WNSTITUTUL eee cu UE NAPOCA PACULTATE A DE CONSTR ing. FLORIAN ROMAN CAICULUL PLASTIC AL RETELELOR DE GRINZI RETELL Ob GRINZ! PE MEDIU ELASTIC - TEZA DE DOCTORAT - Conducdtor stiintific : PROF. DR. ING. VASILE ILLE - CLUJ-NAPOCA 1981 -| | Cis SI _GuTUCTURA LUCRARTI Realizarea mirofelor obicctive cuprinse in amplul pro- gram de dezvoltare economicii a $i ii implic& carcini doosebite gi In sectorul constructiilor. Volumul mare de investiyii in constructii duce din co in cc mai mult La neces: tatea agouiirid acestora pe terenuri slabo, torenurile bune de fundare fiind din ce in ce mai puyine. In asomenea conditii este necesaré aplicarea po scar largi a unor solutii constructive eficiente, precum gi elabo- rarea unor metode de calcul, cu posibilitéti de automatizare gomplotst gi care sh ponti Ci insite gi aplieate eu ugurinh dy oolibes andvole Loloies din demonitth conouphtoek al protect ocbh structurilor. ~ In activitatea do proicctare a constructiilor, se in- tilneso cazuri in care, ctudiile ficute asupra soluyiilor de fundare conduc 1a nocesitatca folosirii fundayiilor pe reyele do grinzi. Acestea sint structuri plane formate din grinzi con tinue agozate dup% dou direcyii, de obiced ortogonale, gi care, in punctele de incrucigare preiau sarcinile provenite de la su= prastructuri. Printre factorii caro conduc la adoptarea acestui sis~ tem de fundare se pot: cita: ~- forte axiale deosebit de mari tran: 6 tereni~ lui de fundare deo clitre suprustructura clidivilor in- dustriale sau a celor civile cu multe etaje; ~ amplasarea unor cl iri pe terenuri ou capacitin= te portant redui) gi Corte vardati de La un ju altul, 9 galo; la pe terentri capabile s% produc beri ine = amplasarea constructiilor pe torenuri dificile de fundare, care, in vederea fund’rii directe, au font Ambundtitpite 5 = omplasarea cliidirilor pe terenuri din zone seis= mice, sau in orice alte imprejuriri care inpun o rigi- @izare a constructici la bazi dup& ambele direchii.In toate aceste cazuri, sistemul fundatiilor pe retele de grinzi poate oferi, in comparatie cu alte sisteme, atit o siguranti mai mare in exploatare, cit si avantaje de ordin eco~ nomic. Exist& gi alte sisteme de fundare care, pentru calcul, - se pot reduce la modelul retelelor de grinzi. Astfel, grinzile unui radier general formeazi o retjea, iar radierele generale firi grinzi pot fi gi ele substituite pentru calcul cu o retea obyinut& prin impirtirea lor in figii dup dou directii. Mode lul rejelelor de grinzi poate fi de asemenea folosit pentru calculul capetelor de ecluzi [53]. Fundatiile pe retele de grinzi pot fi concepute gi in ideea de a fi folosite pentru stilpi prefabricati [115], [131]. In acest sens, in nodurile retelei se pot realiza paharele ne-~ | cesare incastrérii stilpilor. Pornind de la existonja acestui domeniu de utilizare a | retelelor de grinzi fn fundatii, se impune o precoupare mai sus= | tinut& in vederea tmbundtitirii calculului lor. Prezenta tere- nului, a conlucririi dintre grind’ gi teren complick intrucitva | acest calcul, De aceea motodele de calcul folosite in prezent, | admit unele simplificiri acoperitoare, care indepirteazd rezul- tatele calculului de comportarea reali, fapt ce contribuie la oregterea consumului de beton 91 otel. 0 tratare corecté gi cuprinzitoare a calculului funda- tidlor {n general, impune considorarea torenului oa un mediu vontinuy gi deformabil,| far metodely de oaloul trebuie sh nure prind& oft mai multi din factorii care influenteaz&’ comportarea ansamblului fundatie-teren de fundare. Aceasti ouprindere este fns& limitat’ de complicatiile mari ce apar in elaborarea cal- \ oulelor, Imbun&t&tirea continu’ a metodelor de calcul al struc— turilor de clddiri, utilizarea rezervelor de rezistent& a mate- rialelor folosite, a dus la introducerea metodelor de calcul al structurilor in domeniul plastic. Dack fn ultimul timp aces- te metode au ciptat o extindere deosebité pentru suprastructu= 1): rile cladirilor, nu acelagi lucru se poate afirma cu privire la elementele oe alo&tuiesc infrastructura acestora, Exist’ putineee lueriiré an literatura do spocialitate [6], [24] ,[35], [60 s[65] oh Boh Gol bal ben) beak Gob Geh Got se ae o& BA Lack o analizii rigid-plastict sau elasto-plasticii a unor — clomente simple de fundayie, cum sint grinzile simple gi pli- chile. Obieotul de_doe. lea constituit olaborarca unei. metode de calcul al fundajiilor pe retele de grinzi, atit 4n domeniul elastic cit gi in col olasto-plastic. Reqglizaroa acos ni obicctiv, po baza unor contribuyhi vrigluale ule aboritid in cadruk based do dootoral,y va part bor = 0 cunoajtere mai bani a modului do comportaro reali a ansamblului fundajie-teren de fundare; = 0 dime. armare mal rajionalii a barelor reyelei, caro si conducit la economic do material; = 0 siguranti sporitsi in exploatare; ~ 0 reducere a timpului de eleborare a document giilor, prin automatizarea caloulului. Structura Ly rit. oza de doctorat este structurati pe 6 capitole cu urmitorul conginut: Capitolul 1 - MyLObs DY CALCUL AL FURDAYITLOR Fis Riis Lis DE GRINZI = prezin yio-teren, insistindu-se a princi ele modele de interactjiune funda= ypra modelului combinat Winklor- -Boussinesq, in cadrul o? wia, lucrarea contribuie la Liry; gamoi de valori ale cocficienyilor ce intervin in calculul coo ficiontului de rigiditate al ansamblului fundayie~teren de Cun= dare, tasiirii medli 5 ma a suppafeged de conta ue Aceste studii fac uete din Contractul de cercebarc nr.e115/1980 incheiat cu INCLAC Bucuresti. ‘ot fn acest capitol se vvezintii critie, motodele de calcul existente pentru fundayiile pe regele de grinzi. Capitolul 2 - PXUCHIU fo CALCUL AL VUNDATIILON Ly 1UiGLo DE GRINZL FOLOSIND AWYODA BLUMEWGnLOR FINIYS - cuprinds contri- butiile autorului la dezvoltarea unui procedeu de calcul, in ipoteza c& atit grinda de fundajio cit gi terenul de fundare sint solicitate in domeniul elastic.-4e- Avind la baz’ metoda general a deplasérilor, procedeul descris folosegte pentru deducerea relatiilor vectoriale de echi~ libru gi de compatibilitate, tehnica elementelor finite. Pentru determinarea necunoscutelor, nu se utilizeazd calea obignuité a asamblirii gi inversdrii matricii de rigidi- tate a ansamblului retea-toren, ci, utilizindu-se tehnica pro- gramirii matematice neliniare, se deduc programe patratice, a citror solujie optim& constituie deplasirile genoralizate ale no- durilor. In acest fel, problema calculului fundajiilor pe rete- le de grinzi capitdé un caructer de optimizare, Capitolul se incheie cu prezentarea unui num&r de apli- catii practice, rezultatele ob{inute prin metoda propus& fiind comparate cu cele objinute prin alte metode, preoum gi ou cele obinute pe cale experimentald. Rezultatele objinute fin acest capitol fao gi obiectul oontractului de cercetare nr.115/1980 incheiat ou INCERC Bucu~ resti, Capitolul 3 - CALCULUL ELASTO-PLASTIC AL RETELELOR DE GRINZI PE MEDIU ELASTIC - formuleaz% intr-un mod original oalou- lul fundatiilor pe retele de grinzi, in ipoteza of grinzile sint solicitate peste limita elastic, Procedeul desoris utilizeazd notoda elementelor finite gi tehnica programirii matematice, dind calculului acelasi caracter de optimizare. Aplicind prin~ cipiul incremental de inciircare a rejelei, metoda propus% permi- te determinarea sarcinilor de plastificare a sectiunilor, looul gi ordinea de aparitie a articulatiilor plastice, pink la trens- formaroa refeled partial sau total in mecaniam, Capitolul 4 - CALCULUL RETELELOR DE GRINZI PE MEDIU ELASIO-PLASTIC ~ prezint’ in aceeagi originalitate calculul fun— datiilor pe retele de grinzi in ipoteza ci grinda este solici- tata in domeniul elastic, iar terenul de fundare tn domeniul plastic. Dup& ce se prezintd problemele in jurul cirora se con= centreazé ceroetirile asupra comportirii terenurilor solicitate peste limita elastici, stadiul acestor cercetiri,se alege un mo= del de comportare elasto-plastic&i a teronurilor gl se dezvoltao metod% de calcul in ipoteza foruirii zonelor plastice fn to= ren. Capitolul 5 - CALCULUL BLASYO-PLASEIC AL RLTELLLOR bi GRINZI PH MEDIU ELASUO-FPLASLIC ~ Folosind rezultatele teoroli~ ce obtinute in capitolele 3 si 4, in acest capitol se dezvol metoda de calcul al fundatiilor pe retele de grinzi, in ipote- za of in barele rejolei so formeazii articulayil plastice, iw in teren zone plastice. Motoda de calcul ofcrii posibilitatea proicctiirii tunda~ si Lie iei in aga fel incit primul elcment care se plastifici fundayia gi nu terenul, lucra forte important la comportarea woylllor La aareiui seisnies [uve]. Capitolul G - co ATL - prozentare condensalii a psancipalelor contribuyi i resul. obyinute de autor in calculul fun yillor pe atit in domeniul cl: ic, cit gi in cel plastic. Rez numerice gi exporimentale objinute confirmi pe deplin po: Litk&ile largi de aplicabilitate a procedeului de calcul propus. Luerarea de doctorat reprezinti o sintezi a cerootitrilor intreprinse de autor $i volorificate prin publicarea a 15 lu- criiri gtiinfifice. Do asemenca, o parte din cercotiirile prevon~ tate au ficut oblectul contractului de corcetare nr4115/19°0 cu INCERC Bucuresti [132]. Metoda de calcul prezentati in capitolul 2 a fost wui- lizati pontru verificarca proiect! prinad [215] la o cliidire din « din localitatea I dayidlor unui bloc do locuia i fundapiilor pe reycle de sal unui ¢} al plex inde rian ul Duntrii si la calculul » din Alba Iulia. Autorul igi e lui desing, ILLE VASILS pontru in 1 elaboriirii gi finali Indicayii prejioase fesorului dr.ing.Pop Viorol pentru care ii exprimi sincere ml- gumiri. gtinga sa profund% profosoru= umarea permanenté dati de-a vii lucriirii. primit autorul gi din parten pro--6- Autorul mulgumeste de asemenea colegulul dr.ing.Alexa Pavel pentru incurajirile primite, preoum gi tuturor colegilor care lau sprijinit in elaborarea lucrérii, Pentru partea grafici si de dactilografiere a lucrarii, exprim maltumiri tehn.pr.Negy Edith.-7- Capitolul I. i Dii_Dis_ CALCUL AL FUNDALIILOR Pe lastly Ds Git lel. Modele de intoractiune fundatie-teren do fundare In calculul elementclor de fundajie, un rol important in are modelul ales pentru interactiunea acostora cu terenul, Problema esentialii a intoracjiunii fundatjie-teren, este aceea a determinirii distribujiei reacjiunilor terenului pe sun prafata de contact. Ipoteza dup care ronozinnea terenulni. pe suprafaga do Heataeb eahe Pbabors ot care mal eoke tet Wa baabi a pr edeny tare, nu surprinde comportarea reali a ansamblului tundajie-bo- ren de fundare, neglijind interacyiunea dintre acestea. a poas te fi utilizati numai la caloulele de predimensionare gi la di+ mensionarea fundajiilor de rigiditate mare in raport cu eca a terenuiui [18], [76],[77], [209], [249]. In continuare se prowint! principalelo modele de inter= ac}iune funda}ie-teron, insistindu~se pe modelul conbinat Winkler-Boussinosq, model utilizat in aceasti lucraro. l.l.l. Modelul Winkler apModelul Winkler este primul care fine seama de interac~ iunea fundatie-tere imileasi pimintul cu un mediu ele tic continuu, in care reactiunea tn orice punct este proportio- nal& cu tasarea locali, conform c pay) = under k = constanta elast resieis (1.1) sau coeficientul de pat al tere- nului ; w(x,y) - tasarea suprafesei de contact in punctul de coordonate (xy). Din punct de vedere mecanic, modelul este constituit dintr-un sistem do arcuri (fig.1,1), independente unul de altul, fixate pe o bazi rigid, sub achiunea incir 4i exterioarc, fundajia se va deforma ca urmare a comprimirii arcurilor de po suprafata de contact, suprafaja tiorenului dincolo de limitele fundajiei réminind nedeformati. Dack sarcina exterioari esto-8- Pp ‘Andepiirtaté, fundatia va reveni ¥ la pozitia initielé nedeformati, avuti fnainte de fnokreare. Propriet&tile mecanice ale t+ modelului sint caracterizate prin coeficientul de pat al te- Figslel. ronului k, care reprezinta mi+ rimea presiunii tn daN, care trebuie aplicatd unui om de supra- fati, pentru oa aceasta si se taseze cu 1 om In cadrul acestui model se face ipoteza c& intre funda- yie yi terenul de fundare se reulizeauii un contact permanent, tpote2s accoptatk fn literatura tehnict de spectalitate [43], {ae], [254] ,[156] eto, avind in vedere ci in general inckroirile verticale predomink faji de cele orizontale, ier rigiditatea de ansamblu a constructiei este relativ mare fn raport cu cea a terenului de fundare. De asemenca se presupune o& modelul na poate prelua eforturi orizontale. Teoriile de caloul ale grinzilor gi pldcilor pe mediu elastic folosind modelul Winkler au fost larg dezvoltate in special in lucririle autorilor yormani, soviettol gi smericant, varacterizindu-se printr-un aparat matematic relativ simplu. Totugi, din punct de vodere fizic acest model nu este dustul de riguros. Astfol, se constati oxporimontal o& tasarea toronalut nu dopinde numal do nnvotna din punotul respyotiv of wi du goa dia panotule veulue, of plimintul ve taneazt nu aumel sub fundatii cd gi Sn vocinitatea lor [29], [62], [90], [ps1] eto, c& tasarea terenulud nu depinde numai do natura lui of gi de uirimea suprafeyei de incircare, Prin urmare modelul winklerian neglijeazi capacitatoa de ropartitie a masivlui de pimint, Gu toate acoste noajunsuri, modelul Wikler, conduce 1a © bunk concordanys ou reaultatele experinontate [64] realizate de o serie de autori, asupra prosiunii efective pe suprafata de contact, Se constati experimental ci deformatiile terenulut dinafera suprafetel incircate se amortizeazi mult mai repede [64], fro ].[22], deoit cole rozultate din teoria semispafiulud elastic, In plus modelul ofer& calculului simplitate,1.1.2. Modelul Boussinosq Boussinesq asimileazit 1 sivul de pimint cu un semi $iu elastic, liniar, omogon gi izotrop. Acost inodel fine sema de faptul c& inctirctrile orioare transmise terenului produc deformatii si inafara vonoi inch voate, ci tasurea dintr-un punct este influentatti de presiunile do pe intreaga suprafayi de contact si permite luarca in considerare a influenyei constiruc~ giilor invecinate asupra distribufiei presiunilor gi deforma~ 4iilor [25], [25]. [26] [209] ote. Paranotri do calcul in acest model sint modulul do de~ fornayie EB, $i cooficiontul lui Poisson 4, ai se determi: prenului, care Lie < exporimental cli de incercare. Caloulul grinz tic este dificil in cadrul acustui modol, rezolvirile exncte nu dopind de dimonsiunile lor de rigiditate finitt pe mediu olas= existente, restringindu-sc doar la citeva casuri particularc. De aceea in majoritatea cavurilor se recurge la metode aprovi~ mative, fapt pentru care modclul isi pierde din caracterul do rigurozitate. Pe de alti parte intre proprictifile mecanice ale piimin= tului gi cele ale unui corp perfect elastic o: mari diferen= $e. In primal rind piimintul prozintX o deformajie remanent mult de $ia elastici. Sub sarcini mari, pimintul trece In stare plasiic&e foarte important, care de : Oras Determinarea tusirilor snului cu rolabiile Teorici elasticittjii conduce la valori mai mari decit cele pe constructii realo sau ob lo realy so anort observate yinvise prin misuriitor’ [43]. i runt ( mult mak vepede abit ou adineimen cl gi cu depirtarea po orizontalii fay de suprafaya inckreat? Acost model supracstimeazii capacitatea de repartifie a piimintus lui, sub marginile fandafiilor vigide, presiunile au valori li+ mitate si nu infinite, aga cum rezulti in acest model. 1.1.3. Modelul Winkler-iou ssinesq. | | Acest model foloseste terminarea coeficientului de p nodelul Winkler, dar propune do~ coportionalitate k astfel incit-1lo- si se fink seama de factorii care 11 influenteaz&, In acest sens, determinarea acestuia poate fi fiicut% prin inoerciri ou placa direct pe teren, sau poate fi calculat cu ajutorul unor relay. Incerckrile cu placa permit si se }in& seama de influen- $a prosiunilor atit asupra deformatiilor de sub suprafata de contact cit gi din vecinitatea acestela. Ele prezint& insk douk dezavantaje majores primul ci sint foarte costisitoare gi al dollea, ci la incercarea cu placa, tasarea misurat& nu contine uunal tasarea elastick a toronului of si tastri plastice dato- raty utectulud de poansomay a acestuia [71], [140]. 0 Pr eC etn Pentru plicit de incer- N = care cu suprafete mioi, va~ esate (estice loarea tasirilor din poan- 02 sonare este ware, Kle se plastic reduc ou cregterea dimen- ou siunilor plicii de incer- care (fig.1.2). 06 Pentru a reduce in- fluenta dimensiunilor pli~ ne cli de incercare, este ne- rem? vole si se foloseasc’ plicit wl | mai mari, la care fenomenul ~__|tasare| totala | de poansonare este redus, 2 i Kelagiile de ouloul oxprimi valoureu ooetiol= when) eululul de put funofie de Pigsl.2 proprietéjile fizico-neca- nice ale terenului, de adincimea zonei active, de forma gi di- mensiunile suprafetel de contact si de rigiditatea grinzii de tundare [27], [42], [125], [127], [239], [248], [154]. Faptul o& acest coeficient do pat cuprinde atit proprie= tajile terenului oft gi pe cele ale fundatiei, c& el este o mu rime speoifici fiecirei fundajii gi teren de fundare, a condus la schimbarea denumirii lui in coeficient de rigiditate, De aceea acest model se mai numegto modelul coeficientului de rigi- ditate.-ll- Gercetiirile experimentalo au ariitat cli motodcle do cal- cul bazate pe ipoteza cooficiontului do rigiditate conduc la rezultate apropiate do cole realo [6] ,[51] ,[64] [91] [248], [50] eto. Avind in vedere modul in care re¢olele de grinzi trans~ mit sarcinile teronului, cooficiontul de rigiditate poate fi determinat pentru: ~ inoiirctiri vertiealo, care produc tasiri, olirora le corespunde coeficicntul vertical de rigiditate, kys = inctiretiri caro produc rotirea grinzilon yi oiirora lo covenpunds cooficiontul do rigiditate la rotire, ky + Aonitin Antorvino La onlewal momentelor de borm.une oa HolLodait pels zile rofolot. LeleBele Ciabi tds tato_k, 1 cooLlolontulul vertioal do rbishdl= = In Literatura do spocialitute se dau numoroase formule de calcu al cooficiontului vertical de rigiditate a terennint [43] .[77], [26] ,[209], [243] [246], [248],[u51], aor niet una dine tre ole nu are o valabilitate universal. Fiocare din ole ofort reaultate bune numai fn anumite condifii de teron gi suprafatii de contact. Toate acoste rolayii sint deduse fn ipoteaa comportiivit elastics a terenului do fundero. Aga cum se gtke ino%, gi oum Bea preoizat mai sus, o parto apreciabild din tastirilo -teronulud Bint de naturt plasticti, tasaroa reald a torenului find mad Comploxi deoit cea caloulatii folosind Teoria Elastioltitile Ca urnare KLepikey [64] roconsnui stabilirea ooeficlentului vorti~ cal do rigiditate cu rolayia: Pp, ye ed. (1.2) nod unde présiunea medio si tasarea so pot calcula cu metodelo con= sacrate in activitatea practici, inclusiv cele proviizute do nore mele in vigoare 1a noi in tari gi care foloseso modelul ToorloL Blastioitipii. Calculul tastirii unui punct de coordonate (x, y, 0) al suprafefei orizontale ce limiteazd un semispatiu elastic, izotrop~12= 91 omogen, sub actiunea unei forte concentrate P aplicath in punotul (0, 0, 0) al acestei suprafete se face ou relatiar P ar (163) unde punctul (0, 0, 0) este originea sistemului, de coordonate giv aVuo + y° este distanja dintre punotul de aplicare a sare oiniil P gi punotul fn care se calculeazk tasarea, Relatia (1.3) nu este valabil& in punotul de aplicare a fortel P gi nici acolo unde terenul trece in stadiul plastic, baci bo Mnlocutysty forja P ou sureina pCY may ans uniform repartizatt pe suprataga ¥ a somi-spatiului, relatia (1.3) devines moe ag am, (Le4) 1 eel _ TE ly VF yy - -9)" unde 5 gh n eint variabile de integrare fn sistemul ae coor donate’ (x,y), Ler Vx -¥)? +y -9)° =D In oazul uned suroini "p" uniform repartigath pe o supri fag dreptunghiulars de dimonsiuni 2a gi 2b (fig.1.3), integrin , in relojia (1.4) intre limitele x = 4a si a = * bd, aceasta se transformi ins on? ee ilo. pul de Diasl na) a: ee My Veanyy?not? aay)? Pol 14 op in VG2)? Gna) aan, ¥ (aa 9)? + (240 )Poal(4 71) “beta in VG) of. Ge), Vas 9974 Fg 2 (14) a - “aap in MOr See asar O28) | ay ees Vern )?4 L(+) 2m (145)-13- under F = 4ab; = 2 ; a q=+ a; ‘eed snottventoy 2b = latu: 2a + latura micii a suprafeyei incireate. a mare a sup: Valoarea medic a tasiirilor intregii suprafeje inciireati este in conseciny% ogald cuz, se eee Bee. at (1.6) mediis + 2b i1n unde Pep. 4ad. Ou relajia (1.8), re qa.9) Valoarea maxim a tasiirii corespunde punctului din cun- trul suprafe}ei inciircate, punct pentru care relafia (1.5) se transform int 2 (1.10) tabelul 1.1. Cocficienjii Wy [240], dar numai pentru o ant raportului W . sint @afi gi in chon arte restrinsi do valori ale Relajia (1.9) ai valorile cooficientului vertical de rigiditate a teronului, (inind sonma de natura terenului prin mirimile B, gi /L,, procum gi de dimonsiunile gi forma suprafo~ fei de contact, riispunzind astfel criticii vehemente adusewit Tabelul 1.1. 1,00 }0,9464 | 1,1222 |0,5283] 6,00 1,25 10,9435 | 1,118 |0,4740] 7,00 1,50 |0,9370 | 1,1085 |0,4357]| 8,00 1,75 |0,9287 | 1,094 |0,4070] 9,00 2,00 ]0,9195 | 1,0831 |0,3845| 10,00 2,25 10,9099 | 1,0695 |0,3663] 20,00 2,50 }0,5004 | 1,0558 |a,e! 20,00 2,75 10,8908 | 1,0424 |0,3365] 40,00 3,00 |0,8815 | 1,0294 |0,3275]} 50,00 3,50 |0,8536 | 1,0047 |0,3095]] 60,00 4,00 |0,8468 | 0,9819 |0,2953]) -70,00 4,50 |0,8311 | 0,907 |0,28%6]| 80,00 5,00 |0,8165 | 0,9412 |0,2739] 90,00 0,7899 0,7666 0,7458 0,7272 0,7104 05987 05353 04925 04602 0,4351 04144 03974 0, 3824 0,369 0, 9063 | 0,2584 0, 8761 | 0,2465 0, 8494 | 0,2370 0, 8258 | 0 ,2292 0, 8046 | 0,2226 0 ,6675 | 0,1868 0,592 | 0,1705 05418} 01606 05044 | 0,1537 0,4757 | 0,1484 0,4521 | 0,2442 0 4324 | 0,1407 04156 | 0,1378 ©4010 | 0,1353 ipotezei Winkler, gi anume ci valorile coeficientului de pat nu tin seama do forma si dimonsiunile suprafejel de contact. «In relatia (1.9), modulu1 de deformatie a terenului se Pe 205 consider constant. Se gtie ky StsPreonstort snot ct el eragte ou adinci= de fundore wea, In [140] se arati of duck ue coniideri ooeflolentul Lud Poluson 4, = 0,5, © vartatte liniarii a modulului de defor- Figele4 majie B, cu adincimea este echivalent&’ ou un coeficient vertical do rigiditate ky constant (fig.1.4) pentru grinzile de fundare. Avind in vedere influenta mic& a coeficientului lui Poisson asupra presiunii de contact se apreciazi of ipoteza modulului de deformatie constant cu adincimea corespunde realitiitii. Rezultatele obfinute cu modelul Winkler-Boussinesq, fo= losind valorile coeficientului ky din tabelul 1,1 se situeazi. intre cele obtinute in modelul Winkler 51 modelul Boussinesq, E, Eo,apropiindu-se de ccle reale [71] [240]. 1.1.3.2. Stabilires cocficicntului_de rigiditate lu rot: ky Coeficientul de rigiditate la rotire so definegte ca fiind raportul dintre presiunc: rovocati de momentul de tor- siune gi deformayia corespunsiitonre. Posibilitapile de deterii= nare a acestui coeficient sint malt mal redusc decit cele ale lui ky. Lucriirile [42], [42], rocomandi determinarea cooficientu= lui ky ou relapia: hyp (1.14) In literatura de sp tate se descriu si alte mod :le de interactiune fundayie-toren, cui sint: modolul Wieghardt {9]. [s2], modelul Filononko-Borodiei [2 |. [52], moedelul Pasternal [62], modelul stratului de prosime finite 33], modelul sein spajiului linear, clastic ,neomogen [23] modelul Reissner [oa]. modelul Vlasov [se] , [hoe] . Din punct de vedere practic, aceste modele nu sint uti~ lizate decit pentru cazuri foarte simple, davoriti, fic dil ict, fie dificult%pilor 4 determinare a unor constante caracteristice modelului. Se ayn ciazit [es] , [209], 232], [226], [242], [eus]ete, pect, modelul combinat Winiler-Youssinesq so bucurii de o utili~ sare mult mak Last. ul= titilor matematice po cure le i sub acest as— 1.2. Motode de caleul al fundayiilor pe royole de grinai In caloulul re¢elclor de jrinzi pe mediu clastic inregistrat anumite progres ; ins ca in present sii puni de metode care s considerare comportarea res re}elelor gi caro s% poat% fi in acelagi timp ugor folosite in activitatea de proicctare. Din examinarea alciituirii unei rejele do prinzi (fig.1.5 se constat& ci accasta reprezintii o structuré plani formatti din-~ 16 < gerinzi dup& douk directit, de obloei ortogonale, ce { se intersecteazd in punom| te numite noduri, : Grinzile reteled pot’ fi previzute cu console la ambele extromititi, numai la o extremitate, seu acestea pot sk lip- | seascd. i Fig.l.5 Incirc&rile exterioa ve sint date de reactiunile stilpilor suprastructurii g1 actio- ; neaz& de obloel fn noduri, sub forma fortelor concentrate nor- male pe planul retelei si a momentelor fncovoletoare dup& una sau doud direotii (fig.1.5), furl insi si se excludd posibilitas tea exiotentei unor sarcini concentrate sau distribuite gi Intre noduri, } } 1.2.1. Metoda clasici, Metoda olasici de calcul a retelelor de grinzi pe mediu elastic, presupune o& ochiurile retelelor au astfel de dimensi+ uni fneit raportul lor nu diferi mult de valoarea unitard, In caz contrar, se consideri ci intreaga sarcini ce actioneazt intr-un nod este proluatii do grinda mai scurti, grinzile lungL avind numai un rol do ripidizare, tur calculul retelei se redu= ou la oulculul grdnzilor mal scurtos In oazul refolelor cu raportul 0/0. 1, metoda ole~ sick face ipoteza cf nodurilo sint articulate ler interactiunea | fundatie-teren este dati de modelul Winkler. Se presupune of tas. sirile unei grinzi nu sint influentate numai de sarcinile de pe Grinda respectivi, dar 31 de sarcinile de pe grinzile ou care aceasta se intersectoazi. In ipoteza nodurilor articulate, problema esentialé in calculul retelei este de a detormina partea Snofrotrii vertica- le din fiecare nod ce revine fieciirei grinzi ce trece prin nodull respectiv, Odatd cunoscute acoste fractiuni, se calculeazi fie- | care grindii 1a sercinile aferente, oa grind& de lungime finitt sau de lungime infiniti. |muy In aceast% ipotezi, momentele ce ac}ioneazi in noduri nu trebuie impiirfite pe cele dou direc ¥ii,’ intrucit momentul Wl, va fi proluat in intregine do prinda dgpe directa y, tar mo- montul M, va fi preluat in antrop$ ROHS SS aireojia x, oa momun= te incovoietoare, Pentru gisiroa fracfiunilor wi gi ny se folosese condi- yiiles . = nk + Ny (1.12) we = we (1.13) unde: Ni ~ fracyiunea din sarcina iw preluatii de grinda do pe atrootin Whoo Sdom, ponbru jeiade de pa dkvouh be y5 sigoata in nodul i a grin ii de pe directia x % - idem, pentru grinda do pe directia y. Modelul Winkler de i jiune fundatic-teren, permite sorierea relatiei (1.1), cu ajutorul cireia, condifia (1.12) egalitate a s&gefilor in nodul i poate fi inlocuit& cu condifia i de egalitate a reaclyiunilor terenului p™ din nodul i: i i Py = Py (1.144) Se introduc notayiile ork ‘~ reacjiunea tcrenului in nodul 4 al grinzii de po direcjia x, produsii de o fors% unitarl aplicati! in nodul k al. acel. grinzi; roachiunea torenului in nodul i al prinzii de po direcyia y ds dul j al acele Lunca die o forfi unitar oh aplicatti in no= alng: crounlas, In nodul i al grinski ¢ direcjia x dui de un moment incovoietor unitar aplicat in nodui @ al aceleagi grinzi; reactiunea terenului in nodul i al grinzii do pe direciia y da X de un moment incovoietor unitar aplicat in nodul j al accleagi grinzi. Cu aceste notajii, relajin (1.14) devine: a Pn Pan Pee . g we pik, Qa pik Zod phd y Fad pid (as) jy °Y a FY-18- i Prin k se inteleg toate nodurile grinzii dup direotia x! ce trece prin nodul i, iar prin j se inteleg toate nodurile erin} vii dupi direofia y, ce trece prin nodul i. | Sistomul de ecuatii ce se obtine soriind ecuatiile (1.12 gi (1.15) in toate nodurile rejelei, conduce prin rezolvare, la cunoagterea necunosoutelor Nt gi Ne, Dac’ exist& sarcini oxterioare ce actioneaz& intre nodu: eouatia (1.15) confine si termeni liberi, care reprezint&i reac- tiunile in nodul 1 produse de aceste sarcini. Din cele prezentate se constat& ci metoda clasic& prezt ii carente serioase de fond, iar volumul de calcul cerut este foarte mare, avind in vedere numirul de srinzi ce alciituiesc req| felele. Ipoteza nodurilor articulate contravine principiulut de | realizere a grinzilor retelel, ale ciror armituri sint continue fn noduri, Admiterea acestel ipotoze inscamn’ neglijarea efectes lor de torsiune din grinzi, care in anumite condifii 91 pentru anumite grinzi ale retelei, pot fi apreciabile | 43]. In acest sens, un studiu mai aprofundat este fhout in lucrarea [43], care complotoazii motoda clasic’, ou o a doua etal in cure so tine soama de rigiditatea nodurilor. In cadrul ipotezci reale a nodurilor rigide, momentul m4} be imparte intr-un moment de incovolere pentru grinda de pe di~ reajia y gi un moment do torsiune pontru grinda de pe directia x, {uu momontul Mt po imparto inte-vn moment de Sncovoiere pentru ywindu de pe direcyia x yl unul de torsiune pentru grinda de pe directia y. Pentru a ouncagte aceste fractiuni se pun urmtoarele condifiis de pe directia x fn nodul 1 gi rotirea prin torsiune a grinzii de pe direotia y in nodul 1; ~ egalitatea rotiril prin incovolere in nodul i a grinzii de pe directia y cu rotirea prin torsiune in nodul 1 a wrinzii de pe directia x. Folosind rotirile date de momente unitare, cele dol& cons aifii se pot scrie natomatic aseminitor ecuatiel (1.15) si vor | furniza, impreunt ou relatiile: | = egalitate intre rotireaprin fncovolere a grinzii |-19- ut ant x incov. * “x tors. xe aout So y ancov. * "y tors. noile necunoscuto. se continuii apoi cu calculul fiecirei ¢ la inciirciirile aferente. Gu consiatit c& In acest mod de rezolva re, luarea in considerare a torsiunii dubleazii volumul de calonl. Ga veda of matoda eli: core din partoa protectant ior Tae valine Porebe mirere ste ontns le anh yve Motoda aproxtnnjiidos sweccskve este © viwhuntl a nebo dal ponarnta a dopla etter, ca rwkba antendyt Weueky : serhorea yh renolviwen clecuiwi a uisbemelor du euiabii can pacteristice acestei metods, lucru greoi in casul structurilor mari. Ha este cunoscuti de Courte mul i vreme fn calculul siruce turilor, dar folosirea ei pentru siructurile de fundapii, este mai reconti [2], [22] [23], [39], [222]. Sea constiatat oi iterayia este muljumitor do convergontii, gi metoda poate s% yin seama gi de efectul de vorsiuno din b “ole reveled. Reyele de prinzi, fiind structuri cu noduri dcplasabile, calewlul lor se poate conduce tn douti etape, dar mai avantajos este calculul intr-o singurti otapt. Modul de aplicare a metods rativi la calculul refelelor de , obiectul lucriirii | 25]. Fird indoiali, adaptarea acestei metode la calculul ro~ deplasirilor in variauta ite- nzi pe mediu clastic face felelor de grinzi po mediu clasile constituie un pas inainte In studiul acestora. Volumul do wunc% este mai redus ca in motoc» clasici, iar refeaua este tratati ca o structurk, fini a fi des- compus% in elomentole c ponente . In condifisle actuale insii, ale existonjei mayinilor do calcul automat, metoda aproximajiilor succesive nu este cea mal eficiont%. Se pot formula procedce de calcul care si pormitii automatizarea acestuia si care si ceart din partea proiectnnyi= lor eforturi mult m reduse) Un astfel de procedeu de calcul este prozentat in capitolul care urmeazi, folosind motoda olemon- telor finite, metodii care permite o sistematizare mult mai con- centrati gi mai risuroasi a caleulclor.-20- Galoulul matriceal «1 structurilor constitute un pus fnainte fn vederea automatiziirii acestuia, Metoda matricelor de transfer poate fi aplicatii cu rezultute bune 1a grinzile conti- nue pe mediu elastic, dropte, frinte sau curbe [207] »pez}. La vetele de grinzi insi, uplicurea acested metode se fuce ou dus= tuld greutate [122] , [223] .mirimi care so tratea wie De aceea osle necesar cu tura studiati sii fie disc: nue= nl fin finit de els i= te, numito elemente finite. viva se Leagk intre cle Intaesii nomi Pini da panebe, wii How « Tntornetinnite mentbote TMi be de rakecbis jah cere de Boege dk dep aciet neralizate La noduvi. Nodurile royelei sint puucvele in care se intersceten otiod ' tintle echos gvinnile, precum si pur © fa ce aczloneati gaan rioare concentrate, punctele in cu au loc discontinuity ale eforturilor sau ale cnructeriuticelor fizice, mecanica sin geometrice ale olen ntelor finite, sau orice alt pune’ in enve se dorcste si se determine necunoscutele. Weapa uiuithoave diseset ts aay i regelei tne nite este deteruinerea rele~ (idlor Intee foryele mance lizate gi Jeple lizate. Deoweco elonents tin vile nite pot avea In regen orhere vind diferive, studinl xolayii so face rapor np ele ot ij la dou’ mul Local (xty's") sa ak clowntului, gis (x y 2) sau al refele. eel). Cole dout sisteme sink rot in planul refelei, unul fay ue oullalt cu unhinl & . Analizind posibilit wal gLob: G+ deplasare gonoralizati a ue durilor rejeloi, so constai! ci a 0 alti votire in jurul axei oy (7 bea au tred grade de lites tatio: 0 deplasare dup o rotvire in jurul « O- gio 2.a). Se via considera on Ur sons pozitiv al acestor deplasiiri, col de po i Pentru blocerca lor so invwoduce in fivenre nod dou plane care impiedici cele dou! voile gi un peudul core boc vat- 22 = ' doplasarea (fig.2.2.b), objinindu-st astfel sistemal de bazi. Se noteazi vectorul celor tre deplasiiri ale unui nod cu q. Deci, Pe [wee By]. 7 Sarcinile exterioare ce actio~ neaz& fntr-un nod pot fir o fortt verticalaé, un moment pe directia Ox gi altul pe direotia oy (fig.2. 2.a). Barele refolei nu sint soli- citate de forte axiale, Notim cu Q veotorul acestor sarcini gi alegem Fig.2.2 sensul pozitiv cel de pe figura 2.2.a. Doots | g [e445] 2.2. Relatii do echilibru stato la nivelul unui element de retoa 2.2.1. _Relatii do echilibru static in sistem ocal de_axe i Se consider’ un element finit "m" din retea, ouprins intre doud noduri 1 gi J, si se noteaz’ cu 1 gi 2 seotiunile ine Anfinit vecine no- iz m 27, x’ durilor (fig.2.3). fo Sectionind ele~ z mental "m" fn punos tele 1 gi 2 aici i x (3 m Sy eX oye vor fi introduse | eforturile corespum xy xy as x, 2 x % zitoare gradelor de Ry Rb libertaté. Se alege R= ~a-Fs oa sens pozitiv al : acestor eforturi, Ri Ry cel de pe figura FLg.2.3 2.3. Notind cu xt vectorul acestor eforturi se poate serie:{ sub un carncter arati of acosta repres un vector sau o matrico. In aceleagi puncte 1 ar pe nodusile elemeniulal "mn", vor actiona cforturile - esupunind gradele do Libes% te blocate, sub actiunca acesvor vlorturi, in bloc jele noduri+ lor i gi § vor apiix% reachiunile , considerate positive ca in figura 2.3, numite oforturi nodalo. Deci, x"? ARS RY RA KE Ly, RU = [RS RG i RS eg | Avind fn vadare rolaltis A'noa = “Avanti echilibrul nodurilor i si j conduco 1a rolatiile: Wodul i: Modul gj: Ri - xp = 0 Ry X4 = 0 RB - Xi = 0 Rg ~ Xp = 0 RY - Aceste relayii pot fi scriso astfol: RY 1 ° 0 oO 0 0 RS ° 1 0 0 0 ° RS ° 0 1 oO 0 0 Ry . ° ° oO i 0 ° ‘ RS 0 0 O 0 1 ° ° ° ° ° ° re Re sau x! (2.1) D Is unde X' sint eforturile de la caneticle elementului "m" Seriind acum echilibrul cl mentului "m" se copin sela- ilo:Xf + Xj = 0 Xb + Xs = 0 (242) Xg+ XE -Xfe = 0 Existenta ecestor trei relajii intre eforturile X' araty o& numai trei dintre ele sint indepondente, celelalte trei putin fi calculate din primele, Se noteazi vectorul celor trei efor— : turf Andependente ou X gi se aler componentele lui astfols X= Xs ‘ Xp = Xb (2.3) Xs = x3 Alegerea oelor trei eforturi independente este arbitrart, ou conditia ca celelalte trel care r&min s& poat& fi calculate ou ajutorul primelor, Holagiile (2.2) gi (2.3) conduc las 1 l Xp ePh - P X i ype gs + oo (264) l XB =~ Xs § Eouatiile (2.3) si (2.4) pot fi serise astfels 1 1 i x} Re ° xX x4 0 ° 1 Xp t xs . » ° ° Xs j Xf + > 0 xg © ° -1 i Xg ° l 0 sau x'eAx (2.5) Inlocuind pe X'din (2.1) ou valoarea lui dat& de (2.5), se obtiner R's DAX an Rie Ht x (2.6)unde: 2.7) Relajia (2.6) represin lul elomontului do bark in si econdifia de cchilibiu la ni 1 local de axe. Vie olementul de x cuprins Gnive nodneite i gh J, reportat abil stemul Lecal de i: eft gi la col mlobal (fig.2.4). se vectorul efortt noteasit cu lt Llor node raportate la sistewl (level do ax: Cu ajutorul figurii 2.4, intre vectorul R gi vector st se deduc urmitoarele relayiir Nodul i Nodul. j Ry = RY ty = RE Ry = RScoso = Rysind Ry = Rgcosol — ki R, = Rhsind + Roos Rg = Rgsinodl+ Rgoosk sour R| } 2 0 ° Ry ° cose 2 R,| | 0 sinc Ry 1 0 0 Rg 2 0 cos -sinol Rg 0 sin — core] | |~ 26- i Deol, Reg ye (2.8) unde 2” esto matricea de rotayie [24], [40], [56], [se], [93]. Introducind relatia (2.6) in (2.8) se obtine: R= Hx (2.9) unde HP gt it gi este matricea statici 2],[3], in sistemul global de axe. Se obyines 1 0 0 a ae 0 + 1 4 0 cosa -sinoc o oo 4 ssine 0 cosx HE}0 sinc coscc « [1 0 Of = | cose 0 sin Lod 4 4 1 0 oO ; + 0 roa Oo]: o 0 coset -sinw| o o -f 0 sine -cose| ! 0 sin& cosx o 1 0 0 cosa -sinec |! Pentru retele de grinzi ortogonale, unghiul a ia doudj valori; zero pentru barele dup directia x gi -90° pentru cele de pe directia y, dar matricea H! devinos ~ Bara pe directia x | _ ul 0 as Tt 0 0 1 ‘ = 1 ° ° (2.10) i ya 1 ee t= ° i 0 ° -1 i ° 1 ° $ ~ Bard po directia y 1 - + - 0 y Be | 1 0 0 { Hs ° 0 -1 (a) : os a ° ! y by 2 0 1 ° ° 0 1= 27 = Matricea Il” din relajia (2.9) corespunde cavului sy al barei dublu incastratii, In all intflnese gi alte tipur ivuirea refelolor de grinai sc do bara cum sints consola, bava dubia incastrati inctircalii simets co, bara dublu ineastratii inciireatit asimetric. Pentru a giisi matricea ii? fn acoste cazuri, se scriu relajiile (2.9) sub forma: 1. x 1 1 = 4 > pe 2 = 7X sind + Xs coset Hy cose + Xz sinod Xt inn cope = 2 3 sinc Pentru barele citate mai sus, aceste rolayii devin: ~ Bara incastratii la capiitul din stinga gi liber la celtlalt: = hy = 0 i - RL so Tr yy Ry =~ X sinod + Xz coaol Wy = Hy cose + Xz sinol Matricea J are forma: 0 0 0 ~~ cose (2.12) 0 sined trav’ la capiitul din dreapta gi liberi ag = 04 Ry= Kye Kz = 0 0 (2.12")~ Bara dublu incastrati inctroatt aimetrios x Ry = Rys Ro = Ros Rs = Re. 0 ° 0 i ra { =| -sincl 0 coscl (2.13) cos 0 sing - Bara dublu incastrat% inckroaté asimetric: X= 4 Ry = -Rys Ro = “Rys Ry = Re “foe 4 -sind< 0 coset (2.14) cost O — sincl 2.2.3. Sarcini provonite din reactiunea terenului, in sistemul local de axe In relatiile deduse in paragrafele anterioare sa consti derat o& barele reeled nu gint tnoiircate intre noduri, In gene ral ins&, barele unei structuri pot fi inckreate gi pe lungimea lor cu sarcini concentrate sau distribuite, In particular, rete. lele de grinzi pe mediu elastic sint totdeauna inckroate pe toat suprafata de contact, cu reactiunea terenului, Pentru introducerea in calcule a solicitérii din teren se pot urma doud cXit a) Se imparte bara in segmente mici, astfel oa pe lungimea unui segment sk se poati considera reactiunea terenulut uniform, Se objine astfel, o diagram de reaotiune in tropte. Re sUbbauhe veauyluntl de po flovare segwonl ve oundentasal la aon trul segmentului, care devine nod al retelei, segmentul (elemen- tul finit) fiind astfel incircat numai in noduri., Acest procedeu este dezavantajos pentru of introduce un num’r foarte mare de noduri, avind in vedere numirul mare de bare ale unei retele de grinzi, b) Se inlocuiese sarcinile distribuite pe bar& cu saroini echivalente 1a noduri [ 24],[92] care se dotermink ain conditia ca ole si product in noduri aceleasl deplasiiri generas lizate ca gi sarcinile distribuite pe bari, Un mod simplu de a determina sarcinile echivalente 1a noduri provenite din cele distribuite pe lungimea barel, este de a considera ci acestea sint egale cu reactiunile la reazeme [24]. [x2], ou sem schimbat=~ 295 ale barei dublu fneastravt. Acest procedeu nu introduce noduri suplimentaro in reyca, fiind astfol mai o Odati doterminate sarcinile echivalente la noduri, vle ent. sint considerate ca forye exterio: existente. In continuare, folosin we gi se suprapun peste cele ocedeul al doilea, se deter- mini sarcinile echivalente la nod renului. i provenite din reac}iunea to~ 2e2eFele Born_pemedin olny a) ae dubia tnonn Wle Oo bave Lsolabe Ghatee aodiekloe Look jo ombo unot veyete agezalii po toren (¢ cuapia diforc nya aay wate a acestei bare este [io], Ps PL 3 “6 unie w este sitgeata d Pp. an Xn 1 Ae . ie {A a3 Fe . a Ky B? x ° —a- F ° 12 Oe K kB - 43 Fg 0 i Me F 1 (2.37) (2.38) (2.38")~ 38 = 4) Bara dublu fncastrati inokroat&i simetrics Kr \E . 8 - wre + 7) | 0 Pentru toate barele rotelei, relatia (2.36) se sorier Piek, ut (2041) unde ky, se obtine agezind pe diagonela’ matricile kg ale tutu- ror barelor. Funofiile F, se dau in tabelul 2.1 pentru toate valoril freovent intilnite In practic ole argumentuluicc/ respectiv yee 2e2ete od.n: nodu: Bay ot iune: in_sistemul global de axe Analog transformirii fdoute in paragraful 2.2.2, vectoe rul P' se transforms: in vectorul P, raportat la sistemul global de axe, cu ajutorul relatiei: Bea e (2642) unde 2” este matricea de rotatie. Veotorul P are in general, pentru o bard, dimensiunile 6x1, adic trei componente pentru flecare extremitate.-359- Jinind seana do rolajiu (2.41), relatia (2.42) dovine: 8B aes Cen (2643) I 203. Rolatii_do_oohit Din analiza prozcniat’ al refelei fn care co intZinese wi multe bare, actionoa = vectorul Q al sa: 2 constat’ ci asupra unmi nod weinllor exterioare; = trei compononto alo voctorului eforturilor nodsle R, pentru ficcare barks = trei componente ole vectorului sarcinilor echi- valento 1a noduri », pontru fiecare bark. bub acfdiunen acastor cloriuei, nodul teobuto sia flo on echilibru. Aceasti condifio conduc la relatia: G a-clp (2644) unde GF. este o matrice booleanti. Fie acum retfoaun do grinai din figura 2.3. tra a sorie ecuntlile (24/4) pontru toate nodurile aces= tol royole so procodeazit astfol: = Se numerotearzii noduri= le rejelei si barcle aces~ toia (in Ligur% sa notin Fineced cu numere ronan nodur gi cu litere mici drole); ~ Se alego un sens do parcurgere a barelor reyeled (sons co coincide po Ligurii cu prin sligo¢l). Bouapiile (2.4) so sexiu ncum foarte ugor, parcurgina nodurile i barele in consul si onlinoa aleast. Seriorea lor conduco la ob}ineron matric Vectorul © coleci c&rckrile oxterioare, vectorul. ul axelor gi este reprezentat a ordinea nodurilor, toate in- , in ordinea si sonsul alos pone tru parcurgerea barclor, colecte: sarcinile ochivalento din- 40 = noduri pentru toate barele, iar vectorul R, in aceeagi ordine gi sens, coleocteaz& eforturile nodale pentru toate berele. Avind in vedere relatiile (2.9) gi (2.43), relatia (2.44) soris& pentru toat& rejeaua, devine: a-Cat kate gt T ES sau unde 2ohe, 2041s Relatis oinematice in sistemul local de axe Fie elementul de bard "m" cuprins intre nodurile i gi j ale unei retele vy . (£1g02.9). Sece V, = 2, Nes x $ionind element om i “An3 - in punctele 1 gi 2, din punct de Sensul pozitiv al vectorului x eeeeec inane tia 1} ae VY A 3 x x2 pe capetele ele~ mentului se defi~ Pigs2.9 neso deplasirile | X11 Xp oh xz, pe diroctia 71 in sensul eforturilor indopendonte | X. Be noteaz’ ou x vootorul aconstor doplasiri, Deot, fe[m = 5] Pe nodurile elementului "m", dupk directia gi sensul eforturilor nodale R’, se produc deplasiri nodale, al ofror veo= tor s-a notat ou ut. Considerind ofte o component a vectorului ut diferité de zero (gi toate celelalte cinoi egale cu zero), se pot obtine componentele vectorului x, lucru ce se poate urmiri pe figura 2010. . Relatiile deduse pe figura 2.10 intre vectorii x gi u’ se pot sorie astfel:r 1 ko. | i l = 0 0 e 010 os noteast cu lit yh eo metal coa chnomatict 2]. [3] Relatia (2.46) devino; (4. 4 xy 2 Le woLagia (206) = TE TE ci. matrkeea ef ioomepust uate! Fig.2.10 pano c& cole dou% rolagii cx prim& dualitatea st-tict%-cinsn tL 4], (34s Qe e2e Re Deplasirile nodale «' din rolajia (2.47) trobui formate fn aeplo raportate In i Qo axe. So note * i acostora ch Ne 7 figurli 26i1 su dedue ure i= uy vourele rolayiir uy = Uy Fige2.11 uzcosod + u.oino u = Up sind + as ue uy = 4, Us cosh + US Ue Sind + up cos& 3 icy-~42— Relatiile de sus se pot scrie astfel: uy 1 ° ° wy ug ° copw sinc 2 Us uz |= ° sinc oosel {33 (204 ay 1 ° ° Uy ug 2 0 cos wines | ju, ud O ssinoe cos Us Se observé ci matricea din relatia (2.48) este transpt matrioli de rotatie gt din relatia (208). Dect eouatia (2.48) devine: Bietu (2.49) Relatiile (2.47) gi (2.49) conduc las: x=Hu (2.50) unde H = H' 2 pi este matricea cinematics [2], [3]. 2.5eRelatii oinomatice 1a nivelu) reteles Revenind acum la reteaua din figura 2.8, flecare nod al e4 ere trei deplasiri generalizate, al c¥ror vector este ge Folosind conditiilo de compatibilitate ale deplasirilor, merging $n ordinea do numorotiare u nodurilor gf barelor gi in sensul ales pe figura 2.8, se obtine relatiar aeQq (2.51) unde matricea 0 este transpuse matricii O” ain relatia (2.44). Tinind seama de relatia (2.51), relatla (2.50) devines x=Aq (2.52) unde A= HQ este matrices nodal& oinematio& g1 este tranapusa natricli nodele statice [2],[3], [52]. 2.6. Rolatd: stLon~consti tutive uw) un mo: ton ni Relatiile olastic-constitutive exprimk o legdturi intre Veotorul x al deplasirilor de la capetele elementului g1 veato= rul X al eforturilor independente de la capetele acestuia, Ele j~43- au urmitoarea toraé [17] ,[24] [38], 40], [78], [92], [92] « 1 1 Xo] = ° + |X Ga Xs ° ° > Xs, sau X=ek'.x (2653) unde k' este matricea do rigiditate a barei. 2e7e Rolatis ols ve 1a nivolnl ratolos, Davi noe norie relabla ponte Lonke bucelo reyetet din figura 2.8 in ordinea precizat% po figuri, se obtine: Za Kt Eq % x Xp ; % =| |% | san X=kex (2.54) unde k oste matricea de rigiditate neasamblati a rojelei formu ti din matricole do rigiditate ale barelor, aranjate po diaso~ nala principali. In formularea clasicii a calculului structurilor prin notoda elementolor fini 0 (2649), (2051), (2652) gi (2.54) transform’ rolayi ia urmitoarea: a (2045) ge Nk Ag+ Sey Ba a sts sau Qe K+ Ee sau = Bey 2 (2455) unde: K= A A cste matricea de rigiditate asaublatt a rofeloi;= 4h oe Ky = BT ky B este matrices de rigiditate a tere- nulud 5 Ry, "K+ Ky este matrices de rigiditate a ansam— blului retea-teren, Se vede deci o& rigiditatea ansamblului fundatie-teren se obtine prin fnsumarea rigidititilor celor douk elemente [22] {252] [157]. [162], [163], [164], [us7] etc. Din eouatia (2.55) se deduo deplasirile nodurilor rete- lei sub forma: aR 8 (2458) Din deplasirile q se determin’ apoi eforturile fn bare,| In continuare se arat% o altk metod% de determinare a deplasirilor nodale, care nu asambleaz& gi nu inverseazt matri. cea de rigiditate a structurii, 2.8,_Notiuni de programare matematioks, Programarea matematicd’ a apirut i s-a dezvoltat fn ul. timele decenii ale secolului nostru, din necesitatea rezolvarii a numeroase probleme de optimizare in industrie, in planifica- fi rea economiei, in domeniul militar ete., probleme a ciror rezo vare reclami folosirea unui aparat matematic foarte dezvoltat. © problem& de programare matematic& poate fi formilaté astfel: se urmiregte determinsrea valorilor unor variabile Xs Xs eee Xp» Obligate si satisfack un numir dat de conditit (do obicei exprimate prin egalititi sau inegalitati): Bye Xr eee ey) [one e, = ,< va oxista intr~o restrictie, dar ci acest semn poate varia de 1a o rostricjie la alta. In unele cazuri veriabilele x, pot lua numai anumite valori; de exemplu x.> 0, Geea ce reprezinti restrictii de semn pentru variabile. 2.8.1. Problem’ de optimizare clasick Se presupune cii in relajiile (2.57) nu apare nici o ine= galitate, ci variabilele x, nu au restriotii de semn; of m £(x*) (£(x) & £(x*)) pentru orice punct x€X. Mini- mul (meximul) absolut al functiel f(x) se numeste adesea minim (maxim) global (fig.s2.12). Functia £(x) are un minim (ma~ xim) relatdv in punotul x, B” dack exist’ o veoinktate €70 si foarte mick a lui x, astfel inoit f(z) 2 f(x,) (£(@) 4£Gq,))» pent orice x din vecindtatea € a lui Xe Minimul (maximul) relativ se mai numegte gi minim (maxim) local] In figura 2,12 se poate vedea semnificatia celor doudé notiuni, pentru o funot¢ie de o variabila. Conditia necesari pentru ca o Fig.e2.12 functie si aib&’ minim (maxim) ,est oa derivatele partiale ale acesteia si se anulezer Of(x) ——e me) (2.59) ox Boluyidle sistemului de ecuatii (2.59) se numeso puncte stationare alo functied f(x), tar countitle (2.59) oonstitule Wythta de slajlonartlato ale avgnlala, Anulind derivatele de ordinul dol ale funotiet f(x), se afl& care din punctele stationare sint puncte de minim gi care sint punote de maxim. Minimul (meximul) absolut va fi printre punotele stati nare, Cunosoind toate solutiile sistemului (2.59), gi evaluind funotia f(x) in fiecare din ele se va afla care este punotul de} minim (maxim) global si care este valoarea acestuil minim (m global, fara a utiliza derivatole de ordinul doi ale funotiei £(x)0 Referitor la sistemul de ecuatid (2.59), se preoizeazk ci, pentru un numir mai mare de variabile, rezolvarea numericd a lui este foarte dificil, De multe ori nici nu se gtie dact-47 = solufia lui este unici, lucru cars compliod gi mai mult resol= varea[44]. Procedoul iteraviv ol lui Newton, nu garanteasi, in General, o& iterayin va convorge cittre solufia sistomului (2.59), chiar dack se stie c? ea oste unicii. 2.8.1.2. Minin) oi movinnl une funotis cu restrictit. Problema giisirii minimulud (maximului) unei funchii f(x) so complici gi mai mult daci punctele stationare trobuio 8% verifice egalitifile 5 cum" init, - Fie matricea = b, unde b este vector cunoscut el . (2.60) numiti matrice Jacobian a funchillor g(x) in raport cu variabi- lele x, si fie "m" rangul acestei matrices Fontru glisirea condipiilor nocesare po care trobute sii le satisfaci punctul x, in caro functia f(x) ia un minim (maxim) relativ (pentra_acolo puncte >: care satisfac g(x) = b), se pro codeaz% astto1 [44] ,[73] ,[153] + ~ Se formeazii funojia Legrangean PGA) = 2@ +2" [» - sco] (2.61) Auvivabole ei par al so anuloe tivo In raport eu x yl Ae Ve torul 2 aro "Mm" Linii, iar couponontele lui se numese multipli- catorii lui Lesrange. So objine sistomal de ecuatiis (2.62) Deoi fiecare punct Ep in care functia f(x) are un minim-48- relativ, x verifioind g(x) = b, trebule s% fie solutie a siste- malui (2,62), ou conditia ca J, 6% eib& rengul "n" [44]. Reci~ proca nu este adevirati, decit ° ou rospectarea altor conditii suplimentare; adio& nu orice solutie a sistemulul (2,62) este punct de minim relativ pentru functia f(x) [44]. Dack se pob determina toate solutiile sistemalui (2,62) pentru gisirea minimului absolut, nu rémine deoit sk se calcu- leze valoarea functiei obiectiv in acesto puncte, cea mai mich dintre ele fiind minimal absolut. 208.26_Hunc: convexe 51 funotil oconcay Mulfimea punctelor dintr-un domoniu XEE™ formeaz’ un domeniu convex dac& pentru oricare dou& puncte xy gl x5 din xX, segmentul de dreapt& ce uneste aceste dou’ puncte este’ de ase~ menea in domeniul X. © functie de "n" variabile care poate fi soris& sub fo: n gy Bq 45% %y se numegte o form’ patratici. In notatie matriceal& functia.se poate serie f= x" Ax, unde x'= [xy eve, x, ] tA [asl © form& p&tratic’ x’ A x este potitiv definith dack x Axe x > 0 pentru orice x a exceptia lui x = 03 x A x este pow zitiv semi-definit& dack x"ax > Q pentru orice x, dar existé gi x #0 pentru care x" Ax = on xA x este nogativ definita (neyativ semt-definiti) duck aA x onto pozitdy defini tt (pore. tiv semi—definitt). Forma x" A x este nedefinité dack este poze tivé pentru anumite velori x gi negativ’ pentru altele. © funotie £(x) este convex pe un domeniu convex dack pentru doud puncte x; gi x, din acest domeniu gi pentru toti od ose £1, ma t[ocuy + (2 om] Seet(x.) + Ky) (28 Funotia f(x) este concavé pe un dameniu convex dao& pen tru dou& puncte x, si xp din domeniu si pentru topic, OH < t[otzy + (1 ~od)am] Fode(a) + (2 - 0080) (2.6 Be vede o& dac& f(x) este convex, atunol -f(x) este-49- concavi, gi invers. © funotie liniarl f = 9 x oste convexi (si concavi) pe intreg domeniul B” [44], © forma piitratick pozitiv semi-definitad este o funoyio convexk pe tot domeniul B? [4 4]. Suma unor functii convexe este tot o functie convex [44 Analog, o fora’ pitratick negativ semi-definitd esto o funofie concavé pe tot domoniul 5°, iar suma unor funo}ii con~ cave este tot o functie concavi. Dac& o functie f(x) este diferentiabili de dou ori in- tr-un domeniu convex, atunol on onto convex pe acost domonin, Vio yh mune deo matbetooas 22e-_ (2.65) dx, Ox, vy? f(x) = este pozitiv semi-definit& pe acest domeniu [153]. Matricea (2.65) se numogte Hessianal functiei £(x). Operatorul V repro- zinté derivate partial de ordinul intii, 2.8.3._Propramarea conv. Programarea convoxii este o clasi important de pro: neliniare, care se caractorizeasii © functie convexi, sau sc ditia oa multimea solutiilor posibile s& fie un domoniu conve In cele oe urmeaz’ so va considora numai problome de minimizure, decarece o problemi de maximizare poate fi transformat’ in una de minimizare dupi rolatia: max £(0) = -nin[-2c9] ' Fie £(x) gi c,(z) funoyii convexe de "n" variabile. Un program convex are forma: prin faptul c& se winimizoant nxckt % 0 functie concavi, cu con= Minimizeazd ft supusi la 6, ( ESO Su Se noteazi mulfimea punctolor x care vorific rostric~ file cu R. Domeniul R se numegiv domeniu posibil, Zl este con- vex, pentru c& g(x) sint funcfii convexe [73]. Relapiite a4 (x = 0 si x = 0 reprezinti nigte hipersuprafeye care se numosc (2.66) 40,i21, oo, m-- frontierele domeniului posibil R. Un punct posibil Zpentru care f(x) devine minim’ pe R se numegte solutie optim’ a programului (2,66), iar £(£) este valoarea optim’ a programului. Prima luorare teoretic’ fundamental& in domeniul progr m&rii neliniare, care a stat la baza majorit&til cercetirilor ulterioare fn acest domeniu, este cea a lui H. W. Kuhn gi AWW. tucker | 72 ] 4n care se atabileso conditil necesare gi auficien te pentru existenta solutiilor. Teorema lui Kuhn si Tuckor permite generalizarea moto dei olasice a multiplicatorilor lui Lagrange pentru determina- rea extromulut unei functii supust la restriotii inegalitayi. Pentru construirea functiel generalizate a lui Lagrang relativi la programul (2.66), se introduc "m" variabile noi, Ayr ees Ags numite multiplicatorii lui Lagrange, care formeazi veotorul 2. Lagrangeanul va fi atunci o functie de "n+ m" va riabile (x, Q), definité astfel: R(x, a) = f(x) + 2 e(x) (2.67) feorema lui Kuhn si Tucker spunes Un vector £ reprezint& o solutie optim& a proble= mei (2.66) dao& gi numai dack exist un veotor A ast~ fel oar fz0, Aro (2.68) WE Dera Hera h, (2.69) i pentru tofi x20 gh AZo. ' Inseamn% of functia F trebuie s& aib& $n raport ou x, un minim global pentru x >0, in punctul (Z, d, dar in raport ou, #8 aids un maxim global pentru 2 > 0, fn acelagi punot. Cu alte cuvinte, punctul en » este un punct ga pentru func- fia F [44], [72], [7]. De aceea aceast& teorem’ se mai numeste | teorema punctului ga: adick, problema (2.66) este echivalents ou cea a existentel punctului ga pentru functia F, supusi numal la vestriotii de semn, Dac&t f(x) gi g(x) sint funotii diferentiabile, atunot oonditiile (2.68) gi (2,69) sint echiyalente ou urmitoarele [as (72]»[ 23]:(2.70) (2.71) (2672) (2.73) (2674) Azo (2675) Relatiile (2.70) - (2.75) roprezint& conditiile Kuhn- “fucker, necesare si suficionte pentru existenta solujici opti- ne £ a problemoi (2.66). Reoiproc, daci [ vorifick rolajiile (2.70) = (2.75) 5 dacti f si g sint convexo, 2 este solutia optim’ a progeny (2.68) [ 44], [72], [73} Conditiile Kuhn ~ Tucker admit ofteva modificiri, in funcjie de particularitatea problomoi (2.66). Daci do exomplu se omit restrictiile x > 0, conditiile (2.70) = (2.72) pot fi fnloouite ou conditia [73]: =o (2676) ho do forma Bo) = 0} 0a poate fi redusi La forma (2.66) punina BX) & O gi =5(x) & 0. In acest caz conditiile (2.73) = (2.75) se reduc la an are, D ay (2.77) oa care nu este decit o alté formulare a relatiei g(x) =O. Rezulti ci dack’ problema are forma;-7" I minimizesz’ f(x) (2.78) | supusi la g(x) = 0 ou g(x) inter, atunod conditiile Kuhn—Tucker de optimalitate aint (2076) $1 (2.77). So vede o& s~a obfinut problema de op- timizare olasic& (2.58). Se pot intilni cazuri fn care vectorul x din programul (2.66) este alottult din dol subvectori: Xj,» nesupus la restrit fle de semi gi x» supus la restrictie de sem, In acest caz, duck g(x) este liniar& gi de forma g(x) = 0, condifiile (2.70) ~(2475) devin [ 99],[153]: ars Zs D A a So (2.79) ox, so5.f BRE» BoD og (2480) OX2 gy EG Ya (2.81) (2.82) (2.83) (2.84) unde Lagrengeenul F(x,, X51 X) este dat de relatia (2.67). Be poate deci deduce urmtoarea regulé de soriere a condif¢iilor Kuhn~Tuckert Derivatele functiei lagrangean in raport ou vertabizelef nesupuse la restrictii de sem se ogaleaz& cu zeros derivatel aceleagi funotii in raport cu variabilele supuse la restrictit de semn sint gi ele supuse la restrictie de semn intoomai oa gi variabila, fn plus produsul dintre acestea dou’ trebuie s& se anuleze. Multiplicatorul lui Lagrange se trateaz’ ca o=~ 535 - variabil& ou sau firk restricjic de sem, dup% cum restricyia programului este inegalitate sau egalitate. Progremul (2.66) se poato intilni 5i sub forma mal go~ neralds Ming £(x) supust la 6 (x) IN 2 (2.85) GolxX) = Q $n cere 0 parte din rostrictii sint inegalitéti gi alti parto sint egalitits. In acest caz conditiile Kuhn - fucker [ 99]. [253] se nerit ootfols Q (2,85) Q (2.87) 2 (2.88) 2 (2.89) =o (2.9) of $2 (2.92) unde: FGMg ody) = 209) + AT GO + Ae(x) — (2.92) Prin combinarca diforitelor programe prezentate mai cus se pot objine si alto formo do programe pitratice, iar condi~ giile Kuhn ~ Tuckor corespunaiitoare se soriu in mod analog. 2.8.46 _Propramaron p Programarea pitraticii este acea clasi a problemelor do programare neliniari, cireia i-au fost consacrate cele mai nu~ meroase studii,- She Printr-o problemi de programare pitratick se intelege un program in care restrictiile sint liniare, iar functia obli tiv este suma dintre o functie liniard’ gi o form’ patratic’. Forma unui program pitratio este urmitoarear minimizeaz’ f(x) = @x+ x'¢ x supusila Ax-b 40 (2.93) x22 unde - vector ou "n" Lindi; natrice pitrati, simetrick gi pozitiv semi—definity de dimensiuni "nxn"; Q ~ vector cu "n" linii; A= matrice de dimensiunt "ma"; b= veotor cu "m" linii, Propriet&tile matricii © fac ca f(x) s& fie o functie oonvex& gi plaseazi programul patratio in olasa programelor convexe, ca un caz particular. De aceea toate observatiile fi oute la programul convex riimin valabile. Domeniul posibil definit de restrictii este un poliedr convex, oa in oazul prograntirid 1intare [ 44], [73], (153]. | Un program p&tratic mai poate fi intilnit [23 ]eub forms minimizeaz’ £(x) = x4 x'g x 1o 1% 1 supusi la Ax sb (2094) b x20 Pentru aflarea oonditiilor Kuhn—fucker de optimalitate @ oelor doud programe pitratice, se scrie legrangeanul lor: P(x, A) = £(x) + WTax ~ b) = es x8o xe AM ax -b) (2695) gi se foloseso relatiile corespunz&toare fleodrui oaz, sorise' la punctul 2.8.3. 2.8.56_Programe pitratice duale, Fie programul pitratic (2.93). Bl se numegte program primal, [44] »[73] ,[253] » Jer variabila x, variab1ld primalt. Presupunind of se cunoaste Lagrangeanul (2.95) al acestui-55 = program, funotia obiectiv se deduce astfel: £(x) = Fx, 2) = w Vy F(x, 2) (2.96) jar restriotiile programului sint: Va Fer) <0, APO (2.97) unde prin Y/, s-a notat derivata de ordinul intii a funchicd F(x, a) in report ou variobila A. Intreadevir, Snlocuind in (2.9) gi in (2.97) pe F(z ou expresia (2.95), se objines » (x) ow Qe 2, xox =Qx+ Ax-b 40 Se poate ariita [ 44] [73] [253], of programlui primal (2.93) 21 corespunde un program numit dual, care se poate scrie astfelt maximizeazii F(x, X) supusila V, Wx, DY =O 22O (2.98) unde s-a notat ou V/_. dorivata de ordinul intid a functiol F(x, A) in raport cu Variabila x. Variabilele x, A se numesc variabile duale, Inlocuind in restriofiile din (2.98) pe F(x, 2), se obtine; Qg+2ox+M Reo, AZO bau - yy Qe 2xto+ pt ano, AP Inmultind ultima ocuatjie cu x la dreapta, se obtine: Pxe+2dex+ Waxso, Aro sau @x=-ex'ox- Wax cu aceasts ultimi relatic, funotia obiectiv a dualului devine: @z+fox+ Mux-b = -es'ox- aloe ons Vaz-- 6 ~ Bea obtinut ded programul dual sub formar meximizeaz’ ~x'¢ x - 2b supusila 2Cx+A An -Q (2.99) Are Se demonstreaz’ in programarea matematio&s [aa], [73], 153], o& dao programul (2.93) are o solutie optimi, atunol programul (2.99) are o solutie optim, gl cele doud solutii time sint identice. 20% tehnica propramiirii matematice. Avind 4n vedere relatille (2.45), (2049), (251), (2. (2.54) gi notatia Ky = gs ky, B » deduse in paragrafele ante- rioare, se poate sorie: T “Qt A K+ Ke g=O (24100) X+kx=0 (2.101) K+AgeQ (2.102) Se poate vedea, conform celor prezentate mai sus, o& aceste relajii reprezint& conditiile Kuhn - Tucker ale unui program al cirui Lagrangoan are expresiar Wa, XX) = weet Ho Ka a Q+ Ee x+ ad (2.103) unde x gi g sint variabile nesupuse la restriotie de semn, 4 X este multiplicatorul lui Lagrange, de asemenea nesupus la restriotie de semn, Cunoscfind functia Lagrangean, se construiegte funotia. obleotiv dup% relatla (2.%) si restriotiile dup% relatia (2 Se objdnes te, @ = Fx, aD) -X'Vy Ker a D = spears ang Vy Fy gy Ds H+ Age~57 = Ba objinut astfel urmitorul program: Min ti, 9 =P Skat PP we a- ae (2.104) supusi la Sea ajuns deci la o problomi de optimizare clasici&. Cui matricele k si K, sint pozitiv (somi)definite pentru structuri 4n echilibru, cele dou% forme piitratice sint convoxo gi deci functia obiectiv a programului (2.104) este convoxiie Restricjii- le, fiind liniare, ele definesc un domeniu convex. Ca urmaru polugla rintonutad (2.100) = (9.107) onto novenyh cu noluyic optim a programulul (2.104). Programaroa pe calculator a programului (2.104) di posix bilitatea determintrii deplasiirilor goneralizate q gi a devo majiilor x. ~ Pentru calculul eforturilor X! do la capetele elouente= lor se folosesc relatiile (2.5) si (254), care conduc la: X's Akx (2.105) Pentru caloulul componentelor vectorului P' se foloseso releviile (24), (2.45) gi (2.52), care conduc Lay Ble ke Ba (2.106) Bforturile finale pe capetele elementelor se objin supra= punind eforturile X' poste BY. Urmind procodeul descris la punctul 2.8.5. programulud primal (20104) 4 se poate afla un program dual. Acesta so serie astfels Min. CK, = Go EE K+ a a Ke supusi la Q= Ky, q+ A° xX (2.107) Conform teorici programirii matematice, programele (2.104) gi (2.107), zise duale, au aceoagi soluyie optimi. Acest lucra poate aduce simplificiri la calculul unei structuri. Interpretarea variajionali a celor dou programe ste urmitoareas= 58 ~ Programul (2.104): Dintre toate deplasirile cinematic admisibile, deplasi rile reale sint cele care minimizeaz’ funotia oblectiv f(x, 4) Se observi ok aceasta reprezintt energia potential& totald a sistenului reyea - teron, regisindu-se astfel principiul mini. mului energiei potentiale totale. Programul (2.107): Dintre toate stiirile de eforturi statio admisibile, st vea realk este cea ciireia 21 corespunde o energie complement minimi, Intr-edevir funcyia obiectiv £(X, q) reprezint& energ complementar&é a ansamblului retea = teren, tar restriotille o primi conditiile de echilibru. 2410. Progranul, de oaloul_ Pentru rezolvarea problemelor de progremere pitratios, de tipul celor prezentate mal sus, s-a folosit o subrutin’ de minimizare a unel functii supusi la restrictii. Subrutina folosegte metoda gradientului [44], In esent! aceasti metodé consti in a corecta o solutie inifielé, printr “un procedeu iterativ pink se ajunge la solutia optimi, Pentru explicarea procedeului, se presupune problema de progromere patratic&s Ming 2 = f(xy 5 Xe vees me Bm SCE19 a =) (2.108) supusk la Ax 4 b | Se presupune ck functia f(x) este convexi gi are deri-| vate partjiale de ordinul I,continue in orice punct din domeniy definit de restrictii, numit domeniu admisibil. Un punct din acest domeniu se numegte o solutie admisibild., Orice solutie admisibi14 poate fi folosit& ca solutie initial’ a progremulud (2.108). Acest lucru constituie un mare avantaj al metodei gra dientului. Fle xy © solutie admisibild. Se presupune o& s~a calou: lat Y_ t(x,) 91 o& Vt(x,) 4 0. Aceast& mirime este gradientu! functiei f(x) in punctul Xe-59= Plecind do la solujia x,, so gonereazii o succesiuno do solujii posibile x,, astfol oa f(x,,,) < f(4,)« Pentru gonora- rea acestei succosiuni de colujil posibile, solujia x, se covoc~ teas dup& directia gradicntului Vt(x,), directie dup care se obtine o micgorore maximi a valorii functiei., Cu alte cuvin~ te se inloouleste x, 1 = Ey t Ags undo dh = V£(x,),A>0, gi se calculeazi £(x) . Dect x x ater o solutie admisibi: £0) < 2H) Se pune problema cit de mare poate fi A pentru ca x, nk fle o moluyio adminibilX. So urmrogto oa do la o itornylo la alta, valoarea lui A sii Lio aja do mare Ineit vulourva func= qiei obleotiv sX sufere o micgornre maxima. Aoout Lueru ie pouio 4 wiv peba dneorsink, dutid med multe valori ale lui ) gi calculind pentru fiecare valoare funojia f(x, + Aa, 1) Goa mai mick valoare a functied L(xor Ad) aa valoarea optini alui dr. im valoarea lui A rul de iterajii depindo do Dup& co sua giisit x, se conti alti solujie admisibili * Procesul se continu pint so afl& Vf(x,) = Se poate intimpla ca gonerind girul de solujii admisivile s& se ajungX pe marginea domoniului admisibil. In acest caz, o nous iterafie dupi directia gradiontului scoate punctul inafara domeniului admisibil. So spuno cii so violeazii restrictiilo. De aceea algoritmul prevede verificarea directici dupi caro tro~ bude ficut& iteratia urmitoare, abandonind directia cradiontu- lui dack sa ajuns po limita domoniului admisibil firii si so giseasck solutia optini. Acolasi lucru se intimpli dacii, uraina dircc}ia gradientului, mu so obyino © valoare mai mick a fune= ylod. Dack, ajungind intr-un punct oarecare, rezultii valori mai mari ale functiei obiectiv indiferent de diroctia po care ar urma-o, fati de valoarea din punctul respoctiv, aceastt va~ loare este valoarca minimi a functicl oblectiv, lar solujia ce-i corespunde este solujia optim. Se poate interprota goometric procedeul descri.:, cu aju= torul figurii 2.13, considerind, pentru a ugura intelogorea, o functie de dou variabile supusi la cinoi restrictii lineare,-60- \ oare defineso domeniul adm sibil 1=-2-3-445, Dack solutia initiala Xq este cea care corespund punctului A, urmind direct} gradientului se genereazi solufiile x, gi x5. Din pu tul x2, directia gradientu lui violeaz’ restrictia 1+ fiind necesar’ oorectarea ( roctioi, dup& cea a restri: tiel 1 = 2. Se ajunge la x lutia optim’ x, Tot alot « Fige2.13 ajunge dac& se alege soluti Xp,» Cea corespunzitoare punctului B, 2.11._Rezultate numerice Procedeul de calcul prezentat s *» 7 etna x = 0 ceea ce este echivalent cu relatia: x +x = 0 (3.15) Acest mod de comportaro se cheam% olonomic [se], [es], [ss], far relajia (3415) este conditia de comlonontani tain [20] pentru 0 seotiune. Pontru toate scctiunile condifia de complo~ mentaritate se scrie: +T lm 3 x x =0 (3.16) Avind in vedere comportarea olonomicd admis% mai sus, se poate sorie: X= sau x (3.17) cu condijia caxt > 0 si aT > 0, Pentru toate sectiunile, rolatia (3.17) devine: sau (as) unde x-77 = Relatia (3.18) se numogte regula de ourgere [82], [85]. 30301.30_Rolatii plastic-constitutives Din prezentarea ficuti mai sus, se poate vedea ugor of atita timp oft # 4 Qian deci x, 4 0, 9 = 0. Se poate sorie deci relatiar a g » =0 Pentru toate sectiunile se obtino: x, Be =0 (3.19) Relatia (3.19) esto rolatia de asoctere [84], [85]. Folo- sirea e1 pentru fiecare soctiune inlituré posibilitatea unei dosciirciiri locale gi de aceea permite folosirea cantitatilor fix nite fn locul celor infinite, 3.3.1.4. Hormularen caleululus elas to~ progranare matenatiok a) Formularea in enersio potential’ totald. | Avind in vedere of relatiile elastic constitutive sint valabile numai pentru deformatiile elastice, relatia (2.54) se sore: kekx, sau K+kx, = 0 (3.20) In oapitolul 2 nea dedus rolatiar Kyat a’ 2-g=0 (3.21) Relatiile (3.12) gi (3.13) se pun sub formar wx+x, > 0 (3.22) Relatiile (3.12) si (3.19) conduc lar x (Mp K+ Ke) =o (3.23) ou Xx> oO (3024) Jinind seama de (2.52) si (3.18), relatia (3.14) devine, Xe t+Aa-N yo _ (25)-78- sint subvectori al vectorului XX, oi g fri rostricyie de sown iar x, > 0, gi ol X esto multiplicatorul lui Lagrango, relajiile (3.20) - (3.25) sint echivalente cu urmitoarele: Gonsidorind oti x5 a Caerv) under m 7 F(X4> Gs Xs X) = a+xHk,- a Q+ (3227) Comparind aceste rezultate ou cele prezentate la punc- tul 2.8.3, rezultii ci relajiile (3.26) gi deci (3.20) - (3.25) reprezint% condifiile Kuhn—Tuckor de optimalitato ale program lud piitratior Ming £(x9 90%) = supusi la Funotia obiectiv gi restrictiile programului (3.28) se pot obtine si direct plecind de la Lagrangeanul (3.27) gi folo sind cele prezentate la punctul 2.8.5,~79- Decarece functia oblectiv si restrictiile sint functii convexe, solutia optimA a programului (3.28) este gi solutia sistemului (3.20) - (3.25). Prin urmare calculul elasto-plastic al refelelor de grinzi pe mediu elastic se reduce la rezolvarea programului (3428). Daci din restricyille ogalititi ale programului (3.28) 8e scoate vectorul x, $i so inlocuieste in functia obieotiv, vu obfine o alt& formi a acestul program, numal in variabilele aol xy , si anume: tin. fay x) = 3.28!) supusi la Xn 2 lo unde B.4, este matricea de rigiditate asamblat& a sistemului retea-teren, ob}inutéi fn capitolul 2. b) Formilarea in energie de deformatie Avind in vedere relajia (3.20), relatia (3.25) se trans form int ye kg a+ & =o (329) Colelalte relatii deause anterior gsi care intervin sinti wx -x, 40 (3.30) i abx-x) <0 (3.32) Ex >Q (3.32) (3.33) (3.34) Se poate ugor constata ci rolatiile (3.29) - (3.34) sint identice respectiv ou relajiile (2.86) ~ (2.91) dac& funotia legrengean are exprosia: "0 ga Oe extetyy 2 Qe a T, { kee OP Kg Ke + aK, Q-AX+Q) (335)=D in care X este variabila, x, este multiplicatorul lui Lagranso supus 1a restrictie de semn gi q este multiplicatoral lui La- grange nesupus la restricyie de som. Gomparind oxprosiile (2.92) 54 (3635) intre ele, sau fo~ losind procedeul ariitat la punctul 2.8.5 rezulti programul pii- tration Ming f(Z, Qs ¥ a (3036) supusi la iy fos Bintomal do relays (7.79) = ¢ Lo Kubnstioleer de ep tdam bi bat 24) roprozintt condi Lita sla por Je Aventin vedere of functia obiectiv f le definese un domeniu conv anume ci solufia optimi a pr sistemului (3.29) - (3.34). Se face precizarea ci folosind relajiile deduse anterior, programole (3.28) si (3.36) pot ®i puse si sub alte forme, fic care din ele avind o alti structurii, Cole dou%i programe deduse 1 9) este convexii gi cli rostrichii- x, se poate afirma gi invers, ; wului (3.36) este gi solu mai sus sint formele cole mai convenabile. Solu}ia optim a lor este aceeagi, Acest lucru poate usura calculele practice, prin aceea of di posibilitatea alegorii acelui program caro arc o structur& mai simpli. Se poate ariita c& cele doul programe sint duale, programul dual (3.36) putind £4 obfinut gi dup proce- dowl prezentat la punctul 2.8.5. Legat de folosire ‘eit a unuia din programele piitre- tice doduse, se procizenn urmitourele: pre Sea viizut la pun % oh analiza elasto-plastici unei structuri trebuie ficuth prin aplicarea sarcinii extorioa= re incremental, in tropte mici, astfel ca po intervalul unci trepte comportarea structurii sii poatt fi presupusii lineari. Ca urmare toate notajiile folosite ar trebui sii reprozinte crog- ws a teri infinitesimale ale mirimilor pe cave le reprezintii, coros= punzitoare treptelor de crestere a sarcinilor exterioaru, lixis= tenta relatjiilor plastic constitutive (3.19) di totusi posibi- litatea inlocuirii mirimilor infinitesimale [a], (85] cu mirimi-8l- finite, In conseoint& notatiile folosite reprezinth mirimi miol dar finite. In cazul ofnd sarcinile exterioare oresc proportional functie de un paremetru unico 2, vectorul Q se inloouieste cu Ags Unde Q, este valoarea do roferinti a Mnckrofrii, ier 2 suferd oregteri mici, finite, pinii la codarea plastic’ a struc turii. Comportarea elasto-plastici a retelei este dependent& de modul de cregtere a factorului de tnotircare, ceea ce implica o comportare ne~olonomi a sectiunilor oritice plastioizate. Pon- tru a evita aceast& comportare, evolutia rispunsului structuril poate fi urm&rit& ca o succesiune de rispunsuri inorementale finite, filecare etap& nou fiind gonerati dintr-o stare cunos= cut& deja, prin cresterea finiti a factorului de inckrcare A, Se asiguri astfel pe parcursul fieciirei cresteri finite ipoteza comport&rii olonome a sectiunilor critice, adick imposibilita- tea descirciirii stirii de tensiuni si deformatii. Interpretarea variatjiohali a celor dou programe este un mitoareat a)Programul (3,28)t Dintre toate configurajiile cinematic admisibile pe can © structurii poate si le aibi la o cregtere a saroinilor exte= rioare, configuratia reali este aceca care corespunde la o mo= dificare minimi a energict potentiate totale, Intr-adeviir, func Gin ubteatly fin prope) Ooc8) reprext alt oa wled potenylale totule & u eee rujea-turon, een toare la o cregtere a sarcinilor exterioare. Folosind notatiile Us + xX, ~ variatia energied de deformatie a olementelor retelel; -L gx, q - variatia energie’ de deformatie a a7 ~ terenului; Dex. ks ~ variatia energiel dteipaté in arti. culajiile plastice din grinziy Weg? Q - variayia lucrului mecanic exterior, programul (4,28) se serie:Min. BsU+Up+D-¥ lo supusé la x, - Ag+ oy = (3.28 a) ig ¥ Vv lo Restrictiile programului sint date de relajiile cinoma~ tice gi anume condifiile de compatibilitate si cele de no-noga~ tivitate. b)Programul (3.36): Dintre toate stiirilo admisibile de eforturi (care satis= fac conditiile de ochilibru ji critoriul de codare) produse do © oroytore a narclillor vxls vara, Glurow roalit du oforluri este aceea care face minim{ variuyia energiei complomentare gi a cirei expresie este dati de funchia obiectiv f(X, q). Rostrice fiile sint date de condijiile de echilibru si de criteriul do cedare. Programul de calcul folosit 1a calculul in domeniul olas= tic al rejelelor de grinzi pe mediu elastic (cap.2) este astfel conceput finest poate fi folosit si 1a calowlul in domeniul elus= to-plastic, acceptind gi restrichii inegalitayi. La fiecare treapti de incircare j, programul furnizoazit necunosoutele problomei, indicind si ordinea aparitiel articula~ $lilor plastice, pin la codarea complet& a retelei. 3.302._Cazul_cind se ia in consideraro si efectul momen or do tor: une asupr. asticizirii sectiunii., In cazul cind plasticizarea unel sectiune se produce sub efeotul simaltan al nomontului incovoietor si de torsiune [ 134], conditia de plasticizare conduce la ecuatia (3.7) a unei elipse, care reprezint% eouatia curbei de plasticizaro. Reprezentarea graficii intr-un sistem de axe TOM (fig.3.5) @ ecuatioi (3.7) este o elipsi, © combinajie intre momentul incovoietor si cel de tor= siune pentru care punctul corespunaiitor este in interiorul clip= sei din figura 3.5, nu produce plasticizarea sectiunii. vacit ins& punctul respectiv se afli po elipsi, aceast’ combinatie va duce 1a formarea unei articula}ii plastice in sectiunea in care ea actioneazi, deci la plasticizarea sectiunii.- 83 = M i ts Mp cd} Plg.305 Folosirea program%ril pitratice la analiza elasto-plas- tiod necesiti transformarca relatiei noliniare (3.7) in relatil liniare. De aceoa elipsa din figura 3.5 se inlooudegte cu un poligon, Se spune cf se liniarizeaza | 30] , [85] ourba de plasti- cizare, Desigur cf in acest fel se face o simplificare, a cirel influent& asupra rezultatolor finale este cu atit mai mic% cu eit poligonul ce inloculeste elipsa, o aproximeaz& mai bine. | Un numiir prea mare de laturl va complica insi analiza, mirind | numiirul restrictiilor. a) Linoarizarea olipsod prin droptunghiul din figura 3.5.0. In acest caz se picrde de fapt interactiunea dintre mo~ mentul inoovoletor gi col do torsiune. Este cazul in care fie- care moment poate duce 1a plasticizarea sectiunii, dar in mod independent de celtlalt. Folosind gi pentru soliciturea de torsiune o diagrami | moment~curburi ca coa din figura 3.4, in care x este rotirea din torsiune, tar X monentul do torsiune, pentru o sectiune si licitat& la incovolere cu torsiuno, se poate serie: . x74 x4 KO eX OS (3637) pe XE 4 Xtp- 84 = unde Xp= 7} X= Ths x? 0; XE, > Oe Introducind potentialele plastice la incovoiere gi tor~ siune definite de: fraXe x GO =X-xX> ei (3.38) Kak, - XD w a Xy or Xp condifiile de plasticizare (3.37) so sordus yee go 20 (3439) GL 40 w 40 Nowina Be “4 ws [ * sl Xue | I » Wale g) es % relatia de sus se scric: Be = WX = Xe (3.40) ou £49 (3.41) Cinematic, rotirile totale din incovoiere respectiv tor= siune intr=o sectiune, se scriur X= xX, + X, (3042) X= Xte + Xtp- OH Pentru o bari, presupunind comportarea olonomick a sec= tiunilor, rotirile plastice se pot exprima astfel: 1 1 -1 SSS xb = xt? 2? (3443) 3 AB 3 DD 7% unde x) 94 x aint rotirile plastice din incovolere in cele dou capoto, tar x este rotirea din torsiune in capiitul din utingas Kolugiile (3.43) se pot scrie: +1 x 10 0-1 0 0 *, x e/o 1 008 o +! 25 | sean) = 83) @ x © 0 1 0 0 af} xt 71) ~2 = Ea to - + > Ty Oe ou condiyta ca xt > 0; x5 > 0; xf > 05 xG,> 0 Relatia (3.44) se poate pune sub formar |b E sau XH oN xe (3.45) unde I este matricea unitate. Rolatia (3.45) reprezint& regula do curgere. Relatiile plastic-constitutive (3.19) rimin valabile, Formularea calculului elasto-plastic in programare mate matic’ pentru acest caz, se face analog punctulud 3.3.1.4 gi conduce 1a aceleasi programe (3.28) rospectiv (3.36), in care insti matricea N, se inlocuieste cu N, dar vectorul X, confine gi momentul plastic de torsiune, b) LAnearizarea olipsed prin rombul din Pigura 3.5.de. | Inlocuirea curbei de plasticizare cu rombul din figure |- GB- 345d. [134] transform conditia de plastioizare (3.7) an urui« toarele relatii liniare: al £1 (3.46) 41 41 gt >o; or . wt . oN cu conditia ca 1 20; TD 205 MG 204 i >o. Relagiile (3.46) reprezinii condifiile do plasticizare pentru o sectiune, Introducind notajiile folosite anterior pentru eforturi- le independente de la capetele unci bare, gi anume: X, si X- momentele inoovoictoare de 1a capoto; Xz ~ momentul de torsiu- no din stinga, pentru o barii relayiile (3.46) devin: -Sect}iunoa is IN ty 0 Xt Kye & + - “ips x; + Xope xy (3.47) (3648)- 87 ~ Introducind notatiiler Sp 4p Xp XS, xt xt De SP |, By = Il, By al Sp 1p op Xp Xp Xp + 7 Xp" Sp py" Sp xt XZ xb X5, ip’ “3p 2p" “3p yu - + Beli ' %1p* 3p %2p* Xap Xip' “Sp X2p+ Xp relatiile (3.47) si (3.48) devin: RB OQ & %y yy -| Xo] 2 2 B %3 %y sau ¢ X

S-ar putea să vă placă și

• Teste Grila Organizarea Resurselor Umane Din Administratia Publica

  

  Document9 pagini

  Teste Grila Organizarea Resurselor Umane Din Administratia Publica

  ciceronele

  100% (1)
• Manual Examen Vanator

  

  Document244 pagini

  Manual Examen Vanator

  vnflorea

  83% (6)
• Rezistenta Materialelor

  

  Document69 pagini

  Rezistenta Materialelor

  Peter Valdez

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Atlasul Semnelor Conventionale

  

  Document228 pagini

  Atlasul Semnelor Conventionale

  Horatius Ionescu

  Încă nu există evaluări
• Tehnologia Fabricarii Navei - Serban D. Gavan E

  

  Document80 pagini

  Tehnologia Fabricarii Navei - Serban D. Gavan E

  Andreea Ragalie

  100% (1)
• Exemplu de Calcul La Colaps Progresiv

  

  Document35 pagini

  Exemplu de Calcul La Colaps Progresiv

  Emilia Goga

  Încă nu există evaluări
• FISA POSTULUI Asistent Manager

  

  Document3 pagini

  FISA POSTULUI Asistent Manager

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Curs General de Poduri

  

  Document25 pagini

  Curs General de Poduri

  Vlasan Vlad

  Încă nu există evaluări
• Aparate Giroscopice

  

  Document7 pagini

  Aparate Giroscopice

  DanielBeniamin

  Încă nu există evaluări
• Macheta 4

  

  Document4 pagini

  Macheta 4

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Jula OM 2004 PDF

  

  Document171 pagini

  Jula OM 2004 PDF

  IonutNutu

  Încă nu există evaluări
• Ex Dinamica

  

  Document7 pagini

  Ex Dinamica

  AlexanderNC

  Încă nu există evaluări
• Calcul - Imbinari Teorie PDF

  

  Document9 pagini

  Calcul - Imbinari Teorie PDF

  Emanuel Popa

  Încă nu există evaluări
• Rezolvare RM1+RM2 PDF

  

  Document13 pagini

  Rezolvare RM1+RM2 PDF

  Ovidiu Aurica

  Încă nu există evaluări
• Capitol 3-Actiuni in Constructii

  

  Document64 pagini

  Capitol 3-Actiuni in Constructii

  Moraru Gabriel

  Încă nu există evaluări
• Marinov - Hidrodonamica Apelor Subterane

  

  Document251 pagini

  Marinov - Hidrodonamica Apelor Subterane

  Aşuencei Vlad

  Încă nu există evaluări
• Teoria Lineara A Elasticitatii - Mircea Balcu

  

  Document104 pagini

  Teoria Lineara A Elasticitatii - Mircea Balcu

  Simona Gherghe

  Încă nu există evaluări
• Distributia Fortelor Seismice

  

  Document7 pagini

  Distributia Fortelor Seismice

  Aura Oancea

  Încă nu există evaluări
• Criterii de Cedare Utilizate Pentru Pamanturi

  

  Document22 pagini

  Criterii de Cedare Utilizate Pentru Pamanturi

  MeMySelf&MyMusic

  Încă nu există evaluări
• Fundatii Si Procedee de Fundare - Manoliu

  

  Document603 pagini

  Fundatii Si Procedee de Fundare - Manoliu

  liviubajenaru

  Încă nu există evaluări
• 10 Stalpi

  

  Document36 pagini

  10 Stalpi

  chisu_me

  100% (1)
• Notiuni Sumare Teoria Elasticitatii

  

  Document56 pagini

  Notiuni Sumare Teoria Elasticitatii

  adiwolf

  Încă nu există evaluări
• FISA POSTULUI Vanzator

  

  Document2 pagini

  FISA POSTULUI Vanzator

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• GE - 049 - 2002-Ghid Executie, Exploatare, Postutilizare Captari PDF

  

  Document83 pagini

  GE - 049 - 2002-Ghid Executie, Exploatare, Postutilizare Captari PDF

  crinugeorge

  Încă nu există evaluări
• 583 Buzuleac A Sebastian - Rezumat

  

  Document44 pagini

  583 Buzuleac A Sebastian - Rezumat

  luciandu

  Încă nu există evaluări
• Constructii Civile Alexandru Ciornei

  

  Document431 pagini

  Constructii Civile Alexandru Ciornei

  Andreea-daniela Balanici

  Încă nu există evaluări
• Capitolul 3. Apa in Pamant

  

  Document24 pagini

  Capitolul 3. Apa in Pamant

  Radu Ene

  Încă nu există evaluări
• P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Cu Pereti de Beton Armat PDF

  

  Document52 pagini

  P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Cu Pereti de Beton Armat PDF

  Cristi Ranja

  Încă nu există evaluări
• Articol Aicps 2012 - Studii Experimentale PGS - Iasi

  

  Document9 pagini

  Articol Aicps 2012 - Studii Experimentale PGS - Iasi

  madamarin_21

  Încă nu există evaluări
• Aplicatii Ale TEP in Inginerie 2007

  

  Document306 pagini

  Aplicatii Ale TEP in Inginerie 2007

  Andrei Ulmeanu

  Încă nu există evaluări
• 145 - Note de Curs Siguranta Master PCCIZS

  

  Document192 pagini

  145 - Note de Curs Siguranta Master PCCIZS

  Fadei Elena-gabriela

  Încă nu există evaluări
• Tehnologia Distilarii Petrolului Coloane de Fractionare - Indrumator Pentru Proiecte de An Si de PDF

  

  Document190 pagini

  Tehnologia Distilarii Petrolului Coloane de Fractionare - Indrumator Pentru Proiecte de An Si de PDF

  Amy Loredana

  Încă nu există evaluări
• Vademecum

  

  Document222 pagini

  Vademecum

  Razvan Ciuntu

  Încă nu există evaluări
• Referat TE

  

  Document50 pagini

  Referat TE

  Radu Geangus

  Încă nu există evaluări
• Master "Inginerie Structurală"

  

  Document1 pagină

  Master "Inginerie Structurală"

  antal_jakab

  Încă nu există evaluări
• Prezentare Probleme Avansate de Dinamica Si Inginerie Seismica 2

  

  Document31 pagini

  Prezentare Probleme Avansate de Dinamica Si Inginerie Seismica 2

  costea Tedy

  Încă nu există evaluări
• Sectiune Transvers La Piscina HUPI

  

  Document1 pagină

  Sectiune Transvers La Piscina HUPI

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Capitolul 8. Lucrari de Sustinere

  

  Document50 pagini

  Capitolul 8. Lucrari de Sustinere

  Alexandru Constantinescu

  Încă nu există evaluări
• Constructii Din Beton Armat Si Curs-BURADA CRISTIAN

  

  Document207 pagini

  Constructii Din Beton Armat Si Curs-BURADA CRISTIAN

  Gabi Zamfir

  Încă nu există evaluări
• Tema 2 MEF

  

  Document19 pagini

  Tema 2 MEF

  Seitan Dragos

  Încă nu există evaluări
• Evaluare Vant Si Zapada Vechi

  

  Document5 pagini

  Evaluare Vant Si Zapada Vechi

  valentin state

  Încă nu există evaluări
• Act 28 PDF

  

  Document454 pagini

  Act 28 PDF

  LuminitaNicolau

  Încă nu există evaluări
• Aplicaţie Software Pentru Analiza Avansată A Structurilor Metalice Spaţiale Cu Noduri Semirigide

  

  Document12 pagini

  Aplicaţie Software Pentru Analiza Avansată A Structurilor Metalice Spaţiale Cu Noduri Semirigide

  Gabriel Ionita

  Încă nu există evaluări
• Probleme Speciale de Conlucrare Teren - Structura 2013

  

  Document150 pagini

  Probleme Speciale de Conlucrare Teren - Structura 2013

  Luchiian Cezar

  Încă nu există evaluări
• Inginerie Seismica 2

  

  Document76 pagini

  Inginerie Seismica 2

  Tamas Robert

  100% (1)
• Analiza Globala A Imbinarilor Structurale Conf Env 1993-1-8

  

  Document27 pagini

  Analiza Globala A Imbinarilor Structurale Conf Env 1993-1-8

  Luchiian Cezar

  Încă nu există evaluări
• Unitati de Masura PDF

  

  Document102 pagini

  Unitati de Masura PDF

  Aneliese Enache

  Încă nu există evaluări
• Articol CM13-REV2 - Calcul Seismic Rezervoare Circulare (Adrian Iorgulescu)

  

  Document8 pagini

  Articol CM13-REV2 - Calcul Seismic Rezervoare Circulare (Adrian Iorgulescu)

  Adrian Iorgulescu

  100% (1)
• Consolidarea Constructiilor Prin Izolare

  

  Document6 pagini

  Consolidarea Constructiilor Prin Izolare

  Ilie Nicolae Sucală

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Examen Fundatii II

  

  Document1 pagină

  Subiecte Examen Fundatii II

  Alin Sima

  Încă nu există evaluări
• Optimizari În MathCAD

  

  Document5 pagini

  Optimizari În MathCAD

  fla8991

  Încă nu există evaluări
• Tutorial Structuri Beton & Otel

  

  Document73 pagini

  Tutorial Structuri Beton & Otel

  Vatamanescu Adriana

  Încă nu există evaluări
• IV - Mecanica Statica PDF

  

  Document71 pagini

  IV - Mecanica Statica PDF

  Alex Popescu

  Încă nu există evaluări
• Exigente Generale de Proiectare

  

  Document2 pagini

  Exigente Generale de Proiectare

  Aura0000

  Încă nu există evaluări
• Examen LICENTA Intrebari Si Raspunsuri ACH 2011

  

  Document101 pagini

  Examen LICENTA Intrebari Si Raspunsuri ACH 2011

  Ion Nitu

  Încă nu există evaluări
• Verificarea Neliniara A Structurilor Slide 3

  

  Document18 pagini

  Verificarea Neliniara A Structurilor Slide 3

  Costi Rosoga

  Încă nu există evaluări
• Calculul Structurilor Pentru Transport Apa

  

  Document424 pagini

  Calculul Structurilor Pentru Transport Apa

  Mihai Mihailescu

  Încă nu există evaluări
• Fundatii

  

  Document3 pagini

  Fundatii

  DanielaAndreea

  0% (1)
• STAS 8593 1988 Lucrari de Regularizare A Albiei Raurilor

  

  Document5 pagini

  STAS 8593 1988 Lucrari de Regularizare A Albiei Raurilor

  Salaru Andrei Marius

  Încă nu există evaluări
• BATON APARENT Sinteza Documenatara

  

  Document29 pagini

  BATON APARENT Sinteza Documenatara

  Cristina Bulm

  100% (1)
• Capitolul 11. Calculul Terenului de Fundare

  

  Document30 pagini

  Capitolul 11. Calculul Terenului de Fundare

  Alexandru Constantinescu

  Încă nu există evaluări
• H. Puntea Fata

  

  Document28 pagini

  H. Puntea Fata

  bogdanxp2000

  Încă nu există evaluări
• Agrement Tehnic AktivTherm

  

  Document10 pagini

  Agrement Tehnic AktivTherm

  Dorin Nicolae

  Încă nu există evaluări
• Obsteasca Adunare A Tarii Romanesti. 1825-1858. Inv. 1466

  

  Document104 pagini

  Obsteasca Adunare A Tarii Romanesti. 1825-1858. Inv. 1466

  Arhivele Nationale ale Romaniei

  Încă nu există evaluări
• 3.2. FT 4 - 1993

  

  Document26 pagini

  3.2. FT 4 - 1993

  Silviu Uncescu

  Încă nu există evaluări
• P134-93 Plansee Mixte - &amp - P107-79poduri Rulare

  

  Document39 pagini

  P134-93 Plansee Mixte - &amp - P107-79poduri Rulare

  lazar_maria18

  100% (1)
• Etilendiamina

  

  Document1 pagină

  Etilendiamina

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Fisa Postului Instalator

  

  Document2 pagini

  Fisa Postului Instalator

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Menatwork PDF

  

  Document34 pagini

  Menatwork PDF

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Oferta

  

  Document1 pagină

  Oferta

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• 01 01 Pipelife EN Explicitare Norme PDF

  

  Document12 pagini

  01 01 Pipelife EN Explicitare Norme PDF

  ciceronele

  Încă nu există evaluări
• Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013

  

  Document27 pagini

  Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013

  ciceronele

  Încă nu există evaluări