Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colocviu Terapie 2015
Colocviu Terapie 2015
Coroana
Incisivul central inferior este dintele cu volumul cel mai redus dintre toi dinii.
Rdcina
Este lung de 11-12 mm i este puternic aplatizat mezio-distal. Pe seciune la colet
are forma unui piscot sau de clepsidr ori reniform, diametrul mare al dreptunghiului n
care se nscriu aceste forme avnd orientarea vestibulo-lingual.
Pe feele proximale ale rdcinii se schieaz n sens cervico-apical un sant; mai
exprimat pe faa mezial.
Vrful rdcinii incisivului central inferior este orientat spre vestibul, ceea ce explic
evoluia n acest sens (spre vestibular) a complicaiilor septice ce au punct de plecare
acest dinte.
Incisivul lateral inferior este mai voluminos dect incisivul central inferior dar
foarte asemntor cu acesta. Lungimea total este de 22 mm din care lungimea coroanei
reprezint aproximativ 8 mm. Se deosebete de acesta prin unghiurile proximo-incizale n
sensul c unghiul mezio-incizal (MI) este bine reprezentat (aproximativ 90o) i unghiul
distoincizal (DI) este mai rotunjit.
Rdcina
Este i ea mai voluminoas dect a incisivului central inferior, avnd anurile de pe
feele proximale egale i nu att de bine exprimate ca la incisivul central. Apexul este
mai frecvent orientat spre distal.
Coroana
Fata vestibulara:
Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect meziala
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este n form de arc de cerc cu convexitatea orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
unghiul mezio-incizal (MI) bine exprimat i unghiul disto-incizal (DI) mai rotunjit.
Relieful feei vestibulare: este convex att n sens cervico-incizal ct i mezio-distal.
Cervico-incizal convexitatea maxim este n 1/3 cervical i mezio-distal n 1/3 mezial
n 1/3 incizal (I) a feei vestibulare se pot distinge dou depresiuni longitudinale cu
orientare cervico-incizal (I), anurile interlobulare ce delimiteaz pentru scurt vreme
cei trei lobuli din care este format lobul vestibular. Ordinea mrimii lobulilor este: distal,
central, mezial
Faa palatinal
Are tot aspect patrulater. Este ceva mai mic dect faa vestibular (V); nscriindu-se
n conturul acesteia. Cele patru margini sunt:mezial, distal, cervical, incizal.
Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex) dect cea distal (D),
dar mai mic dect marginea mezial (M) a feei vestibulare.
Marginea distal este mai mic i mai convex dect marginea mezial (M); mai mic
(scurt) dect marginea distal (D) a feei vestibulare.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este tot un arc de cerc dar cu diametrul mai mic dect omologul
de pe faa vestibular (V). Convexitatea este orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
mezio-incizal (MI) mai bine exprimat i disto-incizal (DI) rotunjit.
Relieful feei palatinale: este convex n 1/3 de colet i plan concav n 2/3 incizale.
Dou creste marginale proximale delimiteaz faa palatinal (P). Acestea sunt mai
pronunate spre colet i mai terse spre incizal.
Locul de ntlnire (contopire) al crestelor marginale este reprezentat de o formaiune
Radacina
Are form conic alungit de trus cu lungimea de 12-13 mm. Pe sectiune orizontal la
nivelul coletului are forma unui triunghi echilateral cu unghiurile rotunjite.
Vrful rdcinii este uor nclinat spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular continuare a camerei pulpare care
la colet are o form cilindric spre apex, devenind filiform.
Incisivul lateral superior
Este cel mai mic dinte maxilar. Lungimea total este de 21-22 mm din care 7-8 mm i
reprezint coroana.
Coroana
Morfologic, incisivul lateral superior prezint n general aceleai caracteristici ca i
incisivul central superior de care se deosebete printr-o serie de caracteristici individuale,
coronare, radiculare i clinico-tehnice-terapeutice:
volumul coronar i radicular mai redus;
raportul ntre diametrul cervico-incizal i diametrul mezio-distal ( CI i MD)
este mai mare de 1, incisivul lateral superior nscriind-i coroana ntr-un dreptunghi cu
diametrul mare cervico-incizal.
marginea incizal (I) este oblic ascendent de la mezial spre distal i este situat la 1-2
mm deasupra planului ocluzal; unghiul mezio-incizal (MI) este mai bine exprimat,
ascuit (sub valoarea de 90o), unghiul disto-incizal (DI) este rotunjit, obtuz (cu o valoare
mai mare de 90o).
elementele morfologice ale feei palatinale (crestele marginale i cingulum) sunt mai
accentuate, mai evidate.
Faa distal
Are aceeai form i aceleai margini cu faa mezial fiind mai redus ca dimesiuni i
cu o convexitate mai accentuat.
Faa ocluzal
Are un aspect dreptunghiular cu diametrul mare orientat vestibulo-palatinal (aplatizat
mezio-distal);
Prezint patru margini: mezial (M), distal (D), vestibular i palatinal (P).
Marginea mezial este mai mare i mai plan comparativ cu cea distal; este uor
convex.
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect cea mezial.
Marginea vestibular are forma literei V cu segmentul mezial mai scurt i mai convex
i cel distal mai lung i mai plan.
Marginea palatinal are forma unui arc de cerc mai convex la premolarul unu dect
la premolarul doi.
Relieful ocluzal este reprezentat de doi lobi, un an interlobar, dou fosete marginale
i dou creste marginale.
Lobii n numr de doi sunt dispui unul vestibular i unul palatinal.
Att ca volum ct i ca nlime lobul vestibular este mai mare dect cel palatinal.
Ambii lobi au forma unei piramide cu baza patrulater. Vrful piramidei (vrful lobului)
este cuspidul iar marginile piramidei sunt crestele sagitale i transversale de smal.
La ntretierea (contopirea) marginilor gsindu-se vrful lobului (cuspidul).
Marginile transversale sunt perpendiculare pe marginile sagitale i plecnd din vrful
piramidei (vrful lobului - cuspidul) se orienteaz ctre vestibular (pentru lobul
vestibular) i ctre oral (pentru lobul oral) i respectiv ctre centrul feei ocluzale pentru
ambii lobi.
Marginile sagitale att pentru lobul vestibular i pentru cel oral i se orienteaz ctre
mezial i distal (pornind din vrful lobului - cuspid) constituind perimetrul ocluzal;
mpreun cu crestele marginale proximale delimitnd depresiunea ocluzal sau lacul
ocluzal.
Sanul interlobar este orientat mezio-distal; separ lobul vestibular de cel palatinal
fiind drept, rectiliniu. Este situat mai aproape de faa palatinal (mai departe de faa
vestibular),contribuind la inegalitatea ca volum a lobilor.
Fosetele sunt depresiuni triunghiulare la extremitatea mezial i respectiv distal a
anului interlobar, acolo unde acest an este ntrerupt de prezena crestelor marginale
de smal.
Crestele marginale de smal sunt ngrori liniare de smal la limita proximal a
suprafeei ocluzale cu feele proximale. Au o dispoziie vestibulo-oral, prezentndu-se
ca un cordon de smal ce leag crestele sagitale meziale i respectiv distale ale celor doi
lobi.
La primul premolar superior lobul activ este lobul palatinal dar volumul su redus l
face s-i modifice configuraia prin abraziune dup modelarea funcional prin angrenaj
dentar a lobului vestibular.
Camera pulpar
Reproduce la un volum de patru-cinci ori mai mic aspectul coronar. Prezint aceeai
aplatizare accentuat mezio-distal.
Rdcina
Premolarul unu superior prezint o rdcin puternic aplatizat mezio-distal; care pe
seciune la nivelul coletului are aspectul de de clepsidr, datorit anurilor
proximale de pe feele proximale ale rdcinii. Accentuarea acestor anuri poate
determina fie separarea apexului rdcinii (rdcin bifid) , fie apariia a dou rdcini
complet individualizate (una vestibular i una palatinal)
Aadar putem vorbi la acest dinte de existena morfotipurilor radiculare ca:
o rdcin cu dou canale radiculare
dou rdcini cu dou canale radiculare
o rdcin bifid, cnd att rdcinile ct i canalele sunt separate exclusiv n treimea
apical a rdcinii.
Dintre cele dou rdcini cea vestibular este mai voluminoas. Ambele rdcini au
apexurile efilate i uor nclinate spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un canal subire cu sau fr ramnificaii, concordant cu
morfotipul radicular. Vecintatea sinusului maxilar i efilarea apexurilor radiculare face
din extracia primului premolar superior o manoper dificil cu posibila fracturare a
rdcinilor, deschiderea accidental a sinusului sau mpingerea de resturi radiculare
i/sau infectarea cavitii sinusale.
Premolarul doi superior are nlimea total de 21 mm.
Coroana
Are acelai aspect de paralelipiped dreptunghic cu diametrul mare vestibulo-palatinal
i aplatizarea mezio-distal. Este mai voluminoas dect a primului premolar superior,
avnd lobul palatinal mai mare (egal cu cel vestibular).
Se deosebete de coroana primului premolar superior prin feele proximale, faa
palatinal i faa ocluzal.
Feele proximale ale premolarului doi superior au marginea ocluzal de forma unui
V cu braele egale dat fiind egalitatea celor doi lobi de pe faa ocluzal.
Faa palatinal a premolarului doi este de nlime egal cu faa vestibular.
Faa ocluzal a premolarului doi superior prezint aceleai elemente ale morfologiei
ocluzale numai c anul interlobar se afl la egal distan de faa vestibular i cea
palatinal, lobii fiind iniial egali ca volum i nlime.
Lobul palatinal fiind lob activ i rotunjete vrful, reducndu-i discret din nlime
prin abraziune.
Rdcina
Este aplatizat mezio-distal avnd acelai aspect de picot pe seciune la nivelul coletului.
Mai frecvent premolarul doi superior prezint o singur rdcin cu unu sau dou
canale radiculare.
Axul coroanei este i aici n continuarea axului rdcinii. ai aici rdcina are raporturi
sinusale cu consecinele ce decurg din aceast vecintate.
Poziia n osul alveolar este asemntoare premolarului unu superior avnd o uoar
nclinare palatinal (0-1) i distal (0-1).
Relieful feei distale este mai convex dect al feei meziale datorit dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal unde se realizeaz i punctul de contact
Rdcina
Este cea mai lung i cea mai voluminoas din grupul dinilor frontali. Are o form
alungit de 16-17 mm cu un grad accentuat de aplatizare mezio-distal.
Pe seciune la nivelul coletului rdcina are forma unui triunghi isoscel cu unghiurile
rotunjite.
Apexul rdcinii este uor nclinat spre distal (Fig. IV.16).
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular (continuare a camerei pulpare)
larg, uor accesibil.
24.Cimenturi ionomeri din sticla.
Clasificare:
A. Dupa utilizare
a.CIS de cimentare a lucrarilor protetice (CIS clasa I)
b.CIS de restaurare coronara (CIS clasa II)
Indicatii
-leziuni cervicale ( carioase sau necarioase)
-leziuni ocluzale minime tratate minimal invaziv
-leziuni aproximale tratate minimal invaziv
-refacerea dintilor temporari
-restaurari provizorii
-refaceri de bonturi
c.CIS pentru obturatie de baza (clasa III) (propriu-zisa)
Indicatii
-tehnica sandwich inchis (clasic sau modern)
-tehnica sandwich deschis
d. CIS de sigilare ( clasa IV)
B. dupa mecanismul de priza
a. autopolimerizabile
b.fotopolimerizabile
C. dupa compozitie
a.conventionale
b.cu adaos de particule metalice
c. anhidre
D. dupa modul de prezentare :
a. sistem bicomponent
- clasic: lichid (solutie apoasa a copolimerului acidului acrilic) + pulbere (silicat
dublu de aluminiu si calciu;
- anhidru: lichid (apa, acid tartric) + pulbere (silicatul clasic + coplimerul liofilizat si
amestecat cu silicatul
b. sistem monocomponent: pasta
Proprietati:
A. aderenta crescuta la smalt si dentina
B. efect carioprofilactic
C.
D.
E.
F.
G.
biocompatibilitate inalta
grad redus de conductibilitate termica (similar cu dentina)
rezistenta scazuta la uzura (nu se aplica in zone cu stopuri ocluzale);
estetica necorespunzatoare datorita lipsei de transluciditate;
suprafata rugoasa
Cavitatile de clasa VI
-se afla la mrginile incizale ale dintilor anteriori si virfurile cuspizilor dintilor laterali
-apar din cauza abraziunii tesuturilor dentare pina la dentina ca ex
*denudarea dentine pe cuspid
*lipsa antagonistilor din care cauza e absenta autocuratirea cuspizilor la masticatie
*abraziunea fiziologica pina la dentina
*abraziunea patologica
*bruxismul-automatism masticator prin miscari bruste, repetate in timpul somnului
Dentina se abraziaza rapid si apar defecte punctiforme ce devin apoi sulculare. Marginile
smaltului sunt deobicei ascutite si fragile.
Prepararea
-se analizeaza raporturile ocluzale si se fixeaza punctele de contact ocluzale (cu hirtia
indigo)
-cavitatile de obicei nu se deschid din cauza formei sale accesibile.
-cavitatea nu se extinde. La cuspizii dintilor laterali se exclude extensia dintre obturatie si
tesuturi prin puncte ocluzale , iar la frontali nu se face.
-tesuturile lezate se indeparteaza econom, pentru a pastra rezistenta la presiunea
masticatorie. Se indeparteaza dentina pigmenatate, smaltul daca este posibil se pastreaza
pentru ca ulterior sa fie intarit cu compozit.
-pe virful cuspidului se face o cavitate cilindrica de 1.5-2 mm adincime. Peretii pot fi
paraleli sau pot converge spre planseu. Apoi se slefuiesc marginile ascutite.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului se face ca un sant cu fund ingustat.
Exereza e minima si smaltul se pastreaza.
-finisarea marginilor se face cu freze diamantate fine, freze de finisat din aliaj dur.
27.
Histogeneza dentinei.
Dentinogeneza
Incepe din momentul cind clopotul adamantin a atins dezvoltarea finala. Dentinogeneza
e un ansamblu de fenomene ce duc la mineralizarea progresiva a zonei externe a papilei
mezenchimale.
Partea central a papilei nemineralizata=pulpa
Dentinogeneza are 2 faze
a)celulara- odontoblastii sintetizeaza precursorii substantei organice a dentine
b)extracelulara- mineralizarea si formarea dentine propriu-zise.
Diferentierea odontoblastilor e conditionata de prezenta supriacenta a preameloblastilor.
Membrana bazala dintre cele 2 tesuturi incepe sa disocieze astfel incit celulelele epiteliale
si mezenchimale vor fi in contact, ceea ce conditioneaza trecerea informatiei inductoare.
Odontoblastii sunt cellule secretorii asezate in palisade la periferia pulpei dentare.Au corp
cellular si prleungire citoplasmatica. Matricea dentinara e sintetizata si secretata de
odontoblasti si e formata din proteine si proteoglicani. Colagenul e partea cea mai
importanta reprezentind 80-85% din matrita si e sintetizat de odontoblasti sub forma de
precolagen.
Molecula de precolagen e vehiculata in mediul extracellular.Aici prin asocierea
moleculelor de precolagen se formeaza colagenul. In cursul amturizarii predentinei se
observa densificarea fibrelor de collagen ce vor forma o retea ce inconjoara prelungirile
odontoblastilor.
Mineralizarea dentine e rezultatul impregnarii matricei secretate de odontoblasto cu saruri
de Ca ce se cristalizeaza sub forma de hidroxiapatita.
Depunerea sarurilor minerale are loc sub forma de granule (calcosferite) care apoi sunt
inglobate intr-o masa de saruri minerale. Fuzionarea calcosferitelor va forma dentina
intertubulara. Ritmicitatea mineralizarii e marcata prin prezenta liniilor de crestere Ebner
si Owen.
29.
Dezvoltarea dintelui (histogeneza esuturilor dentare).
In stadiile de dezvoltare a germenilor dentari mezenchimul odontogen are rol inductor si
se adreseaza epiteliului supriacent.
raspunsul epiteliului consta itnitial intr-o intenfsificare a multiplicarii celulare la acest
nivel si va determina o crestere localizata a nr straturilor superficiale.
Celulele stratului bazal epitelial prolifereaza si realizeaza o lama epiteliala ce se afunda in
mezenchim. Initial se formeaza o lama primitiva ca o potcoava pentru fiecare maxilar
(superioara si inferioara).
Concomitent la suprafata epiteliului bucal in zona unde a inceput proliferarea lamelor are
loc dezintegrarea celuleor, ceea ce duce la aparitia unei fisuri care adincindu-se induce
despartirea lamei epiteliale primitive in doua lame.
- o lama orientate palatinal (sau lingual)
- o lama orientate spre exterior (vestibulara)
In cursul dezvoltarii lama vestibulara se imaprte in 2 foite separate prin spatiu larg.
-foita externa a lamei vestibulare cu mezenchimul corepunzaor vor forma mucoasa
vestibulului cavitatii bucale (labial si jugala)
-foita interna si mezenchimul corespunzator- vor forma mucoasa gingivala.
Lama dentara primara se afla in pozitie palatine la nivelul maxilarului si in pozitie lingual
la nivelul mandibulei. Intre sapt 6-8 din fiecare lama dentara primara (superioara si
inferioara) vor prolifera 10 muguri epiteliali ce vor corespunde viitorilor 10 dinti
temporary.
- din lama dentara primara se vor diferentia dentittia temporara si mugurii molarilor
permanenti
Odata cu dezvoltarea mugurilor temporary, lama dentara se subtiaza si da nastere la
prelungiri epiteliale deaupra fiecarui mugure temporar asa se dezvolta lama dentara
secundara
Din ea se diferentiaza dintii permanenti (incisive, canini, premolari).
Pe lama dentara primara in sapt 6-8 a dezvoltarii intrauterine au loc proliferari celulare la
nivelul stratului bazal epithelial.Datorita multiplicarilor rapide celulele ramin grupate cu
aspectul de mugure rotund.
Mugurii epiteliali se adincesc in mezenchim, dar ramin uniti de lama epiteliala pirntr-un
cordon epithelial numit- gubernaculum dentis.
Ulterior prin proliferarea celuleor mezenchimului situate sub mugurele dentar are loc
invaginarea lui in portiunea mijlocie a extremitatii sale inferioare. Astfel mugurele
epithelial ia un aspect de cupa sapt 9-10.
In stadiul de cupa- legatura cu lama epiteliala se alungeste si se sbtiaza iar ca urmare
a proliferarii celulare (a epiteliului celulei) mugurele creste in dimensiuni. Celulele aflate
pe suprafata convexa a cupei ramin mici, asezate intr-un rind strins unite intre ele si
separate de mezenchim printr-o membrane bazala continua. Ele formeaza- stratul
epitelial extern
Celulele din marginea concava (interior) a cupei devin inalte , prismatice, dispuse intrun rind si formeaza stratul epitelial intern
Intre cele 2 straturi celulele devin stellate cu prelungiri ce se jonctioneaza formind
pulpa smaltului(tesutul reticular al organului smaltului)
Deasupra epiteliului intern sunt 4-5 straturi de cellule mici, cuboide, cu nuceli rotunzi
ce formeaza- stratul epitelial intermediar
Mezenchimul de la nivelul concavitatii organului smaltului prolifereaza si se formeazapapila mezenchimala.
Mezenchimul din jurul organului smaltului si al papilei se condenseaza formind- sacul
dentar (folicular)
Prin adincirea si cresterea papilei dentare, organul smaltului va lua forma unui clopot
stadiul de clopot adamantin
In acest stadiu, germenele dentar e format din 2 primordii
1) primordii epiteliale (organul smaltului)
2) primordial mezenchimal (papilla mezenchimala)
Organul smaltului e separate de papilla mezenchimala si sacul follicular printr-o
membrane bazala, care controleaza schimburile metabolice.
In structura organului smaltului intra
-epiteliul adamantin extern
-tesut reticular stelat (pulpa organului adamantin)
-stratul epithelial inetrmediar
-epiteliul adamantin intern
Epiteliul adamantin extern- e constituit dintr-un strat de cellule cuboide cu nucleu,
organite intracitoplasmatice. Functia de acoperire, de tranzitie, reglare, aparare. Astfel
substantele inglobate sunt distruse / eliminate in matricea reticulului stelat.
Tesut reticular stelat ocupa centrul organului smaltului . Celulele au aspect
stelat.Nucleul ocupa centrul celulei, citoplasma e putin abundenta.AG e bine
dezvoltat.Aceste incluziuni (organite) depisteaza calciul necesar pentru formarea
smaltului.
Stratul epithelial intermediar- e intre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern.E
format din 4-5 straturi celulare strins legate intre ele.Celule puternic aplatizate cu nucleu
si citoplasma.Are rol de protectie a ameloblastilor si reprezinta o rezerva pentru formarea
de noi ameloblasti sua de celule pulpare.
Epiteliul adamantin intern- e format din cellule inalte, legate de membrane bazala care le
separa de papilla mezenchimala in urma fragmentarii membrane bazale si a contactului
cu celulele din papilla.
(Celulele epiteliului adamantin intern se vor diferentia in ameloblasti care vor incepe sa
formeze smaltul.)
La extremitatile inferioare ale bratului clopotului are loc unirea epiteliuluui extern care
devine intern. In aceasta zona celulele se multiplica active. Zona din intrepatrundere e
formata din epiteliul extern si intern, fara tesut reticular si strat epithelial intermediar.
Cresterea organului smaltiar se va face pornind de la zona de intrepatrundere la care sunt
cellule tinere nediferentiate.
Papila mezenchimala- structural e din cellule mezenchimale ce sunt prelungiri
citoplasmatice si organite intracitoplasmatice. Papilla e vascularizata inca in stadiul de
cupa, de vase ce patrund prin portiunea bazala a papilei si care s eramifica la nivelul
tesutului mezenchimal.
La papilla mezenchimala se vor distinge 2 zone
-centrala- ce va pastra aspectul structural al tesutului conjunctiv predominant cellular ce
vor forma pulpa dentara
30.
Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.
-se afla in fose si fisuri de pe suprafata ocluzala a moalrilor si premolarilor
suprafata palatinala a frontalilor maxilari
fostele vestibulare si orale a molarilor ce comunica cu fata ocluzala
Variante de cav carioase clasa I
*carii cu orificiu mare ce au debutat in gropite vestibulare
*carii cu orificiu mare de deschidere
*carie punctiforma singular sau multipla
*carie sub forma de marmoratii in santuri si gropite
*combinatii dintre cele enumerate
*carii punctiforme in gropite vestibulare
*mamromartii in gropite si santuri pina la creasta marginala
*carii punctiforme in gropite orale a frontalilor superiori.
-de obicei accesul e direct deoarece cariile sunt deschise
-cavitatea se deschide cu freze sferice diamantate .apoi cu freza sferica se indeparteaza
masele carioase. Se formeaza o cavitatea ca o farfurie.
Forma se reda cu freze con invers sau fisurale.
Planseul s efface cu freza con invers orientat perpendicular carte planseu.
La carii profunde se face la distanta pentru a nu patrunde in coarnele pulpare. Fundul s e
fface cu freza sferica si se lasa concav.
31.
Histogeneza adamantinei.
Amelogeneza-formarea smaltului
Amelogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea eruptiei dintelui
in cavitatea orala. Procesul incepe in stadiul de clopot, cind mugurele dentar e format din
4 straturi. Amelogeneza decurge in 3 faze
a) diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali
b) formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei.
c) maturizarea adamantinei
A. Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului adamantin intern al
organului smaltului. Prin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc
multiplicarea celulelor epiteliale si in acelasi timp isi modifica si morfologia.
In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. Preameloblastii epiteliului adamantin
intern determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor
secreta matricea predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea
ameloblastilor deoarece capacitatea ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale
matricei organice a smaltului nu are loc decit in prezenta predentinei.
Trcerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata de
*oprirea mitozelor
*alungirea celulelor
*dezvoltarea extremitatilor apicale (polul secretor)
Ameloblastul are un corp cellular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele sunt
numeroase si bine dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de preameloblast
prezinta numeroase microvilozitati se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale ce
vor forma prelungirea Tomes.
Polul bazal prin intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.
Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la nivelul polului bazal si prin
desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul cellular si prelungirea Tomes.
B. precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. Produsul
de secretie a ameloblastilor e un gel complex heterogen, la nivelul caruia se disting
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs de
mineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic
(smaltul aprismatic).
odata cu depunerea smaltului aprismatic polul apical ala ameloblastului imbraca un
aspect de triunghi si la acest nivel se schiteaza viitoarea prelungire Tomes. Secretia se
produce la nivelul prleungirilor Tomes sub forma de granule asezate unele linga altele
astfel incit intreaga prelungire Tomes se transforma intr-o prisma adamantine de natura
organica.
Depunerea smaltului se face progresiv
1) smaltul intern aprismatic
2) smaltul prismatic- apoi se formeaza. Datorita schimbarii orientarii prleungirilor Tomes
ce vor forma un unghi cu corpurile ameloblastilor. Prelungirile ameloblastilor se retrag
progresiv, ceea ce determina in faza finala sa se formeze smaltul de suprafata care e
aprismatic si e in continuare cu smaltul interprismatic din profunzime.
3) Mineralizarea matricei smaltului se face prin mechanism dublu, d eretragere a apei si a
unei parti din substanta oraganica si depunerea masiva de saruri minerale cu cristalizarea
lor.Astfel incit se ajunge la formarea in smalt a sarurilor minerale la o concentratie de
96%.
In asa mod matricea smaltului va trece de la un stadiu de gel amorf la starea cea mai
puternic mineralizata din organism. Orientarea si depunerea cristalelor se va face in
functie de liniile de tensiune create la nivleul gelului matricial.
Organizarea spatiala va duce la formarea unitatii elementare caracteristice smaltuluiprisma.
Intotdeauna mineralizarea smaltului incepe pe fata ocluzala care erupe prima. Ea se
realizeaza ritmic prin liniile de depunere de la jonctiunea smalt-dentina spre suprafata.
Dupa initierea formarii radacinii, nu se mai fac depuneri de smalt. Dup ace smaltul s-a
depus, scade secretia ameloblastilor pina la disparitie.
Oprirea secretiei marcheaza sfirsitul amemlogenezei. Inaintea eruptieie dintelui el e a
coperit cu o cuticula cu rol d eprotectie contra resorbtiei, ferind dintele de contact direct
cu tesutul conjunctiv. Aceasta cuticula e produsul final al ameloblastilor- membrane
Nasmyth.
Dupa eruptive ea se distruge si dispare, in locul ei se formeaza o pelicula apoasa de
origine salivara si bacteriana.
32.
Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.
-se afla de obicei pe fetele proximale a molairlor si premolarilor
pot afecta o suprafata de contact sau ambele
Variante de cav carioasa cl II
*caria ce a subminat si a interrupt creasta margianal si substanta s-a pierdut dinspre
ocluzal
*caria la nivelul punctului d econtact dar ce nu a interrupt creasta marginala
*caria sub punctual de contact
*caria pe ambele fete proximale ale dintelui
*carii pe o fata proximala sip e una ocluzala
*carie pe o fata proximala si la colet
*carie aproximala
*carii fata in fata de pe fetele proximale a celor 2 dinti vecini
Prepararea
- deschiderea s efface cu indepartarea smaltului si dentine de pe fata ocluzala. Cu o frezaroata se intrerupe creasta marginala apoi s etrepaneaza cu o freza sferica pina cind se
patrunde in cavitate.
-cavitatea se extinde cu freze fisurale prin pendualre in sens jugal-lingual.
cind se ajunge la focarul leziunii se indeparteaza smaltulu subminat de pe suprafata de
contact. Se face cu un excavator sau freza la turatii mici. Peretii laterali ai cav se deschid
asa ca marginile cav prelucrate sa nu fie in contact cu dintele vecin.
-peretele gingival se dezgoleste daca gingia e atrofiata cu coagulatorul sau laser. Trebuie
sa fie perpendicular fata de planseul cavitatii. Cavitatea se spala si se usuca.
-daca smaltul cuspizilor e subminat, atunci se inlatura
*se formeaza cavitatea verticala principala
*se formeaza platoul suplimentar
Platoul accesoriu se face in limitele smaltului cu 0.5-1 mm mai jos de jonctiunea smaltdentina. Latimea paltoului e egala cu latimea cav. Prinicpale
Cav verticala trece in orizontala intre cuspizi si trecerea trebuie sa fie de 2 ori mai mica
ca latimea cav. principale. Trebuie sa fie un unghi intre cav verticala si orizontala.
Prepararea se poate face si prin tunelizare
-metoda clasica
-metoda de preparare in tunel descendent,orizontal, ascendent (acces gingival)
35.
Fiziologia i biologia adamantinei.
Smaltul- singurul tesut calcificat de origine epiteliaala, rezultat prin mineralizarea
matricei organice, sintetizata si secretata de ameloblasti.Ecel mai dur tesut din organism,
puternic mineralizat, acoperind coroana anatomica a dintelui, sprijinindu-se pe dentina
subiacenta si terminindu-se la coelt.
Grosimea variaza in functie de dinte- 2.6 mm la molari, 2-3 mm la premolari, 2 mm la
incisivi.
Are o culoare alb-gri sidefie si variaza dupa individ.Culoarea valriaza dupa dinte, zona
coroanei, grosimea smaltului, gradul de transparenta, compozitia chimica, starea
patologica, arhitectura prismelor din care e alcatuit, grad de mineralizare.
Proprietati fizice- rezulta din continutul de elemente minerale
-duritatea- 5-8 grade pe scara lui Moohs
-fragil- nu e sustinut de dentina subiacenta
-mai radioopac
-vulnerabil la atacuri acide
-transluciditate
-grosime
-eliberat de depozite organice exogene, suprafata smaltului sanatos e neteda si
stralucitoare
Compozitia smaltului
95-96% substante minerale anorganice
0.2-0.5% substante organice
3-4% apa
Repartitia componentelor variaza de la o zona la alta. Astfel fractiunea anorganica e mai
bogata la suprafata decit la jonctiunea amelodentinara. La exterior (maxim) , in
profunzime (mai putin).
Fractiunea organica slab dezvoltata la suprafata bine dezvoltata la jonctiuni. Circa 90%
din substante minerale sunt formati din fosfati de calciu , sunt constituite din
hidroxiapatite si 3% fluoroapatita, iar restul sunt silicate, carbonatii siliciului.
Cristalul de hidroxiapatita are forma hexagonala inconjurat de un strat hidratat, care
constituie pe o parte o zona de shcimb si difuziune ionica, sip e de alta parte o zona de
legatura cu fractiune organica.
Ionii mineral ce intra in combinatii chimice ale acestor saruri pot fi in cantitate mare si
pot fi numiti constituent majori.
Consitutenti majori
Ca, P, CO2, Na,Mg,Cl
Consitutenti minori
F,Zn,Ba,W,Cu,Mn,Au,Ag,Cr
Componenta organica curpinde 35-40% fractiuni insolubile de aminoacizi structurate in
lanturi polipeptidice asemanatoare prin unele caractere cu colagenul, iar prin altele cu
keratina
60-65% de susbtanta organica e prezentata de fractiune solubila din protein solubile,
peptide, acid citric, glicoproteine. Apa smaltului in 97% din continutul ei e legata de
molecule proteice. Doar o cantitate extreme de mica fiind libera in spatii interprismatice ,
mai ales in locul jonctiunii smalt-dentina.
Din punct de evedre structural, smaltul e un tesut acelular datorita acestui fapt se explica
imposibilitatea sa de refacere in cazul pierderii de substanta. La microscop smaltul apare
ca subunitati mici cristaline. Cristalele se grupeaza in unitati morfologice ca prisme.Nr
prismelor variaza in dependent de volumul dintilo.
Prismele au traiect oblic fata de suprafata dintelui. Prismele individualizate de la
inceputul formarii smaltului ramin in aceeasi pozitie si relatie unele fata de altele pe tot
parcursul vietii.
Prismele sunt orientate pentru a rezista presiunii masticatorii. La limita smaltdentina prismele s eindreapta radiar spre suprafata coroanei, dar traiectul e usor ondulat
ceea ce le confera o elasticitate. Ondulatiile orizontale ale prismelor fac ca pe sectiunea
longitudinala examinata sa fie prinse doar fragmente de prisma si nu toata prisma in
lungimea ei, determinind aparitia unui fenomen optic striile Hunter-Schreger. Ele
apar pe dinti sectionati longitudinal ca benzi clare si intunecate
-benzele clare se numesc parazonii si corespund prismelor care au fost prinse in
sectionare pe lungime mai mare
-benzele intunecoase diazonii si corespund prismelor sectionate pe o latura a curburii lor
transversale (deci pe o suprafata mai mica). Diazoniile au o cantitate mai mare de
substanta organica fiind mai putin mineralizate Substantele acide ataca mai tare diazonii
decit parazonii.
Pe sectiune transversal conturul prismelor e polimorf si ele au o forma poligonala, dar
pot exista si sub forma rotunda, ovala, solzi de peste la care portiunea centrala reprezinta
mijlocul prismei , iar portiunea ingustata- pedunculul sau piciorusul prismei.
Prismele se aranjeaza asa ca piciorusul unei prisme se afla intre 2 centre. La periferia
prismei se afla o zona inconjuratoare ingusta numita teaca prismei.
Are un grad mai scazut de minrealizare si mai bogat in substanta organica. Teaca
participa la difuziunea substantelor in interiorul prismei, schimbul de substanta din spatial
interprismatic.
Centrul prismelor nu e identic intre peretii lor nu are loc apropierea intima si apare un
spatiu, aceasta zona e mai slab mineralizata, neregulat.
De aceea ea e mai putin rezistenta la dezvoltarea cariei.
Substanta interprismatica apozitia stratrilor successive de smalt e marcata prin linii d
ecrestere striile Retzius.Striile Retzius urmeaza conturul morphologic al dintelui incepind
cu primul strat de smalt format pe sectiune transversal aparind ca inele concentrice.
Majoritatea din ele se termina pe suprafata smaltului si formeaza perichematele. Unele s
etermina la jonctiunea smalt-dentina pe partea opusa.Distanta dintre ele ca timp e de 8
zile.
La nivelul smaltului din zona de jonctiune sunt prezente
smocurile- sunt zone hipomineralizate pot sa se prelungeasca in smalt sub forma unor
lame de maerial organic ce ajung uneori pina la suprafata dintelui. Din cauza
perturbarilor ce au loc la formarea structurilor prismatice.
Lamelele- sunt formatiuni liniare care strabat toata grosimea smaltului de la suprafata de
dentina, patrunzind si in interiorul ei. Localizarea lor e variabila , cel mai des pot fi
observate in smaltul cervical sau in dreptul gropitelor de pe suprafata ocluzala. Lamelele
sunt prisme de smalt nemineralizate, fie substanta organica interprismatica cu grad mic de
mineralizare.
Fusurile- sunt zone de material organic cu deficit de mineralizare. Au forma
fusiforma sunt localizate in treimea interna a smaltului in vecinatate cu dentina. Se
considera ca sunt prelungiri ale fibrelor Tomes in smalt, ceea ce se explica prin
sensiblitatea la nivelul fusurilor in timpul prepararii cavitatii.
36.
Condiiile de preparare indolor a cavitilor carioase.
In timpul prepararii cu ajutorul instrumentelor apare caldura, vibratiile si presiunea.
Pentru a inlatura aceste efecte nocive exista mijloace de reechilibrare.
a) mijloace fizice- la prepararea cavitatilor s efolosesc freze ascutite, taioase. Se
umecteaza neintrerupt si des se fac pauze pentru a evita supraincalzirea. Se face racirea
cu jetul de aer.
b) mijloace chimice se administreaza pe cale generala sau locala. Cu o zi inainte
medicamenetle pot fi administrate de pacientii anxiosi (ca sedative)
* substante cu actiune locala- se pot aplica pe citeva minute sau pe 4 ore, pe 48 ore dupa
care necesita preparare cu pasta speciala. Deobicei dispare sensibilitatea la caldura, dar la
rece ramine.
*anestezia cu injectie- se face prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica
*electroosmoza- difuziunea anestezicului in canaliculele dentinare prin curenti
electrici.Un electrod e bucatica de vata cu anestezie ce se afla in cavitate, alt electrod e in
42.
Indicaiile obturaiilor de ciment.
Cement fosfat
-ca obturatie izolanta sub obturatie permanenta
-pentru a obtura carii la dinti de lapte
-pt a obtura dintii ce mai apoi se vor acoperi cu coroane artificiale
-pt a obtura canale radiculare
Cementuri ionomerice si stecloionomerice
-pt a obtura cav de clasa 1,3,5
-pt a obtura dintii de lapte
-pt a obtura carii in zona cervicala, radiculara
-pt a sigila fisuri, a acoperi marginile coroanei
-pt a substitui dentina
-pt a obtura canale radiculare
43.
Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor permaneni.
Primul molar 5-6 ani
Incisiv central- 6-8 ani
Incisiv lateral- 8-9 ani
Primul premolar- 9-10 ani
Canini10-11 ani
Premolarul doi- 11-12 ani
Molarul doi11-13 ani
Molarul trei- variaza
44.
Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale compozite
fotopolimerizabile.
45.
Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.
Incisivi- 2 ani
Molarii- 4ani
Canini- 5 ani
46.
Tehnica de obturare a cavitilor carioase cu amalgam de argint.
1) Prepararea cavitatii carioase
Se prepara dupa princiipile generale si
-se extinde pina la zonele immune dupa Black
-cavitatea e in forma de cutie cu unghiuri drepte intre peretii si fundul cavitatii ?
-se fac retentii la jonctiunea smalt-dentina
-se face bizotarea smaltului sub 45 grade
2) Aplicarea obturatiei izolatorii
Din cauza ca amalgamul conduce bine e claudra e necesara aplicarea obturatiei izolatorii
din ciment zincfosfat, policarboxilat si sticloionomer.Grosimea stratului e de 1-1.5 mm.
3) Prepararea amalgamei
Se face manual prin utilizarea mojarului si pistilului sau mechanic cu ajutorul
amalgamatorului timp de 15-60 secunde. La comprimarea intre degtee, amalgamul corect
preparat emite un sunet crepitant.
4) Aplicarea condesarii in cavitatea si condensarea
Se introduce in portii mici si fiecare strat se condenseaza si se indeparteaza mercurul de
pe suprafata. Dupa care se aplica un strat nou.
5) Modelarea amalgamei
De la inceput se face cu un bulete de vata muiat in spirt. Apoi de ex cu excavatorul s
eindeparteaza stratul de la suprafata si se fac fisuri.
6)Slefuirea
Se face pentru a diminua porozitatea si pentru a asigura o adeziune cit mai buna la
margini.
7)Slefuirea si poleirea
Se face circa peste 24 ore. Slefuirea s efface cu peite de carborund, freze de finisat.
Lustruirea se face cu cupe de cauciuc, discuri.
47.
Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.
Incisivi- 5 ani
Molari- 7 ani
Canini- 8 ani
48.
49.
Structura histologic a pulpei dentare.
Pulpa dentara- e un tesut conjunctiv ce deriva din papilla mezenchimala si e situate in
zona central a dintelui in cavitatea pulpara. Delimitata din exterior de dentina
mineralizata. Pulpa comunica cu structure paradontale la nivelul apexului prin orificiul
apical.
Sub aspect anatomic e divizata in 2 zone
-pulpa coronara- cu prelungiri intre cuspizi (coarne pulpare)
-pulpa radiculara- situata in canalul radicular.
Canalul radicular principal in regiunea apicala a radacinii se termina sub forma unor
ramificatii fine- delta apicala.
Pulpa e foarte bogata in celule (cea tinara) si mai saraca in celule si bogata in component
fibroasa (pulpa batrina). In pulpa intra- celule, fibre, vase, nervi cuprinse in substanta
fundamentala.
Substanta fundamentala- e mediul prin care sunt aduse spre celule diverse substante
metabolice venite prin vascularizatie, necesare pentru a asigura vitalitatea tesutului si
reprezinta calea pe care produsii de catabolism vor fi eliminate prin circulatie venoasa.
*subst. fundamental e un gel de natura coloidala, omogen, bogata in apa 80% pina la 30
ani. Odata cu virsta cantitatea de apa scade.
*subst.fundamnetala contine o cantitate mare de mucoproteine, glicoproteine,
mucopolizaharide etc.
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt, Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag
bingival, excavatorul dentar
Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase cu diferite materiale restaurative
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele,
benzile de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.
Instrumente pentru finisarea obturatiilor
Pietre abrazive, discuri, freze de finisat si lustruit, periute
uscata; intrucit concentratia inalta a ionilor creeaza premise pentru difuzia lichidului
dentinar din canaliculi. Dupa introducerea cimentului se aplica lacuri protectoare. Priza
finala- in 24 h.
Priza CIS se desfasoara in 3 etape succesive.
Cu energie umana
61. se repeta
62. Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.
Coroana
Are form cilindric, globuloas, permitnd cu usurint rsucirea ntre
degete. Poatefi usor confundat cu caninul atunci cnd lobul lingual este
foarte redus avnd aspectul unui cingulum de canin mai bine
dezvoltat.
Fata vestibular
Este asemntoare cu cea a caninului inferior avnd nltimea (
cervico-incizal) mai redus. Marginile proximale au o convergent
accentuat spre colet, iar V-ul ocluzal este mai puin ascutit (mai
aplatizat)
Fata lingual
Fata ocluzal
Se nscrie ntr-un cerc; cele patru margini ale acestei fete fiind greu de
delimitat ca ntindere.Prezint ca elmente de morfologie ocluzal: doi
lobi, un an interlobar, dou fosete marginale si dou creste marginale
proximale.
Lobii sunt dispui unul vestibular si unul lingual; cel vestibular fiind
mult mai mare.
Disproporia dintre cei doi lobi este dat de poziia mai aproape de
lingual (mai
departe de vestibular) a anului interlobar si de faptul c anul este
curb avnd concavitatea orientat vestibular. Santul interlobar este
mic, cu direcie mezio-distal; curb - cu concavitatea ctre vestibular.
Adncimea redus a santului d aspectul celor doi lobi c sunt sudati.
Lobul activ este lobul vestibular ce va fi supus intens abraziunii, motiv
pentru care n morfologia secundar nltimea celor doi lobi poate
deveni egal. Poziia santului interlobulare va ajuta la identificarea
primului premolar inferior.
Rdcina
Are form conic, de ru, fiind n mod constant unic si avnd un
singur canal radicular usor permeabil. Apexul rdcinii este uor
nclinat distal
n vecintatea apexului primului premolar inferior se afl gaura
mentonier.
Extractia si tratamentul endodontic sunt mai usoare dect la premolarii
superiori. Prezint mai rar procese carioase si mai frecvent tartru si
mbolnviri parodontale.n fizionomia individului particip prin fata
ocluzal si mai putin treimea ocluzal a fetei vestibulare.
Coroana
Are form cilindric globuloas putnd avea la nivelul fetei ocluzale o
configuraie variabil (morfotipuri coronare): cu doi sau trei lobi.
Fata vestibular
Nu-si modific aspectul dar poate s fie egal sau mai mic dect fata
lingual
Fetele proximale
Prezint V-ulocluzal cu cele dou brae aproximativ egale (egalitatea
datorndu-se egalitii celor doi lobi); vrful V-ului ce marcheaz
poziia anului interlobar aflndu-se la egal distan ntre fata
vestibular si cea lingual.
n cazul morfotipului cu trei lobi la nivelul fetei ocluzale fetele
proximale au acelasi aspect de V al marginii ocluzale, difereniindu-se
prin proporia dintre segmentul vestibular si cel oral al V-ului ocluzal.
Astfel pentru fata mezial segmentul vestibular al V-ului este mai
mare si cel lingual discret mai mic; pentru fatadistal segmentul
vestibular este mult mai mare comparativ cu cel lingual care este mult
mai mic.
Fata lingual
Este aproximativ egal ca nlime cu cea vestibular n cazul
morfotipuluiocluzal cu doi lobi. La morfotipu ocluzal cu trei lobi faa
oral poate fi mai mare dect fata vestibular.
Marginea ocluzal a fetei orale are forma unui W la care V-uldistal
este mai mic. La fiecare dintre cele dou V-uri bratul mezial este mai
scurt, bratul distal este mai lung.
Fata ocluzal
Prezint santul mezio-distal la mijlocul ei dar prezenta concavitii
anului spre vestibular mrete volumul acestui lob comparativ cu cel
lingual si dsenzaia unei mai mari apropieri (prin convexitatea sa) de
fatalingual.
Prezena la nivelul feteiocluzale a premolarului doi inferior a trei lobi
modific
ntregul aspect al acestui dinte apropiindu-l de configuraia molarilor.
n cazul prezenei la nivelul acestei fete a trei lobi (unul vestibular si
doi lingual) acetia n ordine descrescnd a mrimii sunt vestibularul,
mezio-lingual si disto-lingual.
anul interlobar are forma literei Y anului mezio-distal este curb,
cu concavitatea vestibular (separ lobul vestibular de cei doi lobi
linguali) i se adaug n apropierea mijlocului su un ant centro-lingual
cu orientare vestibulo-lingual (perpendicular pe convexitatea
Rdcina
Este conic, n form de ru, unic, cu un singur canal radicular larg,
uor permeabil.Apexul este uor nclinat spre distal. n vecintate
apexului se afl gaura mentonier.Este dintele cu poziia de implantare
cea mai aproape de vertical.
Frecvent, aceast morfologie coronar si modul de abrazare face ca
premolarul doi inferior s fie confundat cu molarul de minte superior.
66. se repeta
67. Anatomia molarilor permaneni inferiori.
Mugure
La nivelul lamei dentare primare, n sptmnile a VI VIII a de via intrauterin, au loc
proliferri celulare la nivelul stratului bazal epitelial. Datorit multiplicrilor rapide,
celulele rmn grupate, realiznd aspectul de mugure rotund.
Cup
Prin proliferarea celulelor mezenchimului situat sub mugurele dentar, are loc o
invaginarea acestuia n poriunea mijlocie a extremitii sale inferioare. Astfel, mugurele
epitelial, deprimat n centru i cu marginile proliferate lateral, ia aspect de cup.
Clopot
Printr-o invaginare mai profund cupa se transform n clopot
Metalice
Ceramice
Polimerice
B. Materiale pentru obturari coronare provizorii
C. Materiale pentru captuseli
Curative
Izolatorii
D. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual core
F. Sigilanti superficiali
Fisurali
Radiculari
Pentru obturatii
71. Dezvoltarea dintelui ( histogeneza esuturilor dentare).
Se incepecatre finele lunii a 4-a de viata intrauterina. Initialincepe sa se dezvolte dentina, apoiadamantina si pulpa dentara.
Cementul si dentina radiculara se formeazacatre a 4-5 luna de viata postnatala, atunci cind are
loc dezvoltarea radacinilordintilor temporari.
Dentina coroanei apare la sfirsitul lunii a 4a a vietii embrionare. La formarea dentinei activ
participa odontoblastele. Dentina se formeaza intre odontoblaste si epiteliu adamantin intern. In
aceste celule se formeaza fibre fine de precolagen, care se rasfira in directie radiala. Capetele
periferice ale acestor fibre, orientate catre celulele adamantine interne, formeaza o perie din
fibre radial orientate, care servesc drept inceput pentru jonctiuneaenamelo-dentinara.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd in tesutulmezenchimal al papilei dentare.
Impreuna cu ectoplasma, care le inconjoara, aceste fibre se indeparteaza de celule si se
transforma in substanta fundamentala a dentinei tinere, nemineralizate.
Cind stratul de predentina cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins spre
periferie de catre straturi noi de predentina, in care fibrele merg deja in directierangentiala,
adica paralel suprafetei papilei dentare.
Spre deosebire se fibrele radiale, cele tangentiale nu trec prin stadiul fibrelor de precolagen, ci
dintr-o data apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentina, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner), formeaza
dentina parapulpara, iar cele radiale (sau fibrele Korff), se afla amplasate in portiunile acela mai
externe ale dintelui, in componenta dentinei manta.
Pe masuradezvoltariisubstantei fundamentale a dentinei odontoblastele lasa in ultima
prelungirile sale protoplasmatice fine fibrele Tomes, amplasate in cavitatile ducturilor
dentinare.
Insasidodntoblasteleramin in portiunea externa a papilei,iar mai apoi in stratul pulpar
extern.
Particularitatea caracteristica a dezvoltarii si structurii dentinei este aceea, ca in decursul
intregii perioade a existentei sale ea este un tesutacelular.
Odontoblastele joaca un rol important si in procesul de mineralizare a dentinei. Cu
ajutorul prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sarurilor minerale din
singe in substanta fundamentala a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteaza la sfirsitul lunii a 5a a vietii embrionare.
Calcifierea dentinei putinramine in urma de formarea substantei fundamentale a dentinei,
asa ca pe suprafata interna a dintelui intotdeauna este prezent un strat de predentina
nemineralizata, care ramine si in dintele matur.
Mai intii de toate, depunerile sarurilor de calciu se observa in dentina, ce acoperavirful
papilei dentare, adica in regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori.
In urma acestui fapt apare o lama de dentina calcifiata, care se numeste calota dentara.
Depunerile sarurilor minerale ale dentinei in substanta fundamentala se produc sub forma
de globule si granulatii care, fuzionind, formeazaportiuni sferoide calcosferiti.
Intre aceste calcosferiti pot ramineaportiuni de dentina hipomineralizata. Din punct de
vedere chimic, procesul de mineralizare consta in depunerea sarurilor minerale in
matricea organiza a dentinei.
Sarurile se depun doar in substanta de cementare amorfa. Mineralizarea insasi a fibrelor
de colagen nu se produce.
Ramin nemineralizate si prelungirile odontoblastelor in tubuliidentinari.
Pulpa dentara se dezvolta din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblstelor la periferia papilei dentare
se produce diferentierea mezenchimului papilei dentare. Acest procesdebuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor la
periferia papilei dentare se produce diferentierea mezenchimului
elementelor ale portiunilor centrale ale acesteia.
1. Anestezie aplicativa
2. Anestezie infiltrativa:
Directa
Indirecta
3. Anestezie tronculara
Tuberala
Incisiva
Palatinala
Infraorbitala
Mandibulara
Torusala
Mentoniera
4. Anestezie spongioasa:
Intraosoasa
Intraseptala
Intraligamentara
5. Anestezie intrapulpara
75. Fiziologia si biologia adamantinei.
Smaltul dentar este cel mai dur tesut al organismului uman,- un tesut mineralizat,
rezistent la uzura, de culoare alba sau galbuie, care acopera coroana anatomica a
dintelui sii atribuie duritate.
Componenetele minerale ale smaltului
Smaltul consta din substante anorganice ( 96-97%). Printre sarurile minerale in smalt
cea mai mare cantitate o detine fosfatul de calciu (pina la 90%), mai putin
carbonatul de Ca (cca 4%), fluorura de Ca si fosfatul de MG. In cantitati mult mai
mici, frecvent- sub forma de microaditive, in smalt sunt prezente pina la 20 de
microelemente, principalele fiind fluorul, staniul, fierul, zincul, siliciul, etc.
In straturile mai profunde ale smaltului sporeste cantitatea de substante organice.
Substantele minerale din smalt au aspectul unor cristale de apatita, care se formeaza
de citeva tipuri. Principala componenta a smaltului o reprezintahidroxiapatita, care
constituie 75,4% din apatite.
Hidroxiapatita este repartizata mai uniform in grosimea smaltului, decit alte apatite.
In straturile lui exterioare se intilneste in cantitati relativ mari fluorapatita, in in cele
profunde-carbonapatita.
Duritatea smaltului este maxima pe suprafeteleocluzale si marginile incizale.
Componentele organice ale smaltului.
In afara de substante minerale, smaltul prezinta substante organice (proteine etc) si
apa 3-4%. Cea mai mare parte din substantele organice(58%) o constituie
proteinele, 42% - lipidele, cu o cantitate neinsemnata de ioni de lactat, glucide si
citrati.
Particularitatea proteinelor adamantine este proprietatea lor de a forma complexe cu
lipide: de asemenea sunt decelate proteine adamantine care leaga calciul si care
formeaza un complex insolubil cu ionii de calciu.
Intr-o cantitate relativ mare substanta organica a smaltuilui se contine in spatiile
interprismatice, lamelele adamantine, fascicolele si fusurile adamantine.
Concentratiasubstantelor organice creste dinspre suprafata smaltului catrejonctiune
smalt-adamantina.
Adamantina reprezinta o membrana biologica semipermeabila, amplasata intre 2
medii: extern- lichidul bucal si intern lichidul tisular din pulpa. Smaltul este
permeabil in ambele sensuri.
Cind este necesarun efectestetic bun si unul anticarios,insa obturatia nu va fi supusa unor
solicitari masticatorii importante
Funcia de protecie. Periodoniul are capacitatea de aprare, func ia sa fiind de a proteja esutul
periodontal de aciunea diferitor factori nocivi, care pot aciona asupra lui.
88) Materialele pentru obturaie de baz curativ, cerinele ctre ele.Clasificarea lor.
Clasificarea:
2 ani
2 ani
5 ani
4 ani
4 ani
4 ani
5 ani
8 ani
6 ani
7 ani
V. Adezive
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual cure
VI. Sigilantisuperficiali
Fisurali
Radiculari
Pt obturatii
99).Termenii de resorbtie a dintilor temporari.
-incisiv central temporar
-incisiv lateral temporar
-caninul temporar
-molarul I temporar
-molarul II temporar
4 ani
5 ani
8 ani
6 ani
7 ani
Compozite compactabile(packable)
4) Compozitie
Nesarjate(contindoar faza organic)
Sarjate (sau composite)[in faza organica sunt dispersate
particule de umplutura neorganica]
5) Tipul matricei organice
Pe baza deBIS_GMA
Pe baza de UDMA( uretandimetacrilati)
Mixte
Alti monomer de baza
6) Destinatia
Pt obturarea dintilor masticatori
Pt obturarea dintilor frontali
Compozite universale