxll-e, \,or zdeterminarigidita1;i1e:
I

+ -+
~u

Rd

de unde:
Wsist

= Wsc

Wp

Wd

(1.29)

Wmu'

unde: Rsc; l\;Rd; ~u; Wsc; Wp: Wd; Wmu sint rigidita'tile
respectiv
flexib~litatea
sculei, piesei, dispozitivului :;;i ~iniiunelte.
..
Pe baza diagramei de rigiditate(figura
1.3) se pot defini:
.
- rigiditatea instantanee:
Fy

Rsc

~u

Rd

pacitatea acestuia de a se opune deformatiilor elastioe sUb actiunea fortelor din procesul de lucru.
Rigiditatea poate fi statica R t sau d:i.namicaRd dupa earacterul static sau dinamic al fortei:
Fy
Rst =[claN/mm],

IF,

F'y

+ --

ROI,daN/lllm~

F'y
_

-"'""""~
------,

In Cl/pOco a materialului

ale sculei, pie-

F.

M1

'
[cnNJ

Ri

tgotl;

(1. 30 )

M,

FH1

rigiditatea
Fy

medie:

,M

Fx
Rx

Fz

Fy

1\=

Rz

R.ned = _.

(1.24)

Gradul de ce:iare sau de flexibilitate

versa rigiditatii:

W este mariIneain-

[mm/daN]

(1. 25)

1\

Fy

Rigidi tatea ,si, flexibili tatea sistenlului tehnologic au ur-matoarele expresii:

Fy
Ysist
(1. 26)
mm/claN,
Rsist
=
[daNjmm]
; Wsist
Fy
Ysist

:~

unde; Ysist este deformat.i.aelastica

re se poate determina astfel:

a sistemului tehnologic,ca-

a sistemului

Ysc

Yp

Rst

+ Ymu'

(1.27)

tlR

,I
32

(1.32)

Rd =

.j
Yd

tehnologic

Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzata de deformat.Li.Leelastioe ale sistemului tehnologic, se lucreaza cu rigiditatea me::lie. Rigiditatile medii statice ale subansarnblurilor
IllCl!?inilor-uneltevar.iaza intre (2 4)107 N/m,la unele ajungirrl
pina la 108N/m, iar la masirri.Leuzate rigiditatea statica eSte
sub 107 N/m..
.
Rigiditatea dinami.caRd rezulta din caracterul dinamical
fortelor de ~chiere
!?i se svatueaza practic cu ajutorul 1.IDui
coeficient dinamic tlR ~ 1

'.

Ysist

YlmmJ

Ym

Fig 1.3Oiagramade rigiditate

Wy

tgcx.n;
. (1. 31)

YH

:1 Pie

(I~.

vol. I

33

Erorile de prelucrare detenninate de deformat.i.i.Iee1astice

ale sistemului tehnologic depirrl de urmatord.Lfactori:
- metoda de prelucrarei
- forma semifabricatului;
- modulde instaiare a semifabricatului;
- caracteristicile
fortelor de aschiere,

Rsist

Cind rigiditatea

!!..y=r-r =F

Ymin

= ( +

fap)Fy

X2
(-)
2
L

' (1.37)
(Irx)2

1
+ -

x2

Rac

3 ElL

teoretice (fig. 1.4), sumaerotehnologic se poate calcula cu

RsisC sin(cx+p-e) +Rscsincx

RsiscRsc+C[RsisC'
sin (cx+p-e)] +Rscsincx

(1.38)

In relatiile
(1.35 1.38) s-au f~t
notatiile: x - distanta fata de ~
fixa,urxle se aplid forta Fy'; L - l~
semifabricatului; ~ - rigiditatea ~ii
mobile; l\t - rigiditatea ~ii
fixe, Rsc- rigiditatea subinsamblulw. sculei
a!ichietoare; r raza instantanee a suprafetei pre1ucratei r 0 -eaze
de reglare a cutitului de prelucrare.

(1.33)

3EI

universalului se ia in considerare rezulta:

=[fu + fap(l

YmSK

--

1
+( -)
~

Pe baza altar consideratii

rilor
elementelor sistemului
expresia:

Metodade prelucrare: strunjire cu un cutit a semifabricatelor de tip arbore.

a. ltoda de instalare a sauifabri.catului in universal
cazul cirrl rigiciitatea
sernifabricatului estemi~
in raport cu cea a tmiversalului - rigiditatea
tmiversalului nu se
ia in considerare.
Relatia pentzu calculul erorii de pre1ucrare are forma:
Y=

-)

~f

statica a sist.emului tehoologic la prelucrarea

pe st:.ruo:J
. .

X 2

1
(-)(1-

1.3.2 Deformapj.le el.astice oonsiderind r:igid.:itatea

Fy L3

(1.34)

+ k2) + fk, + 16fsf] -Fy

(1.35)

In relatiile
(1.33) (1.35) s-au notat: Y - deformatia elastica mmi Fy - componentafortei de aschiere pe dizectda y,
in daN; L -lungimea piesei pi..Mla locul de incastrarei E - mo. dulul de elasticitate,
in daN/mm2;
I - momentulde inertie, in
mm4;fu ,fa ,fk.,fsf - coeficienti de' flexibilitat:,e pentru universal, ar~re principal, coeficient urqhiular de flexibilitate
a tmiversalulUi ~i coeficient de flx:ibilitate pentru semifabricat; k - raportul dintre lungimeapiesei ~i l~ea
libera
a arborelui pdncipal.

j
'j'
n

III

Fig- 1.4 Scheme deplasirii

virfulul sculei de-a lungul
aKelor principale de rigiditate

b. Modul de :instal.are a semifabricatului .. intre virfurile

st:r\m]ului
'
- sernifabricatul de tip' arbore neted.
Relap.a de calcul pentru eroarea de pre1ucrare, ca sumaa
erorilor ,elementelor sistemului tehnologic, este:
.

Fy

= -

~f

Fy
(1 - -) + . L
~

iar rigiditatea

2
2 2
x
Fy
Fy(L-x) x
- + +
L2
Rsc
3 ElL

.
,

Ecuatiile

(1. 36)

(1. 39) sint

Fy=Cp tX'YSY'Yi

C=CF

x,-l

FY

sistemului telmologic:.
{

34

,.

'i,

:!

35

to Y SY'Y

(1.39)

R;~"

sin

COS~213-

2 ~

(Rsc)2

Tabelul 1.26 Valorllo coeflclentutul k

(1.40)

(Rsc)2

\'1

"2

rigiditatile
statice ale sculei pe ce1e doua direq:ii "1 !i>i"2; Rsist - rigiditatea sistemului; et -unqhiul dintre di.rect.Lade incarcare !i>idi.rect.i.az; f3 - tmghiul dintre direq:ia deincarcare !i>idireqia de masurare a defonnatiei;

Rscv1;

Rscv2

e=a r ctiq

tgP]

[~

R sC

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

0,03

0,06

0,14

0,23

0,32

0,43

0,55

0,69

0,84

1,0

dID

1,1

1,2

1,3

1,4

1,5

1,6

1,7

1,8

1,9

2,0

1,17

1,36

1,55

1,76

1,98

2,21

2,48

2,71

2.98

3,26

dID

.d. Instalarea semifabricatului in universal ~ virful pii}Jll!?ll mobile sau intre virfuri, cu lunet:a mohiHi
Eroarea de prefucrare i

(1.41)

Fy

ll2

Fy

y=

+
1
Rl

c. ~-talarea semifabricatului in universal ~i virful papt.t:i:lilllObile

X(9112
12 Er

~.--

l\m

61, x +

+ 411

(1 -

3EI

. X(9112 -61
1

x + x

--------)+
12EI
_
+ 4113

c
.

Y =t P [1 -

i (1.43)

3 ElL

~m

x2c

--[
(I-x)
3EIl

+1

'.Rsc

,
t(> este adincimeade reg1are in.:lt3-ala;1:- '1ungimeasemi:fabricat:ului; 11 - di.stanta ~~~
fix~ - hmeta; x - distanta.
pap~ mobi1~- punct de ap1icare a fortei de ~ere.
Metcrlade pre1ucrare: strunjfrea cu mai multe cutite cu
semifabricatul intre virfurile strungului.
Deformat.Li.Le
e1astice 1iniare :;;i ~ulare
ale e1emente10r sistemului tehn010gic sirit:

~:

In re1atiile (1.42) !?i (1.43) s-au f~cut notatille: x-distanta universal - punctul de aplicare a fortei Fy: 1, = 1+L=
= l+kL; 1 - 1ungimeasemifabricatului: L - 1~
in oonsofa
a arborelui principal; k - coeficient de modificare a 1lll'"qimii
.Lcu diametrul D al arborelui principal intr-o lun:.Jime
eehiva-'
lenta cu diarnetrul d al semifabricatului.

1.

k sint trecute in tab. 1.26.

[F (L - Lr)- F'(L - L'r)]'

Ypf
~f

36

:- x)2

Eroarea de pre1ucrare se deterrnina cu re1atia:

I\m

Valorile coeficientului

X2(L

t [1 Pcx3

e. Instalarea semicibrica.tuluiintre virfuri sau in universa! ~i virful ~ll

IOObile,cu luneta fixa,la mijlocul lUIJimiisemifabricatului ~ cu l1eglijarea deplasarilor elastioo' ale ~ii
fixe ~ JOOb:il~.

1
=

L2

uncleRl este rigidita:tea 1unetei.

x2)

sau in funqie de adincimeade ascruere adoptata tp:

y

~
(1.42)

3 El

x2

+ -+

Eroarea de pre1ucrare:
Fy x
Y=--[l-

(1- -)2

(1.44)

Rsc

"

L
37

(1.46)

1
Ypm ==

tg ex

(F Lr - FI LI r)'
L

== Ypm - Ypf

(1.47)

Poisson;F - m::dululde elasticitate a materialului semifabricatului,Njmm2i{3 - coeficient care depiIrle de raportul ajb astfel:

(1.48 )

'f\

unde Y f i Y p'm sint defor.rnatiile elastica ale paPW?ilor fu.:a.~i

mobil~t F, F'- rezultantele fortelor de aschi.ere ale cutitelor
din caru.::ioare.le longittrli.nal (din fa~)
l?i transversal (din
spate) ;Lr, Lr 1- distantele de la virful papll.?ii fixe la fortele
rezultante
F, FI i L - lurqimea semifabricatuluii ex - unghiul
dintre axele semifabricatului in pozitie initial~
nedeplasati
l?i in pozitie deplasati, datorita defonnatiilor elastice Ypf l?i

; K - este

ajb

{3

0,072

0,087

coeficient ce depiIrle de forma constructiva a carcasei

Instalarea semifabricatului: pe masamasdni.i.,

Placa drepturqhiulara cu toate laturile incastrate:

H=bj2

H=bj4

H=bjlO

0,105
0,13

0,115
0,15

0,17

b. SUpraf$ plane ale carcaselor

Instalarea
longitu:llnal.

{3(l-f.l)Fy bZ

[mm]

H=b

1,0
0,09
0,5 . 0,11

a. PJ.aci i carcase

E h3

Irulltimea carcasei

1.3.3 Deformap,a.elastica a sisteiuului tehnologic la

pre1ucrarea prin rabotare l?i fre.zare

0,0624

astfel:

Ypm'

Ymax

semifabricatului: pe masa ma:;;iniide

rabotat

(1.49)
1

Placa drepturqhiulara cu t:oate laturile

contur:

simplu reze.matepe

= tp

[1C
1+

0,203
Ymax

Eh ,( 1 + 0,462 ex)

(1.50)

F b2-

=K

F h3

Rsf

Cirri carcasa drepturqhiulara de prelucrat are nervuri pe

partea inferioara ~i se tine searna~i de rigiditatea peretilor
laterali:

Ymax

Fy bZ- (1 - J1.Z)

Cirrl carcasa are nervuri sau

Rso-

pereti

laterali:

1
Y =.

(1.51)

(1.53)

tp [IC

1+
Rso

In relatiile
(1.52), (1.53) s-au notat: Y - deformatia elastica a sistemului semifabricat-scul~; Rsf' Rso - rigiditatea
semifabricatului ~i caruciorului port-sculcl;
-

In expresiile de calcul s-au facut urmatoarele notatii:

Ymax - deformatia elastica maxima,mm; Fy - forta de-ascrriere,N iIX = bja<l; a, b, h -lurqimea, latimea i grosimea placii,
respectiv a- peretelui carcasei ; iron; f.l == 0,3 - coeficientul lui

Cf

sy

(HB)n,

Y
tp este adincimeade aschiere la reglarea initia1a.

38

(1.52)

/-1

I,

?'!

(1.54)

1.3.4

DefODnap..a elastica a sistemului tehnol~c

rectificarea
rot:unda exterioara

a. Instalarea

piesei

- rectificare
F

Y=

sau dacae y

Fy

l\mL2

L
f

X2

'"

F (L :...X)2

t -- + -------Rsd

[1 -.

__

(1.54)

.)n

-+
l\m

~f

cu

avans transversal,
cx=

+ 1
3ETl
eroarea de conicitate

verticale,

(1.56)

tehnologlc

la

piesei

pe

axei, gaurilor:

tg ex+tg f3
=tg cx+
1+tgextgf3

40

1
tg {3 =Fal~

+ --)
Rap

(1.57)

de

0,0153(1

a gaurii:

inclinare

(1.59)

ale calor doua tailiri

prin(1.60)

- f) Fax

1
sau y =tp[1 C

1+ -

+ C(W + W ];(1.61)

sf

Rsf

se)

Rse

- la prelucrarea
cu instalarea
pieselor
in dispozitive,
care gh.ideaza i sustin
bara de alezat,
inainte i dupa piesa
iar rigiditatea
dispozitivului
este mare, rezulta:
4}{3 _
Wse

3lx2
[rom/daN]

(1.62)

48 Er.

sau daca E =2,1'104,

daN/mm2(pentru otel.) 9i I == 0,05 d4

4xJ - 3lx2

H~c

cu instalarea

(1.58 )

Bp

2, se ia.:

cu

1
y=t p [1- -----]

In rela1;iile
(1.54) (1.55) s-au facut notatiile:
y - defomarea elastica
a sistemului tehnol~c,
nun: tp -adincimea de
~chiere
la re:Jlajul
ini1;ial, nun; F -fo$
de a:;;chiere, daN;
~ft
~m'
R~d- rigidita1;ile
paJ?l19ii fixe, pa~ii
mobile i?i a
ansamblulm aroorelui principal
al discului abraziv, daN/nun; x
-distanta
pa~a
fixa-punctul
de aplicare a fori;ei de eschiere I
mm; L -lungimea semifabricatului;cx11
~
- inclinarea
axei semifabricatului
i?i a aroorelui port-disc
de rectificat,
datorita
deforma1;iilor elastice
ale papui?ilor foo i mobiM, respectiv
ale paPUi?ii port-disc.

a. Pe Ina!?ini de gaurit
masa Ina!?inii.
Unghiul de inclinare
a

.)n

[mm]

cx, - cx2

1. 3 5 Deformatia elastidi
Cl sistonului
prelucrarea
gaurilor.

ap

Pe mas.ird. de alezat:
. - cind masa imprema cu semifabricatul
se deplaseaza longitudinal,
rigiditatea
semifabricatului
i scu1ei (bera de alezat) vardaza numai in sectduni.l.e transversale I producirrt deforma1;ii elastice
date de:

C X2 (L - X)2

-+
Rsd

difera
Wrd

(1.55)

C --

- rectificare
este:

x~
L2

1
R

+ -).

Y=F ax (-'R

Rr

3EIL

.,

tg(cx +{3)

'R

Cirri unghiurile

C(l - -)

ax

Wrd

tg y

(-+-)

ID""2(--)

cipale

ex+ f3

Abaterea diametrala

X2

sau:

Y =t

tgy=F

virfuri:

cu avans lOYXJitu:linaJ.:

(1 - -)

intre

la

[mm/daN]

5*104 d4

CUrl x

(1.63)

= 1/2
13

Wse =

192EI

13
2'105 d4
41

[mm/claN]

(1.64)

--.-.----.~
...

_._barei d8 alezat,inmm.
"
Pentru a r63'lementa u0.rimeaadmisibila a deforroatiilor eLast.Lee ~i a valorilor
coraspunzatoare rigidita?i
sistemu1ui
tehnolcgie al ma,?inilor-unelte, s-au elaborat norme in aceasta
directie, dintre care sedau, in tab. 1.27, eele referitoare la
strun.juri.

unde d este diametrul barei de alezare, in mm;

Prelucrarea prin a] ezare simulta:naa mai multor g3uri..
lpoteze:
- fortele r:adiale se determ:inape baza adincimii de re:Jlare inip-ale (t );
- se neglijeaz~ Rdeformat.i.ile elastice ale semifabricatului
~i ~itivului;
- bara de alezare se consddera grin::1aneteda incastrata la
ambelecapete.
In cazul prelucr~ii
a tisi 'gtiuri simultan ss obt;:i.n relatiils [1.62-1.~4]:
,
(b+c+d-x)(a+x)2,.
Y1li1 .. ).i'1

(3(M'X)1 -(a'"

'""',""""'".~-.""~~"~~-"

x}"

Tapelul 1.27 Valorilo rigiditlitii stat ice ~i ale deplasarii relativo

le ale c06pOODntelor sisteMului tohnologic

Oi"""'trul
116xiIAde

..

~(b+c~c.H{)
(a+x)];

--_._ ....

(1.62)
(c+d-x)2(a+x)2

6EI13

[3(a+b+x)I-3(~~b+x}(x+a)-(c+d-x)(a+x)i
(1.63)

(d-x)2(a+x)2
Y3F3

FJ

6EIIl

[3 (a+b+c+x) 1-3 (a+b+c+x) (a+x)-(d-x) (a+x)].

(1.64)

2(ymax -

(1.65)

YiJlin)

----1750
2000
2000
2000
2150
2350
2750
2850
3100
,3400,
3700

1'('I'~iI Ilpl iOAtll

,;'

Piipu~lI
mobiLli
1400
1400
1400
15S0
1750
1900
2150
2300
2400
2650
2700

daN

".c'", ',,',.

Oornul din
arborela principal

70
100
140
200
280 '
400
560
800
1120
1600'
2240

,.',.,

0,04
0,05
0,07
0,10
0,13
0,17
0,21
0,28
0,36
0,47
0,01,

. "..

..;-,",""".,,,.~...
,.;~.~

Dornul din
pinolil
0,05
0,07
0,10
0,13
0,16
0,21
0,27
0,35,
0,47
0,61
0,82

<

, Caracterul dinarnie al solieitarilor

sist~Jlr.llui tehno10gie
de~o
varia~ie a deformatii1or elastice ,~i a rigiditatii
eercetarile intreprinse in aoeasta direct;.ie 'au ajuns la ooncfuzda ea sub actiurieafortelor
d:i..riamice
de ~chiere, deformatiile
elaStice ale sistemu1ui' tehnologic au 0 cr~e
ce poate ajunqe pina la 60% comparativ cu aq.iuneastatica
cl fo~or.
'Parametrii tehnici 'ai, sistemului tehnologic in cazul soli-'
citarilor d.in.amieesedef:inesc aStfcl.:
'
''

/",

Valorile

extreme Y188X i Y~
in se obtin din relat.i.ile
I etn:i X = 1
i X ~.
In' relapile
de calcul
(1.53) (1.64) s-eu facut urmatoarele notatii: 0: - unqhiul de
inelinare a mesei Jna:ilinii; /3 - un:Jhiul de incl:i.nare'a arb:>relui
port sculai Y - un:Jhiul de incl:i.nare a axei gaurii, rad; Fax forta axiclMde gaurire, N, 1\., R~ - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: ~ - rigiditatea
sistemului
l:urghiu-arbore principal in di.:rectie radiala,N/mm;E, I -mcx:iulul
de elastieitate,N/mm2 i momentulde inertie a secP-unii transversale a l:::r..n:9hiului,
mm4; Frd - forta radiala neechilibrata,N;
f = 0,5 -raportul dintre fO$ axiala asupra ~ui
transversal '~i fO$
de avans;y 1F1- sageata de incovoiere a barei in
locul de arrp1asareacutituluit:
subactdunea fo~
Fr,ImIi
.
analog YlF2 i Y3F3ia,
d ;..distan~e
de :la cut:itele gaurilor 1
i 3 (extremele) la peretii interiori cei mai apropiat:i ai dispozitivului,nun; b, c - distan~e
dintre fo~e
F, !?i F21' respectiv dintre Fz !?i F31 nun;1 - l~imea barei dintre peretii
interiori ai dispozitivului; x - distanta de 'deplasare a CU\:i'tului in t.impul lucrulUi fa~ de pozi\:ia initiala; d -diametrul
(1.62) (1.64)

42

~.,,:",,'.. t ','

ndouisibililin

por tout itulu i fa~iI de :

".\'. ,...,'II,,....,..:~.~ '.,,,,,

1.3.6 Deformatia'ela.stica' d:incim:ica'a sist:amJlui tellnologie

'

Eroarea de fonna este data de relap.a:

A, f

100
125
1bO
200
250
320
:400
500
630
800
1000

111111

in mm

\uun) II'~ _.,., ., .,..,",".,. ,;..., ... "

P8PU~O
f ixll

6 Ell'

YZf2 =F2

__

-----_.Rigiditoteb
.,--'--------------Oaplll$orea maximA
strungului

adIIiaibi-

Rigiditatea dinamicl:
Rst
,Rd'~

"

I
I

..

" [N/nun] ; ,

J.i. $ 1. '

(1.66)

J.i.

Rigiditatea dinamica se rnai poate defini' ca ~aportul din- ,

tre 'amplitudinea 1..IDei
forte annonice F aplicata pr:in scula ~-,
chietoare piesei de preluerat!?i amplituinea deplasarii ela.stice maximeYmax ce apare la rezonanta in punctele de apli~e
a fortei de ~chiere ,ded:
' .
'
43

Rd =

Fa

entul fortei excitatoare: h -coeficientul

fort;ei de rezistenta
ce se opune fortei elastice; B - lcl\:imeapragului ce se prelucreaza prin <l9chiere transversalcl i Fd - for1;ade a!?chiere in
timpul vibratiei:

(1.67)
Ymax

Variat5;3 dinami~ a fort;ei de aschi.ere poate fi determinata folosind una din relatiile:
A

Fd =

-r, by'

(dupa Polacek)

Zo

Fd

= - ~ dt + Z

Zo

27r'
(kF-~)

D.

-]dD.

C
2A

sin q>+Cpos
op

(dupa Tobias)

D.

Z
-

CA sin

q>

(dupaChiriacescu)

(1.69)

u,70)

coeficientul cupMrii maxl.me;

b -lclp.mea efectivcl de <l9chiere; Y'>
proieq.ia modului nonnal de vibratie pe cea a cuplclrii maxime;
z -:-numarul,~ilor
~chietoare principale .ale sculei; Zo_
nUlIl8rul~ilor
aflate s:imultanin aschierer dt, ds , d!h variatia elementarcla adincimii de aschtere a avansului :?i a vitezei 'l.lnghiularea arborelui principal al masdni.L
-unelte; A amplitudinea maximiia ~cclrii
oscilatorii;
qrdefazajul dintre
miscarea ~i rnasaoscilatorie i ~; 1;; ku - constante;
C

=~

xF t

k;

Rsc+C

(dupaDanek-Polac8k)(1.73)

(1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul

de rezistentcl ce se opune fort;ei excitatoare;a -coefici-

Ab

coa o r coscp-2 s Ln e )

R~c

(~
R SC

tgP]

p=e=2:.

(1.75)

- rigiditatea
sistemului tehnologic;
tatea scu1ei pe direqiile
v1 ~i v2;
.:

Rsist

xF

C=CFxFt

CF to

rigidi-

(1.77)

So

rp - unqhi.ul, de defazaj intre

m - masa piesei;.k - constanta

forta':?i
elasticcl

J
~
I

Rscv1 ; Rscv2 -

YF
s

A - amplituiinec autovibratiei;.
xF
YF
FyO

(1. 76).

V2

In rela\:iile

44

D=

sin(a+l3-e) +Rsc s i.ne

sin (a+p -e) +l?sc s i,nc

t.p=arccos -C2..JC"'-4m(kCLmc2)
.2mC

fortei

lIFd

(Rsist'

(cos2(,)'t s In e+z

CA'

(1. 72)

- f'd
e

Yo R"'ist

J
Ya=r

(1. 7,1)

AFd
---;

urrle: cc.= arctg F IF z; cc.- unghiul dintre for1;ade incclrcare l?i

directia z a sistemului de referint;cl.; /3 - unghiul dint.re fort
de incarcare l?i directia de milsurare a deformatiei:
e=arctg[

(1. 71)

(dupa Sokolovschi)

~a- ~h

2 Rsist

Amplitu::lir).ea
deforma:~iilor elastice dinamice (Yo) sub acp.unea variap.ei componenteiFy se poate calcula cu relatiile:
Ya=

Rsi[J~'

o
+

YF
s

+ D cos E;

=.

u~r~F

(1.68)(1.70) s-au notat: r, este

XF-l

C b hO,7S

Dimensiunile medii ale a~chiei, pentru calculul amplitudinu deformap.ilor elastice dinamice, clUpa Danek-Polacek, sint
'repre.z;entate in fig. 1. 5.
-Eroarea de prelucrare cauzata de deformap.a elasti~,
considerind ~:i componenta<:tinamiccl
a for\:ei de aschtere (fig .1. 4 ) :
A

In relatiile

sin

= B

SO,75

Ah

to

+[ zokn - -(~-kt)

=-

rE

C' t

ds +

Zo
.
A Fd

(1.68)

Fd

45

(1.78)

(l. 79)

virful scu1ei t
a sistemului con-

Coefi.cientul dinamic

siderat;(II =(k/m)O,5 -pulsap.a forte,i perturl::atoare; c =). Z (11 m;

C - coeficient
de amortizare; z == 0,1 - factor. de amortizare.
Relatiile de calcul pentru rigiditatea
dinamio1Rd, coeficientul dinamic /J. i defo:rmatia elastio1 di.n.amio1(Y), determinate in cazul strunjirii
semifabricatelor excentrice, au fost
ootinute de K.V.Kolev.

. ( wt-$)
Sl.n

If",

s i.n o r

atuncf cind 'P

Fig.

1.5

Schema forllarii

f-

R;
1-'0==_:,..:

0,

(1-

2+

Rigidi:tatea dinam:i.al

Fy

Rd=R'sc.

4n2
.

(,)2

. Sl.n(w-r-1{r)

Wo

(1.80)

Sl.nw-r

daca

UI

>

C&l

se

Fy
(1.86)

R (1 st

C~
(11 >
(1,5 2) 610 sau (11 < (1.,5 2)
180 Pentru 61 >61 0 se ab?ne:

61

,n=O , tg

11' =

0,

-)
UI

iar daca

UI

(1.85)

Rst

Fy
UI

dinamidi

ob1;ine:

Y=

'P

.(1.84)

/J. Fst

Rd
2+

Wo

4
Wo

- Y(').

(1.83)

4n2(,)2

Defcnuap.a elastica

(1.-~)

2
Wo

4n

Wo

.fl:"'~)

e,chiei

2+

se obtine:

1-'0'"

c~ iunii

(2)
2

<

6)

Rst - m

rezulU:

(112

Rd == Rst (1 -

-)

Rat -

m ri

61 2

(1.81)

_ iar cin::i

(11 1<

61

rezulU:
I

Rd

== -

in cazul . 61

Rat(l

6101

Rd

Col 2

-)
61

(112 -

= O.

R at

(1.82) .

Fy

y=

6)2 .;

(1.87)
R
at

In'relatiile
(1.80) .(1.87) 's-au f~cut' ndtatii1e: Rs~' este
rigiditatea
statica a sistemului tehnol~ic; Rd ~ rigictitatea
dinaInicl a sistemului tehnolcgicir.lo =(k/m) ,5 -pulsatia proprie
a sistemuluii m -masa redusa a sistemu1ui cutit-suporti k - rigiditateastatica
a si.stemului i cu -pulsatia fortei perturbatcare; n -coeficient
de amortizare; " - unghiul de defazaj intre
foqa ~i defonnatiei Y - defo:rmatia elasticl dinami.ca,

46
47

I
1.4 El-;mr DE ~
Y.tICE AtE SIST.EHlllJI

.I

b. Transmisia ca] dllrii

chidelor ~i gazelor

rna.::uSE DE DEFClffi{ATIILE TERTEHNOIOOIC .

1.4.1 Nop-mU.
generale

Sursele principale de caJ.dura care produc deformatiile

cemuce ale sistemul.ui tehnologic se pot, grupa, dupa locul lor
de amplasare in: surse interioare ~i surse exterioare.
Sursele interioare
au cea mai :irrip::>rtanta
actdune asupra
starii tennice a sisternulUi tehnologic ~i .sint amplasate in
structura masdru.L, cuprinzirrl electromotoarele, arborii principali, angrenajele rulmentii, cuplajele, ~
conducator,sistemul hidraulic, sisternul de unqere, procesul de aschiere ~i lichidul de aschi.ere,
Sursele exterioare apar iIrlepe.rrlentde so'lut.La construc- ,
tiva a 1llWi>iriii.
~i de parametrii ei funct;.ionaliin mediul incon.jurator ~i pot; fi radiatiilesolare,
sursele de incaJ.zire a haLai., radiatoarele, corrluctele termice subterane, curentf de.aer
Sisternul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doua stari: stationar~ :o;inestationara sau tranzitorie.
starea termica stationara se realizeaza cin:l apcrtail,de
dUdura este egal. cu pierderile de caldura, temperatura fiind
constanta in t:ilnp.
starea termica nestationara are Loola , porrdzea ~inii
dupa 0 oprire irrlelun::jata. Transferul de caldUrase poate efectua prin una sau mai Imllte din cele trei formecunoscute: conducp.e, convectie, radiatie.

I'll

convectaa caldurii are lac prin curent.i, in cazul lichidelor ~i gazelor. Transmisia caldurii prin ccnvectde,se bazeaza
pe Leqea lui Newton:
</J

cm

unde: A [kcal/m.h.grd],este coeficientul de corrluctivitate termica ~i are valori in report; cu natura corpurilor . 9i varaaza
cu temperatura conformrelatiei:
). =

Ao(l +

(X

t),

(1.90)

Relatiile

care se situeaza dincolo de lumina ro~ie (infraJ.IIIl ~:i, 1 J.IIIl, au, indeosebi, efect termic de incalzire.
Radiapa termidi poate fi reflectata, poate patrurrle prin .
corp sau poate fi abscrbi.ta de corp. Puterea de reflexie R, de
patrundere D f?i cea al::sarbita A sint date de relatii.le:
.
energie radianta reflectata
energie radianta transmisa
'R=.
.
.
0=.

. energie radianta incidenta'

energie radianta incidenta' .
rosu) ,cu lungimi de urrla cuprinse intre 80b

i'
f;

energie radianta absorbita

i:

--.------

energie radianta incidenta

R

+A

= 1.

d.Calculul sch:Unl:::cl.ui
dedlldura prin radiatie in corelare
cu propagarea caldurii
prin ccnvectae se efectueaz~ aplicirrl
Leqea luiNewton, a' fluxului termic schimbat priri. radiatie intre doua suprafete de temperaturi T, ~i T2,coeficientul de r,a-
diatie fiirrl cxr:
</J

= cxr

100

(1.91)

A(T1 - T2},

T,
C( _)4

T2

( -)
100

4.

[w/m2K]

exr

(1.92)

T, - T2

un::le:C_este coeficientul
~i atel,. dup~ calitatea
4 Pico~, v 01. I

48

[J/r]

, A(tp - tf),

c. Transiilisia cindurii prin radiap.e

(1.89)

. unde: AD - coeficient de corrluctivitate tennicl la temperatura

OOC; ex coeficient caractetistic fiecarui corp ca mardme9i
semn. In constructda de. masdrii,
-unekte, diferentele minirnalede
temperatura at.in:J 60C,de unde rezulta vardatd.Lale coeficientului (X de cca. 6%, motii,
v pentru care acest coeficient se. consideraconstant.

unde: </J este fluxul termic (cantitatea de catdura transmisa in

unitatea de t:i1np); tftemperatura fluidului care scalda peretele de temperatur~ t ; (Xc - coeficientul de convectie termica,
w/m2K. SUprafetele rietede ale ~inilor-l,Inel.te nu au nici 0 influentaasupra coeficientului
(Xc.
.

a. ti:gea general11 a transferului dlldur;ii prdn cc:s:rluct:ie,

Leqea lui Fourier,. exprirna cantitatea. de caJ.duradQ care . se
transmite prin suprafata izoter-na dA in timpul dr, propcrt.i.onal,
cu gradientul de temperattlra dt/dn:
.
dt
dQ = - ). dA (-) dr
~J]
(1.88)

pcin canvecp.e pcin deplasarea li-

de radiatiecar~ pentru fanta cenus.ie

suprafete:i" variaza intre 1,75 - 5,6
49

2
W/m K. In domeniul ternperaturilor 20 l002e, exr = (1. . 2)Oe.
Suprafet-e1enepre1ucrate I oxidate sau vopsite, radiaz~ mai
multa energie. ternu.ea decit cele rectificate sau acoperite cu
un stre.t superficial protector. In cazul actiunii concomitente
a conv~iei
l1i radiatiei, ocnvectda fi:i.rrl fenomenuldominant,
coeficientul
de schilnb superficial ex = (Xc + (Xr' iar re1atia
fluxului tennic are forma:
l/>

= cxA(tp- tamb),

(1.93)

in care temperatura ~p e:::te ~atura

suprafetei emitatoare; -1.
tamb - temperatura me:liUlw.amcdant.,.
._,
Transmisia dUduriise
poate face prin contact intre cele .._.'
doua medii sau printr-un perete ~itor.)
a. Tr-ansmisiaciUdurii prin contact
In cazul ltlainii-unelte ~i a intregului sistem tehnologic, '.
lichidele de ~chiere, uleiul de un:J'eresau de actianare hidrau- ;
liea, gaze1e incalzite, pot transmite dUdu.ca lor prin contact
direct. caldura astfe1 tr~
unui perete este:

=" A

T(T1 -

Tz),

[J]

094) .

in care ex este cooficient de transfer

termic de suprafa~,
in w/mzK; Tl' Tz - temperatura fluidelor :;;i a peretilor metalici; T - timpu1; "=: 300 500 - cind. apa, este in repaos; " =
2000 4000 - cind apa curge turbulent;"
= 4,8 3,4 - de la
aer la . suprafat:a neteda,. cW viteza v de curg~e.ajl..lnJe la 5

m/so

f. Transmisia dUdurii printr-un perete despart:itor

~tor

Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete .desse face in trei etape:
,...de la me:iiul 1 cu ternperatura T1 la una din sup:r;afet.e1e
perete1ui cu temperatura TI, in t:i.mpulT ;
Q

== "1 A(T1 - T')T

- aceeasi, cantitatede
suprafat:a de i~ire
Q

Cl!

O/l)A(T'

(1.95)

caJ.dura transrnisa prin perete la

temperatura T":
- TU)T ;

(1.96)

- cantitatffi de cdldura ce trece de pe suprafata cu tenq;:eratura T" in mediul 2 cu ternperatura T2:

Q

~(T'I

- T2)T

50

(1.97)

,.

Din re1atiile

(1.9S) (1.97) rezulta:

. Q

kA(T1-

Tz)T

(1.98)

in care ljk=1/"1 + l/CXz +1/).

1.4.2 Deformatiile termice ale ~

-unel:te

Posibilitatile
de calcU1.ale starii termice ale ma:;;inii-une1te, datorita formei sale complexe, difei:itelor surse de caldura, modalitatilo:r; variate ale transferului de dlldura, sint
dificile, laborioase ~i cu rezultate insuficient de precise in
camparatie cu cele ex:perimentale.
Precizia de prelucrare pe Ina!?ini-unelte . este influentata cie starea tenni~ :;;i drept unnare de defomp.tia teJ:mi~ a acelor organe sau subansambluri care modifiea pozitia relativa
dintre semifabricat ~i scula aschietcare ~i care se mentioneaza
in continuare.
a.Arborele
principal. poate avea deformatii ttmaice in
plan lon;Jitudinal, vertical :;;i orizontal.
.
I

Daea arborele principal a fost fixat contra deplasarii axiale la lagc1rul din spate,atunci poate avea loc 0 deplasare axiala a universalului
~i a piesei al .carei capat este fixat. in
acesta, Deplasarea ax:i:a!aa universalului ya fi:
tL = ex L IlT
(nun]
(1.99)
in care: ex este ccieficientul de dilatare termi~ liniara a materialului arbOrelui princiPal: L -ll.ln:1imeaarborelui: AT - diferenta de temperatura intre arcore :;;i carcasa.
D?pl asarea orizanta.111:;ri vert:ical.a.

Dep1as~ile arborelui principal in planele orizontal

vertical se pot determina..folos:i.rrl relatiile:
Ila = ex L ~T

~i

. [nun] .
(1.100)

Ilv= exH IlT

[mm], .

un:ie: ex este coeficientul de dilatare

a materialului carcasei
(pentzu fonta ex. = 11.10~&K-1,cotele L ~i H sint in (fig. 1.6).
Eroarea d:imensionala a piesei prelucrate la strung determinata de deplasarile termice ale axei arborelui pr;incipal din
pozitia 0 in 01. (fig. 1.6) ,la ati.n:Jerea ~ui
termic stabil
se obtine astfel:
.
.
ta: = rl - r

(1'.101)

C;'\
...
4

r'=V (r+;;::) 7.+A~; Ar={(i~A~)2+A~-r

.ulei, incllzirea generall este uniforW1, piesele ce se afla pe

batiu au 0 cre9tere a temperaturli AT,ce se poate calcula cu
relap.a:
AT=
Q,

(1.102)

I..

...-+- <,

/'
I~/

/'.

!
..
t

'"

\
\

I
,0_/
I

in care Q este caldura absorbitl de piesa,in Jj a- coefieient

cedare termicl de la peret-ii piesei in aer,in w/m~; A1 - aria suprafet-~or perep.lor ~iesei prin care se I>roducetransmiterea clldurJ.~ in aer, in m
.

Fig; t.s SchelDa deplaslirii

arborelu; principal in plenele orizontel si yertlcal
datoritli yeria~iei temperaturii in pApu~a fix6

de

e. Defo:rpaPile termice ale semifabricatelor

/
V

cantitatea de caldura acumulatiide semifabricate depinde

de tipul prelucrarii.
Repartit-fa procentuall a clldurii rezul-
tate din piocesul de ~chiere, obtinutlpe baza experimentall,
este in general urmatoarea:.
- la strunjire 50 85% in ~,
10.:.40% in cup.t, 5
8% in semifabricat, 1 2%in mediul ambiant: la gaurire
28% in Ci!ii~,
14% in b..u:ghiu, 55% in semifabricat.
In cazul unui ciroptermie constant, variatia de temperatu,....
ra tJ.Ta semifabricatului .ce se prelucreaza se poate calcula cu
relap.a:

urrle: ta: este eroarea la razla piesei; .r, r I - distantele

.de la virful cup.tului la axa piesei ce se pr~lucreaza La : reglajul inip.al al sculei ~i dI.lpldeplaslirile Ao ~i Ay.

[QC]
,
(1.105)
em'
,
, in care: Q este caldura preluatiide
piesl, in J: e - clldura
specificl a metalulUi piesei prelucrate, ,in J/kgK; m -rnasa semifabricatului, in kg. caldura Q se poate calcula astfel:

b. Deformapile termi.ce ale. batiului

AT=

Deformai;iile termi.ce ale batiului au urmatoarele caracteristiei

in raport Cll cal.e ale ~FJWiliifixe:
- sint inai mici, diferen~e
de temperaturlintre diferitele parp. at:in;Jirrl valori de 8 10C
;
- sint neunifonne datoritti amplaslirii neratdonale a surselor :interioare de caldura,
Transmiterea ~durii
batiului la unele piese prin locurile de imbinare intr-un proces stabilizat se poate calcula, conform le:P-i Fourier:.
.
.
Q

= p./d)

(1.104)

aA1+-A

A (T, - T)T

[J]

(1.103)

in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmite clldura; A -suprafata imb:i..nlrrii
dintre batiu ~i piesa conjugatl, in mm2;T,-temperatura suprafetei exterioare de imbinare
.a peretelui prin care se transmite caldura) ex - ex>efieientul de
corrluct:Lbilitate termi.d1, care pentru fontti are valoarea de
40 kcal./m.h.grd; T - tirnpul, in ore.
"
Cirri batiul eontdne ca sursa prineipaM de clldura bai.a de
52

i
I.
t

I
, I

.,

(pi100)

Fz v~,

[J]

(1.106)

urrle: Fz este componentaprincipala a fortei de aschiere, ,in Nj

v - viteza de ~chiere,in m/mini p -procentul de calciura absorbitii de semifabricat din caldura de ~chiere.
,
Variap.a dimensi\lflli liniare a semifabricatului (lur:q;ime,
diametru, ina1time ete.) se poate determina prdn re~atia;

~ = ex L AT,
(1.107)
in care: ex este coefieientul de dilatare liniara a materialului '
semifabricatului,in mm/ mm,K,(pentru ot-el ex =(1,17. ~1,22) 10-5;
L- dimens.iuneala care se refer~ dilatarea,inrnm; AT...cresterea '
temperaturii semifabricatului, in raport custarea ini\:iala, in
QC.In procesul de prelucrare, sint trei faze ale deformap.ei
termice:
;
,
- la inceput are lac 0 ~zire
!?i 0, deforma\:ie termicl a
53

I
/
semifabricatului relativ midi;
- in perioada a doua, are loc 0 indilzire ~i' 0 crestere a
deformat.Lei,termice, pina la 0 anumita valoare ce se mentdne apoi constanta pe 0 amnnita 1un:Jimea semifabricatului;
, - in periqada a treia (finalii), are loc 0 nm-ire mtensii a
'ca1.durii ~i corespunzator , a defcrmataei, termice.
wind in considerare aceste perioade de reqim tennic se
, determina diametrele corespunzatoare fazelor respective:
do - diametrul Witial de re:Jlaj al sculei:
d1

= do (

1 - f3 ~T1

(1.108)

}O,5,

in care: d, este diametrul ob1;.mutin perioada a doua; f3 - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; ~T1 - variatia temperaturii intre sect.iuni.Ie corespunziitoare diametrelor do i d1

Energia termica cedata de cutit,

d. Deformapa te:rm:i.dia sculelor

d Wc= m c dT,

'

(1.110)

sau:
Qt

[kcaljm:in],

(F v)/E

"

(1.113 )

(1.114)

Alun:;Jireatermica a cutitului
tU..r la' 0 anumitadiferenta
de temperatura T, se obtfne cu ajutorw. rela1;.iei:
AI.

a.

Le T ,

(1.115)

iar pentzu alungirea maximaAI., corespunziitoare diferent:ei maximede temperaturii Te' relatia de calcul este, in mod analog:

[J/m:inJ

[J],

unifor-

Deforrna1;.iatermicli a sculelor ~chietoare este cauzata de

enerqi.a calordoa ce rezulta
din procesul delucru
in zona de
aschtere, Defonnatia tennica a sculelor are cea mai :importanta
influenta asupra preciziei de prelucrare.,
,
Energia calorica din zona de aschi.ere se poate calcula fara a se introduce erori mari, cu relatia:
'
Wc= F v

A2 F2 T dr

in care: 1" 12 sint

coeficienti
de transmisie
a dildurii,
J/m2Q.grdi F11 F2 -, suprafet:ele prin care se transmite caldura
de la sursiiditre
cutit ~i de la cutit catre mediul inconjuriitor; Te -diferenta dintre temperatura medie a 'sursei ~i cea me':'
die a cu1;.itului; T - diferen1;.a dintre temperatura medie a cu1;.itului ~i cea a mediului 'inconjurator;dTintervalul de t:iJrq:>,
in ore.
Energia' termica corespunziitoare varia1;.iei de temperatura
a cu1;.itului, dWe, este:

(1.109)

[1-v' (1-IL1l,T1) (1-[3& T2)]

Relatia (1.109) este valabilii in ipoteza cr~terii

me a temperaturii.

unde: m este masa in consol.a a cutitului,

in kg: c - caldura
specifica a materialului cutitului,in
Jfkg.grd; dT - intervalul
infinit mical varia1;.iei de temperaturii, in grd.

Eroarea diametralii pe teata Iunqirnea piesei', este

Ll d=do-d2=do

We

dW
~:

AI.

= a.

Le Te ,

(1.116)

in care: a. este coeficient de alungire tennidi Lini.ara a materialului cu1;.itului; Le -lUI"qirneain consofa a cu1;.itului, in nun.
Al~ea
termica a cutitului
la 0 anumita diferenta de
temperatura ALr, in f~e
de al~ea
ma.xi.ma
AL, se peace
determina cu rela1;.ia:
"
.
p
't

LlLT =A L (l-e-Te)

(1.117)

(1.111)

in care : Wc' Qt este energia

chiere; F - fO$
totala de
'chi.ere ; in m/mini E = 4195,5
kcal.
Energia termidi preluatii

caloraca ' degajatii in zona de asaschlera, in N; v - viteza de ~Jjkcal - echivalentul niecanic al

de cutit,

dWe,

se calculeazii:

iar pentru cormractda ~La cut;itului la \.ID. anumit moment;dat,

dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazii:
dL =d
T

d Wc= )'1 F1 Te d'r

54

(~]

-~

e T[,

(1.118)

(1.112)

55

,.:.:;~.<-

In relati,ile (1.117) ~i (1.118) s-au notat Te = (mc)/(AF)

:;;i r,' = (mc) / (i.' F') 1 9i l' fiin::l coeficienti de transmitere
a c.lldurii la. inC'Mzirea~i la raci.rea cutitului.
lllind Tc ,,-, 4, rezul M:
LiLT=LiL(l-e

+k; t+b3J

-.1.
4.)

(1.119)

Le

c - ~

'

(t s}O,75 vO,5

( ~C)

(ks t+bs)

2+

L
(AC)+

(1.123)

( ~C) +k6 t+b6

no,

(1.120)

[pm]

v+ (k4 t+b4)

L'
(AC)2+(k2t+b2)

Coeficient.ii k1, k.2' k3, k4, ks, k6, b" b2; b3, b4, hs, b6
se determ:ina experimental in functie, de parametrii v ~ Le/A, s,
t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de rlicire-ungere, etc. Relatia (1.123) este valabil~ cind timpul de
aschi.ere este constant, autorul experimentirrl la T = 3 min.
DLtpa determinarea coeficientilor s-au obtinut urmlitoarele
relat;.iipentru
deforrnatiile termice ale cutitului in condi't;.ii
concrete de lucru:
.
.
a. strunjire cucutit annat cu
fixate mecarrlca, mat.erial .de prelucrat OLC45,flf.r~Iichid de rlicire:

Pentru utilizarea
acested, relatii
este neoesar ~ fie cunoscuta alungirea ma.xi.Im
a, care a fost stabiliM in modexperimental, la un regim termic 'stationar:

ss. =

,
.
[(k1t+b1)

LiLc=(l-e-k/S)

1:

JiLT= (l-e-1':;)

in care: C este 0 canstanM care depirrle de parametrii regimului de ascrrlere C = 4,5 pentru v = 100 200 m/min, t < 1,5 mm,
s < '0,2 lTUll/rot
i Le - lungimea in consol.a a cutitului,
in lTUlli
~- rezistenta
la rupere a rnaterialului care se pralucreaza, .
'in daN/rnm2;
t - adincimea de a:;:chiere, in mm;s - avansu'l In
nun/rot; v - viteza de a:;;chiere, in m/mini F - sectiunea transversala a cutitului, in mm2.
Tinind seamade (1.120), relatia(1.118)
ia forma:

Li LT =C-ER
F

(ts)

0,75

0(1-e

VV

[J.Lm]

4)

(1.121)

I
In urma alter cerceMri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a
ajuns la concluzia ea la prelucrarea de degro~
si flnisare a
arborilor netezi ou fixarea intre virfuri, al~ea
termicli
maxi.rna
a cutitului ALe' poate fi calculab1 cu relatia:
ALe

= CC

(1.122)

Le ATmed

cercetiri recente (C. Buzatu) in legliturli cu influenta deformatiei ,termice a cutitului

de ~
asupra preciziei de
prelucrare au corrlus la detenninarea pe baza prelucrlirii datelor experimentale, la relatii de calcul mai corrq:>lexecare s~
poata fifolosite, in oorrlitii mai variate.
I

11r.'r~;(:I-o

--+

I
)

L',

,117)

cutit

Ac

+(O,G02

material de prelucrare OIC45,flira

~2'

L "

'.

L
(-E)
Ac

t-1,506)
.

[(-5,018t+7,52B)

-0,112 t+O,457)
'
"

L
-1066,83)

(......2)2+

+46,98

t+22,

. '.
'

V+(376,58

t-

(-E)2+(,-45,18t+128,Ol)

(1.124)

(1.125)

(-E)+

"

_ A

68

c. strunjire, cut-it annat P20, fixare mecaniclf.,materialde

prelucrat 0L60, f~li ~ichid de r~cire:
'

I,

.
LiLT=(l-e

-6,277)

-..!.
Tc)

.
(1_e~7.277S) [(-25,B17t+22;420)

L.
A

(--!:) -0,437

+ (-529,926

56

t+20,461)

(-E)-O,622t+0,791]
v+
Ac
L
.
(.--!:)2+85,906 t-49,699

17) (1_o-o.950fJ)

in care: ATmed este cresterea me:lie a temperaturii cup.tuluii

CC - coeficient de dilatare
Lirriara ; Lp -l~
in consol.a a
cutituluii tiLe - deforrnatia termicli max:iltaa cutitului.

b. strunjire,
lichid de raci.re ;

-.1.
m

(-E)"+(6,994t-5,729)
A,
'
. ,
','
+(1550,09
t-1767

[(-23,561

(1_e-8.958S).

t+428,

t+0,763]

015)

L
A,

(-E)

L
(AC)

+(7,663t

'

v+(1698,506t-1936,305)

, .

+73,268 t-44,

"7

029]

L
A

(-E)

(1.126 )

..
2
-j

d. strunjire,
lichid de racire:
t.LT=(1-e

-~
TC)(1_e-5,677S)

L
-1, 842) (~)

cup.t I\,2, material de prelucrare OL60, fcka

'

(-55,26

Cl

L 2
AC) +(O,763t

[(-6,138t+9,209)+(

.s.,.

L
- 0 , 137 t+ 0 , 560] v+ (460 , 364 t -1304 , 7 56) (~)
L
A

e. strunjire,

cup.t armat P20, material

..

-~
Tc)

.
(1_e-4,777S)

..~

de pre1ucrare

s
r.

L
-'-7,821)

'.
.
[(-32,165t+27,933)

(-660,238

v+(2116,162t:-2412,439)

t+533,

268) (~)
A
~2'

+91,28 t-54,
.

material

Tc)

-1,538)

(AC)-O,115t+o,468]

13
Cl

.~

..
c..

(
i

I'
[(-5,127

t+7,691)

( ;)

.
v+(384,4B6t-1089,705)

...~

:.I
+(O,615t-:
L

-8

Cl

.
t+130,782)

L(1.129)
( AC)+48,03

11

~u.

~
U'\

..
..

~
e
or

..

... 4ic..
~

t-23,204

I)

Pentru prelucrarea alter materiale, la care se ClmOSC rezisten~e

de ropere,se pot 'utiliza coeficienp. de corectde , in
raport cu o~ul
DU:45, la care coeficientul mediude ccrectd.e
se considera Cc =- 1 ~i 'care sint prezentate in tabele1e 1. 28
1.29. Pentru determ:i.narea.
.defonnap.i1or termice ale cutitului
cu placute din carl1Iri metalice lipite se folosesc coeficienp.
de corectde inraport cu eele fixate mecanic.~
coeficienp.
de corectde sint cupri.n.iin tab. 1.30.

-8
.

i
't

1.5 ~

'"'

0-

Cl

,~

+(-46,156

...,..

,~

o
,~

1.5.1 Eroarea de insta1are admisibj]ii

.

.3

.
Operap.a prin care piesa se aseaza ~i se fixeaza in pozi- .
p.ecorespmzi1toare prelucr<kii se ~te
instalare.
.

I
I'

r.:;Q
. ' ..,1

's

:3

c..'
0
o

-8:;
..

:J
Cl

.s
...

C>

0
t-

Gl

Cl

8.

.-...,

..

...

0,

....
....

...,

0'

..

:xl

~
ro,

:xl
0'

cr :

0
0,

.....

...

eo

""

0,

...
M

0'

.:

...
co

N
0

10,

'"

eo,

...

<0

...
...
0

.0

'"

....

-0

co

~,
o.

..

oo

...
...

co

U'\
N

;2,

..

0-

..

<0

o.

o-

0,

L-

Cl

..

o-

0:

C>

:;
~

..

....0

C-

L-

..

co

:J

.....

..

t-,

Cl<

'"

Cl

c..

t-.

0",
0

..."

'"r-.

~.

Cl

"',

-0.

M
<0,

~,

..-o-

r-

"' .
0

0:

t-

R:.

-.T
0".
0

eo
0
co,

a)

0:.

..

'"1::,

11'\

'""'.
0

Ii

..

'"

a)

.oJ"\

0t-.
0

on

-0

t-

/11

eo

"!~

DE :ms"l2U:ARE

a.

-8

t.> o

L-

'0

-e-

4i

.,

0
N

.,..
r-,

..

.0

o
:J

...
t-,

o-,

o-

...,
e-

M
M
0

.-

Cl

0-

....

-0

o'

~
0-

...

-0

:z:

...,~}
..

(AC)

..

~
... i3

';;;

e
e

E
c.:

.-

:8

de pre1ucrare 13CN30,
L

.~...,

..

:J

II

(1.128)

851]

-~,
(1_e-8,369S)

(-.)
A

.,

'"'
c,
:0::

-8

+(9,548t

f. strunjire,
cutit
fcka lichid de r~ire:

ALT=(1-e

(-.)-O,590t:-O,950]
A
.

. L
( ;)

.-

or

.~,
0..
,

U'\
N,

,~

0-

.0
or

..

...

N
N,
or

-.T
0,

.-..

-8

13CN30, fcka lichid de racire:

t.LT=(1-e

"l..,..

III

(1.127)

+57,304 t-:-27 ,777

.,..'

'N

t+101, 322) (-E)

.-

...

...

0
.,..
M

:8

.,..

..0

<0

III
....

t-

O'

o
0

~
r

<0,

r-

U'\

t-

0-,
'0

..

'"

> e
e

.8

....,

-,01 ~

....~

III

'"

to-

~
~

eo

0,
0

.5

59

e-

;""~"

~..-. '1'-..-.

..-

"

,..,

...
)(

..-

t,.-

...0..11
il~u
.,04

"15

....

..

-B~

:I C~
.....

E ...
Cl

if]
Cl

8:s.

.....3~
...

'ii -B

.~ :I
V""
.~
Cl

..... ~
.,

L.

S~;
..-Bc

.~ .

..

'"'u~

c
.~~
...
c

~~

8 ~.

..

-8 ~
.~ -B

..
..-..

..

"0

co

'"...
..

,..,

~I:: -e- 1

l--

::l

ea.

...

~
o

_
Ei -

'5

o
N

t
L-

e
..,

Cl

.,.,8.

....
'0

\.!!

I--

.s
....
c

..

I--

..."

I--

u
.~ u

rH
g; ,

..-

..

Jl
I-

-,ul--=

0-.

a-.
o

..

"'.
o

~u

.!

-8 .~u

..e

o
IfI

.-.

s...,

.~
I

::.a.
o
N
(to.

:~i
]-c.
"~:'

.-..

o.
o

t:
El.

..

3
Jl

11
I-

u
Cl

....
U

.!1

~
o

~
-'
~
.~
...

'8u

L-

'co

..-~

1~
.~"
.....
~
c

s.-

)(

0::
...

-,

<8.

co.

o
11\

~
-e
o

...

..-

> a
,

~.

-0
N

"io

~.

.!!'+-

...

0"'."

o-

1'-

aco...

(to.

-,

~.
o

11\

..0

,..,

:~i

111\
0'-."

.,

ce

co

,..,
0"-,

,..,
~
~

~
CX!,

'0;

..-

..0

53

Cl

o
o.

e-

~.

"'o

, 0

=,

=,
..
co

..

N
<0

.!

"'o

a.
.-

:I

a.

b,

.c
Cl

...c

.,
u

[(T Eia

0,5

Ed-

y)

'.

'

ko2 E02]O,5
(1.135 )

k 1..

daea ki = ko = 1:
E;a=[ {T - Eq - y)2 - EO2 ]O,S
Pentru determinarea val.oraca rnaxilnaa erorii de instalare
admisibile este necesar sa se cunoascar
T - toleranta' piesei din desenul, de executie;
Ed- eroarea dispozitivului care,fiind mica,se neg-lijeaz.!1:
Y - eroarea geometrid1 a ~inii-tmelte;
,
EO- eroarea de prelucrare ee se consddera intr-o prm aproximatf,e egala cu preciz'ia economicade pralucrarer se ia din
subcapitolul "Precizia economicade prelucrare"
Eroarea de instalare
r~a
Eir'. pent.;ru!1 fi acceptata in '
procesul de prelucrare, treb..ri.e sa be mal.nu.d1sau eel mult egala cu eroarea de instalare admisibila, deci:
.
E

ir

60

,d"

~
Ef)

(1.131.)
(, Eb +
+ Ed'
Ed este 0 eroare sistematid1.
CU suficienta
precizie, eroarea de instalare se poate determ:ina cu relatiile:
'
- pentru suprafete de revof~ie:
2
(1.132)
Ei =( Eb +
Ef
) ,5;
- pentru SUPrafete plane:
,
E; = Eb+ Et"
'
(1.133)
Eroarea totala de orelucrare
ETpoate avea expresia:
2
2 05
,
ET=(ko 2 EO
+k. 2" E.)'
+ "Ect,+Y,
(1.134)
unde: y - eroarea geam~trlca a ~mii-ui1elte;
ko, k\ - ~ficientii
de dispersie relatiw:
EO- eroarea de prelucrare din
care se exeepteaza eroarea de instalare.
.
Intre toleranta, prescrisa a piesei T lli eroarea tOtal.a de
prelucrare ETtrel::uie 54 exists relatia: T ~ ET
~ de unde, eroarea de instalare maxiItaadmisibila Eia va fi:

cirrl

H~I~
I ;e I IU
.,
~. :se
.
o

In
de
Eroarea de bazare (orientare) care se defin~te ca ' fiind
vardatda de pozitie a suprafetei prelucrate fa~ de baza de referinta, cauzata de baza tehnologid1
Eroarea de fi.xa.re se def~te
de asemeneaca fiirrl variatia de pozitie a suprafeted, prelucrate fa1;ade baza de referinta, .determina:ta de fortele de fixare .
Eroarea de instalare este data der
222
E= Eb+ Ef
sau
E = Eb + Ef
,(1.130)
cind dispozitivul
de l:azare la semifabricatului, prin inexactitatile
ee le poate avea, influenteaza precazda de instalare, atunci er~
de instalare se deterJn:im cu relatia:
E. =( E + E 2 + E 2 )0,.5 sau
'
1

~. .~
I!

'"

0<0

..

00.

...~

~..

O.

~.

N
'0

11\

1
~

"'.

L-

-8

"'.
o

..

...

co

...

0:.
o.

Cl

..

9'.
a

0'.

0.

a-

l!

:I

....-

...

:s.

11\

"'.
o

..."

0...

-0

..

"'.
o

..1:

0-

(to

co

e--

'"

co

L' I::

N~

..-

,.,..

~u

~a
......

"'-

(to
...-,

..0

,..,
..

.. 11'I

-8
00

U'\

e-

...

..-

~
~

...-,
..-

Cl.

.~

o.

0.3

..(j

o
co
o,~

on

...

td[ liNJ,l>j.1'01;./.A
.t
2:'~L. c:~~"~A:1
.'
pdt-'apare-,lll1\Qtoar.eJ.~
eroraz

:.
".
instalare

.
operataa

(1.136)

Ei8\

61
Jo

Tebetut 1.31

Nr.

cr t ,

llalaJ:ii de calcul pontru erorila

instalare

Scheme

Tabelul 1.31

achMO de

I Dimonsiu",
Veloer.e ebsolu~~ .eximi I
nee'
e ororll

ori.ntero

de

de bazara la difarite

do orlentro

1.

"~-t6
.

I7T171I

A C

(continuere)

p
,

r'
r

. 0

I b.
R

Ad
+ x

--~

AD
a

TfT1!T111

I 7.
2 sin--

2.

tldii\:

l.cl~

3.

4.

5.,

'"~e
I

_.

..\c.

.-

AK

!,.

A C

tgp

+K

~~

....:

-I

tgp

(---

sin 2

AD

"tJ

~'Jl-j

--(---

" 1)

sin-2
AD

' Y'

Ad

--(---

+ -

i :

sin2

LI
I

8.

I~

AD sin p
arc tg

I I

rzhZ

I
1

sin-

.2

......

AD cos
SI

2 sin 2

AD

I '~

AD cos P

r:~J

A d
+ --.+

'-'I

+ x)

211

1)

AC

"IV
y-do

A C

AD

2 sin -

Ad
-+x

.''1 .

2
pentru valor i in a'tt
cadren trigonometric se
aduce relatis le valos"
roe rospectiva
.

.i

62

63
....

,
-~
b

~
~
~

~.t..

~
~
~

I~~

~
~

i~
~

j
~
~

I
t

~...:.[

~
~
~

tl~
~

I~
f

~
~
~

1
~
L,
b

II

i1Y.

~
~
~
4

..

-----------------

Tabelul

- -----

1.31

- -- --.--

(cont inuere )

2
AD
+

e ~i

-Cl

Ad
n

AH

AD1

IlK

AD,

AN

AD1

AD,

Cl

..

Ad

2 L

Ah

--+

La~imea e a bol~ului rombie

sa detarmin4 cu rala~ia
A O2 J2min
a = -----=---'=.:.:.:.....4L + 4Ly - J1min

K = 2 tg eonieitatea

2
dornului

undo 4 Ly

18.
b

2
------

Dlametrul

19.

Ah

AK

Ah

Ad

j.

Eroaras

AN

Ad sin p
2 arc sin

4 C
maxim al g6urii de
eantrare, mm

de eentrare,

22.

Ad

... ,~

21.

dup6 dimensiu-

D,d ~i
n lIi h

AD

este toleran~s

dispozitivului
nea L

Ad

si e

D,d,ai

o
n ~i h

1
2 R

~
L4~ime8 e a bol~ului rombie se determine eu rel.
d

e =

li.K

23.

Jmin
+

AD2

ex

.,..,.I--f--J--.ICl

AD,

{eontlnuarel

20.

Cl

1.31

,I n

Ad
17.

Tabelul

AD
n

.E':

AKy

undo A K este toleran~a

dispozitYvului dup6 dimensiunea . K

'/

66

67

';\

A C

:J;

Tabelul 1.31 {continuarel

O,d,h

Jm1n +

24.

A B

T8belul '.31 (continuare)

A A

n ~i

Al, = T'+ 2r tg a

l,

29.

Pentru a~ezarea pG virf

mobil in papu~8 fixll,in
buc~K sou in dorn cu 0pritor fix

l...

11

Pentru a~OZ8rea pG virf

fix instolat in pllpu~a
mobi lK

11

Wt

25.
0_

AC

30.

.~'"

D,d,h'

Jmin + AB +

{ J

min

tg a '

h2

AhZ =-

+ 2 + T, +"T2 +
2

"

+ 2 A - 2 l

tg a

AA

3'.
n2

+T,+T2+

+ 2 A - 2 l

An

h,

~~-

2 '

~'

-Efhit1

Ah,=-'-+2

si n
m

26.

h,

h,

T
IAh,=Z'

T2
+ 2e + - +l tga
2

+ AB +AA / l1+l
T

h2

IAhZ=-

12
+ 20 + - ,+ltga

' 2

r-C

27.

~"l~

?~

Aa

Al

In tabelul 1.31 s-ou notat: Aa,Ab,Ac .ororHo dimansionale e',b,c; x-bitaia radiali;
jmin-jocul minim; e+excent e ic i t etee suprefe~i in raport eu axe giurlii T,- tolerant.a
la aiamatrul giurii; T2-tol ranta la diametrul dornului; A- jocul radiel mInim le montarea semifabricatului pe dorn; T'-tolrantel le lungima somifabricatului; __bazle
tehnologic8 la orientere ~i fixare; -- suprafete de prelucrat; --fortel de fixara;

1.5.2 Determi.narea erOrii ~e

28.

Eroarea realc'1de instalare

depiIrle de schemadispozitivului de asezare , pri.n::1ere9i fixare a piesei de prelucrat.
Eroarea de Instalare, ~Cum
s-a aratat , are doua corrrponente: eroarea de bazare 9i eroarea de fixare.
a. Eroarea de bazare
Eroarea de bazare se obPne prin analiza cl.irectc'1a schernei
de bazare. In ~ul
1.31 sint prezentate
cele mai frecvente

68

L
_'

.'

__

."

__

0,.,.,.'

__

__

.,,

__ .,_._

_,_,

deinStalare

.',._,

0 __

69

.0
___

n_.,,_n_,_u

_.'_'.

schemede instalare a send.tebr.icatefor, in vederea prelucrarff,

lor. Erorile de bazara mentionate corespurrl diferitelor baze
de referint<1 ce se pot adopta la piesa de prelucrat.

Tebelul '.32. Deterainarea defonaa~iilor elestoplastico de contect(locele) ~i

ale diapozitivului
Hr., Felul
I Schema do instalere
crt reazemului

b. Eroareq.de fixare
Erorile de fixare depirrl de metoda de instalare, mardmea
:,?ipozitia fortelor de fixare.
Metodade instalare detennin.a eroarea de fixare prin:
- defonnatiile semifabricatului, defonnatiile'dispozitivului :,?idefonnatiile de contact semifabricat - elementde
bazare al dispozitivului.
Erorile de fixare cauzate de deformatlile de .contact.
Relatiile de calcul pentru defonnatiile de contact s-au
olJt.inutpe cale experimentala, fiin:i de forma:

IR.le~ie do celcul

V.loeree parametrilor

a .
1. I Reazellcu
suprafa;l
sfericl

&

a 0,75
y=B ---

(J.IIlI)

for~a de fixare
(doHI
B -constanta eu valori:
-pentru Ole 45,B=5,2;
-pentru Fe cu duritatea
HB=180 2oo,B=5,8.
R -rele sferei (mm]

q -presiunea specifie2

y"==

C qn

[/1Il1]

(1.137)

2.

suprafe~1I
striaU

in care C este 0 constanta ce depinde de proprietatile stratului superficial I?i de rugozitatea suprafetelor in contact; q
- efortul specific de fixare, in N/m2;n -coeficient exponential sub.mitar. Eroarea de fixare se poate scrie:
E f = (Ymax

cos ()(

Ymin)

= C(<1max n -

~nin n)

(1.138)

()(, fiind unghiul format de directia efortului de fixare ::ji cea

a dimensiunii de olJt.inutdupa prelucrarea mecaruca.
Eroarea de fixare se poate exprima !iii in funq:ie de efortul mediu,de stringere <1med'

e =2n C qn
f

uncie:

K=

med

~ax/CI.nin

Kn-1

(k

+1)

In toate cazurile in care K = 1 sau

y=A qO,5

(JlIII)

0, mm
b

).

A
4,7

4,7
4,9
5,'
5,3

30
40

e.z

q -presiunea specifie2

3. I Reazem eu
suprafat-li
netedl'

(1.139)

y=B,CB2 + B R.)qO,5

4.

I Rezemare
pe virfurl
de centrare

Radial
y =B
r

ALt

de stringere (daH/cm I
PentruOlC 45,B,=0,03;
B2=20;8=1
R. -rugozitatea suprafe~ei [JlIII)
"

{JlIIIJ

()(= 90, Ef = O.
Relatiile de calcul pentru defonnatiile de fixare de contact pentru diferite schemede instalare sint prezentate in tabelul 1.32.
Erorile de fixare cauzate de defonnat:iile elastice ale semifabricatului.
"Fortele de fixare provoaca defonnatiile elastica ale semifabricatului ::ji dispozitivului
prin mar.imea::ji direq:ia lor de
aplicare. M.1rimea
f0rtei de fixare, uniformitatea distribuirii
acesteia pe suprafata de fixare,suprafata I?i direq:ia f0rtei de
stringere depind in mare masura de procedeele de pr.indere I?i
fixare a semifabricatelor.
Detentdnarea erorilor de fixare a semifabricatelor !?i dispozitivelor COmportatratari
analitice complexe,de aceea se
folosesc in sCOpulobtinerii acestor erori datele experimentale.
.

'2
20
25

-:
n

de stringere (daN/em )
Pentru Fe cu duritate
HB='80 2oo

I ReaZ9111cu

a 0,5 (In,)
1 r
~

~i a -fortele de
rstri~ere radiall ~i
axiall (deNI
Pentru OLC 45 ;i presiuni speeific2 pin!
la 800 (claN/cm I

[DUD)

Axiel
y11=B 2 a 110,5 ['~I
,.....

2
2,5
'4
5
7,5
10
12,5
15
20
30

71

I B,

11,S
8,b
58
3:S
2,9
2,'
1,7
',4
',0
0,7

B2
S,b
b,b
4'
2;9
2,2
1,b
1,3
','
0,8
0,5

Dimensiunea de reglaj se 'poate defini ca dimensiuneala

care se pozitioneaza scula, pentru ca dimensiuneapiesei prelucrate sa, fie cuprdnsa in cimpul de toleran~ al acesteia.
Dimensiuneade reglaj optim sedefine~teca dimensiuneade
pozitionare a sculei, care asigura n\.lIMrulmaxim al pieselor
prelucrate, ale caror dimensiuni sint cuprinse in lirnitele cimpului de toleranta.:rn cazul unui reglaj optdmse poate realiza,
uneori, ca dimensiunile pieselor s~ se mentW in cimpul de toleran~ pe tot timpul durabilitatii
sculei.
Pentru obtinerea dimensiunilorsuprafetelor prelucrate,in
limitele tolerantei T" trehri.e ea dimensiuneade reglaj initial
D s~ fie detenninata, in cazul prelucrmlor exterioare, in raport cu dimensiuneaDmin admisibilai iar 'la eele interioare, cu
dimensiunea maximaDIQ8X
adrnisibila.
calculul dirnensdimi.L
de reglaj initial se poate efectua cu
relatiile:
'
'
- pentru suprafetele exterioare:

Tebolul 1.32(continusro)

5.

Prisme cu
unahiul do

2
y: O,5(22+o,03 Re
2q
*
0
)
cos{J [/lIIl)
2
x: O,S/2+o,03 Ra
2q

90

q 'for~a specific2da
stringore [deN/cm );
{J 'unghiul dintre di'
roc~iftfor~oi ~i 8 di
mensiunii do ob~inut;
Ra 'rugozitatoa [pm);
D -diamotrul 'emifs'
br icatului [mm).

o
*cos{J [J,an]

In tabelele 1. 33 . 1. 36 sint prezentate erorile de fixare in cazul celor mai uzuale procedee de instalare.I.a prelucrarea suprafete10r de revolutie se va constdera 0 eroare de fixare in directie radial~, iar la prelucrarea suprafetelor frontale plane, dupa 0 direct;.ie axial~. Erorile de instalare a semifabricatelor in marrlrine, pe dornuri ~i in ~
sint trecute in tabelele 1. 37 ~i 1.38.

In cazul prelucr~ii f~~ dispozitiv special,reglarea sculei ~chietoare

la dimensiunese face prin treceri de proM,
pentru fiecare sen'dfabricat;precizia instal~ii
se asdqura prin
verificarea 1n:li.vidual~ a ~itiei
semifabricatuluipe masdnauneal.ta,
Verificarea pozitiei se face ~
rizurile de trasare,marcate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafata sernifabricatului. In acest caz, in Ice de eroarea de instalare,
apare eroarea de verificare, pe s~i
normale verificarea
efectuindu-se pe suprafata cilirrlricl ~i frontal~; datele sint
prezent:ate in tab. 1.39.
ERl1IREA DE REGrARE A fD][EI

.
Procesul prin care se ob1;inepozip.a' corectli a ~ui
sculei fa~ de piesa de prelucrat astfel ineit dimensduneapiesei sa se incadreze in lirnitele cimpului de tolei::'ante, este cu-.
noscut sub denumireade r~lare la dimensiunea sculei aschi.etoare. Re:Jlqrea initial~, uneori, nu asigur~ precizia,de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce inp.me repetarea acestei operatii., prin r~larea din nou a sculei WjChietoarela dimensiuneaini1;ial~ de ~laj .Deplasareamuchiei WjChietoaredin
Pozitia ini1;ial~ de reglaj este determinata de uzura acesteia.

rz

= Dmfn

Em

@/2 "" Dmin

In

(1.140)

30'

- pentru suprafetele interioare:

'I

c. Eroarea de ve:r:ifiCare

1.6

o,

D,

I
I

in care:
Ell) este cimpul de impr~ere
al erorii de masurarer
~ _ amplitudinea curl::ei de repartitie dimensionala a pi8elor
prelucrate; a ~abaterea medie patraticl a curbei de repartip.e.
Reglarea la dimensiunea sculei ~chietoare
se poate ef~a
prin urmatoarele metode: metoda~chiilor ,de proba, dupa
piese de proba , dupa etalon, reglare interschimbabila.
,

'

'

1.6.1 Reglarea prin a:pri.i de

!'
I

(1.141)

Dmax '- Em - (i)/2 = Dmax - .om - 30'

prooa

Metoda consta in determinarea dimensiunii de reglare a

sculei ~chietoare prin efectuarea pe 0 lungimearnicl a suprafetei ee se prefucreaza a unor ~chieri sub formade treceri
succesive, urmate de IMsuratori" pma cind dimensiuneap~esei
este cupr'insa in cimpul tolerantei prescrise sau reprezinta dimensiuneacalculata. a reglajului initial Dr'
Eroarea de reglare este da~ de relatia:
Er

Eo

(1.142)

Ed +m~

in care: .0 c este eroarea' de citire; E d - eroarea dirnE!nsiuniide

reg1arei' Em - eroarea de masurare;
,
','
,
'
Alegerea opsratd.i.Lcrde masuraresd determinarea erorii de
masurare se realizeaza folosind tabelele 1.40 ~i 1.41.
73 ,.

.__

Tabelul 1.33

Erori de fixarc 1n direct io rooiale Ef

lilli

Diametrul suprafc~ei str'inse 11n mm

Caract~ristica suprafe~ei de
bazare

6-10

10-18

18-30

30-50
Fixare

Turnata :
-in forma de nisip,formare meceninic~,model lleul ic
,in cochile
i

'cu modele fuzibile

270

320.

370

420

150

175

200

250

300

60

80

70

80"120

120-180

180-260

260-360

360-500

in universal cu trei bacuri

220

50

'sub presiune

50-80

..

100

500

000

700

.800

900

350

400

450

550

650

160

70

80

~p

700

800

140

120

25

30

35

40

50

60

220

270

320

J70

4Z..o

500'

220

270

320

J70

420

500

'prelucrat~ de degro~ere

50

60

70

80

100

120

140

160

1aO

200

'pralucrat& de f inisere

25

30

35

40

50

60

70

80

90

100

-r-ect ificatll

20

20

20

20

30

30

40

40

50

50

Hatri~ata la cald

lamlnet~ la cald

-.

Fixere tn buc~a elastica de stringere

40

50

60

70

80

'prelucrete de do9r'::>~ere

40

50

60

70

BO

-prelucreta de finisere.

20

25

30

35

40

180

220

260

320

380

440

SOO

580

600

760

Bera tress le rece

Turnata:
'in forma de nisip,formare meceni'
ce,model metelic

---------.---~------.----~~.-----.--------.------------

..:....'---------_._------

Tebelul 1.33(continuere)

120

140

170

200

240

280

320

380

440

500

'cu modele fuzibile

40

140

60

70

80

90

100

120

'sub presiune

20

25

30

35

40

45

50

60

180

220

260

320

380

440

SOO

-prelucrata de degro~are

40

50

60

70

80

90

100

120

140

160

'pro lucrad

20

25

30

35

40

45

50

60

70

80

'in cochile

laminate la cald

de fin isare

Cbscrva~ii.Le ~xccuterea mai multor feze de prelucrere pe aceee~i suprefe;a, cu 0 singure fixare e semifabricetului, valorile indicate
in tabel se vor lue numei pentru prime feza tehnologica. Pentru faze urmntoare Ef2=kEf1+ E d' unclek oste un coaficient de
mic~orere k=O,Oo, E 1'eroeree de fixers la prima feza, iar Ei d 'oroeree de indexere. Se vJn[ua E. d= 50 pm. Eroaree de indexere este 0 carec{eristica a me~inilor-uneLte prevazute cC mese SBU tamburc cere execute' 0 ~7~care de indexere pentru
prelucrareo piesei pe mei multa posturi de lucru. Oece pralucrarea se exucutc cu scula fixate erticulet, care se auto'
centreeZ8 pe suprefe~e de prelucret, nu so ie in considerere eroarea de indexers. La b~zeree pieselor intre'virfuri fixe nu
apere eroerea de fixere in dirac~ie radiela.
La bezeree pe dorn se va considera oroare de fixare in direc~ie radiale in func~ic de modul de fixere a dornului: in
universal, in dispozitiv de fixare, etc. Le prinderee dornului intra virfuri, crOD~ee de fixere in directie radiele esto
zero.

Tebelul 1.34.

Erori de fixere.tn
direc~ie exials If a '
.

Diemetrul suprafe~ei strins~ ,in I1m

r-Ce'~~toristtce suprefe~ai de
~

fOro

b~zare

0-10

1018

18-30

30,50

50-80

80-120

120180

180-200

200300

360500

Fixere in universal cu trei bacuri

Turnete :
'in forma de nisip,formere meceni'
nice',model aetel ic

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

-in cochila

00

70

80

90

100

110

120

130

140

150

Tabelul

100

110

120

90

100

1.34. (continuare)

-cu modele fuzibile

50

60

70

80

90

-sub pres iune

30

40

50

60

70

laminate

\a cald

70

80

90

-prelucrate

de degro~8re

50

60

70

80

90

100

110

-prelucrets

de finisare

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

10

10

10

10

15

15

25

25

30

30

-r-ectif icata

80

Fi~ere in buc~~ elastica

Bere trass la r~ce

-pre\ucrat~

de degro;are

40

50

so

70

80

40

50

so

70

80

F.ixare in mendrina
Turnat~ :
-in forma de nisip,formare
ca,model metalic

de ~tringere

(cu opritor)

cu acj.ionare pneumatics

mecani55

70

80

90

100

110

120

130

140

120

130

-in cochila

55

60

65

75

80

90

100

110

-cu modele fuzibile

45

50

55

65

75

80

85

90

-sub presiune

25

35

45

50

55

65

70

80

Hatrii-at~ la cald

55

60

7()'

80

90

100

110

leminat~

55

so

70

80

90

100

110

la cald

_------_ ..._---- --------

..

..

_---_ ..-._------------ - _- -..

..

......

_._--_ .._ ...

_._._---

..

120

130

- --_.-

Tabelul

1.34. (continuare)

-pr e tucr etji de degro;are

40

50

60

70

80

80

90

100

110 -

120

-prelucratll de finlsare

25

30

35

40

50

60

70

80

90

100

Observaj.ii

A~ezarea intre virfuri nu da erori de fixare,apare insa 0 eroare de bazere in direcj.ie exiale sub forma de deplasari,
depleseFi longitudinal"e ele piesei ~ La e;ezarea pe dorn eroerea de f.ixere in d irect i e exiele
se ve lUB in f unct ie
de modul de fixere B dornului: in universal, in d ispoz it iv de fix"ere etc.3. la fixarea in bucs a elastica a semifabricetelor individuale, eroerea de fixers in directia axiele este cu 10-20 pm maimare decit la fixaree barelor trese la race.

Tebelul

1.35

Eroarea de f ixere la e~Z8ree

Ceracteristica suprafe~ei
bazare

setlihbricetelor

Diametrul

de
6-10

10-18

18-30

suprefetei

strinse

50-80

80-120

30-50

Fixere In dispozitiv.de
Turnata :
-fn forma de nisip,formare
nice,model metalic

mecani ..

(1'''

pe cepuri de reezeI!.ale dispezit ivu\ui (f'

tn mm
180-260

120-180

260-360

360-500

stringere cu ;urub sau cu excentric

90

100

125

150

175

200

225

250

300

350

100

110

120

130

140

150

160

180

200

80

90

100

110

120

130

140

150

90

lOO

125

150

175

200

225

250.

300

\a cald

90

100

125

150

175

200

225

-prelucrsta

de degro;ere

80

90

100

110

120

130

140

150

160

170

-prelucrat~

de finisare

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

60

70

80

90

100

110

120

130

140

150

-;n cochila
-cu modele fuz ibile sau sub
presiune
.Hatritat~
L8minat~

-recti! iests

la cald

Tabelul 1.35. (continuare)

.-

.
Fixare in dispozitiv de strlngere cu ac~ionare pneumatIc
'"
Turnate:
-1n forlll8de nisip,forlllaremecanica,model metalic

70

90

-fn cochil~

-cu modele fuzibile

-sub pres iune

100

120

140

160

1SO

200

240

2SO

80

90

100

110

120

130

140

160

180

65

70

75

80

90

100

110

120

40

45

50

60

70

80

90

100

Hatri~ata la celd

70

-90

100

120

145

160

180

200

240

Laminate la cald

70

80

100

120

140

150

1S0

140

~preluerat8 de'degro~are

65

70

-proluerate de finisare

50

60

-rect ificat8

40

50

~-

75

SO-

90

100

110

120

130

70

80

90

90

100

"0

120

130

be

70

80

80

90

100

110

120

Observa~ii:1.Ca dimensiune transversela a semifabri.cetuluise ve lua dimensiunee maxima in see~iunea normala pe supr8fa~8 de prelucrare,considerind suprafe~e de prelucret paralela Cv supraf8~8 de bazare a semifabricatului.
2.Eroarea de fixare este data pe normals la suprafa~e de prelucrat.
3.A~ez8ree pe mesa magnetica nu de erori de fixare.
Tabelul 1.36- Er08roa dIifixaro la 8;1Ozareasemifabricatolor pe placuJ;olede reazee ele dispozitivului f,f!lm
Diametrul suprafe~ei strinse ,1n mm

Carecteristica suprafe~ei de
bazare
6-10

10-18

18-30

30-50

50-80

80-120

120-180

180-260

260-360 360-500

Fixare in dispcz it iv de stringere cu ;urub sau excentric

-.
Turnete :
-1n forma de nisip,forllleremeceninica,model metelic

90

100

110

120

135

150

175

240

200

280

-.----~-

Tabelul 1.36 (continuare)

e'

-~n each it

55

60

70

80

90

100

110

-120

130

140

-cu modele iuz~bile

40

50

60

70

80

90

100

110

-sub presiune

30

40

50

60

70

80

90

100

Hatri~at;; la cald

90

100

110

120

135

1SO

175

200

240

Leminat~ la cald

90

100

110

120

135

150

175

-prelucrata de degro~Bre

.-

40

50

60

70

80

90

100

110

120

130

'prelucrate de finisare

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

'rectificet~

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

Fixere tn d ispoz it iv de stringere cu Betionere pneumat-ic8'

Turnata:
-in forma de nisip,formare lIIecenic~,model metalic

80

-1n cochile

50

-cu modele fuzibile

-sub presiune

I-

90

100

110

120

140

160

190

220

55

60

65

70

80

90

100

110

120

35

40

50

55

60

70

SO

90

25

30

35

40,

50

60

70

80-

80

90

100

110

120

140

160

190

70

80

90

100

110

120

140

-prelucrata de degro~are

35

40

50

55

60

70

80

90

100

110

-preLucrata
" de finisare

25

30

35

40

50

60

70

80

90

100

15

20

25

30

40

50

60

70

80

90

,j

/1~tri>ata

cald

Laminat~ la cald
v

-rect ificata

-- :1.Ca dlmenslune transversala a semifebricatuLui se ve lus dimensiunea maxima in sec~iunea normala pe suprefa~8 de prelu()bserv8~11

l>~

Obeerv4ii.1.Folosir a mecenismclor de acponere pneumaticli ~i hidraulicli permite s6 se

mic~oreze eroarea de instalere cu 20 40 %.
2.Prelucrerea sem if ebr.icete lor- cu prinderea 'inmandrine cu bucse neclilite se
utilizeoz6 le loturi de piese de cel mult SO 120.buc3ii.

~ .,.
C

::l'.-W1_::l

~...,.

"...

00

CI>"'~

00

o
~

NLf'I

" "
~.,
.."., s
L.

L.

C ::l ::l

0'"

ID

::l

.,..u c
"'0

L.

-8.g-8

...

"'~

.,-8 s

"0

Tabelul 1.38. Erorile de in~taler.

bO 111111 in menghinoo

,.-Tipul mer.ghin"i

c .,
.~
a.
Cl>

.,

c~

-8

..::l

o
L.

CO

50 80

Pe plac4 de adaos

40 ., 100

FArliplacli de adaos

30 .

L.

.,

Cl

L.

"...

.D

...e

U'\ C>
M -0

00

"

L.

~N

00

...

00
~N

U'\

,..;~

-.;8~ g
I> ::l

excentric

....

Menghine cu

Lf'I

50

Observaiie: Dacliforia de fixere se menpne constentli , marimee erorii se lliic~oreaz4

cu 30 - 50 %.

e--

"'3

N -0

00

0....

C>

"0
C
'"

".

Pe pleca de adaos cu baterea semi~

fabricatului la fixere

.,

:0

L.

.,"

100 . 200

CO

"

Oeplesarea semifebricatului,pm

.~ezare

Pe placa do adaos in stare liberli

..."

'CO

"
L.

de

semifabricatelor cu dimensiuni pin~ la

Henghini cu $urub

.,

::l

Hetoda

Cl

<-

.D

'"

"0
III
.

..
.,
L.

.,~
III

::l
L.

Cl>
a.L.
::l a.
.,

~
Ill

"

..."
CO

" ...
~"L.
"
L.
L.a.X
CQ

a..

.,.
>co

::l"O

~
8.

:J''111 't-

"

.3

o 0
"
.,C

0.'-

.,

L.

&.

"0

er

"0

.,
11I

::l
C

., .. .,

~
~

a."
"
::l . C
'" '" en
e

"c

CG""O .L.

"0

. .,

C
'r"

"
L

.-'" ... .
L. "
" X
"0'C "
0"0

o_.,

'"
'"
E

a.

., .,'"
L.

., L. "
'- ., N

~~~

VLU<C.

"'''l

::l
::l
C

L.

-.;

CO
Cl>

:l

...

:g

.'"

L.

"c

/'-

L.

""

U
C

:;

.8

.....,

'"
o

::l

<0

..::l.,

Cl>

0.

::l

..."

"
a.
"

:l

.,.,

[n platou cu 4 bacuri, cu
spr i j in pe virful. pllpu$ii
mobile

.,"

..c

'''0
ON
,,~

8.

C
C>

,.,u

o
N

.....

Cl"

'HI'J

Cl E

eo

110

. C

""

a.

IO!J'I

f_

:J

...

co

C
N~-

<I

c .a.

g-8

:".,
o C
L.

"
..,
11)

4)

a. a.

...2c

8.

I
.. ... -is;1
"
L.

Cl

IIU
C

.-

L.

"0

::l

~"O

E
E
0
0

;::
:l
.D
::l
'-

~
"
E
~

"u

I {;
I

c " ::l ::l

L.

L.

"0

'CI

c c

" ,:.:a.

::l
C

L.

o
o

. ~

loI).

;;)~

:J

c..o
L

::l ::l

"'0

CU
CO'''''
;-C

.g

I~

1""0

I/').

Cl
co
::c

>
L

L.

t...:J

Tabelul 1.40.

::J

Erorile de reglare dup3 t8l!lbur

Eroarea de strunjire la diametru, pm

Erorile de reglare
a scule! ,JIID

Valoarea diviziunii tsmburului, mm

:l -8 .~.
111

U "" ~
~

La strunguri

0,01
0,05

0,1 0,5

::.:-o'UU x
CC;>
10 UJ ~
::t:2:-

fi
fir,

3,0

ELt,)

~'-:J'I
I

': g. ~~:
~ ~(-

co

L.

-8 ~a.~'" ,-;

Cl

.,
u e
-L. c
en

00

2,0-

0 ~

c'""

:J :J \1"\""0
c.......
L.."'oo

- c
o e

c~
L.
o ::l

"'C

0'''''

B5

:::J:J
o )m

ce
.....

V)._

!;;

1,0-',5

Ob~~rvatie : M~rimile erorilor'de verif!care date la num3r~tor se referala verifiea-.

rea cu ac de trasat pe suprafaia neprelucrata <valorile mar!) sau prelucreta grosier Cvalorilo mic!). La numitor sint date m3rimile de ver!ficare cu comparator pe suprafais prelucraU prin strunj ire de f inisare.
Valorile din tabe.lul '.39 inelud s i oroarea de fixare a semifabricatului.

0>

:t
o

'.<1

L."

:.....-~

...

j
CJ

Cl>

E
<0

V),

.,.-

Pe col~ar dup4 trasaj

...,

""

c
o
u

L.

~&.

a.

N"..u
'-

c c

::l

.,
.,.,
:JU'\

,<I
L.

L.

~'"

::l

:.

..

:J

Cl

Cl

mart

Pe suprafat;e do revoluiie
exterioari sau interioer~ ~! 0,02-0,04 0,03-0,Ob 0,05pe suprafat;afrontalli
O,Ob
Pe dismetru ~i pe fa~a
frontalli

In platou c~ 4 bacuri

...

.~
..."

mijlocii

Lingiiiplatou, pe inliliimea
semifabricatului ~i la blitaie
radialli

L.

."

.,"

::l.

<I

e
, E

El

L.

.D

Cl>
L.

....,

....

,.

...::l

:J

.D

'Cl"

.,.- a"
.Da.
U

- ~

.D"L,..IO

'"

L.

.:!,

"0

L.

....

L.

L.

::l

:J

Cl>

...o

"0

:J
U

Cl

Cl>

...
e

..

..

L.

"0

CO

Cl>

..

L.

..

La cele dou4 capete in plaIntre virfuri $i suporti

rcglabili in forma de cruce nele orizontal :;1 vertical. $i
0,5-1,0
la bataie

....
..."
gL.

Cl

.s".,

..
'"0

mici

Cl>

.g

Sem,ifabricate

Metoda de verificare

Modul de a~ezar~
u:>

..

""0'

e
L. L.
a.O

I'-

L. "
..
.D'"Cl>

L.

,..:

e-,

Eroarea de verificare,mm

:: o,..: ,..:

o-

.- -8
o
...,o

co 4)."

.,;

~
~

<00
C

.."' ..D.,

.-

CN

I'-

L.

"
.." .

"00

o-

~ 8'"5.
a.~
"

N "
.-u0..
::J

.. " " .."

o co .. .!:!
"
::l~ L.
"'

'"

.
Cl> .,

'"'O~

~c
c
,~

Tabelul 1.39. Erodrea do verificare a seMifabricatelor pe strung, cu verificarea

pe suprafat;a eil indriell;;ifrontalll

I>

L.

ma~ini de.frezat

Ph''',:,.

\ ,,1. 1

10 .'.;.'J
30 .... ,J

5 10
.15 : 30
30 .

70

--

81
--_ ...- ..._-_ _- ,---..

-_._--_._--_ ..__ .__ ._.

-----_

...

Tabelul

1.41

Erorilo

li_itl de mKsurero

~,

alo instrumentolor

do m~sur8t

Intorvelalo de dimensiuni , mm
1 , 10

OonumirOB instrumentului

50 . 80

360 .500

Erorile limit~ , ~m
La

m~$Ur8r8a diemetrelor exterioare:

micr~etru cla,a 1 de pr.cilia
mlcromotru Clue 2 de proclzlo
~ublor cu citiro po vernlor :
0,02 I\UII
0,05 IIUII
0,10
La mosurarea diemetrolor interioare :
micrometru de Interior clasa 1 de precizio
. ~ubler cu citlrea po vernier:
0,02 II!II
0,0511IIII
0,10 11III

12

14
45
90
160

40
80
150

--

----

25
35
70
110
230

18

35

60
130
230

90
150
300

1.6,.2. Reglarea dupa piese de prol:la

Metodade re::Jlare ~
piese de proba consta in deteimi.narea dimensiunii de re;rlaj . 0
dupa preducrarea' pieselor
de proba l?i cuprirrle in principal unnatoarele etape de lucru:
- se stabil~te
~
n al pieselor de proba, folosiIrl
relatia:
n>

- se prelucreaza piesele de proba, dupi1care,prin masuratord., se detenn:i.nZi

valoarea limit.A a dimensiunilor, amplitudinea cinpllui de impri1:itiere, valoarea mediei aritmetice a
cimpului de impri1:itiere ~i abaterea medie ~tratica
a dimensiunilor;
- se determ:i.na toleranta
de re;rlaj T cu una din
relatiile:
r
1

T T - 60'(1

(1.146)

in

Tr

+-_.,_.)

1
T - 60"(1 +-)

- Au -~

(1.147)

in
- se verifica
daca valoarea rnediel.aritmetice, rezultata
in urma prelucrarii pieselor de prol:a, se incadreaz~ in cimpul
de variatie a dimenSiunii de reglaj.
Justificarea
relatiilor
privirrl Or ~i Tr se arata in
fig. 1.7 ~i 1.8, urrle 30'/in reprezinta
j~tatea
arnplitui..nii
cimpului de impr~tiere d:imensionalaa pieselor de proM, abaterea medie ~tratica
a acestui cimp aproxi.min::iu-se
a fi a/in.
Dr

60'
(1.143)

(_,_)2,

T-6o'
0' este abaterea me:iie~tratica
a curbei de repartitie;
T - toleranta pieselor de prelucrat.
- se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de
uzura' sculei Au l?i de :iJnpreciziamasurarii dimensionale a pieselor de prelucrat
~,pentru
cazul cirrl di.mensiuneade reglaj :;;i toleranta de re;rlaj se catculeaza tinind seama ~i de
aceste erori;
- se determ:i.nadimensiuneade re;rlaj Or pentru piesele
de proM cu una din relatiile:
'
30'

D.m 10, + 30'+ - r.'

vn

3a'

< Dr . < 0max -30'--- t:

"

(1.144)

vn

iar cind se tine seamade erorile de uzura l?i de masurarae

3a'30'
O.
min

+3a+ -+Au
r
1n

+~~

O~'-O'
- 3a' ---'r
max
t:

'

vn

,82

Au - .1mas(1.145)

Fig.1.? Repartiiia mediilor

aritmetica ale grupelor

Fig.1.a. Reglarea duplipiesa do.'probli

Valorile abaterii medii patratdce se pot lua, la detenninarea d:i.mensiuniide reglaj la piesele de proba, din tab. 1.46,
iar uzura muChiei aschi.etoare a scul.ei. l?i valorile erorilor
limit.A de masurare clin tabelul 1.8, respectiv 1.41.
'Se constata ea prin aceasta metodadimensiuneade reglaj'
este cuprinsa ,intr-un cimp al tolerantei de reglaj Tr simetric
asezat, fa~ de mijlocuJ. tolerantei de prelucrars T.E\?ntruobti-,
nerea optirnului, climensitmeade reglaj .initial Dr trel::uie sa
fie determinata in raport cu d:i.mensitmea
minimaadmisiliila Dmin
la pretucrard. exte.rioare l?i in raport cu 0max' la cele interioa-'
re.
s-au conceput ~i variante ale acestei metodede reglaj. Se
mentdoneaza, dintre
acestea, metoda propusa de V.LGostev ~i
83
--------------------------------------------------------------------------------,----------~

verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj consta

in u.rm.a.toarele:
- se determiM media aritmetidi x a dimensiunilor celor
cinci piese de pr~
prelucrate;
, - se comparadimensduneade reglaj D cu valoarea mediei
Ltmeti ce;
' " r
an;
,
- se oonsddera m reglarea este oorecta dam:

A.A. Siroeghin:
-se pre'lucreaza cinci piese de proM cu un reqlaj constant
al sculei ~i se detet11\i.m.amplitu::lineaimpr~tierii dimensianale a acestora:

Dmex - DllIin;

, (1.148)

- se deterrnl.OOapoi in modaproxiJnativ abaterea

tratim a impr~tierii
instantanee, folosirrl relatia:

merliepa-

U)

0=

(1.152)

Dr 20

(1.149)

de unde rezulta: Tr = 40'

,
paca nu este satd.sf'acuta corrli't-ia (1.152), se
la 0 noua corectde de pozitie a sculei aschietoare,

unde: ~ este un coeficient care leagiamplitudinea impl;~erii de abaterea medi.epitratim ~i care depirrle de ntllll&uln al
pieselor de prooa, ~
cumse arati in tab. 1.42.

procedeaza

Tabelul 1.42 VaLorilo cooficientului ~ fw.cJ;.iede nualruL n aL pieseLor de probll

1.6.3.
n

dn

1,128

1,693

2,059

2,326

2,534

2,704

10

2,970

2,847

3,078

D.imensiuneade reglare se cal.cul.eeza'tinJ.rrl seamade:

al toleran't-ei la d.imensiuneasuprafe't-ei prelucrate; W8 - cimpul de irrq;>r~ere a dimensiunii in urma prelu-, '
cri:irii; cauzat de starea utilajului, .a dispozitivului ~i de
specificu1 operatiei; ,Ill;' - sumaerorilor de reglare; A - uzura
dimensionala a scu1ei in timpul prelucri:irii 'intregului
lot
de piese. Cimpul total de impr~iere dimensionalieste:

Dimensiuneade reglaj Dr se calculeaza astfel:

- la prelucrarea suprafe\:elor. c:p.irrlrice exterioare:
Dr

- la prelucrarea

Dmin + kcr

T -cimpul total

(1.150)

suprafetelor cilirrlrice

dimensiunii de reglaj,
consi.deriIxl ~i eroarea probabi 1is a
operap..e.i.de reglare.
'

Det:enni.narea

interioare:

~
fr

t~

;;
i.'

~.

~
(1.151)

Dr = Dmax - ka

uride: D'E.~'Dmin sint dimensiunile limita admise de cimpul de

toleran\A la operap.a respectiw; k -coeficient obtinut pe cale
statistidl,
pentru diferi tele prOCErlee
,~ prelucrare, ale carui,
valori sint prezentate in tab. 1.43.

= Wo

(1.153 )

+ e, + A.

Uzura rnax:i.ma a sculed.: ~chietoare

in timpul prelucri:irii
intregului lot de piese trel::uie cunoscuta atunci cirri trebuie
sa se determine existen't-a ~i nuxn&ul regli:irilor. suplimentare
~i anumecirri:
'
'
\

TebeLul 1.43

T <

Valorile coeficientului k

W8

unde:

c.lr

~8X

'

'

(1.154)

6l

Suprafele exterioare Suprafele interioare

Strunguri
Ma~ini de
Ma~ini de
Ma~jni de
Ma~ini de
Ma~ini de

'
reetifieet firA virfuri
eLe~at
bro~at
ree~ifieet interior
honuit

2,7
2,7

-----'-

= lea

(1.155)

in care coeficientUJ. k = 4 6,
iar abaterea medie patratica
poate lua urIllAtoarele valori:
'
0' = 0,02 0,03 mm
pentru opera't-iile de degro~are;
0' = 0,01 . 0,02, pentru opera't-iile de semifinisare;
,0'<
0,01 mmpentzu.operatdf.Le de, finisare.
,Uzura damensdonal.aa ,sculei A poate fi' calculata consdde--.

3,1

-1,8
3,6
3,6
3,3

~
I'

f
~
i,;
~
F

r~
F

Es

Coef.ieientul k
Felul ma~inii unelte

~,

~
~
~
~
~
~
f

~
~
i'

84

85

- se folosesc relatii1e:

rirrl ea:

(.le

ARi +

Ay,

Drp .= D.m in +--+..,Wr

(1.156)

(J.IIll]

CUa

in care ARi este vada1;.i.apozitiei muchiei aschietoare ea rezultat al uzurii;

Ay- variatia pozitiei muchiei a!?chietoare,
provoca:tiide deplasarea p~astica ce apare ca rezul tat al lnaririi foqei aschi.etoare din cauza uzurii j Ay = 0,2 ARj pentru degro~e 9i A = O,lARj pentru finisare.
In ~
utilizarii
unor scu1e prereqlate (in afara mCi9inii-\melte), eroarea de reglare a sculei se ia:

(.)r =,/;.2-+-1:..
V 1

2
y.

,6.-2

Dmax

--~

- CUr

pentru suprafete interiOare

(1.160)

sau:

CUr

orp =
orp
Tabelul 1.44

A. este toleranta de re;Jlare a sculei in afara ma:;;inii-uneltej

A~ - eroarea de ::i.nstalare a sculei pe ~i.na-Wleal~;
An -eroarea intrcx::l:usiila re;Jlare, la reg1area initialii a portsculei pe ~ina
\mea1ti.
Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri:
-la re;Jlarea:ini1;.i.alii, la re;Jlarea suplimentarii efectuatil manual, la reglarea suplimentarii efectuata automat.
In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale erorilor de reglare in cazurile ment.icnate,
In cazul regl~ilor de compensarece au Loc pe masinaunealti, acestea se fae folosirrlu-seetaloane,
opritori rigizi
sau opritori. cu cadranj miirimeaerorilor de instalare
a sculei
depirrle de metodade instalare,adica de bazarea 9i fixarea sculeLOrientativ erorile de instalare la fiecare schimbarea sculei A , sint date in tabelul 1.45.
Valorile erorii totale de prelucrare

(.)T=J~:2

orp =

0min

+ ~-.

pentnl suprafete exterioare

(1.161 )

= 0mox

CUT

perrtzu.suprafete interioare

-2

(1.162)

(1.157)

[J.IIll]

pentru suprafete exterioare

(1.159)

ErorHo

dB

rcglDro a sculoi. Dato oricntativo

Precizia regl~rii, mm

Hodul da reglare supliment8r~

F~r6 reglere suplimentera
Tolerante de reglare a sculei in afare ma~inii
unelte
Ai
.
Abeteree edmlsibili de la dirnensiunea nomineli
Eroarea do instalare e sculei pe H.U., ~
Eroaree la reglarea ini~ieli introdusi de
reglor, Ah
Eroarea totali probeblli de reglare
11

\.

= V A.1 2

2
Ay 2 + Ah

Reglarea manualisuplimentar6
Harimea regl~rii de compensare manual~ la
un impulsAp: maximi
.
minimi
Eroarea efectivi a reglar!i de compensare
manuala A
.
Eroares IntrgdJsll de reglor la reglarea pe
lIIa~inll
Ah

I-ridicatli

11- normali

0,010
0,005
0,010

.0,020
0,010
0,020

0,010

0,020

0,0173

0,0347

0,020
0,010

0,05
0,02

0,005,

0,010

0,010

0,020

0,0112

0,0225

0,010
0,004

0,025
0,010

0,002

0,005

0,005

0,010

0,0054

0,0112

+ -i.)/
Eroarea total~ probabili de reglare

(J.IIll]

la diferite operatii
1.46' :;;i 1.47.

03temi"<U:'ea

tehnologice

sint cuprinse

diJoons:hmii erorii de re;rlaj

eroar;ea de reglare
.

(1.158)

in

tabelele

cxmsiderindi

D:i.meilsiunea
de reglaj in acest, caz , pentru prelucrarea
piese10r de pro~ Drp' se determina in unnatoarele etape:

r = V

Ap 2

Ah

Reglarea sutomat~ suplimentarll pentru

compensarea uzurii sculei
Hirimea regl~rii automate suplimentare, la
maximl1
un impuls As:
mlnlmll
Eroarea efectivi a regll1rii de compensare
automate A
.
Eroarsa intr~si
de reglor la reglarea
initiaLa a sculei
An
Eroarea totali probabil~ de reglare
11

r =

2
Aa 2 + Ah

87

Observatii:1.ls
pralucrarea supra{etelor cu dimensiuni diametral8
de reglare S8 referA le razA.
2.Er-""r"a efectivl! 8 reglArii d compensar& nu trebuie
din m~rimee reglllri i de ccmpenaer e pe un impuls.
Tebelul

1.45

Eroaree

medie de instelare

s6

preciziei
1/2

depA~e8s~l\

cu~itului
Eroarel! , I'm

Motodtt de itJ~tol6re
"
Dupli etalon
Cu fixarea cutitului cu ~uruburi in port-cut it, dupa atingerea
etalonului
Cutitul,fixat
in port-cutit,adus
spre etalon prin avans transversal
Idem, folosind foite de hirtie
DupA un oprjtor rigid

Hetoda de fnstalere
DupA un opritor

valoarea

100
20
7
20
10

.. , 130
.. _ 30
.
10
..
50
130

Eroarea
cu cedren

Instelarea unei scule interschimbabile

cu schimbarea prin:
- cu placu~e fixate mecanic
- cu plllcute cu mai multe muchii
- cu cu,it r&glot in afara ma~inii, cu ajutorul unui comparator
sau minimatru

/1IfI

10 .

20

25
35 ..

50

20

50

i'
- pentru folosirea rel,atiilor (1.159 1.162) valoarea
cimpului de impr~tiere
se detenninli cu ajutorul relatiei
(1.155) i a in:licatiilor ce se dau in la;Jiiturii cu aceasta sau
se utilizeazii tabelele 1.46 :;;i 1.47;
...;valoarea erorii
de reglare ,se deterIn:i..rui
cu relatia
(1.157), folosindu-se datele din tab. 1.44;
, ) - pentru folosirea relatiei
(1.154) , valorile erord.Lor
totale de prelucrare se iau din tabelele 1.46 :;;i 1.47;
- se prelucreazii piesele de praM cu dimensil.mea
preliminara de reglaj, detenninatii
confonn in:licatiilor
aratate
mai inainte:
'
- se dete.nnirladimensiunile limitii la piesele prelucrate
:;;i,valoarea amplitu::1:i.nii
cimpului de impr~tiere;,
- se recalculeazii di.mensitmile de reglare cu relatiile
1.161, 1.162, in care se introduce valoarea cimpului de imprii:;;tiere.dimensdonalaa pieselor prelucrate;
- 'se determinadi.terenta dintre dimensitmea de reglaj
prel iminara 0rp :;;i cea obtinutii ~
pralucrarea pieselor de
praMO;
"
'
:,.S se efectueazii corectda in:licatii de rn&i.rnea datii de diferenta celor doua dimensiuni de reglaj mentionate mai inainte,
clupi1 semnul, de variatie a celor doua di.mensiUni
de reglaj ~
I

1.6.4 Reglarea dupi1etalan

I
r
,

I
"

,-,~,,~-,
I')
I

>

~-'-LI
1__

--mrL~-::~

LL

'

'

I__ ~I

~1

bJ

a)

sau ~an

Metodade ra;J::J..are
la dimensdimea sculelor cu ajutorul e88

taloanelor, :;;abloanelor:;;i calibrelor, are 0 largii aplicarein

productd.e
, foloslrrlu-se la fabricatia in serie, la prelucriiri pe
strun;Iuri revolver, st.run;uri automate ~i semiautomate cu mai
multe cut-ite.
REqlareala dimensiunecu ajutorul etaloanelor este 0 metcx:1lstatdca (masdna-uneal.taeste in stare de nerunctdonare) :;;i
consta in fixarea pozitiei ~ui
sculei la 0 distantii determinata de pozitia spatialii a suprafetelor etalonului, prin aducerea in contact a tiii:;;urilor sculei cu suprafata etalonului
sau . cu virful de palpare al comparatorului montat in alezajul
conic al pii~ii
mobile (fig .1. 9). Pozitia astfel determinatii a
suportului port.-scul.a este apoi fixatii cu ajutorul unor opritori sau limitatori de cursa, pe directie lorqittrlinalii i transversal.a limitatori,care servesc la identificarea pozitiei necesare initiale ~i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricatie.
In cazul cirri se folosesc calibre de grosime pentru 0 re-:glare cit mai preci.sa (fig. 1.10), diametrul etalonului pentru
Suprafete de revolutie exterioarii se miC?Oreazii
cu de doua ori
grosimeacalibrului.
Precizia ra;Jliirii ciupiietalon cr~
daca se folos~te
un etalon cu comparator (fig. 1.11), in care caz comparatorul
se ra;Jleaziila zero cu 0 riglii aplica'ti pe generatoarea suprafetei etalonului, dttpii care se aduce virful cutitulUi in contact cu h1tonul plat al comparatorului.
Iastabilirea
dime!nsiUnii de reglaj, ,'treb.ri.e sa se tW
seamaea in situat-la de prelucrare apar defoI11latiileelastice
ale sistemu!ui tehnolcgi.c, precum:;;i actiuriea jocurilor din cuplele cinematice ale ma.:;;inii-unelte.O:i.mensiunea
de ra;Jlaj este
influentatii ~i de rugozitatea de suprafatii , deoarece contactul
scula-etal.on se face pe fmrlul microneregularitiitilor. In urma
acestor precizarf, , dimensiuneaetalonului, care' devine dimensiunea de reglaj, se determi.ruiastfel ' :

,,

Fig. 1.9 Reglarea dup! etalon sou dupA comparator,

montara
a-reglarea dupA etalon; b-reglarea dupA comparator

in pllpu~a mobil4:

~
., ...Jlq,_.,

TBbctut 1.46

Eroaree totals de prelucrare ~

pentru difsrite JDetode de reglsre a aculei,
in funct.ie de lmprs~tierea dinenslonala s pieselor prelucrate po l118;Jini/e~,..e'e
c:brei
allplitudine se considera'60, inma
, ,
,

60

0,00075

0,0015

0,025

0,005

0,00450

0,0090

0,050

0,030
,

Gru~a
de pre-

0,010

0,015

0,020

0,025

0,030

0, CO

0, 90

0,120

0,150

0, 80

'

11

11

0,035

0,019

0,036

0,023 0,038 0,035 0,046 0,062 0,069

0,023

0,004

0,024

0,019 0,027 0,032 0,037

0,061 0,064 0,091

0,012

0,01

0,014

o ,OU,

0,000 0,061

11

11

11

11

11

11

11

cizie(v

tebel)

Y (f 8're
reglere 0,018
de compensere)

V (cu
reglere
de com- 0,012
pensere)
y (cu
reglere
de com- 0,007
pensera
automat)
Cerecterut
operat~ei dupe
ut ilej

0,019 0,03

0,32

0,0191

0,096 0,121 0,125 0,151

0,093 0,121 0,122

0,154 0,'80 0,183

,-

opera~ii de precizie
operetii de finisere

opere~ ii de semifinisare
operetii de degro~8re

Observe~ie: Velorile prevezute in tebel se refere le raze. Pentru dimensiunile 'diemetrale , velorile din tebel se dubleeza .

.-,,_
..------_

.._-------------#-- ---~--- ---...-----------

---.

labelul 1.47 Eroaree totela' de preluer-are w,;Jw.2+w/ pentru diferite mctode de regtere a sculei, in f unct ie Cc
repar-tiJ:iadimensiooalil 8 pieselor pretucrat~ pe Illa~
ini eroare a cllrei elOplitudine se cons idere 40, fn
0,

0,00075

Grupa
de pre
cizie(v
tabel)

0,0015

0,003

"40

0,0025

0,005

0,010

0,015

0,020

0,025

0,030

0,01

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,006
11

11

0,035

0,02

11

11

11

0,044 0,053 0,062

0,Ob9

0,082

0,042 0,04b

0,061

0,064 0,181

0,083

Y(ferX
regtsre 0,018 0,035
de cornpensare

0,018

V(cu
reglars
de corn- 0,012 0,023
pensere
manuatS')

0,013 0,023

0.,015 0,024 0,023, 0,03

V(eu
regtere
de com- O,OOb
pens are
eutomatlO

0,008 0,013

0,011 0,015 0,021 0,023 0,04

0,012

!lIIII

O,03b 0,026 0,04

11

0,04

11

11

0,087 0,101 0,106 0,122 0,125

Ceracterut
operatiei dup~
ut itsj

op.'!rat. i i

de precizia
,

operet ii de finisere

1I

operatii de semifinisare
opera~ii de degro~are

.Observ8~ie: Valorite prevazute in tabel se refers la raza. Pentru'dimensiunite diametrete , velorite din tebel se dubteeza.

In cazul suprafetelor de revolutie:

Tabelul 1.48 Valorile doformatiilor elastice la prelucrare bilateral~ a pieselor

Forts de s~chiere Fy

2Fy

in daN
Ael

Rigiditstea sistemului
deN/mm

100

50

25

200

400

400
200
100
50

800
400
200
100

500
1000
2000
4000

200
100
50
25

100
50
25
12,5

50
25
125
12,5

Jl1lI

cazul suprafetelor cilirrlrice exterioare:

T

Dr = Dmin

(1.165)

[mm]

Rst

,
Ael

a. in

=---

+ --

- (

Ael

Aj

(1.163)

AR);

b~ in cazul supratetalor

cilirrlrice

in care Fy este componentanormal.a a forte.:l de aschi.ere, in daN;

rigictitatea sistemului telmologic, in daN/mm.

Rst -

Se consddera

A.J

[mm]

= J, .

(1.166)

in care J este jocu1 diametral existent in lag~ele arbore1ui

principal al tnainii-unelte;~ = 0,04 mmla strunguri de precizie normala
9i Aj = 0,02 mm .ia strun:Juri de precizie ridica~.
se va Lua AI! = ~
in cazul suprafetelor de revolutie,
1..U1de
R.: este J..naltimeamicroneregulari~tilor
profilului. In
medie, valoarea totala a corectiilor, cind Re == 2,5 J..IITl este:

interioare:

Ael +

Aj +

AR

0,1

[mm]

(1.167)

n,

= Dmax

. + (.A~l + h:j' +

AR)

(1.164)

in care :Dmax' Dmin sint dirnensitmiIeIimi~ ale piesei de prelucrat; T = Dmax -Om; - to1eranta dimensdonal.a
a piesei de prelucrat;!J. l' AJ' AR-r"eprezin~ corectd.Lale dimensiunii etalonului, car~ tin seamade lMr'imea
deformatiilor elastice ale sistemului tehnolcgic, maramea
jocurilor. din Mgarele arboreIui principal 9i mardmeamicroner~ari~tilor
de suprafa~.

Valoarea totala a coreq:iilor determinata prin calcul nu

este suficient de precisa, de aceea in practi~, ctupaobtinerea
dimensiunii de reglaj, folosind etalonul, se prelucreaz~ citeva
piese de proM, care se masoar~, dupa care se definitiveaz~
pozitia scu1elor 9i d.imensitm.ea
etaionului.
Valorile privi:OO.
deformatiile elastice la pre1ucrarea bilaterala pentru unele valori ale rigidi~tii
9i fortei de a!?chiere sint cuprinse in tab. 1.48.
Eroarea de reglare dupa etalon se determma cu relatia:
I.:. =k'
r

~-~-------~
J I.:. 2+1.:. 2+1.:. a;;2
pe

undek este

un coeficient (k = 1,0 1,2)

abaterea legilor de repartitie

Fig. 1.10 Schema regl~ril dup~ etelon cu folosirea calibralor :

1-etalon'
2-calibr~ de grosime

sz

(1.168)

de

care

tine seama.de

ale erorilor componentefata

de

legea normal.a)
Ape -cimpul de impr~iere
a erorilor la prel.ucrarea etaloanelor
(~10
...
20 ~);
.
Adc -cimpul de impr~ere
a erorilor cauzate de deforma:t;.iilede
contact -carucioare portscula-limitatori de cursa (-15 30J..lITl) i
Aa~ - cimpulde impr~tiere a erorilor de asezare ctupaetalon a
sdulelor ~chietoare
(-20 50/illl).
.
.

B
1.7 calculul erarii

Eroarea A se determin.1in acea sectiune a piesei

.in
care eroarea esk maxima,Eroarea Ay este 0 eroare cu caracter
,intimpl~tor, iar Leqea de repartitie a acestor erori poate fi
considera'tll le;Jea normafa a lui Gauss.
Eroarea de instalare
A I are, in general, un caracter intimpl~tor i le;Jea ei de reparti tie urmeaaale;Jea normal~Gauss.
Eroarea de instalare este forma~ din sumavectorial~ a
trei componente:eroarea de bazare . Eb' eroarea de f:bcare Ef ~i
eroarea de pozitie a semifabricatului determi.natilde i.rnprecizia
dispozitivului.
'
Eroarea datoratil uzurii Au este cauzata in principal de
.uzura sculei alichietoare ~i are 0 variap.e consideraU liniar~
.in timpul prelucr~ii
intre doua rajlaje. Curba de repartip.e a
acestei eroricorespllIrle le:;rii de e:Jal~ probabilitate.
EroareadimensionaUi detemunata .de deformap.i1e tennice
.ale sistemul.ui tehnologic /It are, in tiIJrpu1.reqimului tannic
stap.onar, 0 valoare ccnstanta, de aceea se consddera ca fiinel'
.0 eroare sisternatica constanta,
Eroarea de reglare la climensiuneaAr in cazul unui nuni'tir
mare de re;Jl~i (la fabricap.a de serie mare), poate fi consideraca ea are un caracter inti.mpl~tor i repartitia ei ca
fiind conformlajii normale.
Sumaerorilor de fonna LAf. ale suprafetai, prelucrate este
cauzata de imprecizia geometrica a J'll.a!?inii-unelte,de abaterile
dimensionale ale semifabricatului.
Detennina.rea erorii
totale se poate efectua prin insumarea algebri~ a erorilor componente astfel:

Fig.1.ll Schema ragl6rii

dupa etalon cu
comparator
1-atalon'
2-riglll '

totale

Eroarea total~ de prelucrare necaruca prin aschiere este

constituitil dintr-o SIJIllii de mai.multe erori primare sau elementare erori ce pot fi
caracterul lor intimpl~toare sau
sistematice
Eroarea total~ sau cimpul de impr~ere
a di.rnensitmii
executate se poate ob\:ine prin doua metodeprincipale:
a.evaluarea Wirimii erorilor elementare ~i apoi insumarea
lor;
b.evaluarea dir~
a ~imii
erorii totale de prelucrare
mecerucape baza metodelor de analiz~ statistidi..
Prll'nametcda prezdnta avantajul simpli~p.i
dar nu PlIDS
in evidenta factorii i porrlerea lor in constituirea erorii totale.
A doua metoda PlIDS in evidenta influenta fiecArui factor
tehnologic in formarea erorii totale dar manifesti 0 importantil diferenta intre val.oarea erorii totale astfel obtinute ~i
cea rezultatil pe cale experdmentala,
Eroarea total~ de prelucrare mecanica prin aschiere pe
baza erorilor elementare se poate exprima sub formageneral~
prin urmatoarea relatie furlctional~:
I

Atot

Atot

= f(.

Ay'

Ai'

Au' At'

Au + .it +

(1.170)

Ar + LAf

In cazul ~ii
dimensiunilor.diametraie prin strunjire,
eroarea .ii se neglijeaz~, deoarece eroarea de bazare este nul~.
Prin surnareaal-gebridi. a erorilor
priinare se ob\:ine, in
general, 0 valoare prea mare pentru eroarea total~, deoarece
actdunea ccncomi.terrta a tuturor erorilor primare la valorile
lor maximeare 0 mica probabilitate. Din aceasta cauza.eroarea
totala
se dete:rminape baza legii r:atratice de comptmerea
erorilor du~ relatia:

(1.169)

Ar, LAf),

= Ay + .ij+

in care: Ay este eroarea datorata deformap.i1or elastice;

Ai - eroarea de instalare; Au - eroarea datorata scu1ei aschi.etoare; At -eroarea cauzata de deforma:tiile temice. ale
sistemului tehnol~ic;
Ar - eroarea de reg-lare la dimensiune;
'./If - sumaerorilor de fo~
ale suprafetei prelucrate .
Erorile primare ce determi.rlaeroarea tota1~ sint ir.dependente intre ele :,?idepin1 de conclitiile de efectuare a operatiei de prelucrare.
"
Eroarea
Ily este e;Jal~ cu diferenta valorilor l:imi~ (maxima ~i min.:i.re)ale deformatiilor elastice ale sistemului .tehnol.cqi.c, intr-o
sectdune considerata,
I

tor;

-J: 1-.-6.2Y

'" t V

+ A ',1. 2 + A'A
2

2 + A~~-2
4

+ A ',1.-2
5

X;

+:E A I
(1.171)

Erorile de forma Lllf se cons.idera erori sisternatice ~i

se sumeazaalgebric..
.
In relatia (1.171) s-au f~cut urmatoarale notatii: t este
un coefieient
care determi.na procentul de rise' al aparitiei

94

.,,

95

.i

unde s-au notat: (J - abaterea medie ~trati~;

m - media
aritmeti~ a variabilei aleatoare x.
Reprezentarea grafi~ a leqii de repartit-ie normal.aeste
o curba de formaunui clopot (fig. 1.12),care este simetri~
fata de m ~i are ea ordonata ma.x:i.JJa
expresia:

probabile a rebutului; A1 As -coeficienti care depind de formacurbelor de repartit-ie a erorilor priroare :'ii reprezinta patratul abaterilor medii p2itratice relative.
P~tr\J curba de repartit-ie normal.a,se ia l.= 1/9; pentru
curba.de egal~ probabilitate,l= 1/3. Tinind seamade aceste valori ale coeficientului
)., se obt-in:
1..1

= ,1..2 = 1..5 ""

1..3

1..4=

(1.172)

1/9

1/3.

tot

=-E..JL\ 2+.1. 2+3'.1.

3

2+3'L\

;; 0,4
(J

Parametrii princiPali
- .mediaaritmetim:
2+L\ 2 +:EA

t:

(1.177)

(1.173)

Eroarea total~ devine:

L\

;;.--. (J'~

ymax

Relatia de ca1cul a erorii totale ia :'ii unele fonne particulare, cumar ficazurile:
.
- la obpnerea dimensiunilor diametrale, Ai se neqlijea-

normale sint:

-dx

m~r:~X'f(X)

(1.174)

ai repartitiei

(1.178)

- abaterea medie'~trati~:

z~;

r:

(J =~

- la prelucrarea f~~ reql~i intermediare, Ar devine 0

eroare sistemati~ constantar .
,
- cind aceeasd, operatd.e tehnologi~ la piesele dintr-un
lot se face la mai multe masdni.,eroarea de forna Lilt devine
intimplatoare.

(x-m)

(1.179)

dx

'f(x)

-, modulK.~i medianaHo:
M

Mo

(1.180)

m.

1.8 1\NALIZA STATISTICA A ffiFCTZTET DE l?REUJCRARE

1.8.1 Repartipa.

teoret.ica

IlOl:'JJk'lla

(Gauss)

041

Cerce~ile
exper:imentaleau ar~tat ~ repartit-ia dimen-..
siunilor-efectlve ale pieselor prelucrate pe Inal'lini-unelte reglate la dimensdunecorespunde leqii derepartit-ie normal.a,Repartit-ia normal.aare loe atunci cin::ivariabila aleatoare cercetata este rezultatul aqiunii unui ~
marede factori independent-i,care influent-eaza variabila aleatoare. I.egearepartitiei
norrnale are urmatoarea expresie matematicl1:
.

y=f(x,m,(J)

1
(J.j2'1t

(x-m) 2

(1.175)

'e-~

ttx)

'v 1

03'V

1
02'V

or.!
' V

I .,
[.,..

r : .. ,-

to..

o . '"0

"" I

I
Cind m = 0, se obtine:

r::

t:..

b.

o
0
1,6827%t
9545%
9973%

b..
I

.. '".. ..
."'1

tJ

D.

D.

""'I

'"::J

bI

"
.:E:
~

to..

.... '"..

G..

.0

'X

~
""'

x2

y=f(x,m,

.(J).

;;

1
(J'.j2'1t

'e, - 2 '02
(1.176)

96

,I

Fig.

7 Ptcos.

1.12 Reprezentarea
~ie normal!.'

\'01. I

graficll

a legii

de reparti;ie

97

normalll ';i a f uncj ie i de r epar t t-

i
Suprafata cupransa intre curba norma.La
, axa absciselor 9i
perp::ndi.cularele ridicate in puncte.Le
x1' X2' 'X3, ,
reprezinta probabilitatea .de apari.t.Lea variabilei aleatoare in
limitele respective:
I

F 'x)

ofoWe -

=
0

~~o
0

vc..1t

(x-m~ 2
2'0

-,.

x-m

x,

(1.181)

..

sau z =--,

=--

er

Detenninarea integralei (1.185) este mult usurata , deoarece integrala Iaplace 1(Z) este tabelata, functie de vard.abi.La

z.
Intre functia de repartitie normala F(x) 9i functda
repartitie norrnalc1
normata 1(Z) exista urmc1toarearelatie:

-cix

Legea de repartitie normalase poate prezenta ~i sub forma

repartitiei
normale reduse sau normalenormate, printr-o schimbare de variabila:

"

!,I

F(x)

F(z)

oe-"2

==';2 on

y==f(z)

Valorile functiei de repartitie

norrnale normate 9i ale
f'lll1CtieiLaplace sint trecute in tabelele 1.50 9i 1.51.
1.8.2 Reparti.tli statistioe

(1.182)

F (z)

of"''' e -

_1.

==
~

Functia de repartitie

f (z)

(1.183 )

z2

20dz

_00

-f

-'"

(fig.

EXi

X=_l__

(1.187)

Xi este sumatuturor valorilor observate ~i n este

nUll'llUul
total al valorilor observate.
MErliana
H, cind ~irul statistic
este in ordine crescatoare sau descresciitoare se calculeazc1cu relatiile:

normal.anormata de forma:
1

=--

';2 n

fU-~e

Z2

e -2" -dz

relative

- poligonw. frecventel-or absolute sau relative (fig.

1.13.c, d);
- diagrarna frecven1;elorcumulate,sub forma de histograma
sau poligon al frecvente10r (fig.1.13.e, f).
Parametrii repartitiilor
experimentale sint:
- media artimeticl X, care se caleuleaza cu relatia:

-dz

(1.184)

=_1_._

of

z2

-'"

e -2"

odz_l_

z2
0

(Z e -2" -dz

(1.188)

(n+l)j2

+ x

x
nj2

(n+l)j2
(la l?ir par)

M=-------2

(1.189)

Jo
P.!CXiul ~

(z)

(la 9irul impar de valori)

M=x

se numest.e funqia Laplace.

Aceasta funqie este foarte utila' in cazurile cind ecuatia repartitiei
normale normatese Inteqreaza intre limitele W
~i z, cind se obtine:

ofz

sau

b) i

= ~

experi.mentale

- histograma frecvente10r absolute

1.13.a,

Valorile pentru f {Z}, cirrl Z ia valori intre O,l;;i 3,0,

sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitatea
intre anumite
valori. ale variabilei z, in cazul reparti tiei nonnale normat.e,se
determina analog cazului cirrl variabila este x (1.179) funct.i.a
de repartitie corespunzatoare avind forma:

..f2=1C

(1.186)

qJ(z).

er

Z2

=_1_

=--

Pe baza datelor experimentale, se pot intoc:miurrnatoarele

curbe de repartitie:

cirri m = O.

Variabila z se numestie variabila ncrmal.anormata,

Ecuatia repartitiei normate, cirri m = 0, ia forma:

F(z)

de

la reparti

tu

aproape normale se determ:i.naastfel:

(1.185)
110= x - 3(x - M).

98

(1.190)

99

t:e -:

Tebelul

1.49

Functia

de probabilitate

a reparti,iei

normale

normete

f(z~f-

e ;'"dZ
,f2'rI --

I
I

I
,
i

0,00

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
1,6
1,7
1,8
1,9
2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
3,0

0,3989
0,3970
0,3910
0,3814
0,3689
0,3521
0,3332
0,3123
0,2897
0,261>1
0,2420
0,2179
0,1942
0,1714
0,1497
0,1295
0,1109
0,0940
0,0790
0,0656
0,0540
0,0440
0,0355
0,0283
0,0221
0,0175
,0135
0,0104
0,0079
0,0060
0,0044

0,3989
0,3965
0,3902
0,3802
0,3668
0,3503
0,3312
0,3101
0,2874
0,21>37
0,2396
0,2155
0,1919
0,1681
0,1476
0,1276
0,1092
0,0925
0,0775
0,0644
0,0529
0,0431
0,0347
0,0277
0,0219
0,0171
0,0132
0,0101
0,0077
0,0058
0,0043

0,3989
0,3961
0,3894
0,3790
0,3653
0,3185
0,3292
0,3079
0,2850
0,2613
0,2371
0,2131
0,1895
0,1669
0,1456
0,1257
0,1074
0,0909
0,0761
0,0632
0,0519
0,0422
0,0339
0,0270
0,0213
0,0167
0,0129
0,0099
0,0075
0,0056
0,0042

0,3988
0,3956
0,3885
0,3778
0,31>37
0,3167
0,3271
0,3056
0,2827
0,2589
0,2347
0,2107
0,1872
0,1647
0,1435
0,1238
0,1057
0,0983
0,0748
0,0620
0,0508
0,0413
0,0332
0,0264
0,0208
0,0163
0,0126
0,0096
0,0073
0,0055
0,0040

0,3986
0,3951
0,3876
0,3765
0,3621
0,3448
0,3251
0,3031
0,2803
0,2%5
0,2323
0,2083
0,1849
0,1626
0,1415
0,1219
0,1010
0,0878
0,0731.
0,0608
0,0498
0,0404
0,0325
0,0258
0,0203
0,0158
0,0122
0,0093
0,0071
0,0053
0,0039

0,3984
0,3945
0,3867
0,3752
0,3605
0,3429
0,3230
0,3011
0,2780
0,2541
0,2299
0,2059
0,1826
0,1604
0,1394
0,1200
0,1023
0,0863
0,0721
0,0596
0,0488
0,0396
0,0317
0,0252
0,0198
0,0154
0,0119
0,0091
0,0069
0,0051
0,0038

0,3982
0,3939
0,3857
0,3739
0,3589
0,3110
0,3209
0,2989
0,2756
0,25160,2275
0,2036
0,1804
0,1582
0,1374
0,1182
0,1006
0,0848
0,0707
0,0584
0,0478
0,0384
0,0310
0,0246
0,0194
0,0151
0,0116
0,0088
0,0067
0,0050
0,0037

0,3980
0,3932
0,3847
0,3725
0,3572
0,3391
0,3187
0,2961>
0,2732
0,2492
0,2251
0,2012
0,1781
0,1561
0,1354
0,1163
0,0989
0,0833
0,0694
0,0573
0,0468
0,0379
0,0303
0,0241
0,0189
0,0147
0,0113
0,0086
0,0065
0,0048
0,0036

0,3977
0,3925
0,3836
0,3712
0,3555
0,3372
0,3166
0,2943
0,2709
0,2468
0,2227
C,1989
0,1758
0,1539
0;1334
0,1145
0,0973
0,0818
0,0681
0,0562
0,0459
0,0371
0,0297
0,0235
0,0184
0,0143
0,0110
0,0084
0,0063
0,0047
0,0035

Tebelul

o~l

i
I

I
I
I
I

1O
0,09

0,3973
0,3918
0,3825
0,3697
0,3538
0,3352
0,3144
0,2920
0,2685
0,2444
0,2203
0,1965
0,1736
0,1518
0,1315
0,1127
0,0957
0,0804
0,0669
0,0551
0,0449
0,0363
0,0290
0,0229
0,0180
0,0139
0,0107
0,0081
0,0061
0,0046
0,0034

II

-------:I

3,1
3,2
3,3
3,4
3,5
3,6
3,7
3,8
3,9

0,0033
0,0024
0,0017
0,0012
0,0009
0,0006
0,0004
0,0003
0,0002

0,0032
0,0023
0,0017
0,0012
0,0008
0,0006
0,0004
0,0003
0,0002

0,0031
0,0022
0,0016
0,0012
0,0008
0,0006
0,0004
0,0003
0,0002

0,0030
0,0022
0,0016
0,0011
0,0008
0,0005
0,0004
0,0003
0,0002

0,0029
0,0021
0,0015
0,0011
0,0008
0,0005
0,0004
0,0003
0,0002

0,0028
0,0020
0,0015
0,0010
0,0007
0,0005
0,0004
0,0002
0,0002

0,0027
0,0020
0,0014
0,0010
0,0007
0,0005
0,0003
0,0002
0,0002

0,0026
0,0019
0,0014
0,0010
0,0007
0,0005
0,0003
0,0002
0,0002

10

Ftz~

0,04

Fuocs:ie de reper

0,09

0,03

1.50

!I

0,02

0,08

0,01

0,06

10

0,00

0,05.

1.49 (continuare)

Tebelul

0,0025
0,0018
0,0013
0,0009
0,0007
0,0005
0,0003
0,0002
0,0001

Ii

0,0025
0,0818
0,0013
0,0009
0,0006
0,0004
0,0003
0,0002
O,OOOi

I
I

!I

!
i

I
I

it ie normol;;' noMllatB'

r" e ~''dz-.2.f(z)

.,rz--:Ti Jo

0,00

0,01

Oj02

0,03

0,04

0,05

0,010

0,07

0,08

0,09

0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,1
1,2
1,3

0,5000
0,5398
0,5793
0,6179
0,6554
0,6915
0,7257
0,7580
0,7881
0,8159
0,8413
0,8643
0,8849
0,9032

0,5040
0,5438
0,5832
0,6217
0,6591
0,6950
0,7291
0,7611
0,7910
0,8186
0,8438
0,86105
0,8869
0,9049

0,5080
0,5478
0,5871
0,6255
0,bb28
0,6985
0,7324
0,7642
0,7939
0,8212
0,8461
0,86810
0,8888
0,90610

0,5120
0,5517
0,5910
0,6293
0,bbb4
0,7019
0,7357
0,7673
0,7967
0,8238
0,8485
0,8708
0,8907
0,9082

0,5160
0,5557
0,5948
0,6331
0,6700
0,7054
0,7389
O,n04
0,7995
0,8264
0,8508
0,8729
0,8925
0,9099

0,5199
0,5596
0,5987
0,6368
0,6736
0,7088
0,7422
0,n34
0,8023
0,8289
0,8531
0,8749
0,8944
0,9115

0,5239
0,5636
0,6026
0,6406
0,6772
0,7123
0,7454
0,7764
0,8051
0,8315
0,8554
0,8770
0,89102
0,9131

0,5279
0,5675
0,6064
0,6443
0,6808
0,7157
0,7486
0,7794
0,8078
0,8340
0,85n
0,8790
0,8980
0,9147

0,5319
0,5714
0,6103
0,6480
0,6844
0,7190
0,7517
0,7823
0,81010
0,8365
0,8599
0,8810
0,8997
0,9162

0,5359
0,5753
0,6141
0,6517
0,6879
0,7224
0,7549
0,7852
0,8133
0,8389
0,8621
0,8830
0,9015
0,9177

i
I

I
I
I

Tebelul

1,4
1,5
1,b
1,7
1,8
1,9
2,0.
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6.
2,7.
2,8 .
2,9
3,0
3,1
3,3
3,4

Tebelul

f(z~J.'"
. .(2-1t
0

0,9192
0,9332
0,9452
0,9554
0,9641
0,9713
0,9n2
0,9821
0,9861
0,9893
0,9918
0,9938
0,9938
.0,9965
0,9974
0,9981
0,9987
0,9990
0,9995
9,9997

0,9207
0,9345
0,9463
0,9564
0,9649
0,9719
0,9n8
0,9826
0,9864
0,9896
0,9920
0,9940
0,9955
0,9960
0,9975
0,9982
0,9987
0;9991
0,9995
0,9997

0,9222
0,9357
0,9474
0,9573
0,9656
0,9726
0,9783
0,9830
0,9868
0,9898
0,9922
0,9941
0,9956
0,9967
0,9976
0,9982
0,9987
0,9991
0,9995
0,9997

0,9236
0,9370
0,9484
0,9582
0,9664
0,9732
0,9788
0,9834.
0,9871
0,9901
.0,9925
0,9943
0,9957
0,9968
0,99n
0,9983
0,9988
0,9991
0,9996
0,9997

0,9251
0,9382
0,9495
0,9591
0,9671
0,9738
'0,9793
0,9838
0,9875
0,9904
0,9927
0,9945
0,9959
0,9969
O,99n
0,9984
0,9988
0,9992
0,9996
0,9997

0,9265
0,9394
0,9505
0,9599
0,9678
0,9744
0,9798
0,9842
0,9878
0,9906
0,9929
0,9946
0,9960
0,9970
0,9978
0,9984
0,9988
0,9992
0,9996
0,9997

0,9279
0,9406
0,9515
0,9608
0,9686
0,9749
0,9803
0,9846
0,9881.
0,9909
0,9931
0,9948
0,9961
0,9971.
0,9979
0,9985
0,9989
0,9992
0,9996
0,9997

0,9292
0,9418
0,9525
0,9616
0,9693
0,9756
0,9808
0,9850
0,9884
0,9911
0,9932
0,9949
0,9962
0,9972
0,9979
0,9985
0,9989
0,9992
0,9996
0,9997

1.50 (continuare)

0,9306
0,953"5
0,9625
0,96C;~
0,9761
0,9812
0,9854
0,9sa;r
0,99;-3

0,99~
0,995'
0,996.3
0,9973
0,9980
0,9986
0,9990
0,9993
0,9996
0,99<;7

1.51 Velori ele func~iei de reparti~ie Leplace

e ~'-dZ
0

0,00

0,01

0,0
0,1
0,2
0,3
0,4

0,00000
0,03983
0,07926
0,11791
0,15542

0,00399
0,04380
0,08317
0,12172
0,15910

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

0,00798
0,04n6
0,08706
0,12552
0,16276

0,01197
0,05172
0,09095
0,12930
0,16640

0,01595
0,05567
0,09483
0,13307
0,17003

0,01994
0,05962
0,09871
0,13683
0,17364

0,02392
0,00356
0,10257
0,14058
0,1n24

0,02790
0,06749
0,10642
0,14431
0,18082

10
0,09

: 0,03183
, 0,0714.2
i 0,1102::'
.j
0, 14SC3
i 0,1843'=?
!

- ..

0,9319
0,9441
0,9545
0,9633
0,9706
0,9767
0,9817
0,9857
0,9890
0,9916
0,9936
0,9952
0,9964
0,9974
0,9981
0,9986
0,9990
0,9993
0,9997
0,9998

O/94'~

0,03586
0,07535
0,11409
0,15173
0,18793

--------------~ --------------------

.._-;
\

1.51 (cont inuere)

hbelul

l_-

'.

8
0,07

I
I

10

0,08

0,09

0,21904
0,25115
0,28230
0,31057
0,33646
0,35993

0,22240
0,25490
0,28524
0,31327
0,33891
0,36214

_0,38100
0,3997:!
0,4162~
0,43056
0,44295

0,38289
0,40147
0,41n4
0,43189
0,44408

0,00

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0

0,19146
0,22575
0,25804
0,28814
0,31594 .
0,34134

0,19497
0,22907
0,26115
0,29103
0,31859
0,34375

0,19847
0,23237
0,26424
0,29369
0,32121
0,34614

0,20194
0,23565
0,26730
0,29673
0,32381
0,34850

0,205400,23891
0,27035
0,29955
0,32639
0,35083

0,20884
0,24215
0,27337
0,30234
0,32894
0,35314

0,21226
0,24537
0,27637
0,3051'0,33147
0,35543

0,21560
. 0,24857
0,27935
0,30785
0,33398
0,35769

1,1
1,2
1,3
1,4
1,5

0,36433
0,38493
0,40320
0,41924
0,43319

0,3-,":'50
0,4U49O
0,42073
0,43448

0,3b864
O,388n
0,40658
0,42220
0,43574

0,37076
0,39065
0,40824
0,42364
0,43699

0,37286
0,39251
0,40988
0,42507
0,43822

0,37493
0,39435
0,41149
0,42647
0,43943

0,37698
0,39717
0,41309
0,42785
0,44062

0,37900
0,39796
0,41466
0,42922
0,44179

1,6
1,7
1,8
1,9
2,0

0,44520
0,45543
0,46407
0,47128
0,4n25

0,44630
0,45637
0,46405
0,47193
0,4m8

0,44738
0,45728
0,46562
0,47257
0,47831

0,44845
0,45813
0,46638
0,47320
0,47882

0,44950
0,45907
0,46712
0,47381
0,47932

0,45053
0,45994
0,46784
0,47441
0,47982

0,45154
0,46080
0,46856
0,47500
0,48030

0,45254
0,46104
0,46923
0,47558
O,480n

0,45352
0,46246
0,46995
0,47615
0,4812'

0,45449
0,46327
0,47062
0,47670
.0,48169

2,1
2,2
2,3
2,4
2,5

0,48214
0,48660
0,48928
0,49180
0,493i'9

0,48251
0,48645
0,48956
0,49202
0,49396

0,48300
0,48679
0,48983
0,49224
0,49413

0,49341
0,48713
0,49010
0,49245
0,49430

0,48382
0,48745
0,49036
0,49260
0,49446. .

0,48422
0,48n8
0,49061
0,49286
0,49461

0,48461
0,48809
0,49086
0,49305
0,494n

0,48500
0,48840
0,49111
0,49324
0,49492

0,48537
0,48870
0,491~
0,4934.3
0,49506

0,48574
0,48899
0,49158
0,49361
0,49520

2,6
2,7
2,8
2,9

0,49534
0,49653
0,49744
0,49813

0,49547
0,49604
0,49752
0,49819

0,49560
0,49674
0,49760
0.,49825

0,49573
0,49683
0,49767
0,49~31

0,49585
O,~9693
0,49n4
0,49836

0,49598
0,49702
0,49781
0,49841

0,4%09
0,49711
0,49788
0,49846

0,49621
0,49720
0,49795
0,49851

0,49632
0,4972$
0,498G~
0,4985'::.

0,49643
0,49736
0,49807
0,49861

O/32.,~96

,I

I
I
I

,-'

,,-_.:,

,!~r:-;;

'

-dz

=F(z)

-0

500

Asimilarea repartitiei statistice cu repartitia nonnal~ se

face pe baza urmatoarel.crcriterii:
-comparareaamplitudinilor masurate in abateri starrlard,
cunoscindu-secl in cazul repartitiei normale

(1.191)

'

(.J

= Gcy ;

(1.195)
(:

-x)

(Xi

-comparareaabaterilormedii
patratice
9tiirrl ea acestea se calculeaza cu reJ.apa:

'1

(1.192)

n-l

<..)

Dispersia
n

-comparareacoeficientilor
se definesc:

(Xi-X)2

de repartitie

relatiw

~8X

(1.194)

Xmin

I
f

f'I

Fig.1.13 Curbo ex.

peri.antale

b}

r-.....-rrr--

r-r-

f..-rl
e)

~l

ki care

~
~

(1.197)

'\G

in care
AG este abaterea me:iiepatraticl relatiw, pentru repartitia normal.a9i "'i -abaterea meiepatratire relatiw a repartitiei statistice ce se analizeaz~.
.
;

~~;(

)..i

k =-.
e=

~
~trf:i

(1.196)

(1.193)

n-l

Amplitirlinea

"i'

relative

A.=~
~

s2=

,.

Abaterea me:ti.epa:tratidi (abaterea standard) s se calculeaz~ cu relatia:

S=

....

'

~~

' J.,-r.

(z)

.. ,:.,

de

reparti~i.:
a-hhtograma
frecven~elor
absolute;
b-histogrlllla
frecv.n~.lor
relative;
c-poligonul
frecv.n~.lor
absolute;
d-poligenul
frecv.n~elor
relative;
e-histogrua
frecv.n~.lor
cumulate;
f-poligenul
fr.cven~.lor
cumulate

1.8.3 Controlul statistic

a1 preciziei de prelucrare

fff
!'f

If'~;/
~"

!~;.~:
~;

Determinareapreciziei de prelucrare pe cale statisti~

comportiurmatoarete faze:
.'
-analiza statisticl
a procesului 'de prelucrare ,care consta
din masurarea caracteristicii
de precizie la 0 mare cantitate
.de probe prelucrate, supuse controlului; 9i asimilarea repartiei empirice CU 0 funCtie teoreticl;
-intocmirea f~elor de control pentru verificarea stabiliMtu preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnolcqic.
Masurareacaracteristicii
de precizde se efectueaz~ cu
.aparate sau instrumente de masur~care trebuie ~ ail::a 0 sensibilitate de eel PUtiri 1/10 din valoarea tolerantei prescrisa
pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trehri.e,~
fie suficient de mare.
'
Asimilarea repartitiei empirice cu 0 repartip,e teoretica
(de obicei cu repartitia normal.a)se obtine prin ~toarele
0peratii:
, -verificarea caracterului intimpUitor.al variabilei;
-verificarea stabilitatii
procesului tehnologic din punct,
de vedere static 9i dinamic.
.
.
.
.
Verificarea caracterului intirnplator al irnpr~tierii
valorilor caracteristicii
de precizie se poate efectua prindo12
metode:

104
105

f~~
.:",

1~:;

~"

~:
~J1

~.

f~;j
~;

~.,r
~?,"J

~]
*.

~1
~'

~~
[~s~
ri"

~i'

cl:

~::

~:;
~~~I
l'?~.

~.~

~l<i~

;1{~

- metoda iteratiilor;
- metodadiferentelor succesive.
Verificarea prin metodaiteratiilor
se poate face pe baza
urmatoarelor criterii:
- nUll'liUul
total al iteratiilor;
- lurJimeainteratiilor.
'
Procedeul de lucru in cazul metodei iteratiilor
este prezentat in tabelul 1.52.
Verificarea pe baza metodei diferentelor succesive se face
atunci cind verifickile
pe baza itera1;i.ilor dau rezultate contradictorii.
P.cocedeulde lucru al verifickii
pe baza diferentelor succesive, care este mult mai laborios, se prezinta in
tabelul 1.53.

Tbetut 1.53 Hctoda difer"n~clor succus ive

--.,---

Volorilo caraoteristic;; dd preclzie in

ordinea ob~inerii lor
xI

Se duterm;nilmedia
ar itmelic.\x

~ xi

x=

_
2
i"'1 xi)

Se calculoazlidisperS2 =
siile

1
n - 1

Se verifioliconditia
de acceptare

n
l: (x
i=1

, 1

x)2;

q2

ra =1-z

52

n
2
l: (x'+1 - x.)
1=1 1
1

2n - 1

q2
r > ra i

q2
52

Tabelul 1.52 Hetoda iteretiilor

l:

l:

r,=

> 1 - za

V
V

n - 2
(n -

1)(n

1)

n - 2
(n- 1)(n + 1)

Obso,rvat.
ii: La caloulul dispersiilor S2 ~i q2 , valorilo caracteristicii de preeizie care au numarul do ordine i ;>i ;+1 se referll la s iru], numerelor
neordonate crescator. Numarul n se refera la totalitatea valorilor caracteristicii de prccizie,
iar z reprezinta valoarea variabilei normale normate care se determina cu gjutorul tabelelor 1.49 ;>i1.50, pantru 0 anumit~ valoare a nivelului de incredere ( 1 -a ).

Criteriul lungimii itera;.iHor

1. Se tree valorlle euraeteristiee in ordine 1.So tree vslorile earaeterlstleii de preereseatoare

eizie in ordine ereseatoare
2. Se determlna medlana H e valorilor
2.Se determin~ mediana H a valorilor
~irului
~irului
'3. Se notoaza cu "a" toate valorile mai mad 3:Se noteaza cu "a"toate valorile mal mari
~i cu lib"cole mai miei decit mediana
~i cu lib"cele mal mici decit mediana H in
,
~irul valorilor in ordlnea obtlnerii lor
4. So $tabile~te numarul total al itora~il- 4.Se stablle~te Iteraj:iacu lungimea maxilor R, adica numarul total al grupurllor
ma k, adica iteraj:iacu numarul maxim de
notate eu "a";;1 al grupurHor notate cu lib"valori de 'un anumit tip at itoraj:iilor
din ~irul valorilor in ordinea obi-ineri! lor ~irului de valori
5. Se calculeazli numarul minim admis de
5.Se calculeazli numlirulminim k admis al
itera;.ii Ra cu urmatoarea rela;.ie:
iteraj:iel,cu reloj:ia:
a
1
-- 0 4329n
=---(n+1-z
{ n-1 )
log--'--a
2
a
logO - a)
unde n este numarul de vatcr i ale ~Irului
k =
- '1
z este varlabila normala normata care
a
log 2
a se determin! pantru un interval de n osto numarul valorilor, iar a- riscul
inoredero din tabelul 1.51 cuno$ctnd odmis.
oil 1(;;:)=112 -0:

(x

---- -----

Se determinil

Criteriut numlirului total at iteraj:ii tor

(xi _x)2

Verificarea stabj 1; tiitii statice

stabilitatea statica a repartitiei
data de procesul de
pre1ucrare poate fi verificata prin caracterul, normal al repartitiei,
identic cu eel al repartitiei normale, Verificarea normalitatii se poate efectua cu ajutorul urmatoarelor metode:
- reteaua de probabilitatei
'
- histograma datelor;
- criteriul

l.

Se veriflca oondi~ia accept4rii

caracteruLu lint impliitoral impralltied I

<

So veriflea condltia aeoept4rii

I -

k < ka

Ra

.'

verificarea normalitiitii pr:in ~

de probahi 1i tate
Pe 0 retea de probabilitate care are scara absciselor lirdara, data de valorile caracteristicii
de precizie
(Xi)
::?i
scara ordonate1or logaritmica, data de frecventele cumulatei:r~
ale valorilor caracteristicii
de precdzf,e, se inscriu valorile
obtinute in urma determi.narilor xi ::?ifre Dam punctele de
coordonate (Xi' fre> ,inscrise pe retea formeaza, aproximativ, 0
linie dreapta, linie care se numestedreapta lui Henry atunci,
repartipa este normala,
I

verificarea normalitiip.i cu ajutorul ~

date10r
Pentru ca repartitia experdmencalasa poata fi' as:iJnila~
cu cea normata, histograma trebuie sa indepl:in2~'3caurmatoarele

Observe];le: Cela dou! outnere ale simbolurilor "a" ~i lib"trebuie s4 fie egale, in car-e
scop valorile ogale eu H se pot introduce in grupale "a" sau "b" , dupa
necesitate.

106

JI

107

-_~.

, !: ."\(, ~'-;~'..;;;"

!~!

~t
I~
,I,

corrl.itii :
- sa aib1 un s:in;]urmaxim;
- sa aib3 aceeasd,valoare pentru me:liaaritmetica/me:liana
~i moduli adi.ca x = Mo = M.

10

< k < 20,

(1.198)

Determ:inarea
:inte1:valului~i a nivelului de incredere
p:ntru' media aritmet.:i.ca~ media patrati.cl

Intervalul de inq:eclere pentru un anumit parametru al eolectivitatll

eSte intervalul l:ilnitat de. valori~e x1:;;i x2 in
care se poate afla ace! 'parametru cu probabilitatea (1 -'(X) ~i
se poate exprima astfel:
{X1 ::; X ::;

x2 }= 1 - a.

. a.
f:iin::iprobabilitatea
interval.

X.!:

i1

.:'.'.~
't;..

(x - x) 2
_~1,--_
.

~~

(1 201)

X1_.!:

It:

k,

urrle N este I1l.IIlIi1rul

total de valori ale :;;:i.nlluistatistic;
nj - manarul,de valori dintr-o clasa; k - ntlIlli1.rul
claselor.
Determinarea valorii X2 se face folosi.n::lmetodologiadin
tabelul 1.54 Valoarea Xcz. calcu1ata se comparacu valoarea
pentru un anumit nivel de incredere (1 - a.) :;;i un numarde grade de libertate f = (k - 3) extrasa din tabelul 1.55.

$~

~1,
ii;(~i

urrle S ~i Si sin':: limitele superioara ~i :i.nfeiioar~ ale inter~ X a/2 2. ~~. Xhr/2 2 smt coef'acaen.
. ...
r+'
.
valul ua;
~ ID f unc.
~e cle ru.velul de incredere ~i de mll1~ru1
gradelor.de l:iJ:::ertatef=n - 1,
valorile lor fiind cuprinse in tabelul 1.52.

nj > 5;

I (x,~- x) 2
2

ve.r:i.fic~
normalitap.i pe baza.cciteriului .,.z
Corrlitiile pentru aplicarea criteriului
sint:
N > 50;

~:

I:.J
?}:'

~,

~~

B{f.:

I
I

~i

verificarea stabilitatii
procesului tehnologic din p.mct
de vedere dinamic
stabilitatea
d:inamicaa procesului tehnologic se determina pr:in variatiile pe care le au urmatorii parametri statistici': media aritmetica, abaterea mediepatratica, mediana ~i
amp1itudinea, in timpul desf~arii
procesului tehnologic.
Verificarea stabilitatii
dinamice este precedata de verificarea caracterului intimplator al ~r~tierii
~i a1 normalitatii repartitieLProcesul de verificare a stabilitatil
dinamice a procesului tehnologic contdne urmatoarele faze:
- Se extrag la intimplare e:;;antioanecu un nt.lIlli1r
oarecare
de exemplare (de exemplu5) la care se mascara caracteristica
de calitate Xj;
.
- Se determina suma:
I

(1.199 )

(1.202)

Xi

ca parametrul x sa nu se afle in acel

.

~
1/~r:

tir'
~'I'.':;
c./

re

(;;~\
v0-,

.:--"

~
I;~::

~~

!~
~.'

I~
f:\;~

- Se calcu1eaza media:

f,

Hive! de incre:3ere
Probabilitatea
(1 - a. ) ca valoarea x s~ se afle in
tervalul de incredere se mlIne~tenivel de incredere.

. LXi
in-

(1.203) .

X.=_l__

1.

- Se calcu1eaza arnplitudineamedie: I.o)i = Xi

Xi lOin'ca
diferenta a valorilor extremeale caracteristicil
de calitate.
- Se repeta operatiile pentru,alte ~antioane extrase,
mirrimum
20.
.
Se calculeaza mediamediilor (mediagenerala):
!!laX

IntervaJ.ul de incrOOere al mErlieiaribnetice

Media aritmetica a intregii colectivitati
P, pentru un
nivel de incredere (1 - a.) :;;i in raport cu nUIll<kulgradelor de
libertate f = n - 1 are unnatorul :interval:
I

X Ca

k,

.;n'

ValorUe pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in fuOctie

de nivelul de incredere (1 - a.) ~i de numarul,gradelor de libertate f = n - 1, in care n este nuinaruJ.datelor.
.Intervalul de incrErlerea1 al:a.terii me:iii patratice
Abaterea mediei patratice a intregii colectivitati,
pentru
aoel.asd,nivel de increc1ere(1 - a.) ~i cu acel~i numarde grade de libertate f = n - 1,se calculeaza cu urmi1toarelerelatli:

(1.204)

este nll1lli1rul
de esantdcene extrase.
- Se calculeaza amplitudinea medie
~anti~lor:

.ih
~
"

I;'
h{,-"..

t:;,.
~:,

un.:1e k

1.0)

pentru

totalitatea

..I~.,
\

\:f

t,~

~
.l.J

.,"!.'..:;
~','.;

f"

LXi
X=_l__

(1.200)

li.(.
fj::

<..>'

1..

(1.205)

<">=T

~\

~,i.;.

~.

,nq

[>;.

109

fp,
ti'

I'f!
__

'

_._

__

scrierea
metodelor de prelucrare mecarucaprin care se poate
obtine precizia
furlct:ioanali1a produsului. ca urmare a posibiliti1t:ii de ob\:inere a preciziei functionale prin mai multe metode de prelucrare, a aparut, notdunea de precizie economica,
Precizia
econornicc1
de prelucrare se referc1 la adoptarea
acelor metode de prelucrare care, in COl1Oit:ii
nonnale de productie, pot asigura precizia fW1C\:ioanalcl.cunoasterea preciziilor
economice ale metodelor de prelucrare constituie 0
importanti1 corrli.t:ie la intoanirea unui jtrl.i.cios proces tehnologic =?idin punct de vedere economic.
In acest scop, se dau, in cele ce urmeaza, tabele ce contdn
date orientative asupra preciziei economicepentru diferite metode de prelucrare, in cazul prelucri1rii unor supratete ca se
intilnesc in modfrecvent in procesul de fabricat:ie din ramura
ccnstauctded, de masdni, (tab.L, 59.. tab!. 71) .

_ Se calculeaz~limitele
de control ale parametrilor statistici
adoptati. Se iau, de exernplu, media .aritmetire ~i amplitu:ti.nea, carora li se determina limitele de control pe baza
amplitudinii (tal:elul 1.57), cu relap.ilr-:
.
- pentru media aritmeti~~
-limita. superioarc1 Los = x, + A' 61 ;
- limita :inferioar~
L01. = X0 - A' 61

-- pentru amphtu:line:
_
- limita
superioarc1
L'
=C' (,) i
..
..
cs
- IlJTU.tainfer;Loarc1L' 01 =0'61

Relatiile de calcul pentru limitele de control ale mediei

aritmetice ~i ale amplituiinii.,precum ~i valorile coeficient:ilor din relap.ile de calcul, sint prezentate in tabelele 1.57 ~i
1.58

Intr-un forrnular diagrana (fig.!.14),se traseazc1 in partea superioarc1 11:s ~i 11:i la 0 scara pe ordonatc1~i . se inscriu
sub forna de puncte valorile calculate ale mediilor aritmetice
ale ~antioanelor,
in ordinea cronologire a extragerii lor.
In spa-p,ul :inferior al diagramei, se trasea.zi1, in modanalog L'cs ~i L'cj' Se inscriu sub forna de puncte valorile medii ale amphtudinii
~tioanelor,
in ordinea cronologire a
extragerii lor. Punctele inscrise pe diagrami1se lIDeSC
printr-o
lWe continuc1.
.
Se interpreteazc1 f~
de control. Pot rezulta urJllc1toarele
cazuri:
- punctele corespunzc1toareme::liei~i amplitu:linii se incadreaza in limitele lor d~ control, procesul tehnologic este
stabil ca re;Jlaj =?ica precizie;
...
- pw1Ctele corespunzc1toarecelor doiparametri statistici
nu se incadreaz~ in limitele lor de control, procesul tehnologic este instabil ea re;Jlaj =?ica precizie;
- punctele coresptm.zc1toaremediei. aritmetice depasesc limitele de control, iar cele ale amplitu:ll.nii sint cuprinse intre limitele
de control, procesul telmologic este instabil ca
re:Jla j ~i stabil ca precizie;
- a patra variant.1 posibil~ atestc1 stabilitatea ca reglaj
~i instabilitatea
ca precizie.

Data
Ora
Hr.dB ordine e probei
Media
Lcs
Loi
Amplitudine
Llos
Lloi
Valoarea caraoterlsticii
milsurate

;1
2
3

Suma
Media

-,

.Ampl itudinea
.Mod ificllri .in proce sut tehnologio

1.9 EREcrZIi EXlHHICA DE ~

,.

Concluzia controlorului

In procesul de prelucrare mecanicc1,sedisting urrnatoarele

notiuni in le;Jc1tur~cu precizia de prelucrare:
Precizia
fu:ncP.onal~ care se refecl la ~
~i
prescrierea cit mai exa~ a cimpului de toleran~ pentru fiecare pies~,in limitele c!ruia piesa si1-~i poata in:leplini rolul
sau .fu:ncP.onal.
Precizia fu:ncP.onalc1se determ:i.ni1
in faza de proiectare.
Precizia tehnolo:Jicc1 se refer~ la ~
lli pre110

- -

Cauza inc~lcl!rii desfl!~url!riinormale

.....~.

Mlisuri luste
Controlor
Reglor
-,

Ma~im~ sau muncitor

F!g.1.14. Fi~a de control pentru media ;i amplitudine.

n:

Tabelul 1.55 Yalorile par

trului X2 pentru un anulIIitnivel de Incredere (1- a),la un grlld de Ubertate f=(1; - 3)

1
~ 1'a

0,05

2
0,1

0,5

1,0

5
2,5

393.10'7

157.10'6

9~2.106

6
5,0
393.10'5

7
10,0

10

20,0

30,0

40,0

0,0642

0, ii.3

0,275

393.10'9

0,00100

0,00200

0,0100

0,0201

0,0506

0,103

0,211

0,446

0,713

1,02

0,0153

0,0243

0,0717

0,115

0,216

0,352

0,548

1,00

1,42

1,87

0,0639

0,0908

0,207

0,297

0,484

_0,711

1,06

1,65

2,19

2,75

0,158

0,210

0,412

0,554

0,813

1,15

1,61

2,34

3,00

3,66

0,299

0,318

0,676

0,872

1,24

1,64'

2,20

3,07

3,83

4,57

0,485

0,598

0,989

1,24

1,69

2,17

2,83

3,82

4,67

5,49

0,710

0,857

1,54

1,65

2,18

2,73

3,49

4,59

5,53

6,42

0,972

1,15

1,73

2,09

2,70

3,33

4,17

5,38

6,39

7,31

10

1,26

1,48

2,16

2,56

3,25

3,94

4,87

6,18

7,27

8,30

11

1,59

1,83

2,60

3,05

3,82

4,57

_5,58

6,99

8,15

9,24

12

1,93

2,21

3,07

3,57

4,40

5,23

6,30

7,81

9,03

10,2

13

2,31

2,62

3,57

4,11

5,01

5,89

7;04

8,63

9,93

11,1

14

2,70

3,04

4,07

4,66

5,63

6,57

7,79

9,47

10,8

12,1

1~

3,11

_3,48

4,60

5,23

6,26

7,26

8,55

10,3

11,7

13,0

16

3,54

3,94

5,14

5,81

6,91

7,96

9,31

11,2

12,6

14,0

17

3,98

4,42

5,70

6,41

7,56

8,67

10,1

12,0

13,5

14,9

....
....
N

157.10'8

0,0158

Tabelul 1.55 (continuare)

18

4,44

4,90

19

4,91

20
21
22

6,29

7,01

8,23

9,39

10,9

5,41

6,89

7,63

8,91

10,1

5,40

5,92

7,43

8,26

9,59

5,90

6,45

8,03

8,90

10

12,9

14,4

15,9

11,7

13,7

15,4

16,9

10,9

12,2

14,6

16,3

17,8

10,3

11,6

13,2

15,4

17,2

18,8

6,40

6,98

8,64

9,54

11,0

12,3

14,0

16,3

18,1

19,7

23

6,93

7,53

9,26

10,2

11,7-

13,1

14,8

i7,2

19,0

20,7

24

7,25

8,08

9,89

10,8

12,4

13,8

-15,7

18,1

19,9

21,7

....
....

25

7,99

8,65

10,5

11,5

13,1

14,6

16,5

18,9

20,9

22,0

26

8,54

9,22

11,2

12,2

13,8

15,4

17,3

19,8

21,8

23,6

27

9,09

9,80

11,8

12,9

14,6

16,2

18,1

22,7

22,7

24,S

28

9,59

10,12

12,3

14,8

15,4

17,00

18,9

24,2

23,5

25,1

29

10,2

11,0

13,1

14,3

16,0

17,7

19,8

22,S

24,6

26,5

30

10,8

11,6

13,8

15,0

16,8

18,5

20,0

23,4

25,S

27,4

31

11,4

12,2

14,5

15,7

17,5

19,3

21,4

24,3

26,4

28,4

32

12,0

12,8

15,1

16,4

18,3

20,1

22,3

25,1

27,4

29,4

33

12,6

13,4

15,8

17,1

19,0

20,9

23,1

26,0

28,3

30,3

34

13,2 -

14,1

16,5

17,8

19,8

21,7

24,0

26,9

29,2

31,3

35

13,8

14,7

17,2

18,5

20,6

22,5

24,8

27,8

30,2

32,3

Tebelul 1.55 (continuare)

8

10

25,6

28,7

31,1

33,3

24,1

26,5

29,6

32,1

34,2

22,9

24,9

27,3

30,5

33,0

35,2

23,7

25,7

28,2

31,4

33,9

36,2

26,S

29,1

32,3

34,9

37,1

28,4

30,6

33,4

36,9

39,6

42,0

29,7

32,4

34,8

37,7

41,4

44,3

46,9

31,7

33,6

36,4

39,0

42,1

46,0

49,1

51,7

31,7

35,5

37,5

40,5

43,2

46,5

50,6

,53,8

56,6

33,9

35,4

39,4

41,4

44,6

47,4

50,9

55,3

58,6

61,5

70

37,5

39,0

43,3

45,4

48,8

51,7

55,3

59,9

63,3

66,4

75

41,1

42,8

47,2

49,5

52,9

56,1

59,8

64,5

68,1

71,3

80

44,8

46,5

51,2

53,5

60,4

64,3

69,2

72,8

76,2

85

48,5

50,3

55,2

57,6

61,4

64,7

68,8

73,9

77,7

81,1

90

52,3

54,2

59,2

61, 8

65,6

69,1

73,3

78,6

82,5

86,0

95

56,1

58,0

63,2

65,9

69,9

73,5

77,8

83,2

87,3

90,0

100

59,9

61,9

67,3

70,1

74,2

77,9

82,4

87,9

92,1

95,8

36

14,4

15,3

37

15,0

38

17,9

19,2

21,3

23,3

16,0

18,6

20,0

22,1

15,6

16,6

19,3

20,7

39

16,3

17,3

20,0

21,4

40

16,9

17,9

20,7

22,2

24,4

45

20,1

21,3

24,3

25,9

50

23,5

24,7

28,0

55

26,9

28,2

60

30,3

65

Observatle

57,2

Calculul probabilita;ii Pi pentru cele daua clas& extreme se face edunind -(-5) cu

(zn-1) $i scazind

(zn-1) din +0,5.

Tabelul 1.56 Valorile lui t tn func~ie de nivelul de incredere (1 -4)

;lide llUIIIa'rul
gradelor de Libertate f= n - 1 (n este .....a'rul
datelor).

0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

~,325

0",510

0,727

1,000

1,376

1,963

3,078

2 0,142

0,289

0,445

0,617

0,81.6

1,061

1,386

3 0,137

0,277

. 0,424

0,584

0,786

0,978

4 0,134

0,271

0,414

0,568

0,741

5 0,132

0,267

0,408

0,559

6 0,131

0,265

0,404

7 0,130

0,263

8 0,130

0,05

0,02

0,01

0,001

6,314

12,706

31,821

63,657

636,619

1,886

2,920

4,303

6,695

9,925

31,598

1,250

1,638

2,353

3,182

4,541

5,841

12,941

0,941

1,190

1,533

2,132

2,776

3,747

4,604

8,610

0,727

0,920

1,156

1,476

2,015

2,571

3,365

4,032

6,859

0,553

0,718

0,906

1,134

1,440

1,943

2,447

3,143

3,707

5,959

0,402

0,549

0,711

0,896

1,119

1,415

1,895

2,365

2,998

3,499

5,405

0,262

0,399

0,546

0,706

0,889

1,109

1,397

1,SbO

2,306

2,896

3,355

5,401

9 0,129

0,261

0,398

0,543

0,703

0,883

1,100

1,383

1,833

2,262

2,821

3,250

4,781

10 0,129

0,260

0,397

0,542

0,700

0,879

1,093

1,37~

1,812

2,228

2,764

3,169

4,587

11 0,129

0,260

0,396

0,540

0,697

0,876

1,OSS

1,363

1,796

2,201

2,718

3,106

4,437

12 0,128

0,259

0,395

0,539

0,695

0,873

1,083

1,356

1,782

2,179

2,681

3,055

4,318

13 0,128

0,259

0,394

0,538

0,696

0,870

1,079

1,350

1,771

2,160

2,650

3,012

4,221

14 0,128

0,258

0,393

0,537

0,692

0,868

1,076

1,345

.1,761

2,145

2,624

2,977

4,140

15 0,128

0,258

0,393

0,536

0,691

0,866

1,074

1,341

1,753

2,131

2,602

2,947

4,073

1,746

2,120

2,583

2,921

4,015

1,740

2,110

2,567

2,898

3,965

alO,9

0,8

1 0,158

16 0,128

0,256

0,392

0,535

0,690

0,865

1,071

1,337

17 0,128

0,257

0,392

0,534

0,689

0,863

1,069

1,333

r.-,.

Tabelul 1.56 (continusre )

~..."".-.

0,688

0,862

1,067

1,330

1,734

0,533

0,688

0,861

1,066

1,328

1,729

0,391

0,533

0,687

0,860

1,0/)4

1,325

0,257

0,391

0,532

0,687

0,859

1,063

0,127

0,256

0,390

0,532

0,686

0,858

23

0,127

0,256

0,390

0,532

0,685

24

0,127

0,256

0,390

0,531

25

0,127

0,256

0,390

0,531

26

0,127

0,256

0,390

0,531

0,684

0,856

27

0,127

0,251>

0,390

0,531

0,684

28

0,127

0,256

0,390

0,530

0,683

29

0,127 - 0,256

0,389

0,530

30

0,127

0,251>

0,389

40

0,126

0,255

60

0,126

120
>.

18

0,127

0,257

0,392

19

0,127

0,257

0,391

20

0,127

0,25

21

0,127

22

0,534

.3',922

2,552

2,878

2,093

2,539

2,861

1,725

2,086

2,528

2,845

3,850

1,323

- 1,721

2,080.

2,518

2,831

3,819

1,061

1,321

1,717

2,074

2,508.

2,819

3,792

0,858

1,060

1,319

1,714

2,069

2,509

2,807

3,767

0,685

0,857

1,059

1,318

1,711

2,064

2,492

2,797

3,745

0,684

0,856

1,058

1,316

1,708

2,060

2,485

2,787

3,725

1,058

1,315

1,706

2,056

2,479

2,779

3,707

0,855

1,057

1,314

1,703

2,052

2,473

2,771

3,690

0,855

1,056

1,313

1,701

2,048

2,467

2,763

3,674

0,683

0,854

1,055

1,311

1,699

2,045

2,462

2,751>

3,659

0,530

0,683

0,854

1,055

1,310

1,697

2,042

2,457

2,750

3,646

0,388

0,529

0,681

0,851

1,050

1,303

1,684

2,021

2,423

2,704

3,551

0,254

0,387

0,527

0,679

0,848

1,046

1,296

1,1>71

2,000

2,390

2,660

3,460

0,126

0,254

0,386

0,526

0,677

0,845

1,041

1,289

1,658

1,980

2,358

2,617

3,.3'73

0,126

0,253

0,385

0,524

0,1>74

0,842

1,036

1,282

1,645

1,960

2,326

2,576

3,291

-~~~- --------,---

2,101

---

3,883

.- '- -- ----:-,--

,---------

'.'

-'
O-CO> ....
U-Vl~W'"
O-A-t. ............
__

0000000

_::>

"

...

11

X x
9

.....

)(
+

<Dill
lA

~
w~~~~v,~O':o
~ ....
~;;g~~!!:,j

.-'1I

::j~iSg;R;"'VI~8\

:OC-'"lr+~
~ "i.=. 0

.....
o 0

o
__ ....ut-<
c_o

r-r-

>

":obO:"'N~i~":.

...

".,
<
...

;;J

.... -, ....$-'

00

)(

_ ...

_.cp

..
.
::>,.'"
.. ,.

o
,..

......

"' "
_.-<

."
er.,

N
-010

...

.,er

,.

:z

10

_.1

--O
:..o~'"-cO'.......
U.~8

"

...

-__g;
"''''o~
c,..,
(ONCDCDVlO'-V1

_r- r- 0"
_r-r-

00

El

""g;$~~~'"t:l
.......
~~
':!
__

11 11
X x

_.D>

000000000

~N

""I

... ...

III

+X

'"

"'VI~"''''

~g.

III '"

It 11
X X

00

<: .,

t1'
_.

.
.,o

~~ ...
N!;.l.N...
.. N~~ ...
"'"

-.
:!.

~:8~N~~~:g~'

.,
Cl

ro_
Il
C

11

b':o'Coo..\.nw"'b'b

o)C1'"....,."O~-....oo-o

It

...

'0

..000000000
...
... ... .. ... .. ...
WWNNN...
OO
V1N"OO' ...
O"'O O

..

.,
i'
C>C

a.

WNNNNNN-~

'0
':0~ "'./i.1l ~ b 0.:..
......,-.J.t--Oc..,..,zNV'I..oN
wO....., .......
O"-'Ow():)

;;J

11

"

III

;;J

co

g-

Cl
,.,.
-co
0.,
I _.

r:
o

11
C

""o

<>0."
"tI'

. '

::>

:J .. tT'
r+ _. I
N
El

.. "
o
,..
., . ,.

..

o
o

->
El
"0
C

"0>
.,
er

;;

co

:!:er
_

"o

ID<

000

...,
a'
..;;

~::>

.."...

,...

.,'"
co'oo

,..

C;

..

., ".,

"' ..::>
.......
_.",

.. ,.

o ~

_0

;...~

o e
::> '"
a.9
(p .

-0

~8~~~~~~~

....

10.
1.4 .
CI
::>
:J _.0"

--''''0

lA

'&., ,.
v\V1U1V1U1V1V1U1~

CC

11

0- .,

-NN-'...a--.

CD

a.

-.
er
-10

II IJ
X X

no
+

.,

_CD

;00

r-ro 0

:J

<>

CD

g,.
2

1
;.

-'

.,11

:z
'0

'-t"

M
1\

:z
-0

o
o

::>
a. '"
co -3
-

"'."0

><

"

:z
"0

:z
'lJ

Tabelul 1.59 Precizia ;licatitatea

!It4'

Procedeul
de
prelucrara

Ra

(JIIfI

rafe~elor la prelucraraa Sl.pr8fe~elor exter ioere cil indrice

Adincimea stratului
superficial defect

3
Treapte
de
precizie

50 - 6,3

-semifinisare ssu
intr-o singurll
prelucrare

120 - 60

10

11

Toleran~e tehnologice la dimensiune,in

nominel~ in 1U!l.
3 - 7 - 11- 196
10 18 30

Strunjire :
-de9rollsre

- -

12
J1ITl,

14

13

15

pentru diametrele

31- 51- 81- 12150 80 120 180

181250

251315

316400

401500

1300 1400
810 890
520 570

1550
970
630

890
370
360

970
970
400

14
13
12

180
120

220 270 330

150 180 210

620 740 870

390 460 540
250 300 350

1000
630
400

1150
720
460

220 270 33::l

150 180 210
90 110 130

390 460 540

250 300 350
160 190 220

630
400
250

720
460
290

810
520
320

100 120 140

62 74 87
39 46 57

160
lOO
63

185
115
72

210
130
81

230
140
89

250
155
97

140
89
57
36

155
97
63
40

140
89

155
97

25 - 1,6

50 - 20

13
12
11

180
120
75

-f inisare

6,3 - 0,4

30- 20

10
9
8

48
30
18

58
36
22

70 84
43 52
27 33

Strunj ire f in~

de netezire

1,6 - 0,2

10 - 5

9
8
7
6

30
18
12
8

36
22
15
9

43 52
27 33
18 21
11 13

62
39
25
16

74
46
30
19

87
57
35
22

100
63
40
25

115
72
29

130
81
52
32

9
8

30
18

36
22

43 52
27 33

62
39

74
46

87
57

100
63

115
72

130
81

7
6

12
8

15
9

18 21
11 13

25
16

30

35
22

.40
25

46
29

52
32.

57
36

63
40

6
5

8
5

9
6

11
8

16
11

19

22
15

25
18

29
20

32
23

36
25

27

Rect ificare :
-degrollare

6,3 - 0,4

-finisare

3,2 -0,2

-f in;;'

~-::".---....

20
15 - 5

1,6 - 0,1

B
9

19
13

46

40

-------~---------------- ----..

Tebelul 1.59 (continuare)

1

10

11

12

13

14

15

lepuire,supranetezire

0,8 - 0,1

5 - 3

5
4

.5
4

6
4

8
5

9
6

11
7

13
8

15
10

18
12

20
14

23
16

2S
18

27
20

Rulare, netezire
cu diament

0,8 - 0,05

10
q
8
7

48
30
18
12
8
5

58
36
22
15
9
6

70
43
27
18
11
8

84
52
33
21
13

100 120 140

62 74 87
39 46 57
25 30 35
16 19 22
11 13 15

160
100
63
40
25
18

185
115
72
46
29
20

210
130
81
52
32
23

230
140
89
57
36
25

250
155
97
63
40
27

'1

ObserV8~ii: 1.Datele din tabel se refere la piese din o~el.Pentru piese din fonte seu aLiaje neferoase,dimensiunile suprafe~eler
prelucrate ~int IIIaiprecise cu 0 trespta de preeizie f8~S de pieseLe din oteL.
.
2.Toleren~ele la dimensiuni sint valabile pentru suprafe~ele cu lid < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se
vor lua lIIaimari cu una - doua trepte de precizie.
Tebelul 1.64

Toleran~el. de pozi~ie a axelor gaurilor dupO .lezarea pe aa~ini egregat, in ma.

Peremetrul

Precizia buc~ei de ghidere

Diemetrul
v
g8uri i,mm

"ar ita
Depleserea exei g~urii prelucrete :
-fa~~ de axe buc?ei de ghidare fixe

~h~e de

bezele tehnolcgice (f~ra

lua~ec in considerere a erorii de
orfentare )

Oisten~e dintre exele doua g~uri

prelucrate simulten le ecel8~i post
el liniei eutomete

de mere precizie

~18
19 - 30
31 - 50
51 - 80

0,042
0,047.
0,052
0,018

0,038
0,045
0,049
0,016

~
19
31
51

0,070
0,074
0,079
0,053

0,066
0,072
0,076
0,052

0,070
0,076
0,092
0,039

0,067
0,069
0,087
0,036

18
- 30
- 50
- 80

~ 18
19 - 30
31 - 50
51 -50

Tebelul 1.60. Precizia ~i calitatea suprefetelor la prelucraree g~urilor.

Ra,

Procedeul de .
prelucrere

JlIlI

Adincimea
stratului
superficial
defect, JlIlI

1
Ge'urire ;i
lirgire cu
burghiul

25 - 0,8

70 - 15

13
12
11
10

r--

25 - 1>,3

50 - 20

13
12

50 -20

13
12
11

- intr-o fez&' v
pentru 0 gaura 25 - 6,3
obt inuta'prin
turnare sau
forjare
- de f inisere,
dJp~ lllrgire
10 - 0,4
de",9r~;"reseu
gaUrlre

7 10

--

90

30

- --- - - -

19 - 31 - 51 - 81 - 121 - 180 - 25'1 . 3i6 .1401 80 120 180 250 315 400 500
50
30

11 18

58
36

48

10
20 - 30

3 6

75

LIi'rgirecu
lergitorul :
degro~8re

pm, pentru

Tolerantele tehnologice la dimensiune, in

diametrele nominale 1n mm

Treapta
de
precizie

10

270
180
110
70
43

330
210
130
84
52

390
250
100
100
62

460
300
190
120
74

270
180

330
210

390
250

41>0 520
300 350

270
180
110

330
210
130

390
250
100

460
300
190

540
350
220

70
43
27

84
.52
'33

100
62
39

120
74
46

140
87
57

160
100

190
120

220
140

12

13

14

15

16

250
160

290
185

320
200

360
230

--

11

Alezare :
..norm3l~

12,5 - 0,8

25 - 15

11
10

75
48

90
58

110
70

130
84

6,3 - 0,4

15 - 5

30

36

43

'52

1>2

74

B7 .100

115

130

140

11
8

13
9

16
11

19
13

22
15

25
18

29
20

32
23

36
25

.J

-precIse
- fina'

3,2 - 0,1

6
5

10 - 5

8
5

9
I>

---,...,....."....---...~--~------~--------------.---- ---_
....

...

Tabelul 1.60(continuare)
Bro~are :
- degro~are gaur~ 12,5 - 0,8
turnat~ sau forjatli

25 - 10

- finisare dup~
bro~8re,
degro~8re
v
.
sau gaurlre

10 . 5

6,3 - 0,2

Strunjire interiollr~
- degro~are
25 - 1,6

50 - 20

- finisare

11
10
9
8
7
6

--

13
12
11

180
120
75

-.

43
27
18
11

52
33
21
13

220 270
150 180
90 . 110

330
210
130

220
140

250
11>0

--

74
46
30
19

87
57
35
22

100
1>3
40
25

390
250
100

460
300
190

540
350
220

630
400
250

720
290

810
520
320

890
570
360

930
630
400

120 140
74
87
41> 57

160
100
63

185
115
72

200
130
81

230
140
89

250
155
97

46

11>0 190
100 120
1>2
39
25
16

460

25 - 10

10
9
8

48

6,3 - 0,4

30
18

58
36
22

70
43
27

84
52
33

100
1>2
39

3,2 - 1,6

10 -.'5

7
6
5

12
8
5

15
9
6

18
11
8

21
13
9

25
16
.11

30
19
13

35
22
15

40
25
18

29
20

52
32
23

57
36
25

63
40
27

Rect ificere :
- degro~llre

6,3 - 0,4

25 - 10

43.
27

52
33

62
39

74
46

87
57

100
63

115
72

130
81

140
89

155
97

, finisere

.3,2 ' 0,2

18
11

21
13

25
16

30
19

35
22

40
25

46
29

52
32

57
36

63
40

11

13

15

18

20

23

25

27

8
5

9
6

i1
7

13
8

15
10

18
12

20
14

23
16

25
18

27
20

70
43
27
.18
11
8

84
52
33
21
13
9

100
62
39

120
74
46
30
19
13

140
87
57
35
22

160
100
63
40
25
18

185
115
72

210
130
. 81
52
.32
23

230
140
89
57
36
25

250
155
97
63
40
27

- f in~

- f in'il'
Lepuire, honuire

1,6 ' 0,1

10 - 5

1,6 ' 0,1

5 -3

5
4

Rulere ;nter;oare'
.netez ire cu
diamentul
6,3 ' 0,1
,

20 ' 5

9
8

10
9
,

7
6
5

5
4
,

"
,
,

"

I>
4
58
36
22
15
9
6

25

16
11

15

46

29
20

~i

~t~5i~':':~':~'TI7.';rr'C"s;;'7C'7~:c'T":"'C'f;~:::':"31l0'';'::%''''''.''';;'~%::7'',",.,",.':;;t0J";:-'".',,'c!::'":'"~":::':'"1'S::::;;-;::0::"'E:=T="''~'s"Sc'-""':"ho"'l:~;~:'7,2l<!,5'~""'"'=~"":"
,.,:".c::~,:".:":c.>"''''''''''=<:=''''''"';::"r'~

Tobolul

'"
Cl

...

....

C
:J

Cl.

'"

..'."- ~"...
c:

-8

'"

...

=0

C.

IV
'-''''0 N

,...." "

a-

<0

a-

-0

,....

co

,....

o
~

0-

-0

<0

co

r-,

0-

r-,

e-,

"

<0

Cb

--

0
t'J

ca

:;'41-

"'.~
V) Co 2
'c" "' ....,c
.."

4J

....
:J

o
0"0..
......
.. . ., 8
c ...'"

:u.~~

.-8

~.~:::;

ca

::J

Q.L.U
Cl.
:J
'..-

0
Cl

Go)

Q>

"'"0

:J

c,

n.

~ ;g, -8

0.. .

a.:J

co c,
4)

CD

Q,)'"
Cl)

41 L

's
., ..

C;-. 8.'0
o

4J L. Cb

.. ::J -.I a. .

"00:0",-8
4> Cl)
CII',,",_
Q,)
-

co
co
>

"0
GJ

4>
..

+J

If)

...... .,

Co CD
0. C
(OQ.Ce-1...
_
..... 0

co co

LE'-

&I))

.-

..
:J
cO

. C;:I

IV .
L
Cl) I

.n c

CD

CIJ

EeL

0')

co

..0
ca

0
:J

:J
0

~Q) __J
.. co
.Q)

cu
r...

CO-lOa.
:J IV e
~
l
GJ C- ...
10

a:J

_ a..Le

+JL_COG>

e-

'"
>

..

'"
8'"

:s..
-8

r..

:J

.....
....
....
f .~
L

III

Cl

Cl

Cl

>"
0>
c Cl
Cl
:J
o c
e e

'-

... -8:;: -8:;: ~ ..

....
"
~llI I I I
OIl

Cl
N

0"

..o>c

OlC

0,18
0,18
0,20
0,28
0,38

0,17
0,11
0,18
0,26
0,,,36

~b
- fa\:6 do bozele
tehnologice
(fllrll 7 - 10
11 - 18
a include eroarea
19 - 30
do oriontare)
31 - 50

.0,17
0,17
0.18
0,25
.0,32

0,15
0,15
0.17
0,23
0,30

0,23
0,22
0.25
0,34
0,40

0,21
0,20
0.23
0,32
0,44

~ 6
7 10
11 - 18
19 - 30
31 - 40

+ 0,23
+ 0,23
+ 0,25

Tabelul

1.63

Tolel'80>ele de pozi>ie
. In 11II

a axulor

I I I I I I I I I I I

~i

0,29
0,28
0,31
0,45
+ 0,61.

+ 0,34
+ 0,48
+ 0,65

gaurilor

dupe

largiro

pe ma~ini

DiametruL
giluri i,mm

Dgl'ogat.

piesei
Otel

Aluminiu

Fonti!
Parametrul

...... .
S';:

. 0,35
..0,45

+
+
+
.

+ 0,31
+ 0,31

+0,20
+0,20
"0,23
+0,32
+0,42

Materlalul

CI.'~

fixorea

scuLei

'>CIr..

..
0

L
L

.3

'~)~

::\"

~,~

,~ !!

rigidll

., ..

..
o
..

'>cl

Cl

Cl.

..

'8
...

i~
......

.,
x:

'"

"

Cl
.ll
.,

>-

Cl

..

0>

...o ."

Cl

:;:

-I

c,

..

~
I

..

Cl

..
Cl

...2

.,

Cl
L

/>.

L.
0..

...

0-.- .... :';:i

ro 0 0

Cl

)~.

"'O~

c..

.3

...

'~)ll I '"

.-

IV

:g

0'-

CIj'-:::J
-"''l'J

L.

.s
..."
c;n .,,, .. -8
.....

co .

GJ 0

0,12
0,11
0,13
0,18
0,25

Oistan>8 dintro
axelo a doull
g~ur I prelucrate
simultan la acola~i post

)(

cu o.ccutio
procisll

cu dostino~io
gonorlll.ll

0,13
.0,13
0,15
0,20
0,27

'0

~::J

4) 11
~~
I GJ 'U

O~cl

~ 6
7 - 10
11 - 18
19 - 30
31 - 50

Oeplasoroa
axei
glluri i:
- fa~l\ do axa
buc~ei do ghidaro

~
...

:J

....
0

."

a-

Cl

"0

. ~'" ....
"'O~
..

cu do s t infi~ie cu oxe cutie

.gonerolll
precis3

N
U

~
....

o
..

!:

"'
'"

-----_.----

piesoi

~i aluminiu

-'

11II1I.

BUl'ghiu el Ico idal

g.c:'"

."

.L.

Font&
Oillnlctrul
gauri i,mm \--'

Parametrul

C
:J

" ,,"ulor goorilol' pe lIa~lnl o!l,'ogat multil.xo,in

Hntorialul

'"

'"

do po:d~lc

..

rolcran~o

o
>

c,

1.62.

...
'"
,-'"
"
g.

"0

QC

QC

....
.

C
:J

...

I '"

-g
Cl

o
Cl

cc

:::
...

co:

D<

s.,

e
L...o

...

N
Cl

Cl
L

... ...o ~

..
:J

~CI

I '"

. e

0>

..
'"

..
.,iil

..

'"

~
co:

Cl>

E.

.o
C

Ol

"0

""

~,

eLastic
articulat

rigidll

elastica
articula.ta

Deplas6rea
gllurii
prelucl'ate:
- tail! de axa
gaul'ii bucse i de
ghidara
,

~ 12
13 - 18
19 - 30
31 - 50
51 - be
61 - 80

0,10
0,09
0,12
0,14

0,08
0,08
0,10
0,13
O,Ob
0,07

0,11
0,11
0,15
0,18

0,09
0,10
0,12
0,14
0,07
0,07

0~10
0,12
0,17
0,20

0,12
0,12
0,13
O,1b
0,07
0,07

- fa\:1Ido baze le
tehnologice
( farll 0 incLude
eroarea de ol'ientare ")

12
13 19 31 51 b1 -

0,12
0,12
0,16
0,18

0,10
0,.11
0,14
0,16
0,09
0,10

0,14
0,14
0,19
0,22

0,12
0,13
0,15
0,18
0,10
0,10

0,'5
0,15
0,21
0,25

0,13
0,13
0,17
0,19
0,10
0,10

0,14
0,15
0,19
0,22
0,11
0,13

0,19
0,19
0,26
0,30

0,16
0,17
0,21
0,25
0,12
0,13

0,21
0,20
0,29
0,34

0,17
0,18
0,23
0,26
0,13
0,13

.s

,2

eLasti- rigidll
cll,arti
culatll

Distan~a dintre
axele a doui\ gauri
preLucrate
simultan
la acela;i post aL
1 in ie i automato

18
30
50
be
80

~ 12
13 18
19 - 30
31 - 50
51 - be
b1 - 80

0,16
0,16
0,21
0,24

122
1?1

-.

-.

Tabelul 1.65 Precizia ~i ealitatea suprafeteLor la prelucrarea suprefeteLor pl~ne.

I

Toleran,e tehnologice, in JIm, la dimensiune pine la baza de

Procedeul de
prelucrare

Ra,
Jiffi

Adincimea
stratului
superficial
defect,

Trespta

de
precizie

80

81
180

181'1251250 500

Frezere ~i
rebotere :
d"gro~ar"

12,5 . 6,3

100 . 50

3,2 . 0,8
f

50 20

inisare

finS'
Strunjire
frontal!! :
'.degro~ere

0,8 . 0,4

25 . 12

f in isere seu
strunJire
12,5 . 1,6
intr-o feza

Bro~llre

3,2 . 0,4

81 181' 251'
180 250 500

30 . 10

100 . 50

50 . 20

50 - 10

,4

13

120

160

185

250

11
10

11
10
9
8

74
46

9
7

30

14
13
11

4&0
190

630
250

720
290

970
400

13
11
10
9

120
74

10
9
7

74
30

100
63

40

1&0
lOO

100
40

115
72

46

185
115

115
46

80

155
97

63

250
155

155
63

190
120

120
74

30

4&0

250
1&0

160
100

10

290
185

185
115

180

i251- !
I 2S0 I 5.:J

ta}:ime

mm

401 x 401 .
1000 x 1000

11

12

13

14

4&0

15

400
250

190

630
250

720
290

970
400

190
120

250 '290
1&0 185

400
25D

250
155

100

115
46

155
63

40

46

63

74
30

740

--

4&0

720
290

970
400

630
250

630

720

970

190
120

250
1&0

290
185

400
250

190

120
74
30

1&0
100
40

185
115
46

250
155
63

120
74

181- '11S,'

Lungime x

1&1 x 1&1 .
400 x 400

160 x 1&0
1

80

Dimensiunile suprefetei plane prelucrate

Jiffi

BJ3ezare

40

1000 1150 1550

1&0
100

185
115

250
155

~----~-----------------------.-------Tabelul 1.65 (continuare)

0
Rect ificere :
degro:;ere
finisere sau
rectificere
intr'o faza

1,6

0,8 - 0,4

9.

10

11

12

13

14

15

20

10
9
7

120
74
30

160
100
40

185
115
46

250
155
63

120
74
30

160
100
40

185
115
46

250
155
63

120
74

160
100

185
115

250
155

9
7
,6

74
30
19

100
40
25

115
46
29

155
63

100
40
25

115
46
29

155
63

115
46
29

155
63

40

74
30
19

100

40

74
30
19

7
6
5

30
19
13

40
25
18

46
29
20

63
40
27

30
19
13

40

46
29
20

63
40
27

30
19
13

40

46
29
20

63

13

18

20

27

15 . 5

finll
'0,4 . 0,1
L"puire, razuire
fin~ ,

0,4 - 0,1

25
18

40

25
25
18

13
18
20
27
13
18
20
Obs.ervatii: Datele din tabel se refere le pine din'Q;el. Pentr.upine din fonte'sau din eLieje neferoesc, dimensiunile se
obtin m~i precise eu 0 treepte de preeizie fete de piesele ,din o~el.
Tebelul 1.71 Precizie rOlilor dinlete cilindrice reelizett la frezarea ~i peveruirea danturii, in

PerametruL controlat
Varietia distante! de mtsurat
dintre axe:
le_o rotatie e rotii
le rotirea rotii eu un dinte
Difarenta a doi p8~i de divizare
('circulari )
Abeteree,directiei dintilor pe
lungimellde 25 mm.
Abeterea profilului dinteLui
'B~teie rediell' e denturii ,

-.

Frezeree cu froze mele

ineinte de ~everuire.

Severuire

0,04 - 0,08
0,01 - 0,04

0,015 - 0,04
0,005 - 0,02

0,02 - 0,04

0,005 - 0,025

0,02 - 0,04
0,02 - 0,04
0,04,- 0,08

0,010 - 0,02
0,007 - 0,015
0,030 - 0,05

40
40

27
27

Tabelul 1.66 Preciziu do for~ :lii de pozitie a sq>r8fo~elor plane,

po lungimeo do 300 la prelucraroa padiferito as in i - unolto.

--,
Tipul m,,~inii
unolte

Valorila

abaterilor,in

-)JlIl

w_

100
10 . 25
2,5 - 6

60 - 100
10 - 25
2,5 - 6

60 - 100 60 - 100
10 - 40 10 . 25

60 - 100
10 - 40

60 -100
10 - 40

60 - 100
16 - 40
10 - 2S

60 - 100
16 - 60
10 - 25

60 - 100
16 - 40
10 - 2S

100- 250 100 . 200

25 - bO
25 - bO
16 - 25
16 - 25

100 - 250
25 - 60
16 - 25

60 - 100
16 - 60
10 - 25

60 - 100
16 - 40
10 - 2S

100 - 160
25 - 60
16 - 25

100 - 160
25 - 60
16 - 25

60 200

60 - 200

degro~aro
f inisare
finA

40 - 100
16 - 40
10 - 25

60 '160
10 - 40
6 - 16

MS$ini de frezet
cu tarnbur

d"gro~are
finisare

60 - 100
25 - 60
60 -.160
2S - 60
16 - 40

bO -160

60 - 200

M,,~ini de t.rezat degro:;ara

cu masa rotatillli f inissre
finll
( carusel )

16 - 60
10 - 25

60 - 100
10 - 25
6 - 16

bO -

Ha~ini de frezet
lIerticale do
preeizie norm3~A

degro:;are
f inisare
finll

bO - 1bO
25 - bO

Ha~ini de frezat
orizontale :;i
un illersale de
precizie normal a

degro:;are
finisare
finA

60 - 1bO
25 - 60
16 - 40

Ma:dni de elezet
:;i frezat,
orizontale

degro:;are.
f ini$sre
finll

60 - 100
25 - bO
16 - 25

100 -160
25 - 60
16 - 25

Ha:;in! de frezat
/
"grogot

degro;;are
f inisaro
flna

40 - 160

60 -200

10 - 40

10 - 40

10 - 25

6 - 10

6 - 16

10 - 40
6 - 16

10 - 40
6 - 10

degro~aro

40 - 100
10 - 2S
6 - 10

40 -160
10 - 25
6 - 10

40 -100
10 - 16
6 - 10

60 - 160
16 - 40
10 - 16

60 - 100
16 - 25
10 - 16

finisare

finll

16 - 40

25 - bO
16 - 25

160 60 - 100
16 - 60 16 - 40
10 - 25 10 - 25

bO -

100

-1bO

25 - 60
16 - 25
60 - 200
10 - 40

degro;;aro
finisaro

60 - 160

10 - 40

100 ,-200 100 -200

16 - 40 16 - 60

100 -200
25 - 60

100 - 200
25 - 60

Ha;;ini d~ mortozat

degro;;aro
finisaro

100 - 200
25 - 60

100 -200 100 - 250

16 - 40 16 - 40

100 - 200
25 - 60

100 - 250
25 - 60

Ha;;ini de reetificat plan de

pr&cizie normala

deg;0;;3re
finis31"o
f inll

10 - 40
o - 16
4 -6

25 -100
6 - 25
4 - 10

25 -100
6 - 25
4 - 10

60 - 160

60 - 160

16 - 40
10 - 25

16 - 40
10 - 25

Ha;;ini de reetidegro;;are
fieat plan de
f inisara
pl"oeizie ridieatll finA

10 - 20
4 -6
2,5 - 4

25 - bO
4 -6

25 - 60
4 - 6
4

40 - 160
16 - 25
6 - 16

40 - 160
16 - 25
6 - 16

Scpinguri

126

la prelucraroa 5iDUltan~ a

lungimoa ~i lil\:imeasuprafe~ei, in mm.

Caraeterul prolucrilri i

Felul
Hoperpendicul&ritato
prelucrllrji lIeplanitate, Neparalol iSIR f a\:A
feto do:
nereet itini de:
tat.
suprafata e lt! suo suprafs\:1I /llte su
j(! 8~&Za'
prafa\:A
de &~eza- prbfa\:d
prolucrapreluera- re
re
tli la atll la "
eoea:;i a
eeea~i a:;azare
~ezare

Ha;;ini de frezet
(ogitudinal

Ha:;ini do rebotat
logitudinal

Tabolul 1.67 Procizia econo.ic~ di.an5ionali

suprafo~elor paralole, tn

~ 100

101 - 200

Distan\:a intre suprafo~e, in mm

Frozaroa simultanll
eu froze disc

50

51 - 80

61 - 120

0,05

0,06

0,08

50

51 80

61 - 100

0,08

0,10

0,06

Tebelul 1.68 Procizia fICOOOIIIie~dilDllosiooali la prelucrarea filetolor.

Hetod~ de prelucraro

Treepta de precizie

Filetare eu cu\:it
Filetarea cu pieptene de
filetat

Filet exter ior

F Het intor ior

6 7
7 -9

Filet exterior
Filet inter ior

6 - 7
7 -9

I'

I
I

8 9

Filet exter ior

intor ior

6 - 7
8 . 9

Filet exter ior

F \let inter ior

6 - 7
8 - 9

F \let ext.er ior

8 - 9

F iletarea eu f il iere
Filelarea cu tarozi
Filetarea cu frezedise

8 - 9

F Het

Filotaroa eu freze de
f iletet
Rularea filetelor eu role
sau eu baeuri
Reetificarea

filetului

Tabelul 1.69 Precizia

6 - 7

ocOOClOlica diraensionaLlIila preluc:rorea canalelor

.
co cut.it'de rabot.at. _

de

pani cu fred. pentru ~Lat

lll\:imeaeanalului,~

Treceraa de degrO$8re

b 10
11 - 18
19 - 30

Treearea de finisare

0,10
0,15
0,20

0,04
0,04
0,05

Tabelul 1.70 Precizie econocaici la prelucrarea suprafef,elor

prof ileta, 11II.
Prelucrarea de dogro$aro
lungimea suprafe~ei, mm

Cl.!

froza

I Preluerarea

de finisara

lil~iGloafrozei
!:120
100
101 - 300
301 - 600
>

121 - 180

0,25
0,35.
0,45

0,45
0,50

127

~ 120
0,10
0,15
0,20

121 - 180

0,20
0,25

cap.2

fRINCIPIIDE BAZA IA PRO~

T.I!HNOI.!X;IlI1R
DE PRF.:IJ.X::RARE MFX:ANICA mm AS::HIERE

2.1

DATE INITIAIE P.EllrnU PRO:rn:TAREA

'.l'EENOI.roICE
SI ANALIZA

mo::ESEUR

rm

Proiectarea procesului tehnologic este :inerent leg'ata de

, cunoast.erea unor elemente numite generic "date initiale".
Aceste date initiale se refera la: 1) Documentatiatehnica de baza)
2) caracterul productaei, ~i mar.imealotului i 3) Desenul de execut.i.e a semifabricatului; 4) Echipamentultehnic disponibil; 5)
Nivelul de calificare a cadretor r 6) Altecorrlitii
de lucru.
2.1.1. Documentap.a tebnic:a de baza. Documentatia
tehnica de baza este 0 parte componentaa dOClUl\entatieitehnice din constrructd.ade masdrri, al~turi de documentatia de studiu, de. documentzrtd.a
telm.ologica ~i de documentatia auxiliar~.
Documentap..a
de baza cuprin::ieacele documenteale carcr
prevederi trel:uie neaparat; respectate in cursul executiei unui,
anumit produs.
Din documentatd.atelmica de baza fac parte: a). desenele de
executie; b) schemelei' c) . desenele de instalare id)
borderoul
documentatf.ei.de baza; e) caietul de sarcini; ,f) lista starrlardelor de stat: a normelor Interne l?i a dnstzuct.iuni.Ior cu earacter republican; g) calculele speciale ete.
Dasenele de execut;ie s.irrt destinate sa evidentieze forma,
dimensiunile, corrlitiile
tehnice pentru obiectul fabricat ~i
pentru elementele lui componente(ansarnbluri de toate gradele I
repere) .
Schemele sint reprezen~i
grafice legate de functionarea
!?i constrruct.i.a obiectului; se incadreaza in aceasta categ'orie
schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de functionare etc. .
Desenele de instalare au menirea de a stabili leg'aturile
obiectu1ui executat cu elementele la care se racordeaza, pentru
punerea sa in furlc'tiune; se pot stabili in acest fel eventualele corelatii cu. agregatele vecine ete.
. Borderoul doovnentatiei de l::azacuprirrle 0 evidenta a documerrce.lorcornponenteale dOCLUnentatiei
de baza.
128

caietul de sarcini se intoane~te in scopul irrlimrii tutur6r conditiilor

telm.ice (referitoare atit la executzia, cit !?i
la incercarea, exploatarea, verificarea obiectulUi deexecutat)
care nu sint precizate in standarde, in nonnele Interne (republicane, departamentale) sau pe desenul de execu1;ie.
Lista staImrdelor
de stat, a nonnelor inteJ:ne ~i a instructiunilor cu caracter repililican referitoare la Obiectul de
executat, la modulde verificare a acestuia, lamaterialele
din
care este olJtinut, este neoesara pentru a vedea in ce ~a
aceste standarde, norme ete. au fost respectate.
calciJ1.ele speci al e se refera cu prec&iere la acele calcule
care trebuie eventual repetate in cursul procesului telmologic
de fabricatie, cumar fi calculele de rezolvare a lanturilor de
dimerisiuni, calculele privin:i echilibrarea pieselor care suporta mi~cariderotatie
ete.;
aceste calcu1e se comple~,
in
masura in care . este posibil, cu exemple partial sau total rezolvate.
.
EJ.ernentelecuprinse rnai sus fonneaza asadar documentatia
telm.ica de baza, necesara in timpl,ll elaborarii ~i desf~arii
procesului .tehnologic. Este bine ca la in::lerninatehnologului sa
se gaseasca toate documentele d:in corrponentadocumentatiei de
baza, in aceasta situatie fiirrl posibila formarea unei ilnagini
. generale asupra : obiecrt:ului fabricat, asupra destinatiei.
~i
functionarii
sale. Exista to~i
l?i tmele situap.i. in care,
d:intre dOClimenteleenumerate anterior, nu sint disponibile decit unele' l?i aceaSta incorrlitii
perfect justificate:
a) In momentul.inceperii executiei unui prototip, de exemplu sau a ~-numitei
"serii zero", este posihil ca cele mai
multe componenteale documentatiei de baza sa nu fi fost executate; mai mult, chiar reperele unui anumit produs (in faza de
prototip) sint susceptibile !ii afectate uneori de anumite imb.lmtatiri
constructive. Elaborarea procesului tehnOlogic se face
in acest caz' pe baza .desenelor de executie l?i a caietelor de
sarcini, va] ab; ]e l1L1IIIai
pentru executarea
prototipului
sau ..a
seriei zero i
.
.
..
b) In intrepriirlerile
producatoare de piese de schimb destinate sa raspun::uicerintelor de astfel de piese de la nivelul
uned,ramuri a economiei natianale, este posibil ca la dispozi~
tia tehnologului sa nu se gaseasca. deeit desenele de. execup.e.
Astfel de situatii pot apare, de exemplu, in cazul necesitatli
I producerii unor piese de schi.mb pentru utilaje
importate sau
pentru utilaje cu 0 vechimernai mareI pentru care nu se dispune
de elementele componente.ale documentatiei de baza. Intr-o asemeneasituatie,
avind la ctispozitie doar piesa uzata !ii ansamblul corrlitiilor in care aceasta afuncp.onat, se in~
asa-mardtul, desen de releveu, in fapt un desert de executie,care va servi tehnologului in "elaborarea procesului tehnologic de
fabricatie a respectivei piese de schimb.
I

fi" i~j~.9l! _y~L I

, ...__.

.._._l,29 ..__. _.__.

.._...

Se poate observa, din eele aratate, ea elementul eel mai

inq:>ortantfli in unele cazuri unicul element componental documentatiei de l:a.z~, aflat la dispozitia tehnologului, il constituie desenul. de exec;upe. Dementiona.teste faptul ea prin desen de executie se poate intele:;re aUt desenul de ansarnblugeneral sau de subansamblu, cit ~i desenul de executie a unei
piese oarecare; de obicei, in practdca, prin desen de executie
se consddera i.n.salll.l11la.i
desenul de execu?e a unei piese.
Desem1lde ansamblugeneral trel:uie sa penni~ telmologului intelegerea constructiei fli uneori chiar a f~oOOrii
maflinil, ccnoasterea subansamblurilor conponente, a corrlitiilor
esentiale referitoare
la montajul maflinii, la principalele earacteristiei
de exploatare.
'
Desenul de subansamblu precdzeaza caracterul fli mlU"iroea
ajustajelor intre diferite1e piese carq:x:>nente,
di.rnensiunilede
legiiturii cu subansamblurile invecinate, coo::ti.tiile referitoare
la asamblarea fli montarea subansamblului. Tehnologulpoate stabili prin desenul de subansambludestdnatda ~i corrlitiile de
f\ID.ctionarea pieselor, necesitatea unor elemente privirrl precizia l?i n.qozitatea suprafet:elor.
Sbrljul
desenului de exec;upe. ~a ClUTl s-a mai eratat ,
desenul de executie" constituie practie eel mai important document pentzu elaborarea procesului tehnologie de fabricatie a unei piese, fi.i.rrl in tmel.e cazuri unicul doclUnent
de care dispune tehnologul. Se at:lmiteto~i
sii nu ex:i.stemei chiar acest
document in unele cazuri part:iculare, cumar fi:
-Pentru piesele ce se abtin din ,semifabricate profilate
laminate (inelusiv tevi), prin retezarea lor sub unungbi drept
sau pentzu cele executate din tabl~, prin tM.erea ctupa:\ID.cere,
patrat sau \ID.drep1:ur;Jhi.,
f~ii' nici \ID.fel de prelucrare inainte de asamblare;
-pentru piesele starrla.rdizate sau achizitionate dincomert:,
utilizate
fi!irc1a "sup:>rta_prelucrari
suplimentare sau supuse
doar unor tratamentetennochimice sau chimiee de proteq:ie anticoroziw (tratamente mentionate in tabelul de componentii)
,
dare notarea conform stan::iardelor le determina in moduni,vac;
, -pentru ansamblurile nedemontabileale produselor a caror
ccnstiructda este extrem de sinplii :,?icind pentru executie. sint
sufieiente reprezentiirile, cotele~i corrlitiile tehniee din desenul de ansamblu (cumeste cazu1 unor constructi1 metalice) ;
-pentru piesele unicata, ale caror fonne ~i dimensduni,definitive urmeaza a fi stabilite la montaj.
Inastfel
de situatii,
pentru elal:orarea procesului tehnologic, este neceSar sii se apeleze la desenele de subansarnbluri
sau la starrlardele care ofer~ detalii in le:;ratur~ cu piesa in
discutie.
'
Aflat in fata unu:i.desen de execut.ie pentru care urmeaza

no

sa proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa 0 verificare a acestuia. Verificarea poate lua doua aspecte:
'
a) In primul rirrl are loe 0 verificare a respect:iirii cerintelor starrlardelor in vigoare referitoare la modulde intoc:mire a desenelor ~i de inscriere a datelor tehnice. Aceas~ etapa implicii in micii masura cuno~tele
de tehnologie;
b) 0 a doua ccmponentaa verificarii,
esentialii pentru
execut:ia piesei, 0 oonstituie exarninarea tehnologieitiitii
de
fabricatie a acesteia.
.
Verificarea desenului are loe de obicei rnintal; 0 data cu
acumularea uned, experiente mai bogate, ti.npll destinat acestei
,Verificari se poate rErluce intr-o !Msuriiapreciabil~.
Pe baza
verificiirii,
tehnologul poate ajU1'X3'e
la concluzia re desenul
in:lepl~te
toate con::lip.il.e pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In \mele cazuri, inJinerul
tehnolog poate:ins!
consta.ta existenta unor lipsuri sau a unor defieiente ale desenului; in principiu, in astfel de situatii,
este necesar ca
tehnologul'sii ia l~tura
cu proiectantul utilajului
sau cu reprezentantul
autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificiiri pe desenul de exec:utie. De regul~, nu este
pe.rmis<1intrOducerea unor mcdificiiri pe desenele de executie
f~~ acordul proiectantului utilajului.
'
veri.fica:rea respectarii prescripti:Uor st:aOOardelar,in vigoa:re. Desenul de executi~ este \ID.desen definitiv,
intoanit la
'0 scara
standardizatii; el treb.lie sa c:upr~
toate datele necesa:re execup.ei
pjesei. respective, asa cumarata de altfel ~i
numele sau,
Aceste date privese ccnstzuctda piesei, forma, dimensi\mile, tolerantele,
gradul de finisare,
materialul, eventual ~i
alti parcunetri necesari exec;utiei sau verifi$ii
prcdusului.
Desenu1de execu~e se peate referi atit la 0 piesa din cadrul
pro:iuctiei de baza, eit fii la 0 pies~ a umri,dispozitiv, la 0
scula, la un semifabricat ete.
Pentru evitarea ordcaror confuzii, este necesar ca desenele de executie sii satisfacii toate cerintele, din starrlarrlele \in
vigoare, adicii atit cerintele privin:i mcx:lul
de intoaitire a desenului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea datelor ete.), eit ~i cele care se referii la datele tehnice (dimensduni , materiale, tolerante etc.j ,
Nu este adm:isii existenta unui sin;ur desen pentru doua
piese, care sint una -imagineain
ogliIda a celeilalte,
cu exceptia cazului cin:i procesul tehnologie asigurii executarea simultanii a arobelor piese ~
\ID.singur desen. In acel.asd,tirnp,
pentru piesele
similare ea forma, dar executate in mai rnulte
" variante di.mensionale, se accepta folosirea unor desene avind
aceste dimensi\mi inscrise
intr-\ID. ta'bel f>.xistentpe acel~i
desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen 0 sirqur~ data, la 0
scara stardardtzata,
pentru una din tipodimensiunile din tabel ,
1:11

dimens.iuni.Le
recl1izabile in mai multe variante fiID:1simbolizate prin litEre. Se admite de ,asemeneasa se intocmeasre un singur desen de eKeCl.J'\:ie
pentru piese de aoeeasf,forma.9i cu acelea.;;i dimensiuni, dar executate din materiale diferite.
Este Obligatorie numaiutilizarea
reprezentarilor 9i a
semnelor conventianale stardardtzate r pot apare alte reprezen~i
9i semne, care nu sint prevazute in sterdarde.daca exista
o legenda explicativa a acestora.
Pe desen trel::uie sa apara precizard, privin:1.atit materialul in stare finita, cit 9i legate.de starea initiala a materialului (sernifabricat etc.j ,
In .desenele de executae, piesele se reprezinta cu c:l:iJnerisiunile, starea suprafetelor 9i ceilalti parametri pe care ii au
inainte de asarnblare (de exenplu, ciupa tratamentele termice,
termochimicede suprafata ,acoperiri galvanice, dar inainte de
acoperirile decorative prin vopsd.re
, Laeui.re},
Daca este vorba despre piese la a caror executie treh.ri.e
Lasat;un adaos pentru prelucriki ulterioare (la asamblare), acestea se reprezinta cu dimensiunile 9i starea suprafetei eorespunzatoare piesei dupa prelucrarea definitiVcl de la asamblare, dar inscriirrlu-se, de exernplu,in :i.mediataapropiere a parametrilor in discup.e, cuvintele "I:>upa
asamblare"sau "La menta'IIJ
Se i.mpuneca n\.lIM.rul
de cote existente pe un desen de execup.e sa fie minim, dar totcx:lata:;;i suficient pentru execup.a
:;;i verificarea piesei; nu este adm:i.siirepetarea aceleia:;;i cote
pe alte verleri sau secp.uni ale aceleia:;;i piese. Treh.ri.ede asemeneasa se evite plasarea cotelor in asa fel incit sa se
fonneze un lant de cote inchis', Dare seimplme totu:;;i mentionarea unor cote infonnative, care ar Conducela existen1;a unui
Iant inchis, cotele informative se inscriu intreparanteze :;;i
fara tolerante.
\
. Este necesar sc1existe prescripp.i de precizie pentru toate coteIe 9i top. parametrii din desen, prin irrlicarea abaterilor limita (min., max.}, Aceste prescripl;ii pot rezulta:
- din inscrierea abaterilor limita (valori sau simboluri)
direct I~a
parametrul in::li.cat; aceste abiteri sint prescrise
de Obicei I~a
cele starrlardizate i
- din :indica?-ile generale de pe desen; astfel, de exempIu, pentru rop. din"tate, arcuri ete'i
existasisteme de tOlerante starrlardizate. Pentru cote farn indicap.i de tolerante,
se va face apel la starrlal:dul ocrespunzator, In mod .similar ,
exist.a tolerante pentru cotele obt;inute prin tumare, ~tri1;are
ete.;
,
- din subintelegerea imp1icit.a a preciziei, care poate fi
dedusa din celelalte date inscrise pe desen, cumar fi cazul
abaterilor de formtl9i de pozip.e, care sint incluse in cimpul
de toleranta la d:iJnensiuniete.

132

In spatdul, liber al desenului, este necesar sa fie inscrise, sub fo~ de text sau tabele, condip.ile tehnice de calitate pentru piesa respecti va. eonp.nutul textului treb.rl.e sa fie
concis :;;i univoc. Unitatile de ~a
existente in text treb.rl.e
sa' fie unitati ISO sau unitati de ~a
tolerate pe timp nelimi~t (conform standarl:lelor in vigoare). Textul 9i tabelele se
inscriu sub titlul
"Corrlitii tehnice", de regulii, in urmatoarea
succesiune:
.
a) Corrlip.i pentru materiale in stare finita 9i eventual
in stare ini tiala (sernifabricat);
b) Corrlitii priVirrl precizia fonnei 9i a dimensiunilor;
c) Corrlitii de calitate a suprafet.elor (rL1ozitate, acoperiri de protectie ete.);
.
d) Corrlitii legate de tratamentele termice, termOchimice;
e) Corrlitii speciale de montaj;
f) Corrlitii speciale de reglaj :;;i de p.m.erein func1;.iune:
g)' Corrlitii speciale de receptie;
h) Conditii speciale deexploatare;
i) Irrlicatii de marcare;
j) Con:litii speciale de transport :;;i depozitare;
.
k) Trimiteri la
alte documente, care contdn referiri la
conditiile tehnice ale produsului, altele decit 'ce1e jnjicate
pe desen.
.'
In modObil?nuit, nu sint acceptate pe desenele de executle
:indicatii tehnolCXJice,cu exceptia acelor :in:licatii care se refera la alegerea semifabricat1.ilui sau la anumite proce:'iee, conditii sau mijloace de executie sau control, in ~a
in care
acestea sint :i.n:li.spensabilepentru asigurarea calitap.i produsului.
Verificarea tehnolcgici.tapi

pi.esei

Prin tehnolcqicitatea constructiei

unei IDa9inise apreciaza masura in care masdnaeste realizata in asa fel, incit pe
de 0 parte, sa satisfare in totalitate cerint.ele de natura tehrrico-functdonal.a :;;i soci.aka, iar pe de alta parte, sa riecesite
cheltuieli minimede llt\lflcl vie 9i materializata. -se poate observa faptul ea tehnolcgicitatea, ea notiune, se refera de fapt
la dew aspecte:
,
1) TehnolCXJicitateade exploatare, care. prive:;;te Iatura
utilizarii
~:i.nii sau produsului respectiv;
.
2) TehriolCXJicitateade fabricap.e, legata de nasura in Care prcdusul poate fi obtinut cu un cost minimal execup.ei, cu
un volumredus de munca, cu un consumscazut de materiale etc.
Acest ultim aspect este avut in verlere cu precMer'e de catre
:in;Jinerul tehno1cq, cind examineaaadesenul unei piese; de altfel, in cuprinsul acestui subcapitol, in Iipsa unor precizari
suplimentare, referirileIa
telmologicitate vor avea in . ve::1ere
133..... _. _..__
._
...._.

tehnologul poate constata cl materialul prescris pentru un anumit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind niei
1.n1 fel de ~i
in acest sans. In alte cazuri, se poate ajun;je
insa la concIuzia ea rnaterialul prescris
se caracterizeaza
printr-o preIucrabilitate
scazuca, Este momentul aiei sa se
preci.zezeurmatoarele: daca in cazul prelucrarilor de d~o~e
.
intereseaza cu precadere ca prelucrarea sa decurga cu un consum
minimde scule, cu 0 productivitate ridicata, cu solieitari mecanice scazute, in corrlitiile unor regimuri. de aschi.ere intense,
altele vor fi conditiile
care vor determi.naprelucrabilitatea
la finisare, eind se va urmard,indeosebi rugozitatea suprafetei
ce se obi;ine prin aschi.ere,
Constatind, de exemplu,la examinareadesenului unei piese,
ea materialul prescris se caracterizeaza, in stare de semifabricat (inaintea prelucrarilor de deqrosaxe}, printi'-o prelucrabilitate
reIativ scazuta, tehnologul va ti ea in traseul
tehnologie va treb..ri.sa fie cuprinsa, in prima parte a acestuia, ooperatie
menita sa amelioreze prelucrabilitatea pr:in ~cbiere. De obicei. se apel.eaza la prescriereaunui
tratament
termie preliminar, care, spre deosebire de eel definitiv., urmar~
1mbunatatireaprelucrabilitatii
dintr-un anumit PUnct de
vedere. Astfel, semifabricatele din oteluri
bogate in carbon
sau din oteluri aliate obtinute prin prelucrari
mecanice la
cald, prin turnare ete. , dispun de 0 duritate mai ridicata,
fiirrl ca atare mai PUtln prelucrabile prin deqrosare i de retinut este msa ea, pentru aoaleasf, materiale,
semifabricatele
laminate sint mai prelucrabile, datorita unui tratament de recoacere, aplicat de regul~ in intreprind.erea. care livreaza se-

numaiaspectele privind tehnologieitatea de fabricap.e.

In principiu, se considera ea 0 piesa'.este tehnologica
daca:
- este posibila as:imilarea fabricai;iei piesei in scurt timpi
- se pot folosi proce:::ieetehnologice moden1e de mareproductivitate, pentru obtinerea eii
- necesita un cansumredus de material;
- este posibil~ 0 organizare opt:i.maa fabricatiei, controluIui, :i incercarii
diferitelor
subansarnbluri, piese sau a
nta.:iniiin intregime etc.
Trecind la cazul concret al existentei unui, anumit desen
de exea.rp.e, tehnologul va urmarti,succesiv, dar nu obligatoriu
in ordinea de mai jos, u:.t:'lltatoarele
aspecte:
.
a) Prelucrabilitatea prin aschtere (sau prin alte procedee
de prelucrare a materialului);
b) Formaconstructi va a piesei;
c) Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in ealitate da haze de . referint.a, baze de asezare , haze de
fixare;
d) Modulde prescriere a tolerani;elor:i a' rugozitatilor
suprafetelor prelucrate;
e) Gradulde unificare ~i nonnalizare a pieselor :i a elementelor acestora.
I

A.Prelucrabilita1:e;aprin aChiere
Prelucrabil:itatea prin ~
a unui material este acea .
proprietate tehnologi~ ce se rerera la capacitatea acestuia de
a suporta prelucrard, pr:in aschiere in corillt.ii cit mai avantajoase pentru producatcr', Se af:i.rrnElcl un material este user
prelucrabil prin ~chiere atunci cind este posibila utilizarea
unor viteze mari de aschi.ere dar cu cheltuieli min.imede scule, cu solicitari
mecanicei energetice reduse, cu ob1;inerea
unei rugozitati optime a suprafei;ei prelucrate ete. Intrucit,
asa cum se poate observa, prelucrabilitatea prin ascaiere a unui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al
~ii
in care se uzeaza sculele ~chietoare, al consumuluide
energie, al rugozitatii
suprafetei prelucrate ete.),
atunci
cind se fac aprecieri de prelucrabilitate,
este absohrt; necesar~ :i precizarea. punctului de vedere prin prisma caruia se face
evaluarea.
Evident, aspectele considerate anterior se refer~ la pmlucrabilitatea prin ~
a materialelor, aschi.erea fiirrl de
obicei una dintre prelucriirile mecanicein leg~tur~ cu care este preg~tit SPeCialistul in tehnologia constructiei de nta.:ini;
in modsilllilar, se poate vorbi msa despre prelucrabilitatea
prin arnl:utisare, forjare ete.
Revenin:ila examinareadesenului de executf,e a unei piese,

mifabricatele laminate.

134

I
;

I
I

Este necesar s~ se precizeze faptul ea, frecvent, prescriereamodalitatil concrete de aplicare a tratamentului termie
constituie o sarcina a tehnologului pentru prelucrari la cald,
care va completa i 0 dccumentatf,etehnologica SPeCificl aces'tei operatii; tehnologul pentru pralucrarf
pr:in ascrriere va
tre1:::W.saconstate necesitatea aplicclrii unui tratament termic
~i totodata sa solieite atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intoanirea. documentatded,in acest
sens. In modorientati v , in tabelele 2.1, 2.2, 2.3 sint prezentate citeva modalitat.i de aplicare a unor. tratamente termice
pentru 1mbunatatirea.prelucrabilitatii
unor fonte :i oteluri de
l~ar~~e.
.
Inaintea unor pre1ucrari de finisare, cumar fi prelucrarea prin rectificare I se aplicl, in cazul otelurilor, de exempIU, tratamente termice de i.mb.matatire sau de cementare :i ealire. Aceste tratamente au dublu rol: pe de) p,s;rt:e,se urmareste satisfacerea unor cerdrrte privin:i viitoarea utilizare a
piesei, iar pe de alta parte, imh.matatirea. prelucrabilitat.ii,
in vederea.apliclrii
procedeelor de f:inisarc i cunoscut;fiird ,
135

,.: ...,.'::;".~~
;1

!
cu evitarea unor- deformatii CUiuMtoare,din cauza acestei
stringeri;
- accesul :;;i i8!?irea comodaa sculelor ~i verificatoarelor
la nivelul suprafetelor
de prelucrat r folosirea, pe cit posibil, a sculelor ~i verificatoarelor standardizate.
Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi Luate in
discutie
unele fonne constructive care se caracterdzeaza printr-o tehn.olcgieitate
superdoara, In tabelele 2.4 . 2.10 sint
prezentate eiteva exemplein acest sens, insotite de comentarii
destinate sa reliefeze elementele ce contera 0 tehnologieitate
mai ~
unei anumite consuructd.L, pentru un anumit procedeu
de prelucrare.
.

de aceasta data, faptul cl 0 duritate mai mare corrl.ueela realizarea unei ruqozitati mai sdizute. Un alt caz in care examinarea desenului, treb.ri.e s~ evidentdeze existenta unei bune prelucrabilitlH;:.:L
prin ascrriere este eel al prelucr&ii pe strunguri automate. Criteriul esential de evaluare a prelucrabilitatii il consti.tuie, in acest caz, posibilitatea
de evacuare u~oar~ a al?chiilor, care, altfel, prin rasuctre ~i acumularepe
piesa prelucrata ~i pe scuta, ar detennina oprirea prelucr&ii
~i ca atare dim:inuareaprcductivitatii,
a Pfincipalului avantaj
al prelucr&ii pe lIIal?ini-unelteautomate. ESte cunoscut faptul
cl pentru piesele care urmeazaa fi prelucrate pe strunguri automate se ~
a fi utilizate (acesta fiind unul,d:i.ntre
cazurile in care cerintele de tehnologieitate impunalegerea unui anumit material pentru pfesa) aa-numitele oteluri pentiu
automate sau alte materiale care dau nastere unor aschi.L farimitate sau care se rup usor ,
In o::ncluzie, la examinareadesenului uned,piese, tebriologul i.:P- va forma 0 i.mag:i:ne
asupra preluc:rabi1.ititii materialu":"
lui din care se va executa p:i.esa,urm.indca, de la caz la caz,
sa se p.na cont, in elaOOrareatehnologiei de prelucrare mecanicli prin ~,
de aceasta impartanta proprietate tehnolo-

~.

. litate

B. Formacanstructivii a piesei
Examinarea desenului de executf,ea unei piese Vel trebJi
s~ evidentieze ~i ~a
in care forma constructdva asigur~
prelucrarea in corrlitii eit mai convenabile. 0 forrra construetivii opt.imaa unei piese asigur~ 0 prelucrarecu un volumminim
de munca
, dar cu respectarea prescript-illor pri vind precizia
dimensiunilor ~i starea suprafetelor.
Tehnologulva treb.ri. ~ constate ee suprafete ale semifabricatului urmeazaa fi prelucrate prin al?chiere :;;i in ee masu.r~ este posibil~ realizarea acestor supratete la m cost minim
~i cu m volum de Ilt\.U1di redus. Totodata, va avea in vedere ca
in timpul prelucr&ii, forma constiructavaa piesei s~ asigure
acesteia 0 rigiditate
corespunzatoare. Examinareadesenului va.
treb.ri. ~ scoata in eviden~ masurain care diferitele suprafete ale piesei, care urmeazaa fi executate prin aschiere, sint
user accesibile ~i pot fi prelucrate cu scu!e stardardizate.
Realizarea con:li.tiilor de precdz.Le9i de ca.litate a suprafetelor cu un volumredus de nnmdiimplidi:
- exi.stenta unei forme constructive cit mai simple ~i u:;;or
de prelucrat (suprafete plane, supratete de revolut:ie);
- posibilitatea utiliz&ii
corespunzatoare a unor suprafete in calitate
suprafete de orientare sau de fixare;
- asigurarea unorposibilita1;i de stringere suficienta a
semifabricatului pe masa~inii-unelte
sau in dispozitiv, dar

de

l36

_______._.._. .. ._-.-1

~
u
I'
'1

"
~
11

;!1'

,
l
1

r
f.

C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in eade haze de refer-int:a, haze de orientare, haze de fi.xare

In cadrul studiului
desenului de execu1;ie,tehnologul va
analiza modul.:
de cotare a diferitelor suprafete. In general,
cotele care dererndna pozitia suprafetelor se dau in raport cu
o baza fun.c1;ional~,fiind deci cote funct:iana1e. Acestea se re. fer~ ca atare la dimensiunile esentiale pentru functionarea 0biectului reprezentat in desen,
Spre deosebire de cotele functionale, cotele nefuncP.CIlale
nu prezinta i.mportan~ pentru funct:.ionareapiesei, dar sint indispensabile pentru determinarea fonnei acesteia, fiind deci utile in etapele de executie a piesei respective.
Din punctul, de vedere alprelucrMii
mecaniceprin aschi.ere, 0 importantA deosebiti treb.ri.e acoraata sistemului de cotare, de justetea ~i corectitudinea alegerii lui depinzind, in unele cazuri, modulde desf~are
a procesului tehnologie ~i anumemodulde orientare ~i fixare a semifabricatului in dispo-.
zitive, modulde reglare a scu1elor la dimensiunile de lucru,
modulde masurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc.
S-a aratat; anterior faptul d1 mcdulde cotare utilizat in general in desenele de executie este eel care tine contde functionarea pieseii in acelal?i timp, este ~
necesar s~ se precize- .
ze cl luarea in considerare de catre proiectantul unui utilaj I
~i a cerdntetor de natura tehnologid1, in ceea ce pri V8!?temodul de cotare, poate faeilita elaborarea procesului tehnologie
de prelucrare.
.
.
J.::.;a cumse cunoast.e, baza de rcleJ..-l.nta reprezin~ un e1e-
ment material sau irnaginar al piesei, in raport cu care se pozitioneaz~ alte elemente, prdn una sau ~ rnUltecote. Baza de
refer:in~ poate fi 0 suprafa~ a piesei (suprafa~ de referin~) sau 0 axa de s:i.metrie (axa de referin~).
Exempleledin tabelul 2.11 sint de natura ~ sublinieze importanta utilizllrii
corecte a unoz elemente ale piesei in calitate de haze de referin1;1i, pentiu faeilitarea ef~ii
o~atiilor
de Icontrol ~i

1 ~7

,.

fI:
t,

1:1

tl'

[1
v

r-t

f::
v,

~~

f.!

~t

~
[.'
~)

,"

or
r

r
~
~
~

I'

"o
~

~..

I'

~.

~
~
.~

.~

llegillUri de tret_nt
unor o~eluri
dure

Tebelul2.1

terllic

Herce otelului

Dupn STAS

(recoacere

de glcbulizare)

Recoecere

Oups GOST

Ouritetea
in stere
forjet8,H~,
in deN/cm

Austenitizares,
in c

recall8ndabile

incomplete

Recoecere

Intervalul de
rlicire
lent.,
in c

Viteza
de ra'
eire, in
. C/h

740 600
740 600

3O ~50
20 30

Austenitizsies,
c

pentru

izoterme

Temperature de
trensformere,
in c

60

65 G

220~ 270
225 320

760 . 780
740 . 760

230 285

240 . 300

750 650

20 30

60 Si 15 A
OlC 65 A

60 SG
65

56 Si 17 A

55 S 2

51 Si 17 A

50 S 2

OlC 85 A

85

250 320

esc

10
11
OSC 13

'( 10
'( 11
'(13

269 341

Hell 14

IIVG

350 450

770 ... 790

IWl 1

SII 15
320 415

790 . 8101780

osc

Vitela de Duritetee
H6 d.Jp~
Tempere- de recire
ture, tn pfna le
recoacere
Z
c
600C
1n daN/cm
in C/h

de

men~incre,
1n h

229
229

680 .. 700

25 . 35

229

700 720

25 . 35

241

750 770

680 700

710 730

30 50

217

2.2

Trot_nte

I
750 . 770

, 750 ..
I
!

620

10 20

770 790

680 700

700.: .720

20 . 40

229

.. 650

10 20

790 810

700 810

680 700

20 40

229

Dupa STAS

teraiC8

recomandabile

Recoacere

Merce oj;elului

Dupe GOST

Incelzire,
c

complet
Vitez8
de racire
C/h

pentru

1=bunato~iree

Recoecere
Inc8lzire,
c

----------

-----

---------------~---------Tebelul

prelucrabiliti"tii

Recoecere
Timp

OLC 60
65 MI! 10

i~tii~irea

prelucrebilita~ii

tncompletli
Viteze
de racire
C/h

unqr o~eluri

Recoecere
Aust8nitizare,
c

eutocIlibile

HB

izoterml
Men\inere,
h

Treapta

Normal;zere, c

Revenire
inelta,
c

850 870

30 .. 50

38 HoCrAl 09

38 H 2 HluA

840 870

30 . 50

34 HoCrNi 15

38H2N2HA

860 900

30 . 50

850 . 880

30 ... 50

3 H 2 V8 F

5 HNH

41 HoCr 11

30 HoCrNi 20
VCII 85
__
J

HoC';

_0

VSCIJ.20

4 HV 2 S

C i20

H 12

VH?C 120

H 12 H

Rp 1

R
R
R
R

R:;

15

..

':'
i

, I~P

.0

12
20
- 30
40

Cr
Cr
Cr
er

"

.,

130
130
130
130

90 Cr 180

9 K 5
18 K 5 F 2
18
6 H 8

aaQ

.850 870

680 720

241

930 970

700 . 720

229

860 . 880

660 700

229

860 .. 880

660 . .700

241

20 .. 30

790 . 820

710 . 740

4 .. 6

740 .. 780

255

790 . 820

20 .. 30

760 790

620 .. 670

b .. 8

660 .. 700

241

790 . 820

20 . 30

800 820

690 . 730

253

255

255

860 ...

I 820 . 8bO

810 ... 840

10 20

850 . 870

700 730

3 .. 4

810 . 840

10 . ;20

850 870

720 .. 740

3 . 4

840 880

10 . 20

850 880

750 760

b . 8

750 780

285

850 880

20 40

830 . 880

700 . 720

4 6

680 760

217

730 790

241

--

12 H
20 H
30H
40 H

~3
13
13
',3

9 H 113

920 950

20 . 30

840 860

20 . 30

max'l
de~1
cm

Tebelul2.3

Trateeente ter.ice recomandabile pentru f.t.unatli~ireaprelucr8bilit1i~ii prin e~hiere

Tipul de tratament
Recoacerell de ~nmuiore a
fontelor cu grefit lamelar,
la temperatura"joesu

T ipul de fonts
Fonte neal iate
se'umediu el iete

Recollce"reade inmuiere a Fonte mediu aliete

fontelor cu grafit lem"lar, pentru cllre trlltele temperatura media
mentul precedent
este insuficient

Scopul
tretementutu i

Idem

Fonte pestri.e,
albita superficial

Ob~inerea unei bune

prelucrebilita~i

Recoacerell de feritizare
8 fontelor cu grefit
nodular

TOllte fontele cu
grafit noduler

Ob~iner8a unei bune

prelucrabilitafi ~i
cre~terea plastic;hfii

Recoacerea de feritizare
a fontelor cu grafit
nodular

Toate fontele cu
grafit nodular

Imbunata~ irea pretucrabi lita~ii ~i cre~'

teree pl8sticita~ii

Recoacere de feritizare
e fontelor elbe

In urme tretementului ie na~tere fonta maleabila neagre

Idem

fontelor

Timpul
de men~inere

Racirea

45 min .1 orll
pentru fiecllre 25 mm
grosime de perete

In cuptor, pins la 540C ;i

cu 55%re
In intervalul
540 ."290C

790 .900

45 min pentru fiecere 25 mm grosime

de perete

In cuptor, pine la 290C

900 ...955

1 3 ore pentru
fiacare 25 mm grosime + 1 ora

In cuptor, pins la 290C

9CO

1 ore pentru fiecare 25 mm grosime

+ 1 orll"

Formarea feritei,
pentru fmbunadf iree 700 ...760
prelucrllbilitll~ii

Recollcerellde inmu;ere 11
10ntelor cu grefit lbmolar,
le temperature ridicata

Idem

Temper6ture
de 'nca(zi'
re, in c

In cuptor, pins la bSOoC,

mentinere la 8Cllastlltemperatura timp de 5 ore '. cite
ora pentru fiecare 25 mm gros ime de perete

90J

1 ora + cite ore In cuptor, pine la b50oC, cu

pentru fiecers 25 mm vitezlI mai mice de 20C/ore
grosime de perete
~i "poi recire Dlairepid1i

90J

2 ore pentru fieca- In cuptor, cu v it.ezs do

re 25 mm grosime de 3boC/ora pine la 730C ~i
cu 3bQoC/ora p1na la 42fOc
pe rete

Ob~inerea unei plast icitB~ i ridicate $i 900...950

e unei foarle bune
prelucrabilita~i

5 ..20 de ore la
temperatura de
incalzire

---_._----_

Racire lente 10.30 de ore,

de le 790-7600C la 730-7000C
urmata de racire rapida

--------

....-------_ ..

Tabelul 2.3

Tipul de tratament

Tipul de fonta

Scopul
tratamentului.

.
Temperature
de fncalzire, in c
9t.J

940
Recoacerea de feritizare
a fontelor albe

In urma tratamentului ia na~tere

f.ontamaleabila
perl itica

(continuare)

Timpul
de men~inere
24 de ore la aC8eSta'temperature

R~cirea
Racire brusca pina la 750C,
epo i lenta, timp de 16 ore',
pine la 700C, urmata de
racire mei rapida

Idem

Racire 'rapida pina la 200

300C, urmata de incalzire
pine la 770C, men~inere 3/4
h, recire rapid! ,incalzire
pine la 70SoC, men~inere 15
ore la aceaste temperatura ~i
apoi rliC5ire'rapidiS

Idem

Recire brusca pina la 7SOoC,

apoi lenta, timp de 35 de ore
pine la 700oe, racire pine la
temperatura mediului ambiant,
incalzira pine la 8OOoe,
racire la temperatura mediului ambiant6 incalzira pine
la bOO 700 C, cu men~inere
3 5 h , apoi recire in cuptor
Recire 1n apa

Obpneree una i plasticita~i ridicete $i

a unei foarte bune
prelucrebilitati

940

Calirea fontelor aliate

Fonta aliate cu
7,5 12,5% Hn

Obtinerea unei bune

prelucrebilititi

10001050

3 5 ore

Normalizarea fontelor
~aliete

Fonts refractora'

Obtinerea unai bune

prelucrabi litli~i

900

4 b ore

Racire odat8 cu cuptorul, apoi ,reincilzire le temperatura de lucru a pieselor din

ansemblu ma$inii.

TDbolul 2.4

hbolul

[xonplo do for",~ tohoologic(t ~i Il<)tllhool,ogico

pentru "",".flltllde
rllvotu~io IIxtoriooro prolucrote prin strunjire

2.4

(ccnt

inuere )

o
Comanteriu

Tllhnologic

Hetahnologic

'~

-9}-T

qy

fEB8BB
~-{BB-

Existenia gulerolor cu diaMatra

mari pe arbori implici un volum marllde munci pentru prelucrarea prin
strunjire. Dac. foriela axial. pe
cera la preia gulerul nu slnt prea
meri, se poate practice lnlocuir.a
gulerului cu un inal fixat printr-un ~urub sau fratat la cald-mel
ales pentru arbori cere sa vor ractifice pe toati lungimaa. In cazul
unor for~a axiele marl, se'poat.
prevedea pe arbora un mic gut.r
auxitiar pentru inel.

BEa-ooffic

In cazul prelucrArii pe atrungurl

revolver a semifabrlcatelor sub
form! de bari, este neeosar ca SCU"
lale a~ezate in capul revolver .i
poat! a,ch'ia in condi~iile exist.n~ei ai~cirll de avans longitudinal.
Plasare., de exemplu, a suprafeto"
lor .xterioare, cu diametre in or"
dine crescitoare de la dreapta spr.
stinga facillteazl preluerarea 'cu
sculele d'ispuse pe capul revolv.r.

Existenia treptelor reunite prin

suprafe~e frontale S8U prin supra"
feia de raeordara flca nece,ari U"
tilizarea unor cui It. cu x ;900 ,i
ehiar a unor cui it. cu raz' de ra"
cordere la virf. Prevederea unor
te~iri conlce cu x=4So contribuie
la simplificlrea pr.lucririi, prin
folosirea unul acelula,i cuilt pen"
tru realizarea diferitelor trepte.
Asigurarea ie,irii tibere a cuii"
tului la t.rminer.a strunjirii
treptal conice simplifici prelucr "
rae.

Pentru piese prelucrate pe .trun"

guri revolver, in cazul in care suo
prafaie de dl8llletru"d" r!mine nepralucrati, se va cAuta ca valoarea
diamotrului d, si fie cit ~al apro
plate de coa a dlometrului d, lor
lungimea l1" cit mai micA.

&'

/3, '4

ttlttW-

BJGtwJ
'I /2

Arborii cu trepte de lungimi ~i

diametre agale la cele doui capete,
trepte dispuse simtric, se pot
prelucre mai u~or , cu mei multe
cu~ite simulten, f6r! fl naeeserA
o ncua reglare a seulelor la dimensiunile de lucru.

Inlocuirea poriiunilor profilate

ala pieselor pr in t,reptede revotu>ie de form~ mai simpll redueo mult
cheltuielile de exeeuiie ,i de reaseu~ire a cuiitelor profilato.

142

- In unale cazur i , se aanito eapertea centralA a unui arbore lung si

rAminl a~a cum rezulti dupi .trunjirea de degro~are. In aCGst coz,
folosirea unul se~ifabricet tras le
rece( al clrui diamotru si fio egal
cu cel al pir~li centralo a arbore"
lul), alitur\ de 0 reproiectaro a
forme I arborolui, poate reduce tn
mod conslderabll volumul de munci
pentru atrunj l.re.

--p-143

Existente, la'unul dintre capetele

unui arbore, a unel g!uri flletete
cu diametru mic impie~iea folosirea
strunjirii intre virfuri( preluera"
re mal precis!} ~i implied uneorl 0
prindere suplimonterl pentru'roelizarea gliurii f iletate. Inlocuirea
gliuril filetate de acast tip cu 0
treaptA fileteti oxterior, provi"
zutl pe cepitul arborelui, imbuna"
ti!t,el'to
tohnologicittltea roperului.

I
Tabe t ut 2.5

f:xeIIlpLede form" tehnologice

ob~inute prin frezllre

Hetehno\c';Jic

Tehnologic

;l'inetehnologice

pentru

:wprllfe~e

,j

Realizarea unui canlll de pan5 care s5 ajungll pina la suprata~a

frontaLlI a treptai cilindrice cu
diametrul mai mare esta dificilll.
Hili tehnologica este prevoderell unui canlll CU racordere 11 fundului,
care permite prelucrarea cu frez!
disc, prelucrare mai productiv6 decit ceacu trozl! deget.

-~

Prelucrarea unui canal pe 0 troaptl! conica a unui arbore este mai u~or de executat, dacl! fundul cenelului este paralel cu axa de simetrie a arborelui.

~.~

2.5 (continullre)

Comentllriu

~
"--~

Tabelul

La proiectarea
unor suprafe~e
planecu
0 zonll centralll suprainlll~atll, este mal convenabll
ca diferen~ele de nival intre zona centraIII JI zonele laterale sll corespundll
semldiferen~elor
dintre diametrele
frezelor, standardizat'!.

~kAti

Prevederea unor canale de ungere

cu margine inclinatil face posibill!
prelucrarealor
cu 0 frezl! deget.

~~~-A~

-@-tE#=t
dJ cp

I. b

144

'

\J

tl
Qj

V) N
.. <IJ

:;,-l:::

Existen~a unor suprafe;e care se

ob;in prin frezare la acel8~i nivel
fociliteaz6 atit prelucrarea propriu-zis5, cit ,i orientarea ~i fixarea semifabricatului.

Practicarea
initial~ a unui can6l
cu 0 frez6 disc faciliteeza prelucrerea unui ghidaj in coeda de rindunicll,folosind
freze unghiulore
con ice, al cllror cost este mai r tdicat; existen~a chiar 8 unei degojari reduce volumul de lucru al
frezelor con ice.

Executaraa precisll a unei racordllri intre doua suprafe~e paralele,

cu 0 razll R=b/2 este foarte dificillli mai tehnologicll este prevederea
unei suprafe~e avind 0 razll R mai
mare decit jumlltate din lll~imsa
piesei (R>b/2).

R=:bl2 R=-,b/2

Prelucrarea suprafe~elor curbo cu

profile 'complicate necesitll freze
detalonate, al cllror cost este mai
ridicat. Inlocuirea acestor suprafe~e cu intersec;ii de suprafe;e
plane creazll condi;ii mai convenabile din punctul de vedere al costului prelucrllrii.

~~

Jlt

,,'
-m'
f1f

Oscll 0 furca are deschiderea

intre cele doul! bra~e alcUtuit6 numei
din suprafe~e plana, ea poete fi
prelucratll cu freze disc obi~nuite,
mai simple, mai ieftine ~i mai productive decit frezele deget seu decit frezele disc profilate.

Tabelul

2.6

ExOllple de f_
tehnologice
,i netehnologice.pentru
stafeJ;elor
interioare de revol~i._

I0 Ptccs,

.-~.. ~.

vet.

._.

obJ;ineroa

Comentsriu

Tennologic

!\etehnologic

In cazul prelucrllrii deschiderii

dintre bra~ele unei furci prevllzute
cu 0 suprafa~lI planll, accept area unei modificllri a formei acestei suprafe;e permite 0 reducere a timpului de bazll pentru frezere, prin
schimbarea direc;iei miJcllrii de
avans.

. ..

145

Prolucraroa
prealabil6'a
unor suprafe;e plane perpendiculare
pe exele g6urilor de executat faciliteaz6 folosirea ulterioar6
a burghielor.

Tabelul 2.0 (continuere)

Tabolul 2.0 (contiouare)

m
~.

~~

-G!9,.gn.1
.....,.iI-._.

/..

-~

_:...1~.

In cazul unoi gluri in care ur"

meazl .6 10 pro.ozo 0 olti plo ,
aste inutlll alozarea pe toatl lun"
gime. ai. Pravadere. unai trepta cu
o lungl.e corespunzltoare steb IlitI
(pentru ca alezorul a6 poat4 prelu"
er. intreaga lungi.e efectiv6 de
pre.ara) contribule la cre~tero.
tthnologlcIUt.II.
Executere. unol glurl ne:str6pun"
se, CU 0 supr.fa;1 pL.n6 La funduL
glurll, este dificlll. Foloslrea u"
nel glurl cu fund conic eau a unel
glurl :strlpUn:se,prelucrate cu a"
dincltor cu cap, faclllteazl preLu"
er.rea. Este necesar, in cazul al
dolL , .I.e albl in vodere m6rl"
mile diatr.lor d1 ~I d2 (care
trebui. si cora.punal cu cola de la
adincltorul cu cap).

Pentru glurl date dupi asamblerea

a doul pleao din materlalo cu duri"
ta~1 diferite (pentru introducerea
unul ~tift, de oxemplu), eato posl"
bill doplesaroa axoi burghiului. 0
astfel de 9aurl so exocutA in con"
di~il bune numal daci matorialele
color.doul piesa eu duritA~i sansi"
bil egalo.

Pralucrerae cu burghiul a unel gl"

url cu exe inclinetl poato conduco
le deplaraa ,I chlar la ruperoe
sculai. Reallzaroa in prealabil a
unai suprafa;a plane, perpendicula"
re pe axa glurii, conduce la imbu"
nltlt.lroa condit.lilor de a~chiare.
Prelucrarea treptelor conice ale
glurilor roalizoaz! in condi;ii
.ai aiaple cu un adincitor conic,
dac! traapta conicl s glurli so s"
fll direct in continuaroa unoi por"
t.iunlcilindrico.

.~

La pralucr.taa celai de"a daua 91"

url, in cazul unor alezaje care se
intersectaaz4, burghiul so poate
deplaaa. Pantru a evita 0 a.amenea
situa~ie, gaura a dauo se oxocutl
in doul etape: mai intii so roalizeozl 0 gaurl cu diametrul d1, iar
apoi se lir90~te aceastl 90url pini
la diametrul d2 In ipoteza unor
dilt8n~0 prea mici intre axelo glu"
rllor, aa poate recurga ~i la urn"
pleroa primal giurl prln introduco"
roa in aa a unui darn care so ve
scoate ultorlor.

.Satisfacorea cond~t.iei 01>02 per"

mlto pralucrarea mal u~oara a suo
prafet.el plane a bosajului din in"
terlorul carcasoi (avind diametrul
02)' prin simplificaroa accesului
sculai.

Esto dificila asigurarea coaxio"

liti~ii a dou5 alezaje care nu CO"
municA intro olo, dotoritl prolu"
crArii alezojelor in douA prindori
distincto ale piosoi.

~~.

Pontru acole por~iuni ale gAurilor

care trebuio alozate ( cum sint
treptole cilindrico interioaro pen"
tru rulmen~i, in c6rcaseLo pentru
reductoaro 51)1i f'"ntru cut i i de vi"
teze), existon~a unor dogojAri in"
terioare favorizoaz4 prelucrareo
(conul do atac al alezorului p6"
trunzind liber in aceste dogajari
intorioaro) .

o anu~it' defor~are a axei bur"

ghiului .a poata produca la ie~iraa
acaatuia, dintr'o gauri str4punsi,
intr"uo pereta inclinat; forma pie"
aai trebuie 51 evito 0 asemonea si"
tuat.ia.

146

I
:1

ij

147
._ .. __ ,,__

~..,

iI

I
Tsbelul 2.7

Tabelul 2.8 (continuara)

For-leetehnologice Ji netehnologice pentru pie suplJM prelucrllrii

pr;n broJllre.

tletehnolot)ic

,Tehnologic

///

,_.- .-~"--

- - '-'-'-'-'~

///////

a
///////////./,

._._.-.-.-

1.////////,
'-'

Tabelul 2.8.

'lh '////

Exemple cia forM

filetelor

Hetehnologic

-~-

~~

'//

_._.-

;::;::;

'//////////,

Intr-o gllUriconici, prevederea

unor canale cu fundul parlllel cu axa g!urii face posibili prelucrarea
prin bro~ar., msi productivi decit
alte procadee de prelucrare.

Evitaraa folosiril unor di.pozitiva speciale de ghidare este posibili prin prevederea semifabricatului cu 0 suprafa~a plan! perpendicular! pe axa g!urii.

~~

Comctntariu

._.
I=;:::;:

'//

Reducaraa la minimum nacasar a

lunglmii suPrafa~alor bro~ata conduce,atit la dimiouaraa putarii nacesara pralucririi, cit ~i la mic~oraraa consumului de scula (al c!ror cost esta relativmara).

tahnologice Ji netehnologice la executere

Tehnologic

-[]}-+

Wrf::::~"l
~'2-

-[}J--t [}:G
Tobelul 2.9 EXMple

do f~

Netahnologic

Tehnologic

Folosirea suprefetei giiurii ax i ate

pentru orientare asigurll 0 prelucrare mai pracisi a danturii decit
in cezul utilizA,ii unor gluri avYnd ~xe paralele cu exepiesei.

Hic~or8rea lungimii butucului la

prelucrares in serie a rotilor din~ate cilindrico' permits reduceree
lungimilor cursalor in gol le me~inile pentru care avansut rapid nu
este programabil.

In cazul giurilor filetata cu tarodul, esta neeesar si se tin! cont

de faptul ci tarozli si~t pravizuti
cu un con de atec, ceea ca diminuaaz! lungimaa traptei cu filet pralucrat integral (l2l,=d).

/1

148

Comentariu
Existenfa unoi degaj!ri de lllfima
praa mici faca dificili pralucrarea
prin mortezare e danturii rotilor
baladoare (ac.sta fiind un.ori unicul procedeu de Obtinere prin a~chl.re a danturii treptei cu diametru mai mic).

~"
~

Prectlcarea unei te~iri la csplltul

arborelui faciliteaz5 a~ezarea cor.ectA a filiarel, la inceperea axecUflel flletului.

tehnologice lIIinetehnologico la axeCtrtarea danturilor

CoIIIantariu

Pravederea unoi degajiri le tarminaraa suprafafei filetata facilitaaz! executareprin strunjire a

f ilatului.

Existenta unai degsjAri interiosre

lungime suf icientilfecil iteezll
prelucrerea cu ejutorul unui cUfit
a gllurilor filateta nastrllpunsa sau
care eu in continuara glluri cu diematre mai mici.
CU 0.

149

"

Tabelul 2.10

Exetlplo do forlllOtehnologice ;r.inotehnologice pontru ~8foj:o

nute prin rectificore.

ooj:i-

Tabelul 2.10 (continuare)

1

0
Netehnologic

Tehnologic

Comentariu

Q!!I

0,8
Existen~a unel degaj~ri facilitea"
z4 prelucrarea treptelor cilindrice
pe por~iunea pe care acoste trepta
so continu~ cu trepto de diemetru
mai mare.

~.

~/n-tt=;tt

tF---

[U [IJ

Existenj:aunor suprafej:e de in~l"

j:imemal mare decit cele care tre"
buie rectificate plan implici efec"
tuarea unor reglaje suplimentare
sau folosirea unor dispozitive a"
decvate.

chiar a unor oper'at.Li,de prelucrare propriu- zd.sa,

Totodati, desenul de executae aflat in fata ing:inerului
tehnolog trebuie sii puna in eviden~ existe.nta unor suprafete
care sii poati fi folosite pentru instalarea semifabricatului in
ve:ierea prelucrm-li mecaniceprin aschi.ere, Dacl din punctul de
ve:iere al destinatiei sale piesa nu necesiti astfel de suprafete, proiectantul piesei va treb.ri. sa ti.nAcont de cerintele
de natura telmologicl, prevazind elemente speciale (fig. 2.1),
pr:in :inteJ:med.iul
carora sii fie posiliilii orientarea pieseii astfel.de elemente pot fi bosaje, giiuri tehnologice etc. Se poate
arata, de exemplu, in sensul ilustrm-ii eelor afirmate anterior, cl arborii ltIn;Ji au prevazute, de obicei g~uri de centrare al caror rol este de a
servi la orientarea piesei in- .
tre virfuri, la pralucrard.Le
prin stnmjire
rectificare
etc. (fig. 2.2). Un.alt exemplu
Fig.2.1 imbun!t4j:irea tehnologicitsj:ii unei este eel a1 unor pistoane, capiese prin prevederea unor elemente re au pre~te
suprafete incare fee posibil! simplifiearea 0- terioare
destinate de asemesemifabricaturient!rli semifabricatului po ma~i- nea orientm-ii
na-unealt4 ~i ere~terea stabilit~"
lui pentru unele prelucr~i
~ii in timpul preluerarii.
prin ~chiere (fig. 2.3).

In cazul unui arbore, rectificarea

unei trepte cilindrico incedrate
lntre trepto cu diametre mei Mori
esto dificil de executat, ceea co
face s4 fie mai tehnologicA 0 solu"
~ le cu pos ibiliUte de io~Ire t iberA a discului abraziv la un cap!t.
Hal tahnologici oste insA varianta
eonstructivi la care discul poato
ie~i liber la ambele eepete alo
treptei cilindrico.

'y 'M

le prelucrarea unui arbore cu mai

multo suprafej:econ ice, volumul de
munc! nocoser pentru reglarea me~l"
nli este mei redus dacA suprafoj:ele
conico sint carectorizeto printr"o
8Ceea~i valoere a conicit~j:ii.

Este posibilA eviterea rectific!"

rii pe 0 lungime mai Mare decit eeo
necessr! a unei trepte cilindrice,
prin erooroa unei tropta suplimontare, cu 0 diforen~a micA de diametru in report cu treapta care tre"
buie rectificet5.

Deca la un erbore este neceser s~

se ractifica mai multe trepta ci"
lindrice, este de preferat si se adopte 0 aceea~i veloere a razei de
racorda,e, pentru a evita schimba"
rea di$cului abrazlv sau coractarea
frecvent! a profilului acestuia.

I
I

~[j~~Fig. 2.2. Exemple de giuri de centrare pentru orientarea samifabricatalor intra

virfuri 5au in virf ~i in mand~ina universal!.

150

151

Tabelul 2.11 (continuare)

Tabelul 2.11 _ Exeople dD utilizer. e uoor sisteme de cotere.

t.n

Comentariu

Tehnologic

Netehnc~tQ{Jic

In cazul unei piese care

suportllprelucr!ri pe ma~ini-unelte diferite, modul de amplesare 8 cotelor poste eviden~ia acele cote cere trebuio ob~inute pe fiocare ma~inll
~i oventual la fiocaro

c::,

fad.

La prelucrarea unei piose de revolu~ie in doull

prinderi, modul de amplasere a cotolor poate ofori indica~ii clare 1n ceea ce prive~te ob~inerea
diferitelor cote in cezul
fiecllreiprinderi. Reprezontaroa piesei in pozi~ia corespunzetoare celei
mai importante prinderi
este de naturA si dea 0
imagine concretA asupra
ordinil operatiilor sau
fazelor de prelucrare a .
unei piese; in cazul piesei din desenul alAturat,
la prima prindere, piesa
se fixeazll la exterior, ier la cllade~a doua, pe
suprafata interioarll, cu
ajutorul unul dorn.

,
I

'G.

20

35

152

Intruc1t, 1n p~aeticll,
pentru exemplul din desenul alAturat este mai
eonvenabilll exeeutarea
mal 1ntli a gllurii strllpunse ~i abia dup4 aeeea
a adinclrii, so recomandll
raporterea suprafe~ei
frontale, prelucrate cu
adincitorul, fa~lIde suprafeta frontal! a p iese i,
in leg!turllcu cere se ve
efectue reglarea sculei
pentru prelucrare ~I fa~lI
de care este mai u~or de
ver if icat dimensiunea obtinutll,eu ajutorul unui
~ubler de adincime.

175

fP40

17

Existente unor baze de

referintA nu inseamnA cA
toate cote le trebuie raportate la aceste baze.
In axemplul din figurll,
intrucit fieeare flan~A
constituie practic un
grup construetiv diferit,
elementele unui esemenaa
grup Sa cotaazli in raport
cu grupul respeetiv ~i nu
eu eele ele eltui grup
eonstructiv.

Deeli doull gllurl sint amplasate simetric in raport eu axa piesei, pozi~iile-lor nu trebuie st.abilite fatll de marginea
piesel, ci f8~lI de_ axa de
simetrie. Justifiearea acestui mod de cotare viz.azA evitarea abaterilor
pozitiitor g4uri,lor in
report cu aXilde" simetrie
11 piesei,!n eazul in care
marginea piesei este neprelucratA- sau preluerat6
cu abeteri mari. De IIsemenea, in eazul in cere
este importllntlldistante
dintre axele celor dou
glluri, pozi~iile acestora
nu se vor determina prin
distantele intre axele
lor ~i 0 altll suprafa~lI,
ci direct, prin disten~8
dintre axele gllurilor.

~
~
90

11

10;

9 I 10

21
32

153

La preluefarea unui arbore in trepte ~i de lungime redus4, alegerea unei

suprafete frontale ( pe
figurll, COli din dreapta)
in calitllte de bazA de
referint4 faciliteazll verificllrea dimensiunilor
de"c4tre muncitor in timpul ~i dup4 efeetuarea
preluer4rii.

Tabelul 2.11 (continuare)

42

In misura 1n care est.

24

poaibil, se ve ovita fo"

losiroa in calitate de
bez! de reforin~a a unei
suprafe~e oeprelucrato,
ceroctorizate, de obicoi,
prin obetori relativ mari
de pozi~ie sau de formA.

In sfir:;;it, pot exista cazuri in dare sem:i.fabricatul este

compl.etat;cu elemente necesare fixarii in ciispozitive, pentzu
prelucrarea prectsa a. unor suprafe\:e. De exemplu, piesa din figura 2.4 este prevazuta cu 0 treapti ccrrica suplimentar~, a earei existenta pennite prelucrarea cu fixarea piesei, pe portiunea respectiva, intr-un dispozitiv. Buosa din figura 2.5 dispune de doua te:;;iri conice interioare,
la ambele capete, pentzu a
fi posibil~ orientarea li'i fixarea sernifabricatului intre virfuri, in ve::lerea execu~ii
unei strunjiri exterioare de finsare.

~~~""

r_~"'\'t'''

,, I\~,,~,"~

, ~~"F3"1
~.-:-.-.---.-_._.
I

t).~,~

\ ~w
,

1\\ \\

-.

"'of

-'~

: ~~~~~2L_~~~

Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care

urmeaz! a fi utilizate ca ba"
ze de orientare la prelucra"
rea mecanic! prin a~chiere

Fig. 2.4 Piesa prevazut4 cu 0 treep"

ta conic! suplimentar!,peo"
tru imbunat6~irea condi~ii"
lor de fixare in dispozitiv

D. Prescri.erea rat:ianaU a tolerantelor

suprafetelor preluc:rate

~i a ruJozitatilor

Desenul de exect.itie treb.Jie ~ cupr~

teate date1e privirrl tolerant:ele ~i ru:J0zitatea diferite1orsuprafete.
Examinarea desenului de catre tehnolog, din acest punct de ve::lere, nu
treb..ri.e s~ se limiteze ~
la atiti este necesar ca irqinerul
tehnolog sa verifice
juste'tea prescrierii diverselor tolerante
:;;i rugozititi,
cunoscut fiind
faptul ea prin utilizarea unor
tolerante :?i ~ozititi
scazute se poate ajunge la cresterf, im-

.portante ale costurUor de fabricatie. Evident, 0 asemeneaverificare are un caracter destul de canplex, ea :i.rrq:>licin:iintelegerea de catre tehnolog a rolului
fi.mct.i.onal al piesei in
discutie. 0 asemeneaverificare este mai dificU de efectuat in
lipsa altor conqxmenteale documentatdai, de baz~, adidi atunci
cini la dispozitia tehnologului se afl~ dear desenul de executie. Diversitatea corrlitiUor de
fi.mct.i.onarea suprafetelor pieselor a generat 0 gaIlli1larg~ de
combinat-ii.ale tolerantelor :;;i a
ru:Jozititilor
suprafetelor. Citeva r~i,
utile tehnologului la verificarea prescrierii
Fig. 2.5 Imbun6ta~irea tehnologicititii
rationale de ditre proiectant a
sub aspectul formei construc- tolerantelor
li'i a ruJozititilor,
tive a unor buc~e, prin preve" pot fi indi ~toarele:
vederea unor suprafe~e con ice
1. Pentru suprafetele a:;;ainterioare, peotru orientarea
zise l.:i.bere ale pieselor, supraintre virfuri, la strunjirea fete care nu determina parametrii
exterioari de finisare
de fi.mct.i.onare a produsului, tolerantele la dimensiuni nu trel:::uie~ fie prescrise la valori mai mici decit eele corespunzateare preciziei economice. Parametrul de rugozitate R, pentzu
suprafetele libere, are de obicei valori mai mari declt 6,3 j.aUi
pentru con:iit-ii de 'aspect sau de crestere a rezistentei la
coroziune, se admit totu:;;i valori mai ~
ale parametzului Rai
'
2. Pentru suprafete1e ut.:ilizate in ~
de prel:ucrare
ea haze de orientare, tolerantele
di.mensiunilor se incadreaz~
de rejUl~. in trept:ele 8 12 de prooizie ISO. De rG't;.:l..nut
esta
faptul ca: pot exista situatii
in care tolerantele acestor dimensiuni sint mai mici decit cele corespcnzatoaro preciziei economice;
3. Pentru sup:Cafetele pri.Ilc:ip:ue, adidi acelea care determ:i..n.1
parametrii de fl.lIlCt-ionarea utUajului, tolerantele prescrise tin cont de corrlit-iile respective de fi.mct.i.onarei
4. Ru;Jozititile
suprafeteJ.or de orientare li'i ale suprafetelor principale sint influentate de natura contactului la care
sint supuse respectivele suprafete: pentru contact fix, pararnetrul de rt.gozitate Ra se va incadra in limitele
6,3 . 1,6 j.aU,
iar pentru contact mobU Ra=0,8 0,05 j.aU.

{S

E. Gradul. de unj fi care i de DOI:malizare

.

a pieselor
,

Se consddera ea 0 pi~
este cu atit mai tehnologica, cu
cit contdne mai multe elemente reglementate prin sta.rrlarde :;;i
normej respectird 0 asemeneacerinta, se poate i'.l.jur:qe,de exempIu, la reducerea ~ui
total de diametre 9i lun:Jimi dife"

;:-::~

.'1l{

!i\\j
il'~

~j:j

~~'

rite, cu posibile efecte asupra mi~or~ii numarului,scu1elor

aschi.etoare ~i al verificatoarelor.
EKtinzirxidomeniulde valabilitate a pdI!\d afinna1;ii, se poate constata ea tehnologicitatea unui, produs (ansamblu) este mai l::uru1
daca acesta contdne
un manarmare de subansambluri sau piese standarddzate :;;i \IDificate.
Pentru olJtinerea unei evaluard, cantitative a tehnologicitatii din acest punct de verlere, se recurge la un in:licator y,
stabilit ea un raport intre I1llII\t1rul de elemente unificate n:;;i
n~
total de elernente N:
n
(2.1)
y=-N

2.1.2 caracterul ~ei

~ mar:imealotului.. 0 importanta hotaritoare asupra elaborarii procesului. tehnologic revine cunoasterdd,caracterului. produc?-ei:;;i mm-imiilotului .. In
raport cu caracterul producp.ei (produc?-e irrlividuala, de serie mi.ca, rnijlocie sau mare, de masa}, se i.rrlic.1 alegerea unor
metodede prelucrare mai productive sau mai putin productive,
plecindu-se insa ~i de la evaluarea costului de fabrica"tie.
In cazul unei producp.i irrli viduale sau de serie mi.ca, se
va recurge la 0 proiectare
mai putin amanunt.it.1a procesului
tehnologic, la masdni.-unel.te \IDiversale, 'la cadre cu 0 califi -'
care mai ridicata. In acel~i timp, pentru 0 producp.e de masa,
este recoroarrlabilautilizarea unor metodede mare prociuctivitate, implicirxi existen~ masdni.Ior-unel.tespeciale, a unei pro. iectari detaliate a tehnologiei de prelucrare ete. Intre cele
doua situatii se vor afla evident cazurile product.Lefde serie
mijlocie ~i de serie mare.
In ceea ce prive~te atribuirea
caracterului de produ~ie
irdividuala, de serie sau de masa, 0 anumit.1 clasificare se
poate face pe baza greutatli- ~i a mlll1&rului
pieselor ce urmeaza
a fi executate (tabelul 2.12).
Nunumaicaracterul
produc?-ei exercita insa influenta asupra elabor~li ~i desf~arii
procesului tehnologic, ci :;;i
mardmea lotului. ~
influenta se manifest.1pe de 0 parte
in moddirect, prin .modificarea. porxierli timpului de pregatire-incheiere din timpul pe rocata, in cadrul nonnei de timp,
iar pe de al ta parte, in modin:lirect, fiiIrl afectate forrlurile
de investi1;ii, ciclul defabricatie,
timpul de asteptare a semifabricatelor ete. De altfel,
in literatura de specialitate exista numeroaserelatli
legate de determinarea asa numitului
lot optiin, care sa asigure \ID min:irm.nn
al cheltuielilor de fabricatie, in conditiile unei productivitati cit mai mari.

;off?r

Teb&lul2.12

fii'!

Stobiliraa coroctarului produc~iai

[gf:

t,~
Cerecterul produc~iei
Productie individuale
Productie de serle micli
Productie de serie mijlocie

t~
~N

Piese

lB.!

~'v

Grele, hue/en

Hi jloc ii, bue/an

Pinli la 5

Pinli la 10

U$oare, bue/an
Pinli lo 100

5 ..100

' 10..200

100 ..500

100 300

200 500

500 1000

Produc~ie de serie mare

300 ..1000

500 ..5000

5000 50000

Produc~ie de mesa

Peste 1000

Peste 5000

Peste 50000

~1

:lf

~~

~
l~

r;~

~
t"
C'i

~H

~")

,~

rn

2.1.3 Desenw. de execup.e a sanifabricatului..

momentul
.trecerli la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaruca, inginerul tehnolog treb.rie sa dispuna deja de oserie de date
privin::i semifabricatul folosit 9i de obicei chiar de desenul
semifabricatului.' In cazul semifabricatelor obtinute' prin larninare, de regula, se remm~ la existenta unui desen al semifabricatului, pentru elalx>rarea tehnologiei de prelucrare mecaniea prin ~chiere..
.
.
stabilirea naturii semifabricatului se face prtin consulta, rea unor'tehnolog'i special~
in prelucrari la race 9i la cal~
pe baza uned..analize tehnico-economice. Aceste analize au in
vedere economicitatea obtinerii
semifabricatului, calitatea acestuia, dar :;;i economicitatea generala a realizarii piesei, finite. Se cunoast.afaptul ea este posibila realizarea unui semifabricat in condi1;ii economiceavantajoase (semifabricat caracterizat de obicei printr-o precizie dimensionala:;;i de fo~
redusa}, der care nu permite ob~:In~reala un cost scazut a piesei finite, ceea ce nu s-ar intimpla daca a-ar utiliza un sesemifabricat cu \ID cost ceva mai riclicat. Toate acesrea subli-.
rdaza importanta ce treb..de acordata ana1izei ~i stab;]j rli rat.ionale a tipului sernifabricatului.
. Desenale. de executie pentru . semifabricatele olJt.inute
prin turnare :;;i prin matri"tare sau forjare la cald se elaboreaza, de obicei, de c.1tre tehnologi special~i
in prelucrari
la
card, ajungind aped,la' dispozit-ia tehnologului in ale carui atriJ:utii se afla proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicaprin ~chiere.'
,
In raport cu natUra :;;i.cu desenul concret al sernifabricatului, se stabilesc traseul tehnologic ,de prelucrare prin ~chiere, dispozitive1e necesare, parametrii regimului de lucru
ete. De retinut este faptul c.1la analiza desenului semifabricatului, tehnologul treb.lle s~ acorde atentie prelucrabilit.1t.ii rnaterialului in aceasta faza, pentru a recomarrla,eventu157

t~

\:i~

'1,:~"~

'

~
ii1'

{'

[:..,

f:

I
''I,

Xj

'j::

~
M:

~~\

f.~::)
k

t:;,

~
'.i

t~i

:i;.

.,

'";i;

t:::

~
(
k

i:~

~
-

, ..

aI, aplicarea unui, tratament tennic pe.nb:u ameliorarea prelucrabilitap.i

prin aschi.ere ; a se vedea, in acest sens, cele aratata in subcapitolul 2.1.1. in lejatura cu prelucrabilitatea
prin aschi.ere,
2.1.4 Etiripamentul tehni.c dispanibil. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica, este necesar
sa se cunoasca nivelul de dotare :;;i posibilitatile
de completare in viitor a bazei materiale a intreprin::lerii cu ~ini-tmelte, scule, dispozitive,
verificatoare.
In ceea.ce priv~te exi.stenta sau inexistenta unai, anumite dotari cu echipament tehnic a unei, intreprin::leri, pot fi evidentiate doua situatii distincte:
a) In cazul unei, intreprin:leri
existente, inainte de a
se trece la elaborarea tehnolcqiei, in;]inerul tehnolog trel:uie
sa cunoasca in principiu .echipamentul tehnic din inzestrarea
intreprin::lerii, intrucit in functie de acest echipament urmeaza a fi proiectat
procesul tehnologicj
b) Pentru 0 intreprindere
ce urmeaza a fi construita,
proiectarea in principiu a .tehnologiei .de obt::inere a celor mai
importante produse este aceea care determ:inaachizitianarea diferitelor
utilaje, scule etc. i in acest caz, se poate vorbi
deci despre 0 dotare cu echipament tehnic a intrepriIrlerii
in
raport cu tehnologia prodectata,
Revenind la prima situap.e, care este, de fapt, :;;i cea mai
des intilnita,
se iInpune,sublihierea importantei ~
ech:ip3mentuluitehnic e.xistent in intreprirrlere. Tehnologul treb.ri.e sa fie familiarizat in prirnul rind cu masdrri.Le-unekt.e
din
dotarea sectiilor ~i cu posibilitatue
acestora. De obicei, la
nivelul atelierelor de proiectare a tehnologiilor de prelucrare
la rece exista cataloage care cuprind. principalele
caracteristici ale zn,a:;;inilor-tmelte:;;i anumedate privind gamele de turatii, avansuri, curse dublejncinut, puterea motoarelor electrice
de act;ionare etc. Importanta este de asemeneacunoast.area acelor caracteristici
tehnice ale mal?inilor-unelte, care limi teaza
dimensiunile maximeiale pieselor ce pot fi prelucrate j citeva
indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13.
In amnnite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea
tehnologiei nu numai tipurile ~i caracteristicile
. I'\&?inilor-u-
nel te, ci :=;imodul,de dispunere a acestora in cadrul secp.ei de
prelucrard, mecanice, s~ admite faptul ca 0 eventuala displmere
a masini.Ior-unel.te pe linii
tehnologice asigura conditii
mai
favorabile desf~arii
procesului tehnologic decit
in cazul
gruparii pe tipuri de rnaliiini-unelte, aceasta insa evident :;;i in
raport cu caracterul productiei :=;iCLi maramealoturilor ~
Este util sa fie cunostute dispozitivele, sculele:=;i verificatoarele existente, pentru a vedea in ce masura ele pot fi
utilizate direct sau adaptate fara cheltuieli ..prea mari pentru

.; ;:~.q

fabricap.a altar reperer 0 asemenea cerinta este de natura sa

evite constzuctda sau achizip.onarea unor dispozitive, a unor
verificatoare
sau a unor scule, in corrlitii neecanomice pentru
intreprin:iere.
o examinare atentli ~i un nivel de cuno:;;tint;ecorespunzator vor permite, in rn.uneroasesituatii,
f~a a se apela la mari
cheltuieli suplimentare fili numai prin executarea de scule, dig ....
pozitive (al caror cost este rnai scazut.' in raport cu eel al unei I'\&?ini-unelte), cresterea productivitatii
unor utilaje
rnai
vechi. Aceasta afinnat:ie nu treb.lie insa interpretata
in mod
aOOolutj :ing:i.nerol.tehnolog treb.rl.e sa aiba in permanenta in atent;ie.. posibili~t:ile
de modernizare a tehnologiilor, chiar
prin constzuctda sau prin achizitionarea unor noi masdrd,
-unelte, scule, dispozitive etc.; importanta este stabilirea,
pe baza calculelor economice, a momentuluiin care devine rentabiUi.
modificarea, in sensu! moden1izarii, a unei anumite tehnologii
de prelucrare.
2.1.5 Nivelul de calificare
a cadrelor.Elaborarea documentatiei tehnologice face necesara, in unele etape, precizarea
gradului de calificare
a cadrelor. se impune deci ca, inainte
de a se trace la proiectarea
tehnologiei de prelucrare mecaniea, tehnologul sa fie in posesia unor date privind calificarea
cadrelor existente. In funct:ie de acest element', se stabile:=;te
o asemenea varianta tehnologica incit sa fie posibila
realizarea produsului in con:ii.tiile prescrise de proiectant, dar la un
cost cit mai scazut ,
Ridica.rea nivelului de calificare
a cadrelor treb.lie s~
constituie 0 problema importanta pentru fiecare intreprin:iere,
aceasta avini insemnate consecinte asupra costului ~i producti - vitatii
prelucrarilor.
2.1. 6 Alte cxniip.i de lucru. In afara factorilorenumerat:i anterior ~i care, de obicei, sint factorii a caror cun~tere este necesara inainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare meceruca prin aschiere (desenul de
executie a piesei, caracterul productiei fji rnarirnealotului, e- chipameritul tehnic disponib;i]., desenul semifabricatului, nivelul de calificare a cadrelor), ex:ista situatii in care pot apare elemente suplimentare, de care trel:uie sa se p.na cont in
proiectarea tehnologiei. Astfel,' de exemplu, se cunoaste faptul
ea, de obicei, in stabilirea tehnologiei,. se are in vedere, cu
precMere, criteriul
economic, in sensu! obPnerii unei piese
cu un cost cit mai sc:azut. Pot apare insa fji cazuri in care este aOOolut necesara efectuarea unor prelucrari in corrlitii de
productivitate ma.x:i.lM,
pentru a evita ~-numita
"?trangulare"
a productiei
in locurile ".i.ngus'-...e". !ntr-un asemenea caz, se
irnpuneobtinerea unui ~
maximde piese in unitatea de timp,

.159

~".;~';;-)

Tabelul

2.13

Ha~ina-unaalU

(dimensiuni) ale .a~inilor-unelte.

care
maxime ale scmifbbricatelor co pot fi

Dimensiuni
ln~l~imea vlrfurilor
Distan~8 maxim3 intre vlrfuri
Dimensiunile dogojArii din batiu

Strung

Strung

Caracteristici
tehnice
limiteaz5 dimensiunile
pralucrete

revolver

Dlamotrul
Dlametrul

alOlftjulul din urborolo

maxim do atrunj ire

prinolpal

automat

Oiametrul elezajului din arborola principal

Lungime m"xinll! cur se i de "vans

Ha~ina

de g~urit

Diametrul maxim do g3urire

Oistan~a de la colosnl! pIn! la arborela principal
Oistsn~8.maximl! intra srborela principal ~i masA

Ma~ ine de f rezat

Ma~ina ~e alezat
~ i frezat

Diametrul arborelui principal

Distan~a do la arborele principal

Ma~ina

Dimensiunile mesei
Oeschidorea dintre coloene
Lungimea maximA a cursei

do morte-

Ha~ina de rectificat rotund eXterior

.Ha~ ina de rect ificat plan

o etapa importanta in proiectarea prccesului, tehnolcgie de

prelucrare prin ascruere 0 reprezinta detenninarea structurii
procesului ~i a numarului de operatii.
Numaruloperatiilor (fazelor) telmolcqice necesare execu- .
tarii pieselor este in strins~ leg~tur~ de oonditii1e tehnicofunctionale preserise acestora. Operap.Ue tehnolcqice se pot
grupa in: oper'at.i.Lde degro:;;are operat.Li, de finisare
~i operatii de netezire. In cadrul unui proces telmo1ogie se pot prevedea operatii din categoria celor aratate mai inainte sau se
poate renunta complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor
categoriilor de operatii tehnologice suprafata piesei r~
in starea rezultata din procesul de semifabricare.
.
o corecta succesiune a operattilor se stabil~te atunci
eind se tine seamaatit de conditiile tehnice, care asigura posibUitatea realizarii -Lcr eit l?i din considerente ecanomice,
care asigur~ cheltuieli minimede fabricap.e.
Numarulvariantelor unui proces tehnolcgie de preIucrare
mecarricaprin aschi.ere va fi cu atit mai,mare cu cit num.aruJ.
suprafetelor piesei este mai mare; acest . nurer al variantelor
se poate determina cu relatia:
I

Dimensiunile mesei
La ma~inile orizontale: distan~a maxima do la masl! pin~ la arborele principal
.
pina
La m8~inile verticala: distan~a da la arborele principal
la ghidajul mesei

Ma~ina
zat

STABII..IREA SUCCESIUNII OPERATIIIDR DE PREUJCRARE

PRIN ASCHIERE

Strung

de rabatet

2.2

pinA la masa

(sou lungimoa consoloi)

Lung;mea maximA a cursei

Dimensiunile
mesai
Oistan~ela (maxim! ~i minim!)
cului portscuU!

(2.2) .

Pk = kl,
do la mesA la

ghidajele

berbe-

In6l~imea virfurilor
Distan~8 meximA Intre vlrfuri
Dismetrul maxim de rectificsre
Dimensiunila
mesai
Distan~a dintre discul de rectifiest

~i mesA

in care k reprezinta numill:uloperatiilor te.h.nolcgice.

Unrol important in elaborarea I proceselor tehnolcgice il
are modulcumvor fi realizate operatiile
tehnologice: pe baza
pri.ncipiului diferentierii
operat.ii1or sau pe baza pri.ncipiului
concentr~ii
operatiilor de prelucrare. Alegerea pri.ncipiului
de realizare a operatiilor
se face in concordanta cu volumul
producp.ei ;;i dotarea tehnidi cu utilaje.
Dadi se utilizeaza principiul concentrarii ,operap.i.lor la
prelucrarea mecani.ca;;i sint realizate simultan "m" operatii
tehnologice elementare in acest caz n1.lmi1rul
variantelor procesului telmologie, cu diverse succesiuni, vor scMea:
I

chiar cu riscul unei eventuale cresterd, a costUlui fabricatiei.

Telmolo:JUl treb.rl.e ~ cunoasca totodaU nu rtumaiechipamentul tehnie disponibil, ei ~i nivelul de utilizare a acestui
echiparnent; de exemplu, se imptme.cunoasterea acelor .~iniunelte cu grad mare de incarcare, fie pentru stabilirecl. unor
posiliilitati
de cr~ere
a productivitap.i lor, fie pentru evitarea folosirii
lor in fabricatia unor .categorii de piese prin
inlocuirea prelucrarii pe aceste ~i.ni cu alte procedee sau cu
prafucrard, pe masirrt-unel.te similare.
.

m
Ck =

k!

(2.3)
(k-m) !m!

Spre exemplu, in cazul apl~carli pri.ncipiului diferenp.erii operatiilor

la prelucrarea unai, piese, la care sint de realizat sase operatii, numarul,variantelor de proces tehn()lcgie,
in confonnita-tecu relatia (2.2), va fi de 720; daca pentru aceeasd,piesa' sint realizate sdmul.tanun~de patru operatii
el.ementare; 'numarul,variantelor de proces tehnologie -va...fi. e;ral.
I .

-.

.: _.

.... ...

160
I t Pie os. vol. I '.

.._
...
__
._.__.

Hil

..__ .__..1__:. ...

.>C

-\

".

...

~.

- .
(

'. I

cu 15 (in baza relap.ei (2.3.

Aceste variante de realizare a unui proces tehnologic pentru 0 pies~ c::orrlucla exi.stenta., chiar in cadrul acele~i
uzine, a mai multor procese tehnolcgice.
Proiectarea proceselor tehnolcgice l?i in special stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare l?i a contJ.nutului acestora se efectueaz~ pe baza unor principii care corrluc in final la reducerea nUlllID:ului
variantelor tehnologice, apropi:i.n::iule de varianta opt.i.na din punct de ve:iere economic. Aceste
principii sint:
1. In cazul cin::i piesa nu poate fi executati complet dintr-o singuriS:operatae, atunci se recomandaca la prima operatde
a procesului tehnologic sa fie prelucratii acea suprafa~
sau,
in cazul cm
este necesar, acele suprafe'te care vor servi
drept baze tehnologice pentru operatiile ulterioare;
2. Operatiile sau fazele in tiropul carora existii posibilitatea depi~ii
unor defecte de semifabricare (porozitiiti, fisud, neornogenitiitietc.) se ~
a fi executate pe ctt .
posibil la inceputul prelucr~ii i
3. Da~ baza de asezare nu coincide cu baza de masurare,
este necesar ca in operap.ile urmatoare s~ se realizeze neaparatbaza de msurare preWzuti pe desenul pieseii .
4. Se r~
a se realiza rnai intii degro~area suprafetelor !?i apoi finis area lor;
5. Da~ in timpul realiz~ii
piesei rigiditatea
acesteia
se poate sch:i.mba,atunci este in::ti.cat a se executa rnai intii acele operatii care nu corrluc la miC!?orarearigidititii
piesei;
6. I.a piesele de revolutie se vor prelucra rnai intii suprafe~le cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafetele frentale; aceasta recomanciareapare necesara in scopul realizarii dimensiunilor de lun:!ime ale pieselor i
7. In cazul pieselor cu rnai mu!te dimensiuni "tGlerate se
va avea in vedere ca ord:inea operatiilor de prelucrare sa fie
invers~ gradului de precizie; 0 suprafa~ cu precizie
ridicati
se va prelucra inaintea: altor suprafe~ de precizie rnai mic!,
intrucit aceasta este susceptibiliS: de a fi rel:utatii
8. Pentru inli1turarea cheltuielilor
legate de transportul
Irrteroperatdonal., in situatia
CllIplasarii l"!lal?:inilor
dupi1tipul
prelucrilrilor I se vor grupa operatiile identice;
,
,
9. Executarea gi1urilor, canalelor de panel, a canelurilor,
[ a filetelor ete.se recomancli1
a se aplica d1tre sfiritul proi cesului tehnolcgic,
in scopul eviti1rii deterior~ii
cu ocazia
transpc>rtului interoperational;
10. In timpul elaborilrii sem.ifabricatului pot lua nastere
tensiuni interne; in aceSt caz este :i.rrlicat ca int,;-e operatiile
de deqrosare i cele de finisare sa existe un anumi.t;timp., pentru a se el:iminaaceste tensiuni ( pe cale naturali1 sau artificiala) i

i1
J

!
J

i,

,
!

l:

I!

Tsf
~ot":

..

,
)

11

:.
__

nu

u.

(2.4)

--

Tp

162

11. Succesiunea operatiilor tehnologice va fi astfel adoptatii, mclt s~ se olJtilW.un timp de tezi1 minim ( pe baza mi.csori1rii l~
cursei de lucru);
12. Este indicat ca la prelucrarea unei piese sa se utilizeze cit mai putine baze tehnologice, pentru a se reduce numarul de prinderi ~i desprirrleri, care atrag dupa sine erori de
prelucrare =ilitimpi auxiliari mad.
Un proces tehnologic bins intoanit va treb.ri. s~ respecte
urmatoarea schemade succesiune a operat.iilor:
-prelucrarea suprafetelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de masurare pentru operap.ile urmatoarej
-prelucrarea de deqrosare a suprafetelor
principale ale
pieseii
-finisarea acestor suprafete principale, care se poate executa coni:omitentcu deqrosareaj
-deqrosarea ~i finisarea suprafetelor auxiliare;
-tratament termic (daca este :ilnpusde conditiile tehnice) i
-operatii de netezire a suprafe~lor principale;
-executarea operatiilor conexe procesului tehnologic (cinti1riri, echilibrari etc.)
-controlul tehnic al calitiitii;
in unele situatii
pot fi
prevazute operatii de control intenne::iiar du~ operatiile de
importan~ majori1,pentru a evita prelucrarea in continuare a
unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere
al cali~tii.
Dupa stabilirea
succesiunii operatiilor
~i fazelor este
necesar a se alege metodaprin care urmeaza a se realiza operatia sau faza respecti Wo ~i apoi s~ se determine manarul,de operatii sau faze necesare reulizilrii piesei finite.
Alegerea metodei de prelucrare se face t:inin::i seamade urmtorii factori: productivitatea Il\8l?Wlor-melte existente sau
a liniilor tehnologice, conditille tehnice impusepiesei, marimea coeficientului
de precizi~ total, impus, de trel::uie realizat in urmaprelucrarii fiedirei suprafe~e in parte. Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia:

_.

in care T~f reprezinti to1eranta semifaht":i.catului, in micrometri; TI? - toleranta d.imensimii, pentru _suprafata respectdva,
de obtmut in urma prelucri1rii, in micrometri.
la aleqerea metodei de pralucrare un rol :iJnportantil are
numarul, operatiilor ce treb.ri.e realizate l?i :in:licii tehnicoeconomici ce pot caracteriza fiecare modde prelucrare,
Valoarea coeficientului de precizie total se poate obtine
prin combinarea diferitelor
metodede prelucrare pe diferite

161

"-."';"

.. -

Jna!?ini
-unelte:
~ot

k, ~. k3'

k."

tot

(2.5)

in care n reprezdrrta n\.lltl&ulde operatii ( realizate prin diferite proced.ee)necesare executiirii suprafet;ei, pentru a se ob't-ineprecizia ~.
Pentru determinarea metodelor de prelucrare se procedeaza in felul urmatori
- se det.erIniIti1valoarea coeficientului total de precizie
folosini relap.a (2.4), unde toleranta semifabricatului se poate obtine din staIrlarde, iar cea a suprafe't-ei de pe desenul de
execu't-ieal piesei:
- din analiza tabelului 2.14 se opteaza pentru \mul din
proce::ieelecare poate oferi rugozitatea ~
de proiectant pe
desenul de execup.e al piesei: alegerea se efectueazc1in raport
cu posibilitatea realizMii, prin procedeul respectiv, a preciziei dimensionale fli de fo~:
- se calculeaz! coeficientul de precizie al fazei respective (ki): daca valoarea calculatii este eel PU't-in e:Jal! cu valoarea coeficientului de precizie total, suprafata se consddara
~tii;
.
- in cazul in care coeficientul de precizie calculat este
mai mic decit coeficientul total, se vor reuta alte metodede
prelucrare care, in baza relap.ei (2.5), vor trehri. sa ofere 0
valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau eel pu?n egalc1cu cea calculatii cu relap.a (2.4).
In ve:ierea calculMii coeficien'ti1or de precizie
intermediari;se
vor folosi tabelele2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau
corespondentaintre toleran't-c1,clasa de precizie (ISO) ~i rugozitate.

1
I

""'S', .

Fig. 2.6

I~
I
\

45

Trd

= _

21

Trf

2,14 ,

In care Tr .d reprezinta toleranta la opera1;.iaprecedentii rectifidirii

de finisax:e, adica rectificarea
de degro~e, in J.lIll;
Tr.f-toleranta ob~inuti1la rectificarea fina ~i care este egal~
cu toleranta piesei.
Se poate constata ea valoarea coeficientului kl este inferioara coeficientului de precizie total ~i deci vor mai treb..rl.
efectuate alte prelucrMi, care s! asigure ob1;.inereaunui, coeficient de precizie intermediar egal cu:

kint.1

57,2

~ot
le.,

---

= 26,72

2,14

Configura1;.iapiesei permite efectuarea unei strunjiri de

degro~are, care poate asigura 0 toleran~ la diametru egala cu
T .d=280 J.lIll (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficis
entul de precizie va fi:

!1

Tsf

! ~

k2

1200

= 4,28.

=:= --

Tsd

280

Se

'Poate observa ea cele doua metodevox asigura un coefi-'

Cie.T1t
de precdzf,e-egal cu: ka=k1 . k2=2,144,28=9,15 , ceea ee ID
comparat.Le
cu 57,14 este mult prea pu1;.in.Mai sint necesare
prelucrMi pentru a se obtine un coeficient de precizie egal
cu:

164
-

57,14

21

Din analiza tabelului 2.14 se poate constata re ,rugozitatea Impusasuprateted, respective (Ra=O
,8' J.lIll) poate fi rea1izatii
prin mal multe procedee. Din toate, ins~ -p.n.ird seamade semifabricatul ales, precum~i de formapiesei, meriti1 a se lua in
considerare strtmjirea de netezire, rectificarea de finisare ~i
honuirea exterioar~.
'.
Da~ se considera ca operatie finala rectificarea de finisare (care permite sa se obt~ ~i precdzaa d:i.rnensionala)fli
daca se Impune~i corrli1;.iaea din operatd.aprecedentii (rectificarea de degro~are-tabelul2.l5) sa nu rezulte 0 toleran1;11
mai
mare de 45 J.lIll ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poace
asigura un coeficient de precizie egal cu:

,,

Se consdderare este necesar a se executa piesa reprezentatii in figura 2.6 dintr-\m semifabricat larninat la cald. Se adop. tii, din STAB 333-86, un diametru de urmatoarea valoare: (jl30:g:~ mm.SUprafata de diametru mai marermne neprelucratii, iar cea de
diametru (jl2SO02l mmva treb..rl. obtinu~, prin
diferite procedee, din semifabricat.
In vederea g~irii
metodelor de prelu60
crare a acestei suprarete, se va proceda in
felul urmator;
Schi~a piesei
Se calculeazc1mai.intii coeficientul de
pentru exemplul
cons ider at,
precizie total:

Tp

tI

Exemplude calcu1

(::,

= __

k, =

1\

1200

Tsf

.....

~....._...
"

165
I

57,14

ktot

kiZ

..8 .. ..
.0

6,25

9,15

ka

lI

84 f.JIn):

k3

Ts.d

280

= --

aceasta ~itne,

3,33

84

Tsf
CU

coeficientul :intermediardevine:

.
k, = Je,'kz'k
=30,5
.
3
Intrucit aceas~vaioare
nu este mai mare sau eel mult egal~ cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de inoo 0
prelucrare care ~ asigure 0 precizie egal~ cu:
ki3

1,87
30,S

~.

s.f

.. Trod

84

I
I

Aceas~ valoare a coeficientului de precizie poate fi at~

printr-o
rectificare
.de deqrosare; daca se implmeca la
operatia prece:len~ toleranta sa fie de 84 J.QTl:
k4

I
I

57,14

~ot

II

TSod
TSof
TSod Tsf
45
=------=-----=57.14

Trf

Trod

TSof

TSod

21 45

280

.. .. ..

.. . .

. .

..

~
-8

10

10

~.,
L.

Ci

It

....
.'u ~
:~l
!
i:...
.-"gill

..

._
N
11I'-

~~,

~';'

"-

..o

-o

0,
0

'"

'"

C.
0

=,

:3..8
i
!-.

I,

...
Cl

(~

..

.. . ..

.. .

,.,

..co

..

"5

.~.-

....

::J

. g

::J

.. ....
.- a
>Cl

..

... ...

...!il~

.. ..

i3:
i3 a

u.a.

.,.. ,..
e
<:

., ..

t..- _-...
r: .
_ tU
0 ..
..,J

c...-'-

L..

..

::J
,a 0
c

:!.=
e~
I: .
-

III

O't- "...,
-

t..

0I=.s8~
ll.S
"' ........~ c!cnu..u...

L-

Cl

e
a .

(..c...

01c

- ......&:...
a.
--........ --....
... .. .. ........
.. ..

-8

.-

::J

<-

.gl;

8:
....
:J

. a.

J:!

.!!
8
e u
C

CO

.":
r:.g

Cl

,!II
-I:

.,

I: I: I:

a a

........ .......
::J::J

::J

00

...
"g

cC

.,

".,.. .
a 0

-... ....
a

-Cl
..
G .
,

i~i~~
-'- Q'-'...,.a

'OEl

:~~~~

l
167

,Ill
L a

:=...2

...

'.::Jc
. x
Cl)

Cl 'a
l

'-'....

-0

r: ..
::J .,
c

CI).-

..
0
.... Q
...

....::J
Q..-
.10

la
e

.........
....

.,

~
..

280

84

"

t-

....
.- ..

0-

>

:..

~.
.

go

';:

~
~

..
......

,.,...
N

"

..

W ~

1200

In tabele1e 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate exemplede trasee tehnologice ale diferite10r piese ce se pre1ucreaza in proc:tucp.ede serie mica sau de serie mare.
Un modelde plan de operatli, pentru operatda 1 d:in tarelul 2.21, este prezentat in anexa 1.
-;r.0

....

-o, 0
....

.....
B

1,86

45

84

..

!l
~

"g!l

~
se poate constata eel precizia de prelucrare impus~
se realdzeaaa, daca se efectueazcl urmcltoareleprel.ucrarf, prin
a!?chiere: stnmjire de degroare, strunjire de f:inisare, rectificare de degro~e,
rectificare
de finisare. Coeficientul de
precizie va fi:
.
1r
""tot

..

'"~ ,.,
..

,.,'

!i
:

li

.0'

....

1
J
i

..

,.,

t:...

..'"
~
..

'"

o strl.mjire de firtisa,re care sa asigure 0 toleranta egal~

cu 84 f.JIn ar' apropia mult valoarea coeficientului de precizie
interme:ti.ar de eel total- (conform tabelului 2.18 stnmjirea de
deqrosare este in clasa a ll-a de precizie, icir cea de finisare
in clasa a 8-a; in conformitate cu datele din tabelul 2.15,
pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm,toleranta este de

.. "

....:''2....
...

.-

..0

,-

Tabelul 2.14 (eontinu8re)

0
Frezare
f r-ontalii

Oegro~are
Finisare
Foarte fina

Alezare

Oegro,are
Flnisare
Foarte fini

Giur-ire
cu burghiul

10

F itetere

Rect ifieare
rotunde

cu diaJII.sub 15 11111
eu d~am. peste 15 am

Adfn<:ir.
Lirgire
Prelucrerea
danturi i

Rabotare
Hortezare, frezare
de degro,are
Hortezare, frezare
f ina
Severuire'
Rect ifleare grosoleno
Reet ificere ingr ij iti
Lepuire

Cu filiere, cu tarod
Cu cu~it pieptene,
frezare
Cu cap de frezat
Rectifieare

..

O"gro,ar.
Finisare
Foart. fins

..

..

..

..

..

..

..

..

15

16

14

13

12

----j-

11

..

----------'-----"'"""---'_~_------------- ... ----~

--

- -. - -.---~

Tebelul 2.14 (continuere)

1

Rect ificere
plane

Oegro~are
Finisare
Foarte fina

Rodar.

Degro,are
Semifinisara
Finisare
Foarta f ina

,
Honuire

L8pJira

lustruira

Supranetaz ire
Prelucrari
n-econven~ ionale

Rulare

Semifinisare
Finisare
Foarte fine
Prealabi la
Hedie
f.inisare
Foarte fina

Electroeroziune
de degro,are
Eleetroeroziune
de f iniure
Prelucrar"i
elactrochilliee
Preluerari cu
ultrasunete

..

..

..

Degro,are
Finisare
Foarte fina
Prel iminars
Finalii

..

..

..

..

12

..

It

13

14

15

16

..*

11

..
*

10

'

"

..

..
..

;.

;~
~f.l1.;f~.~?,~~tA:7;<::f.-7/':I;l-r:~~.~f-

..~s~~~~"'\~:~:~~r:.<"~:,.f_"'7~/~~2t-~~;r.-t:~~_>:'--:'f!;.!~::.~:7r::;r:::.~,i!.::,;:,
i~~-:, .. !7Xi~~-:f~.::r:~~:::~~':!~~~~~t;~~?;~~:;~7~~:::::7<~E7~.~~~~~~~~~l'

Tabe tu].2.15

ToUtranf;.a T, ,., pentru dilleflsiWl,i

de la 1 piM

la 500

IS

STAS 8101-68 )

.
Trollpta de precizie

,
Dimensiunea.
nominala, mm
5

10

11

12

13

14

15

16

.~
i

<!"',

Peste 1 la 3

10

14

25

40

bO

100

140

250

400

bOO

Peste 3 La "

12

18

30

48

75

120

180

300

480

750

Poste 6 la 10

15

22

36

58

90

150

220

360

580

900

Peste 10 la 18

11

18

27

43

(70)

110::

180)

270

430

700

1100

Paste 18 La 30

13

21

33

" 84.1

130 -.

210

330

520

840

1300

Peste 30 la 50 .

11

Pesta 50 La 80

13

Paste 80 la 120

15

Peste 120 La '180

18

1--

-Peste 180 la 250

20

Poste.250 la 315

23

Peste 315 la 400

25

Peste 400 la 500

27

I 16
I 0:9
I 22

"

52
,

390

620

1000

1bOO

190 -'

,?50
'---~.
300

4QO

740

1200

1900

,'140-

220

(35Q

540

870

1400

2200

100

1bO-

250

400

630.

1000

1bOO

2500

rz
..~.

115

185

290

4hlJ

720

1160

1850

2900

52

81

130

210

320

520

810

1300

2100

3200

36

57

89

140

230

360

570

890

1400

2300

3600

40

63

97

155

250

400

630

970

1550

2500

4000

100

162

74

:120'

~4)

87~

40

63

29

46

32

!
I

I
!

25

39

62

30

(46

35

25

-, ,

ObserV8~io; Valerila tolera~~elor din tabel sint valebiLe etit pentru prelucreroa suprefo~elor de revolu~ia cit ~i a suprafe~elor
plane

---

..
---~.---------.. -.. -- ~--------.---------..------------------------Tabelul 2.16 Tderrnf;.a

T, pentru diaensiWli peste 500 pina la 5000

Tre~pte de precizie
Dimonsiunea
nominala,
mm

10

11

12

13

Valo'r! in

Valor! in JmI

14

15

16

IIlIIl

Peste 500 la 630

44

70

110

175

2BO

440

0,7

1,1

1,75

2,8

4,4

Peste 630 la 800

50

BO

125

200

320

500

0,8

1,25

2,0

3,2

5,0

Peste BOO la 1000

56

90

140

230

360

5bO

0,9

1,40

2,3

3,6

5,6

Peste 1000 Le 1250

105

165

2bO

420

6bO

1,05

1,65

2,6

4,2

6,6

Peste 1250 la 1600

78

125

195

310

500

7BO

1,25

1,95

3,1

5,0

7,8

Peste 100C l-f2000

92

230

'Sl9

600

920

1,5

2,3

3,7

6,0

9,2

150

Poste 2000 l.2500

~,o

175

280

440

700

1100

1,75

2,8

4,4

7,0

11,0

Pesto 2500

'!.35

210

330

450

860

1350

2,1

3,3

5,4

8,6

13,5

Pesta 3150 le 4000

2bO

410

660

1050

1650

2,6

4,1

6,6

10,5

16,5

"oste 4000 le 5000

320

500

800

1300

2000

3,2

5,0

8,0

13,0

20,0

III

3150

Tabelul 2.17

Corela~ia infonaativ8 dintre rugozitate Ji precizia di~sionele

Toleran;a fundementa le
Dimensiuni
-nominale,
mm

IT 1

IT 2

1T3

IT 5

IT 4

1T6

IT 7

I ITS

1T9

IT 10

IT 11 IT 12 IT 13

Jl 14L:i~~

Rugozitatea suprafe;elor Ra' pm

Pine la 3
0,2-

0,'-0,4
Peste 3 la b

....

0,02S-0,1

. Peste b le 10

0,1-0,4

O,OS-0,1

0,4-',b

-OT8

0,4-1,b

0,2- f----O,S

f----

1,b-b,3
f---'-

O,S-3,2
O,S-3,2

3,2-12,5

1,b-6,3

6,3-2S

3,2-12,S
0,3-25

-..]

Peste 10 la 18

0,1-0,4

I---

0,2-0,8

Peste 1S le 30
Poste 30 le 50
0,05-0,2 0,1-0,4

Peste 50 la SO

0,2-0,8
f--

Poste 80 le 120

0,4-

I---

0,2-0,8

Posta 180 le 250

I--

O,Z-0,8

0,8-

I---

1,0-6,3

I--

3,2-12,S

',b-6,3

;2,S-50

'---

f----

0,3-25

I--

3,2-12,5

12,S-SO

6,3-2S

3,2-12,5

1,6-0,3

' I

0,8-3,2

0,4-1,6

.. .,

O,S-3,2 f----

-3 2

f---I--

I--

0,4-',b

Poste 400 le 500

f----

3,2-12,5

0,4-.
-1,6

0,4-1,6

Poste 31S la 400

O,S-3,2

f----

Peste 250 la 315

O,Z-0,8

"'1

0,1-0,4

Poste 120 le 180

I---

1,0-0,3

lZ,5-50

6,3-25

25-'00

-25-lOO

.,:z:

r;140-:Ot~0
- 40

'"
"a

..

=?o;O~16
IS!J'
0

~-

- ..
I:

-.
~.,
N

;~
.,
....

l<I

-.

~
<:::>

;'t(),109
"1 '.HJ090

~~

~1~-o.080
-0240

;r;JI,p:O.o16,
i
+0002

...,

1<2I~_j~0
. - 40

(I)

:r

...

g.

IV

.,

"0
e-

C
0

.,

ffl

Cl

IV

Cl>
0

-.
...
_.
or

'0
III

-.
'"
III

I-

_.

-- .-.
:J:

...

'"

o :>
o ,
".1:
_.:>

...

-100.

'"
s

~m

,.

Cl

,..

L.

"

_.1:

",.~.
I> "

..~
.,

""
~o

-s

_.1

., I

'0
-t

~,..
"""

.,I>
o

~
...

I><

I:
o

.,
.,

~.. ~-----+------+-----~r------t------+---r-~-----t------~------~~
, , ,
c
n
n
c:
., "''0
-9
_
o::::g. o::::g. ,
o::::g. o::::g.
::::rso
0
"CO
....
:>co..,
:>co
"CO
"CO
" a. ~
., _ . .., n
.,
_
.
..,
.,
....
.,
"
o
c:

,..
..
_ . .,.... ....
0
.. ,.. 0 .
0
_." c ..

I
.. "...0
.....0 .
-1:0

1>'0

- _--.
.,

"1
I

0
C
fA

a.

-t

0
I:

_.,..

n
0

., "-I-s

".."
"
.,..

...

Ill< _.

-t

"

-t

."..

...,
Do

........,
........, .....
....

-."1
.,

Do

"1

..

00

.,

_0'I

..."

.,
_0.,

"
~
o
c

a.

I:

.,

'0

co.,

....,

".,
"o
N

"

.....

:r

I '

;;/53+0.70

I>

CD
N

'"

~
.,

Cl

'0

'0

o
00

.,

"1

Cl>

.... ..- .,..

00

"1

o
o

:;'

'"g,

I:

S-

(I)

Cl

5'

5.,

.,

.,'"

r--1",'0,002

OD
,..

.,

JAi~ ~~5..0,018

..,..

I>

o
",..

on
Cl :J:,

.....

.,"

;:=

'"o

:;
,..
.,

I:
I
-s
o

et;

7-8~Jfg

Cj.
...

02

....

."

'"
,..

11I0--...1

I>

0.."-",,1:0

::::

~~~

.,tr

,.
0

_.
I:

...
-"C>'

01
'.0

..o

.....
..

..

...,,01..0
..0'"

~ .
o

0::

..
IV

IV

I
T.belul 2.1Q (contlnuaro)

Tebolul 2.1Q (contlnuare)

0
1

2.

FREZARE'CENTRUIRE
Frezere slmuLtani le
amboLe cepete
Centrulre aimultan5 le
ambol. capete

tJ=31-'- .J&

'0

-i_

parte

Strunjire pe cealalti
parte

..0"1.
'V

Strunjir.
parte

cealalti

pe

parte

STRUNJIRE TOLE

oBE~]Bac

Strung
lIIulticupte

()B8E3EJrio-

Strung
multlcu~lte

"

ECHILIBRARE

12

CONTROL FINAL

Tobelul 2.20
4

CONTROL INTERHEDIAR

STRIERE (ZIHTARE)

Succeaiunoa cpora~iiLor cia prelucrara a unui ;JUnb ClOOClIcltor

cia la atrung, tn oanc:ll~i\l. unat proci.tc~U cia "1'1.
Sehl~a ,olllifabrieatulul

Sehl~a piosol

~\n~

-E:3II~V'

Ha~ina
de atrlat

~;j~
(,

RECTIFICARE
(simulten5 pe toat.
suprafa~.le)

CONTROL INTERHEDIAR

FREZARE CANAL DE PANA

omG3~

""

~~,

.~
~

174

g?l/J/
Oenumlrea opera~iol
(faze!)

Schl~a de proluerar.

Selllifabrlcat ,
ob~lnut prin debitaro
din barl leminatl
He~ina'unealU
folosiU

STRUNJIRE
Ma~I08
de frezat

.~

94.5

Ha;I08 de
rect If Icat
sl~ultan

Hr.
crt.

A-~

'Strung
semlautOOlot

~,

STRUNJIRE DE FINISARE
Strunjlre pe

PRESARE TOLE
(in zona zllll~atl)

Ha~ Ina
de frezet
~I centruit

STRUNJIRE DE DEGROSARE
Strunjlre pe

StrunJlr. frontall
Contruire
Strunjlre frontall
Contrulr.

-EI--t~
175

Strung
normal

~~',.::.~",.ol1:.'..:il-...,

Tabelul 2.20 (continuaro)

---

0
2

Tnbelul 2.20 (continu"re)

0

10

FllETAREA DE SEMIFIHISARE A FllETUlUI

STRUHJIRE

.-

Strung
normal

Strunjire lOC8~ lunatA

-+ -.-11-._.1-._

-=:L

--.

Strung
de fit etat

~....

11

STRUHJIRE DE DEGROSARE

FREZARE CANAlE DE PANA

Strung
normal

Strunjire pe 0 parte
(in rood sueeesiv)

-~~

Ma~lntI
de frezat

Strung
normal

Strunjira pe cealaltA
parte (in mod succesiv)

12

TRATAHENT TERHIC DE
DETEHSIONARE

13

RECTIFICAREA GAURllOR
DE CENTRARE

14

RECTIFICARE DE FIHISARE

STRUHJIRE DE DEGROSARE

DETEHSIOHARE

Rectificare in mod
succasiv
6

-i--

----1-----

Ma;;ina de
rectificat
rotund

normal

1\

:.:
15

f.i

~
;
r,i

Strung

STRUNJIRE DE FIHISARE

FILETARE
Preluerere filet
trapezoid.l
Preluerare filet
triunghiular

!;j

- --:J....

:El-D-

Ud<J

Strung
de fitetat

Strung
normal

Strunjire pe 0 parte
(in mod succesiv)
Strunjire pe ceelaLt!
parte (in mod succesiv)

l:~
V

~;
['

~
16

AJUSTARE

L
17

-::L

STRUNJIRE
Strunjire frontal!
Recentruire (la ambele
cepete)

Ma~ine de
rect if icat,
gl!uri de
centrare

CONTROL FINAl

RECTI FICARE
(in mod succesiv)

t"

Ma~in8 de
rectificat
rotund

L
Observetie: Schernele de orientere eu fast indicate in conformitate cu GOST 31107-81

rr.

[';
I.:

r.,.

FREZARE DE DEGROSARE
A FllETUlUI

I:

M8~ina

I~

de frezat

fI..

f ilete

tiI'

i;
~r"

176

12 Pico$. \'01. I

177

[~

Tabelul 2.21

TabeLul 2.21 (continuare)

Sucoeaiunea opera~iilor da preluorara uno! ro~1 djn~ato

conice, In concll~iil. uno! prodJc~ii de sari.
Schl~. pl 1

Sehl~a aemifebrleatulul

3 I STRUNJIRE
Strunjlro de finlsare (8 eonulul oxterior)

Strung
do copillt

Strunjire de finisare (a conului din

spate)

Semifabrieat m8tri~at
Hr. IDenumirea opere~ioi
ert.
(faze!)

Schi~8 de prolueraro

Ha~ine-unoaltil
folosltil

, I

4 I

STRUNJIRE
St~unjlro frontali

Rectifiesre de degro~are 11 suprafe~ei interioare

Gl5urire
St.-unjIra
interio8rll

Strung
normal

I
l

RECTIFICARE
Rectifieare de degro~aro a suprafo~ei frontale

()-tt.-.~

TeJire Interloar!
Strunjire conlcll

Ha,ina
universalil
de rect if icat

Te,iro oxter!oar!

2 I

BROSARE CANAL DE

PANA

STRUNJIRE
Strunjire frontal!
Te~ire intorioarll
Te~iro exterioar!

i .-.

Strung
normal

~
~

178
179

HII~inlld&
bro~at
,

Tabelul 2.22 Sucoesiunea opera~iilor de prelucraro prin a~hiera a unoi ro~i

dinJ:oto cilindrico, in condiJ:iile..-.ciprocb:J:iide soda lIicll

Tabolul 2.21 (continuere)

0

(,

DAHTURARE DE
DEGROSARE

Danturare prin p6trundera

Ma~ina
universal6
de danturet
roti conico

iw~

~1'J)

~
~r;J

~\
~.;;;-

....

lz~1
.

COHTROL IHTERHEDIAR

10

TRATAHEHT TERHIC

Ma~in
universal!
de danturat
ro~ i Con ice
2 I

'1,

IJ

STRUHJIRE
Strunjire oxtorioarl!
de degro~are
Strunjire oxterioarl!
de finisare
Strunjire frontall!
Te~ire extarioarl! roatl
Te~ire axterioarl butuc

\)-

Strung
normal

.~

DAHTURARE

f
Ha~inii.
de frezat
danturll

~
.~

f,

i!

ii
!,

Ma~ina de.
rect ificat
interior

t,

HORTEZARE CANAL PAHA

~
~~

Me~ina-unoalU
folosiU

Strung
normal

~~
~
-.-

Semifabricat turnat din

fon16

Schi.a de prelucrare

(f aze i )

_I~

RECTlFICARE DE
FINISARE
Ractificare interioerl!

Denumiroa opore~iei
. STRUIIJIRE
Strunjire frontall!
Strunjire interioarl!
de degro~are
.
Strunjire intoriosri
de finisara
Te~iro interioari
Ta~ire exterioerll
a butucului

AJUSTARE

11

IIr.
crt.

DAHTURAREA DE
FIHISARE
Danturaro prin
rostegol ire

Schita .emifabricatului

Schi~a piasei

Ms~in3 de
mortezat
-:

i~

!:

12

COHTROL FINAL

CmHROL

Observape:

F IHAL

Schemele de orientere au f ost. indicate in conformitate cu GOST 31107-81.

:\

r:

i,~
180

181

If

"<>
.,
<

...
Q

'"

.J

El

::;

et

.,0-

n'
..

..

f-'
CO
N

.".
..
"
..

""()
::r

....,.

~76
tJ 92

c
.,
:>

"0'

..."
0.

""
"

Yeder e dm C

:>

..
0

60

.....
:>

45 45

Vedere din D

38
t116

Tebelul 2.23 (ccntinuare)

IIr.

crt.

Denumirea operD~iei
(f aze i)

Schi~e de prelucrere

ta

Ha~ inii-uneal

folo~ita

FREZARE PLANA

Ma~in8
frezat

de

f-'

ee
lA)

STRUNJIRE DE DEGROSARE
Strunjiri frontele
Strunjiri intericare
Str~njiri cenole

Ma~inii
de al e z at
s i f rez e t

Tabelul 2.23 (continuareJ

o
3

STRUNJIRE DE Fi~lSARE
Strunjiri frontsle

I
._-+._.-

Strunj iri inter icere

,-

-----

Ma~in8
de elezet
;d frezet

FREZARE

-----Tabelul 2.23 (continusre)

1.

Vedere din A
5

GAURIRE
Giurire la ~10,2 mm
Tarodare M12

~
~~
He~inii
de gllurit

Geurire la ~14 mm
Tarodere M1b
Gaurire le ~'8,8 mm

Vedere din [

H+*l

GAURIRE
,
Gaurire la ~b,7 mm
Tarodere M8

CO~TRDL FINAL

Ha;inli
de g8urit

Cap.3

AIlAOSURlILR

DE PREUX::RARE SI A DlliEN-

, SIlINIUR INTEmfIDIARE

3.1 NOTIUNI DE BAZA

In constzuctda qe masmi., pentru obtinerea' pieselor cu
precizia necesara ~i calitatea suprafetelor impusede corrlitiile funct-ionale, este necesar, de obicei 'ea de pe semifabricat
sa se inde~eze
prin ~chiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare.
Determi.nareaadaosurilor de prelucrare este stxms legata
de calcu1ul dimensiunilor intermediare ~i al dimensiunilor sernifabricatului. Pe baza dimensiunilor intennediare se proiecteaz~ dispozitivele pentru prelucr~i pe masird-unel.te, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiUnile sculelor a!ichietoare la operatiile (fazele) succesive de prelucrare
a gaurilor: l:m:ghiu, lW:g'itor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea niatrite!or ,InOdelelor pentru executda formelor de turnare, cutiilor de miezuri etc. stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare pennite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor ~i al consumurilor specifice de materiale, precum~i
al regimurilor de aschi.ere ~i normelortehnice de timp pentru
operatiile de pralucrare mecardcaprin aschi.ere,
iPentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc
urmatoarele metode:
a: metodaexperimental-statistica;
b. metodade calcul analitic.
Prin metcrlaexper:illental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor st.arrlarde, nonnative sau
tabele de adaosuri, alcaturte pe baza e:xperient;eiuzinelor sau
a unor date statistice.
Folosirea tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor tehnologice, ins~ nu prezinta garantaa caadaOsurile stabilite
in acest modsint intr-actevar
minime pentru corrlitiile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice
sinl:, determinate f~a a tine
seamade succesiunea concreta a operatd.i.Ior (faze1or) de prelucrare a fiedirei suprafet:e, de schernelede asezare a semifabricatului la diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere :;;i de
erorile prelucr~ii anterioare. Valorile adaosurilor experimenI

lH6

tal-statistice
sint in multe cazuri mai mari decit este strict
necesar, deoarece au in vedere conditii de prelucrare pentru
care adaosurile tretuie sa fie acoperitoare in scopul evitMii
reb..lturilor.
Metodade calcul analitic al adaosurilor de prelucrare ,
,elaborata
de V.M.Kovan,se bazeaza pe analiza factorilor care
t ~ determina mardmeaadaosului :;;i stabilirea
elementelor componeni te ale acestuia pentzu corrlitiile concrete de efectuare a diferitelor operat.i.Ltehnologice. Aceasta metodapermite evidentie" rea posibilitatilor
de reducere a consumuluispecific de mate',rial
:;;i de nucsorare a volumuluide munca'al prelucr~ilor me: canice la proiectarea unor procese tehnologice noi ~i la anali\,
"za celor existente.
'
calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor ~~.i\lIlL.intennediare
optime la toate opera1;iile succesive de prelucrare I?i asigura un nl..1lllfu'
minimde operatii
l?i faze de prelucrare, necesare obtinerii calitatii
prescrise a piesei prelucrate.
.
Incomparatie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic,
calcU1ul analitic poate con::lucela economii
de 6... 15%din masa neta a piesei.
,
Metodade calcul analitic se recoman:1asa fie utilizata
in:leosebi in corrlitiile productdea de masa, de serie mare :;;i de
serie mijlocie. Aceasta 'metoda se recomarda, de asemenea, in
ocnstructda de utilaje, grele, chiar in corrlitiile fabricatiei
individuale a piese10r de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel .de piese, adaosurile prea mari pot conducela pierderi mari
de metal prin a!ichiere; pe de alta parte, la prelucrarea pieselor mari este inadmisibil reb.ltul produs din cauza unor adaosuri insuficiente.
la productia de serie mica :;;i individual~ a pieselor de
precizie medie, cirrl se s~
frecvent obiectul product.Led,
l?i
este neoesara 0 duratascurta a preg~tirii tebnice a fabricatiei, metoda de calcul anali tic nu,se aplica de obicei din cauza
Ivolumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre-iilucrare se determina in acest caz din tabele,S'I1\S-uri, GOST-uri
, etc. la utilizarea
tabelelor treb..lie sa se analizezedaca conditiile cOncrete ale procesului tehnologic corespurrl con:li:tiilor pentru care au fast alcatui.ta tabelele normative. In toate
cazurd.Le'in care exista abateri fa~ de can:iitiile tabelelor,
adaosurile recornarrlatetreb..lie precizate prin calcu1 analitic.
Se deosebesc urmatoarele notiuni referitoare la adaosul de
prelucrare:
JIi)a.osl1l de preJ,~
inte.tue:liar este stratul de material
ce se l.nqeparteaz~"la operatda (sau faza) respectdva de prelucrare prin aschfere de pe supratata consi.derata. Acest.edaos se
determina ea diferen~ intre dimensiunile obt:L-1ute
la doua operatii
(faze) consecutive de prelucrare a supraretei, considera-

'I

l
(

II
\
I

un

bricare, se prezinta la prelucrarea mecarricacu anumite abateri

dimensionale l?i de forma, ~teri
de la pozitia prescrasa a suprafetelor l?i defecte de suprafata etc. Prin procesul de prelu.crare mecani.caaceste abateri se inl&tur&sau se reduc in limite admisibile.
ca unnare a executiei fiec&rei faze de prelucrare, apar ,
de asemenea, l?i abateri produse de ~i
procesul de aschi.ere,
a caror mardmedepinde de metodade prelucrare aplicata, de regimurile de aschtere , de erorile geometrice ale ~inii
-unel.te
l?i de altifactori
tehnologici.
la calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se consider& cl mardmeaadaosului intermediar pentru operatda (faza)
considerata treJ:::uiesa: fie suficienta pentru a putea fi inMturate teate abaterile (fazei) pre.ce:!entede prel.ucrare mecani.ca
sau de tratament termic, precuml?i pentru compensareaerorii de
instalare apljru~ la operat.ia (faza) consdderata,
In continuare se vor prezenta succint abaterile
rezultate
din operatiile de prelucrare precedente ~i din operatia de prelucrare considerata, a caror' mikimeinfluen1;eaz&l?i detenni.nti
narimea adaosului de prelucrare intenne:liar.
1. Calitatea suprafetelor prelucrate este caracterizaM de
rugozitatea suprafetei l?i de adincimea stratului superficial
ale clrui stzuctura l?i proprietati se deosel:esc de eele ale metalului de baza, Pentru a se evita rerirea suocesdva in stratul
suPerficial
a abaterilor
de la starea notTnal~a metalului de
l:az&, micrOI'let'e:::Jularitiitile
l?i stratul
superficial defect rezultat
la prelucrarea precedenta trebJie irrl~te
la prelucrarea mecanid1considerata.
MMimeamicronere:;ularitatilor suprafe1;ei este caracterizata de inii1timea neregul.ari~p.l.or prof:Uului Rz, definita in
ST.AS 5730/1-85 l?iGOST2789-73.In!ltimea neregulariMtilor
profilului depin:le de procerleulde prelucrare prin ~chiere, de
regimul de ~chiere utilizat, de vibratiile de inal-ta frecven~
ale ~inii-tmel.te
sau sculei, de proprieU1;.ile materialului
prelucrat (duritate etc.) l?i de alti
factori tehnolcx;P.ci. I~timea
neregularit&tilor
profilului Rz, rezulta~ la prelucrarea preceden-ta, va intra ca element component;
in relatia de
calcul a adaosului de prelucrare. Ia calculul adaosului de prelucrare necesar efect:uMii primei opera?i de prelucrare a fi-:ecarei, suprarete m&rimea
~ reprezintii inll1;.imeaneregularitiiWor semifabricatului.
.
.
In stratul superficial, ID care. datoriM prelucr&rii prin
ascruere se produce d~fonnareagr&untilor cristalini,
apar tensiuni reroanente l?i duritatea superficial~ se m&r~. Deci, pe
o anumita adincime, stratul superficial se ecrui.seaza,
la semifabricatele turnate din fonta cenusde, stratul
superficial consta dintr-o crust1iperlitid1, a cared, zona exterioara contdne deseord, urrnede amestecde fonnare. Pentru lucrul

tee

,
'J\daosul.d~ prelucrare total este stratul de material ce se
In::le~eaz<'1 prin efectuarea tuturor operap.ilor (fazelor) suecesive de pre'lucrare prin asehiere a suprafetei considerate, de
la semifabricat pire la piesa finitii,in scopul respectarii conditiilor
de precizie a suprafetei l?i de calitate
a stratului
superficial. Adaosul total al unei suprafete reprezinta, deci,
S\ID\aadaosurilor intermediare necesare pentru prelucrarea cornpleta a suprafetei considerate.
h:1aosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice.
M.aosuril.e simetrice (bilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suprafe~or exterioare l?i interioare de
revolutie (cilirrlrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea simul.-t.aM..a suprafe1;elor plane paralele opuse (fig. 3.1).

~n
~.

Fig.3.1.Adaosuri

Fi9:3.2.Adaosuri

simatricG

asimetrice

Ma.osurile as:illletr:i.ce(unilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suocesdva, in faze diferite, a suprafetelor plane opuse, sau adaosuri preV<lzuteni.nnaipentru una dintre suprafetele opuse, cealalta rmninirrl neprelucrata (fig. 3.2) .
. Din cateqorda adaosurilor asimetrice' fac parte l?i adaosurile
. pentru dimensiuni dintre suprafetele plane l?i axe de referin~
ale pieselor.
.
3.2.ME:lWA

DE CAIruL ANALITIC AI.. ADAostlRILCR DE PRELUC.RARE

caJ.culul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai ~

stabilirea traseului tehnolcx;P.c(succesiunii 0peratiilor)
cu precizarea schemeide orientare l?i a schemei de
fixare la fiecareoperatie
l?i precizarea procedeului de ob?ne-

I
[

~ ~s~~a:t~:r~~~~g~=e~~~
~~~~~~
sint mardmi,
ce se inclu:i in relatiile de calcul ale adaosur.i.Lor
,
Fiecare semifabricat, in flIDctriede procedeul de semifa-

:lee

1PO

r~
~
~
~
~
~
:~

~1
'-j
.Il

~
~
~
,'j

~j

normal,alsculei
aschi.etoare , adincimeade ~chiere treb..ri.e sc1
fie rnai mare decit grosimea crustei perlitice, de aceea acest
1 strat tretuie inlc1turat complet la prima operatd.e de prelucrare
I a suprafetei respective.
---------Lasemifabricate turnate din otel exlsta, de asemenea, de~fecte superficiale
sub fonn.';ide sufluri mm:unte,microfisuri,
\ .zone decarl:urate etc., care trebuie inlc1turate prdn ~chiere.
-~-----l:a semifabricatele rnatritate 1?i forjate
liber din otel,
stratul
superficial
poate fi decarbJrat pe 0 anumitiiadincirne
~i cu oxizi fonnati pe suprafata lal.ndUzire. Mincirnea de aschiere tretuie
sa fie rnai mare decit stratul de oxizd, l?i cel
decarl:urat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietiiti deosebite in sens negativ ,fata de starea normal.a, adicc1stratul
superficial defect, rezultat la prelucrarea precedenta, treb..ri.e
indepartat prin ~chiere, iar adincimea S a acestui strat va
intra ca element CO!!p:lnentin relap.a de calcul a adaosului , La
calculul adaosului de prelucrare nu se consddera intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin ~chiere, ci numai
adincimea zoned, superdoara intens deforrnate.
2. Alta categorie de abateri ale semifabricatelor care influenteazc1 marimeaadaosului este reprezentata de abaterile
de
pozitie ale suprafetei de prelucrat fata de'bazele tehnologicej
,denumite pe scurt aba.teri spatiale. Dintre abaterile SPap.ale
fac parte: necoaxialitatea suprafetei exterioare (aleasc1ca hazeltermolcgicc1) cu alezajul
de prelucrat la semifabricatele
ooCllelor, cilin::lrilor ~i discurilor cu gaurc1prealabilc1; necoaxialitatea treptelor unui arbore fata de fusurile alese ca bazc1
tehnolcgica sau fa~ de linia gc1urilor de centrare; neperpen:ii_
cularitatea suprafetei
plane frontale fatc1de axa suprafetei
cili.rrlrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul suprafetei plane de prelucrat fatc1de suprafata plan.1 de orientare la piese de tipul carcaseice ete.
Abaterile SPap.ale apar datoritii erorilor de execup.e ~i
defonn.';irii semifabricatelor forjate :;;i turnate, datoritii deformc1rilorla tratamente termice, precum~i din cauzaerorilor geometrice ale rnaJilinilor-unelte pe care se exea.rt:i1operatiile de
prelucrare. la prelucrarea mecanica se poate prcduce de asemenea copierea la 0 scara rnai mica:a abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute.
Abaterile SPatiale rezultate
din prelucrarea precedenta
constituie un tepnen COI!p:ment
al relap.ei de calcul al adaosului.
,
, 3. la fiecare instalare a semifabricatului pentru prelucrare pe rnaJilina-l;lnealtc1,
pot apare erori de instal.are. Dateritil erorii de instalare, suprafata de prelucrat WP.alc1 nu 0cupa 0 pozitie invariabil~ la teate semifabricatele din lot, fatc1de scula ~chietoare
reglatii la d:imensiune.Deplasarea suprafetei de prelucrat (initialc1) care apare datoritii acestei e-

rori treh.tie sa: fie compensataprintr-un ele..'1\entcomponentsuplimentar al adaosului intennediar - eroarea de instal are la 0peratda considerata.
Trebuie precizat ea eroarea de instalare' se consddera in
calculul adaosului de prelucrare intennediar numai,pentru operatii efectuate pe IlWiini-unelte reglate in prealabil la dimensiune, deci cin:i precizia de prelucrare se asigurc1prin metoda.
obtinerii automate a dimensiunilor.
oacl pralucrarea se executa prin metcda obtinerii
,i.rrlividuale a preciziei este neeesara verificarea i.ndi.vidualli/a pozitiei fieca:rui semifabricat pe ~ina-unealta
~i, in, acest caz,
in locul erorii de instalare,
in relatia de calcul a adaosului
se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se
datoreste imprecizie;i verificarii
dupc1rizurile de trasare sau
direct pe suprafetele' semifabricatului care se fixeazc1'pe J'IIafjina-unealtii.
'
Marimeaadaosului de prelucrare interrne:liar minimse calculeaza prin inst.nnareatuturor abaterilor prezentate mai sus.
~teril.e
spati~e ~i eroarea de instal~
reprezinta vectori, -deoarece au 0 valoaren.umen.ca, 0 directie ~i un sens.
Insurnarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafetelor
plane cei doi vectori sint coliniari, deci:

I p +e I

= p +,

(3.1)

adicl surnavecto,rialli se det:erJn:inl1

prin sumaalgebcica a valorilor numerice ale vectorilor.
La prelucrarea suprafetelor exterioare
fli interioare
de
revolutie, vectorii p si e pot avea dir~i
oarecare, imprevizibile, de aceea insumarea acestor vectori sa face la valoarea
cea rnai prob:lbilli, prin re:3Ular&ic1cinii pc1trate:
I

Ip

:1

I
\

eI=

{p2

+e2

(3.2.)

In relatiile
de calcul ale adaosului de prelucrare,
prezentate -in eele ce urmeaza, s-au notat cu :in::iicele i-l
componentele adaosului ce derivi1 din operatia (faza) precedentc1~i
cu irrlicele i cornponenta luatc1 pentzu operatia (faza)consideratii. A,cest sistem de notare simplificc1 simbolizare.a la construirea algoritniilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic.
'
Adaosul de prelucrare intennerl.iar minim, pent.:r.u prelucra,rea pdn metcda obtinerii automate a preciziei dimensduni.Ior,
se caloufeaza cu relatiile
urmlltoare:
'
a. pentru adaosuri simetrice
(pe diametru) 'la suprafete
exterioare ~i interioare de revolup.e:
,(

~
190

2Ap1m1n

2 (Rz i-~+

Si-l)

2VP~~1-+e1

(3.3)

::)J.
-.----" ....

"

"'._---".,.

-_.' ..

"

------,

...}

v'

!~

f'
b. pent.ru adaosuri simetrice
plane opuse, prelucrate simultan:
2Api min ~ 2(Rz

i-1/+

Si-1)

+ 2(

(bilaterale)

Pi-1

Ei);

la

suprafete
(3.4)

c. pentru adaosuri asimetrice (unilaterale)

la suprafete
plane opuse prelucrate succesiv sau pentru 0 sdnqura suprafa~
plana:
(3.5)
1),i min = Rz i-1 + Si-1 + Pi-1 + Ei
Notatiile

folosite sint:
.
este adaosul de pre1ucrare minimpentru operatda
(faza) i, considerat pe 0 parte (pe raz~ sau pe 0 singur~ fa\1l
plana) ;
- ~i
min - adaosul de pr81ucrare . m:i.nin\pentru operatda
(faza) i, considerat pe diametru sau pe doua fete plane opuse,
prelucrate simultan;
- Rz ;-1 - inlltimea neregularitatilor
profilului, rezultata la operat.i.a (faza) precedenta i-I;
- Si-' - adincirneastratului
superficial
defect, format
la operatd.a (faza) prece:1entai-I;
- Pi -, - abaterile spatiale ale suprafetei
de prelucrat
fata de bazele telmologice ale piesei, r~e
~
efectuarea
operatiei (fazei) precedente i-I;
. - E i - eroarea de instalare
a suprafetei de pre1ucrat
(ini tiale) la operatda sau faza considerata, i.'
.'
Dacaprefucrarea se face prdn metoda olJt.inerii indi vic:iuale
a preciziei dimensi\milor, cu ~i
de prCll:a,atunci in relatiile
de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare E i este
inlocuita prin eroarea de verificare Evi la operatia (faza) de
pretucrare i.
.
.
, ,Valorile elementelor ccmponenteale adaosului de prelucrare, din relatiile
(3.~) (3.5), depin:l. de tipul pieselor" de
material, de metodelede prelucrare prdn aJ?chiere ~i de schemele de orientare in verlerea prelucr~ii prin aJ?chiere pe ~iniune1te.
In unale cazuri concrete de prelucrare, unel.e din componente1e adaosului de prelucrare m:inimse pot exclude din relatia de calcul.
'
\
Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonta cenusf.e,
fonta maleabiM.~i aliaje neferoase, adincimea stratului defect
S.se La in calcul numaipentru adaosul,prilnei operatii de prelucrare a f.Lecarei,suprafete; ~.pr:ima
operatie de' prelucra\ re prin aschi.ere, mrimea S se excl\rle din calcul, deoarece in
i
stratul superficial nu se observa rnodificari insemnate la aces~ te materiale.
Dura tratarnente termice !?i termochimiceale pieselor din
oteluri,
stratul
superficial
treb.Jie rastrat in cit mai mare
- Z),i min

192

masura, deoarece proprieU1tile utile ale acestui strat ( duritate mare, rezistenta la uzura etc.) se ndcsoreaza rapid odata
cu mard.reaadaosului inlaturat la rectificare. Din acest motiv,
la calculul adaosului pentru rectificarea
pieselor din otel
tratate tannic (prin calire, nitrurare etc.) se exclude tennenul S din relatia de calcul.
La prelucrarea suprafetelor de revolutie cu orientarea semifabricatului pe gauri de centrare, intre virfuri, eroarea de
instalare poate fi consdderata zero pe directia radiala.
La prelucrarea gaurilor cu scule aschietoare care se autocentreaza clupa gaura initiala (brose, alezoare fixate articulat pe arborele principal al Il\a9inii), abaterile spatiale de
inclinare 9i deplasare ale axei gaurii nu pot fi inlc1turate 9i
de aceea termenul Pi -1 se exclude din relatia de calcul; totodata, datorita
autccentrarf.L sculei, eroarea de instalare este
zero.
la prelucrarea cu scule cu ~i
geometric detenninate
sau la rectificarea unei suprafete brute, daca nu se cer corrlitii
de respectare a dimensiunii (preluc.rare pentru "suprafa\1l
curata" ) stratul mimimde metal care treh.rie irrlepartat este
format din tennenii Rz i-1 9i Si -1 la Care se adauga abaterea
de fonnc1a suprafe1;ei de prelucrat a semifabricatului brut. "
La supranetezire 9i' lustruire, adaosul de pralucrara este
detenninat de inaltimea neregw.aritatilor, de erorile de reglare a sculei la dimensitme9i de uzura acesteia, care nu de:pc1_
9esc de obicei 1/2 din toleranta de prelucrara,
In baza acest6r precizari, relatlile de calcul ale adaosului intermediar minimsint date centralizat in tab. 3.1., pen. tru diferite cazuri de prelucrara prin aJ?chiere.
ValorUe numerice ale componenteloradaosului de pre1ucrare sint date
cap.4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru .
diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere, In tabelele normative din cap.4 - 8,' componenteleadaosului sint notate f~a
indicele Fl sau i.Pentru componenta~ au fost date valori din
9irul standardizat de valori.
In relatiile
de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor cornponentes-a facut aritmetic. La prelucrarea mecarricaa pieselor, 0 parte din componenteleadaosului, fir99te, se pot compensareciproc. De aceea, pentru determinarea
adaosului, interme::1iarminim, se poabe inlocui inSumareaaritmetica a elementelor cornponenteprdn relatii care sebazeaza pe
teoria probabilitatii
9i statistica matematdoa, .
Este de notat insa ea daca se aplica metodaprobabUistici1
de calcul, treb..lie sa se admita un procent oarecare de rise de
obtinere la 0 parte din piese a unor suprafete ,pe care adaosul
de prelucrare poate fi insuficient. In afara de aceasta, metoda
este mai complicata din punct de verlere matematic , necesita
calcule laborioase, astfel
incit aplicarea ei este mutila 9i

,r~

I'!I"(",

\''1

I I

\'i

t'
t ;

1::
b

(,

~.
!,
r.

:,
~I

~
r
~
~
~
~
f

~
n
~
~

ru
I

rt:

~i

fl

;;:

f:

f!,
f

I
I:
[1

I:

,o~

.J

Tabelul 3.'. ReLa~ii de caLcul aL adaosuLui de preLucrare interaediar .ini.

:\

FeLuL preLucrarii

Rela~ia de calcul

Prelucrarea suprafe~elor exterioare sau

inter;oare de revolu~;e

2A,
. = 2(R Z 1. ,+S.1- 1)+2{P~-1 +
PI ro10

Prelucrarea simultan~
opuse

ZAp; roin=2(Rz i-,+Si-,+Pi-'+i)

Strunjiree suprafe~elor ciLindrice intre

virfuri; rectificarea fara centre

'J

2Api min= 2(Rz i-,+Si-,)+2Pi-'

".

Api min= (',Z"",S)(Rz

i_,+<>,2S.Ti_,)

2A~i min= (',Z"",S)(2Rz

i-,+<>,S.Ti_,)

enet.ezi r-e, lustruire(adaos simetric)

2Api min= 2Rz i-1+<>,S.Ti

Prelucrarea "pentru suprafatA cur-etA" a

unei suprefete brute
'

Api min= Rz i_,+Si_,+O,25.Ti_,

Api ,min= Rz i-,+Pi-'+i

2Api min=2Rz i_,+2{p1-1 +

b.daca nu exista eroare d~ instaLare

e1

2Ap; roin=2(Rz i-1+Pi-')

cetcutel or cu r edice l i so pot f oloa] urmlltoarolo for-

mula de aproximare:

. yp~~;~ '" O,96Pl_l+

{P~-l. e~

I
1
~

Rectificerea dups tratament termic sau

termochimic:
a.dac~ 8xista eroare de in$talare

- Jp~-l+ e~

J,
'i

Lepuirea suprafe~eLor de revolu~ie;

lepuirea pt en-per eteta

- {P~-l. e1

ZApi min= 2(Rz i-,+Si-')

Lepuirea plan~ unilateralA

Observnt iu. Pontru simpliflcllroll

..

Ap; roin=Rz i-,+Si-,+Pi-'+i

.i

Alezarea cu alezor fixet articulat;

bro~~rea gAurilor

0,4'(j' daca Pj-,> 1

= 0,4Pi_1+ 0,96.(j' daca Pi-1< El.

1,
~
,

'"Pi-" daca Pj-1> 4j

==

1' daca (I> 4PI-1

nerationala din punct de vedere economicin con:::litille productiei de serie.

3.3.

1
-

Prelucrarea succesiva a suprefe~elor pLane

opuse saU adaos pe 0 singura fa~a pLenA

Supr

ei

suprafetelor plane

ABATERI SPATI1>.LE

I~

copiaza la prelucrarile prin aschiere la 0 scara mai mica, precum!?i alte abateri spatiale care pot apare la prelucrarea prin
al?chierea semifabricatelori
- abaterile
de la pozitia reciproca corecta a subansamblurilor
Ina!?inii-unelte !?i erorile deplasarilor relative ale
diferitelor
suJ:?ansarnbluricare condit-ioneaza pozit-ia relativa
dintre scula al?Chietoare !?i piesa de prelucrat.
Deforma?ile remanente ale semifabricatelor se prcduc mai .
ales ca rezultat al aparitiei tensiunilor interne, la raci.rea
neuniforma a semifabricatelor !?i la tratamente termice, cind neunifonnitatea incal.zirii !?i racirii pieselor determina fonnarea
unor tensiuni
tennice ,iar
neunifonnitatea transformarilor
structurale in timp !?i pe sectdunea piesei respective provoaca
tensiuni structurale.
'
In t.impul tratamentelor termice, defo:rmarile sint apreciabile, mai ales la piesele lun:::Ji~i complicate. Tennenul din relatia
de calcul. a adaosului de prelucrare trebuie sa.inclu::1a
valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca
adaosul de prelucrare sa poata coropensaaceasta defonnatie.
Deforma:t.iile remanente se prcduc, de asemenea, ca rezultat
al relistrib.rl.rii
tensiunilor interne, provocata la indepartarea straturilor
de metal prin a!?chiere, in special la prelucrarea de de;;jroare a semifabricatelor.
In urma mi~rarii
abaterilor spatiale
la operatiile
de
prelucrare
succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa 0pera?-ile de finisare !?i pot fi neg-lijate.
Abaterile
spatiale
vor fi deci luate in considerare in
calcul:
'
1. la semifabricate brute I pentru prima faza tehnologica
de prelucrare prin ascaiere a fiedl.rei suprafet:e;
2. dupa prelucrarea de dEgro!?are!?i cea de semifinisare
cu scule cu ~i
geometric detenninate, pentru faza tehnologica unnatoare;
3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e-'
xistat 0 deformare;
la calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spatiale care nu se inclu:l in cimpul .de toleran~ la dimensiunea suprafeted , ci au 0 valoare Indepeodenta,
In unele cazuri, abaterea spatiala este egala cu suma mai
multor abateri ,corrponente
~ fiecare din a6estea fiind. un vector.
In cazul existent.ei a doua abateri spatiale cornponente(p 1
, P2)
marimea abaterii spat-iale rezultante Pi"l.este:
I

Cauzele principale care provoaca abateri spatiale ale suprafe1;elor sint unnatoarele:
- defomat-iile remanen.teale semifabricatelor i
- abaterile de p::>zitieale suprafetelor formelor de turnare, matrit:elor (in limitele admise la executda lor) ,. care se
194.

Pj-1

= 1

P1

P2

I.

(3~6)
I

Dam vectorii
obt-i.nem:
PH

= P1 +

P1

si

P2

au aoeeasd,directie

acal.aai, sans,

(3.7)

P2'

1?~-~

iar pentru sensur-i,opuse:

Pi-1

"'= P, -

Tubelul

P2'

Vpf

p~ ~

0,96P1 + 0,4eP2'

daca

P1

> P2

_/2
- VPl
> P3'

-2

2_

+ P2 + P3 ",,0,94P1

(3.10)

TAHBURI

.\

'1

BUCSE SI CUZINETI PENTRU LAGARE

L > 0,25.0

1.Cuzine~i
lagllre

pentru

2.auc~e de ghidare
3.Buc~e pentru legllre

< 0,25'0

PIRGHII

1.Pirghii de cuplare
2.Furci de cuplare
3.Furci de smbreiaj
4.Pirghii de oc~ion8re

c.Roti do cures ~i
volanti
7.Ro,i din~Bte cu 0
singur4 coroBna

SI PAHARE

< L < 1,5.0

0,25.0

SI FURCl

GRINZI SI CONSOLE

1. Tsmburi de troli;
2.Carcase de lagdr
3.Ro,i de curea in
trepte

4.P;stoBne cu tij3
5.Roti dintate cu
mol multe corosne

1.Grinzi
2.Troverse
3.Console de toate tipurilo

CARCASE,BATIURI,PLACI
1.Carcase
2:CarcBse
3.Carcase
4.Cartere
Nota~ii

de reductor
de pompe centrifuge
de cutii de viteze

folosite:

~i cu piston

5.Blocur; de cilindri
6.Chiulase
7.Batiuri de ma~ini-unelte
8.Pl~ci de fund8~ie

H-grosimea discului
O-diametrul exterior
L-lungirnea totat~ a piese;

1
i

'1

-t

l
a}

b)

,I
(

asupra m4rimii

la prirrlerea in Ulu.versal (fig. 3.3,a) ~i in cazul unei erori de instalare in universal E i = 0, abaterea spatial~ pentru suprafa\:a cu diametrul D este p= 0, iar pentru suprafa\:a cu
diametrul d, P = Pax'. urrle. Pax este marimeaabaterii de la coaxialitate a treptelor arborelui. la prin::le.reaaceluia:;;i arl::ore
intre virfuri (fig ~ 3.3,b) :;;i in cazul unei erori de centrare a
arl::orelui Pcentr = 0, abaterea spa\:iala are marimeaP = 1/2' Pax
pentru arnbelesuprafete.
Se vor examinaabaterile spatd.ale caracteristice
pentru
diferitele clase de piese de masirrl, In tab. 3.2 este data cla-

A"'"

do ~asini

1-.

00:

3.Axe
4. Tijo
5.Stifturi

in construc~ia

~
~

schemei de orientare
abeterii spe~iale

1.P is t oane+d i sc
2.Han~oane.
3. Ft ense
4.Capace rotunda
5.Cuplaje

Fig.3.3.Influen~1I

1.Arborii reductoarolor
si cutiilor de viteze
2.Arborii pompelor ccntr ifuge
OISCURI

M&'imea
:;;i felul abaterilor spa\:iale depi.n:iin special de
forma piesei :;;i de raporturile dintre dimensiunile sale, precuIn
:;;i de schemade orientare a piesei in vederea prelucr~ii pe
~ina-unealta.
.
Influen\:a schemeide orientare a piesei asupra marimii abaterii
spatiale poate fi evidenp.ata:pe baza exempluluide
prelucrare a unui arbore in trepte, cu prin::le.reain tmiversal,
respecti v ~tre virfuri (fig. 3.3).

po clase,

(3.9)

+ 0,3P2 + 0,3.P3

tipizate

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE

I. > 1,5'0

daca P1 > P2'

Dadi exista trei abateri spa\:iale, de exemplucurtare,
abatere de la coaxialitatea treptelor :;;i eroare de eentrare la
arl::orii in trepte, atunci:
Pi-l

picsctor

..~--=~-~-~

(3.8)

la prelucrarea suprafe\:elor de revolu\:ie, vectorii pot ayea direq.ii

oarecare ce nu pot fi prevazute :;;i in acest caz
insumarea lor se face ~
requla r~inii
~trate:
Pi-l

3.2. Clasificarca

f
,I

."

J
~

,I

sificarea pieselor tipizate pe clase.

. Pentru piesele din clasa arcor'i,'sint caracteristice urmatoarele abateri spatiale:
- pentru suprafei;ele exterioare de revolu\:ie - curbarea,
abaterea de la coaxialitatea treptelor ~i eroarea de centrare;
- pentru suprafetele' frontale plane - p&pen:llcularitatea suprafete10r frontale fata de axa arborelui;
- pentru g~urile axialeale arborilor cavi - deplasarea
:;;i inclinarea axei g~urii.
Curbarea semifabricatului brut este rezultatul racirii sa-.
. le neuniforme :;;i al loviturilor
acciderrcale, sau al defol:1Mrii
semifabricatului aflat inca: in stare calcW.,du~. semi.fabricare.
In cursu! prelucr~ilor mecanice prin a:;;chiere, curbarea
rezul ta in urma mic:;;or~ii curbard.i,semifabricatului brut precum :;;i in urrnaredistri.b..l.iiii tensiunilor interne, produsa dupi1
irde~ea
straturilor aschiate de metal.
Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului a pare:
- La' forjare . libera, datorita abaterilor de forjare la
I

197

operatiile de intindere liii refulare a treptelor;

- la stJ.:unjire, datori1:i1 micsorar.i.i,nonnale a erorilor
semifabricatului.
Dupaprelucrarea de deqrosare, abaterea de la coaxialitat.ea treptelor
care a existat la semi.f'abr'Lcatrul,
brut se miosoreaza , iar la faza tehnologica urmatoareeste practic inlaturata.
.
Eroarea de centrare este abaterea axei gi1urilor de centrare fata de axa geometrica a semifabricatului.
Nepe.rpendicularitatea suprafetelor frontale fata de axa
arbore1ui este, de abicei, rezultatul erorilor geometriceale
I!la!?inii-une1te.La retezarea (debitarea) semifabricatelor !?i la
prelucrarea capetelor acestora, abaterea spatiala mentionata
este determinata de neperpendicularitatea Illi:?cllriide avans pe
axa semifabricatului l?i de deformatd.LLe
elastice ale sculei aschietoare.
La strunjirea suprafetelor frontale ale treptelor cu diferente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprcifetelor
frontale este mica l?i poate fi ne::3'lijata.
Deplasarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului se dator~te erorii de instalare la gi1urire.
Inclinarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului este provocata de urmatoarel.ecauze:
- neperpendicularitatea directiei de avans a bJrghiulUi
fa~ de suprarata frontala a piesei, ea rezultat al abaterilor
de pozipe ale subansamblurilor Ina.!?inii-uneltei
- Ineqal.Ltatea componentelorradiale ale fortelor de ~chiere, care apare in cazul lungimii diferite a taiJi;urilor burgbiului (ascutdze imprecisi1a hlrghiului) i
- defonnatiile
elastice ale sub3nsamblurilorIna.!?inii
-unelte, sub actdunea conponentei axiale a fortei de aschiere,
Pentru piesele din clasele bucse l?i discuri, tarnture ~i
pahare, sint caracteristice unnatoarele abateri spa1;:iale:
- deplasarea axei gaurii centrale fata de axa suprafetei
exterioare de revolutie (excentricitatea), care poate exista la
semifabricatele brute l?i care se micsoreazaprogresiv la prelucrarile prin ~chiere;
- neperpen:licularitatea suprcifetelor plane frontale fata
de axa piesei, abatere care p::>atel:"eZultala retczarea ;;i La
strunjirea frontalaj
- neperpendicularitatea suprafetelor frontale la semifabricatele brute forjate.
_
La piesele din clasa pirghii:;;i furci abaterile spatiale
care pot apare sint: curbarea semifabricatul1ti brut, inclinarea
l?i deplasarea axefor gaurilor, Inclinarea axaloz gaurilor produce 0 abatere de la parale1:ismulaxelor, iar deplasarea lor, 0
abatere a distantei dintre axele gaurilor,
La piesele din clasele grinzi l?i consoleI carcase, batiuri
:.98

J.

~:i.pltici, ab:lterile sP':'l"tinlepcntru suprafete plane se d.:ltoresc

deformitrilor semifabricatului brut turnat, sub actdunea tensiunilor interne ce apar la raci.rea neuru.forma,De asemenea,datorita redistriWirii
tensiunilor interne dupa prelucrarea de deqrosare pot apare abated de forma :;:i abateri de poz.i.t.Leale
suprafete1or. Abaterile spat.Lal,eale suprafetelor plane pot fi
abateri de la paralelism, abateri de la perperdicularitate, abateri de la planitate etc.
Pentru gi1urile din aceste piese, abaterile
spatiale sint
determinate de inclinarea ~i deplasarea axelor gaurilor.
Abaterile spatiale
remanenteale suprafetelor prelucrate
care au avut abateri initiale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la 0 scara de mic:;:orare.
.
Valorile abaterilor
spatd.al.eale semifabricatelcir, precum
l?i abaterile spatiale remanentedupa efectuarea operatiilor de
prelucrare prin aschi.ere sint date in cap 4 - 8, pe tipuri de
semifabricate.
3.4.

EROARElI. DE INS'I'AIARE

&oarea de instalare la operatda considerata este caracterizata de ~imea deplasarii suprafeteide prelucrat, dupa orientai'ea:;:i fixarea in dispozitiv, fati1 de pozitia teoretica
prevazuta de schemade orientare. Modulde determinare a erorii
de. instalare a fast prezentat in cap. 1.
3.5.

~.

..

'.

l
1

EROAREA DE VERIFlCARE

la asezarea semifabricatelor in vederea prefucrardd, fari1

dispozitiv special, cin:i reglarea sculei &?chietoare la dimensiune se face prin treceri de proba pentru fiecare semifabricat in parte (obtinerea individuala a preciziei dimensiunilor)
precizia ~arii
se asigura prin verificarea individuala a
pozitiei sernifabricatului pe Jlla!?ina-unealta.
In re1atia de calcul al adacisului de pre1ucrare se va introduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare Ev
la operat.Lao:msiderata.
&oarea de verificare
a semifabricatelor pe strunguri a
fost prezentata in cap. 1.
.
La asezarea semifabricatului in universal :;;i luneta, pentru strunjirea interioara l?i rectificarea interioari1, se face
verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleran1;.'lla diametrul
gaurii prelucrate, deci Ev = O,5.Td,
3.6.

CAIaJIlJL

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE

Pe baza adaosurilor intermediare minimecalculate se de termina dimensiunile interrnediare pentru ficC'il::e suprafa1;aa

F)c}

~
~
piesei de prerucrat , la toate operat.i.LIede pre1ucrare.
Dimensiunile intermediare sau operatdonale sint cliJnensiunile pe care le capata in mcd succesiv suprafetele piesei la
diferitele
operat.i.i, (faze) de prelucrare prin aschi.ere, incepin:i de la semifabricat pina la piesa fini~. Acestea sint dimensiuni tehnolcgice care se ncteaza in clocume.ntatia
de fabricat.i.e (plane de operatd.i., fi.:?etehnola:fice etc.) ~i care determina, de asemenea, dimensiunile verificatoare1or de tipul eaUbrelor limitative, dimensiunile scul.alor ~etoare
pentru
prelucrarea gc1urilor: b.u:ghiu, lc1rgitor, alezor etc. Dimensiunile intennediare trel::uie obtinute in limitele tolerantelor
tehnologice, stabilite pentru operatiile sucoesdvede prelucrare a fiec.n-ei suprafete. la ultima operatae de prelucrare a fieclrei suprafete rezul~ dimensiuneafini~, in limitele tolerantei functianale.
,
RelatiilE:\ de calcul ale d:imensiunilorintermerliare se stabilese din analiza schemelor de disp..Jnerea adaosurilor interrnediare ~i toleran\:elor tehnola:fice. Disp.mereaadaosurilor de
prelucrare intennediare este diferi~,
~
cumprelucrarea se
real.izeaza prin rnetcda obtinerii
iIrli viduale sau prin metoda
obtinerii automate a dimensiunilor (cu reqlarea sculelor dup1
piese de proba sau Clupc1 etalon).
In fig. 3.4 se prezin~ schemadisp..Jnerii adaosurilor intennediare la' prelucrare prin rnetodaobtinerii :i.rrlividualea
dirnensiunilor pentru suprafete de revolutie exterioare - arbor.l
(fig. 3.4,a) ~i suprafete de revolutie interioare - alezaje
(fig.3.4,b) .

'<~-!lJ~

Analog, pentru suprafete plane cu' adaos asirnetric:

:V
<---~,-~----...
-.-.---..
~-i-::-:--\-:-min

Fentru su~)rafete de revolut-ie interioare,

terrnediare vor fi (fig.3.4,b):
adaosul minim :

-"-I
K~

~
~

-6~:

>t~ c:: / ~
C::oe;e;

")E: ~>(/ l::

-f:J~-i::.,~

-i::.,!

aJ

0
'<

-O!. iJ~~

bJ

min =

dj

min -,

di-1

max

(3.15)

~i

max

di

max

di-1

min

(3.16)

Pentru suprafete de revolutie exterioare se pot scrie

latiile:
- adaosul m:inim:
iin = di-1 .in +di
ZQO

maxi

re-

(3'.11)

o
w

~
~

(
~

~
t

!
r
f

~
~
~
~
~
~
~
w

~i

~:

(3.17)

(3.18)

Valorile adaosuz-i.Iornorninale sint necesare pentru determinarea d.imensiunilor norninale ale sernifabricatelor pe baza earora se executi 8chipamentul tehnologie (matrite, rnodelepentru
turnare, dispozitive pentru prelucrare etC'.). Valorile adaosurilor de prelucrare maximeservese pentru detenn:i.f'.area adineimilor de aschi.ere (ti = ~i max) a vitezelor de asehi.ere, a fortelor max:i.mede ~ere,
pentru caloulul, fortei de fixare in
dispozitiv, pentru calculul puterii
efective necesare pentzu
reqimul de ~chiere ales.
Dimensitmile nominale pentru diferitele operatii (faze) de
prelucrare a l.IDBisuprarete in cazul reqlc1rii prin treceri de
proba, se iau astfel:
Pentru suprafete exterioare (tip arbore), dimensiuneanominalc1se ia eqalc1cu dirnensiunea rnaxiIn.c1
cimpul de tolerant"
I

Fig. 3.4. Schema adaosurilor intormodiare la prolucrarea prin motoda

ob~inerii individuale a dimensiunilor: 8. arbori: b. alozaje

~i

adaosurile in-

nom
= d, nom
- di-1 nom
21\nom 2\\ m\n.+ T\_1

'I'

--.-.

i:

. ~i

C1:Ci:C'i:

'\{

(3.12)

in care: ~i min' ~i maxeste adaosul de pre1ucrare minim, respect.Lv maxim,pentru operatda (faza) considerati i;
di-1 min'di-1 max - dirnensitmeaIIIii'U.m!1,
respectiv max:ima
care se obt:me la operat.ia (faza) precedenta de prelucrare i-I;
dj min'di max- dimensiuneamirrima
, respectiv maxima,
care se obpne la operatda (faza) de pre'lucrare considerati i.
Se observa ea adaosul de prelucrare nu are o . valoare constanta pentru toate sernifabricatele din lot, ei varaaza intre
valorile ~i min~i ~i
max "
.
Se def:m~te notiunea de adaos de prelucrare nomiriaf,
~i nomea fiin::l diferenta dintre dimensiuneanominal.aolJt:inutc1 la oparat.La (faza) anterioari1 di-1 nom
~i cea considerati
di nom(pentru arbori, fig, 3.4,a):
(3.13)

~i
nom
= di-1 nom
- di nom'
Pnn urmare, pentru arJ;pri:
(3.14)
L ~i nom= ~; m;n + Ti-1

- adaosul nominal:

o's;
c:: e:

min

adaosul maxim:

~
tz:t

e:

- adaosul maxim:2A_
= d'- max d
j
1
p t max

201

~
r~
~
ri

~!

~
f~
~
[.
~
~
"~
~
f

~
~
5
"~
R
~
~

fiirrl dispus in minus faVi de climensiuneanorninalcl;in acest

fel, executantul at:in;Je la prelucrare mai intii dimensiuneanominal.a~i apoi urmeazacimpul de toleranVi, astfel incit sint
reduse la minim posibilitatile
de aparitie a rebutului nerecuperani.L,
Pentru suprafete interioare (de tip alezaj),
dimensdunea
nominalclse ia egala cu d:i.mensiuneam:in.i.ma,
cimpul de toleranVi
fiirrl dispus in plus faVi de dimensiunea ncminal.a. si in acest
caz, in ti.mpul prelucrarii se atarqe mai intii dimensiuneanominalcl, iar cimpul de tolerantt! urmeaza in sensul ~chierii.
Respectarea acestor recoman:3aricorespurrle aschi.er.i.i.spre
maximumde material: in cazul arborefui., maximulde material
corespurrle d:i.mensiunii maximea arboretui., iar in cazul alezajului, max:i.mul
de material echivaleazcl cu dimensiunea rnini.rna
a
alezajului; se obtine, astfel, ndcscrarea uzurii sculei ~i a
consumuluide energie pentru aschtere , deoarece executantul 0preste prelucrarea la at:in;Jerea dimensiunii nominale.
Grosimea unei. proeminente sau a unui perete (fig. 3.5,a)
se echivaleaza, conventional, cu diametrul unui arbore ~i de aceea cimpul de tolerantt! se amplaseaza in minus fata de dimensiunea nominal.arlatimea unui canal sau a unei adincituri (fig.
3.5 ,b) se asimileazcl, conventional, cu diametrul unui alezaj ,
iar cirnpul de toleranVi se di..sp.m.ein plus faVi de dimensiunea
nominal.a
; .Dimensiunile nominale se prescriu, asedar , astfel:
o
- pentru suprafete de tip
20~ 0,1
20 -01
o
arbore ;
I

&Q

dj-1 nom = di-1 maxi

nom =di //lax;

di

(3.19)

(3.20)

- pentru suprafete de tip

alezaj:

Fig.3.5. Dimansiunsa nominal! ;i ci/llpul

de toleran>6 la proeminsn>s ~i canals

dj-1 nom

di

nom =

di-1 mini

di

mini

(3.21)
(3.22)

.Fiirrl cunoscute din desennl, de execut.ie dimensiunile Limi

ta ale suprafeteJ.or, se det.eJ:minadimensiunile intermediare in
ordinea dnversa celei in care se executa operatiile de prelucrare pentru fiecare suprafata a piesei, pina la olJti.nerea dimenaiuni.i,suprafetei semifabricatului.
In tab. 3.3 sint date relatiile
cu ajutorul carora se calculeaza dimensiunile intenne:::liare la prelucrarea prin metoda
obtinerii in:li.viduale a dimensiunilor.
la semifabricatele brute, abaterile
limita sint date in
plus i in minus fatt! de dimensiunile nominale,conformfig. 3.6.
De.aceea, adaosurile naminale pentru prima operat.ie ' de
prelucrare a suprafetei considerate se calculeaza cu relatiile:
202

ii

$"..,-

'

"'

,i

~UJ

I;'

U~lgl~1

~~~~~~co

.-.

!2

~
\:J

-~ gle~I~

~ ~ ~ "t:l~-t;-

~~ ~~

b)

a)

Fig. 3.6. Scheme adaosurilor de prelucrare pentru semifabricate

bruto:
a. arbori (dimensiunea d
este ~i dimensiuna nominal!);
b. alezujo (dimonsiunea
1 :~n este ~i dimensiune nominal!)

- pentru supr'afet;e exterioare:

adaosul simetric:
.

~1

nom = ~1

min

I Ain I;

(3.23)

min

I Ain I;

(3.24)

min

I As I;

(3.25)

Illin +

I As I;

(3.26)

adaosul asimetric:

1\"

nom

- pentru suprafete mterl.oare:

adaosul simetric
.

~1

nom

nom

adaosul asbnetric
.

~1

~1

~1
~1

in care: I A
I ~i I As I reprezintcl valoarea al:::soluta a abain
terii
infer~oare, respectiv a abaterii superioare la dimensiunea nominala a semifabricatului.
Dimensiunile nominale ds nom ale semifabricatului brut se
obt~ astfe1:
- pentru suprafete exterioare de revolJ.ltie:
ds

~om =

d1

aax

~1

(3.27)

nom

- pentru suprafete ~terioare

ds

nom =

d1

min -

~1

de revolutie:
(3.28)

nom

M.aosul de prelucrare ncm:inal total ~ "9'1 t al fiecclrei

suprafete reprezinta sumaadaosurilor nominale mterme:liare necesare suprafetei considerate:.
~

nom t

t:,2Api

nom'

2.03

(3.29)

este adaosul nominal,interme:Jiar sirnetric p.;'?I1in care: Zl\i

tru operatia i ;
n - ntma...-w. total de operat.Li,dp.prelucrare pentru suprafa1;.aoonsidera~.
Maosul nominal total
se ob1;ineprin diferent..a dintre dimensiuneanominal.a a suprarete.i semifabricatului ds nom ~i dimensiunea nomina'laa suprafe-t;.eipiesei finite d, non pentru arbori, respectiv prin di.rerenta dintre dirnesniuneanaminala a
piesei finite df nom ~i dimerisiunea nominala a suprafetei semifabricatului ds nOIl1 pentru alezaje, adi.ca:
- pentru arbori:

Tabelul 3.3 For.ule pL~tru calculul diaensiunilor inter~i8re

dividualo 0 diMOn~iunilor

I,O{!;

nom

pentru alezaje:
~

ds nom - d,

noon

nOlllt = ~ n9m - ds nom

Nr.crt.

=r

(3.31)

Z.

-.J

-.J

3.

Li-1 mox = Lj mox

Api nom

as ime t r Ic

Li-1 nom " Li-1 m~x

~l

4.

dl max

TI_1

+
+

ZApi nom

di-1 nom " di-1 maK (rotunjit)

di-1 min
Api nom

= di-1 maK
= Api min +

r - Ti-1
Ti-1

Suprafeto interioaro cu adaos

Li-1 min

asimetric

Li-1 nom = li-1 min (rotunjit)

Li mi" - Api nom

= ZApi

min

t,

+. T i-1

T;_1

Suprafete inter;oare cu ~daos

di-1 min ;,;

di mi,n - ZApi nom

simetric

di_,

nom = di_', min (rotunjlt)

+

Ti-1

Observatii. 1. Hotatii: Api nom' Ap; min - adaosul de prelucrare nominal asimetrlc,respectiv adaosul minim asimatric, la faz8 considerat! i ;
ZAp I nom' ZApi min - adaosul.de prelucrare nominal simetr;c,resr-e spectiv adaosul minim simetric, la fazo consideroU
I ;
Li-1 max' Li-1 n in - dimensiunea maxiriIlI,
respectiv minimli a su-
prafatei cu adaos asimetric, Care se obtine la faza precedent a
i-1

1
;.
,
I:

di-1 max' di-1 min - diametrul maxim, respectiv minim. care. se

obtine la faza precedentll i-1 ;
Li m8X' Li min' di max' di min - d imensiuni maxime, respect Iv
minime care se obtin la faza consideratli I ;
Ti-1 - toleranta la faza de prelucrere precedentA, i-1.
2. Dimensiunile simbolizete cu Indicele r sint dlmensiuni rotunjite.
3. Dimensiunlle nominale ale semifabrlcatelor se obtin cu reletiile (3.27),
(3.28),.pe baza adaosurilor nominale (3.23), (3.25).

'1
I

205
\ ?Od

di-1 max

LI_1 mOK r - TI-1

ZAp; min

di-1 max = di-1 min r

Intr-adevar, in fig. 3.7 se observa ea la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minimaLi-1 min' deformatdaelastica a sistemului tehnologic

=
=

(rotunjit)

Li'1 max = Li-1 jn in r

--=-

g. 3.7. Deformatiile elastice la p~elucrarea pe masini.elte reglate la dimensiune constantA: Lr - dimensiunea

de reglere

Suprafe~e exterioare cu adaos

ZAp; nom

ZApi nom

"

Ti-1

!Simetric

\"'<I:Q.

'<
c::
-----.!;; --SJ
'<
'"T E:
Cl
._
~!.~

LI_1 min

E:

(3.30)

E:

~~
1"

Api min

Suprafete exterioare cu edaos

Api nom
1.

'<

-E:

Formula de calcul

(~

la calculul dimensiunilor lJltermediare cu formulele din

tal:::elul 3.3, dirnensiunile nOminaleteorellce rezul tate din calcul se rotunjesc in plus pentru suprafe-t;.ede tip arbore !?i in
minus perrtzu suprarete de tip alezaj.
la prelucrarea prin metodaob1;inerii automate a dimensiunilor apare 0 disp.m.ere a adaosurilor intermediare diferita fat1i de prelucrarea prin metcdaobtinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explic2 prin faptul ea la prelucrarea pe ma~ini-unelte req.Lat.ela dirnensiuneconstanta pentiru intregul lot
de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului telmologic MUSDP (II\a!?ma-unealta-scula-dispOzitiv-piesa)
au loc fenomenede "copiere" care constau in aceea ea la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiuneaminimaLi-1 min se ob1;ine
dimensiunea miriirnaLj mill la operatda considerata i, aar la prelucrarea unui semifabr~catcu dirnensiunealimita ma.x.imaLi-mex
1
se ob1;ine.dimensiunea maximaLi ma" (fig. 3.7).

!;;

Fclul suprafetclor

la .atoda Ob~inerii in-

are valoarea Ini.nimc1

Ymi, astfel incit dup.'1prelucrare se obt.ine
dimenshmea limiti ~
L.. , in timp ce la semifabricatul
cu dimensdunea limiUl maxi.mk mLn1
apare deformat.i.a elasticl
max.i.rn.1i
Ym8~'in urma cc1reiase ~
dimensitm.ea limiUl maxima
Li

max"

In f~g.

.~

3.8 este prezentaUl schema dispuneru adaosunlor

~i d:imenshmilor
:intermerliare la prelucrarea suprafetelor de
revolutie exterioare,
respectiv interioare,
prin metcda obtinerii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiirrl caracteristica pentru inlc1turarea adaosului :intermediar intr-o
s:i.n:Jurc1
trecere.
Prelucrarea pr:inmetoda ~:inerii
automate a preciziei dimensiunilor se efectueazc1 pe s"trun3uri semiautomate multicutite
st.run:Juri revolver, ~i
automate, la frezarea pe ~ini
de frezat lonp.tu:iinal,la
alezarea f:i.ni1cu cutit a g~urilor ete
.in toate cazurile fiecare scu1~ ~chietoare
lucrind intr-o singur~ trecere.
Loturile de piese se pot pre1ucra pr:in metcda obt:inerii automate a preciziei
~i pe stnm; tmiversal, folosind
opritori
rigizi sau camparatoare cu cadran.
Pe baza schemei d:in fig. 3.8 se pot scrie UI11"IAtoare1e
re1atii:
- pentru suprafete de revolutie exterioare:
adaosul minim:

~i

min= di_, min- di

adaosul maxim: ~i

mllX
= dj-1 mo~- dj m~x

sau

mex= ~i

~i

~i

min+ lAinj-,I

~
Cs:

1""""1

~I

mllx= di min- di-1 lIlin

(3.38)

sau

~i

lUX=22\i lIIin+ TI-1

adaosul nominal:

~I

n0.1I
= di nom- di-1 nom

sau

~i

nom= 22\1 min+

(3.36)

lAin i

'f-!.~

I As i-1 I - I As i I (3.41)
I As 1-1 I, I As i I valoarea

22\i min'

(3.42)

22\ maxt

~1

22\1 mex

(3.43)

~1

22\i nom

(3.44)

nomt

aax

di lIIin+ 22\i lIIin+ Ti-1

..

I~I l'"

E
s E:

c:

AlIIX

r -

CJ

b)

Fig. 3.8. Schema

adaosurilor
deprelucrareintermodiore
10 prelucrare8prin metod8
ob~ineriiautomate
D preciziaidimensiunilor:
B - arbori:b - olezaje

di-1 min= di raax-

~i

lIIin- Tj-1

__ __ ._-----------------------"

._-_ __ .__ ._-_.

..

de

(3.45)
(3.46)

Ti-,

207

205

exterioare

In relatia
(3.46) s-a notat cu di-1 maxr"dimensiunea maxima
la faza preoedenta i-l, rotunji~
in plus. Rotunjirea
se face
din 0,05 in 0,05 nun pentru dimensdurri care trebuie olJtinute la
strunjire
de finisare,
respectiv
din 0,1 in 0,1 nun pentru dimensiuni care trebuie ob\:inute la strunjire de deqrosare ,
Analog, pentru suprafete interioare de revolutie, dimensiuni.Le intermediare vor fi:

-b":l-J -iJ~..~

a)

. (3.40)

~1

di-,

""1,SIE ~E

(3.39)

III

di-1 lIIin= di-1

.S Cl

TI

. Dimensiunile :in~are
pentru suprafete
revolutie se vor calcula cu formulele:

..
~<:

"6~-i:J~-t:.~
-iJ'!:

in't

""'I;iS: .~
I."

(3.37)

(3.35)

~I

E:

c:

"<

nom'=~i

min= di max- di~1max

In relap.a
(3.41) s-a notat cu
absoluUl a abaterii superioare la dimensfunea nom:inal~ prevazuti pentru faza de pre1ucrare i -1, respectiv la faza oonsdderata
i.
Maosurile de prelucrare
totale
minime 22\ mint' maxima
2A,.. max t ~i nom:inale 22\ nom
t se obtin,
aUt la supra fete de tip
arbCire, cit ~i de tip alezaj, pr:in insumarea adaosurilor intermediare corespunzatoare:

(3.34)

lIIin+ Ti-1 - Ti

~i

adaosul maxim:

(3.33)

ada 0sul nominal '--pi

t 2)\
. - d i nom
.
nom-- d i-1 nom
sau

adaosul minim:

(3.32)

m in

. In relap.a
(3.36) s-a notat cu lAin i-1 I, lAin i I valoarea absoluta a abaterii inferioare la dimenaiunea nominalc1prev~ti
pentru faza de pre1ucrare precedenta i-1, respectiv
la
faza cansiderati
i:
- pentru suprafete de revolutde :interioare:

(3.47t

I
b

di-,

max ~-= d;_, min r

(3.48)

+ Ti-,

In rela-t;:ia (3.48) s-a notat cu di", min r dimensitmea m:i.n:i.ma

la faza precenta i-I, rotunjita in minus. Rotunjirea se face cu
respectarea acetorasf, recoman::iariea :;;i pentru supratete ci.Lindrice exterioare.
ca dimensiuni norninale (rohmjite) pentru fieca-re operatae
(faza) succesiva de prelucrare se considera pentru suprarete de
tip arbore dimensiunile Hmita m.ax:i.Jne,
Lar in doccmentatda tehnologica se indica cota dnom-~; pentru suprafe1;e de tip alezaj
dimensiunile nominale se iau ~ale cu dfmensduni.Le-limita minime, iar in dccumentatziese :i.n:licacota dno:~'
la semifabricatele laminate, turnate sau matrit-ate, abaterile limita sint' date, in STAS-urile :;;i GOST-urile coresponzatoare, in plus !?i in minus fata de climensiunile norrdnal.e
, De aceea, climensiunile nominale d nom ale semifabricatelor laminate
turnate sau rnatrit-ate se obt~ cu relatiile:
- pentru suprafete exterioare de revolutie:
ds nom = d, min

~1

min -+-

I -Ain I

i:'

Inin -

I As I

....-

.,

.... _-,.

~--t-

t-':'<

111111111111111

"'(

~'

11111

.~

-!::

E:

L.

~:. __

~r-

~1:1, S "<CJ .S
!;;E:E:E:E:

"<CJ

!;;
0
E:c:E:

,S

":
Cl

rI

= rI
- T
'"'"2 max r
2

'"'"2 min

'

+" T//-+-

= d

'"'"2 max

3 m In

3"

~3

min

d,

max

= rI
'"'"2

d,

min

d,

max r -

ds

nom =

d,

min

m rn

r~
~

r(
~

~
~
~
~

I
~
f~~
~

de degro-

If

(3.53)

suprafe1;ei la

,
'~

(3.54)

T,

- climensiuneanominal.a a

F.

I~

(3.51)

T2

T,

(3.52)

211.2
' +
--p I1l1n

- cllinensiunile limita la operatda de strunjire

saret

ID'

rI.

~
~
~
~

"tS'"tS'~*"iJ--o~~~

__

Fig.3.9. Schema edaosuri"

tor intermediare la pre"
lucrarea
unei suprafe.e
cilindrice exterioare:
2Ap1 max"
~~8osul minim
pentru strunJlrea de de",
g~o~are; 2A 2 min"8d~osul
mInIm pent~u
strunJlrea
de f;nisa~ei 2A 3 min" 8",
daosut
mInIm ~ntru
rec"
tificare

Pleci.rrl de la dimensiunea f:i.nala d3 prescrd.sa in desenul

de execut.ie (care poate varia intre d3
,l?i d3 max' in limitele
tolerantei T3) , .se ob1;in unnatoarele r~fatii de calcul ale dimensiunilor 'intermediare pentru succesiunea de cper'at.i.i,consd.
derata in fig. 3.9:
- dimensiunile limita la operatda de strunjire de finisare:

(3.50)

;~

se.mifabricatul

brut:
+

2Ap,

min

Ain

(3.55)

In tabelul 3.4 sint date formulele necesarepentru

calcuLul,dimensiunilor interme:1iare la prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor, pentru schemadisptmerii
adaoI.

-~.-.-----.-..-- _.-_._

1111111111111

-e-

(3.49)

Dirnens.iuneanominal.arezultata'din
calculse rotunjeste in
m:inus. In relatiile .(3.49) :;;i (3.50) s-eu folosit
notatiile:
d, j1lin' d, max - dimensdimeaminima, resp;;ctiv maximaob1;inuta la
pr~
operatie de prelucrar~ a suprafetelor considerate;~,
m\n
- adaosul intennErlia-r mirrim,pe dd.amet.ru
;: pentru prima operatie
de prelucra-re a suprafetei; I Ain I, I As I - valoarea al:soluta a
abaterii iriferioare, respecti v superioare, la d:imensiuneanominala a semifabricatului brut.
Pe desenul de executie' al semifabricatului
se va irrlica
cota sub forma ds nom CU abaterile limita As :?i Ain staMardizate
(cu semnul,lor algebric).
'
Toleran1;ele tehnologice perrtzu operatiile interme:li.are se
stabilesc corespunzator cu treptele de precizie care caracterizeaza fiecare operat.Le de prelucrare (vezi cap. 4 -8). Toleranta
la operatia finala de prelucrare a fiacarei suprafete trebuie
sa fie e:Jala cu toleranta la dimensiunea finita, confonn desenului deexecutde , verificindu-se
posiliilitatea
respectarii acestei toleran1;e la procedeul de prelucrare finala, preWztit in
procesul telmologic.
la operat.i.i, de prelucrare in mai multe treceri,
la care se
208

~--,I-!:'

din calcul se rotunj~

in
.
- pentru suprafetele interioare de revolutie ale semifabricatelor turnate sau matrit-ate:
~,

111111111111

'S {d:
E:
~

Dimensiuneanominala rezultata

ma~ -

'

p~;

ds nom ==< d,

real.izeaza apropierea treptata de dimensiunea prescrasa (rectificare, honuire, lepuire etc.), schema dispunerii
adaosurilor
intermeliare este diferita fata de schemadin fig. 3.8. In aceste cazuri, deformatiile
elastice
ale elementelor sistemului
tehnologic practic lipsesc la ultimele treceri, datorita fort-elor mici, Lar executantul, utilizirrl partea "trece" a calibru-.'
lui, tirrle sa obt;.inala prelucrare
dimensiunea lirnita maxi.ma
(pentru arbori), corespunzatoare maximului de material.
In fig. 3.9 se prezinta schemadisptmerii adaosurilor intermeiiare :?i tolerantelor la dimensiunile intennediare la pcelucrarea unei suprafete cilirrlrice exterioare
in succesiunea:
strunji're de deqrosare , strunjire de finisare, rectificare.

t
~
~
~

I
~

~.

~
~
~
'1
~

Tebelul 3.4

FonauLe pentru caLouLuL di.ansiuniLor inter~iaro

toaato a di nsiunilor

surilor intermediare conform fig. 3.8.

Pentru efectuarea calcu1ului adaosurilor de pre1ucrare intennediare' ~i a dimensiunilor intermerliare se recoman:11
utilizarea tabelului 3.5.

la .etade Obtinorii su-

~1

Hr .cr t ,

Formula do ealcul

FeluL suprafe~olor
fL.,I-

1.

max =L.I mm

+ApI

1010

+T'1I-

Suprafe~e exterioaro eu edaos

Sa rotunje~te dimensiunaa moxim~ La

8simetric

voLoorea Li-1 mex r

LI_1 min

II

hbelul

Operet i Ile
(tezele)
de prelucrare 11 suprllfe~elor

Li-1 mex r - Ti-1

di'_,nex = dl min + 2Api min + T 1-'

Z.

Suprafe~e exterioare ou adeos

So rotunJo~te dlmenslunea maxlm6 la

slmetrlc

vQloarea dl_, mox r

3.5 Calculul edaollUrilor de prelucrare .i dl...,siU"lilorintel'llediore

Elementele
odeosulul
minim, pm

Rz

AdllOI
IIlnlm,
pm

Dlmenalunlle Hotllrell
Ad.oa no- Tole- Dimen"
suprafef,el, cotal tn
mlnol col- ranf,a alunoe
documenmm
cuLat, jlIIl T, jlIIl nOGllnlltat-le,
ll, IN11
1118Ktmlimlnlmll mm
,

di_, lOin= di-, mox r - Ti-,

Li-, lOin= Li max - Api min - Ti-1
3.

Suprafo;e interloaro ou adaos

Sa rotunje~to dlmonsiunea minimA la

aslmetrlo

valoaroe LI_, mln r

L I-" max = L I-,

calculul adaosurilor de prelucrare minimefli al dimensiunilor intermediare se efectueaz4 in ordinea inversa celei in
care se execut:li opera~e
(fazele) de prelucrare a fiecm-ei
suprafet-e In tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se indidi dimensiunea finitii (din desenul de exeo.zt,ie) a fiedirei
suprafete pre1ucrate fli fazele ,(operap.ile) tehnologice In ordinea executlU"ii lor (vezi exe.nple1ede calcul in cap, 4 - 8).

n r + T i-,

10'1

dl_, lOin= di max -ZApl lOin - TI_,

4.

Suprafo~e interloaro cu adeos

Se rotunje~te dimenslunea minimA la

slmetrlc

veloarea di-, lOin r

di-, max = dl_, min r + Ti-,

ObS/lrV8~li.1. Hota~ll: Apt mtn -adaoGul de prolucroro minim Bsimotrlc la fOIO consldorllU
ZApi lOin -adaosul de prelucrare minim slmetrlc la faza conslderatA

1,

Li-1

2,.
3.

4.

5.

;
!

ex' Li-1 mln - dimenslunee maxim~, respectiv minim~ a suprafetol cu adeos asimetric, care sa oot ine la' faza precedenU
1-1 ;
di-1 max' di_, lOin - diametrul maxim, respectiv minim, care se
ob~lne la taze preceden~A 1-' ;
Li mex' LI lOin' dj .ms ' di lOin - ,.dimensl~ni maxime, respect iv
mlnlme care se ob'ln fa faza eonslderati 1;
T_1, -toleranta la faza da prelucrore precedent~ i-'.
Dimensiunile nomlnale ds oom ale semlfabrleotelor brute se calculeazi cu
formulele (3.49) si (3.,0).
'
Adaosurile da prelucrare intermediare minima 2~.
i ' respectiv A i m'
se determin~ eu formuLele din tabelul 3.1.
1 m n
p
In
Rotunjirile dimensiunilor nominale calculate (dimensiunile maxime pentru
suprafe~e de tip arbore, respactiv dimensiunile minlme pantru suprafete
de tip alezaJ) se vor toce din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni ob~inute
la strunjire da flnisare, frezore de tinisare etc., respectiv din 0,1 in
0,1 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da de9ro~are, trezare de
dagro~are eto.
Pentru dimensiunile intermediare la opere~la executotA inainte de rectifieare,in LocuL formulelor din tebelul 3.4 se vcr folosi formulele (3.51)
Ili (3.52).

,)

(
210

?,11

cap.4. ADAOSURILE DE mmx::RARE

pEHmlJ SEHIFABRICATE
IAMINATE IA CAll) ~I 'mASE IA REm

4. .1.DIDlCATII

GENERALE

Barele laminate se folosesc ea serrlfabricate pentru arbori

netezi !?i in trepte cu diferente relativ mici intre diametrele
treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu diametre pma la 50 mm,pentru bucse cu di.ametrulpina la 25 mm,
piese de tipul flan:;;elor etc. Pentru detenninarea . diametrului
barelor laminate din care se prelucreaza arbori in trepte se
calculeaza succesiv adaosurile de prelucrare intermediare l?i
dimensitmile intermediare pentru treapta cu diametrul eel
mai
mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime eqal.e ,
calculul se face pentru treapta cea rnai precisa. la calculul
adaosurilor valorile Rz, S !?i P , precum~i toleranta T se iau
de la
operatia (faza) precedenta de prelucrare a suprafetei
respective, iar eroarea de instalare E -de la operatda ( faza)
consdderata,Pentru detenninarea adaoSului la prima operatie
(faza) de prelucrare,
valorile ~, s, p~i
toleranta T sint
eele corespunzatoare barelor laminate. celelalte
trepte ale
arboreltii, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentarfata de treapta cu diametrul maxim.Daca
adaosul tehnologic suplimentar pentru treptele
cu diametre mai mici nu poate fi inlaturat intr-o singura trecere atunci in prima trecere de deqro:;;are. se inde~eaza
60-70 % din adaosul suplimentar, iar in a
doua trecere, 30-40 % din acest' adaos. Prelucrarea ulterioara
(strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat
adaos suplimentar se va face la dimensitmile intennediare calculate cu formulele date in cap. 3.
Diametrul nominalde calcul d~ nom al barei laminate sau
trase la rece se calculeaza cu relap.a :
.
d s nom = d1 max

~1

a in

I Ai I,

(4.1)

in care d, mex este dimensiuneamaximaabl;inuMla prima operatf,e

de prelucrare a eelei mai mari trepte ;
2A 1 . - adaosul intermediar minimpentru prima operat.Ie
p a in
"
de prelucrare a t.reptea considerate i
I Ai !-valoarea abscl.uta a amtedt infed.o.:lr@ 11:\dtelltlotxul
tXll.'di Itllll'l11ab!.

Se adopta din SI'AS, respectiv GOS'!' diametrul nominal al

barei cu valoarea cea mai epropdata,
.
Dacatoleranta la diametrul treptei eelei mai mari coincide cu rol.erenta la diametrul barelor calibrate atunci, diametrul
barei calibrate se adopta ffu"~ adaos de prelucrare pe treapta
maxima
..
In mooanalcg se procedeaza pentru bare laminate cu sectd.\.U1e
~tra~,
otel lat etc.
Pentru rectificarea
arl::orilor ~
tratamentul tennic se
va exclude din relatia de calcul a adaosului adincimeastratu.lui.superficial defect s.
In tabelul 4.1 se dau abaterile limita la diametru pentru bare din otel roturd laminate la cald, dupa STAS 333-87,iar
in tabelul 4.2 abaterile limit<1la diametru pentru otel roturrl
calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezdrrta abaterile limi~ pe diametru pentru ote!ul roturrl laminat la cald,
du~ GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4abaterile.
limita pentru
otelul rotund calibrat, ~
GOST 7417-75.
Parametrii ~:;;i S, ce caracterdzeaza calitatea suprafetei la barele din ote! laminate la cald :;;i trase la rece sint
dati in tabelul 4.5.
4.2. ABATERI SPA'.fIALE IA SElfiFABRICATE LAMINATEIA CAID ~] ,
SEHI:F.ABRICATE CALIBRATE

Abaterile Spatiale care treb.ri.e luate in considerape la

calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele de revolutie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint
curbarea ( abaterea de la rectilinitate
a axei ):;;i eroarea de
centrare.
Se deosebesc curbarea totala Pc mllx :;;i curbarea Locaka Pc'
la prelucrarea intre virfuri curbarea Iocal.a Pc se calcuLeazacu formula :
Pc=2

!:J..c*lc

(4.2)

pentru le < lj2,in care le este distanta in mm, de la secti\.U1ea

.
de prelucrat pentru care se determina curbarea p~ la capatul
eel mai apropiat (fig. 4.1)il-lungimea total~;A ~barea
specific~,in'pm/mm ( tab. 4.6 )'.
C
,
CUrbareatotala P e mox este :
P

In

e max =

c-

[urn],

1 f3!ste Lunqdmea
total~, in mm.
CUrbareatotala a semifabricatelor 'debitate se
cu formula ( 4.3 ).

(4.3)

LW:e

212
'')1 ~

det.ermi.na

centrare depiOOe;;i de to1eranta T la diametrul bazei de orientare a semifabricatului la centruire ieroarea de centrare va fi:

Eroarea de centrare Pcen~r la semifabricate laminate ( precum:;;i la semifabricate matntate de tip arbore ) apare datorita
erorii de orientare a semifabricatului la operat.i.ade centruire
;;i are ca efect Mtaia racliala a suprafe1;.elore..xterioare de revolui;i.e ale semifabricatului fata de axa gaurilor de centirare,
DaC<1 la cperat.i.ade centruire pe mas'inade centrui t barele
laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig. 4.2) eroarea
de cent.rare este determinata nwnaide eroarea de rcglm:ea ma~inii de centruit, de aproximativ ,0,25 nun, deci :
P csntr 0 I 25

[uun]

Pcencr=O,2SVT2+1

urrle: Teste
in mm.
hholul

(01.4)

Tobolul 4.1 Jlbntoril? l i.itllpontru ofcl rOlu~Kll,

inlltla co lo

(Sll1$

----~-----'--:I

Nominal
mOl

Tcterente T,
jJJ1l

Aboteri l imitil,mm

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
32
34
, 35
36
37
38
40
42
44
45
48

naca,

Dinmctrul

Diomctrul

+0,3
-0,6,

t/onlinal,Abated 1im i>

ta, mm
mm

900

+0,5,
-1,2

60
65
70
75

.0,6
-1,3

1900

78
80
85
90

+0,6
-1,5

2100

95
100
110

+0,3
-0,9

1200

Toleran~" T,
jJJ1l

50
53
56

+1,0
-1,9

6,5
7,0
7,5
8,0
8,5
9,0
9,5
10,0

2900

+1,2
-2,2

160
170
180
200

+1,5
-2,7

4200

+2,0
-3,5

5500

220
250
270
300

4,5
4,8
5,0
5,5
6,0

1700

120
130
140
150

3400

fixare

uni.Iaterafa (fig. 4.3), atuncieroarea

234

-~~--------"--"-.-

,.-

__

...

.-.

10,5
11,0
11,5
12,0
12,5
13,0
13,5
14,0
14,5
15,0
15,5
16,0
16,5
17,0
17,5
18,0
18,5
19,0
19,5

4.:1 AbAtorl U.illi

IlIIlIlru

ol.l ,'olLll'Id(llllbrllt

-0,040

0
-0,075

0
-0,030

0
-0,048

-0,075

-0,025

0
-0,036

0
-0,058

-0,090

-0,043

0
-0,070

-0,110

20,0
21,0
22,0
23,0
24,0
25,0
26,0
27,0
28,0
29,0
, 30,0
31,0
32,0
33,0
34,0
35,0
36,0
38,0
39,0
40,0
42,0
45,0 ,
46,0
48,0
50,0

r;ri se ia

(!HM 1000-00)

Ab.terl limit' la dlamotru, mm

h9

hl0

h11

0
-0,084

-0,130

0
-0,100

-0,160

55,0
5b,0.

58,0
60,0
63,0
65,0
70,0

-0,084

0
-0,120

-0,190

0
-0,130

Cbserva~ii.1.Barele din o~el .otund calibrat so pot exeeut a sub rc,,'d 0:$0: otel tros (T)
ot~l cojit-tras (CT) o~el tras-recopt(TR), otel tras-~lefuit (TS), otel
cojit-lIlefuit (CS), o~el tras-recopt-~lefuit (TRS).
2.0~elul rotund calibrat se executi eu abateri limiti confor~ cimpului ~
toleran~1 hl1.La cererea beneficiarului, o~elul rotun~ calibrat se poate
execu~a ~i in cimpurile de tolerante hl0 lIih9.

msa, la centrui.re, semifabricate1e sint orientate

pe prisme cu

toleranta la diametrul bazei de odentare

Di6motrul, Abfttr I llmt. le dlftmotrlJ,lAm Diem"trul,

lUll
Aim
h10
hl1
h9

:nJ-Ill)

(4.5)

[mm]

de
",

']1&;

Pentru
bare laminate T ,este rol.erarrte diametrului
barei
iar
pentru
arbori
rna.tritati, Teste
torerenta
la diametrul
fusurilor de orientare
ale semifabricatului
pe prisme.
La cent.ruirea
semifabricatelor
de tip
arbore dupa trasaj
(la product.i.a de serie mica !?i :in:lividual~) eroarea
de centrare
se poate
lua :
P centr = O,2SoT
[mm],
(4.6)
in care 'r este toleranta,
in mm, la diametrul
semifabricatului.
La prelucrarea
intre virfuri,
abaterea
spatialcl rezul.tanta
se dete:rrn:iIlliprin sumarea
curMrii
!?i erorii de centrare

P_fp2
-Y

+p2

[ mm

centr

In cazul
fixm-ii
in urriveraal.in
totalcl Pc max a semifabricatuluilaminat
cu fonnula
:
P c mex = 2ol\c1.cos
[ arctg

unde
: Pc este mclrimea curbarii
locale sau totale
in functd.e
suprafata
pentru
care se calculeazcl
adaosul
de; pelucrare.

in
care:
I-lllTqimea

4c este curbarea
semifabricatului

3,0
3,1
6,1
10,2
18,5
31,0
52,0
67,0
82,0

de

- 6
- 10
- 18,0
- 30,0
- 50,0
- 65,0
- 80,0
-100,0

0,1
0,1
0,2
0,2
0,2
0,3

0,2
0,3
0,3
0,5
0,8
0,9

0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,3

0,5
0,5
0,5
0,7
1,0
1,1

0,3
0,3
0,4
0,4
0,4
0,5

0,5
0,5
0,5
0,7
1,0
1,1

0,3

1,1

0,3
0,4
0,6

1,3
1,7
2,0

0,5
0,6
0,8

1,3
1,7
2,0

0,9
1,2

2,5
3,0

Observe~ii.1. O~elul cu diametrul pinA la 9 mm se livreaz~incolaci, ier paste 9 mm in

~~.
.
2.Curbura berei nu trebuie sa depa~easc60,5% din lungime; la comanda beneficiarului se pot livre bare 8vind curbura Care sA nu depa~eescA0,2 %
din lungime.

21G

h10

h11

h12

-0,025
-0,030
-0,036
-0,043
-0,052
-0,062
-0,074

-0,040
-0,048
-0,058
-0,070
-0,084
-0,100
-0,120

-0,060
,0,075
-0,090
-0,110
-0,130
-0,160
-0,190
-0,190
-0,220

-0,100
-0,120
-0,150
-0,180
-0,210
-0,250
-0,300
-0,300
-0,350

--

Clll iut"" :.uprnfotnl

In tmro l_lonto

pi trnao din o~ol

Rz, pm

pina la 30
32..,80
90..180
200...300

Otel rotund tras la rece

O~el rotund tras ~i ~lefuit

S,

pm

125
160
200
320

150
250
300
400

63
10.

60
20

obi~nuitA

ridicaU

in tml/mm;

h9

Otel rotund .
laminat la
cald

Diametrul, mm

(4.8)

[mm],

Abateri limit! la diametru,mm

Felul semifabricatului

Fig.4.2 Fixsrea cu
prisme nutocentrante

Abateri limitepo diametru, in mm, pantru precizia de

lsminsre :

) ]

mm

Tabelul 4.3 Abatori liaita pootru otol rotund laainat la cald (GOST 2590-71)

5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9

10-19
20-25
26'48
50;52'58
60; 62; 63; 65; 67; b8
70; 72; 75; 78;
80; 82; 85; 90; 95
100; 105; 110; 115
120; 125; 130; 135
140; 150; 160
170; 180; 190; 200
210; 220; 230; 240; 250

( 240

specificl
exprdmata
(conform
fig. 4.4), in mm.

Diametrul,

Tnbclul

inaltil

se determi-

Tabelul 4.4 Abateri liaita pontru o~elul rotund celibrat

(dupA GOST 7417-75)

le

Fig. 4.1 Curberea axei la

prelucrarea intra virfur;

4.4) curbarea

re

(4.7)

consol.a ( fig.
sau calibrat

Observatie. Celitatea suprafetei frontale dup~ debitare - vezi tabelul 4.11

Fig.4.3 Fixarea unilateral4 pe prisme

Fig.4.4 Curbarea axei la fixarea in consol4, in

universal

217

Valorile coeficientului K de mi.csorare a abaterilor spatiale pentru semifabricate laminate, matritate, forjate liber !?i
tumate sint date in tab. 4.8.
Valorile
abaterilor
spatiale pentru suprafete frontale
sint date in tab.4.11.

Exemplu:daca din tabelul 4.6 se ia 6.c = 2 lLffi/mm,

in fonnula
(4.8) se introduce 6.<t = 0 ,002 ~m/mm.
Valorile curbarh specifice 6.c pentru bare laminate sint
date in tab.4.6.
La calculul adaosului de prelucrare
pentru
rectificarea
de degro~are a pieselor care dupa stnmjirea
de finisare au
fost supuse unui tratament tennic de calire, abaterea spatial~
care se ia in cansiderare este curbarea piesei la tratarnentul
termic. Pentru rectificarea intre virfuri
mardmea
curMrii se
determ:i.nacu relatiile
(4.2),
respectiv (4.3),
in flU'lCtie de
sect.iunea pentru care se catculeaza curbarea.
. Duparectificarea de deqrosare a pieselor tratate
termic,
abaterea spatiala remanentaeste :
Pc

0,03pc

Tabelul 4.7 Curborco specific3 a barelor din o~el rotund calibrat

Filrllindreptartl8 semifabricatelor dupA trat8lAentul termic

Diametrul barei calibrate,
mm
Pin6 la 25
Peste 25 la 50
Peste 50 la 70

,s:tie : P<t tr este mardmeacurbarii la tratamentul tannic

efectuat inalntea operatiei de rectificare.
Valorile curbfu-ii specifice Ac pentru bare din otel roturrl
calibrat, tratate teJ:mic, sint date in tab. 4.7.
Abaterile spatiale calculate cu relatiilE: (4.7), respectiv (4.8) se iau in consideratie la calculul adaosului de prelucrare nurnaipentru prima operatie de prelucrare prin aschi.ere
a suprafetelor de revolutie.
Valorile abaterilor
spatiale
remanente cIupa diferitele
operatii de pralucrare prin ~er.e
se cakculeaza pe baza legii copierii abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute la
-.0 scara de mi~rare,
cu formula :

,I

K Psf

(4.10)

[mm]

Fl!rliindreptare

121 180

181315

DupA rectificare :
- de degro~are

0,03

I}

Dup3 frezarea de degro~are a suprafe~elor plane (matritate, forjate libel',

seu turnate)

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

I-

Caracteristica barei
laminate

Diametrul semifebricatuLui leminat, mm

PiniiLa 30

Fara indreptare,
dupa clilirecu incalzire:
- in cuptor
- cu CIF
Dup! indreptere po pros!

, -\

316 400 401 500

31 50

51 80

81 120 Peste 120

Coeficientul K

Pin6 la 120

a obaterilor spa~i8le

0,05
0,06
0,003
0,025

Tabelul 4.6 Curbarea spec ifici a seaifabricatolor lallinate la cald Ac,pa!M

Lungimea semifabricatului Laainat, ~m

Tabelul 4.8 Valorilo Coeficien~ilor ( de .ic~are

Dup6 strunjire :
- intr-o singura taza
- degro~are
- semifinisere
- finisare

in care K este un coeficient care irrlicl gradul de ndcsorare a

abaterilor spatiale; Psf - abaterea spatiala a semifabricatului
brut,in mm.
Caracteristica barei
laminate

0,80
0,65
0,45

1,6
1,3
0,9

Faza tehnologica

cu CIF

in cuptor

Observa~ii: 1.Pentru barele de o~el rotund calibrat se admit in stare de livrare, conform STAS1800-80, urml!toarele valori ale curb6rii specifice Ac:
- pentru o~olul T, eT ~i TRS :5 pm/mm pentru diametre pinll la 15 mm inclusiv ~i 3 pm/mm pentru diametre peste 15 mm;
- pentru o~elul TS, CS ~i TRS :3 pm/mm pentru diametro pin! la 18 mm inclusiv.
2.La prinderea intre virturi curbarea totaL6 se calculaaz! cu formula (4.3)
iar curbarea local6 cu formula (4.2). La prinderee cu buc~1I elasticli,
in consolll,curbarea total6 se calculeazll cu formula (4.8),-in care Lungimea l Se consider! pinll la sec~iunea de fixare in buc~s elastica. La
rectificarea f~ra virfuri, curbarea totalll se cslculeszll cu formula (4.3).

(4.9)

tr ,

Acl ~/

-/!

0,06

Observatii: 1.Dupa rectificarea de de9ro~are a piesolor de tip arbore, tratate termic,

in reLa~ia (4.10) in locul abaterii p
se ia in considerare marimea
curb!rii la tratamentul termic - p f ~fectuat inaintea rectificlirii.
2.Hlirimeacurb!rii dupA tratament3l lermic P t se calcuLeaze cu rel~~iile (4.2) respectiv (4.3), utiLizind
vaLgrlfe
corespunz4toare ale
curb!rii specifice Ac din t8belele 4.1. $i 4.7.

4.3 . ~

liECANIcA A ~

DEREVOU1fIE

I
j

"

2,0
1,0
0,13

1,3
0,1.5
0,12

21H

0,9
0,45.
0,11

0,1.
0,3
O~10

0,3
0,15
0,08

.l.
I

Pararnetrii ~ si S care se abtin clufe diferitele operatii

de prelucrare mecarricaa suprafet:elor de revol'4::_;:1
exterioare,
precum!?i treptele. de precizie in care se incadreaza toleranta
tehnolcgica la cli.ametrulsuprafetei prelucrate sint date in tabelul 4.9 pentru piese prelucrate din bare de otel laminate la
",n

t cald !?i in tabelul 4.10 pentru piese prelucrate din bare

de
ot;el rotund calibrat.Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta
tabelu16.1,(cap.6).
Pentru a detennina toleran1;a telmologica pentru f Lecare 0parat.ie .irrtermedi.arade prelucrare,
in funct;ie de treapta de
precizie indicata, se utilizeaza tabelul 2.15, (cap.2) .
Tabelul 4.9

Par~f~trii obtinu~i la prelucrarea

de revolu~ie exterioare

Procedeul

de prelucrare

Strunjire :
- cojire
- _degro~8re
- finisare
- intr-o ~ingur~ faz~
- fin~ de netezire (cu carburi
diamant)

o~elului

Rz, pm

Tabelul

4.10

S, pm

Pora.etrii ob~i~i
la prelucrarea
Suprafe~e de revolu~ie extari08re

125

120

b3

bO

32 .20
32 . 20

b,3 3,2

30
30

5 b

h10 si h11

10

b,3
3,2 0,8

20
12

b 2

tra~ la reco,

Strun j i re pe strung automat SBU

strung revolver:
'lntr-o singura trecere
-in doull treceri

Pentru calculul adaosului de prelucrare la prilna operatie

de prelucrare a fetelor frcntale plane, parametrii RI' S, P precum~i toleranta T care intra inrelatia
de calcul S1Jltparametrii caracteristici ai operatiei precedente - debitarea barei.
In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici
la
debitarea barelor.
Valorile parametrilor obt;inute la diferite
operatii de
prelucrare mecani.caa supratetelor laminate ::.?icalibrate din 0tel sint specificate in tal:elul 4.12.

Observa.i;:

Parametrii

4.5. EXEHPw DECAU.llL

10

20
12

b 5

3,2: 0,8

b 2

11
10

32

20

1b

15 '

17

300

Pe fiersstrau circular, fierastrau

alternativ, cu freza-fierastrau pe
ma$ini de frezat

14

200

0,01'0

Cu cutit de retezat pe strunguri

13

200

0,045'0

Prin forfecare

17

Rz=150 300
S=1000 16OO

de debitare

dupa opritor

pe prese
"

Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ::.?idimensiunile

int.ermediarepentru un arbore de la un re:luctor ( fig. 45 ). Semifabricatul este 0 bara din otel rotun:::ilaminat la cakd, din
material OLC 45 STAS880-80, product;ia este de serie mica.
Datorita seriei mici de fabricatie,
pre1ucrarea piesei
se face pe ffia::.?ini-unelte
universalecu re;larea sculelor la di-

b,3

Rz+S, pm

Pe foarfeci

12

de precizie ~i catitate a suprBfej:ei la debitare

I,

b,3
3,2 ..0,8

Treapta de
precizie la
lUngifDe

Procedeul

I',

1.Toleran~ele la diametre, corespunzlitoare treptelor de precizie, slnt date

in tabelul 2.15, capitolul 2.
2.Valorile abaterilor spa~iale remanente dupa strunjirea pe strung automat
sau strung revolvar se vor determine cu relatiile:
- dup~ strunjirea intr'o trecere p.~ O,05op f '
- dup~ strunjirea in douA treceri p = O,OZop ; ;
in car~_psf este abate rea spa~ial~ e barei cB~'brate
(curbarea),vezi observa,11le de la tabelul 4.7.

Tabelul4.11

S,
pm

Rz'
pm

b 5
_. 97 '

<-.

I
I

PREI:.DCRARE8.. MEI:ANICA A SUffiAFEI.'EUR FRONTAIE

Neperpendicularitatea
cspatutu i bare i fata
de axsa P, mm
Vezi observatiile
tabel

Vezi observa.iile
tabel

sub

sub

Ob ser-vat i i .1.La debitarea

pe foarfec;:is i pe pres~ rezulU 0 supraf.aia de debitare
inclinata
pins la 30 fatli de direcj:ia perpendiculara pe axa, procum $i
o zon4 neregulat~ (adincitural care poate ajunge pin~ la 0,2'0. H~rimea
inclinarii
zonei neregulate
trebuie luate in considerare
la calculul
adaosului de prelucrare la capetele semifabricatului debitet.
2.Toleran~ele corespunz4toare treptelor de precizie indicate sint date in
tabelul 2.15, abaterile llmita la lungimea de debitare fiind simetrice (!).

22Q

o~elului

TreapU de
precizie

Rectificare flira centre:

-degro~Bre
'finisare
-finA de netezire

h11
8 9
7 .8

Procedeulde prelucrere

Rectificare f~r~ contre:

-inainte de tratament termic
-dups trHtament termic

h9

Observat i i : l.Strunjirea intr") ~ingurli fazii ~i rectificarea intr-o singura fazil se

efectuaaza
direct flira 9 mei diviza eceste opere~ii
i~ faze distincte
(degro$are s i finisare).
Z.La rectificarea
executata dupa clilire, paramatrul S sa exclude din rela~ia de calcul a edaosului de prelucrare.
3. Toleran,ele corespUnzatoare treptelor de preci~ie sint date in tabelul
2.15, cap.2.

4.4.

Cimpul de toleran~li
al barei calibrate

14
12
10 11
10 11
7 .9

Rectificare. intre virfuri ~i rectifics'

re f~ra virfuri :
- degro$ore
- finisare sau intr-o singura faza
- fina de netezire

mensiuneprin metodatrecerilor de proba (obtdnerea individualc':i

a preciziei dimensiunilor).Operat;iile ce se vor executa la piesa
din fig.4.5 sint urrnatoarele
- debitarea i

laminat la cald. Suprafc~e

Treepta de precizie

saU cu

I1

\1

-.--.-

--

"""t

..,."

--.,-.--------

----------

Tabe tu], 4.12

Procedaul
Strunjire

Par_uii
debitare

obtinu~i

la prelucrarea ",afetelor

Tre8pta de precizie

do prelucrare

frontal4':
- degro,are
- finisare
- intr-o singur6 faz6

Rectificare frontal4 po ma~ine de rectifieat rotund sau ma~ina de rectificat

frontal

R ,

frootale ~

jlllI

S, pm

12
11
11

50
32
32

50
30
30

5 .. 10

'r

1. Pentru suprafata<p25:~:gg~
a. pentru rectificare
(operatda precedenta este strunjirea
intr-o singura faza ) :
Rz i-1 = 25 J1ffi ;
Si-1 = 0 (dupa tratamentul tannic de calire Si-'
se exclucle din. calcul ;
P
l!.

i-1
c

le
P

i-1

2.liclc ;
J,an/nun din tab.4. 6 (dupa indreptare) i
= 108,6 nun din desenul piesei
;

= 0,13

= 2-0,13-108,6 ~ 28 J,an.

La prelucrari
intre virfuri nu se face verificarea
zar-ii, deci Ev = O.
.'
.
A;;adar, adaosul minim'pentru rectificare este

observat i i :1.Treptele de preclzle indicate in tabal se asigur6 stunel cind baze tehnOlogic4
pontru prelucrarea frontal4 coincide cu baza de masurare.
DacA
aceste beze nu coincid le toleran~a corespunz6toare treptei de precizie
indicate in tabal se'adaugA eroarea de orientare ,care se determina dupA
indica~iile din cap.1, pentru cot a care trebuie respectatA la opera~ia
de prelucrare frontalA.
2.Dupa
strunjirea
de degro,are 8 fe~elor frontale la piese de tip arbore
prelucrate din bare laminate sau trase la rece, abaterile
spa,iale ale
acestor suprafe~e sint mici ~i se neglijeazA.
3.Toleran~ela
corespunzAtoare treptelor de precizie indicate sint date in
tabelul2.15.
4.La ealculul adaosului de prelucrare
pentru rectificarea
exeeutata dupa
tratamentul termic, parametrul S se exclude din rols,ia de calcul.

'

n..
--P' mrn.

2RZ 1. 1

+ 2 P'

I-

1 =

2 - 25

+ 2 - 28

Cl:?e-

106 J,an.

Dintabelul 2.15 cap.2, obpnem toleran~ pentru operatia

precedenta- strunjire intr-o sirt;ura faza-coniorm treptei 10 de
precizie :
Ti-, = 84 ui,
deci aOaosul nominal pentru rectificare este

2A.I

1.6

n. mln.,.+
nom = --jpl

T.1- 1 = 106

+ 84 = 190

Diametrul maximinainte de rectificare

J,an.

(dupa strunjire

este
di-1
o

' 250-0B

-..----

-I

NOTA:
=Tesitun 1x45
-Rugozdafea supratet dor

~/(., ,A
t7(~/J

Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turatie

frezarea frontala ~i oentruarear

strunjirea suprafetelor cilirrlrice
ratie

:,r!

max

(intr-o airqura ope-

frezarea canalelor de panai

- tratament termi.c de ~tatire
( la HRC 20. 30 ) i
irrlreptarea piesei ( redresare ) i
006
025
rectificarea suprafei-o'or
+0 007
.. 's"'"'-'- cilin:lrice. "'17:.
.0.006"'20:.
,.. O.O~5
<p25-o:007
nun. Pentru stabill.rea diametrulUJ. barea lanunate din
care se va executa piesa se calculeaza adaosurie de prelucrare
pentru supratata cu diametru maxim.

l
t

- !J

di' max +

~i

nom

= 25,007 + 0,190 = 25,197 nun.

25,2 mm ;
Se rotunj~te
: di-1 max = di-, nom
Diametrul minimrezul ta :
di-, min = 25,2 - 0,084 = 25,116 mm.
, Deci, operatia, de strunjire. se va executa la cota
<p2 5 .2~0 nun ;
b. pentru stnmjire
(anterior' strunjirii
materdatut-bara
este sub forn.a de laminat ):
Rz ;-1 = 125 J,an ;
Si-1 = 150 J,an

.il

)i

Pi-l.

:::'VP/+Pcent/

[nun]

conform formulei (4.7) pent.ru prelucrarea intre virfuri

Pc = 2-l!. ,c-!lc i
.
Ac = 1,5 J1ffi/nun ( tab. 4.6 pentru laminat far-a :tndreptare );
Pc = 2-1,5-108,6 ::::326 f.iJn ;.
,Pcentr = 0,25 nun = 250 f.iJn (pentru centIuire exeeutatape
masdna
de centruit, cu fixarea materialului in prisIne aut:ocentrante, .

t:
ZT

223

<

formula (4.4) ;
,..-----"---,,
P i-l ",,13262+2502"411

b. pentru strunjire adaosul se determinii prdn diferen1;a

diametrelor de sb:unjire ale treptelor vecine, adi.ca :
?~ i nom
= 24,5 - 20J 2 = 4,3 nun.
-1'
f'"e~e1e A.'
4. Pentru supra
..,17_+0.006
nun
0.006
a. pentru rectificare
se adopta acelai adaos ea i la celelalte
suprafete rectificate
:
2l\i nom= 190 tJIO
Diametrul maximal suprafetei finite este :
.
17 + 0,006 = 17,006 nun
"
Diametrul maximinainte de rectificare
(dupa strunjire
este :

urn

Adaosul min.:im
pentru strunjire
~i

este :

min== 2- (~ i-1 + Si-1) + 2Pi-1 = 2(125 + 150) +2-411=1372ui,

barei

Din tab. 4.1 se obt-ine abaterea inferioaril

laminate :
Ai = -0,9 nun.
Adaosul nominal de calcul

Ai la diametrul

~i

nom= ZApimin+

1 Ai 1=

Diametrul nominal decalcul

cu formula (4.1) :
ds nom
= 25,2 + 1,372+

1372 +

1 -900 1 = 2272 tJIO

al barei laminate se det.erInin..3.

-0,9

<\>24
. 5 mm
Adaosul nominal pentru stnmjire se determina
renta dintre diametrul barei lam:inate i diametrul
strunjite
~i

nOlll
= ~8 - 24,5

~;

nun

tJIO

(tab.

nom= 20,2 - 17,2

3.mm,

lor

3,5 mm.

i-1

Pi-1
este

Si-1

O,01D

= 0,2 nun,
= 0,0128 = 0,28

nun.

Adaosul minim pentru frezarea simultanil a fetelor

:
2Ai min= 2-0,2 + 20,28 = 0,96 mm.

frontale

Toleranta La, lungimea de debitare, in treapta 14.de precf,zie, este 1150 /llu = 1,15 nun (tab.2.15, cap.2); abaterile limita
la lungimea de debitare sint deci
0, 575 nun
sau rotunjit
nun.

O,6

Prin urmare, adaosul nominal calculat

frontala este :

se va executa la cota
'

224

= 17,196

5. calculul
adaosurilor
pentru prelucrarea
suprafete...;
frontale
la oota L = 25 0~o. a nun.
SUprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare,
opezat.i.a precedenta fiind debitarea pe ferastrau circular. Dm
tabelul 4.11 obtinem :

prdn difesuprafetei

3. Pentru suprafata <\>20:g:g~~mm

a. pentru rectificare
se adopta acelai adaos nom:inalea
i la suprafata
<\>25
0, 007 , adica :
~I
nom= 190 fJlIl
'
Diametrul maximal supratetei, fmite 'este :
20 - 0,025 = 19;975 mm.
Diametrul maximinainte de rectificare
(dupa strunjire
este :
d;_, nex = 19,975 + 0,190 = 20,165 mm
se rot1.mj~
di-1 lIIax
= 20,2 mm
\'.'
d;-1 nom
= 20,2 nun . ,.
di-, min = 20,2 -0,084 = 20,116 nun.

Deci, operataa de strunjire

<\>20
. 2~0.084 nun.

di-1 max= 17,006 + 0,190

di-1 max= 17,2 mm

di-, nom= l7,2 nun.

Operatia de strunjire se executa la cota <\>17

.2~O.07nun.
b. pentru strunjire,
adaosul se determina prin diferenta
diametrelor de strunjire ale treptelor vecine

0-

nom= di-1 noli- di nom

= 28 - 25,4 = 2,6 mm.

2. Pentru suprafata

Toleranta pentru oper:lpa de scrunjire

eSte 70
2.15) treapta 10 de precizie)
Diametrul minim :
di-1 min= 17,2 -: 0,07 = 17,13 nun.

27,472 mm.

Se alege 0 bara laminata cu diametrul standardizat '

<I>
2 8 ~~: ~ nun conform STAS 333-87.
Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru
perat.i.a de strunjire a treptei <\>2
5~~:~g~
mmeste :
~i

se rotunj6te

2Ai nom= 21\,i min+'1

15 pirN,

\"C.!

Ai 1 = 0,96
??"\

perrcru frezarea

+ 1 -0,61

1,56; mm.

hbelul 4.13
Opor8~ile (fazele)
de prelucrere e
suprefe~elor

Calculul adeosului pentru un arbore de la un re<ix:tor (fig.4.5)

Elementele edeosului
minim, pm

o imensiunile
Adeos
minim,

..

Rz

Adaos nominal
celculet, pm

Toleran~e
T, pm

pm

Suprefe~a

suprefe.,ei

/lotereecotei in
documente} ie, mm

Dimensiunea
nominelt~
mm

Hexim~

Hinim~

28

28,5

27,3

IT>~mm

125

150

411

1200

Strunj ire

25

26

1372

2072

84

25,2

25,2

25,116

cl>25~

Rectificare

106

190

14

25,0

25,007

24,993

cI>~

Semifebricet

Supr8fe~ele frontale, le cote

Oebitere

200

Frezare frontel&'

Adoosurile

pentru

280

frezaree

frontel~

960

cepetelor

15bO,

reprezint~ adeosuri

de.cep~t ele piesei ). \'aloerea adeosului de pe f iecere cap~t este egel~

'EJ?.,.

mm

1200

252

252,6

251,4

800

250

250

249,2

bileterele

(suma edaosurilor

prevlzute

252:-1,6
'EJ"..o..

pe fe~ele frontale

cu jum~tete din veloeree trecut'iiin tebel.

,....,../_-~--...;;:---~,.,;;-.--

~'.

III

5'

ID

~Ql

~'f;

g[
.g[

w.

p:

re~~....

~gi' ~
~e:....
S>
-g
]

,ID

ffi ~.

'[

HI

rt

5' !t
~~
.f-'
~C

;..R
~~
~CD

i
CD

~~

Il>cID

~<

:>

~.

11
N
U'I
N
I
N
U'I

Il>c

11

:> :>

g ~
"

~~. g

.m
'

, ~~i

[~~~
~g311

g j

~~

11 Il>c

NN~
U'IU'I

~1

~~g
......
~ 0.

ft8

~S
III

..

~~
11 ~

~CD

i.

~~

.!""tJl
U'l

ON

rt
O'lCD

~~

~.?

ffi

F
m

r p + A' min +
de unde :

A,
rn

I - I

A.
10

> r5

A I !Rin > r s - rp + I Ain p I - lAin si,

in care : A I min este adaosul,'de rrelucrare

cap.5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SEMIFABRICATE

l).

MATRITATE LA CAID

5.1. INDlCATII GENEl<AI.E

Dupace s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mecarrica prin aschi.ere, ~e calculeaza adaosurile de prelucrare
minimepentru toate operatd.LLe( fazele ) de prelucrare a fiecarai, supratete , Pentru detenn:inareaadaosului minim la prima
operat.Le ( faza )de prelucrare a suprafet:ei considerate, IMrimile ~, S , p, care intra in relatia de calcul, sint cele corespunzatoare semifabricatului matritat bnlt, iar eroarea de instalare se detennina pe baza iirlicatiilor din cap.Ji~~ .t.gbgi-/'
rea procesului tehnologic de prelucrare mecerucase va avea in
vedere ea nu se executa la matritare gaurile cu axele in plane
.neparafel.e cu clirectia de rilatritare; aceste gauri se vor obtine '.
prin gaurire in materdal,pl~
Maosurile de prelucrare 'totale calculate:;;i dimensiunile
calculate ale semifabricatelor nu includ. adaosurile telmologice
necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matritat,
pentru fixarea semifabricatelor la tratarnent termic sau adaosurile pentru probe :;;i epruvete de incercari mecanice. Maosurile
telmologice men'tianatemai sus se stabilesc in mOO. suplimentar
fata de adaosurile de prelucrare calculate analitic :;;i anume,la
int.ocmireadesenului 'semifabricatului matritat. la suprafet:ele
matritate care se prelucreaza ulterior prin a!?chiere,inclinatiile de matritare :;;i celelalte adaosuri tehnologice se aplica la
dimensiunile nominalecalculate ale acestui semifabricat.
Razele de racordare la matritare evita muchiile ascutite
care due la aparitia crapaturilor ~i la marirea solicitarilor
mecanicein procesul de matritare.
Valorile razelor de racordare ale semifabricatului 9i ale
piesei finite ( fig. 5.1) treOOie sa satisfaca relatia optima,:
rp > ':5 -

Anom ,

5.1)

in care : rp este raza de racordare la piesa prelucrata

r
raza de racordare a semifabricatului ;
Anom - adaosul de prelucrare nominalcaculat.
Dacanu se respecta corrlitia (5.1), se recomar:d.a
sa se mareasca raza de racordare rp la piesa finita. Dacadin considerente constructiv-funcP-oruue aceasta nu este posibil, este necesara corectarea valorii adaosului de prelucrare minimin vederea satisfacerii conditiei
5

(5.3)
ni:inim ,:,rectat ~
Ain si,
lAin
p I
valoa
rea absoluta a ab:l:terii inferioare la dimensiuneanOminala
a semifabricatului, respectiv
con fur semitabrk:a f
a piesei finite.
confur plesii
Valorile inclinatiilor
de ma'-'---'_.
--_0_.tritare sint in:iicate ,in tab.
5.1 dupa ST.AS 7670-83. Valori
!Anom
similare
sint
prevazute in
GOS'!' 7505-89.
Valorile razelor de racordare
maximela semifabricatele maFig,S',1 Rezele de r cordare la semifabricatritate
sint in:iicate in tab.
tul m"tri~at
~i la piesa finiU
5.2 iar abaterile limita in zona de racordare nu trel::uie sa depa:;;eascavalorile
abaterilor
limita dimensionale ale semifabricatelor rnci.tritate. Daca razele
de racordare pe desenul de executie al piesei finite sint mai
mari decit cele din tab.5.2 atunci razele de matritare se vor
adopta dupa desenul piesei finite.
In fig.5.2 este dat un exemplu de semifabricat matritat
din care se poate urmilrirnodulde aplicare a razelor de racordare exterioare R 9i razelor interioare r, in :furlcP.ede inalt:imeah. se observa
razele interioare r ale matrit:ei sint
raze exterioare ale semifabricatului matritat, ,iar razele exterioare R ale matritei devin raze interioare la semifabricatul
matritat. In tab.5.3 se dau razele de racordare
exterioare
minimela matritare dupa GOS'!' 7505-89.
.
Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima
oPeratie (faza) de prelucrare a fiecarei suprafete cu ajutorul
relatiilor
(3.36) 9i respectiv (3.41) precum~i calculul di-'
mensiunilor nominaleale semifabricatului matritat cu relatiile
(3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limita la matritare.
.

ca

'I

I
I

Fig5,2

Exemplu de utilizaro

~
""""'~

(5.2)

229

a tahelului

5,2

,I

Tabelul 5.1. Inclina~ii dot .atri~ere ( STAS 7670-83

"~1
l

~
1

Tipul ut ilajului de matrt~aro

ungh I,grade

Suprafe~o exterioaro

Suprafeie interioare

obi~nuito

10

Ciocan

condij i i

ungh I,grade

cond it i !

~I.

Pieso
Cu inlill.imode
cAdere micA

7
3

Pio." inalt"
Piese ob isnu it e
Piese plate

Plese tnalte
Piese co isnuite
Cu extractor

7
3
1

Piese plate
Cu impingator
Cu extractor

3
1

In matril.lI
Piesa obi;nuite

In poenson

10

10
PresA'

Ha~ini de frezat
orizontele

0-3

In func~ie de edincilne
Cu gaurli seu 8dinciturA

, Tllbelul 5.2. Raze dot recordare la triiere ( vezi fig.5.2 ), Wp8 STAS 7670-83/

'l~

'

I
I

Inlill.i~oaconsidoratll, /11I1I

,_._---_ - Rele

...

...

POllto

25
40
63
100
160
250
400
ObsorV8~ie

Razo cxterloore R, in mm
Interloere r,
11II1I

Claaa I de motr'~aro

Close 11 do mQtrl~nro

4'
5
6

1.

pinll la
25
40
63
100
160
250
400
630

3
4
6

10
16
2S

10
16
25

6
10
16
25
40
63

hele pentru dimensimri.le maximede lunJllne, gpme,

inin:time,
grosirne.Dirnensimrile piesei care se mascara paralel sau aproape
paralel cu planul de separatae sint considerate lunJimi sau l~timi. D:imensiunilepiesei care se mascara perperrlicular fa~ de
planul de separat.Le reprezinta lntUtimi,iar .dimensduni.Lepiesei
care traverseaz~ planul. de separatie sint considerate grosimi.
Diametrele g~urilor panrunse ~i nepatzunse sint oonsdderate "l~timi", iar diametrele suprafetelor cilindrice
exterioare
IMsurate pe directie vertical a fat;a de planul de separatae sint
" inilltimi ".
Valorile abaterilor limita din tabelele 5.4 5.7 se stabilesc in fUl'lCtiede masa piesei, calitatea otelului, complexitatea fonnei semifabricatului exprimatii prin factorul de CClIlr
plexitate ~i dimensiunea maxima,
.'
Masapiesei matritate se calcul.eaza dupa ce s-a stabilit
tehnologic forma semifabricatului matritat in fUl'lCtie de milri.:..
mea !i'i complexitatea piesei finite.
.
Calitatea otelului se stabil9l?te astfel : grupa Ml-oteluri
cu corrtdmrt,de carbon mai mic de 0,65 % !i'i oteluri aliate cu suma elementelor de aliere ( Mn, Ni, er, Mo, V, l'ji W} mai midi de
5%' jgrupa M2- oteluri cu continut de carbon mai mare de 0,65 %
!ili oteluri aliate cu sumaelementelor de aliere (Mn, Ni, Cr',- Mo
V !i'i W ) mai mare de 5%.
i
<;omplexitatea de forma apiesei matritate
se expriIna prirl
factorul de complexitate s:
S = mp
unda : mpeste masa piesei

tric

se

(5.4)

Il\i

matritate; ~ - masa corpului g~

inscrie piesa matritatii ( fig. 5.3 !ii -

5.4)

.Raze mal mici d&cit colo din tabel so pot stablll numai l.lnind seama de
durabllitatea .atrl~.i.

Se deosebesc patru grupe de complexitate !i'i anume .'

In tabelele 5.4 . 5.7 sint date dupa STAS 7670-83 ab9,terile l.iJni~ pentru dimensiunile nominale ale sernifabricatelor matritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese !i'i pe
lUa!i':ini
de forjat orizontale. Aceste abateri limita sint date
pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse
), respectiv II( abateri l.iJni~ normale) l?i se aplica La dimensitmile
exter.icareale
semifabricatului
matritat; pentru dimensiun:i..le
interioare abater:i..le limitil se stab:i..lesccu semnschimbat. Di, mensimrile nom:i.ni:ue
calculate ale semifabricatelor matritate se
rotunjesc din 0,1 in 0,1 mmpentru clasa I de matritare respeotiv din 0,5 in 0,5 mmpentru piese matrit,ate in ciasa II de matrit,are, in sensul nm-irii adaosuluL
Clasa de matritare se stab:i..l~
in fUl'lCtiede cerintele
de precizie iInpuse pieselor,' precum !i'i decon:lltille de matritare !ii de tipul pr<Xiuc1;iei.Abaterile limita sint date in ta-

siroplu in care

!
1,

1
i

grupa
grupa
grupa
grupa

Sl
S2
S3
S4

cu 0,63 < S <

cu 0,32 < S <
cu 0,16 < S <
cu
S <

cu cit complexitatea de forma este mai mare, cu atit. factorul de complexitate S este mai mic.
Pentru piesele din fig. 5.3 Il\i se. calculeaza cu relat-ia,
I

1I'ed2

j
!

J,

1,0 ;
0,63;
0,32;
0,16.

mH-

h
4

(5.5)

230

231

-'

o ::J

~.., ..,~
"
0'"
.., '~
g. ;'
;

<

o
::J

... ~
'" C

::J
o
..,
C

"tl

~
..,

'.."
....
CO

Cl

.
..

IQ

V'I

-t
CO

V'I

.00'"
;' s g.

0'"

""0.'"
_._.

rv

CO

,.0

..

..

8-

bobo~o

et

.p
~

tr

CO

et

-e
e

~....

~O'"

0
.
0.
CO Cl

B x
,.

::J

VI

..... .
et..,

_. .,
_ . .,

rv
0" V\ &"- "HV N

Go.
N CD ..,
0"
:J 00 _.B

..

-:;,

VI

". .,..

8-~"
;;."&
0"
::J
.., ....
C
~

..

obo1.noo.

CD

--"0 ~ ...
_.

_CD

B
D>

V1.,...WNN-

CD ""-J

VI

.z:... (.".le ..

'000'0:0-"'0

IQ

et ..,

-g-gc

.,

": 8-

I-'
-0

-s
CO

et

VI

-,
~ L-

..,.

\~.
.

01

~ __~ __~

(j\

-- --.~---~~~-""--------.~'-----------'

----~-------

..

-----.--.,..--.--,.~---..:-----":..---...,...~--

Tabelul 5.4 Abateri li.ita pentru lungi.i , l8~i.i si inal~i.i (diaaetre ) pentru piese .atritate
(dupB STAS 7670-83)
Oe- Be'

Plan de
Factorul de
separa,ie complexitesurte 8 formei
plus asi- si(+) me- meS 3 S 1
lip- tric tric S 4 S 2
sa

pl a- vura

serea
in
planul
de
se-

Celitetea Fectorul de
M!,sa de ot-el. complexitate
piea forme i
sei
"'1 M2
Kg
S1 $2 $3 S4

~50

I
I

34

6 7 8 9

0,3
0,4

/
/

V
/

0,5
0,6

10 11

12

15 16 17 18 19

>0,25

V
1/

f---

~0,63

f---

>0,63

~0,40
>0,40

[/ V
1/ V

f---

~1,0

\ 1\

I\:\

'\ 1\1\
1\ 1\1\
.1\ 1\1\

i\l\
\\

::2,5

1\\

1\1\

>1,6

!\

>1,0
::1,6

21

22

23

24

25

26

I 27

28

29

+0,5 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,71

~0,25

0,4

0,4 0,5

0,4

/
0,3

I
I

0,3 0,3

0,3

pa-

(mm)

>50 >120 >180 >260 >36(+500 >630 >800 >1000 >1250 >1600 >2000
:5120 ~180 ~260 !:360~500 !~630 ~800 !:100 ~1250 :51600 QOOO ::2500

(- ?

retie

Oimensiunea

de clasa de .atri~are

\ 1\ 1\

-0,2 -0.3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,41

+0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,7

+0,71
-0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0,6

I
+0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,7 +O,7i+O,9
I
-0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0 ,61-0 ,6
+0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,8 +0,91+0,9
_0,3 -0,3 -0,4 ,-0,4 -0,5 -0,5 -0,6
+0,7 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +0,9 +0,9 +1,2
-0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8
,2 +1,5
+0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +1,01-+-1,0+1,' -+-,
-4,2 -0,4 -0,4 -0,5 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -, ,0

30

31

32

33

5.4 (ccot inuare)

Tabelul

3 4 5 6 7

0,5
0,6

0,8

0,8

10

1,2

I.

11

III

15 10 17 18 19

I/

I/

I1I1 I/
1,6

2,5

:;

1/

25

26

27

30

29

1\\1\
1\\1\

1\ I \
1\\1\

31

+2,0

-0,4 -0,5 -0,0 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -',0 -1,0 -1,2

-1,5

+1,0 +1,0 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,7 +1,8 +2,0 +2,0

+2,5

-0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -',1 -1,2 -1,2 -1,5

-1,5

+1,0 +1,2 +1,3 +',4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5

+2,5 +3,0

-0,0 -0,0 -0,7 -0,8 ~1,O -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5

-2,0 -2,0

+1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5

+3,0 "3,5

+3,5

-0,0 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -',2 -1,5 -1,5 -2,0

-2,0 -2,0

-2,5

+1,3 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 .+3,0

+3,5 +3,5

1+3,5

-0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0

-2,0 -2,5

3,0

+1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5

+3,5

-0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0

2,5 -2,8

+1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5

+3,8

-0,8 -',0 -1,2 -',2 -',5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5

-2,8

+1,B +1,B +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8

+4 ,0

-',0 -1,2 -1,2 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,8

-3,ol-3,e

~~~~~.;~~~
1

\\

1\ \1\
\ \\

~r+~~~1-1-~

!\ \1\

\\

1\ \1\

~
~160

\\

1\\1\

\ \

\!\

1,8

3 4 5 6 7 8 9 10

11 11

3,0

2
t--

!I

11
>100

12

'5 16 17 18 19

\ \

. . _--;"""-

\\

21

22

23

24

25

26

27

28

29

-1,4 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,5 -2,5 -2,8 -3,0

-3,0

+4,5

-3:-:;

j-3,0

1+1.., ".... !+~ 5

I '

....

30

-3,5

1-3 5

I '

5.4 (continuare)
31

32

33

+4,5

+5,0

1+5,5

-3,5 -3,5 /-3,5

+5,5

+6,0

-4,0

-4,5

+5,5 +6,0

+6,5

-4,0 -4,5

-4,5

+6,0 +6,5

+7,0

-1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,B -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0

-4,5

-4,5

-5,0

+4,0 +4,2 +4,4 +4,6 +5,0 +5,4 +5,B +6,0 +6,5 +7,0

+7,5 +7,5

+7,5

-4,0

-4,5 -5,0

-5,5

+4,4 +4,8 +5,0 +6,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7.0 +7,5

+7,5 +7,0

+8 5

+2,8 +3,2 +3,0 +3,8 +4,0 +4,2 +4,2 +4,5 +4,8 +5,0

I I~t-Itoo (1r-+\-'I\iH--t--t \-+\-+-I\-H_',4

_'0-t-_ ,_5-j

1+4

--

_. --~- .. -

\ \

\1\ \

<250

+3,8

Tabelul

33

32

+',0 +1,0 +',0 +',1 +1,2 +1,3 +',0 +',8 +2,0 +2,0

----------~------------------ ----- ------ -.--

-------------

28

1\1\

::: ::: H'-I/+v-,hl"--I/+/-'!--l-I~ \ \

24

-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,3

~ 1\1\

H'-t-,t-+-t-+-t-~

23

+0,8 +0,9 +1,0 +1,0 +1,0 +1,' +1,2 +1,3 +1,5 +1,7

::: ~: I-+-I/+V~I'-I/+/-'!-+--i~ \ \

22

\ \ \

-=-><1100 \\

V
VV V 1

21

\ \

<03

r+-+-T~~7-~~

1,5

12

>2,5

11 IV

1,0

/
0,7

8 9

-1,6 -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0 -3,2

-3,5

2,2

4,0

/!,

~~
2,5

5,0

I.

'\:

+3,2 +3,6 +3,8 +4,0 +~,2 +4,2 +4,5 +4,B +5,0 +5,5

~'\~\ ::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::

~~'-r;-~~

L.~\-~\~_2 0 -2 2 -2 2 -2 5 -3 0 -3 0 -3 2 -3 5 -4 0
. ,

~:l
'-.11"

-2,2 -2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5

-5,0 -5,5 11-5,'0

;4,8 +5,0 +5,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7,0 +7,5 +7,5

+7,5 +8,0 1+8,0

1-2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -5,0

-5,5

-5,5 1-6,0

Tnbelul

Oeplasareo
in
plnul
de
se-

Bovure
surplus
(+)
l~l'so

5.5 Abateri li.ita pentru lungi.i

(~
STAS 7670-83)

Foctorul de
Ptan de
seporatie complex itate a formei
si- sime- meS 3 'S
trio tric S 4 S 21

, loti.i

~i inalti.i

Clllitoteo Foctorul de
Hase de otel complexitate
formei
piese i
H2

H,

(diometre

) pentru

piese .atritote

Oimensiun e

in de closo de .atritere

11

(mm)

O >50 >120 >180 >260 >360 >500 >630 >800 >1000 >1250 >16001>2000
~120 ~180 ~26O 5360 ~500.~630 s800 ~100 ~1250 S1000 ::2000i52500
I

Kg

S1 S2 S3 S4

(- )
"

pe-

retie
1

3 4 5 67

8 9 10 11

,/
0,4

0,5
0,6

0.4

0,5

0,7

0,5

0,8

0,0

0,9

1/ 1/
rI/

1/ /
1/ 1/

/
1/

>0,25

'__.

--:

,. __

sO,40

1/
/

:\

[\

~,63

/
1/

:\

1\

'-:--

24

26

25

28

27

31

32

33

-- -- ---0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0

+0,9 +1,1 +1,2 +1.,3+1,4 +1,5 +1,6

>1,0
:51,0

+1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,6 +1,6 +1,8 +2.0

S2,5

30

+0,8 +0.9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,4

-0;4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0

29

-0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0;6 -0,7

~1,0

i'\

>1,6

23

+0,7 +0,8 +0,9 +1,0 +1,2 +1,3

.\

>0,63

17

22

-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6

1\1\ "-- 1\
1\ 1\
'-- \ f\
1\1\1\
-,
\r.-- - 1\ i\ \
~

>0,40

/ /
___

i---

21

+0,6 +0,7 +0,8 +0,9 -1-1.0+1.2

~O,25

0,5

0,3

15 16 17 18 19

12

r\

~\l\ \

-. .. _...

, __ ~.

-0,5 -0,6 -0,7 0,8 -0,8 -1,0 -1,1 -1,2

+1,2 +1,3 +1,5 +1,6 +1,7 +1,8 +2,0 +2,2 +2,5
-0,0 -0,7 -0,7 -0,8 -0,9 -1,1 -1,2 -1,4 -1.5

._.._..._.. __ .. --.---

.... --.- ..----'.---...

'--'O:-'-"--"~'-'-

Tabelul 5 5 (continuere)
1
0,7
0,8

0,9
'.0

N.

1,1.

1,1

',2
1,4

1,6

1,4
',7

2.0
2,5

',8

2,0
2,2

2,5
3,0

8 9 10 11

12

1/

1/11.
1/1/
/ 1/
/ 1/

1\
1/ ~
il >4,0
1\
~o,3
1/ "-- 1\
>6,3

/ 1/
//

//
1/ 1/

1/ 1/
/

1\

>2,5
S4,0

1/

1/
I

~25

~4O

1/

\
1\
\
i\
\

>40

so3
I---

r\
\

>63

/ '->,00

r\

17

1\

s100

1/

1\

>25

s'6

I---

~100

L...-

1\

>160

1/

!250

1\
1\

>10

1/
/

r\

>10

1/

s'O

15 16 17 18 19

1/ '/
1,0

~
1,2

3 4 5 07

1\

\ \

21

22

24

25

26

27

28

29

+1,3 +1,5 +1,0 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0

-e.r

30

31

32

33

+3,0

-0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 -1,5 -1,5 -2,0

-2,0

+1,5 +1,6 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0 +3,0

+3.5

+4.0

-0,7 -0,8 -0,9 -1.,0-1,2 -1,4 -1,5 -1.5 -2.0

-2.0

-2,0

+1.0 +1,7 +1,9 +2.1 +2,2 +2,5 +3,0 +3.0 +3,5

+4,0

+4,0

-0,8 -0,9 -1,0 -1,' -',4 -,,5 -1,5 -2,0.-2,0

-2,0

-2,5

-2,5
+5,0

1\1\ 1\
1\ 1\ 1\ - -1\ :\\
'\ \ \
\ \ 1\ -','
\ \ 1\
\\\
\ \ t\
1\ 1\1\
\ \ 1\

23

...

--

+4,5

+1,7 +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0

+4,0

+4,5

+4,5

-0,9 -1,0 -1,' -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0

-2,5

-2,5

-3,0

-3,0

+1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3.0 +3,0 +4,0 +4,0

+4,5

+4,5

+5,0

+5,0

1,0

-2,5

-3,0

-3,0

-3,5

+2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 +4.0 +4,5 +4,5

+5,0

+5,5

+5,5

-1,1 -1,2 -,,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5

-3,0

-3,0

-3,0

-3,5

+2,4 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,0 +4,5 +4,5

+5,0

+5.5

+5,5

+6,0

-1,2 -',5 -1,5 -1,5 -2,S"-2,0 -2,5 -2,5 -3,0

-1,2 -,,5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5

-s.o

-3,0

-3,5

-4,0

+2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +'4,0+4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,5

+5,5

+6,0

+6,5

-1,5 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 -3,0 -3,0

-3,5

-4,0

-4,5

+3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,5

+6,0

+b.0

+6,5

+7,0

-1,5 -1,5 -2.0 -2,0 -2,5 -3.0 -3,0 -3,5 -3,5

-4,0

-4,5

-4,5

-5,0

+3,5 +3,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,0 .+5,5 +5,5 +1>,0 +6,0

+6,5

+7,0

+7,5

-4,5

-5,0

-5,5

-',5 -2,0 -2,0 -2,5 -3,0 -3,5 -3,5 -4,0 -4,0

-4,5

~.

lIQ

00"'11'\\1"10"'&1""'0"''''
...

...

i ~~~ i ~i i ~~ i ~-I

~'"

'"
'"_
;

~
1d

~ f

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~I

'"

00'"

0.

~.

'"
0

'"
~

010 "'1 01'" 1cO

re 'f'" "'",I'I'" f' '1'
"'1r;' "'10 "'I'"
t::; i
f' 1'"
.{ i "'I'"
",I'"'I'"
1
'" "'10
1i ""1
~ I~'
~i f1'"i i
i i
:<l '"
010i "'I'"
"'1i f1i
i 7
1 i 7
... '"
~ "'10
N ~ 1'"
~ ~ ~
1~ "'~I'" ~
N

M
N

N
N

.
N

0 ~
+ ~
~

0.

1 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

'"
~Iof'

"4''''

,....

...:,'"

,....

Ln"

,......

..0"

...,'"

,....

,...

","

W'

..

,....

1'"
"'1
1
"'1
i i
f1i
~ 00
1

..()""
I

dJ'"

",'"

en'"

",'"

0)'"

1.1)"t

>0,25
<0,40
>0,40
<0,63
>0,63
<1,0
>1,0
<1,0
>1,6
<2,5
>2,5
<4,0
>4,0
<6,3
>6,3
<10
>10
<16
>16
<25
>25
<40
>40
<63
>63
<100
>'00
<160
>160
<250
>250
<400

1,1

1,4
',6

'-2

I---

2,4

6,4

------I

1-_4----:7

10
-

12,5

14

~~

'"

...

~
...

0,

0,

'"...,'

0,

...

~
~

M'

0,

DI.lllenaiunea,
IRIII
< 20

H2

$1

$2 S3

1\
i\1\

1\f\
1\1\
1\1\

1\1\
\ 1\

1\1\

\ 1\

'\ 1\
'\ 1\

1\1\

\ 1\

\\
\\
\
\ 1\
\

-,

\\
.,\,\ 1\
\\\
\ \ ,\
\ \\
\\\

\ \\
\\ \
\ \ ,\
\\\
\\\
\\\
\\\
\\\

-,

'"

2.38

>160 >250
>20 _ >50 >80 >120
<160 <250 <400
<120
<80
<50

+0,5 +0,5 .+0,6 +0,7

+0,4
-0,3
-0,3
-0,3
-0,2
-0,2
+0,7
+0,6
+0,7
+0,5
+0,5
-0,4
-0,3
-0,2
-0,3 -0,3
+0,7
+0,7
+0,5
+0,6 +0,7
-0,5
-0,4
-0,3
-0,3 -a 3
'. +0,8
+0,8
+0,6
+0,7 +0,7
-0,5
-0,4
-0,3
-0,4
-0,3
+0,9
+0,9
+0,7
+0,7 +0,8
-0,5
-0,3
-0,4
-0~4
-0,4
+0,9
+0,8
+0,9
+1,0
+0,7
-0,4
-0,4
-0,4
-a,s -0,5
+0,8
+0,9 +',0
+1,0
+1,0
.-0,5
-0,6
-0,4
-0,4
, -0 ,4
+0,9
+1,1
+1,0
+1,0 +1,0
-0,6
-0,7
-0,4
-0,4
-0,5
+1,2
+1,0
+1,0
+1,D
+','
-0,4
-a,s -0,6 -0,7 -0,8
+1,3
+1,4
+1,0
+1,2
+',0
-0,8
-0,6 -0,6
-0,7
-0,5
+1,5
+1,0
+1,2
+',3
+',4
-1,0
-0,8
-0,6
-0,6
-0,7
+1,8
+1,2
+1,3
+1,4. +1,5
-1,0
-0,6
-0,7 -0.8
-',0
+',3
+',5 +1,7
""',8 +1,8
-1,0
-0,7
-0,8
-0,1
-',2
+2,0
+1,8
+1,5
+1,7 +1.8
-1,2
-1,2
-0,7
-0,8 -',0
+2,0
+1,7 .+1,8
+2,0
+1,8
-1,2
-1,5
-0,8
-1,0
-1,2
+2,5
+1,8
+1,8
+2,0
+2,0
-1,5
-2,0
-',0 -1,2
-',2
+3,6
+2,5
+3,6
+2,8
+3,2
-2,0
-1,4
-1,8
-',8
-',4
+2,8
+3,8
+4,0
+3,2
+3,6
-1,4
-1,6
-',8 -2,0 -2,2
+4,2
+3,6
+3,8
+4,0
. +3,2
-'1,8 -2,0
-2,2' -2,5
-1,6
+4,2 . +4,2
+3,6
+4,0
+3,8
-2,5
-2,8
-1,8
-2,0
-2,2
+5,0
+4,6
+4,0
+4,2
+4,4
~~ -2,0 -2,2 -2,2 -2,5 -3,0
;5,4
~ +4,4 +4,8 +5,0 +5"
-3,0
-2,5
-3,0
-2,2
-2,2

\ \
\\\

\\\
\\ \
\i\

~Frs-:~
N

Fllctorul de
cOIIlptoxitate
a formel

kg
<0,25

-5

-;!.

SEll,

0,8

3,5
'4,2

~~y---

Celltetea
de o~el

..t:J"

'--

Hose
pie-

H1

tractorutul

"'
... 0...
M

...,
~

ex-

q qlq ~I~ qlq ql~ qlq ~

~

Urma

'-',2
'--

..0'"

+1+,+1+.+1+'

'" M

Tabelul 5.6. Abateri lilllit~pootru grosillli.pentru pioso aatri~eto pe

ciocano :l'ipre tn elase do lIIetri~_ J (STAS 7670-83 )

,
'I

'"

'"
'"
i
'"
i

N ~ M
M ~ M
~ ~
~ "'I'"
CIO ~ 1'"
"'1~ ~"'I'"
.N 1 '" N
+1+1+1+1+ +'

Parametrii ~ ~i S care caracterizeazc1 c:aJ.itatea suprafet.ei

la semifabricatele matritate la cald pe ciocane ~i prese sint
da~i in tab.5.8.
.

""

1 f

239

+0,7
-D,4
+0,7
-0,4
+0,7
-0,6
+0,9
-0,5
+0,9
-0,0
+',D
-0,6
+1,1
0,1
+',2
-0,8
+1,.3
-0,9
+1,5
-',0
+1,8
-1,0
+1,8
-',2
+2,0
-1,2
+2,0
-1,5
+2,5
-1,5
+2,5
-2,0
+3,6
-2,5
+4,2
-2,5
+4,2
-2,8
+4,5
-3,0
+5,4
-3,0
+5,8
-3,2

+0,7
-0,5
+0,8
-0,5
+0,8
-0,5
+0,9
-0,6
-+0,9
-0,1
+','
-0,7
+1,2
-0,8
+',3
-0,9
+1,0
-0,9
+1,7
-1,'
+',8
-',2
+2,0
-',2
+2,0
-',5
+2,5
-1,5
+2,5
-2,0
+3,0
-2,0
+4,0
-2,5
+4,2
-2,8
+4,5
-3,0
+4,8
-3,0
+5,8
-3,2
+0,0

-3,5

Febo lul 5.7. Abated li.itllpentru grosi.i, pentru p iese aatriteto po

ciocnne, prose ~i an,ini de forjat orizontalo, in clasn
de .atr i tearo11 ( SIAS 7670-83 )
Urma
ex-

traetorulu;

Masa
pio-

T--"C\.\tntea
de otel

sei,

0,8

<0,25

<,

>0,25
<0,40
>0,40
<0,63
>0,63
<',0
>1,0
<1,6
>1,6
<2,5
>2,5
<4,0
>4,0
<6,3
>6,3
<10
>10
<16
>16
<25
>25
<40
>40
<63
>63
<100
>100
<160
>160
<250
>250
<400

<,

-1,1
-1,2
-1,4
-1,6

-2
-2,4
-3
3,5
4,2
-5-

"b,4
-a-

~
12,5

--

M2

r-,
r-,

Faetorul de
complexitete
e forme;
S, S2 S3 S4

1\

r-,

1\1\
1\1\\
1\1\ \
\ 1\ \
1\1\ \

r-,
<,
r-,

!\ \ \
!\1\ \

<,

r-,

<,

I'---.
<,
r-,
<,

- '"

<,

<,

<,
<,
<,

<,
<,

r-,

r-.
<,

r-,
<,
<,

<,
I"'" <,

r-,

~~
Rz,

Mosa semifabrieatului matr i t at , kg

kg
M1

labolul 5.8. Valorile Rz ~i S pentru semifobrieate matritato

i\1\\
1\1\ \

!\r, -,

,\1\r\

Dimensiunea,

+0,6
-0,3
+0,6
-0,4
+0,7
-0,4
+0,8
-0,4
+0,9
-0,5
+1,1
-0,5
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,5
-0,7
+1,6
-0,8
+1,7
-0,9
+1,9
-1,0
+2,t
-1,1
+2,4
-1,2
+2,5
-1,5
+3,0
-1,5
+3,5
-1,5
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+5,0
-2 5
\- +5:5
-3 0
r-- +0:0
-3,0

\ 1\1\

1\1\1\

-, -, -,

"~ 1\t\ 1\
\ 1\1\
'\~

< 20 >20 >50,., >80 >120 160 >250

<50
<80 <120 <160 <250 <400

\ 1\1\
:\1\f\

mm

240

+0,6
-0,4
+0,7
-0,4
+0,8
-0,4
+0,9
-0,5
+1,1
-0,5
+1,2
-0,6
+1,3

+0,7
-0,4
+0,8
-0,4
+0,9
-0,5
+1,1
-0,5
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,5
-OJ -0,7
+1,5 +1,6
-0,7 -0,8
+1,6 +1,7
-0,8 -0,9
+1,7 +1,9
-0,9 -1,0
+1,9 +2,1
-1,0 ' -1,1
+2,1 +2,4
-1,' -1,2
+2,4 +2,5
-1,2 -1,5
+2,5 +3,0
-1,5 -1,5
+3,0 +3,5
-1,5 -1,5
+3,5 +3,5
-1,5 -2,0
+3,5 +4,0
-2,0 -2,0
+4,0 +5,0
-2,0 -2,5
+5,0 +5,5
-2,5 -3,0
+5,5 +6,0
-3,0 -3,0
+6,0 +6,5
-3,0 -3,5
+6,5 +7,0
-3,5 -3,5

+O,a
-0,4
+0,9
-0,5
+1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,4
-0,8
+1,6
-0,8
+1,7
-0,9
+1,9
-1,0
+2;1
-1,1
+2,4
-1,2
+2,5
-1,5
+3,0
-1,5
+3,5
-1,5
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+5,0
-2,5
+5,5
-2,5
+6,0
-3,0
+0,5
-3,0
+7,0
-3,5
+7,5
-4,0

+0,9
-0,5
+1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+',4
-0,8
+1,6
-0,8
+1,7
-0,9
+1,9
-1,0
+2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5
-1,5
+3,0
-',5
+3,0
-2,0
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4,5
-2,5
+5,0
-3,0
+5,5
-3,0
+6,0
-3,5
+0,5
-3,5
+7,0
-4,0
+8,0
-4,0

+1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+',4
-o,a
+1,5
-0,9
+',6
-1,0
+1,8
-1,1
+2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5
-1,5
+3,0
-1,5
+3,0
-2,0
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4;0
-2,5
+4,5
-3,0
+5,0
-3,5
+5,5
-3,5
+6,0
-4,0
+6,5
-4,0
+7,0
-4,5
+8,0
-4,5

+1,2
-0,7
+1,3
-0,7
+',4
-0,8
+1,4
-1,0
+1,8
-1,0
+1,8
-1,'
+2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5
-1,5
+3,0
-1,5
+3,0
-2,0
+3,0
-2,0
+4,0
-2,0
+4,0
-2,5
+4,5
-2,5
+5,0
-3,0
+5,5
-3,5
+6,0
-3,5
+0,5
"4,0
+0,5
-4,5
+7,5
-4,5
+8,0
-5,0

Pin6 la 0,25
Poste 0,25 pinn la 4,00
.Peste 4,00 pina la 25
Peste 25 pin6 la 40
Peste 40 pin~ la 100
Peste 100 pin6 la 200

S, pm

jJI1l

150
200
250

80
160
~6QL__,
250
320
400

'300350
400

Observotie. Velorile Rz sint,date pentru semiiabrieate cur6tito prin sablare seu deeapare_
'

In cazul cur~tirii cu jet de granule R, se

400 ia, indiferent de masasemifabricatului.

5.2.ABATElU

ia

e;Jal cu

SPATIALE IA SEHIFABRICATE MA'IRITATE IA CMD

la semifabricate matri1;atede tip arl:ore (axe,

arl:ori,
tije cu ingro~i etc. ) pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare cu fixarea in 1IDi
versal, in consol.a pe treapta
( suprafata ) de la un capat, ( fig.5.6 '), marimeatotal~ a abaterii spatiale se exprimasub fonna sumei vectoriale dintre
curbarea axei -Pc !?i deplasarea matritelor -Pm in planul de,
separatd.e, Deplasarea matritelor se datoreste
jocurilorin
coloanele de'ghidare ale matritei !?i neccdncddented,semimatritelor la'~inile
de forjat orizontale.!?i produceexcentricitatea in planul de separatie a celor doua'J?ikti ale piesei matritate.
Prin unnare :
P

Pc+P

(5.7) ,

m'

Deoareceinsumareavectorilor Pe!?i Pmse face dupa regula rili1acinii patrate, rela~ia de calcul a abaterii spat.ial.e
pentru fixarea rnmai,in universal este

p=/p-2 c+p2

(5.8)

Valorile deplas~ii matritelor . Pm in planul de separat.Le

al piesei nl9-tritate sint date in tab.5.9.
.
Marimeacurbarii totale Pc a semifabricatultri.matri1;at de
t;ip arl:ore la prirrlerea in universal, in oonsol.a, se cal.cu'leaza
cu relatia (4.8), cap.4.
'
Pentru piesele de tip tija cu fl~~ sau tij~ cu ingro~aci
rnatrii;ate pe rna;;inide forjat orizontale, valorile
curbarii
specifice Pc ale tijei sint date in tab.5.l0.

Tabelul 5.9 Valorile deplasarii matritclor pentru piese cu plan de scparatio

simetric (arbori, discuri. pirghii etc,).

....---Hasa
p ie se i ,
kg

< 0,25
>0,25 ...<0,40
>0,40 ...<0,63
>0,63 ..<1 ,0
>1,0 ....<1,6
;.1,6....<2,5
>2,5 .

<4,0

~4,0 .. <6,'3
>6,3 ..."10 ,0

O"pIBs~reB in planul
pOJ'o~ie
Pm' mm

Class I da ma' Claso 11 d& matri.areCvalori tritareCvalori

restrinse)
normale )

0,3
0,3
0,3
0,4
0,4
0,4

0,3
0,4
0,4
0,5
0,5
0,6
0,7
>(),Il)

~-1'

~,. "

--0,7

de se'

Hasa
p ie ss i ,

kg

>10 .<16
>16 <25
>25 . <1.0

>40 ..<63
>63 .<100
>100 .<160
>160 <250
>250 <400

,-~,9'

.-

Tabelul 5.10 Velorile curbliriI spec it Ice Ae' in paI_~ pentrU t Ijl ~
refulerea flanJ4t1 sau ingro~li IIGIIlfabricatuluipe ul'ini
. tal
Ac' ~/m~, pentru dlemetrul tijei, in mm

Oeplaserea in plonul d&

p8ro~ie Pm' mm

Lungl tij.I,

so'

Clase I de ma' Claso 11 de

tritere(valori matritare(varestrinse)
lori normole)
0,8
0,9
1,0
1,2
1,.4
1,6
1,8
2,0

Peste 80
Pinl la
Pest. 18 P.st. 30 Peate 50
18
pinl la JO pinl la 50 ptnil III80 pinll la 120

1111I

Pii'llIII120
P.ate 120 pinl la 180
Pt. 180 ptnl la 500
Pt. 500 ptnl la 1000

1,0
1,1
1,2
1,4
1,7
2,0
2,5
3,0

4
2
1

b
4

12
8
4
2

1b

20

12

1b

I>
3

-dl?.1 I.pm

Observatii : 1. Valorile restrlnse corespun~atoare clasei I d& matritare se iau pentru

semifabricate metri,ote pe ciocone ~i prese, lar volorile norma le corcsrun~~to&re closei 11 do motritoro, pentru semitebricote matrltete pe
cioeana, presd seu ma~ini de forjat orizontale. Clase de matritare SO)
stBbile~te in func.ie de cerin.ele impuse piesei precum ~i de conditiile ~i tipul productiei.
2. Pentru piese cu plan de separa.ie nsimetric, valorile deplas4rii ma~.
tritelor se pot lUB din STAS 7670-83, tabelela 4 si 5.

Fig.5,b Abeteri'spatlale LIIfixarea in

universel tn corosol.

Fig.5.7 Abeterea de curbere e axei la

preluerarea intre virturl

'La se.mifabricate rnatritate circulare

de tipul discurilor
cu
gaura central~ poansonata la rnatritare (rop.
dintate I fl~e,
discuri cu gauri strEiplmseetc. ) abaterea
spatial~
total~
pentru prelucrarea gaurii, cu orientarea la prima operatie pe
suprafata cilin::kica' exterioara ( fig. 5.8), se comp.medin deplasarea. rnatriteJ.or in planul de separap.e Pm:;;iexcentricitatea g~urii poansonate fat-a de suprafata exterioar~ Pe'
I

llbaterile spatiale pentiru sernifabricate de tipul arrorilor

.calculate cu relatiile
(5.8) ii (5.9) se iau in G6nsideratie la
calculul adaosului de prelucrare numaipentru prima operatie de
prelucrare mecanica a suprafetelor de revolutie.
Valorile abaterilor spatiale remanentedupa diferitele 0po-ratii de prelucrare prin ~chiere se calculeaza cu relatia
(4.10) din cap.4.
La prelucrarea suprafet:elor cilirrlrice exterioare ale
semifabricatelor de tip arbore, intre virfuri, ( fig. 5.7 ), abaterea spatiala totala este formata din curJ:area axei Pc' deplasarea rnatritelor Pmii eroarea de centrare Pcentr ii .se calcu-'
Leaza cu relatia:
'--..-.12'

P-vP

2
c+P

Tabelul 5.11. Valorile curbllrii specific A , in paI_. pentru _ifabricate.

de tiDUl arborilor ~ax ..-born
Curbura spec IfiellAe'
Diametrul semifebrieatului
matri~at, IIlIII

Dup.15m"triter.

Pin! la 25
Peste 25 La
Pesta 50 La
Peste 80 la
P~ste 120 La
Peste 120 ia
Pe~ta 260 la
Posta 360 le

cent:r

(5.9)
Curbarea axei se calculeaza cu relatia (4.2) pentru determinarea curbarll locale Pc sau cu relatia (4.3) pentru determinarea curbarii totale
Pc;max' valorile curbarii specifice!J.
c
fi:i.rrl date in tab.S.IO i~5.11. Deplasarea matritelor
Pm este
data in tab.5.9, iar eroarea de centr,'lre Pcentr se calculeaza cu
relatiile
(4.4) sau (4.5), cap.4.

.4

CD

SO

80
120
180
260
360
500

2
(1,.8)
1,6 .
1,4
1,2
1,0

JI1Il/u

Ouplltretamont termie

re pe prasa

2
m+P

DuJ:II indrepte-

0,20
0,15
0,12
0,10
0',08
O,Ob

--

in cuptor

cu CIF

2,5
1'~1
1,
'1,0
1,0

1,25
0,75
0,75
0,50
0,50

Observetie La semifebricetele do arbori in trepte, velQrile curbfirli spe

din tabel in func;ie do diametrul medin ceLculat cu rel~~i~ :
d1l1+.d2l2 + . + dnoln
med =
L

in care:

242

d1, d2, d sint.di8llletreletreptelor ; l1' l?, ... ln slnt lungimile

treptel?r ;r - lungimea totell e semifabrlcet~lui.

243
t.

Directiile
vectorilor
abaterilor
companente Pm ~i Po
fiind nedecorminate, abaterea total~ se abtine prin compunerea
qecmet.r.i.ca dupa regula racMcinii p1trate :

p=.fiJ2

Fig.5.8.

Abateri

spa~iale

matri~ate
Tabelul

o+p2 m

(5.10)

Valorile depkasari.i, matritelor PI!) sint date in

tab.5. 9,. aar
valorile
excentricit.1p.i
g~urii
poansanate in tab. 5.12.
Pentru prelucrarea suprafete].or exterioare de
revolutie cu prinderea
la prima opera-t;.ietot pe
o suprafa~ exterioar~
de revolutie brut.1 amterea spatial~ este deplasarea matrite].or P!II .'

la piese

de tip disc

Fig.5.9 DeformBrea
semifabricate

Pina
Pesto
Posto
Peste
Peste
Peste

la 50
50 pinil
120 pinil
180 pinil
260 pins
3bO pinA

Observetie

la
la
la
la
la

Abateraa de la planitata (de'

formaraa) suprafetelor plane
Pdef' in mm

120
180
260
3bO
500

0,50
'0,63
0,80
1,00
1,50
2,50

0,8
,..
1 4 ",

'2:0'"
2,8
3,2
3,6

0,5
0,5
0,5
0,6
0,7
0,8

0,5
0,5
0,7
0,9
1,0
1,1

144
-_._--_ ..

Ac-D=O,8-P

= 0,20- (

-:-dupc'istnmjirea
1,

[tmt]

R - r

)-Ap

(5.11)

J.IIn

.(5.12)

de semifinisare frontal~

P ,= 0,15-( R - r )-Ap

- dupc'istrunjirea

: Abaterile restrinse eoraspund clasei 1 de matritaro (STAS 7670-83) pentru

semifabricate matritata pe prasa,iar abatarilo normala eorespund clasei I1
de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricata matritata pe prese sau
m8~ini de forjat orizont~le.

Daca prelucrarea suprafe1;.elorexterioare de revolutie . se

face cu pri.rrlerea pe suprafata g~urii brute, abaterea spatial~
pentru suprafe1;ele exteraoare de revolutie se cal.culeeza cu relatia (5.10).
.
La prelucrarea suprafe-t;.elorfrontale ale semifabricatelor
rnatri-t;.atede tip disc, abaterea ..,~1;.iaH se manifest.1prin _deformarea suprafe1;.ei frontale Pdef"\ (fig.5.9 ).

la

in care D este diametrul maxim al suprafe1;.eifrontale de prelucrat, 'in nun.

.
~
diferitele
opera1;.ii de prelucrare a suprafe1;.elor
frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaur~ .centralc'i, ..
mardmeaabaterilor spatiale remanenteale suprafe1;.elorfrontale
se peace deterrnina astfel :
'
- dupc'istrunjirea de deqrosare frontal~
P

Abater i resAbateri norAbatari resAbateri nortrinsa(elasa I) me l e Cc l e s a !l) tdnse(clasa

I) male(clasa III

(pentru P def)' mm

I;

Excentricitatea gAurii
poansonate P e' 1n mm

frotBle

de tipul discurilor.

La calculul adaosurilor pentru

prelucrarea suprafe1;.elor
frontale ~
tratamentul termic al pieselor de tip disc inclusiv la piese de tipul ro1;.i1ordintate cu '0 coroanii,trel:uie
~
se 1;.ina searnade deformarea lor la acest tratament, luindu-se :

5.12. Valorila excentricitatii glurii ~i deforairii suprafetei

frontala le picsa circularo simetrioe (discuri, roti
dintato etc.) ~i pirghii, aatritate pe prase ~i aa~ini
de forjat orizontalo

Lungimea g!urii peansonata (pentru

Pe)
sau diametrul maXlm al
suprafe~ei frontale

suprafe~elor

mBtri~8re

Deformareasuprafe1;.elor
frontale se prcduce sub ac1;iuneafoq.elor ce apar la
debavurarea piesei matritate
~i la poanscnarea g~urii, de
asemenea, in timpul tratamentului termic.
Valciarea ~
a deformard.i,suprafe1;.eifrontale
Pdef
la semifabricate brute
de tipul discurilor este dat.1 in tal::elul 5.13.

de finisare

, J.IIn

(5.13)

frontal~ :

0,10-( R - r )-Ap

, J.IIn

(5.14)

in care R ~i r smt, respectiv, raza suprafe-t;.ei exterioare ~i

raza suprafe1;.eig~urii p~ la care se stzunjesta frontal,in nun
iar A
este valoarea Specificc'ia ataterii de la perperidicularitate
in f.JIT\ pe 1 nun l~.
Valorile sint date in tab.5.13
Daca diferenta ( R - r ) < 50 -mm, ataterile spatiale remanente ale suprafete].or frontale sint, mici ~i se pot neglija, cu
exceptia pieselor de tipul discurilor. tratate termicla care se
va tine seamade deformarea fe1;.elorfrontale care se poate produce in timpul tratamentului tennic ( vezi relatia (5.11)).

I
I

-----.----.~------~--------------'.

245

lat,<1lul

5. 13./iI>;1t.oror.

A;"'o'oJif id; d~ tn
1""l'fHldi"~JllII'iltlt.
e A
razli ) " sopr-f"j:Hlo;
f"ootol" htll 00
~.,.,niftbri","tul.u;
w tip disc motritat

I'%CO0"

";:;:-:J~-;::::3-;:-':i--:;;;~,-:~-1

l-lot r i tare

IB 0,25
PaH" 0,25 plno 1.8 1,6
Pent." 1,6 p~nli I.o 4
Poste 4 pinil le 1iJ
Pestil 10 pine tu 25
Peste 25 pina la 40
Pind

.---.----.-

Tobelul 5.14. CurbllreD spoc if ich

do tip pirghie

0,3
0,5
0,7
0,9
1,1
1,2
.-

Clasa de
matrita'
re

orizontal6

0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7

I
I

po

La semifabricate ::utrii;.ate de tipul pirghiilor,

bielelor
!i'i furcilor am.terile S]?-:3.';i,ale
caracteristice. se manife.staprin
curbaraa se.m.ifabricateJ.orbrute (fig. 5 .10)
Pentru prelucrarea s1.Jprafetelorplane ale capetelor pieselor de tip pirghi.e, relatia de calcul a 'ab3.terii SIJap.ale este:
p = 2 A e lc '
(5.15)
in care A c este cur:tarea specifica, in J.llU/mm le - di.stanta de.
la secl;iunea pent.ru care se determina curbarea pina la capatul
eel mai epropi.ar , mm ( ve.zi fig.S.10). In cazul, orientarii
semifabrica:i:uJ.uidu:Fa 5"'lIprafeteletije.i pirghiei saubielei,
abaterea spatial& perrcrupreluc.'r&reasi..
'J~prafetelorplane ale capetelor este curbarea totala :
Pmex = A cL r
(5.16)

in care

-'-.

este lungilnea totala,

jtral'IIIIA.

pcntru

5ClllifolJriclllo .atrituto

Lungimea
<100

>100 >125 >160 .

200
125
160

maximA L, mm

>200
250

>250 .
315

>315 ..
400

>400 ..
500

>500 .
630

2,5

2,2

1,8

1,5

11

4,5

3,5

2,8

2,5

MECANICAA SlJ'ffiAFEI'E[J

5.3.~

DE RE.V0I1JITE

Parametrii Rz ~i S care se obt:in dupa diferite operatii de

prelucrare mecani.caa semifabricatelor matri~te
precumai,
trepte1e de precizie in care se incadreaza tolerantcle tehnologiee la diametrele suprafet-elor prelucrate sint date in tab.
5.15. in fun.ct;.iede treapta. de precizie indicata, din tab.2.15
~i 2.16, in cap. 2, se obt:jne valoarea tolerantei
la diametrul
respectiv.
5.4.

PlE)E

MED\NICA A SUP':RAE'El'EUR ~
a:muuILR DE RE.V0II1ITE

LA

DE TIPOL

in nun.
Valorile curbarii specifice pentru piesele matri~te de
tipul pirghiilor,bielelor,furcilor etc. sint date in tab.
5.14.

/-~

A.
c

:)e pr'-e~s-li-r-t-i,,-t-r-it-8-r-e-pe--m-ll-~-i-n-"-d-e-'"

forjat

(1lJl

ex

Pentru piese matri~te de tipul arborilor I discUrilor ~i

alte corpuri de revolutie, parametrii obPnuti la diferite operatii de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.'
5.16.
5.5.~

MECANICAA PJESE[lR

DE TIPUL PIRGHIIUR

SI FURCILCR MAmITATE

L'
Fig.5.iO

Curbarea

pieselor

de tip pirghie

DuJ.:l5
prima operap.e de prelucrare a suprafeteJ.or plane ale
capetelor pieselor de tip pirg"hie, abaterile spatiale remanente
se calculeaza cu relap.a (4.10).
Pentru gaurile din capetele pirghiilor, obpnute la matritare, abaterile
spap.ale caracteristice
sint excentricitatea
gaurii fata de conturulexterior
al capului pirghiei !?i deplasarea matriteJ.or. ~imea excentricitatii
gaurii poansonate Pe
se va loo din tab.5.12, iar marime.a.deplasariimatriteJ.or Pm
din tab.5.9. Abaterea spatiala totala se calculeaza cu relap.a
(5.10).

Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor

cu!?i fih'a
nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificap.i asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitageneric
11 pirghii
!?i furci ", pot fi necesare operatii de frezare, brasare sau rectificare a unor supratete plane, eventual de strunjire a tijei cilirrlrice care uneste capetele pirghiei precum!?i
de prelucrare a gaurilor din capete.
In tab. 5.17 se dau parametrii obtinuti la diferite operatii de prelucrare a pieselor din clasa pirghii10r !?i furcilor
matri~te, iar. in tab.5.l8 este iIrlicata eroarea de centrare a
pirghiilor matritate, .care apare la strunjirea intre virfuri
a
tijei cilirrlrice a pirghiilor.

245

247

~.1~_

liJ~X;'t'lJl

P,~,r;,,;li'.::~\ril Qblinut;
l u prelucrurca
sealifubric,1telor
:-1'4.:prllf'~fc d~) "t.~"olll\ it) c x t cr uxn-e ,

I'-

II

r o:

jI

t.: '.;'.'

iJ '

\;"

1---'-"-'
-,

;r_~ _,~_;~~~~

r;.:,.~~~:
.,

;,-,n9'-"'\',,;J

d'~'Sr U f-

,)

f TOIS6ro
f iOd de nct e z ir e

f:

'H'

--~_.
~

11 ...

__

.0

__

32
50

12
11

r . ..

25
5

J _ _--------

o.

...

DISCURI,

~--StrllnJ're
loH r - 0

1 -

- a,'gro~are
~ i "elU

,-;j

i ---- ----

2 ~:

sem i r in isur e
f in i s ar-o

!
1'----------------------------------'

Eeil

DINTATE

--------1---- ------,------

10 - - . 12

.14

'2.
10_._il

I
--'_

32
100

50
25

1-------------------

25
5
...

---_ _---

~,Cr:r(cAR,

:
I~ ~cctific6,.D
nt r+ o ~'ngura
i

(d,:gro~ar"
11

f ""

s"rr,

fala:

AR50<i

7 ... 9
8. -

-?

SI

DISCUld

II'

l~.~_2_'~_~:,.:::::zi~"~...:.~_2~_~=

U
5
10
5

obt

inut.i

__

It)

100

50
25

12
11
11

jJ

14

scmlfini~ore

12
10_ 11

Rectificare front~l~
lntr-o singura fazil pc ma~ini de
rectifieat rotund
pe ma,ini d& rectificat plan:
- degro~are
- finisare

10
20

15
5

Observatii.

1__ ~___

10._.12

- fin isare

30
100

~~_

32

3D

100
50

100
50

25

25

7 _ .. 9

10

7 ... 9

6 '

J!
!

-,-----(a~6

5U

100

:!...

deqr osnr e

50
32:;0
3:!

11.

lOJ

1. Treptele

de pr~cizie din tab&l sint p~ntru ca~u~ in csre baz3 tehnoLogica coincide cu baza de masurare. Oaeli ace s t e baz e nu coincid, se adauga
eroarea de orientare care se determinA dupa
indicatiile din ccp_1, pentru cota care tr~buie respectat~ l6 cperatia de prelucrare frontala.
2. Ir ept e le de pr ec i z i e din tabel s!nt date pentru cazul
r e spect sr i i c imensiunii fat~ da 0 suprafata plBn~ prelucrat~. Dac~ prelucrarea
frontal~
se face cu respectarea
dirnensiunii fat~ de 0 suprsfa;a
neprelucrat~,
tolcrsnta se d~tbrmina
cu rclatic:

crare.

(T s + Ipr)

4.Strunjirea
!ntr-o sin9ur~ taza se execut6 direct pe suprafsts brut~ tilra a m3i diviza opere~ia in dcu~ faze distincte, degro~are ~i finisare,
!ns~ eu regi~J:-i spropiate de strunjirea do finisare.

2
in care:
.

EXENPIJJ DE CALCUL

met r i t at ;

Teste

toleranta

la dimensiune

pentru

semifabrieatul

brut

T
- toleranta la dim"nsiune-d"p~
prelucrarea
unei fete
frontala; Tp P~e ia conform treptei de precizie indicate!n tabelul 5.16.
3. la piese dertipul urborilor, abaterea spatiala remanenta dupa strunjirea do> dcqr cs are s i frezarea de dcgr'ooare - neper-pendi cul er i t e t ee supraf e t o i frontal fatll de
ax a p iese i arc valori neglijabil~_
la p i o se d"
tipul discurilor, abat~rile spatiale
remanente dupa diferitel~ opera,ii
da prelucrere frontala
S8 determina
eu r~la>iile
(S.12} ... {5.14),
iar
dupa tratalnontul 1:errnic, ca abatore spatiole se ve considera daform rea
fetalor frontale care sa poate produce la trstament, cu relatia (5.").
4_ la calculul edaosului de prelucrara pentru rectificarea
exccutat~
dupa
tratamentul termic ,parametrul S se exclude din r.ela]; is de calcul.

Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dL~ensiunile

L~t8nnediare pentru operatiile de prelucrare a suprafetelor
plane frontale a~e capului;;i piciorului bielei din fig.5 .11.
Semifabricatul bielei este matri tat din OLe 45, SrAS 880-82, in
clasa II de matritare conform STAS 7676-83, iar masa semifabricatului nutritat este 1,3 Kg.
Operatiile de prelucrare a suprafetelor plurle frontale ale
capului si piciorului bielei din. fig.5.11, pentru obtinerea dimens iuni.i, finite 38 0_0 062 mm sint urrnatoarele :
- frezarea sunultana a fetelor frontale ale capului bielei
fig.5 . 12 ,a );
frezarGa simultana a fetelor frontale ale piciorului bielei ( fig.5,12,b );

rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe 0 parte ( fig.5 .13 , a );
- rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe partea opusa ( fig.5.13,b j , Ambele operat i i
se executa dupe ce biela a fast tratata texmic.
i_

240

f roo t e le

:.a-":HIJf(:~",.'If.)('

OrSCURI
Strunjire :
lntr-o singurA

Cco;ervatii . 1.Abet"rile s;os,iale dupa difecitele oper at i i de prelucrare mecanici! "se

calcu'-ec2a cu formula (4.10), cap.4.
P~ntru piesele de tip disc cu gauri! central~, abaterile spatiale remanent e dupa diferit~le
oper at i i de prelucrare a gaurii se de t er-mi ng conform indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap_6.
Z.La operatiile de prelucrare d~?a tratamentul termic se va tine soama de
dDform~tiile ce pot apare la trstament (curbarea pieselor de tip arbore)
3.l. operaiiile de preluerare mecanici! executate
dup! c61ire, nitrurare
etc. marimea S s~ exclude din relatia
de calcul a adaosului de prelu-

5 6.

pruhk.:'"UrCH

_~_~_~EPT_~

3D

'
~---------------------------------,-- -------------------------r-------------r-- ------- ----~
~

Strunjire frontelA :
dogro~dr.
- f in i c ar e
- \ntr-o 5 inguru f:ml
Fruzare f ront e lS i nt r vo faz~
Rectifiears f r-ontal e

30
50

,-

Pur"l'loNl(.:trl

="~"~~~~:;::;-:;e
_p~~u~~::~::-".=~=--'
~~~i~:~~.~:~~~~
l
~_s.~_~
----------l----- ---- ..I,

----------------J-----------

IN i~~?TF

12

Lebc Lu l 5.16.

~==I~,=:;-=

I~-~::~:~:~~~:_~~r~~-~i~-~:
]-~_-_ ;~:::~
~R~CRl

I~

mdt.ri~LJt.C' ..

,.,.10

labulul 5.17. Para.otrii

furcilor

Procedeul

ob~inu~i

lo prolucraroo

de prelucrare

~onic~

pirghiilor

Treepta de
precizie

Rz'

12
10 .. 11

32
10

50
15

10

10

Frezarea supratotolor plane porololo cu axa

piesei ~i a planului de separatie al
capete lcr ;
degro~are
-f in iser-e s i frozare intr-'o fad

~i

S, I'm

Ji!l1

10 Jim;
0 (dupa tratd.menb.u t.errni.o S1.1 se l~:chl:"'.i2 ,till CalC:llJ ; ;
= K Psf (conform ~8J.atici.
(4.10));
K = 0,06 ( tab.4.6
);
dE.-oor.ec0 o~ie.nt.area :::,(".Psf =l1c.L conform re1atiei (5,16),
se face
m:i.fabricatului
fatt\ de frezele reglate la dim2;piur,e
dupa tija bielei ( vez i, fig .5.12 );
11 c = 4 pm/mm ( tab.5.14
);
L = 217 + 20 = 237 mill, din de.se:luJ. p:Le.sei;
Pi-1 = 0,06-4 237
::::;57 pm.
Rzi-1
Si-1
Pi -1

'""
=

Bro~are8

intr-o tazA a suprafetelor

Rectificarea suprofe~elor
cu axa piesei:
- degro~are
- finisare
Strunjirea

tijei cilindrice
- degro~ore
- finisare

plane

plane peralele
8 ..9
b 7

10

20

12
11

50
25

50
25

a pirghiei:

~.

'"

<s:

Abaterea spatialA de curbare a pirghiilor brut matri~ate, care se are in

vedere la prelucrarea suprafetelor plane ale ace.tora, so calculeez3
cu
rele,ia (5.15), respctiv (5.16). DupA trezarea de degro~are a suprafetelor plane ale pirghiilor m8tri~ata, abaterea .p8~ial8 remanentA se determin3 cu relatia (4.10), cap.4, iar dupA prelucrarea
de finisare a supra
tetelor plane, obaterile spa>iale sint neglijabile.
2. Strunjirea tijei cilindrico a pirghiei, deci este necosarA,
se executA
intre virfuri. Calculul abeterii spatiale care se are in vedere la determinarea adaosului de prelucrere pentru prima opera~ie de prelucrare a tijei cilindrice Se fece~u formula (5.9), in cere curbarea specifics A
se obtine din tabelul 5.14, iar deplasaree matri~elor p din tebelul 5.97
Eroarea de centrare
Pcentr pentru prelucrarea intre vi~furi estedat6 in
tsbelul 5.18.
.3. Abaterile spatiale
remanente dupa opera,iile de prelucrare
mecanice
a
g~urilor din capetole pirghiilor se vor determine conform indica~iilor din
cuprinsul
observatiilor de sub tabelul 6.3, cap.b.
4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea
plana executetA
dupe tratament termic, parametrul S se exclude din rela,ia de calcul.

~.
-

Observa~ii.1.

Tabelul 5.18. Eroarea de centrare

Lungimea totalll
a p iese i, in mm

Pcentr.~ntru
plrglllllo.

5ellifebricaate aatritatede

180 2bO

120 180

260 .360

300

400 ' 500

300

400

550

350

450

360 .500

bOO

350

350

3 8. 4 :o,~2rnm

250

l/e' ,-__

~ __ --__

c:

t.o c

.~ _~

0-

c;:;

~3~4---~-

e
rit r u POO"'Macg",45
nt rol=tural
.

Fig.5.11.

bOO

capul!?i piciorul bielei au aceeasd, inal:~ime de aceea adaosurile de prelucrare au aceeesd,valoare.

a.Calculul adaosului pentru rectificarea plana (operatda
precedenta este frezarea intr-o
singura faza) la
cota
I

?17:t 0,05

~l"
,~ ~~~!Ji"0- ~'+8
~

If

5/

L~S

.fl~o,

6
,I

I~'.'"
. .,

tipul

'Dimensiunea trans 18 . 30 50 18 . 30 .. 50 ... 18 . 30 ... 50 .. 18 .. 30 .. SO ..

ver sat a , 1'n mm
30
80, 30
SO
80
30
30
50
80
50
50
80
Eroarea de centr-ar-e , 1n urn

~I/l'~1!tl;l {(I/

Bielc,

A:;;ezareapieselor pS masa mscnet.ica

a masfni.i, de rectificat plan nu produce e:co:':ide fi~e (dGci t i = c.
. Prin urmare, adaosul minimperrtzu rec'cificarea. plm-J'i ps 0
parte este :
~
rain = 10 -I- 57 = 67 ps,
Toleran~
la o},;cratia de re.ctificar.'e plana in treapta 9
de precizie este 62 tan ( tab.2.15, cap.z j ,
Maosul de prelucrare nominal pent.ru rectificarea
pe 0 parte are valoarea :
~
nom = 67 + 62 = 129 is,
Dimensitmeamaxima inaJ.nte de ultima rE..'C'.:.ificareplana

2"'1
_.._..J

\1
:1

'.,':'.t.''::'

Deci operat.i.a de frezare plana a eapului, respecLiv piciorului bielei

se va executa la cota h, = J Cl, '/:0
mm,

-r

hz

mo,

,~

h3

max

+ '\,

Dirnens i.unea minima

nu", = 38,4

: h2

m in

17, .

'-

...

_1.I '~ '\

/ ':J ._...\.

~r'"

.-J .. --'-2

;~~

h2 ,=

caput
bip{et

ptciorul

bie/PI

6~1

D)

h. min

inainte

38,7 - 0,1

38, 55

-0.0,,2

'~'

H
I1

mm

b.calculul
adaosului
pentru
frezarea
plana ( anterior
frezarii
semifabrieatul
este in stare bruta , matritat
) :
~ i-' = 160 fllll
( tab.5.8
) ;
8 i _, = 0 (semifabrieatul
matritat fiirrl tratat
termic
8i-1 se exclude din calcul ) ;
Pi-' = 4-237 = 948 f.1JTI
;
E i = O.
F're:6area. fetelor
frontale
executirrlu-se sirnul,tan se utiLi.zeaza relatia
de calcul pentru adaosuri simetrice
:;>A m,n,=
2R.z ,-, + 2p.,-, = 2-160 + 2-948 = 2216 ~zzm
,
~~,

rl

,I

:'!,oj
'I

[i
ft

"'I

"j
11

~--:
I'

~~I
,
i_i

Dimensiunea miriima

38,529 mm

= 38,55 - 0,062 = 38,488 nun.

-0

Cota h2 a eapetelor bi.elei inainte

de ultima rectificare
pl~
(obt.inuM dup.1 pr ima rect.if i.care platk"i,
conform fig.5.l3
a) va fi:

/'

+ 0,129

tl

,'\

k:l.a.osul nominal real

(recalculat)
pentru
ultima
rectificare
pl.ana , ~3 nom
este :
38,55-38,4 = 0,15ITlrn.
Intrucit fetele frontale
ale capetelor tre.b.rie sa fie
simetrice
fatil de axa longitu:linalil a bielei,
este 0bligatorie
,adoptarea aceluia!?i adaos
de prelucrare
pentru prima fazil de rectificare plana :
1),2 nom = 0,15 mm,
Deci, cota nominalil inainte
de prima faza de rectificare
plana (dupa frezare) este:
h, nom = h, mex = 38,55 + 0,15=
= 38,70 rrun.
Toleranta la operatia de
frezare intr-o fazil in treapta 10 de precizie,este
conform tab.2.15 de 100 fllll.
~3nom

Fig,5.12 Frezerea fo;elor frontale cspetelor bielei:

a-freZBrea fe;elor capului bielei;
bfrezares fe;elor piciorului bielei;

de prima rectificare

38,6 nun.

plana:

~.

/-+--r--~1

-. ---.-. ~-r J-~..1

-ss

'"

,L._...

..,..~--

Q
_._@_~)
.

Q>---~- ._-a~o/
~

a)

Fig,5,'3.

Rectificarea

~.

fe;elor

frontale

ale capetelor

-j~

~l!

i'l
;1
:.1

'I
1

l\

f;t
;1

b)

bielei

Pentru calculul adaosuluide

prelucrare nominal la frezare
precum ~i pentru detenninal:-ea dimensiunii semifabricatului
sint
necesare
abaterile
Limi.ta la rnatritare,
conform STAS 7670-83
stan::1ardizate in funct.i.e de masa piesei matzi.tate , factorul
de
complexitate a formei, calitatea
otelului
f:?idimensiunea max..ima
a piesei matritate.
Factorul de complexitate a formei S este :
S = m I ~ r
urrle : mp = 1,3 Kg, reprezinta masa semifabrieatului
matritat
,
~ - masa corpului geometric in care se inscrie semifabrieatul
matritat.
In cazul bielei din fig. 5.11 masa paralelipipedului
care
circUmscrie
biela
este
~ ::::7,95 Kg.
S8 meaDeci, S = 1,3 I 7 ,95 ::::0,163, prin urmare piesa
prin
compl.exi.':'te 83, caracter.izata
dreaza in grupa. de
0,16 < S < 0,32.

t~-:~

~.i

HI1

!!
il

"I
"

il
!,:
Li

f;
::1
11
rt

H
t'

r
\""

;';

~
~i

rl
::

252

_ __

_..
___ ._2.~J~__._.~

..

otelul OLC 45 avincl cont.irnrt.ul,de carbon de 0,42 .. 0,5 % se

incadreaza in grupa M1de calitate.
.
In aceste condi.t.ii., din tab.5.5, pentru piese matri1;ate in
clasa II de rnatritare, cu rnasa cuprinsa intre 1,0 ~i 1,6 :<g,calitatea ote1ului M1!?i factorul de complexitate S3se alJtin abaterile limita
--ii:~.
Adaosul de prelucrare nominal bilateral, conform rel.at.Iei,
(3.36) este :
21),1nom
= 21),1min+ lAin s
2A1nom
= 2,216 +

-0,9..J

I- I

lAin

I,

-0,1

hs nom
= 38,6 + 2,216 +

6 1 PRE[!JCRAl;;:'E2\ HECAlrrc.-\

I Ainsf I,
I

-0,9

41,716nun.

Se rotunj8!?te : h, nom
= 42 nun.
capetele

semifabricatului
se
matriteaza la
cota
pe desenul piesei rnatritate.
Adaosul nominal real pentru operatda de frezare, recalculat in urma rotunjirii,
devine :
4 <Lii;9mm,
care se inscrie

nom
= 42 - 38,7

~1

ADAOSURI DE PRElJX.":R:'i.Rf~ PEN1W G]\URI

A G.ll.!.lRILQR.

3,016 nun.

Cota nominala hs nom

a semifabricatului matri1;at, conform
relatiei
(3.49) este :
hs nom
= h1 min+ 2A1min+

CAP6.

= 3,3 nun,adidi pe fiecare fata

Gaurile din piese se pot, executa p:cin gaurire in material

pl.In sau prin lill'girGa unor gauri realizate in prealabil p:cin
forjare sau turnare.
In tab.6.1 sint dai;i pa..:cametrii de precizie i calit."fte a
suprafetelor, obtinute la diferite procedee de preluc-....
are a gaurilor. Datele din tab.6.l
sin.t aplicabile perrtzu odee tip de
piese :;;i oriee tip de semifabriC'.at, avindu-ee in ved.ere ea precizia de prelucrarea
gaw.-ilor nu este i..-1general influeni;.ata
de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc.
DLJpa efectuarea ca.lculului
succesf,v al adaosurilor 9i dimensiunilor intenne::liare ale gaurii,se ajunge la dirnensiunea de
calcul pentru oparat i.a de gatu:'ire,apoi se alege diamet....rulstalldardizat eel mai epropi.at; al h.lrghiului,cu reepectarea conditiei ea diametrul mirrimal sculei ( admi.sde toleranta de executie ) sa nu fie mai mic d.ecit diametrul mirumca'lcul.at; pentru
gaurire.~
alegerea h.u:ghiului st.an::lardizat se coi ..recteaza dimensiuneanominal.a perrt.ru gaurire conform cu burghinl ales. Folosirea de hlrghie elicoid...ue cu diametre nestar&J::dizate, pentru gauri care sint supuse altor prelucrari QUpa gaurire, nu
este admi.sa,
-. Prelucrarea gaurilor
cu largitoare, num:Ltalargire, se aplica. fie dupa gaurire / fie perrtzu marirea di.amet.rul.ui,unci gauri deja executate la turn.:u-e sau forjare. Precizia di.a.metrului
gaurilor largite
depi.nde de toleran1;,:E::lede execut.i.e la di.emetrul largitoru.lui! precum 1?i de SL'l-iralargireagaurii, fenomen
care consta in obtir.erea unci diametru al gaurii mai mare decit
C3l al1;2h::gitol:uluL
Pr:in calculul succesiv al adaosurilor 1?idimensduni.Lcr:intermaiiare ale gaurii se ajtmge la d.imensiuneacalc\llata pentru
operatf,a de largire. Apoi se alege diametrul nominal, standa...""dizat eel mai apropiat al largitorului
9i se corect.eeza dimensiunea nciminala pentJ:u lill'gire, conform cu largi torul aJ.es. Datoriti corectarii dimensiunii perrtzu Hirgire E'.stGnecesara !?:i. recalcularea adaosului nominal perrcru cperat.i.a de lill:gire, cu relatia
(6.1)
2i\, larg = d.l st - ~ st ,
i

frontala revine adaosul 3,3/2 = 1,65 nun.

Adaosul de prelucrare nominal total se olJtine prin diferenta cotelor nominale ale semifabricatului ~i piesei finite
~

nom
t = 42 - 38,4

adica pe fiecare

fata frontala

3,6 nun,

revine 3,6/2

?r

1,8 nun.

'.'''-'::::.

.i

L_

.-: .~ i:

r,

l'

2.La gaurirea qaurd.Lor nonnale cu ghidarea b.rrghiului in

b..!C9ade ghidare se as'iqura treapta 11 de precizie a
diametrului .
3.Se recomandaca gaurile cu diametrul d>3Orrnn
care nu sint
executate la forjare sau turnare sa fie gaurite succesi v cu doua b.lrghie : primul cu diametrul d1 = (0,6 .
0,7)d :;;i al doilea cu diametrul final d.
4.'l'ipul aleztirii (nonnala,precisa, fm)) este caracterizat
de tolerantele de execut.i,ela diametrul alezorului.
s.strunjirea
interioara foarte f:i.na,executata cu cutite
cu diamant sau cu placute din carburi metaliee pe masirri,
de alezat verticale sau orizontale permite r~ea
treptelor de precizie 86 :;;ia rugozitatii Ra = 0,8

i: 1 t.~;-lLE' : 2A. l'

este adaosul de prelucrare nominalrecalculat
9
l~,>e.ntn.lL,cgb:e;r d\ c t. - diametrul n~minal al l~itorului,
cor.lr.orm STAS respecti.v GOsr; :\ st - diametrul nominal, standardi-

~:at a.l bur-ghiului ( respectlv diametrul nornirial,al gaurii brute

t.urnate sau forjate, daca Larqi.rease executa direct asupra gaur i.i, brute ).
1>.1 !'IIrw.,lrii

1 "t,,:\,,1
~-

--.-.~

~>.,

(~)~iJ\"r.i

prcluc:rlJrulI

III

n.,cllnicll

oollurilor

----

--'-.'".~'--.-'-'~,....-"-~~~'.-""-"

---

Proced

01arnetruL
mm

l de pr e l uc r er-e

Calitatea supraf,
--,
Rz' PO' S,lilll

lreapta

gAurii,

de

precizie
'-'--.~'===---'~'"'-= ..
.:...::..""
.....
~'
I-'-~~--

?'."'''''-'--"'~''---'''-~~.

.. -~

---

De la 3 pln~ la 6
Pest e 6 la 10

~ G~ur ire

'le elicoidale
~ normaLa

c~ b~

gallrl

Pest e 10 la 18

50

0,2

60

40

Peste 18 la 50

50

70

Peste 50 la 80

63

60

De Id 3 pina la 10

16
c-----20

Pesrc 10 la 18

G~~rir~

.dlnc

cu burghie

c---_

speciale

Lerg i r o eu tllrgitor
turnatc

a 9~uritor
$uU i f or j at e

bru

40

Peste 30 la 50

50

50

40

40

50

50

32

30

40

40

De la 18 pln~ la 30

--

--

d9 fin isare cu targitor

au dupa lilrgirea

12

Pina la 30
11 ... 10

dw;;a gaur 1 re s

" gl!t.:r i 1 brute

Peste 30 pine la 80

-------St.run j i r e i nt e rioara
- de qr o s er e

De la 50 pina, la
260

.. finisare
- f ina (ne tezire)

~---.
! Alezare
fi

!
Ractific<lre

-----------_.
~ normala
- precis:;
- f ina

12
10 /.
6 ... 7

40
20
3,2
10
5

10

In tericara

Pinii le 80

8
6 ... 7

3,2

7 ... 9

r---

De la 10 pIns la 80

~ aro~are

Fit".re

--_.

~ Lepu i r-e, honui .re

L--.~
Gcservc~ii:

7., .8

---cu b it a sau Cll dorn

50
20
10 ..5

1--

De la 6 pi"a la 80

De la 6 pinb la 80

0,63

Pins la 80

6 ...7

1.Se considers conventionbl gour; normale cele pent.u

,; gluri adlne; in CBzul lid '5.

20
10
5

/'

10

,.--

0,16

car a raportul

l/d<5

256

12 , "",',I-

Prelucrarea qaur-i.Lorcu alezorul se folos8!?tede obice:r ca

procedeude prelucrare la cota finala s~u inaintea honuirii gaurilor. Alezarea realizeaza precizia diametrului, fonna corecta
a gaurii !?i calitatea superioara a suprafetei,insa nu corecteaza erorile de inclinare !?i dezaxareale axei,gaurii ,deoarece alezorul se autocentreaza dupagaura existenta. Pentru a permite
conducerea1il::eraa alezorului exclusiv dupa gaura care se ale, zeaza alezorul este fixat articulat (elastic) pe arboral.e principal al masdrri.i,
- unelte, cu ajutorulunei marrlrineoscilante.
In acest caz, abaterile spat.i.al.ede la operat.i.aprece:1enta
de prelucrare a gaurii se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare, iar eroarea de instalare este zero.
Precizia diametrului gaurilor alezate dep:i.ncle
de to1erante1e de execut.i.ela diametrul alezorului, de suprala.rgirea gaurii, de starea de uzura a !1la!?inii-tm.e1te,
etc. Pentru ob1;-inerea
treptei de precizie 7 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12
nun, executate initial prin gaurire,este necesara succesiunea de
operatii : lfu'gire (sau strunjire) ,alezare prealabila (preci.sa)
!?i alezare finala (f'Lna}.Pentru gaurile executate initial prin
forjare sau turnare, treapta de precizie 7 se asdqura prin doua
operat.Li.succesive de lclrgire, unnate de alezare prealabfLa ~i
alezare finala:.
Treapta de precizie 8 la prelucrarea gaurilor cu diametre
> 12 nun, executate initial prin gaurire, se asigura prin succesiunea de pral.ucrard, : lclrgire (sau stnmjire) .urmatade 0 sinqura alezare, iar in cazul gaurilor forjate sau turnate, prin doua Mrgiri succesive unnate de alezarea finala.
Prin calculul succesiv al adaosurilor !?i dimensiunilor intermediare ale gaurii se obt.indimensiunile nominalecalculate
pentru operat.i.i.l.ede alezare preal.abi.La ~i lclrgir~. Se al93'e
diametrul nominal standardizat eel mai apropiat al alezorului,
astfel incit diametrul minimal sculei sa nu fie mai mic decit
diametrul minimal gaurii, apoi se recalculeaza adaosul perrtzu
",I

.....

f.I1T\.

32

Pe"te 30 pin! la 80

~Lergire

30

_._--- -

',2

Pest.e 18 Ia 30

--

~ t~

25
-

I~-'----

32
f--.--

'---

I!
~
~
~

40

..

'I'.

12

--

20

....

'"1-

257

-'1

alezare. Nueste admi.sa

,de obicei, folosirea de alezoare cu diametre nestanclardizate, deoarece costul acestor scule este relativ ridicat.
Pentru piesele care se prelucreaza pe maaird,
- unelte agregat ;;i pe linii automate, operatiile tehnologice succesive de
prelucrare a gaurilor ~i precizia de prelucrare asigurata sint
date in tab.6.2.
Tabelul

6.2. Succesiuooa opera~iilor

Uni i automate

de prelucrare

Traseul
Tre8pta
de
precizie

12

----11
10

Oper at i i le
(faze la)
tehnologica

Gliurire
Llirgire de degro~are(intr-o f8Zli)
Strunjire interioarli de degro~are
Llirgire de samifinisaro
L~rgire interioarli
de semifinisare

Pinli la 18

Observatie;

cq ic pentru d i ame tre , in mm ;

Peste 18 pinli la
~,;. 30"-

30

Alezare

prealabilli

Alezare

f inaU\

Strunjire interioarli de finisare

Peste

8 ... 9

t ehnol

a gaurilor pe ma~ini agregat ~i

----- -

Cu 1 ~i 2 sint not ate traseele tehnologice posibile. Cu semnul + sint notate opera~iile
(fazele) tehnologice aplicate la traseele tehnologice respective.

Bro~
gaurilor asigura 0 precizie ridicata de prelucrare in limite1e treptelor de precizie 7. 8, precum~i supratete
fine, cu Ra= 1,6 0,4 J-IlTt. Inainte de bro~are,gaurile sint prelucrate de obicei prin strlmjire de finisare, prin largire ~i
strunjire sau prin strunjire ~i alezare cu alezor.
Brosarea gaur;i.lor se executa de obicei ca brosare Libera,
la care gaura brof?ata nu capata 0 pozit:ie detenninata fata: de
alte suprafetie ale piesei,iar brosa se autocentreaza dupagaura
e.xistenta. Deoarecela brosarea libera nu se corecteaza abaterile de pozii;,ie ale axei gaurii, abaterile spataale
se exclu::l
din rela\:ia de calcu1 a adaosului de prelucrare pentru brosare,
iar eroarea de instalare
se considera zero. In cazuri mai rare
se aplica brosarea coordonata ( ghidata ), cu instalarea piesei
intr-un dispozitiv .special care asigura pozitia axei suprateted.

brosate fa~ de alte suprarete ale pieseLIn cazul brosard.i,eoordanate, la calculul adaosului de prelucrare pentru brosare
trel::uie sa se ~
seama~i de abaterile de pozitie ale axei
gaurii fa~ de pozitia nominala, generate la operatd.ade prelucrare a gaurii, premergatoare bro~ii.
la honuirea gaurilor capul de hanuit se autocentreaza (autore:;rleaza) pe suprafata gaurii, de aceea abaterile spatiale !,?i
eroarea de instalare se exclu::idin calculul adaosului de prelucrare. Pen.tru piesele tratate termic, marimeaS se exclude din
calculul adaosului pentru honuire. la honuirea intr-o sdnqura
operat:ie se obtine Ra > 0,63 J-IlTt, iar la honuirea in doua faze
( prealabila ~i finala ) se ajunqe la Ra = 0,2 . 0,04 J-IlTt.
Abaterile spatiale ale gaurilor executate. cu b.lrghie elicoidale pentru gauri normaJ.erespectiv cu b.u:ghie speciale pentru gauri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta
abaterile de deplasare ~i inclinare a axed.gaurii.
6.2. EXEMPilJ DE CAIOlL
Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile
intermediare pentru prelucrarea suprafet:elor cilindrice interioare fji exterioare ale pinionului din fig. 6.2.
Semifabricatul este matritat la cald din oteJ.ul aliat
28TiMnCr12 SI'AS 791-88. Matritarea se executa in clasa II de
matritare conform SI'AS 7670-83, iar masa semifabricatului este
peste 4 Kg.
Rezolvare. Principalele operatii ~i faze ale procesului
tehnologic de prelucrare mecani.caa pinionului sint prezentate
in tab. 6.4
1. Pentru suprafata gaurii <p 48

0+0,027

[mm]

. Schema di.spunel:-iiadaosurilor intermediare pentru prelucrarea gaurii <p 48 0 +0 ,027 mmeste prezentata in fig. 6.3.
a. Pentru honuire ( cperatda precedenta este rectificarea
interioara in treapta a 8 - a de precizie ) :
~

i-1

Si-1

5 [f1Jll];

= 0 ( dupa tratarnentul termic

Si -1 se exclu::ledin calcul );
Pi-1 = 0 :;;i i =0 , deoarece capul. de honuit se
autoreql.eaza ;
~i
min = 2-5 = 10 [/-00].
Toleranta pentru operatda precedenta, de rectificare interioara, conformtreptei 8 de precizie este :
Ti-1 = 39 [J-IlTt] ( tab.2.15, cap.2 ).
In fig. 6.3 se observa ea dimensauneaminimadupa rectifi-

L
Tabelul

6.3. Abater;

spatiale

pentru 9aurile

executHte

cu burghic

~~"~-'-""

[0

-tr-

"'11

Tipul burghiului
Burghiu elicoidal
Denumirea

ubaterii

3
1 ...61~ 10

mm
6

10

0>

2,1 11,7

I.

.1 i\ \

ls118. 30130.5013 ...61 ..;01 . ;sli~

1 1,3 10,9

0'1' 0

~\\H~
L\

01 KJ O2

Inclinarea specifica a axei gaurll

Ay pe 1 mm lungime a gaurii,
~m/mm

1 0,7 1 1,6 1 1,3 1 1,0 1,7

-----,-----,-----,-----,-----,-----'-----1--

Deplasarea axei gaurii fate

de pozi,ia nominala Co'

10

15

Burghiu pentru gauri

adinci

Diametrul'gaurii,

Oeptasarea
~i
inclirlareo
axe; giiuri;: 00 - poz i t i a nominalA (eorecta) a axei gllu.i i; 011 - "XI' deplasatA fatll de pOlltia nomlnalA; O22
''''8 incl in.tA s i dep l ssat a f a t a de
pozitia nominala.

F~g.6.1.

20

25

30

10

15

20

125

1.75 +0.15

mn 45
0

Observotii:

1.Abaterea

spatiala

totala dupa gaurire

p

l este

in care:

2. Categoriile
nate

sau

lungimea.

principale
forjate

sa daterminJ

Vc o 2 +

(A .l)2

glurii,

in mm.

Z " 6
f3 cc; 37'33"

cu relatia:

de abateri

spatiale

ale

axei gaurii brute tur-

sint:

~'

pentru gauri
turnate'fdeplasarea
axei gaurii p
datorita
deplasarii
miezului (ve z i cap. 8,8.2),
precum
s i inclin~~ea
axei gaurii
I. l
( l-lungimea gaurii). Inclinarea specifica A ,in
~m/mm are valorilaY:
pentru diametrul
0 = 10 ...30 mm, I. = 10 .. 2~ pm/mm, pentru 0
30 .50
mm,t. = 5 ... 15 ~~/mm, iar pentru o>~O mm,A = 3 .. 10 ~/mm.
b. pent~u gauri perforate
la matripre
sau f~rjare liberi!, excentricitatea
p
a gaurii fata de suprafats exterioara.
3. AEatarea spstiala remanenta a axei gaurii dupa diferite operatii de pralucrare a g'aurii se calculeaza
cu formula:
p = K'p f in care K este
coeficientul de mic~orare a abaterilor;
P f - abater~a
spatial~ a axei
gaurii pentru semifabricatul brut, respectTv
pentru gaura obtinut~ prin
gaurire in Qaterialul plin. Valorile eoeficientului K slnt : dup~ preluera rea de degro~are K=0,05;dupa prelucrarea de semifinisare K=0,005;dupa
prelucrarea de finisare K=0,002;
la prelucrarile
ulterioare
abaterea
spat i a la a axe i gaurii se peate neglija.-

<;

B.

carea interioara

(inainte de honuire
min

= di

di-1

rai n

= 48 - 0,010 - 0,039 = 47,951 [mm].

Se rctunjest;e : di-,

min

= 47,95 [mm];

di-1

nom

= 47,95 [nun];

di-1

max

= 47,95 + 0,039 = 47,989 [nun].

deci :

Deca,.

[nun]

+.
de rect:.lIlcare
. . _.
cperat.aa

2Apimin

Ti-1

..
'" 1a cota
se executa

1:').

NOTA
02 =Testt un ~ x45"
175 . -Ruoo uto! ea supratetelor

2~/ (0,,0/Od)
b. calculul adaosului pentru rectificarea
rat.ia precedenta este brosarea ) :

interioara

(ope-

Rz 1-1 = 4 [f.Illl);
Si -1 = 0 ( d:t..rpa
tratamentul

este

di-,

min

Fig.6.2. Pinion

;g

~
~
1:').

CA

,+.
'f'

47, 95 0'+0

039

termic se exclude
din calcul ).
Rectificarea interioara se executa cu l:::azareape suprafetele flancurilor dintilor
intr-un dispozitiv cu role care vin
in cont.act cu flancurile, de aceea la determinarea abaterilor
spat.i.al,ese tine seamade Mtaia radial a a danturii fatE!de alezajul pinionului. Prin severui.rea danturii Mtaia radiala a
fost redusa la circa 0,05 nun. Pe de al.ta parte, la tratamentul
termic de dilire!?i revenire alezajul se deformeazadevenir:rl
conic sau oval pf.re la 0,05 nun.
Prin unnare,abaterea spat.i.al.atotara de la operat.i.Lleprece:iente de severui.re s:i tratament tennic este :
2 Pi-1 = 50 +50 = 100 [f.Illl);
Pi-1 = 50 [zzm},
-

'-1
I

261

-:

Ap..mm
Ap' mm

Apmm

brosare

strufI}!re

recftflcare

Ap..mm

honulre

.!~
I
1,

,:'/1

i"
t"-

I
I

Fig.b.3. Schema
dispunerii grafico
a adaosurilor intarmediero pontru
prelucraroa g!urii
,48

I
i

+0,027 IIUII

~
I

In unna rotunjirii
efeCtuate este necesara recalcularea adaosului nominal pentru rectificarea
dnterdoara, prin diferenta
dimensilmilor noori.na1.e:
~
nom == 47,95 - 47,75 = 0,20 [mm].
.
..
c. calculul adaosului pentru brosare (. operat.ia precedenta
este strunjirea de degro~are a g~urii ) :
. ~ i-' = 40 [J.UIl]i
Si-1 =50 [J.UIl].
.
Aba~
spa?al~ remanenta ~
strtmjirea de deqrosare a
g~urii nu poate fi eliminata ,deoarece brosa se autocentireaza pe
gaur~, de aceea se consddera ea .:
Pi-' =0

Eroarea de instalare la brosare Pi = 0, deoarece se apli~

brosarea li.ber~. Prin urmare :
.
~l
n in .;, 2(40 + 50) 180 (J.UIl].
Toleranta penti:u operatda precedenta, strunjirea de degro~e,
conform treptei 12 de precizie, este 250 ~ ( tab.2.15,
cap.2. ).
Din fig.6.3 rezulta ea dimensiunea mirrima ~
strunjire
este
diM'min = di RlIIl( - 2A...lIIin
- Ti-1 ,
i
deci
dl_, min = 47,789 - 0,180 - 0,250 ee 47,359 [mm].
Se rob.mj~
dl_, min = 47,3 [mm];
.
di-1 nom = 47,3 (mm];
dl-1 max = 47,3 + 0,25 = 47,55 [mm].
~a~
de strunjire de deqrosare a ~urii se executa la
cota 47,3 0
5 (nun].
.',
Adaosul nominal recalculat pentru broarea g~urii
~
tl90l = 47,75 - 47,3 = 0,45 (mm].
.
d. Pentru struhJl.rea de c:la3rollarea gaurii ( inaintea acestei operatii semifabricatul se afl~ in stare bruta,matri~ta):
Rz i-1 = 200 [J.IIIl];
S\-1 = 250 [J.UIll ;
I

,
Eroarea de fixare in dispozitivul cu actdonare pn.eumati~
pentru rectificarea
interioar~ se oonsddera :
Et = 50 [~]
(tab.1.33, cap.1 );
E0

Maosul mi.n:i.m pentru rectificarea

~terioar~:

. I IIIn = 2-4 + 2 V 502 + 502= 149 [~] .

Toleran~ pen
operap.a preca:ienta - brosare - conform
~
treptei 8 de precizie este:
.
Tj_, = 39 [J.UIl].
OiIre.nsiunea~
ciupii brosarea gaurii ( inainte de reotificarea interioar~ ) este:
Se rotunj~:

dj., mln
dj-1 IIln
diM'noGI
di-1 lIa)(
de ~

~t:i.a
47,75 0+o,03f-[nun].

= 47,95' - 0,149 - 0,039 = 47I 762

=
=
=

47,75 [mm]
i
47,75 [mm];
.
47,75 + 0,039 = 47,789 [nun].
a gaurii se va executa la
.

2~n.,~
=l(lZ~i'-l +~-J ;6i~'f~~
E/

p/

.
Pi'-1 =
Y
+ Pm'2
( . formula 5.10 ).
EKcentricitatea g~urii brute Pe = 0,8 [mm]( tab.5.1l.).
Deplasarea matritel.or
Pm= 0,8 [mm]( tab.5.9 ).
.

Y 0,82 + 0,82= 1,128 [mm].

in man:lrim cu acp.onare pneumaticl este
Efi = 500 [t-tm]( tab.L33
).
Eroarea de orientare ( bazare ). Eo = O.
~:

Pi-1

Erciarea de fixare

~i'

min

== 2(200 + 250) + 2-

11282 + 5002.::::3368 [~]

[nun].

cota

Pentpl'calculul
di.mensitmii nominale a g~urii brute din
semifabricatul
rnatri~t sint necesare abaterile lilni.tii la matritare,
conform ST.AS 767(}'-83.
.
In cazul sem:i.fabricatului pinionului din fig. 6.2, fact.orul
de coroplexitate aformei S = m / Il\i are valoarea S > 0,63
263

L
Tabelul 6.4 Procesultennologicde prelucraremecanicB a pinionuluidin fig. 6.2

Ma~ine-unealta

Denumireaopera,iilor~i fazelor

Strunjireade d9gro~area gaurii Strung revolver

Br-osar-ea

gaurii

Orientarea

[Supr afata c i Lindrics exter

ioer-a
,
universal cu stringerepneumatic

Ma~ina de bro~at ISuprafatafrontal! A

orizontala

Strunjire :
1. Suprafatacilindrica
exterioara
2. Suprafa,afrontala A

Strung normal

ISuprafaiaglluri i ,
pa dispozitivcu buc~a extensibila

adica

Strunjire:
1. Suprafa,sfrontalA
exteriosraa butucului
2. Suprafaiafrontala B

Strungnormal

ISuprafatagaurii ~i fa,a frontala A, pe dispozitivcu buc~! eXtensibilll

'

Aplicind
regula rotunjirii
din 0,5 in 0,5 nun, pentru semifabricate
matrita,te in clasa II, se obp.ne dimensiunea
ncminafa
rotunji~
:
ds nom = 43,5 [mm].

Strunjire:
1. Faia frontala interioara
Strung normal
butuc
2. Degajarela ~95 pe adincimea
de 1,5 mm
3. Degajerela ~80,8 0+0,025
pe adincimeade 17,50+0,2
conformdesenului
Ha~ina de frezat
dantur~

Oanturare

Ha~ina de
~everuit

$everuiradantur~

ISuprafaiagllurii~i suprafata
frontalA exterioarlla butucului,
pe dispozitivcu buc~llextensibilll

Dimensiunea
,
Dimensiunea

dsnom

47,55

I frontela
Suprafaia gaurii ~i faia
e butucului,pe darn

Ha~ina de,
rectificat
interior

Rectifieareafetei frontale
exterioarea butueului

Ma~ina do honuit ISuprafatacilindrie!exterioara

~i fata frontal!A

Honuireadanturii

Ha~ina de honuit ISuprafatagaurii,pe darn

danturli
I

264

= 43,482

[nun].

[nun].

Illinima a gaurii matrit;ate :

ds min = 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm].

Rz
Abaterea

al gaurii f/J 48 0+0,027'nun, calculat ca

norninale ale gaurii finite :;;igaurii

~
n~ t = 48 - 43,S = 4,5 [nun].
,
2. Pentru suprafata cilindrica
exterioara
f/J 129,240_
0
se executa 0 sin:jura operat-ie de stnmjire.
Din tab. 5.3 se obtine :

Suprafatagaurii ~i fa,a frontala interioarae butucului,

pe darn

Honuirea9aurii

- 0,7

2\

Pe suprafaiacoroaneidin,ate ~i
pe suprafatafrontalaexterioar~
a butucului,cudispozitiveu ro-,
le, DU aetionarepneumatic!

Ha~ina de
rectifieat

- 3,368

maxima a 'gaurii matrita,te

ds max = 43,5 + 0,7 = 44,2

Adaosul nomirial total

diferen~
a dimensiunilor
brute, este :

Rectificare:
1. Suprafa,agaurii
2. Fa,e frontalilinterioari\
butuc

"'_

'Pe desenul
piesei
matritate
se trece
cota
gaurii.
Maosul
nominal pentru
operatda de strunjire de d.e;r-0;:are
a gaurii se obtine
prin recalculare
in f1J!lCt.iede d:i.mensiunile
nominale
rotunjite
:
nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [nun].
I

Suprafetagllurii~i 0 fai!
frontalil,pe darn

Tratamenttermic : cementare,
calire, revenire

'-'

-t

( pentru definitia
factorului
S, vezi cap.S) , deci piesa se incadreaza
in grupa de cornplexitate S1,conform STAS 7670-83. otelul 28TiMnCr12
face parte din grupa de calitate M1,conform STAS
7670-83.
In aceste conditii, abaterile limi:ta la matritare
in
clasa II de matritare,
pentru diametrul gaurii sub 50 nun sint :
2e+o,7.1 5 nun ( pentru gauri se aplica abateri limi~
cu semne
schi.mb:ite fata, de cele din STAB, conform tab.5.5,cap.5
).
Diametrul
nominal al gaurii brute, conform relatiei
(3.50),
este
ds nom dstrunj.max - ~ strunj.m,in- I As I ,

i-1 = 200

spatiala

Pi-1

[J.lIl1]

Si-1

2 + P
P'em

250

[tan]

16

nun

2,

Deoarece
strunjirea
exterioara se executa dupa ce initial
s-a efectuat
strunjirea
gaurii cu prirrlerea pe suprarata
cilindr.ica exterioara,
abaterea spa\:iala de excentrfcttate a gaurii
a fost; redusa la valoarea :
"
':>1':<;

Pe

0,05- Pe sf = 0,05-0,8

conform ol:servatiilor
Pm

Pr:in unnare :

Pi-1

La strunjirea
in dispozitiv
buna, deci:

[J.llI'll

402

Ei

801 [J.llI'll

cap. 7

2\1

+ 250) + 2-801

min "" 2(200

stnmjirea

== 2502 (J.UIl]

nom

~i

min

Abaterile lirnita la matritare

+1 7]
.
'
[mm.

pe st:rurJul normal (uni-

I Ain I , ( formula 3.23

la diametre peste 120 mm5int

-0 ,9

Deci :
teva

~inOlll

+ 0,9 = 3,402 [mm]

2,502

Diametrul nominal al suprafetei

fi :

Se rotunjesta

nOlll.

129,24

ds

noIII

133 [mm].

Pe desenul, piesei

c:i.lin:1rioeexterioare bru-

+ 3,402 = 132,642 [mm).

ds

matritate

[mm]

se inscrie cota

r/J 133

-0,9

+1,7

.j

.,.I
I

'~I'
~ -.~1'

266

PENllID

SElfiF7\BRICATE

GENERALE

Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici ~i mijloin fabricatia in:lividual~:;;i de 5erie midi,
iar semifabricate1e
cu dimensiuni rnari, latoate
tipurile-de
.product:ie. Prelucrarea prin a:;;chiere a ;?emifabricatelor forjate
lilier se efectueaz~, de abicei, pr:in metoda obtinerii in:llviduale a preciziei dirnensiunilor. La instalarea
semifabricatului
pe ma,:;;ina-unealtase' face verificareainstalclrii,in:lividual
;
pentru fiecare semifabricat in parte :;;i,ca urmare,in relatia de
calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este inlocuita cu eroarea de verificare
( cap.1 ). _
Deterrninarea adaosului minimde prelucrare la prima. operatie ( fazcl ) de prelucrare a fiecclrei suprafete se face p.nin::l
seamade mclrimile Rz, s, P, corespunzatoare 5emifabricatului
brut':;;i de erorea de verificare a pozitiei
semifabricatului pe
l1laflina-unealta. Adaosurile de prelucraretotale
calculate nu :in
elu:i adaosurile tehnolcqice supl:i.mentare, necesare pentro siln-'
plificarea configurap.ei piesei forjate
~i usurarea forjclrii
liliere. La stabilirea
traseului tehnologie de prelucrare
rnecanicli se va avea in verlere cl semifabricatele nu se g~urese la'
forjarea libera pe eiocane daca diametrul g~urii Dg< 40 mm:;;i
raportul H / D > 3,urrle H este i.n.llp.mea,iar D -diafuetrul exterior. La arborii in trepte forjati li.ber pe eiocane nu se executa forjarea in trepte la . 0 5em:i.diferen~ a doucldiametre veeine mai micl de 10 mm.
la calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima 0peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile
liroitil
la forjarea l.ib3rcl. Pentru semifabricatele forjate li.lY..rd:in 0teluri carbon ~i oteluri aliate abaterile limita sint date in
STAS2171/1-84 :;;i STAg 2171/2-84, respectiv in GOST7829-70 ~i
GOST7062-79~
.
.
.
Modulde aplicare a adaosului de prelucrare nOminal.pentru
prima operap.e de prelucrare
:;;i a abaterilor limita la dimen. siunile exterioare este indicat in fig. 7.1.
Se observa in fig. 7.1 cl adaosul de F""~~.ucrarenominal,
calculat pentru prima operatde de prelucrare .~.1'p1 non se aplid{

eii se utilizeaz~

) ..este :
~i

ADAOSURI DE ffiEC.IJC'm\RE
FmJATE LIBER.

7.1. INDICATII

O.

M.aosul nominal. pentru

versal

+ 8002

exterioarcl bazarea se face pe suprafata gclucu bu~

~ibi1cl
care asiJ;Jur~0 centrare

rn,

k?adar :

0,040 [mm]

la tab. 6.3
800

- -- --, .--------

"C:,

.._._,~~':':i...
~"/.!i;*

"'c;:

Tabelul7.1. Calitatea suprafatai la semifebricate.forjate l iber

v'[

a
c::

fQ

E'

~
~

r--->.:

recalcula
adaosul de prelucrare
pentru prima
operatde
( de deqrosare
), tinirrl searna de dimensiunile
rotunjite.
Parametrii
Rz f?i S care caracterizeazcl
calitatea
suprafetelor
brute ale semifabricatelor
forjate
liber pe ciocane
sau
prese sint dati in tab. 7.1.

Cl:
<:f

Oimensiunea
de Dela 50
gabarit maximA ptnAla
a semifabrica180
tutut , mm

,S

E:

~
Fig.7.1.

E'
a

.
"t)

,S
E'

"t)

E:

c::
Vl
"t)

-,

~I

Rz + 5,

"t)Vl

Schema do aplicare e adaosuluinom

i ne l pentru primaopor8~iede prelueraro a
unui arbore, prin metodaobtinerii individualoa preeiziei dimensiunilor

mm

7.2.

Peste 180 Peste 500 Peste 1250 Peste 3150 Peste

pin1ila
pin! la
pinll la
6300
pin! le
500
6300
pinll la
3150
1250
10000

1,5

ABATElU
LIBER

2,5

SPATIALE

IA

SEMIFABRICATE

3,5

BRl1I'E FOR.ThTE

~. nom" d, nom+ 2Ap,nom

PentJ:u piese cilirrlriee
cu sectitme
uniforma,
sau flaI1.ge ,curbarea
tiotal.a a sernifabricatului
brut
cu relatia
:
p cc= h . L. [Jlffi]

d. min" ds nom- I Ai I
ds max" d. nom+ As
. ds

+A. STAS

"

fclrcl trepte
se determ.i.rui
(7.1)

d" nom

+Ai STAS

in continuarea
dimensiunii
nom:i.nale d, rom care pentru supratete
exterioare
de tip arbore coincide
cu climensiunea
~
d, Dlax

Pentru
suprafe1;e l.l1ter~oare
( a.l.ezeje ) adaosul de prelucrare nominal, calculat
pentru
prima
opera1;ie de prelucrare
21)" nomse aplicii prin nucsorarea
dimensiunii
nominale d, nomcare pentru suprarete
de tip alezaj
coincide
cu dirnensiunea
minima d, min. Pe desenul semifabricatului
forjat
lll:ler,
dirnensiunea
pentru forjare
se inscrie; sub fonna
+As STA5
d. nom

,.

in care : he este curbarea specifi~,

in J.Un/rran, iar L -lungimea
totalcl a semifabricatului
in nun. '
Pentru piese forjate
liber cu sectitme
variabil~
de tipul
axelor in trepte
sau cu flan!?e de capat; sau intermediare,al
barelor
in trepte
cu sectiune
drept\ID":]hiularcl sau pcltrati'l etc.
se
va detenn:ina 'curbarea
localcl in zona treptei
pentru
care
se
calculeazcl
adaosul de prclucrare
cu formula ;
Pc

hc le

2'

(7.2)

[Jlffi],

f:

in care lc este distanta

de la treapta
( fl~
) de prelucrat
pina .La capacul eel mai apropiat,
in nun. Valorile
curbclrii
specifice
i, pentJ:u formulele
(7.1) l?i (7.2)' sint date in tab. 72.

,.

+Ai STAS
abaterile
As ~i Ai fiiIrl cu semnUl algebric
conform SI'AS 217184,iar
in cazul cind abaterile
limitil. sint simetrice,sub
fonna:

Tabelul7.2. CurbareaspecifjcA4c in pm/mm

pentru semifabricate brute forjate liber
de t ipul, axelor, barelor etc..
I

~.

,.

Td

Oiametrulsau dimensiuneaeectiunii transversale, mm

ds nom-+2

Felul prelucrArii Pin1ila 120

urrle TQ este toleranta
de forjare.
Dimens.iuni.Ie teoretice
nominale calculate
ale
telor
forjate
lll:ler se vor rotunji
la cifre
intregi,

Peste 120
Peste 180
pinll la 180 pinli la'250

..

semifabricaapoi se va

For[ar-e l iberll

269
---_

__ .._-_.-

0,8

0,6

~.

ti
k:

f:

~e

6r,

~r.;('

Peste
Peste 250
pin! la .315 315pin1i
la 500

r~

~
tl;

Pdof= Ac.0 ,

Piesele cusectduna variabil~ de tipul axalcr in trepte se

pot ob1;.:inela forjare cu abateri de la coaxialitatea
tr..>ptelor.
~imea
acestor abateri Pn se poate 1ua ega1~ cu 1/4 d:in
to1eranta de forjare Ta;la diametrul treptei invec:inate mai mari. Deoarece ~
to1erante1e de forjare conform STAS se stabilesc in f'lJI'l.C\:iede diametrul maxiIn.al piesei
f:inite, abaterea
de la coaxialitate
Pn va fi ega1~ cu 1/4 d:in toleranta
Ts la
diametrul treptei
cu sectiune~.
Axe1e in trepte care vor
fi prelucrate
pr:in ~ere
cu bazarea pe g~uri de centrare,
intre
virfuri,
pot prezenta 0 eroare de centrare Pc'tntr care
pentru semifabricatul
forjat liber se deternti.na cu re.Lap.a corespunzatoare centruirii
~
trasaj :
Pcentr= 0,25' Ts

,
"

7.3.

~~
_.C2

Ps -y Pc+ Pn + Pcentr

(7.4)

[~]

In cazul prelucriirii
pieselor de tipul
axe10r scurte
in
trepte,
cu prin:lerea numai in universal, abaterea spap.aui. totali1 a semifabricatului
se va calcula cu relatiile
:
- pentru treapta pr:i.nsi1in universal la prima operatie :

Ps = Pc ;
- pentru
prima opera tie

trepte1e

(7.5)
care nu sint prinse

'Ps={p!+p!

[~]

in

universal

la

(7.6)

.in care: Pc = 2Ac' 1c este curbarea tota1~,iar

PI}= (1/4)' Ts este abaterea de la c:oaxialitatea treptelor, Ts fiirrl toleranta de
forjare la diametrul treptei cu sect:iune maxima.
La piesele
forjate liber de tipul discurilor
gilurite, melelor, cilindrilor
cu gaur~ perforatii la forjare
etc. abaterea
spatiali1 pentru prelucrarea gaurii, cu bazarea la prima operap.e pe suprafata ci.J.irrlrici1 exterioaril, este e:Jali1 cu excentricitatea gi1urii forjate f~
de suPrafa~ exterioar~ Pe care se
poate 1ua e;Ja1i1 cu 1/4 din to1eranta la diametrul gaurii brute.
Pentru scxpraf$le
frontale ale discurilor,
abaterea spa?-ali1 este reprezentatii de defonnarea PcHlf:
270

In cazul pl~cilor
lii pieselor prismatice forjate,
abaterea
spatial~ de defonnare .Pdef' care se consddera in calculul adaosurilor pentru prima opera-p.e de prelucrare a suprafetelor
plane, pe ini1l timea piesei,
este :
.

[nun]

(7.8)

unde: A" = 1. 3 nun/m; L - lungimea pl~cii,

prismatl.ce,
.in metri.

in care:
T=feste
to1eraI'l.'ta, in~,
la diametrul
treptei cu
secf;.iune ltIaXitMla semifabricatul brut.
Prm unnare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea
spap.aU total~ a semifabricate10r
de tipul axe10r in trepte
se va
calcula cu relap.a
:

(7.7)

Ac = 1 3 mm/m.in functie de rigiditatea

semifabricaiar 0 este diametrul exterior al semifabricatului,
in me-

PcHlf= Ac'

(7.3)

[~]

un::le:
tului,
trio

[nun]

respectiv

PRErlJCRAREAMEX::ANICA A SEMIFABRICATEWR
LJ:l3ER

a piesei

.F'ORJATE

Parametrii ~ ~i S care se obt:in ~

diferite
operatii de
prelucrare
mecanica a semifabricatelor
forjate liber, precum lii
treptele
de precizie
coresptmZ~toare to1erantei tehnologice
la
dimensiunea suprafetei
pre1ucrate sint date in tab. 7 .3.
Tabelul7.3. Parametriiob~inuJ;i
la pretucr-ar-ea
'
ber pe ciocano~i prese

mecanicll
a semifabricatelor
forjate t i-

..

Procodoul
doprelucrsre

Treaptadoprecizio

Strunjire saufrezare :
- coj ir-a

- dogrollare
- semifinisare
- f inisare
- fin4 de neteziro
Roctificaro:
-lIla curat"
- degrollare
- finisare
- netozire

Rz, pm

S, pm

17
15... 16
12... 14
10... 11
6 .. 7

1250 _~3SO
.-.250-~40
125
120

14... 15
10

20
20
16
15
5
5
2,5
5
prGciziaindicate

6 7

40

40
5

5... 6
ObservaJ;ii:1.Toleran~ole
tehnologice
corespunzllto~r'e
treptelor do
sint date in tabolul2.15, cap.2.
2.Rectificaroa "la curat"se aplicllpentruprelucrareasuprafot:elorcare
vor constitui bazetehnologico
~i carenu vor maifi prolucratoulterior.
3.Pentrusuprafe~oto
frontale, troptele doprecizio din tabel slnt date
pentrucazulrospectllriicotei fat:1Ide 0 suprafa~1I
ptolucratll.Oacll
prelucrareefrontal! se fecocu respectareecotei fat! doo.suprafa~1I
bruta,
tolerant:ase detorminll
cu relat:ia:
T = Ts + Tpr
in care:'Ts este tolerant:ala dimensiune
pentrusemifabricatul
brut for")""11

r:

jet; T
- tot er-ant a la d imensiune dupl!prelucrarea unei fete frontale,
care seP1a conform treptei de pr ecizie din tabel.

Tebelul 7.4. Curbarea specific! P dupl!prelucr4rile mecanice ale semifabricatelor forjete libel'(de tipulcerborilor,barelor etc.), pm/mm
Diametrul sau dimensiunea sectiunii transversale, mm

Marimeaabaterilor spat.iate remanente~

diferitele faze
tehnologice dQprelucrare mecarucaa supraretalcr derevolutie
ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri, se calculeaza cu
relatia :
P

=J

-~

(2ac']c)

---~-

Felul prelucrllrii
Pin! la
120

,
"

Peste 120 Peste 180 Peste 250 Peste

pinll la 180 pin la 250 pinilla 315 315 pinl!la
500

---2

~ + Pcentr

Prelucrarea mecanicll:
-de coj ire
-de degro~are
-de semifinisare

(7.9)

iar valorile curbarii specifice Ac l?i ale erorii de centrare

remanente PceJltr' care se drrtroduoin relatia
(7.9), sint date
in tab.7.4 ~~ tab.7.5.
Avind in vedere necesitatea verificiirii pozitiei semifabricatului
forjat pe masdna- unealta, in relatia de calcul a
.adaosului pentru prima faza de prelucrare, cu prinderea in platau cu patru bacurf,' (sau .universal) l?i sprijm pe virful papu~ii mobile, se va :introduceeroarea de verificare (vezi cap.l).
Insumarea abaterii spatiale P~ a semifabricatului (vezi
relatia (7.4
cu eroarea de yerif~care Cv pentru prelucrarea
suprafetelor de revolu~e se face utilizind formula :

Dupl!tratament termic
(c~lire) ~i lndreptare

1,50
0,70
0,05

1,00
0,50
0,04

0,50
0,30
0,03

0,40
0,20
0,02

0,30
0,10
0,01

0,10

0,08

0,06

0,04

0,02

Observe~ii: 1.la celculuL adaosurilor de prelucrare pentru opera~iile care urmeazA dupa
strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea specificllse
neglijeaz~, fiind micl!.
2.la calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor treta~i
termicdupll strunjirea de finisare, se ve considera curbarea specific! ce
opare din cauza tratamentului termic.
Tabelul 7.5. Eroarea de centrara remanent~ Pcentr dupllfazele da prelucrara mecanicll a
arborilor forja~i libel',pm
lungimea erbcretui, mm

Jp;+e~

(7.10)

Felul
prelucrsrii

(7.11)

in care : cvi este valoarea remanentaa erorii de verificare

pentru faza i (i=2,3 );, K -coeficient de micsorare a erorilor
(tab.4.8,cap.4) iEv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab.
1.39, cap.l).
la prelucrarea gaurilor de tipul discurilor ,melelor, roe~elor etc. insumarea abaterii spatiale de e:xcentricitate Pe a
giiurii brute cu eroarea de verificare Cv se face cu formula:

272

50
80

80
120

120
180

50
80

80 .
120

120
180

50 80 120
80 120 180

Dups coj ire

500

750

1000

750

1000

1500

1000

Dups strunjirea
de degro~aro

100

150

200

150

200

300

200

300

Dups centruirea
piesei strunj ite anterior

20

30

40

30

40

60

40

60

1500 1500
300

60

Observa~ia: la calculul adaosurilor pentru opera~iile care urmeazll dupa strunjirea da

finisaro, eroarea de centrare remanenta esta mica (13 pm) ~i sa neglijeazll.

Jp: +e!

(7.12)
,
Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, melelor
etc. insumarea abaterii spatd.al.ePdef cu eroarea de verificare
Cv se face algebric : Pdef + Ev
Valorile remanenteale abaterii spatiale Pe de e:xcentricitate a giiurli dupiidiferitele operatii de prelucrare
a gaurii
se calculeazii pe baza legii copierii erorilor (vezi observatda
3 la tab.6.3,cap.6),iar
valorile remanenteale erorii de veri-

10002000

500.1000
Diamotrul arborelui, mm

Valorile remanenteale erorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra acelei~i suprafete,la
o s:i.n3urafixare, se vor calcula cu relatia :
ev1=K'eV1

Plnll la 500

ficare cvi - CU relatia (7.11).

Pentru suprafetele frontale ale discurilor melelor etc.
abaterile spatiale remanentedupa diferitele operatd.Lde strunjire frontalii se calculeazii cu relatiile
( 5.9 ) ( 5.11 ) din
cap.5, iar dupii strunjirea de fmisare frontalii, abaterile spatiale sint neglijabile.
.
la prelucrarea mecarricaa suprafetelor plane ale placilor
sau altor piese prismatice, abaterile spaticile remanente dupii
frezare se determinii cu formula (4.10) cap.4.
I

~
~

l~ Pko~.

vol. I

273

dimensiunea rnaxi.IIa L1m x.

Dimensiunean~<1
exterioare este:
Lsnom

L1noca

a semifabricatului,

~1nOl1l = L1nom

~1l1lin

DE

'IDRNATE

8.1

P.ENmIJ

sint:

SElaF.ABRICATE
L$ljIin = Lsnom

(8.2)

IAi I,

(8.3)

LSlllaK = Lsnoll1 + As'

rnDlCATII GENmALE

~
intoonirea traseului tehnoIcgic de prelucrare mecaniea se calculeaz~ succesi v adaosurile int:enne::li.arede prelucrare
pentru toate operatiile (fazele) de prelucrare ale fiedirei suprafete; in continuare, plecirxi de la dimensiunile piesei finite i luin:::l in considerare adaosurile calculate se det:ermi.rui
dimensiunile intermediare, ajun;1irxipin! la dimensiunile nominale ale semifabricatului brut turnat. Dimensiunile norninaleale semifabricatului turnat se prevsd cu abateri limi~ irxlicate
in STAS-urisau GOST-urilecorespunz~toare. ,
'
Mcdulde aplicare a adaosului de prelucrare nominalpentru
prima operap.e de prelucrare a suprafe~or exterioare, respec.tivinterioare
i de aplicare a abaterilor limiti la dimensiunea nominal~ a sem.ifabricatului este irxlicat in fig. 8.1.

urrle: Ai fli As sint abaterile Iimiti inferioar~, respectiv

superioar~ la dime.nsiuneanondnal.aa semifabricatului brut, Iuate
cu semnul, algebric conform STAS 1592-85.
In mods:i.mi.lar, pentru prelucrarea unei suprafete iI'\teri -,
oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obtin relatiile:
Lsnolll = L'nom

- ~1nom

L'nom

- ~'min

- A~,

11 I i i i I i

I ,\

E<

c::
....
.....

Cl

:2

~I~I~I~I~
V)

'"

,I C5<-I,~'

o
></"1:'c::1><0

~i2e:c::E<

t' Ii" '"

-.I~V)"'V)

aJ

bJ

Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosul~i nominalpentru prima operatie de prelucrere a unui semifabricat turnat: a - suprafa~i exterioar! cu adaos asimetric; b suprafa~a interioara cu edao3 asimetrlo

In fig. 8.1,a se observa di adaosul de prelucrare nominal

calculat perrtzu prima operap.e de prelucrare a suprareta exteracare, se aplidi in continuarea dimensitmii nominale
L'nOlll pentru priIna operap.e de prelucrare, adopta~ e;Jal~ cu
v

~1J'1om I

274

(8.4)

LSlIlax=' Lsnom + As'

(8.5)

LSIII1n = Lsnom

(8.6)

IAi I.

?entru prelucrarea suPrafetei interioare, adaosul de prelucrare naninal. este aplicat prin micscrarea dimensiunii nominale L'I'Iom adoptate egal~ cu dimensiunea rn:in:i.na
L'mln
peAtru
prima operap.e (fig. 8.1,b)
'
Valorile abaterilor l:i.mi.ti ale sernifabricatelor
turnate
din fan~ fli ot;el sint date Cup! ST.AS 1592/1-85 fli STAS 1592/2-85 in tabelele 8.1 .. 8.4, in fUI'lCtiede dimensiunile piesei
.fli de clasa de precizie la turnare. Pe desenul semifabricatului
turnat este totdeauna .specificati clasa de precizie.la tumare.
Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a
pieselor turnate sint date in tab. 8.5, ~.
STAS. In tab. ~.6
sint date tolerantele
dime.nsiunilor semifabricatelor
turnate
c:h.I,t:a, GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recornarrlate ale
claselor de precizie 'la tumare, c:h.I,t:a aceldfli GOST. .
P.:ntru calculul adaosului .mirumla priIna operatd.e (faza)
de prelucrare a suprafetei considerate,
mtirimile Rz, S, ,P care
intervin in formula de calcul sint cele corespunzatoare semifabricatului brut turnat. Eroarea de instalal"!':~$ respectiv eroarea de verificare EVI se stabi.Leste ~
irilic.l.tille din cap.L,
,
Adaosurile de prelucrare calculate nu inclu:::l adaosurile
tehnologice de turnare, necesare pentru suplimentarea grosimii
peretilor
semifabricatului
turnat, determinati de con:li?ile
procesului tehnolcgic de turnare =i'ide cerdnta simplifidirii
0peratiei
de execup.e a fonnelor de tumare. Aces1:e adaosuri
l

oqt.?

suprafete
(8.1)

IAi I,

iar dimensiunile l:i.mi.ti ale semifabricatului

cap.8 ~

pentru

'}7'"
::.-:

tehnologice de turnare se stabilese de tehnologii care proiecteaza tehnologia de turnare ~i se aplia1 suplimentar fat1 de
adaosurile de>. prelucrare propriu-zise, de la d:imenshmilenomi,
_
nal.e ale sem:i.fab:dcatului. Astfel, la piesele preWzute cu gi1uri se va tine seamade dificul tatea realizilrii la turnare a u-,
nor gi1uri ell diarnetre miei. Diametrele minimadmiseale gi1uri_
lor turnate, in cazul._~ii
in fonne de amestecde fonnare,
au valorile din{tab( 8. ~
Gilurile prevazufu-pe desenul piesei finite cu diametre mai
mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnare,
unnin:l sa fie obtinute prin gi1urire in plin cu turghiul, in ea-

~~:r~!~~;e.~~~~~i

I
I

'l;;:

~ I
: I
~ "'!
1

se:ra:

prelsupr~~~
~~~oar~~
'~ --rr-bricatului
existi1 un adaos de
prelucrare milrit fat1 de adaoFig. 8.2 Inclina~ii
.do
sul de pe fata inferioari1, daformare ~i adecsur i do pr etoritil ten:lln\:ei de. acumularea

tuer ere
defectelor spre p4rt.ile
de sus
.
.
de tuma
al e p~es~
ID POZ~'?a
re (vezi !?~observatiile'la
tab. 8.10).
.
Inclinatiile
de fonnare se aplici1 dupi1exeimpluldat in
fig. 8.3, a!?i b, valorile inclinatiilor, fiiIrl prescrise in
funcP-e de iruUtirnea mode'lukui.,
conformtab. 8.9
A

I~

I~

~';

ci

\'

':

g1 I~I I I I I I I I I I I I;~
I I I I I I I I I I I~'I~,
~'I
I I~'I
~,
+1
+1 ~,
g,'i', +1 +1~'I,~'I
g'l~'I I~~
+1 +1 +1
~ ':"
~ :

!.\l,

: 8.

0 N

:i'l ,.

0-

~ g --: ,.;
:;;
,?,~

::::::
~

(I)
~

~.

:3'
6

..
~

~:8
8~

~
~

VI

)~:

~ 8 u;
5

",.

c.

~
13

~
~:

g
'i',

'i', +1

N'

gig

+1 +1 +1

.-"'or-'"

~'I
~'Ig'lg'lg'l~'I ~"j
~,g'l~~,
+, +? +?
g, ~'Ig'lg'l~'I 8''':.1
~,&!,
'i',
+? + 0
~'I~'I &!'I~'~'I I
+,+,
.

~, ~, g,

8.
VI

,=?,

:8

~I

0
+1

:i'l

:i'l,~,

a:l.

~,,'~,

~,

~,

0
+1

00
+1

0
+1

...
...
-0
+1
+1
+ I

+1

_ ...

+.

~ ~, ~, 53,
'i', 'i', ,?, 'i', ,?, 'i', 'i', ,?, 'i',.

53 -:....

:~
l;;: :

'"

]
M

~ 0
co to')

:!J

l;;:

0, 'i', 'i', 'i'. 'i',

~

~
..

:!J

l;;:. ~

:i'l, ~,
,~~
0

go.'
~:

'i', 'i?, 'i', 'i'. 'i', (,.+'

),,:il
+J
'R:;'~
...

'Q; .,

l;;:

'i', 'i'. 'i'. 'i'. 'i'.

~,
0

~,

+I

g'l
0

8,g,

0 0

..- 0

+.

+.

+.

+.

t'

8 ~

In

.-

cc
--:

""

.;..

....

'il

:0

8,

L.

+ 1+

r-,

Cl~:

+I

eo

.
'

~-I--I--+--+--+-'-+-If-+-

"'.!!

:co o~..o

ON

In fig. 8.2 se dii. un exemplu

de aplicare a inclinatiilor
de
fonnare, in care hasurat; se reprezintil sectiunea piesei fi ni.te , iar irme;Jrit - inclinatiile de formare :;;i adaosurile de

I '"
..

'

ci g

~~~~~~

la producp.a de masa, mal.nuoa, de 30 mm la prcducp.a de sene

l!i mai mici de 40 mm la ~rc;xfucp.a~vi<;luali1, ~ piese. turnate
~ fonne de amestec de m.s~p, sa f~e obPnute prm gi1ur~.
'Valorile minimeale gclurilor, obp.nute' la turnarea prin
alte prOCErlee
sint ~toarele:
.
la turnarea sub pres~une
1 Iran
- la turnarea cu modeleuser fuzibile
3 Iran
- la turnarea ~ cochili1 ..
5 Iran
- la turnarea m forme-coJ~
8 Iran.
Pentru extragerea filri1dificultilti a modeluluidin forma;
peretf.i mcdelului treb.rl.e sa prezinte inclinatii de fonnare pe
...
;.; .I:""-'-.t"'"-"'.......
r..o~~';cul ara pe planul de separap.e
. al f ormai,
. de turpere~
nare, care detenninii existenta unui adaos tehnologic suplimentar fat1 de adaosul de preiucrare.

I;:!

VI '

V)~
C

..0.

';:~B

L.

<010
~

Cl

L.

...."

j I ~~i I:

IQ
C

0
.0

0
~

0
N

VI

NON
Cl
"!

"":

NON
11

.-

...,

'.

.0

CL

~.

Cl

Cl

.-

coo
e,
N

VI

Cl

c
e,

0
~

Q.

<.

~.

..-.....

Cl

I =..

=.~.

0
N

i:

276
--

---_.

I
t

lir,

Tabelul 8.1. (continuarel

IV

501 .1200

+1,20
-0,90

+1,30
-1,00

+1,50
-1/10

+1,80
-1,20

1201. 2600

+1,40
-1,00

+, ,"/:,0 +1,80
-1,10
-1,20

+2,10
-1,40

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+4,20
-2,80

+4,SO
-3,20

+5,40
-3,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,20
-2,80

+4,80
-3,20

+5,40
-3,60

+7,20
-4,SO

2601 3800

+1,80
-1,20

+2,10
-1,40

+2,40
-',60

+1,10
-0,80

+1,20
-0,90

+1,40
-1,00

+1,80
-1,20

201 500

+1,20
-0,90

+1,30
-1,00

+1,50
-1,10

+1,90
-1,20

+2,00
-1,30

+2,40
-1,50

501 1200

+1,30
-1,00

+1,50
-1,10

+1,80
-1,20

+2,10 \ +2,40
-1 ,40
-1 ,60

+3,00
-1,80

+3,00
-2,20

+4,20
-2,40

1201 ..2600

+1,50
-1,10

+1,80
-1,20

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

+3,00

+3,60
-2,40

+4,20
-2,60

+4,SO
-3,20

+6,00
-3,80

+7,20
-4,80

+1,80
-1,20

+2,10
-1,40

+2,40 . +3,00
-1,60
-2,00

j
I

+3,60

+4,20
-2,60

+4,80
-3,20

+5,40
-3,60

+7,20
-4,80

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+4,SO
-3,20

+5,40
-3,60

+6,00
-4,00

2601 ..5400
5401 .6300

Tr:belul

+3,60
-2,40

I -2,00

I -2,40
1
!

+4,20
-2,60

la dlaenshlllUe pieselor tumeU

li.'~

13

+9,60
-6,40

+12,0
- 8,0

+8,40
-5,50

+10,8
-7,20

+12,0
- 8,0

+8,40. +9,60
-5,50 -6,40

+12,0
- 8,0

+15,0
-10,0

14

+21,
-14,

dlh e>;.el (STAS 159212-85)

DfMnalunu

Gabarftul
IIllxilll
. al ple"1
tu,rnate

Pine' la

Pin. l
30

2
30

30

bO _

bO

100

100
200

200
300

IlOCIlnala 1'n Intervalul,

300
500

500 SOO
800 1200

Abeterl

l imita,

11III

!"O,70

!O,SO

;!1,50

;!2,00

;!O,25

!O,30

61 100

+0,30

!O,35

!O,40

101 200

!O,l5

!O,4O

!O,45

!O,50

!O,4O

!O,45

!O,SO

!O,6O

!O,4O

!O,SO

!O,6O

!O,70

201 500

;!O,50

!O,bO

-+0 ,70

!O,eo

;!O,90

;!1,OO

501 1200

;!O,bO

!O,70

-+080,

!O,9O

!1,00

;!1,20

pfne to 200

!O,5O

!O~6O

!O,70

!O,SO

201 .500

!O,bO

!O,70

!O,ao

;!1,oo

;!',20

;!1,50

501 1200

!O,70

!O.80

;!1,OO

:1,20

;!',50

:2,00

;!2,50

;!3,oo

1201 1S00

!O,80

;!1,OO

;!1,20

:1,50

;!2,OO

:2,50

;!3,OO

:3,50

+2,10
-1,40

+2,40

201 500
v

Pina
II

la 200

1--.

pine

la 200

+1,20
-0,80

+1,50
-1,00

IV

201 SOO

IIl!I

1200 /1800 2600 13150 15400.

1800 2600 3150 5400 630

10

;!O,2O

31 60
I

III

12

1. Abaterile
limit~ date la clasele IV s i V de p~.cizie
se referll la dimens.iunile
exterioare.
In cazul.dimensiunilor
intecioare,
nbaterile
in plus devin abateri in mirlUs, i er abaterile
tn n inus devin abateri in plus.
2. In cazut pieselor
turnate in forme executate pr;:' sabt cnar-e, velollrell ebaterilor
limite se ve s t eb i I i prin
in~etegere
intre producator ~i beneficiar,
f8r~ a depa~i cu ~OOX veloaree abaterilor
limit
corespunzatoare
clesei de precizie V.
3. In cazul unor abeteri care nu se incadreaza in valorile din tabel, piesele turnete vcr fi IInalizate ~i edmise prin
in>elegere
intre producat?r ~i beneficiar,
dsce' ebaterile
nu afecteazil func>ionelitete"
pieselor.

8.2 HltrUri

Cl a
de
preclzle

11

+1,50
-1,10

Pine la 200

Observ8>ii.

10

+1,50
-1,00

+1,80
-1,20

-1,bO

;!4,OO

11

12

13

14

Tebelul 8.2 (continuereJ

IV

10

12

11

14

13

501 .1200

+1,80
-1,20

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,80
-3,20

1201 2000

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,80
-3,20

+5,50
-4,50

+7,00
-5,00

+8,00
-6,00

2601. 3800

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,80
-3,20

+5,50
-4,50

+7,00
-5,00

+8,00
-6,00

+10,8
-7,20

pin; la 200

+2,10
-1,40

+2,40
-1,60

201 ..500

+2,40
-1,60

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,20
-2,80

501 .1200

+3,00
-2,00

+3,60
-2,40

+4,20
-2,80

+4,80
-3,20

+5,40
-3,60

+6,00
-4,00

'1201.2600

+3,60
-2,40

+4,20
-2,30

+4,80
-3,20

+5,40
-3,60

+6,00
-4,00

+8,00
-5,60

+9,60
-b,6O

+12,0
-8,00

2601 .5400

+4,20
-2,80

+4,80
'-3,20

+5,40
-3,60

+6,00
-4,00

+8,00
-5,60

+9,60
-6,40

+12,0
-8,00

+14,4
-9,60

+16,5
-11,5

+19,0
-13,0

5401 .6300

+4,80
-3,20

+5,40
-3,60

+6,00
-4,00

+8,00
-5,60

+9,60
-6,40

+12,0
-8,00

+14,4
-9,60

+16,5
-11,5

+19,0
-13,0

+23,0
-14,0

--

+12,6
-8,40

+30,
-20,

Obser ve t i i , 1. Le elase le de precizie IV s i V ebater it e. limita maxime pentru cotele funct icnale indicate in mod expres pe desen vor fi
cu 20% mal mici fa~a de yalorile preve2ute la class ~i dimensiunils respective.
2. Abaterile limit~ la ~lasele de precizie IV ~i V se refer~ la dimensiunile exteri;are. In cazul'dimensiunilor
re, abaterile in ,plus deyin abeteri in minus, iar abeterile in minus deyin ebeteri in plus.

interioa-

...

--

<

<

0Cl

--

".., ;;
n

~
C

-. ..'"
cg.
0

gf
.....,

_.

D<"

1ft

", -~
s
~
s
V1

0-

V,

&-

~ 8
0

N
0

V,
0
0

5'
ID<

~
~

."

IV

0
8 ~

s
0

N
0

."

~
~
I\)

~ ~ :;'

;;~ V,0
0
8 0 00 ~

t;)

1ft

IV

s s
:

..
~
."
-,

:J

V,

I>

0
0

IV
0
0

-e
VI

~ .~
~ V,0
IV
8 0

I\)

...:;' s

I>

V,

."
~ ~ ~
:

N
0
0

0
0

;'

s ~

0
~.,

.. .,..

IV

'0
N

CD
....

'"

I~

I
~ 1'+~
v, ~ ~

1+

1+

1+

...

1+

11",
~

'0

'0

"'I

...

1+

V,

..

1+
N
V1

1+

1+

'0

'"

...

1+

1ft

1+

1ft
0

1:-

"0

..

1+

1ft

1+

'0

11 +

1:-

le!.

le!.

'0

0,

-.....

I~
IV

IV,

'0

i'~
!'o' V,
1+

IV

... i ...

1+

i 1+

'0

tVl

'0

0,

-.....

le!.

le!.

le!.

0,

-.....

1:-

le!.

le!.

1:-

'0

0,

i.n

Iv

'0

0,

-.....

'0

I~
'0

1:-

1:-

VI

Iv

1:-

-.....

I~

-.....

1+

IV

"0

,:-

1+

V,

Iv

1:-

I~

1:-

le!.

V,

Iv

'0

0,

1:-

I~

I~

V,

Iv

'0

I~

-.....

1+

N
"0

1:-

-.....

VI

1:-

IV

le!.

a,

le!.

V,

V,

's . -.....

le!.

"0-

"0-

le!.

V,
le!.

-.....

le!.

le!.

le!.

le!.

0,

-.....

le!.

'0

0,

-.....

I~

I~

1:-

le!.

Iv

'0

0,

1:-

-.....

I~
1ft

I~

Iv

le!.

le!.

~ ..

i,

le!.

le!.

10

le!.

i.n

i.n

"0-

1:-

1:'0

1+
.~
'0

1:-

Iv

'e!.

le!.

le!.

"0-

"0-

le!.

le!.

le!.

0,

-.....

-.....

I~
'0

le!.

le!.

0,

-.....

~e!.

10

...

le!.

10

i.n

~ ~

le!;

le!;

V,

1:-

1+
N

1+

1+

-.....

I~

I~

1+
N

I~

-.....

V,

Iv

'0

1+

1+

1+

1+

'"

1+

1+

1+

1+

1+

V,

...

1+

V,

Iv

V,

'0

-.....

'0

V,

-.....

I~

I~

1:-

i.n

I~

1:-

I~

V,

-.....

-.....

1ft

I~

1:-

'0

I~

I,!.

V,

Iv

is...
'If

_.D>

..
c
0-

0-

.IQ
00"

.....
VlO

"
t;)
-s

..;.

'i.,

i, i,

10

VI

le!.

le!.

.....

"..-c~

:J

I>
,..

...-.
co

.._.
~ ~
..
~

?;

-s

"0-

10

a
a

-.....

0'
..,

...-.
:J

~
V,

~
1+
'0

'0

le!.

le!.

Iv

"0-

I,!. I~

le!.
"0-

"01:-

Iv

1+

le!.

1:-

I~

IN

le!.

le!.

V,

-.....

1:-

1:-

I~

l~

I~

VI

,..

,.

..,<

c
.,
_.

0'
-t

:J

"
-t

Cl

VI

~O>

NO
0

.-

...
~ ~:

I>

1+

,..,

..

0
-t

,"

a
;;

3'
e

'i.,

,..

..

Tabelul 8.4 Abnteri li.it~ la grosiaea

din o~el (STAS 159212-85)
Gros
ClastI de
pr ec l zl

Gllbaritul mllKlm
III pIu" i

pero~ilor

1111

~i norvurilor

pentru

piesa

Taoolul 8.5 Jndica~ii privind incadrorca in close de

font~ ~i din o~ol (STAS 1592-85)

turnate

gub IJ b 10 1(). 2020 . :10 :10

Abntor i l inll

mm

so

!H).

uolooo

C\MU ""

1W

11

procizie

31 .60

!O,3

!O.3

:0,4

61 ..100

!O,3

!O,4

!O,4

!O,5

101 .200

!O,4

!O,4

!O,5

!O,5

!O,I>

201 .500

:0,4

!O,5

!O,5

!O,I>

!;,O,I>

Pinli la 200

!O,5

!O,5

!O,I>

!O,7

!O,I>

!O,7

201 ...500
501. .1200

!O,5
!O,I>

pioselor

turnate din

!O,7

!O,8

Cl' i[,,,.i i

\ ,,( I'IIIol iI/O dot 11100d"91'",

6, nun

:0,3

:0,2

per-e]; !lor ~I norvur Itor nepr e tucr ate , mm

turnate,

Pinli la 30

prccizio

!C,8
!D,9

!;,1,O

mare ~i piese mijlacii

turnate prin

procedeo

11

Piese mic! de complexitate

de precizie

III

Pies mic! ~i m ijlocii de ser ie mare ;d de masli, ob.inute prin formere mecanicli, turnare in cochilii S8U in forme cojl

!;,O,7

!<l,S
. +0 9

Pioso mici de comploxitato mic~ ~i modio,turn8to prin procedoo de precizio

(cu model" user f uz lb i Ie , formo cer em ice , cu lIodolo permanent e eta.).

!;,1,0
:1,3 :1,5

IV

Pinli la 200

!O,b

!O,7

!O,8

!C,9

:1,0

201 .500

!O,7

!O,8

!;,1,O

:1,2

:1,5.

:',7

501 .1200

!O,8

:1,0

:1,2

:1,5

!;",7

:2,0

:2,2

1201 ..1800

!;",O

:',2

:1,S

:1,7

:!:2,O

:2,2

:!:2,5

Pinli la 200

!D,7

:',0

:1,2

:1,S

:1,7

:2,0

:2,2

201 .SOO

!D,7

!D,8

:1,0

:1,2

;!:1,5

:1,7

:2,0

501 ..'200

:',2

:!:1,5 :',7

:2,0

:2,2

:2,5

:2,8

1201 2600

:1,S

:1,7

:2,0

:!:2,2

:2,S

:2,8

:3,0

2601 .3800

:1,7

:2,0

:2,2

!;,2,5

:2,8

:3,0

:3,5

Pinli la 200

:2,0

:2,S

:3,0

:3,5

;!:4,O' :4,5

:S,O

201 .S00

:::2,5

:3,0

:3,S

:4,0

:4,5

:5;0

:6,0

501 .1200

:3,0

:3,5

:4,0'

:4,5

:!:S,O

:!:b,O :7,0

:4,0

:4,5

:!:S,O

:1>,0

:7,0 :8,0

:!:S,O

:1>,0

:7,0

:7,0

:9,0

!;,7,0

:8,0

:9,0

:10

Piese de serie, mici ~i mijlocii. ob.inute prin formare mecenic~

de formere ~i piese turnato in cochile.

pe ma~ini

:2,0

III

IV

1201 ..2bOO
2601 .5400
5401 .1>300

282

.V

Piese de serie mic~, piese cu gabarit

forme executetemanual
sau meconic.

~i complexitate

mare, turnate

in

In fig. 8.3 a se observa ea inclina-p.a mareste grosimea

perete1ui pentru suprafetele plesei care urmeazaa fi prelucrate prin ~chiere;: in plus fat:! de adaosul de prelucrare propriu'-ziS. !nclinatiile de fonnare pentru suprafetele care vor
fi prelucrate prin aschi.ere se aplici de la d.i.roensiunile nominale ale semifabricatului.
.Dare piesa finita este de la incepUt proiectata cu inclimri constructive, desigur ea nu se mai aplica inclinapi
de
formare.
I

.~

283 .

Tabelul 8.6 Toleran~ele dimensiunilor semifabricatelor turnate (GOST 26645-85)

Int&rval&le
dimensiunilor
nominele, mm
1.
P1n~ la 4

N
(Xl
,,;.

Class

de

precizia s dimonsiunilor semifllbricetelor, c:iJp~ GOST

3T

5T

7T

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

9T

10

11T 11

0,07 0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9

Peste 6 pinS' la 10

0,08 0,10 0,'2 0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO

',a

4,4 5,6

3,2 4,0 5,0 6,4

10 12

',2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0

0,11 0,14 0,'8 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9

Pest& 40 pin&" la 63

0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 O,4p 0,50 0,64 0,80

',a

Peste 63 pina' la 100

0,'4 0,18 0,22 0,28 0;36 0,44 0,56 0,70 0,9

1,1 1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

5,6

11 14

1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4

.10

12 16

11

14 18

'0

'2

'6 20

11

14

18 22

3,6 4,4

0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO ',0 1,2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4'
0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9

---------->---------------

',1

19. 20.1J 21. 22.123

Peste 25 plna'.la 40

16

0;,0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4

15

Peste 16 pinS' la 25

Peste '60 prna' la 250

14

1,1 1,4 ',8 2,2 2,8

',4 ,,8 2,2 2,8

0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,,4 1,8 2,2 2,8 3,6

Peste lOO ptn~ la '60

13

Peste .10 pins la 16

','

13T

16. 17. 18.

0,06 0,08 0,'0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO 1,0 1,2 ',6 2,0

Peste 4 pin~ le 6

12

1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

,.....
-.-.-. .--~.
-'--'--'-

-'_.-"'--

----_

...

-----

..

_---

Tabelul 8.6 (continuare)

N
(Xl

lJ\

5.

6.

7.

9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

3.

Peste 250 pfriala 400

Peste 400 pfns la 630

Peste 630 pina la 1000

Peste 1600 pin~ la 2500

Peste 2500 prn~ la 4000

Peste 4000 pin~ le 6300

.' ,-

Peste 6300 pins la 10000

,P"~te 1000 pfns la '600

.-

4.

8.

2.

i.

21. 22. 23

,
0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 ',2 ',6 2,0 2,4

0,56 0,70 0,9

1,' 1,4 1,8 2,2 2,8 '3,6 4,4 5,6

0,80 ',0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2

4,0 5,0 6,4

',4 ',8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

2,0 2,4 3,2 4,0

10

12

'6

20 24

11

'4

'8

22

26

'A

'2

'6

20

24

32

14

18

22

28

36

'0

12

16

20

24

32 40

11

'4

'8

22

28

36 44

10

12

16

20

24

32

40 50

10

12

16

20

24

32

40

50 64

5,0 6,4

3,2 3,6 1,4 5,6

5,0 6,4

3,2 4,0 5,0 6,4

la

"

Observa~ii: Este edmis~ repertizarea .imetrica ;i nesimetrica a abaterilor limit~ ele dimensiunilor. Repartizarea nesimetrica unilateral8","fn material", este preferata pentru dimensiunile elementelor semifabricatului situate intr-o singura perte a formei de turnare ~i ale elementelor care nu sint prelucrate ulterior prin a~chiere; repartizoreo simetrici este preferate
pentru dimensiunile tuturor celorlalte elemente ale semifabricatului, 8tit neprelucrate cit ~i prelucrste prin asch ier-e,

Tabelul 8.7 Cla$& do precizie 8 di~nsiunilor semifabricatelor turnat.

procedee do turner. (COST 2~5-8S)

~.
Prooodeut

.do

turnore

Dlmunslunoa maxlmA do gabari t a

.sea if ebr ieotului,
IIIIU

sau

metalului

Tipul

Este necesar, prin urmare, ca dup<1

calculul analitic
al adaosurilor ~i
d:imensiunilor semifabricatului, sa se
efectueze toodific.n-ile
canstructi ve
corespunz~toare ale configuratiei piesei sau sti se corecteze
adaosurile
calculate, tinind seamade necesitatea
aplidrrii
adaosurilor tehnologice de
tmnare.
Calitatea suprafetelor la semifabricatele brut turnate este caracteriz~"'
~ __
pal;~~g:ii~
~i S, irrlicati
in tan. 8.10 ~i 8.11.

pentru difurit.

aliajului

AlIDJo noferoa- Alleje tIOferoase cu t~Joperatu,a eu te~ratu'

re de topir. sub re de topire
pe ste 700C ;
700C
fonte e8nu~;;

fonU lIIalublll,
fontllelieU,
o~"l

Clase de precizie a dimensiunilor

Turnarea sub
presiune
Tur nare r" forme
ceramlco ~i cu modelou~or fuzibile

Turnares in eochil4
la prosiune joasA
in forme metal ice,
turnere In fo.rmede
nisip intllrite
Turnare in forme de
nisip intllrite,turn~re centrifugal!,
turner in forme
crude ~i uscate de
nisip-argilll

--

3T-5
3-6

4-7T

4-n
5T-7

3-6

4-7T

5T-7

peste 100

4-7

5T-7

5-8.

pinA la 100
poste 100 la 630
poste 630

4-9
5T-10
5-11T

5T-10
5-11T

5-11
6-11
7T-12

pYnl! la 100
peste 100
pini

le 100

pini! la 630
poste 630
pinil la 4000
pesta 4000

3-b

6-11

6-11

7T-12

7-13T

7-12
8-13T

8-13T
9T-13

9T-13
9-14

Observa~ie. Valorile mai mici ala claselor de precizie se refori le semifabricate simple ~i la condi~iila produc~iei de masi, automatlzata ; valorile mai marl la piese complicate ~i la exocu~ia in serie mic! ~i indivldualll; valorile
medii se referA la semifabricate de complexitate media ~i la condi~iila
produc~ioi de serie mecanizate.

b) .

Fig. 8.3 Schema aplicArii inclina~iilor de formere:

a - pe suprafa~e care vor f. prelucrate;
b - pe suprafe~e care rAmin~neprelucrate

Tabelul 8.9 Inclinar-iido forl1l8reale IIIOdelelor;;i cutiilor do miezuri, la turnarea

f~
din amestec do nisi~
In3l~ime8 h sau h' a

Garnituri de model din lamn

,

modelului,
IIlI1I

Tabelul 8.8 DiamotreLe minima ale 9iurilor brut turnate

pinli la 20
.-

Piet>e turnate
Grosirneaperetelui,
RIm

din

Pies'; turnata

fontii

Diametrul gaurii
turnate, mm

Grosimea

peretelui,
IIlID

6 10

6..
10

20 .30

10.15

40 . 60

40 50

12 . 18

pests

pinl! la 40

be

Observa~ie. Datele din tabel se referli la g3uri cu lungimea l < 5d.

din o~el

DiaJDetrul g4ul"ii
turnate, IIlIlI
25
30

20 50
50.,.100

..

P'

in

Garnituri de model metalice

,

P'

130'

130'

230'

1 -

,30'

045'
030'

045'

020' ,

030'

100300

045'

300 800

030'

045'

800 2000

020'

030'

35._.40
Garniturile de model metelice sint utilizata la produc~;a de saria mare
Observa~ii. 1. ~i
do mllsA, iar 9arniturilG de model din lomn se folosesc pentru prodJc~ia individual! ~i de serie micli.
2. Pantru no~vurile de rigidizara a piesei turnata se iau inclinliride pinli
la 5 8

286
?"J7

I
Tabolul

a.10 Gal j""toa suprafe~elor

(l/z'.S),
ne do amestec do forMare

Haterialul

!I

in

JIlI,

Gabaritul
Hotoda

de formare

Pin.!!la
500

pentru

se<!lifabricate turnate

maxim al semifabricatului

in for-

T8belul

8.11 Calitatea suprafetei

ale de turnere

Hetoda

turnat,mm

Peste
Peste
Poste
Peste
500 plnll 1250 pin! 3150 pin! b300
la 1250
la 3150
la b300
III
10000

In

de

turnare

coch ils ;;i

centrifugil

;li precizia

Tr.,apta
de
precizie

12 ..1b

Fonti!

O~el

Hetale ~i
aliaje
nefero8se

In

..-.- .....,.~--~

400

bOO

800

Formare mecanicll cu modele

din lemn

500

700

900

Formare manual!
din lemn

bOO

800

1000

Formare mecanici! cu modele

metal ice

300

500

700

Formare mecanicll cu modele

din lemn

400

bOO

aoo

Formare manuali! cu modele

din lemn

500

700

900

Formare mecanicll cu modele

metal ice

200

400

Formare mecanicll cu modele

din lemn

300

500

Formare manuali! cu modele

din lemn

400

bOO

800

forme

Sub

1300

1100

200

11 .. 14

pentru

piesa din:

~~

Metllle s i sli8j~ nefar.

Font/!

Otal

300

200

100

1bO

100

'- '<,

-,
.-'-~2bO

"

'"

11 .. 14

50

100

11 .. 14

50

170

100

so

200

8.2 ABATER!
SPATIALE LA SEl1IFABRICATE 'ItlRNATE
In cazul semifabricatelor turnate de tip carcasa, la prelucrarea g~urilor brute cu orlentarea dupi1suprafet.e plane brute (fig. 8.4,a) al::atereaspatiaJ,a care se conaidera in calculul
adacsului, pentru prima operatde de prelucrarea gaurii brute
este:
(8.7)
p =p =.1& 2+0 2

170

ax

I
.1

I
Obser vat i i , 1. Oeoarece
defectele de tipul incluziunilor
de nisip, zgurll s i gaze .au
t end irrt a de ridicare spre pllrl'ile de sus ale piesei, la semifabricatele
turnete in forme de amestec de forma re pentru. suprafetele plane care in
forma de turnere 'se aftll in partea de sus, la sums (Rz+S) din tabel se adaugll: 0,5 , 3 mm pentru semifabricate
turnete din fonti! ~i 0,5 .. 4
mm pentru semifabricate
turnate din otel. Valorile mai mici se iau pentru
dimensiuni
nominale mic;
~i precizie
de turnare mare, iar valorile mai
mari pentru dimensiuni no~ir.ale mai mari ~i precizie do turnere mai scazuti!.

2. Pentru semifabricatete

presiune

Cu modele u~or
_ fuzibila

cu modele
1500

coji

pm,

/Itn

"'-

Formare mecanicll cu modele

metal ice

in

S
Rz,

obt.inute prin IlIItodo spee i-

dimensiUnilor

turnate din aliaje

neferoase, sum a (Rz+S) se va
mari numai in urmlltollrele calOri, cu vlllorile: - pentru aliaje
neferoese
grele,' turnate in class III de precizie, cu 0,2 2.mm;
- pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa 11 de precizie, cu 0,2
0,5 mm;
- pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa I11 de precizie, cu 0,5
-.. 1,5 mlll.

urrle: Pax este deplasarea g~urii fata d~ pozitia nominala, datoritA deplasarii miezului in formade tumare in plan orizontal
~i in plan vertical, in procesul de forrnarei Oh' ~III - abaterea
limita la dimensiuneanordnala care detet'1llirapozitia axed gaurii brute in plan vertical (d:i.mensiunea
h), respeCtiv la d:i.inensiunea nominal.ade pozitie a g~urii brute in plan orizontal (dimensdunea
m).
Abaterile limitA la dimensduni.Lede,pozitie ale axei gaurii brute se iau din tab. 8.1 ~i 8.2 dupa STAS,respectiv din
tab. 8.6 dupa GOST, in fun.ctie de dimensiuneanominalade pozitie a axei.
la prelucrarea uned. suprafete plane brute cu orientare
~
.0 qaura bruta (fig. 8.4 ,b), abaterea spat.ial~ totala
care
consddera incalculul
adaosului pentru prima operatie de
prelucrare a suprafet.ei plane Se determina cu relatia:

se

P=Vp2,def

+p2'

depl

'\

(.?8)

in care: Pdef este abaterea de la planitate a suprafet.ei plane

de prelucrat a semifabricatului(defonnarea); Pqef = Ac .L, jJIn,Ac
fi:i.n:ivaloarea specifica a abaterii in J1.TIl/nnn, aar; L - dimensiu-

l,

f~
I'

288
19 Pit

...

-_._------------

os , \"nr,

289

_______________________________________________________________________________________________________

----------------------------~I

L~,

Al::aterile de la parale1ismul suprafetelor plane brute ale

semifabricate10r turnate in forme de nisip sint 1/2 din tole-'
rarrta la d:i.mensiune.
In cazul piese10r de tipul corpurilor de revolutie turnate
cu gaura, daca pentru prelucrarea suprafet:.elor exterioare de
revolutie
bazarea se face du~ suprafata gaurii brute, atunci
abaterea spatiala
care intervine in calculul adaosului pentru
suprafet.ele exterioare de revolup.e este deplasarea razei gaurii Pax' prcdusa din cauza deplasard.i.miezului din pozitia corecta) deci in acest caz Pn == P
~Jarirneadepl~ii
axei, ga~ii Pax la semifabricatul brut
este:

i~ l ~ l~~
s
~.~

jZlIIZtZi

'.c.

--.-.....-aJ

b)

Fig. 8;4 Schema pentru prelucrarca piesclor de tip cDrcssJ: a - prclucrGrea

orientarea (bazarea) dupA suprafcte plano; b - prelucrnrec supra(c,ei plane
rea (bazarea) dupA suprafata gdurii
.

8.4,b ), deci:

.
(8.9)

PdGpL = Th = As - Ai

abaterile As ~i Ai fiind abaterile limita. ale di.me.l'1siunii h la

tumare care se iau din tab. 8.1, 8.2 clupa. S'1'AS, respsct.i,v tab.
8.6
dupa GOST. Este de mentionat ea orientarea. dup2i 0 gaura
\ bruta este admisa numaipentru prima operat.ie de prelucrare ,
la instalarea pieselor de tip carcasa pa 0 Si.lpraferl;.a
pl2.mi, o~ ~i paralela cu suprafa1;ade prelucrat (fig. 8.5) , marimea totala a abaterilor spatiale psrrtzu ~'Praata plarlli de.
prelucrat se expr:ima prin al::a.tereade la pl.ani.tat.e (dc::fot1l1a.rea) :

>

Pdef = Ac'

(8.10)

1
1

Valbrile abaterLL spaci.fd.ce de la planitate Act' pentzu semifabricai:.eturnate in

forme din amestec de Cormare (de rri.s.ip)
sint:- pentru carcase flc = 0,3 .. 1(5 f../ffi/rmn;
- pentru plliCi D.c = 2 3 J/'.n/I!ll1.
Pentru ~~rafetele plffi1ealsplacilor
se va ccnsxdera : Pc!ef = AccL, unde L este dimensiuneamaximaa placii r L"1 mrn
,

(8.11)

Oh '

unde Oh este abaterea limit.1 la grosimea peretelui semifabricatului turnat (vezi tab. 8.3 ~i 8.4 dupa S'l7\S).
.
la. pre1ucrarea gaurii brute CU bazarea pe 0 suprafata de
revolutie
exterioara (fig. a. 6), abaterile
Sfiatiale care
se

nea I!lalti.m!1
a suprafetei pentiru care se caf.cul.eeza c3c..osulf
in
mm; Pdepl ":'"
deplasarea miezului care oorrcureazaqaura b:ruta.
..
Deplasarea Pde l a miezului in formade turnare se va Lua egala cu toleranta ia d.i.mensiunea
ncaunal.a de la axa gaurii pb..a
la suprafata de prelucrat (toleran'~ cctei h in cezul, din fig.

,..

Pax

gaurii cu
cu orients-

considera la calculul adaosului pentru prima operatie de prelucrare a gaurii

sint: deplasarea axei Pd = Pax' insumat.1dupa
regula ~M.!cinii patrate cu incl:inarea axei ~urii A/l
(vezi
observatda 2 la tab. 6.3, cap.6).
la pre1ucrarea suprafetelor frontale ale piese10r turnate
de tipul corpurilor de revolui;.ie, abaterea spatial-a a suprafetei brute de prelucrat se prez:inta sub forma defoi:"r!1al:'ii:
P daf = Ac 00. Abaterea ~tiala
specifica Ac se va Iuadn acest
caz !J.c = 0,7 3 J.IID/mm.
.
Valorile remanente ale aba.terilor spatiale dupa diferite1e
operatii de prelucrare se deterw.ina pe baza legii copierii erorilor la 0 scara de nucsorare, cu relatia (4.10), cap.4. Deplasarea remanenta a axei gaurii cr.zpa opera1;.iilesucce.sive de pre. lucrare a gaurii se va deter mina conformpreciz.kilor
cuprinse
in observatiile de la tab. 6~3, punctul 3.
.
Valorile rernanente ale erorii de verificare Ev pentru diferitele
operatii de prelucrare se pot determina cu relatia.
(7.11), cap. 7.

Fig. 8.5 Prelucrerea

suprafe~oi plana cu
a;ozarea pe 0 suprefa~A planA opusA suprafo>oi.d& prelucrat

._-_._--.

__

._- ."._-

.;,,-~-:...

8 3 PR.EIlX::RAREA HEX::ANlCA A SEMIFABRICATEI.1)l<

'IURNATE

Parametrii de precizie a dimensiunilor ~i de calitate a suprafetelor care intervin in calculul adaosului de prelucrare pentru diferitele operatii de prelucrare mecarrica a suprafetelor exterioare
de revolutie ~i a suprafetelor
)lane ale semifabricatelor turnate
sint dat.i, in tab. 8.12. Pentru
prelucrarea g~urilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.

C)

Tabelul 8.12 Paramotrii Obti~i

I
J

I)

S, JJ!Il

32

30

50

50

100

100

50

12
c. formere manuel4 cu modelo din lemn

320
250
100

300

25

25

Turnero in coch il4 ~ i turnere centrifugal4

11

25

25

12

50

50

10

20

20

7 . 9
coj I,

25
20

25
20
10

1b 17

14.15
11. 12
10 11
7.. :9

Turnaro in forme

. )q_1
1.
11.;,1

Intr'o singur4 faz~

Degro~are
Finisare
Netezire

240
100

__
.

0:
.7 <1

10
5

Turnaro cu modele u~or fuzibile

.

Intr'o singur4 faz~

Netezire

Perrtzu lxrtucul, din fa~ de la un tractor (fig. 8.7) este

necesar s~ se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este turnat din fon~ cenusf.e
in clasa de precizie IV, STAS 1592-85,in forna din amestec de
formare (nisip).
,
Se cons'idara 0 prcduct.i,ede masa, de aceea prelucrarea
piesei se executa pe mas.ini,de mareproductivitate: stirunq semiautomatcu 8 axe prdncipal.e , agreg-atde g~urit vertical cu 7
posturi ~i cu capete de g~urit multiaxe, masina de alezat fW
cu diaman.tordzontafa, bi.l.aterala, cu 4 axe principale. Procesul telmologic de prelucrare mecanicaeste prezentat in tab.
8.13.
operat.i.i.Le
de pre1ucrare 1, 2 ~i 3, mentionate in tab.B.13
sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. a.B,a se prezin~
schemade principiu a functioffirii stirunqul.ui,semiautomatcu 8
axe principale, cu prelucrare succesiva, cu irrle.'Care dubl~,
posturile 1 ~i 2 fiirrl posturi de iilcarcare (fixare, respectiv
desprindere a semifabricatelor ,din mardr.inapneumatd.ca)
,

JIl!I

d. pontru toste IQutodelodo for~sro

Rz,

14

Coj ire
Degro;lere
Sem ifin i ser-e

Intr'o singur! fezA

Degro:;are
Finisare
Netezire

EXEMPIll DE CAI.CUL

somifabricatclor turnato

J. STRUNJIRE, FREZARE , RABOTARE

Turnare In forme de amestec de formere
a. formsre mocenic! cu modela metelice
11..12
12
b. formere mecenicA cu modela din lemn

Finisare
Netezire

Fig. 8.6 Abateri spa.iale la

corpuri de revolu~ie turnate

8 .4.

Degro~8re
Semifinisare

Treapta de precizie

Prelucraree

Jntr'o singurA faz6

Degro:;are

la prelucrerca mceanic~

10
7 . 9

JI.RECTlFICMEA
SEMIFABRICATELOR
PRJN DIFERITE METODE
Intro singur4 faz!, ,
Oogro;;are
Finisare
Netezire

7
8 9
b 8
5 . 6

116

20

10
20
i5

2,5

TURHATE
10
5

0,8
~.

Observatii. 1.Pentru prese din font! cenu~ie, font4 maleabil!sau metalo ~i aliaje ne'
feroase, m!rimea S se vs exclude din rele~is de colcul a adaosului de
prelucrare, dup! prima operatie (fez5)-da prelucrere a fiec3rel suptefe'
te. De asemenes, dup6 tratamentul tormic (c4lire) ~l piesolor din o~el,
miil'imeaS se exclude din calculul adaosului.
2.Pentru prelucrarea suprsfetelor plene, treptele de precizie din tebel
corespund cazului cind so respoct! dimensiunee fat! de 0 bezA do m~surere.
prelucrat5. Dac~ preLuctarea suprafotelor plene sa face cu respectarea u'
nei dimensiuni fet5 de 0 bez! de m!surarobrutA, tolorente dimensiunil so
dotermin4 cu reletie:
T

'f'~

T s + Tpr

m._

!;

(8.12)

2
i-

in caro: Ts este toleranta la dimensiune pentru semifebricatul brut tur'

net; T
. tolerante la dimensiune dup5 prelucrerea suprefotei plene ca'
re con~ituio baze de ml!surare;T Se ia conform treptei de procizie in'
dicate in tabel.
pr
.
3.Pentru calculul sdaosurilor de prelucraro ale g8urilor din piesele tur'
nate so vor utilize indicatiile din cap. b.

I
r'

(
ti:

l'

292

,.

r,>

293

i'
.....-._...-_..... -.- ._---_._----..

.--j

Tabolul

"--;=r=<-

.~'w--';:--"='~~~-~--~";--T~w~-.~

,~_

5 9rrl!.'.'~

1u.o5 [1125//

c~.~.

/>:b7!-/,:- :. .

-1

i'--

, 6.,yr ....(>~) "\

. '0::--..3

. ,J..:\

..

~'f

8 H6
\1'1 --'
I

Lllrgirea
29+gs

~7
~~/

t
26+IO,8~

2
Fixarea

Tabelul

8.13 Procesul

tchnologic

Gllurirea
\1175

rnecanicll a butll<OUlui rot i i din f~:cl1'

~-~r---------~--~---=~-i=''"~~~
Numlirul
cper-atie i

Fazele

1.

oper-at ie i

Denumire ~i tip
ut ilaj

2.

Postul 1
F ixer e e semifabricatului,
drina pneumatic!

desprinderea

din man-

Postul 3
U!rg iroa g6urt i cj>aa, 3 -g.)\ cu menj:i ner ca d imens iun i i 5'1
Strunjirea
suprafetei
cj>108_~. , cu merrt i ner-ea dimensiunii
-'-

Strung semi aut omat cu 8 axe

principale
tip
.11:7,112

23:0,1
I- __

Liirgirea

3.

respectiv

din man-

a gourii

4>71,S+g22

</l132-~.16

Postul 1
semifabricatului;

re.pectiv

!.I

Postul 3
a 5 gauri

<!>17'g1.

Pcstul 4
a 5 gi'!uri

4>17,a'g'o,

Postul 5
TOllirea a 5 gauri

desprinderoa

Qcostuia

do 18 mm, dispuse

str~punse,

pe

pe c ir cumfer inj;e

2 x 30

Alezaroa

Postul 6
a 5 gaur i 916 'g. 035

Fllotarea

Postul 7
a 3 g.!iurl M8-H6 pe odlncimoo

_~=~

~~~~~~=-~~'=="~~=~~".-~~-"-~

294

dc:sprind~rea

cu nent iner ca dimcnsiunii

Postul 2 -.
Geurirea a 3 gauri 01,,7 pe adlncimea
circulllferin.a
~q2

faj:li de la un tractor

de prelucrare

Postul 4
gllurii
4>70.3'g35

Postul 8
Lilrgirca de finisare
Strunjirea
suprafo~ei

r ot i i din

rcspectiv

Postul 6
Strunjirea
d"gsj!rii
.p72.S+g0
cu UI.ir.:os de 3 ma , cu :
C1en.i ner e a dimens iun i i 48:'jl',34
Stru~jirea
frontal!
cu men.inerea dimensiunii
2b:'jl,52
Strunjirea
te~irii
3 X 300
Strunjiraa
frontal!
a flan?ei
cu respoctarea
dimcnsiunilor
25_~.52
lli C138

r- /
1T . --8.7 Butucul

cu rcspoctarea
dimensiunilor
.
<!>90,S+g" cu lo~irnca de>3 mrn, cu
i i 23~0,25
3x30o
cu men], i ncr oa dimensluni i 5b!O,~2

Postul 2
Fixarec selllit'abriclltului,
drina pnc:ulllatic6

'Fig.

a flan,ci

Postul 7
Ulrgirea
d::l f in issr e a gliurii 4>69.S+g22
Strunj ir-c a suprafe~oi
q,150_~.lG

j...-. " .: \~

:A.r-4-.,-l----_X

1!y

........u.:.r~l---~--

.-.""""".~~.=._.~_____

Postul 5
Strunjire
frontal!
28,5:0,25 ~i Q154
Stl'unjiro& dsgajllrii
ment iner ee d icensiun
Strunjirea
to~irii
Strunj Ir"8 frontaUI

\"-"\-~-1-8< O(J35

8.13 (continuaro)

"".''':''>1',;

14 mm

~~~.

Agregat de gaurit-vertlcal
cu
26 axe pri ne Ipale lli mu ss
cu 7 posturi

L
Tvbelul
8.13(contlnuare)
:-.

,-------

2,

--

Axeleprlncipalodin stlngs:
Ha~in8
de alezat
cu respectarea
aba-.flncudiamant,
AlezsreaflnAa 9~urli 4>72:g:g~:
orlzontalA
bllaterii de la coaxialltate0,05 mm
teralA,cu 4 axe
Strunjir~8frontal6interioar~curespectarea
cote!
2b:O,52 ~i 8 conditieideb!taiefrontal!maxim
admls!de pr!ncipale,tip
270b
0,05 mm
Axeleprlnclpaledindreepta:
Alezareaf Inlla gliurli <I>72:~:~;i
cu respcctarea
ebaterl! de la coaxialitate0,05 mm
At e z er-e e gAur
Ii 4>90_g.D7 curespectarea
cotei 4>:i2:~:~~
~! 8 condi~ielde bAte
le r8d!al~de 0,05 mm
Strunjlrefrontalllinterioar!cu respactarea
cote i 4>32:~:~1
s i 8 cond i t i e i de blitalefrontall!maxim
admlsii
0,05 mm
Sp4laree

piesei.

comprlmat

Suflorea

supr81o~elor

interioare

--

cu a&r

I
1

r
I

Controlfinal

.b. Pentru Larqi.rea de

l&ghe..a

de deqrosare j e
Rzl-1 = 50

Abaterea spatialtl

J.11O.

(operatd.a precedenta

este

Si-1 = O.

remanenta dupa. largirea

de. deqrosare es-

te:
P

(8.13)

o,OSPsf ,

in care P sf este abaterea spa1;.iala a axei gaurii brute turnate,

aldttuita
din deplasarea axei gaurii' Pax~i inc1inarea axei gtlurii brute ay' 1:
PSf=JPax2

+ (Oy-1)

(8.14)

Pe baza relapei
(8.11):
P = oh' iar din tab. 8.3 se obtine abaterea limita la grosim~x peretelui semifabricatului
turnat in c1asa a IV-a de pecizie la tUrnare: Oh = 1,0 nun.
Inclinarea
specificli a axei ga.urii brut turnate ay = 3
~ 10 J..III\/rnm, iar
1ungimea ga.urii prelucrate este 1 = 59 nun
(fig. a.s .ej .

Asadar:

adaosurilor de pre1ucrare ~i al dimensiunilor

intennediare pentru suprafata <l>90=g:g~~
Prelucrarile
succesive ale Locasul.ui, pentru rulment in
scopul obtinerii
cotei <l>90=~'~;: nun sint urmatoarele:
- largirea de deqrosare 'in operat.i.a 1, pOstul 3;
- largirea de finisare in operatia 1~ postul 7;
- alezarea
fW cu cutitul 3 (fig. 8.12) in operat.i,a 3,
cu axele pri ;cipale din dreapta ,
(a) adaosul pentru alezarea f:ina (operatia precedenca este
larg:trea de finisare):
,
~i-1 = 40 J,an (tab. 6.1, cap. 6);
S'_1 = 0 (pentru piese din fonta S se exclude
din calcul d.upa prlma operat.ie de pre1ucrare);
Pi-1 = 0;
e I = 50 J,an (eroarea de Eixare in cazul, stringerii pe suprafa~ prelucrata,
intr-o marrlrina pneumat.i.ca);
2A ..
= 2-40 + 2-50 = 180 J,an.
Toleranta
o~:::tlei
prece:lente
(1&gire de finis are ), in
treapta 11 de precizie,
este T'-1 = 220 I./Ill (tab. 2.15, cap. 2).
Diametrul maxim al supraf~tei finite este:

finisare

1. calculul

a y -1 =

5-59

PSf=yi10002

Eroarea de fixare

295

~IIrn,

+2952 "'10431lm

pentru largirea

'

de

frad2= Kfrad1 + ind (cbservat.Ia

finisare

I,la

tab.

(8.15)

este:
1.33)

(8.16)

initialtl
frad1in marrlrina cu actdonare
Eroarea de fixare
pneumatd.ca este:
frad1= 580 ui,
Deci: ef~ad2= 0,06-580 + 50 :::::85 J.11O.;
2A'pl.ml.n
. =2'50+2yi522+8S2"'300fLm

(8.17)

Pentru Larqi.rea de deqrosarer

Rzi-1 + SI-1 = 400 J,an (tab. 8.10)
Pi-1 = Psf = 1043 J.11O.;
frad1= 580 J.11O.;
2A pl.ml.n
. =2'400

+2/10432

+5802 "'3186

'11

(8.18)

dimslC = 90 - 0,024 = 89,976 nun.

DilTlensiunea m.in:i.ma inainte de al.ezare fire (dupa largirea

de finisare):
di-1min= 89,976 - 0,180 - 0;220 == 89,576 nun.
Se rotunjester
di-1min= dl-1nom= 89,5. mmi
d.

()p?rap.a,

<1>89, 5+~,22

de

l~~~

= 89,5

+ 0;22

de

finis are

nun.

296

= 89,72 nun.

se

executa

la

cota

. I.

Pentru a asigura 0 'repartizare

mai edill.ibrata a adaosului
pentru
posturile
la care se executa lcll:girea de deqrosare
l?i
1argirea
de finisare
se determ:i.nt\ adaosul minim total
pentru
largire',
apoi se repartizeaztl 30% din adaosul total pentru largirea de finisare
~i restul de 70% pentru largirea de deqrosare .
..297

~-., .

1/:?7~TP-!~c~~+p~'~~%/:
r/,),7k""'-:
/$, -.
\::.
'- LW
~\-::::::-i---:c-;

f'

8.!-.-:,---!;

~E;=2==C

Q}

>.~/~~:j~3
~

! .

a)

:
~~
__j '~1
71, -. .
' '1q. !@.0~,--:-~--",
~v~JJ.CJ~~.a
~.

_J

a}
i

~1

:
'.~
~.--~--

U--I-_

I
Fig. 8.8 Op"rQ~'" 1 do prolucrnro
a butuculul ro~ii:
o . schema da principiu ft func~i'
on~r 11 atfufloulul
ftClmldulomat cu
8 axe;
b
fixorea sem if ebr ice tutu i la

I
i

o.~,~

~'~l;1[-~f~:>lJ
it-W

~.

'i

<"""JI
~J
+1'

1;

c . prolucroroA
d - prclucrarea
e - prelucrarea

In postul 3;
la postul 5;
la postul 7.

-~

.----,.,.,.

:-;- .,

t\,~

;:zrt"e-T ~

%LJfj
~},.-.
r'__
:';'j
~,
,

-.Jfl-,t~'=~"~;"Y;,..L

~'"J~
r,.

u,

>

pos tut

b)

C-

Lr~V.
C}

~li~f~7

..)".

1&

~"O/',J~.;;
tJ JP
"'<\
-I)i
/~
I
'-"
------'.I)/(
'''i

_....~1~' ...
".~
L.---

...~,._

b)

c)

d}

cl

~
e)

298

Fig. 8:10 Opera~ie

2 de prelucrere a
butucului ro~ii: a - fixares semifabricatului la postul 2; c - prelucrarea
La
postuL 3

,!

l .

I
(

~t--;

0)

1I

m tl t
~

11i

~,

Adaosul minim total pentru l<1r,gire: 300 + 3186 = 3486 JiIlI.

Pentru Mrgirea de finisare
revine: 0,3-3,486 = 1,046 ~ 1 nun.
Pentru Larqi.rea de deqrosare r
3,486 - 1 = 2,486 mm.
Toleranta operap,ei de Mrgire
de deqrosare , in treapta a 12-a
de precizie, este: Ti-1 = 350 JiIlI
(tab. 2.15, cap. 2).
Diametrul minim lnainte de 1&girea de finisare:
di-1min=89,72- 1 - 0,35= 88,37 rrnn
Se rotunj~te:
di-1l1lin
= di-1n"",= 88,3 mm;
di-1max== 88,3+ 0,35 = 88,65 nun
Operap,a de l<ll'gire de ~o~e
se executa la cota ~8, 3 0 ,0 5 mm
Dimensitmea ncndnafa a g~urii
brut turnate va fi:
dsnora= d1mali
- 2A,,1m
in - IAsI, (conform relap.ei (3.50
(8.19)
Abaterile limitti la dimensiunile
semifabricatului
turnat in clasa
a IV-a de precizie au valorile:
-1 3+0,9 nun (tab. 8.1).
'
DEici : d =88,65 - 2,486 - 0,9=
= 85,264 nun.
Se rotunj~:
dsnOlll
= 85 nun.
Pe desenul semifabricati.1lui turnat se inscrie cota 8~-13+0,9 nun.

- stnmjirea

fetei

frontale

d}
Fig. 8.11Oper ati a 2 deprelucrarea butuculuirotii: a- prelucrareala postul4; b - prelucrareala postul'5;c - prelucrareala postul6; d - prelucrareala postul7

stnmjirea

{~ calculul adaosurilor 'de pre~crare

~i dimensitmilor
interrnediare pentro gros:ilnea flaI1!?ei
o
' ,
25 -0 52 mm.
"
,
SUpraxete1e frantale ale flaI1!?ei '
se pretucreaza
inti'-o sin;Jur~
faz~ de stnmjire pe fiecare fata:

:
I

'joi

I
I

~v(J)

!',

!
:'
I

'~~05

,--1ZJ 0,051 [ 1

lJ')

!}5>

~~".

( N-"'-"'h

+-1<.--------

,I

,1

e-,

'"
~<;j!

B.

26!052

~ I 631

~I

'\7

----

---,
Fig. 8.12Oper at
axe

~
\

I
\,-'

in operatda I, postul 5 (fig

8.8) ;

i a 3 de

prelucr,are
pe

mas ina

de alezatfin cudiamant,or i zont al a , cu 4,

~ i-1 + Si-1 = 2400 1JIfI

(8.20)
Abatereaspatial~:
Pi-1 = Pdef= Ac-D
A = 3 lJIfI/nun ; D = 210 mm (din desenul
piesei, fig. 8.7).
c
Pi-1 = 3-210 = 630 J1I!I..
Eroarea de fixare in directie
axi.al.a ;
in marrlrina
Efax = 120 IJIfI (tab. 1.30, fixare
pneumatri.ca)
AdaoStll de pretucrare minim simetric (bilatercy.), este:
, 2A - , = 2-2400 + 2(630'+ 120)
= (630Q'JiIlI.

.--pI.mu\,
.
~
Dirnensaunea noadnala de turnare a f Lansei, presea t
hs nom= hmin+ 2Apimin+ IAinl
(8.21)
Abaterile limita
la turnare in clasa a IV-a de precizie,
pentru dimensiunea maxima de garerit peste 200 nun ~i pentru cea
mai mare ~time
nominal.a a piesei
turnate (130 nun, conform

I
I

I'

&
t~.

[:

300

1------'"<s:

fet-ei frontaleD

6(fig.

Inainte de strunjire,
fetele frontale sint desigur in stare bruta,
Din tab. 8.10 rezul.tas
~ i-1 + Si-1 = 400 JiIlI
Considerind ea la turnare flaI1!:japiesei se afl~ in partea
de sus a formei, la valoarea din tabel se adauqa 2 nun (observatia 1, tab. 8.10) adaca:

snOCll

c}

A in operatd.a 1, postul

8.9) .

301

i~
,...,

fig.

32_

'"

8.7) sint: +1,5., 1 mm(tab. 8.1).

rmutimea minooa flaI'lgei conform desenului de executie:
h,nin = 25 - 0,52 = 24,48 mm.
A:;:adar:,
h, nom = 24,48 + 6,3 + 1,1 = 31,88 nun.
Se rotunjestet
hs nom = 32 mm.
La turnare, fl~
se realizeaza
la cota de inll time
+1,5 mm. .
,
,
Adaosul de prelucrare nominal
b~lateral
este:
.

non

32 - 25

7 nun.

Pe fiecare fa1(ii frontal a adaosul, cste: 7/2 3,5 nun.

Cota nominala care trebuie realizaM la strunj:i.rea fetei
frontale D:
25 + 3,5 = 28,5 mm.
In documerrtataatehnologica se inscrie cota cu abateri lirnita tehnologice sub forma:
28,5.<>,25mm.
3.calculul
adaosurilor de prelucrare ~i dimensiunilor intermediare pentzu prelucrarea gaurilor $18 0 0,035 mm,
Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gaurilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza tab. 6.2 din ca.J?'6.
Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri .pl80 ,035
mmsint:
- gaurire 5 galiri cu cap multiax (oparat.i.a 2, postul 3);
l~ire
5 gauri (operatia 2, postul 4);
- t~ire
5 gauri 2x30o (operat.i.a 2, postul 5) i
- alezare la cota fini ta 5 gauri (operatda 2, PQstul 6).
De rernarcat ca perrtzu realizarea gaurilor ctJ180+0 ,035 mm in
treapta de precizie 8 9 este suficienta 0 singura alezare.
a. Pentru faza de alezare (faza precedenta - lfu-gire de
finisare)
.

dardi.zate , ccrespunzatcare cerin:telor telmolCXjice.

l'..daoSlil nominal recalculat pantru alezare este:
2.Ap nom = 18,0 - 17,8 = 0,2 mm.

,I
I

i,,
J

Rz
E

=/202

I'

+ (]-. ,-3---2-5);[ '" 381l-m

2A,'pL'lUn
, =2'40+2{:382+53zz210Ilm

rod1

Eind

O,06G50'+

50

53

/.00;

di-1 min = 17,87 - 0,210 - 0,180 = 17,48 mm.

Se prevede gaurirea cu hlrghie standardizate .p17 mm, prin
urmare gaurirea se executa la cota $17 0+0,18 mm.
l-.daosulnominal recalculat; pentru operatda de l~e
de-

12

de

vi.'f1.s:
~

18,035 - 0,;1.64 - 0,7 = 17,801 nun.

302

(observatia 1 la tab. 6.3).

Dc'plr..si3J:ea f.l}{c~i gtlurii Co m 20 jJm.
Incl.inarea specifica a axei gaurii IJ." = 1,3 J.Ull/mm
;
1 = 25 mm(din desenul p~esei);

T:_, = 70 {.an.,.
Diametrul minim inainte de alezare este:

d"i-' nom = 17,8 mm.

Dl.ametrul maximare valcarea:
di-1 inax = 17,a + 0,07 = 17,87 mm.
Faza de largire se executa la cota 17,80+0,07
mm,
Diametrul nominal standardizat in STAB 8054/5-80 al largitorului elicoidal cu coada cordca, folosit parrcru largirea inainte de alezare este 17,75 mm,insa pentru cazul productiei
de
masa se admite executda largitoarelor la cote specfal.e nestan-

Tolerant.a fazei precedente de gaurire

in treapta
precizie este Ti-, = 180 f1lTI.
.
Diatlleb.-ulminim inainte de largire (la ~urire):

precizie:

(Oy'1)

Gf rr.d2 = KOf

i-1

min=

{C02 +

Eroarea de fixare la largire:

,
di-1 min
S~ rotunj~e~
dj-1

Pi-l =

p i-l

= 32 JlIfI i Si _, = 0 i Pi_, = 0 i
.
50 J.ll1l'
(eroarea de in:iexare a mesei rotative a agregatului) i
"
. ~i
ljIin = 2(32 + 50) = 164 JlIfI.
Toleranta fazel. precedente de largire
in treapta 10 de
.

b. Pentru f2za de lfu'gire (faza precedenta este ga.urirea):

Rz i-1 = 40 /.lffi ; Si-' = 0

..,f

r"

II
I

llirg

17,8 - 17 = 0,8 mm.

Precizia ridicata de pozitiereciproca

a suprafetelor
butucului rotii se obtine prin prelucrarea in aceeasd, oPeratie
a f
suprafei;elor respective 9i prin orientarea (bazaiea) corespunzatoare a piesei de prelucrat. Astfel coaxi.alitatea precisa
a
. 1 ocasur il or penttru rulm enp.
, , $90_ Q59d- ,024 mmfi~
d.72
-0,021
'P
-0
051
mm,
0
cu abaterea de la coaxialitate rnaX.un
admisa de 0,05 IDm, se asigura prin prelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe ma!?if,.ade alezat fin cu diamant, bilaterala,
cu 4 axe"principale,
,
la 0 sdnqura instaJ.are a piesei de prelucrat. Orientarea piesei
pe gulerul $150 0_0 16 mm :;;i pe fata frontala
prelucrata 0 a
flBn9ei asigura 0 ~taie radiala rni.nimaa suprafetelor de prelucro.t.
In ceea ce prive!?te corrli.1;.iade Mtaie fr.ont-ala a fetelor
frontale B l?i C, Cl! va.loarea admisa de 0,05 u'"", aceasta se respecta prin prelucrarea in aceeasd, op:"-I'atie fii prinderea acestor
fete frontale, cu cutitele 5 gi respectiv 1 (vezi fig. 8.12).

.'

Tabelul 9.1 Adaosuri

de prelucrare

la dcbitarea. seerif ebr icat.et.or-

din bar c ,

It'"

-::(

cap.9

ADAOSURI DE PREI:.IX:RARE
.NCRMATIVE
SI STIlS-uri

INTffiMEDIARE

IJJPA TABEI:E
'I

Adaosurile de prelucrare drrterreedinre sint adaosuri de

prefucrare pe operat.Li,(faze), necesare pentru compensareaerorilor de pralucrare generate la operatda (faza) precedenta de
prelucrare a fiecarei suprafete. SUma
adaosurilor intermediare
pentru prelucrarea uned,suprafete date este egala cu valoarea
adaosului total de prelucrare pentru suprafata considerati.
Trel:uie sa se aiba in vedere ca determinarea adaosurilor
intermediare, deci ~i a adaosului total de prelucrare ca sumaa
acestora, sa se: efeotueze dupa verificarea
tehnologicitatii
construqiei pi'esei ~i a semifabricatului ~i dupa alegerea justificata
din punct de vedere t.ehni.co-econondc
a semifabricatului.
Detenninarea adaosurd.Icr :intermediaredupa tabele nonnative sau STAS-uriare 0 raspindire largc1la product.La:i.n::li
vidualc1
;;i de serie mica, datorita faptului ea permite scurtarea duratei de preqat.i.re a fabricatiei, determinarea rapida a dimensiunilor semifabricatului ;;i a dimensiunilor pentru operatiile
de
prelucrare mecani.ca,Dezavarrtzrjul,
metodei consta in caracterul
aproximativ al acesteia, ceea ce poate conducein unele cazuri
la un consurnmarit de material sau la nerespectarea condi.tdd.Lor
de calitate a suprafetelor prelucrate.
In tabelele 9.1 . 9.29 se dau valbrile adaosurilor de
prelucrare intermediare (pe - operatii sau faze), rezultate
in
urma sistematizarH datelor din uzllle1e const.ructoare de ~ini
~i recomandatepentru cOrrlitii medii de fahricatie.
La. honuirea gaurilor adaosul de prelucrare depinde de abaterea de formaa gaurilor inainte de honuire ;;i de rugozitatea
admisc1a suprafetei gaurilor dopa honuire. In tabelele 9.12 ;;i
9.13 se dau valorile adacisurilor de prelucrare pentru honuirea
gaurilor.
Existent.a unor abateri de formamari ale .gaurilor inainte
de honuire Irnpunenecesitatea de a se executa mai multe operatii (faze) succesive de honuire.

Grosimea semifabricatului
(diametrul, latura) mm

B, in mm, la t;erea:

La~ime8 taieturii

La fer asLa ferl!is- Cu cu~it

trau alter- striiu c ir+ pe strung
nativ
culer

Pinii la 20
Peste 20 la30
Peste 30 la 50
Peste 50 la 60
Peste 60 la 70
Peste 70 la 100
Peste 100 la 150

Observatii:

2
2
2

4
4
4

2
2
2

I,

5
6
6

Cu frez6
ferastrau

3
3
4

4,5
4
4
4
5

2,5

2
2
2
3
3
3
3

1. Lungimea de debitare a semifabricatului

l este: l=lO+2Ao ClO - Lungimea
piesei finita). Pentru semifabricate debitate care nu se supun prelucr~rii fatelor frontale ala capetelor l=lO.
.
2. Lungimea da material consumata pentru debitaree
=lO+2Ap+B (8 aste lAtimea sculei de taiere).
3. Lungimea d<: material consufllat~pentru debitarea
ne rest de material): Ln=nClO+2Ap+6)-6.

unei singure

a n piese

piese: L=

(dacll nu r~mi-

4. La debitarea din barii pe strung universal sau strung revolver:

L =nCLO+
. +2A +8)+l , unde l este lungimca restului
de material, nece sar e npentru
P
priRderee
barei ~n mandrin~ la Uierea ultimului semifabricat; l =30--',5
mm, pentru prinderea in mandrinAuniversalA;
l =20-90 mm pcntru prP'r.derea
in buc~! elastica a strungului automat.
p
5. L!~imea cutitului d<: retezat poate fi calcuLat6
6=0,60 mm, in care 0 este diametrul materialului

304

Adaosul
A pt.
Cu disc p~eluebraziv era rea
caplltul u i , mm

'.'

20 Ptcos.

\'01.

305

aproximativ
de retezat,

cu formula:
mm.

~,

~
,(1

lab"lul '9.2 f.drJos:Jri

.:J,., protucrOlr-etotal" pentru p iese prelucrlltodin
m inat.eS~~ t raso (j:'~ntrubare indrt.'?tnto)

{'I

b/ll'"c

LD"

r-orunde ,

Tabelul 9.3 (continuare)

.-Peste

;j

'i
j

~
:1

Adaosul de prelucrare pe diametru, in mm, pentru repcrtul, d intr-elungimo

~i diametru :

Pinij l.,81>8- 12 >12- 201Ptn~

.'\

81>8 - 12

D~qro~are ~i strunjire intr-o faza

120
pinA le Semif inisare
F inhere
180
Fin4 de netezire

1>12-20

:Plnlila20
'Peota20-453

2'

3
5
7.

1'::~-SO

4
{,
10

1,5
2
2
3
_3 __ --..:...

3
4

0,8
1,5
7 __ ~2_.

1,5
2

_._=~~_."".

2
3
4.

Fins de netezire

C~,ervatii. 1. Pentru barel. din metale ~i aliaje n$feroase valarile Dci"osurilor din
tabelo Se var inmulti cu coeficientul O,8 .0~85.
2. Diametrul borei pentru arborii in trcpte 50 va determina dup~ treapta eu
dia:r.etruleel mai mare: la diametrul nominal finit al t rcpte i cu sectiune
lil3ximaso aclouga adeosul total din tabel, iar valoarcD obtinutll se rotun"
jo~te pins la diametrul cel mai apropiat, conform STAS 333-87 (vezi tabelul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4);
3. Pentru berele laminate neindreptate, adaosul se va majora cu m6rimea nece sars pent ru compensarea curb~ri i de 5 mm/m pentru bare cu f/J >36mm, respectiv d~ 10 mmlm pentru '" <36mm.

'i

ti,

!.,

iij

I
!
t

I
.

Acaosut pe diametru pentru lungin:eearboreLui, in mm

I

I~_

Pest e
30

Degro~are;; i strunjire

.....:.-

intr-o iaz5

;
Semifinisare
tllFiniscre

1,3/1;1

I'

0,45/0,45
0,25/0,20

,----

1,710,510,25/,

Po st;e301~,:gro~are ;ii .st~un-I",3/1,1

Jlre

lntr-o

1;6/1,4

r8za

pins la Semifinisare
50
Finisare
Fin~ ~9 netozire

0,45/0,45/0,4510,45
0,25/0,20 0,25/25
0,13/0,120,14/0,13

~ -~~-i

2'~-

0,50/0,30/0,16/-

---

Peste 50/Degro;;are ~i strun-I 1,5/1,1

1,7/1,5
2,3/2,1 I 3,1/jire intr-o faza
~ pina La Semifinisare
0,45/0.,45/0,50/0,45/0,50/0,50/0,55/~
80
Finisare
0,25/0,20 0,30/0,25 0,3010,30 0,35/IFina de netezire
0,13/0,120,14/0,130,18/0,160,201-

\ Peste 8ci1lDegro~are~i strun- ',8/1,2

1,9/1,3
2,1/1,7 2,6/2,3 3,4/jire intr-o fazli
pins la Semifinisare
O,50/0,450.50/0,45jo.50/o,50lo,50/0/50jO,55/I 120
Finisare
0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25.0,30/0,30 0,35/~
!Fina ce netezir..
0,16/0,120,15/1,130,16/0,140,18/0,170,201-

~ot!'

Pina la Poste 120/Peste 260/peste 500 Paste Peste

120
la 260
la 500
la 800
800 la 1250 1250 - 2000

~ei

='~~--,,;..

~~

3.05
...

2,7/2,3

3,5/3,2

4,8/-

0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,6/0,55 0,65/0,3010,25 0,30/0,2'5"0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 0,40/0,16/0,13 0,16/0,13 0,1710,15 0,18/0,17 0,21/0,2 0,2715,0/
14,0
0,651
10,65
0,401
10,40
0,1710,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0,22/0,2 0,27/
.10,26

Oe9ro~are ~i strun- 1,5/1,4

1,9/Pinil le jire intr-o fezil
0,25/0,25 0,30/-:18
Finisare
Finilde netezire
0,14/0,'4 0,15/-

Peste'18 Oegro~are ~i strun~ 1,6/1,5 2,0/1,8

jiro lntr-o fazs ,
pina la Finisaro
0,25/0,25 0,3010,25
30
Finilde netezira
0,1410,14 0,15/0,14

2,3/-

0,30/0,16/-

Peste 30 Oagro~are ~i strun- 1,8/1,7 2,3/2,0

3,0/2,7
jire intr-o fezA
pine le Finisare
0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30
50
Fin& de notezire
0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17

--

- I

--

3,5/-

0',35/0,211

Peste 50 Oegro~are ~i strun- 2,212,0 2,9/2,6

5,0/4,2/3,6
3,4/2/1
jire intr-o teza
0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/pinil le" Finisare
80
Fina de netezire
0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0,22/0,20 0,261

~.7 i
-

2,3/1,8

Strunjirea semifabricatelor matri~ete

TsbcluL 9.3 Aj~suri de prelucrare pentru ~~rafete d~ revolu~ie exterioare ale arborilor ey.ecuta~i din seQitabricate le~inate ~i ~3tri~nte
fDiam~t-;~lTProcedeuL do pre-I
~n;):ninaL"I lucrare a suprafe-

2,1/1,4

2;9/2,4 3,6/3,2
2,0/1,8
Peste
De9ro~are ~i strun- 2,3/1,4 2,4/1,5
jire intr-o fezA
180
0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,55/0,50 0,6/0,55
pins la Sem ifinisere
260
0,30/0,25 0,30/0,25 0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3
Finisere

;"'--~-'-=-_----rrr [j-yj-~lI1~ln~.~n8.1~:2~'"~~~J'
-IT:. I

~1

2,0/1,3

/~

I"

- .:~
I,

i, '
'\ '

"

eo

De~ro~are ~i strun- 2,6/2,3 3,3/3,0 4,3/3,8

5,214,5 6,3/5,2 8,2/-\: ,'\/
\Jo.
jire intr-o fazil
pins la Finisare
0,30/0,30 O,30/0,3P 0,40/0,35 0,45/0,40 0,510,45 0,621120
Finilde netezire
0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,310,26 0,38/Paste

Peste
'Degro~are ~ i strun- 3,2/2,8 4,6/4,2
6,2/5,6 7.5/6,7
5,0/4,5
120
jire intr-o fazil
pina la Finisare
0,35/0,30 0,4010,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,610,55
180
Finilde netezire
0,20/0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,3010,70 0,35/0,3

'-

'Observa~ii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tEobel'sint indicate: le numllrl!tor

pentru prinderea intre virfuri; la numitor.pantru prinderea in universal.'

2. Adaosurile de prelucrare din tabeL reprozintiladaosuri minfm~.

3. Valorilo adaoGurilor dB prelucrare pentru suprnfe~e con ice oxtorioare'se
Vor lua ece leas i ea ~i pentru sup,nfft"le c i t in:'r ice exterioare, in
func~ie de diametrul maxim al suprafe~ei conico.

4. Adaosurit'e pentru strunjiroa de finisare sint date in cazul cind inainte

do strunj irea de f inisare se executii strunjiroa de dcgro~.are.

i.

307

I_
;.;;:.o:t.:':"'~_

Tabelul

Adao,ur'j di) pro[ucraro pentru st.runjirea do f inisare ~i rcctificoroo

feteler frontal plano alo erboriler, mm

9.t.

A I<- f-fAp

-tJ

Ap

-A~

L..

i'-'

-,t-

'\:I

xemplu, in cazul unci piese cu lunq ime t o t al a l=300 n.m, lo s t run ]ire'a de
'f in isur e 8 unai t rept e cu lungimeu l=I,O mn" sbat er i to la lun!Jill,'",
1 sir.t
o ~i raspectiv - 0,16 mm.
4. Pentru supr8fe~ela frontale ale cepetelor sa va prevadea aceoa~i valenre
a adaosului, in func~i6 do diametrul d el capltului cu .ec~iune mal mare
~i do tungimoa total A L e piosai.
5. In c8zul arboriter-pinion,
la rectificarco
surrafo~ci
frontale
cord
constituie baze d a;;ez~re )i functiollolll nduosul do prt/luerarc nll ve d,,pA~i 0,05 '" 0,10 Inln,oecar oce in eaz contrar, so) poate
produce modif jc aree poz i t i e i pot o i de contact la asembt er-ea final~.

Sl4'rn-

..:....

-.

_.

\:I

-'.-'

\:I

Tabelul 9.5

Adaosuri
tor , ~

do pre tocr er-e po di

tru pentru st.runjrr-ea <i! f in i snrc a
strunj irea de <i<>gro:;.ore
(pe strunguri norlO"L(:)

_.-

:;- .- .
Diametrul
g~ur i i

nominal el
in mm

.--- --...~ ..., --.

....

Lung imea gaur i i , in mm

Peste
25

Peste
25 la
63

Peste
63 la
100

Peste
100 la
160

Adaosul de prelucrare
DiametruL

treptei
d , mm

prelucrate
Pin! la
18

Peste 18
la 50

Peste 50
la 120

Peste 120 Peste 250 Peste

500
la ,250
la 500.

Adaosul de prelucrere
i

Strunjirea

Pins La 30
Peste
30 pin.'!la 50
Peste 50 pinA la 120
Peste 120 pinli la 250

0,4
0,5
0,6
0,7-'0,8

Toleran.a la lungime, la
strunj i rea de fin isa re , mm

- 0,11

Oiametrul maxim al suprafetei frontale rectificate, mm

Pine la 30
Peste 30 pins la 50
Peste 50 pin.!!la 120
Peste 120 pin.!!la 250
Abaterile
rect

if icsro,

la lungime,
mm

- 0,04

Ap' mm

d~ finisare frontald 8 cap8telor

dupli strunjirea do dogro~are
0,5
0,6
0,7
0,8-{),9

- 0,16

0,7
0,7
0,8
1,0

0,3
0,3
e,3
0,4
0
- 0,06

0,8
0,8
1.0
1,0-1,2

-0,22

Rectificarea

0,2
0,3
0,3
0,4
la

Peste
10
Peste
10 la 18
Peste 18 la 30
Peste 30 La 50,
Peste 50 la 80
Peste SO la 120
Poste 120 la lSO
Peste 1SO LA 250
Peste 2SO la 315

lungimea totala a piesei L, mm

suprafetelor

0,3
0,4
0/.
0,5

- 0;29

- 0,08

0.4
0,4
0,5
0,5

- 0,11

1,1
1,3
1;3
1.,4
1,6
1,7
1,9
2,1
2,3

160 la
250

pe diemetru .2A , Inm

1,5
1,8
1,9
2,1
2,3
2,5

1,9
2,1
2,2
2,4
2,7

1,4
1,5
1,7
1,8
2,0
2,2.

2,4

- 0,4

Dialr.etrul
g~ur ii
prelucrate, mm

- 0,5

- 0,15

Diametrul,
BUrghiullli
Pr iaut
burghiu

frontale

0,5
0,5
0,6
0,6

2,3
2 r:r,
2,6
2,9

0,6
0,6
0,6
0,7

3
4
5
6
8
10
12
13
lf,
15

- 0,20

'----._._.
'i'

1
2,9
3,9.
4,8
5,8
7,8 '
9,8
11,0
17.,0

Al doi lea
burghiu

DupA strun
j ir-eacu
cu!:itul

pt in,

conform

-~~~-

mm.

Lilrgitorului

0,15
0,18
0,21
0,25
0,30
0,35
0,40
0,46
0,52

!.......=-----

Tabelul 9.6 Djoonsiunile sculelor

la prelucrarea gaurilor
in material
prociziilor 7 ...8. pentru diamotre do 3 50 /lltll

1,0
1,2
1,0
1,2
1,2
1,3
1,2-1,4 1,4-1,5

........

Tolersn'
~a la
Pcste
diametru
40P la inainte
630
de strun
jirea de
finisaro
lT12, mm

Peste
250 la
400

1,1
1,3
1,4
1,4
1,6
1,8
1,9
2,1
2.4

Pe st e

----~----

~i treptetor

Obse rvat i i , 1. Adaosul pentru strunj i ree frontal! 8 cspe te tor dupa dobitaree
lam i nat alor este de 2 mm pentru Q <50 mm, respectiv 3 mm p6ntru ~ >50 mm.
~. 1.11 prl'1,110rMI!A pifJ~~lor
in t.rapte, adaosu]
~&
Va lqll pentru
fi6()6fO
treoptll prelucratA frontal, In f unc],ie de dlametrul d al trepte I ~ I <.I"
lungimea totol~ L 8 piesoi.
3. Lo le rnrrte le l~ lung 1100 '0 st eb i leec pontru lungimoft m~.urot~ l. Do 0"

30a

1,0
1,2
1,3
1,4_
1,5
1,7
1'.9
2,0
2,3

giiuri-

Alezorului
pentru 9aura cu pre
cizia 8

Alezor de
d"gro~al'G

Alezor
finis.

-~-~
~~....-- ._---

..-,Alezorului pentru
~~ura cu precizia 7

3
I,
5
.6
8

4
5
6
8
10
12

--- .. .._.,

11,85
12,85

n,o

13,Il~

1',

14,85

15

" ....,..

309

7,%
9,96
11,95
12,95

1J

---- ,---,-- ~--.-..,..- --.---..- ... _-,_

14,0

,--.

...

10

12
13

13,9'>

11.

1/.,95

15

- ._.__ .--..._ ......

.-..,""'_.

,.

0:.:

., '"
-0
0
ru. t:
., .,

'" 0

o,

px .

~~~~~rn~~~~~~~~"~~
<.. "n
r:..

~~

n
n ,.

(j

O~
00,
ID 01

-t

]~
-t

"J

5.,

:0

'"
rt.,rt

.,"

"'"
c c

ID
.,

Cl .'.)

P.-

'"
< c
'"

'l,)'()

,."

1&

""
-r

,...

...

0)

IT

.".,o
'..."

Pi

lO

Er

5'

"'

t>

-:

'"-,0tr...
,- "
'"
...0,

...

...

"
C>
-t

"

" c

""0

..

;:..

Cl>
0

r+
-t
C

~.
:0
-s

"

- -'
Tebelul 9.7 Dimensiunile sculelor le prolucraroa
150 Illll

gaUrilor forjate,~i turnate conform

Dillmetrul
Diametrul, mm
gturi I
prelucre- Strunjirea de d"gro- Strunj iree Alezor ,
te, mm
~Ilre
de finisa- degro~are
re
Prill1a
A dou8
strunjire at.runj ir e
0-,-"'- . 1
30
32
35
38
40
42
45
48
50
52
55
58

28
30
33
36
38

45
47

43
46
48
50

51

53

56

60

54
56

65

b1

sa

64

70

b6

58
id
6b
1,8

72

68
71
74

,'0
73
76

75
78

--

4Q'

29,8
31,7
34,7
37,7
39(7
41,7
44,7
47,7
49,7
51,5
54,5
57,5
59,5
6~,5
67,5
69,5
71,5
74,S
77,S'

4
29,93
31,93
34,93
37,93
39,93
41,93
44,93
47,93
49,93
51,92
54,92
57,98
59,92
64,92
67,9
69,9
71,9
74,9
77,9

Alezor
finisere
pentru
alezaj H7
sau H8

prcciziilor 7 ;i 8, pentru diametre de

Dillmetrul,mm
Dismetrul
g~urii
prelucrate Strunj irea de degro- Strunjirea Alezor de
. ;;are
de finisare degro~are
Il1m

pentru
al cze j H7

sau H8

30
32
35
38
40
42
45
48
50
52
55
58
60
65

80
82
65

75

78
30
83
86
88
90
93
96
98
103
108
113
118
128
133
138
143
148

79,5
81,3

ss

Alezcr de
f inisare

A dcua
Prima
strunj ire strunj ire

70
72
75
78

3D

83

90
92
95
98
100
105
110
115
120
130
135
140
145
150

77

80
83
85
87
90
93
95
100
105
110
115
125
130
135
140
145

11

10

87,3
80,3
91,3
94,3
97,3
99,3
104,3
109,3
114,3
119,3
129,3
134,5
139,5
144,3
149,3

79,9
31,85
84,85
87,85
!l9,85
91,85
94,85
97,85
99,85
104,8
109,8
114,8
119,8
129,8
134,8
139,8
144,8
149,8

84,3

80
82
85
88
90
92

95
98
100
105
110
115
120
130
135
140
145
150
-

I
j

,
~

Observa~ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrere repartizat in tabel alezorului de degro~are ~i alezorului
de .f iniser-ercv ine unUi singur alezor ,
2. De~i edeosurile de pretucr ere pentru gaura turnet~ sint mar i , prime
mai multe traceri.

strunjire de degro~are se

VB

executa in doua

S8U

!!

Tabelul

9.10.

Adaosuri

de prelucrare

pcntru

rectificarca

suprefetelor

cilindricc

interioarc

(dup~ STAS 709&-82)

Ap - adaos de prelucrere
Ai - abate rea inferioara

=~
t\',y""'t:'\..u"

l).L---------------~

///1

~vM

~l
~I
0

::lE: ~I

\::)

d - diametrul

~ft
i

la diametrul

gaUrl

.. 1

!i

finite

-tTI

pe diemetru

al gS''':f ~~ f!~i~e

nominal

minim,

dmin, dmnx - diametrul

respect;v

. ~I
rnex rrn
1

~-,
'Cl

II

cl g~uri i finite

l::JE::j1:JE'

L-L-

0min' mox - dillmetrul min~m, respectiv

maXim!

lnointe de rec~ificarc

~
'L

la diamctrul

TO - toleranta

gaurii

ine int e de

rcct if icor e
Td - toleranta

la diemetrul

g'aur ii finite

Diemetrul
nominal al
gaurii finite d, mm
Peste

P~na'
la

Lungimea
Pins

la 18

Peste 18
la 30

Peste 30
la 50
Adeosul

de prelucrare

Peste 120
le 180

pe diametru

Ap' mm
7

10

11

0,15

0,040

0,20

0,20

.--

-"'.'"

-4

~-

0,35

0,.:..8

0,40

0,4.0

0,1+5

0,25

0,25

10

18

0,25

0,25

0,30

0,30

18

30

0,30

0,30

0,30

0,35

3D

50

0,30

0,30

0,30

0,30

50

80

0,35

0,35

0,35

0,35

80

120

0,40

0,40

0,40

0,1,0

0,40

0,45

120

180

0,40

0,40

0,40

0,',0

0,<'')

180

250

0,45

0,45

0,45

0,45

250

315

0,50

0,50

0,50

315

400

0,60

0,60

0,60

0,070
O,OIJ4

0, ~D8

0,120

0,40

0,45

0,50

0,50

0, ~&a

0/45-

0,45

0,50

0,50

0,60

0,185

0,50

0,5;)

0,50

0,50

0,551

0,60

0,00

0,60

0,60

0,65

nu tr ebu ie

0,65

0,230

0,70

O,25C

I'

0,70

0,70

0,70

G,140

0,60

0,60

~J~ ~_~,_~,J.-..""~.,

!-.

interioar~

::;s Ger~~ctl::;ca 1/3 din

pi~selor n3tratnt~

ValCZiGO

p ie se i 'l'nnintc.de
rcctificBre
(D . ) se obt ine scnzind din
e (Ap) st eb i Li t conform tobi::luluim~~
t ol er aat a l a diametrul

Dmin
Di6metrul

.cse :

Pentru
p ie so l c cere s int expuse 8 se dcforma datcr it a tretamentului
tcrm ic , f orraei p iosc i Sf'U
s int execut et e , edcosur i Le din t ebe l se pot aa jor e cu PlO's le SOX. Accens i ne jor er-e se v a u?l;ca

Diametrul
minim"l\l
a~\osul do p-e lucrar
co:

0,45

1. Valorile
cdcosurilor din tabel se refera la rectificcres cilindric~
tie pieselor cu pcr et i soot ir ! ~i n ine l e l or de rulrr.en;.L

4.

0,45

__ '

0,45

I.....-.-____

productia individualo.
3. Bataia rDdinLK a supr ef e t e i de r ect if icat
crnre.

I~

_~_~_I~~~
I

.-=- -,....

II

0,65

0,65

--=~"'..,.,..,.....,...-

10

--------

0,25

0,65

~1-~~~1
J
- I - II
I
I

...-.='"_ ...~"""'~..r.~~,.."...-"'_-

10

0,05

0,048

----_.

2.

te de recl
tificore
TD, IT10
mm

...

ObservDtii.

conf orm f igur ii

500

Pesta 400
la 630

Peste 250
l,! 400

='-

400

Peste 180
le 250

Toleran"1
le d iame+ i
tru lna in!

Peste 80
la 120

Peste 50
la 80

~-~---,..-.-------

gii'urii de ract if kat

dmin - Ap - TO

cal oul at se r otcnjes te in minus d;'n 0,05 in 0,05 r.:m

..

rc:,pec~jv~

te~~ic{ GIJ c~cc~-

cct cr ietutu i c i..

dad, p io se le sir.':
a nd::o!.utu1

C(';""fr

cir,

0') ~'fe~u-

dllj!l1c-:'rl..it r.;lniri, Lit pic>~'Jl i;r\itt:'

(cn: :'
n
p ic se i inainte
de r ect if ic or c (iD)'
'ijf~'i-

Tabelul 9.8. Adaosuri de prelucrare pentru rectifienrea' suprnfetelor cilindrice cxterioare (STAS 7095-82)

r-l

zero

Lima

- .-.- ,-.- _,J_!

,~,W//~

1
[/////1

1-'1

"tl!
I

.,

1
'-1.
t

'

:s

><
t:1

E::

"tJ"tJ

lA

<;

A - edeos do prelucrare pe diametru

AP - nbateresupcrioara la diemetrul piesei finite
dS_ diomctrul nominal al piesei finite
d ' ,d
- diamctrul minim respect i v mot<im al piesei finite
Om~n, Omax-diametrul minim respectiv maxim al p iese i inainte
mm
max de rect ifieere
'
TO - toleranta la diametrul piesei inainte de'reetificare
(la strunjirel
Td - toleranta la diametrul piesei f in,ite(la reet ifieere)

E;

><
Cl
f::

;
-"

Oiametrul
Lungimea piesei de reetifieat L, mm
Toleranta
nominal al
la diamePeste
Peste Peste PC5tC
piesei fini- Pln~ Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste
trul piete d, mm
la 30 30 le 50 la 80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 1600 le 2500 la 4000 la 6300 la se; inain
80
120 180
250
2500
4000
6300
10000 te de rec
50
400
530
1000 1600
t ificare
Peste Plnl;'
Adaosul de prelucrere pe diametru Ap' mm (conform figurii)
TO' 1T10,
la
mm
0

'1

10

11

12

13

0,45

0,45
0,45

0,25

0,25

0,25

0,25

10

0,25

0,25

0,25

0,30

0,30

10

18

0,25

0,25

0,25

0,30

0,30

0,30

0,30

0,35

0,35

18

30

0,30

0,30

0,30

0,30

0,30

0,30

0,35

0,35

0,45

30

50

0,30

0,30

0,30

'0,30

0,30

0,35

0,35

0,45

50

80

0,35

0,35

0',35

0,35

0,35

0,35

0,45

-0,35

14

15

0,040

0,048

0,058

0,55

0,65

0,55

0,65

0,120

.~...--.----.--.---------~--.-~------.-------...

0,070

RU90Zi1
tetaa
inain
t e de
recti
f icere
Rei

f,1fi1

16

3,2
f---

0,084
6,3
0,100
6,3

--_.---'
--._---=

Tebelul 9.8 (continuare)

0
80

120

7,

10

11

1?

13

14

0,40

0,40

O,4D

0,40

0,40

0,40

0,45

0,45

0,45

0,55

0,65

0,65

0,140

0,45

0,45

0,45

0,45

0,45

0,45

0,45

0,55

0,65

0,65

0,70

0,45 ' 0,45

0,45

0,45

0,45

0,45

0,45

0,55

0,65

0,65

0,70

0,185

0,70

0,70

0,70

0,210

0,70

0,230

..---:)

120

lOO

0,45

\~,,45

180

250

0,45

0,45

15

16

0,160

250

315

0,50 ' 0,50

0,50

0,50

0,50

0,50

0,55

0,55

0,60

0,65

0,70

315

400

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,65

0,70

0,70

0,70

400

500

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,55

0,65

0,70

0,70

0,70

I 0,70

0,250

500

630

0,65

0,65

0,65

0,65

0,65

0,65

0,65

0,65

0,65

0,75

0,70

0,70

0,70

0,70

0,280

630

SOO

0,70

0~70

0,70

0,70

0,70

0,70

0,70

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75,

0,80

0,80

0,320

SOO

1000

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,75

0,80

0,80

0,80

0,360

r---

12,5

Obllerva~II. 1. Veloril. adeosului din tabel se refor6 la rectificeree pe ma~ini de rectificat exterior cu seu f~r~ virfuri, a pieselor
netretste termic, cu excep~i8 pieselor cu pereti subtiri ~i a inelelor de rulmen~i.
2. Pentru piesele care lint expuse e se deforma datorite efectului termic la care sint supuse, forma piesei sau mate
rielului, edeosurile de prelucrere pot fi majorete cu pin~ le 50%. Aceea~i majorere se va splice deea plesele sint din
produc~ia individuals.
3. Adaosurile de prelucrare din tabel sint valablle cu conditia ca bateie rediela 8 supr8fe~ei de rectificat S8 nu deps
~e8sce 1/3 din valoarea respective a adeosului de preluerare.
..
4. In cazul,di,vizeril opere~iei de rectificere in doua faze distincte, degro~8re s i finisere, se recomanda 75 ... 80X din
edaosut total pentr-u rectificerea de degro~ere s i restul adaosului pentru rectificarea de f iniaare ,
5. Diemetrul maxim el suprefetei ineinte de rectifieare Dme se obt ine insumind diemetrul maxim el p iese i d x cu adeosul
de prelucrare (A ) stabilit conform tebelului ~i cu toter~n~8 la diametrul piesei inainte de rectificere ~~, adiee:
p

Dmax = dmax

Ap

Diametrul ealculat se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.

AO

Lebolul 9.'11 P.,L,o" . i ,.b pre l ucrure pent ru strunjirca

m"nt )

intcrioarli

de net ez ir-e

(cu

' , _.""".,_...-..-.~ Ie"_.-.__ =-- "'.

.-"""-_'

dia-

............ -

~,~, ... -,'"-'"'~~,.--

Dialllctrul

Heterialul

-----

nominal
bl g1:ur i i

At ia je

nef er-oe

se

Toleran~a
Bron>: ~i fontli
Otel
la die
metru
PrealaFinal1\ PrealaFineli! PrealeFinalll pentru
bill!
billl
bit!
prelucrsre8
Adaos de prelucrare
pe diametru, mm
precedentl!
1T9,mm

'"
L

'"

r;;::-~~~~rF
ina la

finite d,
mm

bilii

prelucrat

BBbbit

Plna la
Peste 30
la 50
Peste 50

0,2

0,1

0,3

0,1

0,2

0,1

0,2

0,1

0,05

0,3

0,1

0,4

0,1

0,3

0,1

0,2

0,1

0,06

la BD

0,4

0,1

0,5

0,1

0,3

0,1

0,2

0,1

0,07

3)

Peste Ba
la 120
Peste 120
la 180
Pe s t e lBO
la 250
Peste 250
la 315
P~ste 315
la 400
Peste 400
la 500

:>

-.;
L

0.

"

:;

0,1

0,3

0,1

0,3

0,1

0,08

0,6

0,2

0,4

0,1

0,3

0,1

0,10

!l

0,5

0,1

0,6

0,2

0,4

0,1

0,3

0,1

0,11

0,5

0,1

0,6

0,2

0,4

0,1

0,3

0,1

0,13

'-8"

0,5

0,1

0,6

0,2

0,4

0,1

0,3

0,1

0,14

L.

0,2

0,4

0,1

.~
....

..~

0,15

~
0

interioarli de netezire se face intr-o singurli fazil, filril

divizarea in prelucrare prealabilli ~i finalli, adaasul
se determinil prin
insumarea valor i lor din tabel de la prelucrarea
prealabi lil ~i f inali!
2. In cezul prelucrarii
gaurilor de mare preoizie (ou tolerante de 10 '"
'" 15 pm), adaosul pentru trecerea finalil de netezire nu va depa~i 0,05
mm pe diametru.

I...
~I

,iil0>
'"
Cl
I...

la honuirea

.t:
::l
I...

gaurilo/"

'-'C

--.~

Abaterea de
forma a
g~ur ii inainte da honuire, jJm

100...150

50...90

...........

'"

e
,~

Ob ser vat i i , 1. Deci! strunjirea

9.12 Aru:osul 00 pr etucr-are l'i oper at i i Le re<:aaandate

Rugozitatea
suprafetei
'R lnainte
~ honuire,

8-

Opera~ia
(f

aza) de

honuirs

Adaosul pe
opera~ie
(fazA), JIIfI

Abaterea de Rugozitaformli a gAuri i tea supr edupa honu ire , fetei dupll
/1lII
honuire,

/Jffi

.,

Cl
I...
I...

~
..

J1I!l

1
3,2..6,3

Q.

-8

1...,

Prima
A doua
A treia

150..200
20..30
12.15

1520
6...10
4 ..5

0,81,6
0,2 0,4
0,1..0,2

Prima
A daua
A treia

80.120
15.25
8 .12

1018
59
3 .4

0,81,6
0,20,4
0,10,2

~
t'1

a:

.,
:>

.0
Cl

>-

316

.,;

.,;

t'1

0
~

iI'I
\1)

t'1

-o

N
t'1

-o

~,.

0'

0'

..,

I...

Tabelul

.,;

\1)

-c

0,5

0,5

0
N

'U

0,1

0,2

0
t'1

.,"

0,1

0,6

'0"

...

0,4

0,1

'U
C

0,5 ,

0,5

.:
.,

"'-

';"

I..

N'

c
0
.s:

:J

,.,;

a.
~'"

0'

0'

Ion

-o

.,;

t'1

to

-d

0
0'

0
0'

t'1

:J
0

cc

..'"

'-'

0>'

:>
L

"
...
"I...
"
"

:;
I...
E

Q.

.,..
:>
t:
0
.c:

"
...c"

'U

.,

.,;
N'

iI'I
N

.,;
N,

t'1

-:

-o

.:

'""

to
~
.,;

a'

,~

Tebelul 9.12 (continuaro)

,.j

~~

;1

._.

'1
'.'j

ij

"I

25 . 40

1 ,b 3,2

;,1

ej

1
b .. 12

-=-~~..~~~=~
3

"--.

7J

0,b3 .. 2,5

Taoolill 9.15
4

Prima
A dOUB
A treia

50...70
12...15

Prima
A doua

15 20
4 b

b 12

8... 12

0,4 0,8

4...16
23

0,2..0,4
0,1.0,2

2...4
1...2

0,2...0,4
0,1...0,2

r'"'"'

,~~---.
-r~~~

_L_~_'

_.

Somifinisare
dupa
de9ro~are
Finiscre dupa semifinisar e

gAurilor

Dimensiunea
Adaosul pe 0
maximA a glllaturA a
uri i I mm
dreptunghiului
mm

0
De la

(pntrate)

Bro~area canalelor

Abaterea admisli la prelucral"ca inainte

de bro~ar()(+),
mm

Lb~imea ca nolului, mm

Adaosul pe
l~~ imea eanatutu i , mm

Abaterea ad
misli la pro
lucrarea

0,30

0,35

0,',0

0,55

0,16

0,16

O,1b

0,16

0,16

0,16

0,20 0,2

1. Oaell prelucrarea
suprafe,ei plano Sfr face numni
in dOU6 faze, degro~8ra
~i finisare, adoosul pentru faza de finisare se vs stobili prin insumsrsa
val or ilor din tabel,indicllte
pentru sem if in iser c ~i f in iscr-e ,
2. Pentru

rectificarea

supraf cj e lor plane,

----

10 la

Iubo lul '1.16

0,18

De la 3 la
6
Paste 6 la

0,4

0,12

1,0

0,21

10

0,6

0,15

50

1,2

0,25

80

1,5

Paste 80 la
120

0,30

30

1,8

0,35

50

18

0,8

0,18

1,0

0,21

1,2

0,25

~aza
de

maxim~

a suprafetei

prelucrste,

mm

Peste

Peste

Peste

Poste

Peste

Pasta

50

120

260

500

800

1250 te

50

la

le

la

la

la

la

120

260

500

800

1250

2000 3150

Poste 30 la
prolucrare

de prolucrare

plane pr;n frezare

intermediare
sau rabotare

Adaosul
Faza de pretucrare

(pu faze)

la prelucrarea

Peste
50 la

50

120

260

Degro~area
- turn5te

. =-==2 I,

- tornate

800

1250

in forme

. 41~-l,,"""-"=--~t=~""-"=;;""'--=--!---~=~"'="'a
:; )&1
7)
s i
t+:

!--

Degro~area pleselor
turnate in nisip :
~ in clasa III de precizie la turnare
- in clasa IV de preciz ie la turnare

(pc

fc,ii), mm

0,8

1,0

',6

2,2

3,1

4,6

7,0

coji

(OV

0,6

0,8

1,4

2,0

2,9

0,3

O~4

0,5

0,8

0,25

0,25

0,3

0,3

0,35

0,40

0,50

2000 -3000
Semifinisare

~~r'~~i"

uniletcrcl

0,7

pieselor:
in cochila

- turnato in forme
ob~inute cu modele
us or f uz ib i Le

Poste I Peste 1 Peste I Peste / Peste /peste

120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000-

500

de prelucrar~

200G
la

suprefe~elor

de pretucrare ( pe 0 fa~a ), pentru dimansiunea

maxima a nuprafe~oi prelucl"ate, mm

Pinli
la

Pea-

Pi"nii
la

Adaosul

."..IVC_._~_

lul 9.17.

_,.,.-z~~~-

Dimensiunoa

Peste 18 la

9.15 Adaosuri

;-'.'-"~====-""-=-

t abo

r,::i.ooSI.II'l
do prol ucrure intcrtnc-:lil:ro(PI) f ozc) lu pretucrnrea
l:l~:>'llfet:l)lor
pll.ll~ado se:nifllbricntelor turnato prin mntodll s[l<tCir.lc

r=-~'~--~--

Poste 10 la

~-

voz i

r.1m

0,8

Tabelul

-_.

nainte d"
bro;iliro

50 la

O,e

0,30

,-

18
P<>sto 18 la
30
Peste 30 La
Peste

0,25

".--,"",,,,",,

dreptunghiulare

-;--"-~'-~~;-~i

0,25

~
Obscrva~ii:

dreptunghiulare

Tabe lu l 9. 14 Adaosul" i perrtru bl"o;;urea gwr ilO!" dl"eptungh iulero ;d canalolOl'

aro~area

(cant inuare )

dupa

1,9

1,1

1,5

2,2

3,1

4,5

7,0

10,0

1,0

1,2

l,b

2,3

3,2

1,,6

7,1

11,0

0,16[

Fini~~d~P5---Jr-O'16-41:-o~6li

iL==.~.=.
se~lflnlB~ro
__~~_~~~=-=.
O'nervs): le: Pentru

~.~_~~_

ract if icare a suprafotelor

~_

318
?1q

0,6

O'.'j 0:"i-;;,~"'I--;,~~'i~2iJ
I
~_J
_

~~~",=~,

plene vazi t abe tul, 9.17

"

Tabelul 9.17 Adaosuri de prelucrare pentru rectificarea $Uprafetelor plane ( dupa STAS 7097-82 )

Ap - odoo$ d~ prclucrnr~
A~

- ebe t e r e a super ic er n t~ dl;:H1n!:iun~~~

p iesc i finite

h - ln~l~imea nominala a piesei finite

hmin, hm

- lnal~imeo minima, respectiv

maxima a piesei finite

ax
H . , H

mln

max

- inal~imea minima, respectiv

maxima inainte de rectificare

L, b'- lungimea, respectiv l~~imea piesei de

rectificat

rH -

toleren~a la dimensiunea piesei inainte

de rectificare

rh ~ toleran~a la In8l~imea piesei rectificate

In~tf.imeanoLungimea suprefe~ei de rectificat L, mm
minala a Pie-~------r--------r~------r-r
se i finite h, Pinilla 80
Peste 80 le'
Peste 180 la
Peste 400 la
mm
180
400
800
.Peste Pine
pe doua fe~e
la
Adaosul de prelucrare Ap =
, mm
( pe 0 singurt fa~8 )

---------------_

.._----_

..

r-

Peste 1600 la
3200

Toleran~8
la Inet~imea piesei
inainte de
rectificere TH, IT10
mm

Rugozitatea suprefetei
ineinte
de rectificare Ra
mm
9

--_ .. _------Tabelul 9.17 (continuare)

10

0,25

--(O,20) .
0,30

10

18

---( 0,20 )
0,30

18

---

( 0,30 )
0,45

50

80

0,30

0,50
120
( 0,35 )

0,30

0,35

( 0,20 )

( 0,25 )

0,30

0,35

0,40

( 0,25 )

---

( 0,30 )

---

---

---

---

( 0,25 )

0,30

( 0,30 )
0,50

---( 0,35 )

0,50

0,50

( 0,35 )

( 0,40 )

--)

0,50

O,SO

( 0,35 )
0,50

---

( 0,30 )
0,60

---( 0,35 )
0,60

--( 0,35 )

0,058

9
3,2

0,070
3,2

0,60

0,40 )

0,084

0,55

---

0,100

( 0,40 )
0,60

---

---

( 0,40 )

( 0,40

0,60

--(

0,50

0,40

0,35

---

( 0,30 )

---

--( 0,25 )

---

0,45

---

( 0,30 )

80

0,25

(O,20)

0,35

0,35

50

---

30
( 0,25 )

30

0,120
)

0,60

( 0,40 )

--( 0,45 )

0,60

0,60

---

0,140
6,3

0,50

120

180

--( 0,40 )
0,60.

'80

250

0,65

250

315

( 0,40 )
0,60

--( 0,45

---

--( 0,50 )

0,40

0,60

--)

0,60

----

---

( 0,45 )

( 0,45 )

0,65

---

( 0,50 )

0,65

---

( 0,50 )

---

---

( 0,45 )

( 0,45 )

( 0,45 )

--( 0,50 )

( 0,45
O,~

--0,70

--( 0,55 )

0,65

0,70

--( 0,55 )

0,160

0,65

---

0,185

( 0,50 )
0,70

---

0,210

( 0,55 )

~;;":.~=",C'''''':i.''';,-.-,.-,...7'''',"-:'C?,J':';_='n.'-'''7':n7'='3,T;;::;;;';r!':."!i'""T;'1;"~;:m_"-r.::>0,,,c-::,,,,'~,~-,,'C)~c:=i""~P~,c.~.";!,:m-n~,.,.,,-.,":7'l:,,"';'~;?';~m~:;_'m'E:r_',c,,'

f:
C"k@A1~~~.Ci.~~f>;!;:',~,'iJ

Tabelul 9.17 (continu.re)

0,65

400

315

0,65

---( 0/>') )

0,70

---( 0,55 )

' 0,70

---( 0,50 )

( 0,55 )

0,70

0,70

---( 0,55 )

----

---( 0,55 )

0,230
6,3

0,70

400

500

0,70

---

---( 0,55 )

----

( 0,55 )

0,70

0,70

0,70

----

( 0,55 )

( 0,55 )

0,70

----

----

( 0,55 )

0,250

( 0,55 )

Observati i , 1. Valorile adaosur i Lor d'intaool se refer~ la rectificarea plana a piesolor netrotate termic, cu excepti~ pieselor cu pere>i ptani c'Jb~iri~i 11 Inelelor de rulmen~i.
2. Adaosuril~ de prelucrare din taool pot fi majorate cu pins la 25X deca: a. piesele sint unicatei
b. piescla sint expuse 11 se deforma detorita trstamentului termic, formei S8U materieluluii
c. l~~im~n ests mei mare ,de 4 ...10 ori decit inal>imeai cu pins la 50X daca:
d. piesclc au l~~imea mai mare de peste 10 ori decit inel~imes.
'
08C~ pies~lc reunesc condi~iile a, b ~i c, majorarea procentuale a adaosului nu 'ladepa~i 50Xi daca
cond it ii Ie a, b ;i d, majorarea procentuala a adaosului nu 'ladep8~i 75X.

piesele

reunesc

3. In cezul pioselor CU suprafate rectificate care nu sint parolele se 'lalue pentru inal~imeo h, distanta minilne intre
cele doua suprafete rectificate.
4. Inal~ime" "'~xima (H' ) a p iese i ineinte de rectificare se obt ine insumind inii'ltimee
lliaxim/!
11 piesei finite (hmaxl
adaosul de prelucrar:a~Ap) s i eu toleranta la dimensiunee piesei inainte de rectificare (TH):
Hmex

hmax + Ap + TH

Rezultetul cel~ulului se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.

~--....-:
.....
-.-~!----.----

...
--.,,----..,.,.'
...

Tebelul q.18 Adeosuri de prelucrare

pentru

rir.Jire

G/(uri

Suprafe~e plane

Lungimea gaurii, mm

Lungimea suprafe~ei plane, mm

Oiametrul
L~~imoa

Peste

Posto

Peste

Peste

Pins

Pesto

III

.,I

suprafo~oi
plane,

mm

100 la
500

500 la

1000 la

2000 la

4000 la

1000

2000

4000

6000

gaurii,

Paste
100 la
500

0,10

~, 15

0,15

0,20

0,20

0,25

0,25

0,30

100

IIUIl

Peste

Peste

100 la

200 la

200

300

Adaos de prelucrare pe diemotru, mm

Adaos de prelucrare pe o h~a, mm

Pin~ la
100

0,30

0,40

Pine'la
80

0,05

0,08

0,12

Paste
80 la
180

0,10

0,15

0,25

Paste
180 la
360

0,15

0,25

0,25

eu

Tabelul 9.19 Ad&osuri pootru lepuirca g~ilor

D i 8llh:.ttr:.Jt

l:1t\)r

ii ,

Adeosul pe d isme tr-u , mlll

mm

Pinlila 50 ,

0,010

Pf,!ste50 pin~ la 80

0,015

Pestf,!
80 pin~ la 120

0,020

Tabelul 9.20 AcIaosurilede prolucrare ;.icaractaristicile baretor

pranetozirf,!(vibronetezire)
Rugozitetea Re' ~
Adeosul
de
Inainte de
Dup/l
supranefezirf,!suprenetezire prelucrere
JIIl\..

1,25.5

0,63 1,25

1020

1,25.5

0,32 0,63

1525

0,632,5

0,32 0,63

6 10

0,63 .2,5

0,16 0,32

8 12

0,32 1',25 0,16 0,32

0,32.1,25

\
t

Observatie: Inainta de lepuire suprafata g~urii trebuie pralucratll cu tolerante in

treepte 6 de precizie, cu rugozitatea Re = 0,8 0,2 pm ~l cu abateri de
form! (ovaliteta, conicitata etc.) de eel ~ult 0,005 0,01 mm.

Hatf,!rialul
piesei de
prelucral

Tabelul 9.20 (continuare)

abrozivo pentru

su-

i
.,

ptel
neelllit

"

34

M 7iM 5

I,J,K

0,01.0,04

45

H 5

I, J

1,255

0,631,25

1020

8~

H, 0

1,25.5

0,32.0,63

1525

H40

H, N

0,63 .2,5

0,32 .0,63

6.10

0,63 2,5

0,160,32

0,32 .1,25
0,32 1,25

0,08 0,16

0,02.O,OB

O,OB 0,16

Haterialul
abrllziv'
4

L,H,N

H40

L, H

H 28

L, H

5.8

H 20

L, H

0,08 0,16

610

H 14

1::,

0,16 .0,32

0,04 0,16

4 .6

H 10

J, I::

0,08 .0,32

0,04 0,08

46

H 10

J, I::

O,OB 0,16

0,02 ..O,OB

3 .4

M 7

1,25..5

0,32 0,63

1525

carbur/l
de silieiu
verde
Cv

\.

0,632,5

0,16 0,32

8 12

0,32.1,25

0,16 .0,32.

5.10

0,321,25

0,08 .0,"6

6 ..10

0,160,32

0,04 0,16

0,160,32

0,04 O,OB

812

H 20

L, H

0,160,32

6 8

H14iH1O

L, H

0,080,16

8 12

H 7

K, L

5,4
electrocorindon
nob it
En

44110

H40iH28

'I
(

I,J,I::

L,H,N

L, H

-1::, L

J, K

14

J, K

46

M14;H10

J, K

I)

4 6

H 7

I,J,I::

HOdulul, mm

Adeos pe un
fl;'lncAp' mm

0,3

0,35 0,45 0,5

6
0,6

10

0,65 0,75 0,85 0,95

11

12

1,0

1,1

Observatii: 1.,Freza de de9ro~are a~chiaza definitiv fundul golului dintre dinti, urmind ca la finisare sa se a;.chiezematorial numai.pe flencurile dintilor.
2. Oeclldegro~aree danturii se face in dou6 treceri, prime treeere de de~
gro~8re Se executa cu adincimea de 1,4 m, iar a doue tracera de dagro~are cu adincimea de 0,7 m.

I
!

(
324

H2BiH20
H

danturldi de finisore prin frozere

:
J-'-'-~

Fontll

Otel
clilit

l,H,N

6 ..10

H40;H28

Tabelul 9.21 Maosur; de.prolucrore in vede,...o

rotilor dintate eilindrice

Grllnula-Duritetae
tia

H, N

0,32 .0,63

c8rbur~
de siliciu
verde
Cv

Carectaristicile barelor
abrezive

8-6

0,63 ...2,5

325

,\

Tabelul 9.22 ~rul

de troceri rooollandatpentru mortezarea cu cu~it'roat~

danturii

1
t:

De la 10
pinli la 6

De la I>
pini! la 2,5

De la 2,5
pinil la 1,25

Degro;are
Finisare

cu din~i

Hodulul m, mm
Hortezare

Tebe Lut 9.24 Adoosuri pontru fini581"ea donturii oonico

prin rulare

1,25

<

Adaos po grosimea
dintelui, DlIII

Hodulul exterior,

drep~i IIIrabotarea

AdlIos.po grosilll
dintelui, 11IIII

Hodulul exterior,
DIm

De la 2 la 3

0,5

Peste 12 la 16

1,4

Peste 3 la 5

0,7

Peste 16 la 25

1,6

Peste 5 la 7

0,8

Pesta 25 la 30

1,8

Peste 7 la 10

1,0

Peate 30

2,0

Peste 10 la 12

1,2

!DIll

Tabelul 9.23 Adaosuri de prelucrare pentru ;everuirea ro~ilor din~ate cilindrice

J-'-'--' t

Tabe tu], 9.25 AdooSuri doprelucrare pcntru frezarea de finisare ~i ~veruiraa

ro;ilar meleate
.

Hodulul m,

Diametrul ro.ii din~ote, mm

Hodulul
BI,
IDII

Pinll la 50

Peste

50 la 100

Peste

1
7

Adaosul de prelucrare pe un flane Ap' mm

2

0,040

0,045

0,045

0,050

0,060

0,055

1I

0,045

0,050

0,050

0,055

0,065

0,060

3,5

0,050

0,055

0,055

0,01>5

0,070

0,070

4'

0,050

0,055

0,055

O,Ob5

0,070

0,070

4,5

0,055

0,060

0,060

0,070

0,075

0,080

0-,055

0,060

0,060

0,070

0,075

Peste
8 la
10

Peste Peste
10 la 14 la
14
20

Paste
6 la

Peste
4 la
6

Peste
2 la

100 la 200

Tr~8pta de precizie a danturii dupilSTAS 1>273-81

Pinil
ld 2

lUll

0,080

i
\

Adaos pontru frezarea de

finisare, 11III

0,25

0,25 - 0,4

0,4 - 0,6

0,6 - 0,8

0,8 - 1,0

1,0 - 1,2 ~
- 1,2 - 1,5

Adaos pcntru ;evaruire,

11II1I

0,08

0,08 - 0,15

0,15 - 0,20

0,.
\3- 0,25

0,25 - 0,30

0,30 - 0,40'
- 0,40 -0,50

Observ8~ie. Adaosul este dat po grosimo8 dintelui.

Tabelul 9.26 Adoosuri do prelucrara pcntru Qantura IIelcului .

Adaosul po.grosimea dintelui, mm

Hodulul Ill,/lUll
Pentru finisar., dup! dagro;are

Pentru rectifieero mele c~lit

0,060

0,070

0,070

0,080

0,080

0,090

Observa~ii. 1. Inainte de ~everuire, din~ii se prelueroazil eu 0 subtiliere la pieiorul

dln~ilor prin folosirea unor froza-mele eu profil de generare cu pro'
tuber8n~li.
2. Se recomandll ca adaosul de prelucrare pe flancul din~ilor si!se caleuleze cu rel8~ia:

Pinli la 2

0,2

0,7

Paste .2 pinli la 4'

0,7 1,4

0,2 0,4

Poste 4 pinli la 6

1,42,0

0,4 0,0

I'

Ap=O.005{rii. [mm).

126

"

I\

donturii

327

Tobelul 9.27 Mno!\."rt de pretecr ere po un flanc al dintolui la roctific8roa prin rutera dnntur ii cil indrice ell 0 piatra dblu conicllsnu cu dou! piottaler

Tabelul 9.28 (continuaro)

Diametrul do divizare d, mm, pinA la :

Hodulul m, mm

100

400 1000

200

300

500

1200

.!

Adaosul de prelucraro po un flanc Ap' mm

0,'8

0,20

0,20

0,25

0,30

O,iW

0,25

0,30

0,35

0,30

0,35

0,40

0,10

3... 4

0,'2

0,'6

5 ... 8

0,16

0,18

9 .. 12

13... 15

Tabelul 9.28

Ad&osul'i

0,12
-

>,000

0,16

< 2

0,25 ...
0,30

0,30 ...
0,35

0,35
0,40

0,20 .
0,25

0,25 .
0,30

0,30-0,35

0,35 .
0,40

0,45 .
0,50

0,30 .
0,35

0,40-0,45

Observof.ii. 1. Valorilo adaosului din tabel reprezintA adoosul de prelucrare total pe

un flonc, care Se epartiz.ezA po faze ostfol: - la finisere se indopArteazA adoosul do prolucraro in funcf,iode numArul de treceri ~i do avansul do pAtrundore po tecoro;
- la dcgro~aro ae tndopArtoazllrostul adoosulul do preluorDro.
2. Adaosurll. do praluorero pontru roctlflcaro canolurllor cu profil in
evolventli se pot adopta orientatlv ca la rectificoraa danturii cilindrice (tabelul 9.27).

Tabelul 9.29 Adaosuri de preluc ara pontru rectifiesroa alozajolo.- rOf,Ho.-dinf,ato ~i

fusurilor arborilor - pinion duplitratemont torllic

de prolucr
e pontru ectifiesr ea canolurilor la a
bori canolaf,i

Oiametrul nominal
al suprafe~ei care
formeaz~ ajustaj,

I
-I

iI

PinK la 100

IUI

Pinli la 30
Pesta 30 la
Pesto

SO

Adaos pe diamatru pentru lungima8 butucului rOf,ii

( lungi~ea arborelui ), in m~

SO

la 200

Pesta 100 pinK La 400

Paste 400

0,3 0,4

0,4 0,5

0,5 ... 0,e-

0,4 . 0,5

0,5 0,6

0,5 . 0,8

0,5 . 0,6

0,6 . 1,0

1,0 .. 1,6

,
I

Caracteristica

Of,el cementat - cAlit

O~el imbunAtAf,itinainte de canelae

materia-

lului
Lungimoo
de recti
f icat l,
mm

Diametrul arborelui 0, mm

160... 400

CU

< 25

26 . 40

41 ... 63

> 63

< 25

26.. 40

41... 63

> 63

AdeosuL do p.eLucrore pe un-flanc, Ap' ~~

<160

Obsarvaf.ii. 1. Pantru finisarea cu cu~it. a suprafaf,elorcu duritata micli, adaosul sa

alire,t. do 2 .,. 2,5 orl.
2. [n cazul rOf,ilor cu danturli clilitlisuperficial, valorila adaosurilor se
iau conforll lillitelor inferioare din tabeL; iar pontru rof,i executat8 din
o~eluri inaLt aLiate de cemantare, conform LimiteL"or-superioar
3. La caLibrarea gliurilorcanolate cu bro~e adaosuL de preLucrnre pentru
diamatrul suprafe~.lor de centrare $. miro~to fa~lide valorile din tabel

0,10 ..
0,15

0,15 ..
0,20

0,20 ..
0,25

0,25 ...
0,30

0,05 ..
0,10

0,10 ...
0,15

0,15 ... _ 0,200,20 -0,25

- 0,15 ...
0,20

0,20 .
0,25

0,25 ..
0,30

0,30 .
0,35

0,10 ...
0,15

0,15 ...
0,20

0,20 ...
0,25

'.
328

0,25-0,30

30 ..

SOX.

4. Adaosurile pen~ru finisarea suprafe~oLor frontale so prevAd in limitale

de 0,5 O,7srdin valorile indicate in tabel.

'i
cap .10.

10.1

CAIO'lUJ[, REIIDIlIlJI

PRINCIPII

DE ASClIIEm! IA SlRlNJIRE

SI NOTIUNI DE BAZA

Pentru ca Cl.chiereametalelor sa aib1 Ice sint necesare

doua ~c&-i:
m:i!icareaprincipal~ de ~erel?i
mi.scarea de
. avans.. la rirdul. ei, mi9carea . de avans poate fi executata
printr-o ~e
sau prin mai multe ~C&-i.
la strunjire, ~
principal~ de ascni.ere este rotirea piesei, iar ~ea
de avans este ~ea
de transla?e
a
cutitului.
strunjirea poate fi: exterdoara (fig. 10.1) I?i interioar~ ( fig. 10~2).

:;
Fig. 10.2. Clasificarea .trunjirilor intftrioare

10.2

ELEMENTE COMPONEN.l'E

ALE RIDIMUllJT DE ASCHIElli!'

Aceste elemente sint:

a. adincimeade aschi.ere t care este defini~
ca rn.!trimea
~ui
principal aflat in contact cu piesa de prelucrat,nasurata .perperrlicular pe planul de lucru;
b. viteza de aschi.ere v care este definiti ca viteza la
un toomen.tdat, in direct-ia ~c&-ii de ~ere
, a unui punct
de Cl.chierec:onsiderat pe ~
sculei;
c. avansul s care este determinat de obicei in mmla 0 rotatie a piesei sau sculei.

tI
'0

'0

co
,
~

'0

""i

~
n,

V)

I/)

I/)

co

-.-n-,
I

li'1

v)

VI

co

V)

~,

,DEGROSARE
v-

<::>

'0
I

t:i
V)

'0
n-,

.V)

V)

V)

~
~

0')

....

'0

eo

~
n-,

<p

co

-e-,

0')

'0

V)

1/),

V)
I

FINISARE

STR.UNJ1REA SUPRAFErELOR
ClLlNDRICE EXTERIOARE

~
"

i:i:i
<:

I~~~I It
co

0-.

0')

V)

V)

'"

~ ~
V'J
'---v-'.
V)

F1N1SARE'ci
PLANA N

Fig. 10.1 Clalificarea strunjirilor exterioaro

330

'0

~I

::.:

'0

co
I

0')

V)

10.3PROPRIEl'ATILE ASCRIEI'OARESI DOMF.mUL DE

Ul'ILIZARE A MATER!ALE(LR PEllIRU SCULE

'0

~
~
li'1
N)

V)

~
~
'-----...r---J
V)

V)

DEGROSARE
PLANA

i
I

Lu

er:

Materialele utilizate pentru confectionarea pfu-t,rii utile a

cu?telor de st:r'un;Jpot fi ~te.
in patru grope
- oteluri pentru scule;
- placute din carcurf, metalice dure;
- materiale ncinaralo-ceramice;
- diamante irrlustriale.
Din prima ~
fac parte otelu.rile rapide I?i cele slab
aliate (STAS 3611;"80; STAS 7382-80) I?i otelurile
carbon pentru
.scule ( STAS 1700-80 ).
.
Din a doua grupi:l,a carburilor rnetalice, fac parte' pl~cutele din carbur~ de wolframcu cobalt I?i pl~cut:ele din carb.Jri de titan I?i de wolframcu cobalt ( STAS 6373-86
I?i STAS
6374-80)

331

Materialele mineralo-ceramice pentru scule au drept canstituient de baza oxidul de altnniniu.

Propriet~tile
~etoare
ale materialului pentru scule
sint definite prin rezistenta sculei la un anumit regim de ~chiere.
In general, calitatile
~etoare
superioare ale materialelor pentru scule sint insotite de 0 duritate ridicata ;;i de 0
tuna rezistenta la uzur.1 ;;i' stabilitate
termidi. Un alt factor
important, care detenni.n.1 daneniul de utilizare a diferite10r
materiale pentru scule este rezisten\a mecantca ( rezastenta la
incovoiere :;;i rezilien\a
materialu1ui j , La prelucrarea prin
. aschi.ere, in special la degr~,
tiU.:;;ulsculei este supus la
solicibki
d:i.namice,din care cauza sculele executate din material cu 0 rezistenta
necorespmzatoare vor fi scoase repErle
din :funct.iune( din cauza f.1rilnitarii tiii:;;Ului).
utilizarea. scul,e1or din ~uri
carbon pentru scule :;;i din
oteluri 'aliate pentru scule este limitatiila
cazurile cirrl nu
pot fi folosite cc:tI'pletproprietiitile ~etoare,
mai ridicate
ale alter materiale pentru scule. .
ot-elurile rapids pentru scule Rp4;;i Rp3 au proprietiip.
aschi.eroare superioare ote1uri1or carbon ;;i ote1urilor aliate
pentru scule !'ji din aceasta cauza sint utilizate la executarea
cutitelor profilate , a frezelor , a bro:;;elor ete.
PMcutele din carl:::urimetalice se utiliz~
la confecp.onarea a numeroasescule ~etoare:
cutite, freze, actincitoare
ete. Aceste materiale
i:;;i pierd caracteristicile
lor mecanice , necesare ~erii
metale10r la 1000oC aioo'c, in
timp ce ote1urile rapide 1:;;ipierd caracte:ristici1e
ne:::amce
la 550C
. 600oC,iar otelul carbon la 25QoC.
.
Practica a arcltat cl pl~e
din carl::mi.metalice pot fi
folosite pentru o:mfecp.anarea
oricclror scule ~etoare
:;;i
pentru pre1ucrarea unei mari varietiiti de materiale.
Alegerea calitiip.i plclcu1;e1ordin carl::mi.metalice depil'rle
de natura prelucrclrii
(degro:;;are, f:inisare) !'ji de materialul
care se pre1ucreazcl.
In S'l7..S 6374-80 sint in::ti.categrupele de utilizare a pl~cutelor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datii corespan::ienta
pl~cutelor din carl:::urimetalice S'l7..S CU cele staOOardizatein
alte tclri.
10.4 UZURA
SI OORABILITA~

SCULEI ASCHIEl'OARE

In ilip..1l ~erii
metalelor, suprafetele sculei a:;;chietoare care vin in contact cu piesa sau cu ~
care se dEqajcl
sint supuse unui proces de uzura. C.lrrl uzura atin;e 0 amnnitii.
IIm-:ilne,scula trel::uie reascut:ita.. liMimeauzurii OOmisibilea
sculei a:;;chietoare .se ~lirnitii
de lizurcl!'ji se noteazcl
cu het .'
~.?

In tal:el.ul 10.1 este datii uzura admisibilcl ha m.1suratape

fa~ de asezare a cutitelor de st:run; pentru deqrosare :;;i semifinisare.

.1

Tabelul 10.1 Uzura admisibil~ a cu~itelor de strung pentru degro~aro ,i ~ifinisaro

I
Haterialul
prelucr&t

I
~

/Oielur i 8uste)1
!
1 nitice ~i
, inoxidabile ).

~,~
.

Otoluri cor.bon ~i fonto

mala8bi le

Fonta
cenu~ii

Rugozitatoa suprafetei
prelucrate, pm

HArimea uzurii
ha ' mm

Het9rielul p5r~il
.a~ch iotoaro

Rz

Re

400
200
100
50

100
50
25
12,5

Oiel rapid
Carburi metal ice
O~el rapid
Cerburi motelico

',5
O,b
0,8
0,4

400
200
100
50

100
50
25
12,5

O~el rapid
.Carbur i matal ice
Ot-el rapid
Car bur i metatice

',5
',0
0,8
0,4

.'2,0
...1,4
. 1,0
.. O,b

400
200
100
50

100
50
25
12,5

Oial rapid
Carburi metal ice
Ot-el rapid
Carburi metal ice

3,0
.0,8
1,5
0,6

..
..
.

2
0,8
1,0
0,6

4,0
',0
2,0
0,8

In tabelul 10.2 este data. uzura admisibil~ a cup.te1or de

strung pentru finisare.
Perioada de . func\:ionarea scuted , de la inceputul folosirii ei pina la atin;Jerea unei uzuri egale cu limita de uzura,
se ~
durabilitate.
.
I

Tabalul 10.2 Uzura admisibill a cutitelor do strung pentru finisare

Hater ialul prelucret

Rugozitetee suprafetei prelucfate,

Hllr.imeauzurii ha '

I!IDI

pm

..f

Rz

Ra

Oteluri austenitice ~i
inoxidabilo

25

0,3

0,2

Ot-eluri ~i fonte
lIIeleebilo

'2,5

3,2

0,'

Fonte cenus ii

o,~

1,0

Numai 0 suprafetll
lustrultll, farA uzurll
vizibill

I
10.5.' CALITATEA SI PREI:IZIA

SUP.RAF'EI'EI PREWCRATE

In timpul prelucr~ii
prin aschaere diferitele
elemente
ale sisterm.tlui piesa-scul~-~:i.ni1-unealtii se deformeazaelastic. Da~ forta de aflchiere lli rigiditatea sint canstante, in
cursul prelucr~ii
suprafet:ei considerate, nu apar abateri de
fo~ ale suprafet:ei.De multe ori rigiditatea sistemului variaz~ in cursul prelucr~ii
suprafetei. stu:li.in:iu-se efectele
variap.ei
rigiditiip.i in ti.mpul prelucr!rii s-au putut trage
~toarele
concluzii:
- variatia rnacrcqeometrieisuprafet:ei la prelucrarea intre
virfuri, definitii ea diferenta dintre diarnetrul maximl?i minim,
nu depir.de practic de componenta tan:Jent:ia1~a fortei de
~chiere Fz' ci de comparientaradial~ Fy;
.
- diferenta dintre diametrele maxim;;i minimeste egal~ cu
dublul ~etii
de incovoiere maxima,care ia nastere sub actdunea componenteiradiale a ~ii
de ~ere.Pentru
ea abaterile d:imensiunii suprafe\:ei ~ se g~~
intre limitele
ctm-.
pului de toleranta trebuiesc satisf~cute candi\:iile:

,
2 fy < T

sau

fy < 0,5 T ,

(10.1)

unde T este ~imea cimpului de toleranta, iar fy - ~eata

max.imcl
datoritii CClrrq?Onentei
radiale.
.
'
Deoarece abaterile
care apar in urmaprelucrMii nu sint
generate numaide incovoierea piesei, dublul ~ge\:ii de incovcd.ere datoritii componenteiradiale nu trebuie sa depaseasca
0,5 T, adi~ :'

Pentru cup-tele de si:r\.m:Jlli rabotezlt.valorile durabilitiit.ii ecananice (Tee)' in minute, sint date ~ tabelul 10.3.
Tabolul 10.3 Valorile durabil itllt.1Ioconomice pontru c:ut.ltelede atrung pi rubotezl,aln

!
I
I
i'

HaterlBlul de preluorBt

See~ tumla euptulul

Otol rapid
d

hxb

Fonti eonu.le

O~el ~I font! maloabill

Rotun- P!tratli Oreptunghiularli

dl

Carburl metalica

O~el rapid Icarburi metell~

hxb
Ourabllitatee Tt ~n ~in

6
8

6x4
8)(5
10)(6

30

45

~)

6x6
8x8
10)(10

12

12x12

12)(8

45

60

.--" .\
bO j

16
20
25
32

16x16
(20)!_~)
25x25
32)(32

16)(10
20x12
25x14
32)(20

\..:,-,/

40
50
63

4Ox40
5060
63x63

40x25
50x32
63x40

75

45

so

so

90

~'90"'\'
\, ..

120

'

90

105

150

stardardele pentru Cll\:itele de st.r\m3"sint urmatoarele:

351-66; STAS 352-66; STAS 353-66; STAS 354-66; STAS 355
-86; STAS 356-66; ST.AS 357-86; STAS 359-66; ST.AS 6311-80; ST.AS
6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374 6385-80.
STAS

fy < 0,25 T
10.6. STRllNJlREA

(10.2)

EX'l'ERIOARA SI Th'TElUOARA

10.6.1. Alegerea sculei. Irrlustria constructoare de

llla!lini folo~
in marea majoritate a lucr!rilor de strunjire,
cu\:ite prev!zute cu pl~cu\:9 din carbUri metalice , excep\:ie
f~in:i smmjirea unor profile sau a unor aliaje
speciale.
Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1
~i 10.2.
stabilirea
limitelor de uzur~ treb.U.e sa ~
seamade
faptul caprdn crestarea UZ'uriicu1;itului se mare;;te valoarea
componenteiradiale a fo~
de a;;chiere, care de1:ermiIW.
abaterile de form! ale suprafet:ei de prelucrat. Din aceasta cauz~,la
prelucrarea unor piese nerigide, .cin:i ~eata de incovoiere a
piesei de~
precizia de prelucrare, t.reb.rl.econsiderate '
v~ori ale uzurii cup.tului mai mici decit cele recomandate
pentru smmjirea de degr0liare.

334

Ale:Jerea materialului ~r1;ii active a cu1;itului, pentru

realizarea unei prelucr&i in con:litii date, se face in ~
de natura: ~i proprietii\:ile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. Materialul ~
active poate fi 0\:91 carbon
pentru scule, 0\:9l aliat
pentiru scule, 0\:91rapid, carb.lri metalice
materiale mineralo-ceramice ~i diamante :in:iustriale.

I 0 raspirrlire foarte larg~ 0 au cu1;itele armate cu placut-e

din carWri metalice, care pot fi alesedin STAS ~3.Z4-.3Ji51-8Q..
Daneriii.le de' utilizare a a;;chierii cu scule pre~te
cu
pJacut-e din carb.lri metilice sint date in tabelul 10.4.
Parametrii geometrici ai ~
~etoal:
e a cup.telor
sint r:CXIIlal'X3a\:i
in ST.AS R 6375-85 lii STAS 350-82. Unele rec6man:::lih:'i
concrete privirrl alegerea parametrilor geometrici ai
cu1;itelor cu pl~cut-e dincarb.lri metalice, in func1;.iede CXIl1di1;iile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 Eji tabelul 10.6
335

.:~~D(j.:Ji

~:",_~.,_..J"
L,'$

Tabelul
Tabelul

10.4. Domeniile

de utilizers

a pt~~otor

din carburi

aetalice
Simbolul

..
Simbolul

utillzareo,

v,s,t
40

50

->
->

-> Dascre~tera tenacitll~li pliicutei

->
Cre~te duritataa pllcu~ei
30

10

20

A;chie

01

Cu inct uz iun i
tmax

-> Descre~te

smax

-> Descre~te

vrnax

->

->

Cu inaluziuni
De degro~are

Ut it lure

Strun) ire

Materiale
prelucrote

De finisare

laminate

--

Materiale
prelucrate

Continuli

Neferoese

De f inhere

~i turnate

--

Iabe lul 10.5 Par_tri

geo.etrici
din carburi Betalice

Fonte maleabile

Cu InCoot inuli treruperi

~i incluziuni

finisare

/.Supraf atA
de ciegajare
pozit ;vilplan!

laminate lii turnoto

In p ie se-

Oteluri
O~elurl allete cu
O~eluri
pantru
refractaHn
euteeare
te ~I
Oteluri
otaluri
Oteluri
cu reaustenitice
inoxidezisterita
bile
scazuta
Fonte cenuliii

Fonte eu
grafit
nodJlar

au duritate

Neferoase

mlcil

cu dUritate

a~hietoare

micA

cAl ite
dure

Nemetal ice dura

pentru CUf,itele cu pllkute

Tipul
Forma suprafe~ei
degajare

Fonts
maleebile

Otelurl

Fonto
dure

Felul' escu]; ir i!

Continuli

_ De degro;;are ~e

ai ~rtii

Fonte
conus i i
dure

Oteluri cu rezis'
tenta scllzutll

Nemetalice

in piese

Oteluri
forjate

cu

duritat micA

FlIriiincluziuni

Oteluri

Continuli

0" degro;~re ~

->

Cr"~t"

-----

Oteluri
telurl
cu rezi:s- pantru
tentli
Automate
schutli

-A~chiere

01

F!rll incluz iun i

Fonte cenu~ii

Oteluri

10

->

'Cu Intrerupar I

11

Strunjire

A~chie

Materiale
prelucrate

20

Cu intrerupari
40

50

Strunjlre

30

v,s,t

->
->

-> Descre;;tera tenacitl!~ii pl~cutei

->.
Cre~t" duritatea plAcutei

plAcu~ei

utilizarea,

pl!cutoi

10.4 (continuars)

~~

0<'

. 0<0

~
11 I ,Suprafa.li
de degajare
pozit ivli'
curbil in;".
b.te.etli in'
gustll n"gativ3

Nsferoase

"e'

11. Suprefe.li
de degajara
pozltlvll'
planll.
e.fetetli in'
gust.!!nege'
tlvl!.

Fonts
al iate

de

~'

\
o

,,'0 'OJ
'.1.

ri;

0<et

Hodul de indep~rtare
a~chlei

Prolucrarea fontsi
cenu;;ii,~ bronzulul
~i a altor materiela

Folosirea unor mijloace

suplimentare pentru in'
dep6rtcrea a~chiei nu
slnt noco,ore

casant8

la prelucrarea

of,elulul

Pralucrarea o~elului2
turnat Rm<800
N/mm
de a.emenes cu Rm >800

pentru

H/mm2 in condi.ii'

foloslrea sfilrimlltoru'
Lu i de asch i i

evacuorea
B~chiilor nu se cere

la unui sistem tehnelogic cu 0 slabil ri'

giditate .Prelucrarea
f onte i cenus i i ;;1 a
fontei maleabile

r!

I!

ti;

BR

Lr\

O';/IIeniulde ut it izare

0'
~

t:})

.,...

Prelucrarea de semi'
finisars a o~alului2
cu
R ~ 800 NI mm
fR~or izeazll
r!suclrea ~i sflirmarea esch IHor

NU'se folosesc sfllrima'

toer e de asch i i

f
i,)';
I'

k'
c'

f..:.

22

336

I.

Pit'O~,

\'01,

337

Tabelul 10.5 (eontinuaro)

Tabolul 10.0 Ceontinuare)

Folul ascu~ ir ii

B. Unghiul de atac principal

T ipul
Oomoniul do utilizaro

Forma suprafo~oi do
.dagajaro
IV.Suprah~1
do degajere
negativil
pLanA

-riS..
~\

8.f,,~otlllatll

)f(:'!";~
~~/A
'. ", ~
I

IV.Supr"{n~lI
ddogoJoro
negativllplanA.
b. fora
fa~etll

V.Suprofa~A
de degajara
negatuiveurbil inie,
Cu fai-etll

nt

. :.!,
r, 1'"

~~

0('

Pralueraroa o~elului2
eu Rm > 800 H I mm
in eondi~iile unui
alstom tohnoLogic cu
o bune rigiditata ~i
stabilitoto la vibrs~il_

Pentru eV8cuerea
",chiHor ost. noco"
sar' folosire8 sflrlmetoruLui do a~ehii.s8U
ascu~irea cu IT ,i Y

Pr.lucre"u o~lllulu~
Rm > 800 N Imm
.In eondl~iile unui
sistom tehnoLogie'cu
rigiditate bun~,prolucrafa cu ~ocuri,adaosur i neun iforme
do prelucrare la dogro~aro.

Pontru ovnCUArO" ~(.)hlIlor oat. naoosara foLosiree sf6rimatorului do

8~chii sou ascu~iroD eu
IT ,I Y cOfaspunz.ll-

0.
lrl

Pralucraraa o~olulu~
cu Rm < 800 N I mm
clnd este necesaril
rllsucireo ~i sfArimarea a~ch iiLor.

OC" .,;,:,.,.,~

Xo

asch ie i

IlU

'\II.
'

Kodul do Indopartara

corespunzfttoaro

"
0,.3

1.
1-'-

O~eluri carbon
de eonstrue~ii

12

15

12

10

12

12

10

Ha 140 150 12

15

15

10

10

>

11

15

Rm >1100 N/mm2

Ha s 220

3.
Fonte c8nu~ii.

Ha

4.

>

220
"

5.

Fonte maLeabile

O.

Aliaje neferoase

La proluor4rllo arbor llor lunal ~I 5ub~lrI ,I l. proluorllri OLJ millmulto

ou~lta.

III

IV

15

-5

-5

-10

-10

Unghiul d~ otoe seeunder

Condi~iile de Luoru

0 .. 5

Pentru prelucr4ri de finisare. Valorile mari se aleg pentru velori mari ale
razei la virful eu~itului

5 ..10

Pentru preluerarea de finisara ~i semifinisaro a pipselor rigide f4r4

pBtrunderea rapida a cu~itului.

1~

Pentru prelucrarea de degro~are 8 pieselor eu rigiditate redusll,f~r4

plltrundarea rapida a eu~itului. Pentru preluererea pieselor rigide ~i eu
p6trunderea rapidll a cu~ituLui.

30 .45

Pentru prelucrarea de degro~are a pieselor eu rigiditate redus6 ~i eu

patrunderea rapid! a eu~itului.

Condi~iile da Lucru.

0 5

La preLuerarea pieselor cu adaos unloform, fllrll~ocuri , pantru materiale

dure ~i in scopul evacullrii e~~ode a a~ehii~or
.

10.12

La prelucrarea eu unghiuri de degajare n;gative, y<-So,-10o),unghiul X=7So

condi~ii grele de lueru ~i in sCopUl sf6rim4rii 8$chiilor

20 ...30

Le preluerarea.pieselor cu adllosneuniform, a~ehiere eu intreruperi,

eondi~ii grele de Lueru ~i evacuare cornoda a o~ehi;lor.

Rm ::1100Nimni2

~
i al iattt

2.

80 ..90

, i,

ert.
::0,3

La prolucr6rl eu ~ocurl ~i In eondi~llle unul .Istam tohnologlc eu

rlgiditato IIIlcll.

i. 0
1

..

IIUII/rot

"

bOo 75

Felul suprafe~ei de degajare

Avansul,

Haterialul de prelucrat

La prelucrirl In condl~ille unui sistem tehnologlc suficlont de rigid

.'

O. Unghiul de inelinare al tlli~uluiprincipal

A.Alogerea unghiurilor de 8~eZ8re ~i degsjare

Nr.

45

X,

Nu se folosesc
sUrimlltoare
de a~ehii

yo

La prelucrarea pieselor in eondi~iile unui sistem tohnologic rigid eu

adincimi de a~chiare reduse.

c.

toaro.

aO

1030

Tebe lut 10.0 Valorilo rec:oaandato ale unghiurilor do all8zare,c:iegajaro,do atee'

principal, do at8C secundar ~i a celui de inclinare al tlli~lui
principal, pantru cu~itele cu pll\cu~edin carburi lletalice

,.

Condi~lile dct lucru

10

338

10.6.2.Alege:rea.00inc:im:ii de ~ie.re.In
majoritatea
cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de deqrosare se inde~teazli intr-o s:in:Jurli trecere deoarece in ccnstructda rnoder:na. de masini,sint adaosuri relativ mici.
In cazul strunjirii de finisare se aplic.!1aceeasa recomandare t.inin:fu.-secent ea dupaprelucrarea de finisare suprafata
treb..rl.e s~ ai.ba 0 l':U3'ozitateegal~ cu cea indicata pe desenul
de executf,eal piesei respective.
I

:nq

loo

U.
I

~.

..CD

.....
...
o
~
....

,....,

...

~- .

---'-':-'-~

Tebelul

10.7 Avansuri pentru

strunjiraa

ext~ri08ra

da degr;~re

cu ~ite

din o~el rapid ,S&I'ol"llate cu pl~e

Cu~ite din o~el rapid

Cu~ita armate eu pleeu~e din e~rburi metalioe

Hatarlalul
pr",lucret

de

Diemetrul
p iese i, mm

Ad1noimea de a~chiera
PIne le.3

Paste 3
pins le 5

Peste 5
pina la 8,

din carboJri t~lice

Peste 8
pine la 12

t, mm

Peste 12

Pins

la 3

-- 0,4 . 0,1.

0,3 .. 0,4
0,4 ... 0,6
o "b_.,O)l
0,7 . 1,1
0,7 .. 1,1
1,2 .. 1,4

0,7 .. 0,8
1,0 . 1,5

Peste 3
pine la 5

Peste 5
p~n8 la 8

Avemsul,s, mm/rot
O;aluri earbon
~i o~elur~ aliete
pentru eonstruc~ii
de m8~ini.

Font! ~! al!llje
de cupru.

Observe}ii.

Pine la 20
peste 20 '" 40
peste 4L . 60
peste 60~00
peste100 .. 400
pest&400 .. bOO
pestebOO . 1000
peste1000 . 2500
Peste
20 . 40
peste
40 . bO
peste
1.0. 10p
peste
100.. 400
peste
400. 600
peste
600. 1000
pe ste . 1OQQ
.. 2500

0,3 .. 0.4
0,4,._.,0,5'
0,3 ..
,O.!.o5'L~1J, 0,4.' ..
O,~1,
'0,5 ..
0,8 . ;1,2
0,7 ..
1,2 .. 1,4
1,0 .
1,2 .. 1,5
1,1 ..
1,3 ... 2,0
',3 .
,0,4 . 0,5
0,1. ,0,9,
(0;8.-;.1,,4'
",0 . 1,4
1,2 .. 1,8
1,5 . 2,0
1,1. . 2,4

0,4
0,8
1,1
1,0
1,2
1,5
1,8

0,5 .. 0,8
0,7 .. 1,2
1,0"",2
1,2 . 1,1.
',2 . 1,8
',1. .. 2,0

--0,3 .. 0,7"
0,5 .
0,1. .
0,8 ..
0,9 .
1,2

0,4
0,6
0,8
1,0
',0
',4

.
.
..
..
.
.

0,9
0,8
1,0
1,2
1,1.

......

0,4 .
0,5 .
0,1. .
0,8 ..
1,1 .

--

0,8
0,1.
0,9
1,0
1,5

-.

0,7
1,0
1,0
1,3
1,4
1,8

0,5 ..
0,1. .
0,9 .
0,8 .
1,3 ...

0,9
0,8
1,'
1,0
1,7

'

0,7 . 0,9
1,0 . 1,2
1,2 . 1,7

0,4 .. 0,5
0,1. . 0,9
0,8 .. 1,4
1,0 . 1,4
',2"",8
0,5. i .2,0

0,4 .. 0,6

0,5 ..
0,6 ..
0,6 ...
1,1. ..

0,8
1,0
1,0
1,4

0,1. .. 0,9
0,1. . 0,9
1,0 . 1,2

0,7
',0
1,2
1,2

',2
1,2
1,6
1,8

0,4 0,7
0,6 ',0
0,8.;.1,0
1,1 . ',4
',0 .. 1,4

0,5 . 0,8
..
.
..
.

1. Valorile mai mari ele evensurilor

se vor tue pentru adtncimi mici. s i pentru prelucrllrea metericlelor
eu rezisten~e me!
mica; i ar ve l cr i l e mai mici se vor lu,", pentru edlne!m! mari s i pentru pr-elucr-areamater ie l et or eu rezisten~a aer e ,
2. Le prelucrerea
suprafe~elor
intrerupte
",slorile evensurilor
din tabel se mic~ore8za prin tnmul~ire8 e~eoeficientul
K =0,75 .. 0,85. '
,

Tabelul

10.8 AV8tlS4ri pcntru

strunjirea
iterioera de degro;are pe strunguri
eraate cu plDCU\:edin carbur i aetal ice

Lunq imee fn
console
a cUj:i'
telor,
mm

Dimensiunile sec'
tiunii
:u~itului,
seu suportului
pentru strunjirea
iterioera

norDale ;i strunguri

Materialul
O~elur i leminate ~i oj:eluri

turnete

10
50
12
60
.16
60
~2ri):....
--100
25.
125
30
150
40
200

0,08
0,10
0,10 .. 0,20
,0,15 ... 0,30
0,25 ... 0,50
0,40 ... 0,70

--.
-

150
40x40
300
Sectiunea
150
60xbO

cuj:hului

300
prismatic
300
500.
8')0

75x75

O'~servB!ii.

',~'-

..

111111

0,12 ..
0,12 ...
0,20 .
0,30 ...
0,40 ...
0,50 ..

0,10 .. 0,60

0,50 ... 0,70

0,40 .. 0,70

0,30 . 0,60

0,90 ... 1,2

0,80 ... 1,0

0,60 .. 0,80

0,7 .. 1,0

0,50 ... 0,80

0,40 ... 0,70

0,90 ... 1,3

0,70 ... 1,0

0,80 ... 1,1

0,60 .. 0,90
0,40 0,70

0,70 .. 0,90
0,50 .. 0,70

din o\:el repid

SllU

:
3

mm/rot

.--

0,10
0,10 . 0,12
0,12 .. 0,20
'0,12 .. 0,30
. 0,15 .. 0,40.

p'ine le

0,16
0,2
0,30
0,40
0,60
0,80

..
...
...
..
..
...

0,15
0,25
0,35
0,50
0,60
0,80

.
.
0,10
0,12
0,25
0,25
0,30

...
..
...
..
..

0,18
0,25
0,35
0,45
0,60

0,70 .. 1,2

0,5 ... 0,9

0,4 ... 0,5

0,60 .. 0,9

0,4 . 0,7

0,3 ... 0,7

1,0 ... 1,5

0,8 ... 1,2

0,6 ... 0,9

0,9 ... 1,2

0,7 ... 0,9

0,5 ... 0,7

1,1 ... 1,6

0,9 ... 1,3

0,7 ... 1,1
0,6 ... 0,8

0,7 ... 1,0

0,6 ... 0,8

.
0,12
0,15
0,25
0,30
0,40
0,60

1.Valorile mni meri ale avansurilor se vor lua pentru adtncimi mici ;i pentru preluerarea
materialelor
cu rezisten~a Cl9i
mica,iar vul cr ite ma i mici se vor lUB pentru adincimi mar'i ;i pentru preluerarea materialelor
eu r-ez ist enj e mare.
2.la prelucrarea
suprafe~elor intrerupte valorile Bvansurilior din tabel se mie~oreeza prin ~nmul\:irea eu coefieientul
K = 0,75 .. 85.

~."

Tobelul 10.9 Avonsuri pentru strunjirea

ttarioara ;i extarioor~
carbud ~"talice,po
atrungur i Carusel

de degro;are

Meteriolul
Lungimoe tn
console a euf.itului pentru.strunjirea interioare de degro~are, mm,
pins la:

t,

.
.

0;06
0,15
'p, 15.. 0,25'
0,15 .. 0,40
0,20 0,50
1',25 .. 0,60

Cl4ite

Fond ;i al iaje de cupru

Avansul
Diametrul
sec\ iuni i
rotunde a
cUj:ltului

Cl!

de preluerat

Adincimea de a~chiere
2

revolver

Cl!

cuj:ite din oj:el rapid sau araate

Fonts
imea de a~chiere

~/.:~;IC.

plaCl4e din

de prelucrat

Ot-el leminat ~i ot e l turnat

Cl!

12

20

t, mm, pins la:

3

12

20

Avensut s, mm/rot

200

1,3 ... 1,7

1,2 ... 1,5

1,1 ... 1,5

0,9 ... 1,2

0,8 .. 1,0

1,5 ... 2,0

1,4 .. 2,0

1,2 ... 1,0

1,0 ... 1,4

0,9 ... 1,2

300

1,2~ .. 1,4

1,0 ... 1,3

0,9 ... 1,1

0,8 ... 1,0

0,6 ... 0,6

1,4.~ .1,8

1,2 ... 1,7

1,0 ... 1,3

0,8 ... 1,1

0,7 ... 0,9

500

1,0 ... 1,2

0,9 .. 1,1

0,7 .... 0,9

0,0 .... 0,7

0,5 .... 0,0

1,2 .. 1,6

1, 1. ~.1,5

0,8 ... 1,1

0,7 .. 0,9

0,0 ... 0,7

0,5 .. 0,6

1,0 ... 1,4

0,9 ... 1,2

0,7 .. 0,9

700,

0,8 ... 1,0

0,7 ... 0,6

Observat,i i : 1.Valorile mai mari ale evensurilor se vor lua pentru adincimi mici ;i pentru prelucrerea meterialelor
cu rezisten~e
mica,cele mici se vor lUB pentru edtncimi meri ~i pentru prelucrarea
meterialelor
cu rezistent-a mare.
2.La prelucrarea
suprafe~elor 'ntrerupte
valorile avansurilor
din tabel se mic~oroaz8 prin ;nmul~ire cu coeficientul
K = 0,75 . 0,85.

mai

TabeLuL 10.10 Avansuri pentru stnnjirea

cu CU1:ite fixate 'in bare portCU1:it de tip c:oosoli

iteriOllra de d&gro~re

Heterialul de prelucrat
Adtnciraea

Lung i11I0 a

Of.al

bare i,

Fente

de

portscula in
console,

Diametrul exului port-scula, mm

lI~chiera
80

IMl

150

110

ZOO

t,mm

300

80

Avansul
-~

300

5
8
12

500

5
8
12

SOD

5
8
12

1000

5
8
12

1500

5
8
'2

ZOOO

5
8
12

0,0 -0,8 0,7-0,9

0,5 -0,05 0,0-0,75
0,4 -0,52 0,5-0,02

0,5 -0,7 0,0 -0,9 0,8 -',0

0,4 -0,5 0,5 -0,05 0,8 -0,9
-0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,0 -0,75
0,4.-0,0
0,35-0,5
0,3 -0,4

0,5 -0,7
0,4 -0,0
0,3 -0,5

---

---

--

----

0,75-0,95 0,9 -1,25

0,7 -0,85 0,8 -1,0
0,55-0,70 0,0 -0,8
0,7 -0,9
O,b -0,8
0,5 -0,7

0,9 - 1,5
0,75-0,92
0,55-0,75

0,0 -0,8
0,5 -0,7
0,4 -O,b

0,8 - 1,1 1,1 -1,4

0,7 - 0,84 0,8 -1,1
0,5 - 0,7 O,b -0,9

0,7 -1,0
0,5 -0,8
0,3 -0,05

110

150

0,8 -',0
0,7 -0,.8
0,5 -0,05

1,0 -',2
0,8 -',0
0,0 -0,8

--

0,7 -0,85
0,0 -0,7
0,4 -0,55

0,8 -',0
0,7 -0,85
0,0 -0,7

0,0 -0,75
a,s -0,0
0,4 -0,5

0,0 -0,95 1,05-l,38

0,5 -0,75 0,9 -1,10
0,4 -0,00 0,7 -0,87

5,

1,0 -1,3
0,7-1,05
0,5-0,9

--

200

300 ~

I
i

lira/rot

1,2 -1,0
0,9 -1,2
0,7 -1,0

--

1,2 -',5
1,0 -',2
0,8 -0,95

--

--

, ,2 -, ,56
1,0 -1,29
0,7 -1,0

0,9 -',25
0,8 -',a
O,b -0,8

1,1 -1,11> 1,4-1,9

0,95-1,22 1,2-1,5
0,75-0,95 1,0-1,25

0,8 -',1
O,b -0,9
0,5 -0,7

1,0 -1,37 1,0-1,7

0,9-1,4
0,9-',15
0,8 -0,9 0,8-1,2

..

0,9 -',3 0,8-',2

0,8 -1,' 0,8-',3
0,7 -0,85 0,0-1,1

Obsarvetii.1.La preLueraree eu bare port-scul~ rezemet~ pe dou~ reezeme,de asenea la preluerare. aliejeLor nef.~-ase,Y8Lorile
avansului din tabel la IIlr.se cu 30 40%. 2.La aoliciterila cu ,ocuri,veLorila avansului din tabel ic~oreeili cu 20%.
3.La prelueraree o~elului III fontai cu CUf.ite cu pl~cu~. dura aa adept" veroifea inferloare a IV8nsuLui.
4.Valor!le liar! ale av~nsuLul sa lau la prelueraree o~elulu! cu R. < bOO M/lID
lIia fontei cu Ho < 180,cu ~~ite din Of.el
rapid.

...,'"
-,
"'''''

..i .,-'...""
(")

.0'0:
0:

...

Q'

,."
~
So

.,0

Cl)

s.
.,

ca
...
1---+--10
:r x
,..
..,
Ut .,
,. 0'
co

2--

..o

...

,.

.
..
0
e
~ _.::1

'tJ'i

., ",.

CO<

~..,
!i C
.,9

,.

~o

-..."

."o

...
o

'"

VI

,..ct,-.

"

"
0..

VI

';'

000

~("N

000

" ,.
"
.,. <"

........

000

~.WN u,~w

,.
o

C
"

VI

-..I
0
0

...
0 ..
-

coo

..

00

~"tn

.,

.
VI
VI

..g.

,.
.,
".,
,.. 0'.,

III

CO<

..
N
VI

I
;'

.,It

"0

V.

....
0
0

i.,

V.

1..

VI

c~-x
n

.,

VI

..,CO<

..,,,
-,..
c. ., co
~ 0.'"

~~.

o
o

-0

VI

VI

.,. ,..~
0

..,,.

~ :z
C
....
~B

!:l.

j
I

.11

~
0
>BX%

---0
g.:;
'" . . .,

NO

...

0-

.,~
~

....,.

~nx

~
"'..,

C is -r
,...,._.-

- ~s...

00'-

I
d3 Rai

Tabelul 10.14 Avansul pentru strunjiroa dO dogro~oro cu cu.ite cu muchie a~hietoaro

~li.antarl
(
~o), araato cu plilcu'e din carburi IIDtalic:e

X,

[N] ,

Fz

(10.6)

32 L

Unghiul de at ec principal

X = 45

Hatorialul

Soc.iunoa
corpului
cu~itului

OiametruL
piosei ,GIll
p'iniila

in care d este diametrul sectiunii circulare a corpului, cup.tului.

Forta principala de ~chiere se determini1cu unnatoarea
relatie:

X:: 9CP

Adincimea de 8~chiero t, mm, pinD la

3

3,

AvansuL s, mm/rot
Of-el carbon
de cat hate
ot:al al iat
pentru construct;i
de ma~ini

10 x 25

25 x 40

~i ma; mora

(10.7)

mare

1,8 . 2,0

1,3 .. 1,5

1,4 .. 1,0

1,0 . 1,4

40
CO

1,0 . 1,2
1,4 . ',5

',0"",2

',0'''',2
',2 . ',4

, ,0 . 1,2

',8 .. 2,5

",4 . 2,0

',2 ',8

1,0 . 1,4

CO
100';1; ma;

',4 . 1,8

',2 . 1,6

1,0 1,4

0,8 1,2

Tabolul 10.15 Valorilo c:oaficien~ilor C4 .i Cs

Glare

2,0 . 3,0

1,6 2,5

1,2 2,0

1,0 1,5

",0 1,4
',4' 1,8

1,0 1,4,

1,0 1,2
1,2 1,5

1,0 1,2

2,0 2,4

1,5 .. 2,0

1,5 . 2,0

',0 .. 1,4

1,0 1,4

1,0 1,2
1,2 1,5

1,0 .. 1,2

',5 2,5

1,5 2,2

1,0 1,5

1,2 1,5,

1,2 1,0

1,0 1,2

1,0 .. 3,0

1,5 .. 2,5

1,2 1,5

40
60
100 ;I;

CO
1,5 2,0
100 ;lilIIai
mare
2,0 . 3,5

Tipul cut ituLui

HateriaLul
pilr!:ii
a;chietoBra
a cu!:itului

CUf,it
normal

Of,el rapid ;i ~ 170

carburi aleta- > 170
Lica

27,9,0",

Of,eL rapid si ~ '70

carburi mataLice
> 170

344,2
44,2

11I0;

40
',0 . 1,4
CO
1,5 .. 1,8
10" ;i mlli
mara
2,0 2,8

b h

l'

Rai

/.?:l

[N] ,

6L

::

""~ ~

ItOyr,ei
.. ;.:
:,,?

'

"

~)',

0,027.,
~,027)'

5'1,
@

1,3
0,45

0,031

88,2

1,2

0,031

88,2

',2

'e,.".,.

10

,Egalind intre ele ,parple

din dreapta ale rela?-ilor
~i (10.6) cu (10. 7) ~i det.enninin:ipe "s", se va obtine:
- po..,ntru cup.te cu corp de sectdune dr~hiulari1
(figura :10.3):

<::>Zl

~~.

J':>

Cuf,it pentru canala"

re si retezare

Dur it aHatariaLul do prelucrat

taa materia" Of,al, of-el aliat,alumlniu
Fontil ~i aliajo do
luLui
~i aliaja do aLuminiu
cupru
do prelucrat
C4
C5
C4
Cs
HB

(10.5)

(10.5)

~,::)~::>~0

In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere'al

ma.terialului din care este confec?-onat corpul cut:itului,in
N/nun2 ; 'b - lap.mea sectduni.L cup.tului, in nun; h - Wltimea
sectduni.i, cutitului,
in mm; L -lunpmea in consokaa cu?-tului,
in mm. Se recoman:ia L = 1, Sh.

l~i

/'

[N] ,

HB

in care Cft este un coeficient in fllI'lCtiedematerdalul, de prelucrat lil~ de ma.terialul sculei ~chietoare (tabelul lO .15) ;
t - adincimea de aschi.ere, in mm ; s - avansul de aschfere , in
mm/rot; x1, Y 1 - expon.enpi adinci.mii lili avansului de asehi.ere
(tabelul 10.21); HB - duritatea ma.terialului de prelucrat; n, exponentul durit:atii ma.terialului de prelucrat (tabelul 10.22).

Pentru cup.tele cu oorp de sectdune ,drepb..trqbiulara, din

corrlitia de rezistent:a la incovoiere, se obPne relatia:
Fz

n1

Y1

1,0 .. 1,2

lIlare
20 x 30

1,0 . 1,2
1,2 1,4

mare

Fonts

X1

C4

1,0 1,2

'00 ,i ma;

16 )( 25

1,0 . 1.2
1,4 1,5

40
bO
100 lIimat

20 x 30

25 x 40
~i me'; mora

Fz

Pentru cutitele cu corp de sectdune circulara,

corrli?i,
se abt-ine:
34(-;

din ace- '

Fig. 10.3. Distanf,a in consol4 a cu~;luLui

-I

'\

i,

"

"

I.__..

)'1

bh ( 1-1) it .
_--,-'
-=L:-._. __ ~~
6 C1 ne": t"l

S=

C1,8

(10.8)

[mm/rot],

1,00 0,5; .

s=

0,1 d3 Rai
t

C4L

HB

(10.9)

[mm/rot],

X1

s=

h
3,33hb(-)
L;
C4L tX1HBnl

~l

"r

C4L tX1HBnl

(10.11)

[mm/rot],

Valori ale avansurilor ob1;:inutedin formulele (10.10) ~i

(10.11) vor trel:ui. sc1 fie rnai mari deeit cele recCmarrlate in
tabele.

:F~.

verificarea
avansului din punct de verlere aJ. l:ezistenteiPJ~
din alia.; dui::. In cazul stnmjirii
otelului
necalit, cu cutitecu
unghi de atac prinCipal X = 45 .' aoeasta verificare
se va face cu formulele :
8,3
s=

to,l

C1,B

s,

(10.14)

.'

sin X

-Co.

urrle:

Xs

0,7 cin:i R. > 600 [N/mm2] ;

x, =

0,87 cin:i

R.. s

600 [ N/mm2]

Peritru prelucrarea fontei , avansurile calculate cu fonnulele (10.12) ~i (10.13) se maresc prin inmul-p.rea cu urrnatorii
coeficien1;i de corectie Cs :
Fonta moale BB = 150 170
,
Cs = 3,2 ;
Fontii cu duritate mijlocie HB = 180 200
Cs = 2,7 ;
. Fonta duri{ BB = 210 230
Cs = 2,4.
c. Veri.f:i..carea din ~

20d3

Y11

(--)

- pentru cui;ite cu corp de sectdune circularc1:

s=

pentru

R. > 600

-----_._ .._. __

...

_-.---_.

],

de verlere al. foqei

adm;se de rese face comcu forta admisc1

cartea ~inii
-u-

zi.st:enta mecani.suul.ui. de avans. Ace.ast.i1verificare

l
r
1
I
{

(10.12)

;)

"lM\
-'"--,-_.

[N/mm2

(10.13)

0,71

(10.10)

[mm/rot],

[ N/mm2],

Daca se adopta pentru Rai valoarea Rai = 200 N/mm

rela1;iile (10.8) :;;i(10.9) vor lua forma:
.
- pentru cu1;ite de sectaune drep-ttIDJhiularc1:
hi

Xs

;).

, pentru 1\ ~ 600

1\0,5

Pentru alte valori ale un::Jhiului de atac principal valorile avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) treJ:uie amplificate cu expresia:

-. pentru cup te cu oorp de sec1;iune circular~:

Y1

to,13

ID care: C este grosi.meaplc1cu'1;eidin carhlri metalice, in

mmi ~ - rezistenW de rupere la tracp.une a materialului de
prelucrat,
in daN/mm2;t - 'adincimea de ~chiere,mm.

in care: hjL est.e raportul dintre inal1;imea cu1;itului :;;i lungimea in conso.Laa cu1;itului i cind se Iucreaza cu cu1;ite de
stru.rq normale :;;i de planat acest raport
are
valoarea
hjL

parirxi corrq:x:menta
ax:iaM a apas&'ii de ~ere
de mecanismul de avans, trecuta de obicei.in
nelte.
In cazul in care mc1rimeafortei adrnisi{ de mecanismul de
avans nu este t.recuta in cartea !llal?inii-unelte, ea se determi.na
din con:li'1;ia de rezistehtc1la incovoiere a dintelui pinionului
cremal.ierei ( in cazul in care ci{ruciorul pr~
misceree de
avans prin Olplul cinematic p:iIdon-cremalierc1 ) sau din calcu-
lul ~ui
conducator la incovoiere 10n:Jitu::iinalc1~i a piuli1;ei la presiUl'l9 ~fid1
( in cazul in care d1ruciorul pri~
~
de la cuplul cinematic ~
carrlucator-piulitc1)
cazul transmisiei
IIW?d1riide avans prin interme::l:i.ulcuplului cinematic pinion - cremalierl1. este folosit la obtinerea
IIW?dlrii de awns la strunjirea lon;Jitu:linal.~. In fig. 10.4 este data schana fort:elor ce actdcneaza asupra saniei l~ittrlinale.
.-

-.~.--.---.--.--

... _---_ .. -.

--- .. -.~-

!
\

J)
r

Tabelul 10.1b Valorile coeficientului de foraa a dintelui My- din relatia (10.19)

,_..ilL.1 a
-':t+,,

Fig.10.4 Schema for,elor ce actioneaz4

longitudinale

asupra

saniei

j,
Numlirulde
dinti z
Cl

14
15

Forta Q ce
data de relatia:

actdoneeza asupra
'

saniei longitu:li.nale este

:=

Fx + ( Fz + Fy )

1b

17
18
20
21
'23
25
27

(10.15)

[N ]

J.L

Punind con:litia Q < Ft

(forta tangent.ia.l~ pe care
suporta dintele pinionului) se obtine:

poate

20

Cl

0,088
0,092
0,094
0,0%
0,098
0,100
0,102 0,104

19

Numllrulde
dint.iz

0, lOb

0,108
0,111

15

Cl

0,075
0,078
0,081
0,084

30
34
38
43
50

O,08b

0,088
0,090
0,092
0,094
0,097
0,099

so
75
100
150
300
peste 300

=:

20

0,114
0,118
0,122
O,12b

0,0130
0,134
0,138
0,142
0,146
0,150
0,154

Cl =:

15

0,101
0,104
O,10b

0,108
0,110
0,113
0,115
0,117
0,119
0,122
0,124

I
I

Fx

+ Fy ) < Ft

J.L ( Fz

(10.16)
~

I.llirrl J.L

Fy = 0,4 Fz

0,1;

Q = 0,34

Fz

si Fx = 0;2 Fzrezulta:

X,

0,34

C4

d. Veri.ficarea. avansului din runct de vedere a1. rigiditapiesei. Acea.sta verificare se face numai pentru piese lu:nJi
LjD > 7.
tii

n1
BB

In ca.lcule se va tine seama de ~eata

de incovoiere a
piesei sub actdunsa componentei radiale Fy i a celei tangen-p.ale Fz a a~ii
de ~ere.
'
,
Companentatarqenp.al~
Fz se determina cu fonnula (10.7),
iar componentaradial~ Fy se va determina cu fOnnula:

Y,
< Ft

(10.17)

adi.ca:

Ft

Yll

s=
0,34

C';'L t

X1

HB

[nun/rot],

calculul fortei tarqenp.ale

le se face cu relatia: '

Ft

= rr m

pe care

y RQi

(10.18)

poate suporta dinte-

("_

-s

t x2

HB

nz Y2
s

[N ]

(10.20)

,9.

uride m este modulul pinionului cremalierei, in nun; y'- coeficient de fo:t:1Tl<1

al dintelui, ale carui valori sint date in tabeltlJ. 10.16; b - l~timea dintelui pinionului, in nun;Rai - rezis- ,
ten+-'"
. ''r2 admisibil~ la incovoiere a materialului pinionului in

Il
I

":1::;0

~ficien?i
C4 si Cs sint valabili numai pentru car.dip,ile date in tabelul. 10.17; de eventualele modifidU-i se P.ne'
seama inmultirrl valorile C4 i Cs din tabe1. cu CO""....ficientii de
corect.ie K15 K

(10.19)

N/rnm

Prin coeficienbJ..l K15 se tine seamade mt"luent..a

propriatatilor materialului de prolucrat.
l?etltru otel lam:inat la cald, rec.optI nonnalizat i tratat
tennic ( imb.matap.t) K15 = 1,0 Pentru aluminiu i siluminiu
iK15 = 0,20.
Pentru duraluminiu,
cu 1\ == 160 340 Njrm:n.2,
'K15 == 0,15 0,4, iar pentru ~ >350 ~rJnrrr.z, 1\15 = 0,55.
Pr:in coeficienbJ..l K1lL se tine seamade influenta Ul"3hiului
de atac pr:incipal (tabelul 10.17).

Tabelul 10.17 Valorile coeficientului (16

In tabelul 10.21 sint diite valorile exponentilor x" y,

10.22 sint date valorile pentru exponenn, ~i n2

x~, Y21 iar in tabelul

._~=.
~4~~"_
Unglliul do
atac principal, grade

Fz

pi

Font! ~; eliejs de cupru

O~el ~I aliajs U~08re

--.

Fy.

Fz

Fy

Tabalul 10.21 Valorilo ol<pOneflf.ilor

x1' x2_ Y1' Y2

Coeficiontul K16
30
45
60
75
90

1,08
1,00
0,98
1,03
1,08

1,05
',00
0,96
0,91
0,92

1,63
1,00
0,71
0,54
0,44

1,23
1,00
0,87

Haterialul de prelucrat
Tipul cu~ iteior

Otol,o~ol aliet, aliaje de

mogneziu, alu~iniu

o,n

0,70
.x1
Cut-itnormal
CUf.itpentru canelere
~i retezare

\ Prin coeficientul K17 se ?ne seamade influenta razei r a

virfului cup.tului. Valorile coeficientului K17 se deteJ::nd.na
cu
expresiile din tabelul 10.18.
)Prin coeficientul K18 se tine seamade influenta unghiului
de degajare (tabelul 10.19)
Prin coeficientul K19 se ?ne seama de influenta rn.:'kimii
uzurii (tabelul 10.20).
Tabolul 10.18 E~res;ilc
Haterialul
supus
prelucrarii

pent~

K17

Tipul sculei
lI~chletoare

Font~ si aliajs de cupru

Toato t ipurile
do cut.ita

(rl2)O,07

-8

-6

1,10
1,40

Fz
Fy

1,075
1,30

y , grade

Abateree mfiri.iiunghiului de deg8jare

-4

-2

+2

+4

.+6

1,05
1,20

1,025
1,10

1,0
1,0

0,975
0,93

0,95
0,85

0,925
0,78

.+8
0',90
0,72

for~ol do

Font! cenus ie

OL, OlC, Otel aliat ~i font~

maleabiLll

_.--...--. .........

.....

Fz

Fr:

0,5

1,0

1,0
0,7

0,93
0,52

0,96
0,65

1,5

2,0

0,98 . .1,0
0,82
',0

1,0

(l,81 0,82
0,33 0,38

',0

0,75

1,0

1,0

',2

0,75

Tipu( lIIaterialuluide
prelucrat

Durltatea lIatorlalulul de
prelucret

Of-etcarbon Obl;nult,
of-alcarbon da calitete
o~sluri al late

HB ~ 170
HB

>

170

ToatA game
do ciJritilt.
i

n,
!

n2

0,35

2,1

0,35 ',

2,0

0,55

1,3

2,0
0,83
0,58

3,0
0,9
0,8

F L3

',0

1,0

....pentru prirrlerea in universal ~i virful ~~ii

4,0

.".'/: ..

( mm]

96 E I

'\

. Jr
""

(10.21)

mobile:

F L3

:j

[ nun ]

48 E I

_-.,..-- ...... "....---

',75

HArimoa uzurll ha' mm, pe feta de o~eZ8re e cutltulul .

a~chiere

',2

YZ

0,9

In cazul strunjirii,sageata
xnax:i.IM
de incovoiere a piesei
se detennina CU forrnulele:
.
- pentru prirrlerea intre virfuri:

JI

Tebe tu], 10.20 Valorile coeficieotului (19

Componenta

',0

x2

0,75

Rigiditatea piesei de prelucrat are 0 influen~ deosebita

asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in d:irec:Pa rezultantei componentelort:ar:qentialtl lii radial~ a a~ii
de
~chiere poate duce la vibrap.i. inadmisibile 1 iar incovoierea
piesei in cllrec?a componentei radiale FyI duce la abateri de
fo~ geometric.1<
a piesei

Tsbelul 10.19 Valorile ooeficientului (18

asch ier-e

',0

Y,

)(1

'(r/2)O,2

Observatie. r este raza la virf a cu~itului, mm.

Components
for~ei de

0,75

Fy

Fz.

(r/2)O,3

Yz.

0,9

Fontii

Fy

(r/2)O,1

x2

~,75__

...

Fz

Y,

~)j

Tabetut 10.22 Valorilo exponenf.iler "1 si "2

calculul coeficientului (17

O~ol carbon Obi~nuit, otel carbon do calitato, otat eliot,

aluminiu, al-iaje de magneziu

Fonto si aliaje de cupru

~~ Plc1!S.

\'nl.

353

(10.22)

Tabelul 10.23 Expr iil..van~ilor

- pentru priIrlerea in universa!:

F L

Procedeul
bazara.a
piesei

Formula~

y,

3 E I

In relap.ile de mai sus s-au fclcut notatiile: f-~eata

de
incovoiere, in mm; L - lun:Jimeapiesei ~
se prelucreazcl, in
mm;E - modulul de elasticitate~
in N/mm
l I -momentulde inertie al secp.unii piesei, I = 0,05 D4 , mm; D -di.ametrul piesei
de prelucrat, ,in mm;F - forta rezul tantii, obtinutii prin compunerea componentei tan:lentiale lli radiale a ap.11sclriila ascaiere
(la strunjirea de~)
sau numai forta radialcl de ~ere (la strunjirea de finisare).
'

Intra virfur i

(F )2
z

(F )2
y.

Pentru. ca1cule aprox:i..ma.ti

ve se poate lua cu
sufuciel'ltii. pentru 'practiccl:
.
F

1,1 Fz

[N ]

. __

. __

_,

_'0_____

...V ~
,

C /1 Ha ,
4
O,13EfamD

[ lJIIIl/rot
)

3
[ IDIJI/rot)

(-)

C /1 Ha
4

D 3
(-)
L

e. Verificarea
dublului momentde .torsdune admis de mecanismul ~ii
principale a I\la!l:inii-\melte. Ac::easti(verificare
se face numai pentru secp.uni mari ale ~ei,
cu fonnula:
Fz 0

[N m ]

(10.26)

componentaFz

Dublul momentde torsiune, ca1culat cu formula (~O.26) tre1::uiescl nu de~~t a~ valoarea dublului lOCIIlIel1t
de torsi\me ce
poate fi realizcit la I\la!lina-uneal:ti1respectiv.1, care se deter- ..
mina cu relatia:
'

precizie
19500 NID 17

lui s obPnute. in

_.

4,3b E facia D

[ mm/rot )

in care: 0 este diametrul de a.chiere, in mm;Fz

a fortei de a.chiere, in N.

__

Han1 \

3
D
(-)

t x,

~OOO

Introducin:l in eJCpresiile (10.?..J.), (10.22), (10.23) valoarea for"tei lli tinin:i. cant de recoman::lMilede mai sus referitoare la valoarea ~etii,
se obtin 0 serie de ecuapj. ~ care se
vor rezolva. in raport cu s.
.

21\=

(10.26)

In tabelul 10.23 sint date expresiile

urma rezolv&rii sistemelor de ecuap.i.

\J

11

.
(10.25)

[ N ]

In universal

Rezultanta se determ.i.tm cu formula:

2,18 E fam

In univarsol
~i virful pllpu.;s.ii
mobila

Verificarea avansului ~
sageata de incovoiere in directia rezl.lltan~
cornponentelor Fz :,?iFy ale ~ii
de Clllchiere
se face in cazul ~u:un.jirilor de deqrosare lli sernifinisare.

Avansul ales treb.rl.e scl respecte unnatoarele corrlipj.:

- ~eata
de i:ncovoiere a piesei' in directia
camponentei
radiale
a a~ii
de ~chiere nu treb.rl.e scl ~easccl
0,25
din c1rnpul 'de toleran~ pentru prelucrarea piesei, la strun.ji~
rea de f~e;
- ~eata
de incovoiere a piesei in directia rezultan~
componentelor Fz ~i Fy ale apclsclrii de ~ere
treb.rl.e sa fie,
.in ft.metie de stabilitatea
la vibratii a sistemului lli de condip.ile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre l:imitele 0,2 0~4 mm, in cazul strunjirii
de deqrosare ~i semifinisare.

Felul pralucrlrii

pentru determiner avansulul tn func~ia de rlglditeta.

pla 1

(10.23)

[ mm]

f=

!'--

de

tn functi. de rigidit.t pia ,

2~=

[N m ]

(10.27).

in carez NIIIeste puterea motorului Ina:iinii-unelte , in kW;

n -: turap.a arl:x:>reluiprincipal , in rot/min ; 17 - ran:lamentul
I'I\a9inii-unelte (0,85-0,95).
Verificarea dublulu! mcmentde torsi\me admis de mecanismu! ~
principale
se va face dupcl calcularea vitezei de
aschiere lli deci dupcladoptarea turap,ei pentzu aroorele principal.

Avansul ales pentru stnmjirea de finisare se verificti.la:

- calitatea prescrasa suprafetei prelucrate este factorul
principal care determina mardmeaavansului la strunjirea de finisare. Valoarea avansului in fur1cP.ede ru;Jozitatea de suprafata prescrisa, se determina cu formula:

(;L C
0:>/

SR

R e5e6

(10.28)

[ nun/rot ]

in care : CSR este un coeficient ce depinde de un:Jh.iulde atac

principal X ; e5, e6-exponent al rugozitip.i ~i al razei de racordare la. virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in J.lI!l ; r - raza la
virf ,in nun.
Valorile coeficientului' CSR ~i ale expcnerrtd.Lor
e5 ~i e6sint date in taJ::elul 10.24.
'
Tabelul 10.24 Val~ile
Unghlul d& atac principal
( unghiul de atac secundar

CSR

85 .

,86

45(45)

0,0909

0,487

0,528

70(20)

0,0899

0,509

0,463

qQo~50)

0,0893

0,597

0',297

la strunjirea de fini.sare
pieselor lun;Ji ( LiD > 7 ) se
face ~i verificarea avansului din plttl.Ctde vedere al rigiditEitii
piesei . Pentru verificare
se apliC<1fonnulele (10.21),
(10.22), (10.23) in care se va Wocui valoarea lui F CU Fy
In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s.
In practica
proiectirii
proceselor tehnologice, pentru

strunjirea de finisare se folosesc~i normative pentru aleqera

avansului in func1;iede calitatea
suprafetelor prelucrate sau
in functie de precizia impusadimen.sitmiirespective. In tabelele 10.26 ~i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun- .
jirea de finisare
in func1;iede calitatea ~
suprafetei de
prelucrat.
I

coeficientului CSR.;I~ ale exponenJ:ilor 85 ;oi86

X
X ,)

Din cartea mastni.I-unel'te, se va aleqe avansul imediat in, ferior celui calculat cu fonnula 10.28.

In tabelul
10.27 sint date avansurile pentru strunjirea
Inter.ioara de finisare, in ftmct:ie de clasa de precizie ~
alezajului de Prelucrat.
In tabelul 10.28
sint date
stnmjirea de filUsare a aliajelor
calitatea suprafetei

valorile avansurilor pentru

de aluminiu, in functie de
'

Tebelul 10.26 Avansul s aaxi. edais do rugoziteten suprnfe~ei

abelul 10.25 For.ulele pentru deterainarea avansului in funcJ:i8 de r.igiditateapiesei
Procedeul de
prindere a
piesei

Ungh iurile de
atac ale
CUf.itului

Felul prelucrArli
Strunjire de finisare

X = 450

Expres\ ile de calcul ele eVllnsului

Intr-e virfuri

In universal
11 i virful pllpulIii mobile

s =

s =

V
\j
Y2

In universal

s =

2,4

E fadm 0

(-)

,CS t

x2

4,8

HB

n2

E f acG 0

x
n2
t 2 HB

( mm/rot I

X~ 450
X1= 450

0 3
(-)

Cs

X1= 4,5

0 3

( mm/rot'l

. X = 450
0,15 Eflldm 0
X2

C5 t

356

n2

0 3
(-)

Xl'= 450

( mm/rot l

HB

f.
I

Rugozitatea
supr Ilfo~e i .
Ra,}1m

RII211

III

vir1

r,

IIUJI

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

1,6
3,2
6,3
12,5
25
50

0,07
0,11
0,15
0,21
0,30
0,42

. 0,11
0,16
0,22
0,31
.0,43
O,M

C,14
0,19
0,27
0,38
0,53
0,75

0,16
. 0,23
0,32
0,44
0,62
0,68

0,18
0,25
0,36
0,50
0,70
0,99

0,20
0,28
0,39
0,55
0,77
" 1,09

1,6
3,2
6,3
12,5
25
50

0,08
0,11
0,16
0,23
0,33
0,47

0,11
0,16
0,22
0,3.2
'0,46
0,65

0,13
0,19
0,27
0,39
0,55
0,79

0,15
0,22
0,31
0,44
0,63
0,90

0,17
0,24
0,35
0,49
0,70
' 1,00

0,18
0,27
0,38
0,54
0,76
1,09

1,6
3,2
6,3
12,5
25
50

0,09
0,14
0,21
0,32
0,49
0,79

0,11
0,17
0,26
0,40
0,61
0,92

0,13
0,20
0,30
0,45
0,68
1,04

0,14
0,21
. 0,32
0,49
0,74
1,13

0,15
0,23
0,35
0,52
O,SO
1,21

0,16
0,24

"

357

O,Y
0,55
0,84
1,27

~.
Tabelul 10.27 Valorile avansurilor pentru strunjirea interioarl dO finisare
cu scule IIMI8te cu pllaJJ;fIwre aau cu CUl:ite din o\:el rapid
Rugoz Itatea
suprafe~ i
prolucrato
Ra~ jlIII

Haterialul

10.7.

Avansul 5,mm/rot, pontru raza la virf

a cu~itulul, I' , IIUD

,de

~,;

prolucrat
0,5

1,5

2,0

0,65 0,70

0,b5 0,70

1,0

0,4 0,55

0,55 0,65

Fontll pi alleJe do cupru

O,25 0,1oa

0,40 0,50

O~ol

0,20 0,30

0,30 0,45

0,35 O,SO

0,35 0,50

Fontil ;Sialla)e de cupru

0,15 0,25

0,20 O,1oa

0,30 0,50

0,35 O,SO

O~ol

0,11 0,18

0,14 0,24

0,16 0,28

0,18 0,38

Font6 :sIel iaje do c:upru

0,10 0,15

0,14.:;0,20

0,15 0,30

0,18 0,35

O~al

0,50

0,50

Rugozitatea suprafel:ol
de prelucrat Ra' jIIQ ,
Matarial
de preluorat
Aluminiu

Ouralumlnlu

~ 2

~ 1,5

25

~ 1,0

Cv este \ID ooeficient care depin:1ede caracteristicile

materialului care se pralucreaza lii ale materialului sculei aschietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei aschietoa,re, in min. (tabelul J.0.3);
m - exponentUldurabilitatii
(tabe, Iul 10.29) ; t - adincimea de ~ere,
in mm; s - avansul de
~ere,
in mm/rot; BB - duritatea materialului de prelucrat, in lIDitati Brinell; x.., Yv .- exponenp.i adincimii de
~ere,
avansului (~ul
10.30); n ':'"exponentul duriti{p.i.
ma~ialului
supus prelucr~li;
k, k9 - diferiti
ooeficienti
care tin cant de conditiile difente de lucru in carnparap,ecu
cele considerate.

Tabelul 10.29
Haterlalul
de prelucrat

12,5

Tipul preluerarli

'

6,3

< 1

0,5 ..1,0

'3,2

1,6

Valodle

exponontului C1JrGbH itatii

11

Hatorlalul plr~li e~chlotoa.e

Tipul scule I

--

Condll:IHe

Carburi Motallce
Ofel rapid

Muchio supl ilIIentoril

de
al'chlere
0
I 1= 0

Grupa da
ut Iliz6ro K

6,3-3,2

O~el ~i
font!
Maleabilll

Avansul s, mm/rot

'

, in care:

Adinclmaa do a~chioro
< 3

HB

(-.-)
200

Tabolul 10.28 AVlIOsuri pentru strunjirea'do finisaro, intoriotor15':siexterioarl a

al iajolor do ahainiu

< 5'

[m/min) (10.29)

k1 kz k3 k4 ks ko kr ka ~

rr- t ~ Yv

0,8

Raza do vid a
eu~itului 1',.

Cv

1,6

~,1IlII

In cazul stnmjirii
lor3'itudinale,viteza de 8.Chierepoate fi, exprimati{cu relatia:
'

t-;;~~''=

3,2

VITEZEI DE ASCHIEm:

D~

Strunj 11'0eXterioar4
0,4-0~7
Strunj Ire Intorlosrii
0,3-0,6

0,2-0',4 0,1-0,15 0,Ob-O,10 O,OS-O,Ob

Stri.onjireexterioarii
0,6-0,9
Strunjli-o interioarll
0,5-0,8

0,3-0,0 0,25-0,3 0,12-0',15 0,07-0,10

0,b-O,1

0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,Ob

0,5-0,8

0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04

Fontii
cenu;;io

..

358
.-.-

.. __ ..

--

6, ts

0,25

0,15

-? '

cu r6clro

0,25

0,15

Url! rlicire

0,2

0,15

CuJ:i t normal,
cul:it de strunjit plan, cut-it Uril r60iro
do strunjit
interior
CUl:it do
canelat lIi
rotllzllt

0,125.

CUJ:it normal,
cu rlciro
cut.it de strunjit plan, cut-it
do strunj it
Urll r6elro
interior'
CUl:lt do
canolat ~i
rotozat

Grupa do
ut H iZllroP

Url

0,125

/
O,t

rioiro

0,15

0,2

0,2

359
.!

~;:::....:~-;

p - este un exponent in funct~e de natura materialului

de prelucrat. Pentru o~l , aluminiu l?i aliaje de magneziuprelucrate cu scule din otel rapid p = 0,6, iar pentru cele prelucrate cu carbJri. metalice grupa de utilizare P lli M , P = 0,3.
Pentru prelucrarea fontei cu scule din o~l
rapid l?i a tuturor
metalelor cu carbJri metalice din grupa de utilizare K , p =

Prin coefieientul
terialul de prelucrat.

in care:

k3

a
= (--.
)
X 1

tr'

0,09

pentru X

.;.

(10.32)

15 perrtzu:
razei de .

/J.

(10.33)

(-)

in care : J1. este un exponent functie de tipul prelucr~ii l?i de

rnaterialul de prelucrat . Pentru prelucrarea de degro~e J1. =
0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a oteltllui ~i a aliaje10r
de aluminiu :i magneziu.J1. = 0,2; pentru prelucrarea de finisare
a fontei ~i a aliajelor de cupru, /J. = 0,08.
Prin coeficien~
ks (tabelul 10.31) se ?ne seamade influenta materialului din care este confectionatli partea aschietoare a sculei.
.
Tabelul 10.31 Val~ile coeficientului kS

Toate materialele
Font6 ~i materiele
d./re

Prelucrarea o~elului

O~el cerbon : con~inut de C < O,b%'

continut de C > 0,6%

1,0
0,85

OJ:el pantru eutomete

1,2

OJ:el eliet cu Cr, ot-eLCr-Ni; ot.el Cr-V; ~~L Cr-Ni-V;

ot.eL eLiet cu Ni; ot-et Ni-Ho; 6~~i-~~
ot.etCr-Mo-V;
ot.et eLiet cu Ho; ot-eL Cr-Ho;ot.eLCr-Ni-Ho. _.

Haterialul pArtii a~chietoere

- a sculei .
O~el ri!pid
1:40
1::30
1:10
P30
(P2Q-O:,
'P10
P01

362

Valoarea COoficientului
k5
1,0
0,83
1,00
1,32
0,7
~9.,85
1,0
1,5

1,1

Ot-et Mn; oj:el Cr-Ho; oteL Cr-Mo-Ho; ot-etCr-Ho-Ti; o\:elCr-Si;

ot.el Cr-Si-Mo; ote t Cr-Ni-Wi oj:el.Cr-Ho-Al; o~el Cr-At

0,9

Ot-el eLiet cu Cr ~i W

0,75

OJ:el rapid de .scute,sleb s i inalt at iat , otet de supape s i

o~el inoxidabil

0,65 ,

FootA ceou~ie,foot~ maLeabilA

1,0

~j

aLiaje de cupru

Aluminu ~i siluminiu

5,0

=
=

Heterielul de p:elucrat

Valor He coef lcientului !cb

Prin coeficientul k4 se ?ne seamade influ~ta

racordare a virfului cup.tului:
'.

k4

se ?ne seamade ma-

Haterielul de pretucret

k3 se pne seamade influenta ~hiului

in care:
a = 10 pentru scule din ote! rapid ~i a
scule annate cu
, pl~cute dure.

10.32)

TabeluL 10.32 Valorile coeficientului k6.

0,45.

Prin coeficientul
tai;;ului securrlar X 1:

kb ( tabelul

OuraLuminiu: Rm
250 N/mm~
Rm
350 N/mm
.
Rm > 350 N!mm2

6,0
5,0
4,0

6,5

Electron

RID

160 N/mn,2

Prin coefieientul k7 se tine searnade modulde ~e

semifabricatelor :.
- pentru materiale laminate la rece
~ = 1,12
- pentru materiale laminate la cald, nonnall.zate ~i
kr :=1,0 ..
tratate termie (iInbunatip,te)
-.,
- pentru rnateriale recoapte
,': '
k, = 0,9
Prin coefieientul kg se tine seamade starea stratului
~fieial
al sernifabricatului:
.
/ - pentru otel f~~ tunder
kg

1,0

- pentru otel cu tmrler

kg

0,9

- p2..'ltru font.a ell crusta

kg

1,0

- pentru fonti cu crusta cu duritatea

kg '= 0,7

,.

_. pentru fonM cu crusta cu duritatea

kg = ~,8
- pentru fonta cu crusta cu duritatea
kg

= 0,9
.31'>1

BB== 160
.

BB= 160 200

.
HB > 200.

a
..

TAbelul 10.29 (eontinuaro)

Haterialul
do preluerat

Tipul sculoi

Tobelul 10.30 (continuare)

HateriaLul plir~ii a~ehietoare

CondipiLo
Carbur; ~etslieo
O~el rapid

~,~

Grupa do
ut Illure K
Al iaje de
cupru

Cu~ ite de
toate t ipur He

eu ~i Urti
rlicire

Prelucrare
discontinuii

Cu~it
normal
AL iaje
razistonte
la temperaturll

Cu~it' normal

~\

Prelucrare
continull
Pr.lucrare
continull
5::0,080,4
IIUII/rot
~i
t= 1 4 mm

0,3

0,19

Prelucrare
contlnull
Cut.it de
retezat

Aliajo de
titan cu
Rm " 102
H/mm

0,3

0,33

0,33

Carburi
lIIetalicodin
grupa do ut!lizareP10

0,33

,AvansuL
s , in
laID/rot,

Condi~
Cu r.cire
Cv

O~el rapid
pentru seule

ii

de

preLucrare
Firi

Yv

.cv

Xv

Yv"

0;25
0,25'

O,SO
0,66

O~el, al ieje
do Al ~I ~g

s ~ 0,25 96,2
s> 0,25 ,~,8

0,25
0,25

0,33
0,66

52,5
42,0

Font! ~aleabil6

s s 0,25
s > 0,25

55,4
47,4

0,20
0,20

0,25
O,SO

,-4~.I6

FonU eanu~ ie
l'laLiaj. do
cupru

Semif ini:llre

Degro;laro

rlleire

Xv

0,15

0,30

32,4

0,15

0,40

O~el, alilljedo
Al Id Hg

Xv

Yv

Cv

20,5

0,15

0,45

133
123

0,22
0,22

0,40
0,50

12b
,112

0,25 ' 0,b9

102
1,50
74,6 0,25

'-

97

Xv

.Yv

0,22
0,22

0,40
0,50

--

O,Ob

0,3

s.< 0,3 ' 257

s =0,3
...0.,75.~
s > 0,75 285

0,18
0,18
0,18
,

0,20

(242)
'-:.:.7 "

,.l.J>..L

0,35
0,45

"-'.

18', /Q

...

' 259

0,16
0,18

190

0,20

o-~,

20
I

'!

'./

'0-35
0:45
0,25

~
(10.30)

--)

20x30

in care : q este suprafata sectdunid. transversale, in mm2 i ~,coeiicientul in ~e

de JlI.aterialulprelucrat. Pentru otel ~
= 0,08 iar pentru fonta '~i pentru neferoase
= 0,04.
Prin coeficientul k2 se 1;ine seamade :influenta un;:rhiului
de atac principal: '

J
k2

360

0,3
0,3

q
k1

0,20 . 0,40
2~,S-" "0,20
0,40
34,2

Cv

Valorile exponentului n ~i ale coeficientilor kl . k9' sint

date mai jos.
,Valorile expanentului duritatii rnaterialului de prelucrat
n sint ~toarele:
'
pentru otel carbon cu HB~ 130
n = 1,0
pentzu otel carbon CQ HB.~:t3Q._, .._...._..
n ==,.1,75
pentru otel aliat, fonta ~i aliaje de CU
n = 1,5
pentruoteluri
refractare
n = 0.
Prin coeficientul k1 se tine seaina de influenta secp.urri,i.
transversalea
cutitului. :

HateriaLul de
preLucrllt

Aliajo re~istento Strunjire

la temperaturli continuil

Tabelul 10.30 Valor-ilo coeficiontuLui Cv' ,i ale axponent-ilOC"x., ,i Yy

HatG.-iaLul
pl1r~ii
a~ehietoaro
11 seute i .

s ~ 0,3
~ ) 0,3
5 )

F6rli rliciro

Cu rlieire

mm/rot

Al,iajo dEi t ita2 5=0,08

Rm = 1000 N/mlll . 0,4
mm/rot

0,29 _

0,15,

In

S,

Cerburi
Fonte ~! aliejo
lIIetaLieodin
grupa de ut I- de eupru
l!loro K40
Alioje rexistente
La temper-atirA

proluerare

Condif.ii do

Avansul

Hatarialul de
preLuerat

Aliaje rexistento Discontinuu

la temperatura

0,2

0,15

Cu~ite do
ALiaj" do
"u ~i fAra
aLuminiu ;Ji toate t ipur ilo rtic,ire
D\agnoziu

Grups de
utll izare P:

Hatorialul
pArf.!i
a~chletoaro
a sculei

I
~

45
(-)'

(10.31)

,...--:-361

~.

Frin coeficientul ~ se tine seamade forma suprafe-t;ei de

degajare:'
,
,
- pentru forma plarui
~ = 1,0
- pentru forma concava
kq = 1,05
- pentru fa'l;a de degajare cu fa-t;eta
kq = 1,15
- pentru forma pl.
cu unghi de deqajare neqativ
(y = -5 . -10 ) Iil~A T = 5 . 12
kq = 1,2
0'

Tebalul 10.33 Coeficien~ii de corec~ie ai vitezei de a~iere

la st~jirea

Diametrul gaurii care se

strunje~te,mm,pin la:

50

70

150

250

300

Coeficientul de corec~ie

0,70

0,75

0,80

0,85

0,90

t:ll"tl

interioara

400
1,0

In cazul

stnmjirii
suprafe1;elor interioare viteza de ~re:iuce, coeficien-t;ii de corectie fiind dati in

chiere se
t.ab:!lul 10.33.

_.-/

Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafe~elor frontole

Puterea

In cazul strunjirii
frontale (planare) (tabelul 10.34) ,viteza de aschi.ere variaza :intre vmax Iilivmi~. Pentru calculul
recjimului de 8.Iilchierese ia valoarea maximaa vitezei de aschiere, in cazul, cirrl 0,8 < dID < 1.

cazul cin::l 0 < dID :S 0,8 , coeficieni;ii de corectae ai

vitezei de aschi.ere se det.ermina din taJ:kJ.ul 10.34 in ft.m.ctie
de schemade lucru ca CI.ltitului (fig. 10.5).
In

Tabalul 10.34 Coeficien~ii de corectie ai vitezei de a~iore

la strunjirea frontala

Tipul CUf.itului
Raportul
CUf.itnormal
CUf.itnormal inco
dintre
drept(fig.10.5,a) voiet (fig.10.5,b)
diametrul
minim ~i
Velorile ungiului de atac
eel maxim
diD
X = 45
X = X 1 = 45
X, = 10

Cu~it de'planat
(fig.10.5,c)

Cutcitde planat
(f ig.10.5,d)

principal ~i secundar
X = 10 15
X1 = 100

X=1000115
X1 "10
'

Valorile coeficienf.ilorde corec~ie

0,0
0,1
0,2
0,5
0,8

.("

1,43
1,30
',185
1,09
',045

1,42
',19
1,095
1,01 '
0,975

1,83
',70
1,5b
1,45
',39'

' ',16
1,06
0,%
0,88 .
0,845

efectiva la strt.m.jire se calculeaza cu relap.a

in care fO$ principala Fz se ia in ClaN,
iar v - :in m/min.

Ne == Fz v/ 6000 [kW],

10.8. RE3IMURI DE
cmAMICE

ASCHIERE urILIZIND

PIAaJI'E

MINEIDI.LO-

Datorita caracteristicilor
fizice, oadcratate ridicata la
cald, rezisten-t;a mare la uzura, stabilitate
chimiea, cutitele
cu placute mineralo-ceramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fontelor Iili o1;elurilor a unor viteze de~chiere mai mari decit cele folosite la sCLilearmate cu placu-t;e
din carburi metalice. Placui;ele ceramice se utilizeaza la 8.Iilchierea metalelor aproximativ din anul 1957.
Avantajele sculelor cu placute din oxid de aluminiu sint:
duritate superioara metalelor ~i unor carburi, rezisten-t;a mecarrioa a oxidului de aluminiu sinterizat rmnine nemcrlificata la
temperaturi ridicate, alumina.este cornplet stabila la corozit.m.e
Iili mai ales la oxidare, metalele umezescpu-t;insuprafa-t;aaluminei sinterizate Iilidin acest motiv nu pot forma 0 faza mixt:a
oxid-metal intre .muchia aschi.etoare ~i metalul prelucrat, coe, ficient de frecare redus intre 'piesa de prelucrat ~i placu-t;a
ceranuca, ceea ce face ea durabilitatea acestora sa fie mai mare, iar, consumulde energie mai mic cu coa, 20% la avantajele
tehnice enumerate se adauga ~i eficieni;a, eccnomi.casporita, deoarece costul placutelor din oxid de aluminiu este mult mai rectus decit al celor din aliaje dure.
'

364
1FiC:;
.....

I'~
~
j
1
l

~
~
~
~

ij

l
1

ca

ciezavantaje ale utiliz~ii

pliicutelor ceramice din
Al203 se mentioneazii : necesitatea ea granulatia materialului
ceramic sa fie mid{ ~i unifoma
prelucrarea sii se fad{ f~ii
:;;ocuri mec:aniceI pl!cut;ele treb.lie fixate puternic in suport
pentru a se prelucra microvariatiile dimens:tonale ale piesei;
urqhiurile de degajare ale.sculelor
se aleg astfel incit
si1
transforme fo~e
active, pe cit posibil in compresiune, deoarece rezistenta la incovoiere a materialului plts.~i
este
mica,
Principalele caracteristici
fizico-mecanice ale unor materiale pentru sculesint
prezentate in tabelul 10.35 .
I

lOO

..8

'j
I

..
!
0
C

TabeLuL 10.35 Carecteristicile unor .ateriole pentru scule

'ii
Corac:terlstica

VK80
DuritQtea Roekwell A
Rezisten,a la.tncovoiere (N/mm2
Rezi$ten,e le compreslune (N/mm )
renac:itatea la ro~u (oC)
Greutatea specificl(g/cm3).
Conductivitatea termici(caL/cm.soC)
Coeficient~L de dilatatie termici
x 10 (oC) ZOO 800C

93
450
5000
1200
3,96
0,042
85

88
1300
3300
850
14,4
0,14
bO

T15Kb

so
1100
4000
850
11,1
0,065
50

TbOKb

...

-8

83
3700
3800
bOO
8,8
0,05

.;

'"~

>-

.,
(I)
>

...a.

...

:c
l-

...
0

'?
~

:c
t-

'">

...
r0

>

>

"'
'">

,:.,'
~

..

.. ..
L

>-

.,

'"
>

...
~
~

::l
...

...e

....,..

8.
Cl

5o

...

-8

>Cl

.. ..
..~ .
Cl

..

.
..

:c
I-

'"

...

'"

>M'
...

M'
..

Cl)

"

...

"'
'"
>

N
M

>-

a.

.c

M'

>-

>

....

c
0+-

>-

...
e

...

N
M
M

:c
l-

:c
t-

'"

;;:

.,

... .. ..
e
e
e
...... .. ....

>

>

>

...

>-

s s

>

>

..

"5

11 ...
..

>-

..

!3.

'"

...

. I

,...

..

>

'"

-8

v,' ..

>
"'
M

>

...

,;..

>

>-

er-

(I)

>

,.;
...
~
eo

""

..... .....
.~s
l5 i!
......... .....
"5 .

IQ L

:ca.

);1'-

er-Io

'"

,.;

..

:c
...

t-

'"...

v
-o

,:.,'

..

>

er-

er-

!2

IQ

to

to

to

0
...

s
~

'"

<xl

ee

'"

'Cl

)co..
.0

...0 ~

""
<'"
-a
,.,..
C

0
u.

...0

'

N:

N{
!

::l .. vu
0 ..'"

:J

I:)
V)
L-c:(
..OLIJt-O

oC+,",IlIJWCO

ml

'"

""

~I~

.~

rnl~

:>

. (1)

&aL.-cC
to-

...;,

.. 11 IS

0"

Cl>

(.J

~i'~
.1-

%;

:J:

.. .....
......... ~ .8 ~ . 3-8~
.. ," .,
~.',.
......
::l'"

...
...

'->1

:;

-8 ., ~ .

'"

N
"-

c.
OIe

.,

~I'" ""1

xl

CX)
%

4) L:J

i\
",I

..

.
a:!

0
U

>-

a:
...

N8.i::::g
-

~
,:.,'

N
N

N
N

.....

"

>

...
!3 c
e
..
... >.
~ ..... c
..
., ..c
s .... s o
M> o >M '",;..

!3

lA

>

...

>-

...

'">
.,

:c

>

>

'"'"

v,'

... S

.0

~
>
,:.,'

..

..
...
.. ...e
o

en

x
t-

U)

Cl

t-

...

>

>

IX)
N

.~.
cS

..

>
'"

..

'">

..

,:.,'

M'
e-

'"..

en

(I)

e,
0

>

t-

>-

N
M
M

~
M' ,:.,'

0
..

'"

~
15

...

>

l'

.S

>

>

...
e

!3

L-

..

...

..

~
15

'8.

.\

'"

. M'.

Pliicutele aschietoare ceramice se fabrid{ fie d:intr-un

amestec de oxid de aluminiu zr02 ' 1130 ete. supus sinteriz~ii,
fie din ~
(care sint materiale ceramice sinterizate,
constituite dintr-o. fazii format! din carhlrii metalicii :;;i una ceramid{ ) sau din nitrura de silieiu(SiF4)
~i amestec cu oxid de
ziconiu, aluminiu sau itriu.
.

...

"'

to

....e

>-

0
U

.,

~
~

..
..

~
M'

...

~
~

..

..
e
..

>

>

.,

cc

1 o::l
::l

Din ~
a cloua, ~ut!
p~in s:ir;terizarea amestecurilor
formate din Al~03;Zr02 ~~ carhlrl. de titan, ~ol:.frametc., fac
parte pliicutele: aNT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (tmSS); Widolax - R ; SHl'-1; SH-1; SH-20; CC-650i (suedia): LX-21j
NB 905;)
NB90M;HC-2; NPC-A2 (Japlonia) ;OISAL 300 (CElfOSIDVACIA); V-32;
Ger Max460 K090 (SUA).

.,

.,

N
M

,~

Din prilIla grupii, obtinuta prin sinterizarea

amestecurilor
de AlZ03 , zrOz ' M30 etc., fae parte p~ii~le:
TM-332i VD-13i
VS-75 (URSS); SN.56; SN.60i SN.80 ; Hidalox D , 1;C 5 (R.F.G.);
cc 620 (&.!edia.) ; LXA;~180;CX3j Cl ; NPC-lli.;(Japonia)
; DlSAL
100;. DlSAL210/220 (Cehoslovacia)i V-34 i V-44; K060 (SUA).

M'

>

'">
.,

..
:2
>

..

..

....,
I
..a. "e.. ..e

Otel
rapid
91
900
4000
'100
8

~I I

:c
t-

'">

N
M
M

...,

...
'"

~I

If '

..

>-

..
Allaje dire

..
.s

...

I'

HicroLit
corlndonlc

..

cc

ouucn

"

-8

-8

....
...,.,

"'.s::
'"
..
:::;g.
...,:>

.~ 0

..: u

<'c

I
I

366

3'~7
------_ ...-

._-------------

Din qrupa a treia

obtinuta prin sinterizarea amestecurilor din nitrura de siliciu (SifJ'4) , oxid de zirconiu , arid de
itriu, oxid de alumiruu fac parte pli1cutele : Silinit-R (URSS);
SL-IOO(R.F.G.); 0:: 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum5000; S-8
(SUA):SX4: SP4 (Japonia).
R~rile
priv:i.n::ialegerea pl<'icutelormineralo-ceramice fabricate in URSSsint date in. tabelul 10.36.
Principalele forme ale pUlcute!or corirrlonice arnovibile
sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea fannei pli1cutei se face
in flII1Ctiede tipul prelucr<'irii, capacitatea de functdonara
fiirrl
apreciatii prin puncte, .confonnindicatiilor din tabelul
10.37. Pararnetrii geometrici ai ~ui
~i regimul de lucru cu
cutite annate cu pl~cute ceramice sint dati in tabelul '10.38.
I

Tabelul 10.38 Regi-.ri ell> e:;chiorol"ipar_trii

~chiere cu .atarietcoraaice

I~

Materialul
prolucrat

R (N/mm2)
sau, HB

,
L

Fig. 10.b. Forme de pl~cu>e a~chietoare eorindonice

Tob&lul 10.37 Alega,'" fontOi pUlco~ei .iooralo-ocrllllice
pl~cu~ei

~~.~.~~~~.~".I
..~_~~~.~~:,
...)

O~ol cal it

so

Fontllcenu;;io

180 .250 HB 0,080,8 450 2bO 700 450

FonU dura

pine la
500 HB

- cu ~ocuri

2
3.

Strunjire de semifinisare

5
5
4

5
5

3
4

100 ' 30

0,05.0,4

0,080,6 250 50

0,1 .0,5

5 .0 -5..0 cermet
5 b

Matorialul prolucrat

la aschferea cu scule annate cu pl<'icuteceramice, masdna-

-5

35050 5..0

cerlllet

400.bOO 5.8 0 .1

oxid de Al

200.400 5., .8 0 .1

ox id de Al

le strunJ iro cu S<.'Ul"

prevozute eu plllcu~o

corindonice (ci.pI fir Norton)

4
5

-5,0 oxid do Al

Placutele Cl!?chietOare
din oxid de aluminiu sint produse in
modobi~uit. in diferite taxi" sub diferite denumiri ca: Th\-332
(URSS);SPKsi widalox (RFG)
i Ceroc (Franta); Sintox (An:}lia);
STUPALOX
(SUA)etc.
.
In tabelele 10.39 10.41 sint dati parametrii regimu1ui
de aschfere recamanda'ti pentru pl~CU\:elefabricate de fitma
Norton pentru placutele SPK(ROO)lili respectiv pentru placutele
fabricate in URSS.In cazul prelucrckii cu pl<'icutemineral.o-ceramice alegerea vitezei de ~chiere este mai putin dependenta
de natura opera'tiei de deqrosare sau finisare decit in cazul,
utilizi1rii altor materiale pentru partea aschi.etoare a sculed..
Viteza de ~ere
eSte in primul ritrl 0 flll1ctie~de proprietatLle fizico-mecanice ale materialului de aschiat ,
In tabel~e 10.42 10.45 se dau vitezele de aschiere
recomar.datepentru prelucrarea fontelor si .ote1urilor cu pli1cute din materiale oxido-cerarnice (Al203) l?i carbido-ceramit:e
(AlP3 + WC), fck~ racire.
lobulul 10.39 !logIlIUrI dct e~lore

uneaJ:ta treb.ri.e sa fie rigida pentrua inI<'iturainfluenta defavoraci.La rnult mai puternic<'iin acest caz a vibratiilor, s<'ia.:i.M
posibilitatea
realizi1rii unor turatii ridicate corespunz<'itoare
vi.tezefor de aschiere recornarrlate~i sa dispuna de a putere
suficientii a motorului de actionare.

HRC

peste 80 HB 0,050,2

_~:~~:I,,::.~u~~:..
Copoc ItoteD d func~lon"ro

5
5

Heterialul
a~chietor
recomandbt

Rm=~OO 1200 0,05.0,4 550 .200 700 2bO 5.8 -5.12 oxid de Al

Materialo pls3tice

Strunjire finll
Strunjiro de finisare: - f~r~ $ocuri

Unghiuri
(groda)

Ot-elccnst.rucpii

Forma

Avansul s Viteze de a~chiere

mm/rot
v, m/min
degro~are finissra

Bronz

T ipul prelucrllrii

geoMtricl oi scutei pontru

"Iiteza de lI;ehiere Avansut' s, mm/rot

v, 1I/lIoin

Adincimea de
a;;chiere t, mm

Bronz

195

0,25

3,18

Fontll

90

0,25

3,18

100
75

0,25
0,2
0,2
0,2
0,3
0,3

3,18
3,18
4,6
3,18
6,35
.3,18

180

O~el SAE 4140

285
270
460

\ .'

368

74 Picov

':nl

369
-------_.---'

~
~
...

Tabelul

~l
~.:
1]

\!
~
A

pL~a
Felul
pr.lucririi

Avansul
.,

0,2 .. 0,4

Flnl r"

et. a,chi.re
corindonico

Adinailloa t,

.~

c:u acule prevazut.

3,b ( x.12)

cca,

',2 ; 1,6;
2,0; 2,5;
3,0

pat rat
romb 750
romb 800
cera

1,0

0,' 0,2

Strunj ira
fin.

cc ',0

..

.~
..

O,2x200

011

0,4;
1,2

ta l. atrunjirea

de pr.Luerllt

0,05x2Oo

0,8;

fonteLor c:u aaterial.

8
I
8

oxido

L.

do

0"9ro;loro

Fonti cenu,la

Fonti cu grafit
nodJlar

300
350

200
150

350
250

40()

100
75
50
30
20

175
125
75
50
30

450
500
550
600

700
550
450

,j

.:

0'

..

...

11'\

-8

'"

..a
.. ..
C

"
Cl
Cl

'

011

Cl

Vitezele de &lChiere din't.abelul 10.45 , vor fi anplificate de .OJeficientii de corectie care tin cant de durabilitatea
sculei (Kr), de tip.ll prelucr~
(K r) si de probabilitatea
lucrul.ui f~ii defecte in prel~Mi
~ ~ini
unelte autanatizate sau cu oomanda mnnerica (Kd)
VTab Kr

~r

Kd

'[
Cl

0'

0'

0-

0'

0'

0
0-

...

0
0
N

0
11'\

Valorile ooeficient:ilor de corectae sint date in tabelele

10.46 fli 10.47.
ForteJ,e de ~ere
la strunjirea cu pl~cut:e
ndnerato-cerandce se det.ernci.nl
cu relap.a:

. I

~,I~I ~I

370

~I si I.-

...

~.

>

M
>

.-......

r;:

~
>

~
>

..,

~
>

M
>

11

.-..

-8

-8

-8

l.

l.

.-..

....

El

l.

..",'

"

~
>

~
...

:z::

>
0

....

-8

-8'

.,"

,~
.~

s
I

M
>

..

11

.,

...~
C

a
Cl

-8

-8

.
..
.-.;:" .-.~ ..... .-';: .~'" ,-..'"
.~
5
5!!
~~
E~
...
.. " "'.. '-.. "'.. ....
..
'"
"'
..
"'
..
'"
..
"' ..
"'''

:l

'"0.
l.

Cl

l.

'0

Cl

.-

6.

"
o.

Cl
l.

L C

III

t-

l.
U

....

4-

..

.. ....
::.
I.,
.~.;:;..S
e,

::co.

.~"
.0

.0

>

.,

...

'[

..,
r

:z::

M
>

"
a.

)~.

Cl
.-

t-

...

.,

;::

r
....
,

:z:

8
....

.- ~I ~I ~I

Cl

11'\
N

0
N

...

" ..
~.,

(10.;35)
XFx.r.z

~i a exponen\:ilor

>'

'"

l.

~
~

tXrX.TsYrZ.T

Valorile
cOeficie.ntllor CFxT
YF".y sint date in tabelul 10.48

:i3

&;

'?

0-

JC,y,.

..

"5

l.

.-

Cl
e,

'?

.-

.-

~,I~I ~,I

...

0'

0'

-8

...

"l.

0,

l.

,~

(10.34)

0,

..

Cl
Cl
L.

..

00,
0

...Cl

0,

0'

&;

J0.

..

.-

11

'W

:
N

Ffnisare

0,

.s:;

l.

450
350
275

Fx,y.z=CF

00,
0

0,

,~

150
200
250

~I~I ..

...0
aJchiere

HB

Ouriuteo

Fonti ciJra

..i

Cl
l.

00,
0

0,

I
!

'"~
0

0,8 ; ',2;
1,6;

triunghi
potrot

Tabelul 10.4? Viuz. de a,chi.,..

r
- cor.iea
( AlZ ~)

!
I

O,2x20

..

patrot
triunghi
vaporas
cere

,..;
'"

Hllt~rl.lul

Fatota

Raze virfulul

Vitezo

cu
0,1

Forma plicu~.i

11IIII

la stru1jirea
tip SPK

IIID/rot

0,3 0,6

Dogro~lIra

~
~
'l
~
~

10.40 Reg!_i

)fJ

.0

,...

::IIXIN

c:::c

;l'L. C

:;t .
C
'"
l. C
oJ'-

:.
SI'"

,
:::::i3
~.a~o

.S:ca~
~::c

...
.~
...

l.
,- l.
'-.(1
C

!!
so
Cl.
11'\

.-a~.o

L.

.~
.-

o.

..

Cl

"' ..'l.

--1

.O'-~
::.

-8"
.-....
s .. H~
_~zgc.?~
c ..<,

OD>8.~~~

371
_

___

0. __

"

~
11

I
e
e
,,'I

..

,~

~
~
~
~
"5
II

...
III

~, I ~I

0,

CO

10

Tabelul

Cl)

10.43 Vitezo rocoaandato

ceraaice (AlZ03>

~, I

M
O

0'

~.I

Haterialul
I

.~f--+
x:

de prelucrat

...

~I I

,I'

0
N

tn
...

tn

'E

fi

o..

., '

'""
;:
".
..

~.

...,

~I

Oteluri do nitrurare

45
45

1400
1500

1bO
140

200
180

Otaluri

termorazistante

50

100

100

Oteluri

rapido

55
60
65

80
50
30

80
50
30

do imbunatatlre

..

400
bOO
800
1000

--.

o
r-,

If>

g
...

tn
....

...

..
N

E
<,

>'

...

g
s

'"a.
5.

.
~o

.3

o..

~
>

~
~

:z:
o

~~
>0

'"...

.,..

::

...

-8
Cl
..

-8

-8

-8

1-8

-8
..

e
L

"

..

......
:J

<-

:ca.

Cl Q)
Ux

0"'''

'"

Cl

Lo'
,-

'2

.....

c,
.. .- .n.,

u~

en

.8,,0.. ,,'"
CO'-NO
_

..

:J'o.. C

... -. ...., .,,,

.- u

..

.~
C .,

<X>

cu grafit

Ouritatoa

HB

:J

"L

Cl
L..

c.,
:J.-

.. (li

&,.. C
. en ...

..
... ...

:J.

L '-

"'

In

.0

U
IX

o~x

:x:

372

- ._----,... ."..
'

"

..

..,
G
(I)"

...,..

u
.._QI!

-~-----~ .-----'- --

c
.." ..,

"C

,:.
u
'-::1 .
~o~<X>

.
L

.-

-_:I

250 400
400 . 600

Fontli maleabila

1bO '"
nodular

Oteluri de uz general
pe~tru constructii si
oteluri carbon de
calitate

Otel turnat

~~

...

Otal aliat

on

.}

U
IX

:x:

Otel calit

-,

200
200

Fontii dJra

Fontli cu grafit

t:

c, L
en

de prelucrat

-ON

C
:J

~
~"' ..

00

5..

Cl.

Haterialul

Font6 canusie
l8lllelar

-0

...

foote;' si Of,<llului cu

,
.l

~
>

c,

.l

..
;:

'"-o

:J

Tabolul 10.44 Vitoze do a~iora

recoaandate La strunjirea
plkut-e carbido-car ice <Al203 + WC)

~
~
>
Cl

III

o,

Finisare

300
260
230

Otolurl

Oegro~tlre

v,m/min

230
200
180

de cementoro

Vit~Z8 do a~chiere

1100
1200
1300

~! otelur!

Rezi$ten~8
la ru~ra Rill
M/mm

cu aaterialeoxido-

700
550
400
350

O~el corbon

~I...

tn

o~elului

550
400
300
250

Dud tatea HRC

le strunjirea

280

280 4000

-.
.

200 280
280 .,. 400
400 500
50 bO HRC

Rezistenf.a
la rupe~e Rm
M/mill

Viteza de a~chiere
Dagro~8r';

v,m/min

Finisere

-.

200 350
150 , 300

300 . 350 .
200 .,. 400

100 .,. 250 .

150 .,. 250

bO .. 200

ZOO , 300

250 . 400

110 200

150 300

500 . bOO
bOO .,. 700
.700 . 800

220 , 350
180 300
1bO 210

270 .,. 450

220 .. 400
200 . 3bO

400 .,. 600

500 . 850

150 .; .250
90 160

180 .,. 3bO

130 200

200 300
120 . 230

.250 400
1bO 300
120 200

-.'
.

100 .. 150

labelul 10.45 YitClzed.!~;;.chierer8COllendote le strunjiraa o~alulul' ,i a fonte! cu pUctl~e .inotralo-cer_ice urea va::60 lIiY-3 (URSS)

IIlm/rot

Avansul d& e~chiere s,

Adfncirnallde
ellchiare,
t, 11111

DUritatea
0,05

HRC.

0,08

0,1

0,15

0,12

0,2

.0,3

0,25

0,35

0,4

0,45

,'.

Vitaza de e~chiare V, m/min

,

A. Prelucrarea o~elurilor neo8l ite cu

0,5
1,0
1,5

:.-~
.;

~ 0,5
1,0
1,5
2,5

...

...
...

--

720-750
560-440
485-380
435-340

-.
-

040-500
500-390
430-340
390-300

HB .179

580-455
450-360
390-310
355-280

545-425
425-300
365-290
330-280

B. Prelucrerea o~elurilor calito cu pleou~e VOK 60

0,5
1,0
1,5
0,5
1,0
0,1
0,3

... 1,0
... 1,5
... 2,5
... 1,0
.... 1,5
... 0,3
... 0,5

140-120

25.; .40
40 ;50
50 65

270-260
140-120
120-100

330-310

380-310
210-290

320-300
290-260

260-240
230-210

230-210
290-170

190-170

120-100
90- 70

90- 70

(T = 50 lIIil1l)

.,. 260

330-310
300-280

510-400
400-310
345-270
310-245

480-380
375-295
325-255
290-255

460-360
360-280
315-245
280-220

--

---

Cl = 50 min.)

310-290
280-260

280-260

--

--

491-385
407-318322-252
282-221
243-190

463-363
362-283
282-221
266-208
215-168

429-336
322-252

--

C. Prelucrarea fontei cu HS 169 222 (T = 100 min)

0,5
0,5
1,0
02,0
3,0

...

...
...

...

1,0'
2,0
3,0
4,0

--

644-504
519-407
370-300
333-261
305-239

--

599-469
486-380
367-283
316-243
264-230

553-433
452-353
350-280
305-239
277-217

~.. r------r------'--~~--------,_--~--------------_,
<

.,
Cl

<

--

...
.,
.,

v lA et

>
...
"'0
a <11

~
:l

.,
000<11
~,,"b~
... ., <11,..C

.....
r+ _.
-0
N _.

....
.....
_ ..
C> Cl

r+:>

o
:1

...00""

Bg

o
s,. ......
<11

.,
<11

:r

C ~
o

...o

~! s,.
on

-n

D<

on

CD

-0'

.,

'"

"T1

.
0

Cl
C

....- ..,...

"'0
'l ...

C .,

:O~

0-

0"-

., ID
r+~

""8

..

...~..-n

0"".." ... .,

all.
~
.,

_..,

:It

..

D>
,.

-0

et

sll.

~ [

0-.
C Cl

irA..
...s!~
~&
....
s .
~!.
..<

:l

III

r+

...
= "tn

>

~----+-------+--_\ ..f--+-----; ..i---

-- "0-- 0--

...

...

b b

-(~

. ~..

i..
0"

:>...

,.

11

...co

g ~.

o
g.
""

o
'-.~

-:

...,
D<

c..o

S~-1--_+----~~~I-----+--__1

:>

o
o
.,

..~
o

et
co

~'.

,.
-...
;+

Cl

~
.,.

000

..
...~
::I

..co

23 ~ '8

384-300
249- 194
209-164
186-146
167-133

-o:z:
.,

m
."
o

:>
e, Il.':::

237- 185
198-155

....,

....
'"

260-203

en

en

406-318
262-221
237-185
203-159
196-146

D<

Ir

t,..

!.

:,.

e'

,i alo oxponon~ilor xF
' YF
'
x,y,z
x,y,z
x,y,z
Di CO:pOnOntelor for~ i do a~hio .

Tabelul 10.48 Valorllo coeficiontilor

Componenta 10r,6\ de
a~chier!.i

CF

CF
x,y,z

xF
x,y,z

YF

Tabelul 10.51 lIogillUrldo a~chlere pontMl preluc:rare. pi.salOl' din bronz cu lIB < 110

x,y,z

121

1,1

Fy

200

0,7

0,6

Fz

262

0,8

0,75

Denum;rea 0pers>i"i lli

a sculel

DE ASCHImE PmI'.RU ALIAJE NEFmOASE

0,1

0,15

0,2

0,25

V;teze do a~chiere
Strunjire eXterioar! cu
cu~it norlllal
din o,ol rapid cu sec>iunea 16x16 IMI

'576
317
287
.21,6
241
223

0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0

343
287.
250
242
219
203

Tabelul 10.50 RegillUri do ellChiore ~ru

.l..u

Denumirea
oper at iei s i
a scule!

R.

318
267
242
226
206
188

287
234
212
196
177
165

Adincimea
0,08

0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0

0,3

0,15

0,2

104
93
88
84
79
76.

96
88
82
78
74
71

90
81
76
73
69
1,6'

79
71
67
64

so
58

0,25

8Jchiere

v,

9b

88
82
78
74
71

90
81
76
73
69
1,6

79
71
67
64

ea

bb

61
58
55
52
50

so
58

70
63
59
57
53
51

61
58
55
52
50

b2

59
56
53

.70
63
59
57
53
51

4b

5b

53
51
48
4b

43
42

0,4 0,5
Tabelul.10.52 Avanauri pentru ~l~e

175
14b
132
123 105
111 95
104 88

Tipul

Oiametrul de

ma~ini i

pr~luerat,

unelte

IIlGI

lIiretezero

Haterialul de prelucrat

Lung;lIe.
Ui~ului
~>itulul,

Oteluri carbon

.in11III

do cal itete ~i

Fontll,ali'aje
oteluri turn8te

0
0,4 0,5

b8

56
53
51
48
4b

4b
43
42

Strung

-~

norll\al

20-30

0',08 - 0,12

.a,Ob."

0,10

0,11 " 0,16

40-60

3 " 5

0,12 - 0,18

0,10.~ 0,1b

0,16 - 0,24

60-100

5 - 8

0,18 - 0,25

0,16 - 0,23

0,24 - 0,32

6 -10 .

0,20 - 0,30

0,18 - 0,26

0,30 - 0,40

0,30 - 0,40.

0,28 - O,3b

0,40 - 0,55

100-150
150-200

10 -15

I
.U.

do cupru ~i
aluminiu

ot.eluri aliate

0,3

ss

III/lIIin

es

73
1,6

0,5

Valorile avansurllor pentru strLmjirea canalelor ~i pentru

retezare sint date in tabelul' 10.52~
.

!
376

de

0,4

6383-80, ST.AS 353-86 ~i STAS 354-67.

S1~

in
v, 11I/11

73
62
59
56
53

Viteza

0,3

10.10.2. Alegerea.avansului. Pentru strLmjirea canale10r ~i pentru retezare se 'folosesc cup.tedin otel rapid sau
armate cu p~
din carburi metalioo conformSTAS 6311-80,

11/1110

208
175
158
144
133
124

104
93
88
84
79
76

0,1

0,25

cup.tului .

Velorile eva~sulu; s, ~/rot

0,06

0,2

10.10.1. .l!dinc:imeade ap;ere.In

cazul caneMrii ~i
adinc;:i.mea
de ~ere
este e:Jal~ cu l~p.mea ~ui

prelucraree pieselor din

Vitoze do o~chlero
Strunjire eXhrioer! cu .
cu~it normol
din o>el re-.
pid cu sect iunea 16x16 mm

v,

252 . 234
198
212
178
192
11,6
178
162
150
140
150

200 _300 NI.

d9 asch iere tl IU1

reteziirii

Valorile Dvem~lui 5, 1Il~/rot

0,08

0,15

0,1

10.10 S'IRUNJIRE1I.CANALEI.m SI ~

e ,pentru prolucra~oe pioselor din .luainiu ~ ::'200

.

Adinc;lIlea
do ,,~chiere t, IIUlI 0,06

0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0

Strunj ire ex"

terioari cu
cutlt normal
din o~el rapld cu sec>iunaa 16x16 Ill!

In cazul pre1ucriirii 'aliajelor neferoase cu cutite ob~ite calculul foqelor de a::;chiereeste mai dificil
din cauza
lipsei coeficienPJ.or 00 intervi.n in formulelede calcul.
Din acest IOCItiV,
in practidi, se folosesc tabele cu regimuii de a;;chiere (tabele1e 10.49 1.51).
Tabelul 10.49 Regi""'~ do o~ior
300 HI.

0,08

0,5

Fx

10.9 RE13IMURI

Valor.ile aV8lII5uluis, IlUD/rot

Adincilllee
do
O,Ob
a~chlere
t, 11III

Oenumirea
~ro~l"t
.1
a scute i

.,.,.,

Tabolul 10.52 (contiouare)

'.

Strung
Corus6l

Pinl L. 2500

10 15

0,40 - 0,55

O,~5 - 0,'.5

Put. 2~OO

1S 20

0,55 ' 0,65

O,bll - 0,'10

O,l.S - O,ba

O,W - 0,70

80-150
200-300
500-750
1000

--

0,12 0,11. 0,18 0,22 -

0,07 0,,100,12 0,14 -

0,12
0,22
0,28
0,35

Ha~ini
do

alezat

'

0,20
0,24
0,32
0,34

k, 1-coeficientul prin care se tine searnade adincirnea canalului

la retezare i canelare:

10

0,10
0,18
0,24
0,26

0,02
(10.37)

kll "" ( ..,".)

0,25
0,40
0,55
0,60

fiirrl adincimea canalului, 'in nun.

k'2-coeficientul prin care se tine seamade tipul mainii-unelte:k'2
1,0 pentru ma!'jinicu ~care
principaM de rota~.
Pentru retezarea ~i canelarea pieselor d:in bronz, alama ~i
din al\.Ullini.u,regimurile de ~chiere
sint date in tabelele

h -

Cl

10.54 10.56.

calallul. vitezei de ~:
Formula de
de a!}chiere pentru retezare ~i canelare este:

10.10.3.

calcul a vitezei

CY2

v=

k1 ks ko k10 k1, k12

T"

Y2
I

(10.36)
Haterialul sculei

Cu rliclra

D-d
1,0

pentru

1,0:

0,93 pentru

'21,8

0,60

Cv2

Yz

20,3

0,40

Carbur i IlletaL
ice,
din grupa de utlO~el,aliaj de Al,Hg
lizare PlO
.'

Carburi metalica
din grupa de utillzIIreK40

Aliaje de Al si Hg
Fonta IIIaliaje de Cu

10.11.

72,8

0,35

54,2

0,35

6O~O

O,SO

59,8

O,SO

36,9

O~4O

STRUNJIREA ffiOFlLATA

0,25 0,5;

0,89 pentru

0,05
D

YZ

D-d
0;86

CY2

Flrli r4cira

Font6 cenu;lie ~i aliaje

deCu

o
=

O~el rapid

D-d

k,o

O~al,allaj" de Al lIiHg

k,o =, 0,97

Haterialul de prelucrat

200

Tipul prolucr6rii
,

HB n
(~",)

in care; T este durabilitatea sculei aschietoare, in min. (tabelul ' 10.3); CY2 - coeficient ce depirrle de caracteristicile
materialului care se prelucreaza ~i ale materialului sculei aschietoare
(tabelul 10.53); m - exponentul durabilitaPi
(tabelul 10.29) i s - avansul de ~e,
in mm/rot; Y~- exponent
pentru avans (tabelul 10.53) i HB - duritatea Brinell a materialului de prelucratj n - exponentul duritat:ll, cu acel~i
valer:i. ca la strunjirea lon:Ji~a;
k, ~ determini1cu formula
(10.30); ks se alege ccnform . tabelul\ll. 10.31; kt, - se alege
conform' tabelului 10.32; k7 - se adoptii ~
in:llcatiile de la
strunjirea
lon;Jitudinalaj k,o - coeficientul prin care se Pne
seama de variapa vitezei de' ~ere
la canelare =iliretezare
are unnatoarele valori:

'k,o

cooficientului Cv2 ,I al. exponantuhli YZ

Tabolul 10.53 V.lorn.

o,i;

~.

Ra::Jimurilede ~chiere pentru strunjirea profilata

pentru
citeva ma~iale
mai des intilnite in construcl;ia de ~ini
sint date in tabelele 10.57 10.60.
Vit.eza de ~ere
rezultata din tabelele 10.57 10~59' .
va . fi amplHicata cu valorile coeficientul.\d. de corect.ie date .
in taJ:elul. 10.61.
.

378
.

..

----'1

Tabelul 10.54 Regieul de o~hicrc

Haterialul

Elementele

sculei

regimului de

pentru retczarea ~i canelarea pieselor din bronz cu HB > 110

Diametrul de prelucrat , mm

a~chiere

10

15

20

25

30

40

50

60

70

80

1
Cu~it din
otel,rapid
cu sect iunea
de 16x16 mm
~i lungimOll
t5i~ului

s, mm/rot

0,018

0,023

v, m/min
n, rot/min

0,027 0,030

0,040

0;045

91

67

77

77

75

75

75

73

71

71

71

3510

2760

1630

1225

953

794

595

4b4

377

323

283

50

60

70

80

0,060 0,060 0,065 0,065 0,065

0,070 0,075

0,075 0,075

1-2'mm

,Tab&lul 10.55 Regi~l

Mater ialul
sculei

de lI}Chiere pentru retezarea ,i caoolarea pieselor din ala.i R.

Elementele
regimului de'
3

s, mm/rot
11,

0,020

0,025

m/min

n, rot/min

Cutit din
o~el rapid
.cu sec~ iunea
de 16x16 mm
,i lungimea
tei,ulul
1-2 UI

15

0,040

0,045

20

25

40

30

0,065 0,065 0,070 0,070 '0,075 0,080

105

96

76

76

73

73

73

67

64

64

64

4170

3050

1610

1210

'930

775

581

428

340

291

255

.... _--

...

- --

-'

.---

m/mln

n, rot/min

0,025 0,030 0,035 0,045

0,020

s, mm/rot

0,085 0,085

._---

..

',-.-- ---

pe~t":' retezarell ,i 'canelarllapiasolor din Ill_

0,085

= 200

",.2

300

Oillmetrul de prelucrat , UI

Elementele
regimulul
a~chiere

11,

10

...

rabelul 10.56 Ilegi~lde,a:_chiore

0,030 0,035

'-- --_._-...--------_ -----_

Haterilllul
scute i

550 "/2

Diametrul de prelucr"t , mm

a~chiere

Cu~it din
o~el rapid
cu sectiunea
de 1bx16 mm
~i lung ime.
t8i~ului
1-2 mm

= 350

10

15

0,045

0,065

20

25

40

30

60

50

0,065 0,070 0,070 0,075

80

70

0,085 0,085

0,060 0,085

190

190

182

182

182

167

159

159

4050

3120

2320

1910

1450

1062

843

723

159
633
"

Tebetut 10.57 RegillJri do a;chiara pentru strunjirall profilati a piaselor din ala.lS cu R. = 350 450 N/.2
DialDetrul de prelucrat
Deoum iree .. Elementele
ope~etiai
regimului
de
sau 11
sculel
a~chiere

10

15

20

10

15

10

15

20

10

15

IQIII

40

30

LII~imllll
t!i;ului
10

D,

20

25

B, lUll

10

15

20

10

25

15

20

25

s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,040 0,024 0,018 0,048 0,030 0,022 0,015 0,065 0,038 0,027 0,020 0,083 0,047 0,034 0,02
40
44
60
48
50
42
47
64
54
50
52
56
51
52
46
v, m/min
42
50
49
374
350
612 827 445 530 520 488 318 334
n, rot/min 4070 1715 1910 1060 1100 1190 730 795
Scurii
prof ilats
din o~el
rapid

Diallletrul de prelucrat
50

60

75
Ll~imea t8i~ului

10

15

2Q

25

10

15

s, mm/rot 0,1
0,052 0,039 0,024 0,115 0,061
11, m/min
38
43
37
39
41
41
n, rot/min 242 260 260 274
296
207

0, IIm

20
0,043
40
212

25

10

15

0,028 .0,025 0,07

42
32
38
223
153
161

100

B, II!II
20

25

0,048 0;027
40
39
166
170

10

15

0,017
34
106

0,073
34
108

20
0,00
30
94

25
0,04
38
121

,.

,'.'"

lli_trul

ll, 11III

de prolucrot

.
DeI1UllIrea

Elellentele

operll~iei

regillului

..
SIIU 11

de

sculei

allchiere

10

15

40

30

20.

L8~ illallt8i JUl",; B, am

10

10

15

10

15

.'

10

20

15

25

20

10

15

20

25

10

20

15

25

.J

.,J

s, mm/rot

0,017 0,03 0,018 0,04

v, m/min
n, rot/ml"

105

l1b

98

3340 3090 2080

0,024 0,018 0,046 0,03 0,022 0,015 O,Ob5 0,038 0,028 0,020 0,063 0,047 0,034 0,022
100

107

92

120 2270

14bO

84

90

91

92

79

84

86

90

1510 1525 1650 890

953

965

975

628

670

085

715

20

ZS

95

104

9b

Dillllletrulde prelucrllt
Scula
prof ilate
din o~el
rapid

50

75

60
L'~illea tliJUlui

10

15

20

25

a, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024

v, m/mir. 76
82
84
88
n, rot/min 485 512 535 560

10

15

20

10

2S

Tnbe lul 10.59 RegillUri do c~chiere pentrustrunjirea

it

profilata

Elementele

opera;iei

regimului

SIlU 11

de

seulai

e~ehiere

10

s, mm/rot

15

10

10

39

n, rot/llln 2440

0,027
87
370

20

15

...... --

15.

0,06 0,042
75
75
23<3
238

0,017 0,083
84
73
232
204

.'-

_1""

15

10

0, IlIm.,

de preluerat

30

20

40

32

36

37

30

1112 1270

678

764

785

476

35

10

25

40

B, 11/1I

15

20

25

33

35

28

30

30

32

510 525

556

297

318

318

350

32

Oi_trul

50

de pr.lueret

60

10.

15

15

20

25

a, Irot 0,1 0,052 0,039 0,024

in
v, 11/11
25
28
e9
30
n, rot/lllln 159 ~78 184 191

10

15

0,015
23
122

0,061
26
138

20

25

26

29

29

31

207

231

231

245

20

25

0,
100

7S

L'~i.ea tllJUlui
10

0,046
79
335

~.

10

0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,016 0,065 O,Ob5 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022

v, m/min

25

20

15

15

20

....:"."-r ... -- ..

La~imea t'i;ului

10

IIm

pieielor din IIlaaa cu ~ = HB >110

Oiametrul

Oenumirea

100

B,

0,043 1;1,0250,125 0,07

80
88
70
76
425
4b7
297
323

0,015 0,061
72
79
382
420

.-,:J,~----"'s:---_--:.~-"--~~-._.r--~~-----.-..
,.. ---- ..
~-_r---

Scula
p~of ilete
,.:
in o~el
,pid

D, IIIm

20

25

10

15

0,043 0,025 0,125 O,~7

30
25
28
22.
94. . 106
149
159

.B, m

20

25

0,046 0,027
29
27
115
123

10

15

0,017 0,073
20
22
63
70

0,06
25
80

0,04
24
76-

al filetului sa iau ebatcr ita din et ass normal

in cezul
a pasului; din grupa A pontru a douo vat car-e ve paramotrului ".".m.d.
Exemplu: in STAS 510-74 pontru diametrul exterior d = 24 111111, sa dllu pentru
PH& '1fl"~t(" ". '.' vol,)!' i (in dr~rHIIolln>rll ~-n\J Uguut rubl' 10It din !;hI'., "q
lOll l;uotel'1l"J:
- p ., ~ mm - din t ebo lul 10.62 se iau abatorile 00 III rubric "Norm a l";
- r 1,5 mm obntor-i lo '0 Iou din rubrlcn A;
di.,metru exterior

Tebelul 10.65 Oi[~nsiunilo

lor la t<tvi

vn lori l.or-maxima

.. P

1,0 mm

I.lbuturilu:/u

i~1'J din

rubr icu

10.63 Dioeosiunilo

tijoi la prolucraroa
~evi cil indr ice

Die",,,- OIUlnOtrul fi-

0;

f;loteler

Di8/lletrul
f iletului
in ~ol i

118
1/4
3/8
112
5/8
3/4
7/8
1
1 1/8
1 1/4

Tabelul

Abateroa
la diametrul
exterior, mm

9,48
12,86
16,36
20,64
22,61
26,11
29,88
32,92

Oiametrul
f Hetulu i 10
toli

-0,10
-0,12'
-0,12
.-0,12
-0,14
-0,14
-0,14
-0,17
-0,17
-0,17

sr ,55

41,53

10.64 Di~nsiunile

Abaterea
Oienletrul

strunjire

ps

toli

tijej la prelucraraa

43,98
53,34
59,21
65,33
74,74
8.1,12
91,42
93,56
99,91

filetelor

prin

tropezoidale
.

1/8
1/4
3/8
1/2
5/8
3/4
7/8

-0,17
-0,17
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,24
-0,24

47,'Sl

interioara

pantru executarea

filete-

Diumo'

Abato'

~
.......... =--'-~Diamo-

tl'ulfi-

tr'ul lu

letului

strunj iro

tol i

interioa-

Abat"rca,
mm

trul f 1-

trul

lotului

struojiro

tot i

interioa-

la

roo,

mm

rli, mm

I'll, mm

flUII

01011I0-

...

Abaterea
la strunjirell la diametrul
exterioarll,mm exter-ior ,mm

1/4
1/2

IUIII

interioarA,

1/4
112
3/4

trul 10

o ialllet,rul

13/8
1/2
3/4

1
1
2
2
2
2
3

sau fre2~ro
";;

frezaro

...

Oiametrul
la strunjirea
oxterioara,mm

Oialllo-

Abotoroo,

lctulu i, strunj ire

prin strunjire.s6U

la strw'ji.ca

"--'-~~--,....-

- P " 0, 7Sm"l - ebut er-ile se ieu din rubr ica C;

Tabolul

gnurilor

+ 0,12
1
+ 0,14
1 1/8
.0,14
1 114
1 3/8
+ 0,14
-+' 0,14
1 1/2
1
-3/4
+ 0,28 .
+ 0,28
2

8,8
11,8
15,2
18,9
20,9
24,3
28,3

+ 0,34
+ 0,34
+ 0,34
+ 0,34
+ 0,34
.0,40
.0,40

30,5
35,2
39,2
41,6
45,0
51,0
56,9

Tebelul 10.66 Di=nsiunile

gliur.ilor la preluc.area
jirea interioar~

strunjire

Diametrul

Pas mare

f iletelor

2
2
2
3
3

114
1/2
3/4
1/4

3 1/2

+ 0,40
0,40
0,40
.0,46
.0,46
.0,46

62,95
72,45
.78,80
85,10
91,20
97,55

+
+

trapszoidala

pantru

strun-

Pas fin

Pas normal

f iletului;

la diemetrul
exterioara

mm

de

Abaterea

diametrul

de

exterioara,

mm

III

Diemetrul
strunjire,

mm

Diemetrul

strunjire

de
mm

Abaterea,
mm

Oiametrul

de

strunj ire , mm

Abetorea,
mm

Diametrul
strunjiro,

00

mm

Abatare8
mm

f iletului,
mm

Clase ~

p;ecizia

f ilatului

Clesa de precizie

10
12
14
16
18
20

mm

Hliritl!

t<ormal~

Fini!

H~ritl!

Normal!l

Fini!

22

16-18

20

10
12-14

- 0,10

- 0,06

55 - 80

.- 0,40

- 0,20

- 0,12

- 0;12

- 0,07

85 - 120

- 0,46

- 0,23

- 0,14

- 0,12

- 0,07

125 - 180

- 0,53

0,26

- 0,16

. 0,14

- 0,084

185 - 260

- 0,60

- 0,30

- 0,185

- O,bS

- 0,34

- 0,215

40

22-30

-0,28

- t', 14

- 0,084

270 - 300

32-50

-0,34

- 0,17

- 0,10

~~-=~.<,.~.

24
26
28
30
32
36

...

~
--_

....

_ _-_ _-_
..

...

...

--,

.,

.....

.... _-,._. _ .. _ ..

44
SO
55
60
65
70

14
16
18
20
22
24
26
30
32
38
43
48
49
54

+
+

-0,40

7
9
11
12
14
16
17
19
21
23
24
26
30
34
36
42
47
52
55
60

0,40
.0,40
+ 0,40
+ 0,50
+ 0,50
+ 0,50
+ 0,50
+0,60
+ 0,60
+ 0,60
+ 0,60
+ 0,80
+ 0,80
-_. -

0,15
0,15
0,15
0,20
0,20
.0,20
+ 0,25
.0,25
.0,25
+ 0,25
+ 0,30
+ 0,30
+ 0,30
+ 0,30
.0,40
.0,40
+ 0,40
.0,40
+ 0,50
+ 0,50
+
+
+
+
+

a
10
12
14
16
18
20
22
24
26
27
29
33

sr

41
47
52
57
61
66

0,10
0,10
0,10
.0,10
+ 0,10
.0,10
+ 0,10
.0,10
+ 0,10
+ 0,10
+ 0,15
.0,15
.0,15
+ 0,15
.0,15
+ 0,15
+ 0,15
+ 0,15
.0,20
+ 0,20
+
+
+

Tabelul

10.68 N~arul
de treceri la strunjirea
~ite din oiel rDpid

filetelor

aetrice

~i trapezoidole

cu cu-

F-''"

--

Haterialul
Pasul
f iletuLui ,mm

Tipul
f iletului

de prelucrat
Fonta,

Oiel carbon de con- Oiel aliat de construcj ii

struciii ~i oieL
turnat

Fig.10.7

bronz

\'

Filet ex- Filet in- F Het ex- F Het in- Filet ex- Filet tarior
interio
terior
terior
terior
terior
Numar de treceri pentru

Hetric

'-

TrapezoidaJ

1,25 - 1,5
1,75 .2,0 - 3,0
3,5 - 4,5
5,0 - 5,5
6,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
16,0
20,0

opera~ia;

"'04 "-\5

-~,-

6
7
8
9

3
4
4
4

5
6
7
9
10
12

33
4
4
5
5

5
6
7
9
10
12

3
4
4
5
5
5

6
7
9
11
12
14

4
4
5
6
7
7

4
5
6
6
6
6

2
3
3
3
4
4

5
6
7
7
8
8

3
3
3
3
4
5

. 10
12
14
18
21
28
35

7
9
9
10
10
10

12
14
- 17
21
25
33

10

42

8
10
10
12
12
12
12

12
14
17
22
25
33
42

8
10
10
12
12
12
12

15
17
20
26
30
39
49

10
12
12
14
14
14
14

8
9
11
14
17
22
28

6
7
7
8
8
8
8

9
10
13
17
19
28
35

7
8
8
10
10
10
10

Observa~ii:1.NumaruL
de treceri din tabel este recomandat pentru preLucrarea
filetelor
metrice de clasa 3-a de precizie ~i pentru filete trapezoidaLe de precizie
medie.la prelucrarea
fHeteLor
metrice de clasa a 2-a de precizie s i filete trapezoidale
precise, pe linga numaruL de treceri indicat
in tabeL sa
iau supl imentar 2-3 treceri de finisare t~ viteza de 4 m/min.
2.Numarul de treceri pentru preLucrarea fiLetului trapezoidal este caLcuLat
pentru filete cu un singur inceput. La preLucrarea filetelor cu mai multa
inceputuri,numarul
de treceri recomandat in tabel se mare~te
cu '-2 treceri pentru fiecare
inceput al filetului.

Detenn.inareaavansului. la filetare, .:avansul longitudinal al -cutitului

este eqal, .cu pasulfiletului.
Avansul transversal se stabilete in functie de pasul filetului triungbiular; pentru filete cu pasul p ~ 2,5 nun avansul
de patrundere (transversal) are directie perperrlicular<l pe axa
semifabricatului atit perrtzu trecerile de deqrosare cit ~i peniar pentru p > 2,5 nun trecerile de degrotru cele de finisare
~are se realizeaz<l cu avansul, pe di.rect.i.a flaJ."l
cului filetului,
_
_'
iar trecerile de finisare cu avans perperrlicular pe axa semifa/
bricatului, figura 10.7.
Ma.r:imea'
avansului transversal se stabile!?'te in funqie de
inaltimea filetului ~i numarul, de trecerirecornanda.te. Pentru
finisare
avansul transversal se aleqe jumatate din avansul
transversal pentru trecerile de deqrosare,
La prefucrarf.Le de deqrosare dupa fiecare trecere longitudinal<l, pe ling<l deplasarea in directie perperrliculara pe axa~
10.12.3.

388

Direc~ie
de avans a cu~itului
a-perpendiculer6
pe axe semifabricatului;
b-in direc~ie fLancului fiLetului

II
TabeluL

10.67 Il<.a2lruldo treceri la strunjiro8 fHetelor

_trice
din carburi lletalice
f,ite prevazute cu pl~o

Pasul
f iLetuLui ,mm

.Haterialul
0iel carbon

de construc~ii

Filet metriC' exterior

FiLet trapezoidaL

1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
8,0
10,0
12,0
16,0

Observa~ii:

~2
2
3
4

5
6

--

2
2
2
2
2
2

--

FonU
FiLet metric
rior

de treceri

--

--

5
6'
7
8
10
12
14
18

3
3
4
4
5
6
6
6

cu cu-

de perlucrat

~i aLiat

Num6rul
D

;d trepozoidele

pentru
0

2
3
4
4
5

exte-

Filet tr epezo idol

oPeratia
F

.
2
2
2
2
2

--

-3-

4
5
6
7
9
iO
12
14

3
4
4
4
5
5

1.0 simbolizeaz!
degro~area,iar
F finisarea;
2.Num!rul de treceri din tobeL este valabil pentru preLucrarea filetelor de
clasa 3-a de precizie. La preLucrarea filetelor de pracizie mei ridicate,
pe ling!
num!rul de traceri indicst in tabel, se adopt!
suplimentar:
fi- pentru fiLetele de class 8 2-a , 1-2 troceri de fini5are; - pentru
letele de class 1-a, 2-3 tracari de finisare.
'
3.la prelucrarea
filetelor metriee interioaro numaruL trecorilor de d~gro~ar8 S8 mareste cu 1-2 treceri.
4.La prelucrsrea
filotelor in o~ol se 10lososc placute T15K6, iar in font!
VK8.

cu\:itul mai are 0 deplasare in sens axial, astfel:

pentru filete pe piese necllite
0,12 0.15
pentru filete pe piese c<llite cu 1\ = 1050-1250
0,05 0.08 [mm]
.,
pentru filete pe piese c<llite cu 1\ > 1250
0,03 0.05 [mm]
389

[nun]
[N/nun2],
2
[N/ll'JIl. ]

10.12. 4. D.:;1:~c:.':l.inare.;.a vite:7..ei. de arpii

Pentru prelucrarea filet.e1or triunghiulare l?i trapezoidal.e cu CUp.te din

otcl rapid, se fclo:.>e~terelai;ia:

r:rne

(10.38)

[m/nUn]

Py

pentiru care coefic::e

i ntii :;;i exponentd.i,
sint explicati
tiile din tabelul 10.69.
Tabelul

10.69 Viteza

. I

Pentru prelucrarea filetelor ell scUle eu plaeute din carburi met.alice:

_ pe piese din ote1 necali.t , ~ == 550 850 [ N/mm2
]

c,

x,

C\.

P.!i.""e.

cia 6~.chiere la f iletarea

in

rela-

ot-elul!.!iOLC 45 co cut.it din ot-el ,.""id

~,2

file-

f ile-

tului

tulu;

Felul traced

Formula

Schema filet6ri;

v;tezei
8~chiere

Treceri de degro~8re ~ i f inisare

Tri-

Treceri

un-

ghiu-

do degro~aro

-D,\t

> 2,5

Treceri

ler

~Ist

d9 finisare

14,8

TO,.11 pO,3 to,7

TO,08 pO,25 to,4

.sb

30

~ 4,0
~ i fin; sare

Tra-

pGI

Trecer;

d~ degro~8re

zo> 4,0
idal
Trecer;

de finisoro

~\Sl

-\fIst
_1~Jst

_.

390

TO,13 pO,3 to,45

1450 [

1150

N/IllTU

(10.40)

[m/min];

10.70 Coefi~ientul
aetallCO

Cv la filetarea

Grupa de o~elur;

care se prelucreazA

cu cut-ita prevazute

TO,18 to,7

32,0

co placu~a

din

carlburi

Tipul pllicut-ai

Rezistent-a
la
rupere Rm,
mm2

P10

P01.4

352
280
237

343,2
271,0

.c

'c'

in care: Cv este un coeficient care depinde de natura materialului :;;i semifabricatului, ~ - coeficient de corect.i,ei i - rru+
roarul de treceri, T - durabilitatea
cutitului, mini P - pasul,
filetului, mmrt;- adincimeade ~chiere,nun;x, y, m -exponenti
Coeficientil Cv din relatia 10.39 ~i 10.40 sint dati in
tabelul 10.70.
Tabelul

18,8

de degro~are

I.

iO,97

NI
Trecar;

f"

1.1.,\1',.\

= ---------~,08
pO,21

41,8
v

.}

de

:s 2,5

(10.39)

[m/nUn] i

ICv

- pe piese din ote1 clilit, ~

Cv

Pasul

pO,3

1-:1

v
Tipul

iO,23

~. v=

Ot-el carbon, ot-el cu cram,cu cr~~ nichel ~i cu crom-siliciu-mangan,

nec.tite

050
750
850

Otel carbon, otel cu er om ~i crom nichel, clllite

1150

181,5

201,0

1150

242

122

1450

348,5

175

TO,14 pO,2 to,O

Otel cu crom-siliciu-mangan(cromansil)
47,8

TO,18

to,S

..

Obser-vat ie , Pentru tHete

interioare, pina la diametrul de 100 mm, ca urmare 8 condi>
.iilor inrautli~ite deformaro a a~chiilor, v;teza de a~chiere ~e reduce cu
15 - 20% .in compar-at ie cu valoarea rezultata cu relat-iite din tabelul 10.69

391

In cazul in care conditiile de lucru sint schirnbate la

prelucrarea filetelor cu cutite prevazute cuplacute din carburi metalice viteza de ~chiere stabilita cu relatiile (10.39 liii
10.40) se corecteaza cu coeficientii
de corectf,e din tabelul
I

10.71
Tabelul 10.71 Cocficien~i de corec~i. ai vitezei de a~hicra in c8zul prolucrarii filetelor ~trice cu scula prevazute cu plaou~e dura
1.Pentru o~al carbon de construc~ii,o~ol cu crom-siliciu-mang8n,o~el turnat,

PlAcu~a P01.4 (T15KbT)

so

30

45

1,25

1,15

1,Ob

1,0

0,92 0,87

Uzura seulei pe fa,a de a~ezare,mm

0,35

0,5

0,8

1,0

1,2

Coefieien,i

0,5

0,73

1,0

','7

1,3

Coefieien~i

l'

90

Tabelul 10.72 Coeficientul K1 ~i cxponentul "v din rela~iile (lO.42) ; (10_43) ;(10.44)

100

.K40

Coetieien,i

0,83

Durabilitatea seulei T, min.

Coef icienti

20

30

1,45

1,27

K30

VK3

1,0

1,14

.45

K01

90

1,1

1,0

0,87 0,79

1,0

',2

Cootieien,i

O,b2

0,85

1,0

1,1 . 1,35

1,0

1,0

1,75

1,0

1,75

1,2

1,1

1,75

- o.el aliat cu crom

0,85

0,95

1,75

- o,el carbon(C > 0,6%)

0,8

0,9

1,5

0,7

0,8

1,25

s i inaltli

1,5

- o,el aliot Cr-Ni, Cr-Mo

- o,el aliat Cr-Si,

nate-

(10.42)

pentru fonta cenU!iie:

l\"

(10.43)

~ =(-.)

Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho,
0,85

0,8

1,25

- o.el aliet cu mangan

0,75

0,9

',5

I.

- o~el aliat Cr-Ni-W

0,8

0,85

1,25

"
-

0,8
0,75
0,6

0,85
0,85
0,7

1,25
1,25
0,25
1,7
1,7

1
1
1
1,25
1,25

1\
190

tate prin a~ehiere ridicatA

750

1,0

O.el carbon eu preluerabili-

(10.41)

in care Km este coeficie.ntul care 1;ine seama de natura

rialului de prelucrat :;:i se datermina cu relatiile:

.~
=K
. .~

Cr-Ni-Al, Cr-Vn

o.el aliat er-Mo, Cr-Al

o.el aliat Cr-Ni-Vn
ote t rapid
fonU cenus ie
fontA maleabila

HB

392
~-----_._-"-----

-",

.. _-

.- .._-

_. .. '

1,0

> 550

cu relapa:

I\
(-)

-1,0

1,0

pentru Rm, N/mm2: ~ 450

450-550

si Cr-Mn

pentru otel:

din o~el rapid din olieje

dure .

O.el : carbon ( C ~ O,b% )

120

0,8

Km I;s

din aliaje
dure

nv la prelucrarea cu eu~ite

1,20 1,25

bO

0,5

x,

din o~el rapid

K30

Uzura scul.i pe ta,a de a~ezere,mm

Coeficientul I<y se stabil~te

k1,in func.ie de materialul

.eu~itului
.

Haterialul
<:laprelucrat

2.Pentru fontA eenu~ie

Natura aliajului dur

(10.44)

in care coeficientul K1 care caracterizeaza grupa ote1ului liii

exponentul l\" sint dat.i, in tabelul 10.72.
.
Coeficientul ~s
tine seamade natura materialului partii
~chietoare a scul.ed, :?i -este prezentat in t.abelul 10.73.

. I

20

OurabiLitatea sculei T, min.

I1v

= (--)

HE

~ooficient 1,25

Coefioient 1,0

150
Km

piese turnato din o,el

PlAcu,8 P10(T1SKb)

- pentru fonta maleabila:

393

t
Tobelul

10.73 ~ficionlut

d~ corec~ie K

din relatia (10.41)

~s

Haterialul'~'-'-----~~'

da

.------~-

Kms

Coeficientul

.__

1n functie de materialul p~r~ii 8~chietoare

sculei

Qp~

t-.
!
I

prelucrat

----OL,OLe

,---_ ..

0,35
Oteluri rezistente le I
coroziune lIi
refractar

"-~----'-'--'---..-.P01.4
K40

_.

P40

K40

1,0

P30

P20

0,65

0,80

P30

1,4

P10

PlO

1,4

1,0

b)

a)

0,4

De~irea

sculei se stabil~te

HRC 35 ...50

Font! cenu~ie ~i
maleabi III
Otel,fontli,
cupru ~i
e l i aje de
aluminiu

P10

P01.4

HRC

K40

K30

K40

0,83

0,92

0,74

KOl

1',25

0,85

K40

K30

K20

K01

0,83

',0

"

1 20

K20

no

rapid

1,0

2,5

--

51 .60

K30

1,0

O~el

cu relatia:

1,9

= H ctg ex

O~el aliat

Fig. 10.8. Filet cu s i fl!rilcanal

de ie~ir8

in care H este inlltimea filetului, nun;p ., pasul filetului,nun;

- nl.lll-mul
de inceputuri ale filetului;
T - tiItpu.l pentru retragerea cup.tului !?i schirnbarea sensului. de rotatie pentru
care ser~:
T = 0,015 nUn
- pentru filete cu p 5 3 nun
T = 0,02 nUn
- pentru filete cu p > 3 mnKi

l,12

2,7

10.12.6. Determ:inarea puterii. Pentru puterea necesaza, atunci cin:i se. pralucreaza filete
cu scule preVclzutecu
scule din carbJri metalice, se re<::amand&
relatiile:
- filetarea ot.elului:

1..:..,..--.-.-.,:

= 24,2 10"3 pl,7 V i-O,71

Coeficientul. 1), tine seamade metodade prelucrare a filetului ~i are. valoarea l, 0, daca operatille de deqrosare !?i de
fmisare
se fac cu scul.e diferite !?i valoareaO, 75, daca eele
doua operatd.Lse fac cu acel.asd,cutit.
Pentru durabilitatea sculelor se recorn.arrlti
valorile:
- cutite radiale din ote! rapid
T = 80 miri,
cutite radiale cu pla:cuta:PlO
T = 10 min.
- cutite trapezoidale din otel rapid
T = 70 miri ,

1
[rot/min]

(10.45)

pT Ki
in-care 1 este lung:iJnea canalului de i~ire
pa:rtU p.i.erducey, fig.10.B.

f, sau l\ID}imea

,I

I
1

Ra.
~

(1O.47j

i-o,82

KN

[Jr:,'Jl ,

(10.48)

duritatea

0,75

= (-)

(10.49)

750

KN=

.\

[l~J] ;

in care ~ este un coeficient al puterii, functie de

materialului !?i se stabil~te cu relatiile:
.- filetarea ote!ului:

filetarea

fontei:

N = 16,8 10"3 po,s

I
I

394

- filetarea

10.12.5. Verifi~Jea turap.e.i se face cu relatia:

n=

(10.46)

[nun]

fontei:

HB

0,16
(10.50)

(--)

190
.....395....

__ .

in care ~ este rezistenta la rupere, iar BBduritatea

pentru materialul care se prelucreazc1.
10.13. RIDIMURI
DEASQilERE
LA PREllJCRAREA
GURI UNIV:EnSALE

Brinell

PE STRUN-

GRELE

1"

1.

ANAllZA COHOITIILOR SI SCOPUL PRELUCRARII

1.
2.
3.
4.

Forma, dimensiunile, rigidit&tea piesei

Carecteristicile tehnice ~i rigiditetea strungului
Propriet6~ile meterialului semifsbricatului
Precizie ~i.rugozitetee suprafe t e i piosei
Corin~o pentru productivitate

Prelucrarea pe Ina:iini-unelte grele .care au diametrul maxim de prelucrat deasupra patului rnai mare de 1000mm. prezinta
o serie de particularitati
referitoare la: dimensiunile ~i greutatea piesei, construct-ia sculei aschi.etoare, mar.imeafor1;elor
de ascmere , stabilitatea
la vibrap.i a sistemului tehnologic
MUIDS,
rigidi.tatea piesei ete. In eele ee urmeaza se prezinta
relatiile
recorna:ndatein literatura de specfal.i.tate /121/ pentru determinarea parametrilor re:Jimului de aschi.er'e la prelucrarea pe stirunquz-L grele, cit ~i re:Jimuri sintetizate in tabele in ftmcp.e de diametrul. maximposibil de prelucrat pe un anumit strun;. REgirnurilede aschi.ere prezentate cuprin::iprincipalele operatii efectuate pe strun;1urile de acest tip: stnmjifrontal~ ~i
rea exterioarc1 cu avans longitudinal, strunjirea
strunjirea interioara.
.
Succesiunea alaJerii
sculei el!?chietoareEli a regjJl1udlor
de aschi.ere este data in schemabloc din fig. 10.9.
. Se recomandaca pe baza analizei desenului de executd.eal
piesei sc1 se stabileasca atit rigiditatea cit ~i dimensiunile
de gabarit ale acestora, precum:;;i caracteristicile
reale ale
strur.qului pe care UIllI8aZa
a se executa prelucrarea.De asemenea
din desenul de executie sau din stan:::iardese stabilesc proprietatile rnaterialului de prelucrat, precizia necesara, rugozitatea :;;i alte cerinte pentru piesa supusa prelucrarad ,
Regimurile de aschi.ere recoman::iatein prezenta lucrare asigurc1prelucrarea pieselor in cor:rlitiile costului minim al 0peratiei. Daca operatia considerata constituie un 11100 ingust"
in product.i.e, se reco~
intensificarea regimurilor de a!?chiere in scopul mi:iririi productivitatii.

Fig. 10.9. Schema bloc pentru determinarea regimurilor de

strungurile grele

10.13.1. Alegerea sculei ~etoare.

Tipul cutitului se det.ermiIW.
p.nind seamade caracterul fazei sau operatiei
tehnolcgice, pe baza recomarrlar::iJ.or
din tabe1ul 10.71.
Varianta constructiva a cutitului cu fixarea rnecarrica a
placutei, lipita
sau cu casete fixate pe corpul cutitului, se
al.eqe din tabelul
10.75 in functie de operatae , rigiditatea
sistemului MUSDP
:;;i starea supraretei, sernifabricatului.
la al.eqerea variantei constructive a cutitului din tabelul
10.75 se vor avea in vedere urrnatoarele principii:
- la strunjirea . in o::>rilip.i deosebit de grele, se aleg
constructdd, fara alezaj pentru fixare;
- se recaman:laconstzuctd.Lcu elernente de sprijin,care
au

o rigiditate ridicata la temperaturile mari dezvoltate in procesul de ~chiere;

-. va:d.antele constructive sa aaiqure pozitionarea sigura a
placutei din carJ::m-i metalice, atit
pe suprafata de sprijin,
cit !?i pe suprafata de liInitare in sens radial;
- sa se asigure rapiditatea inlocuirii pli:icu\:eiuzate.
In tabelul 10.76. se dau recomar.dari. pentru aleqerea variantelor
constructive ale cutitelor asamblate, iar in tabelul
10.77., pentru alegerea materialului pat-tii aschi.etoare,
Parametrii geometrici ai pari;ii ~etoare
a cutitelor
sint prezentatd, in fig.l0.l0,
iar valorile ret.~J;andate
pentru
acestf,a sint date in tabelul 10.78

396

5.
11.
1.
2.
3.
4.

5.
b.

Ill.

Tipul cu~itului
Partea a~chietoare
Caseta port-scula ~i fixaree ei
Corpul 'cuj, itului ~i f ixarea acestu ia
Materialul par~ii a~chieto8re
Geometris parf.ii a~chietoare

Adincimell dB a;>chlero, t
Vorltioero:

l ~

3.

Avansul

4.

Verificnro

~. F z

5.

Viteza do a~chiere
n
Tura~ia
Ver ificarea
Viteza de avans
Verificarea

b.
8.
9.
10.

-.
\

ALEGEREA REGIMULUI DE ASCHIERE

1.
2.

7.

ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA

Ver ificarea

tmox

sou

!J

~~

<

mol(

pontru

nmax

Ht s Ht

Fz

vite20i

v ~i corectarea

mase a data

lIlal(

Nac ~ Nmu

?J,1'7

asch ier'e la strunjirea

pe

"-'~-"-l

~~I-"

~;

~:j
in f~~ct;c de felul

'tulu;

Tabslul

prelucr!rii (fazei)

Pare-

Unghiul

metrii

de atae

4
"."'

Falul

prelucr~rii

Cuiitul

reeomandat

erarii

pr inc i-

Obser-

pal X

vai ii

gred9

---.------

(continuare)

--,.--

prelu-

10.74

f~~'
e :I'

~[,!

..

~~

f~

.
Strunjire
exterioarll de
f in isere cu

ill

cuiit
lat

LlD< 5

~;

rD
w;

rj;

f,,;

ri:;

45

~:Il
",'.1

-EfJ=1-

Strunjire
extarioarll

LlD=5..

......

15

LJ

r;.;j

J~

L/D>25

60

Strunre interioarll de
de trecere

90

.l[j

8--3---

Strunj ire
exterioarll
Hirll
opr itor

~'~

Strunjire
interioarll
pinll la
opritor

fArll

60

~:

~'

ri~}

L:b.

".

['

I'

tD
.

H
S":

I' ( I .

1./ ,

90

!J,,:

r"':
I

h~

lunotll;
0

60

I':

pentru

strun] Iroo
ot e lur- il cr

fCJ

iii

{'

90
det pentru

fEE---

I
I

f,i

LID este

[J

i)

If,;
strunjirea

Strunjire
conic~
axterioarll

cu

90

Strunj ire
fronta
III

HB. < 330

t-

Wtl

90

~
~
!
f
c'

,.

tN

"~'=--~

~
~
~
li'

399

.... --::..:..:--.:..:....::....-----.-------.---.--------

--

-_._---

Tabelul 10.74

I.

._. ----_ .... _ ... _---

(continuar )

S
,(

Vedere A

L< 40

mm

<y.

Retezare,
strun
jiro

r!

).
900

B13

L=40
400

900

mill

~O

canale

CUTlTE

L>400
mill

~r

-'-I

900

CUTlTE

tmax

Zt

Ct

[rran]

(10.50)

care: D este diametrul maxim posibil a fi pre1ucrat pe

strun;Jul respecti v, in rran; Zt - coeficientul, respecti v exponentul adinc:i.mii.de ~chiere.
.
Valorile coeficientului Ct l?i ale expanentului Zt in func1;ie de diametrul D sint date in tal::elul 10.79.

cutit CU
SFARlf.tATOR
DE
L
,ASCHii
~~'
be

.~
oC>

in

I ~>;;>=,'"
'>0

fx4P
Fig. 10.10. Parametrii geometrici ai cutitelor pentru strunjirea oxtarioar3, frontat6 ~i
interioari 1n cazul prelucririi pe ma~inl-unelte grata

'1.:",

400

~.~~

DERETEZAT

Ala:.Jereacrliricimii de~.
1dincimea
de aschiere in cazul stnmjirii pe ~i
grele se alege in'
ftmctie de adaosul de prelucrare respectln:i corrlip.a i.mpu.sii
privinci stabilitcitea la vibratii:
10.13.2.

LATE DE
EXTERioR
i tini sare l

smuNjiT

.,

"q.,

~o\

401

;:'''i,,:;,,:.:..~,.,

"t

':0,7:) Yar i ant.e cons.tr-uct

ive de cut,ita

"s ..
..IDlte procase

pentru

strunguri

- ----------

..,......~ ..-..
'

..

gralo

"
i

Lipul

constructiv

al

o.~,._-.,~

p~rtii

asch

ie toar-e

i modul de

..,.-...

10.75

(continuarel

al plllcute;

fixare

Tabelul

Case t e ~i. f ixarea

I or

__

Pentru
Tip

H '" 80 mm

Tip 2

ipul

Tipul

Pontru

11 = 50 mm ~ i U = 63 mm

,
lip J

lip

If

I
I

~
~

Obser-vat
Tip

In~ltimea

see

t iun

cs=;J

i i cuti

tut

i,

Tip 6

i'-,.,-"o'~._._._"'''''''~

ie t H

.~

10.13.3. lIJ.e:Ierea avansului de ~ere.

In cazul
strunjirii pe strungurile grele valoarea avansului se calculeaza in funct.i.ede tipul pre.lucrari.L cu relatiile:
- pentru strimjirea de deqrosare ~i semifinisare:

,,

Zs

Cs. D
s

(mm/rot]

O,4tO,35

(10.52)

in care:D este diametrul maximposibil a fi prelucrat pe strungul respectiv (parametiu al ~inii-unelte),

in mm;Cs' Zs -coeficient
~i respectiv exponentul avansului de asehi.ere pe
strunguri grele, date in tabelul 10.80;X-unqhful,de atac principal, in grade; t- admcimeade aschi.ere, in mm;

402
403

TabeluL 10.76 Variante construct ive de cut it

.TipuL conform

asa:eblateprcpuse pentru strunguri grele

Domeniu de foLosire:

ModuL de
fixare a

tabel 10.75

Forma

dintre h ~i b pliicu~ei h
mm

pUicu~ei

tipul recomanda t ;

(+)

tipul ada i s

Rigiditatea norma la 'a sistemului MUSDP ~i 8.chiere

Inal~ imea

Raportul

cont inua

Strunjire,degro,8re t=1545 mm,s=0,e-3

mm/rot

Strunj ire,de- Strunjire,finigro.are i se- sere t=1-5 mm,

mifinisare t= s=0,2-0,6mm/rot
4-15mm,s=0,S1,S mm/rot

Rigiditete scazuta a sistemului MUSOP i a~chiere

discontinue
Strunjire,
degro.are
Fixare

mecen ica

cu adincitura
pentru brida

h = b

16-12

cu 8Lezaj

h > b

14-20

Strunjire,degro>are,semifinisere

..

..

(+)

()

..

fara alezaj

h < b

12-15

cu alezaj

h < b

6-8

..
..

Lipire

(")

( .>

pl8cufii fsr.

alezej

Observ"~ii:

h > b

18-22

h < b

10-12

(+)

u.

( .>

..

Strunjire,
finisare

(+)

Rigiditatee este normala pentru piese cu L/D < 8

Se utilizeaza in cazul ~n care pe strung se aplica 1n acela.i timp .i strunjiree cu t>15 mm
In cnzul foLosirii ~um.i pentru strunjirea de finisare : h = 6-8 mm
1.Toate pLocu~ele cu fixere mecanica se u~eez8 pe placu~e de rea.em : pentru h> 14 mm,din o~el de scuLe ceLit ,i8r pentru
h<14mm - din carbur i metal ice.

Tabelul 10.77 Haterialul pOr~ji ,,~hjetoare " ou~itelor

Grupele de utilizere " carburilor metal ice

.:.----~.
--

... .. ---.-..

----- - "-. -_H,

..~igiditatae normale a sistemului MUSOP , 8.chiere continua

-"'-

Strunj ire degro~are ,re.tezere t= 15 ...45 mm, Strunjire degro~ere

Duritatea materis-

sau semifinisare t=

s=0,8 ..3 mm/rot

'.

5 .15 mmis=0,5 1,5

tutui de 'preLucrat

,:..
o

Strunjire finisare t; Strunjire finale t=

1.5 mm,s=0,2 ...0,6 0,03 .0,06 mmis=3 .
mm/rot

12 mm/rot

mm/rot

HB

lJ1

Rigiditatee scazuta

Strunj ire de9ro~8re

retezare

270
270-390

sistemului MUSDP sau e~chiere discontinue

Strunjire de9ro~are

Strunjire finisare

sau sem ifinisare.

P30

P20

P10

P01

P40(P30)

P40(30)

P30 , H30

P20(P10)

P01

P40{P30)

Observe~ie: GrupeLe de.utiLizar~ fara perenteze slnt cele recomandete,lor cele d1n paranteze cele edmlse.

Ii
i

- pent.ru stn.mjirea de finisi:xe:

par~'l ..et.n i l or g~trici

!:').{'~_\ VH'()I'~le

.. Ii.

~."",
-...
,".~..-~--~ ..
- ----i". .te;" HH
;.i~
(ll L u';
:'/llr::'

...--~----

=r=--

270 ... 390

270

<
.

1-

s=C

390

>

-r-

..

SF

Ps

ns

0 5
R'
'2

[rrun/rot],

(10.53)

,_:,:;:,,~~:,--~-:::~~:~:1.
~~.._ .. :._L
_I

gr"",J

:;,.1

orade

grode

Yf

in care: CSfI Ps' ns reprezinta coeficientul !?i respectiv

nerrt.ii, avansului, de aschi.ere , 0.a-~iin tabelul 10.81;

UCYrOPDreIRct.zareIF;nisareIStrUnjireIDCgr~~8reIStrunjireIA!Chier~
flnal~
"
flnal3
d,scont,f;nisare
nu!

...'r:.;i:1

-----_._-_.-

= 63 mm
H " 1;0 mm
H

15

152

-5

-5

0,8
1,0
1,2
1,4

0,6
0,7
1,8
1,0

0,5
0,5
0,6
0,6

606

40
45
50
60

70
80
1'10
120

1/,10

= ~,o:n"
:-: (..
3 In!!'
" CO mm

!i = 40
11 ~ SO
&3
i': "- 80

~ =

8 )

101 )

,._--_ .. ---

= 40

III

IV

15
5

V
8

-5

VI

20
-5

Tebe

Lut 10.81 VlIlol"ile cocf ie ientulu i C~F ;01 "le

(10.53) pentru s t.r-unj i reu ib finisnro

exponent; i tor

si

p
S

expo-

din rel"t iu

n
S

.~~~--=-~="""'.~'.

H = 40 mm
H = 5D mm

";,

(.1'
.. _._._

H
H
I!
H

...""

mm

1,2
1,5
2,0
2,5

mm
ffi"

mm

--70
BO

100
0,7
,,5
',0
1,2

1,2
1,5
2,0
2,0

40
10
10
'0

50
60
70
BO

1,2
',5
2,0
2,0

0,8
1,0
',2.
1,4

RugozitateB

10
10
10
10

Ps

ns

0,45

0,33

0,35

24 10-3

0,33

0,2

145 10-3

0,4

0,35

prelucrBte

60
70
80
100

0,8
',0
1,0
1,4

sr .

suprafe,ei

=.~=-=~..

..

--.+

Ra

1,2
',5
2,0
2,5

a =

10 ..- 5

8 10-2

)1ffi

2(, '10-3

5 .. 2,6 Jim

..... :-.<'"-...., .-, .."'-=~-><=z.:.a"...."

:>,,,r..,,,;,;
i : 1. Pentru grupa de ascut ire I se recomandl! combinerea
fetei de degajare
curbilin;; eu sfarmare de e.eo;i (la avensuri mici a.eoi8 este sfarimat6
do scobitura d pe faj:a de degajare, la Ilvansuri mari - de sf~rim6torul
de a.chii aplieat).
,
2. Pentru grupa de ascuj:ire I11 se recomand4 fata de degajare cu scObitur!
SbU plan~ cu sf3rimator
de'a.ch;i.
3. Pentru celelalte grupe de ascu~ire suprafa~a de degajare oste plan!.
.:'el"l

Ct s i ale expooentului

'iO.79 V"lol'ile eoeficientului

Zt din ret at ia (10.51)

Unghiul

de atac

principal
Ra

0,63 .. 0.32

)1ffi

XO

=10...150

\1
=

..,:,,,,-.~"'~""'-:t:~..-:=-'C.O~_

J~8~etrul maxin! po ;bil a fi prelucrat

~~ru~Q~ri 0f.mm
D "
1250

>

pe

---

'i00 a
!: 2500
2500

Ct

Zt

0,6
0,9
2250

- ',-lul 10.80 Vat or i le coeficientului

Cs :;i ale exponentului

Zs din reletia

0,5
0,5
-0,5

Rz -rugoziilatea suprafetei prelucrate,in mm;r - raza de racordare la virf a cutitului,in

mm;v- viteza de a!?chiere,in m/mini
- pentru retezare, canela-re:
Zs

(10.52)

CSR

Xs

Dm;n
(----)

[mm/rot],

(10.54)

Dp
~~5metrul mexiln pes
fi prelucrat pc str
.
D, mnl

il a
j,

Tipul cut.itului
, conform tabelului

Cs

Zs

10.56

'~~

D
2500 >
D

100
0

2:

250

L~.....":-;.,,,-_._~
__.. ",,~

;0

14 10-2
195 10-3 _
2350

6
5

<i()"

0,6
O,b
-O,b

in care:b - este latimea cutituluifolosit,

in mm;Dmin - diametrul final, in rrun; Dp. - diometn:J-,Piesei de prelu~at, in ~;
CSR' x
q - ~eprezu:~ coef.ioi.errtul, avansulw., respect1.v
exponentll acestuia, datJ. ill tabelul 10.82.
'

~~'

407
---------"'

I
I

Ii
I

Tabelul 10.82 Valorile cocficien~ilor CSR ~i ale cxpooeotilor

(10.54) la rotozoro ~i canolcro

,
Diametrul maxim
po s ib i I 00 pr-elucrE.lt pe strung
0, m:n
1--'

> b :;

10

250Q > 0 ~ 1000

40 ~ b ~. 15

15 > b ~ la

o ~

2500
40 ~ b ~ '5

in care: Ra i este rezistent:a admisibila la incovoiere a pl.acutei din carb..lri metalice in N/mm2;
.
- coeficient de corectae in fun.ct.ie de ~hiul
de atac
principal:
-Xs
(10.59)
k3s = Cs X

~i q dio rela~i8

Lli~imea cut-itului b,
in mmm

15

I
I

,z

CSR

0min I Op

's

Xs

--

o . ID s 0,3
Om~o/OP >
3
UllO P
,

0,0
0,0

0,5
0,5

0,1
0,25

o . ID
Om~n/OP
mlO p >

O,b
O,b

0,3
0,3

0,1
0,25

-0,0
'O,b

0,5
0,5

0,1
0,25

-O,b
-0,0

0,3
0,3

0,'

115 1(;
135
10
s 0,3 195 1(~
3 235 10
s 0,3 14,5
17,5

o .

ID
Dm~n/DP
>
mm p

O. ID s 0,3
Om~.o/OP > 0 3
mlO '0
'

25,0
30,0

in care: Cs 9i Xs sint coeficientul respectiv exponentul unghiului de atac principal ;;i sint dap. in tabalul 10.83;
I
Tabelul '0.83 Valorilo coeficientului

Rigiditatc8

sistemului

Cs ~i ole exponcntului

MUPSD

Xs

17,5

normaUI
sclizuU

0,25

Xs din rel8~io (10.59)

0,7
0,4

- coeficientul
de corectie ce depirrle de raportul dintre
di~etrel7
.maxim al piesei de prelucrat Dmax.piesa
9i diametrul
maximposib~l de prelucrat pe strung DIIl3X.IIl.U.:

Avansur.i.Lecalculate cu relatiile
(10.52), (10.53 ) ~i
(10.54) vor fi corectate in functie de conditiile concrete de
lucru prin amplificarea cu urmatorii coeficienti de oorectie:
- coeficientul de corectie in ftmctie de duritatea . materialului de prelucrat:
a. pentzu strtmjire de deqrosare s

k4s

D
.
max.plesa

r-

1' 1

(10.60)

0,2

Dlllax.lll.u.

210

k,
-.-

ns

= (--)

HE

., coeficientul
de corectd.e in flmctie de raportul, dintre
grosimea h a pl<lcutei~i ha - grosimea opti.maa acesteia:

(10.55)

in care: ns = 0,5 pentru HE::s; 210 ;;i n

b. pentru strunjirea de finisare: S

0,8 pentru.HE > 210:

h
kss

0,5

= (-)

(10.61)
ha

HE
k',s

0,8

= (--)

Valorile de corectf,e in
corpului cutitului B ;;i Hi

(10.56)

210

..

c. pentru retezare:
k"

'180

1s

= ( __

HB

ns

) ,

k os' =

075

functie de dimenai.uni.Iesectdunid,
(B'H)o,3

- coeficientul de corect.ie la retezare-canelare

de lungimeamaxima~ax a semifabricatului:

(10.57)

in care: ns = 0,45 pentru HB::s; 180 :,?i ns = 0,8 pentru HB> 180;
- coeficientul de corectie in functie de rezfstenta la incovoiere a materialului placutei pentru strunjirea de deqrcsare semifinisare 9i retezare:

k7s -= 2 , 5 ( ---~)'
Iinax

(10.62)

in fl1I1Cfie

0 4

(10.63)

Dmax

kzs

5 10'7 R2 _

al

408

"

in care: ~ax
este Lunqimeamaximaa semifabricatului:
diametrul maximal acestuia.

(10.58)
\\

',09

Dmax-

Dupa.dot.errninarea hvc;;'.'u.lui (:; a'ic~.,j.l;ce, irezul.tat;pr.in foLos.i.rearela1~iilor 10.S3 ~j_ l(1.5!1 :;..,-.;va ca.lcuj.a avansul, real
sreal cu relatia:
s r e at ~...j,.

lllt!,ljrot]

c......

in care: Cv este un coeficient ce depinde de avansul d(~ l;.le, ~

(tabelul 10.85); b-latimea aschi.ed., in mm;Dmin-diametrul
IfcL,,;:~:
al suprafetei prelucrate, in mm;D-diametrul piesei, in T.lm; ":;'J'"
exponentului avansului de lucru (tabelul 10.85).

(10.64)
Tabetut 10.85 Valorile

in care: s este valoarea avansului oh~imrta eu relatia

(10.52)
sau (10.64); ks - coeficientul de coreGW-eal avansului:

coef ie ierrtul.u i Cl! ;;i ale expooerrtul.u

i Yvdin rel"tcia

(10.6~')

- v;

_.-':'-="'-

Avensul

de lucru

s,mm/rot

Cv

.'=::.""""""'jl

......""""'"'-'-""",
s

ks

== k1s

~2s

k~s ]':;s

k3s

k6s

le7s

(10.65)

0,2

150

s > 0,2

Din gamad8 avansuri a ma;;in.ii-tme1.tese va adopta valoarea imediat inferioara celei obtinute cu relatia (10.64).

90

- coeficientul de. corect.Ie in funct:ie de duritatea

rialului de prelucrat;
a. pentru strunjirea de deqrosaze l?i finisare:

[m/mm]

'r

to,1

(10.66)

=(

"

in care:Cv este un coeficient care depil'ldela strunjirea de degro~are ~i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m,
Y; - exponentii durabilitatli
!?i ai avansul.ui. (tabelul 10,84).

in

_,

r-

p,.loo,',;'

Strunj ire

de ut i l i

Grupe
carburii

Strunj ire

a ..

.-.-.....~""""~

!: s< 0,4

I 0,4 5

s< 1,0

P30

0,4 5
I ',0 !:

s< 1,0
s< 3,0

de

'--'~.

;;i Yv din relatcia

- -~---

275

0,33
0,25

0,2
0,4

220
230

0,25
0,25

0,4
O,b

...
-"- ""~'-.T~"'~_

In cazul canelarii-retezarii
leaza cu relatia:

=~,~--*=

b.

viteza de aschi.ere se calcu-

v- -----

.....0 25
T'

01

b'

s;

[m/roin)

(,10.67)

n;

(10.e?,)

= 1,8 pentru toate valorile duritatii;

k V2 = 1 ' 15 '10-39 'HRA20

in care: BRA - reprezirrta duritatea placutei din

in unitati Rockwel A;

(10.70)

mat.ed.al

du.c

coeficientul de corectd.e ft.ll1C'tie

de unghiul de atac
principal, X :

'

Dmin 0,1

( - __

no i

- coeficientul de corect.ie in ftmctie de duritatea

plE:.ctJ.-tei din material dur, aUt pentru strunj:ire de deqrosare cit 0i
pentru finisare sau retezare, se determint!icu relatia:

kV3 Cv

1,5 pentru H8 >

HE

(10.66)

in care: l\.

455

(10.6[;)

v;

QI

P10

III

J'- - --.~

--..
0,2

L_~~gro;;ar~

za:&

c}.1'"aantilor

metal ice

de

finisare

Cv s i de

HE

= ( 210)
V,

coeficientului

210) n,

care: n, = 1,1 pentru FIB$ 210 l?i l\.

b. pentru retezare:
k

f"'"'

m~~t.0:~

Cv

v==

10.84Valorile

0,75

vitezele calculate cu relatiile

(10.66) !?i (10.67) VOl: i:i.
corectate in functie de conditiile concrete de lucru pr iri 2:,:-plificarea cu urmatorii coeficienti de corectie:

10.13.4. D2:te:m:i.:n.31."'G3. "l.dt=2.e:l. de ~ere.

Viteza de
ii.?chiere in cazul strunjirii
lorqitudinale de degro:?are:?i fin:lsare pe strunguri grele se ca1.cLlleazacu relatia:

Ts;,clul

0,4

v)

=C

vk

X-XVk

(10.71'

'

r
f.

,:

t)

411

Valorile coeficientului
date in tal:ielul 10.86.

CYk ~i

ale exponentului

Tura1:ia piesei pentru prelucrarea diametrului D se

mina cu rela1:ia:

sint

XYk

1000 vn
Tabalul 10.86 Valorile cocficientului Cvk ~i ale exponentului ~k din rela~ia (10.71)
Rigiditatoa sistemului MUPSD

:.."~.-.

normal 11
sclizutli

CYk

xYk

4,25
1,9

0,35
0,15

care: vn este viteza de aschiere calculata

cu rela1:ia
(10.73); D - dit:unetrul suprafe1:ei prelucrate, in nun.

in

La adoptarea tura1:iei de lucru din gamade turapi

a ma~inii-unelte se va tine cant de faptulca aceasta nu tre.b.lie sa
de~eas~
v~oarea l\n"x' admi.sa pentru metoda.utilizata de fixare a paesea cu masa G, kg. Valoarea ~
~
pentru masa G
a piesei, se deterrn:i.ruldin fig. 10.11. ax

- coeficientul
de corectde in func1;iede dimensiunile de
qabar'Lt; ale piesei
~i cele maxime,posibil a fi prelucrate pe
masdria-unea'Itia
:
Dmax
-c VD .( Dmax.p
--

) Il

(10.72)

in care: linax este lungimea piesei de prelucrat, in nun; Dmaxp diametrul maximaJ. piesei supuse prelucr.n-il, in mm;c;,o' T'] coeficientul respeCtivexponentul
coeficientului
de corecp.e
kv4' da1:i in tabelul 10.87.

24

C'VD

Fig. 10. 11. Turo~ia admis4 n, in

func~ie de masa piesei Q: 1- prinde
rea intre virfuri ~i prindere8 in
universal ~i virful p!pu~ii mobile;
2 prinderea in universal ~i lunetA
de.tip deschis

16

12
8

.~
T ipul pre(ucrari i

101Kgl

20

Tebelul 10.87 Valorile ooeficientului CVo-,i ale exponentului V din rela~ia (10.72)
DIIl8Xp

(10.75)

Obserya~io. X se ia in radioni.

kV4 -

[rot/nUn]

n=

deter-

30

60

90

,
115nlrot/mtnl

'I

Dm8x.mu

1.,0

0,1
in j

iro oxtorioarll

0,2
0,3

-~

Obsorva~ie.

.-

0,4
Dmax.mu

3,3
2,b
2,1.

0,75
0,65
0,55

0,45

esta diametrul maKi. posibll de prolucrot po ma~in8unealt5.

.Viteza de aschi.ere , Utilizata

este determ.inata cu rela1:ia:

= v

vn

in caret v - valorile
(10.66} sau (10.67);

(m/mm]

Kv

vitezei

pentru calculul

tura1:iei,
.

'.

(10.73)

de aschiere abp.nute cu relap.ile

total de corectde al vi-

Kv - coeficientul

;.

tezei:
Kv

= Kv1 k".z k".3 k".4

412

lO.~3.5. Debamrinarea cx:anpooente1or forteJ.or de

dri.ere F:(, Fy ~i F x in cazul prelucxarii
st:ruN:jurt g:t'ele

la prelucrarea ot-elurilor moi, cu sectdurd, de ascni.i, foarte mari, in special daca se Iucreaza simultan cu rnai rnulte cu.,..
t-ite rnontate peacelasf, suport de lucru al strungului, se verf'fica daca suma companentelor t:angen1:iale'ale fm:tei de aschiere
~ Fz care actdoneaza pe un suport nu depa:;;e!?tevaloarea limita
~ Fz maK adrnisa de strun:J.
.
.
Cornponentele for1:ei de aschiere Fz' F ~i Fx se C:e"tEmnl.na
cu relapile:
Y
Fz

(10.74)

on,
./

aspe

10

Q s t
413

[N]

(10.76)

Fy

[N]

10 Fz Ky

(10.77)

Tob<llul 'O,8B
r--""

[l\T]

10 F'z Kx

Fx

DoterminarOB

(10.78)

"
(ortei de a~chiare

specifico

(I'<X'lt

._-",-".

hr.'''' ( i

"" '-1

I,

fdaN/mm2]

t
"\

urt::ie: Q este va.loarea forl,:ei de C4,?chierespecifice, in daN/nun2

dai.1i in funct.i.e de avansul s 91.de dur.itc,tea lIB a rnaterialului
de prelucrat in tabelul 10.88; s - avansnl de lucru adoptat din
qema de avansuri a IUa9:ini.i-lmelte; 1<..,si Kx - coeficientii
com-

l::mg

ponentelor radiala l?i respactiv axiaia ale fortei de aschi.ere ,

dati in f1.IDcti9de rapcrtrul, sit, r/t 9i de avansul s (nun/rot),1
in tabelul 10.88. Valorile Calculate ale fOl."i-elorFz, Fy 9i. Fx
vc: fi corectate cu coeficientii
de ccrect.i.e pantru ~hiul
y
9i uzura ha (v, tabelul 10.88).
Sumacomponentelor tangentiale 2: F z va fi utilizata pentru
vcrificarea
daca momentulde rorsdune Ht. nu de~89te
momentul
de t.orsdune maxim~ max admis de stnmg,dat ~ cartea Ina9iniiunelte.
:~.
Sumacomponentelor axi.al e :E va fi utill21ata pentru verificarea din punct; de vedere al fortei admise de mecanismul de
avans al tna!i':ini.i-tmelte.
suma componentelor radiale :EFy,:lCl fi utilizata la verificarea din punct; de vedere al rigidi ta:tii piesei.

140
100
Y

0,1 0.14 0,18 0.2 0,3

sa:.:-

0,4 ~

1,6slmmrrot J

0.6 0.8 1,0 1,2

-----"-.

Coef jc ienj i pentru uzur a f e te i do ase zer-e he! ' rr;m

F)(

Forta de a~chiere

Fz

,Fx

Fy

0,5

C--1-~~~1

1,0

1,05

',10

',20

1,50'

1,15

1,80

-------j
Tebe lu i 10.88 COlllpo!lentelefortei

\'

I. P30,

Nomograma

Ky

Vf;~.I'l;P:

11. P30

dao a~chi<>r'o

X = 60 ,1

X
I

=~~'~=~~:=~~~
=:=

pentru coeficien~ii

v~.,v:+ '}In! ) V$,

V~Jv,~

Kx ~j Ky

r.

1(.

Y,

V,P+

vt:

= 90

tp

v,v

_,

Vtf7

V,-J

rJ

= 0

y
,

100
._._..

'1-'

..J

"'-'

"I ...

J I /---;

.'..._..~:

,.

"~

tr

~
~
f

Kx

r~
f:

K)(

;
It

~
,~
i'
L

OP4

0,04

IL.

0,3 0/. 0,6 ~O

~!;

~
Coeficienti

Ir

.I

de corectie pentru.unghiul

Forta de a~chlere
0

- 10

10

1,2

1,,

',0

0,9

Fy

',7

1,3

',0

0,7

2,0

----.111 ~

1,4

1,0

I
Fz
Fy
FX

0,6

I
',22
',19
2,08

sit

!I

.-----iI

I
1, l'
',13
1,47

-a,.,
!i
0..

100

00

---!-----~

! 1,0

1,0
1,0

0,9;'
0,<""
O,U; .

.,--L_,,~._.__

,'il

1~

de corec.ie pentru unghiuL y

- 180

Fz

Fx
!....~-.

0,3 0,4 0,6 \0

Cooficienti

.-

Forta de a;chiere
1

o,08I~12?Jqz

415

~
~
t"
'
~

"
I"

~
~
t
~

rc

D~

~
l'

P,~

I
Tebelul 10.88 (continuaro)

=--

--- ~

Oeterminarea for~ai de 8~chiere specifice

{daN/mm2]

cap.ll

RIDIKlRI DE ASCHIERE IA PREUX:RAREA PE STRUNGURI

SElITAI.ID:liATE KlLTI<l1l'ITE
11.1

0,1 0/4. 0,180,2 0" 0,4

0,6 0,8 1,0

12

1,6

s{mm/rot]

Coefician~i pentru uzur8 fe~ei de 8~oz8re ha ' mm

ForJ8 de asch ier-e

1,0

0,5

1,5

.Reco~ile
incluse in acest capitol se vor referi la
pre1ucrarea pe acele stzurqurd, monoaxesemiautomatecare sint
prevazute cu doua sau mai multe sani.i., cu posiliilititi
de mantare pe fiecare sanie a eel PUt-indoua cut-ite . Se intilnesc rnai
frecvent strunguri monoaxedotate cu doua smrii portcup- te; una
cu posibilitate
de avans transversal, iar cealalti cu avans
transversal ~i longitudinal.
Se poate constata ea toate scule1e ~chi.etoare, in:li.ferent
de sania pe care sint dispuse, vor lucra la 0 aoeeas.i,turatie a
arborelui principal; totcx:1ata, scu1ele di.spuse pe 0 aceeasd, sarue. fli, aflate simultan in lucru se vor deplasa cu 0 aceeasd, viteza de avans. Se impuneuneori con:iitia ca viteze1e de avans
ale diferitelor sanii sii se afle intr-un anurnit raport una fat:a
de cealalta. Incazul prelucrarii pe st:rurquri semiautamate monoaxe cu sanii multicutite, ca de altfel
~:j.la prelucrarea pe
alte categorii de ~ini-unelte
semiautornate~i automate, etapele de proiectare a regimului de ~chiereinterferii
cu cele de
proiectare a reglajului
fli cu cele de nonnare a pre1ucrarii,
datele din prezentul subcapitol relevllrl cu prec&iere aspectel.e
legate de stabilirea parametrilor regimului de ~ere.
11.2

Fz

FY

,F

.,,05

1,10

1,15

1,20

1,50

1,80

CONSIDERATII GENERALE

ErAPELE DE PROIEX:TARE

1. stabi.lirea sdleme:i..
de prelucrare
Se cansiderci ea schema de prelucrare este 0 reprezentare
grafidi corespunzatoare pozitiei finale (la sfir~itul cursefor
de lucru) . a sculefor aschi.etoare, rntr-o .asemenea schemade '
prelucrare, semifabricatul va fi prezentat asa cumarati la
sfi~itul
fazelor respective.
Nurnarul de scule aschi.etoare figurate pe schemade pre1ucrare trebuie sa coincidii in principiu cu J'lU11l&u1
suprafetelor
prelucrate la operatda respectivii. Nu se exclude insii posibilitatea ca una sau mai multe scule ascnietcare sii ac-1;"j.oneze
asupra mai multor suprafete , ceea ce va determina 0 rsducere a
mmarului. total de scule aschi.etoare , Este de asemeneaposibil

416
.'

ca 0 aceeasf, suprafa~ sa fie o.bl;inutt1

prin participarea a mai
multor scule. se accepta realizarea unor portdimi,ale acelei~i
suprarete continue de catre mai rnulte scu1e, dam aoeasta suprafa~ va ei supusa ulterior ~i altor prelucrard , evitiIrlu-se
astfel aparitia uncr rizuri inelare la Intersectda supratetefor
prelucrate cu scule separate (apreciirrlu-se ca fiind foart;e
dificil~, de exemplu, 0 asemeneareglare a scu1elor a!?Chietoare
la dimensiuneade lucru, incit sa rezulte 0 continuitate perf~
a suprafetelor prelucrate).
2. Alegerea roa.;;;:inii-unelt.e
Pentru 0 alegere ratianal~ a ~inii-lU1elte, se implme
luarea in considerare a unor factori tehnico-economici,cum
sint cei pri virrl fonna ~i d.imenziln1ilesemifabricatului, forma
~i dimensiunile suprafe~lor de prelucrat,. con:iitiile tehnice
de cali tate impusepiesei prelucrate volUIitul
prcx:1uctiei ~inile-unelte disponibile in sectia de .prelucr&i mecaniceetc.
3. stabil.irea metodei.de instalare a semi.fabricatului
la rezolvarea acestei ecape, se ?-ne, cant de forma~i de
dimensiunile semifabricatului, de tipul ~inii-unelte
stabilite anterior. In prdncipdu, semifabricatele pot fi instalate
intre virfuri, pe dornuri sau/~i in dispozitive de tip mandrire. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate
scazut.a, se va acorda atentie unei sprijiniri suplimentare, folosi.n:i una sau mai multe Iunete , Intrucit momentele
de rotatie
at:incj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi.scare
a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de' tip marrlr:i.n!.
4. stab:i.J..i.rea
scul.elor a:;rlri.etoare, a dispozitivel.or
~ verificatoare1.or
In cadrul acestei etape, se stabilesctipul
~i caracteristicile
climensianale ale sculelor parametrii geometrici 9i
constructivi, precum~i materialele ~ilor
active ale sculelor. In general principiile
de alegere a sculelor ~chietoare
de la prelucrarea cu 0 singur~ scul~ (pe masdru-unal.te00versale) r~
valabile ~i in acest caz. Afinnatli similare se
pot formula ~i in leg~tur~ cu disPozitivele ~i verificatoarele
ce vor fi utilizate.
5. st:abiJirea. IOOdului
de instal.are a sculelor
Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscule normale (pentru una sau doua scule aschietoare) ~i in suporturi spc:cieJ.s (preva~'\.lte cu Jocasur-i. pen+ru 3 1.5SeD!''"). 11.:>dell 0'2 in..stalare va tt-elm sa iniGplineasca cerintele unei
orientari corecte a scu1ei, ale unei regl&i comodea sculei la
dimensiunea de lucru ~i ale unei fiY..ari suficient de rigide a
scu1ei.
.
6. stab:i.li.rea valorilor adincimilor de ~
la strunjirea lan;ituiinal~, adincimeade aschiere se consider~ egal~ cu narimea adaosului de prelucrare pe raz~ adaos
irrle~t
intr-o
sin3ur~ tirecere la faza respectdva, la
I

stnmjirea
frontalc1, adincimea de aschiere va corespunde~rimii adaosului de prelucrare, fiiJrl deci egal~ cu diferenta
dintre lungimea initial~ ~i cea final~ a cotei de referin\:i!
pentru. suprafata prelucratt1. In cazu1 prelucr&ii
cu avans
transversal a suprafetelor profilate ~i a canalelor arnplasate
. pe suprafetele cilindrice
adinci.meade aschaere se considem
egal~ cu l~timea p&tii active a cu\:itului, riasura~ in lungul
axei de rotatd.e a piesei. In situatia in care adincimeade CC?chiere este vard.abi.Lacont.inuu:;;i in acel.asi,sens, pentru unele
calcule se poate lua in cons:i.derare0 adincimemedie:
I

t=

tm8x

tmin

[mm]

(11.1)

naca adaosurile de prelucrare au valori mari stabilirea

adincimii de ~chiere corespunzc1toare
fi~ei
treceri se poate
realiza pe baza recomarrlarilor existente la prelucrarea cu 0
sin3ur~ scuta,
7. stabilirea. avansurilor de lticru
.'
. Factorii de care se tine cant la stabilirea
IMrimii.avansului de lucru sint: tipul ~i caracterul prelucr&ii (deqrosare, semifinisare I finisare) I rigiditatea
semifabricatului ~i a
sistemu1.ui de fixare a acestuia, cerintele de precizie ~i de'
rugozita~ a suprafe~lor de obp.nut n\.lIllMul
~i pozitia scule.Lcr aflate simultan in lucru, rigiditatea sculei ~i a sistemului ei de prirrlere, natura materialului semifabricatului, IMrimeaadincimii de aschiere, Pentru stabilirea
mkimii avansurilor de calcul la prelucrarea pe strunguri monoaxemulticutite,
se pot; folosi recarnand&ile cuprinse in tabelul 11.1. Atunci
cind atzunqu'L dispune de avansuri cu valori fixe I este evident
m mardmeaavansului adoptat (in cOnfonnitate cu recorna.rrlMile
din tabele sau pe baza unor calcule) va treb..ti sa corespl.IIrlii
uneia dintre aceste valori.
8. Verificarea mariJnii avansurilor
Folosind relatiile cunoscutede la prelucrarea cu 0 singur~ scul.a , se catculeaza marimile fo$1or de ~chiere, fiini
posiliila ca atare, realizarea .unor verificari
specifice (din
punct.ul, (k, "le::k:;,:? aJ. ::mEdtarii corpului sculei, al rezistentei placut;.ei din carbur'i,metalice, al foqei admisede mecaniSmulde avans etc.).
Atunci cin:1 valoarea foqei efective generate de deplasarea cu avansul adoptat este mai maredecit valoarea fortei admise de criteriul de verificare cansiderat, se vor studia posibilitt1\:ile de evitare a unei asemeneasituatii. Astfel, daca
.fo$ total~ de avans este mai maredecit forta admisade mecanismu1de avans se vor examinamai intii posibili~ti1e unei

(
I

;1

;1

~.
f

;1
:"1
"

ti
~

'I,:'1

o
~
t

j;'i

~
L
I:

-'I ~.,
...

_-_._

11(
~
~
~ 1

1
~
,1"1

t~

11
~
~
~
.

Tabe lul 11.1

rocomandete la .strunjirea

Avansuri de eeteet

Pins la
25

Adtncimea de a~chiero t, mm, ptns la;

Hr. de
Oiametrul
de
Tole- cu~ ita
prelucrat!. ran~a, pe eamm
rucior,
mm
ptnii le

Strunjire
longitudinalli

.
Degro,era

0,1-0,2

&ealiautomate rnon=x

sani ite longitudintile

1. Pentru scule a~chietoare montate.pe

Caracterul
prelucrerii

pe strunguri

4
Avensul

21,

mm/rot

10

11

0,25-0,37

0,23-0,35

0,20-0,30

0,18-0,27

0,15-0,22

0,25-0,37

0,22-0,33

0,20-0,30

0,16-0,24

0,12-0,18

0,20-0,30

0,18-0,27

0,15-0,22

0,12-0,18

0,10-0,15

0,42-0,63

0,37-0,55

0,34-0,50

0,30-0,45

0,27-0,40

0,25-0,36

0,20-

0,18-0,27

'0,42.-0,63

0,37-0,55

0,34-0,50

0,25-0,37

0,20-0,30

0,20-0,30

0,20-0,30

0,18-0,27

9 si
peste

0,35-0,52

0,32-0,48

0,30-0,45

0,25-0,37

0,20-0,30

0,17-0,25

0,15-0,22

0,15-0,22

0,8-1,2

0,7-, ,0

0,55-0,82

0,4-0,6

0,35-0,52

0,30-0,45

0,25-0,37

0,2-0,3

O,SO-0,75

0,47-0,70

0,45-0,67

0,4-0,6

0,30-0,45

0,27-0,40

0,25-0,37

0,2-0,3

9 ~i
peste

0,40-0,60

0,37-0,55

0,35-0,52

0,30-0,45

0,2-0,3

0,17-0,25

0,15-0,22

0,15-0,22

0,2-0,3

0,i-O,3

0,2-0,3

.-0 '30

Peste 25

Peste
0,25

Sem if inisere

~----------.---.-------------------~Taoolul 11.1 (continuare)

Strunjire
conica
~i
profileta

0,45

0,40

0,30

0,25

0,25 .

0,40

0,35

0,30

0,25.

0,25

0,25

0,30

0,25

De9ro~8re

Semif inisere

Finisare

--. Strunjiro conics cu

sanie suplimentar&

0,15

10

11

0,15

0,15.

2.Pentru scule e~chieto8re mont~te pe saniile transversale

Adincimea de a~chiere t seu latime~ de prelucrare b, mm, p'na'le:
Felul
cut,itelor

Cerecterul
prelucr&rii

10

Avansul

-.~

21,

....

De strunj

15

25

35

mm/rot

De9ro~8re

0,50

0,35

0,20

0,12

Finisare

0,40

0,30

0,20

0,12

0,50

0,40

0,35

0,20

0,40

0,35

0,30

0,20

Degro~!lre

0,50

0,35

0,25

0,20

0,15

0,12

0,10

Finisere .

0,40

0,30

0,25

0,20

0,15

0,12

0,10

;>ten

--

Degro~lIre

De caneLst
Finisere

De prof ilet

...

II

...~c

Cl

'"..

:>~

I~"..

O)~

SI .,
Cl

Cl
+'+'

5';:
u..a

~
,..

~
,..

.!'"

...

..

.!

....

n.

-8'"
-8

~
,..

..

3
I-

.,

:>
c
11
>

11

II+'
+' 11
+'
11

..

5~

U.

0
.3
Cl

.a s
..

a..

0
Cl

..
0

-8

....c

...

.3

..;

..

a
:E

...
0..
0

..

~,

..

.. ~-

-8

Ia

!!1

,a
c
.,..

~
e,

f--

rn'

'"
"

..

..'

11
+'

..
~

""...

co

~...

-o

...
'"

..
0,

.
.
'"...
0'

....

II~

.....

a..:>

~::J

..

a
~ao
a 41)

t.. >.,..

'r-

.,..

~!!~-8~
OCl~
..J
E ~
f.) .

IQ ..

0)

C)
> ,,.. ....

.,.. 0

..

Le Cl

..::J

'"

III
'"

-o,

...
~

~,

:8,

.0'

0'

,:

'"

-o,
0

'"

.-

0,

..
0

N
I'0'

...

1'-,

0'

0'

1'-,

0'

'"

'"'
..

~
0'

'&.

.,,'
C<

'"

0
0-

Q.

.-'
s
0'

0..

tit

Cl '''- J!
..
0

,-83
Cl

u"

.~'g.~~ &
"'~"
..
o 0 ,-

-cc-so
O.&:

.. .-

-~
......
a

~Ct"O+"-

e''''' c ......

.; !!
.~.;; .....
!
--'
,,1...

0
0

...

0'

0
0

,..'

.,

..

0-

0'

8,

.-

'" '
...
0

....
0

.-'
S

~
0-

't)

::J

.-

tII.,I

I)
0

_
C).-

c ....~ ..

:: 8.8'~'!l
t; ...."0.8 ';:
.~5.2~.ij
't)~

O)L.

40J

Cl
__

';:~:J~.8
c.. 11

'" ,

'"

C<

0
CJ')CI

(,)

:J

(,)

.3

...,

-8~t:-9"

.. .. G-""

61')C

.- et
0
..
--' ::1''''o 0"" I-M
C
. 0
::I

c_ ....
-x
a
c co a e .
~ aL ....

,
I

11 0
CJ) ,..
G

et

It..

;;;3 ..
'&.Q.

._'- ....

00

., > I)

.-

1)'-

ClLClIO
-ID::IO'-

\,

~_"&..l-

..a

.
11
.,
. Cl > Cl Cl
., ., --' LCl

.,..

C
11

"'0

.., a
Co. a
o U .
-'-'->

.L

"0, --' ::I

10

1/)'"

le; = Is;

C....t'\l
11 4Q e

(,)

-;::2~<:-8;;:
::IL&Cl
.,

N:J"'tJ
C.''''
Cl
G"'"
L to) C
> III 0 L
o ' CI_0'-C) I)
et "'C
fJ
L.
C. Cl

+'_

_0_

t.-

> .....

&..._
~.,
O ....
S!-CL.&...
C:J~~g-~
> U Cl Cl! ., 0

--

....
.....-

e .., 0

::I''''' Cl L
EtII:)OCQ
.,
0 a

I-

'"
..

(,) q
.. ~L

8'
r.; ~

..c

Cl

--,.O-U
C C)
..cli
C)

cGCI

41
-'
!!1 :>
C
N
"-

I-

~:>
a ....a
Cl

..

..

0,

0
N
N

Cl

..

v-

Cl

.,.,.. --' -cJ.-

2~

o.,~

IQ"'"

~ -C

..

:>.a

CJ

tQ CJ .

~ g

0';:
Q..

11

l-

..

'

Cl"'

.sa

0
N,

~.

.il

...
...
:

ID

all:J

..E
c;Jo_

.....
..
..
'"

>

ao .
:Eaa

)
42,Z

.1

"

mcxlificari a schemei de prelucrare, de exemplu printr-o altii

repartizare
a fazelor de prelucrare ~i numai dare acest lucru
nu este posibil, se va proceda la 0 mlcsorare corespunzatcere
a avansurilor. Datoriti existentei
simultane in lucru a mai
multor scule~chietoare,
stabilirea
mfu'imilorsolicitarilor
create de mi.scareade avans in diferite cornpon.ente
ale sistemului tehnologic, in vederea verificarii
corectitudinli
.avansului adoptat, este mai dificila decit la prelucrarea cu 0 sin.qura scul.a !:?ipresupune luarea in considerare a unor schememai
complexede lucru. De exemplu, relatii pentru verificarea avansului din punctul de vedere al defonnatiilor admisibile la prelucrarea cu mai multe cutite a umri,semifabricat fixat
intr-tm
.dispozitiv de tip marrlrina sint prezentate in subcapitolul
13.2.8, astfel de situatii
intiLnin:lu-se mai frecvent in cazul
strungurilor revolver automate ~i semiautomate.
Daca fortele de avans inregistreaza 0 variatie intre anumite limite, ca urmare a modificarii adincimii de ~ere,
se
va lua in considerare sftuatda corespunzatoare fortei maximede
avans.
9. ca1cu1ul l~or
curselor de lucru
Pentru uri anumit interval de timp, in cadrul umri,ciclu de
Lucru , diferitele
scule se pot afla intr-W1a din urrnatoarele
stari:
a) Repaos,daca scula nu efectueaza nici un fel.de mi.scarej
b) M:i:?carede apropiere sau de retragere in raport cu semifabricatul, efectuatii cu 0 viteza suficient de mare, corespunzatoaze avansului, rapid:
c) M:i:?carede lucru, cu 0 viteza corespunzatoare avansului
de lucru; cind sculele se deplaseaza relativ lent, asigurind
indepartarea adaosului de prelucrare. ImJimea cursei de lucru
este deci mardmea distantei parcurse de scuta cu viteza adecvatii avansului de lucru.
In cazul general, expresia lungi1nii. le; a cursei de lucru
la 0 faza oarecare i este de forna:
+

Ip;

la;

Id;

[mm]

(11.2)

in care l~i este lungimeadi.stanted, de siguranta, pentru evitarea ciocru.rii sculei de semifabricat, la sfir!:?itul ~ii
de
. apropiere cu avans rapid; 1 " - I1.1IJimea
de patrundere, corespunzatoare acelei distant-eP' parcurse de muchia ~chietoare a
sculei, ctupa 0 ant,nnitidirectie, cu ovrteza egala cu viteza de
avans de lucru, din momentul contactului efectiv intre muchia
aschi.etoare :;;i semifabricat ~i pina in momentulin care muchia
aschi.etoaze a sculei efectueaza preIucrarea cu intreaga adincime de ~chiere;
Iq; - l~ea
distant:ei de ~
efectiva
(dupa desenul pieseJ.); Id" - lun:.Jimea
distan\:ci de ~i.re

Citeva recornandari 1 pentru calculul sau pentru stabilirea

~
r~
~
I,

t
t1i

1;:'

~~
~"i
l~

r'
~
.-

~
;\
"~

l:

r
f
f

i;

f~
1;
!f

t':
i..

,~

~
r
j

~
~
~
t
~
I
~
~,

t
tr

~:
r~

r~
,.
f

i~

~
~
t

;.
('

V~
\,.
I:

~:.
I';

423

Tabelul 11.2

Vw:imile COIJIponentelorlungimilor cur-sel.crde lucru pentru uncle preluerari reaUzate

rnoooaxe C\J sBni i mult i~ ite

F-elul
pre lucrer i i

Condi~ii
de pre lucrare

ld

conform

1.. 5

0,5
2

-tg

0,5 .
2

-tg

desen

-._----- ---

conform -Quen

t)< .,
,
I
I

I
I

IpL t-= !:..Jls

~-

...--.

ta

la =Idesen

I~

.. -._p._-- ---~----.---

Lp

-------

I-

-ES --.

P'Ina la
un prag

ls

Observa~ii

= l desen

-tt(~
.t:~~i:;~-t.-~~
---fiE,
I
'5 [,''!1
-+

StrunJ ire t ongitudinlllllex'

terioera (celcul separot aL
lungimil cur sei
de- lueru)

la

Cu ie~ire
l ibera a
cu~itului

.-

Componentele lungimii
cursei de lucru, in mm

Schi~a preluerarii

.0

pe strunguri semiwtoostc

.--.---""""".-.----------~---~--.---.----::-----'--~

Tabelul 11.2 (continuare)

ldesefl...

----'
-

--.

Strunjira lon'
gitudinela ex'
terioera (cel'
cul seperet el
lungimi i curse i
de lucru) _

r;'ina le

-U

t"eapta de
r:iemetru

-------

.----

.-

-I!-

mare

'--

_.bpr

ff--r

B-

0,5-"

/,1,

-tg

ld 'bpr'

ID

11

-(0,5 ...

1 ;, - ,)

. 1)

1
I

1~+l/5

\\

-"G...
~

[;~runjire plana
(';:Illcul
Sepljtat
al lungimi i
cursei de lucru)

Cu ie~ire
libera a
cu~itului

Cl

--!

- ----

-'-

Cl

Cl
.9--

f:6t
~,
V

-I'

"
t

0,5 ...

..2

-tg

-2

0,5 ...
. 2

b 'proiec~i8
tg~~ului prin'
cipel pe exa
de rota~ie

TebeLul 11.2 (continuere)

2

:
Strunj ire plana
- (catcul aeparat
al lung illl
ii
O'..Irsei
de Lucru)

Strunj Ire lon~itudlnel"a _

arborilor

Strunjire plena
8 erbcr ilor

o -

Pins la
o treapta
cilindrica

0,5 ..
2

t . tg
-1.":(,-90) 2

I-poz;.ia in i.i.!llee cut itului A;

t
t
(1 3) 11- inceputul
-,-+
strunj I r I I ten::onforlll11I1I (acolo un- gitudinal.;
tg X
tg % deaen
de este
Jll-pozi~ia fi+(2 5)
posibil ) nola a cu~itului A

II)Pentru fiecere
treaptll cite un
cuJ;it
b)Lungim de
s!guranJ;_ percurae dJpi 0
direcJ;ie oblica

Pontru fiocere
suprafeJ;& cite
un cuJ;it

2 4

--~----

------------------

confcrm
desen

-------------.--

-r:

labelul 11.2 (continuere)

lmax

--------~
--.-.--~
Strun ire tongitud nala 11
erbor lor

a) tu divizarea
treptei de lungille maxilla
b) Lungimea de
siguran~a pareurse d.Jpii 0
direct.ie oblici!

~
~ l- -~-

[ 4-

+,

--

~l~

r-V:f
~~A --( , ~
,

~~

t
--+

tg 6
+(2 5)

-tr,

r
~B
m g~

lllax
--n
tg
X

13

I-pozi!,ia lnltieli a euj itului A;

11- inceputul
strunj irii tengitudinale;
lIl-pozi!,ia finala a euf,itului Ai
n-nuIIlarulde
cut-ita cara
prelucreezii
traapta de lungime Ilaxi.ii

componentelorlungi.mi.icursei de lucru sirrt cuprinse in tabelele 11.2 ~i 13.9. Intrucit unele dirrtre marimile componentelor
curselor de lucru pot lua valori intre anumite limite, este posibiM adoptarea unei valori intregi a Lunqirni.i,cursei de
lUC1U,facilitindu-se atit unele calcule ulterioare, cit ~i reglarea propriu-zis~ a ~inii-unelte.
10. calculul lunJimilor cursalor de aschiere
CUnoscindu-semarimile componentelor lungimii cursei de
lucru, poate fl. determinata Lunq.irnea
cursei de aschi.ere, prin
aceasta ini;elegirrlu-se acea por1;iunea cursei de lucru in eadrul caraia scula contril:::uieefectiv la irrlepilltarea de mate- .
rial sub form~de aschi.L,
Ltlrqimealea j a cursei de aschd.erela 0 fazi1oarecare i se
va detenn:inaca atare pr'In luarea in considerare a lungimii
distani;ei de ~trundere ~jt
a lungim:Li de ascni.ere I,
9i
(uneori) a Iungi.mi.i distahi;ei de dep..~ire Idi' Ultima ~~nenta (Idi) se va lua in considerare nurnaiatunci cirri distan1;a
de de~ire
este parcursa de cut.i.t,cu inl~turare de aschi.i.,
nefiind deci vorba despre 0 i~ire libera a cui;itului:
leai =.lpi + lai + ldi

(11.3)

[nun]

11. Calculul InlIl&ului de

rotai;ii ale a.rlnrelui

principal pentru cursele de lUCI:U
Pentru calculul n~ui
real Hri de rotatd.i, ale arborelui principal, aferent fieeareia dintre fazele i, se va folosi
re1atia:
.
lei
Nri ::::
(11.4)
[rot]

"

fiecare sanie in parte.

REducerea nUlllarului limitativ de rotai;ii Nr l im poate fi
obi;inu~ intr-o astfel de situai;ie intr-unul din ~toarele
moduri:
a) Prin m~rirea numth--ului
de scul.e utilizate la prelucrarea suprafei;elor care solicita timpi mari de lucru;
b) Printr-o ITlodificarea repartizarii sculelor a~chietoare
pe sanii, urrnariIrlu-sediminuarea incarcarii saniilor mai,solicitate :'li cre:'lterea inmrcarii swiilor mai pui;in solicitate.
Daci1 saniile lucreaz~ succesiv, folosindu-se insa 0 singur~ turai;ie la nivelul aroorelui principal al strunJului autoII\3.t,nUlTlilrul
total real de rotatii
Nrt se deterrnirlliprin insumareanumerelorde rota1;ii aferente fiecarei faze, executate de
catre fiecare sanie:
n

Nrt=L: NIl

(11.5)

[rot] .

i=l

Atunci cind 0 anumita secventa se, executa simultan de ea, tre doua sanii, la calculul n\lli13ruluitotal de rotat.i.i, ale aroorelui principal se va lua in considerare mnnai, numarul eel
mai mare dintre cele doua numerede rotai;ii aferE'nte saniilor
in cauza,
12. calculul IIUlIIilluluide rotapi
ale arborelui
principcil pentru cursele de ~
In cadrul unei faze oarecare i, nnmarul,de rota1;ii Na; ale
aroorelui principal pentru cursa de ~ch:i.ere se calculeaza pe
baza raportului intre lungimeacursei de a:;;chiere Ifai la acea
faz~ i, in mm,i avansul de Iucru Si la respectiva faz~ i,
in .mm/rot:
.t,... I' ...,.'';
1
1-., ,~'\,
I

Si

ce i

let fiind lungimea cursei de lucru, in nun iar si - avansul

Lucru, in mm/rot.,
Dare se va Lucra succesav cu doua sau mal multe avansuri
de lucre diferite, n~
total de rotai;ii ale arboretui. prin- cipal pentru acea sanie se va calcula prin insumareanumerelor
de rotai;ii corespunsatoare por1;iunilor parcurse cu avansuri de
lucru distincte.
In cazul strun:;Jurilor serniautomate multicu1;ite I? care
toate sa-liile Iucreaza simultan, numarul; de rotai;ii de Iucru
ale arborelui, principal, aferent operai;iei telmologice, se sta-
bile:;;te ea fiirxi eel mai mare dintre numerelede rota1;ii stabilite
pentru fiecare sanie. Acest, 'iiuinarde rotai;i.i.'exercita 0
influen;;a determinanta asupra duratei ciclului de 1ucru, avirrl
caracter li.mi.tativ ~~,n9t.~-se
caatare ell Nr l i.' .
In cazul mentionat anterior (la Iucrul simultan cu .toate
sani.Ll.e},se constata uneord exi.stenta unor. di.ferente inari
intre numerele de, rota1;ii ale arbore1ui principal ..pentru
I

428

ai

/..
,\I.,

[rot]

= -

"'''.",

'".

{11.6) .

Si

13. Calculul coeficientilor timpilor: de ~

coeficientul timpului de ascrrlere 'T i se deterrn.:i.na
pentru
fiecare faza i folosind relai;ia:
Noi
T,

(11.7)

Nri aax

in care N este numarul de rotai;ii ale Clt'oorplui principal

a
pentru cursa de a:;;chiere la faza i, in 1:0;_, iar }fr ox numarul, maxim de rotatii ale arborelui pr:incipal, dintre cele
aferente diferitelor scule care Iucreaza simultan la faza i,
in rot ..
Se poate determina valoarea coeficientuJui
timpului de

429

I
aschi.ere

Tj1i'i

Cl!

ajutorul relatiei:

T.1

pentru prelucrarea suprafete!or exterioare, diametrele suprafet.elor finale - pentru prelucrarea suprafete!or interioare !?i
diametrele max:i.me,
in cazul suprafete!or frantale sau conice.
17. calculul
raportului
Dei lIi,jDci II1IlX
a1 di..anet:rel.or
Se'calculeaza acest raport numaipentru fazele de strunjire frantal~ !?i strunjire
conica, ~
raportujui.
Dei lli,jDei pl8X
este neoesara atunci cin:i se folosesc coeficienti
de ccrectae a vitezei de ~chiere,
de regulc1relatille
de determinare a vitezei de ~chiere
fUnd valabile pentru strunji rea longitud:inalc1.
18. Dete:tminareavitezei de asdli.ere
Pentru determinarea vitezei de ~chiere
se apeleaz~ la
relatiile folosite in cazul prelucr~
cu 0 sin;Jurc1scul~, dar
luindu-se in considerare durabilitatea conventional - economicl
T vi' In lipsa unor relatu corespunzatoare de calcUl, se pot
f~osi
evident =ii valori ale vitezei de ~chiere tabelate =ii
recoman::iatepentru diferite con:1itii de lucru, raportate, desigur, la 0 anumiti durabilitate conventional-ecanomicli T~,
.
19. stabi.lirea turat-iilor cxnvent:icnal-ecxu:mioe
arlxlrelui prircipal
Pentru fiecare fazc1de prelucrare, se det.enninl1.
valoarea
turatiei conventional - economicea arborelui principal Ilconv i:

le8i

(11.8 )
le;

max

-"
1

II

1eai fiind lungimea cursei de aschiere , in nun, iar 1

l~mea maxima a cursei de Lucru executate sirnultan
a faza i,
in nun.
~
14. stab:ilirea. durab.Uitatilor cxnvenp.ooaJ. -eOancmi.oe ale sculelor ~
La prelucrarea mecarrlcacu 0 s:L~~
scul.a ~chietoare,
pe masfni.-unel.telmiversale, durabilitatea
economimpoate fi
deterrninata relativ simplu ~i se elaboreaz~ ca atare normative
cu durabilitati
economicemedii, specifice diferite10r metode
de prelucrare mecardca,
La prelucrarea pe ffiCl.9ini-unelte
automate ~i semiautomate
cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemeneanormative, deoarece influenta diferitilor
factori asupra valorii durabilitatii
optime este mult mai pran1.mtata. To~i, pentru a
facili ta proiectarea regimurilor de aschiare la prelucrarea cu
mai multe scule simultan, s-au intoanit nonnative cu durabilitati economicemedii, valabile pentru situatia cin::i respectivele scule ar lucra imeperrlent, f~~ a se tine deci searnade numarul, de scule ce Iucreaza simultan. Intrucit 0 astfel de durabilitate
economi.ca rne:1ie nu asaqura 0 prelucrareeconomidi,
atunci cirrl se Iucreaza cu mai multe scule simultan, ea mai
este numita ~i durabilitate cx:nventianal- ecx:n:::np.di, notirrlu-se
cu Tconv'
.
In acest sens, pentru stabilirea
durabilitap.lor conventional-econornice Tconv i' pot fi desigur folosite
recanandarile
referitoare la prelucrarea cu 0 singura scul~; in mcd orientativ, se pot utiliza datele mentdonate in tabelul 11.3.
15. calculul. durabilitatilor
sculelor, exprimate in
timpi efectivi de a:pri.ere
Durabilitatea exprimata prin timpul efectiv de' a!?chierea1
fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei:
Ti

= T; " Teony ;

[min]

Ti

430

veonv

[rot/min]

=-

(11.10)

1f Del

in care vcooyl

este viteza conventional-econanica la faza i, in

diametrul, de calcul, in mm.
Scula aschi.atoare pentru care rezulta, turap,a conventional - econonuca cea mai r~
se n~e
scul..! limitatiw. din
punctu1 de verlere al vitezei de aJ?chiere. Este de dorit ea turap.ile
conventional-economiceale arborelui principal, pentru
sculele care Iucreaaa simultan, ~ fie cit mai apropiate ca valoare; daca aceasta corditie nu este Urlepliniti, se poate recurge eventual la 0 schimbare a materialului
~
active a
sculei aschfetoare, De exemplu, la piesele in trepte, .suprafetele cu diametre mari se pot prelucra cu ajutorul unor cUtite
cu plc1cutedin carl:uri rnetalice, iar cele ~ diametre mici, cu
ajutorul unor cup.te din ote! rapid.
20. calculul
valarilor
mef; cientilor expcnentiali
ai vitezelor x:elati.ve
Pentru sculele ~chietoare care lucreaz4 la turat-ii con-:
ventional--economicece ~c
turap,a canventianal-econcmicl1
a sculei limitative cu rnai puF.n de 50% la prelucrarea otelului
!?i . cu mai putin de 80% la prelucrarea fantei, se determ.ini1
valorile coeficient-ilor exponenp.a1i ai vitezelor relative.
m/min, iar

(11.9)

este coeficientul timpului de a!?Chierela faza i !?i

Tcony i - durabilitatea
conventional-economi~ a scutei ~c:hietoare, pentru faza i, in min.
..
16. stab:ilirea. diametrelor de calcul
In
calitate
de diametre ce vor fi folosite
pentru
unele calcule ulterioare
(Dei), se vor considera diametre1.e
caracteristice
suprafetelor
exterioare ale sernifabricatului,
in care

1000 .
neony

!
!

, !

Dei -

431

Tebelul 11.3

T bclul 11.3 (continuara)

Valori medii pentru durabilitateo ~'vcntioool-ccooomic~ Toonv

-----------~-.'"""-

..
=,...
"',..,..."-~ ..
--...

..~....
~.-

C. Prelucraree mecanic6 prin frezaro

1-.

A. Prelucrarea cu cutite pe toate tipurile de ma~ini-unelte

DiometruL

'.,

HaterlaLul de
prelucrat

M<lterialul
pllrtii
a~chietoare

Haterielul p~r~ii
a~chiotoare

Tipul cu~itului

O~el

Cu.ite normale de strunjit exterior,

cu.ite de strunjit plan

.Rp3,Rp4
P05,P10,P20,P30,K30,K40

40
30

50
30

Cutite pentru strunjit canale,

de retezet ~i profilet

Rp3,I1p4
P05,P10,P20,P30,K30,K40

20
30

30
30

30

Rp3,Rp4

Cu.ite profilate

T~;;~

130

i70

250

300

400

500

90

100

110

120

100

170

280

400

Freze semirotunde

60

80

100

100

150

170

Freze unghiulare

-.

-.

Freze frontale ~i
cilindro-frontale

90

120

200

300

500

600

800

Freze disc cu
cu trei Ui~uri

130

160

200

300

iOO
LlO

Freze cilindrice

t ,

Carburi
metal ice

B. 'Prelucrare mecanicA cu burghie, adincitoare ~i scule de fiLetet

mm

100 150 200 300 400

B._75
Ourabil itateo conventional-economic'! TcOlw ,min

Freze de crestat
s i deb i t at

O~el
rapid

rczo i D,

120

Freze frontaLe ~i disc

Fontii

Tconv ' min

Tipul frezei

b~~~.~~_

C05tul me~inii-uneLte
Tipul scutei

Materielut
Diametrul
plirtii
a~chieto8r8
mm

Sc~zut SeU mediu

Ridicat

Materielul de preLucrat

O~ol

Fontll

O.ol

Valorile Zi ale acestor coeficienti exponent.Laki,

ai vitezelor
relative sint egale cu inversele valorilor exponentilordurabilitap.i din relap.a de determinare a vitezelor de a~chiere:

-Fontl1

rni

--

Burgh;e
el icoidele

Rp3
Rp3
Rp3

15
30
60

25
50
150

)(40

10-20
21-40
41-60
10-20

Adincitoare

15
30
50

.25
50
100
8

Rp3

25-40

25

75

26

60

PlO
K40

20-40

40

20

25

15

P30...
K40

41-80

60

30

40

20

110

Piepteni de fiietst

Terozi

Filiere rotunde

432

90
90

(11.11)

Zi ::~

Tconv' min
1

----.---

Pentru stabilirea valorilor coeficient:ilor. exponenci.al.L

.ai
vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 11.4.
21. Determinarea miirimilor auxiJ.ia..--e
Rezolvarea aeestei etape se efectueaz~
obicei numai
pentru aeele faze de prelucrare pentru care s-au .s'tabilit ante, rior coeficientli exponentiali zi ai vitezelor relative (adica
pentru acele faze in cazul carora tura1;ia conventdonaf-economtea nconv i d~~te
turatia sculei limitative nconv li.! cu. eel
mult 50%la prelucrarea ote1ului:;;i cu eel mult 809., la prefu-:
crarea fontei). In contdnuare.:se determ:in8.asa-numi.tal.emill:imi
auxiliare Wni, cu ajutorul relatiei:

de

1000

zi

(11.12)

Wni

'i

nCon~.i

2R I'tcos.

\'01.

433
......

_ ..-_

_.----

. I

in care I\:onv i este turap.a ccnventdonaf-eccncmioa

la faza i,
in rot/min.
Abordarea. probl.emai,
poate evidentda unul,din utllIi1toarele
trei cazuri:
a. Atunci cirri pentru teate fazele in discut.ie existii 0 aceeasa valoare a coeficientilor
exponerrtda'Li,
Zj
ai vitezelor
relative, calculele se efectueazi1cu relatia de mai sus , se det.ermina apoi sumarnm-imilorauxiliare W{I.1 ~i, plecirri de la
aceasta, se calculeazi1 turap.a economica de lucru, COllIl.lni1
Tebelul 11.4

Tabelul 11.4 (continuare)

o
Alia]e
de cupru
Alioje
de aluminiu

Valori -..efi
i ale coef icient.Hor exponent.iali al vitezelor nolet ive
de e~iere,
tn report cu nature meterielulul _ifebricetulul,
c:tI
tipLIl :sculei e~ietoere
IIicu nature IBOterieluluiplIirt.ii
active
:sculei

I
I

Rp3,Rp4

POS,Pl0,
P20,P3O

,-

O,el

--.
Font!
maleabi

U!

Fontll
. cenus ie

'3

Cu;ita normale, de strunjit plan,

de strunjit interior
Cut.itede eanelat ~I ratezct
Cut.iteprofilate
Burghi8
Adineitoare '
Ale:zo/lr8
Frez8 frontale
Froze disc
Fraze eil indr Ice
Freze de filatat
Freze mele Dodul ~i de eanelat

4
3,33

Cut-ita normale, de strunjit plen,

de strunjit intarior
Cut-ita de eanelat ~i r8tozat
Burghie ~i &dineitoara
Alezoer.

Cuj:ita normele, de strunjit plan,

de strunjit interior
Cut-it8de canelat ~i retezat
Burghie ~i &dineitoare
Alazoar8 .
Freze frontal/l
Frez8 disc
Fraze eil indric8
Fr.ze mele aodul ~i de filetat

10

4
1,5

5
5

3
2
2,5

4
8

3,33

6,67
8

3,33
8
8'
/

3,33
2,5

4
3,33

---

---

3,33

us iv

3,33

.,

pentru toate sculele ~chietoare:

1000

(2: Wnt)

[rot/min]

(11.13 )

.Zj

1::30,1(40

Coeflciantul exponent-Iel z
0

exct

------_.

Cu,ite de orie fel,

cele profilate

Hatarialul p!r;ii a~chiatoar.

Felul sculel 8~chiatoare

Cutite do oric 9 ful, exct us iv

cele profilate
Burghie ~i adi ne it oar e
Alezoare

ncom=

Materlalul
de
prelucrat

1
-_.

4
----

2.5
5

5
2,5
2

b. Dacc'1
pentru toate fazele analizate se constati
existenta a doua valori distincte, z, I?i Z2' ale coefipientilor
exponentiali ai vitezelor relative, pentru stabilirea turap.ei
economicecomunese poate aplica 0 metoda sirnplificati, expusa
in continuare.
Se stabilesc
mai inti:i turatiile conventional-economice
cele mai mici, aferente fiecareia dintre cele doua valori distincte ale coeficientului exponeJ:lp.al.lll.irrlu-se apoi in considerare numai cele doua turatii conventional-economice(~le mai
scazuca dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coeficientului exponential z.), este posiliil si1 se constate re una
dintre ele 0 de~el?te pe cealalti cu mai mult de 50% sau ea
valoarea .unui.ad:intre c6eficientii exp:mentiali 0 de~el?te pe
a celuilalt coeficient exponential,cu mai Min de 100%; intr-o
astfel
de situatie, calculul m.kimilor auxiliare W~ise face
considerird 0 valoare comunaa coeficientului exponentd.al,
zi ~i
anumeacea valoare corespunzatoare turatiei oonventdonaf-economice' celei maimici. Daca insi1 una dintre cele doua turatii
convenp.onal-economice cu valorile cele mai scazute (fiecare
aferenti
cite unei valori a coeficientului .exponential Zi al
vitezei relative) 0 depa;;e~te pe cealalta cu mai put.in de 50%
~i totcdata atunci cind valorile coeficienp.lor exponentd.al
L se
afla intr-un raport mai mare decit 2: 1, se calculeaza mazimi.Ie
auxiliare Wnicu relatia (11.12) pentru fiecare fazi1de prelucrare, utilizindu-se
succesiv fiecare coeficient exponential
(z, ~i ~ ) ~i se vor detennina sumeledistincte ale nm-imilor
auxiliare,pentru fiecare ooeficient z. Se vor retine 9i se vor
inscrie eventual in documentulti?hnoicgic (de exemplu,in fi9a
pentru calculul regjJnurilor de ~chiere -tabelul, 11.6), sub

I.

I
I

434

... 4;?5,..

dd_

~
1

~-1
~ ..j

~:~
.~
:~~

,1

;:,1

:\1

~1
"

';

q
0,
r'
cc,

;j
,l

"

~l
i~

I!

forma de fractie: la numarator surna LWni a valorilor ~imilor

auxiliare, caj.culata pentru valoarea cea mai mica clintre cei
doi coeficienp. exponentd.al.LZ1~i zz, iar la numitor - aceeas.i,
suma, calculatiS. pentru valoarea cea mai mareclintre cei doi eoeficienti exponenp.ali.
c. Daca pentru fazele analizate exista trei valori distincte .ate coeficien1;ilor exponentdal.L ai vit.ezelor relative
z, 4- Zz '4= Z3' stabilirea turatiei canventional-economicecomune
se poate efectua printr-o unificare prealabil~ a coeficientilor
exponent.i.al.Lcu valori mai apropiate. stabilirea
gradului de
apropiere se real.izeeza prin calculul raportului intre valorile
vecine ale coeficientilor
exponentiali ~i
in ordine crescatoare, In continuare, se stabilese cele mai mici turat:ii canventdonak-eocricmi.cepentru fazele ale caror coefieienti exponentiali sint Susceptibili de lIDificare l?i., se
~~
drept
valoare unificati coeficientul exponential Zi aferent celei rnai
mici turatii conventional-economice. se cantinllii apoi calculul
ca ~i incazul punctului precedent (b), cirrl existau numaidoua
valori diferite ale coeficientilor
exponentiali ai vitezelor
relative.
22. stab:iJ~
bIrat;iei. de calcul
Citeva elemente privirrl detenninarea turap.ei de c;:alculau
fost deja prezentate in cadnll p.mctului 21. ~
cums-a rnai
mentdonat, pot exi.sta dou11situatii:
a. Daca sculele ~chietoare
au aceeasf, valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calculul sumei ~:imilor auxiliare lllni
aferente sculelor ~i apoi,
apelirrl -La relatia (11.13), se determina turap.a ccmunacorespunzatoare sumei respective; aceasta vafi turatia econceucaa
arborelui principal;
.
b. In cazul in care sculele ~chietoare sint caracterizate prin doua valori distincte ale coeficientilor
exponentiali
ai vitezelor relative (ceea ce con:iucela obtinerea a doua surne
diferite ale valorilor
rnariIrd.lor auxiliare, sumerep.nute sau
consemnatein dbcumen.tultehnologic sub form.!ide fracp.e), pe
baza relap.ei (11.13),
se datermina turatiile arborelui principal, aUt pentru valoarea inscr~
la' lU.lItIW:~tor,
eit '~i
pentru cea de la numitor. se caicuteeza apoi media celor douii
turatii, aceasta ,considerirrlu-se drept turap.e econcmicade
calcul.
'
,
23. Dete:rminarea bIrap..ei reale a arlx:lrelui pr:iIcipal
paca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile
realizabile pe Ina:ilina-uneal
U, aceasta va fi ~i turatia real~ a
arborelui principal (n.w). Atunci eirrl turatia de calcul nu
este identica cu nici una dintre turatiile oferite de Itla!?inatmeal~, se recurge la adoptarea turatiei
imediat inferioare.
o excepp.e de la aceasta irrlicatie 0 constituie cazul in care
gradul de incarcare al ~inii-unelte
este foarte mare; se

accepta in acest caz adoptarea, in calitate

de turatie reala,
a turap.ei
imerli.at superioare din gama de turatii ale ~inii-unel te, cu respectarea corrlitiei ea aceasta si! nu depa:;;eas'd} cu mai mult de 20% turatia de calcul
24. calculu1 vitezei efective ~ a~cirl.e}:'e
In raport cu turatia real.a ~IIU a arborelui principal !'jii
tinind cont de diametrul de calcuJ. Del' se carculcaza vi.teza e-fectivtt de aschi.ere vcf i:
1rDci ~u

[m/min]

ve!i =

25. Verificarea puterii

Cunoscirrlu-se ~i.mea componenteiFz a forl;ei de asehi.ere
(inN) ~i valoarea vitezei
efecti~e V~fi de aschi.ere (in
m/miri}, poate fi cal.culata puterea solic~tata
de procesul de
~chiere la: prelucrarea cu fiecare scu~a:
Fzi vefi

N.=
"1

[kW]

(11.15 )

6000

'Prin instimarea valorilor puterilor de aschi.ere oorespunzatoare fiedireia" dintre sculele care Lucreaza simultan, se determin.a putere a total~ absorbi~ Nat, care se va compara cu
puterea NIIIU a ~inii
-unelte, disponibila la nivelul arborsahri,
principal,
aceasta din urma stabilindu-se
prin luarea in
considerare a puterii nom:inaleNn a electromotorului IUa.l?:i.ni.i
-unelte ~i a randamentului r; al tra...'1SInisiei:
' ,
'Nmu

,,Nn

(11.16)'

Va trel:::ui ca puterea total~ Nat solicitati

de procesul de
ascruere s~ fie mai mica decit puterea Nmu a ~inii-unelte;
in
caz contrar, se va recurge la
modificare a repartizarii
fazelor de prelucrare, la 0 mm-ire a puterii electromotonilui sau
la o,diminuarea turatiei arborelui principal.
26. Calculul raportului
intre tura\;:ia eie--ti va a
arOOrelui principal ~i turapa conventiar:al-econalddl
'
Valoarea acestui report; se determi.....a
pentru fiecare faza
de prelucrare, cu ajutorul relap.ei:
.

!,.
i

l~u

(11.17)

~i

nconv i

436

(11.14)

1000

1'l7

/'

~'

in care 1\;0 este turatia

reala a arl::orelui pr:incipal, in
rot/min !?~nCOj'w
i - turatia
conventional - economiCc1
pentru 0
faza oarecare a.,
27, Determinarea valorilor (X)efi cl en?J.or' de corec"tie ai durab:il.itatiJ.or ecxn:mi.ce
CUnoscindu-sevaloarea raportului Kvil din tabelul 11.5 se
determ:i.nacoeficientul de corectae Kyi al durabilititii
economice,
28. rmab:i.li.tatea de calcul a sculelar ~
In scopul eval.uardzi,
duratei de utilizare a fiec&'ei. scule
~chie:toare !?i al est.iJMrii consumuluide scule; este necesara
determinarea asa - numitei durabilititi de calcul Tcalc i. In
'acest; scap, se va folosi relatia:
,

atunci cind raportul K...i (dintre turatia efectiw n.u a arborelui principal!?i turatia
canventianal-economiCc1
I\:onv i) este
subunitar !?i relatia:
Teonv
Tesle

(11.19)

[mm]

i =
KTi

pentru situatia

1,55
1,60
1,65
1,70
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
2,00
2,50

0,65
0,63
0,62
0,60
0,58
0,56
0,55
0,53,
0,52
0,50
0,40

32
40
50

--

.
.
.

64

coefieientului

"

t;,

KT do corec1:ie a OJrabHitllJ:,iI 'relative

10

Coefieientul
Cre~tere

0
1,00
1,03
1,06
1,09
1,12
1,16
1,20
1,25
1,30
1,34
1,38
1,42
1,45
1,50

6,67

1,00
0,98
0,95
0,92
0,90
0,88
0,85
0,80
0,78
0,76
0,74
0,72
0,70
0,68

51

KT de eorec~ie

2
1,00
1,34
1,80
2,40
3,2
4,2
5,7
10,0
13,4
18
24
32
42
57

1,00
1,25
1,60
2,00
2,5
3,2
4,0
6,4
8,8
10,0
12,5
16
20
25

, 1,00
1,21
1,48
1,78
2,14
2,7
3,3
4,4
5,9
7,0
8,6
10
12
15

5'

3,33

2,5

1,5

durabilit!J:,il relative
sau erestere)

I
I

1,00
',00
1,12
1,16
1,34
',25
1,55
1,42
',60
, 1,80
1,80
2,1
2,4 I 2,0
2,5
3,2
2,8
3,7
3,2
4,3
4,9
3,6
4,0
5,7
4,5
6,5
5,0
7,6

4J6

relative,

Teale

(deserestere

Oescrestare

al, vitezei

Coeficierotul exponenpal

-.
-

5,7

s,

7,2
8,0
9,0
10,0
11,2
12,5
14,2
16
40

4,3
3,0
4,8
3,2
5,3
3,5
5,8
3,8
6,5 ' 4,0
7,1
4,3
7,8
4,7
8,5
5,0
,9,3
5,3
10
5,7
10
21

2,4
2,5
2,7
2,8
3,0
3,2
3,4
3,6
3,8
4,0
6,4

10
1,93
2,00
2,12
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
3,9

[minJ

7
',00
1,10
' 1,22
1,33
1,46
1,65
1,82
2,10
2,40
2,65
2,9
3,2
3,5
3,9

',00 1,00
1,08 1,06
1,16 1,12
,1,24 1,20
.1,33 1,25
1,45 1,34
1,57 1,42
1,75 1,60
1,93 1,70
2,08 1,80
2,25 1,90
2,40 2,00
2,50 2,10
2,83 2,25

10
1,00
1,04
1,09
1,14
1,19
1,25
1,32
1,40
1,48
1,55
1,62
1,70
1,75
1,82

+ ...
Teale

(11.20)

+
Coefieientul
de eorec~ie a vitezei de aschiere, pin.'!la:

8,8
10,0
11,6
13,4
15,5
18
21
24
28.
32

rJ)

Verificarea utilizarii
corecte a uneia dintre cele doua
relatii
anterioare este legata de cunoast.ereafaptului ea prin
rrd.csorareaturatiei
(deci a vitezei de aschi.ere), are Ice 0
crB!?tere a dttrabilitatii
!?i invers, adica la cresterea turatiei, durabilitatea sculei aschi.et.oareva 1nregistra 0 scadere.
Daca 0 aceeasf, scul.a aschi.etioare este folosita la mai
multe faze succesive de prelucrare, durabilitatea de calcul
Teale se determin.acu ajutorul relatiei:

cind raportul K...i are valori supraunitare.

Valorile

19
23
29
34
42
50
62

,Teale =
Tabelul 11.5

5,

(11.18)

[roin]

Tesle \ = Kfi Teonv i

11.5 (eontinuare)

Tabelul

+
Tesle

in care T,.slc 1r Teale 2' ,' t Tesle n sint durabilitatile de calcu, ale sculed,pentru fiecare dirrcre fazele realizate succesi,v, durabilitati detenninate anterior pe baza relatiilor
(11.18) sau
(11.19).
29. calculul raportului Kdi ':intre durabilitatea
unei scule oarecare ~i durabilitatea
sculei
limitative
.Raportul Kdi intre
durabi.Li.tatea Te8~e i
a' fiecareia
dintre sculele utilizate s:i.multan~i durabihtatea
Teale .in a
sculei limitative este dat de relatia:
Kdi

.'_

Tea le

Teale

min

(11.21)

. Durabilitatea de calcul minimacorespunde in general scuLei,pentru care s-a stabilit anterior turatia ccnventdonal.-economi.ca cea mai., redusa, dar, daca valorile coeficientilor

4. stabilirea

exponen:t;ialiai vitezelor relative sint diferite, este posibil

ca aceasta afinnap.e sa nu mai fie valabil~.
Este evident ea pentru sculele limitative, Kd = 1.
11.3

EXEMPliJDE CALCUL AL PARAMEIRIIDR RillIMUUJI

ASaITEm:
LA 'PREr.I.X:RAREA
PE UN STRUNG
SDUAUTOl1AT MULTIC'UrITE

DE
<0

c:::::.

Se considera a fi necesara obtinerea piesei cu dimensiuni- ,

le :irrlicate in figura 11.1. Fonna~i dimensiunile semifabricatului utilizat
pentru obPnerea piesei din figura 11.1 pot fi
Observate in figura 11.2.

c-.,
'G.

\ -

1. stahi.lirea schemei
de preluc:rare
la
stabfl.Lrea schemei de
prelucrare s-au avut in vedere
11,.
posibilitap.lest:run;Jurilor
serniautomate manoaxe multicup.te
din dotarea sectiei.
Pe sania longittdinala
se
:g
vor
menta
doua
cutite
(N,
~i
Nz),
<::>
c::; r-...
""
<::>
cu ajutorul carora se vor pre""
"'G.
U, > I
c:::.
lucra suprafetele cili.n:irice exc-.,
'Go
'G.
terioare, in timp ce doua dintre
suprafetele frontale se vor obtine cu ajutorul a doua cup.te
30 I
/"
,
(N,
l?i Nz)
mantate pe sania
+ Hater/at; OL 50 transversala (figura 11.3).
70
STAS 500-80
, 2. Alegerea.
mainii-unel.te
Fig. 11.1 Forma intermediari a unei
Prelucrarea va avea loe pe un
semiautomat monoax:tip
piese, in vederea ob~inerii st:rI.nY:J
unei ro~i din~ate
lA740, prevazut; cu doua sanii
multicutite,
cu posibilitatea
obPnerii unor turatii
cuprinse
intre 56 ~i 710 rot/min,' pentru 0 gamade avansuri longitu:ii.nale de 0,125 0,8 mm/rot.
3. stab:il:irea met:odei de insta.lare a sem:ifabricatului
Pentru instalarea semifabricatului, se ' vor
folosi un
dcrn cu gauri de centrare, virf rotativ la capatul, din dreapta,
virf fix mentat in arborele principal- al strungului l?i in.:i.ma
de
antrenare la capatul din stinja. In calitate de suprafet-e de
orientare, se vor utiliza supratata frontala a degajarU din
partea stinja fii suprafata gaurii axiale, arnbele suprafete
fiind prelucrate anterior.

Fig 11.2 Semifabricat pentru

obtinerea piesei din
fig. 11.1

V'I

Din analiza schemei de prelucrare,

se constata posibilitatea
folosirii a
patru cup.te prevasute cu pUicute din
carl:uri
metalice tip P20 ( N, - cup.t
drept pentru deqrcsarej Nz - cutit lateral
dreaptaj
N;i - cutit
frontal
stinga ~i N4 - cutit frontal dreapta).
Toate cutitele
au sect.iunea cozii
de 32 x 32'mm2.
5. stabilirea
modului de
:i.nstalare a sculelor
Saniile
st:rungU1.ui serniautornat
sint prevazute cu suporturi portscule
avind. Iocasurd, pentru instalarea unor
cut-ite dispunirrl de cozi prismatice,
fixarea acestora efectuirldu-se cu l?U!Uhlri.
6. stabilirea
adinc:i.m:i.lor
de~

Se aprecaaza a fi posibil~
inlaturarea
adaosului de
prelucrare intr-o s:in:Jur~trecere, ceea
ce presuptme egalitatea
adincimilor de ~chiere
cu marimile adaosurilor de prelucrare pe direci;iile respective: 0 exceptie p constituie
faza nr. 2, la care adicimea de aJ?chiere inreg'istreaz~ 0
varia-p.e de
la 1:anin =
(160 ~ 150)/2 = 5 mm la:
t~ =(166 - 150)/2 = 8 mm.

LJ')~

c:::.

sculelor

,~

'j

208 - 200

~
,

t1 =

l'

I'
tz

= tz

max

t,

Fig,.'11.3 'Schema de prelucrare

+ tz

min

II

mm;

6,5 mm;

t3

= 74 - 70 = 4

t4

= 34 -'

30

8+ 5

mm;

= 4 mm.

~
;.

l'
.r~

440

h
i.:'

441

..

",,", ,..,'-

~.'---

Valorile determinate ale parametrilor regimului de ~chiere, precum~i alte conditii de lucru, sint trecute in formularul pentru cal.cul.ul.regimurilor de aschi.are (tabelul 11.6).
7. &'t:abilirea avansurilor de calcul
Este necesara stabilirea a numaidou.1valori ale avansuri10r, tinind cont de faptul ea sculele sint montate in tarrlem,
pe fiecare din cele doua sani.L, Alegerea proprdu-zi.sa a valcrf,lor avansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabe1ul 11.1:

9. Calculul 1ungimilor curselor de 1ucr:u

,
Valorile 1~imi1or
curselor de 1ucru se deterrnina prin
luarea in considerare a compOnenteloracestora:
208 - 200

I,

lcl

IS1+ Ipl + lal + Idl

(0,5 2) +

38 + (1...5) ~ 45mrn;

Sl

s2 =

0,30

166 - 150

nun/rot;

lc2 = ls2 + lp2 + 1a2+ Id2 = (0,5

S3 = S4 =

0,40

mmrot.

8. Verificarea avansuri..lor
Verificarea corectitudinii stabilirii
avansurilor de lucru
se poate realiza utilizindu-se relatiile de la prelucrarea cu 0
singura scuta, Astfel, pentru verificarea avansului din punctul
de vedere al rezistentei
corpului cut.i.tufui., se va lua in considerare mai intii situatia cutitului N2, pentru care adincimea
de aschi.ere va aj~e
la un moment dat la 0 valoare maxima
~ax
= 8 mm;
S

C4 'tXFz'HBnFz'k
=0,751

-'k 16-k:17 -k:18'k

1,77"mm/rot; > Sadopt=

0,3

!.

Pentru celelalte
cut.i.t;e din set, solicitareacorpului
cutitului va fi mai redusa, datorita
valorilor
mai mici ale
adincimilor de ascrriere , deci cu atit mai mult corpurile cutitelor vor rezista la soiicitarile
create de micarea de avans.
Verificarea avansu1ui din punctu1 de vedere a1 rezistentei
placutei din carburi rnetalice se ve. efectua de asemenea pentru
~-;ituatia ce1ei mai mari soliciti1ri, adi.ca atunci c_indadincllnea
de aschter'e are 0 valoare tmox = 8 mm:
3,:l'C1,6
S&dm2
to,3

3,54 nun/rot> sadopt= 0,3 mm/rot.

8,3 '53

Se constata ea valorile' adoptate pentru avansurile de

lucru indep1inesc conditiile de rezistenta a corpului cutitului
i a p1acutei din carburi rnetalice.
t\4?

+ (0,52) ~

tg

21 mm;

:>:

31 nun.

lcal

= Ipl + lal =

1~

leot. "" Ipt.

1,45 + 38

+ 1~

39,45 mm;

40 mm;

+ 19 = 19

mm',

+ 1.t "" 0 + 29 29 mm.

,

11. Calculul

mno&ul.ui de rotatli- ale arbore.lui

principal penb:u curse1.e de luc:ru
Nl~rul de rot..atii ale arborefui, principal se determina ca
report; intr.c lungimoa 1~~1a corsot dli) Iucru r;J. mtirimoi'l_ evensului de calcul si pentru f1ecare dintre fazele i:
lcl
Nrl
51

-,
,

+---

10. Calculul l~or

curselor de luc:ru
Lungirnea cursei de ~chiere leai la 0 faz~ oarecare i se
obtine prin insumarea 1ungimii de patrundere lp;:;;i a lungiroii
de aschi.ere la" Pentru cele patru faze considerate, lungimile
curselor de a!?~hierevor avea deci valorHe:

1c~

208 - 150
2

1cll2= lp2 + 1a2= 0 + 40

13,3-131,6
=

'~n

2)

lc4 = 1S4+ 1p4+.1a4 + Id4 = (0,5 2) + 4 tg 00 +

mm/rot.

nun;

-,
=

19

'0 19 '0,96

ctg 900 +

208 - 170

~
I

+ 0

15

33,3'32'32'0,5
35,7 '81:1900,75'1,0 '1,01'0,87

40 + 0 ~ 42

2)

lc3 = 1$3+ Ip3 + 1a3+ Id3 = (0,5

33, 3 -b-b ( h)
L

__
Yr
adm2z

ctg 70 +
2----

45

150 rot;

0,3

443----~-~

-----______

..11

lc2
Nr2= s2

42
= -

'T3 =

0,3

--

Nas4

53 rot;

'T4

'I

150

calcu1ul nllmarului de rotap.i

ale arborelui
princi,.'Oalpmtru cursele _de a!idri-ere
In acest caz ,' numarul. de rotatii ale arboreluiprincipal
se det.ermiria prin 1uarea in considerare a lungimii leoi a
cursei de aschi.ere ~i, a marimii avansului Si:
12.

lea1 39,45
NOl'1
:.= -== -s,
0,5

:::: 132

73

0,486.

150

stab:ilirea
durabilitat:iJ.or
canventional-eoonc:mice
Valorile medii ale durabilitiitilor
corwentdonaf-economice
pentru sculele ~chietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.3:

14.

rot.

= 78

= -

. Nr1

31
1e4
Nr3"" -- '""0,4
s4

= -'-

= 0,320:

== -

Nr1

21
1e3
= Nr3= 0,4
S3

48

Na~3

140 rot;

Teonv=' Tconv2
= Teonv3
= Teonv4
= 30 min.
15. calcu1ul durabilitatilor
sculelor, exprimate in
timpi efectivi de ~
Prin luarea in considerare a valorilor 'T i ale coeficientilor timpilor de ~chiere ~i a durabilitiitilor
oonventdonat-econornice Teenvi' se dete.rrn:i.rui
durabilitatile:

rot;

40
1ea2
Na~2= -= -::::133 rot;
s2
0,3

T,

19
lc~3
Na~3= -= -s3"
0,4

T3 = 'T3'Teonv3
= 0,320'30

9,6 min;

T4 = 'T4'Teonv4
= 0,486.30

14,58 min.

Na~4=

s4

::::73

--

rot;

rot.

0,4

,.

Na~1

. 'T2

132

= -

Nr,

150

Nas2

133

= --

= -

150

.Nr1

min;

= 0,88;

N,;

De2= 166 mmpentru cutitul

N2;

De3= De4= 208 mmpentru cutitele

,
I

,1
\

I
= 0,886;

16.stabilirea
diametrelor de calcul
Din schemade prelucrare se poate observa cl diametrele de
calcul coincid cu diametrele semifabdcatului la nivelul sectiunilor respective. vain avea asadar e

Dc1= 208 mmpentru cutitul

i,

i
--

mini
(

::::48

, 13. calculul <X>eficientilor timpilor de ~

calculu1 cosficientilor
timpilor de aschi.ere se va erectua
avindu-se in vErlere rapoartele intre numerele de rotatii 'No;; i
ale arboz-el.ui.
principal
pentru cursele de, aschi.ere la fiecare
faza ,i ~i nurnarul maxim de rotatii
Nri mill<' determinate
anterlor:

'T, =

=:= 26,4

T2 = 'T2'Teonv2
= 0,886 30 =26,58

29

le84
--

= 'T,.Tconv1
= 0,8830

I.

N3~i N4

17. calculul raportului Deimi'/oei !!lax al d:i..anetrelor

..
Raportul DetllirIDci1\8l< se deterrnina !'l1tru fazele de strunJ.u-e transversala:
.
-Faza la care Iucreaza cutitul N3:

-i'

444
445
" ... , .,11

t~~
','.0
.

19. stabilirea blrap.ilor, oonventianal-econanice

Valorile
turap.ilor
conventdonak-eccnomlce se determi.rui
luiIrl in considerare
diametrele de calcul Dei ~i vitezele de
asehi.ere calculate anterior:

170
= 0,81;

Dc3 min/Dc3 n.ax =

208

-Faza la cure Iucreaza cu1;.itul N4:

150
Dc4 min/Dc4

mex

=--

neonv1=
=

la prelucrarea cu

C
v

Tm.tXv.sYv.

nconv2=

( HE) n
200

242

_ ....._ _._. __ ._-_. __ ._--.

'

30,125.4,18.0,3,20.(190/200)1,75

ncOIlv3
=

242

ncon

r;

30,125'6,5,18'0,3,20.(190/200),,75'

247,16 rot/mini

1f'166

1000'v3

1000'112,3
=

= 171,85 Fot/min;

1f'208

1000'v4

1000'112,3

= 171,85 rot/min.

=
1['208

1f'Dc4

20. Cal-culu1 valorilor men cl en:tilor expanentiali

A:;>a
cum s-a putut o:mstata, exponentul m al durabili~tii,
folosit la calculul
vitezei de ~chiere, are 0 valoare uni~:
m = 0,125.
In aceste corrlitii,
coeficientul exponential al viteiei de
~chiere va fi:

101,8 m/mini
90
(_ )
70

)0,3.

70

. 1 043'

)0,06. (

7f'Dc3

45

20'30

15
0,5
. ( __ )0,09.( __ )0,1'0,85'1,0' 0,9'1,0'1,0
20
2
v

f.r':

1000'101,8

c2

singur~ scul~

~~~~~~~~~=

32'32

1000'v2
1f'D

\i4

....... - ... -

t}":

~,')

de ~ere
Viteza de aschi.ere pentru cutitele N1, N2~ N3 l?i N4se de-

~=

155,78 rot/mini

1f'208

e1

18. Detenuinarea vitezei

cu relatia
folosit~
10.29 din cap. 10):

~;

1000'101,8

1f'D

0,72.

208

termina
(relatia

1000'v1

,3.

= -

= 8.

m
15
0,5
. ( __ )0,09,( __ )0,1'0,85'1,0'0,9-1,0'1,0

= 128,9 m/mini

52

I
242

=
3

90
-1043(_),3.
30,'25'4,18'0,4,2'(190/200),,75 '
. 70

15
0,5
. ( __ )0,09.( __ }o, ~. 0,85'1,0'0,9'1,0'1,0'0,845
5

21. Det.erm:inarea marimilor aux:iliare

Dintre turap.ile calculate, se observa ea cea mai scazuca
corespunde sculei N1 (I\:onv1 = 155,78 rot/mm);
urmatoarele turap.i
care d~esc
cu mai pu1;.in de 50% turatia ndnima corespurxi sculelor N3 ~i N4 (n~v3 ~ nconv; = 171,85 rot/min). Marimile auxiliare
aferente
fJ.~eia
dintre aceste turatii convenp.onal-eoonomice vor fi:
I

1000

Wn1=

1000

Z1

( --

155,78

neonv1
=

) = 0,2883'107;

= (

112,3 rn/mini
1000

Wn] = Wn4=

v4 = 112,3 m/min.

--

z]

= (

..

e
. ) =

0,1314'107

:171,85

nconv3

, "r

1000

1111'"

..._--",."

.'

._, ..,--

._.', ..

22. Det.eJ:lIlinarea \..urap.ei de calcul

mzirilnilor auxi.l.i.are pentru turatiile
care depasesc cu
mult 50%tura.tia minima va fi:

3,57' 4' 0 ,4,75'190,75'1,0'1,08' 0,87' 0,9' 0,96 ,'91,48

SUma

0.::::J.

Na3= Na4=
=

0,2883'107 + 0,1314'107 = 0,4197'107

D-lni =

Puterea totala

Turatia comunava fi asadar

ncom=

-----

(0,4197'107),125 = 148,6 rot/min.

1/zi

_" (Dlni)

I
I

23. Dz'~
turap.ei reale a arborelui principal
'furatia
imediat inferioari'l. turatiei retesi.te din calcul
(nco~= 148,6 rotymin) este l\... = 140 rot/min.
.
24. Calculul vitezei efective de ClChiere
Se decezntina vitezele maximede aschi.ere pentru fiecare
din cele 4 cutite:
v"f1 =

1000

= 91,48 rot/mini
1000

vef2 =

1000

Puterea ma;;in.ii-\n1elte:

se cbsarva ea

K.-1=

1000

7r'Dc3'~u

-:1208'140

1000

1000

Nl ~

P7.J'V(JfJ

6000
"<

~I

'Sl

(
,,-

K.-2=

corespunzatoare

'

'kl1'klll'klQ

'VtjfJ

'

57'41'0 3,75,(190,0,75'1 0'1 01'0 87'0 9'0 96'91 48

I

..

"

6000
3,42 kH;
?
..If

Na2

57-8'0 I 3,75'190,75'10-1 08'0 87-0 90'0 96'73 01

I

==

==

0,566',

247,16

_ ~u
--~~-= .

nconv3

"k],) 'k1"
6000

0,898',

140

fiecarui
K.-3= K.-4=

155,78

) nr

HB

140

nconv2

de- aschiere

Y,.

Xl'

ll'~ '-1.

91;48 rot/min.

'
'"

NIIIU

nconv1
=

puterilor

<

19,2 kW.

26.Calcu1ul
raportului
intre
turap..a efectiVcl a
arborelui p.r:i.ncipal ~i turap.a exnventional-econanica
Se calculeaza
acest raport pentru fiecare
din cele 4
cutite:

25. Ve...--:i.ficarea
outeri.i

Valorile
cut_it vor fi:

Nat

= 73,01 rot/mini

= Vef4 =

Vef3

18,34 kW.

7r~D~2'~u Tt166'140

140
171,85

= 0,814.

27. Detena.1narea
valorilor
coeficien\:.Uor de
oorectde a cturabilitatii
.~
Valorile ooeficientilor
de corectie
ai durabilitati!or
economice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:.
- Pentru 1\,1 == 0,898, KT1== 2,57; .
I,
- Pentru K.-2~ 0,566, KT2;:..64;
- Pentru K.-3== K.-4= 0,814, KT3= Kw.= 5,72.
28. Durabilitatue
de calcu1 ale sculelor <iChietoare
'-Se'determina dUrabilitcltile de calcul pentru fiecare din
cele 4 cut-ite:
.

6000
I

=5,84 kW;
29 Picos , \'01.

448

I:
I

'-~":":';.':-'-'---

:....-._ .... -

1f'208'140

Nat =' Ne1+ Na2+ Na3+ Na4=

, 3,42' + 5,84 + 4,53 + 4,53

Nmu= Nn = 0,8'24

7f'Dc1'~u

absorbita va fi:

1000

1000

6000

4,53 kW.

TcaLc1
= KT1Tconvl
= 2,57'30 ='77,1?llni
,449

-!

11.6 Fi~a pentru

Tabelul

<lJ
.;
l...;

III
QI

Model1A730

.'"
a

Condlpl de racire:

rara

<E

QI+-

.--'=
u'"
C<I)o

"5

1
2
1. Strunjit

~E

::J V>-E

Cl!
"0

III

OJo

L-

::J

.:= +- "..;::.-

..
0

e..

::J

C+-

.-

.+=.
a

0..t=

0
<

+-

Cut it
Iongitu- 32x32 cu
le:!
0,3 45 39,45 150
4
dinal
t::::!
placutA
.r::::
(208- din car0
i3
.2 220)x38 burl metalice
.
020
r::::
c 2. Strunjit Cupt
longltu- 32x32
6,5 0,3 42 40 140
dinal
.S!!
(1660
c:::
.1S0)x26 -

--

OJ

e..

OJ

t-Y

@
+-'0
+-.-

ou

III c:c ',::: E

0
z U Ih OC
Cl .~ u

~o

c..

lE

Cl.

V>-

c,

QI
TI

0
<-

III

".~
s:

:::J

<-

e
~- e

"Du

loa

QI

c,

III

oQl

QI

e..

:::J

-;:)

~.2i

'-=
<:

.Y

0
e..

<,
E
E

.<; )0

,;E

QI

!Nr. desen
j70.019.000

:0
e..

::JU

aQl

QI

Cl

...
QI

QI

OJ

....C

"OE

x
'~

.~
.cc

Stare: normalizat

C
C

~
0

'"

o -

e..

)0

0
.-

Cl.

QI~

OJ

.2

'x:::J

0-

0
:EE "SE
!: . ~ "0OJ E u
c
3
Cl! u
.!2
c .~ N 0
OJ
.~~
Ea .~ ;3; ....
u
E
0
0'0
E
e..
c,
0
u ''';:
Wo 'c
a J':!
:::J
::J''a
0._
;;
a
t-E
Cl
w . L

10

11

12

13

132

0,88

30

26,4

208

14

15

OLSO

Material:

Vl

u- -.>
"'"E
a, c

QI

<,

c
.D
'E

ansamblu:
I

"S

~u

OJ

Nr, des en: 70.019.000

'0:

- De-D u- Scula
mire
a s c h i't::::! fazA
etoare
r-...

---,,

lcl

It::::!

r-...

::J

E
E

Tip
semifabricat;/
Forjat
in mutrita

+-

de aschiere

Deuum ire:
- r oata din lata

semiautomat monoax multicutite

ClOJ

Fia
pentru
- calculul
regimurilor de aschiere

...
t:l
<lJ

regimuriIor

'E Tip strung

Bnitatell:
ntreprinderea
de
pompe
Seclia
Pr e lucr-ar l
mecanice

calculul

16

18

17

101,8 155,73 8

,0
:>'c; ~
QlE

J':!

2~

a .
o a

~::J

t-

E :.::

c
11

>

>
19

91,48

O~

"DE

~~
N>

Q.J"~

>
c

::.::

~t-Y
.n_
Cl::>
c: u
::J-

08

20

21

O,!rn

2,57 TI,l

22

-167

--

133

0,886 30

26,58

166

128,9 247,16

73,01 0,566 >64 >192(

&{

--------.---------------_~_--------------------Tabelul11.6 (continuare)
0

10

11

0,4 21

19

53

48

0,320 30

0,4 31

29

78

73

0,486 30

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

3. Strunjit Cupt
plan 0 32x32 cu
t::::!

t!
QI
::,.

V)

4.

.t::
<lJ

c:t:!
V)

(208- . pll'iculil
1S0)x4 din car- 4
buri metalice
P20
Strunjit
plan 0
(208
-170)x4

Cupt
32x32 cu
plllcutl'l
din car- 4
buri metalice
P20
Intocmlre
fia

208 0,81 112,3 171,85 8

0,13140107 91,48 0,81~ 5,72 171,6

14,58 208 0,72 112,3 171,85 8

0,1314'107 91,48 O,81~5,72 171,6

Q6

-Data

Numele

t.

Concenut

Soinu

Verlficat
Anrobat

Nooit
Serban C.

o.

Semnatura

Echipament

tehnologic

2:Wn1 =

0,41970107

Dcom 148,6 rot/min

nmu = 140 rot/m in

.....:....-._--------._-.

Teatez

KTZ"Teonv2

TeateJ

Toste4

> 64"30 = 1920 nUn;

KT3"ToonvJ

= 5,72"30 = 171,6 min.

29. Calculul raporbJlui intre durahilitatea fi.ecarei

salle :p. durab:i.litatea sallei limitative
Raportui Kdi va fi:

cap.12 RmnflRI DE ~
PE

77,1

TOllle1

Kd1 =

Tcate
T
Kd2

--

.01ll02

Tcat o

77,1

lIIin

1920
77,1

"" Kd4 ""

T eaLe .in

t.::J:

12.1 NOl'IUNI GlliERALE PRIVIND ~

PE SIRUNGURI

MULTIAXE

Deoarece sint masird-unel.te complexe lii de mare productivitate,stnmgurile

automate multiaxe se recc.marrli1 a fi utilizate numai la prelucarea pieselor in prcductia de serie mare =li
de masa. Pe stl:'ull;:JUrilemultiaxe pot fi pre1ucrate semifabricate sub forma de bara, cu diametrul cuprins intra 16 ~i 60 mm sau
t-eav&de diametre cuprinse intre BOlli 125 nun.
Unele ccnstructdd, de st.n.rrguri pot fi dotate cu dispozitive de al:i.rr.entareautornat.19i de prin:lere a semifabricatelor sub
fo~ de rocap. (forjate, turnate sau matritate).
In funct:ie de
modul,de alimentare cu.semifabricate, ~ile
multiaxe pot .
fi cu ciclu automat (daca alimentarea cu sem.i.fabrieate se face
automat) l1i semiautomate(atunc:l cin::i pentru a1imentare este necesara :i.ntervenp.a muncitorului).
.
strungurile multiaxe pot realiZa pre1ucrarea pieselor ~
urmatoarede principii : pre1ucrarea succes;i.w, pralucrarea in
parale1 ~i pre1ucrarea paral.el.-suocesdva,
.

= 24,90;
171,6

lIlGl'IAXE

1
'

lIIin

TeateJ
KdJ

S".IlUnRI

IA l?REIlX:RAREA

-;--:;,{- = 2,22.

Diferitele valori rezultate in urma rezolVc1rii etapelorde

calcu1 al parametriior re;Pmului de ascaiere au fost trecute in
tabalul 11.6.

!..

strungurile cu prelucrare SJlCO"Siw alcatuiesc

marea majoritate a ~ilor
multiaxe, ce executa piese din bar! sau
din semifabricate sub fo~ de 1::uc2p.; indiferent de .~
axelor principale (patru, ~e SQ.U opt) ,principiul
succesiv de
pre1ucrare :irnpunetrecerea suceesdva a semifabricatului
'prin
posturile fixe de pre1ucare, astfe1 ea la rotatda
complet.1a
tamb.lrului cu arbori principali este ~ut.1
0 pfesa,
Constructi v, strun::jurile multiaxe orizontale ( fig. 12.1.)
se compundintr-un batdu 1 pe care sint asezate blocurile
2 lii
3, in care se gasesc sistemele de c:an.arx'iii:;;iactionare ale
strurqului , Arborii principali (in l'1lIItIE1r de 4,6 :;;i 8) sint montap. intr-un tarnb.Jrunic Tep' In t:impul prelucr!rii, tamb..lrul cu
arbori -principali este iniobil, rotin::1u-se mmai, arl:orii principali, cu aceeaai, turatie in jurul axalor' prop:cii;semifabricatele sub forma de bara sint sustdrnrte de dispozitive1e de ghidare ale baralcr Db. Da~ sint utilizate semifabricate din l:ucati, locul lor ~
Iuat; de sistemele de cllimentare autanat.1

453

__ ._--

-_.-._ ...

----_

...

_-_

...

""

.c

~~

'"

--..
"t)

-,

..

., ..8.
C> X
Cl

t,J)(

or

.;; co
~:J
:JU~

:J

:;.a

.....

~ 11
'''-

:J"
ell"
:J~
L.
-,

'"

C> C>
W) >< )(

t~
V)

Cl

! !I .

0...

8. il

. ~
or

V)

., .,

~ ... ~

I;:

:J~

x,'-&e
.-..a

...

gli2
'-CL'

.. +' +'

..

IlliS
! i

C>
11 )(

.0-

"

,Ct~

s ~:J
-.. s8.""'U
I.J

8~&.:;
go
U ~~

~~i"'!;
!~
e.. .,
:J :J

~>#a

~'

w.,,,

.N

...'"
"-i
~.

r
454

speciale SA ( fig. l2.l.b, d), amplasate in vecWtatea zonelor

de lucru.
In postul 1 are loe intrcducerea unui, semifabricat ~i inceperea.prelucrard.L lui. Duj;:a aceasta fazc'i, taml::urulTap se re~
cu un pas l'?i semifabricatul incepe ~ fie prelucrat
la
postul 2. Intre timp in postul 1 a fost introdus un nou semifabricat. D.1pc'i prelucrare are loe 0 now ilrlexare a tal:urului TBp
~i semifabricatul trece la postul 3 ~.a.m.d. se observa cl metcda de prelucrare utilizaM
impunetrecerea
semifabricatului
pe la fiecare post de lucru in modsuccesiv.
.
La fiecare arbore principal este cite un semi.fabricat.Sculele sint asezate pe suporturi speciale,ClUnar fi: s&Ui transversale SI'i' sau sania lan;itu::li.nalc'i SL.. LT'l timpul prelu~ii
sania IOn;J~tu:linalc'i
se dep1aseazc'ispre taml::mul Tap pe ghidajul
ei. Sculele fixate pe s&riile transversale sau pe sania 1011gitu::iinaJ.i1executa mereu aceleaJi>ifaze. Dupi1 prelucrare sculele
se retrag :,?itan>l:urulcu axe principale se rot~
cu un pas.La
o rota-p.e cornp1eMa tarntmului Tep rezulM 0 singurc'ipi~
Proiectarea proceselor tehnologice pe aceste st.run:Juri necesiM 0 distribuire atenta a fazelor de prelucrare la mlll~rul
de posturi al automatului. Din Gele expuse se poate observa cl
t.inqJulde prelucrare trebuie sa fie aproximativ acel~i la toate posturile, deoarece taml:mul portarbori principali se roteste numa.,i
dt..tptice s-au t:lnalizat teate fazele de prelucrara.asadar ,faza cu durata rnaxim.1
poate servi la proiectarea
regimurilor de aschi.ere la celelal te faze.
Intrucit toate axele principale ale st.r\ln3Ului au aceeasa
turap.e, pentru ie:Jlarea lirei cu rop. de schirnb necesare asigurc'irii vitezei de ~chiere , tura-p.a axelor se va determinain
furlctie de viteza de ~chiere ma.xl.rta
admisibili1 a unei faze,care de obicei este ~i faza cu durata rnaximc'i.
Prelucrarea care neoesi.ta viteze de ascruere mult diferite
de Viteza limiM se vor realiza cu dispozitive ce oferi1 ~i
de rotatie suplirnentare.
Pe st.rm-.gurile milt.iaxe cu prelucrare sucoesiva pot fi pre
lucrate piese de forre complexi1,care implicl strunjiri obil'?nu. ite, strunjiri excentrice,g~uriri cu capete multiaxe, copieri
hidraulice dupi1~lon,
filetc'iri, alez&i ete.
Avansul s&rl.ilor poate fi realizat cu cametmiversale,came
sehimbabi.Iesau cameproiectate l'?i executate in modspecial.
st:nm:Jurile multi.axe cu prelucrare in paralel sint destinate prelucrc'irii pieselor de forre simpli1, ce poate fi QbtinuU prin profil~i
transversale sau l~b.rlinale.
Fieci1rui ax
principal ii este afectat cite un grup de 2 4 scule , aoalasf,
pentru fiecare ax principal ~icare real.izeaza preJ.ucrarea compleU a piesei in t:ilnpul stabilit pentru un ciclu.
~ile
cu prelucrare in paralel sint denumite ~i str\.In3UI"ide profilat

:~
il
A
:1

'I

:;;i retezat, cu mai multi arborf, princ1paU.

Intrucit strungurile multiaxe cu prelucrare in parafel, sint
in numar' foarte redus, in lucrare nu se fae referiri la prelucrarea pieselor pe aceste ~ini.
strungurile 1Wlt:i..axe cu prelucrare m:ixt:11
pemit prelucrarea pieselor de c:ampleKitatemedie.Metodade prelucrare este de
fapt 0 variantii a prelucr&'ii succesive i la rotirea cu un pas a
taml:urului cu axe principale se obtin doua ,sau trei piese in
Ice de una. CU alte cuvinte, metcda mixt:.1de prelucrare COI'l.Sti{
in executarea in paratel, a dou&sau trei piese ~
metodasueoesdva pe strl.In;Jurile rnultiaxe automate. Spre exarq;>lula stzungul cu 8 axe principale din figUra 12.1.d ,inc&carea
semifa...,
bricatului se face sirnultan la arborii 1 ~i 2. In acest caz,indexarea nu se face cu un pas,ei cu doi ~i
urghiulari.De data
aceasta, la fiecare irx:1exarerezultl1doua piese in Ice de una.
se poate mentiona ea <lecele mai rnu1te ori, piesele ce se
pre1ucreaza prin procedeul mixt smt i.dentice , dar pot fi executate !1i piese diferite ea foma i d:imensiuni.
SL~e
de canarrla ale st.runjurilor rnultiaxe di.fera . de
la un tip constructiv la altul. la mcrlelele,mai vechi sint folosite seturi de camesch:iml:e.bile;pentru pralucrarea uned,piese, in funct",..ie de lun;Jimeade 0JrS.11
neossara, se alege camapotrivitii.
.
Exi.st1ist.run:Juri dotate cu came universale care r&nin neschilnbate. IJ..Jn:Jimea curselor de lucru se realizeazt1prin modificarea raportului de transnitere a mecanismelorce l~
camele de organe.1.ede execup.e.
In continuare se prezinta metodica proiectarii .regirnuluide a~ere
la acest ultim tip de st:ruN:Juri.
In figura care urmeazase prezintl1 schita principalelor elemente ale strun:Jurilor multiaxe.
12.2

El'APELE

DECA!CUL

AL REGDilRILCR

DEASCHIEm:

Pentru deteI:m:i.nareare:Ji.murilorde a:pri.ere la prelucr~ile pe ~ile

multiaxe sint necesare unniitoarele date ini. ?ale:desenul de executie al piesei,succesiunea fazelor de pre-.
lucrare, narimea adaosurilor de prelucrare pe fiecare faza in
Parte, rr.aterialul piesei ~i proprieta1;ile mecani.ceale acestnia
, cerante de precizie i de ru::Jozitate a suprafetelor.
calculul reginn.irilor de ascaiere pentru pre1ucrerile ce se
desrasoara pe str\.m,;JUrilemultiaxe i.n:puneparcurgerea etapelor
ce vor fi prezentate in continuare.
'
12.2. I Ale:Jerea sb:urxJului autaDat Alegerea I!la!1inii,
~l.melte se face pe baza ~torilor
factori tehni~ei:

forma ~i dimensiunile semi.fabricatului, forma ~i dimens.iuni.Le su

prafetcior de prelucrat! ~~7
tem:rl-cec;te.cal~tate ~e
piesei, volumul productaed, , mas'irri.Le di.sponibile:m sectia de
prelucrare.
A;>a dupa cums-a aratat., exista st.runjuri mUltiaxe ce per-:
mit prelucrarea pieselor din l:era ::;i str\.lr;JUrice au in dotare
sisteme de alimentare cu sernifabricate in hlcaP. ~ A::;adar,in
funct-ie de tipul semifabricatului se va ale;:)'e::;i tipul st.runqului.
Deoarece fiecare tip de st:r\m:J IlU.lltiaxare 0 dimensiune
diametrala max:.ilna
a sernifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de pr:in:iere , este lesne de intcies ea ::;i acest parametru al semifabricatului va hot&'i tipul strun:Jului.
Semifabricate1e sub form.1de bara sau \:OOvasint orientate
:;;i fixate in dispozitive cu wc::;a elastica,
avansarea lor faeirrlu-se pire la opritor Semifabricatele sub form.1de bueati
sint prinse in consolc1in marrlrine cu trei bacuri sau , dare au
rigiditate scazuta, in marrlriM.~i virf.
Forma~i dimensiunile piesei influenteazc1 asupra uned,alegeri corecte a I'I\a!?inii-unelte. Pentru, piesele de oompkexi.rat.e
ridicatii
se vor alege st:run:Juri cu prelucrare succesiv~; daca
complexitatea este de nive1 mediu, atunci, se' pot al.eqe masdrri>
unelte ce functioneazc1du~ principiul mixt de prelucrare.
In
sfi~it,
piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe
cu prelucrare in paralel.
'
12.2.2 stabi1.:ixea ~unii
fazelor de prelu...""'ra~
Proiectarea tehnolcgiei de prelucrare pe strungurile multiaxe automate cu prelucrare succesivc1 sau mi.xta se face p.nirrl seama.de urmatoarele r~i:
- se, va ur:t\'l&'i0 incarcare uniform.1a axelor principale ale st:.rlID:Juluiprin :impunereaunor timpi de prelucrare ,pe
posturi, aproximativi eqal.i,prin utilizarea acekorasd, reqimurf
de ~chiere. In acest caz fortele de a.!?chieresint unifonne ::;i
deci sculele se vor uza in modegal;
,
- fazele de deqrosare sa se execute la primele posturi
iar cele de finisare -la ultimele posturi.
In cazul in care
st:run;Jul are posturi cu rigiditate diferitii , se recornarrlaca
degro~ile
~ se execute la posturile cu rigiditat.ea maxi.rr1i1;
- suprafetele exterioare se vor executa cu scule fixate in sania lorgitu:lina.l~ centzafa sau pe cele transversale.
- gaurile ax:i.alese executa cu scule fixate pe sania
longitu:linala (direct sau in dispozitive speciale) iar g.1urile
transversale - cu dispozitive montate pe s&U.ile transversale;
- filetele se executAcu tarozi, filiere capete de filetat
rnontate pe sania lan:Jittrlinala sau cu ajutorul cutitelor
sau rolelor de rulat filete, montate peScIDiile, transversale;
- stnmjirea lon;Jitu:llnala se va executa pe eit posi,bil cu ajutorul
o..xp.telor tan;Jenp.alei
I

456
457
----------------------------------------------------------------------.--------~

~'--'" ;.,::-,-~~,:~':,~:,~

La stabilirea succesitmii fazelor de prelucrare se va tine

seama ~i de recanard11rile din literatura de speci.al i.tate /27/ ,

/59/ , /73/.
12.2.3 Alegerea sculelor,dispozitivelor ~ verificatoare1or In general principille alegerii sculelor ~chietoare
pentru a fi utilizate la prelucrarea pe st:rur;Jurile autatate
multiax sint aoaleasa ca la prelucrarea pe st:rur;Jurilemonoax.
De obicei, sculele pentru prelucrarea pe astfel de ma:;;inisint
executate din ote! rapid; in manentulde fa~ ex:i..stii terrlin~
folosirii tot mai l<n:gi a sculelor annate cu pl~
dure.
.
Intrucit in majoritatea cazurilor, pe st.run3Urile multiaxe
sint prelucrate piese de mare corrplexitate,in multe situatii se
recurge la executarea de scule speciale profilate
combinate,
care ~ pennitli realizarea simultani1a rnai multor suprafete. Se
poate afirma ea, pe lin;J~ sculele starrlardizate sint folosite
~i scule speciale.
.
Oispozitivele portscule au rolul de a orienta I?i fixa scula in ve:ierea prelucr~ii. Finnele pro:luditoarede stzunqurd,pun
la dispozip.e utilizatorului
0 serie intreagc1de dispozitive a- .
nexa de fixare a scuJ,elor, atit pe saniile transversale, cit !ii
pe sania lClr3'itu:linal~
oerrcral.a. In raport de necesiul1;i,se vor
alege dispozitivele
necesare , in:licate in cartea tehnidi a
st:run;Jului ales. Deasemenea,pot fi utilizate
dispozitive pentru diferite prelucr~i
speciale cumar fi: frezare rotatdva,
strunjire sferidi sau conidi,frezare pl~,
frezarea unor crestlituri, prelucr~i de gauri cu dispozitive multiaxe, prelucrare
poli.ganal~, gaurire transversal~, copiere hidraulidi, strunjire
excentridi , filetare 11 di..1po1
~
n cu ajutorul unui.cutit
acp.onat de \ID. dispozitiv
adecvat sau filetare pr.in deformare
plastidi.
In calitate de verificatoare se pot alege :instrumente
din categoria cclor universale ( ~lere
sau chiar micrometre),
sau din categoria calor speciale ( calibre, sahloane ete).
12.2.4 calculul lurq.im:iicurselor de lucru

Iln'qiroea
cursefor de lucru treb..ti.e determinata cit mai corect, deoarece.
ea influenteaz~ atit asupra productivi~t:ii cit ~i asupra durabilitiitii
sculelor.
La elabJrarea succesiunii fazelor de prelucrare este necesar a se separa curSele de lucru efectuate de ditre sculele fixate pe sania l~tu:tinal~
de cursele sculelor l'OCll1.tate
pe ~niile transversa1e. Deasemenea, se vor analiza separat:;;i cur':"
sele realizate de ditre scu1ele aC\:j.onateindeperxlent, pr.in intermed:i.uldispozitivelor speciale.calculul It.nY,PJnii
cursel.cr de
lucru se face in func\:ie de datele din desenul de executie al
piesei !ii de schitele de prelucrare la fiecare post de lucru in
parte~
Relap.a de calcul este :
le; = Ip + la + 1, + 12
(mm],
(12.1)
458

in care Ip este 1un:P.mea

de prelucrare la faza i, mm;1este
1ungimeacursei, rapide de apropiere, JTDn; 1, este lUTl3iIooa
de
intrare in aschi.ere cu avans de 1ucru, mm;12este 1l.IDJ:Unea
de~irii
de cltre scuka a suprafe~ prelucrate, mm.
calculul se va efectua in conformitate cu dat.e1e din tare1e1e 11.2. ~i 13.9.
.
In unele situap.i,~
~
cumse va putea observa iri continuare, va fi necesara 0 recalculare a lungimii. cursei de lucru
in fUI1.Ctie
de nm-:Unea
avansului adoptat ~i de numarul,de rotap.i al arbord.l.cr principali.
Recalcu1area are drept scop efectuarea unui reglaj ccrespunzatcr al strt.IrqUlui.
12.2.5 Al~
prel.:iJn:i.nar
a parametri10r de lucru
Adincimeade ~chiere este irnpu.s<!
de narimea adaosului de
prelucrare, care poate fi repartizatli aUt pe faza de degro~re cit :;;i pe cea de finisare. se recomarrlii ca faza de deqrosare ~ se execute la primele posturi de lucru ale strun;Jului automat, iar eele de f.inisare la urttatoarele posturi.
Gaurile cu lUli:Jirnea
mai marede circa 4 6 ori narimea diametrului, se vor prelucradin mai multe faze(la mai multeposturi), prin divizarea lUIY:Jirni.i.Prelucrarea
unei g~uri se va face cu \ID. l:urghiu cu diametrul rnai mic decit diametrul final al
g~urii, li'lSirrlu-se un adaos de prelucrare pentru fazele finale
de finisare a ~urii.
Pentru asigurarea unei precizii de prelucrare ridicati1 se va avea in va:!ere ca divizarea adaosului de
pralucrare ~ se execute !ii la prelucr~ile exterioa:re.
o evaluare corecta a avansului de lucru :iInplidimai intii
o alegere preliminar~ a sa ~i apoi determinarea
avansului real
utilizat la prelucrare.
Alegerea avansului prelim:inar(spr) se face din tabele pentru fiecare faz~ de lucru in pa:rte. In tabelele 12.1 12.6
sint date recc.man:ickipentru alegerea avansurilor.
Treb.lie metlp.onatcl avansul sculelor la strun:JUrile multiaxe este realizat in exc1usivitateprin
intermediul camelor
ai caror tachep. actioneaz~ un sistem de pirghii, ce au un annmit raport de transmitere a ~ii.
La strungurile automate nn.tltiaxesculele care pre1\lcreaz~
piesele in ~e
paralel~ cu axa lor,. sint monta.tepe suporturi portscu1e amplasate pe un suport (sanie) central.
Avansul
urric al acestui Supcrt este asigurat pr.in intermErliUlunai, came
~i al unor mecanismecu pirghil.
o.in acest motiv ~i
pentru
fiecarescu1~ d,e pe sania central~ s-au adoptat .inipal. diferite valori din tabele, va fi necesar a se utiliza un avans uruc,
Pentru calcu1eleulterioare
se consddera avans preliminar eel
mai mic avans adoptat pentru sculele aflate pe sania lon:Ji.tu::linal~. Acest avans este denumit l?i avans lim:i.tativ ( Sl
j,
g

ill]

,r

~
~

~
~
G

~
l
~
~
i:

I:

~
~
~
~

~
~
~

r~~
,N
M

11

~
fj

(
~
~
ri

r~
I'

~
~
~
~

t~
ri

~
~

t~
AC::n.

Tabelul 12.1 (continuere)

Tabelul 12.1.Avansuri reoosondato pontMU strunjiri longitudinalo ~i retez~ri

0

0,10
0,12
0,14
0,16

0,06
0,08
0,12
0,12

0,05
0,06
0,08
0,08

0,12
0,14
0,16
0,16

0,10
0,12
0,14
0,16

Lungimoa piosoi , mm
Oiametrul
inifial al
semifabricatului
mm

Adincillloa

<

sub 20

21 .30

allchioro
1111I

46 . 60

pe st.e 60

Avansul de lucru , mm/rot

1,5
2,0
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5 -'
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5

10
12
14
16
18
20
24
28
32
36
40
45
50
60
70
80

31...45

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45 0,48
0,50
0,55
0,58
0,62

O,SO

0,55
0,58
0,62
0,65
0,70

--

-0,05

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,30
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,50
0,52
0,55

-0,05

0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,48
0,50

0,08
0,12
0,18
0,22
0,25
0,28
0,30 0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45

10
" 12
15
peste 20

0,12
0,14
0,16
0,16

Cooficientul de coroc~io

1,35

CoeficiontuL do corec~ie

0,5

0,8

1,0

1,5

2,0

2,5

0,15
0,18
.0,20
0,22

r
\

Tebe lu], 12.2.

R~ri

pontru IIVNlsuriLo sculolor do profilat

I
I

t!

,
~

~ ,~~

"

.~

~'-T'

l7"-

.- f-

-l
"tJ

t:::l
.-

.-

_._.-t

~~

"-

'"

l-

prelucraro fliri roll de sprijin

0,2

0,18
0,20
0,22
0,24

Observaj.ie. Pontru llij.imiale cuj.itului mai mari ca 5 mm

~o edopti un avans ca la profilere.

Coeficientul do corec~ie a avansului

in func~io do raportul dintre adlncimea de e;;chiorereallilIiCOlidin tabel
Raportul dintro adineimeo
roali ~i coo din tabel

A. Strunjiri longitudinale

prelucrs;o cu rollide spjin

A. Prelucrare f!ri role de sprijin

Oistsnj.a tI

3,0

pontru 11=10IIIJIj

pentru a=20 mm

1,16

1,05

1,00

0,89

0,81

0,76

Llij.imoll
de
a~chiore b,
1IlIlI, pIn! la:

0,72

Diaaetrul 0 , mm
10

12

14

16

>25

20

10 . 12

14

16

20

>25

avansului in func~ie do materialul ce se prelucrollzli

HatorillLuL
do prelucrtlt

O~el do
construc~ii

O.IIlpentru rulmenti

Atom!

Cooficiontul do corec~ie

1,0

0,5

1,0

Ouraluminiu
sub 1,5

B. Retozliri ~i caneLeri transversale

15
20
25
30
40
50
60
70

Haterialul co so prelucreaza
O~ol do
construc~ ii_

O.el pentru rullllenj.i

Alamli

Ouraluminiu

0,055 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,020 0,050 0,100 0,100 0,100 0,100
0,035 0,065 0,100 0,100 0,100 0,100
0,025 0,050 0,090 0,100 0,100
0,020 0,040 0,075 0,100 0,100 0; 100
0,030 0,050 0,100 0,100
0,020 0,045 0,080 0,100 0,100
0,020 0,030 0,090 0,100
0,020 0,030 0,080 0,100
0,020 0,040 0,080
- 0,020 0,040 0,100
0,020 0,050
0,025
0,020 O,OSO
0,020
0,025

.-

.-

---

B. Prelucrare firi rol! de sprijin (In func~ia do diametrul d de prelucrare)

Oiametrul
Adincimee (lAj.illlea)
de e;;chiere,mm

barei,
3

mill

Avensul do lucru,lIIlII/rot.
0

6
8

0,08
0,10

0,05 '
0,08

0,04
0,05

0,03
0,04

460

5
0,08
0,10

0,05
0,08

0,12
0,15

0,08
0,12

sub 15
20
25
30
40
50
60
70

0,020

6
0,025
0,020

-.-

10

0,045
0,025
0,020

0,065
0,035
0,025
0,020

.0,100
0,035
0,030
0,020

O~ 100
0,035
0,045
0,030
0,020

-.
-

461

-.

11

14

~,10~ 10,100
v,07;) 1 0,100
0,085 0,100
0,055 0,095
0,030 0,045
0,020 0,030
0,020

16
0,100
0,100
0,100
0,100
0,075
0,045
0,030
0,020

--ri

;It ..

~gg:S~Dl~~

, VC><
0,..
=r _.

~gg:S~Dl~~

"0 -3
-.et QJ
:J'1t

0"

~ 5' g-

...
'-- . ::::Dl~S

00

, , , , , , ,b

10'0
NN
o V1

. . . , ~S

00

V1

'bb

loo'Ob

0000

, .cbbb

!'"

::::Dl~gr-e

r-

...
o ...
o~ ...
o ...
o

100000

:J
<0

~Dl~Sg

;.

..

i'

00000

,'0"'0'0'00

11

ia

~~S~~

.. .. .. ..

000000

-.
_.....~
g.~
.
-...

...

.,..
"

... ..

:J

0-

0000

.................
000000

'000000

0"

~~t1f~~~

0
B

;a

00000000

::::
~!st;;gU18'!. bbbob~o~
~~~tI1~
~8

'00000_

"'0

:J

0."

TO.,

t--

-..
:--

a.,

e
, .,
-. ..
,., s.~
rH
~ !!r
_
.
Cl.
It

<:>

30

Cl>

;a

<1

0>

..0

..

~"O
:J _
OC ~.

e .,

;';.

It

00000000
00000000
ooobbbo:' B booo~bo'::::~n~SgU18g

Dn~~t;; U188

......

.. ..

...00000000
.. ... .. ...
...

............

!SSg:~888g

~Sg:t;;88gg

OOOOO~

--

...

r--

-"g

....

..,- .........

00000000
00000
...
__

...

Tebelul 12.3. RCKXlC1IIfldari

pentru olegereo ovam.ului la opero1:ii de g"Curire
Diametrul burghiului , mm
Heterielul
de
prelucro!lt

10

12

14

16

18

20

22

25

30

40

Avsnsul , mm/rot
otel pentru automate
( AUT 12 , AUT 20 )
Alomo

0,06 0,08

0,11

0,14 0,18 0,20 0,22

0,25

0,28

0,30

0,30 0,30

0,30 0,28 0,25

0,22

0,18

0,13

O;el de calitate
OlC 15'; OlC 20 ;
OlC 30 ; OLC 35

0,05

0,07

0,10

0,13 0,16 0,18 0,20

0,22

0,25

0,27

0,27 0,27

0,27 0,25 0,23

0,20

0,16

0,12

O~el de celitete
OlC 40 "'"
OlC 45

0,05

0,07

0,09 0,11 0,14 0,16 0,18

0,20

0,22

0,24

0,24 0,24

0,24 0,22 0,20

0,18

0,14

0,10

0,24 0,24

0,24 0,22 0,20

0,18

0,14

0,10

O~el 01..50;
15Cr08 ;
20Cr08

0,05 0,06

0,09

0,11 0,14 0,16 0,18

0,20

0,22 0,24

otel 35Cr10

0,05

0,06

0,08

0,10 0,13 0,15 0,17

0,19

0,21

0,22 .0,22 0,22

0,22 0,20

0,19

0,17

0,13

0,10

otel 4OCr10

0,04

0,05

0,07

0,09 0,12 0,14 0,15

0,18

0,20

0,21

0,21 0,20

0,18

0,15

0,13

0,09

O~e( al iet cu
Cr ~i Ho
0,15 0,20 XC

0,04

0,06

0,08

0,10 0,13 0,15 0,17

0,19

0,21

0,22 0,22 0,22

0,22 0,21 0,19 '0,17 0,13

0,10

'0,03 0,04

0,05 0,07 0,09 0,10 0,11

0,13

0,14

0,15 0,15 0,15

0,15 0,14 0,13

0,11

0,09

0,07

0,09

0,16

0,20 0,25 0,30 0,33

0,37

0,42 0,45

0,45 0,42 0,37

0,33

0,25

0,20

O~el pentru rulmen~i

DurelUllliniu

0,12

Coef icient de corecpe

Adincimaa g8urii in func~le de diametru
Coefici.ntul de corec~ie

0,21 0,21

0,45

0,45

a avansului in funcl:le de adincillee gaurii

2,5 d

4 d

5 d

6 d

8 d

1,00

0,90

0,85

. o,ao

0,75

Pe baza eelei mai mari dintre valorile Ni calculate,

atit
pentru sill1iile transversale cit fli pentru sarua longitudinaUi,
din cartea tehnica a strungului multiaxe se edopta numarul, de
rotatD- de valoare apropiata de Ni max' notat Nap' care poate
fi realizat de cacre IT\Cl!'?inA
cu ajutorul lant-urilor cinematice,
atunci cirri arborele de COIT\al'XJa se rot~e
cu un unghi de 3600
Din aoal.easd,tabele se extrage fli numaruf, de din-p. ai rotilor
de sch.:i.rnb
( e, f, g fli f), necesare asigurarii numarului,de rotaW Nap'

Tebe tut 12.4. AVGllsuripentru operateii00 Ukgir ,rrm/rot

Dismetrul lArgitorului,mm
Mod de prelucrare
sub 10

1015

15.20

2025

2530

peste 30

Flirliprolucrare
frontalli

0,30

0,40

0,45

0,50

0,60

0,75

Cu prolucrer
frontal!

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,50

12.2.7 Determ:inarea avansului efectiv

Avansul efectiv pentru fiecare faz~ in parte se stabi.Ieste pe baza noii valori a numarul.ui,
de rotatii NIIp:
- Pentru sania longitudinalcl avansul efectiv sef este
egal cu avansul preliminar;
- Deoarece Nap' este, de regul~, diferit de Ni calculat
CU rela-p.a 12.2. :;;i iritrucit, este
necesar a se respecta. egalitatea avansurilor ( efecti v fli eel prel:i.minar ), se .impmlerecalcularea lurqimii. curselor de lucru la sculele aflate pe suporturile de pe sania longitudinalc1, pentru efectuarea reglajului;
- Pentru saniile transversale,av-ansul efectiv sef poa.te fi calcu1at prin folosirea relap.ei:

Tabelul 12.5. Avansuri pentru operateiidb alezare,PDlrot

Materialul
de
prelucrat
O~el carbon
O~el aliat:15Cr98
2OCrOa
Alamll

Diametrul alezorului,mm
3

10

15

20

25

30

40

50

0,15

0,25

0,35

0,45

0,55

0,65

0,75

0,85

1,0

',2

Ot:elaliat:35CrOa
4OCr08
O~el pentru
0,10
rutmen~i
DuralU!lliniu

0,15

0,25

0,35

0,45

0,55

0,65

0,75

0,85

',0

lci

sef
Tabelul 12.6. Avansuri reco!llendatepentru opera~ii de t.";lire,
mm/rot

Recalcularea avansului pentru saniile transversale se face

cu soopul,de' a observa apropierea sau distantarea valorilor ob'tlnute, de cele ale avansului preliminar adoptat. Dacadiferentele sint mari, atunci pentrusroriile transversale este indicat
a se recalcula nu avansul ci lurq:Uneacursei de lucru,cu scopul
de a se efectua un reglaj corespunzator-al suportului portiscul.a,
In acest caz se va utd.Liza expresia:

de

Cu~it

Burghiu

llirgitor

Adincitor
conic

Ot:el
Al iaje de cupru
Al iaje de atuain+u

0,05 0,'0
0,05 0,10
o,oa 0,15

0,'2 0,30
0,12 0,30
0,15 0,40

0,20 .0,40
0,20 0,40
0,30 0,50

0,020,04
0,02 0,04
0,03.0,05

lci =

b)

de rotaPi

Pentru sculele aflate pe saniile transversale, ncmarul,

ale axelor va fi dat de expresia:
'

Ni

lci

(rot],

(12.3)

Si

in care lel reprezintii l~imea curselor parcur-sode sculele

aflate pe s&1.iile transversale, nun; Si . este avansul adoptat
pentru eceste scale I mm/rot.

,.

(12.5)

[mm] ,

spr-Nap

~ care spr reprezdnta av~

an mm/rot.

preliminar

adoptat din

tabele

12.2.8 calculul tura:pilor axe1.orprinc:ipale k?a du-,

~ cums-a mai aratat , strur'qurile multiaxe cu prelucrare suecesdva sau rnixta au aceeasd,turatie la arborii principali.
cu
alte cuvinte, alegerea turatiei de lucru a arbor-i.Ior- principali
devine 0 probl~
esentiala atit l~tru asigurarea unei productivit.c'1ti maxima,cit !ili a unei durabilitati
ccrespunzatoare a
t.uturor sculal.or ,
:~oPicos .

vol. I

465
464

(12.4)

Nap

Scuta cu cere sprelucreezli

Materialul
prclucrat

[mm/rot]

I
Tura"tiile arborilor principali
depirrl de vitezele de aschiere ale fiecl.rei faze de lucru !?i de diametrele supratetel.or
ce se executa la respectivele faze. Pentru calculul turatiilor
din tabelele 12.7 12.10 se aleg vitezele de ~chia"e' vtebl
pentru fiecare scul.a, in functie de avansul de lucru, diametrul
piesei " adiricimea de aschiere , etc.
Turatia a:xului principal la faza i se calcul.eaza cu relatia :

dat de expresia:

ni

K rs =---

n1

1000-Vteb

[rot/min],

unde ni este turatda rei~iti

din calculul efectuat pe baza
vitezei de aschi.are economice( recoman:latein tabele ) la faza
ce necesiti rota"tie suplimentarii.
Din cartea tehnicii a automatului rnultiaxe, se alege un eoeficient al rotapei suplimentare K 'rs ' apropiat cu eel obtinut cu relatia (12.8) sau eel mult egal. se noteeza totodati !?i
m.lll\~rul
de dinti ai rotii de schimbz i din lantw- cinematic eorespunsator
Se oal.cukeazaapoi turapa efectiVc1a sculei:

(12.6)

d.1

in care d; reprezinti diametrul suprafetei ce se prelucreazA

la faza i, mm.
Intr..lcit toate axele principale' trehrle ~ aibe aceeasd,
tura"tie, in f'l.lnCtiede cea mal.mi~ tura"tie calculati ( cu exceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferA lTlili~i de retatie suplimentare: gAurire rap:i&, filetare, alezare), se alege din cartea Illa!?iniitura"tia cea rnai apropiati. Acea.stituratie se numestietura"tie limitatiVc1 ( nUm).se excltrl din analizAtura"tiile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dispozitivelor care impri.na~i
suplimentare sculelor respective ( gAuriri, filetAri, adinciri, alez&i etcj ,
Din cartea Illa!?iniise adopti turatia oea rnai mi~ sau eel
mult eg-alAcu tura"tia limitatiw .(.nAP). se alege 1;:otodaM
9i
nt.1I'r"6rul
de din"ti ai ro~or
de SChimb
a, b, c !ilid ce realizeazAtura"tia respecti va,

nef = nApK'rs

dj-nAP

[m/min],

(12.7)

1000
12.2.10 ca:lcul.ulbJratiilor

(:,kl tmpl1JllCllUu~

Ponttu

Ob~itlj;U'I:'!.tl

pentru scule.le cu m~-

unor viteze optdmo , in u-

nele cazuri, la prelucrarea diferitelor

suprafete interioare,
sculele vor trehli sA aibe Irli9~i suplimentare. In vederea asigurArii unei viteze de asehi.ere optime, la prelucrarea giiurilor cu diametru mic este insuficienti turatia arborelui principal adoptati. In asemeneasituatii se recarna.ndii
utilizarea unui dispozitiv auxiliar de gAurire rap:i&, la care portl::urghiul
se ro~
in sens invers sensului de rotatie a arborelui principal. In asemeneacazuri a!?adar este necesar a se determina
\ID coeficient de rnultiplicare a turatiei
arborelui principal
I

466

[rot/min]

(12.9)

EKisti prelucrAri cumar fi: alezarea, filetarea , adincirea, lArgirea la care este necesar ~ se utilizeze turatii mai
mici decit ale alter faze ~i deci rnai mici decit ale arborelui
principal. La aserneneaprelucr&i coeficientul rotapei suplirnentareKrs calculat cu relatia (12.8) va fi suJ:::onitar.Mic~orarea tura"tiei portsculei dispozitivului are loo prin rotirea
acesteia in aeela!?i sens cu sensu! de rotire a axului principal.
in asemeneasitua"tii, in loo ~ se adune turapile piesei, respectiv ale sculei, ele se scad. si la astfel de prelucrAri se alege din cartea tehnicii 0 valoare K 'rs egal~ sau aropiati cu cea calculati cu relatia- (12.8). se noteazAdeasemerea ~i numarul,de din"ti ai rotilor de schirnbZ I
Pentru fazele de filetare trehrle avute in vedere eele dew deplasAri ale sculei ( miscerea de ~ere!?i
lTlilicarea
de
revenire); deci prelucrarea filete10r impli~ calcularea coeficientului ~ atit pentru fazele de filetare
propriu-zi&1, cit
!?i pentru
e de retragere a sculei.
Tura\:ia cu care se face
retragerea sculei de pe pi~
fiirrl rnai mare , coeficientul de
retragere Krs va fi mai mare in acest caz,
Pentru evitarea suprasolicitArii sculelor de filetat in
momentulcllpl~rii cuplajelor electranagnetice, se recomandlica
diferenta dintire viteza de d~
a sculei l1i coo de filetare sa nu de~eascl 0,5 . 1,0 m/min.
.
In unele situat-ii, coeficientul rota"tiei suplimentare K'rs
se obpne prin utilizarea
unor relatii de deperrlen~ intre acesta !?i raportul de transmitere a Irli9ciirii prin lira cu rop
. de schimb,necesara realizArii ~ilor
suplimentare; relapile de calcul ale coeficientului K'rs depirrl de schemele cinematice ale fiecArui s~
!ilise gAsescin ~e
tehnice respective.

12.2.9 ca:lculul vitezelor efective

Vitezele efective de lucru pot; fi o~inute pe baza tura"tiei axelor principale nAp: .

Vef=

(12.8)

nAP

467

Tebelul 12.7. Vitaze de a~iere reccaandate pentru strunjiree o~elurilor pentru automata
(HJT 12 lIiNIT 20 ) c:u scule din o~el rapid
A. Strunjirea cu cu~ite tangen~iele
Avensul de lucru , M/rot
Adincimea de
I!~chiere , mm
pine la :

sub OJ 10

0,14

0,'2

0,18

0,'6

0,25

0,20

0,30

0,35

0,40

0,45

0,50

0,60

0,70

O,SO

46
43
41
40
38
36
35
34
32

44
41
39
38
36
34
33
32
31

42
40
37
36
35
33
32
31
30

41
38
36
35
34
32
30
30
28

38
36
34
33
32
31
20
29
27

37
34
33
32
31
30
29
28
26

35
33
32
31
39
29
28
27
25

Viteze de e~chiere , mm/rot

62
58
56
54
52
49
48
46
44

',0
1,5
2,0
2,5
3,0
4,0
5,0
6,0
8,~

60
56
54
52
50
47
46
45
43

57
54
51
50
49
46
45
44
42

56
52
.50
48
47
45
44
43
41

54
51
49
47
46
.44
43
42
40

48
45
43
42
41
37
36
35
33

50
47
45
44
43
39
38
37
35

53
50
48
46
45
43
42
41
39

B. Strunjire profiletK
Avensul de luoru , mm/rot
subO,031o,035 1 0,04010,045

1 0,050 1 0,055 1 0,060

I 0,075

'0,065 1 0,070

I 0,085

1 O,OSO

1 0,090 1 0,100

0,110 10,120 10,140

Vitaze de e~chiere , m/min

I 70 I

4a
40
50
47
37
41
.44
49
1
1
, Cbserva~ie. Viteza din tebel se va corscte estfel: pentru scule cu profil complex lIiedinc viteze se va inmul~ i cu un coeficient
de val eare 1:=0,65 ;pentru prelucraree de finisare ( pentru uzare minima a scul.i ), K = O,SO.
73

67

65

.61

581

56

54

52

C. Retezare
Avensul, rm/rot

0,040

0,050

0,060

0,070

O,OSO

0,090

0,100

0,110

0,'20

0,140

0,160

O,1SO

Vitaze de
ellchi.r~ v100
m/lDln

70

63

57

53

48

45

43

41

39

35

33

31

0,200

0,240
26"

29

Tebelul 12.7 (continuareJ

.'

Coeficien~ii de corac~ia a vitezei de a~chiere

la -oper8~ii 00 rotezero ;i strunjire profilate ;i canelere in func~ie de matorialul care so prelucreaz8
I\UT 12
~.IJT 20

Katerielul
prelucret
Ouritatee Brinell

OlC 15

OlC 20

OlC 30

OlC 35
OlC 40

OlC 45

Ol 52

15Cr08

20Cr08

35Cr10

RUl 1

4OCr10

. 150 ..235 135 .200 150 .210 170 .230 170 .230 190240 150 210 150 .220 170 .230 170 .240 190 .270 170 .230

Coof i- Scule prof Hete

.cient
de co- Scula de canerectie let ~i retezet

-.

1,00

0,60

0,65

0,65

0,60

0,55

0,65

0,70

0,75

0,55

0,50

0,30

1,00

0,75

O,SO

O,SO

0,75

0,70

O,SO

0,80

O,SO

0,65

0,60

0,70

Coeficien~ii de corec~ie a vitezei de a~chiere

la oper"~ ii de retezare, strunjire profill!t! lIicenelare in funcjie de durabilitetee sculei
Durabilitatea sculei,
in minute de allchiere

30

60

100

120

180

240

300

Coof i- Scule prof Hate

cient
de ee- Scule de canerec~ie lilt lJiretezat

1,27

1,11

1,00

0,96

0,89

0,85

0,80

1,15

1,00

0,95

0,84

0,77

0,73

1,41

Coefieien~i dO corec~ie' e vitezei de e~chiere

In func~io da dicmotrul !emifcbricatului
Diemetrul somifebricntului
Coeficientul de eoroc~ie

Ob~erva;ie

pIns

le 12 mm
0,80

13..... 18 mm

pe s t e

0,90

Oeee preluerarea se face cu scute orlllctecu ptacute o.Jre , v iteza se poste Clad de pinli la doua or i,

18
1,00

m!ll

!
i

Tabelul 12.8. Viteze de asch ier-erecaJl8ndate pentru strunjirea at iejelor ncferoase C:u 'sect.edin ot-el rapid'
A. Strunjire cu cut-itetangent.iele
Avansul de lueru , mm/rot

Adincimea

r--

de
0,0500,060

0,070 0,080 0,090 0,100 0,120 0,140 0,160 0,180 0,200 0,250 0,30010,350 0,400 0,45010,500 0,6010,701,80'

a~chiere
mm

Viteze de e~chiere v100 pcntru prelucreree duroluminiului , m/min

223
208
187
170
167
lb2
157
150

0,5
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
8,0

210
193
174
163
156
150
146
140

210
185
1b5
150
148
143
139
132

190
177
158
148
140
137
133
126

190
170
150
142
136
130
127
122

182
102
145
137
130
125
122
116

102
144
128
120
110
112
11O
104

170
153
137
128
123
118
115
110

140
120
112
105
102
100
96
90

148
132
118
110
100
103
100
95

154
138
124
116
110
107
104
96

116
122
110
104
97
95
90
87
87
83
80
85
82
78
78 , 74

120
l1b
105
97
93
90
88
64

110
98
88
83
80
76.
74
70

94
84
80
70
74
70
67

90
80
77
72
70
67
65

80

85
70
72

75

rz

bS

so

b7
b5
b2
61
58

64
bl
59
58
55

bS

65
b4

Viteze de e~chiere vl00 ' pcntru prelucrerea elam~i , Cl/min

130
122
115 .
110
106
104
102
88

0,5
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
8,0

125
116
110
104.
100
98
9b
93

120
113
106
102
98
90
94
91

116
108
101
98
94
92
90

87

112
104
98
94
92
90
87
84

110
102
95
92
88
87
86
83

105
98
91
87
84
83
82
80

9b
90
84
82
80
77
76
74

lOO
94
87
84
82
80
78
76

94
88
82
80
77
75
74
72

92
86
80
77
75
73
72
70

84
78
72
70

87
80
76
73
71
70

OS

07
65
63

OS

65

7b
73
68
b4
62
61
60
58

80
75
70
67
65
63
62
60

70
66
62
61

so
59
57

OS

65

65
61
59
58
57
55

b1

58
57
50
55
53

B. Strunjire profileta
Avensul de lucru , mm/rot

Heterialul
de
prelucret

0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065

o ,070To ,075

0,080 0,085 0,090 0,100 0,110 0,120

Dureluminiu

147

132

120

112

104

98

93

90

85

83

79

76

74

72

70

Ob

63

60

Alema

110

100

90

84

70

73

70

Ob

b4

61

59

57

55

53

52

50

47

45

~,,:,:~~,-.-~-;.-,

-.-'- -_.------ -' ._-----.---..

'.

Tebelul 12.8 (continuare)

C. Retezere

.Avensul de lucru , ltJ:l/rot

Hllterielul
de
preLucrat

0,03

0,04 . 0,05

Ouraluminiu

150

128

lOO

84

Alemli-

I 0,11

O,Ob

0,07

0,08

0,09

0,10

114

105

96

90

8b

81

75

ss

b4

60

5b

53

0,12

0,14

0,1b

0,18

0,20

78

74

sa

b4

60

58

51

50

45

42

40

38

Coeficient.i de corect ie e vitezei de a,chiere'

in funct.ie de durabi l itatea seute i

Durebil itatellin min de e~chiere

Scul~ de caneLet
CoeficientuL
de corect.ie Scule prof ilate
;i de ccneLct

30

60

lOO

120

1,27

1,11

1,00

O,9b

',41

1,15

',00

0,95

180

240

300

0,89

0,84

0,80

0,84

0,77

0,73

ObserV8t.ii: 1.Coef iciant.\i de ccrect ie pentru retezare se adopU din

t abe lul

12.7.

2.Ls a~chierea cu scuLe armate cu pL!cu~a dure, vitez8 Se poate mari de 1,5 .2 ori.

Tebelul 12.9. Vitozo do a~i ro pantru oporat.iido gluriro Ji centruiro

a otoLurilor peotru autOllata (N.JT 12 Ji NJT 20)

"'.
0

"'.
0

~-

f.-

~.

'"

Avensul , mm/rot
Diemetrul

10
12
14
10
111
20
25
30
35

23
27
30
33
35
40
44
47

27
29
32
35
38

23
25
28
30
33
35
'S7

J8
40
44
4b
48

12
15
17
18
20
22
24
26
28
29
30
31
34
3b
38

14
17
19
20
22
24
27
29
3',
32

16
19
~I
24 21

33

35
,39
42
43

14
15
17
18
20
22
24
25
27
211
29
32
34
35

.
.

14
16
17
19
20
22
2~

13
14
16
18
19
21
22
23
24
26

14
15
17
19
20
22
23
24
25
27
30
31

24
25
26
29
31
33

28

29

13
15
17
18
19
21
22
23
25
26
28

13
14
15
17
19
20
21
23
24
25

14
15
16
18
20
21
22
24
25
20

12
13
10
17
1a
19
21
22
23

Hater ialul
prelucrat

OlC 20

OlC 15

AUT 12
AUT 20

OlC 45

OLC 35
OLC 40

OlC 30

HB

Coeficientul
de corecJ.ie
Heterielul
preLucrat
HB

Coeficientul
de corecJ.ie

150235

135 200

150210

170230

170 230

1,00

0,90

0,90

0,85

0,80

RUl 45

170.'230

150220

150 210
0,85

..
!!
..
B
8

...
Cl

..,~

.s

Coetieientul do corec.ie

3d

4d

5d

1,00

0,90

0,80

0>0

Od

0,65

Bd

0,60

lOd
O,SO

Durebilitatea , min doa~chiere

Coeficientul do coreet-ie

'.

'

60

'30

1,27

1,09

1,00

180

120
0,90

0,89

240
0,85

300
O,SO

..
.!!

'[

t.

re>

r;

r
"1

F,
>:~~
..

Pentru centruire, v iteza de 8~chiere 'se adoptllce la g~urire.

Cl

Cl

i:' "

100

...
..."
..

.s

..

Coofiei"nJ.ii de corecl-ie in funcJ.iede durebilitateo burghiului

01

t-

r{.

::I
co
E

:>

"0

,il

CoeticienJ.ii do corecJ.ie in tunetie de,edincimea g~urii preluerete

..

"

'I..

-.;
.~
.--.;"

.."
"
-.;..
Cl

I..

~~~~~~~s~~

....
:!l
.
..

:>

-8
:;

-o

.,

..

~~g~~~~~~~~~

, ,~re~~~~s~~~~~:g

:>

i..

I~~~~~~~~~~~~~~

0..

~ ~ ~ ti ~ ~ ~ ~

. .,
.. .. .,..

:>

::I I--

-8
:;
.,

..

-0

I--

'"

- I--

ca

.c:
u
v.
IQ

.t;

.,

I--

~
I--

.,co ..~ ..., ~

N

f--

>

I--

~
Lt'I

..0

I'

I.

"

'

I-eo
o.

I-0

Il\

-0

o.

~t;~~~R~~

I--

~-

=,

I-Il\
r-.

I--

=;

r--,..... aJ

NMOa.nO
10..0

I--

""
0.

NM'4"Ltl..o(Q~~:!;2~~~P:~

8.

'" e

C;~

_--_._---------------------"

I-

g
e

"

..

I--

I-C
El
<,

E
E

N
,<",.

I--

IQ

0
N
0'

re~I::;~~~~:g~!S~gJ:::~;:;

.,.c:

cD

0
<,

f--

..

"'\'

,--_

..
..u

l.-

- ::I
::1," ,",,::I

:G~~~~~~~;:;~:g~~~;e

::I

N
N

f--'-

.. .,..
lii

>

1'<'"

.a

'

I--

I--

I-

I--

~~~:;;~~~~~~~:n

.. ;;;~gPl~~~~~~:;:l:r,~!;l:8 '

>

Il\
N
0'

.,

~
..

I--

-8

I--

Cl

I--

N.

..u

-e-

o,

...,-

Cl
.c:

I.-

c
Cl
>
<:

....

<I)
0.

<I)
'<'"

-8

..."

El

o
I.-

::I

0
I--

ca

co

I--

I--

l':

472

l.-

:>

<.

..

'"'"

2~~~~~t;~S

, , , ,g:~~~~~I::;~~:s!~

N
N

IQ

-a

..Cl

..

o
I--

-.;

::I

2d

----

Il\
N

f-.-.-

(')

I--

E
:J

+'
e

Adineime8 funel-ie do diametru

, , , ,', ~~repj~~I::;~~~

0,40

0,70

0,75

0,85

0,85 ,

N.

170 230

190 270

170..240

I-;-

ca

0,75 ,

s.

~~~regPf~~~

I--

190 230

4OCr10

35Cr10

20Cr08

15Cr08

Ol 52

ObservaJ.i,,:

I--

:>

f.-

I--

'""'.
0

I--

Coofieientii do corecl-i. 8 vltezoi do a;chiore

in funcJ.ledo moterialu'Lprolucrat

Duritete

30
3b
40
43
4b

....

Il\

~~~reg~~

I--

Vlteza do a~chiere' , 'm/ain '

2
3
4
5

Duritate

0
f.-

0,04 0,06 0,08 0,1.00,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,28 0,30 0,35

burghiului
mm

~::'J~rS~~~

473

-:>
:>I..
:>

...-

Cl.c: E

IQ

01 E

C;.6

~,
i."

..

<l'I

..g"

co

<l'I

-et

I
I

12.2.11 calculul viteZei efective a sculelor cu m:i.:?earl suplimentare

Folos:in::ivalorile turatiilor efective (not)
ale sculelor cu mi~ca.ri suplimentare, pot fi calculate vi tezele
'efective ale acestora:
.

~o-N"'''-O-etQ)N
tr)....,.-..T~lI'\Lf\"'''O

,.

f--

~
~

~
D
g

~g~~~~~rn~~

0'

r-I

,~~~~~~~~~~R

....

0
..z

r--

"

...

""

0
.....

~~:::~:;;:g~~:t;R~~

"5

.,
0

0'

rI

IJ'\Q)O.l)O...:tCO..-....:t!'-MCO..s
II'IU"\
1.1'\..0..0..0,.....,.....
co

M,.........;t....;t

0'

r-

::1~~~~~r;;53~~R~~r2

<l'I
N

-:
N
N

~~~::1~~~:b~~~~~o:

0Q)

Q)

co

.,

.0

0
N

00'

.,
...

Cl
N

e
e

<,

0'

c
,.....OlllCO"'CO~CO-U'lCO--DNO

M..,:...;z-..tll'\l.t\-D-CJ,.....,.....,....,

000'"

.r-- ., S~~~~~R~f::g~~8~
~~
"
.3 .. ~~~rn~R~~~gs~~~~
.,
~~~
.,
~
... ~~~~~~~c3~~8S2~~.-.-...-.'"
Q)

C>

"

'0-

.-c

.J::

~).

.0

e
1J

"0

<r

>

<C

>

r--

~
N

~~~g~~~t;:~~~~;!

0
0

.:

'"

J:
0

0-

.-~<r-..-

__

r-OCOLl"\OLl'\NN

Q)

,.....,.....coc-~::~

-:

.
I

.:

.0
Cl

.,

...

e-,

...
c
e

-N~

~~~

.,
.-. .-.,

.L

or;

.. .,
"

o '"

.......
co .,

.- "
~

c:

.,.. c

.!le

~:l~"

...L.

.c e

e
co

0>

L.

.,

"

M-.:tLn..oC:OON"J...oCOOLn04-1
.-.-

.....-.-NNM

..

tfI

u,

0.3

".-

Cl

.,
...
.,
0
L

0
0

"5
..c

1J

.0

'+-

"

"t
t
t

in care ,lej este ll.lI'Y:1imea

cursei de lucru la faza considerata
mm;I:J'8,p este m.lll~rulde rotattl aleaxelor principale, la faza
considerataj K'rs este coeficientul rotap,ei suplimentare, realizat de automat cu ajutorul lantului c:inematicde rotap,e supl.imentara a sculei din dispozitivul
auxiliar.
la pre-

t
i~
t

P
f

~
f

~
~

t':

~
\

...
o

.,
L.

o
o

~'

'0

.-...

(12.12')

in care 'Nmu este puterea motorului electric de antrenare, kW;

17 este randamentul transmisiei ( n = 0,75).
.
Dad se tine seama ea motorul electric al ~ui
poate
fi incarcat mai mult cu pina la 20% pe perioade scurte de tilnp,
relatia de verificare devine:

.~

'8u
.
';:

.,>

L.

.,
<3

474

(12.11)

N8p-K'rs

Nnoe< Nmu - 17

.S

Cl "0

.:

...

,..,

(:~

~
[nun/rot],

o
c

co

<l'I(X)O

Cl

1J

.-....

-8

.:

a)C-~::~;:!~,

-:

f---s:

"

>

sculelor cu mi.!?ca.ri

lucrarea pe stJ:-un;uri ,multiaxe, datorita n1.lIl1ID:ului

mare de scule aschi.etoara care Iucreaza simultan, se impune verificarea
puteril data de ~ina-uneal:tc1 Nmu in raport cu pirterea necesar~ Nncc
'
Puterea necesara Nnoese de~
prin insumarea puterilor calculate pentru fiecare faz~ de lucru in parte. Verificarea imptmesatisfacerea corrli.tiei:

c:

.-

.
,....,U"\IJ'\lf\OO.

-8'"
o

..

efective ale

12.2.13 Ver:i.ficarea :re;rimuluide ~

e
CD
N

I--

o...ol"')oo..oLl\OI.l'lOV'lOOCO

.,

'""

0
"O"'O,.....COO'-O"'O-_NN~IJ'\I./'I

sof

'0

avansurile

~.
i;
!

le;

CD

-8

~
,.,

L.

...,

L.

.,""

~
pot; fi calculate
suplimentare:

L.

1J

'0
Cl

(12.10)

12.2.12 caI.culul avansului efectiv pentru sculel.e cu

sup]imentare
Folosin::lvalorile coeficientului
K' r s '

'"...g.

..

'0-

1J

r--

<-

'f::"

~',

[m/mm] ,
1000

e
1J

.!l
L.

Cl

Cl

il

f---

0
<-

.-....
co

Q)
N

..

r
i:

dj-net

vot =

.g"

.,

1-

<,

0'

~~S::;~~~tA~~~~

0-

Q)

LA

Jlco

~'"" :
\',."1

0
..z

Nnec < 1,2eNmu,-17

(12.13)

12.2.14 E3.aOOrarea f.i..e.ide calcul al regimului. de

~
Fi:?a de calcul este un documenttelmologic care permite inregistrarea rezultatelor obtinute in unna calcul~il
pa_
rametrilor de Lucru, Un exemplude fi~ de calcul este prezentat in tabelul 12.16.

475

---'

12.3. EXEHPW
DECAlCIJL
Pen'cruprelucrarea piesei din figura 12.2. se cere efectuarea calculului parametrilor reg.irml1.ui
de aschi.ere l?tiind. ea
programul anual este de 20.000 oocati.
Din analiza desenului de executd.ese deducefaptul
ea fazele ce1e mai importante pentru prefucrare sint cele de profilare e:xterioara !?i de prelucr.n-i interioare cu scu1e care i9i
transmit dimensiunea. Materialul piesei are 0 prelucrabilitate
b.ma pe strunguri automate.
12.~.1 Alag-area tipului de autanat
Din analiza
desenul.us,de executd.e a piesei se observa ea reduqia face parte din categoria pieselor cu rigiditate spord.ta, avirrl Iunqimea
mica !?i diametrul de pirui la de doua ori Iunqimea, Precizia relativ mare :;;i rugozitatea pot fi asigurate pe un strung multiaxe,in conditiile asigurarii 9i a unei productivitati rielicate.
Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu pre1ucrare sueceaiva, cu 6 axe principale, tip 1B265(URSS)
,care permite prelucrarea pieselor din sernifabricate de tip bara.
I

12.3.2 st:ab:ili.rea. soccesiunii fazelor de prelucrare

Avirrl in vedere posibilitatile
~ui
"automat,s-a conceput 0 succesiune a fazelor de lucru care respecta recomandarile date anterior. Din tabelul 12.11, in care se prezinta suecesaunea; se poate coserva re pralucrarf.Le de deqrosare s-eu
impus a se executa la primele trei posturi de lucru.Deasemenea,
s-a elivizat gaurirea cu hlrghiul de szl24
nun in doua faze distinete (szl249i szl23,8nun) cu Lasaraa unui adaos de prelucrare pentru faza de"sernifinisare (l~ire)
!?i cea de finisare (alezare) .
Gaurirea la postul II se face cu hlrghiul avirrl diametrul
cu 0,2 nun mai mic, perrtarua se evita frecarea sculei de suprafata gaurii care se executa la primul post , care poate aparea
din cauzanecoaxialitatii
sculei cu gaura executata initial.
Iargitorul utilizat
la postul IV zeal.Izeaza sernifinisarea inainte de alezare !?i inlatura treapta fonnata datorita
folosirii
burghie10r cu diametre diferite.
Tabelul 12.11 Succesiunea fazolor do prolucrare (pontru oxemplul considOrot>
Nr. Oenumirea

fazei

f aze i

1.

GlIurire 1&24x35
Tellire 1x45

Sanio core lucroazA

PostuL

sanio longitudinolA
I

70

2.

Strunjiro profilot!

sanio transversal! 1

3.

Gaurire 1&23,8x70

sanio longitudinal!

4.

Strunjire profilot!

sanio transversal! 2

5.

Gaurire 1&13,8x108,5

ssnia longitudinal!

Schema de prelucrare

II

'"
l.i)

b.

:Cl'"
CO>

I "C"

l.i)

-.;}

-o
0.

b.

\3.

.,

III
6.

Strunjire profilatA

sanio transversali 3

7.

L4rgire 1&24,5x70

sen ie ,longitudinalil

13

IV

8.
Fig.12.2.0esenul piesei la oxemplul considerat

476

Strunjire profilatA

5anio transversal! 4

-v-r

-~

!I'

Pentru fazele de gclurire, lclrgire , alezare ~i filetare au

fost alese dispozitive auxiliare aflate in dotarea strungului

Tabelul 12.11 (continuare)

Nr.

Denumireo

Sonia care lucr08Z!

fazei

Schema de pralucrar

Postul

IB265

f eze i

9.

~24,5x70

Alezare

sania longitudinol~

10.

Strunjire

profilet!

ssnia tran.versalA

<,

1,.

Torodaro

H1bx38,3'

58nio longitudinal!

VI
12.

Retezare

sania transversal!

Fazele de stnmjire profilatA care asiqura precizii ridite s-au prevazut, a se executa spre sfi~itul
traseului tehnologic. Datoritcl ll.lI"qi.rnilor
de cursa mari, la fazele de lclrgire lii
alezare se vor folosi dispozitive care asigurcl sculelor un avans irrleperrlent. In acest modse poate pastra 0 lur.gimede cursa relativ mica pentru sania l~tu:linalcl
centralcl, . de care
depirrle prcx:iuctivitatea de prelucrare.
.
Alegerea sculelor , d:i.sp6zitivelor :p. verificatoarelor
La pralucrarea re:h.lcp.ei sint folosite atit scule
profilate, cit lii scule stan::1al:dizate.
Astfel pentru fazele de prelucrare a gclurilor axiale s-au
ales: un hlrghiu comb:inatcu ~itor,
douabJrghie elicoidaledreapta STAS 4566-87jRp3, cu diametrele de 23,8 Ili 13,8 mm, un
Mrgitor elicoidal STAS 4141-89jRp3, un alezor 4>24,5 STAS 126587jRp3 ~i tD1 tarod de ~ire-dreapta
M16x1,5 STAS 7447-86jRp3.
Sculele sint montate in portscule adecvate alese din setul
de portscule al stru:z"x3Ului.
Verificatoarele necesare efectuarii re;:rlajului ItIaIlinii!ili
cantrolului final sint din cateqorda calor universale ( ~ler
150 x 0,1 STAS 1373-88 I micrometrude exterior 25 50
STAS
1374-88). Pentru controlul suprafe~ interioare alezate poate
fi utilizat un calibru tamponobil;muit, T;-NTSTAS 2981/1-89, iar
pentru cantrolul
filetului este recornardatun calibru tampon
filetat cu ooada conica STAS4136-89.
12.3.3

,3'1'''fi

6K.

Astfel, pentru gclurirea cu bJrghiu. de diametru 13,8 mms-a

ales un dispozitiv de gE\:urirerap~,
pentru fazele de liirgire
( ~24,45 mm)!ili alezare s-au ales dispozitive
ce au avansurd,
irrlepenciente; deasemenea, la filetare a fast ales un dispozitiv
adecvat opera'tiei.

I
~

(
!.
;.(

12.3.4
Stabilirea lur:gimii curselor de lucru
Illind
in considera'tie datele din tabelele 11.2 ~i 13.9, s-au calculat
It.n1o9'imile
curselor de lucru, atit pentru sculele montate pe sania lOIBitudinalE\:centralE\: , cit ~i pentru cele de pe saniile
transversale; rezultatele sint prez.entate in tabelul 12.16.
Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se observa m,
exceptind fazele de lclrgire ~i alezare, la care 0 parte din cursa de luc:ru poate fi realizatcl !ilide catre dispozitivele auxiliare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 mm.
Se considera m ~irea
de la incep.Jtul gE\:urii centrale
peace favoriza re:fucerea lungimii cursei la faza de filtare cu
2,5 mm;in acest caz, prelucrarea se realizeazcl in l:une con:ii'tii chiar daca lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 mm.
12.3.5 Alegerea prel.im:inara a parametrilor de luc:ru
Pentru stabilirea adincimilor de ~chiere s-a tinut, seamade
r~ile
in acest sens: pentru prelucr~ile exterioare cit
~i pentru cele interioare s-a aplicat metOOadiviz~ii adaosului de prelucrare pentru a se asigura 0 reducere a fort:elor de
~chiere !ili 0 egalizare a eforturilor lafiecare post de lucru.
Valorile adincimii de aschi.ere sint irrlicate in tabelul 12.16.
Alegerea prelim:inar~,a avansului s-a efectuat pe baza datelor :i.n::llcatein tabelele 12.J. 12.6. se oonscata ea avansul
limitativ este s = 0,15 nun/rot,' i'ecomandatpentzu alezare,ce se
executa la postul V.
12.3.6 Det:enn:i.riare
~ui
de rota.Pi ale axelor
princ:ipale penb:u mj prile
de lucru
Pentru fazele realizate
cu sculele pe sania l~itu:linala
, mm&ul de rotatii s-a calculat (,"U re1atia (12.2):'
.

N.I

le

max

j,

283,3

[rot]

0,15

Slim

Pentru ~e
minat cu rela'tia

42,S

transversale,

Illlll\W:ul
de rotaPi

i~

t.

I
0:,

!.~'
wJ

~
~
~
t,
~
~

P~

~
~
~
~
~
~

~
~
r~
I
~
~

I
.~

!.,'

I(
t

~
~
r

~
~
['I

~
SI
~

N
s-a deter-

ftl'

r
I
~

(12.3):

"n
"-,,,

I
~

il
~

\1

}j

= --

NI

~:<.

NIV= --= 160 rot

0,025

133,33 rot

0,045

Sef I

11 I11

"

0,0198 nun/rot < 0,045 nun/rot

--=

303

.;-~

fl
rl

= --

Nil

Nv

133,33 rot

= --

- =

Din acest motiv a fost necesara recalcularea lungimii cursei de IucruLa saniile transversale de la posturile I, H, HI
eit 9i la sania lo~itudinala,
folosin:l rela1;.ia (12.5). Valorile obtmute inuma calculului sint prezentate
sintetic in tabelul12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile in procesul reglllrii strungului pentru prelucrare.

200 rot

0,045

00,045

~
:'',1

:~
:j
~}

f1

:1

~
:;

~
.~

14,5

NVI=

= 133,33 rot
NIII = -0,045

---

= 181,2 rot

0,080

12.3.8 calculul tura1;.iilor axelor p:rinc:i.pa1e

Mai
intii s-au adoptat vitezele de aschi.ere pentru fiecare faza in
parte, folosind tabelele 12.7 /iii 12.9. Valorile alese sint ariitate in tabelul 12.16. Folosirrl rela1;.ia (12.6) , s-aucalculat
tura1;.iile axelor prineipale, rErlate in aee1~i tabe1. Analizind
valorile tura1;.iilor perrcru fazele realizate cu scule ce nu au
mi.scare de rotap,e suplimentara, se observa ea cea mai mica tura1;.ie este la faza ee utilizeaza
hlrghiul
combinat cu te:;;itor
(n, =,259,8 rot/min).
Din cartea tehnica a ~'trtln]uJ.ui reiese ea, folosi.rrl ro~e
de schimb a = 22 dirrtd., b = 63 dini;i, c = 47 clinp. /iii d = 41
clinp., se obtine turap,a nAP= 252 rot/min , turap.e
apropiata
de cea calculata, dar mai mica (vezi tabelul 12.13).

Se observa ea numarul,de rotap.i

maximeste eel calculat
pentru sculale aflate pe sania longitu::linala (Nmax = 283,3 rot).
Din tabeJ.ul 12.12 aflat in cartea tehnica a strungului automat, se ~idera
ea prin lan1;.ulcinematic se pot ~e
doua
'I.>aloriapropiate de N'V8x/iii anume:NAP
= 271 /iii NAP
= 303 rot.
Pentru asigurarea uruu proces tehnologic adecvat se ale:Je a doua valoare: NAP
= 303 rot, realizabile
cu rotile de schimb:
e = 24 din1;.i, f == 40 din1;.i, g = 47 din1;.i/iii h = 30 din1;.i.
In tabelul 12.12. se prezinta numerele de schimb ale rop.lor de schimb, precum/iii numarul,de rotai;ii ale axului prinei:pal, pentru strun:;;ul automat cu 6 axe tip 1B265- 6K(URSS).
Tabelul 12.12. Numarul de rotatii"
ale axului principal ~i numarul de din~i
ai ro~ilor din~ate ~espunzatoare
la strungul automat cu 6 axe
tip 1B265-6K(URSS)

Tabelul 12.13 Turatiile axelor principale n

ro~ilor
schimb do lo str~l
o~

, Roti dintate

i'

elf

1----...

24/40

-00
elf

Numilrulde dinti
ai rotiler de schimb

Numarul de rotBtii ale axului principal

747
632
569
513
461
438 '
395
355
303
271

Ro~i do schimb

40/24

267
228
205
184
100 '
158
142
128
1:)9
97

a/b

30
33
35
37
39 0
40
42
44
47
49

47
44
42
40
38
37
35
35
30
28

12.3.7 Determinarea
avansului efectiv
utilizirrl
nUmarulde rotai;ii ales din cartea tehnica a rnaJ?iniir s-a calculat avansul efectiv pentru fiecare faza in parte, cu relai;ia
(12.4). Datele obpnute'sint prezentate in'tabelul 12.16.
Se poate observa ea la saniile transversale
avansul efectiv rezurta cu valori foarte mici in raport cu eel preliminar:

45/40

a/b

Ture~ i ile oxelor pr inctpate nAP

1590
1360
1230
1065
970
885

80S
704
614
560
510
465
400
304

--

480

,t

numerele de dinti Dj
tip 1B265-b( (URSS)

~j

Num4rul do dinti
ai rotiler do schimb

22163
rot/min

b1

27
30
32

332

58
56
53

301
276
252
209

51

191

174
159
145
125
113
102
92
82
73

49
47
44
44
39
37
35
32
30
28
2b

24
'22

35

37
39
41

44
47
49
51

53
56
58
60

62
64
6b

~'\.::ji~.~.,
..'.,.'

I
12.3.9 calculul vitezelor efective
~
ce a fost
stabili~
turatia axelor principale,este necesar a fi calculate
vitezele efect.1..vede lucru ale sculelor ce nu au mi~cari de rotatie suplimentare. utilizin:l relatia (12.7), s-au calculat Pentru aceste scule vitezele efective.
Datele obtinute in urma
calculului sint prezentate in tabelul 12.16.

Turatia corectata va fi:

Krs

nAP

-------

= 1,921

252

Cooficientul K' rs

Folosirrl datele din cartea tehnicti a automatului ( tabelul

12.14. ), se constata ea prin utilizarea rotii dintate cu z = 43
dinti se obp.ne un coeficient al rotapei sup1imentare
9 ,=2
care va fi fo1osit in continuare in calcule ~i care este apropiat de eel calcu1at cu relatia (12.8).
Turatia efectiVc1a sculei va fi, asadar, urmatoarea:

<.,

n"f

9 ""

n"PK'r.

Faza de filetare

!l = 252 5

..504

impli~ doua m~i:

mi~e

de

file-

tare propriu-zielt{ ~i 0 mif}ca:r:O de retraqere a Bculei;

- pentzu prelucrarea filetului,
suplimen~~eva fi :

coeficientul

rotatiei

Coeficientul
rotef,iei
supl imentare
K'rs

29

GlIurire
rapidli

2,48

Alezare

f =

0,78.

252

Kr

49

56

58

60

62

64

72

68

65

58

56

54

52

50

O,bO

0,53

0,38

0,33

0,28

0,23

0,17

0,11

In acest caz, adopti.n:i0 vi.teza de retragere a sculei de

m/min , se obtine turatia de retragere: n = 218,8 rot/min.
Krs df

nrs

218,8

nAP

332

0,868.

Folosirrl re1atia din cartea telmi~ a st.rl.ln;JuluiIB265- 6K

coeficientul
rota'tiei
suplimentare cu care se va

s-a calculat

efectua retragerea SGulei de filetat:

i
0,938

,,,0,,,,,,,,,,

42
-

72

1'''~0,938---,,--,,---,- -1

"" 0,79

1
72
22
in care i ~i j reprezdnta numarul,de dinti ai rotilor de schimb
utilizate perrcru obtinerea rotatiei suplimentare la filetare,a1es din tabe1ul 12.15; k ~i' 1 reprezin~
rn.mWulde"dinti ai
ro1;.ilor care realizeaza majorarea turatiei la retragerea taredului. Se a.Ieqe din ,~irul de valori:
71

70
--;
24

68
--;
26

67

66

65

64

27

28

29

30

1,87

1,59

0,22

0,41

63

62

61

60

59

58

--;
31

32

33

34

35

36

43

53

55

2,20

2,00

1,81

0,19

11

72

11

23

~II

69
--;
25

Din cartea tehni~ se adopta K' rs f = 0,6, coeficient ce se

abt:ine cu ajutorul rotilor de schimb: i = 42 dinti ~i' j = 72
dinti (tabelul 12.15).

...

46

73

36

151,2 rot/min.

Tabelul 12.14. Valori alocoaficientului rot8~iei supLimentare K' s

l'inua5ruL de din~i ai rOf.iLorde schimb pentru st~ungul
de tip 1B265-bK La utilizsrea dispozitivuLui de giurire rapid3
Nuro5ruL de dinf.i
si rof.ilor de schimb

11

K'r~df'"

198,9
Krs

0,6-252

42

rot/min.
0

Tabelul 12.15. Valori oLo cooficientului rota~iei suplimontare ('r

;linumlirul de dinlOi ai rof-itorde schimb pontru
s
strungul de tip 10265 (URSS), pentru filetorea cu dispozitiv
Num6rul de ,dinf.i i
e i rotHor
j
de schimb

484,3

K'rs f nAP

- pentru retragerea sculei, la calculul. coeficientului

se tine seamade recamarrlarile de la punctul 12.2.10.

12.3.10
calculul turap.ei la sculele cu mj~risuplimentare
Pentru asigurarea vitezei optime la faza de g~urire cu b.n:ghiul cu diametrul de 13,8 mm,a fast necesar calculul
coeficientului rotatiei suplimentare:

n9 =

nef f

57
37

56

55

38

39

Turatia real.a pentzu retragerea tarbdului este :

nef df

rs dfnAP

0,79-252

199 rot/min.

TabeluI12.16.

pentru

Fia de calcul al regimului de aschiere

cu ase axe tip 18 265x6K (URSS)

prelucrarea

pieselor

pe strungul

automat

CALCUL

DE

FI~A

REGIMULUI

AL

piesei: Reductic

A~CHIERE

DE

Tipul strungului

Strung cu 6 axe

Denumlrea

Model

1B265 - 6K

Desen nr,

Simbol (STAS 1350 80) : AUT 20

Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000

Firma constructoare

Kiev

Ansamblu

Putere motor:

30kW

Racire: Emulsie

Caracteristicile

Lungimea
A,SCHIETOARE

...:I.

11

2:1

! .'to

3i

Numarul
-8f!

de lucru

g" fCl

~.~

.~

Denumirea

sculei

calculata

STAS

-1

efectiva

Ole>"

<> I..
c..e"

~II

de
ale
prin-

lata
Ne

Nap

Brinell:

c:I S

167 241

min. la rupere : 450 . 600 N/mm2

I

.:. ''';
'[~

! +I

Turatia
axelor
principal
rot/min

e,

g.S

.
I.~..
~:
';;.1..
e~

-8S

Il

'r'>

,>

....I

El

. C

Cl III

ne

>

nap

'i~
g
C a 1eu Er cc.. N "'"
!I2t Cl
I).....
...
CJ)40
:; :; f! .::! ~.!!!lata
tiva
.'::! .~

sge

Efee~
tivi'tI~1i

.
~.~

g :..
.. d

.
I~.~

~.!!
~
c- . Calcu

8'~

(nr. desen)

rotatii
axelor
cipale

curselor

Rezistenta
i

Durltate

Stare normalizata
ea

SCULE

materialului

..

,+-....J
~ ~

+!

1i~

.- IS ..

11

.. >

:J .... 0
.......

I
SL

STl 2
SL

SL

SL

SL

Burghiu ellcoidal dr.013,

8mm

456679/Rp3

Cupt prcfilat
Urgitor

elicoidal024,

45mm

8054-80/Rp3

CllIit proftlat

ST48
V

Cutit profilat

Cutit profilat

813 6
IV

cu tesltor

3 Burghiu elicoidal dr, 023, 8mm 4566 79/Rp3

S1'24

Burghiu combinat

9 Alezor 024, 5mm

1265-80/Rp3

STS 10 Cutit profilat

SL

11 Tarod Ml6xl,5

SL

11

f---

VI

ST612

1112-85/Rp3

dr,

Culit retezat

._

.~
..c::

...l..I

VI

42,5

36,5

42,5

38,5

42,5

12 I 0,22
11,9

13,6

0,019

283,3

0,22

0,15

6,9

133,3

0,3

283,3

O,L'>

34,8
347,7
252

65

481,1

45,45 1 21

484,3

13,6

0,019

252

T-65

~5,45 ~2b_

303
17+561 0,045

19

45,45L~

303

133,3

21+341 0,045

0,045

133,3

1 0,22

283,3

6,9

70

42,5

17)2+~

70

42,5

0,025

160

0,05

0,15

283,3

30

0,045

200

44,5

42,5

0,81

1,5

283,3

13,6 I 65

0,019
0,15

45,45

0,013

7,5

0,15

45,45

303

303
0.15

303

429,6

1 71

492,6

20

259,8

13,6

0,029
1

45,45

14,5

18,S_+-_

21,8
34

481,1

33

252

181,2

303

0,047

24,2

3;,2

19,39

252
65

486,8

10

198.9 I 252

2,0

19,35.1-_
i-

_.
-1

I
+25:

33,64
0,6 1-100,8
10 I 0,79 I -53

252
0,08

34
252

+
5,2

49 I 366,9 I 252

I 433

Pentru dispozitlvul
de gaunre

zl

22

63

47

41

24

40

47

30

. 73

484

0,15

Pentru
reallzarea nr-.d e
principal
rotatll ale
axului

principal

283,.J

303

14,5

Pentru reallzarea turajlel axului

{l.c

42,5

j
42

SL sania
Iougltudlnala
ST sania transversala

72

.~~~~

485

---"

:.;,.;t,;',,

rilor revolver, a indrurnarilor pentru aceteasf, etape de la prelucrarea pe strungurile semiautomatemulticutite: va fi mentionat ca atare subcapitolul in care se gasesc aceste irdrumari.
Detenninareaparametrilor re:Jimului de aschi.ere , precum~i rezolvarea altor problemein di.recta le:Jatura cu acestea , se pot
realiza concomitant <"''U compl.ctareadocumentataed,tehnologioo a-decvate (fi9a de calcul, plan de operatf.e, desene ale camelor).

~
~

cap.13. REGIlUUDE ASClITERE

LAmwx::RAREA
PE S'1'RIJtnlRI

13.1. Calsiderapi

REVOLVER

13.2. Elenente comune

:AlJl'CIoOOE

generale

st:rt..trv:Jurile
revolver automate sint stninguri monoaxeautomate prevazuce cu un cap revolver, in care se pot menta un l"ll..1IMr
de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrcki
cu avans longitudinal.
In ceea ce praveste proiectarea reqimurilor de ~ere,
este posibila aparitia uneia din unni1toarele
trei situatii:
1. Realizarea suocesdva a diverselor prelucrcki, cu cite 0
sin;Jura scul.a, existind posibilitatea
folosirii unui reqim de
aschi.ere adecvat pentru fiecare fazai
2. Realizart?.aprelucrckilor in mod.succesiv, cu cite 0 singura scul.a, utilizindu-se insi1 0 turatie urrica pentru toate fazele' ,
3. Prelucrarea se efectueazi1 in modsuccesiv,existind faze
la care se lucreaza sirnultan cu mai multe scule.
Desigur ea pentru prima situa1;.ie, proiectarea re:Ji.rnurilor
de a!?chiere se va face in modasemanatorcelei de la _ prelucrarea pe strun;ruri universale. In le:Jatura cu ultime1e doua situatii, se pot lua in discu\:ie trei variante de proiectare a regirnurilor de ~ere:
a)schimbarea sculelor sa: se efectueze in
modfortat, la intervale impusede timp; b) schimbarea sculelor
sa: se efectueze irrlividual, attmci cind fiecare dintre scule a
ajuns la limita de durabilitate; c} schimbarea sculelor sase
efectueze s:i..multan, pentru toate sculele sau pentru grope de
scu1e, in momentulin care scu1a limitativa a ajuns la limita
de durabilitate.
L"rliferent de rnetcdade schimbarea sculelor, un mmar de
etape de proiectare a re;Jirnurilor de aschi.are prezinta aoal.easd,
caracteristici:
vor fi evidentiate in continuare aceste etape ,
urmirrl ca detalii aferente diferitelor procedee de detenninare a turatiilor sa: fie meni;.icnateseparat, pentru fiecare meted4 de sch.:i.mbare
a sculelor.
se cuvine subliniata exiatenta unor elementa connmecu
cele aratate la prelucrarea pe -s~i
semiautomate.monoaxe
cu sanii multicutite (capitolul 11) , fapt pentru care se recomandaparcurqerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-

L~~

13.2.1.Al8jerea tipului de st::rurqautanat cu cap revolver.la al.eqerea tipului de stirunq automat cu cap revolver,se
au in veClereforma ~i dimensiunile piesei de obtinut, dimensiunea diametrala a semifabricatului, lungimeamaximaa piesei, tipul ~i numarul,de prelucrcki necesare,caracterul productiei ~i,
desigur, dotarea secp.ei de prelucrcki mecanice.Pe baza cunoasterii planului de prod.uctie anual ~i a productivitatii
specifice a strungurilor analizate (productivitate indicata in cartile
telmice), se stabile~te masura in care este suficient un sin:Jur
stnmg automat cu cap revolver sau sint necesare mal multe astfel de ffia!?ini-unelte;
13.2.2. stah:ilirea succesiunii fazelor de prelucrare.
la stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se va avea in
veCleremai intii 0 repartizare cit mai uniform a prelucrarilor
pentru diferitele faze,utilizindu-se atit sculele aflate ne eapul, revolver cit ~i cele situate pe sani.L, Se va aocrda atentie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor de Iucru, pentru diminuarea duratei prelucrarii. stabilirea
succesiunii fazelor se poate concretdza prin intciCmireaunor schite oorespunzatoare fiecarei etape d~ prelucrare , infa~ind
piesa asa cum
se prezinta ea la sfir~itul fiecarei etape ~i sculele in pozii;.ia aferenta sfir$itului cursei de Lucru, Intrucit la elaborarea succeshmii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate
cu cap revolver intervin unele elemente specifice ~i care nuconstituie obiectul acestui capitol,
se recornan:1iiconsultarea
suplimentara a unor lucrcki referitoare la aceasta problema.
I

13.2.3. lUegerea met.crleide instalare a san:i..fabricatului. Stabilirea modalitii:t-iide instalare a semifabricatului se

poate efectua 0 data cu al.eqerea succesiunii fazelor de Lucru,
In mod.ob~uit,
pe strungurile revolver automate se. folosesc,
pentru orientarea ~i fixarea semifabricatului,
dispozitive de
tip ma:rrlrinacu buC9aelastica, dar se pot folosi ~i marrlrine
cu doua !?i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matritate sau turnate de precizie , cumeste, de exemplu,cazul unor
strunguri de tip SA.~O-C.

!
R

~
~
il.
~
~

.~

~~

~
~
~
~

,
~
~

D
~
~
~
t
t

487

I
t

------

s, ----

-- -----------------------------------',

13.2.4. Alegerea sculelor, portsculelor ~i Verlficatoarelor. Este recomarrlabili1utilizarea sculelor stan:iarcli.zate

~i numai atunci cin::lnu este posibil sau suficient se va recurge la proiectarea ~i executarea unor scule speciale. Se mentdoneaza necesitatea asiguri1rii unor parametri geometrici :;,;iconstructivi ai scu1ei ~chietoare, care sa t.if1a cant de cerintele
prelucri1rii pe strurqurd, automate, astfel de cer inte fi.irrl, de
exemplu, evitarea inf~i1rii
aschi.i.lor cantinui pe semifabricatul aflat in mi.scare de rotat:ie, d:i.m:inuarea
timpului de inlocui.re a sculelor uzate etc.. Se stabilesc,
de asemenea,atit
portsculele ce vor fi utilizate
( urmardndu-se, in acest sens,
r~ile
finnei constructoare a ~inii-unelte)
,cit :;,;iverificatoarele
necesare.

L ::l

:J
Ul

13.2.7. stabilirea avansurilor de luc:ru. Valorile avansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru
diferite tipuri de pre1ucri1ri, sint :in:iicate in tabelele 13.1,
13.2, 13.3, 13.4 ~i 13.5.Daca prin prelucrare treb.rl.e si1 se obt:.lna 0 anumita rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la
stabilirea avansuzi.Lor-sa se ia in considerare ~i recam.andarile
din tabelul 13.8.
Pentru realizarea unor crestaturi prin frezare (cumar fi,
de exemplu, cazul executiei canalului pentru ~lni~,in
eapul unui ~),
se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat
cu 4:rez~ feri1stri1u, in cazul carora avansul recomarrlatare valori arprinse intre 0,0015 ~i 0,01 mm/dinte,citeva precizarf in
aoest sens fiirrl date in t.al:elul 13.4.

+.I

11>
L.
Q
N

0
L.

s
B

tI1

"

:l
t.--tJ
L. ._.
0
~
l...
t..

CC:::J

.:
0..

0.

s..

...

. III

....

~ ~)~ 1i

..2c

8.

2
~
-8

..

.,

'"

~~

ON
NN

00

00

c
:;,
0..

...

<00
00

-~

'"

~~

"'.-e t5_ g_

00

00

00

00
0 ...
0 ...

0'"
-0

00

00

00

N
00

--t

o
LI'\

I
0'"
-0

-0

O
'0

N ~N

0_

'"

::~

o-0-

00

:3
~
'"

I-

00

gj",

::l~
o0 -

.. ON
-0
-0

o ' o'0
-

O'
'0

'1'1

u\:

'"

:q

.........

NLl'I

0...
0...
00

o-0 -

I
~
1'10

ON

00

'"0..0....
N

0..
0...
0... 0...
00
00

0"'0'"

-0

IfI

N
...
"'N

N""
'-N
0...
0... 00

-0

'"

'"00

or-N

0..0..
00

00

~~

-LI'\

0 .0""

..

-0

00

.'\1 N

I
N

0..0..

0 ...0.,.
00

00

I
<ON
N

o-0 -

If\
~N

8.

..:;,

"
0..

en

IQ
VI

~..~~

;!~

000
0...
.....

~~

00

00

00

00

"'.0

<Xl 0

'" ...c ""cO

0...
0... ~~
:;,

C
CO

00

'"

]' I
.."
c
:;,

...
..
Cl)

I
~
...o'"

-0

., ~- e

E
Cl

Cl

--

0'"
N...N..

S!~

"'0
..... ~

c...
~..

00

00

00

00

00

..

--

~~

<Xl 0

NLI'I

....

"',...

0...
- ...
00

00

00

000

....

'"

I
~;::

00
0-0-

0...
0...

:>:

<Xl <Xl
0...
0...
00

I
<00
0......

00
-0

eo

0...
0....
00

..

00

0...
0... 0...
0...
00
00
00

0...
0 ...
00

.,

- -~
.......
-~q

.-.0"'0'"

Mu-\lcOcO

I
N--t

ION

.... I ..
..

0...
- ..
00

.0

eo

I
~~

--

00

0..0...

~~

00

00

00

.
<Xl

~'" :~
:~
. ........ :~
. ........ :~
. ....... :~
~ .
."

.0

.........

<0

~
..
....
'"CO

11'1<0
00
0"'0'"

It-

00

.3

.,

.-

0...
0... 00
0"'0'"
00

00

:J
L.. E

.~ ..

ION

0...
0.... 0""'0

,..:,..:

'"N'"

-0<0
00

"7'.

~ C! .

-0

~~

o..l-o<Xl
0>
00

Cl

00

00

ON

0........ 00
0"'0'"
00

0..0...

'U

'"0<0

..

0..- ..

00

....

!co

....

0- .

0...
0 ..

'00

:;,

.~
..
....

LI'I

NLI'I

o'0
-

~ :
:~ NN
0...0.. 0..0...

0...
0... 0...
0... 0...
0... 0...
0...
00
00
00
00
00

00

-0

,1'1

o-0-

'" .

'"

NO'"

<Xl

o_

~M

I
N

'0

.0

.-

or-

0'"
-0

00

I
--t0'"

'0

11\

--t",

00

I
0'"
-0

~N

o-a -

.-N
0..0...

LI'\

-0

I
....

-0

0...
0... 0...
0... 0...
0..

--t

00

00

lG
~
0 ..

00

'0

,...

8A ~::
--

0...
0 ...

-000
0 ..0...

'"

q~

....

e-,

N ..
00-0

-~~

-0

'"

<'"

.0

00

"-

<0

.0

. eo

:;,
c
e
:;,

.......

:;,

~~ 3
o 8. ~

..

<

-<tco

co "-.

"-

489
!fJ:""j

-0

lil,

~:2 cg...~ .. ....

00-

...

~,
a,
o

.g-~-

'"

(1)0.

~~

0_

;;:'-;1.

..
.., ..

0'"
00

00

o0 -

:;,
..
0

0 ...
0 ...
00

'"0'"

c~

ex)

cc
o
o

.... ~

"'CO
.. ..,
::..~

0..

>
co

<,
El

aa

lG

0.,.0 .
00

eI

I!

.",
........

11>

0..

Ii

-0

VI

'l;J

'"

--to
o
'a
o

.."
"
..,
"""

8.

'"~

0_

t
..

.~

o
eo

.......
>0

""

':J

~
..
~"
~
...

o
e c CI)"""
cu -' E
> a. Cl e

(IJ

13.2.5.stabilirea JOOC.Iului
de instalare a sculelor.De
fapt, rezolvarea acestei etape are loe concomitentcu cea a etapei anterioare, modulde instalare a sculelor fiin::i dependent
de portscu1ele canstrui~:;,;i
livrate de intrepr:in:ierea constructoare a ~inii-unelte
sau de alte intrepr:in:ieri specializate; daca se apreciazi1 ea portsculele aflate in dotare nu sint
corespunzi1toare, vor fi concepute:;,;i realizate altele, plecindu-se de la modali'tat:i prestabilite de instalare a, sculelor.
13.2.6.stabilirea valorilor adinc.i.milar
de aim.ere.
In cazul, semifabricatelor cu diametre sub 20 nun, se reconarda 0
adincime tmax = 3 4 nun, iar pentru valori mai mari ale diametrelor, tmax =4 5 nun. la prelucrarea gtll:urilor cu scule
care lucreazt~ pe principiul gi1uririi, adincimeade ~chiere se
determi.oo in modasel1ltU~torcelor aratate la prelucrarea cu 0
s:in:;Juri1
scuta, Rugozitatea suprafe'tei asigurate in mod curent
pe s'trun3Urile automate este R" = 12,5 .... 6,3 IJIlI.Daa1
este necesara ob'-,..inerea
unei :t"U3'ozitit..i
mai s~te,adaosul
total pentru strunjire se repartizeazi1 pe faze de degro~e:;,;i faze 'de
f:inisare, acestea din urma realizirrlu-se cuavansuri micsorate,

.0

-0

<Xl

....

eo

OLl\....t'N
_ ... M"4'

on'"
NMOO

UU
--'...J.-J-I

(,)0 '" -4
-J --' -..J -I

0000

0000

"-

L.,

.,
..~

.
Cl

I-

..

L-

:J

It)

:J

l..,

., 1-'

et>

on 0

~ 2i. -;; ~

""

~
~

N !...
~ ...
,.

'"O_

-0
D_

'"
~

...
0_

>

.3

II

.,

'0-

'- .
:J ....
L"'"
:J
0
VI . L
L.
C C :J <,

00

"":0:

~ 8..~~ '"00
N'"

""

0
.-

o
Cl

o
l-

"Cl.

"' ...

ON

0...
0..
00

00

N -T

.DcO

0.
0.. 0.
0.
00
00

0"'0'"

'"

.,

~
~
...

"0

C>

'"0 ...
O-~

I-

-0

>
'"
"

O_

t..

-.

~~

0.
0.

00

..

II

-8

,-C

"0

..

:I
"+'

.,:ij

..
~..

"0

...,.,

'"

N
NO

o -0

"-

...,

o
-0
o

-0

...:~

NN

0_0_
00

.,

f'J
NO

.",

~~

CC

'"
o

M
MO

MM

.~
e

0...
0
00

-8

..

0...
0.. 0
0..
00
00
00

Cl

Cl

.-

-0

"-

"'Cl.

"''"

..:I
'c8..
"

~N
0.0_

NN

...:~ (~N
0
0.
00

0_0_
00

.," ~.,
III

L.

~~

I-

:I

'Cl

C
Cl

'"

'"'"

~~

"'Lt>

0...
0...

00

00

'"

>

.,:I

"0

"'"

g>
2

..

00
0"0"

0.
0.

II I..
"o

00

I
.. 0-

11>
t-

00
0"'0'"

"'0...
0.
00

N"I
00.
00

I
00

0- 0
0- .
00

.-e ., e
I-

.3

.,'"
I-

'"

:c

et>

..
!l
o

......"~
.

0 0..,

00

~,.,
e- ~

...
o
...::l

M'"

...

Lt>
U

cS

ex>

-T '"
00.

<lOa
0.
..

00

00

a
r-,

cS

~.,

0,10 .0,30

0,20 0,40

0,10 0,20

Obsorvatio: Valorila avonsurilor din tabel se aplic5 pentru piese din oteluri ~i din
aliaje de cupru. Pentru aliaje de aluminiu, valorile din tabel se inmultesc cu coeficientul ks=1,25.

I-

Tabelul 13.3.Valori ele avansuriLor pentru odincire

r.'
....
~

:;

"

c
c
>
10
C

Dismatrul adincitorului,mm
Pinl! la 10

"0

10..15

15..20

20 .25

0,15

0,20

0,22

' 0,25

0,30

Poste 30

~
0,40

Observatie: In c8zul in care se realize8zl! ~i prelucraroa fetei frontale, cu dintii de

pe partea frontoll! a edincitorului frontal, valorile avansurilor din tabel
se inmultesc cu coeficientul ks=0,7.
Tabelul 13.4

'""
Cl

."

<lO

.-.-

:l
I-

:l
L.

I-

>

...

B'"
490

:l

"
'">
Cl

.,
"

o
"0

..

Cl

C
C>

Cl

<0-

o...
a.
10

"
.~
L.

~
...

., ,,,
..

'8

I-

..

C
:l

...
I-

:l

..c
I-

8.

I;..

~
~

Pasut

dint ilor,mm
Avansul,
mm/dinte

1,52,5

12,5

1...2,5

Rrn =400

Rm =700

650 N/mm2

850 H/mm2

0,8 2,0 0,6 2

0,0015 0,0015 . 0,0012 0,0010 0,0010

0,0035
0,0030
0,0030
0,0025
0,0015

O~l
cromnichel

0,6 1,5
0,0008 0,0010

Cl

III

...

Lt>
N

:l
I-

"0

.,::l ...>

>

Otel de
automate

Cl

.."

I-

.'!.:: '6
o :c

Bronz

L.

C>

Alaml!

III

Aluminiu

I-

Cl

>

Haterialul

.,...e ., .."
..
~
.,c ..
.,c 8.. 8..c

Otel pentru
constructii de m8~ini

., ..
...

VaLori ale avansului la prelucreree cu freze disc

I-

I . 25 30 I

Avansul s , mm/rot

C>

:l

I~

:l

8.

,'

...
~ "".o.. o

'":-0

+'

"
..c

Adincitor conic

10

~e

-0

M.."

., 8.. :; :;
.'"
>
> c
Q

00

"''''
:~
."

.,

0,05 0,10

0>
C

Cl

00

-0

C
:l

Avonsul s, mm/rot

III

vl~

::Z1 -0'"
0.
0.

I-

...
" ..
8.. ~ 2

. e s> c>

L.

"'~:I
I

,...:~

I-

"

N";

"
.~

lorgitor

"' ... o-N

0.
0. O~
q~ 00

'-!C!

..

Burghiu

"0

Cl

L.

00

Cu~it

g>

... "'o..
8. co...o

+'

I::J O. 0.
0.

"'''''
0.
0.. ~~

.,

"0
:l

III

"0
C

.,

I-

N'"
NN

'"
0
0...
. "''''
00
00

L.
+J

:I
L.

"'N
~O

I-

Tabelul 13.2 Velori alo avansurilor pentru te~ire

,
.o
.. o... .," coc
e
.,.. ...n ..> .,:l
c
co
:I
e
I-

I-

::l ."..
... "
... .~~
..;: :IC ..
0

~
" 2
o

NN
0
0

..o

'10

t
~

r
t

rr

~
~
r

Pentru striere , avansurile recoman:1atesint iIrlicate in

tabelul 13.5
13.2.8. Verificarea m.k:imi.i avansurilor. Verificarea
avansului din punct:Ulde vOOe:re' a1 ~
cdni.sibile a semifabrica.tului. ~
verificare se va efectua in cazul in care
actdunea sculelor (cutite, role'de striere) ar putea contrib.ri.
la crearea unei, deformarti,inadmisibile a sernifabricatului, ~
o directie perperrriculara pe axa de rotatda,
La prelucrarea cu un singur cu\:it, verificarea se realizeaza ca 9i in cazul s"trurgurilor Universale, presu.ptmin:lsernifabricatul fixat la capatul, din st~aintr-tm
dispozitiv de
tip marrlrina.

l
tt

491

[
t
f

f
t

iI
1,
~

Tabelul 13.5 Valori ele aVOIl"",luipontru striero'

In calitate
de
valoare
admisibil~ a st1getii, se
consadera jurnatate din nm-imeaciIrpului de toleran~.Pentru valori prea mari ale ciIrpului de toleran~, se limiteaz~ valoarea
s~etii admisibile la eel multO,l mm.
'

A. Le prelucrarea cu Bvens transvorsal

Li;imea rolei de striot,mm

Diamotrul
piesei
de pro
lucrot

1,5

10

13

16

20

Avansul s,mm/rot

3
5
6

0,020
0,035
0,045
0,055
0,065
0,080
0,100
0,115
0,145
0,160
0,190

0,030
0,045
0,055
0,070
0,080
0,095
0,100
0,130
0,160
0,180
0,210

10
13
16
20
30
40
60

0,010
0,025
0,030
0,045
0,055
0,075
0,090
0,100
0,130
0,150
0,175

0,015
0,020
0,030
0,045
0,060
0,075
0,085
0,120
0,140
0,160

-.
0,015

0,030
0,040
0,060
0,070
0,095
0,120
0,140

0,015
0,030
0,040
0,055
0,080
0,100
0,120

-.
.

0,015
0,030
0,040
0,060
0,075
0,095

ra prelucrarea oancanitenta cu doua cut:ite a unar semifabricate cu diferente mi.ci.intre di.ametre , utilizirrl schemade
prelucrare din fig. 13.1, se va folosi urmatoarea expresie pentru verificarea rrm-imiiavansului din punctul, de vedere al sagetii admisibile:
'1

0,015
0,025
0,040
0,055
0,070

Fig. 13.1. Strunjirea cu doui

simultan

cu~ite

B. La prelucraroa cu evens longitudinal

Pasul rolei de striot,mm
0,6

0,8

1,0

1,2

1,6

0,12

2,0

Avansul s,mm/rot
0,35

0,27

0,20

0,17

0,10

6 f aan E 12:

(13.1)

Observa~ie:Avansurile din tabel ,jnt dato pentru pioso din o~oluri pentru outomate ~j
o~oluri carbon pontru construc~ii de ma~ini.Pontru alto matorialo, se oplici
cooficiontul de coroc~ie k , avind valorile: ks=O,75 pentru o~eluri ali8t~
ks=1,20 pentru alame; ks=1,30 pentru aliaje de aluminiu.

, Detenni.narea1tlOtnentelordeinertie Iz' (existente in relatiile de calcul al ~etii

de incovoiere) se real.izeaza foIesirrlu-se relatiile
prezentate in tal:elul 13.6.
Tabelul 13.6. Rotof.if pontru c:olculul _aotelor
forme ale secf.iunii transverse le

Forma
sec; iunii

Homentul
de iner~io

~1(d4
-=0,05d4
64

cb

inerf.io pcntru diforite

-~~

.~

;:

64

5s4
-=0,06S4
48

13

[3 II

xFz
(t

l1

t2

xFz

3 . xFz
l2)' ll' Ct1

4
8
.:.-=0,0804
12

t2

xFz

in care: fadmeste sageata admisibiM, in mm;E - modululde elasticitate,in

daN/mm2;
t" t2 sint valorile adincimilor de aschiere ccrespunzatoare celor doua cutite, in mm;HB -duritatea
Brinell a materialului semifabricatului, in daN/mm2;11'
12 sint
distantele de la suprafata frontal~ a man1r:ineip~ la planele
transversale care tree prin vi.rfurd.Leeelor doua cutite ( fig.
13.1) (in rran;cFz'xFzY'Fz l?i nFz sint Coeficientul l?i exponentd.i,
corespunz~tori expresiei fortei de aschfere l?i ale c.kor, valori
se determina pe baza tabelelor
valabile la prelucrarea cu 0
sin3ur~ scula,

ora prelucrarea cu n cup..te, d:isp.Ise de

semifabrica.tu1ui, se poate utiliza relatia:

~
Ir(04-d4)

1,12 CFz HB

nFz

ao=ea!li parte
'

6 f adm E Iz

'"O,05(04d4)

nFz
1,'2 CFz HB

:,t

(13.2)

2
m
xFz
M
lmax (3
lj - lmax ;1
i
j

492
4'13

xFz
tj

I.
. in care, in mod suplimentar fata de rela1;ia (13.1), s-au folosit
nota1;ii.1e : l~)( - distan1;a dintre suprafata frontal~ a rnarrlrine.i ~i sectiunea in care este necesar ea s~eata efectiv~ sa nu
depaseasca valoarea admisibila, in mm;1i - distan1;ele specifice diferitelor
tronsoane, in raport cu suprafata frontalil de
prirrlere a man:.irinei, in mm.
la p:.r:clucrarea
conccmitenta cu Clocli cut:ite a unor tronsoane cu diferen1;e mari de d:iametre (fig 13.2) ,rela1;ia de verificare a avansului are forma:

~
~
~
~
~
~
(

neoesara Fnec a for1;ei axiale:

I~

?~

Fnee :s; Fmu

(13.4)

Valoarea Fmuse calculeazil cu rela1;ii adecvate pentru fiecare caz in parte (1;inin:lcant de rez.isten1;a elernentului elastic de siguranta al mecanisrnuluide fixare) sau se ridica dintre caracteristicile
tehnice ale strungului. MMimeafor1;ei necesare Fl)ec se stabileste in raport cu solup.a ccnscructdva a
dispozitivului cu hi~
elastica:
de exenq:>lu,
pentru varianta
din fig. 13.3 (specifica
strungurilor r~
de tip SARO),
expresia de calcul a for1;ei Fnee este :

Ir

fI.

~!

~
F

~
~.

l:

f'
i
~.;

,
i.

Fig." 13.2. Strunjirea

cu douli cut it e simultan a
unui semifabricat cu diferente mari intre
trepte

;.!

(Q+Oa)

Fnec

,[claN],

ctg(

ex

(13.5)
I

1,12 CFz HB

nFz

[t,

xFz

l1

t2

xFz

3
l2

t1

(13.3)

xFz

3
Iz2
([1 - l2) (--

- 1) I

121

in care; in afara rela1;iilor cunoscute, s-au notat cu Iz1 9i Iz2

momentelede inertie pentru seqiunile
piesei corespunzatoare
celor doua diametre (fig. 13.2.):
'17 (d1)
Iz1

tt~i

Iz2

(d2)

k._~=f=i.--.-.

Cl

F-u

(mm4]

64

64

verifi.carea
avansului din pmcb..tl de vedere al strirxJerii
sanifabricatului
in ~
elastica.
In cazul semifabricatelor
fixate intr-1.m dispozitiv de tip rnarrlrinilcu hlC9il elastica 9i
daca se utilizeazil mai multe scule care Lucreaza simultan pe
direqie
axial~, se efectueaz~ 0 verificare a for1;ei de stringere, pentru a evita depl.asarea sau rotirea
semifabricatului sub
actiunea for1;elor de ~chiere sau a momentelorde torsiune din
tirrpul prelucrU-ii. For1;aaxi.al.a Fmu dezvoltatil de sistemul de
acp.onare a b..l~ei elastice
va treb.ri. sil depaseasca valoarea
l

Fig. 13.3. Se ham a pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringer!!
semifabricatului in bue~8 elastica

Valoarea for1;ei de stringere

sirrl relatia:
n

F zi Di'

1=1

2 H
+

poate fi determinatil folo-

n
+ (

:!:
l=1

495
4')4

--t

IP1

in care: Q este for1;ade stringere aplicatil semifabricatului,

claN;~ - for1;anecesara deforrrm-ii elastice a f~cii b.l~ei elastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, claN;a-semiun.ghiul conului bucsed,elastice, in grade (ex
= 150 );
'111 - unghiul de frecare pe canul b..l~ei elastice,in grade( 11I1 = 8,50 ).

3 faGn E Iz

t~

Fxl + Fxg

)2

,[daN], (13.6)

!.
r

f;
fj
\:

~
~
~
~

.
o
L.

in care: K este un coeficient de sigurantii (se cons.idera K =1,3

. . 1,5); Jl - coeficientul de frecare de alunecare dintre semi.fabricat :;;i suprafata actdva a bucsei, elastice (Jl = 0,25 pentru
f~cicu
suprafzrta acti v<1neted.c1;J-1.= 0,3 .. 0,36 pentru f.!ilci cu
canale circulare; J-I. = 0,4 0,5 pentru f~ci cu canale circulare ~i 10N3'itudinale, adicc1f~ci cu ziIlIti obi.~1Uiti!?i J-L= 0,8
pentru f~ci cu dinti ascutiti,ce pot patzunde in semifabricat)
F~i sint c6mponentele"t.an3entialeale fortelor de aschi.are specl.fice cutitelor care LucreazasiInultan, claN;n -numarul,de outite aflate s.imul.tanin lucru; Dj - diametrele suprafetelor cilllrlrice la nivelul carora actdoneaza fortele FZi' in mm;D-diametrul semifabricatului, in mm; Mt - momentulde torsiune al
sculei lucrirrl pe principiul unui,h.!rghiu ( b..lrghiu r lfugitor,
alezor, ~itor
), in claNmm;Fxi
-componenteleaxiale ale fortelor de aschi.are in cazul cutitelor, in claN;F x - forta axi.al~ ce apare la prelucrarea g.!iurii cu hlrghiu , l~itor
etc. ,in
claN.
Pentru 0 ruC!?<1
cu trei f~ci, forta, necesara defo~ii
elastice a acesteia este:
3

Q., = 588

<Xl
0,

".

'Ill

0..

"

-o
~ ~

~ ~

-8

I-

.~.

""

-r
~

'"

.3

III

.,
'""

>

L.

~
L.

o
N

"'-

r--

<Xl

0.

0.

"":

000

""~

'-

c
Cl
>

"'"
"

I--

L.

~ I'"

AI

..

N
e-

>

."."
N

-8

::>

""

;, "'.
1...
"
o
. 1--I

'"

(13.7)

,....

co

U"\

t./"'t

..4)

..0

...0.

O. 0

0"

0'"

0"

0'"

0'"

0'"

0'"

0'"

L.

"'.

o
"
"
.!!

..

.,.-1 "'.

.,

o
0'"

...,.

""

0'"

0'"

0"

..o'....
..".,"

f--

N
Cb

...2c
X.

III
AI

I-

L.

0.

::l

''''

-.;

.cl

....

'"

co

0 0...
000

or:

~
~

ex)

0"-

or-.-.-...
...

,
"-%'

..

U"\

Cl

~.

I-

"
c
"
"
'"-

~
....
{l
,Cl

~
c

.,

"'.

0. 0

0 ,0. 0

.,..

L.
U'*\

....Q

I'

s"

.....

e-,

'"

"

M
Cl>

,<U
U
co

L.

Cl

::l

.a-

l\
...

..

...:r

..0

co

N
_

" E
E
L.

III

.,

Cl>
E

e.

\"11,

-.:t
.-

co
.-

0
N

'"
"...
">
L.

.8

'"

32 p;"{

!Cl
Cl>

..J

...

-8

"
...coc

III

Cb

L.

Cl>

in care: Dbeste diametrul exterior al bucsed,elastice in dreptul f~cilor,

in mm; gt - grosimea f~cii ru~ei elastice,in mm
jmax- jocul maximdintre bucsa elasticc1 dest.insa ~i semifabricat, in mm;(jmax::::0,2 mm; Ib - Lunqimeaf~cii,considerati
de
la mijlocul portiunii conice l?i pinc1la punctul de incastrare.
In calculul ~imilor
componentelorFxi :;;i Fz i ale forte10r de aschi.are, precum:;;ipentru determinarea rrarimii momentului de torsiune ~,se vor utiliza relatiile aplica.bile in cazul,
pre.lucrar-i.Lcu 0 s~<1
scuta.
.
la strunjirea profilata cu avans transversal , este necesara verificarea avansului din punct.ul,de vErlere al rezf.sterrted,
~i rigiditatii
semifabricatului. 0 astfel de verificare
este
posibil.!i, pentru doua schemede prelucrare mai larg intilnite,
pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile
stabilite pentru avansul transversal nu tretuie sa depaseasca valorile maximeadmise, valori precdzate in tabelul, 12.2.
T.a retezare, valorile :nax:ime
ale avansului sint 1imitate
de rigiditatea 9i rezistenta atit ale sellifabricatului, cit !?i
ale sculei ~chietoare: 0 verificare in acest sens este posibi1<1folosindu-se datele din tal:elul13.7.
verificarea avansului din penctul, de vedere al rujozit.a'Pi suprafetelor de ol:Jt.inut.Dacc1este necesara realizarea prin
prelucrare a unei anumite rugozititi a suprafetelor,se va efectua 0 verificare adecvata a mar.imi.i,
avansului ales.
0 asemenea
496

hi

..J

[ daN 1

"!.o

'"

Db gt Jmax

<,
E

497

_....
:o;;;;~;.

verificare

se poate face, in modorientativ,pe baza relatiilor:

- perrcru 01;.61

\
s ~ 15,7 RsO,93 r

0,1>

[ ~~/rot ]; (13.8)

U'\N

"

f--j

f--

..
'" 0'"

--leD

- pentru fontii: s ~ 16,03

RaO,909

0,909

[ mm/rot ):'(13.9)

t:
L.

<J

zinta raza la virf a cutitului, in mm.

Deoarece r61atiile anterioare au un caracter orientati v,
filnd valabile doar pentru strunjirea lon;rituiinalii,se recomanda ~i consultarea datelor din tabelul 13.8.
lungimilor curselor de lucru. In
ceea ce prdvest.e calculul lungimilor le; ale cursalcr de lucru,
r~
valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru une1e prelucrari specifice strungurilor revolver,modulde stabilire a mm-imiicomponentelorcurselor de lucru este precizat in
tabelul 13.9.
.
Se efectueaza respectirrlu-se indicatiile

lellj

din ~itolul

13.2.11. Calculul IlWIIffi:ului

de rotatli ale arborel.ui
pentru cursele de Lucru
Atit pent.ru determinarea duratei ciclului de lucru,cit ~i

principal

pentru stabilirea
vitezei de a!?chiere este necesar calculul
prealabil al nurniiruluide rotatd.L ale arborelui, principal pentru fiecare fazii de lucru si ulterior calculul, .nurMrului total
de rotatii necesare arboreiui principal pentru fazele de lucru.
Poate fi detenninat astfel numarul,real Nri de rotatli
ale arcorerui, principal pentru 0 faza oarecare i cu relatia
(11. 4) din sul:.capitolul 11.2.11.
I

13.2.12. stab:iJ.irea durabilitiitilor

cx:nvenP-anal-eo::m:miceale sculelor ~etoare.
Durabilitiitile conventional-economice se pot stabili fie pe baza recoman::lm"ilor
din eapitolele 'referitoare la prelucrarea cu 0 sin:Jurii scuta, fie,in
mod.orientativ, din tabelul 11.3.
In tabelele ce cuprind recornarrlaripentru stabilirea vitezei de aschi.ere, se precizeaza, de reguM,cl irrlicatiile sint
valabile pentru 0 anumita valoare a durabilitapJ.
conventional-economice. Este convenabila 0 asemeneaadoptare a durabilitatii conventional-economice,incit sa se i.JnpurU1 0 schi.mbtrea
sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimbde lucru,ceea ce face
neeesara adoptarea unei durabilitiiti conventdonal.-econcsni.ce
egale cu 120 sau 240 de minute.

I---l

"0

:-.!'

:U"\

NOMO
o
"0 ...
"'0 "'0

I--

''''c:"1"

15

...

.-".~...
.~

li

L
<J

Vl-

.......,,
..J

~>

-s

Cl)

~t-'"
ex

V
J

:.1

..,"
"

Cl

Cl

.c

..

_.

~
~

2
~
15

~
Cl

..
o

~
0)

'"~

.s"
co

I-

.,'"

",'

u..

'"..
.""
'"
L.

""

"
:0

I--

...

"

I---!

"I<tl

.~
cno"

-o

-....

o ..

...
x'"

....

I---!

....".

....

Cl)

. _~

...... ",

on

'a .
o -a
o

'0

~0""'0
. '" 1
"0"
00
... 0

'00

o o'

N
.N
Cl ....
.0) ,
00 ...
0

Vl

g...

.. a.

- ....
., " ..

...

"'-......
Cl

:O:-Vl

"

<>

a.

-a '
o
0

"''''''1.1\'''
-OMQ
"0

::.-_

' ....

'0 '
0

I' . j'
.M

"'0"'0

NON

o -

.....0

NO~~
MO~0
"0 ... 0
"'0
"0"0
"0"'0
~ __ C_)__
.~ __
~ __

0"' ..... ~ ."'-1'

a_cSoM.... ::; o.:g .... .~ D.lS '-.
-0
.... N
-0

"'0

"'0

.t/l

.",
0-0 .... NO,.....

-a
o '0
o

NO)
00
....
00

'"0'" ''''. '"

..

e ~

I.
I
....,
"'...,
....00

Cl

.,....

....

o "'0 .
"'0
"'0
o
0

I'"N
o

.~

.1.1\

"'0

"'0

(Q

In

"0
"'0
Cl
0

~_N_

:N : .....
.U'\
.r-...
o ...
.- .. o ...
..- ...
MOO_
"'0

a-

D... 0.

NN
0..- ..

'"
0...

M
- ..

00

"0

co -.
LnOON

o ...
"'0

"'0
"'0
Cl
0

:0 :0

..

"0
0

!6 ~8 -.;
... :,;liI

02:

oJ"
V

0
Ln
Lt\_I.I\N

.In

-N
"'0
.

0 ..0

C-

C?

0......

0...

'"

.-:,

00

Cl

:~ :~

0)

flCl

flCl

.....

... -;:z:

o..

~"' ..."
02:

o
..

o"

.0

"'LI\

o...
o~o
o
Cl

..

:;!! :~

r-

Cl

'"

..~ ...~e
ID

...

0...
0- ...
0
0

'"

Vl
Cl

ill

...
",

..
..
o

~
t
!1
I1
Mi1
~

.N
.LI\
...oor-LIlN

.
o "'''... o
'0 '0
o"'0 0"'0
o
0

...,on

".. .,

~...

"'0'"

oJ"

ONO

0"0

NOO
Cl
'00

-00

I--

on

'-.CO

. ...,'"

.....00

'".... ~
o

o-00- o

"'''''''
o ' ,

I
N
....
0

'1'1'"
N 00

o ' ,

I-N

c:.~

oM

0 __

...,'

Cl'0
'"

0... 0.
o 0

....

",. [0' ~.

ONO

'".... ''''0

~
I---!

0"'0'"

I--

-i

I---

0..- ..
00

o""a

-0

I--

~
o
..
.'(

0
"'0"'0
0.0
0

: 1__

.,..

" ...,

-a
o

I
-o
o

0"0

0<

....
00

"'0'"

-8

"o

"1

IU
"0

..

Cl

'"5.'

~ t--

:0

t1~I

E
E
.: ..., "

on
N

l--

on
-a
o -a
o

01'10

I--

'"
0...

......
00

'"o

N'"

...
00

'"oCJ'

C
L. 0

Cl

"'0'"
0"'0

I--

-0.-';;

c:...

I--

0)

0.."

ONO
o ..., 00

"

'"

I"''''

....

'"

11.2.10.

...,.
oCO
'" co
No...na
MOL/"l'O
o "0 ...o "'0
"'0 "'0
"0 "'0
o
0
o
0

....

Cl)

I--

I~
L.

13 . 2 .10 CUlculul lungimi1.orcursefor- de ~ri.ere

-a

o"0

"!

"'-o

"

repre-

13.2.9. Calculul

.LI'\

-OMO

'-L

in care: paramet.rul,de rugozitate Ra se ia in mm,iar r

.", .

....

'"

"t

Cl
<J

l~

i~
11.

~
ri
l

h~

t,
..

~.

... '"
'"

'"
o

2:

:;;:

..;

or.
....

o
N

.!

:i

1~~~
:

l~.:
498

499

t;1
{il

~:

-'

Tabelul 13.8 (continuere)

Felul prC!lucriirij
Strunjiro longitudinata
exterioarli
"Diemetrul
de
pretucrere
. mm

Gaurire

Strunj ire plane

7 i frontalii

Strunj ire interioare

Rugozitllt~a Re' Jm.

Hoteriatul piesei

0,3

12,5,

3,2

6,3

12,5

Adincimea de
2 . 4

1 2

<1

12,5

3,2
esch

iere

0,3

3,2

0,3

3,2

t, mm

2 ... 3

1. 2

1. 2

<1

<1

Avensul recomendat, mm/rot

O~et
U1

o
o

30 . 50

0,08
0,20
0,15
0,30

Heferoase

Tebalul 13.10.

0,06 ..
0,15
0,15 .
0,25

Viteze de a~iere

0,05
0,10
0,15 ..
0,20

0,08 .
0,12
0,12 ..
0,17

0,05
0,08
0,08 .
0,15

0,04 ...
0,07
0,00 ...
,,0,10

0,02_
0,04

0,03
0,04
0,'2

o,ea

0,02 ..
0,03
0,06 .

0,03 ..
0,06
0,06 ...
0,08

0,025 ...
0,05
0,04 ...
0,06

pentru frezerea cu freze disc

O}ot pentru constructii de ma~ini

Heterilllul

Aluminiu

Alllmii

a,el
pentru
IIutomate

Bronz

.Rm=-400.. 450

Viteza
de II~chierc
m/min

150 ... 200

100 ... 200

_."._----"~_._---_._.."._ ...
labelul 13.9.

"

".

V /j
"/
--- . '/ >-..

--

'( ~
la

if/:>"~;~

//

1/

Felul
prelucrarli

Cond i]; i ile

de prelucrare

cen-

le

'0

H/I!I1)I2
20 ... 50

30 . 60

20 ... 30

Stsbilirea asriailor cocpooentelor curselor de lucru

_.

4J SO

60 . 90

O,ol
crom-nichel

-------

Schi;a prelucrarii

100 1aO

H/mm2

H/mr.l2

Rm=700 . 850

RI!I=500... 650

tru'
ire

cursei de lucru, mm

Compcn~ntele

Observe. i i
ls

lp

la

1 ... 2

ld

- ctg

t't:;t1-)
_/'.J
-

Is

Gaurire

Flira gaura de
centra re anterior realizate

1 ... 2

Cu gaura
de
centrare praalabile, al ce-

1 ... 2

rei

ctg

19auriit
D-d

diametru

exterior

Oupa desenul
piesei

sa

-(-)x

fie mai mare

declt
drametrul
gaur ii
ut ter ioare

ctg a

,...

-"",.,""'".- ..'.-,...

..-~....,..----~-,....-.-.~-.... ----,...,~-~---------_... _._-----_. -'-

....

Tabelul
2

Cu -gaurs
dc
centrare pr e eolobil);, ovind
eXdiametrul
terior
mei
mic declt d iametrul
gaur i i ulterioare

Gaurire

Larq i-

re

~i

al ez e-

re

Cu - r ee I izarea
anterioara
a
une i
te~ i r 1
sau
a
unei
centruiri

f,

Dup;;
desen"l

' ... 2

II

D-d
a
-x
2
x ctg

1,5 ...
2,5

p io se i

I
i,

Fare realizarca
enter ioarl! a une; te~iri
sau
8 unei
centru-

1,5 ...
2,5

ir i

Strunjire
longi-

Fare

te~ire,
la un prag

p ie se i

D-d
-x
2

iI

Dupe desenul

I
I

piese i

ctg

prns

Oup" desenul

.Q
N

Largire

(ctg x
-.ctg a)

U1

-----i

II

O-d
-x
2

13.9 (cont inucc e )

!I

0,5 ..
1,0

Dupe de.enul
piasei

t.ud i-

nala

\
-J/II"

__

~.

__

""""-'

__

' __

_-

-----

--

---'

..

'

Cu real izerea
unei ~tesiri ~i
.
pregat t re a p iesei pentru eXecutarea
une i
dcgajar i ulterioers

1,0. "
2,0

Cu avans coeb inat

lsr=

.)

Strunjire
longitud inala

----t-

5
d -d

_s_~

Idg -

la axial=
ldl-b

Strunjire
ccmb inata
(lon
gitu
dinal;;
si conici!)

Cl

-'-

.--l-cl:

--

-1-- I"tJ

Cu Bvans combinst

0,5 .

1,0

Oupa desenul
pie.ei

ldl=
',5 ctgo
ldr =1,5

1~=I,:ng~mea
de e jer r i

d -d

~-

O-d
1=ar

0,5 ...
1,0
I =0
s

2
h ) x
t
x ctg X

13_9 (cont inuar e )

6
Dupa desenul
piesoi

2
x ctg

Tabelul

ht=~n~l \ imea
te~lr 11

Al II-lea in. dice (r)

se
la
refere
curse de evens
pe direc\ia
radiale
ldl- conform
oosenului
p ie se i

Idl - lungimea de depa~ire pe d irecpe

longitudinala

lungildr
mea de depa'iire pe d irectie radiolii

I
I

Tabelul

~~r~~,

Cu aVllns radial

t::l

It i/

0,5 ...

',0

(continullre)

D-d .

mtn
--2

.~-,
,--1 It
.!::!
~II
_____
----} Sr .
J

Strun-

Ii profij ire
lata

.I

Cu eliens
gen\illl

tan-

---3.L

la

0,5 ...
',0

~IY-d2
2

0,5 ...
',0

ls'----J

.. ~

"

139

Strunj ire
trensvers.le

~~

Cu realizarea unei degajari exteriollre

0,5 ...
1,0

D-d

--

-t'

-- -

fsr

L.-_~J

~~-"~=B
...t::

Prerotezllre

realizeree
Cu
u,:,oite~lri
la
ptesa
co se ve
detes"

C-d

-2

~'--

-t' I~

0,5 ...
',0

I_._._~.

Tabelul

3'

prer~tezarei
sem ifebr icat
sub forme
de
bare

0,5 ...
',0

realizarea
Cu
Ilnterio8ra a unel
preretew .
semifazar 1 i
bricat sub forme de bare

0,5 ...

Semifabricet
g8urii axials

0,5

Fare

~,E..~"-

.:~
.~::,-'.--~

5
b tg

t'

--

'3.9 (continuare)

0,5 ..
',0

~ "F
\

, __

r ' -.

"

. I
'
11'

(J1

Cl
Vl

~~t:J
-rr-

.--

f-

,.....'

$~-~B-

Retezare

b tg

t'

',0

--

0,5 ...
1,0

-::1-1-

ti
r~,:-:~V~T
,

~lf- ~

t::ll

~L~ bV//V"'-::;
'tl

f--

l.

cu

',0

b tg

C-d

--

0,5 ...

',0

L__

,'--

-sa

calculul in continuare al parametrilor reginullui de aschi

ere poate decurge in mOO cliferit, in raport cu metcda adoptati
de sch:iJnbarea . sculelor a;;chietoare.

CD
I-

..';,,-,,'"'"'

Cl

;:;1""
c:
o
o

13.3. Meto:lede stab;] j re a tural;iilor

; I

"
~I~I~
:lCO 4)

CJ) ...
01
N+-'O

-0

4)

~.

"5c:

'r'"

Cl)

))

'"

Cl)

.5 -a '0.

~I t. .

iJ

O..
ON

0..""

Lf'I

::J.c

)IU

.50.."'"
-8 '0.

LI"'I

0..

"',
o

"c .-

-o

0.."'"
:J
Q.l_

C>"O

0..

s-e

..ox\

-ON

:
+'

II

01

+'
U

"O'N

~
N

0..

,..:X

...z I ~ ~

[
>CI
I-

1')1"8

Cl

Cl

+'

::J

4) D

NI_L."""o
.-

Ii
I

..

I-

Cl

".
l-

IQ

C''-

u.. ... -

I..

-.

'Cl

e>
__
.-

u..

..

L.

"

:>
HO

QJ

C> L.

'--

Cl

L.

>

I-

~ .....
4) Gl
1...
0
<0 x,... 4)L.

}'IQ

CJ Cl)
41)

ca::J
N
o IQ

~
"
C

''-

L. 0 :::J ca
u..I-C()

13.3.1.Metoda enpirica de stahi 1j re a turatiilor arborefni.

pr.inc::ipal.Fa~ de cele aratate anterior ,aplicarea meto::1ei
empirice nu presupune calculul pealabil al lungimilor curselor de
a;;chiere; de asemenea, calculu1 lungimilor cursefor de lucru ii
calculul ntll1l.&ului
de rotatli ale arborelui principal pentru
cursele de lucru sint elemente de calcul f&~ inf1uen~ asupra'
alegerii
parametrilor regimului de lucru, ele' fi'ind ins~ necesare pentru proiectarea in continuare a camelor.
.
,13.a. In cazul acestei meto::ie,seado~,pe
bazaindicatiilor din tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din capitolul 12) ~i 13.10, valorile recomandateale vitezelor de ~chiere pentru 0 durabilitate T = 100 de minute, valori corectate t-inind cont de corrlit-iile concrete de 1ucru.Dacase adopta
o alti valoare a durabilititli
convent-ional-economice(T = 120
minute sau T = 240 minute)~ se vor folosi ~i coeficientli adecvap. de corectd.e a vitezei de aschiere , in raport cu durabilitatea adoptati (valorile coeficient-ilor fiind de asemenea precizate in tabelele mentdonate), Vitezele de aschiere se pot
calcula !?i utilizind relat-iile empirice prezentate in tabalul
13.11.
'
.
14.b. Se determi.nacliametrele de calcul, pe baza ilidicatiilor din subcapitolul 11.2.16.
"
15.c. Cunoscirrlu-sepentru fiecare faz~ valorile diametrelor de calcul Dci ~i cele ale vitezelor de ~chiere Vi' se sta. bilesc turatlile de calcul, corespunzatoare nci:

1000 Vi
1["

;"-r,:b-~

'
lp

00
...."'1
~.

'

I
I

(13.10)

( rot/min ]

n=
Cl

Dci

Se ajunge astfel la un llir de tura:1;:iicu valori care

uneori clifer~ destul de mult intre ele.
16.d. Se determi.nascula limitativ~, stabilirrlu-se turatda
de calcul cu valoarea cea lnai scazuta (nc min) ~ cu except.La turatiei de filetare ~i uneori ~i a celei de la alezare.
17.e. Cunoscirrlu-se turatiile
dispon:i.bile de pe strungul
automat, se va adopta 0 turatie
nadot l' care sa depaseasca
eventual turatda minima (tnratfa sculef limitative) cu eel mult
15 20' %. Dactipentru realizarea tarturor fazelor de strunjire
este posibil~ utilizarea doar a uneisinJure turatli a arborelui principal, aceasta turap.e va fi toanai turap.a n8dopt1
.a,
doptati pe baza consdderatd.LLcranterioare.
Sestabilesc de a-

506

~""**1

-------------------

-----

--

------

---

--"

semenearot.i.Ledintate care permit obtinerea turatiei

nlldopt1

Dacapentru st.run.;Julautomatexlsta posibilitatea alegerii :;;i a unei turatii cu rotirea semifabricatului in sens
invers, pentru fHetare,se va recurge la stabilirea acestei turatii, in apropierea valorilor reie:;;ite din calcul pentru filetare ~i sigur dintre turatiile disponiliile din gamade turatii
Se vor determina de asemenea,din cartea ~inii,
numerele de
dinti ale rotHor lirei pentru obPnerea turatiei de filetare.
PentJ.'U
cele mai multe st.r"un:JUri
revolver automate, alegerea turatiei pentl:Ufiletare se efectueaza in coralatde cu turatda
pentru strunjire, rotHe dintate montate in lira pentru obtinerea turatiei la strunjire fi:in:i prezente ~i in lantul cinematic
pentru. obtinerea turatiei la filetare.
19.9. Atunci cin:l ~
automatpennite folosirea intr-un ciclu de lucru a doua turatii pe stin:;rapentru strunjire.
se va lua in considerare mardmeaturatiei Ilz din gamade turatii a strungului automat, turatie care formeazade obicei 0
perech7 cu turatia nadopt l' implicirrl utilizarea acelorafii roti
de sch.irnb.
.
18. f.

Tabalul 13.11.l1el81:11pentru calculul vitezelor del a;chiere, Y100' lIlI.in

Tebe lul 13. 11. (continuare)

Strunj ire folo

sind cutito do
cenelet ~i de
rotezat

Pentru 9~0 ,05 mm/rot.:

12,1
v100=-",0,4
Pantru s>O,05 mm/rot:
12,15
v100=---

--.--.~--.~~

10,1
v 100=--sO,S

25,S

"100=-sO,S

",0,50
Pentru $~O,2 mm/rot:

Pentru $<0,2 mm/rot:

.4,20,4

2,40,4

Giiurire
~i contruira

v 100=

v100=

sO~7
Pentru 5>0,2 ~m/rot:

sO,4
Pentru s~0,2 mm/rot:

3,30,4
v100=

5;750,4
v100=

sO,S
LArgire
cu largitor

4;670,3
v100=

Pentru 5<0,2 mm/rot:

7,70,4
v 100=--.sO,7
Pentru s~0,2 mm/rot:
10,30,4
v100=

sa,s

sO,9

8,140,3
v100=--.--

to,2s0,5

to,i?sO,S

11,9'fOO,3
v100=------to,2s0,5

HateriAlul prelucrat
Folul
pr-ctucr-ar i i

Strunjir
longitudinal.li

1,920,3

O~e l pentru autoamte

~i iUT 20 eu .
Rm<1>50 N/mm

AlaJllii

AUT 12

Alezaro

v100=
to,2s0,65

to,2s0,65

Pentru d~10 mm:

71,1

57,2
"100=

"100=
to,1s0,25

Filetare
cu tared
de mo~ina

0,,68d,,2

v1oopO,9

to,1I>sO,36

Pentru s<0,05 mm/rot:

21,5
v100=-sO,35
Pentru s~0,05 mm/rot:
12,6
v100=--

to,2s0,1>5

r.

Filetare
cu f iliora
15,1>
\/100=--sO,S

sO,S

50B

21
v1oo=-sO,5-

O,13d2,3
v100=-- -pO,S
Pentru d>10 mm:
4,31~,78
v100 pO,S

t,'j6s0,3

Strunjire fo
losind cu~ite
prof ilate

4,780,3

2,390,3
v100=

v 100=

Pontru $<0,2 ~m/rct:

39
"100=
to,1I>sO,2
Pentru s~0,2 mm/rot:
31,8
v100=

Ouraluminiu

0,27d1,2
v100=

0,9d1,2
v10 =---

p1,2

p1,2

1,2d1,2
v 100=---.p1,2

Observa~ii: 1. Formula detli pentru filetare Ct; tar~ de me~in(l este valllbil4 pentru
o~etul'i carbon cu Rm=500 .800 N/mm ~i pentru diametre d=5 30 mm, d
fiind diametrul nomInal al filetului; ppasul filetului;
2. La recalculeree vitezelor de s;chiere pentru elte durabilit4~!, volorile

509

tlXPOH$[',t,ull,Ji
me l durebil
it~tii so voradoptsInmodul
urm~tor:
m~G,2 p"ntru
cutitedestrunjitlongitudinal
;>1 pentr-u
burqh ie ;
m=O,286 pentru
cutiteprofilate,p<lntrucutite de eonslat~i pentru
cu~ite do retezst;
m=O,3 p&ntru
l4rgirseul4rgitor;
m=:.OJ~p;;;;ntru

eLazaro;

m=D,5
pentrufiletarocufiliere;
m="\J,9 pentru f il e t er-ee eut er oddemll~in1!
a ot e tur i l or carbon ;
m=O,5
pentruf!letereaeutaroddema~in1!
a dureluminiului.
In masura in care turatda ~ se poate utiliza pentru acele
faze care solicita turatii mai inalte, se va recurge la adoptarea ei (n2 = nadop(2).In cazul in careriu este posibilc1 utilizarea turatiei ~, turatia uni.ca utilizabilc1 pentru fazele de
strunjire, gc1urire etc. (cu exceptda filetc1rii) va fi n"dopt1.
13.3.2. Metode de stabili.re a bJratiilor pe baza ooeficienPJ.or timpilor de~.
In cazul s~ilor
revolver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de 0
sin;Jurc1turatie pentru strunjire ~i de 0 turatie de sens contrar pentru filetare, este posibilc1 stabilirea celor doua turatu prin luarea in considerare a coeficientilor tilnpilor de CUichiere.
. .
13.a. Pen.tru aceasta, dupa determ:inarea numerelor reale de
rotatli ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i,
se stabil~te
inc~ ~-nurnitul numar' de rotatii
echivalente la
filetare, cu 0 relatie de fonna:
lei
Nefiletsre =
s;

[rot],

(13.11)

in care: lCj este lun;r.i.mea

cursei de lucru la filetare,
in mm;
si - avansui de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului)
~i
k-raport de nucsorare a turatiei la filetare
(uneord,~i la alezare), in report; cu turatia de baza I\" utilizata
la strunjire:

K=

n, iletare

(13.12)

I\,

cazul in care acestea di.spunde numaidoua turatd.i, pe ciclul de

lucru la nivelul arborelui principal (0 turatie pentru strunjire ~i una pentru filetare) ,numerele de rotatii echivalente pentill fazele de strunjire sint eqal.e cu numerele de rotatii reare
stabilite pe baza relatiei (11.4) (Ne;= Nri = le/se;)'
15.c. Se deterrnina apoi turatda de calcul nei, pentru toate
fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10).
16.d. Prin analiza ~irului de turatii de calcul nei astfel
ob\:inute, se s'tabi.Lest.e scula care necesita cea mai redusa turatie a arborelui principal al strurqului (ne; min), excluzind
din analiza turatia de filetare ~i cea de alezare.
17.e. Pentru scula stabilita anterior,dar ~i pentru sculele
care solicita turatii apropiate de n i mi' farc1 insc1 ea turatiile respective sa depa~easca mai mult d; 1,5 ori turatia minli~
(ne; min)' se calculeazc1 asa- numitii coeficienti
Ai ai timpului
de CUichiere:
leai
A; =

Nei'

lei

(I

2-

(13.13)

N'e;

in care: leai este Lunqdmea

cursei de ~chiere la faza i, in nun
le; - lun:rimea cursei de lUCJ::U/la
faza i, in nun;Nei -numarul, de
rotatii
echivalente ale .'arrorelui principal la faza de lucru
respectdva, in. rotjme; - sumam.nnerelorde rotatii echivalente
ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru r inclusiv
pentru fazele suprapuse; 1'1' ~i - sumanumerelor de rotatii echi-'
valente ale arborelui prdncdpaf pentru fazele care,avind durata
mai scurta r se suprapun peste acele faze, a caroc insumare conduce la st.abilirea duratei ciclului de lucru (diferenta moi ~
N' e i reprezinta, deci, numaruJ.total de rota'~i echivalente Nte
ale arborelui principal pentru fazele de lucru care deterrnina
durata ciclului de Lucru),
18.f. Pen.tru acele scule in cazul carora s-au calculat valorile coeficientior )..i ai timpului de aschfere , se determi.nt1
din tabelul 13.12, valorile corespunzeitoa:reale coeficientilor
JJ. i de corectrie a tura\:iilor.
Folosind valorile acestor coeficienti JJ. i se vor calcula turatiile corectate neor;:
I

nfilet re fiirrl turatda utilizata la filetare.

"Valorile raportului k de micsorare a turapei
la filetare
in raport cu turatda de baza !\, sint de obicei precizate intre
caracteristicile
tehnice ale ~inii,
existin:l.de altfel !?i valori recomarrlate de finnele constructoare.

neori

nci JJ.i

[ rot/min ]

(13.14)

14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita

cunoasterea numerelor de rotatii echivalente l?i pentru celelalte faze ale pralucrarff, pe strungul revolver automat , dar r in

nei fiind turatia de calcul la faza i.

19.9. Scula pentru care se obt-ine cea mai redusa valoare
neor; se considera ca scul.a Limi.tatdva, Pen.tru sculele de filetat ~i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteaza, considerindu-se in acest caz neor; = nei. Dacc1 se ajtmge la situatia
ca pentru aceste scule turatda neor; = ne; sa fie mai mica decit

510

511

-'

--_.- -------------.---~--.---" ...

".

-_ ..---

..
"

Tabolul 13.'2 (continuoro)

cele ale altor scule analizate,se va relua calculul cu un raport

de mi.csor'area turatiei
k mai scazut, posibil de realizat pe
st.runqul, automat.
20.h. Se statd.Iesteapcd, turatda n' a arborelui, principal
(turatie unica pentni toate fazele, cu excepp.a filetMii)
, cu
ajutorul relatiei:
n'

[ rot/mm ],

= nc; Jlo

Volari
>. ~i 0

(13.15)

I. TH

(13.16)

To

To

in cares T = ;..TH este durabilitatea necesara a sculei limitative. Pentru Tt! se poate Luain considerare 0 valoare egala, de
exempIu, cu 120 min, acceptin::lu-seinlocuirea sculelor uzate de
2 . 4 ori in cursulunui sclri.robdeIucru ( 8 ore ); To -durabilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile vitezelor de aschi.ere (de exempluTo = 100 mm).
21.1. Cunoscin::lu-se
turatia n", se alege din gamade turatii a s1:r'l.ID';Jului
fie turatda ime:li.atinferioara acesteia, fie
turatia ime:li.atsuperioara, daca aceasta din urma nu de~eflte
Cl! mai mult de 10%valoarea n '-. 0 data cu stabilirea
turatiei,.
se voe rddica din cartea ma.'iinii ~i numerelede dinti ale rop.lor de schirobcare asigura obtinerea t:uratiei astfel detenninate a arcoralui, principal al,' st.r\.IDjului.
Tabelul '3.'2.Coefici~tii de corectie D turD~iilor (pentru scule din o~el rapid)
Valor;
" ~i 0

Cutite prof i late

;;i cut it.ed6 retezat
Coet

0,05
0,075
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50

icien~ii

2,35
2,09
',98
',72
1,58
1,49
1,42
',35
',29
1,25
1,22

Largitoare
JI

Cutite norlllale
~i burghie

~i 0

.i

2,11
1,91
',78
',60
',49
',42
1,35
1,30
',25
1,22
1,19

1,82
',63
1,58
1,46
,,38
1,32
1,27
1,24
1,20
1,17
1,15

LlIrgitoare

1,18
1,15
1,13
1,10
1,08.
1,06
1,05
1,03
1,01 .
1,00
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,90
0,89
0,87
0,86
0,84
0,83
0,82

Cu~ite narmalo
~i burghie

a
1,16
. 1,13
1,11
',09
1,08
1,05
',04
1,03
1,01
1,00
0,99
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93 '
0,92
0,90
0,89
0,87
0,86
0,85
0,84

1,13
1,11
1,09
1,07
1,06
1,05 '
1,03
',02
1,01
_1,00
0,99
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,92
0,91
0,90
0,89
0,88
0,87

Proie....'tlrea regimului de ~ere

pentcu fazele de lucru
care se executa cu mai lllIl1tescule simultan.Daca exista secvente de Lucru pe strungul automat cu cap revolver, in cazul direra Lucreaza simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse
total sau partial),
la proiectarea regimului de aschi.ere SE: va
tine cant de urmatcaral.e consideratii:
1. Pentru scu1ele~chietoare
montate pe aoal.asf, di.Spozitiv portscule ( pe aceeasi, sanie sau in sceeasa portscula fixata in capul revolver) !?i lucrind s.imul.tan,avansul se va adopta
irl. flmqie de scu1a care necesita, lucriIrl :i.nd.eperrlent,
avansul
tebnologic minim.-Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de
exemplu, pe una dintre sani.i.Letransversale ~i pe capul revolver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,exi.stind posibilitati
distincte de realdzare. a acestor avansuri.
2. Lur:gimeacursei de lucru se stabUeste -irrlep:mdent,pentru fiecare scuta m;;chietoare; in cazul scu1elor aschietoare
montate pe acel.asa suport, marimea di.stanted, pe care suportul
se va deplasa cu 0 vi.teza corespuozatoare avansului de Iucruva
fi egala cu lungimea maximaa cursei de lucru.
13 .4. VERIFIClI.REA FUI'ERII

Calculul puterii
:n

512

prof ilate

Caef icienti i JJ s i
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
0,95
1,00
1,05
1,10
1,15
',20
1,25
',30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00

in care: nei este turatia de calcul a arborelui principal(turatia calculata initial) pentru scula
limitativa, Jl.o
este de
aceasta data ales din acel~i tabel 13.12,dar pleciIrlu-se de la
o valoare a coeficientului de corect.ie e determininata cu relatia:

e ,.,; T

Cu~ito

~i cu~ite de retezat

I'Icos . \"01.

necesare
513

aschi.erd.i,pentru

fiecare fazii

.....'-.-.-.-~j
f~

f:ir~2

3(JO

.,

OIl'

1"45

~'

:cl
0
e ....
III

S?

S?

0 0.
0

0.

'"0,

Cl

fit.

I"

'" E
';;:E

0-

.-!'O

'0

c1"/

Vi

17

fj

...

~
~

a>

:cl
U

'".v

..,..
'"

:z:

-'

Ol~
e N
<, e '"
.....

Q..

~~~
"'~ .,
~3~
HO .- )10

"":cl""
u ~ 0
:cl :cl :;)
cc . to

(13.34)

Nef

....,

lele care Lucreaza simultan,17este rarrlamentuls~ui

automat ( r1:::: 0,75) !?i Nmu - puterea mctcrului,electric pentru Lantul cinematic de antrenare a. arborelui principal al st.rungului
automat.
13.5. EXEl1PW DE STABILIRE

PE UN

Se cansider~ piesa din fig.13.4. (Dopfiletat 70.019.048)

In continuare sint prezentate etapele de stabilire a parametrilor regimului de aschi.ere,
1. Alegerea t:ip.1lui.de strung automatcu. cap revolver. Avirrl in vedere forma!?i climensitmilepiesei, .caracterul product;iei !?i dotarea sectiei de prelucrMi mecanice, se ateqe ,pentru
realizarea piesei, strungul automat SARQ- 25.
2. stabilirea succesitmii fazelor .Pe baza irrlicatiilor
din
literatura de specialitate, se propune succesiunea fazelor de
prelucrare irrlica~ in fig. 13.5 ... 13.11 ~i in tal::elul 13.13.

-a

f..:"

r"
{it;

~
...

ON

..,
IQ

..''l

.. ~

o
. Z

,!

.~ -J

..

0'-.D

g>

C1.~

....,'"

...
g

'0..

GI
.-

c,

-a

., ..
.~ ~
N

U 0

.3

...c
Cl

'"

~
UJ

'"
'"
.3
1l
III
I-

]-3
.. ..

:;)

~~.;~
~~

~)~.

L..-

L. 0

o
0:;)
o...z:o.CQ

-'

"'&:
0.11

....

ce
o)N

..,
'"

Cl

>~

.o-~

:z:

Z...J

c
'"
:5u

-'~ v..

.D

III

.-

:;)
J:: :;)

> ."oA
L. .-

0.0
III 0.
U

.-...

Ill.

:;) co

co

'"
0

<0
..

III

.,

O'.()

...a>

...J

:z:

:z: -'

~ ..
V

~o

GI
.-

].a

.. '"..
.= ..
~~ ';; ~
~~ ~ ~
o
O:cl
o...zo...Q:l

o
o..:o...a:l

:cl

L..--

L. 0

:!1

L.. 0
O:J

~
r::

:c

-'

~
;:!

la>

...
'"'"~

-'
,,,
..

:z:

...J

)CQI

..

-8

,.,

...1l"...
e

t,

o
c,

0-

...

.....

L.
0

III
N

"

:J

t-

..'"

:z:

~l-..-~ 2)~- ~
...J

...J

~
'"
o

ill'l

'~

i~
t:

D
o
t:::

~
o

-0

'"

oA

:cl

""

<,

... .-....
GI

I.

'"
III
>
c

""'&.

.-

:J

:;) -0 .

...

..~ e

'"

GU

01')

Cl

Cl

10""

:;)
U

Cl

J::
c,

....

Cl>

en

....,

... J::"
..

:cl

:J

~.~
N

0.0
., Cl.

~.--)(l]

a>

-0

"'".
e

g.[

L.

'"x

,eo

. .

.....
..-:l

:cl v
. L.

...~
.

..

""G}CO

a>

Cl

N
Cl)

.~
L.

i.'

.,

. ~L.

"'<0"0)

!:

c,

>

t~

e~
to

a>

"'0

"~
~'"

<0

'-N
e
u...-- ...:co)

r:\.'

rr
::;
1;

e E

~x

'-Ht;

... "~ 8. fl

<0

11

::J

, E

-00'
-S

-.J

+'0
U

.,

a>

.. .

\,'

...

o.."......

.-

'"
I-

"'~CI
'0

u..2':

"

1"

'"o...

>on

'" ""-s
~ co .'"
<Ll

.,

e-

.. ~

'.
It;:

!,'

... ......0.
...
,~
"::J I::;~
.... ...
...

"'5

..
x

-0

s
R ~ ....

III

se

Cl

....

> .-

.. ,"

CO

,<0

-0

~
.-t.n
4)
...
le x....

..

..
..
o.

x
-s

"CO

'"

<,

:cl

;;:;

-0

-e

e-,

r-,
L.
'''-''''
...c: X

Cl

...

0.0
'" 0.
U

'(3

~
o

...'"
'"

"oA

Cl<
<,
Cl

-0

g.[

> .-

'"0.

'":cl
cc

~
o
~
o

s
o

0.

0-.

III

E':cl
'"
c: N

.- ....'"
... ~

n-

..
" +J ..
.t=
~:::.; -8

...
> "'.
-oGl
>.-

...

rn

].a

... .-",U.... ...

....

>N

.,

t:::

..

L.

,.,

...J

0'-0

~ ..V
~o -'

a:
D

'"

""
-o

:cl

I-

...>

:;

0'

eo
""
o

0)

"[

este sumaputerilor calculate pentru scu-

j=l

A PARAMEI'RILOR
REGlMUllJI DE ASOIIERE IA PREUJC'RAREA
S'IRUNG REVOLVER AUTOMAT

'"

r:
fi .

'"..

,~

.- .... n."., ~........'"~ .... ~

.,

)=1

...

:;)

[l
N
<,

!:

fr';
I~.
~

lI'I

0.

1.1

in parte se efectueaz~ folosindu-se relatiile valabile la prelucrarea Cl! 0 singurc1scul.a, In continuare, se insumeaz~puterile pentru sculele care lucreazc1simultan , fiirrl necesara satisfacerea unei conditii de forma :
17Nmu

0.
"!
'" ...
0

.3

..

,0.019.01,6

:::;

~I

...

o
t.
.D
<0

Nef j

'"

0 0

:;:

Cl

"'I

.r.,

8,

""

631

Oop f l Let e t

0,

,-

fi.'etat 70.019.048
Hater/a I:AUT 20
Tolerant"
mS STAS 2300-88

...
'" ...

1'Jt

o
e

25
F 19.13.4.

f!1.'

~IOap
'&

~i

"v

0-

f{i'

l( _

)~~'&

'Go

in care:

'"o "'10

..
Cl

<0

"'"

V
CY.

f;:
l'.~,

kI.'

r"r~

....:cl

,a>

..
v

EN
:;)

:z:

'"

'"

I<l

'"

... ...

.;;

u-ll..o

...

~A
f-

r::

i.:

514

t,

515

~,t
~.

+-.

Fig.13.S. Avansarea ~i tamponarea semifabricatului

Fig.13.8. Te$irea 1x4So la ~11/8 $i g3urirea la ~4x3

I
I

\
.Fig.13.9. Strunjirea degaj~rii la .9,8 $i preretezarea

fig.13.b. Struniiro~ la ~1bx1? $i centruirea

;:r~;;,':l'
- -- 11- ,

I
I

I -1 ., ....._

_~-_'V

Fig.13.10. Filetarea H12x1 pe lungimea d~ 15 mm

t
Fig.13.7. Strunjirea la ~11/8x15 $1 -gaurirea La ~bx7

I
I
Fig.13.11. Retezarea

1
I

516

I
\

517

~L;.,;.L~
..",,~.. -

.,

"0
N

...

'"
L.

...~
2
+"
8.
C

...

~
-8
::I

-0

::I .l- ~ ~
.,.,0
E ~
::I 0
Z v,

f_

:J
.,
.,
0
c ..
co"'
....
>
e

""

r~

"'..

".

~
~

~2

~I~

N
Cl

0'10'

10

010

~-

'"

[:::

eo

'"
.-E -0

.3~

~:J '".,..

"

~ ..-'o
"
co 0 V)

'"~

-T

11

co

E
E

r-,

'"

..

~::I
'"
.:J 0 ''-

u~

E
E

c ..

-,

""I..I "'".
N

'"

r-N

r--

to

\I

11

11

'".o,

~"

6
6

11

"I

"

-r

"

.9
~

.9

::I

0"

L.

.3

e
to

~
~"

r-+

...
'"

."o

+"

"-to

'+
0.1 t:

~'-

.~
g>

.3

~
~"

~~

+~
~ ~"
"I
~ '"0>-<)

~
~

............m

E
E

E
E

'"" o'"
~

'"to.
0-

"
'".o " .o

Il

e-,
o

5. st:.ab:ilirea moduluide :i.nstal.area sculelor.

Apelind la
principiile aplicabile la pre1ucrarea cu 0 sin;Jur~ scul.:i , s-au
stabilit adincimile de aschi.ere pentru fiecare faz~ : vaJ.orile
respective sint men~ianate in tabelul 13.13.

-0

+
~
--" ~
~ ~

+'",

,"

to.
0-

00

0-.

e-

o
~

,,~
~
O>~

'"
..

~'"
,
Cl 0>
"
0

N-T

.iJ

..

0"

.:

";" o

......

~
~-<)

11
N

.r .r
~x

...'""

~
~

'"'-

Cl

,--

"' 3.t!..I"
-

.
0)

r'

..-

'"

0
~

a.

c,

.,'c

Cl

::I

..8

.,

(I)

t-

"..

D'"
... ~
",

..
D,

...~"'"
"'It1

'"'?
0'"

~N

-o-

<,

lI)

00

_u

t:J>.

'"'::I

'"'....

+"

.....

'"

N
N

c:
::I

(/)

~
'"

11 N
N'

" .r:
".

r-x
-o
$

..'"

'-:J

""

"

'"-rx

.-

"'-

..01
'"

'.. ::I'"

'"

Cl

'"

,..,

Cl

t-

-r

'"

"

8~
N

+?
K~

O>N

" to,

f"r.00

11
N

'"

-,0

...
'0

.I
~N
11.oD-'

-,0+

'''''

1J

~~

0'-

. .-

Cl

11'I

'6

~,

'0

,!.-

,!!..

~o.
'11'I

'"ef';")"
.-"
.:.0
"

I
I

.7. verificarea m.l1r:iJni.i

avansurilor.
verificarea avansului din pmctul de verlere al saget:ll 00misibile a semifabricatului. Se poate ar.:ita cl1fazele la care e
posibil.:i deformarea elasticl a semifabricatului presupun participarea unui singur cutit, ceea ce permite utilizarea
relati:ei
de .La prelucrarea cu 0 singur~ scul.:i. Frin inlocuirea valorilor
ccrespunzatoare , se obtLne:
- pentru faza 2.1. (strunjire

I
s =

Cl

5Hl

'"'-

'.,"

.,."

1)

..
..

'"'..
N
01

x:
"
'-

::I

(/)

~
'"

'-

''0..

~I-<i

u.

xF

1,572 mm/rot>

(HB)

"F

sadopt

ct>16x17):
0,75

0,132,1~0

0,1-16

163

(-)

(_)3

3,57.2,45,75 240,75

31

= 0,1 mm/rot;

- pentru faza 3.1. (strunjire

.,'" .,. '"

.. . '" ~"
.- .,'""
"'"
010-

'-

.~ ...

0,13 E fad'!!0
CF t

i
I

X
N

to,

rV'

<)

L.

11
~

11 N
N.

"'.
8

"IN

M ,...;:
-,0 _0::;,

::

z'+-

11
.

;9.

01

Lf't E

...

6. st:ab:i.l.irea avansului de lucru. Pe baza recOman::llu-ilor

din tabele, dar tinirrl cant de conditiile
concrete ale prelucr.:irii piesei, s-au stabilit vaJ.orile avansurilor de lucru, valori irrlicate in tabelul 13.13.

I"

11

<,

"IN

to

to

::I

+
0.

It1

11
c-

'-

E
6

"It~
~ I ~o;I{;
. ~.,

-0

8 ~ 8 ::.t

3
::I

4. st:.ab:ilirea sculelor, portscu1elor ~i ve.ri.ficatoarelor.

Sculele :;;i portsculele
aferente fiecarei faze de prelucrare
sint prezentate deasemeneain tabelul 13.13.In calitate de verificatoare,
se va folosi un 9Uh1er L = 150xO,1 pentru cantrolul dimensiunilor liniare :;;i un calibru inel filetat fix T
lfl2x1 pentru controlul. filetului exterior.

'" ~,
~
O'J+
'"
+ to
N
.
N
"I
u"e ~ o ~ 'e" "0
Ol~
~
:u
..,
..,
+
" ., +"." -8 U?n -8 "... -0
b ~,..g
-8 " .... -..;r - ~~ e
..
.
0>
.. "I
.. N
+'
'0>
~
~ N
"~ "'"
0
"""A
0... :g o
~
... " ~
~
+a.~
.::t._ ..;!:,
~~
.,
~~
.
-on
Ln..
~
Ln...

~...
::e . ..~
~
e ~.:!.:.

::I

t'l

"0
0-<)
~O>
N"
, U

NO)
. +"

J....
-T

"0'"

].

6
E

~Ii
0'0

~~

-o

.!!

'"o.

a.

6
0

11

0>"
+"0

~'",
':J

-8

r;:;

L.

'""o

"

."

" E

-8

o
o

6
6

6
6

>.!~

-8

6
E

Ol

Ill-

r--

"I

~
t'l

'"

"..

'[

'"

'"
.~

3. st:abilirea metcrlei de :instalare a semifabricatului.

0rientarea :;;i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajutorul, unei mandrine cu b..la;;.:i
elasticl. Preciz.:iri in raport; cu notarea bucsed,de stringere :;;i a celei de avansare a semifabricatului sint cuprinse in tabelul 13.13.

-<),

r-:,

)11,8 X 15):

I
)

I
I

0,75
s

0,13.2,1 ..
1040,1.11,8

1',8 3

(-'

3,57.2,,0,75 2400,75

-)

= 0,36 mm/rot ,>sadopt

= 0,1 mm/rot

31

Verificarea avansului din puncb.ll de vedere a1 so1i.c:itiU'ilor sp:ci fj ce strunjirii

profilate (fazele 5.1. ~i 5.2) scoate
in evidenta respectarea prescrip~.iilor existente in acest sens.

",' q

Verifi.carea evansului, din p.mctul de VOOere al ruJozitatii suprafetelor de obt:inut,executata pe baza datelor din tabelul 13. 8 ~i prin luarea in considerare a avansurilor adoptate
(s=O,l mm/rot pentru strunjirea langitudinal~ 9i g~urire,s=o,02
mm/rot pentru strunjire transversal~ :;.;is = 0,03 mm/rot pentru
retezare)
puna in evidenta posibilitatea
realiz~ii
uned,rugozitati Ra = 6,3 t-an pe suprafetele prelucrate.

Tabalul13.15 Rozul
tatelounorcalculeaferente stobilid i turof.
i i tor
IaOtoda empiricll

de Turaf.io
Di8lllatrul Turaf.ia
Viteza
Oenumirea Viteza
odoptaU,
eoroctlltli,decalcul, calcul,
rDcom8ndatii,
fazei fazei
rot/min
rot/min
mm
m/min
m/min

N,'.

2.1.

----.--- ---

timpllor

SAR0-2S,):

No filotare -

12,93

--- .
S6

..

4.2
5.1

I
I

i
I

\I
,

54
28

38,55
23,52

20,9
8

587,1
935,8

622
622

54
25

45,36
21,0

16
6

_._--

902,4
1114,0

622
622

StrunJ
iro
11,8x15

GlIul"
ro 11
___

. __

6x7

._......u<'" .. _ ..... '

_-- ....

-.,.,..... ...
"~

- -....

....- ....--~.---.

Te sire

lx45 .
la Q 11,8
G~uriro
Q 4x3

54
21

45,36
17,4

11,8
4

1223,6
1403,74

622
622

Strunj
ire 0098jarala 11 9,8
Preretezare

71
71

43,73
4b,4b

11,8
29,9

1179,6
707,5

622
622

FiletereH 12x1
lungimee
de
15 mm

9
,

6,12

pe

Retazara

70

53,9

12

162,33

178

.18'

953,16

622

.
15.b. Turatiile de calcul nci vor fi calculate in ~=ul
metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15
(coloana nr
6)

16.b. Scula care necesita turatia cea ~

redusa (NC2 1 =
587,1 rot/min) este cup.t:ul utilizat
in cadrul primei faZe de
strunjire.
17.b. SUma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui
principal pentru fazele cu durata maiscurta ~i care se suprapm peste acele .faze, a diror
insumare conduee la stabilirea
duratei ciclului de 1uc.ru, va fi:

N'ei

40 + 77,3 + 10 + 50

177,3 rot.

64,65 rot
(1/5)

14.b. Pentru fazele de strunjire, Iu.nnerelede rotatli echivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rffininind
deci cele ar~tate in tabelul 13.14.
Suma numerelor de rotat:ll
echivalente va fi' ca atare:

Uei = 170 + 40 + 150 + 77,3 + 10 + 82,7 + 50 + 72,5 + 65

+ 327,6 = 1045,1 rot.
.')?O

_._ _-

I
lc6 . 1

.....

5.2

13.b. Nur!arul de rotatii echivalente la filetare se stabil~e

lui.n::iu-se in considerare un raport de miC:orarea turatiei
k = 1/5 '(raport recolllan:3atin cartea tehni~ a st.run:Jului

3.2

4.1

pe baza coefi.cientilor

3.1

"

B. Stahj, j rea turatiUor

16x17

C<lntruire

2.2

10. Calculul .llll1lIliru1ui

de rotap.i ale arixn:elui principal
pentru cursele de lucru.
Calcu1ele efectuate au oondus la rezultatele mentionate in tabelul 13.14.

de.~

Strunj
iro
Q

8 9i 9. Calculul lungi.m.:Uorcurse.lor de lucru;;i al lungimilor curselor de ~ere.

Se prezinta sintetic
rezultatele
obtinute in tabelul 13.14.

11. stab:i.lirea. durabiiitatuor

<Xnventional-ecancm:ioeale
~e1or
Cl.d:rietoare. Se adopta 0 durabilitate
conventional-economi~ pentru toate scule1e a:;.;chietoare Teonv= 240 min.
A. stab:i.lirea. turat:iilor prin met:.crlaempirica. Pentru stabilirea turatiilor
prin metoda e.
npiri~ , se pl.eaca de la valorile recomandate ale vitezelor.de a:;.;chiere, corectate in raport
cu corrlitiile concrete de lucru. Rezultatele cil.culelor efectuate in acest scopsint prezentate sintetic in tal:e1ul 13.15.
studiirrlu-se 9irul turatiilor
de calcul pentru strunjire,
se constata ea valoarea cea mai s~ta
corespun:je primei faze
(587,1 rot/min.). Consultirxi tabelul cu...turatiile
disponibile
ale st..nIn3ul-.ll. SAR0-25:;.;i
acceptin:l 0 ~ire
a turatiei. de
eel mult20%,se adcpta turatia n =622 rot/min (c:lepa:;.;ire
cu 6%).
Corespunz~tor acestei t'l.lratii pentru strunjire,
se adopta turatia pentru filetare:
r'-t ilotere= 178 rot/min.

pr in

. coeficientii
Ai ai, tilnpului de aschiere se vor determina
pentru strunjirea de la faza nr. 2.1 :;.;ipentru preretezare (faza
ne.s.z.)
in acest din urma caz fiin:i vorba despre 6 d~ire
a
:turatiei' minime cu mai PUtin de. 50%:
.
I

A 2.1. = ~

lc 2.1

"e2.1
III el' - H' 81.

17

-------

170

1045,1 - 177,3

18

52J.

0,185 ,

,
I

}. 5

. 2. -

1,45

5.2

He

lea 5.2

t:N . - NI .
et
et

le 5.2

72,5
------= 0,060
1045,1 - 177,3

lS.b. Pentru cele doua faze merrt.i.onare

, se determi.na din
tabelul 13.12 coeficientii J.1. i de coreqie a turatiilor:
J.1. 2.1

1,41

J.1. 5.2

2,25

(
cap.14

REGIM.IRI

DE ~

LA

FREZARE

\,'

Turatiile

neor5.2.

14.1 PRINCIPII SI NOTIUNI

DE BAZA

corectate vor fi ca atare:

ne

neor2.1.

587,1'1,41

J.1. 2.1.

2.1

ne 5.2

J.1.

5.2.

707-2,25

827,8 rot/min,
=

1591,8 rot/min.

19.b. Drept scul.a lim:itativa se va considera cutitul

lucreazi1 la faza nr. 2.1.
20.b. Coeficientul de corectde

2.1

va fi:

0,185 . 240

TN

Pentru e = 0,444, din tabelul 13.12 se va aj~e

cientul de corect.Le J.1.a =1,18.
Turatia n' a arborelui pdncipal va fi:
=

ne2.1 J.1.a

0,444.

100

Te

n'

care

587,1'1,18

la coefi-

692,77 rot/min.

21.b. Acceptirrl 0 de~~e

a turatiei n' cu eel mult .10%,
se adopta din cartea strunqului, automat SARD-25
turatda n = 706
rot/min. Se observa ca daca s-ar fi luat ( de asemenea conform.
recornandarilor) turatia imediat inferioari1, s-ar fi ajuns la aceeasd, turatie pentru fazele de strunjire, ca !?i in cazul utilizarii rnetodei empirice (n = 622 rot/min).
Corespunz~tor turatiei pentru strunjire n21 =706 rcc/min
se adopta p2l1tru filetare 0 turatie
de circa 5 ori mai mica:
n6 "" 156 rotymln.

Operatiile de frezare se pot clasifica

~
tipul frezei
folosite, deosebindu-se schemele de frezare :indicate in fig.
14.1.
.
La frezarea frontala (fig .14.1 ,b), pentru realizarea
unor
reg:i.muri de ~chiere
cu productivitate superioari:i, diarnetrul
frezei D treb.ri.e si:i fie mai mare decit Hitirnea de ~chiere (lungirneade contact t1) !?i anume: D = (1,25 1,5)tp
La frezarea pfesel.or din otel este necesara aplicarea frezarii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construetii :;;i ote1uri aliate
sernifabricatul de prelucrat se va pozitiona deplasat in direqia
pi'itrunderii dintell.li frezei (fig.
14.2,a), ceea ce asigura inceputul ~chierii
de catre fiecare
dinte la 0 grosime mai mica a ~chiei; pentru piese din oteluri
rezistente la ternperaturi inalte .fili oteluri rezistente la coreziune, semifabricatul
va fi pozip.onat spre i~irea dintelui
frezei din aschi.are (fig.14.2,b), ceea ce asigura i~irea dintelui la 0 qrosdmern.iirimi:i a a:;;chiei. Nerespectarea acestor reguli are drept consecinta micsorarea apreciabili1 a durabilitiltll frezelor frontale.
Diametrele recornandateale frezelor sint date in tabelele
14.1 :;:i 14.2. Aceste recomarrl<'iriservesc perrtzu alegerea dirnensiunilor sculelor din starrlardele corespunzatoare.
. Pararnetrii adincime de a:;;dllere t !?i l~
de ocnt:a.ct t1
au fost notati pe schernelede frezare din fig.14.1, in care se
poate observa ea paremetrrul,t se masoara Paralel cu axa frezei,
iar pararnetrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.
Regimulde aschtere la frezare se determini:iin ordin.ea ur-matoare: - se stabil~te
mardmeaadincimii de ~chiere;
- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe
rotatiei
- se cal.cul.eaza viteza de
aschlere
:;:i tura1;ia
(rot/min) ale frezei;
- se deterIllirlliputerea efectiva necssara la frezarei
- se verifica posibilitatea
utilizarii
regirnului de

a;;chiore caf.cuIat , pc1M;>inade frezat; aleasil,fiicin522

523

Frez a
Cl! tn dru:

Fr o r o

ii

Freze

c:PZOj

~}

XC

-e-,

b)

Tabelul 14.1. Dimensiuni rocomandate pentru freze cilindrice ~i fraza disc, mm

\

I'

hJ
Frez

dJ

c)
a

aluidr o-tr ont

c u eo ad a

atn-

Freza

uriqtuular

eJ

:4 '

i.

si

fig.1~.1,c)

f)

5
10
20
50
100

~d
'~-i...

gJ

Tipul frazolor

Lungimoe
de contact If-----------Fr-eze c ilindrice
t , mm
1
(fig.14.1,8

....
r'. ~t'.
Freze

"-

....

i"

....

a)

Fre: a ti ern strau

-'!L

....

. f~11f1Ja~m;, .:
'..

disc

cnmdr o-tron i ala

cu

.....
"IL....

Fig.14.2 Poziiia
frezei frontale
le frezarea samifobricotelor
din o~el;a- patrunderea dintelui frezei pentru c1= (0,03 .
O,05)0;b-ie~ireo
dintelui frezei
pentru c2 =0

Froze disc

Laiimea de frozore, mm

50
63

80 .
100

100

150

80
100
100

100

125
160

pro nt at

20

50
63
80
160
250

63
80
100
180
315

,_.

Tabelul 14.2 Di8Jtetre re<:;Oillandate

pentru freze frontale,

h)

10

ICIlI

Adincimea
de a~chiere
x , mm

L~~imea de
frezare t1,
mm

40

60

90

120

180

250

350

Oiametrul"
frezei O,mm

50 .
80.

200
250

315
350

400 ..
500

10

80
100

100.
125

100.
200

Observa~ie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezel din acast tabel
este l~~imea de fre~8re (lungimoa de centact ) t1 ~i nu edincimea de a~chiere t.
jJ

jJ

k}

/)

Fig. 14.1 Scheme de frezare: a-cu freza cilindrica; b-cu freza cilindro -frantaLa cu alezaj;c-frezare canal cu freza-disc; d-frezarea unei suprafeie plane laterale (prag) cu
freza-disc;e-debitare ~i crestare cu freza ferastrau;f-frezare suprafatB plana cu freza
cilindro-frontala cu coada; g-frezare canal cu freza cilindro-frontala cu coad~;h-frezare cu freza unghiulara; i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;j-frezare cu
freza profilat3 semirotunda concava; k-frezare canal de pan~.cu freze pentru caneLat,pe
ma~ina cu avans penduLar; l-frezare canal 'de pana cu freza pentru canelat, pe ma~ina de
frezat verticala.

:
!

du-sacomparatda cu puterea fumizata de masfna-uneal.ta.

1idinc:imaa de a.,.<rlUere.la frezare se va urmard,ca intre:JUl
adaos de prelucrare sa fie detasat, intr-o singura trecere.
Da.~ adaosurile de prelucrare sint mari ~i puterea mas.irri.i,
-unelte este insuficienta sau rigiditatea
sisternului tehnologic
este scazuta , se pot efectua mai multe treceri de deqrosare,
525

524

Relatia (14.2) reprezinta modelulmatematic pentru calculul vitezei de aschi.ere la frezare :;;i are caracter general in
sensul ea poate fi utilizata
pentru orice procedeu de frezare,
cu oriee tip de frezt1.
Pe baza vitezei de aschi.ere se cal.culeaza turatia sculei
n cu relatia:

Dacllcondi:tiile de precizie a dimensduni.Iorsint ridicate,

cu tolerante in treptele 11.. 10 de precizie, iar rugozitatea
suprafetei t,re.J:::;uie
s~ fie in limitele RII= 3,2 .0,8 J.DlI,adaosul
de prelucrare se va inde~
in dew faze distincte: frezarea
de deqrosare :;:i frezarea de finisare. Adaosurile de prelucrare
de peste 18 mm pot fi Waturate intr-o s:i.n:Jur~trecere cu eapete de frezat cu cutite dispuse in trepte pe inaltime.

a, n

(mm/mm]

Sd Z n,

1000'v

n=
1l'

(m/mm]

(14.2)

in care: v este viteza de ascrriere economi.ca,in m/mm; Cv o constanta pentru con:::litiile date de frezareiD-diarnetrul frezei,in mm;T- durabilitatea eoonomi.ca
a frezei,in mini t1 - lungimea de contact dintre tai:;:ul sculei lii piesa de prelucrat,raportata la 0 rotatie, in mm;sd -avansul pe dinte, in mm/dintei
t- adincilnea de aschiere , in mm(la 0 frezare cilirrlricll teste
l~tilnea de ~chiere); z -numarul,de dinti ai frezei; ~ -coeficient de coreqie a vitezei, detenni.nat ca un prcrlus de coeficienp care tin seamade corrlj:~iile de aschtere specifice;q, m,
x, y, u, p- exponentd,detenninati experimental. .

Ft'v

si

Ne=--

Cv D

(kW]

(14.4)

6000.

in care: F~ este componentatangential~ a fortei de ~chiere, in

.ClaN;v - vrteza de aschi.ere, in m/min(recalculata dupi!alegerea turatiei).
-,
Verificarea regimului de aschiere stabilit iTnplicllsatisfacerea conditiei:
Ne <

!
!

(:

!')

(14.5)

Nm.u'

in-care: Ne este puterea efecti~ necesara ~chierii,in

kW; Nm. u
_ puterea .motorului electric de aq.ionare a lantului cinematic
principal,in kW;!') - rarrlamentul~inii
de. frezat.Pentru corrlitii de lucru obinuite se adopta 1] = 0,8.

I
I

!'i?(;

(14.3)

se determi.n11
avansulpe minut v,
cu relatia (14.1).Se alege din gamade turatii a ~inii
de fre
zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculatil,respectiv din gamade avansuri pe minut,valoarea cea mai apropiatii
.a avansului.
In continuare, se recalculeaz~ viteza de ~chiere in fun.ctie de
turatia adoptata.Dacllturatia scu1ei se alege la valoarea imediat inferioar~ din c;JaIna de turatH
iar avansul pe minut - la
valoarea ime:liat superdoara din gamade avansuri, se va recalcula avansul real pe dinte sau pe 0 rotatie a frezei, deoarece in
aceste con::litii avansul real poate diferi cu rnult de eel ales
initial.
Acest fapt prezinta :impO!.tan~
deosebita in special la
frezarea de finisare, la care valoareaavansului pe rotatie influenteaz~ direct rugozitatea suprafetei~ Dacll la utilizarea
pract.ica a regimului de aschiere calculat apar vibratii,
este
necesar s~ se mi.csorezeturtia scu1ei ~i avansul pe minut cu 0
treapti in gamade tuiatii,respectiv
in gamade avansuri pe minut.
Puterea efectiva la frezareNe se calculeaz~ cu re1atia:

Viteza de ~ere
se catcul.eaza cu relatii empirice care
exprdmadependenta dintze viteza de aschiere economlca:;:i parametrii procesului de aschi.are, relatii care au fonna general_~:
-------Kv,
T"' t1X
tU zP

t~

(rot/mm],

D fiind diametrul frezei,apoi

(14.1)

z fiirrl mnnarul,de dinti ai frezei, :tar n - turapa frezei, in

rot/min.
la frezarea de deqrosare se alege avansul pe dinte Sd (mm
/dinte) ,deoarece acest avans caracterdzeeza mi1rimeasarcinii pe
un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe
rotatie
a frezei s, (mm/rot), deoarece rugozitateasuprafet.ei
este influentata direct de avansul pe rotatie. In functie de avansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se cal.culeaza avansul pe dinte Sd = sr/z, mtrrime care este neoesara in calculul
vitezelor ~i fortelor de ~dhiere.
Avansul ales la frezarea de deqrosare seva
veri:fica in
functie de urmt1toarelecon::litii de restrictie:
- rezistenta mecanismuluide avans al masdrri.i,
de frezat i
- rigiditatea dornului portfrez~ (la freze cu alezaj).

v=

f
~

Avansul.la frezare se deosebesc avansul pe dinte sd' avansul pe rotatie

al frezei s, ~i avansul pe minut(vitez~ de avans vf ), intre care exista relatia:

v,

527

i/'

~I

I
t
~
I

N
f

~I

r~

~
E

I
i.::

j
~
~

Daca corrlitia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta,

atunci, se va nucsora viteza de aschi.ere ( iar nu adincimeade
~chiere sau avansul) pina la valoarea vmu calculata cu rela-

Tnbelul 14.3 (continuere)

1. Velorile mai mari ale avansului se vor lua pentru lungimi de contact t1
~i latimi da a~chiere t mei mici, iar valorile mei mici ale avansului ,
pentru lungimi de contact s i lIltimi de asch iere mai mori.
2. La frezarea
otelurilor termorezistente
~i a otelurilor
rezistente la
coroziune avansurile sa vor lua din coloana " frezare otel de constructii ", fllrllsll depa~eascil 0,3 mm/dinte.

Ob$erva~ii:

t1.a:

~
~

~
~
~

l~
a~
. j

;'d

;~
;~

'~

~J
:1
::'".j

~
"~

(14.6)

[m/mill]

Tebelul

14.4.Avansuri
la frczarea de degro~8re cu froze cilindrico,
froze disc, cu plOcute din carburi metolice

frcze

frontalo

~i

j
"j

Nmu

Ne

~
~
~
~

1)

Vmu

14.2 FREZAREA Cl}FREZE CILINDRICE

Alegerea avansului.La frezarea de deqrosare (tabelele 14.3
~i 14.4), valoarea avansul.ui,este limitat.a de rigiditatea ~inii de frezat, a piesei ~i a dispozitivului de fixare,de rezisten1;a mecanismuluide avans ~i de puterea mas.ini.i,
de frezat. La
frezarea de finisare (tabelul14.5),
avansul este determinat de
rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.
v~ica.rea
avansului.
1. Ava."1.SU.l ales se verifica in ~
de rezistenta IOOCanismului de avans, tinidu-se seamade urmatoarel.econsdderat.i.Lt.
Forta rezultanta
de aschi.ere R la frezarea cu freze cilin.:kice cu dinti elicoidali se poate descompunein doua componente: componentatangentiala Ft (foq.a. de ascniere prancipata)
~i componentaradiala FR(fig.14.3) .CoIilponentatangentialaexecuta lucrul mecanic de aschi.ere ~i determina puterea efectiva
necesara la frezare; cu aceasta componentas poate calcula momentul de torsitme ~ = Ft'D/2, care solicit.a dornul pcrtscula
la rasucire.Componenta radiala FRproduce incovoierea dornului.

Puterea mas in i i
de f rezat, 1<.11

Frezarea

Avansul

pEt dinte sd mm/dinte,

"'

Peste

10

pentru marca p.Llicutei :

P30

P10

5 . 10

Frezerea tontoi ~i eLiajelor de cupru

oielului

K40

K20

-- ~~-

..

....

0,09 .. 0,18

0,12 0,18

0,14 .0,24

0,20 .0,29

0,12 . 0,18

0,16 0,24 .

0,18 .0,28

0,25 ..0,38

avansurilor din tabel, pentru frezo c iLindr ice , sint recomandate

pentru Ulj:imi de fl,nare t < 30 mm ; daca t > 30 "111&, ve lor ile din tabel
se 'vor inmulti cu coofici~ntul 0,7.
2.Avansurile
din tabel se pot folosi ~i la frezarea
supr-af e te t or plane cu
freze disc;la frezarea canalelor. cu freze disc, valorile din tabel se vor
inmulj:i cu coeficientul
0,5.
3.la frezarea cu freze cilindrice ~i freze disc, ~u avensurile din tabel se
asigura rugozitatea suprafotei Ra = 3,2 . 1,6 pm.

Obser-vat i i : l.Valorile

-:;;

Tabelul

14.3. Avansuri

la trezarea

de degro~are

cu freze ciliodrioo

din o~el rapid

Tabelul

,
Puterea mas in i i de.
frezat, kll

Rigiditatea
sistemului
piesii dispozitiv

Freze cu din~i rari ~i frez$

cu dinti demontabili din otel
rapid'
Avansuri
Frezare oj:el
de construcj:ii

Freze monobloc
de s i

cu dinti

14.5. AVBnsuri
mm/rot

Rugozitatea

Materialul

suprafetei
Ra, p.m

prelucrat

Pina la 5

Frezare fonU
~i aliaje de
cupru

0,08 0,12
0.06 0,10

0,10 .0,18
0,08 ..0,15

0,05 .0,08
0,03 .0,06

0,06 . ,0,12
0,05 ..0,10

0,1 .0,15
0,06 .0,10
0,06 .0,08

0,12 ...0,20
0,10 ..0,15
0,08 0,12

Pestc 5
pins la
10

mare
medic
mica

0,25 0,40
0,12 0,20
0,10 0,15

0,3 ...0,5
0,2 ...0,3
0,12 .0,2

Peste

mare
medic
mica

0,4 0,6
0,3 0,4
0,2 . 0,3

0,6 0,8
0,4 . 0,6
0,25 0,,4

10

de finisare

Frezare otel
de construcj:ii

Frezare
fonta ~i
eliaje de
. cupru

40 .80

din

frezei,

90 . 125

oiel

r~id,

mm

160.. 200
"~

.Otel de construc~
~ii ~i o~el aliat
Fonta ,al iaje da
cupru ~i aliaje
de. aluminiu

OJ:el de oonstruc~ii ~i oj:el aliat

font~, aliaje de
cupru l'i aliaje
de aluminiu

1,6

1,0 2,7

1,7 3,8

2,3.,,5,0

1,0 .2,3

1,~ .. 3,0

1,9 ... 3,7.

0,6 . 1,5

1,0.: .2,1

1,3 . 2,8

0,6 1,3

0,8 1,7

1,1 .. 2,1

..
r: ?f5

cu freze cilindrico

Diamatrul

pe dinte sd' mm/dinte

3,2
medie
,mic!

la frezarea

:_1

j'

~"IoS. vel

SZ9

in

Tebelul 14,b Raportul componentelor for~ei da e~chiere la frezero

Metoda de frazare

'V
~~VJR

1 v(

L --~..:..A__.-/ /-,

/1

Hia

R 11

a)

b)

Flg.14.3 Componentele
for~&i
de 8~chior. la
frazares cu fraZ8 cilindric!:ala frezeroa :ontra evensulul ;bla frazares in
sensul

Frozo cilindrico, froze-disc, freze-deget1), froze unghiulere ~i profilate

Contra avsn5ului
In sensul avansului

0,4" .0,6 (0,2.O,4)tg"

-(0,8" .0,9)

Tabelul 14.7 Valorilo coeficien~ilor

la frezare

~i exponen~ilor in formula for~Bi db e~hioro

F
1

YF
Sd

UF

Matorialul
de prelucrat

Tipul

Matorialul

frezei

tliisur i tcr

~F'

Diel
carbon cu
Rm= 750 H/mm2

CF,

xF

YF

uF

1,0
1,0

qF

wF

O,8b 0
0,87 0

cil indricli

otel rapid
carbo metaL.

682
1010

O,Bb
0,88

0,72
0,75

frontal!

ot-el rapid
carb. metal.

825
8250

1,1
1,1

0,80 0,95
0,75 . 1,0

1,1
, ,3

frez!l-disc ~i
ferlistrllu

o~el rapid
carbo metal.

682
,O,Bb
2b10 0,90

0,72
0,80

1,0
1,1

0,86 0
1,1 0,1

frezli c i Iindro-frontall'i
cu coadll

ot-el rapid
carbo metal.

b82
125

O,Bb
0,85

0,72
0,75

1,0
1;0

D,ab 0
0, ;)-0,13

profillltS s i
unghiulari'i

ot-el rapid

470

0,86

0,72

1-0

0,86

c i Lindricli

otel rapid
carbo metal.

300
580

0,83
0,90

I 0,80

0,b5

.1,0
1,0

0,83
0,90

0
0

frontalli

oiel rapid
carb , metal.

500
545

1',14
1,00

0,72 0,90
0,74 , 0,90

1,14
1,0

0,83

0,b5

1,00 0,83

0
0,2

=
qF

Ft

'

C
F

0,7 0,9

lul prelucrat.
Valorile coeficientului CF f}i ale exponentilor din relapa
(14.7) sint date in tabelul 14.7.

Raportul companentelor foqei de ~chi"&e la frezarea cu

freze cilirrlrice,
freze-disc, freze-deget, freze unghiulare fji
freze profilate este dat in tabelul 14.6.
Valoarea medie a companenteitan;Jel'l'f;,iale
Ft se calculeazi1
cu urmatoarea relai;.ie:

Ft

0 0,25

1,1".1,2

ObS9rV8~io: Freze-deget care lucro8zA dupA schema frezArii cilindrico,clnd dintii frontall nu participA la 8~chiore.

evensutu]

Daca ins.1 se descompunafo$

rezultanU de ~chiere
R pe
directiile
orizontali1 'ili verticali1, se va obtine componentaorizontali1 F H care solicitii rnecanismul de avans 'ili componentavertical~ Fv; la frezele cu dini;.i elicoidali apare in plus 'ili com:p:mentaaxiali1 Fe (fig. 14.3).
.
In fig.14.3 se observa ea in'tirnp ce la frezarea contra avansului conp:menta FH are sens contrar cu sensul ~ii
de
avans, astfel incit preia jocurile din mecanismulde avans, la
frezarea in sensul avansului componentaF~ are acel~i sens cu
mi.scarea de avans fji nu poate prelua jocurile. De aceea, frezarea in sensul avansului se poate executa numaipe maf}inicare
sint echipate. cu mecanisme speciale, de compensarea jocurilor

~~~~.

Ft/Ft

FR/Ft

Fv/Ft

FH/Ft

[N]

(14.7)

WF

in care rt , este l\.ID3"irnea

de contact (vezi fig.14.1),in nun: Sd avansul pe dinte,in rmn/dinte;t-adinc:imeade aschiare (respect:iv
li1't:imeade aschfere la frezarea cilirrlricl) I in rmn;z-~
de
din'ti ai frezei; D -diametrul frezei, in nun; n -tura'tia frezei,
in rot/mini ~F - coeficient de corectde in func\:.iede materia-

FontS
cenu~ie
cu
HB=19O

freze-disc,
freza-degot,
frezll-ferastrliu

ot-el rapid

530

531

,300

'1
~

Tabelul

(~1

,,,_,-,,,,,._

qj

il indr ica,
f r0211-di se,
frezli-degat,
frezl!,
ferllstrllu

.-:~

;;';4j'

Font ,1
nJn[osb ilil
cu
Ha"'1!))

"J
~'i

frontala

I\lin jo fe

~~
,',
;:~

cupr-u
uterogE: )El
cu

t!~.:~~:_
"I

~:~

,140

Observotii:

.-.!

~~
:it

~~
!:;'i

".~

;.
!~

;').,;f

300

0,86

0,72

1,00

0,86

ot;ol rapid
carbo metel.

500
4910

1,10'
1,10

0,80
0,75

0,95
1,00

1,10
1,30

0
0,2

ciL indricll,
frozll-dise,
frezll-deget,
f rez!!fer!istrau

o.el rapid

226

0,86

0,72

1,00

0,86

/-I

se det.erndna astfel :
- perrtzu frezarea otelurilor
otelU1::i.1or.
aliate:
__ (

I<m

'mF -

__

750

;'1
'.:

unde

~'l

carbon de

)n

)n,

0; 3;

(14.9)

190
11. = 1,0 perrtzu freze armate cu carl:uri metalice,
0,55 pantru freze din o-t;.elrapid;
- pentru frezarea fontei maJ.eabile:

respecti v

FH

".

(14.10)

150

unde n

= 1,0 pentzu freze'armate cu carb..lri metalice , respecti v

0,55 pentru freze din ote! rapid.
Fort-c_de avans FHtrehri.e sa satisfaca urmatoarele condii;ii: - pentru masdni, de frezat cu masa avirrl ghidaje dreptun9hit!lm-e:
'
,

532

(1,1. . 1,2)Ft'

[N]

(14.13)

prin aplicarea relatiilor

(14.7), (14.13) 1i>itestarea condi\:iilor (14.11) respectiv (14.12) se realizeaz<1 verificarea avansului in f\.Il'lci;.ie
de reaistenta mecanismuluide avans. In prima aproximatde ,greutatea G a elementelor in mi.scare pXlte fi n~lijata in calcule.
.
.
2. Verificarea avansului in. :Eunct-rie
de ri.-girlitatea
dornului portfreza se face cons.ider.inddornul ea f:U..nd 0 bara i..TlCaStrata la capatul, dinspre arborele principal 95.. sinplu rezemata
la cel<1lalt capat ,
'
,
Forta care solicita domul la incovoiere este rezul:tanta R
(fig. 14.3):

BB

~F

(14.12)

!s-

(14.8)

"

[N]

in care:Fm este forta maxim admi.sa de rezistenta mecanisrnului

de avans ';;r Il\B!?iniide frezat, in N;G -greutatea elementelor in
mi.scare (masaIl\B!?iniicare se depkaseaza impretma cu sernifabricatul) , in N; k- un coeficient empiric care tine searnade influenta incliruU'ilor rnasei datorf.ta momentuluide bascula:r.e, a earui valoare se ia k = 1,4; Jl - coeficientul de frecare raportat
la ghidaje (pentru ghidajele ma:;d
..nilor de frezat Jl = 0,2); kz =
Fv/FH; = Fa/FH;Fv-comp:mentavertdcala a fortei de aschi.ere ,
perpendicular<1pe planulgbidajelor ;JPa -componentafortei de ~chiere' perpen::licular<1pe directia avansului,intr-un plan paralel cu planulghidajelor mesei.
Tinin::i seamade valorile
rapoartelor componentelor fortei
de aschtere date in tabelul14.6irezult<1 ea la metoda uzual.a de
frezare contra avansului (cu freza cilirrlrica
elicoidala) se,
pot adopta urmatcaral.e valori rnerlii:kz = 0,1; k, = 0,25 tgw.
Forta, maximadmis~de mecanismulde avans '.Frv8~ se detenninadin cartea ~inii
sau se calculeaza in funct~e de rezistenta ultirnului element al mecanismuluide avans .adi.ca a surubul.ui,
conducator , respectiv a piulitei.In
acest soopysurubc), conduc<1-'
tor pentru roicarea de avans a mesei se verifidi la flarnl:xl.j
liar
piulita se verifica. la solicitarea, de presdune de contact.
Prin urrnare, considerirrl la meto::iade frezare contra avansului:

BB

unde

coada

Fma~- f.I.G

constructd.L :,?i a

este rezistenta de rupere in N/mm2; exponentul n

- pentzu frezarea, fontei cen~ii:
ISnF = ( _

II =

mas.irri,de frezat cu rnasa av.ind ghidaje in

.

k + Jl(kz + 2ky)

I(

(14.11)

[N]

FH~

KmF

~]

pG.

k + Jl(kz + Jc,,)

- pentru
de rindunica:

1.Fort;a tangen.ial!i Ft la frezarea aliajelor de aluminiu

so calculeazll
la
fal ca ~i pentru ot;el carbon,apoi
so corecteazli prin inmult;irea cu coeficientul 0,25.
?'.Prin mlirirea uzurii dintilor frozelor pln6 la valoaroa admisA, forta tan!lcnt:illl~S! mllro~te: la frozllrea o~elurilor
mo i (Rm ~ 600 U/mm2),de 1,75.
1,9 orl; In toate eelelalte cazurl, de 1,2 . 1,4 orl.

;;:~

~~

o.el rapid

Fma~
-

1----'

f~1

~~
;;!

F <
H -

fj

i~
::1

14.7 (contiouare)

'L

I.

533

..

R={F~'X:;F~i
Introducin:l

l"RI"F't

unde raportul
Ft

(14.15)

[N]

x, =

0,40,6, conformtabelului 14.6.

care produce sageata admisibila faooa dornului
E =

este:

4E flSdm
d
=

(14.16)

[N]

13

in care: E este modululde elasticitate al materialului dornului,in N/mm2:

d - diametrul dornului, in mm;1- distanta dintre
lag.n-ele de reazemale domului, in mm.
~eata admisibila a dornului se poate lua flSen= 0,2 nun la
deqrosare l?i 0,1 mmla fini..c:are.
Pentru ca sub ac?-unea fo$i
de ~chiere sa nu se produea 0 incovoiere eiastica
inadrnisibila a dornului, este necesar
ca:

R$ Fp

'i+e2
J.

(14.20)

Ks1'

(14.17)

adica:
Y

~v

in care: ~v este coeficientul de corectde in functie de materialul prelucrat; Ks 1 - coeficientul de corectae in funct;:iede
starea suprafetei semifabricatului.
Coeficientul ~v se determina cu rela1;:iile din tab2lul
14.9 pentru o1;:eluri,fonte cenu~ii !?i fonte maleabile,iar pent.ru
al.Lajedeoupru !?i aliaje de alurrtiniueste dat in tabelul 14.11.
Coeficientul Cm !?iexponentul n, pe.rrtru relat-iile din tabelul 14.9 sint da1;:i in tabelul 14.10. Coeficientul Ks1hl
fU1ci;.iede starea suprafe1;:eise:nifabricatului este dat in tabelul 14.12.
la frezarea suprafetelor plane cu freze cilirrlrice
armat.o
cu placute din carburi metalice,viteza. de asehi.ere se va calcula cu rela1;:iile din tabelul 14.14 !?i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectle ~:

Ft

rezulta:

.ji--;.-e2

R = Fe

FO$

== ,

Vite:2:ade ~er:e.la
frezarea supratatel.or plane cu freze
cilindrice din 01;:e1rapid, vlteza de aschi.ere se va calcula cu
rela1;:iile din tabelul 14.8 l?i se va corecta prin inmultirea CI1
coeficientul de corec1;:ieKv( care tine seamade corrli1;:iile specifice de aschi.er'e;
.

(14.14)

.j

.x,
'CF tXPsYPtUJI'ZD-qrK
1
d

Avansuladmisde rigiditatea
CU relatia:
Yt

mP

~ Ff

Ft'Dqp

[nun/dinte]

(14.19)

in care se va lua:
OB...

1,16

14.3

.Metodicaverific.n-i:i. avansului in functd.e de rigiditatea

dornului portfreza va fi deci \.U:1l'Atoarea:
a. se verifica daca este satisfacuta corrlipa (14.17)i
b. dam nu este satisfacuti corrlitia (14.17) ,atunci se determina avan=ul,pe dinte admis, cu relatia (14.19).
Se precizeaza ea verificarile avansului se efectueaza de
obicei nurnaila frezarea de de:Jro~are!?i nu sint necesare la
frezarea de finisare, cirrl r~:i.mulde aschfere este mai usor ,
534

(14.21)

Ksc'

in care:Kmv este coeficientul de corec1;:iein func?-e de materialu1 prelucrat (tabe1ul 14.9) ;Ks1 - coeficientul de corect.i,e
in funq.ie de starea suprafetei, semifabricatului ( tabelul
14.12) iKsc -coefici~tul
de corectae in func1;:iede grupa de utilizare (marca) pIacu1;:elordin carburimetalice (tabelul 14.15).
Freze1e cilindrice cu pl~cute din carburi metalice nu sint
standardizate in STAS, insa sint starrlardizate in GOST 8721-69,
fiind prevazute conformGOS'r cu p1~cute elicoidale din carburi
metalice (marcile T5KlO, Tl4K8, T15K6, VK6~i VK8).

J1+2CF't:PtYrZ'KmF

,11+e2=l,

Ks1

(14.18)

dornului portfreza se va detennina

Sd.dm~

= ~v

FREZARFAFRONl'AIA

ktlncimea de ~e
la frezarea frontal a se alege pe cit
este posibil ~ala cu marimeaadaosului de prelucrare, in scopul,
ir.d.epfutarii acestuia intr-o singura trecere.I.a frezarea de degro~are cu frez~ armate cu placute schimbabile din carburi metalice,adincimea de aschiere teste limitata de lungimeapl.acutai (fig. 14.4). la frezarea de finis are adincimeade aschi.ere
t = 0,51 nun

.t'.

r;~r:; .

'''\

,(

I,l

'l'aY.:ellJl
11. 8 Rcllltii de cal.cut pentru vitezA
ca din o~cl rapid
:;

..,..'....,..

'N~_-~-

.._~____

C:C'

.~....... ...,.~~

..

t~
~

L_

i~

v =

1,33

cu
=750 N/mm2

r,1

.'l

'Sav

vit.ze i do o;;chioro in funcJ;iedo

Haterialul prelucrat

..Fornul n .de

O~el'
s 0,1

luri carbon
construct,ll

1---

Viteza do a~chiero
v, m/ruin

> 0,1

v =

TO,33

'--

Kmv

to" zO,l I::v

t 0.3 0,2
1
d
41 0,45

Fontl

190

0,15

v =

> 0,15

v =

:5

ta

~
'l

conu$io
cu

TO,25

Ha" 190

~
!;
,
~
','

:s

;~'

0,1'

v "

,ii mel eub i UI

LI

~
ti
~
1-

;
:1

TO,25

TO,33

Ha=

1,

FonU

Kmv = (.
to,3 zO,3

Kv

I::

v =

TO,33

to,3 zO,3 v,
Tabelul 14.10.Valorile coeficientului Cw ;i exponentului "v
K

0,2 to,1 zO,l "

sd
.

.----..

..-

i"

Coeficientul
pontru freze
din :
o~el
rapid

I::

o,1 zO,l v

t 0,3 s 0,4
1
d

O.eluri carbon ( C

Aliaje de
cupru
"terogena
G= 100 ..1[,0

:5

0,1

" = TO,33

0,1

Silumin pi aliajo
do aluminiu
pentru turnatorie
cu
R m= 100...200 N/mm2.
cl..;ralum in G~

2
tVmiD

1/

rO,33

0,1

v =

TO,33

t 0,3 s 0,2
1
d
0.,45
133,5
v " ----------------TO,33
t 0,3 0,4
1
sd

> 0, .

I::

._- "'"----"
Cm

.....
~. =Exponentul nv
pentru f rczo,
din :

to,l zO,1 v

K
tO,l, 0,1 v
z

Notaj:iile folosite sint date la'relatia (14.2). Ourabilitatea T se alege

din tbbelul 14.13. ,
2. Rela~iile din tabel $int'velabile pent.u frezarea o~elului ~i fontei maleabile, cu r~cire,respectiv f.ezarea fentei cenu~ii, aliajelor de cupru
~i de alu~iniu f4r4 r&cire.
3. Coefieientul de corect.i.e1::,,- 'vezi rela~ill(14.20).

~--

1,0

cu Rm > 550 IUmro2

1,0

',0

O.eluri cu crom
O.eluri carbon cu C

carburi oj e t carburi
motal ice r/lpidmetaL ice

0,6 % )

0/S5

to,1 zO,1 v

Ob'erv6~ii:'.

<

- cu Rm < 550 N/mm2

0,3 0,4
1
lid

208 0.,45
:5

O,l 2"

t 0,3 s 0,2
1
d
0.,45
74,3
t

Observa~ii. 1. R ~i Ha reprezintli rezistento la trllc~iune irtN/lnm2,r<lspectivduritetea

B~inell is materielu!.ui preluc.at.
2. Coeficientul Cl.. prelucrabilitate Cm s i exponontul ny slnt dati in t sbalul 14.10.

115,5 0.0,45

___J

maleabil3

Hatorielul preLucrat
> 0,1

R m= 300 ..400

nv

50 0.,45

150

i,

cu

nv

K
to,l zO,l y

to,S s 0,6
1
d
78 0.0,45
t 0,3

cal crul

Kmv = (--)
HB

t 0,3 s 0,4
1
d

t 0,5 0,2
1 sd
26,9 0,7

Rlcl:criu-

750
(--)
m
R
m

cenus ie

57,S 0,7

:;u

= C

00,45

62,S

~
>.'1

Tebelul 14.9.Coefieientul do cor-ectie

lul proluc.at
,.."

Avon.ul
Sd' mm/dinte

r.rolucrut

f':~

a;s<::hicre
la frozllrclIcu f reze cilindri-

M,Her ialul

de

:>

0,6%, ote tur i Cr-Ni, Cr.-Ho-V

-0,9

',0

1,0

0,95

1,115

1,0

0,8

0,9

',35

1,0

0,7

o,a

1,35

',0

O.eluri Cr-V

0,85

0,8

',0

1/0

O.elu.i cu mangan

'0,75

0,9

',0

',0

Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo

0,8

0,85

1,0

',0

Otelur i Cr-Al

0,75

0,8

1,0

1,0

O~eluri -Cr-Ni-V

0,75

0,85

1,0

1,0

O~eluri rapide pentru scule

0,6

0,7

1,0

1,0

0,95

1,25

, 0,85

1,25

Fontll maleabi la
--

,
,
I_~l

',0

0,9.,

Ote Lur i Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho', Cr-Mo-At

Fonta cenu:;ie

~---

536
"i1'7
J
.),~

--_ ..._----_.,----_._.-.-

L
1:,:-t.,L14.11.

Cccf i c i cntut UJ cor cct ie I( at v itcze i do n:;chiero pentru at iuje do cupru ;;i e L 'ie jo do al uiniu ,'IV

......
'
~.........
"'...
'"'---.---~

..
~-~-..-~

I\L i a ]e O~ cupru

i~

_.140

I,D

Ouraluminiu

At iaje omoqe ne

2,0

Silumin s i aLiaje de

I'

20

omogene

4,0

!
iL-_

Aliaje cu peste 15% Pb

turn~torie,

--

Freze

DuraLurniniu , Rm

12,0

HB

<

bloc

<.-~ro~e

1,0

ClI

dinti

..!

--_.

f.Mn cru~UI

lGllllnot

ir-----------.- ---I

1,0

do

staroa

eilindriee

oo~i

0,9

Tur

For Jnt

no

t d

in

To""

"0

ot

e l.

I"")'"

-............. _-" .,-.-... e.:-. __ ...............

Ob i snu i t

eo ineluziuni

0,8

aluminiu

.------10,8 ..0,85

0,5 ..0,6

_.~_"~__
5:38

ZOO

250

315

400 500

300

400 500

T , min

240

: 180

Froze
cil indr-ofrontelo
cu coedll

0,9
J

Froze
prof iLet
~i unghiularo

180

240

120

180

80

90

120

120

150

240

60

75

120

150
\

120

--

180

180

180

--

Obsorva~le: Valoril durbbllit5tllor

djn tabel slnt date pentru' c8zul frez~ril
eu 0
singurl! scut a , la froZllr08 eu ma i multo f reze s imut t en (cu "joc" do i t ez eau pe 1118~ini
de f rez at eu lOa; multo IlXO pr inc ipet e j , durablliUtile
T trebuie mejorllte.

SlIU

turonto

----------

L~.__ ......-_._~

cupru

Froze
hrhtrllu

Hour ial cu crust~

I~I

I
r

v iteze i 00 lJ~ehi"ro tn func~io

Starea supr efe t e i sOlnifabricatului

I~

160

125

rari

moncbt oc eu diriti

.--1.____

r-

120

Freze eilindriee eu din~i

damontabili ~i freze mono

100

Dur elum i n iu, Rm " 200 ..300 IIImm2

100

frontale

r~--~.

80

11,0

8,0

1/. 12.Cooficientul
00 corect.ie KIll
suprofe~ei s~ifabricBtului

63

300 .400 N/mm2

Fr eze+d isc

Id.>dul

0 ,m

400 .

100 ..200 H/mm2, HB < 65

Cupru

40

25

OurabiLltatea

500 N/mm2, HB > 100

< 10X,

1rezei,

10,8
(c~lit) , Rm

1,7

Aliaje eu Pb

Oiametrul

T in .in.

= 200 .300 N/mm2,HB >60

Ali.je Cu-Pb et~rogonu

frezotor,

.'

'"

f r e ze i

(c~lite), R

0,7

aedii ale dur&bilit~~ii

Tipul

In

reo.

Silumin ~i oliaje pentru turn6torie

ha > 1~O
1i0

14.13 Valori

Kmv

-I"~-

Al iaje de atun iniu

mll

!.- ....-"~
....-.-,--.~-~~
! Aliaje et~rogcnc:
~

Tabolul

Ale:Jerea avansuluLLafrezarea frontal~ de deqrosare avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului.tehnolcgic. La

deqrosare se va alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16
pentru freze frontale ~i freze-disc din otel rapid, respectiv
din tal:::elul 14.4 pentru freze frontale annate cu pl~cute din
carbur-i,metalice.
539

14.14

10belul

~cla~ii db calcul pentru vitezo de o~hieru

ce cu pl?icut-o din carburi motDl ice

[
Hetor.ielUl
. prelucret

la frazoreo

14.15 Coaf icientul

Il\etalIce

fabelul

cu froze cilindri-

do eorect ie':: in 1uoct- le do

se

Lungimeo
do
contact
t" mm

Avansul
sd'

390

1,33

i"Y to,OS

10,19

sd

0,28

01
z '

hy

Oteluri termorezistente
~i rozi.tente
la
coroziuno

Z:;--;0;f7-Z6~5-------

~ 35
> 2

O~
luri carbon
do cons t r uc],i I

d0'

~ ~~
., 0,38 6"u,~u

TO,33

R "'/50 N/mm2
m

::: 2

TO,33

0,19

> 3S

700

> 2

TO,33
.

0,38

923
.,~ 0,2

TO,42

:: 2,5

0,13

Fontli cenu~io
HB= 190

TO,42

1180
:; 0,2

TO,42

--

0,28 to,8

3d

0,1

Fontll canu~ le,

font6 maloobll6,
~i neferoase

sdO,19

o,23 zO;l~v

TO,42 t 0,4
1

__

" .....

..

P3D

P 10

1,00

1,40

1,90

(30

1,00

1,25

0,8S

0,83

K 40

1:30

I: 20

( 10

0,85

1,00

1,00

1,30

.....

-" .... ~
... -~.,-.
~1.. 1.2
11~r. "

--_

P 01

_-"-

1,:W

-..-_ .. - ..
(.20

P 10

.-----.~

-----

...

-'----"--'"

3O. !l0
(40

~----.I' 01

I' 10

(l

1,0
- _.-' ,r. 01

.p

.- -

.. ......

I,

...--'-'

:'l~~;

__

I. 2,1

(i)

1,10

r.

:1.l I

r.

~.--.-

.....

.--

fr"~" - di,..o din

'f

Tabolul

0,37
to,23

14.16 Avansuri la frezarea

Of.el rapid

0,37
Puterea
ma~inii
de
frezat,

0,47 to,23

sd

do degr0$8ro

cu

froze

Rigiditatea
sistemulul
piesil-dispozit iv

.-

.'

----

Fontli ,I
db
lIlilljo
cupru

medie

0,06 .. 0,07

0,15 . O,!/.)

mici

0,04 . 0,06

0,10 . O,2Il

Pin'" la

),
,

0,12 .. 0,20

0,30 . 0,~

medif)

0,08 .. 0,15'

0,20 0,40

micli

0,06 ... 0,10

0,lS 0,lS

mare

0,20 ... 0,30

0,40 ... O,l/)

media

0,.15 . 0,2S

0,30 D,~

mare

frezarea frontal~ de finisare, avansul este lirnitat de

rugozit.atea sllprafetei prelucrate i :32 3lega din talelul 14.17
In general, la frezarea de deqrosare cu adiricimi, de aschi,ere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rari,
iar la frezarea de finisa:te se utd.Lizeeza freze cu dinti marunti, care asigur~ suprafete cu rugozitate redusa,
verificareaavansului.Avansul
ales se verifi~
in funci;ie
de rezistenta mecanismuluide avans al IUa:?inii de frezat, cu
ajutorul relatiilor
(14.11) ~i (14.12), in care rapoattele kz
~i k, se determi.na pe baza urmatoarelor consdderatdd,

pinJl la 10

La

L
I

!
i

II

Peste 10

"

O~"L tJ<>
. con~trtJ'-~ t. I

.__

'[-r:(~t;-;;r'~

~1.I~jll

'.VjlrtJ

E):-~~~~~
I.~;J

-"'-

0,0' ... ..0/'"

-_ ....
0,03.,.0/'"

f ~<;~~''':':~:::~

0/)3, .. 0,1'

t-_-__-,0,

-"'-"~

..:__~...

,,0/':-'

04.

-_. --' ---

.----_._ ..

-'-'."--'"

-'

...

.()I;)~

t_ '-" ....-- ., .

1?~-~:::.:.(~
-:
)

--_....

~,.,.,~~'-

.--

1~., .(l,-:J.J

'if

O~~

I()/ltn,

.....

t.:~~~-:~~-I
,
I

-'-

0,20 O,"!/)
micli
0,10 .. 0,15
Valorile m . l
~...
~lm~ dD frezara
m' il
~ o~ se vor lUAI potntru IVJir,/,I.s>\
~ _,,/d""" . ~,.
Observa~ ii: 1. lli-"
arl a e mai
evansur

\:

_ ..
It",/dlr,t
d:"-,...
___'

fJ
Pe s te

cJn' i

.M_-

"

..

(1,';-..['.,;(1

din

t;<.J

.
Avensur ! pe dInt"

Obser-vat i i r 1. Notat-iile folosite s int dat o la formule (14.2). Ourabilitaten T se vs la

80 min.
2. Relat-iile'din label slnt valabile pantru frezarea f~r~ racire a ot-alurilor ~i fontalor.
3. Pentru coef ic ientul de cer-ect ie I:v vezi relet-la (14.21).

rro~"

Froze cu dinf.i reri pi

fraza cu din.i demontablLI
din Of.el rapid

O~el de
construct ii

k.W

O,l~v

-----_

frontal ~I

zO,1~v

7S0 0,37
> 0,2

-------_

0,37

0,40 s 0,19 to,23 zO,1~v

1

> 2,5

0,17

0,13 s 0,47
1

( 40

clilito

0,1Kv

588
> 0,2

0,85

liRe"

-,~,_#.,..

p,rC'

1/10

0,68

Ot-elur!

0,28 to,OB

P 20

P30

0,47

7~"

....... ~;~~0-;j7 .

nu

P 40

Otoluri carbon de
construCf.ii

mm/dinte

(ao pentru 0
fj pl~cu~ol:

CODficientul

Haterialul
dD prelucret

- ---..- ..
-.P"'- ".
Ill.

Viteza de a~chiere,
v, It/min

cc.rb\lr

.. dl"
. l lli{"lIl<:lO!
lptJ P ...

--;:-~o Uo It '

-,
l~t-imoa
dD
frezare
t, mm

me,.,

"

lA<;,; do "','"

veter H' l ".,

.lo .,~ . ,," '"

La Jrezarea
otet diil frezare
mal lIlar!. .1 r.zht,,(,t"
urll e se vor lua url
or term orez)Stont8
.
0,30 mm/dinte.
n ccl oena "o~el d8 c/.Aj.trVC~i 1"

,0'''''

///'/LI'/"',
tI"~('"
.,fM 4
--' ~/.AY'''i/'1,

[4
I

I,

l'

~'
540

. 541

...J

I
I

hbelul

1/. 17 I\"as"'dr

ropid

f re znr-e e ru f in i sar e cu freze frontalo

;;1 cnroor i mot a],ice, in nm/rot
i

,.(1

----------,,~--,.....-.---_._---_ ..
:,',

_.

!
11

Freze frontalo

~; froze-disc

din ot.el

\
.

----.--

Ftr

~i frozo disc cu din~i eplicati

FH

Rugozit~tea
suprafet,el

Ra'

din carburi lOotalica

1-''

~-.-------6,3

r
L._

din OtaL rapid

-0,50 ... 1,00

0,50 .. 1,20'

1,6

0,40 ... 0,60

0,23 .. 0,50

--

0,20. :.0,30

--

0,15

----

urrle F\r este componentafo~

de a;;chiere perpen:licularcl pe
direc1;J.aavansului, intr-un plan paralel cu planul. ghidajelor
mesei.

1,~0 . ,2,70

3,2

1'----

r
let.e tut 14.18 lIaportulcOlllponentcLor fon, e i de a;;chiero

r~---

la freurea

frontalli

I.

II

Matoda do frezaro

Ft"! Ft

FH / Ft

FR / Ft

Fv / Ft

0,30 ... 0,40

Simetricil
Nesimetric6
contra av~n5ului
Nesimetricii
in sensul avansului

0,60 ... 0,80

0,85 ... 0,95

0,60 ... 0,70

0,30 .. 0,40
0,30 ... 0,40

0,50 .. 0,55

0,50 ... 0,55

0,90 ... 1,00

0,30 ... 0,40

Obsorvatie: Valorile ropodrtolor din tabel ~e refcr~ atit la freze frontala

freza-deget care lucreazA ciup~ schema frez~rii front8la~

0,50 ... 0,55

clt

12

9
12
~~ 15

Fig.14.4 Llmltorao adinclmii de a~chiero la

frazaroo frontall in func~io de lungimoa placu~.i

~
(

II

11
16
22

8
~~.

0,20 ... 0,30

(14.23)

ky=

~i la

Forta rezul,tanta de aschi.ere R, la frezarea cu freze frontale, se descompunein componenteconform fig. 14.5. Rapoartele
c6mponentelorfortei de aschi.ere la frezarea cu freze frantale
;;i cu freze--dEqet, care lucreaza dupa schemafrez~ii frontale,
sint date in tal:elul 14.18.In rela1;.iile (14.11) ~i (14.12), aplicate la frezarea f'rorrcal.a, se va considera:

t,

Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la frezarea frontalcl nesimetrica contra avansului se pot adopta urmatoarele valori me:iii: kz = 0 75; ~ = 1. Pi"in urmare, consi.derirrl la frezarea frantalc1 nes:imetrica contra avansului:
I

(14.24)

FH"'O,7F~

Fv

(14.22)

kz
FH
t-Tde Fv este componentaverticalc1 a fortei

di.culara pe ghidajele mesei;

de aschiere , perpen-

:;;i utilizirrl con::li1;.ii1e(14.11), respectiv (14~12),' se verifica

avansul in :Eunctiede rezistenta mecanismuluide avans. Comp6nenta t:ar3'entialcl
Ft se calculeazc1cu rela1;.ia (14.7) utUizirrl
exponenp.i din tabelul 14.7.
I

5.43 '

f',,1')
- - _.------

TDbelul 14.19 Rola~ii de culcul pentru viteza de a~hiera

din otel rapid

-----Hotcrialul

do prelucrut

sf

la frezaroa cu frczo frontale

Viteza de 6~chiore v, m/min

Avansul
mm / din e

.-

73 0,25
< 0,1

Oteluri carbon de
construttii
cu
2
Rm= 750 N/mm

>

Fonts cenu~ie
HB = 190

Font

Q)

Fig.

14.5 Componentele fo~tei de 8~chiere la frczarea frcntald: a-frezare simetricsj bfrezare

nesimetric~ contra avansului;

c-frezare neslroetricA

in sensul

8Van-

sului

Viteza, de a~ere.la
frezarea supraretelor plane cu freZe
frontale din otel rapid, viteza de aschi.ere se va calcula cu relatiile din taJ:::elul 14.19 1?i se va corecta prin inrnultirea cu
coeficientul de corectie K.;:
K.;

= ~v

Ks1

Kx

(14.25)

un::1e: ~v este coeficientul de corecl;.ie in funct:~e de rnaterialul prelucrat (tabelele 14.9 ~i 14.11); Ks1 - coeficientul de co
recl;.ie in ft.mctie de starea suprafetei semifabricatului (tabelul 14.12) ;Kxcoeficientul de oorectde ,in ft.:nctie de unghiul de
atac principal X (tabelul 14.20).
544

0,1

TO,2

<

0,1

>

0,1

srfJ/2

Kv

t 0,15

46,2 00,25
0,4 t 0,15
1,2 tO,l
sd
1
52,2 00,2
TO,2

a maleabi UI
HB " 150

to,1

tO,l

0,4 t 0,10
sd
1
101 00,25

0,2 to,1

0,20 t 0,15
sd
1
~0,25
b4,5

Kv

1 Kv

z '

-Kv

s 0,4 ta' 15' 0,1 Kv

1
z
d
13b 00,25
< 0,1
K
0,20 to,15 zo, 1 v
TO,2 tO,l
ad
1
Aliaje de cupru
eterogene
Bb,2 0,25
HB = 100140
> 0,1
K
0,4 t 0,15 zO,1 v
TO,2 tO,l
sd
,
1
Silumin ~i aliaje de aluminiu
245 00,25
< 0,1
_pentru turnare ~u
K
0,20 t 0,15 zO,1 v
O
o
T ,2 t ,,1
Rm - 100.200 N/mm ,HB<b5
ad
1
:duratuminiu cu 2
Rm - 300 400 N/mm , HB<100
155 00,25
> 0,1
K
_TO,2 to,1 s 0,4 t 0,15 zO,1 v
d
1
Observatii: 1. Notaj:iitefotosite slnt date 'la retaj:.ia(14.2).
Ourabilitatea T pentru
frezele frontate se slege din tabelul 14.13.
2. Relaj:iiledin tabel siot valabile pentru frezarea oj:elului ~i fontei maleabile cu rscire, respectiv pentru frezarea fontei cenu~ii,aliajelor de
cupru ~i aluminiu far3 r3cire.
3. Pentru coeficientul Kv vez! relatia (14.25).
TO,2

tO,l

, la frezarea suprafetelor
plane cu ,freze frontale arrnate
cu placute din carl:1Iri metaldce PlO (Tl5K6)pentru oteluri,respectiv K30 ('111<6) pentru fonte CeIlllliiii:;:i fonte rnaleabile,viteza
de aschi.ere se va calcula cu relatiile
din ta:telul 14.21 :;:i se
va 'corecta prdn inmul:tirea cu coeficientul de corectie K.;:
K.;

I\nv

Ka1

Ksc - ~x

'

(14.26)

unde:~v este coeficientul de corec1;ie pentru materialul prelu.~:~ crat (tabelul 14.9): Ks1-coeficientul de ccrect.ie in functie de
<::;

Picos , \'\\1!

545

starea suprafetei semifabrimtului (tal::elul 14.12)iK c -coeficientul de ccrect ie in f"t..mctie

de grupa de utilizare (riurrca)pliicu~elor din carbcrf, metalice (tal:::elul14.15)i K~ - coeficientul
de corectie perrcruunghiu1 de atac principal X {tabelul.14.20).
Tabalul 14.20 Codic'1.ntul 00 cor-ectie in funcne 00 ungniul 00 atoo principal
t eze i 00 asch ier la fr-ezareafro,\taUI

Meterislul
sculei

O~el rapid

14.4.

vi-

XII

Csrburi matalice

-.

..

Unghiul XO

90

be

45

30

15

90

75

00

45

30 15

Coeficientul
KJ( p
ntru
oJ;el

0,89

1(00

1,05

1,18

1,34

0,87

0,93

1,00

1,10

1,25 1,0

0,85

1,00

1,15

1,08

1,80

0,87

0,93

1,00

1,10

1,25 ',0

CoftficientuL
!Cl( pentru

fonta

Tabelul 14.21 ~etat;i de calcul pentru viteza de a~hiere

artiatecu pl~e
din carburi setalice

14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRD-FRON'l'ALE eo COlIDA,

VitezlIde s~chiere V , mm/min

Avsnsul sd"
mm/dinte

~
I

v "

s 0,18

v ;

0,'8

v =

Fonta cenus ie
cu
Ht! = 190

332 0,20
0,40
$d .
464 0,20

rO,20

rO,32

to/15

O,10

0,20 Kv
1
K

1---

>

..-- K
TO,33 to,17 S 0,10 t 0,22 v
d
1
695 0,20

rO,33 to,17

-~-

0,35 t 0,20 v
sd
1

994 0,22
Fontlimaleabi lii
cv
HB = 150

----

FREZE FERASTRAU SI FREZE PROFILATE

Oteluri carcon de
construc!:;i cu2
Rm = 750 N/mm

AlEge.reaavdnSului.la frezarea cu freze-disc din otel rapid avansul se alege din tal::elele 14.16 ~i 14.1.7. Pentru frezarea de deqrosar'e cu freze disc cu pliicute din carb.lri metalice
avansul se alege din tabelul 14.4, insii la frezarea canalelor
val.or'Ll.e din tab;!1 se vor ~cora de doua ori. Pentru frezarea
de finisare cu freze-disc cu dinti armati cu placu1;edin carb.lri metalice se alege ,avansul in mm/rotdin tabelul 14.17.
Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu
avansul Sd se va lua 0,10... 0,15 mm/dinte.
viteza de ~ere.
la frezarea suprafetelor plane (praguri) :;;i a cana1elor cu freze-disc din ote1 rapid, viteza de a:;;cni.ere se va calcula cu re1atiile din tabe1ul 14.22 :;;i se va
corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie Ky dat de
relatia (14.21).
.
Pentru frezarea suprafetelor plane ~i a cana1elor cu freze disc armate cu p1eicutedin carburi metalice,viteza de a:;;chiere se va calcula cu relatii1e din tabelul 14.23 !?i se va corecta cu coeficientul de corectae Ky, calculat cu relatia
(14.21).

la frazarea cu fre2e frontale

-

MateriaLuL
preluerat

FREZAREA CO FREZE-DISC

0,32 t 0,22 v
sd
,

..

Gb~erv~tii: 1. Nota~iile foLosite sint date In rela\:ill(14.2).Ourabilitatea T Sv VII lua

din tabeluL 14.13.
2. Frezarea o~olurilor,fontolor cenu~ii ~i fontolor m&leebilo cu froze
.frontale cu placu~a din carburi metalico se executa fara rscire.
3. Pentru cooficientul de corectie Kv vezi relatia (14.26).

Alegerea avansuiui. Pentru frezarea suprafetelor plane cu

freze cilindro-frontale cu coada (fig. 14.1,f) ,avansul se alege
din tabe1u1 14.24 (freze din otel rapid) ~i tabelul 14.25 (freze cu placute din carb.lri metalice).In tabe1ul 14.26 se dau valorile avansurilor recornandate pentru frezarea canalelor cu
freze cilindro-frontale cu ooadadin ote1 rapid (tig.14.1,g).
In cazul freziirii canalelor de pana cu freze per{trucane1at pe
masdrri,de frezat canale cu avans perrlular (fig .14.1,k) :;;ipe
ma:;;inide frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor 1ua din tabe1ul 14.27.In tabe1ul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze feriistriiu, iar 'in tabelul 14.29
-avansurile pentru freze profilate din otel rapid .
Viteza de a:;;chiere. calculul vitezei de aschi.ere pentru
frezarea cu freze cilindro-frontale Cl! coada , freze ferastrau
freze profilate 9i freze unghiulare se efectueaza cu relatiile
date in tabe1ul 14.30.
In scopul calculului corrp::menteitan!j"entiale Ft a forl;.ei.
de aschi.ere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada,
freze ferastiirU"9i freze profilate,se vor folosi formula (14.7)
9i datele din tal::elul 14.7
I

1'i47

...

Tabolul 14.22 Rola~ii do calcul f><!ntruvitczlIdo Ill'(:hiero

cu fro~e-disc din o~el rupid

Matorialul
prelucrat

Tipul
frezei

Avansul

SS'

---

Disc cu
troi Ui~uri
monobloc

Disc cu
din~i
demontab ili

Fonta cenu~.ie
cu
HB = 190

Disc cu
trei t eisurt
monobloc

HB '" 100 140

v =

;;

0,1

>

Disc
Silumin s i
monobloc
al iaje de
aluminiu
de turnare
cu
2
Rm=lpO 200 N/mm
Disc cu
~1 ~ur8luminiu
u dinti
Rm -300 . N/mm
demontabili
Ha < 100

0,1

rO,2

s 0,2 to"

d
0,25

86

t 0,3

rO,2

0,15

0,2

t 0,5
1
144

t 0,3
158,5

' v ::

to,S
1
122

y =

TO,2

t 0,3
1

rO,2

t 0,3
1

v =

rO,2

t 0,3

:: 0,'

>

0,1

102

285
rO,2

=rO,2

t 0,3
1

0,2 tO,l zO,l

s 0,2
d

tO,l

z 'lv

sd

0,4

to,l z '1 K

548

T ipul
frezei

Ope ra];ia

Avansul
sd,mm/dinte

--.--.-----

1340'DO,2
< 0,12

v "

carbon
de
constructii
cu
Rm= 750 N/mm2

Freze'
disc
cu
3 tili;;uri
din
carbur;
metel ice

z 0,12

plane

74'0,2

~i

pragur;

rO,35.t 0,4'5 0,4

1

1500'0,2
<

0,06

v =

. K

rO,35.t 0,3'5 0,12.tO,1

1

678'0,2
~ 0,06

v "

Frozo'
disc cu
trei
tai~uri
din
carburi
metaL ice

Fonta
cenu.ie

TO,35.t 0,3'$ 0,4.tO,1

1

j.

!,

Frezare
canalo

Kv

TO,35.t 10,4. lid0,12

supr af o t e
Ot e],

Vitoza do asch iore v ,

m/min

----"-_.
FrezarE>

150'0,2
< 0,06

v =

Frezaro
canalo

_.-

0 3

1 ' -sd --

15 Kv

750'0,2
::0,06

v "

TO,45.t 0,3.s 0,33.tO,15 K v

1

Observatii: 1. Nota~iile folosite slnt det in relatia (14.2>" Durabil.itatea T se va La

din tabelul 14.13.
2. Frezarea 0iolului .i fontoi cenu~ii cu scuLe armate cu carburi metal ice
se face fAr! racire.
3. Pentru coeficientul de coreciie Kv vezi ralatia (14.21).
Tabelul 14.24. Avansul la frezarea suprafetelor plane cu freze
coadi.din otel rapid

Elementelo frezei

cu

Oiel

Font~ ~i aLiajs de cupru

dedin~i
z
Avansul sd,mm/dinte, pentru lungimea de contact ti, mm

Pinil la 3 Peste 3
la 5
16
20
25
32
40
50

cilindro - frontolo
.

Materialul de prelwcrat

Oiametrul Numilrul

Observaiii: 1. Notlliiila folosite sint date in relaiia (14.2). Ourabilitatea T pentru

freze'disc se va lua din tabeluL 14.13.
2. r;ela~iile din tabel sint valabite pentr-u frezarea otelulu i cu racire,
respectiv pentru frezerea fontei cenu~ii, aliajelor de cupru ~i aLiajelor.de aluminiu fllra racire.
3. Pentru coeficientul Kv - vezi rela~ia (14.20).

'

0, mm

185,4 0,25
t 0,3
1

s 0,2 tO,l zO,{v

d
.
0,25
K
s 0,4 to,1zO,lv
d
0,25
s 0,2 to" zO,l K v
d
0,25

K
s 0,4 tO,l zO,l v
d
0,25
K
s 0,4 to,lzO,lv
d
0,25
s 0,4 to,1 zO,lKv
d
0,25
K
s 0,2 to,l zO,l v
d
0,25

259

lKy
z '

d
0,25

t 0,3
1
104

rO,15

v =

Disc cu
din~i
demontab ili

t 0,3
1

55
v =

Disc
monobloc

Aliajo de
cupru
eterogene,

Disc cu
dinti
demontab ili

75

rO,2

0,1

>

!-

.~----0,25

y =

0,1

- Matorialul
prelucrat

Viteza do a~chi~re, v, mm/min

mml into

O~eluri carbon
de construc~ii 2
cu Rm = 7?0 N/mm

Tobolul 11 23 Roladi do calcul pontru vitum do a~chioro la 1rozarollcu frozo'diso cu

placuto din oarburi metalico

--

~~~'"

4
5
5

6
6
6

0,08 0,05
0,10 .
0,06
0,12 0,07
0,16 0,10
0,20 0,12
0,25 0,15

Poste 5
la 8

0,07 0,04
0,09 .0,05
0,12 0,07
0,14 0,08 0,08 0,05
0,15 0,10 0,10 0,07

c.-.~

Pln~ la 3 Peste 3
la 5
0,12 .0,10
0,15 0,12
0,18 0,14
0,22 .0,14
0,25 0,16
0,30 0,16
"-""""

S";"t

?este 5
la 8

--

0,10 0,07
0,12 0,08
"
0,15 0,10
0,18 0,12 0,12 0,08
0,20 0,12 0,15 0,10

1i(,

:J<:.:;:;:',":'\;:j1:.i.

Tabolul

14.25 Avonsuri

Ln frezorea suprofotclor pLane oLu piosulor din ot~l

cu coadd, din corburi "~tolice (fi9.14.1,f)

"ilindro-frontolo
--.--~---,."
..,D iame-

Tipul
froze i

Avensul

tru
0,

~-

20
25
Cu pli'i"u~o
elicoidale

!-.

sd' mm/dinte,

0,06 0,10

f--.-

froze
Lebe lul 14.2(, AV''''5u/' i la f r-ezar eu do <k9ro~ ra u canololor
cu coada , din otel rlJf>id,STAS 1683-80
(f ig. 14. 1,g)

--.....:~~-

Do la 1
la J

/l)1ll

cu

pentru

de frezare

Pasta I;
la 8

Pe s'te 3

la

adincimea

Peste 8
le 12

0,08 . 0,12

0,06 0,10 0,05 0,10 0,05 . 0,08

32

0,10 . 0,15

0,08 .0,12 0,06 ..0,1.0 0,05 0,09

40

0,10 .. 0, 18

0,08 ..0,13 0,06 ..0,11 0,05 ..0,10

0,04., .0,07

50

0,10 . 0,20

1,.10..0,15 0,08 0,12 0,06 .0,10

0,05 .0,09

60

0,12 0,20

0,10 ..0,16 0,10 0,12 0,08 .0,12

0,06 ..0,10
Frazere

f reze i ,0, mm

Avansul
Observaiii.

canalului

t,

t,

mm

i:

I":

mm

Avansul

pe dinte sd'

12

20

mm / dinte

, pentru

32

Paste

10 .. 16

sr ' mm/rot

0,02 0,06

20 ..22

25 .. 35

0,06 0,12

0,12 0,24

0,013

0,010

0,017

0,013

0,011

10

0,022

0,01'1

0,018

12

0,029

0,025

0,022

0,015

16

0,038

0,033

0,029

0,020

20

0,042

0,037

0,032

0,028

,;'~

t~

r,'

Avansurile
slnt date pentru o~eluri de constructii cu
frezarea o~elurilor cu rezisten~4 mal maro, avansurile
20 - 40%

<750
N/mrn2;
pentru
msa vor mic~ora
cu

~f

25

0,054

0,047

0,041

0,036

0,031

0,022

0,070

0,061

0,053

0,046

0,040

0,028

40

0,091

0,079

0,069

0,060 '

0,052

0,045

0,0:31

50

0.108

0,049

0,083

0,072

0,062

0,054

0,034

0,120

'0,106

0,094

0,081

0,069

0,060

~;
I"
""
t':'

0,037

f",'~,

A'.">i

~~

r\!

[~
Avansul

pe dlnte

sd mm/dintsi

~;,'
,',
~:~"

pentru piese din fonts

~1

.__ .,-

0,022

0,020

0,016

0,027

0,024

0,018

10

0,035

0,030

0,021

12

0,047

0,040

0,033

0,024

m~

16

0,061

0,053

0,046

0,032

t~7

,20

0,067

0,059

0,051

0,045

0,032

25

0,086

0,075

0,066

0,058

0,050

0,035

32

0.112

0,098

0,085

0,074

0,064

0,045

40

0,131

0,118

0,103

0,090

0,078

0,067

0,047

50

0,160

0,140

0,125

0.108

0,093

0,081

0,051

63

0,180

0,160

0,145

0,128

0,112

0, lOO

0,62

':':1

I
j

t,~,,"(;

ffl'~

-,

K~

*:
~
'f;

;~
~

.C;~'j

I
'I

~~

i,f;.:

j
550

0,020

32

b3

o~el, cu frezo
(fig 14.1,k
~i

'--

0,03 0,06

Dianletrul Frezarea pe ~a~ini

Frezarea pe ma~ini de frezat verticale,intr-o
frezei,
cu avans pendular,
singurl! trocere
0, mm
pentru adincimea de
o~chiere pe curs8
Pstrundere
axial~ pe adin- Avans Longitudinal pe lun'
cimea cenalului da pana
gim&a canalului de pans
t, mm
AvansuL pe dinto
sd' mm/dinto
6
0,3
0,10
0,006
S
0,020
0,3
0,12
0,007
10
0,022
0,3
0,16
0,008
12
0,024
0,3
0,18
0,009
0,026
16
0,4
0,25
0,010
18
0,028
.0,4
0,28
0,011
0,030
20
0,4
0,31
0,011
25
0,032
0,4
0,38
0,012
0,036
28
0,5
0,45
0,014
32
0,037
0,5
0,50
0,015
36
0,037
0,5
0,55
0,016
40
0,038
0,5
0,65
0,016
;
0,038

r'

r;

~i

o~el

40 .. 60

1. La fraz~rea do d&gro~8re a fontei, 8vansurile din tabel pot fi majoreta

cu 30 . 40% ;Ie frezaro8 de finisere a tontei
Sa p4stroaz5
avansurile
re comandete in tabel pontru frezeroe da finisere e o~elului.
2. La frezsree de de9ro~are
limitele Superioare
ale avansurilor se vor lua
in cazul prelucr~rii
pe ma~ini de frezat de putore mare ~i pentru
0 l5~ime mic! de frszare; limitale inierioare - pentru 0 l!timu mare de frezare, pe lIIa~ini de puter,e media.
3. La frezareo pentru avansurila recomandata pontru finisere so obtin rugoZitBti Ra
1,6 0,8 pm.

14.27 Avansuri pentru frezarea canalalor de panA la piase

din
pentru can6Lat din o~eL rapid, STAS 1680-85
~i 1681-85
14.1,l)

32

~.

de finisera

Observa~ie:

Adlncimaa
Oinmetrul
frazei,
0,

~
~
r:t

,-,

o iametrul

Tabelul

cilindro-frontale

"-'-F-~~-~'

Pesto 12
la 20

0,05 0,08 0,03 0,05

t , mm:
1

cu frezu

551

I
I

~'~:t
'.'"

Tebe lul 14.28 Avonsuri pontru frezo fer~str8u din otel repid

(f

i9.14.1,.,)

TabeluL 14.29. (cootioubrc)

Oiamo' Opera~ie Freze ferl!str~u

Frezo ferAstr6u cu din~i rori
truL pi"
sei 0,
Avonsul sd,mm/dinte,pentru adincimea de crestorc (debitaro) t ,mm
mm
1
3
5
6
10
15
20
30
40
Crestare 0.009 .. 0,007 .. 0,01. ..
.
.
.0,005 .0,003
..0,007
50
Crestare 0,010 0,008 . 0,012
.0,006 .0,004
.0,008
63
Crestare 0,013... 0.010 0,015
0,015 .
.0,008 .0,005 .0,01
.0,01

!i

Oebitare
80

100
125,ZOO

Crestare

Oebitare

Debitar,,
Debitare

0,025 0,02
.0,015
.0,01

0,015 0,025 ... 0,02 .

.0,025 .0,01
.0,01
0.03
..0,015
0.03 .
0,02

0,025 . 0,02.
.0,01
.0,01

MoteriaLuL
prelucrat
O~"L

.-

de con'

cu

lIi f reze

unghiulare

Fontlleanu~ie
HB=190

60
75
90

0.06 .
0,03

o,oa ...

Prof iletii;;i
.unghiularli

0,12
.0,08

0,18 .
.0,01>

0,07 .
:.0,05

0,06 .
0,03

ProfilaU s i
unghiulara

0,12
.0,08

O,lZ .
0,05

0,010 .
0,05

0;08
0,04

0,05

0,06
..0,04

Prof Hatl! ~i .0,10

unghiulerli
0,06

0,05 ...
.0,02

i'rez6
farlistrau

Ot e l

Profitata
convexil

Otel

46,7DO,45
v=

'rapid
v=

0,05
. 0,03

rapid
v=

Freza ferb'
trliu

rO,33

kv

t 0,30 sdo.,20to,i zO,1

1

kv

kv

kv

1,26 t 0,30 0.,25

1
sd,
72,00,70

rapid

To.,Z5.t10,50'dO,20 to,3 zO,3

kv

31,50,20
v=

rO,15

t 0:50.sdu,4O to,Z zO,l

1

kv

1030,45
v=

TO,33 t 0,30 0,20 to,1

1
'd
.

0,1

kv

0,1

kv

113,30,25
v=

TO,20

0,30 0.,20to,2
1
sd

185,50,45

Ot.el rapid
v=

TO,33 t 0,30 0,20 to,1 0,1

'1
sd
z

kv

2000,25

Ol'el rapid
v=

552

kv

12,00,30

V='

Cil indro{rontolli,cu
coad~

rO,ZO t 0,30 ~do.,Zo.to,Z ,0,1

1
60,20,45

TO,33 t C,3O sdO,20 tO,l zO,1

1
Z34 '0,44
v= --------rO,37 t 0.,24 O,Z6 to,1 0,13
1
"d
z

Cil iodro{rontallicu
coada

ALiaje de Cil indr-o- Otel rapid

cupru ete' frontallicu
rogeno
coad3
HB=100 .
..140 Frezliferas' Ot-eL rapid
tri!u
couda
Silumin s i
al i aje de
Al cu
R =100 ..
.200rUmmZ
HB<65

kv

46,00,45

v=

O~el

TO,33 t 0,50.s 0,50 to,1 20,1

1
d
53,ODO,25

v='

Frezlide ca' OJ:el rapid

neLat cu doi
din):i

Froze fares' Ot-el rapid

trAu
coada

0,08. "'.
.0,05

O~eL' rapid

C&rbur i metaC itindrolice P 10

frontal! cu
coadli,pll!cu'
;0 lipite

0,10 .
0,01>

CH indrc-~
{rontaLlic"
coadli

R = .
=7~0 N/mmZ Prof ilata
Ot-el rapid
concavlisau
unghiularli

Oiametrul Tipul frezei

Avansul sd' mm/dinte,.pentru adincimea de frozora t , mm
p iese i 0,
1----71
mm
Pinlila 3 Peste 3 la 5 Peste 5 La 8
Peste 8 la lZ Peste 1Z
La 20
35
ProfH8tli~i
0,08
,
0,07 .
,
unghiuLarli
..0,04
.0,05
40
Prof ilsU ~ i 0,09
0,07 .
0,06 ..,
unghiularli
0,05
.0,05
.0,03
Prof ilatli~i
unghiularll

Vitoza de a~chiero v,m/min

Haterialul
tl!isur i t or

carbon

0,03 0,028 O,OZ.

.0,02
0,016
0,01
Observatie: 1.Velorile din tabel se recomand3 pentru frezarea otelului.
2.la frezares fOhtei, aLiajelor de cupru ~i aLiajelor de eluminiu avansuri'
le pot f i majorate cu 2Q .30%.

50

Tipul
frezei

strucj; ii

0.027 ... 0,022 0,023

.0,015
0,012
..0,013

TabeLul 14.Z9 I:.vansuripentru fr!l'zeprofilate concave lIiconvexe

din otel rapid

";:be=-:~
Rola~ ii 00 calcut pent.ruvitozo de a~hioro la frezareo cu
rozc cil in."~
~Jdro'frontulo.cu
coedli,frezofOFnstrllu,fre2eprofilote lIifroze unghiulore

0,015
.0,007

Obsurva~ii. In cazut fl-czllriicu f rezo prof i late valor i Le svensur i lor-din t ebe l cores'
pund pentru f rozo convex" cu prot it cu vor ia],10 linli;pont ru froze convexe
cu profiL cu v8ria~io brusc~ .eu pentru freze concave,ovansurile
so vor
mic~ora cu 40%.

TO,20 t 0,30 0,20.0,2

, 1
sd

0,1
z

kv

5S:~

.J

zul prelucr~ii
materialelor cu duritatea mai mare sau in eazul filetelor cu valori mari ale pasului.
Pentru prelucrarea filetelor scurt.e cu freze pieptene se
recon~
relatia:

14.6 FREZAREA FILETELOR

Prin frezare se obl;in filete cu precizie mijlocie 9i se
pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi 9i
al frezelor pi.eptene pentru filete scurte.Freza - disc se foloseste pentru prelucrarea filetelor interioare
9i exterioare cu
pasul p > 5 mm, iar freza pieptene pentru filete
exterioare 9i
interioare cu pasul p :s; 6 nun.
Tot in categ-oria operat.i.LIor de frezare se va trata !?i
prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum !?i prelucrarea filetelor exterioare 9i interioare cu ajutorul capetelor de
filetat (~a-numita filetare in virtej).
a. Stabilirea avansurilor
Pe ling~ avansul longitu::linal executat de frez~ 9i eqal, cu
pasul, filetului,este
necesar in~ un avans de ~trlnrlere a frezei p~ la adincimea filetului.
In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene avansul de patrundere se asdqura complet la 1/6 -3/8 rotatii ale
frezei !?i se recornand&
15% din avansul circular (pe dinte).
la prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (viteza de avans) se calculeeza cu relatia:

vf

r-

C 'do,s
v

= -----------------rf5sdO,4'pO,3

7r'd'1),

[mm/min]

- pentru Df

[Imn/min]
,

T =' 120 mini

40 nun

- pentru Of = 60 mm
T = 180 min.
Diametrul freze10r se r~
astfel:
- frezele~sc
Of =60 - 80 nuni
- frezele pieptene cu~:
10, 12,'15,18,20,25,30,

mm;

35,40

.
45, 55, 65, 80, 90 mm.

(14.27)

in care d este diametrul exterior al filetului, mm;1), - turatia piesei, rot/min..

.
Avansulpe minut v, se poate determina lili cu relatia:
Vf=Sr'~=SdZ~

(14.29)

in care Cv estecoeficientul
care tine seamade natura materialului de prelucrat 9i este dat in tabelul 14.32.
Durabilitatea frezei pieptene se recornarrla:
- pentru Df = 20 nun
T = 90 mini

- freze cu alezaj:
=

[rn/min]

(14.28)

in care: s, este avansul la 0 rotatde a frezei,mm/rot; n, -turatia frezei, rot/mini Sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;znUI!1.Mul
de dirrt.Lai frezei.
Avansulpe dinte la prelucrarea cu freza pieptene este dat
in tabelul 14.31.
In cazul prelucrarf.L cu freze-disc, metodaspecifid filetelor
lungi, pentru avansul pe dinte:
- clasa de precizie f~ lli mijlocie
Sd = 0,02 - 0,04 mm/dinte;
- clasa de precizie grosol~
Sd = 0,05 - 0,07 mm/dinte.
b. Viteza de ~
la prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se
recoInaIXM:
.
- pentru prelucrarea otelului carbon
v = .30 ':" 55 m/nun]
- pentru prelucrarea otalului, aliat
v = 28 - 40 m/miri,
Recornarrlarea
este ea valorile rnici sa se foloseasd in ea-

I
I

i
\
~

c. stabilirea turatiei
Turatia arborelui pr.incipal al frezei se stabi1~te
latia:
.
1000

. [m/rnin],

~=--1(

cu re-

(14.30)

Of

in care v este viteza de aschi.ere, rn/miniDf -dicunetrul frezei,

nun.
.
Se al.eqe turatf,a inferioarti din garna de turatii a maairil.L
de frezat fHete 9i apoi se recalculeaza viteza de aschi.ere ~i
durabilitatea sculelor a~chietoare.
Turatia piesei se catculeaza cu relap.a:
Sd

~=

[rot/rnin]

7rd

;:

F:

Se aleqe 0 valoare

apropia~ din gamade turatii

~i apoi se recalculeaza avansul pe dfute
.
1(

sd

(14.31)
a ~:inii

!:
f;'

.I:

d .1),

\.

[mm/dinte]

=
z~

(14.32)

~
(;

~
I:

554
---------_.,,--

--_ .... __ ...

r.r-r."

~l

~~
M
d

!J

~
;~

'I

~
~

:;
..,
....

~
'"~
o 0,

..

.. I

Cl
..,

~i
';j

~
,I

Cl.

?l;;,j

I .....

..,
0
:;)

~...

Q.

0
r-,
E
E

-8

.;,

)4)'
N

co

..."

.,...

:;)

.,

.3

:;

Q.

.-...,

C>

Q.

"...

-8

Cl

"

.,

:;)

.".

..
-8

"5
..

..~

..

'il.

:;
...

11
N

Cl

.."
L.

(,
N

..~

c:

..

"'"

'.J

X.

..

il

:;

"
...

c
Cl
>

"
Q

0
N,

..

~Cl

,.c

L.

.-"-

0..

.."c
:;

....

8.

..,

~c

~...

IJ

>

<
;;;
..;

:;

.8
I

>-

..:

t--,

a'

'"
~
~

'"
o.

~
0

0,

.,
Cl.

:;

"'Cl
..,
::c
"

'"

a'

f;:;
a,
0

I
I

'"~

0,
0

on

-o
0

~
~
~

'"

0
0

,.,

a
...
a,

-o

...
'"

III

",'
.;..

~.

-o
0

t--

0 0

IQ

e-

"sc
.6
"'"

a'

'"~

0'

0'

s
o'

0
0

~
0

;Sl

o'

0'

~,
.:

"...
.".

-8
.'!.
0

I---

'"
",'
~

....

Pt! ~,I I
I ~.I~I I
...
'"
0

a'

10,0

H I~,I!,I
0,0

;Sl
0

a'

'"=;

N
0

...
'"
0
0'

eo

I
I

N
0,
0

f;:;
0

I
I

:3

'"

'"

N
0

o'

0'

N
0

a'
eo

0
0

~,I
~,I
~,I
~I
~-I
!-I
~I
I ~,I
I ~I
I ~,I
I ~,I
,.,
I ~I
I
I
I
I
I
I
I

r::

0,1
0

on
-o

0,
0

0-

'"

a,
0

~
~
eX>

"Z
Ill ..

....u

u
..l

..

on

u
~
.. '"0..l
L

556

14.34.

c. Momentul de ,torsiune necesar la filetarea cu filiera

este dat in tabelul 14.35.
In tarelul
14.36, sint date regimuri de aschi.ere
pentru
filetarea, cu filiera din ot81 rapid Rp3 pentru 0 durabilitate
T = 90 min.

eo
on

r::
0

Tabelul

14,32

Valorile

~
:z:
'U
~
...

U~
'..l...
0

"a
......

"''UU
..la

0 ...

coeficicntului

0'

,,'
;3
0'

'"

Materi~lul

Cv din rcl"J:ia v,itez"i 'de ascb iere

,-

,.,.---"-'

do prelucrot

carbon cu Rm =-;;-~'~:;r--~-~---2-'---~
O,ol
~i' oiel crom - nichel c~ Rm =750 N/mm
Otel carbon
cu R =750 H/mm
Otel crom-siliciu-m6ngan
Oiel alint c~lit ,i ravenit c~ HRC < 42

Cv

---~25

:;:-22,2
19,1
10,2

I'

0'

-o
'"

T~beluL

14,34 RclaJ:ii de calcul ~i coeficien~ii de corec~ie pentru puterea

efectiva la
filatareu cu filiero rotunda sou capote de filetat cu deschidere outoaat3

a'

'"

Denumirea

Materialul
praLucrat

sculei Materialul
sculei

Filiera rotunda

IX>

0,
0

O,06d1,6
Na =

Cape t e de filetat cu deschidera automatA

..."
:;)
C
Cl

",...
C

u.

0,6

0,7

1,0

0,4

0,6

0,9

..,
.0

Fit iere rotunde

Capele de filetot cu de~chiddre autclr,atli

0
u,

pO,3

TO,5

in func~ie de natura rnaterialuLui

OLC35

OlC10

do corectia
OlC20

scule;

"..

NG =

,---

Denumirea

"'"
e
..a

pO,b

TO,S
0,151d1,3

SuLfofrezol

OlC 45

Otel
rap-id

in CP
'.

Emulsie

OlC 45

OSC 12

Puterea,

de Lichidul de
rilcire

a'

UN

~,"'~

....
....
0

'..--

cu filiera se pot pre1ucra filete in c1asa de precizie

mij1ocie.
a. Vitezade a;;dri.ere
In cazul folosirii
filiere10r rotunde ~i a pieptenilor
disc montzrt.i,
in capete cu deschidere automata,vitezade aschi.ere se stabil~te dupa tal:e1u114.33.
Pentru durabilitatea sculelor aschi.et.oare din relatiile
vitezei de ~chiere se recomanda:
100 - 200 mm;
T
- perrt.ru filiere rotunde '
80 - 160 min.
T
- pentru capete de filetat
b. Stabi.lirea, puterii necesare
Relatiile
pentru calculul puterii sint date in tabelul

0
0'

...

FllEI'AREA CO FILIERA

0
e-,

IX>
0

s...

14.7

0
0
e-'

Coeficientii

0
:;)

-o

I
I

..,

L.

N
t--

I! I~-I I
-,. I!,I ~,I I
I~I~,I '" I
....
I
~.I!,I !I
. I!I ~I . I

I
t--

:1

....;..

-- I---

Ole4S

41Cr10

20Cr-Il,

--

Font~ modificatB

1,0

0,9

1,0

1,4

1,0,

0,9

'1,1

1,4

+--

..5""?
~.

,.

Tabe lul 14.33 'i"k,;,i de catcut l'icoef icient i de eorect ie pentru deteminorc,,~ vit eze i
de Il~chiere la f iletorea cu fit iere

Tabelul '4.35 Reln~ii dO calcul ;i cooficien~i dO coroc~io pontru DODOntul

necO$ar la filotaro

---.-r----'~'--~.-"

Denumirea M3terialul/Materialul de prelucrot Lichidul de

scule i scute i
,
rileire
.,~,
...
__
.;:.
..I

OSC 12

r--OSC 12
F ilere
rotunda

Emulsie

2,7 d',2
v=

eu IIm"'750N/mm2
O~el crom ~i cu cromnichel
cu 11 =750 H/mm2

Emulsie

111

DSC 12

(mulsle

Duralumlnlu pi electron

Emulsle

=4,5 d',' p':5

'H

Cepete de f i letat cu dasohidare automatA

OlC 45

O~el
rapid

Sulfofrezol
H

=4,0 d1,l p1,5

~
I
~

rO,5 p 1,2

Alom!

rO,S

Donumirea scul"i

v=

Sulfofrezol

rO,S p 1,2

TO,S

Sulfofrezol

rO,S

p,,2

5,9 d',2
v=

Sulfofrezol

TO,S pl,2
5,9 d',2

v=

rO,S

p ',2

Coeficienti de corec:.~iefunctie d~ natura materielului

----

Filiere rotunda OlCl0 OLC20 OlC35 OlC45 41Crl0 20Cr-Ni

~i capte de filetat eu de set,i- 0,6
0,7
',0
0,9
',0 0,8,
dere automatb

OlC20

OlC35

OlC45

41Cr10

2OCr'Ni

Fontll mod ificatll

F illor11rolund~

1,0

1,0

1,0

',0

1,'

1,1

0,8

Capete de f iletat cu daschidare automatll

0,7

0,8

0,9

1,0

, ',2

',2

0,,8

Bronz $i alamli Font/! modif icaU

ra ~i durabilitatea ~ui
sculei,forta de Cl!?chiere~i vibrap,ile din tirnpul prelucrckii.
In tabe1ulul i4.37 sint date valorile raportului astfel
meit
retragerea capului in pozi:t;.ie:initialli (in ~ie
longit,uc1inalli)sti se facti fckti retragerea radi,alti a cu\:itelor.
In mod practic se recornan::1ti
pentru'raportul dJd=1,3-1,6.Raportul diametrelor in caZul filetckii melcilor este dat in tabelul
14.38.
.
b. stabilireaavansurilor
Avansulcircular al piesei la 0 rotap,e a capului pcrtcutd,
te se stabil~
cu relap.a:
1r d ~

sr =

[nun/rot],
nc

(14.33)

cos f3m

',7

in care d este diametrul exterior al filetului, nun;1\,- turatda

piesei, rot/ndn; f3m - unghiul de inclinare al elicei filetului,
stabilit cu relatia:
p'

FITEI'AREAIN VIRl'EJ

Filetarea in virtej este 0 varianta a frez~ii

filetelor
sau a frezarii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum!?i melci. Prelucrarea se executa in
tr-o singura trecere.
a. statii J ; rea raportului intre diametrul cercului descris
de virfurile
cutitelor de pe capul de filetat d:; ~i diametrul
filetului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor,uzu-

arctg

f3m

(grade)

I&'
~
~
~
~
'Ii'
I~

f1j

~I

II
~
~
~

12
~
~
~

(14.34)

.~
"~j

I
~

7r ~n

in care: p este pasul filetului, nun;ct.n -diametrul mediu al filetului, nun.

la un cap cu z cup.te avansul circular pe rotatie i pe
cutit:
\
sd

sr

11"

d ~

[nun/rot]
z

no z

cos

{Jm

559
558

t
~
~
~
~

..

2,0

14.8

"

~
~

p 1,2

7,4 d',2
v=

Marca otelului

OLC10

p ',2

9 d1,2

Emulsi.

O~el ra- O~el carbon

pid
ou Rm=7S0 H/mm2
Cepete de O;el rapid Otel crom ~i cu oromf iletat
" nichel .
ou desou 1111I=750 N/mm2
chidere
&utollletliOtel rapid O~el crom-siliciumangen '
cu RID =750 N/mm2

-----------.--- -,---- .'-----"r-

12 d',2
v=

Oenumirea sculei

Emulsie

TO,S p',2

" l'd',2
v=

eu IIm=750 N/mlB2

OSC '2

Momentul de torsiune,
daN X cm

Coof ieien]II do coruct III In fllnc~ 10 do nllturn neter tatutut

O~el crom-silieiu-mangM

DSC 12

OlC 45

"1

2, 16d',2
v=

OSC 12

Fit ier!!rotundil
~el carbon

Hateriolul da L ichidul da
prelucrat
r!!cire

Denum iren scule i Haros otelului

Viteza de o$chiere

do torsiune

. (14.35)

I
~

I~~
~;

Tebelul 14.36 Fileterea cu fil iera pentru filet I!letr-ic

.o1:elului ;;i.bronzului, fotosind scuta din Rp3, pentru T=30 min
Diame-

Filet metr ic

trul

f i te-

Normal

Fin 1

Fin

Fin 3

Fin

i
I

tul
mm

Pasul

Viteza

f iletu- v,

lui
mm
C
U1

3,0
3,5
4,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
20,0
22,0
24,0
27,0
30,0
36,0
42,0
45,0
48,0
52,0

m/min

Tura1:iePesul Viteza
n, f iletu- v,
lui
rot/min

mm

m/min

0,50
0,60
0,70
0,80
1,00
1,2
1,50
1,75
2,00
2,00
2,50
2,50
2,50
3,00
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00

2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
3,0

212
192
175
146
127
100
84
72
64
57
53
49
46
44
40
37
32
28
27

0,35
0,35
0,50
0,50
0,75
1,00
.1,00
1,50
1,50
',50
',50

3,'

3,2
3,3
3,4
3,5
3,6
3,7
3,8

1,50

1,50
2,00
2,00
2,00
3,00
3,00
3,00

Tura1:iePesul Viteza
f iletu- v,
n
lui
p,
rot/lllin mm.
m/min

3,0
3,1
3,2
3,3
3,4
3,5
3,6

320
285
255
210
180
-140
115
100
85

3,7

3,8
3,9
4,0
4.1
4,2

10

Tura~ia [Pasul
n,
If iletului
p,
rot/adn
mm

11

12

II

Tura1:i8
n,
rotl
min

Yi t ez a

v,
m/min

13

14

15

10,5
10,6
10,7

335
285
245
215
190
175
160
.150

I
i

0,50
0,75
0,75
1,00
',00
1,00
',00
1,00
1,00

71
65
61
51
52
48
41
3b
34

4,4
4,5
4,6
4,7
4,8

rot/min

Pasut
Viteza
f iletu- v,
lui
p,
IMI
m 111I in

rr

4,3.

Tura~i8
n,

1,50

1,50
1,50
2,00
2,00
2,00
3,00
3,00

4,6
4,7
4,8
5,0
5,1
5,2
5,3
5,4
5,5
6,0
6,'
6,2
6,3
6,4
6,5
6,6
6,7

240
190
150
135
115
105
93
85
80
75
72
b6
56
49
46
43
41

0,50
0,50
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,15
1,00
1,00
',OD
1,50
1,50

',50
2,00
2,00

8,0
8,1
8,2
8,3
8,4
8,5
8,6
8,7
8,8
8,9
9,0
9,1
9,2
9,3
9,4
9,5

320
260
220
190
170
150
135
125
115
'OS
96
81
70
65
62
58

I 0,35
[

II 0,50
0,50

I 0,50

10,8

0,50
0,50
0,50

I 0,75

0,75

I
I

!
i

I 0,75

11,00
I

, 1,00
1,00
I 1,50
I 1,50

10,'1
11,0
1" ~
11,2
11,3
11,4
11,5
11,6
11,7
11,8
11,9

132

120
100
86
83
79
73

Te:-e lul 1~.36. (ccotinuare)

Coeficien1:i de corec1:ietn func~ie de rezisten~a la rupare a meteriaLului

Rm

, N/mi

O~el

450

550

750

850

9S'()

0,60

0.70

1,00

0,80

0,70

ObserVIl1:ie:Pentru fitetaroa fontei se va corecto viteza cu Kv = 0,50

Fileterca cu filiera pentru filet ~ithworth ~i gaz a o~elului carbon cu R =700 N/mm2 ~i bronz cu HB=9O fere racire, cu me~~rielul
filierei Rp3 ~i durebilitotea T=9O min. Pentru elte condi~ii se vor corec~e velorile vitezei cu coeficien~ii C~ mai ]os.

.Filet pentru t ev t , in ~oli

Filet normal, in ~oli ~ithworth

Diemetrul
'. !'

Oillmetrul Pesul fi-

Viteze v, Tura1:ian, Avsnsul

10illmetrut Oiemetrul

Pesul fi-

Viteza v,

Avansul

Iur ej i e n,

.1

nominel, 0

0, mm

m/min

rot/min . vf'

mm/min nominal 0, 0, mm
~oli

mm

~oli

letului p,

letului p,

m/min

rot/m in

\If

cs/min

mm

,
3/1b

4,76

.1,58

1,55

110

117

1/8

9,728

0,907

3,0

ice

1/4

6,35

~,?7

',B5

92

116

1/4

13,175

1,337

3,7

5/16

7,94

1,41

2,00

80

113

3/8

16,662

1,337

4,6

85

102

117

113

...:j~,;i~

'""c
...

"f

5o

.-,

~
~

\...

.,;

,.,

....
...

,,-

...

-o

'"

.3

T&belul 14.37 Raportul ds/d pentru

pr-etucr

area filctulul

",-,

'"

Pasul filetului,

Filetul de
prelucrat
I'-

0-

8~'-

'"

Hetric

.8

.,

0
0-

'"

1,29

Trapezoidsl

1,21
1,32

1,37

10

12

1b

20

24

1,39

1,37

1,34

minim

did,
1,25 1,23

IIIID

1,18 1,15

1,33 1,35 1,31

1,34 1,32 1,29

I-

-o

",-

",

CO

'"
s .:

0)

0-

11'I

0-

0)-

0-

0-

0-

N_

-o

...
-..

:J

,.,

...... ... ~..

11'I

...

'""-

'"

...

0-

I'-

...

..

.. ..

~
N

N
M

~
... !::;
...

-o

...

...
...
~ '"

-o

...
N

~I

"..

'if

"'.

Cl

~
...

8.

..
~
....,

...

0
...
M'

'" s
a

'"'"

M'

...Cl
'"

'"

~
'"

N
N
0)

I'-

'"...

-o

-e.

M'

M'

0N

I'-

co.

'"

D.

M
N.

0
....

'"

0...

N
N

11\
N

e--

Q)

"'

-o

0N

...
...

'"
...

0)

0,

.c.

'"

'"

..'"

...

...

,.,-.. "--..
0)

...

to

<,
...
...

..

6!.
I'-

Q)

..

...
'"

~. ..0
0

'"

.,

<,

8
U

L.

c,

Cl

....

.....c

.-...
.-....

...

<,
..
.. ,.,
.. ... ...

Avansul circular pe un
cut.it sd' mm

1,0: 1,2
0,8 1,0
0,6 0,8
0,4 O,b

:l

a..

e
<,
2:

.
e

0<:

""

>

"
0

...
.,

..
>

Velori"le mai mari 1I1e

8ven$ului pe cu~it se
iau pentru prelucrarea
pieselor rigidtt

rrn

K~
[m/min] ,

(14.36)

SdZ pY

in care: Cv este un coeficient care tine seamade natura materialului. Pentru otel cu rezistent:a la rupere 1\ = 750 N/rran2 l?i
cutitele capului de filetat din placute metalice PIO,Cv = 2330;
T - durabilitatea cutitelor, pentru care se recomarda 80 min.'

563

592

Obssrvat.ii

c. stabili.rea vitezei de ~
La.filetarea in virtej
cu cutite prevazute cu carl::m'i
metalice, .a filetelor metrice ~i trapezoidale, viteza de a.l?chi-,
erese cal.cul.eaza cu relatia:

.."

-8
c

0
....

'"

...

0
Cl

<,
11\

.,
..
>

Cl

CO

i.s-r,s

0
0

'-0

0
'" ...
'"
"'.
... ... ...
-e

153 .161
179 ..192
210 220
235 .250

750
850

Cl

...c
....

550
b5.:l

...Cl

....
c

..
>

-8
0

....
.;,.
-i

0-

2~ 30

ds/d
1,4-1,5
1,5-1,b

Rezistenf.a lO2ru- Ouritetea Brinell

pare Rm, H/mm
HB

a.,
N

<:

..

"',

Proprieta~ile mecanice ale o~elului

de pretucret

...>

:l
Cl

...

"-N

Ii

:l

"-...

15 ..20
20 25

1,1
1,2
1,~'1,4

Tabelul 14.39 Avansul pe cu~it la filetarea in ytrtej

0
"', 8_
,.,

Unghiul elic&i," grade

Cl

Cl

<,

.-ds/d

In t:abelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pentru avansul pe cutit la capetele cu tangen\:Ainterioar~,' in eazul cutitelor cu placute din carb.lri metalice PlO.'

"
....,

~ ... ...

pantru prelucrarea aolcilor

0 .. 5
5 .10
L........ ___10..15
._,

... ..
'"... O-_
~
1'-'" ::;: ...
...
-.. ~

'"...

N
...

ds/d

Unghiul elicei,grade

...

r....

Tftbalul 14.38 Raportul

,to

it

~
'1
,\j

Pentru exponent.i,s-au determinat experimental valorile:m 'T

= 0,5; K" - coeficient de coreq.ie al vitezei care se det.ernuna cu relatia:
x

e. Determinarea p.rt:.erii

Kv = ~v

Ksv

(14.37)

~v,

r~iletarea intr-o sanqura trecere necesita

- pentru filete metrice:
0,1 po,s

in care: Kl1it este coeficientul care tine seama de natura materialului !?~se calculeaza cu relatia:

~v

750
Ko (-)

o , 028

Nn

zO,5 vo,a

(14.41)

dO.l

(14.38)

putere:

(kW)

Nn =
- pentru filete

SdO,4

trapezoidale:
p1,2

sd0,6

zO,5 VO,8

[kW]

(14.42)

dO,7

in care Ko are valorile:

Ko = 1,0;

- pentru otel carboncu C < 0,6%

!.

- pentru otel carboncu C > 0,6%

iar exponentul ~ = 1,0;
'K
coeficient de cor~ie in functie
placutei, dat in tabelu1 14.40; Kmv metcda de filetare: .
- filet cu pas mare, executat cu
finisare'
J(
= 1" o
.~"
- filet executat direct cu cutite
HV

Ko = 0,9,

de grupa de utilizare
a
coeficient in functie de

Tabolul

14.40 Coeficicntul

de degro!?are!?i

de finisare

~;v

0,75.

de corec~io Ksv

Matorialul

cutite

Grupa de utilizare

de prelucrat

P40
0,35

O.el carbon de const rucr i i

a placu!:ei din car-bur i metal ice

P30

P20

0,65

0,8

P10
1,0

P01.4
1,4

1(40
0,4

d. calculul turatillor
Tura~a piesei se ~culeaza
Sd

np ==

ne

COS

f3m

cu relatia:
[rot/mm],

(14.39)

~d

iar turatia capului portcutite

Cu

1000 v
nc'=-~ ds

relatia:
[rot/min]

564

In cazul prelucrarii unor filete cu ~i

mari din mai multe treceri, puterea calculata cu relatiile
(14.41) 9i (14.42)
se amplifica cu raportul intre i.n.al timea ~chiata la 0 . trecere .
9i inaltimea totala a filetului.
In tal:el.ul 14.41 sint recomarrlatevalori pentru reqimul,de
aschi.ere in cazul prelucrarii
unor filete
trapezoidale cu-un
cap cu doua cuti~.

(14.40)

14.9 REGIMiJRI DE 1\SCHIERE rA ~

DE EREZAT

or

MA! KJI..:l'E

PE MASINI

scmE SDilr..:rAU

In cazul pre'lucrar'Li, prin frezare cu mai multe scule simultan, conditiile concrete de lucru pot c:orrlucela aparitia uncia sau a mai multora dintre resticpile
urmatoare:
1. exista 0 aceeasf, l~ime de deplasare cu avans de lucru
pentru toate sculele;
2. se:i.mpune ea toate frezele sa .lucreze cu 0 aceeasd,turatie de lucru;
'.
3. este necesar ea turatiile de lucru ale frezelor sa se
afle mtr-un anumit raport;
4. apare necesitatea ca pentru toate sculele aschtetcare sa
se lucreze cu aceeasf, viteza de avans, in mm/min.

14.9.1 cazu1 vitezei de avans unioe

Proiectarea reqimului. de ascniere presupuneparcurgerea
urrnatoarelor etape:
1. Se determina elementele generale aferente unei anumite
pretucrard.:
- aleqerea schemeide prelucrare;
- akeqerea Iflilliiinii-unelte;
stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;
565

-o

01
E

"'.

..,.

~I

c::

I-

N
. E

,,. .....
e

~I!

15

...

c::...

'":::

L-

,., s

:z:

...
L.

.....

....,
.D'

...
L.

""">
.,..c

.,
!
.~
..
lII

.,

....

Cl

0>
C

,., s":,

".
" ......"

L.

'"...
...

L.

.. -.;
.. a....
-.;
It>

.-.

x:

e:....
0

!5
L.

...

:;
0">

'--1-.
M

"cC>

t-U"'I

...-

$S~~

NNN.--

...

N_'--'-'-"-'--

" r-a
... .
c
'"
0
Cl

co
0'

~8~~;j;;;~
NN-

e- .-.-.-

..

.8
e

...
0

-o

"

...
N

L.

~~~;j:~~~
NNN-'--'~o!;!~f;)~~

N ___

.-_

...

....

..,

.... ....
-.;
:>
e

s:
u

'!3~

...

.: ~~~;!~~~
NNr,..-'-'--'--

-o
'"

..

C>.
'"

c
"0

.,
C>

"0

.,e
...

:>
u

... -8
::J
u

~e

"
c

...
0
C

.;

.,..

8-8

.,'

c: :

ID

L.

0>

Cl

c
.,
.-., :,
Ii

.U

..

..."

., ....

. " a.
....

NNN.--

.....--.-

-.;...

"..

..

.Cl

....

U
Cl

:>
I-

L.

...

C
0
0

-8

c>

"
.8.~
c

Cl

L.

u u

L.

.;: -8

.3

...
Cl

.3 ....
Cl Cl
..
.r:
o u

.,

.
......
:>
GIG
UN

., "
" ..
"a.
.,
x:
Cl

-o co cs
N
......

566

e
-8 e'
.,
C>

....0

..,..,...:t&J'\

c:>

....

L.'

i!~~;j:~:n~

Cl

Cl

,Cl

smi =

L.

Cl

co

..
.."

..

:>
" uS -.;....0

...

."u

IS
l-

.,

.n
11

"
:;

c:..."

:;

l-

fiind nlIlMrul de dinti, ai frezei.

5. Pe baza diferitelor
recoman::1&-i
sau a datelor din tabelul 11.3, se stabilesc durabili tap.J.e convenp.onal-economiceale
frezelor.
, 6. Apelirrl la rela1;ii1e valabile in cazul prelucrarii cu 0
singuri'i soul.a , se calculeazci1 vitezele de ~chiere conv~tional-economice Vi.
.
..
7. Se detenn:i.na avansul conventional - econanic Sll i' in
nun/min,considerirrl ea fiecare freza Iucreaza irrleperrlent:

I-

.,c

...
N
Cl

..." -8

..0

>

..

e'
Cl

..
0

G
G

Cl
N

g-

.,e

8-

>
c

....

.,"

...

..."

.."
0

.-.."
...

-8

L.

Cl

:>

Zj

1000

Wi

(14.45)

(-)

smi
10. Se det.ernrl.resuma~i a nm-imilor auxiliare ~i,cu ajutorul acesteiil, avansul COIm.m scOm:

Cl

1000

"5

"e "c"
" ...

[nun/min]
,

Scorn

1.

Zi

E
l-

""x:

(14.44)

s:

..

[nun/min]

nconv i Sri

9. Cunoscirrlu-se valorile avansurilor pe minut Sm i ~i cele

ale coeficientilor
exponentiali ai vitezelor relative (coeficienti utilizap.
la calculul vitezelor de ~chiere, Zi = l/mi) ,se
calculeaza nErimile auxiliare W i :

... -8

(14.43)

(nun/rot],

= Sdi Zi

Zi

.0

"
....

Sri

"0

!5

0 I) L.
t..",",
0

0
0

:;

"

u
c

.- 0_'t- 0 >.c:.

:,
U

L.

...

.-

Ii

:>

Ol

L-

&.

.-

-8

eo:

CD U N

Cl

:;

N<4"...:t'OO,.......o
_t;O..oU"'lM_O

.-

.,:>

-8 ...>
).t

- stabilirea sculelor ~chietoare, a dispozitivelor 9i verificatoarelor;

.
- stabilirea modului de instalare a sculelor.
2. Se determi.ruivalorile adincimilor de aschiere, respectirrlu-se in principiu rec:omarrlMilede la prelucrarea cu 0 singuri'i scul.a ,
,
3. De asemenea,urmardndu-ser~ile
valabile la prelucrarea cu 0 s:ingura scuta, se ~
valorile avansurilor
Sq, in nun/dinte, pentru fiecare dintre frezele
care vor lucra
samurtan, Se verificl avansurile la oondip.ile de rezisten~ a
mecanismului de avans ~i de rigiditate a domului portfreza.
4. Se determi.ruiavansul pe rotatie sri pentru fiecare frezi'i:

c ...,

.,"

Cl

~._.-

....

X -8
u

....

N"-'--'-

-.;...

t-

....

.:

Cl

--e

2:

-8

.8

..o...:t"..oM

:J

..,.

..

>

...

-8

..0-..2''''''-e-- .-

:;

1
Cl

_M.-M

..;,

8.

L.

:;

-o

il

Cl

...

:;

...
"
....

.-.... S

-8
~

-8

L.

-.;

.s

.-

I-

L.

-3

~ ..
N'"
NOrNNN_

IQ.

..,...., ;j
... .:

.,

Ca-Nor-..o...:t
N __
....

0<

-.;"

0
N

.o

..
..,.

"6

'"...

<,

5
i3

...

Cl

,""NO
........
..-

..,.

0'

.-.-.,
-

S .... ....

L-

~N

-e
o

il

<0

.-.- ..-

if

..,.

....

.:

.,'"

~;:2;jg;
N.--.-- ......

...

MI./'\

...

0'

..,.

eo
o

...

.,
:;

t--lI)...:tN

0'

~::~~
.N

O'

L-

Q'o'-..:t'tJl

-o

~
0

a)

.0

r0

g!!e~S
.---.-

...

..,.

fh~g~
.-.-.-r

s:

"
c

o--O"..[)"'l
...
00"-(0

......

O'

X
u

(~ir
567

(14.46)

17. utilizindu-se
relatiile
de la prelucrarea cu 0 s:i.n;Jura
scul.a, se determina mardmi.Lecomponentelor tangentia1e Ft i ale
fortelor de aschiere, in N.
.
'
18. Se calculeaza puterea efectiw. de aschi.ere pentru fiecare frezi:i:

Observatie. Atunci cirri frezele Iucreaza sdmul.tancu valori diferite ale coeficientilor
Zi ai vitezelor relative,
inainte de a se determina mm-imileauxiliare W i' se va recurge la 0
anal.iza a valorilor celor mai scazute ale avansuri.Ior Sru i' Dintre valorile srnse stabi.Leste astfel valoarea mirrimaSrnmin'
Dacl valorilea;'ansurilor
Smipentru celelalte
freze depasesc
cu mai mult de 50% valoarea SilllOin'narimile auxiliare Wi se vor
calcula cansiderindu-se pentru z i 0 valoare urdca, ~i anumecea
corespunzcltoare frezei care Lucreaza cu avansul minimSrnmin'
Daca insa valorile avansurilor SUli
pentru celelalte freze depa~esc valoarea Srn mi CU mai pup.n de 50%, se determ:i.na valorile
auxiliare W i in ~
separat,cu valorile a. corespunzcltoare lor.
Se vor obpne ca atare doua valori pentro avansurile coxmme
(Sopjll1
l?i 500m2),
in cansideratiile
ulterioare urmirrl a se lua
medi.aaritmeticcl a acestora (S"OII) .Astfel de situatii se intilnesc inscl relativ rar in pracb.ca uzinala,
1l. Prin luarea in cansiderare a narimii avansului COITl\ID
scorn'din gamade avansuri a ~inii
de frezat se adopta avansul smu' in mm/ndn,comun.tuturor frezelo~.
.'
12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazcl turatiile
necesare de lucru 1\.00 i'

Fti

Nofi

fret/mm]

LNef
i s Nlllu
T]

Smu
SI'

efi

(14.51)

(14.47)
E

[mm/rot],

(14.50)

in care lliefi este surnaputerilor

efective necesare ~chierii;
N;nu
- puterea motorului de actionare a ~ii
principale; T]
randamentul transmisiei .
.In cazul in care:

sri .

13. Se adoptcl,din cartea ~inii

defrezat,
pentru fiecare dintre freze.
14. Se determ:i.naavansul efecti v S,. efi' in
fiecare frezcl:
-

[kW]

6000

in care Ft i este marimea co:mponenteitan:Jentiale a fortei de

aschi.ere, determinata prin luarea in considerare a avansului efectiv de Lucru, in daN, iar Yeti -viteza efectiva de aschi.ere ,
in m/min.
.
19. Se realizeazcl 0 verificare privirii asigurarea puterii
necesare pentru aschtere de cat.re puterea electromotorului ma~inii de frezat:

smu
nneci

Yeti

turatiile

Nefi

TJ

~ui

nun/rot, pentru

(14.48)

~ui
in care smueste avansul comun ales din gamade avansuri a ma~inii-unelte,in
mm/nUn./iarI\nui- turatia realcl de lucru pentru
fiecare frezcl, adoptata din cartea ~inii-unel.te,
in ror/min. ,
15. Se calculeazcl avansul efect.i.v pe dinte, sdefi' pentru
fiecare frezcl:

= a > I,

(14.52)

Nmu

se va efectua 0 mi.scar'e de a.ori a avansului corounseem~i,prin

urmare, ~i a turatiilor
de lucru ~ui ale rezelor.
20. Evaluarea durabilitatii
frezelor pe baza numarului de
piese prelucrate ~i stabilirea
intervalului
de timp dupclcare
se va efectua inloo.rirea fiecclrei freze presupune detemdnarea prealabilcl a norrnei de tirop pe bucata Nt, pe baza campanentelor acesteia (timp de pregcltire-incheieie,
timp de baza ,timpi
ajutatori, timpi de deservire tehniccl ~i organizatorica,timp de
oclibna :;;i necesltati fir6l?ti), in min.
21. Se calculeaza durabilitatea
efectivcl a fiecarei freze,
Tefi'
folos:ind rela~ia:
Zj

SI'

vconvi Teonvi

ef i

[mm/dinte],

Sdefi-

(14.49)

[m:in]

Tefl

(14.53)

Zi

Zi

Vefi
16. CUnoscirrlu-se turatlile
reale I\u ~i diametrele de
calcul ale freze.lor, se determina vitezele ~fective de aschiere
. vefi' in m/min.

in care Vcon'li
este viteza conventional - eocncmica considerata
initial,
in m/mini Tconvi-durabilitatea
conventdcnal.-economica,
569

r: .: <:)
.---_._-_._--_

...

-_

_-_._-----------------------"

...

~ .",:",;~,:::

I
!

folosirii

relatiei
(14.56).
5. Se recalculeaza. avansurile pe dinte pentru fiecare fre-

in mini Vot1 - viteza efect.iva de aJ?chiere,in m/mini Zj - coeficientul exponential al vitezei relative de aschiere,
22. Pelltxu fiecare frez~ se dete.rmi.nii
durabilitatea,pe baza numarului de piese preluerate:
Tllfi

za.:

[roc]

in care ~

23. Se calculeazel intervalul

(14.57)

de timp dintre doua schirnl:ari

freze:

I
!
f
t

Valorile avansurilor pe dinte se verifica tinind cent de

conditiile de rez i.stenta a mecanismuluide avans ~i de rigictitatea dornului portfreza.
6. utilizind
relatii adecvate, se detennimi lung:i.meacursei
de ascrri.are lObipentru fiecare frezi1, in mm.'
7. Se cal.cul.eaza coeficientul timpului relativ de aschi.ere
pentrufiecare
rreza. cu ajutorul uneirelatii
de forma:

este timpul de hazelaferent fieci1rei freze.

consecutive ale fiecarei

[mm/dinte]

(14.54)

~i

Sr
Sdi =Zj

qi --

.: :.::.?2;.X:{;::;".

I
p

~
~

r
V

~
~

o
N

ti

[minJ

qi Nt

leai

(14.55)

in care Nt este normade tirnp pe rocati1, in min.

14.9.2. cazul unei turatii

"leaimax

uni.oea tuturor frezelar

!J

o exernplificare a unei asemeneasituatii se poate coneretiza prin cazul utilizelrii mai mu1 tor freze rnontate pe aoefas.i,
dorn portfreza. Schi.mbareauneia dintre freze recl~
0 inlocuire ;;i a eelorlal te scule, pentru a nu fi afectati1 precizia reglarii frezelor la dimensiunile de lUCIU.I.a 'prodectarea regimului de aschi.ere , se va presup.me ea teate sculele sint caracterizate prin a~i
valoare a coeficientului
exponential z al
vitezelor relative, situatie de altfe1 frecvent intilniti1 in
practdca (prelucrin:fu.-se de obicei unul sau mai nn.tltesemifabricate di.spuse in 9ir ,cu freze avind partea actiw din acelaJ?i
material)
Etapele de proiectare a regimurilor de alichiere sint:
1. _Se determi.ni1elementele generale ale prelucri1rii, adici1
eele rnentio...ate la p.mctul 1 din subcapitolul 14.9.1.
2. Se s+abi.Leso valorile adincimilor de aschi.ere pentru
fiecare frezi1.
3. Unnarirrlu-se recomarrlarile de la preluerarea cu 0 sdngJl:'a scul.a , se ale;r valorile
avansurilor pe dintesdi,
in
mm/dirrte,
4. Se calculeazi1 avansul pe rotatde s, I' pentru fiecare
frezel
sri = Sdi Zi
[mm/rot],
(14.56)
Deoarece sculele sint montate pe acela!ii darn, e1e treb.rie
sa a:ib.1un avans-unic pe rotatda, sri ~ din acest motiv, se adopta
ctrept avans comunsr valoarea avansului minimrezultat pe baza

(14.58)

Ti

in care leai este lung-imea cursei de aschi.ere la faza i, iar

leai msx este valoarea maximaa lungimii cursei de aschtere , dintre cele determinate pentru frezele mentate pe acefasd, dorn.
S. UnTtEirindu-se
datele din tabelul 11.3, se stabilesc durabilitatile
ccnventdonaL- economiceTeonvi
pentru fiecare frez~.
Se c~lculeaza z Teonvi a acestor durabilitati
conventional-econonuce. '
9. Folosind recomaI'ldiirilede la preluerarea cu 0 s:in;Jura
scul.a, se detenninli viteza de aschi.ere pentru fiecare freza Vi'
in m/min.
10. CUI1oscindu-se
valorile vitezelor,de aschi.ere Vi ;;i diametrele de calcul Dei ale frezelor, se calculeazel turatiile
conventional-economice (de calcul) nei
11. Se stabil:9te freza perrtru care a rezultat
turatia
conventional-ecanomica rn.inima(scula limitativa), mi1rimileaferente priminct indicele lim.
12. Se determina valoarea aproximatdva a ccef.icf.entul.uf de
corectf,e pentru durabilitatea frezei limitative:
KT

TliITi

:E 'l'co;wi

(14.59)

Teonyl im

in care T l imeste coeficientul til11pului relativ

de a;;chiere
pentru freza limitativcl.
13. In funci;ie de valoarea aprox:i.rnativaKl a coeficientu,lui de corec1;ie a durabilitatii
sculei limitabve ~i de valoarea z acoeficientu,lui e>fPOnentialal vitezei relative, din tabelul 11.5 se det.enn:i.nll
valoarea aproximatiIvaa coeficientului

~
~
~
~
r
~
~

~
~
M
~
~
~
~
fi

P
~
~
~

V
~
~
r

f
r

[I'f,

~
~
~
~
1
~
~
M
~
~\'
~

I
.~

570

1';71

.~

K", de corect.ie a vitezei de aschi.ere,

14. Se calculeaza turatia ~nuna de lucru a frezelor:
ncom=
nconvl
irn

[rot/min]

Sri

sr

~u

[mm/min]

fiind numarul,de dinti ai frezei.

AtWlci cind pe acefasi, dorn sint montate rnai multe freze,
drept valoare unica a avansului pe rotatde se adopta valoarea
mirrima,dintre eele obtinute cu ajutorul re1atiei anterioare.
5. In cazul frezelor pentru care s-a adoptat 0 alta valoare a avansului pe rotatie decit cea unica, se recalcu1eaza marimea avansului pe dinte. In aeeasta etapa, se pot efectua de
asemeneaverificarile privind .rezf.stenta mecanismu1ui de avans
9i rigiditatea dornurilor portfreza. Daca este necesar , se procedeaza la nucsorarea avansurilor pe dinte 9i se reiau calcu1ele, incepind de la punctul 3.
.
6. Urmarirrlu-serecornandarile valabile la prelucrarea cu 0
singura scu1a,se stabilesc valorile vitezelor de asohi.ere,
7. cunosorndu-se valorile de ~chiere 9i eele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determ.i.n1:i.
turatiile
de calcu1
nci ~ Dacape acalasi, dorn sint montate mai multe freze, drept
turatie comuna se va fo'Los'i, cea determinata pe baza relatiei
(14.60), prin urmard.rea indicatlilor
din subcapitolul 14.9.2,
pma la punctul 14 Inclus.lv.oaca pe dorn se afla 0 sin:jura freza, turat ia de calcul a acesteia se deternUna dupa indicatiile
expuse la prelucrarea cu 0 singura scula .
8. Pentru fiecare freza instalata pe acel.asf, dorn portfreza, se calcu1eaza avansul pe minut srnl.:

(14.61)

17. Din cartea !lla!?iniide frezat, se adopta valoarea avansului unic efectiv pe minut, smu'
18. Se recalculeaza aV~'Urile pe rotatie i pe dinte:
Sf'lIU

Sr

[mill/rot]

(14.62)

[mm/rot]

(14.63)

~u
S
Sdi'

= _~r
Zi

19. Se determina vitezele efective de ~chiere pentru fiecare freza: se stabilesc lnarimile componentelortangentiale ale
fo~ei de ~chiere pentru fiecare freza, folo~ind relatiile
de
la prelucrarea cu 0 singura scuta, CUnoscindu-seaceste date,se
efa4:ueaza verificarea
le:::rata de asdqurarea puterii necesare
a9chierii,prin puterea moto~ui electric al ffia9inii de frezat.
14.9.3 cazuI unor scule ~etoare

pozitli

instalate

srni = sri

572

nci

[mm/mi.n]

(14.65)

sri fEnd avansul pe rotatie determinat pentru freze1e montate

pe aeel~i dorn portfreza, in mm/rot, iar n i - turatia de calcul, in rot/min.
C
9. Corespunzator avansurilor
srn i determinate
C1..l relatia
(14.62), se calculeaza valorile marimilor auxiliare Ni:

la mai multe

de lucru

o astfel de situatie apare, de exemplu, atunci cind mas.ina

de frezat dispune de mai multi arbord.principali,
unii dintre
acest.La lucrind cu 0 singura freza, in timp ce pe altii sint
montate mai multe freze.Se prespune, asedar , 0 combinatie a eazurilor din subcapitolele anterioare.
Etapel.e de proiectare a reqimurd.Icrde aschi.ere sint. urmatear-ele:
1. Se determina elementele generale .specifice operatiei de
frezare, adica eele mentdonatela punctul 1 din 14.9.1.
2. Se stabUesc valorile
adincimilor de aschi.ere pent.ru
fiecare dintre freze.
3. Se determina valClrile avansur.i.Lor pe dinte Sdi' in
mm/dinte , pentru fiecare freza.
4. Se calcuIeaza, pentru fiecare freza, valoarea avansului
pe rotatie sr i :

(14.64)

Zi

(14.60)

15. Se adopta, din cartea masani.Ldefrezat,

turatia
cea
mai apropiata de valoarea ncoOl' aceasta fiirrl turat.i.a real.!:in '
rnu
16. Se dete~
mar.imea
avansului unic pe minut:
Srn =

(mm/rot],

= Sdi Zi

Zi

1000
Ni

(14.66)

= (--)
snd

10. Se determina suma~ W i a In.1riroilorauxiliare calculate

la punctu.l anterior.
11. Dispunirrl de valoarea sumei tnarimilor auxiliare t se
caloul.eaza In.1rimea
avansului comunscom:

1000
[mm/min]

scem=
l/z
(k Wi)

t:"7"':'{
~~: .,

(14.67)

,i

Observa.tie. Atunci cirri frezele instalate in posturi distmcte de lucru se caracterdzeaza prin valori diferite ale coe-

ficientilor

~~oo

e.}q.xmen~ia1i
ai vitezelor relative de eschlero , se

vor lua ill cormiderare indicatiile mentionate la observat.i.ade

la punctul 10 din subcapitolul 14.9.112. Din cartea masdrrl.L de frezat, se adopca avansul real
smu' in mm/nun valoare COIIIllIlli tuturor frezelor.
13. se calculeaz<l turatiile
de lucru ni pentzu fiecare arbore principal:
.

_.-

,~t
-

c:::.
~I'

n, =
I-

75

s
mu

[rot/min]

><.:J7

350

75

450

(14.68)

s'rl

~I

14. Din cartea ~inii'

de frezat, se stabilesc turatiile

efective I\.ui pentru fiecare arbore principal.
15. se recalculeaz<l avansurile perotatie
~i avansurile pe
dinte pentiu fiecare freza, pe baza indicatiilor de la punctul
18 din subcapitolul 14.9.2.
16. Se detemdna viteza efectiva de a!?chiere vefi:
7r

Dci ~i

Vefi-

Ac
c

w'"

Haterlat:

~I

FC 200

Ilurtt ate : 190HB(daN/cm2)

Fig_14.6 PiesA
de tip carcasA
~i supr8fe~ele
care urmeezA
a fi ob~inute
prinfrezare
[m/min],

(14.69)

1000

DC;ifiird diametrul de calcul al frezei, in nun, iar l\nui- turai;l.a efecti~

a arbore'Iui, princiPal pe care este instalat<! freza
respect.iva, in rot/min.
17. se stabilesc
marimile companentelor "tanJentiale Fti
ale for1;elor de aschiere, folosind indicatiile de la prelucrarea Cl] 0 singur.:l scul<l.
.
18. se verific<l masura in care puterea necesara procesu
lui de aschfere este asigurati prin puterile motoarelor electri
ce de actdonare a arccrd.lor principali.
14.9.4

2f

EKemplu
de calcul al paramet:rilor reg:imului de
chiere la frezarea cu mai multe scule simultan

a.!?-

. Se va lua in cansiderare cazul unei piese de tip carcasa

exeeutata din font<!cen~ie Fc 200, pentru care uncle suprafet.e
plane exterioare pot fi prelucrate pe 0 ~in.:l de frezat lon:Jitudinal: in fig. 14.6 sint mentionate doar acele dimensiuni ale
piesei care intereseaz.:l din punctul de vedere al prelucrilrii.
SUprafetele care urmeaz<la fi prelucrate au fost evidentiate prin basurare incruci:?ata. se presupune a fi necesara determinarea numai a parametrilor regimului de aschi.are,
I

574

[
f

Posibilitatea prelucrilrii suprafetelor respective pe 0 rnallW de frezat lon:.Jitu::1inal,prevazuta Cll 3 capete de lueru,
corrluce la ~area
problemei in cazul I ..
prezentat in acest
capitol, eel al prelucrilrii Cllvitez<l urrica de avans. Sint mentionate in contdnuare etapele parcurse i.. vederea :detenninarii
regimului de Cll?chiere:rezultatele diferitelor
calcule sint inscrise intr-o f~ de calcul aJ. parametrilor regimului da aschiere (tabelul 14.42).
1. stabilirea schemei de prelucrare: se consider.:l a fi posibil<l prelucrarea prin frezare a suprafet:elor plane in canformitate Cll schemadin fig. 14.7.
2. Alegerea ~:inii'-unelte
pe baza corrlii;iilor concrete existente: se va executa prelucrarea pe 0 !lIa!lina de frezat longitullnal de tip FP 16.
3. stabilirea
metodei de instalare a serrifabricatului:
se
va recurge la orientarea .~i fixarea. semifabricatului
direct pe
masa masdni.i.,Cllajutorul unor bride ~i al unor ~i.
4. stabilirea sculelor ascnietoarerse vorfolosi
trei freze frontale annate cu placu1;edin carl:uri metalice de ..tip K30;
doua dintre aceste freze (N2 ~i N3) vor avea un diametru exterior de 315 nun lli un ntnMrde dinti z2 = z3 = 16 dinti,iar
freza Nl va avea un diametru exterior de 400 mm ~i un numar' de
din~ z, == 20 (unghiul de atac principal X = 60 ). In calitate
de verificator se va folosi un l?lJblerL = 300/0,1.

.......__ ..

. __J=;7F>

.._ --.-.-.-------.-----_.
..J

---------------

-----

- -

-- ------ _._ .._--"

._---,-

I '

Se poate scrie asadar r

464'400,2
V1

Fig.'4.7 Schoma prelucr~rii simultano

cu mal multe froze a unoi
pioso so do tip cerC8S~

,3,351000,2

360,325,15

93,73 [m/rnimJi
464'315,2

v2

1,0-0,85'1,0'1,0

2400,3~50,15 0,3,35130,2

1,0'0,085'1,0'1,0

= 97,56 [m/min);
5. stabilirea
modului do in5tnlnre a sculolor: fre~ele
frontale sint prevazut.e cu alezaje prin intermediul carora are
lac fixarM lot" ~ dornllrj" CQ !'lt~vor. mc.nta I la dndul tor, in
arbor-el.e pi.":incipala1 fiecarui cap de frezare.
7. Determinarea valorilor adinoimilor de a:;;chiere: pentru
toate suprafetele necesar a fi proluq:ate, adinoimeade a~ohiere va fi t = 5 mm.
8. Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avirdu-se in
vedere atit r~ile
de la prelucrarea cu 0 s:i.n:Jurascuta,
01t:;;i
con::ii. tiile
concrete de prelucrare, se adopta S d = 0,3
mm/dinte.
.
9. calculul avansului pe rotatie: tinirrl cant de numerele
de dinti ale frezelor, se poate scrie:

5, = 5d,

Z,

= 0,3'20 = 6,0

52 = 53 = Sd2z2 = 0,3'16

464'315,2

v :5 =

(--_._----

. 240,325,150,3,35150,2

12. 'IUratiile conventional-economicese vor determina ape1ind la relatia:

1000 Vi
nconvi

Inlocuindvalorile

10. Pentru freza N1 se va lua in considerare 0 durabilitate T, = 360 min, in timp ce pentru celelalte doua freze Tz = T3
= 240 min.
,
11. calculul vitezelor de aschi.ere se va efectua cu relatia:

~v

Ks' Ksc Kx

cunoscute, se ajunge la:

1000:94,73

----------=

nconv1

75,38

[rot/min] ;

98,58

(rot/min];

= 95,80

[rot/min].

11"400

464D.o,2
Vi

[rot/min]

7rDci

[nun/rot]

= 94,81 [m/min).

[nun/rot]
4,8

1,0'0,85'1,0-1,0

[rn/rninl

nconv2

1000'97,56
-----=
.7r315

TO,32to,155doO,35 t o,z
1

1000.-94,81

Pentru frezele NZ~i N3, lungirneade contact tl se va lua

ceva mai mi.cadecit valoarea maxima,intrucit freze e vor lucra
relativ pup.n tilnp cu 0 lungirnede contact la aceasta valoare.

nconv3

---------7r315

37 Pfcos.

576

vol.

577

13. Avansurile canventional-ecancmioe vor fit

325

, SIIlU

SIIl1 = nconv1 s1

8m2 = nconv2 82 ..,

Sm3 = nconv3 s3

75,386,0

452,28

[Dl/lUn);

98,584,8

==

473,18

[JllA,ladnl;

95,804,8

459,84

[Ja/Slinl.

14. Mn'imile auxiliare

vent-ional-ecanomice vor fi:

Wj aferen:te eelor

trei avanauri cx:n

W,

1000

= (-)

= --

[rot/mm]

67,70

4,8
!;j" .

18. D:in cartea masdni.i,

-unelte, se adopta pentru fiecare

de

forta

cap

turatiile:

~u1

== 11,935;

452,28

sm1

= noee3

325
. [.n

0,32

= (

nnec2

[rot/min]

54,16

1.11

Z1

1000

= -= -=
81
6,0

:.[n.

J
1

noec1

56 rot/mm;

1'\lIu2

19. Avansul real pe rotatie

I\nu3

[rot/minJ

71

va fi:

Zz
1000

Wz

1000

= (--)

= (--)

473,18

sm2

10,364;

sr2 = ~

1000

1000

= (--)

==

0,32

(-)

[mm/rot];

1\,u2

_ 325
-~4
71 ,57

[mm/rot]

== 11,333.

459,84

sII3

20. Pentru avansurile

15. Prin

5,8

56

Z3

W3

= -

~u1

325

Smu
sr1 = --

0,32

insumarea marimilor aux:i.1iare Wit se obtina:

L.: Wi = W1 + Wz+ W3= 11,935

+ 10,364 + 11,333 - 33,632 .

Avansul comuriva fi deci

Sdef1

1000

SCOlD

1/z

1000
33,632,32

324,66

JIII/min]

, sr1
325
=--=---=
Z1
20

sr2
: sdef2 = sdef3 = -Z2

(L.: Wj)

16. Avin::l.in vedare posibili~tile

de vari.a\:ie o::mt:itJJ! a
vitezei ~ii
de avans .in cazul ~inii
FP 16, !le ldqJtI valoarea smu = 325 mm/min.
. .
17. Turat-iile necesare ale frezelor vor fi daci:
578

efective

pe dinte,

lorile:

se vor obtine va\

[rnm/dinte]i

0,29

4,57

= --

0,285

[mm/dinte]

16

21. Vitezele efective de aschi.ere vor fi: .

,

1f Dei 1'\ntri

[m/min]

Vef i

1000

579

;]

x 400'56

:-':1

~
ri
~
d
~

mul.arul, "Fi;;a de calcul

Vetl

70,37

(m/mm]';

1000

II

1l' 315'71

f~

Vot2

[m/mm]

fortelor de aschi.ere se vor de-

II
I

70,26

Vof3

~
~

1000

22. ComponenteleFti ale

termina cu ajutorul relatiei:

uF

YF

CF t

sd

Ft1

54,5,9,

0,29,74'1001,

t1

[daN]

400-1,0

54;5,9'0,2850,74'1301'16'

al parametrilor reqimului, de a;;chiere"

14.42).

Tabelul 14.42 Fisa do calcul al par"""'trilor regimului d~ asch ier-e

rulte scule s imultan.

[daN]

464,10

Denumire reper:Carcasa

"um~r dosen: 70.019.063

Ha?ina-unealtli: mas ine de frezat longitudinal F16 Oispozitive:brida, $uruburi
Verificetor: $ubler L=300/0,1
Ilr.crt

Simbo'L Freza "1

Hlirimeade calcul

Freza N2 Fraza
"3
6

315-1,0

la frezaroa cu riai

FlSA DE CALCUL AL PARAMETRILOR REGIHULUI DE ASCHIERE

-qF

YF '

Ft!

Ft2

(tal:?21ul

[daN]

605,07

Ft3
23.

54,5'5,9'0,285,74'16'315-1,0

[daN]

698,16"

D=400mm O=315mm
2=20 d'int.
i 2=16
dinti '
K=000/K3O K=60o/K30

Puterea efectiVcl, calculata pentru fiecare frez~, va fi:

Ft1 Vefl

464,1'70,73

Nefl

5,44

2
3
4

kW

6000

6
Ft2

vef2

605,07'70,26

Nef2

6000

Ft3 Vef3'

Nat3

7,08

7
8,
9

kW

6000

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

698,16'70,26

6000

8,17

kW

6000

Pe de al fa parte, puterea disponibil~ va fi:

Nn

ry

13'0,8

10,4

[kW]

Se constata ~. pentru toate capetele de frezat; puterea

disponibil~ ~~
puterea efectiw de ~ere.
Diversele rezultate ale calcu1elor au fost trecute in for-

580

D=315mm
2=16
dint.i
K=OOo
'/K3O

6000

Nmu

Frezli,frontal~

Scule a~chietoare

20
21
22

Adincimea de a~chiere,m~
Avansul pe dinte re,comendat, mm/dinte
Avansul pe rota~ie, mm/rot
Durabilitatea conven~ional- economica,min
Viteza d& a~chiere conven~ional-economicA,
m/llin
Turatia convent.ional economica, rot/min
Avensul conven.ional economic, mm/min '
Coeficientul exponential et vitezei
relative
Marimea auxiliar6
Sum a l1Iarimilorauxiliare
Avansul cornun, rnm/min
Avansul acioptat,mm/min
Tura.ia necasar&, rot/min
Turat.iaadoptatli, rot/min
,Avansul real pe rota. ie , mm/rot
Avansul real pe dinta, mm/dinte
Viteza afectiv! de a~chiere,mm/min
Componenta tangential! a for.ei de
asch iere , deN
Puterea efectiv~ de a~chiere,KW
Puterea nominala a motorului capului de
frezat,kW
Puterea disponibilA a capului,de trezet KW

sd
s
Tr

5
0,3
6,0
360

5
0,3
4,6
240

0,3
4,8
240

v
n
sn

94,73
75,38
452,28

97,56
98,58
473,18

94,81
95,80
459,84

z
W

3,125
11,935

scorn
smu
nnec
nmu
srof
sOOf,

54,16
56
5,80
0,29
70,'Sl

Vet

Hot

~64, 10' I
5,44 "

Nn

13

Ft

10,4

3,125
3,125
10,364 '11,333
33,032
324,66
325
67,ilO
67,70
71
71
4,57
4,57
0,285
0,285
70,26
70,26
605,07
7,08

698,16
8,17

13

13

10,4

10,4

_.,.l,,_..u-~

581
..i

I
cap .15. REGDUUDE AS,.

1 !<REIA

RABOmRB SIiIt\i.dUl.iIIi!

l=~IV~O"
Prin ratotare

se pot prelucra supraf* plane arizcntale,

, verti.cale,inclinate
sau canale de diferite forme ti dDmnsiuni.
Operatia de rabotare ~tl1
denumiri spec:l.f:tc:e; 1n fmctie

de ~im:
ratotare lan:Jitulinal4 pe ~ini
de rabotat lcn:Jitudinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare t:rImtIvmIalI pG JIlUIini 4e
raOOtat transversal (~:i.n:Juri),
fjq. 15.2; IIIOt'tezara pa DIaIPni
de rabotat; verticcil, fig. 15.3.
ill tabelul 15.1 sint prezentate J1Ii::ic4rileprincipale
f! de
avans in cazul celor trei tifUrl de preluc::rki.
'
Tabelul 15.1. HifCiril.

_ure preluc:rlrii

,,!,.i:'

b)

aJ
Fig.

, :.

15,1.

Robotoro

longitudinolll

" '.1
{
;.1.

)
1

\I

prfn r~

'~

Hi~carea

Dir: principala
c]

Dir. e fecfIva

15.1. NCYl'IllNI DE BAZA

AYanaurU.

principall

'\

Ha~ina
direcf.la

executl

df.-.cf.fe

eQQltI

orfzontel

fJ

H,

a--1

11

a)

piesa
11ebote zii

vel"tfoal

IQIte

scula

'net triat
orlzontllll
orfzontat
pfa
Yel"tfoal
Seping

scula

I~

Yel"tloal
IOUl.
tnellnat
longttudfnll
tranlWl"ul

.,

air .

".,1+.

' ."

/'-..Dlr,
efectlvo::
Dir. principal

@''

...r; ,

prin cioo!
(f

c)

piou

inclinatl
ciroul8l"

Fi,9.,.15. 2. Rabotare transversali!

r.n""l

562

b)

verticall
Hortezii

a~~'

'

'

~
~
~
~
?~
~
-e

l .

I.

I~

,..
I

I
- .11;0

a}

bl
Fig. 15.3. Rabotare

15.2. RIDIMURI

.Ps

cl

vertical~

DE ASCHIERE LA RAl30TAREA

~ITllDINALA

SI 'IRANSVffiSALA

i
i

In fig. 15.4. sint CiefWti parametrii r83'imului de ~chie-

re la rabotarea suprafetelor

plane ~i a canalelor.

:~o

a. 1Idinc:imea
de aschi.ere, 1Idincimeade a!lchiere se ateqe
ti.nin:l seamade urm.cltoarelerecoJl\CU"rl&i:
'.
- pentru rabJtarea de deqrosare adincimea de aschi.ere ~
fie egala cu adaosul de prelucrare;
- se pot executa treceri de semif:inisare numai cu carrlitia
ea nurnm-uJ.
lor sa fie minim;
- dad d:upc1 rabJtarea de finisare suprafata p'lana treOOie
sa se prelucreze prin rectifieare,
adincimea de ascruere la rabotare nu trel::uie sa depaseasca 3 mm;
. - dad prelucrarea de rabotare se executa cu ajutorul
cutitelor late, adincimea de aschi.ere nu treb.ri.e sa depaseasca
0,2 - 0,3 mm.
In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adincimea de ascatere in cazul prelucrard.L unor oteluri .~i fonte,
valori corelate cu avansul de lucru
la degro~ea pe ma.:;:inide rabotat lan:Jitu:linal adincirnea
de Cl!?Chiere
pentru prelucrarea aliajelor de 'aluminiu se recoIllClI1dii t = 6 7 nun, iar pentru ma:;;inilede rabJtat
transversal
(:;;ep:i.n::juri
) t > 2,5 nun; se recornarrli1
t = 0,2 5 nun in cazul
finisariiacestor
materiale cu ajutorul. cutitelor late.
Peiltru
aliajele magneziului se rec:oman:lli
la da.Jro~
t > 12 14 mm,
iar la finisare t = 0,2 ... 0,4 mm,
In cazul rabotfu"ii otelurilor inoxidabile ~i refractare se
recornan::la
pentru deqrosare t == 1,5 . 2,5 mm, iar pentru finisare t = 0,4 . 0,7 nun.
Pentru rabJtarea aliajelor titanului se z'ecomandaadincimea de ~ere
la deqrosare t =' 6. 6,5 mm, la fi.nisare t =
0,2 . 0,4 nun, in cazul folosirii cutitelor late ~i t = 1,5 nun in
cazul folosirii cutitelor obi.nuite.

I
I
I
I

f
j
\

i
I

i
Plan de
lucru

Plan

asctuere

a}
Fig. 15.4

Parametrii

b)

regimului

de 8~chiere

la rabotarea

suprafe~elor
I

584

b. AvaIlSUl.Avansulpentru operatda de rabJtare (ion;:Jitudinala sau transversala) depinde de natura operatiei (degro~e
sau finisare), de felul suprafetei, de natura materialelor
cutitului i piesei, de adincimea de a!lchiere, de calitatea
suprafetei i de precizia dimensfonal.aimpu.~.'
In tabelul 15.3 se dau valorile pentzu avans la rabota-.
rea de degroare a suprafete!or plane pe ma~ini de rabotat Lon- .
gitud:inal a pieselor din otel:;;i fonta, cu cut--i.tedin ote! rapid l?i cu placute din carb.l.ri metalice. Valorile din tA.belul.
15.3 sint date pentru durabilitatea opt.iroaa scufei, ~i pentru
un volummaximde ~chii de~ate.
In cazul sch.imJ::lro:'ii
o:!Irli.tiilor de lucru avansul determinat din tabelul 15.3 se modifici1
cu un coeficient de corectde determinat cu relatia:
,
K = Ks.Kx .Kl.Kd.Kr
(15.i)
in care: Ks - este un coeficient de corectde care tine seamade
starea suprafetei. de prelucrat; Kx - coeficient dB corectde care tine seamade unghiul de atac principal; Kl - coeficient
de

I
5S:::

JI

~-

"

I
I
I

corect.Lein functie de Lunq.imea

in conso.Ia a cut.i.tul.ui; K~
coeficient de ccrectd,e in ftmqie de duritatea :;;i rezistenta
materialului de prelucrat; K, - coeficient care tine seamade
rigiditatea sistemului te1mologic.
TBbelul

--~--

15.2. Valori
:u.-_

Materialul
de prelucrat

ori~ntfttive

pentru

Adincimea de
o;;chiere t, mm

de o~chicre

la rabotoro

s,

Volumul de m~terial
deto~at, cm Imin

1,2
1,5
1,8

69

62

';

Fe 200

0,6
0,9
1,2

1,5

~--------.-.--.-

148
197
204
225

Coeficientii de corectd.e sintcla:ti in tabelul' 15.4.

"
Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la. prelucrarea pe Ina9.inide ral::otat longitudinal: sint date in tabelul
15.5.

..

[
I

18,00
16,00
12,50
11,00

I--

Ii

74

Avansulpentru d~a~area suprafetelar plane pe masdrii,

de
rabotat, transversal (!?ePin3")sint date in tabelul 15.6, .Lar
pentru finisarea suprafetelar sint date in tabelu1 15.7.
In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degra~area ;;i
finisarea pieselar din hronz pe ~ini
de rabotat lon:ritudinal,.
in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea dedegro~are =?i
finisare a pieselar din aliaje ale nichelului pe masini, de rab::>tatlQn:3i.tu::tinal,iar in tabelul 15.10 valori ale avansuJ.u:t
pentru prelucr.n-ile de deqrosara =?ide f.lnisare ale altar mate-'
riale.
.
~'.
:
Avansul,la prelucrarea canalelor se alege in funqie' de
tipul canalului, dupa fig. 15.5.

... ~"

..
0

-I-

I.. .
!

Q.

If

..

~
; ~ I

.;

I
i
I .. .
f

i
I

.I

'I.

10

..

I t? I
.:J

.......

~ ..~...~ ...0:..~...

~:;;:fit
.........

"l

.....

:u

"'''' ...

co"''''
..0-4 .....
","oN"""

de

tuc r u

,.;
Dir.

recto

u\
..

QV.

ot-.

de

recto

qen er are
a)

Fig.15.5.

a v.

~:J

de

re qtare
b)

Avansul

lB preluerarea

586

..:l

"' .......
.... co
'"...
t't,

...
"'N"' ...

~
~

..

:8.~,
IQ.

OOl'-oOml'-

on"' ...

N... - ... o-...co..

- ......
00

.-.- ...........

.2

iii

~
Cl
U

:u

~,~t~ .~

g!.~
..

....................

N"' ...

...-..--00
~

N ...-.0'- CO.

.....
..-.....
00

~...pt~..~""~
...

N",N

.......
..-.-

~~~

~}l:~t
<~t

NN"'N'"

e-- ..- ....

O:J
.
--Q
-",

6 ...

~
~:J

Q8
:61'-~

'Q

Ul

000

.vt e- .,- ..
"'001'-

os

~
""

U"\

v,~~S!

J\

'" 00 I'-

..

:'-8ti

e-

'I

k.

.CI

Lt..

....

eanalelor

587

I,
',,'

..s

'Cl

Lt..

~
l

1\

r8
G
t
f
J
t

0
I'- 0
. ~N

Vlt:: A

~~
',I,.
~

~
t

Y1t::: ,..

0$R~2
o ...

R '";Q?i:/

000

i i
..,
g

Cl

QC

.I"'

:J

0:

..

&

.-I .-~
..~-:::- -

Cl

~,,:,','

',.'.",

~
~

i~ I
.......

Plan

",,,, ..

~ .. ~ .. ~ ...0:.. g..

"' .....

.............
.-0

N.O...,...
...

...-.....-00

~~~~
... ~..
.........
-00

.;;

~,~:1t

~)a)j~, ~..~... ~.. ~~ ...

~3 ~

:q,~. ~~cti,

~)i~)lt~pt~)~,~.

~,:2,~
N ....
.-

"1.

........

......
-00

:It S);;.

It
o
c:

I--

"'1.."......
"'''''''
.......

"'

..

I-

-4'.

1'-0'"
co.~...:t
~- ...
o...
co.....
............
00

.........
:!!

........

00000

000"''''

:2,:8, ~

J
i~ '"..0'

I'&

5t ~)a,

~)8.~. !8,5t

00

... '

.-=~.<ElIIIQ~~.

Avansul
mm/cd

6,50
4,75
4,50

OL 42

adincimeB

-~F""'~'~~'"~~=~-.,

~--~

IQ

~
~
~
~
~
~

....
Cl

~
f
~
L
~

Tabelul

15.7. /i,uJ..'1suri pentru r ebot er-ea de f in i sare a suprnfeTelor

plane pe MB~;ni de rabotnt t~Bnsversal

~o.. C

...-.~~
Rugozitateo
,uprafetei
prelucrete

Hsterialul

Unghiul
de etac
secundar

dtj-

prelucrat

Ila' JlIIl

12,5

Raze
1

X1' grade

o~cl
Fontl!

la

r1 mm

.~

4... 0
5... 10

virf

..

Avon.ul

0,80 .. 0,90
0,70 ... 0,80

s, mm/cd

a~ ...I

1,05 ... 1,35

1,00 ... 1,20

3,2

o~el
Fontli

3... 4
3... 5

0,20 ... 0,35

0,30 ... 0,40

0,40 ... 0,60

0,50 ... 0,70

0,60 ... 0,80

0,80 ... 0,90

o~el
Fontli

2.. 3
2... 3

0,12 . .'.0,18
0,15 ... 0,25

0,25 .. 0,35
0,30 ... 0,40

0,40 ... 0,55

0,50 ... 0,65

>0.

Observ8~ii. t , Valorile aV3nsului ", dete

in t ebe l , corespund
prelucrllrii cu cuiit'j:,
normale din o~el repid Sou csrburi metalica. Daca sa utilizeazi! cut ite lata pentru
f.H
nisare, avansul s se slage la (0,060 ... 0,75) din Iunq imea tlii~ului scut e i , 2. la rai;.otaree o~elului cu Viteze mai mari de 50 m/min, svansut se poat e filiiri cu 25%fat/! de .'Va:lorile din t abe l , 3. La rabotarea materialelor
greu a~chiebile (ct e lur I refractare'-~i
rezistente la coroziuna, oteluri c~lite, fonte dure etc.) avansul se mic~oreaz~,
valorile din tabel corectindu'se cu coeficientul 0,7 ... 0,8.

Tabelul

Adincimea

de

'a~chiere

t,

Avansul

la degro~ar7

24

la

fin isar-e:
S,

s, mm/cd

IrJIl/cd,

Bronz

50
85

3,5 ... 4,6

2,0 ... 3,0
Rabotarea

Bronz

50
85

cu cutite din o~el rapid

."

"'IsJ
2,8 . 3,4
1,8 ... 2,8

cucu~ite

2,2 ... 3,5

2,0 ... 3,0

1:
,,-u
It
.1)

'-

Rabotarea

2,5 ... 3,0

1,6 ... 2,4

1,6 ... 2,4

1,2 ... 1,8

16... 22
12". :18

din carburi metal ice

1,8 ... 2,8

',0 ... 2,4

',6 ... 2,6

1,5 ... 2,0

1,5 ... 2,0

1,2 ... 1.,8

16... 22
12... 18
..

~
0

~
0

~
~
000

~
..... ~

~
.

000

..-

~.

or

-~ 1
..

-o

00

00

,...

'0

Cl

-8
!
o

~.
,

>-

Q,.

N.
...

I'l

.-.-

-o

00

.-.-

.-

00,

,D,

"4',

"!.

0.

0
..0

e-

..

co

..0

>

i.,

~]
iil

>
0(

....

.-.-.-.-

~ !=

:')0

h.

.,

:J
-

~
~

11

g
"

1.,

o
o

.-8
..
C
"'0

~
~
0

.-

.-.

...

...
-

I-

-8

Observatie. Avansurile la finisare sint dato pentru cutita IHta care lucreaz5 cu ~dinelm! de asch iere t = 0,2 ... 0,4 mm. Pentru cut i t a ob i snuf te , 8v~nsul de finisore
" = 0,5"",0
Mm/c.d,

.-

00

.n.,..

i..

...

"$

oD

..

Jli

.;..

00

.....

li
il

mm

12

~I

~ r--,----+------------------------1

1-;

Avansut
3

!l

15.8. Avansuri pentru dbgro~erea ~i finis~rea pieselor

din bronz po me~ini dB rabotat longitudinal

Ouritstea
Hater islul materialului
d prelucrat
de
HB, daN/mm2
prelucrat
110-1 MPa)

.~
>

H'

-8

'.

>

0(

0,3

~
.....-

>

IV'-'

-o

I'l

N......

'-

0..

0 g
.. -

c0'"

,...
0...

.-.
.

."
I-

~
:J

c
:>
Cl

:s

.,.-

Cl

~.
0

~~ !~
a..

._....
Q.J

.., Z

,...

._.

+I.

1i.

'- '.J

_.",

.~
n

'-'- '__

-c

<x

cc Cl

<x

-.

G~

.~

Cl 11
.

.s
I-

....

.! .

....
.,.11 L
> Cl

8:::

590

591
.......
-.----.------.

--.---------------

__

--.J
I

Tabelul

15.10. Avansuri pentru degro~area ~i tinisarea unor

materialo pe .D~ini do robotnt longitudinal

;Q
N

0<)

'"

)(

Dogro~are
Haterialul
do
prelucrat

Adinc'imea de
a~chiere t, mm

Finisare
Avonsul
mm/cd

s,

Adincim9a de
esch iere t, mm

...,

"

"
Avansul s,
mm/cd

Aliajele
magneziului
Al iajele
titanului
Of.cluri
refractllre

2,5 .. 3,5
b,0 7,0
12.. 14

b,O . 7,0

',2 .. 2,5

3,0 .. 3,2
2,0 ... 2,3
2,2 ... 3,0

',5 ... 2,5

0,5 ... 0,75

La prelucrarea cu cu~ite late

Dvansul so ia 3/4 din lungimea
tlIi~ului sculei

'"'"
~
...
f---

Esto limitat do rugozitatoa

suprafe~9i ~i rigiditatea
sistemului tehnologic
Cu cut-it let
0,2 ... 0,3

0,4 .. 0,7

...
...

:::0

:::0

+.I
C

.3

.,c:

8,

.s...

12,0 ... 20,0

...
...

-o

..-..-

c;>

><

0-

"',

0""

0'"

3J--l]
'"ca

G>
E

.~
~

...

.,"
>

...fd

...

+'

'"
.:0

-0

0
I'

:J
..u

0
-.3'

et

et

0
,
..0

"

~~
... c

1-

"!. co_.. M.-, 0- ...

co

..0

et

c)

et

et

..c.......
"

...

'"

.-...

0""

c.i

C)

....

,
t;,)

-o
o

~
c

....

co
>
cs

~x
~

U"l

Cl

....

.-

o
N

o
N

.3
..
.," ,~
o

:J

:::0

'"

'"
C
g'. 8

"

.....

:::0
...J

vol.

..
:::0

.,

r--

..

8,

..-

~f-

f-.o

0,

N
E
E

..
:z:
<0

r-...,

f--

...
N
...
U"l

v
I!I

'"

0',

-8

..

,.!.

-.
e--

...

0,

. ..,

...

....

s,

o
o

~'I:~
o

..-

'"
o

0,

a,

. 0.0
cO
o

.a
N

.t:.
'" ,
N

.t:.
,."

...u

..
Cl

<0

0<)

0 .

c;>

<;>

U"l

'"

0... 0...
o
0

.
VI

...'"
~

.t:.
'" ,

...,

..s
:::0

.t:.

...

....
o

<0

~
....

'"

!!

Zg

'"
.:!c

lR

,--

I
"
'"

.,

g),
o

81--

~ f-----j

r--

o
o

:::0

...'"

=,

"

.3

....

..c:

..

.~

.0

f---1 -8

:::0

:=
'"...

~
.. 0,
...
o

..

'"

..-

0'

38 Ptcos,

-8

r--

f--

f---

:::0

:J
...

:::0

8,0
.~:;c
~
c: ""
'>,~
" "
<0.

"'I'"
I..

0>

>"

..il

I--

I--

..-

~~

""I

..

0."

cO N 0.. r:...J:,
... ..- 0,0,0,.,

Q)

f---

.g

:::0

.c
0>
c

t---

co:O

."'".. ..."

et

...
c
N 1 ~
x
'"
o
>
N
cc

'"

...,

+.I
'~

.,...
.

<0

,.:.

I--

o
c

' , , eo, ,

"'N"-~OO
L..

-o

,~ a'g L

...
...

I--

'"
~
:z:

-8

~x.

",~

~"1J

0'

..-

It--

,,,,.

co

.. t---l

IU!

1.1)

:J

+.I

'"

"

.c

"'1"

~
X

:::0

:::0

.,

iii
..,

.t:.

)~I--E

,.,"

><

!!!

'"

<0

a.

11

+'Hfi

.,

...

'"

a,

0,
o

"":

r--

o
c

0-

eO

<0
a.

N.

0<)

I..

c
ca

In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabot.area lo~i tu:ti.nala l?i transversala a canalelor pe piese din otel
cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date. avansurile
pentru rabot.area .l~itudinala
l?i transversalcl a canalelor pe
piese din fonta cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint
date avansurile pentru rabotarea l~itu:linalcl ~i transversala
a canalelor pe piese din fonta cenusae cu scule arrnate cu placute din carbul:i metaHca.
Pe TlI&?:i.nile
de rabotat longitudinal se prelucreazcl :.;;iprofil.ul ghidajelor masdni.Lor-unel.te
, In funcp.e de dimensiunile
;;i profilul gbidaje1or, sculele folosite ~i avans si l1. de lucru
sint prezentate in fig. 15.6.
Pararnetrli regimului de aschiere (adincime de aschi.are, .
avans de lucru, vitezcl de aschi.ere) sint dat.i, in tal::elul 15.14.
Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghidajelor cu latimi, de paste 150 mm, cu avansul realizat dupa scherneledin
fig .15.6, e ~i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea
= 1/1,1 mm/c.d.,
in care 1 este Itmgimeamuchiei aschtetcare a sculei..
Avanslll ales d:in "b-::tbelele p=ez2"-rt.:::::e se: v2rifica perrcru
racotarea .de deqrosare , din punct de vedere al rezistentei corpului cutitului ,al rezistentei pl~cutei din carJ::m-irnetalice
~i al fori;ei maximede tract:iune, iar pentru rabotarea de fini.sare verificarea se face din punct, de ve:iere al rugozitcltii Impuse suprafetei prelucrate.
..
Verificarea avansului. din punct de vedere al rezistentei
corpului cut:ib.Ilui se face considerind eel solicitarea prdncipala este de incovoiere, -cu relatia:

'"

~ca

0,25 .. ,0,38

N
...

E
E

.0

-;!.

...,

Aliajolo
oluminiului

o
,:.,

~-

f----

f----

0'

'"
"',

J'~
+.I

'8
'~

0
0

..,,

-o
0,

...

'J).

'"

r--

o
o

'"

'"

VI

593

592
______

--- -----.-------..

------

..

..--1

Tabelul 1S.12. Avansuri pentru rabotare. longitudinalli ,I transversall a ~lelor

pie din font. cu acute din Olel repid

pentru

Adinc;mee .axlma a canatutu; l1'

12

II!lII

20
Lungiaea til~ului principal b, = t,

Lungilllea in

> 25

2S
R

~~---> 6
-------

..
consota

Sec~lunea eu~itului b x h, IIlIXIIII

a cu;itului
le'

10x10

11I11I

12)(12

--

20)(12

16)(10

25x16

32)(20

32x20

d.bla
s, IIIIl/curai

Avensul

211

0,4O-0,SO

0,42-0,52

0,44-0,54

0,46-0,58

0,52-0,62

0,56-0,66

2,5h

0,27-0,34

0,28-0,35

0,30-0,36

0,31-0,39

0,35-0,42

0,39-0,45

3h

0,20-0,25

0,21-0,26

0,22-0,27

0,23-0,29

0,26-0,31

0,29-0,34

3,Sh

O,1S-0,19.

0,11>-0,20

0,17-0,21

0,18-0,23

0,20-0,24

0,22-0,21>

4h

0,13-0,11>

0,13-0,17

0,14-0,17

0,15-0,19

0,17-0,20

0,18-0,21

Coef icient.1 de corect-ie e evensului

1. In funct.ie de cluritatea aatariatului
pr.lueret

de

2. In funct-i. de ungniul de clegajare

Dud tat HB,deH/I,,2 [10- 'HPal

s 170

171 - 200

1 grede
> 200

Coaficlent de corect.ie

1,Ob

Coaf ie Ilmt de cor.ct-Ia

1,0

12-'5

0,90

CbllOrVlt.I In eazul nt>otiril d.gajlrilor

1,00

llt.ral. la c.l. tn fonai de L aau T Ivamurll.

11

1,06

corect zi cu 0,8.

Tebelul 15.13. Avansuri la rBbotarea longitudinala ~i trftnsversala a canalelor pentru piese din fonta
cu scute "rltate cu plscut.e din carbcr i metel ice
Adincimea maxima

30

25

11

cllnalului, 11, mm

Lungimea tai~ului principal

consola

~
a

cutitului

-L

-L

:;ect iunea cut itului

mm
~-

20x12

25x16

I
....L.-

h,

b,

t, mm

10

! ..
f

45

;2

> 45

> 1;:-

L-

-1

mm x mm
> 50x32

50,32

~OX25

I=ZX20

AV6nsul

40

35

dubla

s, mm/cursa

.----------------------~--------------~j
2h

0,46-0,58

0,50-0,60

0,58-0,68

~,I 0,72-0,80

2,5h

0,31-0,39

0,34-0,41-

0,39-0,46

3h

O,23-0,2~

0,25-0,29.

3,5h

Of 18-0,23

0,20-0,23

0,15-0,19

0, ',?-O, 19

I.

4h

I,.
~---.
I

In f unct

ie

"",eo".

~ 170

I.

0,55-0,&6:

0,59-0,82

0,41-0,.50

0,46-0,60

0,29-0,34

O,92~~Z

. 0,36-.0,40 .

!,

0,23-0,27

0,28-0,31

0,19-0,22

0,23-0,26

0,37-0,49

0,26-0,32

0,31-0,42

Coeficienti de corectie ni nvansului

"

0,49-0,54

O,321~CO

de

d"ritatea matcrialului

KO,

,.",~2110'".,
171 - 200

>

-,
200

__~_I

Coef icient de corecl:,e

L~~_~~

-rI

0,90 __~_~

2. In func,ie de unghiul de d~gajsre

' ,,,0.
0

__ .__ .,......It....
__ 0 ,8~~_!

10

20!

Coet lcien: oe corecl:ie

~~

..:_~ ~~

.1

Tabelul 15.14, Regillluride asch ier-ele reooterea suprmetelor

pr-efi late (ghidejelor) pe p iese din font;;

Schema

prelucrnrii

Rugozitatea
suprefej.e i
RB,

Felul pre lucrer i i

Jml

patrundore

Degro~8re
prin:

trecere
cu sp2

'y'!

cu

lip

0,2-0,3

15-20

1,0-1,5

20-25

0,2-0,3

20-25

10-20
12,5

fari
crusta

rapid
cu
crusta

cu sp1

mm/cd

Viteza
pr incipale
de aschiere
vp' II/ilin

laterele

10-20

1,0-2,0

20-25

~.

otel

tracere leter.alii
cu sp2
patrundere

cl

din

Avansut

s,

IIIIll

Cutite

A.

Adincillea
de asch iere
t,

Semif inhere

pentru

(~iibliruire) sau

razuire

i,

6,3

rect ificsre

!
~
~

0,4-0,8

8-10

B < 100 II1m

Finisaro in locul
pr-ealerezuiri i seu rectibile
f icsrii pe lungimea
B > 100 mm
muchiei o~chietoare
a cutitului
Oef ini- B < 100 mm
tive

0,15-0,20

4-0

6-B

0,15-0,20

,
iI

5-7

4-0

6,3

,
0,05-0,08

2-4

6-8

0,05-0,08

3-5

4-6

1,6 - 3,2
B > 100 mm

Tabelul ',5.14 (centinuerc)

0

B. Cutite eu pliicute din

t~
.--@
,~

is': /77
b

Oegro~ere

d~
0'-

50 - 20

1,5 - 2,0

15 - 19

20

2,0 - 3,0

20 - 23

-0,7 - 0,9

23 - 28

0,3 - 0,4

25 - 30

-> 12,5

farllcrusta
prima trecere

6,3-12,5

e doua trecere

3,2-6,3

-3,2-6,3

Preslobile

3,2-6,3

Oefinitive

1,6-3,2

Semifinisare pentru
razuire Sau rectificsre

l
I

6,0-12,0

11-14

6,0 - 8,0

11-14

0,1

4,0 - 6,0

6-11

0,6 - 0,8

9 - 12

Cutite
lste
Finisere tn
locul riizuir ii
SaU rectificsrH

carbur i metal ice

cu crusta

Selnifin isare pentru

razuire seu
rect ificare

Oegro~are

Semifinisare
prin rezuire
sau rectificare

> 12,5

10 - 15

Prime trecere

0,3

10 - 15

0,8 - 1,2

11

A doua trecere

3,2

0,4 - 0,8

15 - 19

15

'.

~....,

s
~

~
'
~

l abo tut

I--

..s

S::

~-

&~
...

~
..
~

S3.

s:
~

~
0

w:

.x

...

....

.. -

:;
-;:;.
il

- ....
.!

., ..
.... il
::J

:;

...

>

...

.. i.0..
0
Cl

..
0

-8

....G

::J

'-

'"0....

8
-8

:;
..

to

:0

(j

8!

f--

...-

11\

.....-

8
....~

~
....
..,.

..

..:

I--

N
"0

~::J::J

- ....il

....

....
....
N

-0

&
g>

....

~
11\

'"

. -3

....

.-,-8 ~

'"
..
N

1'1

11\
M

..-

..

8
..:

.~
~-::J
:;

G::J~
... :::J

~ ......
il.!!
~
)0

:J

:-~u

"i

..a

.. ~

-.. .a..

Co>

':0
55

.~
...
,~

"'"

e...

.-

~
I--

CO'

c"

'.'"

1,13;>
1,112
1,l'9J
fl7
1, S

"~,.,,",. ' .. =,,"

',OM'"',,

'0""

"--"

K~

__
T~

1 ,027

85

1,011l
1,011
1,005,
1,000

':J

95
1,O

'-........... "." """~--'-.'

-,

1,O~3'
1,000
1,038

20

'1

I'
~J-."_~,~~_~,,,,_,,_.,,,,,.,,,,,

,0
75

1,1 eo

60

"

Vp~
1lI/f'lln

1?5

~l;)

1,:(1

Teb e Lul

'Cl

.a

....

~::J

"

U:::~::rede

'to

f----'-

Q.

~ --,--,-20

-18
-16
-14

..

"'"

...g

.!

..::J

...::J

...IiiCl

-0

"5

.....

:;
:>

:;
...

:;

~.a
0::

..:>

Cl L

G
X

"5

..
~

....-

r
,._.._.-

:J

..
11

..I

Q'

..... .
::J

-}

I
t.

...

de c~,,~~:-ti.l;
.v:.
;,~t{f11t,rrni
)

"'" ~ =,..

'.~-",-,~=.'
~~~--.,,~~~~-~~~,~-

wp

~-.~

ro.;[,c:-'"

~,,-'"

ir, ~V1Y:.r1f:

ch ~!ng'!i\.'l o,"J

-.~~.-~-~-~=~
..~~~~~~==~--

c"
I
corcc t ie
.
Ky

pontru:

t.,n"',e

~.-~_~r,,' -'-'~""""

p l as t ico

~i

.~.~.--._ __._-~r.,

,-,.~.--

..-.~.-.~

1,:1'1

1,27
1,24

-12

1,27

1,21

-10
-8
-6
-4
-2

,'1,24
1,21
'1, ',8
1,15
1,12
i,C9
1,06
1,03
1,00
0,07
0,94
0,91
0,68
0,85,
0,82
0,79'
0,75
0,70

30

J
,

frn0ilc

1,36
1,33
1,30

8
10
12
14
16
18
20
23
26

.-.--.~-~

-~~~~'~::t~~-~~:-~'
~i
--"-I-----:~::-~~:eri

..

"
"Q.!

I';t,

2
4

...;
"5

CC"~ficif.!nt"t

i5.1?

r~~=~=~~"~~'=---"'''=''=~

..

:;

en

-3

-8

..

,,,

""'""~'"'~'-"'' ~T"-"~--"'.""""'' ' .' -' ~

..

Q.

ISu

~
~:J

,-,'

d~:"~lilji'rfl

..

"",0'",

\l

la

Cl

:;
..

r' """"'"'
j1

I'v

4~.

N
G
U

",,'"

1 ,152

II:

....
~

....

::J

1'1

" j

c:

N-

o
C

..

In

g
.. Co:

I-----

s:

::J

.a..

"5

.~
.. s

I--

..~
..

.3

..

oD

"'"

-;:;.

..
..- -.c

0-

..I

~G

:
-;:;.

- ...
l!

11"
..

Pi

G
.r:

35

cl.:! ~$ctr!(;/(~

:3~ vilf:2n

"'"

..

,--n, , ",

II

25

~=~,,~~~~---

....

~
~

i--

'

;;:

-8

... .....
g
.-.. ..
c..i

11

..
.... .-..

.-

Cl

'(,a

2
0.

::J

"'"

>0.

"""""'1"

it

8 8
.. ....

c,:,.! ir.~(:\' .lr. "~': :''';. c ....~.ir. ~v -;'1 fu'.=~r k~

,30

Cl

11".
0

"'.
M

vf)~
m/nlO

Cl)

...

I
i,

L_~~T"'~~'"''~_'"''''_'''~'''

i--

.t:

:J

~..

e0

15.16.

r-~~"--""~"~-~'-~,~,'
-~""""I'"

11"_

~l~_.

~,=.,.=,~_~_._.~ __

1,33
1,30

,,"~-=_,,_,

__

..-, -.

I
"

1,18
',15
1,12

',',

1,09
1,06
1,03
1,00
0,97
0,94
0,91
0,88
0,85
0,82
0;79
0,70
0,73
0,68
0,64
0,58

.
'

~~~'

i
~
~

~_J

f:

i;

598

599

I:
~
~i

~t
.~
:};~

Tabolul 15.15. Valorile

expcrimcntolo ale for.ei

Pz,

exponentului u ~icoeficientului Cm pentru calculul

--~-

~
)~~

specifice do e~hiere

-c:
\

Haterialul do

~~

Expo'

Pz

. 2
nentul
daN/mm

prelucrat

0,05

0,063

o,oa

0,1

0,125

0,10

0,2

Coefieientul

.u

:.~~

0,17
0,26
0,17
0,30

2%
434
351
555

285
408
338
518

237
384
324
482

263
362
312
451

254
343
300
422

243
321
288
392

234
302
277
360

182
222
213
229

0,22
0,20
0,14
0,18

352
339
338
365

335
323
327
350

317
308
316
336

302
295
307
322

288
282
297
310

272
208
287
296

259
257
278
285

15 Cr 08
18 HnCr 10
40 Cr 18
30 MoCrl'li20
33 MoCr 11
35 MnSi 12
41 MoCr 11
50 VCr 11
12N iCr 180
O~eluri TiNiCr

229
210
207
260
224
226
250
222
235
255

0,17
0,26
0,25
0,20
.0,21
0,20
0,26
0,20
0,21
0,18

381
458
438
473
420
412
545
484

320
361
394
347
343
429
381
364
371

313
338
327
375
329
326
403
358
345
355

301
319
310
359
314
312
380
337
330
341

O~eluri rezistente
la uzur!l

330

Fe 150
Fe 200
Fe 250

;:1

~
~
~::l
~
a

~~
~~:}
::-;-i

,-:

:.~~

:,~

Grosimea
0,25

6;ichiei

0,315

mm

11,

0,4

.
0,5

0,63

0,8 .

1,25

1,6

13

14

15

16

17

18

2,5

!10'lHPIl)

~~
, . :"1

for.&i do ascb iere la reoot.are

----.--OL
OL
OL
OL

178
199
211
226

34, 37, 42
50
60
70

Cm' deN/mm 2 (101MPs)

10

11

12

19

20

.-,\

~j

~
,if.,

rt~

OlC
OLC
OlC
OLC

15
35
45

so

X
X

~"f

~~
~~
~j

y~
~~f

~~
,;i

~~
-(:1

~i
;~

~l

.~

3b6

352
1.05

437

431
413
452
400
393
513
456
420
419

389
.431
381
375
482
426
399
402

339
382
368
412
363
358
455
404
381
38b

0,22

638

606

575

548

521

494

470

85
102
110

0,21
0,25
0,20

178
210
253

170
204
238

161
192
224

154
181
211

147
172
199

140
161
187

133
153
176

Fgn 420-5
Fgn 500~7

160
178

0,17
200
0,17 296

259
285

246
273

237
263

228
254

219
243

210
234

Font.'!durA

206

0,19

364

340

333

319

306

292

280

Fonta maleabi la

1la

0,24

242

229

216

205

194

183

174

Bronz turnat

178

0,17

290

.285

273

263

254

243

234

64

0,25

135

128

120

114

108

101

9b

78

0,18

134

128

123

118

113

109

104

.28

0,19

49

47

45

43

42

40

38

1.41

"~

.~

iajo do
turnate

'Al
i

Mg .

Observat ie , Valorile fort.eispecifice. p

neferoase

225

217

208

91

85

81

76

72

08

b4

b1

57

54

51

lOO

90

92

88

85

.81

78

75

72

b9

Ob

35

33

32

31

29

28

27

26

25

24

Al,

Alame

Al iaje de

3/.8

casants;

Cl

cuprinse in tabel (eoloana 2) sint valabile

metal ice sau ot-el r~pid, pentru

5, tlii;l dinz carburi

36

y = 6 la rabotarea otelurilor s i y = 2 la rabotarea for-telor ;:i at i aje lor90..125 m/min.

pentru
V ~

600
601

,.

~
i:
,U

v ,

l
~\

to

L\-.

~:;l;c~n;;
...~,1\.:,.ill~
..11... Cl1t1.t.ulu).,

\'

(15.2)

c: .;\.:

.~c.::i:

mal,

a:~II/C
..:.1.

.t'."

:..;:~j" }"",

':

,,,".f :.! \li

..

mi~

51l
:>;"\\i.:;n~(l/~,~~t;.imii~ ;~:>11)U-

k." .:-. '.:t. "J ..)j,la le:

ll1COV01.<;:J.e a
1T/ ,";1'
.. ': (111),'1].Ul1.j1.!1\
'..
.:....
.,,:c,' , LC
In cc111

",','; ..1,
ea ~
;_l.a.
~..::di:i ~ (~..r~it.ului, nUI1;L ... c<ji [;(";1,:iC:->. cV;. c,;~chie)..-e, mm; Co - coeLic:i:nt. al. materialului stdbilit
1.11 t:o.021111 15.15;
ICv- coeficj ent, de COl.'c;',::ie h-t fU(LC:t:i.(o: d,:,; "it:- :";0. pl'im::ipala de aschi.ere ,
tab21ul 15.16; K, est.::o:>.::~i':Lci':'-~lil'. dc:')o.)i.'e::::tie in iunc."t.ie de unglLiul de degaja:c al c\lt.itului, t.ai.J.c.Lul. 15.17;
~. - coeficient
de ccrectd.e in fUl1ctie de In-3l'iti,2a uzurLi. Cl.1titului, tabelul
15.18; Ks- coeficient de c{;:,:d~t-i2.
in fUllct.:i.e de starea materiaLul.ui, de prelucrat,
tar>21'l:li :15.19.
Valorile admisibile. n1,~ aV3n:':'1111.li in funqie de rezistenta
scalei
la rabota>:'e.a o~.e:tll)ui~:i. fc-n.,elOl: r ell cutite diri ote1
rapid ~i cu plaCLltE:
din c01:buri
lust al.i.ce sint date in tabelul

.(:"1
.,.1-" ,""It
j,.oC
.
U.Ltri
l..J, CO:l'"PlL.d1.

Vp

~Vp

aJ

b)

c)

d)

SY1~*vp
<

------ Str
e)

I
i

g)

f)

15.20.
verificarea

i
f~

se p05.ts f:o.cs Z,.;losix;::.'i relatia {15.2} sau va10ri1e din tabelul 15.20.
Verificarca.
avansul u.l, 2:!1. h.::"J.::,~ib ~
razisten:t.a
placutei
c'..t.il.~ pent.ru preluCl-a:cea o\:Ed.u:cilo:r: f'lG(;alite cu cutite avind unghiul de atac principal X = 45 se fa02; cu relatiile:
6,64.01,8

ss

,,-0,3 R
'in

[rrtill/c,c'i . :I parte II l\,~ > 600 1~/rnm2[HPa]

(15.3)

j)

i)

h)

kJ

I)

0,8.81,8
s

SOB

t'

R 0,5
~In

[Il'.ll/C.c1.] pent.ru

R,

I,.

< 600

N'jrcrrr? [MPa]
.

(15.4)

~r&pvp~

in c('u:e: 0 este gxosiln2a plac;.lt.d. oin (;n:I)uri metal.Ice, mm;t a.dinc:!J:ea de aschfere , hUll; D~,;,
- l"2'ds1;''''."["ta de rupere la tractiuna a materialului de r)Leh',cT,~t N/rrarl" [liPa]. .
j..tunci cirri X ;! 45! avensul, cal.cul.at; cu relatiile
(15.3)
~i (15. 4) se corecceaza
en faGtoJ::ul:
I

m)

;,
I

.'2

Cs=

(-2'--s-'cn
-/

-.~~-

\-

Fig. 15.6. ScuLe ~I avansul La prelucrarea

ghidajelor

z = 0 (., psntru lliate:~ialGcu R.;,> 600 N/nnn2 [HPal' ~i z =

pentru materiale cu ~ < 600 N/Ji1Hl2 [NPa]."
.
Avansurile det.errni.nat.e en :celatJ.ile (3.5.3) ::;i (15.4:) la
prelucrarea
fontelor
se nnlU'ica pr in urmatorf.L factori de eo-

foot! CU HB 150 - 170 daNjnm2 (10"MPa]

fc:iIt:4 cu HB . 180
200 daNjnm2 [10"MPal
- font.! cu HB = 210
240 daN/uri [10-'MPa]

in care
0,87

rec:tie:"

o}

n)

In tabelul 15.21 sint

de rezisten~ pl~

Cs = 3,2;
Cs = 2,7;
Cs == 2,4.

calculate avansurile admisibile in

din carturi metal.ice.
.,:;n':!

--------------------------------------------------------------------------------~

Tabalul 15.20. Volorilo odmisibilo olo nvonsului la robotoro in fuociio

de rezistonillcorpului CUiitului

Tubc:lul 15.18. Cocficientul de corecj.ieKh in fuoct ie de uzur-a scute i

pe f o~a do a~czaro

- --.--~

Haterialul

Tipul a~chii

cutitului

dota~ate

Uzura cut i tulu i ha ' mm

Mcnii do
rupere
f.~chiide
curgere
A~chi i de
rupere

Carburi metal ice

Otel rapid

3,0

4,0

1,05

0,90 0,97

1,00

0,82 0,82 0,83

0,83

0,91

1,0

0,9

0;5

1,2

2,0

1,5

1,00 1,01 1,03 1,05

0,93 0,94 0,95

Sec~iunell
corpului
cu~itului
b x h,
mm x mm

-~

10K25
20x30
25x40
3Ox45
40x&O

Turnat
Lllminat

Nerecopt

Recopt

Cu crusta
~i,nisip

0,85

O,BO
O,B5

0,90
1,00

0,50
0,50
0,70

1,00

Verificarea
rela"tia:'

0,80

0,90

avansului la finisarea
.

s ~-~

R;

ru

XZ

3,7

3,0

rrn

);1

0,70
0,70
0,70

10x25
20x30
25x40
3Ox45
4OxbO

suprafeteJ,or se face cu
.

Sect iunea
corpului
cUiitului
b.x h,
mm x IlIllI

'
z

K..
tXv.

10,5

13

10

19

24

-.

Avansul admisibil s, mm/cd

1,8
3,3
0,2
9,3

1,4
2,4
4,7
7,0
15

1,1
1,8
3,0
5,4
11

[ mm/o.dv},

(15.5)

3,5
6,0
11,5

2,9
5,0
9,5
14,2

2,5
4,3
B,2
12,2

0,67
1,4
2,7
4,1
8,7

sx.

[m/min.]
,

10x25
20x30
25x40
3Ox45
4Ox&O

2,1
3,0
6,9
10,3

0,50
0,84
1,73
2,5
5,5

0,35
0,04
1,3
2,0
4,0

0,27
0,40
0,9
1,3
2,9

1,40 1,18 0,80

2,40 1,94 1,4
2,74,B
3,8
7,2
5,7 .4,1
15
11,0
8,7

0,20
0,35
0,08
1,0
2,2

0,2&
0,52
0,78
1,7

0,55
1,3

-0,45
0,97

0,01
1,0
2,0
3,1

b,o

0,40
0,79
1,0
2,3
5,0

0,35
O,bO
1,2
1,8
3,8

2~

29

0,27
0,40
0,9.
1,3
2,9

Adincimea de a~chiere.t, mm
3,5 4,3

0,5

5,3

9,B

12

15

18

34

Avansul admisibil s, mm/cd

C. Font6 eu HB

Cv

0,5

B. Font.!icu HB = 150..245 daN/l1Im2[1O-1MPa)j cut it e cu carburi m-etatice

in care ~ este coeficient in ftu'lC"tiede materialul de prelucrat r Rz- inaltimea medie a neregularita1;.ilor de suprafata, pm;
r - raza la virf a cu1;.i'b.llui,nun;t- adincimea de aschiere , nun;
X si ;(1 sint unghiuri de atac principal i respectiv
secundar
ale cup.tului, in grade; x, y, z, u - exponenti in. fimctie de
.materialul de prelucrat.
Valorile coeficientului ~ i ale exponen1;.i1orx, y, z, u
sint date in tabelul 15.22.
c. viteza de asdlie.res Viteza de al?c:hiere la rabotarea
longitu:linali1 :;;i t.ransversafa se calculeaza cu rela"tia:
V=

4,5

Intreruperi

Forjat
Matritat

1,00

O~el
Font<'l
Heferoase

2,5

A. O.el cu Rm = 050 .850 M/mm2 IMPa); cuiite din otel rapid

1,00

TaboluL 15.19. Cocficientul de corec~io K in func~ie do staroa

aateriolului de prelucrat S
Materialul
de
prelucrat

Adincimea do a~chiere t, mm

1,8
3,3
0,2
9,3
*

>

200 daN/mm2 110-1MPa)j cutite din o~el.rapid

1,4
1,1
2,4
1,8
4,7
3,0
7,0
5,4
15
11

0,8
1,4
2,7
4,1
8,7

0,01
1,0
2,0
3,1
0,0

0,40
0,79
1,0
2,3
5,0

0,35
O,bO
1,2
1,8
3,8

0,27
0,40
0,9
.1,3
2,9

0,20
0,35
0,08
1,0
2,2

- -- 0,48 0,32 0,78

1,7

0,55 0,45
1,3. 0,97

Observatii. 1. In c4su.elo notate prin *, valorile 8vansului edmisibil sint prea mari
(s >15 mm/od) pentru a mai eonstitui 0 restrictie semnifieativ4 in proiectarea regimurilor de a~chiero la. abotare. 2. La rabotarea cu cutite din otel .rapid a pieselor din
otel cu Rn! < b50 N/1lIllI {MPal, valorile date in tabel alo avansului admisibil se multiplic4 cu coeficientul 1,31 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu R > 850 N/mm2
[HPal, valorile avansului admisibil Se multiplic~ cu coeficientul O,72 .0~82 (valorile
mai mici ale coeficientului de corec~ie se aleg pentru adincimi de a~2hier!1mai reduse)
3. La rabotarea cu cu.ite din otel rapid a fontelor cu HB <200 daN/mm {10 MPa], valorile avansuluiedmisibil date in sectiuneB C Se multiplici cucoeficientul 1,315 1,320'
4. Valorile 8vonsului odmisibil date tn sec~iunile A, B si C corespund unei lungimi in
eonsol4 egala cu 2,5h, undo h este inaltimea seciiunii corpului sculei. Pentru olte
lungimi in consol4 le se aplica urm4torii coefioien~i de coreciie: 2,0 pentru le= 1,50;
1,35 pentru l = 2h; 0,78 pentru l = 3h ~I 0,64 pentru l =3,5h. _ 5. La rabotarea cu
mai multe cu~Yte simultsn cu impar~1rea edaosului de prelugrare in adincimi de a~chiere
diferite pentru fiecsre cu~it, oVBnsul admisibil se slege in func~ie de adincimea maxima de a~chiere.
.

605

(15.6)
~

in care Cv este un coeficient de corectde care tine seama de

materialul de prelucrat i de materialul sculei, tal:::.elul15.23;
T - durabilitatea
economicl a sculei a:;;chietoare, mini tadincimea de aschi.ere, nuni s- avansul de lucru, nun/c.d.; m, XVI

~.

604

I~1:~~'

,
~

I
T.Gbelul.

~' -

1
:

.----.

1~~21.

"'~-~-~-~

..

d.
o sch ic r c , t

tidjflclfr,,'u

!,

~-~-.-~~~~~

II

. -.~

_"-'R _. --

l:r.)$ll1'"~

-----

10,11I'

- - -.

.-

-------1---1-- [----35

1,5

'f

'I

---.------

..-

6,9

5,8

4,9

7
6
5
4

5,6
4,3
3,2
~,2

13

r--------
~

22

L__ '

.
Tabel u l 15.22.

P.aterialul
prelucrat

8,0
5,8
4,6
2,6

i.s

4,6
3,6
2,0
1,6
._ ..,.,-6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1
1,5

:',9

!",9

7
6
5

~,;
J,O
2,2

5,8'
4,1
3,1

4,9
3,4
2,7
2,1
1,5
1,0

4,1
2,9
2,3
1,8
1,3
0,8

5,8

4,9

!1,1

3,4

4,1.
,2,9.

3,4
2,4

3,1
2,0
1,8

2,72,3,
2,1
liS'
1,5
1,3

1,4

,0,8,

de

CH

'I

['-~'~-"-----r--~,008-, . --'-=;::;-0''T'-"~-:Z~ol--0,70

fontli

....,::-~~.
A...".,..~~

0,045

....,....zu...-...-c: ""'~- ~. ~.

~---';:~~&";<'_'

0,25

1,25

,~~.r_."'.,~.~,--",_,-,~

.....

y" - exponerrt i., ta.b21ul 15.23; K .. c(:0ficientul

~fJ".tezeicare se caIcul aaza cu :r:-.:!~'.c..tia.:
Kv

..

KvT .Kvm .Kvs K", K"v1,I\'r'

,.

..

0,75

daH/.2
110"1KPal

',1
.:,0,7

,3i -"

)
!

0,50

__

de' ccrectd.e al

.I<Vh '~q;

;n care K~Teste coeficient de corectie in fUllctie de durabi

litatea sculei ascrrietoare , tabelul15. 24; Kvin - coeficient de
corect.ie in funct i.e de mat.er i.akul, de prelucrat , tabelul15.25;
Kits - coeficient de corect.ie in fUJ1c~ie
de starea sernifabricatnlui ,t:aJ::21ul 15.26; Kv - coef ic.ient; de corectf,e in funct;.ie
d~ \,mghi..ul de atac prillci1m eL cut.i.turui., tabelul
15.27; KvX1-

daII~.
110" HPII]

Of.ol pontru
oon.truc~ll,
aUllt
~.l
ou Cr, CrN!,
ou R.c650

N/.2 (MPel
Alleje
~lul

ICy

,I yy

Yv

Cv

KV

.162

0,20

0,15

0,40

38,2

0,20

0,40

39,2

0,'10

0,15

0,40

19,5

0,15

040

61,1

0,1

0,25

0,66

20,2

0,2

0,66

0,2

0,'2

O,SO

&,
Carburl
hUllce

Rlibotare de
pltrundere
(canaLa)

de
plItrunciero
de tracer.
de

o~.l
rapid

o~.L
rapid

do trocore

ot-eL
rapid

I
I

~~.~

rI

-
~

~
~
~

167

I~

I~
~

pltrundero

eLa

~'

',9

aoulel

de trocere
2

_,

Haterlalul

Tlpul

hOOtera
tr_rll
(pLanA)

Cy ,i expoi.n~Hor

coefloi.m.ulul

Fontl cenu"
ou
,le
HII-190

4,9
3,4
;'.
2,7.\
2,1
.
1,5
1,0.,

5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3

V6~ol~ile ccef ic ierrtut u i .C,; ~-.i c.le e}.p.h~.Hlt.ilol" "

t
x , y, Zv u din j"static:; 15 .'::;

----,r-~
I

ou
,le
HB-190

'

I
I

2,6!
1,8
1,3;

3,9
3,02,6'
2,2
1,8
1,5
1,3

-------1----

3/0
2,2
1,5

.~.~.=_~~L""I:::"~,.i,,o"2-,3-,~
1,0.

~=~~~_ll

,-~~.~--

...---.-.

io

------,--> io

31b
2,6
1,8
6,9

8
7
"3,6
5
4

4,3
3,2
2,2
8,0

>

~
~
I,
f

9,6

-.",._-----_._ .._------_._,

FontS canu"

tf -r:r t!-1

> 10
8

70... 90

-n~m/c~ .

5/1
3,8
2,6

I,

60

A;:~~:~~~"~, --j

t!~"----~------------"-;-'T---""----1I--r--iJ-"6
5

Haterlalul

V.lorU.

~
~-~:'SII~l-:;~~:"'::~:1'~-';:~~~~~~~/-~~;;-~
pralucrl:-II
Feluorat

:'0 .. .su

pl acut.c i

mln

TlIb4tlul 15.23.

\'ui.01
ll"", o":!lll~H~11.;:. H.I.", .i.:.:;-~j .'l\ I~j t t..!."t~ru 'in
f uncj j e dt-~ n~Zi!i.t,eh~u rtB{",'1t:l
cii'I c~,db:.wi i~t3lice
1\1 ;,o. a..
c L prelu..;rl:.rii
;u"ict.:.~r cc-nua i i

r
I,
~
J

Oleficient de oo~e
in funct,iede lJl'l3hiul de atacsecun:1ar,
tabel.ul 15.28; Kyr - ooeficient de oorecp.e ID ~e
de raza
cutitului, tBbel.w.15.29; K.m-, coeficient de oorecp.e in func'tie de uzura admis:i.b:i.l1{
pe fatade ~
a sculei, tabelul
15.30; K.,'L: .coeficient de oorect:ie in ~
de sect:iunea
cxn:pul.ui.~tului,
tabelul 15.31.
In 1:8bele1e15.32 !?i 15.33 sint prezentate valoriorientative pentro viteza de aJiChierela prelucrarea.pe !Il8!?ini
de rabotat lcn;P.tu:iinal a pieselor din otel ~i in tabelul 15.34 valori ale vitezei de ~ere
la prelucrarea pe ~ini
de rabotat transversal a p;l..eselordin otel, fc:rr-..i1 ~i neferoase.
. In tabelul15.35 sint date viteze de ~chiere la rab:1tarea
lav:Jitulinal4 a p:ieselor din aliaje de 0lpl'U.
. La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu~i alum:iniu
viruza de a!ichj"'t'e se poata ale:fe la valoarea :r.axi.lra. PEntru
prelucrarea pieseJ.or din nichel ~i aliajele lui pe l\laird de
rabotat lar;Jitufinal, .viteza de ~ere
este dat:.1 in tabelul
15.9. Aliajele de titan sa prelucraz4 pe JII2Ulini
de rabotat lcnogitOOinal lii transversalcu viteze intre 1214 m,Imin
pentru
piese cu duritate medialli de 56 m/minpent:rupiese cu duritate r:idicat.!, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sist:eme
tehnologioe cu rigiditate ridicat4 fli cu scule preWzute cu
~
din carb.Jri metalice, viteza de ~ere
poate creste

1'.;.. ...

~i
t~
~
~

It

~"

....~

~1

~~
~,
~

ii~
:1
~

~.

r~

I.
607
~'

Tebelul

15.24. VaLorile

coeficientului

do corcetio

(vr

Dur~bilitatea
Materialul do
prelucrat

Materialul
sculei

T, min

Tipul

90

60

180

120

240

360

0,91

0,87

raboUrii
Coeficientul

O~el
rapid

Otel

in care v este viteza de aschi.ere calculata cu relatia (15.6),

m/min; L - lungimea cursei mesei masani.Lde rabotat longitudinal sau a mesei berbecului la mas.irri.Iede rabotat transversal,
mm;K - raportul vitezelor:
v
K = g
(15.8)
vo
in care v este vi teza cursei active m/min: v - vi teza cursei
1
a.
9
ill go , m/ITUn.

carburi
metal ice

de
trocere

1,09

do
plltrundore

1,19

1,03

do coroc~ie

KVT

0,95

1,00

0,84

0,90

1,00

1,08

0,76

"

do
trecere

1,05

1,15

1,00

0,92

Tabelul

1,07

de
trecere

",liaje
ale
cuprului

Otel
rapid

de
plitrundere

O;.el
rapid

de
trecere

1,03

1,00

0,93

0,'/6

0,90

1,11

1,05

1,00

0,94

0,90

0,85

1,19

1,03

1,00

0,95

0,91

0,8i'

Carburi
metalica

15.25. ValoriLe

O~al pantru
Materialul
scule;

cooficientului

construc~ii

Rm (N/mm2[MPal)

ptnA

eu

do corectie

Fontll cenu~ ia
cu HB p'inli La:

All aje

la:

Eterogone
cu writatea :

ale

euprutu!

Orno-

Cu
conCupru ~inut

450
Oi-el
rapid
Carburi
metalice

S50

650

750

850

170

190

230

de corec~ie

Ridi- Medie
calli

FlIrll crusti
CrusU
de
turnare

Crustll
~i
impuritilt
de
turnere

Turnate

1,13 1,00

0,72 0,70
0,79

1,0

< 160

1,00

0,90

0,90

0,75

0,85

0,85

1,00

0,90 ..
.0,95

15.~7. Valorile

coeficientului

kV

dO corec~ie
Unghiul

Materialul
de
prelucrat

30

metal ice FontA

de atac principal

4S

60

nc.d

Tabolul

L(l + K)

(15.7)

0,88

0,83

0,73

1,00

0,84

0,74

0,66

Fontli

1,20

1,00

0,88

OJ9

0,73

1,00

0,83

ole cuprulUI

15.28. Valorile

coeficientului

sculei

10

1,00

!;

39 pi{tls. \'01. I

KV

de corec~ie

15

0,97

'/
608

Coeficientul
rapid

Kyy

1,26

Unghiul

Otel

90

Otel

[c.d./min] ,

7S

de eorec~ie

1',00

,
Materialul

X, grade

1,20'.

Alioje

lOOO.v

\\

se prelucreaz~ cu viteze

Al iaje
ale.cuprului

rapid

Carburi

d.Nuxnanllde curse, duble .~

de curse duble ale mesei
~inii
de rabotat lOI}itu:iinal, sau ale l:::erbeculuiIlIallinii de
rabotat transversal,
se deternU.nacu relatia.:

200

0,50..
...0,60

Otel rapid

cu pina la 4 ori. ot:elurile refractare

daaschi.ere zeduse 3 . 5 m/min.

-I>

160
- 200

0,80 ..
..0,85

scule i

Turnate, forjate
cu HB

Laminate

1,00

Materialul

12,0

erustll

Fonta

Pb

2,0 8,0

Cu

0,50...
...0,60

0,80 ...
..0,85

Laminate ~i
forjata

Coeficientul

1,80 1,37 1,00 0,78 0,62 1,18 1,00

Otel

Tabelul

>15%

gene

Fori!
crustl!

1,00

Fonts

Otel

Tabelul

coeficiontului

V"
Mat';ri- Mater ialul
atut de
sculei prelucrat

fontll
cenu~ie

15.26. Valorile

0,80

0,8~

..
X1'

de atac secundar

20

de corectio

0,94

30

--.
Kyr1

0,91

grac~

45

0,87

/"'/"'-(""

\.;'V;;I

.1

-W~-'~
f-'

/j'
~.
, re ~
~ P, CD
CD
/j. I-'

U1

f-JlQ

CD
!-'.

j2~
~O]~ ~
~.~
~ 2 2 ~J.
re~CD
tD
I

s-

t"'

l-'

11
f-J

rore
1-'.

f-J

+
~~

'.

f-J

PI

f-J~

-r+
CD
1-'.
I

tIl

1-'.
~. o
1-'.

I-'

ro

ro ~

o,

t0

Ul

CD
P,
~

j.~

ft

Ii

CD
I-'

.m. ~

~1-'.
PI

11-"
ro_~

tn

w
.....

;;

co

c..-o.,..,.
"0

..

:J

CD

tIl

-.11>

00

-o

':n"".n

5'

lQ

U 11
~I-'

.
NN
..
e...
,

..~w.
@ . ,.

..,

0>

,...

<
.,0""

."

..
:;,

:;,
rt

""

a. a.

00

;0'

~"".n
0- ..

;;
c

:;,

<D

!S

.,
0

a. f--

-o

0>

":.o~
o
0I"ol
.,
00

'U

'"

VI

Z'0

'0
0

00
00

~'"'

'0
0

E'

.....

'0

0'0
N ..

... ~

-o~,
VlO

....
?

0
...
0

0':0

0'

00

"'....;"
..
0

VlO

O"ol

..-c

...
0

'0

.,.o"

I--

-o

_.:J
~ ~

;;

"

cl

...

CD

I>

...

rt

ca.,G
o

.,

11>

:J:

-s

co

_.

n
<>
:;,

..e
E'
8-

s
n

..
0

()

~oo

c-

'0".0':.0
OZ'-"ol

G'-

..
:J

a. I--

.........

0'0'0
0
.,
....00

VI

c
n

...
()

...... ~
0'0"'0

0-00

0>
N

er

-.... ..

<~

<

.,
D

'"
c
~

'"

;;

.,0
...&

I--

.,
'"

.,<'"' ... ''""

'0

'-'"jz

z.

........

or

...

''0
0

<
:;r

<
:r

VI

,.<
;""'0..
~o

0-

'0

'--

!::.

t:

-c

E'

'"' '0'" ~:>

~

,-0
..0

ro

"..,c

f--

0
0

....

"

0-

I>

in

(j'

;;
'"

i.n

a.

~ .,

-0
0 ..
0

a.

f--

..:;,'"
c

a.

,..

8.,
.,.~

~ mc.,

OVl

It

I--

..

-:0-:0

0-

...~

0
VI

o>-c

00

00-

0
x

;;r,..~>rri?r~:\I;~~~.~u.....'+~iifiiii

et

(i'
:>

..
0
0

,.

.,0"

"c

rt

V1

".0'(0

I--

tIl OJ01

~a.o
c -s

'""

0CJ

V1

VlN

'0":0

'"
8 x'"

:r

.... ...

VI

I--

...

00

...

(j'

.,..

3:
I>

.,'"
c"
0

"0

.,8

.,.c i'
...

x
e-

c
~

-t

s mm

It

'0

VI

0-

E' ...
~

0
....
I--

... ... ~

5.

'"c

CD

a. a.

" :;, "

".
~"c ..~ .,..
.c
:;,

VI

~
'"
,

--i

.,
,. !::.~
0 .
0> -s

()

co

.,

. ..,

0'
.." f--'" ...'"" ,..:>(i'
N
c' C
n

.,

"0

""

g...

....0

et

...

~ :>:;;>;:
re

U1

VlO

."0

V1

(p _.
~a..,
c
0>

;>;:

Ittll
eT
l-'eT

CD

0>

-t

"

..

0>

0>

-.,

0-

...:r

"0

'CIJrt..Co-. CH

"a:~..

~<:

'"
~

0"'0

U1

;>;:

0>

:r

.,
0

.. ..,

n
"'" 0>
0> 0-

--i

c
~

~. ~~.

g.~

tIl I-'

g .. g

rt

a.

1-'.
0
1-'.

ffi ~.

]'0

8 .

~ !-'.

.,"

c"

CD
"0

2~~2
H>f~ H>

3:

..,"

I ~

I~.f

f-Jft

PI

0
.,..

PI

r:[ffi
~
CD

CD

Tabelul 15.32. Vitoza de e;tehiore le p!"elucreree pe 1181$inido rabotet pentru T

~,-"..... .....

-~

~~--.".:;,

120 lIin

Avensul s, mm/cd
Heterielul
de
prelucret

Factor
de
trensformare
1::60

Msterielul
0,20

0,25

0,4

0,32

0,5

0,63

0,8

1,0

1,25

1,6

2,0

2,5

17,5
13
10,5
8,5
13,5
10,5
8
13
9,5
7,5

16,5
12
10
8
12,5
9,5
7,5
11,5
8,5
6,5

15,5
11,5
9,5
7,5
11 ,5
9,0
7,0
10,5
7,5
6,0

14,5
10,5
8,5
7
10,5
8,5
6,5
9,5
6,5
5,5

1,25
1,30
1,20
1,28
1,24
1,25
1,25
1,23
1,25
1,20

43
.40,5
38
36
34,S
33
27,5
29
23,3
21,S
18,7
17,6
12,9
12,3

38
34
31
26
20,5
16,5

1,12
1,12
1,18
1,18
1,12
1,18
1,18

sculei
Vitaze de a~ch iere v, m/min

OL 37, CL 42, O'~C 15

CL SO, OLC 15
OL 60, OLC 45
OL 70, otc 60
O~el rapid
Fgn 37017
Rp 3
Fgn 450-5
Fgn 500-7
Fe: lSO
Fe:200
Fc 250

31
23
18,5
15
25
19,5
15
32
23
18

29
21,5
17,5
14
23
18
14
29
20
15

27
20
16
13
21
16,5
13
26
18
13,5

25
18,5
15
12,5
19,5
15
12
23
16
12,5

23
17,5
14
11,5
18
14
11
21
14,5
11,5

22
16
13
10,5
16,5
13
10,5
18
13
10,5

20
15
12,5
10
15,5
12
9,5
16
11;5
9,5

19
14
11,5
9
14,5
11,5
9
15
10,5
8,5

OL 37, OL 42
CL SO
OL 60
CL 70
Fgn 370-17
Fgn 4SO- 5
Fgn 5007

72
65
58
49,5
38,4
31
22

68
60
55
47
36
29
21

65
57
52
44
34
27,5
20

60
54
49,S
41
32,5
26
18,7

57
51
47
39
30,3
24,5
17,6

54
48,5
44

51
46
41
34,5
27
22
15,4

48,5 46
43
40,5
37
39
33
31
25,5 24
21
20
14,5 .13,7

Cerburi
metal ice

37

28,5
23,3
16,5

Observa~ii. 1. Valorile vitazei v , date in tabel, corespund prelucrerii unor semifebricete, cu stret superficial ecruisat, cu 0
edincime de e~=hiere t < 12 mm ~i unei lungimi e cursei active L < 400 mm. 2. Oec8 semifebricetul nu ere stret ecruiset, velorile
v din'tabel se multiplics cu fectorul 1,15; deca edincimea de e~chiere este t > 12 mm, fectorul de corec~ie este 0,85; dec8 L >
400 mm, uzure cu~itului se intensifici ~i se introduce un fector de corec~ie egel cu 0,85. 3. Fectorul K60 permite treceree eproximativ8 de le vitezele de a~chiere corespunzetoere durebilitaiii T = 120 min, le vitezele de e~chiere corespunzetoere unei durebilita~i e cu~itului de T = 60 min.

Tabelul 15.34. Viteza de a~hiere

la robotorea transvcrsoll

::J
o

., .,

c
e

...N

<,
G

:Sir
.,

.,

>

Cl>

"

.c

... '"

,...

~.L'O

~~;e

..0'"

LI"I0-..0

~~

Cl

Cl

... ....,

Viteza de a~chiere v, m/min

Motorialul de prelucrot

....

- ::J
o
c

I!

{l

.,

..

.' .

Cl>

.~S

>

"0
e
c

"

...

;:!~

o
,...COI'-

::S!

co . '"

..
o

-tl'"

...'
,.,
]

.c

.,

...

C
11
<,

!:l.

>
..0

"

{l

"

.~I-o

..

~
....,

..o

.c
o

..

I!

-8"

.,
....,

c5:"

,.,

:>

I!
Cl
L

I!

CO

Cl

'"
,...
'"
3

~
...

~?i
o

.~.,

~~

<2;:::

., ..

..

X'

&i'

~~~

~:ri

... "'
J
..
...

IX>
N

.,
~.-

.e
:J

cs

6.
e <,

g
.,." .,
o

o
N"-

C
"Cl

;!~CO

N""

o~

N ..

>

I
s

N ..

L.

1/)0

CO

-o

x x.
e e
-0

'" ",.
...

~ :J::J co

'"

000

,..,0 ...

leg

..-NN

""N

000
MOl'..NN

L ., Cl
:) L.

COL.a.

I!
I! "

".u .~

.....

'" ::J
.s 8..
Cl

Cl>

::J
.,

..

.;:{l

.,

-:E.

Cl>

..

,.,

C>

L.

...
L

a.

'"...c

..
o
Cl

....o

612

...,
o

Finisllre

20 .70

58

72

96

90

DeformatA
III rece

60 .100

64

86

96

9b

20 .70

38

51

96

96

60 ..100

42

55

96

9b

I...

Recoaptii
AL iaje de
s$chiabil itota
media (tomb,,- Deformatli
curl,,,lameb i> La rece
nare, bronzuri
cu stsniu)

,.>eo
.
., .,
...~ -8
L

Cl
> ...
Cl
ca.

..;~
" .....,
>

..

ID

.
N .

.,> .,.
1...'-

._-_._. ~--------------.~-

.-

. 0

Degro~are

Racoaptii.

a. '"
. L
a.
...

ALiaje u$or
a$chiabilo
(elome
plumboasa ).

<l.C

leg
.N

Finisore

Degro~ar

.. ."

a.
,...-:E.

Viteza de a~chire v, m/min

[10-1H~aJ

_.J_carburi metaL ice

I! C

. c

0<

daH/mrn2

"
eI...

o~ot rapid

HRB

Starea

Cl
"Cl

I! Cl

0--<>
I!

HatorialuL
de
pretucrat

.- ...

Cl

:s"

"-

C>

~::~

I/)

::J
o

.,
... "

"'e .
e-N

...
'"
CO

N ..
N
N""""

Duritatoa

8..!;
c
~ 8.

-0
XI!

I .~I

I
... eo

ss

Hatnrialul t61~ulul .culol

0:;,

Cl

-DNa
,...
,...,...

0-0

..

...._-"0 .~
CI-'UZ

ToboLul 15.35. Viteza de a~hiore La rabotaroa longitudinal~ a piesotor

din aliaja do oupru
.

Cl

[:~

"

"
:!-8:J:

ascu>it iar

.,
Cl
N'-

1...'0

""

Observatie Valorile mari ale vitezei sint utiLizato pentru cu>ite cu virf
valorile mici pentru cutite cu tAi~ lat pentru finisare

~-8
.,
...

{J

,..,

I/)

~ 1.------1-- ..---

"[

>

,...,...

.~I
o

.~

s
...

iro~

...

~;!

::J
o

'4 ,...

"Cl

Cl

.,

;!~a)

...
...

Cl

...~
cL.a

:2
o,

~~
c>

., 1--

...
0

NN

..

::.

.,

12 ..32*
11 ... 26
J8 ... 24
6 ... 10

.- .c
co

...

...

bO 65
bO 65*

.- CD
00,

40 .50
30 . 44
18..22
14 . 18
11.14
3. 5

Alu'miniu
Aloml!i~i bronz
Font! cenu~ie
OteL cerbon ~i slab aLiot
OteL inalt eliot, o>eL rapid
Aliaje termorezistive

.
E
a.G

Finisare

",.-.
n.

I--

D"gro~ere

1
\

1j

B .;;
ON .

At ie]e user
8$chi!lbila
(!llama
pLumboaso)

RecoaptA

20 .70

Deformetll
la race

00 .100

80
19

24

80

80

Observa~ii. 1. La rabotarea do degro;ere, d&tele corespund unoi prelucrAri cu adinci'

mOD da a~chiero t = 12,5 mm ~i cu ovans 5 ~ 1,5 mm/cd.
2. La. rebotaraa de finisare,
datele corespund unai prelucrAri cu adincimoa do a$chiare t = 0,25 mm ~i cu avans agaL
cu 3/4 din tungimeo t~i~ului cu>itului tat pentru finisare.
I

61.3

. --.""

"".

...--- ..

?}'!

~~
.<,%,,,

~J}
Tabalul 15.36, I.ungimea curse; S<.4'limontBr
(intrare ~i ie;lire)
11 sculai La rabotore
.

~!1
~:~

Tebalul 15.37. VaLorile coeficiontului CFz ,i ale exponen~ilor xFz ;11 YFz

~~1

Tipul ma~ini i-unelte

lungimee supr8fa~ei
rebotatll l,
mm

Ma~ini do rebotet longitudinal (reboteze)

< 2000

2000 ..4000
4001 .6000
6001 8000

Me~;n; de rabotat transversal ($ep;ngur i)

< 100
100.200
201 300
> 300

lungimea de Intrsre
~i iellire (ll+lie)'
mill

200
200 ..325
325 375
375 450
20 35
40 55
50 65
70 80

Valorile lun:Jimii suplirnentare ls= 1; + lie se dau in tabelul 15.36.

~
calcu1area n\.lIll.!ln.tlui
de curse duble pe m:inutse aleqe
din gama!lla9inii valoarea imediat inferioar~ (n ) I?i apoi se
a
recalculeaz~ viteza de aschi.ere :;;i durabilitatea real~
a sculei
~chietoare cu rela'tiile:
vr

naL.(1 + K)

. lm/min] ,

1000
1/m

r, =

Tee .[--

(15.10)

[min] ,

(15.11)

Vr

in care
Tee este durabilitatea
economi~ a sculei, in min.,
folosita in relatia (15.6) pentrit determ:inarea vitezei piesei,
vp: m - exponentuldurabilitatii.
e. Forta de ~ere.
Forta principal~ de ~chiere la ra-:
botarea longitudinal~ ;;i transversala: se calcul.eaza cu relatia:
1"2 "" CF.
Z

in care

XE

YF7.
S

KF

[daN] ,

(15.12)

CFz este coeficient care depind.ede natura niaterialului

de prelucrat i a sculei ~chietoare, tabelul 15.37: x !i'i YFzexponent-i, tabelul 15.37: KFz - coeficient de corecp.e Fz
al, fo$i.
principale de aschiere 9i se determina CU relap.a:

r
I

J'

Materialul de
prelucrat

Haterialul
seulei

Felul
prelucrllrll

CFz

xFz

YFz

Font!!cenu~ie cu

Pll!eu~iIdurll

Plan!

32

1,0

0,75

110-1MPol

O~el rapid.

Canale

125

1,0

0,75

O~el carbon, crom lIi

erom-nichel

Plan!

191

1,0

0,75

O.el rapid
Canela

214

1,0

1,0

Plan!

55

1,D

0,66

~~

1<,'

~.~

It

~
~W;r
I~";

HB = 190 daN/mm2

Al ia] de cupru

D.el rapid

~'1

m*l

~{R
i!>l,!

m!~'
if) -

~
[$)
t\(t::.

KF z

KFIDKFxKFrKFhK~y.KFl

~i

(15.13)

~.j~
l~\l

in care

~;~
r~/
:tr:~

este un coeficient de corecp.e al fortei in :funct.ie

de natura materialului de prelucrat; KFX - coeficient de corec'tie al fort-ei in funct.iede valorile tiD;Jhiuluide atac principal; KFr - coeficient de corectde al fortei in funct.ie de raza
de rotunjire a virfului cutitului;
KFh - coeficient de corectae
a fort-ei in :funct.iede uzura cutitului pe fata de asezarej KFy coeficient de corectie a1 fo$i
in funcP-e de valoarea 'un:Jhiului de ClEqajare;KH - coeficient de corect:ie a1 fortei in func'tie de un;]hiul de inclinare al ~ui
principal al. sculei.
Valorile coeficientilor
de corecp.e sint date in tabelul
15.38.
.
la rabotare, pentru componentadeavans Fx9i cornponenta
de respirqere Fy se rec::omandii:
i
KFm

Fx

(0,1.

0,2)

Fz

Fz

+ Ff

[claN]

:':\

~.: :~

~~

t~;,i
:,,:;\!

~i\

~;
~l~!

it~

t~

i~~:

[claN],

In tabelul 15.39 sint date valorile fort-ei principale de'

aschi.ere Fz la rabotarea pieselor din otel, iar in tabelul
15.40 pentru prelucrarea fontei.
~
calcularea cornponenteiprincipale este neeesara verificarea in functie de forta J:'IIaXim! ~
de mecanisnn.tl de a- .
vansuri al IDa9:iniide rabotat.
Forta totalc1 care actianeazc1asupra meca'nismelorde avansurise calculeazc1cu relap.a:
Ft

~'~

.,:,.,;~\

[daN]
(15.14)

Fy = (0,30,4) Fz

Il\j~!

(15.15)

~~

~I
k'i

rt
~~

I~
'i

n. .. '.\ .. :'.: :

~
:~if.

?;

';!2
61.4

615

~i

Imi
,~i
,
..J

Tabelul 15.38. Coeficientul

de corec~ie

~Fz

din

rele~ia

(15.13)

1. In functie de calitatee materielului de prelucrel

Materielul

Otel carbon de construc~ie ~i

Fonts cenu~ie cu HB, deN/mm2

aliat cu Rm, N/mm2 [MPel, pine la:

[10-1HPe), pine la:

sculei

450

550

Plllou.; dura
Otel rapid

650

'750

850

170

0,96

1,0

1,12

1,15

0,94

0,88

0,94

Eterogene cu
dur itete:

190

230

1,0
1,0

Materialul

Pliicutiidura

Otel rapid

de

!eu
Omogene Cupru kontinut
I> 15%

Ridicllta Medie

Pb

1,11

0,75

1,0

1,0

1,0

: grade

45

60

75

Font;;

1,08

1,0

0,94

0,92

0,89

Otel

1,08

1,0

0,98

1,03

1,OB

Fonts

1,05

1,0

0,96

0,94

0,92

0,96

-.~--

O~el
Fonte

- -- ------

90

Raze de rotunjire rE ,~

de prelucrat
1

,--..

0,35

30

Materialul

etel' rapid

grl!de

1,0
3. In func~ie de raze de rctun] ire
a
virfulu
i
cut itulu i , mm
rE

scul e i

Unghiul de atac principal

prelucrat

Al iaje de cupru

Materialul

1,08

2. In functie de ungniul de atec pr incipel

Materialul sculei

Al iaje de cupru

~-----~----,----~
~---~

0,89
0,92

0,96
0,97

1,00
1,00

1,06
1,04

'------~------Tabelul 15.38. (continuere)

4. In functie de uzura pe fata de 8~ezare ha ' mm

Marimea uzurii h
Materialul sculei

, nm

Halerialul de prelucrat
0,9

1,0

1,2

1,5

2,0

3,0

1,0

1,01

1,03

1,05

1,05

Placufe durll

'Fonts

etel rapid

O~el

0,93

0,94

0,95

0,96

0,97

1,0

Fonte

0,82

0,82

0,83

0,83

5. In f uncjie

de ungh iut de degejare

sculai

Plecuta dura

1 grade

Heterialul de prelucrat
0

10

1,1

1,0

800 N/mm2 [MPe]

Otel Rm > 800 N/lIlm2[MPa)

Fonh

Fontll
Otel

Otel rapid

1,0

O,9~

t
Unghiul de degajare

Haterielul

4,0

0,5

Rill

<

25

0,9

1,08

1,0

0,94

1,0

0,91

0,85

0,94

1,0

20

12-15

6. In functie de unghiul de inclinare el tai~ului principal

Haterialul sculei

Hatedalul

de prelucret
-5

Placu~ii dura

Fonte

Unghiul de inclinare

~ grade

+10

+5
1,0

+15

t:-

Tabelul 15.39. Forta principals de a~hiere

rdincimea de
a~chiere 0,10
t, mm

0,15

0,30

0,50

la rabotarea pieselor din otel Cl 50

0,60

0,70

Avansul

s, mm/cd

1,0

1,20

0,90

1,50

1,80

2,00

2,50

3,00

Forta principals de a~chiere Fz, deN

0,5

18

25

44

69

162

38

53

92

141

1,5

58

81

141

213

246

275

335

189

286

329

369

447

483

79

109

122

168

288

432

497

554

670

725

830

980

166

227

386

576

662

739

894

967

1107

1306

210

286

484

723

828

923

1118

1209

1384

254

345

585

868

994

1108

1341

1450

298

405

684

1013

11bO

1293

1565

340

464

783

1158

1325

1478

10

432

582

980

1447

1657

1847

12

518

700

1177

1737

1988

2217

2683

14 ~

b06

819

1375

2026

2320

2587

3130

16

694

939

1581

2316

2651

2956

20

870

1180

1976

2895

3314

3695

1493

1618

1633

1866

2022

2381

2726

1661

1960

2240

2427

2807

3271

1692

1937

2286

2613

2832

3334

3816

1789

1934

2214

2613

2986

3236

3810

4361

2236 '

2418

2768

3266

3733

4045

4762

5452

2901

3322

3920

4480

4855

5715

6542

3385

3875

4573

5226

5664

5667

7632

3577

3868

4429

5226

5973

6473

7620

4472

4836

5537

6533

7467

8091

Observa~ie. Valorile for~ei principale de a~chiere Fz, date in tabel, corespund urmetoarelor conditii de prelucrare: cutit din
Rp 3, unghiul de ntac x= 4So, unghiul de degajare r= 100, unghiul de a~ezare a = Sa, raza la virf a cutitului rE = 2 mm; rabotarea are loc fars racire, iar vitezs de a~chiere este in a~a fel aleass incit sa se asigure durabilitatea economlca a cutitului
Tec = 60 m'in, Factorul de cor ecj ie KFh este cons iderat egal cu un itatea.

________

_ Tabelul 1S.40. forte principals de e~hiere

.,

--1'_

la robotarea pieselor din fonts Fe 15

Adincimea
de
a~chiere
t,
mm

0,10

0,5

<1

12

21

31

17

24

41

62

71

1,5

26

36

62

93

107

121

148

35

48

82

123

142

160

197

52

72

123

185

213

240

69

95

164

246

284

86

119

205

307

355

104

143

246

369

121

167

288

138

190

10

172

12

Avansul s, mm/cd
0,15

0,30

0,50

0,60

0,70

0,90

1,00

1,20

1,80

2,00

2,50

214

295

321

370

440

320

393

427

493

587

491

534

616

426

400
-480

589

641

430

.497

560

687

328

492

567

640

238

410

614

709

800

207

285

492

737

851

960

1f.

241

333

574

860

993

1120

16
20

276
345

380
475

656
820

983
1228

1135
1418

1280
1600

1,50

5,00

Forta principale de a~chiere Fz, daN

--

681

733

851

921

1095

1264

739

879

1020

110S

1314

1515

747

862

1026

1191

1289

1532

1768

786

8S4

985

1172

1361

1474

1751

2020

982

1067

1231

1465

1700

1842

2142

2525

1178

1280

1477

1758

2042

2210

2627

3030

1374

1494

1724

2051

2383

2578

3064

1571
1963

1707
2134

1970
2462

2344
2930

2722
3402

2947

--

Observatie. Valorile fortei princigele de e~chiere Fz, date in tabel corespund urmetoarelor conditii de prelucrare: cutit din otel
rapid Rp 3, unghiul de atac x= 45 , unghiul de degeJare r= 10, unghiul de B~ezare a = So, raza la virf a cutitului r = 2 mm;
rebotaren are loe fsra recire, iar viteza de a~chiere este estfel eleasa incit sa se asigure durabilitatea economics aeutitului
Tee = 60 min. Fectorul de eorectie KFh este consideret egel eu unitetea.

Tobolul

15.41.

Volod

__

OI'iontot ivo pontru fort-a do f recare

Groutatea

Greutatea
mesei
mo~inii-unolto

980

G~~iill'

1470

For~a de frecare
49
74
98
123
175

490
980
1470
1960
2940

Ff

1960

Ff' doN

74
98
123
147

98
123
147
175
220

19b

123
147
175
19&
245

"

15.3.

I
j

In fig.

\'

Valoril'e for.oi
in considerare

de frecore s int, date pentru un coef ic ient de frecare

component a JiFy 11 forJ:ei de frocare.

in care Ff este forta de frecare pe ghidajele ~inii

tat lili se poate calcula cu relatia:
Ff

J1. [Fy

Gp

Gmasil]

[claN],

:5. Fedal

'

~
,

I
.

i\

15.7.

FIg.

3.

Fy)

Nn=----6000

zaxe
15.2.0

(15.18 )

Treb..ri.e respectata conditia:

.,...--~~
gJ

f)

mi sc ar i t or principale

de av ans la mortezare

(15.19)

h3jrciUl8a OB a~iere.
Minc:i.rneade 3!?chiere la ITtortest;;,.bile::-t(~
in conl.:Grda:y(A
c:u ir;:1ic::.t.i :..~'"' ,0.,-,
.
cu pre::;iz~-ea c.E. ud5.ncimea mini.ma est:e: t~.'
m n = 0,15 .. :0,3

S2

mm.

\I

b. Avansul. Pentru morte-zareade degro~e ~i de finisare'

a suprafetelor plane ~i pentru mortezarea canalelor,
val.crdte
avansului sint date in t:a1:>::lul 15.42.
Valoarea minima' a aVahsului la
mortezare este de

Ij

621

v
[kW]

Direc~iile

'/1
/ )

- pentru rabotarea pe masdni,de rar.iOtatlor-3'itui:ina.l:

p)

\./J

6000

(Fz

(15.17)

dJ

c)

bJ

(~

Fzv
(k~':] r

~i

Str,-' lSv

a)

principale

in care Fe este forta, max~ admisa de mecanismulde avansuri

al Jna!jinii ~e rabotat valoare care trel::uie data in cartea maliiinii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului actiomrii principale lili viteza de aschi.ere v calculata cu relatia (15.6).

- n

~carilor

r- n,

).

(15.16)

f. PUterea l'leOOSara
se stabileliite cu relatille:
- pentru rabotarea pe ~ep~i:

sint date direqiile

in care J1. = 0,05 ',0,12 este coeficientul de frecare; F -:

componenta de respingere a eforturilor
de aschiere (rela~L
15.14), claN;GR - greutatea piesei de prelucrat,
daN; Gmast'!greutatea mesea,IT\a.l?inii
de rabotat, claN.
Verificarea se face cu ajutorul relatiei:
Ft

15.7

PRIN

pO,OS

de raoo.

RIDlMUL DE ASCHIERE LA PREUJCRAREA

MORI'EZARE

de avans.

Obser-vej, ie.
Nu s-a lu"t

in care N este puterea motorului aqionarii principale, kW;

m
11 - randamentul
lantului cinematic al mil?carii principale pentru care se reoomandafJ = 0,6 .0,8.

p ie se i s i d i spoz i t ivutu i Gp' datl

1.90

(15.20)

Nn 5. Nm.fJ

620

_. __ . .__...
--------

_.0"_-

_,

-__

------------

..

... <-~.'"""'11~

~~
'1<;f

Tebelul 15.43. Coeficien~i de oorec~io ai vitezei do a~hioro

Tabolul 15.42. !lvaoauri pentru JIIOI"tezaraa

do dotgro;uu-o,i do f jnisaro a
...,.-afo;olorpl_
,i pontru IIOI'toZllro.
canalelor

~
~~
t""

la ~tozaro

1. In func~ia de durabilitatea scula; a~chietoaro

~.'

.~:;

1. Proluorarea de degropare

11

.uprafll~elor plane

Sac~lunaa
scule i,

Falul
suprafe~ei
de
prelucra't

Mater ialul Materlalul

scule;
da
prelucrat

Adinolmoa dO a,chlere t, Dm, pinK la:

Materialul
dO
pralucrat

360

240

180

120

90

bO

~
~".
1;1.
~'~

.~

Coeficlent de coreo~ie KvT

J./.

1!11112

a, mm/curd

Avanaul

clIbll
. O~el

O~el

,"~I

Durabilltatea sculei, T, tn min

16 x 25
20 lC 32
32 x 50

1,2 - 1,0
1,6 - 1,3
2,0 - 1,7

0,7 - 0,5
1,2 - 0,8
1,6 - 1,2

Plan/!
Canale

1,20
1,41

',13'
1,28

',09
',19

',04
1,07

',00
',00

0,96
0,90

Plan/!
Canale

1,15
1,23

',10
',17

',07
1,'1

',03
1,04

1,00
',00

0,96
0,94

Ot-el rapid

0,4 - 0,3
0,7 - 0,5
1,2 - 0,9

Fontil

~
~i!i;

'!~
I:'{;
~.'

Fonti

16 lC 25
20 x 32
32 x 50

1,4 - 1,2
1,8 - 1,6
2,0 - 1,7

2. Preluoraraa do flnlure

1,0 - 0,6
0,4 - 1,0
1,6 - 1,3

1,2 - 0,8
',6 - 1,3
2,0 - 1,7
11

.uprafe~elor plano

Raza do rotunjir. r(
Calitataa
suprafeJ;ei
Ra,

JIIII

12,5

.Haterlalul
de
prelucrat

Unghiul
do
atac
aacunder

1,0

a vtrfulul,

I!IIII

Coeficlent-I decorect.ie Kkm

3,0

2,0

Avansul ., mm/cursl dubll

3-4
5-10

~el pi
fontl

2. In func~la da rezlsten~a aeu durltatea materlalulul de prelucrat, cu acule din

ot-el rapid
Durltatea HB, daN/mm2
2
Reziatant-a materialulul Rm,' H/mm . [MPa)
[10-1HPa)
Materielul Felul
do
supra171-200 > 200
:> 170
> 800
:> 500 510-600 610-700 710-800
prelucrat feJ;oi

O~el

1,2-1,5 .
1,0-1,2

0,9-1,0
0,7-0,8

Font!

Plan!
Canala
Planl
Canale

1,80
1,80

--

1,37
1,37

. ',00
',00

--

0,78
0,78

0,02
0,62

',18
1,20

1,0
1,0

0,72
0,81

3. In funct-ie de sterea suprafet-el de prelucrat, prelucrere cu scule din o~el rapid

;

O~el
6,3

0,25-0,4

0,5-0,7

0,7-0,9

0,35-0,5

0,6-0,8

'0,9-1,0

2-3
FonU

L!J;imaa canalului b
. Rigiditatea
sistamului
tehnologic

Rigid

Herlgtd (prelucrara8
canalalor In gluri
cu 0=100 1!IlIl)

Mataria-, Lungimaa
lul dO canalului
prelucrat
mm
ptnl la:
O~el
FonU

~el

FonU

3. Prelucrarea canalelor

mm, pIn! la:

"
10

12

Avansul ., mm/cursl dubll

.-------:--:-,.

Q.r15:0,18 0,18-0,20
Q,!.12:.0JJ.40,22-0,27 0,28-0,3,2 0,10-0,36

0,18-0,22
0,35-0,40

100
200
300

0,10-0,12 O,U-O,U 0, 1Z'0, 15

0,07-0,10 0,09-0,11 0,10-0,12
0,05-0,07 0,07-0,09 0,07-0,08

0,11.-0,10
0,10-0,12
0,08-0,11

100
200
300

0,18-0,22 0,20-0,24 0,22-0,27

0,13-0,15 0,16-0,18 0,18-0,21
0,10-0,12 0,12-0,14 0,14-0,17

0,25-0,30
0,20-0,24
0,16-0,20

KVsf

II

O~el
FonU

Laminst
sau forjet

Cu crusta

Cu crusU

Flrll crust/!
Materielul Felul
qe
supraprelucrat fat-ei

Fir!
crustA

Cu
F!rl
incluziuni incluziuni

Turnat

Laminat

Turnst
sau
forjat
0,8
0,9

--

1,0

0,82

0,55

Plan/!
Canals

1,0
1,0

0,9
0,9

0,9
1,0

Planll

~~
!l.1

,x

~!
~

~~

~
~.'"

~~
li
/~

~
~

I
~
~

~Ij.
~
~
r,.,

4. In func~ie de unghiurile de atec principal ~i secundar, prelucrarea cu scule din

ot-el rapid
"
.Unghiul do stac
Un9hiul
de atac secunder X,
Mllt'er
i alut Felul
pr Ino,lpol X
supro"
de
prelucrat fat-ei
90
45
45
30
20
15
10
Ot-el

Planll

',0

0,97

'0,94

0,91

0,87

1,25

1,0

Font/!

PlanA

1,0

0,97

0,94

0,91 .

0,87

1,25

1,0

~~
.'~~.
.~
:t~

~~
.~

'I:%':

~,
~
'-..'.'
..

l~

622

623

~
tii

..""-.-",-_",,,--::-.:,..;.'~-~
m

15.43.

Tabelul

Matorialul
do
prelucrat
O~al ~i
fontll
6.

Fatul

~i felul canalului,

Lungimae

cenolului,

prelucrarea

In mm

fo.oi

< 50

Canale

1,15

In func.ie

51-100

> 200

0,8

0,65

1,0

Interior
1,0

1,15

x, =

Otel

sculai

Falul suprefetei

rapid

Cu rl!cire

Planl!

1,25

=0,04 0,06 mm/c.d.

VerifidU"ile avansului se fac in
rabotarea suprafetjllor plane.

FMl! rl!cire

Srnin

la

c. Viteza de ascb.:i..ere. In cazul mortez~ii otelului cu

650 N/mm2
[MPa]~i a fontei cu HB ~ 190 daN/mm2[O,l.MPa]
vrteza de aschi.ere se poate deterrnina cu urmatoarele relatll,
in cazul utilizarii
sculelor din otel rapid:

~. =

- pentru

prelucrarea supr?etelor plane:

13,7.I<y

= ---------------_
orD,12 .sO,66.

to,26

[m/min]

(15.25)

KvTKvrnKvsfKvxKvx1KvcKvl

pO-1

otel cu ~ == 650 N/mm2

~MPa]:

(15.24)

in care KvT este coeficient de corectie in functie de durabilitatea sculei aschi.eroarej Kvm - coeficient de corect.ie. in functie de rezistenta la rupere sau duritatea materialului de prelucrat i Kvx - coeficient de ccrectf,e in ftmctie de valoarea ungbiului de atac principal al sculei;
Kvxj - coeficient de eorectie in functie de valoarea urqhiului C1e atao securrlar; K,.,ocoeficient de corectie in funct.i.ede lurqimea ~i felul canalului i ~l - coeficient de ccrectae in functie de utilizarea lichidulUl.de racire-ungere.
.
Valorile coeficientilor de corectie sint date in tabelul
15.43.
.. Dad se prelucreazc1 alte
materiale, se pot folosi irrlicatiile din 15.2,c.
In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a suprafetelor ~lane pe piese din otel carbon de construSiii cu ~ =. 550
N/mm[MPa], din fonta cenusae cu HB = 190 claN/mm
MPa]l?i
din bronz laminat cu duritatea HB = 90 claN/mm[10- MPa].
In cazul modificarii
con::iitiilor de Iucru, se folosesc
coeficientii de corectf,e ai vitezei, dati in tabelul 15.45.
Dad durabilitatea .sculelor aschietcare
este diferita de
T = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele de aschiere din tabelul 15.44, se vor folosi coeficientJ-j, de corectie din tabelul 15.46.

1,0

con::n:tlile stabilite

[m/min.),

Durabilitatea eccnomi.cain relatiile de mai sus este consideratii T = 240 min.

coeficientul global de oorectde al vitezei ~ se detennire cu relatia:

Exterior

de r6cire
Haterielul

orD, 15 .SO,4

Falul canalului

101-200

I<y

v=------

cu scule din o~ol rapid

supra"

Matcrialul
de
prelucrat
Otel

de lungimeo

_-='J2S"rf'F'f1'!iSS'iS':'- ....

- prelucrarea canalelor:

(continuare)

18,5
5. In func~ie

'lA

(15.21)

prelucrarea canalelor:
d. Numarulde curse duble se cakcul.eazacu relatia (15.7),
K = 1,0 . 1,6.
Lungimea-supl:imentara a cursei sculei, necesara intr~ii
l?i de~irii
piesei, se ia din tabelul 15.47.

19,2.I<y ,

v=

in care raportul vitezelor

[m/min] ,

TO,25.50,66

(15.22)

e. Forf;.a de as:chir::_e. Cc:;uX)nent.d princirx."'l..1a. F,:39

c )Jc:u:cu relat;.iile( (15.12) fi'i .-(15.13).- R.=ntIu prelucrarea otelului de construcp.i OL 50 l?i a fontei, se pot utiliza fi'i valorile fortei de a!lchiere date in tabele1e 15. 39 ~i 15.40.
Pentruprelucrarea materialelor neferoase forta prdncipala
de aschi.eze se poate Iua din tabelul 15.48.
Dupa oalcul.area componenteiradiale ~i de respinqere Fy cu
relapa. (15.14) se comparacu valorile admisibile pentru suporr

.,

;j
~~

:1.I."
j

'\;

- pentru foni:aC'...l
HB= 190 dal~/I11!l
(10-1r.fl?a):

lerJ.Ztl

prelucrarea suprafetal.cr plane:

14,8.I<y

v=

rrP,1 to, 16 .SO,40

[m/min]

(15.23)

~
:t

~~

~
~'''!

10 ric.'O';.

624

),

\ Id'

625

Tabelul 15.44. Viteze de a~chiere la mortezorca ~ofetelor

Adincimeo
de
Mnterialul
aschiere
de
prelucrat
t,
mm
0

plane

Avansul s , :;,n/cd
0,10

I 0,15

0,20

0,30

0,40

0,50

Viteza

0,70

0,60

10,80

de a~chiere

v, a/rnin

60
52
47
44
36
34
32
30
29
28.
27
25
24,S
24
22

58
46
41
38
34
31
29
28
27
26
25
23
22,S
21
20

50
42
37
35
32
3D
27
26
25
23
22,5
21
20
19

46
35
32
30
27
25
23
22
21
20,5
20
19
18
16

37

31
27
25
23
21
19
18
17
16,5
16
15
14
13,5

26
23
21,S
19
17,5
16,5
16'
15
14
13
12,5
12
11,5

16,2
14,2
13
12,5
11,4
11
10,4
10
9,7
9,5
9,"
8,8

14,5
12,8
11,8
11,2
10,5
10
9,4
9
8,7
8,5
8,1
7,8

13,6
12
11,2
10,4

12
11
10
9,5
8,5
7,9
7,5
7,3
7

11
10

0,90

1 ,00
'

11

12

3
4
5
6
7
8

O~el carbon pentru

constructii
cu
R =550 N/mm2
m IMPs)
STAS 500/2-80

10
12
14
16
20
0,5
1
1,5
2
3
4
5
6
7
8
10
12

Fonts cenu~ie cu
grafit
lameler
cu
duritatea
HB 1~q . 200

110 MPa)
STAS 568-67

9,b

9,1
8,6
8,3
8
7,8
7,5
7,3

8,b

8
7,4
7
6,6
6,3
6,1
6
5,8
5,6

b,8

6,5
6,4

20,5

19
17
16
15
14
13,5
13
12
11
10,5
10

1'0

I:

2,00

--I

14
14
13
12,5'
13
12,5
12
12
11
1i,5
10,5
iD,S
9,5
10
9
9,5. 8,5
9
8

--

--

6,8
6,2
5,9
5,6
5,4
5,2
5
4,9
4,7

6,8
6,4
5,9
5,6
5,3
5,2
4,9
4,8
4,7
4,5

6,4
6
5,6
5,3
5,1
5
4,8
4,7
4,5
4,3

12
11
10,5
10
9,5
9
8,5

12,5
12
11
10,5
10
9,5
9
8,5
8
7,5

7,5
7

5,7

10
9,5
9
8,5
8
7
6,5
6
5,6

Ii

I
I

4,1:.

4,4
4,3
4,1
3,9
3,8

I -~
7,5
7
6,5
6
5,5
5
4,7

4,3

4,8
4,5
4,2
4,1
4
3,9
3,8
3,7

--

4,1
3,9
3,7
3,6
3,5
3,4
3,3

--

Tabelul.15.44_ (continuare)
\

14
16
0,5

8,4
8

7,5
7,3

4
7
6,7

6,1
5,9

5,4
5,3

4,8
4,6

4,6
4,4

71
63

62
57

52
47

45
42

39

Bronz

b5

60

54

45

40

37

laminet

63

56

52

43

37

61

54

50

41

1,5

80
67

cu duritetea

9
4,4
4,3

10

11

12

13

4,2
4

4
3,8

3,7
3,6

3,5
3,4

32

33,5

31

28,5

28

35,5

32

28,5

28

26

25,5

23,5

14

15

3,2

HB

-BD

57

52

49

40

35

31

28

26

25

23,5

22

20

19

16

daN/mm2

55

50

48

39

34

29,5

27

25,5

24,5

22

21,5

19

18

14,5

[10-1Mpa)

54

49

47

38

32

'28,5

26

25

24

21,5

20

18

17

14

53

48

45

36

31,5

28'

25

24

23

20,5

19,5

17,5

16,5

13,5

52

47

44

16

13

10

51

45

43

12

50

44

42

33

29,5

26

23

22

14

49

43

41

32,5

29

25,5

22,5

16

47

42

40

32

28

25

20

45

41

39

31

27,5

24

"

,.

35

30,5

27,5

24,5

2,3,5

34

30

26,5

24

23

-.~--..:..

22

20

19

21,5

19,5

18

16

15~5

12,5

20,5

19

17,5

15,5

15

12

21,5

20

18

17

14,5

14

11,5

22

21

19

17,5

16,5

14

13,5

10

21,S

20

18

1b,5

15,5

13

12,5

'16,5

Observaj;ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de eschiere sint date pentru prelucrerea fare lichid de sschier-e
, cu scule din ote l
rapid avind durabilitatea
economics T = bO min. Geometria cu~itului utilizat e fost: z= 45, r
2 mm, a 6 ,120 (pentru
0
o~el); a = 5...10 (pentru fonte); a ~c4 ...8 (pentru bronz); sectiunea cozii cu~itului 32 x 20 ~f. 2_ Pentru elte condi~ii de
mortezare, vitezele nominale din tebelul 15.44 se multiplics prin coeficien~ii de corec~ic da~i in tabelele 15.45 ~i 15.46.

11

8
7,5
7
6,5
6
5,5
5,2
5

5,5
5,1
4,8

: 15

-5,2

5,3
5,1
4,8
4,7
4,5
4,4
4,3
4,2

14

13

1;

15

7,1

8,5
7,8
7,3
6,6
6,3
.6
5,7
5,4
5,3
5,2
5

17

1,50

-J

0,5
1
1,5

1 I

1,20

....

Tobclul 15.45. CooficifJnfi do corect ie pootru vitozo dote in tubolul 15.4/,

6.Coeficientul de coree~ie K6 in funcj:iede stares somifabricetului din aliajele

euprului

1. Coeficientul de corec~ie Kl in func~ie do rezisten~a la rupero 80lalurilor

Rezisten~a la
rupare 2Rm'
tUmm
[HPo]

Tipul oj:olului
OJ:ol pentru
construc):ii

450
550
650
750
850
950
1050
1150

O.el aliat
cu crom

1,35
1,00
0,79
0,63
0,52

0,96

0,95

0,76
0,60
0,50
0,42
0,38
0,35

0,73
0,58
0,41
0,40
O,3b
0,33

Starea semif ebr icotulul

O\,ol
OJ:ol ropid
crom-mol ibdon

OJ:ol
crom-nichal

0,33
0,29
0,25

1,00

< 160

1,00

O.SO

0,90

0,70

0,70

0,85

0,80

0,90

Rigiditataa sistemului

0,70

161-180

181200

201220

221'240

>

redus!

medie

ridicaU

,0,50

de ungh iul de atee pr ineipal al eUj:.~

tului

Carburi mGtsliee

reduse

medie

ridieaU

Unghiul de stac principal x,grade

Crustli ~i nisip Cu intreruperi

Recopt

f unc]; le

O~el
Fontii

30

45

so

75

90

30

1,26
1,20

1,0
1,0'

0,84
0,88

0,76
0,83

0,66
0,73

1,13
1,20

45
1,~.
1,0

60

75

90

0,92
0,88

0,86
0,83

0,81
0,73

a. Coeficientul de ooree~ie Ka in funej:ie de rsza la virf s cu~itului .

240

Raze de vlrf 0 cUj:itului rE ' mm

Coeficientul
K3

1,50

1,21

1,00

0.85

0,72

Hortezsre

0,b3

4. Coeficientul do eorecj:ie K4 in funcj:ie de steree suprafej:ei semifebricetului din

fontli
$t'.nl"nn nuprAf

Cu crustli
~i nisip

OJ:el rapid

Moteria'
lul
de
prelucrat

"

3. Coeficientul de corec.ie K3 in funcj:ie do duritatea semifabricatelor din font!

Duritataa2HB,
da~/mm
[10' HPa]

Cu
intrerupori

Forjat
Nerecopt

Coeficientul K2

Turnat

Moterialul sculei

Turnat
Laminat

Forjat

7. Coef icientul de corect ie K7 in

0,38

2. Coeficientul do corecj:ie K2 in funcfie do starea semifabricalului'din o~el

Starea
semifabricatului

Laminat

Cooficiontul
Kb

0,90
0,69
0,55
0,46
0,38
0,34
0,31

Tahelul 15.45 (continuare)

Turnnt;C'l,

"'tft i

norecoaptft

lur""U,
recoaptl!

O/BO

Coef icientut K,.

Cu Mu"11I ~ I

Oegro~8re
Finissl"e

5. Cooficiontul do corec):ie K5 in func):ie de tipul olinjului neferos

.~
..-.--- ...-~ .-.- ___
.__
.____ .______
,_ ....__ .~._._.__,.__ .,._~.~_._. ___ ~M~_.,'... ~.,....."__._..,,..,
Hoteriolul do CuSnl0
CuSn14
prelu- CuSn9Zn5 CuAl9
crat

Allaje ale 8lutnlniulul

CuAll0Fe3 CuZnl0
CuZn15
CuZn20

CuZn40Mn Al ATCu
CuZn37
ATCuSi
ATSi2Hg
(turnat
in ames"

ATSI5Cu5
ATCul0
(turnat
in eochiUI)

ATSi10
(turnat in
coch i la ~i
tratet
termie)

tc~ c~

i
!
/,

75

90

Coef icientul
K5

1,25

1,0

120

0,85

40 .80 80 .120 40

1,95

628

1,57

60

3,60

-. "'~~---..,...
..
,,,-~,t .
..,..

Soc):iunea Oreptcozli
unghiucu]; i tulu i larll

1,5

2,0

3,0

5,0

0,85
0,75

0,90
0,85

0,95
0,95

1,0
1,0

1.05
1,10

1,20

mm x mm

Materialul de

80 100

3,00

110 .130

2,20.

~",
.
~~"t

..--

. -

__

-.; ._.. ~

" ...,~,..":.,,,,'_ ::t':1:::,,:.~,\:;'"~.

","",'.,:,..c.;;..,-v

~,.:,.~".-

.. -.

..

....

"-

8x5

12x8

1bx10

20x12

25x16

32x20

40x25

50x32 63x40

Pstrotii

6xb

10xl0

12x12

lbx16

20x20

2Sx25

32x32

40x40 50x50

RotundA'

~6

~10

~12

1116

~?O

~25

1132

O~el

0,8

0,87'

0,90

0,93

0,97

1,00

1,04

;~,,.dlJ;:r:~:I Fcnt.J

forlilaro)

Duritatea IlB

1,0

9.,Coeficlentul da corac~le K9 in fune~io qe socj:iune8 trensvorsalli a cu~itului

0,70

0,50

AlleJo ele cuprulul

0,5

Cu intl'OI'Updr'

nlsip

1,0

de:

~4O

IlSO

1,'08 1,12
,--:--i

O,U9

0,93

0,93

0,11

O~l

1,00

1,02

I '"liji,u-'i

Observaj:ii. 1. Valorile nominale ale vitozoi de e~ehiere la mortelaro data in tabolul

15.44 se multipllei eu coeficien~ii de eoroej:ie, dupa cum urmsszu: .pentru oj:el.K1,K2,
K7, K8, K9,.(10; pentr,:,~onU: (3~ ~4' ~7' K8, K9, 1:10;pentru allaJel& c~P~UlUl: .K5'
K6, K8, KlO; pentru alleJele alUllllnlUlul:KS" Ka' K10 2. Valorilo ccef icientutu i ae
corec~ie K,O stnt date in tabelul 15.46. In eazul mortezirii aliajelor nefer08se, pen"
tru eoefielen~ii Kr ;i 1:9 Se pot edopta valorile de la o~ol seu font4 dupA cum a~ehii"
le deta;ato la pre uerer08 aliejului neferDs considerat slnt de eurgere sou de rupere.

629

".-,":~.n"'l

I
I,

do cor&C~ie in func~ie de d,rftbilitatea sculei

15.46. Coeficientul
a~chiet~re
pentru vitazs ~ ft~hi8re dAt~ in t~lul
15.44

Tsbclul

III
0-

0,

"',

Cutite

Cutite din carbur; metal ice

din o~el rpid

Durabilitetee

Material

cu~itului

o
Ll'\

1>0

1>0

90

1,10
1,06
1,15

neferoese

1,00
1,00
1,00

90

0,96'
0,97
0,92

1,10
1,Ob

1,15

15.47. Lungimea

suplimentor~

0,96
0,97
0,92

0,

...

Materialul

Dreptunghiuler1!

d,

mm

Otel ~i font!

6
8
10
12
16
20
25
32
40
50
63

50

63

x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x

30
30
30
45
60

90
90
90
90
105
105
105

60
60
75
75
75

"-,
o

s
11

.s
f

~
Il1

15.49. Valorile

aanisibile

Schema

de

prelucrsre

,
4b6

20

100

150

Valori

eci'll ise

100

32

200

250

pentru

300

component a

400

500

18
37

510

150

64

32

1e

31-40

7460

1610

477

200

103

160

37

35

51-W

61-70

71-80

3930
82bO

1170
2420

490
1220

250
620

146
300

92
128

b1
65

1885

970

562

237

121

70

3220

1bbO

956

463

206

120

.g

.\

_--_._-_

-_., .. ,.------_

-_.,

..

--

~
~
,

"

Ll'\
N
N

~
... ~ ~ ~

I,

t.

,.,.,

...
s
~ ~ ~ ~
N

:G
0:>

6
...

~
...
~ o
...
"- ~

B ~ ~

~
-e
~

:g

<>
o

'!)

~
.,..,

.0
...
~ ~

~, g

~
...

III

,M

N
N

~ ~

;e

It

...

~
~

.0

0-

~ S ~ ~
N

~ ~

~
~
0:>
~
...

=0

;e

<>

N
N
-0

~
N

~
F'>,

:a

<>

'"

~ ~
...
~

s~

<>

0:>

~
-;.

0:>

g:

~ ~ ~
...

PI ~ 6 '"

N
N

!4

;5!

...

-;. ~

L
~
o

g;

~
co

.,
-s -8 ~.... ..,' ~
Cl>
e

.-

1J

""

r~

r(:
t,

~
~

.0

~
...

t~

~
...
~
...
...

...

~ ... :g

...

.0

eo

... ~ ...
-;. ~

<>

'"

N
'"

~ :n :;:; '"

...

Ll'\

... ..
~
.. ~ ~ ~

-o

o
~ ...
~ :; ...

...
...

-e-

...
-e-

:0

11'I

~ <8

Ll'\

<>

...
N

"',
....

PI

!:;

...

'"

-0

..;t

~
... ~
.. ~
16

'"

~
.0

eN

.0

17'

M
Ll'\

,.,.,

<>
~ ~ ~ PI
N

~
17'

N
N

co

N
N

~
N

~ ... -;. ~
N

...

VI

I'-

0:>
N

Ll'\

,.,.,

... ... ...

...
-o
... ~
~ ~

..

~
~
I&

L~

'E'

N
N

e--

L
~

~j

I-~,
o

...
...

Ll'\

-a:

N
M
'M

~
~
~
f:i

I:
~

i~
V:

t
f

~"

1\

o
N

t,:'

~
h
v

631

[I
I

--_

""
N
-o

:n

i,
630

0" ....

.f
~
~
~
.3

....m..

o
u..

.....

2360

N
0-

I-

!i.

s,
o

.g

Fy, doN

-8

~I

].

bOO

::-

le

21-30

41-50

60

liber~ a suportului ls' mm, pinA la:

~,
o

Cl

Lungimea

..
'5lj

-8
Oiametrul
sup~r'
tului
Os' mm

t2

. .~
o
0
c

ele cornponcntei Fy pentru suportul port-cu~it

u..
.,

.,'H,m'
~m

.!
Tabelul

-o

0:>

~,

'Q.

so

so

Is
]

45
45
45

{l

...
~

lj..:
0'

;;

4
5
6
8
10
12
16
20
25
32
40

.l5

Fontii cenus ie

hxb , mm x.mm

6
8
10
12
16
20
25
32
40

o
o

r-

IS

mal e eb i l ~

.0

~ ~

s ~

.!

pr&lucret

s:.

Rotundll

$
'"

I---

.~

cozii cu~itului

<>

mortezero

S6c~iunea

S
... ... ~

1--"

(da intrare ~i ie~ire) a sculelor la

de

~
...

1,00
1,00
1,00

8!
~
Tebelul

!:;

<>

I---

120

de corec~ie K10

Coeficientul

III

T, min

de prelucrst

30

O,el
Fontll
Aliaje

o
o

------------------------------------"

~
r.;

~
t{

.-....... ~ .0.,-..,0
o

c-

.
'"

L.

....c.,."..
.L.c. .., Ii!

:>

~3g~~
<_0..,""

..,
c
o

:>

.s ~

eo

-e

'"
ClI)CJ
U.-OIO-

~~8
-..,tU

.3

'"
:>

::)
0'-"'-'

....I

o
t--,

Cl

...

Ci

...'"

.~ -8 ~
I) Cl' U

.!.
Cl

;;:

'_'_+-,
(I')

CJe)'"

Cl'

C) L
11)

a3::E~~
",,",,~

;;(

~
..,

.-

, __

'j

I ~,
0

x:
s....,

~~
:> :l

o"...

0-.

~~

g~
.....

uu

...
o

Cl

-8

...
c
o

'8u

~~~
. ~~~
uuu
.

- s...
!Cl
c::

:l

.3
~.

go

.~
Cl

Ci

...

...,
Cl

a.
...

-8

~
""LOo

;;:

:>

Cl

aa

8.

I ~0

cC:
<I)'"

o
o

.,

...

I-

4l

'"., ...c.,
...
..." .~
'8
d u
CD

.3

Cl

"...

...

l-

:a:
"

360-67

....co

FaZD

170

266

416

600

4ll

85

133

208

300

10

..
-.o
., ...

Finisero

'"
I
"
C

....

..5., ...9"

...

...

.,

Conale

~., .,

-~" ......5

12

.,

o
"
....,
L

Cl)

~
L

o
U

-8

...c

.~
o

'8u

1330

.-!.....-...G

0 ..

~:>

0
>
o
...

.-

1)0 ..,

>
..
...C
C)

.D'"

Cl

.,...
E

20

25

45

30

80

58-30 72

64

1bb

6,5

10

19

30

40

29-15 3b

32

83

Faza

0,3

Oegro~are
Finisara

0,2

1,5

0,05

0,1

1;5

0,5

0,25

1,0

1,0

Oegro~are
Finiaare

0,5

1,0

632

..........

-----

de

prelucr8t

s 5001501.

bOO

601 .

700

1701
...
.800

Cooficiontul

Otel
FonU

0~90

1 I. I
0~95

'~OO

Kn

'~'5

I
I

'n la-mortezefaa

.
2-1
Duritatea HB, deH/mm (10

Haterialul Rezisten~a de rupai'a Rill' H/mm2 [MPe]

(
I

._- ---

16

so

Tebelul 15.51. Cooficientul de oorec~i puterii

supc-afe~elor pl_

0 ..
-

~-.---

675

38

Cl"

..
!
g".

512

\,

...

0"

1350 2bbO

Cooficient de corectia
Planli

Cl 0

...

1025

---- --.~

20

11

01

E
Cl

--

Sa9aata de incovoiere f, mm
Operatia
do
mortezare

c...~

0
0

2000
1bOO
1330

13

OO9ro~8re

Cl 11

...
.

535

zseo

Valoarea admisibila a componentei Fy

go<

o
...

bb6

5320
4000

u~

Q.

...co

11

ClO

...:>

....

2bb

3000
2240
1500
1125
900
750

Oiametrul cozii cilindrice, mm

liortezora
canala
do pen I
STAS

00

..."

o
c

Finisare

.s
.r;

.s...

222

-8~

~.

Cl

-8

o~'"

aa

"

...
o
LOo

1110
833

500
400
333

il ts

..
~

"
g-

c~

., w
C ...

.....

bb6

443
333

1bbO

11

...0

...

-.t'
..0-

STAS

i ___
~;361-80

...,,~

'!l
C>
...
...

~I

.-N
!
.,0
-8"":

:>
t-

Cl

Kt
...

MorteO&gro~Ar
.
h(d}zlIre
'..
,..
:-----olll\lIlo;
'''-",-,---.,.- ..~....

!!.

o
t:

I' ~

....,

-=

(L0)

Cl

.3

t--

Cl

~
~

':!

El

..0-

..

'.,
;;:

o
...

2220

80
b4
53

bb6

:J

'-

...o

3h

1333
1000

890

o "

101

..

533
400
2bb
200
1bO
135

-.,:<'1bO'
107

4h
5h
6h

]'~

C)

.-

componentei fu pentru corpul sculoi

355
2bb
178
133
107
89

210

1,5h
2h

Morte'
zara
plani

~ fj

alo

Lungimea in Sectiunea dreptunghiularll a ctJtitului B x H,mm x mm

consolll ~i
natura
12x8 1bx10 20x12 25x16 3Ox20 40x25 45x30 6Ox40
oporatiei
Valonrea adrnisi a componento i Fy

Q.)(

....-

.o.
s

. 1'0-1

...

-8~
N

t-I-O::SO

Operetia

Schema do
prolucrore

.,0
...
N

Cl

.8

....

., .,
~~

Tnbelul 15.50. Valorile admisibile

~t{l
., ...
L

":>
...

P!

.,

Cl 0

.r; ...

'c"

~
...
~

Cl
...

a.
eo
o

> 800

1~25

S 170

0,95

1 171...
.200

1:?O

HPaJ

>200

1,11

L-~_
tul port-c ..
rtit,

tab2lul 15.49 1?ipenb:u corpul sculei, tabelul

15.50.
f. Puterea neoesara se calculeaza cu relatia
(15.18), iar
verificarea
se face cu relatia
(15.20), in care t') = 0,65 - 0,8.

Experimental, la prelucrarea
suprafetelor
plane cu scule
din otel rapid r s-au stabilit
1?i urmatoarele relati,i empirice:
- pentru prelucrarea otelului cu ~ = 650 N/mm2[MPa]:
BIBLIOGRAFIE
Nn

O,444.tO,75 .sO,35.KN [kH] ,

- pentru prelucrarea

fontelor

cu BB

(15.26)
190 daN/mm2[10-1MPa]:
1. ANTONIUK
V. E. 1? a. - Spravocinik

Nn =o,293.tO,65.s0,35.~

[kW]

(15.27)

in care:

2.
!SI = KvKn

(15.28)
3.

in care K.. este coeficientul

de corectde al vitezei, deterrninat cu relatia
(15.25);
Ko- ..coeficient de corecp..e -al puterii, dat in tabelul 15.51.

4.
5.
6.

7.
A8.
9.
10.

11.

konstruektora po
raseiotu
i proektirovaniu stanocinih prisposoblenii .. Minsk, 1969.
BAI..AK~IN
B. S. - Osnovi tehnolcghii IllCUiinostroenia.
Moskva. ~inostroenie,
1969.
BARANOVSKI
I. V. :;;'.a. - Rejimi rezania metallov. Spravocinik. l10skva ~inostroenie,
1972.
BEUJUSOV
V. - Sinteza sculelor aschi.etoare , El::l.Jilllimea, I~i, 1980.
BLACK
H. PAUL- Theory of metall cutting. New York.
Mc. Graw-Hill, 1961.
BOHOSIEVICI
C. 1?a. - Tehnologia prelucrarii pe strunguri automate monoaxtip SARO.Indrurnar de
proiectare. Institutul politehnic I~i,
1986.
BOHOSIEVICI
C., IlJPEsaJ O. - Tehnologia prelucrard.i, pe
~ini-unelte
cu corna.ndanumer.ioa, Institutul politehnie Ialiii, 1984.
BOOI'HROYD
G. - Fundamentals of metall machining. London, El::lward
Arnold, 1965.
BOI'EZ
E.- Angrenaje, Bucurestii, E::l.Tehnica, 1962.
BRIERLY
R. G., SIEKMANN
H. J. - Ma~
principles
and cost control Mc. Graw-Hill Bookcompany,
New-York,1964.
BCUIILEI'
J. P. - la coupe de metaux. Paris.
DLmcd,

1964.
V., ZENOVEI
C. - Tabele pentru ateliere mecani-12. BUZA'IU
- ee, Bucurestd, El::l.Tehnica, 1970.
GH. 1? a. - Determinarea parametrilor
foqelor
13. CA..9LER

.~
1

634

14. ~

de aliichiere in procesul de strunjire

longitudinalil la otelurile
roman~ti grupa OL
500-49.
In Bul. LP. Ialiii, tom IV (VIII),
fase. 1-2, 1958.
GH. 1? a. - Determinarea parametrilor foqei de
. aschi.ere in procesul de strunjire longitudinaUi la oteluri romanest.i, grupa otel aliat
de const.ruct.Le STAS873-53. In Bul. I. P. I~i
tom VI (X), fase. 1-2, 1960.

!
"I

--------------------------

1'>"'''

15. CHIRIACESCU
S. - calculul regimului de ascruere cu parametri variabili.
In Construqia de mas.ini,
nr , 11, 1971.
16. CIUCAC. 9' a. - Corelatia dintre structura 9i prelucrabilitatea
pr:in aschi.ere la strunjirea
de
finisare
a otelului OLC25. In constructf,a
de mas'ini,nr , 6, 1967.
.
17. COMAN
GH. - Tehnolcgia const.ruct.i.ed. de mas.irri.. Rota1978.
pr:int. I.P. I~i,
18. DACEA
I. - Metode de optiroizare. &I.. Dacia, Cluj-Nap:Jca, 1976.
19. ~O
A. L, SMELOV
A. L - Naladka
agregatnih
stankov. Moskva,Vis~aia Skola, 1982.
20. DEXiNER
W. 9' a. - Spanerrle FormlIDJ. VEJ3 Verlag-Technile. Berlin, 1969.
21. OOIMATOVSKI
L. A. - Spravocinik tehnologa p:J obrabotke
metallov rezaniem, Moskva , ~ghiz,
1962.
22. DORIN
AL. :;;. a. - Sisteme de scu1e pentru
mas.irri,
-unelte cu comanda numer.i.ca, Etl. Telmidi,
Bucur~ti, 1986.
23. DRAGHICI
G. - Bazele teoretice
ale proiectarii
proceselor tehnolcgice in constrruct.i.a de masani.,
ill. Tehnidi, Bucur89ti, 1971.
.
24. DRAGHICI
G. .: Tehnologia constxuctd.ed, de masirri., Bucur~ti,
E.D.P. 1984.
25. IXlMI'IRESCU
D. - Aspecte ale prescrierii
rugozitatii
supraretefor , In Sta.rrlardizarea; nr , 3, 1968.
26. ELIEZERS. - Scule cu pl~cute. &I.. Tehnidi Bucur89ti,
1969.
27. ENACHE
ST. - Proiectarea sculelor aschi.et.oare , E.D.P. ,
Bucur89ti, 1983.
28. ELEKES
C. - Scule pentru prelucrarea
alezajelor
adinci. Scrisul romanesc, 1985.
29. FADIuSlliL., MUZlCANT
L A., MESCERIAKOV
A. I. 9' a. - Instrument dlia stankov s cru mncqot.e.lvih
stankov i GPS. Moskva, Ma!?inostroenie, 1990.
30. FARINA
M. V. -Flowchart:ing. Prentice
Hall, New Jersey,.1970.
31. FEillSTElliE. L 9.a. - Rejirni, rezania na tokarnih avtomatah. Ma!?ghiz,Moskva , 1960.
.
32. GAVRIIAl?
1. 9' a. - In::Jrumatorpentru proiectarea
tehno1ogiilor pe strurqur.i , Bucurest.i , I. P. Bucure~ti, 1974.
33. GAVRIL.1U?
1. DRAGUI'
E. 9' a. - Tehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure !?i extradure.
ill. Tehnidi Bucurest.i , 1977.
34. GAVRIJ:.M?
1. vorm N. - Tehno1ogia de fabricatie
a rotHor dirrtate pe masirri-unef te clasice 9i cu
I

comarda rnmeraca

636

Bucurest.L

Etl. Tehnidi ,

35. GLEIMG.A. - Prcqram flowchart:in:1. Holt,New-York, 1970.

et pratique
des an36. HENRIDrG. - Traite theorique
grenges. Tom 2, E:l. Dunot;, Paris, Franta,
1961-

.,;

. .'\

N.F. - Narezanie koniceschih zubciatih

ko37. HLEBANIN
1es. Maq:inostroenie. I.enin:Jrad, 1978.
D. - ki'chiere 9i scule aschi.etoare , E.D.P. ,
38. HOILANDA
Bucurestri , . 1982
M. O. - Tehnologhia mehaniceskoi obrabotki
v
39. IAKOBSON
avtarnatizirovannom
proizvodstve,
Moskva,
Ma9ghiz, 1962.
.
B. N. - Rasciot
optimalnih rejimov obrabotki
40. lGUMNOV
dlia stankov i avtomaticeskih linii.
Ma!?inostroenie, Moskva , 1974.
41- lSUl'Klli V. 1. - REglarea ~inilor-unelte,
Bucur~i,
Ell. Tehnidi, 1962.
experi42. !VANN. V. - Modelarea matematidi a datelor
mentale necesare rezolviirii prin calculator
a problemei adaosurilor optiffie de prelucrare. In ccnstiructda de masani., nr . 2, 1982.
tehnologi43. !VANN. V. - Bazele optimiziirii proceselor
ee, Universitatea Br~ov, 1984.
44. JACOBSH. J. 9' a. - SpanUI"qsoptimienmg. Verfanrensgestel tUI"qdurch techno1ogische
optimienmg
:in der Spanungstechnik. VEBVerlag Technik,
Berl:in, 1977.
45. KABANOV
S. D. ~. a. - Novii meted rasciota
pripuskov
, na mehaniceskuiu obrabotku.
Vestnik ~inostroenia
1, 1962.
46. KALA~OV S. N. - Zuboreznie reztovie
golovki.
.
Ma!?:inostroenie, Moskva 1972.
47. KAIAI?NIKOV
S. N. - Proizvoc1stvo zubciatih
kolios
(Spravocinik). Moskva , Ma9ghiz, 1963.
V. s. - Konst.ruct.i.a i na48. KAMISNIIN. I., STARCDUBOV
ladka tokarnih
avtomatov i po'luavtomatov.
Vis9aia cola, Moskva 1975.
N. M. - Razrabotka telmologhicesk:i.h protessov
49. KAFUSTIN
obral:ptki detalei na stankah s po.mo;;ciuE.V
M. Moskva , ~:inostroen:ie.
1976.
50. KASTALIAN I. A. KLE.VZOVICI V. I. - Obral::xJtJca
na stankah c cislovim programmnim upravleniem.
Spravoc:inoe posobie. Minsk, Vii?e.i.;;aia 9ko1a,
I

1985.

("

I\
~

1989.

5I. KORSAKOV
V. S. - Precizia prelucriirii
mecanice (traducere 1. rusa) f Bucurestd , LD. T.,. 1963.
V. M. - calculul
adaosurilor
de prelucrare
in
52. KOW-.N

...<..,;:.,.~I.__

:' _,;.

:,

if).:':,:.i.~.

;;;-,-:

.'

e.\~'
constiruct i.a de masdrri.,Moskva, ~hiz,1953.
53. KREHENI
A. 1. :;;. a. - Honi.lxjovaniei superfinirovanie
detalei, Ma:;;inostroenie, I..e:nin;Jrad,1988.
54. LESLIV. - Ispolzovanie stankov s programmnim
upravleniem (traducere din limba en:rl~~).
Ma:;;inostroinie,
Moskva,1976.'"
\
55. MANU
A. :;;.a. - Manualul inJinerului
mecanlc. Tehnologia constructiei de masdrd,,Bucur~ti, Etl.Tehrri.ca, 1972.
56,. M.LC.M. - Normative unificate pe economiepentru preIucrard, pe ma;;ini de frezat In product.Lede
serie mijlocie, N.T. 67, Bucure:;;ti, 198157. M.LC.M. - Normative Tehnice unificate
pe M.LC.M.
pentru prelucrfu"i pe
masdrri, de brosat ,
N.T.104, Bucure:;;ti, 1984.
58. M.LC.M. .,..Normative Tehnice unificate de regimuri :;;i
tirnpi de lucru pentru proce::ieele suplimentare de danturare :;;i rectificare.
Bucure:;;ti,
1966.
59. MON1>.HOV
G.A. :;;.a. - stanki s programmnimupravlenim.
Ma:;;inostroenie. Moskva,1975.
60. MORARU
V. !il.a. - Centre de prelucrare. Etl.Tehnicl, Bucure:;;tii 1980.
61. PEI'RICEANU
GH. !il.a. - Proiectarea proceselor tehnologice:;;i
reglarea strungurilor automate. Etl.
Oidactim, Bucure:;;ti, 1979.
62. PEI'RICEANU
GH. :;;.a. - Tehnolcgia constructiei
de ma:;;ini. II'rlruIniitorpentru proiectarea proceselor tehnologice pe strunguri
automate. Institutul Politehnic Cluj, 1978.
63. PEI'RICEANU
GH. 9.a. - Tehnolcgia construct.iei. de ma9ini Proiectarea proceselor tehnologice pe
st:r.-un;Jurirevolver cu cornarrlaprogram.Institutul Politehnic Cluj, 1978~
64. PlCOSC. 9' a. - calculul adaosurilor de prelucrare !?i
al regimurilor de ascntere, Etl.Tehnicl,BuCUre:;;ti, 1974.
65. PlCOSC. ~. a. - Normarea tehnicl
pentru prelucrard,
prin aschi.ere , Vol. I, II,Bucure:;;ti, Etl.Tehnim, 1979, 1982.
66. POPESaJ1. !?a. - Reglarea strungurilor
revolver automate monoax. 1.0. T., Bucure:;;ti, 1964,
67. POPOVICI
M.,ANI'ONESOJ
V. - Ghid pentru controlul statistic
al calitatii
produselor industriale.
Etl.Tehnicl, Bucure:;;ti, 1973,
68. PRurEANU
O.V., MUSCA
GIl. - Rezolvarea pe calculator a
regimurilor de ~chiere la strunjire. Tehnomus-84,suceava, 1984.
'

1
~'~

','

r-.:.~
,~

'D~~';
.:::!
,--:I

~~

.;~

\~:;:3

,~~
"~~

;:;
."

::]

"r.~g
::J

,~1

~l
~

i.
I

69. RADULESClJ
GH. - calculul
!?i proiectarea rotilor
dintate. I.P.Bucur9!?ti, 1978.
70. RCx::;NrTZ
H. - Proiectarea
formei (traducere din limba
qermana), Etl.Tehhi.di, Bucur~,
,1958.
71. SAUER
L. !?a. - Angrenaje. Tehnologie, control,probleme speciale. Bucur9!?ti, Etl. Tehnidi, 1970.
72. SAUER
L.- ~urirea adinca, Etl. Tehnicl,Bucur9!?ti, 1982.
73. TAITB.A. (subredact.i.a) - .Prodzvodtvo zubci.atrih: eoles. Mosk.va, Ma:;;inostroenie, 1975.
74. TCUZOT
L. - Procect.e KURVEX
pour le taillage des engrenageS coniques a dantures en arc de cercle. In Machinemoderne. Franta nr.no,
1968.
75. TEMCIN
G. 1. - Mnogoinstrumentalnie naladki. Teoria i
rasciot. Ma:;;ghiz,MoSkva, 1963.
76. VLAD
AL., GRIGORESaJ H. - Reglarea strungurilor automate. Etl. Tehnica, Bucur~,
1965.
77. VLASE
A. !? a. - Regimuri de aschfere , adaosuri de
prelucrare :;;i norme tehnice de timp. Vol. I,
Il, ill. Tehnicl', Bucure:;;ti, 1985.
78. VLASE
A. :;;. a. - calculul
analitic al regi.rnurilor de
aschi.ere la frezare, LP. Bucur99ti, 1983.
79. VIASEA. s , a. - Metodologie ~i tabele normative pentru stabilirea
adaosurilor de prelucrare, a
regimurilor de ~chiere
:;;i a normativelor
tehnice de timp la strunjire,
Bucure:;;ti, LP
Bueurestzi, 1979.
80. VIASEA., S'IURZU
A., ATANASE
M. - Metodolcgie 9i tabele normatdve pentru stabilirea adaosurilor
de prelucrare a regimurilorde
danturare,
Bucure:;;ti, Institutul politehnic,1980.
.
81. VIASEA. 9' a. - Metcd.olcgia ~i tabele nonnative pentru stabilirea adaosurilor. de prelucrare
~i
a regimurilor de prelucrare q. canelurilor,
Bucure:;;ti, I. P. Bucur99ti, 1980',
82.- ZAPATOV
N. F., LOPATO
G. A. - Koniceschie kolesa. s
, krugovimi zubiami Moskva., Ma!;>inostroenie,
1966.
83. WAlKER J. Machini.n:J furrlamentals. - Goodheart,
VillcoK, Chicago, 1969.
84. * * * -'
Oh?cema~;j.nostroitelnie normativi rejimov
rezania i normirashota instrumenta dlia tiajioHh tokarnih stankov. Naucino Ls.Ledovatelskii institut Wormatii -Ma!?inostroienie
Moskv~, 1980.
85. * * * - Regimuri de ~chiere a metalelor feroase cu
scule prEM1zutecu placute din metale dure,
Bucure:;;ti, 1960.'
86. * 'It * Normative tehnice tmificate,
5.mJ::;unatap.te

',I

...

-,--,-,----'

'''-

""----,--,,---

rii
11

r?:

87.

* * *

88. w

'* * -

89.

'* '* * -

90.

'* '* '*

91.

>\'

'* * -

92. '* '*

93.

>\'

*
*

pentru prelucrarf, pe st.nrrquri

normale.
MICM-IcrcM,1972.
Nonnativi po rejimam rezania pri rnogoinstrumentalnoi obral::otke. Ma!;;ghiz,Moslwa , 1971,
Nonnativi po reji.rnamJ
rezani.a pri rnogoinstrumentalnoi obral::otke. Ma!;;ghiz,Moskva , 1955.
Spravocinik tehnologa !lla!?inostroitelia, Tom1
Moskva Mal;:inostroenie, 1985.
,
Spravocinik !lla!?inostroitelia. Tom5, kniga II
Moskva , Mal;:inostroenie, 1964.
STAS5730/2-85 - Starea supraretetor , Parametrti de rugozitate :;i specificarea rugozitatu suprafetei
'
Spravocinik tehnologa
masdncstzci.tel.La. Tom,
1. Moskva Mal;:inostroenie, 1972.
Spravocinik tehnologa masdnostiroftelia. Tom2
MOskva, ~inostroenie/1985.

,-.-----"'--1'

-:

i_

Bun de tipar 8.06_92. Fonnalul70 x lOO1/16. Tipar ofse I. Coli de tipar 33,IS:Impr.
cram. conv, 33,IS, Coli ediloriale 29,38. Tiraju112000. Comanda t-:r.20520,
Ediiura "Universitas"
Ch~n3u. bul. ~Iefan eel Mare. 180
Combinalul poligralic, Chi;inau. str, Milropolilul P. Movi15. 3S. Depari"",enlul
de
slal al Repuolicii Moldova pentru edituri, poligralie'li'comet'l'l
cu c.l.~~.
\.