COSTUMUL FRANCEZ

N VREMEA RENASTERII
CONDITII DE DEZVOLTARE
n Franta, devastata in secolul al XV-lea de Razboiul de 100
de ani,
Renaaterea a aparut ca un fenomen mai tardiv,in secolul al
XVI-lea, folosind experienta Italiei, cunoscuta direct prin
campaniile militare din peninsula, iar productia artistica s-a
concentrat in jurul curtii regale.

Mobil~ francez~, secolul al XVI-lea, Paris, Luvru

Cadrul artistic n statul francez, in care regalitatea isi

continua opera de centralizare, s-au construit indeosebi
palate (castelele de pe rul Loara, palatele de la
Fontainebleau si Luvru), in care traditia artei medievale
nationale franceze s-a imbinat cu unele sugestii italiene
antichizante. n comparatie cu stilul Renasterii italiene, cel
francez se deosebea printr-o impodobire mai bogata, ceruta
de viata de la curte, cu sculpturi figurative, reliefuri marunte
ca o dantela pe fatade ca si pe mobilier, ceramica etc.,
corespunznd inca gustului gotic de ornamentare vibrata a
suprafetelor.
Idealul de frumusete era cel al Renasterii italiene,

cunoscut in nordul Alpilor prin lucrarile artistilor manieristi,

grefat pe cel traditional, gotic. Nudurile din picturile si
sculpturile scolii
de la Fontainebleau puneau in valoare nu robustetea, ci
eleganta si gratia, prin alungirea trupului si subtierea
incheieturilor (Diana,
atribuita lui Jean Goujon, nimfele pictate de Franois Clouet)

1565, Paris, Luvru

Jean Clouet, Regele Carol al IX-lea,

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI

Costumatia curtii franceze trada oscilatia acesteia intre
reprezentarea rangurilor inalte prin costumul de tip spaniol
aristocratic si exprimarea
libera a vitalitatii sugerata de moda italiana a Renasterii.
Crusta rece a matasurilor si podoabelor de pret lasa sa se
vada totusi ceva din
trupul viu gtul si decolteul, iar mersul femeilor era mai
degajat, fara a ascunde pantofii. Sculptural, trupul era
modelat ca si in Italia, in
volume largi, regulate, cu contur rotunjit, gratios, dar cu
suprafete mai rigide, sustinute,la fel ca in Spania, de corset
si de srme.

Pictural, costumele erau ceva mai colorate dect in Spania,

cu tonuri deschise, de floare. Materialele folosite erau de
obicei matasuri si
catifele italiene.
COSTUMUL BRBTESC
Erau evitate exagerarile spaniole, pantalonii nu erau
sustinuti pe perne, ci erau sau foarte scurti sau lungi pna la
genunchi si strmti
pe picior.

cca. 1528, Paris, Luvru

Jean Clouet, Regele Francisc I,

COSTUMUL FEMININ
Fata femeilor avea forma de inima, conturata de rulourile
parului imbinate in unghi pe frunte sau de scufia mulata in
acelasi chip. Miscarea era reluata de gulerul inalt, apretat,
ridicat la spate in jurul decolteului, si apoi de fusta sustinuta
pe solduri de un cerc de srma in forma de roata.

Corneille de Lyon, Gabrielle de

Rochechouart,
cca. 1574, Muzeul Cond, Chantilly