Memoria

explicita si implicita
Barbu Oana-Maria
Anul I, Seria I, Grupa 1

Memoria-definire
Memoria poate fi definit, la modul general, ca mecanism
cognitiv de encodare, pstrare si reactualizare a informaiilor.
Fcnd trimitere la continutul informational, putem spune
c memoria reflect trecutul, experienta trecut. n acest caz,
definitia ar putea fi completat: memoria este mecanismul
psihic cognitiv de reflectare a experientei trecute, fixare
si pstrare a informatiilor n vederea recunoasterii si
reproducerii acestora ntr-o manier ct mai fidel.
Formele memoriei:
Memoria senzoriala
Memoria de scurta durata
Memoria de lunga durata-conserva informatiile pe o durata
de timp considerabila, ce poate sa se intinda de-a lungul
intregii vieti.

Tulving (1972) a propus existenta a trei tipuri de memorie de

lunga durata: memoria procedurala (implicita), memoria
semantica si memoria episodica. Ultimele doua tipuri de
memorie alcatuiesc memoria explicita (declarativa).

Sub aspect calitativ, stocarea de lung durat prezint

diferenieri n raport cu variatele tipuri de memorie n cadrul
crora este implicat.

Astfel, n memoria
explicit, sau declarativ,
sunt incluse cunotine
reprezentate verbal sau
imagistic. Coninuturile
sunt accesibile contiinei i
pot face obiectul unei
reactualizri intenionate.
Este declarativ pentru c
include cunotine despre
fapte, stri de lucru, situaii
ce se pot exprima ntr-o
form declarativ.

n memoria implicit sau

procedural sunt incluse
cunotine non-verbale sau
greu verbalizate,
nondeclarative, inaccesibile
contiinei. Sunt cunotine
care se refer la reguli de
execuie, deprinderi motorii
sau cognitive, reflexe
condiionate, sunt
cunotine procedurale,
prescriptive, cu o
flexibilitate redus, dar cu o
mare fiabilitate.

Memoria explicita
Memoria explicita este forma veritabila a memoriei
constiente si voluntare, implicand valorificarea sensurilor si a
semnificatiilor. Acest tip de memorie de lunga durata include
memoria episodica si semantica.
Memoria episodica este cea in care se stocheaza amintirile
legate de evenimentele autobiografice: locul si momentul
aproximativ in care a avut loc un anumit eveniment din viata
noastra.
Exemple: amintiri despre prima zi de scoala, despre
primul sarut, despre ultimul concediu etc.
Informatiile din memoria episodica
sunt asociate cu contexte precise de
spatiu si de timp. Aici intalnim acele
amintiri autobiografice care ne reprezinta,
care ne definesc si ne ajuta sa ne
constientizam mereu identitatea.

Memoria semantica (conceptuala)

contine informatiile pe care le
avem despre lume si mediul
inconjurator, si care nu sunt
asociate cu un anumit context
spatio-temporal.
Exemplu: stim ca Eminescu
este autorul Luceafarului,insa
nu ne putem aminti cu exactitate
cand am aflat aceasta informatie.
Asadar, in memoria semantica
gasim acele continuturi
informationale obiective, care nu
au valoare sau
semnificatie personala.

Memoria implicita
Memoria implicita se manifesta atunci cand o
experienta anterioara faciliteaza realizarea unei sarcini
fara sa se faca apel la amintirea acestei experiente.
A fost denumita drept memorie fara constiinta.
Se manifesta in situatii de genul invatarii regulilor
gramaticale, a unor deprinderi perceptiv-motorii, a
deprinderilor perceptiv-verbale, in identificarea
perceptiva, deciziile lexicale, completarea spatiilor
libere sau a fragmentelor de cuvant, asocierea libera a
cuvintelor, identificarea de figuri s.a.m.d.

Existenta si functionalitatea
cunostintelor implicite
Analiza deprinderilor:
Pacientii cu amnezie retrograda
(imposibilitatea amintirii evenimentelor
aparute anterior leziunii sau bolii) desi nu
pot invata cunostinte noi, declarative , pot
dobandi deprinderi motorii sau cognitive noi.
Una din deprinderile cele mai
cunoscute este aceea de utilizare a limbajului
natural. La baza acestuia se afla cunostintele
implicite de gramatica dobandite in mod
neintentionat.
Reber a efectuat un experiment (1989)
pe doua loturi de subiecti amnezici si
normali: memorarea uni sir de litere generate
pe baza unor reguli gramaticale artificiale.

Ex.: A M B M O M D M E M. Acest ir a fost generat prin inserarea

literei M n irul literelor din alfabet ntr-o poziie corespunztoare
unui numr prim. Subiecii vizionau aceste iruri fr s li se
spun c ele erau generate pe baza unor reguli sintactice. Abia
dup terminarea expunerii, li se comunica.
n a doua etapa li s-au dat alte perechi de siruri: unul
gramatical generat pe aceeasi regula sintactica si altul
negramatical; sarcina era sa se spuna care este cel gramatical
Rezultate: rata recunoasterilor corecte a fost de aproximativ
65%.
Performantele amnezicilor nu difera de cele ale normalilor.
Concluzii: regulile unei gramatici
artificiale sunt stocate in memoria implicita.
Cunostintele legate de limbajul nostru natural
sunt stocate in memoria implicita.

Fenomenul de amorsaj:
Fenomenul de amorsaj este fenomenul de
facilitare a detectiei unui stimul perceptiv pe baza
experientei noastre anterioare.
Aparitia unui stimul care este in concordanta
cu expectantele noastre este perceput mai rapid
deoarece asteptarile noastre au amorsat in memorie
reprezentarile acelui stimul; aceasta a facilitat
recunoasterea.
Amorsajul pune in evidenta si o serie de cunostinte
generate prin mecanisme subconstiente implicite. Se stie
ca expunerea frecventa la un stimul modifica
judecata de valoare asupra lui si este exact
fenomenul de nastere a vedetelor. Simpla
prezentare repetata a unor nume proprii le
face sa fie considerate ca fiind mai faimoase,
mai renumite decat cele prezentate cu o
frecventa mai redusa. Judecata de valoare
in acest caz este influentata in mod implicit,
neintentionat.

Subiectii amnezici si cei normali

se comporta la fel in experimente
de acest gen, ceea ce este o
dovada a naturii implicite a
acestor cunostinte.
Amorsajul are o functie
adaptativa foarte mare: mediul in
care traim, desi este foarte
dinamic, devine suficient de stabil
pentru a fi predictibil. ntr-un
anumit context ne intalnim la
momente diferite cu aceeasi
categorie de stimuli, iar
amorsarea in acest caz determina
sporirea vitezei de reactie si
fluiditatea raspunsurilor la
stimulii familiari.

Reflexele conditionate:
Prin conditionare clasica se dobandeste o
serie de cunostinte stocate in memoria implicita
care sunt detectabile in comportament, dar nu pot
fi evidentiate prin reamintirea intentionata
(Watson- copilul mic care asociaza vederea unui
iepuras cu un zgomot puternic).
Etiologia (cauza) fobiei , de cele mai multe
ori, este necunoscuta subiectului respectiv pentru
ca ea are la baza cunostinte implicite dobandite in
urma unor conditionari.
Pacientii cu amnezie retrograda pot
dobandi noi cunostinte prin conditionare, dar
sunt de alta natura decat cele afectate de amnezie.

Bibliografie:

~Anitei, M.,(2010), Fundamentele

psihologiei, Bucuresti, Editura
Universitara.
~Atkinson, C.R. et al,
(2002),Bucuresti, Editura Tehnica.
~http://pps.myforum.ro/-vp197.html,
accesat luni, 13.12.2010.