INTRODUCERE

I. Pretinsulpanteismneoplatonical scrierilor areopagitice,

suslinutde unii din cercetdtoriilor
Scrierile areopagiticeau fost obiecrul unei imenseliteraturi, incepdnddin secolul VI gi pnne
azi. PAnain secolulXVI, s-acrezutca autorul lor a.fostuceniculSf. Apostol Pavel,din Areopagul
Atenei.
De la Lauren$u Valla, din timpul Renaqterii,mulli din cei ce s-au ocupat de ele l-au
contestatpe DionisieAreopagitulca autoral lor, afirmAndcdele dateazdde la sfdrqitulsecolului
V sauinceputulsecoluluiVI. Unii din aceqtiaau vazutin ele o influentAa neoplatonicilorPlotin
chiar identitatea
(205 - 210) qi Proclu (412 - 485), allii au negataceastAinfluenfa,ba au apA,rat
autorului cu Dionisie din Areopag.
Aici ne vom opri indeosebila cercetdtoriimai noi ai acestorscrieri,din caredoi suntromini
gi unul francez.Ei ne ofera in rezumat gi opiniile cercetatorilorde mai inainte. Ei inqiqi se
declarapentru datarealor la sfdrgitulsecoluluiV sauinceputul secoluluiVI.
Dintre ei, unul, Pr. CiceroneIordAchescu,in prefelelecelor doua volume ale traducerii
acestor scrieril, folosegtein interpretarealor un limbaj care pare a admite o influenfa a
panteismuluineoplatonic.Un altul, francezulMaurice de Gandillac,careda o noua traducere
a scrierilor areopagitice,se folosegtede un limbaj prin care exprima mai pulin o influenld de
fond a neoplatonismuluigi mai mult una de forma-.
Mai recent,Pr. GheorgheDragulin a publicat, intemeiat pe o bogati bibliografie, o seriede
studii asupra acestorscrieri, suslinind teza cd autorul lor este calugirul scit (daco-romandin
Dobrogea)Dionisie Exiguul, dar le vedeca exprim6ndin modul cel mai corectinvd[aturaortodoxi
a Parinlilor anteriori,fara nici o influenld neoplatonica3.Degi sufletegteinclinam sa adoptdrnteza
h. Gh. Drdgulin, socotim ca problemadatei gi a autorului nu e incd dephnelucidata.
Dar ceeace socotimca e mai gregitin aceastadezbatereestetezaunei influenleneoplatonice
de fond in acestescrieri. $i aceasta,precum gi autoritateamare gi influen[a pozitiva pe care
acestescrieri le-au avut gi le au in Rdsaritulortodox ne fac si inclinim mai mult spre ideea
aparilieilor in RasAritulcregtinchiar de la inceputurilelui sauspreideeaca ele suntde la insugi
Dionisie Areopagitul,degi nu e cu totul exclusi posibilitateade a aveaca autor pe unul dintre
calugarii scili din secolulVI sau,poate,chiar pe Dionisie Exiguul.
Pretinsa influenlA panteistaasupra acestorscrieri nu e consideratAca o influenlA care
schimbafondul credinlei creqtinenici de Pr. Ciceronelordachescu.Dar el folosegteun limbaj
ambiguu,care lasi impresiaca admite aceastainfluen1a.
E l d e c l a r a o d a t a c a n o i , , t o f i s u n t e m p a r t a q i l a s u p r a - e s edni vl ai n" A s a u c d , , E u r i l e n o a s t r e
finite se contopescin Eul infinit, iar acestEu infinit... este unitateaspirituala a totului"
Aceasta,pentru ci Dumnezeuinsuqiproducetoatecele ale lumii dintr-o necesitate,deci nu e
cum s-a aratatmai
o existenlapersonalAliberA,iar lumea e din veci, ca Ei El. ,,Supra-esenla,
sus, are o tendin[a vegnica de a iegi din ea printr-un fel de ek-staz(emanalie,o numelte
Dionisie)" , pe careinsa Pr. CiceroneIorddchescuo numelte in continuare,,cum estecrearea
lumii, a spiritelor etc." (Introducerela Despre numeledivine.Teologia misticit,p. LII). Dar
mai are drept autorul amintit sd numeasci emanatia, crealie? Iar in alt loc, prezentind
provenirile diferitelor grade de existenladin supra-esenladivinA, Pr. CiceroneIorddchescu
spune:,,Omul, luat in curentul inferior al emanaliei,plute$teprin existenla,iar prin spirit qi
raliune este atras spre obArqialui" (op. cit., p. XXXVIII). $i iaragi in alt loc, el spune,
iesedin sineprin emanulie(npoo6og) gi totuqi
identificdndcrealiacu emanafia:,,Supra-esenla

INTRODUCERE
rimdne aceeaEi.Actul crealiei esteun fel de np6o6o Q- ieSirgclin sine, un fel depunere in afard
de sine - ek-staz,fapt al dragosteidivine" (op' cir., p. XXXV ). Viziunea aceasiapanteiita ar pareaca e recunoscutade Pr. CiceroneIordachescu9i in
confundareaPersoaneiordivine in Dumnezeuinsugi.Ele sediferenliazi numaicdndDumnezeu
se indreapta spre emanarealumii din El: ,,ln Dumnezeireanediferentiah, in supra-esen1a,
persoaneletreimii nu se transcendpe sine; ele acolo se contopesc.CAndinsi supra-esenla
ca qi cum ar fi, ca sdne exprimAmprintr-o imagine,nigte
privegtesprelume, Ea sediferenliazit-,
i-" rupritn", plecatedintr-un ientru qi revarsatespre periferie in energiaactului creator"
(creagia)lumii'
(op.
' ' cii., p. XXXIV). Deci, Treimea e condilionatade emanalia
Restrbngdndu-sela sufletul omenesc,Pr. Cicerone Iordachescudeclara,lisdnd aceeaqi
impresiedJpanteism in scrisulareopagitic:,,Mistica lui culmineazain metafizic,in contemsufletuluiin diviniplareaIui Dumnezeucel necuprinsgi unul; ea duce pdna la co.nfun^darea
iut"" (op. cit., p. XXXIII;. [n aceit sens,el se arataca aproba,,frumoasacugetare" a lui
MeisterEckhart:,,Ochiul cu careeu vdd pe Dumnezeuesteacelaqiochi cu careDumnezeunlA
vedepe mine. Ochiul meu gi ochiul lui Dumnezeuesteun singur ochi qi o singurapri,vireqi o
singura cunoqtin[a gi o iingura simlire" (Introducere la lerarhia Cereascd. Ierarhia
bisericeascd, p. XXIX-XXX).
Totuqi,Pr.'CiceroneIorddchescusedeclarasedirectcontrarunui panteismde fond in scrisul
areopagiiic.O spunein fraze ca aceasta:,,Unii comentatoriau ciutat se vada in scrisullui o
"on."p'(i" panteiita.Totuqi, lucrul sta altfel. Dupd panteism,Dumnezeuse confundi cu lumea
gi lumea si confunddcu Dumnezeu.Dumnezeuesteegal de prezentin_toate.Panteismuleste
un fel de conceptiecontrarAdoctrinei imanenlei.Dar in conceplialui Dionisie divinitateanu
fari a fi qi imanenta.Ea esteimanenti
nici transcendenta,
estenici imanenii, fa.a t anscendenlA,
- transcendenti;adicdprezentain lume, dacane gAndimla substantaei ceamai intirna qi ultimi
- la supra-esenla;gi este in afarAde lume, dacd privim lumea sub aspectulei fenomenal"

(op.cii.,p. xxxlil-xxxlv).

nu face o deosebirerealdintre Dumnezeulcel necreatqi lumea

Dar nici aceastadeclaragie
din Dumnezeu.
qi energiilece pomescsauemandL
creatadin nimic sauintre fiinla transcendentd
poate ci vrea, de fapr, sa faca o deosebiregi intrd Dumnezeu qi lume, insA limbajul care o
e cel pu[in nepotrivit. .
daci nu e contrar acestei'voin1e,
exprimd,
'
influenleneoplatoniceasuprascrierilorareopagiprudent
in
afirmareaunor
e
mai
Gandillac
tice. Pruden{aaceasiamergepAnAla folosireaunui limbaj careconstataunelemodificiri mai
pulin esen[iile ale invifatuiii creqtine.Dar aratainfluenfapanteizantApecareacestescrieri au
uuut-o utupru multor teologi cregtinidin Occident gi reacliape_cqe,din aceastacauzA,ele au
trezir-o la alli teologi creqiini. Astfel, Gandillac il citeazdpe Luther, care a spus: ,,Dionisie
vorbegtemainrult ci un piatonist,decit ca un cregtin" (Oeuvrescomplitesdu Pseudo-Den1's
numit Areopagitul
l' Ardipagite,p. 20). Iar de Bossuet,spuneci ,,il acuzdpeabilul necu-no.scut
ba
chiar de devierile
verbale,
de
exagerdrile
siu
neobignuit,
ae-afi reiponsabil,prin limbajul
dogmaticeale unor mistici modemi" (op. cit., p.27)' lar despremareleteolog catolic,Hans
Uri von Balthasar,care s-aocupatintr-o operAspecialAde Sf. Maxim Marturisitorul,cel care'
prin Scoliile lui, a dat scrierilor lui Dionisie un mare credit, Gandillac spune: ,,In aceastA
iu..ur., careva aveaautoritatemult timp, influenla dionisianAesteclar impusa...Autorul, de
fapt, opuneradical <emanalionismului>lui Dionisie, <creafionismul>lui Maxim" (op. cit.,
p.'46). Extinzdnd aceastaobservalie,putem spune ci socotirea.lui Dionisie ca panteist a
incurajat in lumea Occidentului Creqtino viziune separatisa, laicA a lumii in raport cu
-DumnLzeu, ceeace a intArit pe de alta parte filosofiile desprelume ca singura realitate._
in legaiura cu aceasta,linem sa notam ca in RAsaritulortodox niciodatdnu s-a afirmat
caracterulpanteist al scrieiilor areopagiticeinainte de Pr. Cicerone IordAchescu.Aceasta
ingelegerealferita socotim ca a fost motivul pentru care,in Occident,Dionisie a fost privit cu
banuila cA a incurajat adeseapanteismul,pe cAndin Rasarit,el s-a bucurattotdeaunade o
mare autoritate, ca izvor al spiritualitafii cregtine.
8

INTRODUCERE
'

Fald de aceastaconsiderarea scrierilor areopagiticeca purtdndo marcen'eoplatonic-panteisti,

gi deci ca apArutedupaPlotin qi Proclu,socotimnecesarsadovedimcaracterullor creEtin,ceeace
ne va da putinta sa arddm ca nedeplin sigura datarealor dintr-un timp de dupA Proclu gi ca
posibilitaliica elesaaibAca autorchiarpe Dionisiedin AreopagulAtenei,
excluderea
neintemeiata
convertitde Sf. ApostolPavella credinlacreidnd.Aceastdconcluzieposibilane va fi u$urataqi de
alte temeiuri, carenu sunt mai pulin concludentedec6tcele adusede cei ce il contestAca autor al
lor pe Dionisie din Areopag.
II. Conlinutul g,eneralcreStinal scrierilor areopagiticeSi componentelelor principale,
temeipentru alcdtuirea lor de Dionisie Areopagitul
in conlinutul scrierilorareopagiticenu seotiservAnici o preocuparede apirare a Sfintei Treimi,
nici o preocuparede apararea invafaturii despreHristos ca un ipostasin doua firi, impotriva
qi monofizitisnrului,decinu par safi fost scrisenici dupaSinodulI ecumenic,nici
nestorianismului
dupa SinodulII, III sauIV, adicaintre inceputulsecoluluiIV qi al secoluluiVI, deqinu sepoate
spuneca lipsegte,in general,invalaturadespreSfAntaTreime gi despreIisus Hristos.Nu vedemin
acestescrieri dezvoltariledespreSfinta Treime din scrierileSf. Atanasiecel Mare, Sf. Vasile cel
Mare gi Sf. Grigorie de Nazianz,nici preocupareapentruunireacelor douAfiri in unicul ipostasal
Cuvdntului din scrisulSf. Chidl al Alexandriei. El nu se folosegtede argumenteleSf. Atanasiecel
Mare pentru cleofiinlimeaCuvAntuluicu Tatil gi nici de deosebireaintre ipostasqi fiinla, reliefate
de Sf. Vasile cel Mare qi Sf. Grigorie de Nazianz,nici de cele ale St. Chidl din Alexandriapentru
unireain ipostasulCuvAntuluia celor douafiri.
Tema acestorscrieriestede-aaparainva[AturadespreDumnezeuin Treime deosebitde lume,
adica o apararea credinlei cregtinein generalimpotriva gAndirii filosofice a timpului, prelungita
din antichitate,dar in vocabularul filosofiei acelui timp, folosit de gdndireaoamenilor de atunci.
Mai era de folos o respingerea filosofiilor panteistela sfArqitulsecoluluiV gi inceputul secolului
VI? $i cine o putea face mai bine saucine putea fi mai preocupatde cdqtigareaintelectualilorde
arunci,formali in acelehlosofii panteiste,decAtun filosof din Areopag,un filosof dintrehlosofi?
Putearamaneel, odatadevenitcreqtin,farAsa-qipuna darul lui intr-o activitatede careeracapabil?
El a putut alcitui acestescrieripe la anul 100 d. Hr., cind seconturao opozigiea filosofiei timpului
fali de inv:ilaluracregtind.
S-ar puteaobiectagi azi, cum s-aobiectatla 533 de catreun teolog ortodox in polemicacu un
monofizit severian: Cum putem socotiacestescrierica provenindde la Dionisie din Areopag,daca
nu le vedem folosite de Parintii de pAndatunci?La aceastaobieclie se poateraspunde:Scrierile
acesteanu dadeauargumentepentru apdrareaSfintei Treimi sau a invafaturii despreHristos. Ele
De altfel,Parinfiinu se prea
au fost,poate,copiatemai pulin gi folositede cercurimai restr6nse.
foloseauin scrisullor de scrisulParintilor anteriori,ci aprgapenumai de SfantaScriptura.
Dar cum aparaautorul ereopagiticelorcredingacreqtina,folosindu-sede limbajul filosofic al
timpului? Prin aceastatrecemla expunereacomponentelorgAndirii din ele.
a. El face o deosebireclera intre fiinla tuturor celor intre caretralm qi Cel mai presusde fiin1d.
Fiinla deriva gi in grecegtede la ,,a fi" : e participiullui ,,a fi" . Deci, liinla e una cu existenla.
Autorul areopagiticelorfolosegtepentru Dumnezeutermenul de Cel mai presusde hinla nu in
sensulde liinla cea mai inaltA,ci in sensulde Cel de dincolo de existenlA.El nu esteo simplA
existenla,ci estedincolode existenla,pentruca oriceexisten{a,a$acum o cunoaltem,line saaibd
o cauzd.Dumnezeue dincolo de existen[d,pentruca e necauzat,dar prin aceastae qi cauzatorul
tuturor. Aceastaindica o deosebiretotala intre Dumnezeu qi lume. Autorul face o deosebirede
,,fiin1a" intre toatecele ce existAgi El - aceastaii da gi putereade-afi singurul cauzatoradevarat
astlel ideeaexistenleilui Dumnezeuca deosebitde lume, impotriva
al tuturor. Dionisie apzLra
filosofiei de dinaintede Hristos.
b. El imprumutadln filosofiaplatonicaideeaidentitAliiintre existenlaqi bine.Insaqiexistenla
esteun bine. $i cea mai inaltAexisteniae cel mai mare bine. Dar, pe cAndPlatonnu se aratase
gi
consecventpAnAla a tragedin bunAtateconcluziaca ea implicAo etemArelalieintre PersoanA
concluzie.
trageaceasta
autorulareopagiticelor
Persoana,

INTRODUCERE
Dar Dumnezeunu e nici simplu bunAtatea,ci e mai presusde bunitate saubunatateanecavzata
Aceastae o altfel de bunatatedecAtceacunoscutade noi. Ea e o
a toatabunAtatea.
si cauzatoare
mai presusde ea.Bunatatealui Dumnezeue din eainsAqi,e una
bunAtarea
6".ai^,. a.ptin aataae
cu
- o [bertatedesavirgitA.
hi"pi"f" .*irt"n1"i, dependenteintre ele,.celesupeloare obligatesa le susgind9i sale ridice pe
cele inflrioare in existenla,deci in bunatate,iar cele inferioareatrasede cele superioare,sunttoate
irt " "i", aar.9i fala de Dunrnezeucel mai presusde bunatate,deci bun prin sine'
fu;-oj6;;dlrfu
bun in "iod desivArqit.Aceastada un temei ierarhiilor cerelti gi pamAnteEtiq.ilegaturii drntreele.
Obligalia fala de celemai mici qi simlireaatraclieicelormici de citre celemari da'untemei lAuntric
teea1"ili dintre membrele ierarhiilor. Prin aceasta,Dionisie argumentanu numai existentaunui
Oi-n"r"u deosebitde lurneavdzuti, ci qi a unei ordini ierarhicesuperioareacesteilumi, pe care
de asemeneafilosofia anticanu o admitea.
Dupa Dionisie, ierarhiaintregii crealii une$teqi lumea inggreascacu cea pamdnteasci"dar qi
toate trlftele lumii ingereqtigi ale lumii pamdnteftiintre ele- In viziunea aceastaierarhica,toate
t "ft"t" inul de jos priilesi ilu-in-ile dumnezeieqtiprin cele qut-g" sus,iar cele mai de sus au
obiigalia sa comunice celor mai de jos iluminarile dumnezeieqti.Numai^cea mai de sus treapta
lng"?"iit.a p.l^egte iluminarile.dela Dumnezeuexclusiv.Dar aceastanu inseamni ci Dumnezeu
e fir"fup itit".ti numai cu ceteletreptei de sus(Tronuri, Heruvimi qi Serafimi),nici cd in,relalia
cu ceteleacesteaDumnezeue desprini de cetelede dupaele. Dumnezeuline seama,cre6ndtrepta
cea mai de sus,de treptelede dupa ea, facandu-leapte sa comunice iluminarile lor acestora.Iar
treptelede dupi tr"upto de susil iraiesc ai ele pe Dumnezeu,dar unit cu treaptacea mai de sus 9i
cu'cele rup".io-. lbr, precum qi treapiacea mai de sus,qicetele.eiil cunoscpe-Dumnezeu
i-p*i"a,i-f " vedereatreptelormai dejbs, caroratrebuiesAle comunicetot ce au de la Dumnezeu.
be altfel, nimeni dintre oameni nu poate simli legAturacu Dumnezeufard o legaurd cu oamenii,

*"t|}#:!r:"ff

lntre9151o-anumita
grade
deunirare
iltrJt"frhffil;11i':';staeidiferite
intre ele qi de Cel Unul care

unitateintre toate.Dar unitalile u.est"a sunt compuseqi dependente

nu arenimic compusgi 1u e Lnit in mod nonvoitcu altele,ci e Unul prin Sinein mod desavirqit5i
i"a"p"rJ"rt de tdate.El e caozanecauzataa tuturor unitililor din lume qi a unitalii intre ele. EIe
iout. -uta prin aceastacdisuntintr-o dependenlade Cel Unul mai presusde tot ce cunoaqtemnoi
ca
-- umtate.
prin Sine,nu,e opus iubirii. UnitateaI-ui e pnn ea
inti, e."tt Unul, dacae gi suprabunatatea
UnitateaLui e o unitatea iubirii. El e Unul viu
Treimii.
nu
ie
opune
deci
i"ra$t, a;; o unitare'vie,
;"; il;;i plin de iubire in Sine.El ieseprin aceastavegnicdin StT, 9* qi rimAne velnic in Sine'
primul fapt il explica pe al doilea, fard ca acestai doilea fapt sa-i fie impus deprimul t'apt.Astfel'
but"n"r.u s15ii Sine gi iese vegnicdin Sine in Sine, dar-cAndvoiegte,iese din Sine qi in altele,
prin crealieqi cauiAndsirqi le apropie,adici stand5i ieqrndin acestal doiJeainleles'
produc6ndu-le
' i;a;; in Sinenu-l- bUtigi la ieEireain cel'ecire suntdeosebitede SinesauDumnezeunu iese
vAzutca
din Sine in Sine,ca Treime,-pentruca trebuie sAiasdla altele,la producerealor, cum am
(nonvoite),
sounepr. CiceroneIordache;cu.De aceeaproodoi nu se pot traducecu ,.emana!ii"
cum le traduceacelaqi.
c. Dar toate aceste?nsugiriale dumnezeirii o aratdmai prgsus.de inlelegere sau ne.aratdcd
Oun-"reu nu poate fi caracterizatprin caracterelepropni lumii. El nu e existenll, nu ebt{l_atate'
nu e unitate,nu e inlelegere.Acestei gi toatecelelalGinsu$id din lume nu sunt deosebitela El doar
le are.Dar negaliilelornu auinlelesulpeiorativ
orin
'J eradulsup.e- in.it" Ie are,cacimai degrabanu
niilicutui, i:i inlelesulsuperioral celorce suntmai presusde ceeace e propriu lumii. Aceastao
repetades autorul scrierilor'
Omul ridicat la modul unei inalte sfinlenii sautrAiri a lui Dumnezeu,dAndu-qis91ma{e aceastA
a lui Dumnezeu,mai mult il fiaieqte,dec6til explica prin diferitele no[iuni
inalgn; neingeleasa
ra!ionale.
o
d. O alta deosebirede ,,fiinga" intre Dumnezeuqi lume, prin ceeace seseparAde panteism.,
un.-a u"toiul areopagiticelorlrin considerarealui Dumnezeuca nepasiv,deci neexpusrelaliilor
ei de Dumnezeuestepasiva
pe c6ndlumeachiarprin faptuldependenlei
liposiUifita$forpatimi"lor,
l0

INTRODUCERE

arediferitegrade'
si supusdrelaliilor1iposibilitalilorpatimilor.Darpasivitaleacomponentelorlumii
dar au tgtodati.o
Dumnezeu,
de
lor
existenla
in
iunt'dependenli
il;t";;r;uri"i,intiu.at
unegtein ea dependenlaqi libertatea'Ei pot, de
a"-Er.'oii responsabiliiatea
;il;;.ili[,;;i.ii
lor
de Dumnezeu,ceeaceau qi facutunii dintre
responsabilitatea
sau
u..'.u, .ont.*ta dependenla
tY
"i.-G g.oJ *ferioi de creaturi,cele umane,au in ele nu numai dependenlade Dumnezeu9+t3
lui'.lnsa
qi
simfinle
procesele
cu
e
trupul'
cum
pasiva,
pur
parte
ci
Ef,
ae
i"rfonlofrift,uteafalA
ii 9
d99isaparticipe
omu| poatetacepnn ,.,pon,obilitutealui sa.seumplede puteriledunrnezeie;ti9i
pittYilt?:1TIT
are
decat
nu
creaturilor
al
grad
rnl'erior
Un
qi
trupul.
lui
la libertateaspiriiului
plantele.ljar au Sl
unei vieli lipsirede con$tiinla.Acesteasunt animalelg;i,^intr-unT9*l sens'
cateSoria
e.xista
in'stirgit.
a
omului.
t*p
uotii
in
.i. ,,n ,3.r p.nr* ,u.1ine-r"i
Y"":iilT.ll:.1
vlalaon]ulul'
pentru
insi suntqielenec'esare
a mineralelor,caren-audecaio pasivitate,
oa*antutni,
'inori."p*teism,toatesuntdependenteunadealta.Nuexistdcevaindependentdeasupratot
-- a tuturor.Cdci 5i esenpdin ciue emanatoatee supusaunei legi' '
sau
gi
Autorul -"opu!itl."i,ii iu.. p.- roarecele amintite o deosebirecategoricdintre Dumnezeu
ain
f3p!uJ9a
vede
se
Aceasta
9i
lume. Dar, pe deaita pJL, "iunLye strins lumeade Dumnezeu.
oe de o o;ute Dumnezeuies" Jin Siie 'dAndllinta celor deosebitede El, pe-de altaiese-prin-ieliri" '
fi te r" ,,intoarca spreEi, ca si le umple de darurile.bunaalii Lui' Cei.ceau
;-r;;;i,1;1;r*6
ale
vazut in acestescrieri un caracterpantelslau conlundat acestedouAfeluri de actesaude ieqiri
continue
sd
Dumnezeu
ca
trebui
ar
mai
ce
lui Dumnezeu.Dar, dacdn-ar fi o deosebireintre ele, la
aducereala existenla
tJriai." ipi" fl qi il El cele aduseIa existenlade-El? Autorul folosegte.pentru
(ncpoYe1v, a aduce la
$i i oarnenilor, termenul paragein
a lucrurilor din lume, fi;;l;
veqntci spre
.^irt"nta, u da existenia),iaipentru-darurile ce. le dA acestoraulterior, spreridicarea
greqitaceste
S'nL,t"itir.""J proodii.Cel ci: vaa in acestescrierio pecetepanteistaconfundain mod
de
iegiri.
douAfeluri de acte,
arati
Dar atdructul ...utoi, .At qi actelede imbogalirea celor createcu daruri mereusporite
despa4iri
sau
distinclii
qi
de
vorbe;te
autortrl
Iieqi
cu
Dumnezeu.
nedespa4it
mod
in
creaturileunite
nedespA4irelrtre
i"* .*"t".1 gi intre ele gi Dumnezeu,totu_$inuexcfudeprin aceastao anumiti
venite
dh El. Caci
superioarA
gi
d'e
existenla
bunatate
de
undelor
i"inra
i"
cdnd
itriar
il ,i ...ururi,
exisenld al
mai.presus.de
Cauzatorul
J"."n-ar fi linute in existenp-de.
;1"";:;;;;'".itii
independenl6
tohla
ei,
o
de
Cauzatorul
iumii
a
despa4ire
totala
o
cugeta
poate
se
"*itt"n1"ior. Nu
-; de bl. Aceastanu e panieism,dar nici sepalalie?ntreDumnezeu qi lume.
-a ei
a temei legaturii lui Dumnezeucu lumea,careformeazi
i.-rfa{t,, o .on-lfon"nra importan_ta
adusela
.onfi""rui i."i.rifo. -"opugitice, este faptul c6 toat-ecele deosebitede Dumnezeu sunt
prin aceastao
Ele
au
Dumnezeu'
lucritor
arata
care
se
prin
iitnUout"
au
a
,"*,
pentru
existenlA
iapacitatede-a primi in eli qi .transmiteprin ele lucrAriledumnezeie$i'Actualiz6nd
*"*iri
slinlire a ttnoftt
lulrurit. qi gesnrrileomenegtica simboale,ele sunt sfinlite qi fAcutemijloacede
lor'
orin altele.Aceastadd un caracterlitwgic existenlei
^,
*"il;;"];;;rp;;;"$t.e,
viala iiiurgica - imne, sfingiri,binecuvintari- era foartebogati'
din Liturghia
Litr*ghia s-ascurrar.u ,i1niufdin eitensiuieaei bogata din Constituliileapostolice.
autorul scrierilor
ca
Faptul
de
Aur'
Gura
Ioan
Sf.
pana
Liturghir
la
*uti
mai
tot
iacoblta
a vechimii
areooagiriceindica o viala liturgicA bogita a comunitalilor creqtineesteinca o dovada
practicaunor
pAna
azi
menlinut
i-a
apostolice,
tradiliei
pi.trraibr
al
fidel
"n"a"""
l";. ilh";;;;i
prin lucrarilesale
rnuflipf" u.i" de sfinlire,I au,a.u conqtiinlaca Dumnezeu-eprezentin'toate
prezenleactivea lui
teopCl.a
explicarea
a
infldenlit
hreopagitul
Dionisie
;Ti"iii;;;.
s"?1"ttei
in'operaSi. Maxim Mirturisitorul gi a Sf. Grigorie
fjurirn.r.u in vialagiseridii.-o vedemaceasta
salenecreate,
F"iu,"i. e-a"doi afirma prezenlalui Dumnezeuin toate-prinlucrarile sauenergiile
vede qi din
se
cum
deosebire,
neadmipnd-aceasta
care sunrdeosebiteO" itiilu sa.'Occidentul,
a
oamenilor-qi
unire
o
admite
qi
neputAnd
Palama
Grigorie
Slantului
V-tu^ti
f,rcea
ooozitiace-o
-,
i"i or."r"reu - cici u."uitu le-ar confundape toate cu Dumnezeu a staruitin
;ffiil;ftt"i,,
un vicar (de un
congtiinlaunui Du.n"zeu distantde lume.qi de oameni,cu o Bisericaconduside
(Eckhart'
mistici.panteiste
unei
pentfl.r
extrema
i".iiit"r'"f fri H.irto, J absengsaus-ad6clarat
decit lumeaaceastaca
cunosc
nu
care
lui,
g<;trme),
filosofiile
nici
straine
nu
sunt
care
de
Jacob
ultima realitate.

lt

INTRODUCERE
Consecventacesteiviziuni, Occidenrulcregtina dat opereimAntuitoarea lui Hristos o interpretarepur juridicd qi a vzut-o implinita in singurulmoqent al rastigruriiLui pe.cruce,ca satislacere
In RAsarit,ca giin scrierileareopagitice,Fiul
u on6oteilui Dumnezeujignita de pacatulstra'rnoqesc.
neincetatal indumnezeiriinoastre,al
pentru
mediu
a
o
face
luat
hrea
omeneascd
a
lui Dumnezeu
sfinlirii noastre,carene sus{inegi pe noi pe caleaunei vieli inlrAnategi tot mai sfinte.De aceea,.tolr
Pan|fi, inclusiv Dionisie Areopagitui,folosesctermenulindrazne!de,,indumnezeire" sauchiar
II Petrul,4),seinplege,,prinhar",cum
de,,dumnezei"(leru-hiacereascd,caprlolulXll.3;cf.
s-a precizarmai tdrziu, pentru invildtori qi credincioqicu viala sfAnd. CAt de mult s-a departat
de aceastAcomuniunecu Dumnezeu,afirmAndca nu suntemcuralali de-pacatel .
protestantismul
'
Sf. Grigorie Palarnaa aflat in scrierile lui Dionisie Areopagitul poatecele mai multe dovezi
afirmaliei monahilor isihaqti ca practica ru.gaciuniineincetatea lui lisus le da
pentru susl-inerea
pe
vada
Iisus in lumina, in inima lor, fapt careexplica qi rumbul de luminAin caresunt
iutinla sa-i
hgravili sfin$i in Ortodoxie.Se poatevedeaaceastain multele citate datedin Dionisie, utalizate
in scriereaSf. Grisorie Palama+.
in general,in 6rtodoxie, scrierilelui Dionisie au fost temei de suslinerea prezengeiactivea lui
Dumnezeuin viala Bisericii qi in lume, nu temei pentruo mistica panteistasauun conlinut caren-a
fost de folos.
'

m. Ahe semnecare par sd arate vechimeapostapostolicd,

ba chiar apostolicda scrierilor areopagitice

in lerarhia bisericeascd,autorulafirmi ci Botezulqi Liturghia erausavirqitede episcop.El era

ajutatde pulini preoli, dar de mai mulli diaconi.$i sebotezauin g9n9r1loameniin virstA, nu copii.
dar acesieaeraupropri-iBiserici,idin primele timpuri, cAndbisericile luau ftn1a in orage,unde ry
instituiauepiscopigi veneaula cregtinismoameniin varsH,carerauconvingide alli cregtinisavie
sausd se laseadugila episcoppentrua fi botezali.
Tot episcopul
-timp,iri e prezentaisav6rqindinmormAntarea.Tot un semnal alcituirii acestorscrieriin
cr-eqtine,cAnd cregtinismul era persecutat,pare sa fie vorbirea lor despre
primele
,,terapeu1i" (slujitori), un fel de paracliseri,de obicei necasatorili,care aveauca rol principal
pazireaulilor locaqurilorundeaveauloc adunarilegi slujbelecreqtinilor.Acest serviciunu mai avea
rostin secoleleV-VI, cici trecusetimpul catacombelor'
S-a mai obiectatimpotriva vechimii scrierilor areopagitice,deci impotriva lui Dionisie Areopagirulca autor al lor, folosindu-seca zugumentdescrirea,in capitolul YI.alIerarhiei_bisericegti,
siin!.ii monahilor,caren-ar fi aparutdecAtin secolulIV. Dar gtim despreAntonie cel Mare ca s-a
facutmonahin secolulIII (cAciseniscusela 255). Oaren-a unnat el unei tradilii mai vechi?Poate
eraulainceputputini astfelde cregtini(cici qicregtiniieraupulini) carepreferausatriiascain curAfia
vielii singuiatiie. Dar, oare,nu eiau unii cire ulrnau cuvintul Sf. Apostol Pavel:Eu voiescca toli
, altul tnu'-1\
oameniiiafie cumsunteu tnsumi.Dar Jiecnrertrede la Dumnezeudctrullti :.unula.Sa
-Apostol
fel (l Cor.7,Z;.Oare.tu simgeau;i-atunci unii credinciogica audarul unei.vielitraite asemeneaSf.
Pavelqi celorlalli Apostoli?Poateca inc-anu seduceauin pustie,nici nu formau obqtiieqite
dintrecregtini.Dar poateslujeauintr-un anumit fel Bisericii gi eraumai frecventin ea.Poateace$tia
sunt,,terapeufiI' (slujitorii) de carevorbeqteautorul.inEpistolele sale,termenpe cqg Sl Maxim
Marturisitorulil traduceprin ,,monah" . Aceastastaredeosebitia lor, un fel de paracliseri,a putut
da cite unuia indraznealasa mustrepe cAteun preot carei separeaca nu e la inallimea chemdrii
lui. Caci,poate,nu seimpusesedeihitiv autoritateade neinlocuita preotului.Faptul acesta,descris
in Episto[aa III-a e greude inlelesca s-arfi putut intanlpla in secolulVI, cAndautoritateapreotului
era de mult consacrata.
Celespusein acestepagini suntun rezumatextremde saracAide generalal b-ogalieiqi addncimii
conlinutului scrierilorareopagitice,pe caretraducereanoasfa e departedeaJ fi purutreproducein
mod fidel. Caci insuqilimbajul lor e atAtde subtil gi de complex,ca nimeni nu-l poateredain mod
satisfacator.De aceea,in francezAs-a tradusde vreo unsprezeceori. Dar Gandillac le traducedin
nou, in speranlacArestituienuanlepe carenu le-au putut exprima traducerileanterioare.De aceea
am intreprinsnoi o noua Faducerepe linga ceaa Pr. CiceronelordAchescugi Theofil Simenschy,

t2

INTRODUCERE
c.atam
silindu-nesa o exprimd,rnin tenneni romAneqtimai tradilionali, duhovniceqtiqi evitdndP.e,
Pr. CiceroneIordichescu
putut neologismeiede origine frutcezA.De aceeanu impartAgimsp_usa
ia,,Scrisut'iri (al lui Dioiisie, n.n.)ne amintegtede dialecticalui PlatonsauHegel,fara-saaiba
geniulacestordoi mari corifeiai g6ndiriiumanel' (op.cit.,p. XXIII). Noi socotimca gdndirealui
decAta lui Platonqi Hegel.
bionisie e mai satisfacdLtoare
ci vrem sa pi$ram nlimelg
$i, ca incheiere,pentru toatemotivele aminiite, linem sAspunem
de dionisie Areopagitul pentru autorul acestorscneri. Chiar daci autorul lor ar fi cineva de mai
tArziu,daca el a linuf sa-!i dea acestnume, ii respectamvoinp qi e vrednic penffu aceastdtnare
de apelativulde Sf0nt,ca ceilalliParinlibisericeqti.
opera
-'
Cu o contribu[ie la inlelegereascrierilor areopagetice,am tradus$ Scoliile la ele, ale Sfintului Ma-rim Marturisitorul.
cdscoliilenu ii apa4inlui Maxim Marturisitorul,ci lui loan,
HansUrs von Balthasarsocote$te
le
eDiscopde Scythopolisdin Galileea.din primajumAtatea secoluluiVI5. Dar Otto Bardenhewer
urmA.
celui
din
probabili
opinia
cA
e
mai
Consider
Maxim6.
sir.otesr. ale Smntului

Note
1. Dionisie Pseudo-Areopagitul(sec.V-VI), Ierarhia cereascd.Ierarhiabisericescd'ttad.
p.espreltumeledivine. Teologia
din gr. de Pr. CiceroneIordathiscu, ChiginAu,1932t-idem.,
Iaqi 1936
misiictZ,trad. din gr. de Pr. CiceroneIordAchescu9i Theofil Simens.chy,
Paris '124?I'Arlopagite,
Pseudo-Denys
iu
complites
Oeutres
dJGandillac,
2. Maurice
3. pr. GheorgheDragulin,IeromonaliulDionisie Smeritul,,Exigurrs" sau ,,CelMic"
Premise
teologice" , XXXVII (19S5),n1,7-8,p .521-539;idem,
lapio;.470-550iin,,Stutl
'si'perspec'tive
in de:baterileclin uftima sutd de ani asupra SfdntuluiDiottisie Areopagitul qi.a.
cuvio.su.lui
i,fereii'tate,in,,Glasul Bisericii" , XL (1986),nI.-f,p.7.3-87; idem, PreJble.le
Dioyisie Smeritul sau Eiiguul la unele traduceri in limba latina,in,,Mitropolia Olteniei" '
xxxvur (1986), nr. Z, p.'le-t25; idem, (Jnfiu de marefaima al ArhiepiscopieiTomis,ului
iii,, ,,eoc.ul'ot Vi-tea la^Roma,in ,,Glasul Bisericii" , XLV (1986), nr. 3, p. 62-79; idem,
Cut,iosttlDionisie Smerirul sau Exiguul. Doua epistoledespreprohlemeledq1e!lastgly-li
calcululuicalenclarisriisipascal" ,-in ',MitropoliaOlteniei" , XXXIX (1987)'
,,elemenrele
p.
27-70;
idem, Identitatea lui-D'ionisiePseudo-Areopagirulcu ieromonahulDionisie
nr. I,
-Smeriiul (E.riguul), Craiova, I 99 1.
Lumina,in Filocalia romineascA,vol. VII, trad.Pr. Dumitru Suniloae,
4. Dispri S1a',rto
Bucure;ti,1977,p. 263 - 373.
5. Hans Urs von Balthasar,Das Scholienu'erkdes Johannesvon Scythopolis,in ,,Scho, r. l, P. 16-38.
lasthik" , V (1940)n
der altkirchlichenLiteratur,Bd.4, 1932,p.297.
Gesc'hichre
6. Otio Bardenhewer,

'

I celui intre sfinfi

DIONISIE AREOPAGITUL
Despre
IERARHIA

CEREASCA

Presbiterul*Dionisie Areopagitul citre impreuni-presbiterulTimotei

Capitolul I'
cu bundtate,fn chipfelurit,
Toatd lumina dumnezeiascdfndreptAndu-se,
spre celeprovidenliate', rdmdne simpld;
gi nu numai at1t, ci le gi une$tepe celeluminate
$l
Toatd darea cea bund* Ei tot darul
desavdrqiteste de sus,pogorAndu-sede la
Pdrinrele luminilor (lac. l,ll). Dar qi toata
luminoasace pomeqtede la Tatal
strAlucirea
gi vine la noi o bunadaruiregi ne umple iaragi
de o putere unificatoare,ne indreaptAin sus
gi ne intoarce spre unitatea(cf. Ioan 17,21:I
a
Cor. 1,10) gi simplitateaindumnezeitoare
Tatalui ce ne adundin Sine. Cdci din El* Si
spre El sunt toate,cum a spussf0ntulCuvdnt
( R o m .1 1 , 3 6 ) .

s2
Agadar,chemAndpeIisus,luminaTatiiui,
existentaadet'dratd. care lumineazdpe tot
ontul c'evine fn lume (lotn I,9), prin caream
dobAnditintrareala Tatal, inceputul luminii
(cf. I Tim. 2,5), sa cautam,pe cAt se poate,
spretalmacirilepreasfintelorcuvinte predate
noud de Parinli*. $i sa privim in chip simbolib*, prin inallarea gAndului la ierarhiile
mingilor*ceregti,pe careni le descopera
acele
cuvinte,pe ci1 ne estecu putinta.$i, primind
daruirealuminii incepatoaregi mai presusde

inceput* a Tatilui, incepitorul dumnezeirii

(carene descoperaprea fericiteleierarhii ale
ingerilor in simboale pline de inleles), cu
ochii nematerialigi neclintili, sa ne ?ntindem
din ea iardgi spre obdrqia ei simpla. Caci
aceastanu pierde niciodataceva din unitatea
ei cea mai dinlauntru*, atunci c6nd se inmulte$tegi pomegtedin sinecu bunatatepentru inAl[areagi unireacelorprovidenliate,spre
imbinareax lor cu ea, ci ri.mAneneclintitA
inlauntru ei, fixatA statomicin identitateaei
nemigcata,degi pe cele ce tind spre ea le
atragepotrivitcu ele gi le uneqteprin unitatea
ei simplificatoare.Cdci nu e cu putinla sd ne
lumineze noua altfel lumina dumnezeiascA
incepAtoare,dacdnu e invaluita in chip inAlfAtor in felurimea sfintelor acoperamintexgi
nu se acomodeazAprin providenla parinteascdin chip potrivit cu firea* celor ce ne
sunt proprii.

$3
De aceeaincepatorul desavAr;irii* ne-a
rAnduit preacucemicaierarhie bisericeasca,
invrednicind-o de imitarea mai oresusde
l u m e * a i e r a r h i e i c e r e g t i ,c a p e u n a c e

l5

Desore Ierarhia Cereasca

infatiseaza ierarhiile nemateriale amintite in
chipuii materiale5i forme compuse'pentruca,
Dotrivitcu noi insine,sahm ridicali de la chipurile* preasfintespreinallimile 9i asemanarile
simple qi lipsite de chipuri.Fiindca nu poate
minteahoastrasAajungApAnala imitareaqi
nematerialaa ierarvederea(contemplarea)
hiilor ceregti, ilaca nu se folosesle-qP
c a l A u z i r e am a t e r i a l a *( c f . R o m . 1 , 2 0 )
o o t r i v i t a e i , p r i v i n d f r u m u s e l i l ea r a l a t e *
b r . . u ^ c h i p u r i a l e m A r e l i e i n e v a z u t e$ i
b u n e l em i r e s m es i m l i t ec a s e m n es e n s i b i l e
a l e r e v i r s i r i i s p i r i t u a l eq i l u m i n i l e m a t e r i ale ca inlaligirri vAzuteale daruirii luminii
nemateriale.
Iar sfinlitele inv{ituri desfdqurate* trebuie socotite ca mijloace de implinire a
dorintei de vederea minlii: 9i treptelebine
orAnduiteale celor de aici ca un mijloc al

deprinderii* purtArii annonioase falA de cele

dumnezeieqti.In sfArqit,impdrtAqireade prea
dumnezeiascaEuharistie trebuie socotltaca
impartdqirede Iisus. $i toate celelalte cdte
s-audat fiinlelor cereqtimai presusde lume*
noua ni s-audat in chiP simbolic.
Deci, pentru aceastAindumnezeirepe
mdsuranoastraincepitorul desavArqirii9i de
oameni iubitorul ne-a aratat noua ierarhiile
cerestigi a facut impreuna liturghisitoarecu
noasele ierarhianoastra,pentruasemanarea
de
tra dupa putinla.prin slujireapreoleasca
chip dumnezeiesca ei. $i a infafigatminlile
mai presusde ceruri in chipuri simlite prin
cuvintele compuse ale Scripturii*, ca sA ne
ridice* prin cele simlitela cele inteligibileqi
de [a simboalelealiatuitecu sfinleniela culmile* simpleale ierarhiilorcereqtil'

Capitolul II
Ei cereEti
in mod cuvenit,ceteledumnezeiegti
lor
se aratd prin simboaleneasemenea
c i p e t e n i i d e o q t i , c a p u r t A t o r id e l a n c i
noui
( c i . I o s u a . 5 . 1 4 ) E i c d t ea l t ep r e d a t e
de cuvintele Scripturii printr-o sf8nta
simboalelor
Deci trebuie, precum socotesc,sa aratiim i n c h i p u i r e i n f e l u r i m e a
(
S
criptura)s-a
t
e
o
l
o
g
i
a
C
a
c
i
r
e
v
e
l
a
l
i
e
i
.
intAi care gdndim cd este scopul intregii ied
e sIintele
s
i
m
p
l
u
*
f
o
a
r
t
e
f
o
l
o
s
i
t
celor
parte
a
ei
fiecare
este
folos
rarhii si deie
m
inlile fara
p
e
n
t
r
u
p
o
e
t
i
c
e
*
i
n
c
h
i
p
u
i
r
i
oartaside ea. Apoi sa proslavim ierarlriile
c. u m s - a s p u s 'd e
s
e
a
m
a
c
h
i
p
u
r
i
,
t
i
n
i
n
d
cuvintele
prin
Ior
infali$arii*
potrivit
i,er"qii
m i n t e a n o a s t r a g i g d n d i n d u - s el a r i d i Scripturii. DupA aceea,sa spunem pnn.ce
carea potrivita ei qi plasmuind sfinte
cuvincere:ti.
cetele
infaliqeazi
sfinte
chipuri
descrieriin stare sa o inal1e4.
si
trebuie
tele Scripturii qi sprece simplitate
ca
Aceasta
chipuri.
prin
aceste
urcugul
sefaca
nu cumva sacugetAm9i noi in mod necuvenit,
$2
imoreuni cu cei mulli' cAminlile ceresti$i de
multe
cu
chip dumnezeiescar fi niqte liin1e
Deci, de gnndegtecineva sd primeasci
picioare si cu multe fe1e.coborindu-le la
forme compuse*ca proprii celor care
sfintele
cel
salbatic
la
al vitelor sau
cnioul dobirocesc
necunoscuteil de
al ieilor, sau sA ni le inchipuim avdndcioc orin ele insele* ne sunt
sfinlitele
socoteascd
si
trebuie
el
nevazut,
7'4:
Dan'
l0:
(cf'
Iez. I '6incovoiatca vulturii
din Scripturi neAooc.4,7)sauchip de pAsariinaripate'acope- descrieriale sfintelor minli
infaliEareinriie cu pene(cf. Iez. l,i t: Is. 6.1),saufliindca ootrivitelor, ca si toataaceasta
$i atuncispune
Lrosata*a numiriloringere$ti.
niqte rbf de foc deasupracerului (cf. lez'
cind s-au gAndit la
t,iS; Oan. 7,9), tronun materiale(cf. lez. 6a icriitorii Scriptuni,
trupelscaa celor netrtrpe;ti,au
t,ZO;nan. 7,9; Apoc. 4,4)' potrivite gederii Drezenlarea
pentrttacesta.pe cAt
lui Dumnezeucel stapdnitor,sauca niqtecai irebuit sa plasmuiasca
le-a fost cti putinla, forme proprii qi inrudite
felurit colorali(cl. Zah. 1,8:6'2')9i ca nigte

$1

r6

Despre Ierarhia Cereasci

$:
lor (scriitorilor) de la fiinlele ce ne suntnoua
nemamat
intrucAtva
cinste
de
vrednice
mai
Unul din cele doui moduri se foloseqte,
teriale* qi mai presus de altele qi sd nu.inc
h
i
p
d
e
c
e
r
e
$
t
i
D
r
e
c u m s e ' c u v i n e ,d e c h i p u r i l e s f i n t e
viluie simplitalite
9i
alcatuiri
Iar altul pldsmuiegte
asemanatoare.
dumnezeiescl in multifelurimea formelor
ce e
ceea
pentru
Caci
neasemenetoare*,
pimdnt'
forme
pe
de
de
celor mai de pe urma
cu totul neasemanatorqi de neinleles'
prima faptAne estemai proprtenoua $I mal ln
Predaniiletainiceale Scripturilorrevelaitare sane inalle qinu coboari celemai presus
uneorichiar fericireavreddoua
a
toare
Droslavesc
iar
nepotrivite;
neaiemanari
la
lume
de
a dumnezeiriimai presusde
inchinare
de
necunicd
chip
faceminteanoastrasAindrcptein
(cf. Ier. 1,4; Ioan 1'1)' li
Cuvdnt*
ca:
fiinta
dumnezeieqti
puterilor
impotriva
i
venitinluri
Cor' 2,16),gi.Fiinli
11,34;I
(cf.
Rom.
Minte
compozilii
sprijinindu-se*'pe
qi sArataceasca
(cf. Ies. 3.14;Apoc. 1.4.8),aratAndralionalilipsite de sfinfenie.
a ei' care
dumnezeiasca
Pe linea aceasta,unul ca acestaar putea iut.u si inlelepciunea
existentAqi ca.uza
adevirat
cu
e*ittenlu
est.
formele
de
unrplute
socoti lin;rurile cereqti
a celor existente. o inchipuiesc
unor lei* qi cai 9i de imne de mugeteqt de adevdrata(cf. I Ioan 1,5;Ioan$i1,8) o numesc
9i
calumina
gi
de
animale*
qi
pisari*
de
alte
sruDuri* dL
. aci
v i a t A *( c f . I o a n 1 , 4 ;5 , 2 6 ; 1 1 . 2 5 :1 4 . 6 ) C
iuciuri mateiialelipsitede cinstein cdtesunt
suntmai inalte9i mai
inchipuiri
ifint.
u..it.
ScripSlintele
zugravite(ceteleingereqti)in
cuveniteqi intrec formele materiale'
turi gi care ne pot duce la o cugetarealurln
Dar sunt qi ele departe de adevarata
nu
cind
(absurda),mincinoasa qi pitimaqa*
cu dumnezeirea.Caci aceastaeste
asemAnare
sunt luate ca simple chipuri neasemenea mai presus de toata fiinla
viala qi nici o
.9i
ne
arati,
acelora.Dar* ciutarea adevirului
once
caractenza'.precum
poate
nu
o
lumina
3 suvinsfAntain1elep.lut1g
Drecumsocotesc,
gi minte ramin fari nici o asemAnare
cuvdnt
tuielor Scripturii in infaliqarea chipurilor
cu ea.
turor minlilor cere$ti, avAnd grija ca prln
Alteori, e proslavitade aceleaqiScripturi
jignim
fiecaredin ele sa nu ajungem nici sa
numlno-oneinfatiSarineasemanatoare'
orin
nici sa ne alipim pe
outeriledumnezeieEti*'
n
e
c
u
p
r
i n s a( c f - C o l '
l a z u t a * , - n e s t a r g i tEai
hoi in chip patimat la stareacobordtaa chipul . l 5 : I o a n l , l 8 ; ' l T i m . 6 . 1 6 ) :q i ' s p u n A ncdd
rilor.
e din cele ce nu sunt,nu spunca estecevace
in mod cuvenit ni s-au propus* deci chinu este.Caci aceastaiieste,precumsocotesc'
puri ale celor fara chipuri* qi forme ale celor
mai propriu. Pentru ci, precum a explicat
iara forma. Un motiv pentru aceastaar putea preddniaascunsA
9i sfAnta.spunemadevarul
fi nu numai cunoagteieanoastraprin analo- "and ,i.".t-t ca ea nu e ceva din cele ce sunt,
sie. carenu poatesa se inalle nemijlocit* la
fiindca nu c unoaqtemnemArginirea(indeiini.i e d e r i l e ( c o n t e m p l a l i i l e )s p i r i t u a l eq i a r e tul) ei, cea mai presusde fiinli, neinleleasA*
nevoie de ajutoarepotrivite cu firea noastra, si tainica.
DacA, deci, negaliile* privitoare la c.ele
carene duc-lavederile minlilor fd'raforma 9i
mai presusde lume, prin forme* ce ne sunt dumnezeieqtisunt rdevirate. lar allrmaglle
uotopiut",ci si faptulcA,potrivitcu cuvintele sunt nepotiivite, descrierile.prin inc.hipuiri
tiiniie ale Scripiurii, acelease ascundprin n e a s e m a n d t o a r es u n t m a r p o t r r v r t e a s nesraiteSi sfinteghicituri 5i trebuiefacutde cunzimii celor tainice' CAcidescrierileScripneipropiat celor mulli adevarulsfint 9i.as- turii cinstesc* qi nu acoperain chip urdt
prin chipuri
c e t e l e c e r e q t i ,i n f a l i S A n d u - l e
cuni al^minlilormai presusde lume' Caci nu
ci le arataprin aceastaca pe
fiecare e sfinlit Si nu e a tLrturor,cum spun neasemanAtoare;
unele ce sunt in chip mai presusde lume
Scripturile,cinoStinla lor (lCor' 8,7; cf' Mat'
Iar cA de1l,it; Luc. 8,10). baca insa ar invinovati deasupratuturor celor materialc.
mult 9i
mai
inalla
neasemdnAtoare
scrierile
n
e
p
o
t
r
l
v
l
t
e
'
f
i
g
u
r
a
t
e
cineva descrierile
asemenea mintea noastra decit cele asemdnitoare'nu
spundndca e ruqinesa sealipeascd
va negacinevadin cei dreptcuc'hipuriurite ceielorde chip dumnezeiesc,qi socotesccd
iste ugor 91 :el9 mai. de
FiindcA
preasfinte,ajunge sa i se spunaca modul getatori.
pe mulli' facAndu-isa
amageasca
sa
finste*
ifintei descoperirieste indoit*'
t7

Despre Ierarhia Cereasca

socoteasceunele fiin(e cere$tiasemeneaaurului gi ca pe ni$tebarbali fulgeritori de luminA,mareli,imbrAcaliin vegmAntsclipitor
( c f . D a n .7 , 9 ;I I M a c . 3 , 2 5 ;M a t . 2 8 , 3 ;M a r c .
1 6 , 5 ;F a p t .1 , 1 0 ;A p o c . 4 , 4 )9 is c d n t e i ncda u q
foc nevatametor* gi in atAtea alte chipuri
asendnatoare,in cite a inchipuit Scriptura
m i n l i l e c e r e q t i .C a s d n u p A t i m e a s c a
a c e a s t ac e i c e n - a u i n l e l e sn i m i c m a i i n a l t
decAtcele vazute,inlelepciuneacuvioqilor
scriitori ai Scripturii coboari cu sfinlenieqi
la neaseminirile nepotrivite, neingaduind
alioireaiubirii noastrela cele materiale,ca
in chipurile necuvenitelci
saie odihneascA
trezindpomirea spreinal!area sufletului,ii
propun neplacuteleforme urdte* ale acelor
alcituiri. Astfel ajuta chiar celor foarte
alipili de materie si vadAcA nu e ingaduit,
nici adevarat ca vederile* celor cereqti gi
dumnezeiegtisafie cu adevirat asemAnatoare
unor atatde urdtechipuri. De altfel trebuiesa
cAnici unadin existenle
inlelegemSiaceasta,
in generalnu e lipsita de o impart5girela bine,
daia, precum spune_adevirul Scripturilor,
1).
toatesuntbunefoarrei (Fac. 1.-3

$4
Deci e cu putinla inA\area din toate la
vederi(contemplalii)bune; 9i sepot cunoalte
din cele materiale asemanarile neasemanatoareale celor inteligibile qi inplegAtoare6.Caci cele in[elegatoareau in alt
mod cele ce s-audaruit celor sensibile.
De fapt mAnia* se ivegtein cele necuvdndtoare din pomirea patimagd9i migcarealor
mAnioasae plina de toatairalionalitatea.Dar
in celeinlelegAtoaretrebuiesa seinfeleagain
alt mod mAnia.Ea se aratA,precum socotesc,
gi
in acestea- ragionalitatea*lor bdrbAteasca
deprindereaneclintitAin dispozifile de chip
dumnezeiescqi neschimbate.La fel spunem
ca pofta in animale este Pomirea patimaqa
necugetataqi alipita de materie ce se iveqte
dintr-un impuls, nascutain chip nestapAnit
s o r e c e l e s c h i m b a c i o a s es a u d o m i n a r e a
neralionalAa unei dorinle, care impinge tot
animalul spre lucrul poftit. Iar cdnd le
inchipuim pe seamacelor inlelegatoare
atribuindu-le asemanareaneasemanatoare,
socotindcd au qi pofta*, hebuie sAinlelegem
prin aceastaiubirea dumnezeiasca(cf. Deut'
18

6,5; Pild. 4,6) fald de ceeace estenematerial

si mai presus de ralionalitilteqi minte 9i
ilorinlaneclintitagi neobositapentruvederea
curatagi nepatimaqamai presusde lume qi de
transparentaculminanta, limpede qi prea
sfdntaa acelora;i de comuniuneacu adevdrat
spiritualA,rationalagi veqnica,cu mareliainfrumuse[itoaregi neingelitoare.$i trebuiesA
inlelegemprin pofta simlireanestapanita,incordatagi de neintorsgi de nimic opritApentru
Dumnezeu,a iubirii neschimbateqi neamestecate* fala de frumuseleadumnezeiascd9i
pomirea* totala spre ceea ce e cu adevi'rat
vrednic de dorit.
Daca nera[ionalitateaanimalelor necuvantatoaresausimlirealucrurilor materialeo
numim lipsa de raliune gi simlire a celor
proprii lor, fiinlele nemateriale !i intglegatoarele recunoaqtemca intrecdndin chip
sfAnt qi mai presusde lume raliuneanoastrA
legatdde trup gi trecitoare* de la una la alta
q i - s i m g i r e an o a s t r a m a t e r i a l a 9 i s t r A i n i
minlilor netrupe$ti. Dar e cu putinla se
inchipuim forme ce nu sunt contrarecetelor
cereq'tichiar pomind de la parlile cele mai de
jos ale materiei*, dat fiind ci qi ea igi are
existenlade la Cel cu adevirat bun qi in toate
ale ei infaligeazaniqte trasaturifrumoaseale
fiinlelor ingelegatoare.
$i e cu putintd sa urcam prin ele spre modelele nemateriale,
ingelegdnd,cum s-a spus,cele asemanitoare
qi vdzAndaceleaqi*
prin celeneasemdnAtoare
irisdturi nu ca fiind la fel, dar intr-o armonie
gi fiind proprii at6t celor inlelegAtoare,cAt gi
celor sensibile.

$s
ii uom afla pe scriitorii tainelor
inchipuind nu numai in infAliqareacetelor
cereqii,ci gi in descopeririledumnezeiegti*.
De fapt ei prosldvescdumnezeireapomind de
l a c e , l ec e s e v i d c i n s t i t e * , c a s o a r e l e *
dreputii (cf. Mal. 3,20),rasarindin chip st?nt
minlii ca o steaa diminelii (cf. II Petr. 1'19;
Apoc.22,L6)qi luminAndca o lumina in c-hip
descoperitqi spiritual; alteori luminind fArA
ca un foc (cf. Ieq.3,2;Deut' 4,24;
vAtamare,
Evr. 12,29)prin celede la mijloc, ca apa(cf.
P s . 3 5 , 9 ;l e r . 2 , l 3 ; P i l d . 1 6 , 2 2 ;A p o c ' 7 , 1 7 ;
lez. 47,l; Is. 44,3) ce aduceimplinireavielii
gi, vorbind simbolic, patrunzAndin pdntece9i

Desorc Ierarhia CereascA

izvor (cf. loan 7,38; Apoc. 22'1) Si poatenici pe noi, dac6pomind sa le cerfacdndu-se
ietam ridicindu-ne de la'vcdereaexactda
de rduri curgatoarede nerelinut (cf. Ieg. 3'2);
celor vAzute,nu ne-ar tulbura chipul urdt* al
un
ca
pe
urma,
de
cele
din
alteori ivindu-se
descrierii inchipuite a ingerilor. Caci prin
mir bine mirositor (cf. CAnt. 1,2),' alteori ca
p i a t r ac e ad i n c a p u lu n g h i u l u i( c f . I s . 2 8 ' 1 6 ; acesteanelasAndnintea noastrdsAramina in
E f . : , Z O r .D a r a u i n v a l u i t - oq i i n c h i p u l a n i - formele nepotrivite, ii dam putinla ca nemalelor salbaticeqi au imbracat-o in forma mulEumilii de acelea sa se lepede de imleului gi a panterei;qi spun ca ea va fi ca-un p i r t i m i r e a d e c e l e m a t e r i a l e 9 i s A s e
jefuitade pui 1cl.Os. bbignuiascasa tinda cu sfinlenie_prin cele
pardossauca o ursoaicA
: p o c .1 3 . 2 )V. o i n t a i vazutespreinallimile mai presusde lume.
; a n . 7 , 4 - 6A
5 . 1 4 ;1 3 , 7 D
Acesteafie spusede noi desprechipurile
adAugaca e vAzuta5i ca ceeace e mai de
gi nepotrivite ale ingerilor*-din
materiale
nepotrivit
necin-stedecat toate qi pare 5i mai
cu ea, cdnd cei inaintali in cele dumnezeiegti Sfintele Scripturi. In cele urmatoaretrebuie
au inchipuit-o si ca pe un vierme (cf. Ps. si definim* ce socotim* ca este ierarhia.$i
21,6).in'[elul acesta.toli cei inlelepliin ale ce folos au din ierarhie cei faculi partaqide
dumnezeirii gi tdlmicitori ai celor ascunse ea. Fie ca in acestcuvdntsa ma cAlauzeascd
(cf'
Hristos al meu, dacae ingaduit sdspun,inspidespart
'6,3)in chrp nepAtatSfintele Sfintelor
intreagaexplicarea ierarhiei'Iar tu'
rAndu-mi
gi
de
lipsite
de c6le nedesavirqite
ls.
cuvioasea presfinEeniegi vestescca o sfinlitA plasmuire copile*, potrivit rAnduielii
- caci cele slinte se
ierarhice
dairiei
noastre
cele
nici
incdt
astfel
ceea ce e neasemenea,
dau sfinlilor - , ascultacu sfinleniecele spuse
sa nu fie la indemdnacelor indumnezeiesti
cu sfinlenie, indumnezeindu-teprin patlu!a
d
e
i
n
l
e
l
e
g
e
r
e
q
i
i
u
b
i
t
o
r
i
nici'cei
tinali
dereain taineledumnezeieqtiqi deosebind,in
sfingitelorasemdniri* sa nu ramAnala ele ca
ascunsul mingii, cele sfinte de mul$mea*
sA
dumnezeieqti
gi
cele
ca
la unele adevirate;
celor nesfinlite, pazeqte-lepe cele sfinte in
fie cinstite prin negalii adevarateqi totodati
unitatealor, iar celeintinatedesparte-le.Caci
sa fie proslavite prin insugirile celor de pe
nu e ingaduit, cum spun sfintele Evangh-elii
urma existenteca reflexe* ale lor. Deci nu e
nepotrivitfaptul ci igi inchipuiesc5i fiinlele (cf. Mat. 7 ,6), sd se arunce porcilor fruluminoasA9i de f1ucelorneasemanatoare museteaneamestecata,
cerestidin asemAnArile
ce nu li sepotrivesc,pentrupricinile amintite. musetefacatoarea mdr gar ita relor spirituale.

Capitolul III
Ce esteierarhia Ei care estefolosul ei

sl
Ierarhia este*, dupi mine, o sfinlitd rdnduialA gi qtiinla 9i lucrare asemanatoare'
p e c A te c u p u t i n l a * , m o d e l u l u i d u m n e z e iesc Ai inAllatA spre imitarea lui Dumnezeu prin luminarile date ei de la
D u m n e z e up e m A s u r ae i . I a r f r u m u s e t e . a
d u m n e z e i a s c As,i m p l a , b u n a , e s t e o r i g i nea desavAr;irii*, cu totul neamestec a t a * c u o r i c e n e a s e m A n a r ec u e a 9 i
i m p a r t d s i n df i e c a r u i ad u p i v r e d n i c i ed i n
l u m i n a e i . I e r a r h i ad e s a v i r q e q tper i n s l u i i r e a c e a m a i d u m n e z e i a s c Ap,o t r i v i t e i ,
in mod armonios,chipul celor ce participA
la cele sAvArqite.

$2
Deci scopul ierarhiei este asemanarea
(cf. Mat. 5,a8) qi unirea cu Dumnezeu,pe
cit e cu putinlA,av2ndu-lpe El drept calauzitor in sfinta gtiinfAqi lucrare. Caci' privind neclintit spre frumuselealui
atotdumnezeiasci,ea se face intipiritd de
El in partagiix ei ca in unii ce sunt dumqi
nezeieiti.ca in niste oqlinzi atotstrAvezii
n e p d t i r e( c l . i n l e l . - 7 , 1 6I I: C o r .3 . 1 8 1p' r i m i toare ale strilucirii luminii incepatoare 9i
dumnezeieqti;chipuri umplute de strAlucirea
daruita, pe care o impartaqesciarAqi celor
urmAtori,potrivit r6nduielilor dumnezeiegti'
sau
Caci nu e ingaduit celor caredesavArqesc

19

Despre Ierarhia Cereasci

chiarcelor ce au fost desivirgili sdfacA*ceva
contrar sfintelor rAnduieli ale desavArgirii*;
nici sa fie altfel, dacAdoresc stralucireaindumnezeitoaregi tind in mod sfAnt spre ea qi
se intiparesc dupa misura fiecareia din
sfinftele min1i.
Deci cel ce spune ierarhie, nume$te in
generalo anumitardnduialasfAnti, un chip
al frumuselii dumnezeieqti,sivArqind in
sfintele trepte* ierarhice taina iluminarii
p r o p r i i e i S i a s e m e n e af a c 6 n d u - s ec a p e ieniei ei. pe cAt ii este ingaduit. Caci
desavdrgireafiecdruia din cei chemali* in
ierarhie constain a fi fost inAllat la imitarea
lui Dumnezeu,pe mAsuralui. Iar ceeace e
m a i d u m n e z e i e s cc a t o a t e , c u m s P u n e
Scriptura,estea fi impreundlucrdtor al lui
Dumnezeu(I Cor. 3,9; III Ioan 8) 9i a primi
lucrareadumnezeiasca*,aratand-o,dupa putin1A,in sine.Astfel, fiindcAr6nduiala*ierarhiei constain a securA[iunii qi a curali pe allii
qi a se lumina unii* qi a lumina pe allii' in a
ie desavArqiunii gi a desAvArqipe al1ii,
fiecaruiai secuvine sAimite pe Dumnezeuin
modul lui propriu. Fericirea dumnezeiasci,
ca sa vorbim potrivit oamenilor, nefiind
amestecatacu nici o neaseminare,ci fiind
n-are
plina de lumina etema. desavdrqitA'
ea e curatitoare,
nevoiede nici o desavdrgire;
IuminAtoaregi desdvirqitoare.Mai bine zis'
este insagi curilirea sfAnta,luminarea gt
desivirqirea,mai presusde curafie,ma1PI9.
sus de lumind, tlind izvorul autodesavdrgirii
dinainte de lucrarea desdvdrqirii altora gi
cauza intregii ierarhii gi dincolo de toata
slin1enia,prin depdqireaei.

$3
Deci cei ce se curetesctrebuie sf, se facd
cu totul neamestecalicu cele nepotriviteqi sA
se elibereze de impreunareacu ceea ce e
cu ei (cf. Luc. 14,33;Ef. 4,22;
neasemenea
Col. 3,9). Iar cei ce selumineazAtrebuiesa se
inAl[Andu-se
umple de lumina dumnezeiasca,
la deprindereaqi puterea contemplagieicu
ochii preacuraliai minlii*. Iar cei ce se desivirqeic sasemute de la ceeace e nedesdv6rqit
qi da se faca partaqi de cunoa$tereadesavdrqitoarea tainelor sfinte.
Apoi cei ce se curAlesc*trebuie sAtransmita altora, prin abundenlacurafiei lor, din
neintinareaproprie. Iar cei ce se lumineazi,
ca mingi mai pdtimitoare,ce qi-auinsugitparei 9i s-au
ticipareala luminaqi la comunicarea
invrednicit in mod prea fericit de stralucirea
spreallii lumina lor,
sfdnta,trebuiesArever^se
care intrece totul. In sfdrgit, cei ce se
desivirqesc, ca cei ce cunosc comunrcarea
pe
desivdrqitoare,trebuie si desavArqeasca
in
cei ce seimpartalescde iniliereaatotsfAntA
stiintacelorsfintevizute.Deci fiecaretreapta
ierathica e ridicata la dumnezeiascaimpreunA-lucrare pe masura ei, sAvnrqind,prin
harul qi putereadatade Dumnezeu,cele ce se
afla in dumnezeire in mod natural qi mai
presusde fire* si sunt lucrate de ea in chip
mai presus de iiinla, descoperindu-i-sein
chip ierarhic. pe cAt se poate, spre imitarea
minlilor iubitoarede Dumnezeu'.

Capitolul IV
Ce inseamndnumeletngerilor
$l
Dupd ce am definit, pe cAt socotescbine'
ce esteierarhia,trebuiesa proslavimin cele
urmatoare treapta ingereascAqi sfinlitele
chipurice i sedau in Scnpturi9i sa le privim
cu bchi mai presusde lume, ca sd le ridicim
prin inlelegeri tainice la simplitatealor asem e n e a c e l e i d u m n e z e i e q t iq i s A l A u d i m
obdrqiaqtiin[ei intregii ierarhii cu o cucemicie
vrednici de Dumnezeu gi cu mullumiri

20

pricinuitore de desivArgire.inainte de toate,

se cuvine sa spunemci dumnezeireaceamai
presus de fiinla, ddnd subzistentafiinlelor
celor ce sunt, le-a adus la existenta' Caci
aceastae propriu cauzeituturor ;i a bunAtalii
mai presus de toate: sA cheme la impArtilirea* de Sine cele ce sunt,cum s-ardnduit
fiecareiadin cele ce sunt* pe misura ei. Deci
toate cele ce sunt* se imparta;escde Provimai predenlace izvorAgtedin dumnezeirea
n-ar
Caci
qi
cauzatoare.
toate
a
sus de fiinla

Desore Ierarhia Cerdasci

exista* daci nu s-ar impdrtagi de fiinla 9i
obdrqia celor ce sunt. Deci toate cele fari
vialA* se impafla$escprin existentd de ea;
fiindca existenlatuturorestedumnezeireacea
mai presusde existenla8.Iar cele vii se imp a r t i q e s c d e a c e e a g i *p u t e r e d e v i a l i
facatoare qi mai presus de toatd via[a. In
sfdrgit,cele ralionale qi inlelegatoarese imei mai presusde
parlaiescde inqelepciunea
ioata raliuneagi mintea.de Sine desiivArqita
gi mai inainte de lucrarea de desavArqirea
altora. Dar e vadit ca toate aceleinsuqiri ale
fiingelor cdte s-au impartigit de ea in multe
feluri sunt in iurul aceleia.

sauvederi ascunseale tainelor mai presusde

lume sauunelevestiride mai inaintee.

$3

Iar daci ar spunecineva c6 unora din sfinli

le-auvenit qi nemijlocit* arataridumnezeieEti
(cf. Fac. 12,7; 28,13), si afle limpede qi
aceastadin preasfinteleScripturi, cd nimeni
n-a vdl.utSi nu va vedea(cf . Ieq. 32,20; Ioan
1,18; I lom 4,12: I Tim. 6,16; ceeace este
insugi* ascunsullui Dumnezeu.Iar aratarile
dumnezeieqti li s-au ddruit celor cuviogi
potrivit lui Dumnezeuprin descoperireaunor
sfinlite vederi qi pe misura celor ce le-au
vdzut. Iar preainleleaptaScriptura care a
$2
infaliqat in scris asemi,nareadumnezeiasci
nume$te,cu dreptate,acea vedere, ca pe o
aseminare in formi* a celor fari formd,
Deci sfintele* cete ale fiinlelor cereqti ardtarea dumnezeirii* ce le vine celor ce vid
s-aufacut din participareala comunicarea din inAllarealor prin luminareadumnezeiascA
d u m n e z e i a s c Am
, ai presus de cele simdupa ce au fost introduqi
ce li seimpartA$eqte
p l u e x i s t e n t eq i v i i i n m o d n e r a ; i o n a l g i
in mod tainic qi in chip sfdnt in inseqi cele
d e c e l e r a l i o n a l e a s e m e n e an o u A . C A c i dumnezeieqti.Dar la aceste vederi dumm o d e l 6 n d u - s ep e e l e i n c h i p i n l e l e g A t o r nezeieqti vestilii no$tri Parinti au fost ins p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u * 9 i l u c r A n d trodugiin mod tainic prin mijlocirea Puterilor
i n m o d m a i p r e s u s d e l u m e s p r e a s e m d - dumnezeiegti.
Dar oarepredaniaScripturiinu
n a r e al o r c u D u m n e z e u( c f . M a t . 1 8 , 1 0 ) spune ca qi rdnduiala legii* s-a dAruit lui
g i d o r i n d s a d e a o f o r m i i n l e l e g e r , i il o r
Moise de la Dumnezeuinsuqi,ca sdne-o faci
au, cum se cuvlne, comunlcarlle cu
cunoscutagi noua cu adevirat ci e in chip
D u m n e z e u l i p s i t e d e g l a s . A c e a s t ap e n t r u dumnezeiescAi sfAntA?Insa Scriptura ne-a
cA fiind aproapegi in suiq neincetatspre El,
invalat clar cA ea* a venit la noi prin ingeri,
intinzdndu-se,pe cdt le esteingdduit, spreEl,
hotirdnd sAinalle fiingele
voia dumnezeiascd
prin taria dragosteidumnezeiegtigi neclintite,
din planul al doilea la Dumnezeu,prin cele
primesc in chip nematerial qi neamestecat dintAi*. Aceasta rdnduiala s-a hotarat de
cu ele, obArqiamai presus de fiinla* a tuturor, nu
iluminirile incepatoaregi se aseamdna
Caci ele numai pentruminlile mai inalte gi mai dejos,
avAndastfeltoataviataintelegAtoare.
sunt cele ce au fost facute prima dati qi sunt ci qi pentru cei de aceeagitreapta.Adica a
in multe feluri partaqe*de dumnezeireqi au fost rdnduit ca in fiecare ierarhie sa fie trepte $i
prima datagiin multefeluri facutedescoperitoare puteri prime gi mijlocii gi ultime, ca cei mai
ale ascunzimiidumnezeiegtiiobiryii. De aceea dumnezeiegtisAintroduci in tainepe cei mai
s-au qi invrednicit mai mult dec6t toate de
de
de jos qi sA fie cAlauzitoriin apropier^ea
numele de ingeri*, pentru ca le-a venit prima
Dumnezeuin iluminare gi impartagire'u.
data lunrinareadumnezeiascaqi prin ele ni
s-au dAruit gi noua descoperirile cele mai
$4
presusde noi. Caci precun-rspuneScriptura,
legeani s-a dat prin ingeri (cf. Gal. 3,19). $i
Ba vdd ca qi in taina dumnezeiasci a
pe Paringiinogtri, vestilix dinainte de lege qi
iubirii de oamenia lui Iisus au fost introdugi
de dupi lege, ingerii i-au urcat spre dumnezeire(cf. Fapt.7,53) saui-au invAlatcele intdi ingerii, apoi prin ei a trecutqi la noi harul
ce trebuie facute qi i-au mutat din rAtAcire c u n o g t i n f e i . A s t f e l , p r e a d u m n e z e i e s c u l
q i v i a l A n e s f i n l i t d l a c a l e a c e a d r e a p t a , Gavriil* a invatattainic pe partaqulla ierarhie
aritdndu-leqi explicAndu-lerAnduielisfinte Zaharia(cf. Luc. l,1l) ca din el se va na$te,

2l

Despre Ierarhia Cereascd

prin harul dumnezeiesc,contrar nadejdii'
pruncul care va fi proorocul lucrarii divine
omeneqti*a lui Iisus, care se va arAtain chip
bun qi mAntuitor(cf. Luc. 1,5-21).IarMariei*
i-a facut cunoscuttot el cd in ea se va sAvdrqi
taina dumnezeiascaa asumarii unei forme
pipaitede catreDumnezeu(c[. Luc. l'26-38).
iai altul dintre ingeri i-a descoperitlui Iosif
cd cele fagaduitein chip dumnezeiescproorocului David (cf. Mat. 1,20-21)s-auimplinit
acum cu adevirat. Iar altul a binevestit
aceastataina pAstorilor,ca unora care s-au
curatit prin departareade cei mulli 9i prin
liniqtire. $i cu el mulgimede oaste cereascd
le-aimpartaqitcelor de pe pam6ntslavoslovia
puternic cantata (cf. Luc. 2,8-14). Dar sd
orivim si la celemai inalte aratAriluminoase
hln Scripturi.Cacivadca qi Iisusinsuqi,cauza
mai presusde fiinla a fiinlelor celor mai pre-

susde ceruri,dup4ce a venit firi schimbare*

la noi, nu iese* din bunarAnduialapotrivid
oamenilor, a$ezataqi aleasade El, ci se supune ascultatorchipurilor de lucrarestabilite
de Tatal qi Dumnezeuprin ingeri 9i prin mijlocirea lor. Astfel porunce$teprin inger lui
Iosif (cf. Mat. 2,13) plecareacu bun rost a
Fiului in Egipt qi iaraqi mutarea (cf. Mat.
2,19) din Egipt in Iudeea. Astfel il vedem
supunindu-se prin ingeri celor rdnduite de
Tatal.Nu-gimai spun,ca unuiace le qtii,cele
comunicateprin predaniilenoastreierarhice
despre ingerul* care intiregte pe Iisus (cf.
Luc. 22,43) sau ca gi Iisus insugi venit in
planul revelalieil sprebuna lucrarenrintuiioare s-a numit /ir.qerde mare S/ar (ls' 9.5).
Caci de fapt, cum"spuneEl insugi.cate le-a
auzit de la Tatal ni le-a vestit noud (cf. Ioan
in mod cuvenitingeruluirr.
15,15:8,26-28)

Capitolul V
Pentru ce toatefiinlele ceregtise nLtmesctn comun fngeri
e deci, dupAnoi, cauzanumelui
^Aceasta
de inger, dupa Scripturi. Dar socotescca trebuie sacercetAm9i cauzapentrucarescriitorii
Scripturii numesc toate fiinlele cere$ti*
ingeh. Dar venind la explicareax treptelor
mii nresus de lume, ei numesc* in mod
deosdbit treapta ingereascdpe cea cu care se
terminA* prin implinire cetele dumnezeieqti
si ceresti.Inainte de aceastaa;azi, ca pe cele
aflate deasupra,treptele Arhanghelilor. ale
incepAtoriilor,Stapaniilorgi Puterilor5i pe
toate cAte le qtiu predaniilerevelatoareale
Scripturii ca fiinle aflate deasupraacestora.
Dar'mai spunem* cd, potrivit intregii sfinte
ordini a lor, treptele mai inalte au 9i iluminarile gi puterile treptelor de mai jos, in
de ale
vremece ceie din urmi nu sunt pd'r'taqe
celor de deasupralor.
De aceea-scriitorii Scripturii numesc
cetelecelq preasfinteale fiinlelor celor mai
de sus qi Ingeri. Caci de fapt descoperaqi

)7

ele lumina dumnezeiriiincepatoare.Dar pentru treaptadin urma a^minlilorcere$tinu este

motiv sA fie numitA Incepatorii sau Tronuri
sauSerafimi.Caci nu estepartaldla puterile
c e l o r m a i p r e s u sd e t o a t e , c i p r e c u m
aceasta*inalla pe ierarhii indumnezeili ai
noqtri* sprerazelecunoscutede ea ale dumn e z e i r i i i n c e p a t o a r e ,a g a q i p u t e r i l e
a t o t s f i n l i t e a l e f i i n l e l o r d e d e a s u p r ae i
inalla spreDumnezeutreaptacareincheie*
i e r a r h i i l e i n g e r e g t i .D a r p o a t e s a s p u n a
cineva qi aceasta,cA toatenumeleingereqti
sunt comunepentru faptul ca toatePuterile
cere$tiau comun chipul dumnezeiescai impartaqirea mai pulina sau mai multa de
darul iluminArii de la Dumnezeu.Dar pentru
ca cuvdntul nostru sa fie mai clar, sAprivim
cu sfinlenie la insugirileproprii* ale fiecarei
trepte ingereqti, aqa cum sunt infaliqate in
Scripturi.

Despre lerarhia CereascA

Capitolul VI
Care e primul ordin al fiinlelor cere$ti,care al doilea $i care al treilea
Col. 1,16; Iud. 9) in numar de noua*. Pe
acesteadumnezeiesculnostru tdlcuitor al
celor sfinte* le infagigeazaca pe trei ordine
CAte gi cum sunt ordinele fiingelor mai
ierar- intreite. Cel dintdi spuneca estecel careeste
presusde ceruri gi cum se desavArqesc
hiile lor, numai obirgia indumnezeitoarea purureain jurul lui Dumnezeuqi aproape*de
desdvirqirii o gtieintocmai*. Pe linga aceea, El qi cunoscut ca unul ce este unit cu El
numai ea cunoa$teacele ordine, puterile qi
nemijlocit qi inaintea celorlalte. Revelafia
iluminarile proprii gi buna qi sfinfta lor orAnduire mai presusde lume. Caci noud ne este Sfintelor Scripturi ne-a predat ci Tronurile
preasfinte*gi cetelecu ochi mulli gi cu multe
cu neputinlA sa cunoa$temtainele minlilor
mai presusde ceruri qi desav6r;irilelor prea- aripi, numite in limba evreiascaHeruvimi gi
sfinte, daca nu ne spune cineva cdte ne-a Serafimi, sunt a$ezatenemijlocitx in cea mai
descoperitin mod tainic prin ele, ca prin cele inalta apropierein jurul lui Dumnezeu.Deci
c e q t i u b i n e c e l e a l e l o r , d u m n e z e i r e a slavitul* nostrupovatuitorne-a spusca acest
incepatoare.Deci noi nu vom grdi din proprie grup intreit este unul gi de acelagigrad qi cu
migcare. Ci vom infaliqa vederile ingereqti
adevirat intAia ierarhie, decit care nu este
cdte au fost contemplatede sfinlii scriitori ai
qi mai
Scripturii, dupa ce am fost invagali tainic altul mai asemenealui Dumnezeu
pomesc
primele
ce
iluminari
nemijlocit
ldnga
despre ele, potrivit cu felul in care suntem
din Dumnezeu, fiind aproapede El, cum a
nol'-.
spusinvdlatorulnostru.Al doileagrup zice cA
este cel compus din Stapanii*, Domnii qi
$2
Puteri. A treia gi cea din urmA dintre tre^ptele
ierarhiilor ceregti spune c^deste cea a Ingefiinlele
cunoscute
toate
facut
Scriptura a
ceregtiprin numiri descoperite(cf. Ef. 1,21; rilor, a Arhanghelilorqi a Incepdtoriilor.
,

$l

Capitolul VII
Despre Serafimi,Heruvimi giTronuri Si despreprima ierarhie*

$r
Cunoscind aceastaordine a sfintelor ierarhii, spunemci orice numire* dataminlilor
ceregtiredAinsuqireade chip dumnezeiesca
fiecAruia.Desprenumelesfint al Serafimilor,
cunoscatoriilimbii evreiegtispunci el ii arata
fie ca pe cei ce ard, fie ca pe cei ce incalzesc.
Iar cel al Heruvimilor exprima bogAtia
cunostinteisaurevdrsareainlelepciunii.Deci
in mod potrivit intdia dintre ierarhiilecereqti
slujireasfAntaa fiingelorcelor mai
sAvdrgeqte
inalte, fiindcA are treaptacea mai de sus gi ei
i s-audaruit,'cacelei mai apropiate,aratarile

dumnezeieqti*lucritoare gi desavdrqirilein
mod incepator. Tronurile sunt aratateqi ca
cele ce incalzescAica cele ce revarsainfelepciuneaprintr-un nume iare le descoperdxinsugirealor de chip dumnezeiesc*,interitAprin
deprindere*.Numele de Serafimi arata prin
descoperiremiqcareaneincetatdgi nesfirgita
a lor in jurul celor dumnezeiegtigi calduraqi
iulimea qi mai mult decAtfierbinteaqi pururea
lor miqcareapropiatagi neobositi gi neclintita
de Dumnezeu. E o miqcare care face prin
lucrareaei inallatoaregi lucrAtoareasemenea
lor pe cele mai de jos de ele, ca una carele
infierbdnta qi le inflacireazd spre o caldur4
Ea are de asemeneaDururea
asemariatoare.

23

Despre Ierarhia Cereasci

loc mai inalt
puterea curifitoare inflecarata qi^atotar- prin curaEialor, ele ocupi un
cel mai
P
u
t
e
r
i
l
e
t
o
u
t
.
h
"
.
a
t
!l lult
zatoare,neacoperlraqrnesiinsa,ca'oinsugire
dumnezeirii_tt^-tt-:":T
asemanatoare
tu*inoura qi luminaioare,care alunga oiice
-p_l:
rurea neclintitd miqcarea propne lor prln
intun..i. neluminat qi acoperitor.Iarnumele
neschimbati
dragostea
spre
gi
unitarA,
qi
sine*
Heruvimilor arataputereaior cunoscatoare
nici o
de DumnezeuvazatoareQiprimitoarea darJ- de Dumnezeu. A.stfel, necunoscdnd
firi
pastreaza
iqi
fara
sens,
cele
spre
vederii
cobordre
lui cei mai inalt at luminii, Japacitatea
nezdruncisau
schimbare,statomicia
govaire
c6a
dintdi..putere
in
;^a"+;ftffieieieyi
asemenea
Iucritoare a acesteraqr a comunicarii ei de nata, potrivit rAvnei lor de-a fi
cugetam
le
sa
trebuie
aceea
De
a
qi
puterea.dg
dumnezeirii.
dar
ia"atout",
i;;;i6;;.;
pe
unele
ca
nu
spiritual*,
vizitoare
al
doilea
minli
ca
imoariasi cu imbel$ugar" ."io. de
vederiles9,1rituatg*
lor.
contempla
daruite
ar
ce
iilelepciunii
i.uarrar.i
111n,1i1
-ild, fi;
D"aiciurmeazicinumeleTronurilor(cf. boluri sensibileqi s-arinalla spre-cele.dumunei felurimi de
Col. iJ6i ietor mai inuft"- gi mai ridicate nezeieqticu ajutorul.privirii
pe
chipuri sfinte.
sprijinindu-se
privite,
jos*
forme
saudin
.uia "i t,int .ldicate de licele he
pline de o
tlind
ca
bugetam
qi
sa
le
lume
Trebui'e
de
ptesrri
-ai
chip
in
rt"i"u ur"lfita*
nemacunoltinta
orice
presus
de
mai
lumina
"a ii"a fara relinere spte "eea ce e la inilfime
de vepoate,
pe
cdt.se
gi
copleqite,
ci
tind
teriala
urmeaza;
ce
""1o.
a"urlp.u
riui"iui
derea* acelei frumuseli Y:olat:ut: :T:
;;;;r;
ii;.ifL. ln mod nectintitqi cu buni
la
cu
adevarat
creeazhfrumosul-qi^.esteobiirqtatrum-uselrr
ce
e
fixat
ceea
spre
incordare
intr-o
celei mai presusde fiinla 9i strA_lucegte
inaltime. primind venireadum;;;;i*d"
lnele-s-au
cugetam^cd
Sa
intreita'
lumina
cutoatanepatimireaSiinstrainareade
nezeirii
lul
de
impartl$lrea
mod
ce
in
acelaqj
cele
vrednicit
slujitor
in duh
materiel3.Cici agteapta
Iisus* nu prin mijlocirea chipurilor* lucrate
le vin de la Dumhezeu,ca unele ie suntprin

li""tenppurtatoaredeDumnezeu*'
:lgtg:t?'"T",[31S":1"#1;1t""1?{":1

$'

orin apropiereaadeviratir de El 9i prin im-

r'llfi:i'.,1trilliHf:,::JJtTiT'3

A c e s t a e s t e , d u p l n o i , i n f e l e s u l n u m e l o r c u g e t a ' r n c ape
l o rDumnezeu
l e e s t e d a t ' i npe
g rcat
a d ueste
lcelmai
9i'
qi;" socotim mire' sa imite
amintite.Dar trebuieti6;;;
ingaduit' sa se.imparta$^t-1lla:11?l,l:,1:T3
ci inseamnaierarhia ror. Cred ca am aratat
lucrare* qi printr-o lucrare nemuloclta' de
indreptat
ii
"r,.
oricdr.ii.r.t
a"r*l la scopul
virtulile lui itumnezeiegtiqi de oameni iubiin chip neclintit spre imitarea lui Dumnezeu
to?r'
si spre asemanareacu El; cA toatd lucrare4
nupenLafelsdIecugetimdesavdrgitex,
.o*uni.uilr#il.ru ffiil; * oftir"u Ei
ra[ionala
cunoqtinla
o
de
luminate
ar
fi
ci
tru
reasfinti de curalie,de luminAdumnezeiasca
scoasi din simboalediferite' ci
gi de cunoqtinla-Oesavlilitoare.-Acuminsa distinctivA*'
pline de harul cel mai inalt al
sunt
pentru
ca
dorescsd spun, rntr-un chip vrednic de cele
cunoltinlei celei mai
indumnezeirii'-potrivit
ierarhia
mai inalte min1i, cum e a.'s.op..ita
care estecu pudumnezeiegti,
celor
a
inalte
lor in Sfintele Scnpturi. i""tti, ""f" dintii*
sunt aqezatein
Caci
i"g:d]91
numai
tinfd
fiinge ce iau primul loc dup-i-dumnezl?ire,
lAnga
nemijlocit
mod
in
ierarhicd*
lor
treipta
careiaii datoresc"*lttJ"1u 1.?.f-u.. I , f Sl, $
altor.liinle
mijlocirea
qi
Dumnezeu
pril
acesteia,
pridvoarele
1u
suntoarecumalezatein
in chip nemijlocit spre
$i sfinte. Ele se inalla
fiind mai presus de ,;;i"^;;;i;-;;;
puterea
prin
dumnezeire
ueapo
admirem
nevazure*facure*, rrebuie sa
!i !::3p?,lT,il]
Dresusde toate. De aceeasunt statomlcrte
ia i*"it i"i propri" gi "u totul de acelaii
qi in cel mai inalt
desavdrqitA
chip. Pe acesteatrebuie sAle socotim curaie intr-o sfinlenie
pe c1t este cu
inalli,
se.
de
neclintire
grad
nu numai pentru ca r.rru [f"r" de peteinthate
n
e
m
a
t e r i a lqAi s p i r i f
r
u
m
u
s
e
l
e
a
s
p
r
e
a
e
n
d
u
3
u
n
t
e
q
i
r
u
n
i
futinla,
;i ;. ;;i".a1enii
sunt
deoarece
ei'
contemplarea
spr6
$i,
ci qi pentru ca sunt iuala.
il.n-iiufif.;-*Li..iuti.
sunt introele
jurul
lui.Dumnezeu,
in
primele
gigal
i"Uoq{e
a!
orii"
n.-arri"ri".ut"9i ferire

ffiil;i;ir1;;tia"diir.;*"iiotiCa"i
24

dusein cdip nemijlocitde catreizvorul si

Despre Ierarhia CereascA

obArqiasfinleniei in planurile lucrarilor dumnezeieqti,fiind aqezateierarhicin modul cel
m a rm n u n a t ' - .

$3
Deci scriitorii Scripturii aratdin chip clar
faptul* ca ordinelecelemai dejos alefiingelor
cereqti sunt introduse in cunogtinla* lucrarilor dumnezeieqtide cele mai inalte, iar
ordinele cele mai inalte dintre toate* sunt
luminate,pe cat estecu putinta,cu invaldturi
tainice, chiar de dumnezeire. Caci pe unii
dintre ei (pe ingeri) ii aratacum sunt introduqi
tainic qi in mod sfint de cei mai inalli, precum
arati cd Acela, care a fost primit in ceruri*
sub chio omenesc, este Domnul Puterilor
cere{ti y imparatut slavei (cf. Ps. 23,10).Pe
al[i, din locul lui ?i aratAcum iqi descoperi
negtiinlalor fagade insuqi Iisus ;i cum ajung
ei la cunogtinlalucrarii lui pentru noi; sau
cum insuqiIisus i-a invatat pe ei in mod tainic
gi nemijlocit, descoperindu-lein primul rAnd
lucrareasadumnezeiascd*ceamdntuitoareqi
de oameniiubitoare.Cdci Eu, spune*, invdf
dreptatea gi judecata cea mAntuitoare
(Is.63,1).
Mi mir insi* cA primele din fericitele
fiin[e cereqti,carele intrec pe celelalteatAtde
mult, doresc cu o rdvna insolita de
nedumerireluminirile ce pomescdin obdrqia
dumnezeiasci, zburind numai la mijloc*.
Cici oare nu intreabi* ele:.De ce tgi sttnt
vesminteleroEii? (Is. 63,2). Ele se indoiesc
mai intAi, aratandprin aceastaca suntpe calea
mintuirii qi ca doresc si cunoasci lucrarea
dumnezeiasca,dar nu se grabescdeloc spre
luminareace, pe alta parte,s-a di'ruit lor prin
aratareadumnezeiascA.
Deci prima ierarhiea minlilor cereqtifiind
a $ e z a t i i e r a r h i ci n m o d n e m i j l o c i t l t i n g a
o6drqiaa toatA sfinlenia,pentru o inAliare
directa spreEl, fiind plinA de cea mai sfinta
curalie* a luminii celei nemisurate* ce se
raspdndegtedin lucrareade sfinlire cea mai
presusde desdvArqire- este curatA,luminata
ii desavirEiu*. Ea e netulburat6de vreo aplecaresprecelede jos. Esteplina de lumina cea
mai incepatoaregi prima qi este desdvirqita
p r i n d e p r i n d e r e a c* u i m p a r t A q i r e a d e
iunoqtinjaqi qtiinlace i s-adat cel dintii'

Pe scurt, al putea spune cu dreptate ;i

aceasta,ca amt curalirea,cdt 9i luminarea9i
d e s a v d r q i r e an u s u n t a l t c e v a d e c d t i m pirtaqirea de fiinla dumnezeiasca,care
c u r a t e $ t e d e n e q t i i n g Ap r i n d d r u i r e a
cunoagterii sfinlirii desivdrqite. Pe aceastao
imparte dupi cuviinla, lumindnd prin ins69i
acea cunogtinli dumnezeiasca,prin care qi
curate$tetreaptade mai inainte a ttiinlei, cu
care cineva nu vede inca totul. Aceasti
curAtirese face printr-o luminare mai inalta.
in sfArqit,ea deiavargegteprin acea lumini,
adicaprin gtiintastatomicaa sfinlirilor luminoase''.

$4
Aceastaeste,dupd qtiinlamea,prima treapti a fiinlelor ceregti,care sti in cerc* (cf. Is'
6,2; Apoc. 4,4:1,11)qi nemijlocitin jurul lui
Dumnezeu;qi care se dore;te in mod simplu
gi neclintit dupa cunoaqtereaveqnic{ a lui,
potrivit cu fricainalta qi nobild ce o au Ingerii'
Acest ordin are multe gi fericite vederi, insA
este luminat de raze simple qi nemijlocite gi
ce estec.u
se hranegtecu hranadumnezeiasca
imbelqugatain prima ei revArsare'n
adevA'rat
gi totuqi una prin unitatea ei nediferengiatdgi
unificatoare. El se invredniceqtede multd
' daruireqi inrAurirede la Dumnezeuqi deci de
asemi,nareacu El, pe cat e cu putinF, in
insuqirile gi formele lui spirituale* qi frumoase.Caci cunoaqtein chip deosebitmulte
din taineledumnezeiegtigi se face partaq,pe
cAt se poate,de qtiingali cuno$tintalui Dumnezer. De aceea gi Scriptura a predat
oamenilor cdntari de ale lor, in care se descrie
cu sfinlenieinallimea luminani lor. Caci unii
din acel ordin, ca sd graim poetic, striga asemeneaunui glas* de apemulte (cf. lez. 1,24;
3,12; Apoc. 19,6):Binqcuvdntatdesteslava
Domnului tn locul sau* (lez. 3,12). Altii
caninalld aceamult vestita5i preacuvioasa
taretSfanr.Sfdnt,Sfdnte Domnul Savaor.plin
e cerul Si pdmdntul de mdrirea lui (ls. 6,3;
Apoc.4,8).
Noi am explicat, dupi puterea noastra,
acestepreainalte cdntaride laudaaleminlilor
celor mai presusde ceruri in scriereaDespre
cdntarile dumnezeiegti*,unde s-a vorbit, pe
cit socotesc,de ajuns despre ele' Pentru
acum, ajunge sAreamintim numai ci primul

25

Despre Ierarhia CereascA

ordin, dupA ce a fost luminat, pe cat era cu
putinta, cu qtiinla despreDumnezeude catre
bunAtateadumnezeiascade la obArqie,a comunicat-ope aceastape rdnd gi treptelorce se
afld sub el intr-o ierarhiebine ordnduita.
Din acestease vede, ca sa sPunem Pe
scurt, cA se cuvine cu dreptate ca dumnezeirea,care se cere gi trebuie sa fie cinstita,
lAudati qi proslavitA,sA fie cunoscutA.qi
preamariia,pe cAt e cu putin[a, 9i de minfle
de Dumnezeupurtatoare.CAci ele sunt' cum
spun Scripturile, locurile dumnezeieqti*de

odihni (cf. Is. 66,1) ale dumnezeirii izvo:

rAtoare*.
Dar cintirile de lauda ale acesteiierarhii
ne mai invalAcAdumnezeireaesteo monadA*
qi o unitate in trei ipostasuri,ce-qi revarsi
purtareade grija de necuprinsaiubire peste
intreagacrealiune.de la fiinlelecelemai presus de ceruri, pdnA la existenlelecele mai
departateale acestuipimint, pentru ca este
obhrgiaqi cauzaa toata existenla9i cuprinde
toateintr-un mod mai presusde fiinlA, intr-o
imbrAliqarenecuprinsi*.

Capitolul VIII
DespreDomnii, Puteri Ei Stdpdnii Ei despretreapta ierarhicd de miiloc
in urcugulputemic in imitarealui Dumnezeu
neparasind*deloc prin vreo lipsAde barbalie
cu Dumnezeu,
milcarea lor spre asemi'narea
de
Dar acum trebuie si trecem la ordinul
cea mal prePuterea
spre
neclintit
privind
ci
mijloc al minlilor ceregti,privind cu_ochimai
qi intaritoare.Ele se prefac conde
fiinla
sui
pe
poate.
la
Domniile
cdt se
oresusde lume,
tinuu in chip al aceleia,pe cit e cu putinla, qi
icelea qi la veddrile cu adevaratputemice*
tind spreea cu tArie,ca spreizvorul Puterii.
qi
Cici
Puteri.
S(apanii
ale dumnezeiegtilor
Dar se indreapti qi spre Puterile cele de
fiecarenumire* a fiinlelor mai presusde noi
ele, cirora le comunicd putere in chip
dupd
cu
lor
asemAndtoare
descoperainsugirile
dumnezeiesc.
Dumnezeu,care-l imita pe Dumnezeu.
A s t f e l s o c o t e s cc i n u m i r e a c a r e n e
in sf6rqit, numirea sfintelor S6panii ce
descoperi pe sfintele Domnii arati
staupe aceeaqitreptAcu Domniile qi Puterile
inal[imea nerobita* qi liberi de toata
cerelti aratdarmoniabine rAnduitaqi neamesdorinla dupa cele de jos. Arata domnia lor
teca6 in buna primire a celor dumnezeiegti.
liberd de orice supunere* sub vreuna din
Ele arati buna rnnduiala* a Stapaniilor mai
neasemAndriletiranice, fiind deasupra a
presus de lume gi spirituale, care nu se
toati inrobirea ce micAoreazi, nesilitA la
iolosesc riu, in chip necuvenit $i tiranic de
n i c i o c o b o r d r eg i r i d i c a t ap e s t eo r i c e n e - puterilestiipAniriice li s-audat.ci, inAllatein
asemAnare.CAci ea se doregtela nesfArqit btripUlneoranduitspreceledumnezeiegti,
le
dupA domnia adevdrata qi dupa izvorul
inalga gi pe cele de sub ele cu bunavoin[d,
domniei*17 qi spre asemdnareacu ea, pe
asemdnindu-se*in aceasta,pe c0t le st6 in
cdt e cu putinta, cu domnia cea mai inalta
putere.izvorului celui datdtorde stApinire,
de deasupraei, nemodelindir-sepnn_acea carele lumineazA
pe ele.pe catestecu putinla
bunitate pe ea qi nemodelAndpe cele de ingerilor, in chip orAnduit,in treaptaputerii
dupAea dupi nimic din cele ce au o domlor stdpdnitoare.
n i e o i r u t i , c i d u p a c e e ac e e s t ec u a d e v i r a t
Avind acesteinsuqiri aseminitoarecelor
si inintregime domnie,stAruind,dupaputerea
ordinul cel de la mijloc al
dumnezeieqti,
domniei
de
izvorul
in impdrtagirea
6i, purure-a
ceregti
este qi el curilit*, luminat gi
minlilor
cu
ea'
dumnezeiasca
de
asemAnarea
Si
in care s-a spusde lumimodul
in
desdvdrgit
o
exprimii
Puteri
Iar numirea sfintelor
nile dumnezeieqtiincepatoare,dindu-i-se al
bdrbalie putemicA qi neclatinatain toate ludoilea grad dupa treaptaierarhicAcea dintdi
crarile lor de asemdnaredumnezeiascA'o
gi descoperindu-seca gradul al doilea, prin
barbaliece nu sldbegtedeloc in primirea luimpArtagesc
ce
li
se
mindrilor dumnezeiegti
9t miilocirea*celui dintAi.
$l

26

Despre Ierarhia Cereascl

treapta lui ierarhici potrivit sfatului dumnezeiesc*,vede cum i se da insarcinareasa
comuniceprooroculuiin mod tainic vesteaca
vine
la
inger
unui*
in faptul cA spusa
va fi locuit de o mare mullime de
Ientsalimil
auzul altuia, vom vedea un simbol al
de un mare
(Zah.2,8),bucurAndu-se
oameni
mai
departe,
mai
desAvlrgiriice se transmite
prooroci,
Iezechiel,
altul
dintre
Iar
un
belgug.
i n t u n e c o a s dC
* .a c i . d u p A c u m s p u n c e t
hotarArea fost luata,in chip
ca
aceasta
spune
la
prin,
trecerea
cele
sfinte,
pricepuli* in
cAtre Dumnezeitea insagi, care
graatil at doilea, desdvirgirile dumnezeieqti sfdnt, de
presus de Heruvimi (cf . lez.
mai
troneaza
mai
lucru
un
fiind
intunecoase,
Ie fac mai
qi
mai slavitadecit ei. Iar cAnd
este
10,18)
putin desavarqitdecit impartagireanemijlocea parinteascd,a condus
de
oameni,
iubirea
soAceasta
dumnezeiegti.
vederile
bita de
spus,prin pedeapsaspre
cum
s-a
pe
lsrail,
cotescca se poate spunegi de imparta$irea
hotArAtsAdesparti*pe cei nevinovali
bine,
a
inallA
ce
se
ingereqti
uepte
a
acblor
miilocita
de cei vinovali. Lucrul acestal-a aflat mai
prin
-de ele spreimpartaqireain mod nemijlocit intAi, dupi Heruvimi, acela ale cdrui coapse
Dumnezeu: ea este mai luminoasadecit
sunt incinse cu cingatoare de safir qi care
in chip mijloaceeaa celor ce seimpArtaqesc
Doartd
o hainace aiungepinA la cilcAie*. ca
cit. Din aceastApricinA se qi numescde catre
demnitalii sa'ielerarhicels icf. Iezal
semn
ce
tradilia preoteasca*primele minli Puteri
e,3).
lumineaza qi curafi pe cei mai
desavdrgesc,
Pe ceilalli ingeri ce aveausecuri'a porunde ios,pentruca acestiasuntinAllalide catre
ceade la obirqie
cit orAnduireadumnezeiascd
aceleuipt" izvorul cel mai presusde fiinla al
si-i invele primui inger despreaceastddeosetuturor Celorce sunt $i se impdrtaqesc,pe cit
le este ingaduit, de curaliri, iluminiri qi bire ce vin-ede la Dumnezeu.$i acestuiaii
porunce$te sa fieaca prin mijlocul lerusadesAv2rgiriprin mijlociri. Este o rinduiali
stabilitain generalde catreizvorul dumneze- iimului qi sa puna un semnpe frunlile* celor
iesc a toatalerarhiaca cei ce aparlin celui de nevinovali; iar altora le-a spus:Ducegi-vdpe
urma lui in cetateSinu crulali nimic ce vedeyi
al doilea grad sa se impartiqeascdde ilucu
ochii vo$tt'i...dar nu vit rttingegide nimeni
celor
prin
mijlocirea
minirile* dumnezeiegti
ce aDartinprimului grad.Iar acestlucruil vei din cei cu semnul(1e2.9,5-6).
afla'exprimatde scriitoriiScripturiiin multe
Dar ce ar putea sPune cineva desPre
locuri. Astfel, dupAce iubirea dumnezeiasci ingerul carei-a spuslui Daniel: A iegitcuvCtnt
si parinteascide oamenia pedepsitpe Israil (Dan. 9,23); sau despre acel prim inger, care
in scopul intoarcerii 9i stintei lui mAntuiri 9i a luat
focul din mijlocul Heruvimilor (lez.
l-a prehat*neamurilorrAzbunatoare
li crude*
10,2,6)?Sauce dovadamai putemicasepoate
pentrua-l indrepta,l-a scosdin nou din robie avea despre buna orAnduire* a ingerilor,
ii. prin conducereade multe feluri* de catre decdt aceeaca Heruvimii pun focul in mina
ieiinsuflelili de binelelui. l-a adusincAo dati
aceluia care este imbracat in haina albi
cu bldndete*la starealericitade mai inainte. (cf. lez.10,7X Sau cuvintul despreingerul
in legaturAcu aceasta,unul dintre prooroci, carea chematpe preadumnezeiescul
Gavriil*
Zaheiia, vede un inger (cf . Zah. I ,8) careeste, gi i-a spus:Fd pe ac'elasd fnleleagavederea
dupa socotinla mea, dintre primii ce stau in
(Dan. 8,16X Sautoatecdtes-auspusde citre
jurul lui Dumnezeu (cici, precum .un spus' sfin[ii proorocidesprebunaorAnduirede chip
'
numeledeinger estecomun* tuturor),cale afla, dumnezeiesca treptelorierarhieicereqti?
cum s-a spus,in mod nemijlocit de la DumDacabunaorinduire a ierarhieinoastrese
nezeucut'intelemAngdietoare(Zah. 1'13) in
a s e a m i n A ,p e c i t s e p o a t e , c u i e r a r h i a
fapt.
cu
acest
leeatura
"
cereasca,atunci ea ate, ca in nigte chipuri,
Apoi vedepe un altul dintreingerii mai {9
frumuseleaingereascd,fiind modelata de
celui dintii,
ios* alergandin intAnrpinarea*
aceeaqi fiind inaltata prin aceeaspre
catre
de
ea.
imparla$irea
luminii
pririirea
tpre
ii
obdrgiamai presusde fiinla a toati ierarhia*.
Acesia, introdus fiind de cAtre cel dint6i in

$2

27

*:#H;;"*'
Despreincepdtorii, Arhangheli gi ingeri
sau desprecea din urmd treaptd ct ierarhiilor ceregti

s1

ceregti, avAnd cea din urm6* calitate

ingereasci intre fiinlele cereqti. $i ei sunt
nunrili de cdtrenoi ingeri in chip cu atat mai
Ne-a mai ramas se ne imPodobim, in
propriu* decdtcei mai dinainte, cu cat treaPta
incheiere,sfinlita pivire a ierarhieiingereqti,cu
lor ierarhici este cea mai vdditA gi mai aproindreptareaei spreIncepAtorijle.Arhanghelii gi piata de lume.
'
cu-Dumnezeu.
ingerii asemanatoti
$i socotesc
Ordinul cel mai inalt*, cum s-a spus,
sfinte]or
intii
explicdrile
dau
cae de trebuin[i sa
fiind aproapede Cel ascunsca prima treaplor numiri, dupacdtimi estemie cu putin!4.Cea ta, socotim ca indeplinegterolul ierarhic
a incepatorii[orcere$tiexprima insuqirealor
falA de cel de al doilea in mod ascuns.Iar
incepAtoaregi conducdtoarespre cele dumcel de al doilea,ce constadin sfinteleDomnezeiegti, potrivit treptei lor sfinte, insuqire p i i q i P u t e r i S t A p a n i ic. e c o n d u c ei e r a r h i a
$i
arAtatAin mod cuvenit ei, in puterile lor
,
r i Ingerilore
I n c e p A t o r i i l o rA, r h a n g h e l i l o q
incepitoare, indreptate in intregime spre mai aritat decdtintiia treaptaierarhica,dar
ihceputul mai presusde inceput, dar qi con- mai ascuns* decQtcel de dupa ea. Iar orducAndin chip incepatorpe altele. Ele sunt dinul revelatoral Incepdtoriilor,Arhangheintipirite.pe cAte cu putinla,de chipulAcelui l i l o r q i I n g e r i l o r c i l a u z e q t e i e r a r h i i l e
in.irput facator de'inceput. aratindu-l ca o m e n e q t i * ,l u c r d n do c e a t ap r i n a l t a ,c a s i
inceputulmai presusde fiinla al fieptelor*,in
se infaptuiascA in rdnduialA indllarea gi
frumoasa ordine a puterilor incepatoare.
i n t o a r c e r e as p r e D u n t n e z e uq i u n i r e a c u
El, dar gi* ieqirea (procesiunea)puterilor
lui Dumnezeu cu bunitate la toatetreptele
$2
ierarhice qi comunicarea lor intr-o frumoasa gi preasfdntarinduiala. De aceeaqi
Iar ceata sfingilor Arhangheli* sta pe
Scriptura a incredinlat ierarhia noastra
aceeaqitreaptacu cea a Incepitoriilor cere$ti. ingerilor, numind pe Mihail conducitor al
Iar treapta lor ierarhica ti ordinea lor qi a p o p o r u l u i I u d e u q i p e a l l i i n g e r i , c o n ingeriloreste.cum am spus,una.Dar fiindcA ducatori ai altor neamuri (Dan. 10,13,20nueste ierarhie* care sdnu aibi Puteri prime,
2l). Cdci, Cel Preainalt a pus granile tntre
m i j l o c i i g i u l t i m e , s f 0 n t a t r e a p t a a neamttri dupd numdrul Ingerilor lui DumArhanghelilor,prin locul ei ierarhicmijlociu,
n e z e u t e( D e u t .3 2 , 8 ) .
celede la margini.Cacicomufne in legaturA
irica at4tiu preasfintele*incJpAtorii,cit gicu
$3
sfin1ii Ingeri. Cu cele dintAi pentru cA,e intoarsAspreInceputulcel mai presusde fiinla,
Iar de intreabd cineva*: gi cum a fost
avdndun incepu! qi se intipdregte,pe cat este
inillat singur poporul evreu la iluminarile
cu putin(a.de El qi une$tecu El qi pe sfinlii
bin-eordn- inceoitoare ale lui Dumnezeu?Raspundem
ing'eriprin puterileei conducatoare
ca nu trebuieinvinuite dreptelecalauziriale
auite,'rtato-ice qi nevizute. Iar cu ingerii,
p e n t r u c a e s t e 9 i o t r e a p t d t a l m a c i t o a r e , ingerilor* pentrurdtacireacelorlaltepopoare
b r i m i n d i l u m i n i r i l e d u m n e z e i e g t i sprezeii carenu sunt,ci aceleainsegiau cazut
incepAtoarein mod ierarhic prin prima ceata de la dreapta urcare spre Dumnezeu, prin
abaterealor sau prin iubirea de sine*, prin
qi vestindu-leIngerilor in chip ingerescEiprin
noua, pe mAsura indrazneala qi prin inchinarea acordatape
Ingeri descoperindu-ni-le
misura lor celor socotili de ei zei. Aceasta
sfinflta a fiecaruiadin noi cu cei iluminali in
chip dumnezeiesc.Cici Ingerii, precum arn mirturiseqte*ca a suferit-o* fi poporul
evreu. Caci ai lepddat, zice, cunoStinla lui
spusinainte, incheie toate ordinele mhflor
28

Despre Ierarhia Cereasci

Dumnezeugi ai umblat dupl inima ta (cf. Os.
4,6).
Cdci nu avem o viala* silita, nici nu se
inrunecA,din pricina libertalii celor providen1ia1i,luminile stralucitoare ale Providen!ei. Ci neasemAnarea*vederilor*
inlelegdtoarepricinuieqteneimpartaqireatotald* de ddruirealuminii mai mult decdtpline
a bunatAliiparhtegti qi nestraveziidin pricina
de razaceauna
impotrivirii sauimpartAgirile
gi simpla gi purureaaceeaqi9i mai presusde
simplitate,in moduri felurite, mici sau mari,
intunecoasesau clare. Fiindca nici asupra
altor neamuri (dintre care qi noi ne-am
inAllat* la oceanulnemarginit.giimbelqugat
gi la dispozilia tuturor*, al luminii dumnezeieqti incepitoare, revarl?ta prin
diruire) n-au stapAnilzei straini. Ci unul era
Stapdnultuturor (cf. Deut. 6,4; 32,39: I Cor.
8,5-6;Ef.4,6). !i spreEl i-aindllatpe_ceice
l-au urmat prin ingerii careimplinesc slujirea
ierarhici.pentru. fiecare neam. $i pe.Melchisedec* trebuie sa-l intelegem ca ierarh
nu al celor ce nu
preaiub.itorde.D_umnezeu,
s u n t ,c i a l l u i D u m n e z e uC e l P r e a i n a l ta, l
Celui ce este cu adevarat.Caci inleleplii in
cele dumnezeieqti nu l-au numit pe Melchisedecnumai de Dumnezeu iubitor, ci qi
p r e o t ( c f . F a c . 1 4 , 1 8 ) ,c a s i a r a t e c e l o r

(cf. Dan. 2) de cAtrecel al lor, in vedenii (cf.

Fac.41,1-24;Dan.2,1;4,1-2),grija 9i puterea
stapinitoarea Providenleituturor.La fel, slujitorii* lui Dumnezeu cel adevaratau fost
facu[i conducatoriai acelorpopoare,pentrua
t d l m A c vi e d e n i i l ec e - a ul u a t c h i p p r i n i n g e r i .
TAlmacirea aceasta a fost descoperita de
Dumnezeu prin ingeri unor barbali sfinli,
apropiali de ingeri, lui Daniel qi lui Iosif (cf.
Dan. 2,19; Fac. 41,38). Caci una este conducereagi purtarealui de griji pentru toate.
$i nu tiebuie socotit nicidecum cA dumn"t"it"uacondusprinsoartA*numaipeludei
(cf.Rom.3,29:10,12),iaringeriiocrotescin
mod separatsauimpreund sau opugi intre ei
celelaltineamurisauofacaceasfaniscaizei.
t icne s t s f d n t
I a r g i c u v d n t ual c e s t a t r e b u i e l u a a
inpies cd nu un Dumnezeuimpar(it cu alli zei
sauingeri areconducereanoasira,iar pe Iirail
l-a alis sa-i fie conducAror9i caiauzitor
national. ci El este Dumnezeulirnicei Providenle supremea tuturor qi conducein chip
mantuitoi pe toti oameniiprin calauzirilestatomice ae ingeiitor Sai, dar numai Israil s-a
intors spre"darnicia luminii qi spre
cunoa$ter;a Domnului adevdrat.De aceea
Scripturadescoperindca El l-a alespe Israil
spre'slujireaadevaratuluiDumnezeu',spune:

spre
conducea qi inallarea^altoraca ierarh spre

neamuriincredintatunuiadinsfinliiingeri'ca

el f{?':{':{'"fL:"":gK'^"l:::lrtiiJi';i2;9*
numai
seindrepta
cdacelanu
ingeregitori
Dumnezeu Cel cu adevirat existent,ci

dumnezeieic
inceput
ia"ua.ut,r
eisingurur
l#ili:il,"#ffi:frjiX1H:""ffi:iff"1(ji.
$4

Dar vom aminti, pentru inplegerea ierarhiei de catretine, gi ca lul Faraon{i s-avestit
de cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilor (cf.
Fac. 41,1-8) qi stapAnitoruluiBabilonienilor

Dan. 10,13,21).Prin aceastane-ainvalat cA

una este Providenla tuturor, ca temelia mai
presusde fiingaa puterilornevizute gi vAzute,
rAnduind pe toti ingerii ocrotitori ai fiecArui
de bunA
neam sa-i inalle pe cei ce-i urm^eazd
voie*, cu toatA puterea spre Inceputul tuturor2o'

Capitolul X
Repetareagi rezumareabunei ordini ingeregti
$1
Am ajuns deci la incheiereaca ceatacea
mai inalta a minlilor ce se afla in jurul lui
Dumnezeue facu6 treaptaierarhicade catre

lumina desdvdrgitoareincepitoare* prin tinderea in chip nemijlocit spre Ea; qi se

curAte$te,se lumineaza gi se desav0rqegte
printr-o daruire de lumina mai ascunsi*, dar
Mai
mai aratatAdin dumnezeireaincepAtoare.

29

Despre Ierarhia CereascA

ascunsi,ca mai inteligibila9i mai simpla.9i
mai unificatoare;mai ar6tati.ca dataceadrntii, prima descoperitaqi mai intreagA'ca
revarsataspreaceatreapta;l stravezle-'.
DupA aceastae fAcutaca treaptAierarhica
oe masuraei ceataa doua 9i' dupa a doua' a
ireia, iar dupa a treia. ierarhiade pe pamint'
a treptelorierardupaaceeasibunArAnduialA
hice.careurcAin armoniein mod ierarhicspre
inceputul qi sfirqitul mai presusde inceput al
intresii orAnduiri.

Dar si in fiecare treapta Dumnezeu a

savorbimin special,intreo ceatd
deosebit,-ca
prin alta qi intre toateaceleali
qi
una
alta
5i
armonii indumnezeite'De aceeascrtltonl
Scnpturiispunca qi inqiqipreadumnezeieEtii
Serafimi* strigaunul catrealtul (cf. Is. 6.3)'
arAtAndprin aceasta,dupa cum socotesc'ca
orimii transmitcelor de ai doileacuno;tinle
despreDumnezeu".

s3

La acesteaaqputea adduga,nu fara dreptate*. si faptul ca fiecareminte cereasca$l

om.neutca are gi in sine trepteleqi puterile
Toate cetele sunt descoperitoare*9i vesti- o r i m e s i m i i l o c i i * l i u l t i m e , p r i m e l e
toareale cetelordinaintealor. Cele mai inalte hratindri-sefdla de celelalteca inallimi prosunt descoDeritoare
$i vestitoareale lui Dumorii. pe masurafiecareia,in iluminarile lor
nizeu careie migca.Celelalte.pemasuralor' ale ierarhi."rJ.Prin aceastiordinefiecareseface
celor miscatemai inahte de Dumnezeu'Cict
Dartas,dupi cit ii esteingaduit9i cu putinla'
armoniamai presusde fiinla a tuturora cugetat be .u.a1iamai presusde curalie.de lumina
mai inaintebirnaqi sfAntaordine-qiconducerea mai preius de plinatate de desavAr;ireamai
9i
incredintatafiecareiadintre ceteleraltonale$l oresusde deiavdrsire.Caci nimic nu este
dintri
fiecare
incit
mult'
de
aqa
inteleealoare
prin sin6 sau lipsit in generalde
besavArgit
ceiele ierarhicesustinealte trepte slultlte' .)l
decAtcel cu adevd'ralpnn
d'esdvdrgirii,
nevoia
astfelvedemtoataierarhiaimparlitain Puterile
presusde desavArgire'"'
qi
mai
SinedesAvArgit
cele dintAi,cele de la mijloc Aicele din urma'
$2

Capitolul XI
:

Pentru ce toatefiinlele tngeregtise numesctn comunPuteri ceregti

$I

dupS
deScriprura
aeezagi
lltt^l;^?:ll: it*tt]
deseoriimpreunacu celelalteJIlnIe
de noi
fiinle' Puteri cereqti'

Dupa ce au fost definite acestea,se cere

s a i n l i l e g e m p e n t r u c a r e ^p r i c i n a n e - a m
obi5nuit sA numim toate hmlele tlqer9$Jt
$2
P u t i r i c e r e q t i( c f . P s . 2 3 , 1 0 :7 9 ' 5 ' l 0 l ' 2 1 ;
148,2)?Caci nu se poate spune, fiindcA se
Dar spunem* ci folosindu-nein comun
zice ingerix cA toate ordineli: au calitateaultoate de numirea de Puteri cereqtr'nu
pentru
"tth qi, prin u."utru, calitatea de
ti."i"i
vreo amestecarea insuqirilor tufilnlete
ia
bricinuim
p;.
'turor
sfinte Puteri. Dar se
W;;.
Ci fiindca.prin raliuneamai
ordinelor.
mai inalte se impartales.
'i"i in-intr"gi-e dsluse
mingiledumnezeiegti
toate
presus
lume,
de
urma*
d-in
."1"
sf6irra,
;;"
;;;
qi.
lucrare,
putere*
fiinla,
in
in
trei:
nicidecum,asemeneaacelora.De aceeatoate iryp4
cand le numim pe roare,fara deosebire,sau
n,.*"r. puteri
;i;tii" a;r"i"i"9ti-r"Fiin[e sauPuteri ceregti*'
."*iii, a"i "i.idecuni S"ii1itri;iT;onuri 9i pe uneledintre eie,
ca le numim pe acelea
socotim
sd
irebuie
nu
seimpArtages-c
urmi
din
Domnii. CAcicele
dupa fiinla
t",I?:!1i^ilintregime'
despre.care
J. r"r"Jirii^" intregi ur"'.Joi *ui it^.tui a"
din elej)' Caci nu trefiecareia
puterea
sau
ing^eri.
Je
qi
i""i"t"
;i"l'pi;-i"geril
buis sa socotim ca atribuind aceastainsugire
Arhanghelii qi lncepatoriii"!lSiapa"iif""fiit,i

30

Desore Ierarhia Cereasci

a sfintelor Puteri mai inalte, deosebite de
celelalte, qi fiinlelor mai de jos*, o facem
aceastaspreristumarea ordinii neamestecate
a lrepreloringeregti.Caci potrivit cu ceeace
am sousde multe ori cu dreDtate.ordinelemai
i n a l t e a u i n c h i p p r i s o s i t o r xg i s l i n l i t e l e

insugiri ale celor mai de jos, iar ultimele nu

au intreeimile mai inalte ale celor de mai
sus26,m-i.llocindu-li-senumai in parte, pe
mdsuralor, primeleiluminari arAtateprin cele
mai inalte,Demdsuraacelora.

CaDitolul XII

Pentru ce ierarhii dintre oameni se numesc ins.eri

$l
Dar intreabd* qi aceastacei ce iubesc sa
cunoasci ra[iunile celor duhovnicegti:dacd
de intregimea
celedin urmi nu seimpArta$esc
celor mai inalte, pentru care pricina ierarhul
dintre oameni e numit de Scripturi Ingerul
DomnuluiAtorgiitorul(Mal. 2,7; 3,1)'l

$2
CuvAntul acestanu e contrar, cum socotesc,celor spuseinainte.De fapt spunemci
treptelecele din urma sunt lipsite de puterea
intreagd* gi mai inalta a treptelorsuperioare.
Fiindca seimpArtiqescnumai de o parte a ei,
pe mdsura lor gi dupa putereaproprie; dar
potrivit comuniuniicelei una qi armonioase
ce le leaga pe toate. Astfel treapta sfin;ilor
Heruvimi seimparta$e$tede inlelepciuneagi
cunoqtinlacea mai inaltA, iar cetelefiinlelor
de sub eix se impirtagescAi ele de infelepciune qi cunoltinta, dar de o parte a lor in
raport cu aceia gi de una mai prejos de a
acelora.Dar impartagireade inlelepciune gi
cunoqtinlA este comund tuturor fiinlelor
intelegatoare,asemanatoarecu Dumnezeu.
InsA a fi apropiate gi intAile sau cele de al
doileagi mai jos nu e comun tuturor.ci precum hotarit s-arAnduit* fiecaruia,pe mdsura
proprie.Aceastao poatespunecineva fara si

greqeascdqi despre toate mintile ingereqti.

Caci precum cele dintdi au cu prisosinld
insugirile sfinte ale celor mai de jos, aqacele
din urmA au pe cele ale celor de mai inainte,
dar nu Ia fel, ci in mod mai redus.Deci nu e,
precum socotesc,nepotrivit daca inva[Atura
Scripturii nume$teinger pe ierarhulomenesc
ce se impartaqeqtedupa putereaproprie de
slujireavestitoarea ingerilor gi tinde,pe cdt e
cu ei in
ingdduit oamenilor,spreasemd:narea
descoperirealui Dumnezeu.

s3
Dar vei afla* cd invilitura (Scriptura)
despreDumnezeunumeqteqi dumnezeiat0t
fiintele cereqtiqi mai presusde noi, cdt gi pe
sfinfii barbali atotiubitori de Dumnezeudint r e n o i ( c f . F a c .3 2 , 2 8 , 3 0I:e g . 4 , l 6 ; 7 , 1 ; P s .
81,6;95,4;Ioan10,34).CAcideqiascunzimea
dumnezeirii?ncepatoare
e ridicati* gi aqezatA
mai presusde toate qi nimic din cele ce sunt
nu poate fi numit in mod propriu qi in intregime dumnezeiego,aEeleadintre fiinlele
inlelegatoaregi ralionalecaresuntintoarsecu
toataputereain intregimespreunireacu ea gi
tind spre iluminarile ei dumnezeieqti,pe cdt
se poate, fara sfdrqit, prin initarea dupA
putere a lui Dumnezeusunt, dacae ingiduit
sa spunem aceasta,invrednicite qi ele de
acelaginumecu Dumnezeur'.

.31

Despre Ierarhia Cereasca

Capitolul XIII
Pentru ce se spunecd proorocul l.saiaa fost curdlit de Serafimi
transmite in chip bine rAnduit celor mai de
ios, potrivit puteriide Dumnezeuvazatoare.
fiecArei* cete' Sau, ca si
ioreiounzatoare
Dar si cercetam,dupi putere, qi pentru ce
qi
mi folosesc-de pilde fasA
clar
mai
spun
se spunecA un Serafim* a fost trimis cAtre
(chiardacasuntdepartede Dumnezeu
miliare
putea
unui din prooroci(Is. 6,6-7)?Caci s-ar
cel mai presusde toate, dar pentru nol sunt
mira cineva* cd nu unul din ingerii mai dejos'
raza soarelui*
mai limuritoare),
printre
ci insuqi unul dintre cei ce se numdrd
strabAtAndcu
patrunde
transmildndu-se,
fiinlele cele mai de seami curate;te pe
usurintAin prima materie,cea mai strivezie
prooroc.
din toite qi'prin ea face sA striluceascdmai
vddit scdnieierileei; darinaintAndin materiile
m a i i n g r o g a t ei q i f a c e m a i i n t u n e c o a s i
$2
pentruca makriile luaratareistrabatatoare,
in stare sa raspininsuqirile
nu
au
minate
facuta
Dar spun unii ci dupf, descrierea.
deasci mai deplin lumina daruita. Iar din
mai inainte comuniunii tuturor minlilor,
pricina aceastaraza ajunge cu desavArqire
Scriptura nu numegte pe una dintre minlile
La fel caldura foculuix se
cele mai dintii din jurul lui Dumnezeu,care nestrAbatatoare.
la cele mai primitoare gi
mai
mult
transmite
ci
proorocului,
si fi venit spre curalirea
ei gi sa se ridice
asemenea
facd
sd
se
in
stare
nume$te Serafim pe unul din ingerii ce stau
contrare* prin
fiingele
in
dar
ei;
inalfimea
la
a
l
s
a
v
i
r
g
i
t
o
r
linsi- noi 5i e thcut slinlit
una slabita
sau
urmd
nici
o
arata
nu
lor,
felul
curalitii proorocului. Aceasta penlru desceeace-i mai mult
Iar
incilzitoare.
lucririi
a
qi
pomenite*
pAcatelor
fiinlirea irin foc a
e ci atuncic0ndvine in atingere
peniruaprindereacelui curAgitspreascultarea decataceasta,
cu ea prin insuqirilelor, intAi'
inrudite
cu
cele
vorbit
a
Scriptura
zic
cA
iui Duninezeu. $i
sA
infierbAnte pe cele in stare
intnmpli
de
se
simplu despreunul din Serafimi,nu dintrecei
prin ele incalzeqte,pe mAsura
se
aprindi,
si
Putedintre
ci
Dumnezeu,
lui
in
aseiati iurul
lor, qi pe cele ie nu se aprind uqor, de pildd
riie curaliioarece se afla linga noi.
apa sau altceva.
Potrivit aceleiagiraliuni a bunei rinduieli
$3
naturale*,cauzaintregii ornnduiri ierarhice*
vazute gi nevazutearatastrdlucireadamiciei
sale de lumina in revarsari imbelgugate
Altul mi-a prezentat o alti dezlegqrenu
celor mai inalte qi pnn aceastase
Caci
de
fagA.
intrebarii
a
potrivid
foarte*
1 fiinlelor
de razadumnezeiascigi cele de
spus ca acel mare inger, care a plasmuit* impArta$esc
primelepe
acelea.cunoscAnd
Caci
duia
eld.
pe
pus
curatitoare
lucrare
lui
sfdnta
a
v-edenia.
presusde
mai
imbracindu-se
Dumnezeu
si
seamalui bumnezeu* gi a primei trepte ies-au invredrarhice slujitoare, pentru a introduce pe toate in putereadumnezeiascA,
proorocin cele dumnezeiegti.$i oarenu este nicit sa punacele dintAiin lucrare,pe cAte cu
pe
idevarat acestcuvdnt'?Citci, zice cel ce a spus putinla, putereaqi lucrareaprin care-imita
bunatate,
din
fac,
prin
aceasta
Iar
bumnezeu.
aceasta, putereadumnezeiasci?ncepAtoare
patrundeih toategi strabateprin toate*in mod ca si fiintelede dupaele,sAseintindacu toatA
cu
nu numalca puter.uspreinaltimealor, transmilAndu-le
nerelinutgi esteiardqinearAtata.
venild la ele. Iar
unace e ridicatapestetoatein chip mai presus imbelqugaredin-stralucirea
jos de ele. $i
de fiinla, ci qi ca una ce trecein mod ascuns aceleafac la fel pentrucele mai
prin toatelucrdrileei providenliale,dar se qi aga fiecare fiinga primA transmite celei de
dupa ea din darul primit gi lumina dumnezearara tuturor fi i nlelor inle leg atoare(ingeregti)
pe masuralor* qi comunicAdamicia ei de iascf,treceprin providenldla toate,pe masura
iuminafiinlelorcelormai inalte:9i prin elese lor. Dumnezeuestedeci tuturor* celor lumi$1

32

Despre Ierarhia Cereasci

nate prin fire, inceputul luminArii qi cu
adevAiatqi propriu fiiri;a luminii qi cauzatorul
existenleiinsaiiqi al vederii.Iar prin voie qi
prin imitare, fiinla prima (din treapta.superioarA), veniti in parte la.toate.qi la
iieca.e de dupa ea, transmite prin ea
acelora lumini-dumnezeieqti.Fiinlele tuturor celorlalli ingeri socotescxceata cea
mai de deasupraa minlilor ceregti,in mod
cuvenit, dupa Dumnezeu, inceput a toati
cunoqtinla qi imitarea lui Dumnezeu,
deoareceprin acelea se transmite la toate
qi la noi ingine iluminarea incepdtoarea
iui Dumnez-eu.De aceeasocotescvenind

aceloragisupraaqezatdinmijloculPuterilor
celor mai presusde toate-'.
$i prin cele privite, prooroculinvala* ci
dumnezeireaeste alezatd firi asenrdnare,
ei mai presusdq fiinla, mai
pnn depAqirea
qi nevazutaqi
presusde toataPuterea.vazuta
ia esteridicatapestetoate,nefiindin general
nici cu primelefiinEeale celor
asemanatoare
fiind giinceputul
ce sunt,ba,pe lAngaaceasta,
gi cauzade fiinla facatoarea tuturor qi intemeiereaneschimbatoareastatomicieinedesfacute a celor ce sunt, prin care au existenfa
qi buna existenli (cf. Fac. 1,25) qi Puterile
iele mai inalteca toate30.

tainic
a fosrinvarat
Apoi(proorocur)
::",,*1H'f'""fiT"t;"J:i:?despre
3i^l1.rJ:if".,"?:
lui Dumnezeu
puterileasemanetoare
minlile prime gi asemanatoarelui Dum-

qi 3ltf;fi:?llfil,i."lltgj#$il*iillffi1
"" n,i-" i'criroare
resocotesc
nezeu
invatatoareale celor dumnezeieqti.
Deci intAiul ordin al sfinlilor ingeri .are
mai mult decat toate insugireaarzatoare*.9i
revirsarea transmilAtoarea infelepciunii izceleimai
qi cunoaqterea
voruluidumnezeiesc.
inalte gtiin{e_ailuminarilor dumnezeieqti9i
insuqireade Tron* p_rimitoral lui Dumnezeu
lui. Iar ordinele fiinlelor de
spre-odihnireamai jos* se impdrtaqesc de.cd.ldura,de
inlelepciunea, de cunogtinl-aqi de puterea
primirii lui Dumnezeu,dar inff-un mod mai
scazut.Ele privesc sprecele dintAi qi prin ele
ca prin cele invrednicite de prima lucra^rea
imitarii lui Dumnezeusunt indlfate,pe cdt se
poate,spre asemdnareacu Dumnezeu.Deci
sfintele calitAfi .amintite* de care se imparta;escprin primele fiinle celede dupa.ele,
irebuieatribuiteaceloraca treptelorierarhice

Dumnezeu28'
dedupa

$4

catd,desprecarevom vorbi qi noi pu[in mai

tArziu,pe cAtne esteingaduit sagraim despre
inalgarilespre chipul d-umnezeielcal Puti:rii
infocate. Apoi sfantul prooroc a vaztrt
qi mai presusde toate
inallareaneimpiedicata
rp.e Du^nereu a sfintelirrforme ale aripilor*
ci primele*, mijlociile gi ultimele sau
inqesite*ininlelegereqinesiArgitullornumir
gi faptul ca prin
de picioareqi-mu-ltele-fe1e;
ariflte de jos era impiedicala privirea spre
."G de sub picioare ii prin cele de sus spre
cele de deasuprafegeioi(cf. Is. 6,2), iar prin
cele din mijlo'c vedeamigcarealor ne?ncetat6
spiritualaa celor
carele inalia sprecuno$tin1a
proorocului
vizute*. Astfbl se descoper-ea
puterea larg migcAtoaregi mult vdzaloarea
ittitrllto. cefor mai inalte qi a sfintei gi mai
presusde lume evlavioaseidorinle pe care o

ffii?:iJ:'"ffi"Jil:1;i"4"\"fff?i'^',lJi
se descopereamiqcarealucriLrilorlor imita-

?*tff':'1",T*"xT.::
:r;:,"i,J'ii

Dar (pr'oorocului)i se descopereatainic Ai

Dumnezeu.gimult
aceaiantare insuflata^de
cA
acestea
spus
ce
le-a
Deci zicea* cel
slivitoare*, prin c.areIngerul care a dat^chlp
vedenia aceea a fost primiia de prooroc
piintr-unut din sfingii qi fericilii ingeri care vederii i-a comunicat,pe cdt se putea,sfAnta
lui cunoqtinla.Dar (Ingerul) l-a invalat (pe
Prin ialaurir"a lui ilul" o.rot"t..
prooroc) .qi aceasta:curalia.estex qi .imvederea
la
inillat
s-a
,nin6tou." proorocul
curafiei.dumnezeieqti
ilartagirede^stralucirea
aceeainlelegAtoare,prin care privea fiinlele
pe cAt le estecu pucurali,
celor
intrucAtva
simboale*),
grdim
in
(ca
s'a
cele mai ina'lte
a'ezate sub Dumnezeu qi dupd Dumnezeu tinla. AceastA* curdlie ce se lucreazaspre
lui Dumnezeu{, spre_culmea deiavdrqire,din pricini preainalte*,.deinsuqi
;i;;p;"j;"i
izvorul dumnezeiescsau de ascunzimeamai
ilui 1i."dur de inceput ridicata ih chip mai
presus
de fiinga,in toateminlile sfinte,le este
a
deci
tuturor,
grai
deasupra
de
9i
;;;;;t

33

Despre Ierarhia Cereasci

mai descoperitdqi li se comunici mai mult
Puterilor din jurul lui*, ca sA li se arate*,ca
celor mai ihalte. Dar pentru Puterile
intelegatoarede gradul al doilea* sau pentru
noi ceI din urma.le cit e mai departatfiecare
de el, in ce privegte aseminareacu Dumnezeu, pe atdt iqi restringe iluminarea.Iui
a ascunzlmll
prezenta
in unitateanecunoscuta
broprii. El lumineazAfiecareia din cele de
lrailul al doileaprin celedintAi9i. de trebuie
ia o spune- maipe scurt,e adusdin ascunsul
lui spi^ePuteriledin rAndulal doilea,prin cele
Drimert.
'
Aceastaa invalat-o proorocul (teologul)
de la ingerul care l-a introdus in lumina:
curdfia gi toate lucririle au inceput in Dumnezeu, iare sralucesc din Dumnezeu prin
primelefiinte,setransmittuturorcelorlaltepe
mdsuraimpartaqirii fiecareiade sfintele luDe aceeaa 9i atribuit lucrari dumn-ezeieqti.
crarea curatitoarein chip arzitor*, dupd
Dumnezeu, Serafimilor. Deci nu e loc nepotrivit a spunecA pe prooroc(pe teolog)l-a
c u r a l i t S e r a f i m u l .C a c i p r e c u m c u r a l e i t e
Dumnezeupe toti, prin faptul ca e pricina a
toatacuratii, ba mai mult, ca sa ma folosesc
de o pilda apropiatA,precum se spune.de
ierarhul dintre noi care curA(eqtesau lumineazdprin slujitorii lui liturgici (diaconii)
sauprin preo(i*,ca el insugicurdfeqteqi lusfinteale treptelorsfinlite
mineaza,'lucrhrile
(hirotonite) de el atribuindu-se lui, aga 9i
ingerul care sivdrqeqtecuralireaproorocului

'

pune gtiin{a qi puterea curtrlitoare a lui pe

ca Cel ce e cauzaei, iar
ieama-luiDumn-ezeu
oe seamaSerafimului,ca ierarhintAi lucrator.
pe cel din ierarhianoasAceastaindreptAte$te
tra sa spunAca invald pe cel curalit de el, cu
evlavie'ingereasci.Pentru ca inceputul ridicat Destetoatesi fiinta SiCreatorulgi Cauzade mine esteCel
torul curalirii tile savArgite
ce a adus la existenli 9i primele fiinle 9i le
susline prin agezarealor in jurul lui qi le
p a s t r e a z an e s c h i m b a t e * q i n e c i z u t e '
iniqcAndu-lespre prim^eleimpartaliri de lucririle lui Droniatoarer';acestaeste- a spus
cel ce m-a-invalatpe mine acestea*- inlelesul trimiterii Serafimului(cf' Is' 6'6). Ordinul
celor dintAi fiin[e este ierarhul* 9i cilauzitorul. prin care am fost invAlat tainic sd
curiles-cin chip dumnezeiescx.De aceeael
estecel carecurdte$teprin mine. Prin el a adus
si la noi, Cauzatorulqi Creatorul a toata
din ascun6uralialucrarilesaleproviden!iate
sul sau.Acesteam-a invalat acelape mine, iar
eu ti le transmit [ie. Dar apartine priceperii
qi insolitede o dreaptajudetaleingelegatoare
cati sau sa te eliberezi de indoiala cu privire
la unadin celespuseqi saaprobipe unain loc
sau sa allr
de alta, socotind-oca adevaratA.
prin line insuli* cevacaree mai aproapede
adevarsau sa inveli de la altul. caluia ii dA
Dumnezeucuvint (cf. Ps. 67,12) 9i Ingerii i-l
mijlocesc* qi sa ne descoperiqi noua.celor
care iubim pe Ingeri pe cAt ne e cu putin[a o
vederemai luminoasi 9i mai iubita.

Capitolul XIV

Ce tnseamndnumdrulingerilor ce ni s-apredat
Dar qi acestlucru e vrednic de o cuno-qtinla
spirituala,precun socotesc,ca predaniaScripnrrii despreingerl spuneca ei suntmtt* de mtt 1r
zecidemii dezecidemii (Dul.7,10;Apoc.5'11)'
repetindcircularii inmullindcu ele inselenumerelecele mal mari ale noasffe9i aratandprin
ele in mod clar ci cetele fiinplor cereqtisunt
Caci suntmulte fericitele
Dentrunoi nenumarate.
bqd ale minlilor celor mai presus de lume, in-

34

trecdnd slaba qi redusa* simetrie a numerelor

noasEemateriale.Fiindca numarul lor nu poate
h definitprin primire de cunoqtinla*decdtnumai
de inlelegereaSiltlr.nlalo^rmat presusde lume gi
de izvorul
cereascaidaruiiilorcu imbelqugare
dumnezeiescAiinhnit cunoscator'de inlelepciune fdcator,caree inceputulmai presusde fiinlAal
celorcesuntqicauzadeliinlA facdtoareqiputerea
r.
sus!inatoaregi atotcuprinzdtoarer

Despre Ierarhia CereascA

CapirolulXV
Ce suntchipurilepldsmuiteale Putertlor tngereSti;ce estechipulfocului,
ce esteduhul omenesc,ce suntochii, ndrile, urechile;ce suntgurile, ce
ce estevigoarea,ce sunt
estepipditul, ce sunt genele,ce sprAncenele;
dinlii, ce umerii, ce sunt coatelegi mAinile,ce esteinima, ce pieptul,ce
spatele; ce sunt picioarele, aripile, ce e tnfaligarea goald, ce fmbracdmintea,ce ve{mAntulstrdlucitor,ce e ve$mantulpreolesc,ce sunt
cingatoarele,ce toiegele,ce ldncile,ce securile,ceJrdnghiile,formele
geometrice;ce sunt vdnturile,ce norii, ce e arama, ce esteelectronul,
ce sunt corurile, ce aplauzele,ce culorilefeluritelor pietre; ce e chipul
de leu, chipul de bou, chipul de vultur, ce sunt caii, ce suntfeluritele
culori ale cailor; ce suntrdurile, ce suntcarele,rolile, ce e zisabucurie
ctIngerilor

$r
Dar saodihnim, precum secuvine, ochiul
nostru spiritual de incordareaasemeneacelei
ingere;ti* spre vederile inalte, coborAndIa
largimeaimpa4ita gi multilateralaa varietatii
multiole a formelor luate de inseri. Iar de la
ele sd ne intoarcemca de la nig'iechipuri,pe
cale explicativa,iaraqila simplitateafiinlelor
ceregti.Dar sA cunogti de mai inainte cum
curatirile* sfinlitelor chipuri ne descoperd
uneori ci acesteordine ale fiinlelor cereqtidegi unele sunt superioareierarhic Ai in
acelaqitimp inferioareqi cele din urmA superioare ierarhic,iar cele dintdi inferioare - fie
ca sunt cele dintdi, fie cele din mijloc sau
ultime au,precum s-aspus,aceleagiputeri. $i
nu e nimic nepotrivit in acelagi mod al
infaliqarii lor. Caci numai daci* am spunecA
unele sunt inferioare ierarhic* celor de mai
sus, apoi acesteacele de mai sus fiind superioare celor din urma, ar fi la r0ndul lor inferioare ierarhic acestora, lucrul ar fi cu
adevirat nepotrivit gi foarte incurcat. Dar
daca spunemca aceleaqisunt superioareierarhic gi supuseierarhic, dar nu aceloragi,ci
fiecaree supusi ierarhiccelor de mai sus,dar
e superioardierarhic celor din urmd, nu va
gAsi-cinevain aceastaceva nepotrivit* declaraliei Scripturii cAunelechipuri plasmuite
in ea pot reprezentauneori pe cele deosebite
qi ca acestease atribuiein senspropriu qi cu
adevdratgi celor dintAi Puteri gi celor de Ia
mijloc qi celor din urma.De fapt sepotrive$te

in chip nemincinos tuturor fiinlelor cereqti si

tinda in sus* gi sa seintoarci in chip neclintit
spreele insele,pazindcele ce le_sunt proprii,
qi prin comuniuneacu cele de dupa ele sa le
fie un mijloc de impartagirea lor de puterea
providenliatoare,chiar dacd aceste calitAti
sunt proprii unora in grad mai inalt qi in
intregime. iar altora in parte qi in grad inferior3tr
$2
Dar sA reludm cuvdntul qi si cercetdm*,
printr-o primd lAmurire a chipurilor, pentru
care motiv teologia(Scriptura)cinsteqtemai
mult decdttoatechipul focului. O vei afla pe
aceastaplasmuind nu numai rofi de foc (cf.
l e z . 1 , 1 5 ; 1 0 , 2 ; 6 , 9D; a n .7 , 9 ) ,d a r q i a n i m a l e
(cf.lez.1,14; Ieq.3,2; Ps. 103,5)gi
arzdioare
barbali fulgeratori (cf. Dan. 7, 9-10; Apoc.
4,5; Ps. 17,10;Mat. 28,3) qi vazind in jurul
fiinlelor cere$ti grarnezi de carbuni aprinqi
(cl. lez. I,l3; 10,2) qi rAuri ce clocotesccu
zgomot.Dar qi de Tronuri (Scaune)spuneci
suntde foc (cf. Dan.7,9; Apoc. 4,4-5);qi pe
inqiqi Serafimii cei mai inalf ii infaligeazd
prin nume ca fiind arzitori* gi le atnbuie
insuqirea qi lucrarea focului. $i in general
preluieqtein togi,cu dreaptdjudecata,
chipul
p l a s m u i t a l f o c u l u i . D e c i s o c o t e s cc A
infaligareaminlilor ceregtica infocate e cea
cu Dumnezeu. Sfinlii*
mai asemAnatoare
teologi (prooroci)descriu de multe ori fiinga
mai presusde fiinla gi fara forma prin focul

Despre Ierarhia Cereasci

ralionala,puterecare,pe de altdparteesteprin
care redd multe din insuqirile dumnezeirii
firea sufletuluinerobiti gi nestapAnita.
19,18;
Is.
(cf.
14,24:
Ieq.
3,2-6;
incepdtoare
Dar socotca sepot afla chipuri potrivite
4 , 5 : 2 9 , 6 : 3 0 , 3 0 ;D e u t .4 , 2 4 ;P s . 8 8 , 4 5 ;l e z .
ale Puterilorcereqtiqi in fiecaredin multele
1,4;III Reg. 19,I 2), dacaputemspuneaga,in
pa4i ale trupului nostru (cf. Dan. 10,5-8;
formd vAzuta.Cdci focul sensibil* este,ala
I e z . 1 , 5 - 1 0 ;A p o c . 1 0 , 1 - 5 ) .A s t f e l , p u t e m
zicAnd,in toate qi pitrunde prin toatein chip
spune cA puterile vizitoare* ale lui arati
neamestecatgi e mai presusde toate.$i fiind
intreg luminos qi in acelaqitimp ascuns,este p r i v i r e a ( c f. l e z . 1 0 , 1 2 ;A p o c 4 , 6 - 8 : Z a h .
3,9) cea mai patrunzAtoarespre luminile
necunoscutprin el insuqi, cdnd nu exista o
dumnezeiegti,precum qi primirea simpla,
materie in care sa-qi arate lucrarea proprie'
Cdci fiind nestapanitgi nevazut,le stapineqte fluidA, nepotrivnicd,ci foarte migcatoare,
pe toate qi atragela lucrareasa pe toate cele curata,deschisd,nepatimagaa iluminArilor
in care se iveqte.E neschimbat,se transmite dumnezeieqti.
pe sine tuturor celor ce se apropieintr-un fel
Iar simlul ce distinge mirosurile* arati
oarecare,invioreazA prin caldura de viafa puterea aceloracare prind, pe clt se poate,
facatoare, lumineazA prin fldcirile neaco- iaspindirea bunelor miresme mai presusde
perite. E de nereginut,neamestecat,des- minte gi le deosebesccu qtiinla pe cele care
facator*, e neschimbat,urci in sus,e ascu{it nu sunt astfel,respingdndu-lecu totul.
in urcuq,e inalt, nu prime$tenici o cdderein
Iar urechile arata puterea acelora de a
j o s * , e p u r u r e a i n m i q c a r e , i n a c e e a g i primi in chip cunoscdtorinspiraliadurylezemiqcare*ahagatoral altora,cuprinzator,dar iascAqide a seimpartaqi
deea(cf.Ps.102,20).
necuprins,nu are nevoie* de altceva, se
Simlul gustului aratA alegereahranei
mAreqtepe sine pe neobservate,iqi arata spirituale (inteligibile) qi primirea alimenmirimea in materiile primite, e lucrdtor telor dumnezeieqtigi bine hranitoare* (cf.
putemic, tuturor prezentin chip nevizut. De
F a c .1 8 , 5 - 8J; u d .6 , 2 1 ) .
e nesocotit,paresanu existe,dar prin atingere
Pipaitul arataputereade-acunoagteceea
se aratadeodatapotrivit cu ceeace atinge$i
folositor saupAgubitor.
ce
e
cu sine, ca printr-o cautare;9i iarAqilucegte
gi sprAnceneleinseamna puterea
Genele
f a r a i n t r e r u p e r e , n e m i c $ o r a t ,i n t o a t e
pdstreaza
infelesurile vederilor dumcare
raspindirile lui imbelgugate.$i alte multe
insuqiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva nezeieqti.
qi tinereascdinseamna
VdrstaadolescentA
in insugirile focului ca in nigte chipuri.
Aceasta qtiind-o, inleleplii in cele dum- putereavielii lor purureainfloritoare.
Dinlii (cf. Is. 9,ll; Ioil 1,6; Apoc. 9,8)
nezeiegti au plasmuit pe seama fiinlelor
ceregti chipuri de foc, descoperindasem6- i n s e a m n d D u t e r e ac a r e a l e g e c e e a c e e
narea lor cu Dumnezeu qi, pe cit se poate, desAvirgitin hrana primita. eaci orice fire
inlelegAtoare desface gi inmulleqte inleleimitarealui Dumnezeude citre ele.
sul unitar* ce i se ddruieqtede fiinla dumn e z e i a s c dp r i n p u t e r e a p r o v i d e n l i a l a * ,
potrivit fiinlei ei mai coborAte,spreindlfarea
$3
el.
Umerii, bralelegi miinile insearnnaputerea
lucrdtoaregi activa(cf' Jud' 6'21; Ps'
ficdtoare'
Dar seprezinti pe ele qiin chipul omului*
10'8'21;Dan' 12'7:Apoc' 10'5)'
90'12;lez'
(cf.1e2.1,10;Apoc. 4,7) pentrufaptul ca au
Iar
inima*
e simbolul vielii' ase'minitoare
irisugireain1et"g".ri gi puierile vazatoareince-qi raspAndestecu
dumnezeieqti,
celei
cauza
din
J."piut" in ius.",qceaiti
finuteilor
putere
de viala dautoare
propria-i
bunatate
dreptegi inallate qi pent* puterealor din fire
(cf. Ps.44'l).
spreceleprovidengiate
(cf.
1,26).
Fac.
conducaroare
,uianrio-" ri
Pieptul arata p.uterea nezdrobiti qi
Oui qi ain ciuza foartemicii lor capacitaii
a raspAnduiide viald fAcatoareca
apirdtoare*
cu
a
animalelor
in
comparafie
iimlriate*
neragionale,capacitateiare insa le cuprinde dintr-o inimA de sub el'
a tu_turor
Sp.atele,puterea.sus.tinatoar_e
pe roareprin taiia puteriiimbelgugatea minlii
puterilornascatoaredeviagA(cf.Iez.1,18).
qtiinla
lor
prin
peste
ele,
p.in
rtapani.ea
ii
36

Desore lerarhia CereascA

Picioarele (cf. lez. 1,7) aratd miqcarea
vioaie qi graba gi alergareape drumul inaintdrii neincetatespre cele dumnezeieqti.De
aceea teologia (Scriptura) a inchipuit picioarele sfintelor minli ca aripile dedesubt*.
Caci aripa arata graba inallarii qi insugirea
cereascigi calatoriaspreinaltime qi scaparea
de tot ce e cobordtprin ridicareasprecele de
sus.Iar miqcareauqoarda aripilor* aratanealipirea prin nimic de pim0nt, ci ridicarea
deplina pesteorice amestecAi cu totul neingreunata spre indllime. Iar neacoperireagi
lipsatalpilor(cf. Fac. 18,4;19,2)aratadesfacerea,nelegarea,stareanerefinutA,curalia*
de orice adaosdin afaraqi aseminareaceamai
m a r e ^ - cpuu t i n l a d e s i m p l i t a t e ad u m n e z e iascit).

s4
Dar, deoareceinlelepciuneasimpli qi de
mulrefeluri* (cf. Ef. 3,10) imbraci qi pe cei
neacoperiligi le dAsapoarteqi anumiteunelte
noas( c f. 1 e 2 . 9 , 1 )s,at A l m a c i md, u p i p u t e r e a
tra, qi sfintele vegmintegi unelte ale minlilor
cere9tl.
VeqmAntul luminos qi infocat (cf. Luc.
24,4; Apoc. 9,17; Is. 63,1) socotescci incu Dumnezeu,prin
seamni asemAnarea
chipul focului ;i prin puterealuminitoare a
celor din ceruri, unde e lumina ce umple de
stralucireindeobqte*fiinlele inteligibile qi le
in chip infelegator.Iar veqmAntul
ilun.rineazd
lor preolesc*(cf. Dan.7,9;10,5-6;Iez. 10,6)
inseamndcapacitatealor de-a se apropia de
vederile dumnezeieqtigi tainice (mistice) gi
sfinta dAruirea intregii lor vie1i.
Iar cingatoarele(cf. lez. 9,2; Dan. 10,5;
Apoc. 15,6)inseamndpinnea puterilor lor de
gi deprindereade-ase aduna
vialAndscAtoare
(concentra)*,de-a se intoarce in chip unitar
spreeleinselegi de-aseinvArtiin cerccu buna
rAnduialdin iurul lor, rAmAndndnecazutedin
identitatealor36.

$s
ToiegelearatAautoritateaimpiirateascdqi
giputereade-aconducetoatepe
conducAtoare
( c f .J u d . 6 , 2 1 ) .
c a l e ac e ad r e a p t A
Ldncile(cf. II Mac. 5,1-3)qi securile(cf.
Is. 10,15; lez. 9,2) inseamnAputereade-a

gi ascudeosebiintre cele neasemanatoare*

!iqul activ gi incununatde rezultatulputerilor
lor deosebitoare.
Iar uneltele(geometrice)de misurarb* gi
ziditoare (cf . Zah. 2,5; Am. 7,7; lez. 40,3;
47,3; Apoc. 21,15')arataputerealor de intemeiere, de cladire qi de desavArgiregi toate
celelalte ale grijii de inillare li intoarcerea
fiin[elor din a doua treapta.
- Uneori, uneltele inchipuite ale sfinlilor
Ingeri sunt qi simboaleale judecalilor dumnezeiegtiasupra noastra (cf. Am. 7,7-9).
Unele arati certareaindreptatoare*saudreptateapedepsitoare;altele,eliberareade anumite imprejuriri sau scopul certdrii sau
fericirii de mai inainte sauadaorecAqtigarea
sul de daruri noi, mici saumari, sensibilesau
spirituale.$i, in general,minlii stravazatoare
nu-i va fi greusdvadain ele o potrivire a celor
vazutecu celenevazule.

$o
Iar faptul ca ei (ingerii) sunt numili qi
vAnturi* (cf. Ps. 103,4)aratdgrabitaqi aproape netemporala* lor lucrare* strabatatoare
prin toate(cf. Ps. 104,5)qi miqcarealor folositoarede la celede sus* spreceledejos gi iardqi
de la cele de jos la cele de sus,migcarece
ridicApe celedin lreaptaa douaspreindllirnea
mai de sus.E o lucrarece miqcape cele dintdi
sprecomunicareacu cele de subele qi ieqirea
(fip6o5ov) providenliatoare spre ele. Ar
putea spunecineva ci numele de v6nt, care
exprimA suflareaaerului*, aratd,precum socotesc,asemirtareacu Dumnezeua minlilor
cereqti.Caci suflareavAntului* este(cum am
aratat mai pe larg in Teologia simbolica*,
prin explicareacelor patru elemente),prin
miqcarealui naluralaqi de vialAcauzatoare$i
pitrundere qi prin
prin rapida qi nestApAnita
ascunzimeanecunoscutade noi qi nevazutd,
un chip gi un simbol al inceputurilor qi
sfdrqiturilormiqcdtoare.CAcinu Stii,:ice, de
(Ioan3,8).
undi vine si undemerge31
Dar teologia (Scriptura) le impleteqteqi
un chip de nor (cf. lez. 1,4;10,3;Is. 4,5;Fapt.
I ,9; Apoc. 10,1), aratAndprin aceasta,ca sfintele minli sunt umplute pe de o parteintr-un
mod mai presusde lume* de luminaascunsA,
pe de alta de primirea celei dint0i aratate,
transmi[dnd-ope aceastafirA sAo trimiti* de
5t

Despre Ierarhia Cereasci

spre raza imbelgugataa revarsfu:iisolare a
dumnezeirii incepatoareprin indreptarea
viguroasA,neimpiedicata,neclintitagi directA
a puterilor vlzltoarc spre ea (cf. Iez. 1,10;
Apoc.4,7).
Chipul cailor inseamndascultareqi sprint e n da l e r g a r (ec f . Z a h . l , 8 - 1 06; , 2 ;I o i l 2 , 4 ; l Y
R e g . 2 , l l ; 6 , 1 7 ; I I M a c . 5 , 2 - 3 ;A p o c .
19,11,14).$i cei albix arata strilucirea gi
Iar
mareainrudire cu lumina dumnezeiascd.
$7
cei negri arata ascunsul,precum cei roqii,
miqcareainfocata.Iar cei ce imbina albul cu
I a r d a c i t e o l o g i a ( S c r i p t u r a )i m b r a c i roqul, unirea celor extreme prin pomirea de
fiinlele cereqtiin chipul aramei (cf .lez. 1,7; sine diruitoare qi legareatreptelor dintAi cu
4 0 . 3 ; D a n . 1 0 , 6 :A p o c . l . l 5 ) . a l e l e c t r o n u ' cele de al doilea qi a celor de al doileacu cele
(cf. lez. 1.4.27:8,2)gi al pietrelormul/r.ri+0
dintAi, prin intoarcereaunora spre altele in
ticolore (cf. lez. 1,26; 10,1,9: Apoc. 4,3; chip providenlial.
21,18-20),ea aratd,prin chipul aurului qi al
InsA, daca n-am avea in vedere analogia
argintului, lucirea neputrezita,neistoviti, acestuicuvAntal,
nu am arita deplin?ninsugirile
nemicAorataSi nepatata,ca de aur, gi stralu- animalelor pomenite gi in ibrmele trupeqti
cirea ardtoasi,luminoasi gi cereascd.
ale lor cu cele ale
asemanarileneasemAnitoare
Arama trebuie sa fie vazutA,dupa cuvin- Puterilor cere$ti.N-am urca de la iulimea lor
tele dinainte,ca chipul focului, saual aurului. impulsiva, la barbaliaspirituala,a cAreiultima
Iar infaliqarile multicolore ale pietrelor so- forma estem6nia. Iar de la pofta lor la iubirea
qi.vorbind
(erosuldumn6zeiesc)
cotescca se aratasau luminoase,ca albe,sau dumnezeiascA
pe scurt, de la toate simlurile animalelor
aprinse,fiind roqii sauin chipul aurului,fiind
galbene.$i in fiecareculoarevei afla inlelesul herationalesi de la multele lor mAdularela
sensurilenematerialeale fiinplor cereqtigi la
inalptor al chipurilor.
puterile
lor unitare. Dar celor inlelepli nu le
Dar fiindca socotesccA despre acestea*
toate acestea,ci le ajunge qi numai
s-a vorbit, dupa putereanoastra,destul,sa ne trebuiesc
unui singur chip nu cu totul potrivit
tAlmAcirea
mutim la sfin$ta talmacire a chipurilor de pentruinlelegereaasemAndrilorcelor inrudite.
animaleale minlilor cere;ti.

la cel de al doilea grad,

la ele cu ?mbelgugare
intr-o a doua ardtare qi pe masura lorrd.
Aceastaarataputerealor roditoare,de viala
care
ficitoare, sporitoareqi desAvArqitoare,
producdnd ploaia* spiritualA, treze;te prin
ievirsarea valurilor ei in s0nul primitor* al
(cf. Iov36, 27-31.
viegiise
durerilorna$terea
Am.5,8).

$s

$q

Chipul leului (cf. lez.l,1O:'Apoc.4,7) e

de socotitcainseamnaputereaconducatoare,
pe cdt
vigoarea,tdrianezdrobitA,asemdnarea,
e c u p u t i n l a , c u a s c u n z i m e an e g r a i t e i
incepAtoriidumnezeiegtiprin acoperireaurmelor* inlelegatoere(cf. Ps. 76,18) gi prin
invAluireamersului intins in sus,prin ilumispre addncimeanemijnareadumnezeiascA,
locita a dumnezeirii.
Iar al taurului(cf. Iez. 1,7,10;Apoc. 4,7)
arata 6ria, vigoarea qi largimea deschisi a
brazdelorinlelegAtoarespreprimirea ploilor
cereqtiqi aducitoarede rod. Iar coamelearati
pavazaapdratoaregi nebiruita.
Iar chipul vulturului arata puterea impomiti spreinallimi(cf. Iez. 1,10;
parateasca,
Apoc. 4,7); iufimea qi ugurinlain dobdndirea
hraneiintaritoare;;i privireateaz| gi ugoarax

Dar trebuiecugetatgi la faptul ca s-aspus

fiinlelor cere$ti rAuri, roli (cf. Iez. I,l5;
10,6;Dan. 7,9) qi careunite.RAurilede foc
i n s e a m n Au n d e l ed u m n e z e i e q tci e l e d a r u iesc acelorfiinle o revarsareimbelqugataqi
abundentagi o rodnicie de viala facAtoare
( c f. 7 e 2 .4 7 , 1 ;D a n . 7 , 1 0 ;A p o c .2 2 , 1 ) . l a r
c a r e l e u n i t e , c o m u n i u n e au n i f i c a t o a r e ^ a
c e l o r d e a c e e a gtir e a p t a( c f. Z a h . 6 , l - 7 ) . I n
slAr;it,rolile, caresuntinaripate,arataca se
invArtesc fdra intoarcere gi neclintit spre
c e l e d i n a i n t e , m i q c A n dp u t e r e a l o r d e
migcarepe drumul drept* qi neabAtut,spre
[inta intregii lor invArtiri spirituale,aflatd
m a i p r e s u s " dl eu m e a 2( c f. l e i . 1 , 1 5 - 2 1 ; D a n .
7.9).
Dar infaliqarea chipului ro!ilor
inlelegatoaresepoatelimuri gi in alt* inleles

38

Desore Ierarhia Cereasci

inAl{ator. Caci au fost numite $ Gelgel*
(cf.lez. 10,13),careinseamnain limba evreiasca reintoarceri in cerc 9i redescoperiri.
Caci rolilor infocate qi asemanatoarelui
Dumnezeule e proprie invirtirea in cerc prin
miqcareanesflrqitain jurul aceluiagibine. Iar
descoperirile le sunt proprii prin arAtarea
celor ascunseqi prin inallareacelor mai dejos
si prin iluminirile comunicatede cele inalte
iaire cele mai de jos prin daruire
coboritoarea3.
Ne mai rimdne sa lAmurim sensul bu(cf. Luc. 15,10).Caci
curiei* ordinelorcereqti
ele sunt cu totul nepiimitoare ale plAcerii
noastrepatimaqe*.Dar se spunecd se bucuri
impreuna cu Dumnezeu de aflarea celor
pierduli, ceeace inseamndo starede liniqte*
celei dumnezeiegti;qi cd se veasemdnatoare
selesccu bundtateimbelqugatade purtareade
grija qi de mAntuireacelor ce se intorc la

Dumnezeu. Ei traiesc pentru aceqtia acea

fericire* de care s-auimpartagitde multe ori
barbaliisfinli* cAnds-aurevarsatasupralor
lucrArile indumnezeitoareale iluminarilor
(cf. Ioan 16,22).
dumnezeieqtiaa
Acesteafie spusede noi despresfinlitele
inchipuiri. Caci, deqi ele au rdmas in afara
explicarii exacte,cele spusede noi ne ajuta,
orecum socotesc,sd nu rdmAnem cu totul
itraini de inlelesurilelor figurate.
Iar de vei spunecd n-am amintit de toate
puterile sau luirarile sau chipurile ingerilor
din Scripturi,raspundemca, in privin[a unora, n-avemcunoltinlacea mai presusde lume* a altora,ci avemnevoiemai mult de altul
care sAne lumineze,sa ne introducain taina
lor. Iar din cele spuseam lisat la o partecele
de acelaqiinfeles, gAndindu-nela corespondenla lor cu minlile cereqtigi cinstind cu
tAcereaascunzimeacea mai presusde noi.

SCOLILE

SfAntului MAXIM MARTURISITORUL

Despre
IE,RARHIA CEREASCA

Explicalia rirlului
Iemrhia.invucit titlul vorbeqtede ierarftie.e de Etiut
cApin ierarhi sunt numili de obicei episcopii;ierurhitr
esteinslrcinatacu conducereaordonataa celor sfinte' cu
grija de ele; citciierarhul esle conducatorul,ingrijitorul
qi ordnduitorulcelor sfinte;el nu esteinsa izvorul puterii
preolilor; caci ordnduieqtecele sfinte qi rinduiala lor 9i
cea a Bisericii, dar nu e gi izvorul lor. Aceastdexplicare
o da insugi marele Dionisie mai jos, in scierea Despre
i er ar h ia bi ser i t'eascri.
Presbiterul. Noteaza cA numele de presbiter il aratit
qi pe episcop;fiindca episcopulestegi presbiter;aceasta
se arata$i in Foptele sfinliktr upostoli (Fapt. 20, l7-35)'
unde Sfintul Apostol Pavel instituie (acestnume)
Bisericilor din Asia.
Capirolul

$l
Toatd darea cea bund. Noteaza cA fericitul Dionisie
s-a folosit de Epistolu soborniceascda Sfdntuluilacob.
Cdci de acolo este spusa.$i ca ea era deja publicati.
Cdci din El. Iar acesteale teologhisegtedespreFiul.

numelte aqa qi Scriptura ca in Isaia: minte (voi4) mare

estesldpAnitorulBabilonului, adicadiavolul. Ionienii zic
deci voCig, vodg, v6eq, cum zic li XFtot, Xpoog, of
Xpoeq.E o declinareioniand.
Mai presus de tnceput, gr. {rnepdppov. Dumnezeu
e moi presus de inteput, ca lumina mai presusde tot
inceputul gi incepatoria a:;a-zigilordumnezei, adici a
ingerilor qi a oamenilordrepli
Cea mai dinlduntru, gr. 6v66tqtog. O numegte
ceu mai dinlduntru, pentru ascunzimeaei; cici le este
necunoscutatuturor celor din afara.
imbinarea, gr. o6YKpoorv. O numeqteaia pentru
cd Dumnezeufiind Unul se inmulleSte.
AcoAcoperdminte. gr. trqpc'[trdo;ttitcov.
p e r a m i n t e n u m e s t e c e l e d e s p r e D u m n e z e u s p u s ei n
c h i p t r u p e s ci n S f i n t e l e S c r i p t u r i , c u m s u n t n u m r t e
madularele omenegti sau unele puteri. Noteaza ca
fari chipuri qi simboalenu ne estecu putinta noua,
c a r e s u n t e m i n t r u p , s d p r i v i m c e l e n e m a t e r i a l eq i
n e t r u p e g t i .$ i a c e a s t aa u a r A t a tm a i a l e s v a l u r i l e c e
se aflau in cort, precum se dd de inleles aici
Potrivit cuJirea, gr. ou1^r<pu6q.in loc de opoqu66,
de o fire cu ele.
$3

$2
Predate - de Pdrinli. Numegte aici pdrinli pe cei ce
i-au predatlui dogma, nu pe cei naturali;cici era dintre
elini, cum arataFaptele sJinliktr aposnll 5i el insugi in
Epistokt t'citre Sfintul Policarp qi in capitolul IX al
scrierii Desrre i eru r h iu ( ercu.rti.
in chip simbolic. Nu spune in mod natural, ci prin
simboaleqi chipuri.
Minlilor, gr..tcf,ov. $i filosofii elini numesc ,,min1i"
Puterileinlelcgitoare sauingerelti; fiindca fiecaredintre
ele este cu totul minte qi intreagafiinla a lor esteminte
v i e , f i r n l i a l i z a t i n s p e c i al o r : s en u m e s cv 6 c q .c a s as u n e
mai bine numcle lor; caci pluralul lui o vo0q' toO vo0,
trebuia sa fie oi vol; dar pentru mai bunul sunet s-a
tbrmat a oi v6eg de la alt singular. Ciici acestae un obicei
'Aptotupdvor
qi Irorpdtcrt,
al celor din Atica, care zic
'Aptotupdverq
in loc de oi
li oi tcoKpdT16. Dar sunt
qi unii care zic oi v6ot, de la o v6oq, toO vdou; ii

i n cep dt orul desdv6 r girii, gr. r,e7e'c&pXtq. DesivArqire (tel,et11) se numegte dupa filosofii elinilor
pe cel
comunicareamisterelor, ca una ce desavArgegte
iniliat gi e desAvdr5itoarea celor ce vin la ele. Deci
sfinta rdnduiala,ca ordinea qi alcatuireadumnezeiasci
a sfintelor Taine, iEi areinceputul de la Dumnezeu prin
a p o s t o l i f i c u l i d e s a v A r g i t o r iai c e s t o r b u n a t a l i ; c t c i
dumnezeiesculApostol Pavel ii nurneqtepe cei iniliali
desdvirqili, zicdnd: Deci tdli suntem desdt'At;i1i,
( L e a s t ds d o L u g e t d m( F i l i p . 3 , 1 5 ) .
Mai presus de lume. Mai presus de lume nutrebuie
inleles in chip sensibil,ci spiritual qi mai presusdc lumea
noastrd.Noteazd la ce chipuri qi fbrme segindegte,vorbind
de ele in cele urmiitoare.
De ta chipurile,gr. nl,doecov. Noteazi ca numeste
imaginare (nl,aolrqt66erq) predaniile tainice de
aici, pe carc le desfagoariin scriereaDespte ierarhia
bisericeascii. Dar aceasta e inleleasi in chip dum-

4l

Desore Ierarhia Cereasci

nezeiesc:cuvantul chipuri (nl&oecov) trebuie vizut in
f egatura cu .fornele (pop9o'[lKcriq) pomenile;iar cuvintcle sirirple fonl"Oql si Iipsire de thipuri'
in legatura cu talitulea cQmpusd
lo,unriltou6),
(ou\6oct) a acelora.
Msteriald. Calduzire materialii nume;te ridicarea
prin cele zise materiale spre inlelegereacelor nemateriale.
Ardtate. Frumuscli aratate nume$te frumuselile
sfintelor locaguri;invalaturilc desfagurate,citirile Sfint e l o r S c r i p t u r i ;c e t e l eb i n c o r i n d u i t e . t r e p t e l ep r e o l i l o r .
Noteaz.i ca frurnuselile vazute sunt chipuri ale ordin e l o r n e v i z u t e ,c u m s p u n eA p o s t o l u li n E p i s l ( , l oL d t r e
Etrei (Evr.8,5), vorbind dc celedin templu qi cum a
auzit Moise: Toate sd le.frtti dupd (hipul L'eli s-a ardtat
t n m u t t e ( l e S .2 - 5 , 4 0 ) .
Desfdqurste. Desfaguratesunt invalaturile date prin
cele vizute qi dovezilelargite prin lucruri ale celor spiritualece sc impun unitar gi deodatiiinlelcgerii.
Al depinderii. Dcprinderile de acolo imi poruncesc
cele dumnezcicqLi;iar deprindereaesteo calitatestatomice"
Aici. rinduielile biscriceqti sunt chipuri ale deprinderilor
netrupegti de acolo. Caci deprinderile sunt ale celor netrupegti.Noteiza ca SfdntaLiturghie (introducereain taine.
puo'uoycoXio sau mistagogia sacerdotali)
iepotwl
savArgitala noi oamenii esteimitarea iere|rhieicereqti.
Mai presus de lume. Ceeace e mai presusdc"lume
nu areinlelesscnsibil,ci spiritual,caceeace e mal presus
de lumea noastra.
Prin cuvintele - Scripturii, gr. iepoypo<prroig.
Adica in cuvintelecompusein chip sfAntin Scripturi.
Sd ne ridice. Noteazd cum suntcm inallali la
cunoalterealui Dunrnczeu9i cAHristosc Cel ce ne inalla.
La culmile. Nimic n-a fost numit la intdmplare de
fericitul acesta,ci cu nlulta invalAturdqi in chip propriu cu
dreaptAcredinlA; fiindca deci a spus cd sfAnta slujbii se
sivdrqegtela noi prin sinboale materiale9i chipuri dezvoltate spreinlelegcrcanoastra,fiind o imitalie a sfintei slujbe
a ingerilor, in mod cuvenil a numit slujba aceloraculme; .
cdci, cei ce s-auocupatcu acestea,au obi5nuit sAnumeascA
culme a orictrreifiinle ceeace e vdrful cel mai curat al ei 9i
de care atdmAneintrerupt.adica neincetat,f-Linp:de pilda'
culmcasufletuluiestemintca.caree ceamai curataparlea
ei; 5i culrnea iubirii este iubirea fierbinte a celor foarte
inallali gi foarteindurrnezeili; qi culmea ierarhieinoastreqi
a ordinei ei tainice estecea mai mare curalie a ei' din care
se aprindc 5i intinderea ei qi voinla ei de-a se apropia de
nematerialitate;deci curafa cea mai mare in noi estesimbolul culmii tainelor fzuAchip, simple qi netrupegti'in care
se aflA ridicata ierarhia ca intr-o sf'6nraexprimare pentru
oameni,pe careiiinalla prin chipuri sprevederilecurateale
culmi.i sluiini spirituale.

Capitolul II
.$l
aqadescopegr.Lxgovtopiov.Numegte
i nfdgiqdrii,

42

rirea.E vidit ca vorbegtede cea prin simboale5i chipuri'

pe carelc-a nunrit qi plasmuiri;iar p.in .simplitutea inleles
nematerialitatcalihlei; gtia cir proslavind sfinteleminli
din ceruri, cum zicc el, dupa Scripturi, trcbuia sd vorbeasc:ide animalelccu chip salbaticgi desprevulturi gi
Scripdesprealteleprin careinchipuiescdumnczeicEtile
ciici zicc: Ca ntr tumt'u sii
turi, Putcrile arhiurghelegti;
sttt'otintSi ruti ta tei nulli in mod netut'ettil ca au o
infali$arecctelecelor cu nrultc picioareqi fete din ceruri;
acesteaau voit sd aratcsflnlii prooroci prin cuvintclelor.
Foarte simplu, gr.oT eXvOg. Putemicsauin tot felul
sau adeviLratsau simplu.
De - (tnchipuit'i) poetice. Sciptttra s-a folosit qi de
plasnruiri poetice sprc calauzireainlclegerii omene$ti'
c:ue nu poate cuprinde invalAturacelor mai inalte; caci
simboalelecereqtise aseanliinacelor inchipuitedc poe1i,
cum spune acesl sfAntbArbat(iar prin poct. inlelege pe
cei admirali de elini, ca Horner, Hesiod 9i ceilalli) sau
imaginilor lor sirnbolice.Cici, cunoscAndinleleptul pogor,lmant dumnezeiescmintea noastri slaba gi inaptd
pentruo contemplaremai inalta,Scnpturai-a plasmuito
putinla de inallare descriindu-iceteleArhanghelilor nu
cullr sunt cu adcvArat,ci precunrputem noi sainlelegem;
deci nu-1iinchipui nimic impropriu cclor ccrcgti.
At

Forme compuse. Numegteforme compuseamintitele

plasmuiri qi inchipuiri.
P rin ele tnsele.Prin cle insele, adici prin firea lor sunt
necunoscuteqi de nevazut.
ingroqatd, gr. on6toplov. Socotescca numelte irrcaleastrainaqi inchipuireancobiSnuitd;de aceea
gr()sdr.7
o numctte qi inchipuire, arAtandcA nu sunt adeviirale
fomrele atribuitesfinliloringeri; caci nu suntcu adevarat
a;a cum ni-i prezintaSfinta Scriptura,ci o face aceasta
ca sa ne ridictun Ia mdrelia lor. Dionisie insuqiincearci
si vadAin chip sinibolic cele spusedespreei !i sa arate
cd e cu putinla sa fic inleleseceteleingeregti'agacum s-a
spus.
intrucdtva - nemateriale, gr. a6lolv noo6g
intrutitt'n nentaleriule,adica in pane; cdci nu sunt cu
totul nemateriale;firrrdcanunreqtefiinlelc superioarecer
gi cele din cer, ca nilte stele;dar sublirimealor extrema
qi de o unica substanlaesteaproapede nematerialilate.
De chip duntnezeiesc.Socotescfiinlcle inteligibile
simplitali de chip dumnezeiesc;cici sunt firnle nenrateriale qi cu totul necompuse,nefiind un amestecde elemente;cici a5asuntcorpurile;dar aceleasuntnetrupe$ti.
Sprijinindu-se, gr. evr(d,vov. Facdnd-o sa apara gi
sa ramanarigida.
De (formele) unor lei. Aceste forme ale dumriezeiegtllorqi sfin1ilorHeruvimi suntinfiliqate de Iezechiel
qi de dumnezciesculloan in Ap rrculipsti.
De grupuri. gr. topdv. Grup este o mul$me implinita.
De pdsdi. gr. opvt0eiog. Avind forme de pisari.
De - animale. E vorba de alte animale,de exemplu
cai, asini Ei alteleca acestea;iar matcriilemai de necinste
sunt tronurile ca din lemn 9i rolile 5i lincile din fier, ca
lancea scoasi asupra lui Valaam ;i pe care a vazut-o

Desore lerarhia Cercasci

David, cum s-a spusin carteaa doua a Regilori gi carele
ca de lemn.
Pdtimaqd.Zicepdtimu;ti, deoareceindicAforma leului, oarecunr nrAnioasiiqi chipul boului inclinat spre
p l a c e r e ; c a r e p a t i m i s u n t m a r i . A s e n ( i t r d r in u n l c l t c
reprezentArileprin asimilare.Caci spune lezechiel ci a
v a z u l a s e m A n a r e at r o n u l u i g i a s c m d n a r e a( c e v a
asemanator)leului,dupAcum aratainchipuireacelorcare
se exprimd prin imaginalic; de aceease qi spunc:
esem(indritleusenittitoure', cAcinu le-avAzutproorocul
pe toateasemenea,ci pe unele aqa,pe altele aEa(altfel);
d a r s u n t r ; i c u t o t u l n e a s e m a n a t o a r ce e l e c e p a r
cdci nu au, cu adevarat,nimic din leu sau
asemanatoare:
bou sau celclalte;ccrceteazace inscanrndneasema'nator
(<iv6potovl in cele care umreaza.
Dar, gr. aII'11. inceputul explicirii.
Nici - (puterile) dumnezeieEti. Sc fagaduielte sl se
arate prin explicareaprbprie cii nici cele ceregtinu se
jignesc, nici noi nu ne lixarn in umiliri coborite in
vorbirea desprcingeri ca animale.
in mod iuren'it - s-au propus. Se explici pentru ce
se folosescsinrboalecarenu pot exprima chipurile celor
fara chipuri Ei se vorbeqte aici de fomre ale celor fira
forme.
in loc de firii
Fdrd chipuri, gr. <ioXrpotio,rov.
forme.
Nemijlocit. AdicA nu prin mijlocirea chipurilor' ci
deodata gi prin prima apropiere. lar preler(t
este una cu propun apoT rOcror qi cu
npoteivouot
sl.
au'i b ui e npB&)tl"ov,
Prtn forme. Noteaza ca cele netrupegti sunt farA
formA;c6nd,deci, auzi desprecel mai presusde fiinla ci
e in chipul lui Dumnezeu (Filip. 2,6), inlelege pe Cel
intocmai cu Tatal sau; cAci aceastao aratati L'llipulIui
Dumnezeucel net'a:ut (Col. I,l5) Si: Cel ce M-a \'at:ut
pe ntine, a ld:Ltt pe Tutdl (loan 14,9). Ala explica $i
Sf6ntul Vasile. in scriereacatre fratele siu. deosebirea
intre fiinla qi ipostas.
Cd (modul) sfintei (descoperiri) este tndoit. Penttt
ci dumnezeireae proslavitain douA moduri: fie ca asemeneacu toate.caci toate subzisti in El, fie ca neasemenea.cici nimic nu este din toate.
$3
Neasemdndloare. Chipurile sunt.plismuite din cele
qi din celcneasemcnca;
iar cum suntpliismuite,
asemenea
spuneaici.
Llneori - ca: Cuvdnt. Dupii care (marturii) se zice ca
Dumnczeu este raliune gi minte, de exemplu: Cine a
cunoscut glndul Donmulll'l (l Cor. 2,16) Ei: $i u ltnt
cut'AntulDonurului tritre ntine, :icfind (lcr. I ,4) qi cele
urmatoare.Dar vorbc;te de ralionalitatela Dumnezeunu
pentruca voieIjtesAil aratepc Dumnezeurational.parta$
de raliune; cdci acest lucru e vadit; ci pentru ca e
fiind intrcg raliune; iar de fiinla vorautoralionalitatea,
besc in legaturi cu DunrnezeucAnd spun:Eu strntCel
te sunt Si:Cel te estent-u trintis(IeS.3,14\IurTu ucelu;i
e;ri (Ps. l 0 l , 28). Caci de la a 1l leivat sau6vT og) este
fiin1a(o0oa) gi de aici existenlaconcreta (ouoio).
Viald. Dunnezeu nu este numit nici via1i, nici lu-

nrina, nici minte, nici fiin1ain senspropriu, ci in inleles

caci e mai presusde acestea9i nu ca acestea.
de cauzdL;
Nevdzutd.Cele ce sunt spusedcsprcDumnezeuprin
negalie (apofatic),ca tleld:ut. ittfinit, gi cele ca acestea,
caci nu aratace esteDumnezeu,ci ce
sunt neasemenea;
nu este;agaspunegi Grigorie Teologul.
gr. cvdrl, ov. Neinteligibil nu se spune
Netn{eleasd,
prostului, ci celui ce nu e inleles dc cineva; indefinibil
este Dumnezcu, ca nesupusnici unei defini1ii,ci fiind
definireatuturor gi pe toatedefinindu-le,hotamicindu-le
in Sine, fara ca El sd fie supus definiliei; definiliile se
conrpun din afirmalii (din declaralii catafatice;; iar
afimraliile sunt nepotrivite cu Dumnezeu,fiind mincica nefiind
noasc;cici Dunrnezeue mai presusde acestea,
fiinla, ci mai presusde fiinli.
Negayiite,gr. ano<pdoetg. Spuneci nu numai pentru
Dumnezeu,ci pentru toate cele dumnezeiegtineyliile
snnr( devairu te qi ufi rmali i le, nepotllvite. Deci afimraliile
sunt nepotrivite clnd spunem fie de Dumnezeu.fie de
Puterileinlclegatoareca sunt viala sau lumina. Cdci nu
sunt o viatAca cea caree prin inspiralie5i expiralie:nici
lunrini, ca cea care se arat:igi face sdLse vadd obiectele.
Ci sunt mai presusde acestea.Iar negaliile (declaraliile
apofatice)suntmai potrivite cclor intrucdtvainteligibile.
CAci spunemci sunt nevazutegi inlelegemca nu cad sub
vedere.Darceeate nu se t'ede,ratiunea,nu cautanici sa
cerceteze,nici sa exprime.Iar viala gi lumina, degipar si
indice ce estc.nu aratdnici ele ce esteDumnezeu.
Cdci - cinstesc.Obscrva cit de frumos a explicat
pentruce celeceregtisunt adusein aminti-regi au chipuri.
Caci, precum Dumnezeu cel pestc toate n-are nimic
omogen (de acclaqifel) in toate gi de aceea.pe drcpt
cuvAnt,nimic din toatenu-i estepropriu a-l face inleles,
cu dreptatene folosirn de alta metodapentru a spunece
nu esteDumnezeu, ceeace se numelte pritt cele tteasemeneu;la fel gi in legaturacu Puterilecere$ti,care sunt
dupa Dumnezeu, teologii au lucrat cu pricepere,
cu nimic din cele intbligibile,ci au luat
neaseman6ndu-le
asenrinareaacestoradin cele senstbrle,adicAdenecinste,
lor
facind aceastasprecinstirealor, ca sa nu fie in.ritarea
Caci dacacel infaligatin chipul
plAsmuitAqi neadevarata.
leului qi cu multe picioareeste qi ralional qi nematerial.
cum nu e vadit ca a depaqitin chip mai presusde lume
cele materialeqi inlelesede noi'l
Ca cele mai de cinste. latd qi alt ralionament, pentru
carenu s-afolosit Scripturade astfclde aseminaripentru
cele ceregti.Cici, daca s-ar fi folosit de inchipuiri mai
cinstitc, spunAndca Puterile dumnezeieqtisunt cu chip
aurit sau fulgeriitoare,fard indoiala ca cel ce le-ar auzi
l e - a rc r c d e .l u i n d . d e l a c e l c n t a i c i n s t i t ep e n t r uo a m e n i ,
motiv de a le crcde.Dar ea a aleschipuri ce nu suntbune,
ci nepotrivite lor, urite, ca, ;tiind noi sigur ca nu sunt
astfcl.sa cautamadevirul celor ce sunt.
Nevdtdmdtor. Caci fiinlele dumnezeieqti,numite
flacari de foc, nu sunt arzatoare,ci pline de via1a.
LlrAtu. Cdci cum nu sunt urite simboalelemateriale
ale celor inteligibile'l
Vederite. gr. Oed,po'uo. Vederi se numesc cele
vazutein chio minunat.

43

DesPre Ierarhia Cereascl

la inviereaDomnului qi Iuminaimprejurimea.Iar acestea
le aremateriapatimind-o,nu ca celeinlelegatoarecareo
lucreazi; de aceeasc qi spunecd le arc ca un ultim ecou
Defaprnfinia.Mtscareamanioasanuesimpluomipare (ca un ultiur rcflex); iar ce este ecoul ultim' r'a laniuri in
plina de neralionalirate,ci qi a unei firi neralionale;ia se
scierca I)espre nuntitile dunne:eie;ti' capitolul IV'
ulturalca4ii,pecarel-aspusdesprcvedcrea
citeascacuvanrul
spuneca nu
$i' aceleaqi'Notcazaca de toatamatcria
larg.
pe
s-au
explicat
toate
acestea
caci
heruvirni;
sfinlilor
e inlelegatoare;dccistclelesuntneinsufletite;cacinuau
Ra1ionalitatea.Edcinsemnatcavorbcqtederalionaminie; digi au acelaqinume' dar nu se inleleg Ia t'el;ele
'**:" sau'neoboiita
*
Ei
t'
litate gi la ingeri; dar e irttttrclato
sunr dcfinite ;i inlelesedupa proprietateafiecareia.
nemote$rra.
Poflia. Pofta este iubirea nerclinutA fala de Dum$5
nezeu,pc care o nume$testrtiinri di nl(ilerieNearnestecate.Nealnestccatanume;te mr$careacuin (descrierile) dumnezeieqti, gr. 0eapltroig'
rata $i nepreocupatAde ninric altceva.CAci cel stipdnit
prin cugctariledesprcDumnezeu.
AdicA
numai
tinde
al
ei
intreg
cste
dumnezeiasci
;i
de iubirea
De la cele ce se vdd cirrstile. Noteaza care sunl cele
s o r cC e l d o r i t , n e i m p i c d i c adt e n i c i o r a l i u n cc e t r c c ed e
numite cinstite (prelioase),ca soarele;i stclele;5i care
li una la alta gi trupcasca;iar spunAndca in fiinlele
sunt la nrijloc, ca focul qi apa; 9i care cele din urmi' ca
nctrupe!tiesteonerafionalitate'nu le jigninr socotindu-le
mirul; qi carenecinstite,ca fiarele5i viermii;-Sica pentru
neinlclcgatoare;indicind prin lbnlele lcilor, vileilor gi
Dumnezeus-aufolosit gi simboaleleanimalclorsalbatice
pasa;ilo;,cum e vulturul, chipuri gi simboale.alecelor
qi cele ale materiei;qi celc de cinste,9i cele de la mijloc'
neralionali, socotinl ca spunem ceva cuvenlt cetelor
cereqti,dar indicAmin chip tainic la ei o raliunedeosebita si ccle nccinstite.
Soarele.ProoroculMa.leahiil numegtesnalele drcptdlii
talA de a noaslra; caci noi exprimim ralionalul.prin
(Mal.
3,20). Iar Petru, in Episuilu sa sobomiceasci. zrce:
prin
aerul
lovind
fonetice.
gi
prin
forme
limbii
organul
te luceaftirul tn rtisdti in inintile ]'odtlre $i cele
PAnti
la
la
noi
de
nrutindu-se
qi
(dialog)
cuvdntul
convorbire
u
r
m
i
t
o
a r c ( l l P c t r u l . l 9 t . C a c i a c e s l ae s t e s l e u u t d e
y
spune
culn
la
trup,
trup
de
la
urechilecelor ce asculta,
(Apoc. 22, 16)' Iar Moise zice:Fot in rugul
dunrnezciesculVasilein scrierea1c antinteh tine ittsuli;, diminettlri
care ttu urde (Ieq. 3,2). Caci lunineazd fAra sa vateme'
dar acolo nu e ala, ci fiind lipsili de trup qi indlnindu-se
Iar Ierenriaii zice apil:M -au pdrdsit pe M ine, i:wtrul upei
intreolaltagi comunicAndu-5iunii altora
gi deosebindu-se
uii (Ier. 2,13); qi altele;iar Domnul zice:Riuri de apti t'ie
inlelesuri mai clar ca prin orice cuv6nt, e ca 5i cind
(loan 7.38). Iar Solomon.
vorbesc unii cu al1ii, comunicind intre ei prin tacerea vu'curge din pdntet'eleMeu
in CLnturea Cinttirilor, ii zice mir: Mir vdrslt este
cuvintului.
nunteleTtiu (Cint. l.l). Dintre cei doisprczeceprooroci.
P or nirea, gr. dn6x-Itorv. inclinare sau pornire.
Oseagi Michea socotesccAfiarelede carevorbescse afll
ce-l
Trecdtoari. Cuvantulnostru rostit trecede la cel
intre cele profelite dcspre Dumnezeu. Iar David il
spunc la cel cc-l aude; trupesc, sPre deoscbirede cel
nunregtepe El vierrne'.Eu suntvierme{i nu ttnt (Ps.21,6\;
interior; caci acestanu e nici trupesc'nici nu se muti'
a spus-opentru pcrsoanaDomnului sau l-a asemanatpe
Ale materiei-Spunecd cea mai de necinstcmatene e
Domnul iu viermele, ca pe Unul ce nu s-a niscut din
diferite
in
Dumnezeu
de
ordnduita
corporala
natura
toata
saminla ca noi, ci fara sAnranla.ca viermii. care.nu se
forme insuflelite qi neinsufle1iteqi in celelalte; iar nlarelra
din samanla,ci din pAmint sau din putreziciune'
nasc
caror
rlc
Dumnezcu.
despre
suntcele spuse
inleleratoarc
t'ierme;i ,1Ltom, se spuneca din partealui
Eu sLrnr
Circi:
c
a
l
n
c
e
l
e
c
e
s
u
n
t
.
i
n
c h i p u r im o d c s t eq i o b s c u r el e a l l a m
intrupat, deqi nu e inleles dupA dumcel
Dumnezeu
Ci
siniplu a fi, in a vielui, in a sirnli qi cele asemenea
dupa
aratareasmeritain trup. (li numegtepe
ci
nezeire,
o
toata materia i5i are existenla de la Dumnezeu' nici
t
a
l
m
a
citori inlelepli ai lui Dumnezeu
p
r
o
o
r
o
c
i
raliune inleleaptanu o va contrazice;dar poartA9i ea in
(0eoo6<pouq);a infaliqat rnai inainte unele asenianaridin
sine insagi dovada ca a fost adusi la existenla9i a fost
scriereaD espre numiri Ie d unute:e ie5ti).
oranduitade Duntnezeu;caci toata orinduirea ei are in
Asemdndi. Ce inseamni asemdniirilecelor spuse
celor
in[elegatoare;
ale
qi
umbrite
obscure
sinechipurile
aratat in scriereaDespre nuntirile dttnrnezeie;ti,la
s-a
prlnrcasca.
sd
aptc
sunt
inlelegaloarc
fiindc6.prccumcele
IX.
oe clt sc poate,procesiunileprovidenliale5i. fiind via1a. i n c e p u t u lc a p i t o l u l u i
iteflete. Vorbeqte de ultimele reflexe ale lui Dums u n t l a c u i eg i l i n u t ev i i d e D u n l n c z e uC e l m a i p r e s u sd e
nezeuin crealie,cirora le-a spusaicicele ditr urmd (cele
toata viata gi au puteri lucratoarespre facereade bine 5i
mai pulin vredttite de tinstel .f(,rnrcmuteriale'.In ce
o oare.oie miqcarenrai presusde lume, aga9i toatecele
inleles iunt numite aici formelc cele din urma, ni se va
materiale imprcuna qi fiecare in parte sunt apte. sa
arita mai pe larg in scriereaDesple nunirile dum'
primeascdin nrod propriu lor pronia lui Dumnezeu9t sa
ne:
eie;ti, capitolul IV.
spus:
viala,
cum
s-a
faca
vii
pot
sa
se
he facutcai linute
5i
Dicd - nu ' chipul urdt. Pi:r., chipul urdt inlelege
Sa scoatabamintul suflet viu (cf. Fac. l'24); qi iariSi: Sa
animalului sAlbatic,pe care Scripturail atribuie
chipul
(cf.
dar
vii
Fac.
1,20);
li
scoataapeletAriitoarecu suflete
ingirilor; iar dest operiri inseamni aratari 9i dovedri'-.
outeri bhelacatoare a dat celor ce sufla de pe pamint,
Chipuile - tngerilor. Bine a numit descrieriledin
cum aratafoloaseleaduseplantelor9i metalelor.Ba cele
Scriptuii, pe care ie-a infaligat aici' nu ingereqti' ci de
materiale au 9i miScareace inainteaza sprc na$tereiil
chip ingeristl cdci nu sunt ale ingerilor in:;i9i chipurile
stricAciune:gi primcscde la Dumnezeuqi o organizarece
descrise,ci infaliqeazao ariitareoarecarepnn cnrpun
din
qi
luminate
fie
pot
sa
dar
gi
se
impune;
li
impune
ale celor netrupeSti,cum a explicat el insugi.
stralucea
care
ca
ingerul
inlelegitoare,
puterilor
prezenla
$4

44

Despre lerarhia Cercascd

Sd definim. gr. a<popiooo0ot. E obignuit sa spuna
de dcfinireagi explicarealimpede.
Socotim,gr. oidpeOcr. in general,socotim.de pilda,
si aralamce e ierarhia5i la ce socotim cA folosesc(adicA
pot folosi) icrarhii prin slintelc slujbe.
Iar tu, copile. E de intrebat cum il numeqtemarele
Dionisie copil pe dumnezeiesculTimotei? O spuneaceasta
fic, prccum socotesc,ca mai inaintatin zuri9i Inai priceputin
hlosolie, incat sa poau fi gi intrebat de acela, currr arata
scricrilcacestca;caci, deqi Sfintul Timotei a crezutinaintea
ului Dionisie. atm antd F apt el e slinli lor ap rr'
dunrnczeicsc
Irli, dar in culturadin afiui era niai taremiuclc Dionisie; fie
cii il numeqtefiu, inritAndpe Donrnul, carespune:.Fiilor,nu
(Ioan 2 I '-5);fie, pentm cd nunieaupe
at'eli tewt de ntAncrrle'J
cei ce dcprinsescrAlipsa de viclequg cea dupa Durnnezeu'
copii, cunr araE fi Papia in carteaintlia a Explicdribr de
duminit:ti5i Clementdin Alexandiain Pedug'gulDe mulsimea.A opus mullimii pe cei de un chip; caci
cele sfinte unesc; iar ccle intinate 5i pacateleduc la
i n n r u l l i r ep r i n d e s p A r l i r eA. c u m n u m e q t en t u l l i m c c c e a
ce e intinat.

Capitolul III
$l
I erarhia esre.Definiliaierarhiei.
Pe cdt e cu putinld, gr. rbg drprrt6v. in loc de ti4
6uvqr6v.
OrigineadesdvdrSiii, gr. tele, crpltx6v. SauCcl
ce desavirqeqte.
Cu totul neameslecatd.Cel Unul li facatorde unitatese
nunelte asemanareqi egalitatcqi identitate,ca Cel simplu 9i
neatnestecat
Sinecompus.lar peccl alipitdematericil numesc
neascnrenea,neegalgi diferenliat gi amestecat5iin schimbare.
Iar prin Unul sa seinleleagiiDumnezeu.

starea fn cure a fost chemat (l Cor.7,24).

'relrdp1ia5,. in loc de
Ale desrdvirqiii, gr.
T elcrc6oe<rx.
i n - trepti. Trcbuie sa ramina treptelein felurinrcaqi
gradagiaqi qtiinla lor.
Desdt'drSbea (iecdruia) din cei chemayi. Noteazi
caree desavirqireaierarhilor 5i c um suntinprcuna lucratori
Apostol.
cu Dunrnezeu.dupadumnezeiescul
Lucrarea dumnezeiascd.Adica sa se arate qi pe sine
lucrAndfaptelc dunnezcieqti,inleleplind,desavir;ind qi
lucrind dupa putcre cele asemeneain cei pe care ii invali
ei.
Fiindcd rdnduiala. RAnduiulu observA ordirea 9i
ierarhiei9i ca cei ce vin (la Hristos) trebuiemai
desAvdrqirea
indi saI'iecuralili prin invalaturdde amesecarilccu pAcatul
care dezbina; apoi sa se lumineze prin cunogtinla dumprin
nezeieqtilorScripturi gi pe umrA si se desiivAr;eascA
baia naqteriidin nou.
A se lumins uzii. Observi cA lumina esteinainte de
Botez.
curdleite
invaland

FericueadumnezeiascA
des(i|arteste
luminea:d
indumnezeind
inalland

curdlire

Fericireadumnezeiasca
destit'AtSire
luntinare

Ai
ierurhi
curalesc
lumineazi
desavargesc

fericirii dumnezciegti
tei core se aJlti sub ierurhi
cei care se
cei care cei care se
desiv6rgesc
lumineazi
se curilesc
$3

Ai minlii, gr. voog. in dialectul ionic se folosegteo

voOq,'ro0 voog, oi voeq. Cei din Atica spun 6 voft,,
$2
toO voO qi la plural, oi voi, t6v v6v qi votoi.
Cei ce se curd(esc. Aici vorbeStede episcopii ingiSi'
Pdragii,gr. 0roocirto6. Penaqii (0iaoog) formeazd
dupa ce inainte a Vorbit desprecei ce se afla sub ei; arati
o ccata.Aici nume;te partaqi(0rcoc6,o$) pe cei ce se
gradelegi cdrci ce .\e(ut'drcs(suntpe o treaptamai jos ca
m i g c a i n j u r u l c e l o r d u m n e z e i e g t i .F o a r t e s t r a v e z i i
seaflapc o treap6
cei ce alungadrac:l.:iarcei te lumit?e(r:(i
{6rer66o'cotc,), adicd stralucitoare,limpczi; nepatate mai inaltA prin invalarura,cum sunt presbiterii $i diaconii;
(axn),i&o, a), adicaneintinate.
iar desdvdrSitoriisunt cei ce umplu prin Botez de Duhul
SA facd. Acestea socolesc ca arata ca nu trebuie
Sflnt, cum sunt episcopii. k spuneacesteaqi mai incolo,
si faci ceva
carevadintre cei afla1iin trcaptapreoJeasca
ircd sti
in scriereaDe.splei et,t t hiu lri.se
mai inalt decdt ceea ce e propriu treptei lor; ci sa-qi
Cele ce se afli fn (dumnezeire)tn mod natural Si mai
inrpunAsa lucrezenumai ceeace line de treaptaproprie
presus de fire. Cete prin care lumincazdsunt in ei in mod
qi sii nu triidezcpe cel ce-l inva{a; sa nu incerce si faci
natural qi mai presus de fire. A laniurit bine rinduiala
cele mai presusde treaptalui; de exemplu, si nu invele
sfintelor slujbe bisericeqti.Cei ce vin la dumnezeiescul
sa
hirotoniseascA
sau
darurile
qi
sfinleasca
pe preoli sAnu
Botez, trebuie sa se curileasca parasind pacatele,apoi se
nu
boteze.
Caci
sa
pe
diaconi
sau
diaioni; sa nu invele
lumineazi prin invalaturapreolilor pregatili penEuaceasta.
vor da pe Duhul Sfint, cum nici diaconulFilip in,Faplele
Iar cei ce curalesctrebuie sa fie in staresi comunice altora
slinyikrr uytstoli; dar nici sa nu sfinleascadarurile;9i aqa
sfin1enia.$i apoi pe aceia sa-i boteze episcopii. Caci.pe
mai departe;dar qi cei desivirqili trebuie si factrnumai
acegtiaii numesc desAvArqitori.AceastarAnduialAtrebuie
cele ce sunt datori sa le faca,ca sa se pazeascabine ceea
pzvita.
ce a sous dumnezeiesculPavel: Fiecare sii rdnttnd irt

45

Despre lerarhia Cereasce

Capirolul N
$l
La tmpdtTiisirea. Noteaza raliunea pentru care Dumnezeu a adus toate la existenla: ca sa se impdrtipasci de
bunataFalui, potrivit cu llecare. Aceastao aratdcuvAntul:
Lu Tutdl Meu sunt ntulte krasuri (Ioan 14,2).Ciici tiecare
seva impartaqidupa faptelesalede bunitatea lui; agaspune
gi Tit in cartea1mpotriwt M unit hei lor.
Din cele ce sunt. Aici le arati4laun loc pe toateceledin
crealie prin cuvAntul cele ce sunt (iivtov): gi pe cele
cugetategi pe celevdzute;caci pe toatele-a facutDumnezeu
din cele ce nu suntnumai pentru aceasta,ca sa sebucurede
bunitatea lui; dar sebucurAprin Providenla,cum e in stare
fiecare;cici Providenla lui Dumnezeu esteoba$ia fiinlei
celorce sunt.
Decitoate celecesutrr.Toatecelecesuntseirnparta$esc
de Providenla lui Dumnezeu;ceci nu e nici una care s6 nu
de Dumnezeu; dupa cum raul estelipsit
se impdrtaqeasca
de subzistenla(e/ sub:istd ln ceva ce e creat de Dumne:eu,
n.nad.),fiindcAnu seimpinipgte de Dumnezeu,aratanduse ca o lipsi in existengi.Dar nu aqa,ca ar li in fiinla ca
prima forma a ei; a5aa spusmai pe larg mai sus,in capitolul
inchinat lui.
sunt cele fdrd
viIld, pe care
le numegtenumai cele ce
sunt,ca
cerurile gi
pamdntul

Cele ce sunt
sau cele
saucele
vii de care tnlelegdt(,dre, care
spuneca
vieluiesc sunt netrunerafonal. pegti.ca
ca animale cele ceregti
necuvdntatoare

saucele ralionule Si
in truPuri,
care sunt
ca noi.

Cdci n-ar exista.Aici vorbeqtede cele dumnezeieqti.

Treime, creatoareqi obirEia sau
adicade dumnezeiasca
cauzafdpturilor; se spunede ele cA vin la existenlaprin
ea, impartigindu-se de ale ei.
Deci - celefdrd vrafri. $i cele fari vialA seimpani$esc
de Providenlalui Dumnezeuprin insigi existenlalor; iar
fa$ viaiAsunt pietrelegi toatecarenu ajung la nagtere.
Iar cek vii - de aceeagi.In general trebuie sa se audi
despre fiecare din cele adaose cri se impiirtdqesc de
Providenld.
$2
Deci sJintele. Noteaza cd, despre ordinea intregului
(universului), spune ci fiinlele Puterilor de sus sunt
diftrite; dar de cele lipsite de t'iu1it spunenumdi ca sunt.
in chip tnlelegdtor spre imitarea lui Dumnezeu.
Observaci qi Puterileinlelegatoareparticipamai mult la
bine,prin voinla ca unelece-l dorescmai mult; cici spune
cA se nutdeleo:dpe ele insele,ceeace inseamnaca prin
voinla; deci e mincinos cuvdntul care spuneca diavolul
aJostorunLut din ceruri; fiindca s-aintors de Ia sine spre
rasr..Apropi(te (trpoexeiq), in loc de legate.
Din cele ce sunt, unelesunt neralionale,ca pietrelegi

46

celelaltece nu se impirtiqesc de nici o lucrarevie.

Altele lielaiesc, din care unele s'Jntnesinllito{rre,ca
plantele; altele neraliortale, altele netrupe;ti gi nni pre'
susde nrti, unele simlitoare, dintre care unele ruliotule;
altele in trupuri Si t'a noi.
$i - tn multe feluri pdrtaEe. Fiinlele lor sunt mintea
vie. Dar noteaziicd toate cele inteligibile (spirituale)se
primelede Dumnezeu.$i ele suntdescoperiimpa-rta$esc
toare (ex<pcvtoprxai) sau vestitoare (ingereqti).
I)e numele de ingeri. Noteaza ce este propriu-zis
ingerul; qi ca ei sunt prinra treapti; apoi gi cA prin ingeri
suntem introdugiin tainel :;i cum prin ei s-a dat legeagi
ci ingerii i-au ridicat la Dumnezeuqi pc Parinlii dinahte
de Lege 9i pe cei de dupa Lege.
Vestifi, gr. rl.etvoriq,. Slavi[i. Ceea ce trebuie.fiicur,
ca in cazul lui Iisus Navi, Ghedeon5i allii; iar kt culea
dreaptd de h ceo nesf4ntd, ca in cazul lui Comelie
sutagul;fiindca e intdiul care s-a mutat de la neamurile
necredincioase:ordine stinte,calaDaniel:Zeci de mii de
zeci de mii', li s-au aratat Heruvimii lui Iezechiel gi
Sera.fimiilui Isaia.Vederiuscunse,ca in cazul lui Pavel,
rapit pina la al treilea cer, 9i al Apotalipsei SfAntului
Ioan.
$3
Nemijlocit. Adica fdra slujirea ingerilor.
C eea ce estetnsu,;i. Observdcum seexplici cuvAntul:
Pe Duntne:eu ninteni nu l-u vti:ut vreod(td (Ioan I, I 8);
qi socotescca aceastae foarte adevirat, degi qtiu ca sunt
cuvinte scrise care spun ca Dumnezeu s-a aratat
oamenilor, ca lui Adam, in rai, qi ca lui Avraam, la
stejaruldin Mamvre, qi, cAndmergeaula Sodoma,qi lui
Moise, pe munte; li se spuneca s-a araiatgi dupAaceea;
se spune totuli cA ascunsullui Dumne:eu nu s-a vd:ut,
nici nLtse wt ledea, inlelegAndu-sefiin1a lui (t'hceaici
deosebireo intre Jiinlu ;i energiile lui Dumne:eu, cu
Sfdntul Grigorie Pohnn, n.trad.);sau, ceeace e gi mai
inalt, ca nimeni nu poole sdLtnu v-oputeo inlelege;i
e-rprimuce esteDumne:el; caci,degili s-auddruit unora
dumnezeielti,in!elegca iiecares-a
dintrecei sfin1iarAti.ni
invrednicit, pe misura credinlei lui, de vreo vedere care
i-a aratat dumnezeirea, prin care a primit lumina
cunogtinlelordumnezeiegtivenite la el.
Ca - in formd. Socotescci vorbeqtede schimbarea
la fali sau de minuneafocului din Muntele Shai.
Ardtare a dumneztirii. Spuneca aretareadurnnezeirii
nu inseeunniaritarea lui Dumnezeu,cel ce este;aceastae
cu neputinla; ci ci sfintii se invrednicescde lumina dumnezeiascdprin anumite sfinte vederi,potrivite lor, carezice
cA le veneauprin ingeri.
RAnduiala /egii. NoteazAcd qi legeaestechipul altei
legi datc de Dumnezeu,adici al dumnezeiegtiiintrupari
a lui Hristos, iar ca prima lege s-a dat prin ingeri o arata
Ei SfAntul $tefan zicdnd'.care a1i luat legeoprin porunca
ingerilrtr ;i nu u1ipti:it-o (Fapt.7,53).
Ea. Adica legea.
Prin cele din trii. Noteazi cA prin cele dintdi, adicd
prin cele de mai sus,sunt ridicatecele de al doileu (cele
de mui jos) spreDumnezeu,ca 5i prin trepteleingere5ti.
A numit
Mai presus de fiinyd, gr. inepofotov.
obirSie nrai presus de Jiinlti alegri obirgia ordinii 9i

Despre Ierarhia Cereasci

cauza ei.
54

a fost qi al Tatitui; fiindcl nu s-a numit inger ca mai

prejos de Tatil; aceasta o spune chtre Aricni. Fapta
ingerului intaritor nr o socol redati nepotrivit in Sf6nta
S c r i p t u r a . E a t r e b u i e i n l e l e a s ap e n t r u t r u p ; c d c i
Evangheliaspune!i in-altelocun ca' dupa ispiliri' renind
tngerii ii slujeau/&i (Mat. 4, I I ) Sici a ttbttsit de citltitorie
(Io:ur4,6) gi ca a fldnfin:itl- toateacesteaarataca s-afacut
om deplin cu patimirilelui. Dar. va zicecineva:Ce nevoie
era de inger, fiind prezentadumnczeirca'lRaspundemci
cele mai ntulte minuni le-a sivirlit Dumnezeu prin
ingeri; qi aceastao spunc undeva dumnezeiascaScriptura'
Revelaliei. Potrivit cu spusa lui catre, TatAl: A'?4
descoperit nuntele Tdu oumenilor (Ioan 17.6).

Gavfiil- Noteazl ca cele despre intrupare li se fac

cunoscuteintdi ingerilor cum arati celedespreprea-dumnezeicscul Gavriil c area invalat celedcspiesiintul loan
5i a binevcsritqi Fecioareica vi zarnislid; la Duhul Sfant
pe Dumnezcu'Cuvintul intrupat.
OmeneSti.int1upo.eu(lui ilristos) sau lucrareadumprin care Dumnezcu tlind, a lucrat
nezeiesc-onicncasci,
cele dumnezeiegtiin trup. Observa curn, vorbind aici de
drnute:eiest-onteneust(ra lui Hri.strts,ii spune
lLrc.rttrert
(,mene(tsc(i,prin care arataca s-a facut om desavdr;ir,iar
spunind dunne:eittstli arala ca e 5i Durtmczcu5i onl.
lar dupii
acelagicare lucrcizi gi minunile dumnezeiegti.
/-^^.tt),
V
Capitolul
pu1in,zice: ttes.ltintbuticitciardmasqrceeace era purure4
dar privegtc iaraqi gi accea cd zice cd se va sdv6rgi in
Fiin(ele ceregti. Pentru ce, o data ce Biserica spune
Nasiatoaria dc DunrnezeuMaria taina originar dumnezeiascaalu:triiunciformedecatreDumnezcu;numeSteluareaca toli sfinlii ingeri sunt de o fiinla. dumnezeiescul
Dionisie numelte Puterile multe'J Marele Dionisie' episunei lbrme pipaite de cdtreDumnezeufaplul cADumnezeu
copul Alexandr-iei, Cuvdntitorul (retorul)' spune in
aluatunchippipait(0Conl.aotiov),intiucAts-afacutom.
Scoliile ce le-a fAcut la fericitul Dionisie, cel de acelaqi
ntul rrup s-uliirtLr(Io:ur I,14). lar origidupa spusa:'irr,r?
numecuel'cafilosofiadinafaris-aobiSnuitsinunrcascd
(
o

c
p
x
r
x
6
v
)
a
c
e
a
s
t
a
f
i
i
n
d
a
s
p
u
s
tutr dumtte:eius{?i
nenascuta(crX6r.vrpov) toata tiinla nevazutii qi la fel
qi
ingeri
oameni
cauza gi obirgia agaziqiioi dumnezei,
ipostasurilefiin1ei;de-aceea.zice c:i Sf6ntul Dionisie a
drepli, caci a'savirgit taina intrupArii Ce"tuipe care l-a
folosit acestecuvinte in mod abuziv, dupa cei din afari
numit Dumnczeu lisus.
@ic'ise a.f'irnficu Dionisie Areopugitul n-o f()st( u totLtl
Iar Mariei.Notcaza ca acesteasuntimpotriva Nestottectttttts<tttittaintedesecolulVLttitiufostt'r)menlalde
r i e n i l o r ; n u t o l i i n g e r i i a u i n d r d z n i ts A c i e a d ai n t a i n a
epistrtpul Diottisie din Alextndria Iftiitor pe h 260 d'
iconomici; caci,cands-ainallatDomnul dupa patima,au
Hr'' n' trad )'
fost unii careau zis: Cine esteu('estaimpaiuti! mitririi'!
Explicarea, gr. drqav, opiav. AdicA lamurirea(Ps.2.3,8,l0); inrrebareaararaneqtiinla.iar contraNestoNumesc. SpunecA ultima treaptaa celor inteligibile
rienilor qi Accfalilor noteazAcd zlceci Iisus e cauzamai
trebuie sa se numeascain sens propriu ingeri; iar. cele
presusdi fiinla, ca Unul ce e Facatorultuturor qi zice ci
superioare,altfel, pe care le qi indiga pe nume; iar in
i-a facut ., noi fara schimbare;dar acesteanu sunt una
capitohil urmator poncneqtetainic de noui cete; acum
qi aceeagitire, degi AcelaqiestcamSndoua;qi ca Acelagi
insa spunein mod deplin adevdratcA trcplelesupenoare
i gi Datitor de lege gi sub lege gi ca Acelagica om a fost
cunosc cele in care cele inferioare sunt introduse prin
indrumar prin ingeri sa plecein Egipt gi sa seintoarcdde
iluminare, dar cunosc ai altele, necunoscutecelor inacolo qi ci Acelagiesrcii Clearorutlingerik'r',deci, Unul
ferioare;dar chiar dacae aga.totuli sunt nunlite uneori
taina icononiei; caci s-a
qi AceiaEiin doui firi a .sdvdrgit
i p u r ' , , r , : " ,D u n t n e : e u l i i n t li n c h i p , n u u s t t c o t i t ; t i r b i r e c u n u m e l e g e n e r a l d e i n g e r i t o a t e t r e p t e l e i n - t e l i g i b i l e . _ $ i
spuneqi pentru ce: pentru cd in Psalmul 102, 20 se zice
ti .fi deopt,tritri r.uDuntne:eu. t'i s-ude$ertat pe Sinechip
d e r o b i u i n t l ( F l [ i p . 2 , 6 - 7 ) . I a t a d o u a c h i p u r i ; c A c i n u i e s e B i n e c u t ' i n r u l pi e D o n t n u l r o l i i n g e r i i l r r i 5 i i n P s a l m u l
1 0 3 , 5 : C e l c e . f a c ep e i n g e r i i S r i i ,d u h u r i 9 i c e l e u r d i n c e s p u n e a i c i ; a c c a s t a i n s e a n u r a :urs?ol ru t t i t S t i r b i r e ,
matoare. Dar cuv6ntul nu spune 9i inversul: caci cele
adica n-a dispreluit sii asculte,ca om, de ingeri, ci se
s u p u n e c h i p u i i l o i f a p t e l o r i n t p u s e d e D u m n e z e u g i T a t a l i n f e r i o a r en u s e n u m e s c c u n u m e l e c e l o r m a i i n a l t e ;
pentru ca cele mai de jos sunt introduse in taine prin
prin ingeri: caci El insu;i a dispus sa i se aplicecele ale
Putcrilemai de sus.
neamuluiomenesc.
(Cu care) - termind. Adici ultima rreapti a ordinelor
Itdrd schimbare. N-a schimbat firea dumnezeiasci.
ingereqti.
Nu iese.A luat El insuqichipurile stabilitede El sau
Dar mai spunem. Ar putea intreba cineva: aceste
mai inainte horarate li lc-a aratatin El.
trepte ale fiinlelor ceregti,cele inferioare qi mai de jos qi
Despre ingenil. Dcsprc fapta ingerului care intarelte
cele gi mai de jos au fost-fdcute astfel, ca una sA fie
pe Domnul. iedata in Etungltilia lui Luut, vorbegteqi
superioardgi altainferioara'lNoi spunemca pe toatecele
mareleDionisie; sau mai degrabdea i s-a predatca tainA
ascunsaEiluigiluiTimoteidecatreiubitoruldeinlelepciune inteligibile le-a crcat Dumnezeu libere; caci, dacdomul
a lbst facut liber, fiind din 1ar0napAminteascaqi din
Pavel; Caci Luca a scris dupA propovaduireaaceluia.
liindcazice:Celespuse suflet, cu cAt mai mult nu s-au fdcut libere Puterile
AceastaaratacdLaprimit-ocataina,
inteligibilecaren-aunimicpamantescsaugreu?Aceasta
ruu4 prin sfintele predanii. Dar observa gi cealalta
Scriptura,spundndc6 diavolul a
o aratagi dumnezeiasca
talnracnccarezice ca s-aspusI alsaia:inger de ntaresfat;
cazutcu voia din ordineaingereasca.Dar gi acestbarbat
e potrivit sa i se spunapruncnascutpcntrutrupul tui qi s-a
a spusinaintecu douapagini desprePuterileingereSti:ca
numit inger pcntruca ne-avestitnoud slatulTatalui;caci,
mintuindu-nipenoiprinpatimasa,ne-aaratatcaacestSfat se modeleazi pe ele in mod spiritual prin imitarea lui
A 1

Despre Ierarhia CereascA

Dumnezeu 5i privesc Ai doresc sa-qiformeze chipul lor
potrivit lui; din toateacestcase aratacii Puterileinteligitilesuntdesinehotardroareqilibcre;decicudrcptatezice
ca fiecare se lumineazi pe masura dorinlei proprii a
l e a c e e as e n u m e s c q i
b i n c l u i d e l u m i n a c u n o q t i n t c id
treptedupa dorinla rreptita aflatain ele; de aceeaspune
a i c i c a n u a r e n o r i v s a n u m e a s c at r e a p t ad i n u r m i
S e r a f i m i s a u T r o n u r iN
. oteazdpentrucesenumesctoate
trepreleingell; qi pcntru ce ingerii propriu-ziqiinalla pe
oanenii siinEilispie razeledumnezeiegticunoscutelor.
Ci precum aceasta.Adica treaptaingerilor.
pe - ai noqtri, gr. to\
xoo'nFa4. Plin de rainele
acesteaprea cunosiute, SfAntul Dioniiie le descoperA
zicAnd ia rreapracea mai din urma, numitA ingeri, ii
in c'hippedagogicpe acei dintre oamcni care
calauze$te
sunt ierarhii bisericilorin urcuqulspreDumnczeu;iar pe
insa;i aceastacea mai de jos treapta,pedagoganoastri.
qi pe cele gradatsuperioarele conduc in chip tainic cele
mii inalteia pe unele ce sunr inferioare.
Adica cea
Care tnclieie, gr. tfrg ononl.npoi'ong.
din umra, a ingeiilor. Noteaza ca socote;te ca toate
nun-ririlecelor n-ouatrepte sunt comune fieiarei trepte,
pcnrru faptul ca sunt luminate prin ascminarea loi cu
Dumnezcu,de darul luminii din Dumnezeu, degi nu la
fel. Se pot numi, zice, in comun toate rrLptele,
intelegaroare5i netrupeqti.qi pentru alt motiv, adica
pentruchipul lordumnezeiesc(xo'cd td 0eocr8dq)sau
penrru ca seamanacu Dumnezeu, pe cdt e cu putinla
fiecareia;astl-el,toate treptele mai presus de lume se
numescde chip dumnezeiesc,degi au o participaredifedin Dumnezeu,dar
rita la darul luminii atotstralucitoare
dupii mAsura fiecareia. inrrucit iluminarea ii vine
fiecareia. fie mai pulini, fie mai n.rulta.Dar in scrierea
Despre numirile duntne:eieqti,zice cd dumnezeiegtise
nunrescn umai capeteniilefiecdreitrepte.
La insugirile propii. Noteazi ca numegteinsuqiri
proprii masurile fiecarei trepte.

Capitolul VI
$l
Numai obdrqia - tnlocmai. Numai Dumnezeu care [e
gi indumnezeicqtepe acesteale qtie exact pe ele qi liturghiile lor (slujirile lor liturgice);qi ele se Stiupe ele gi cele
alelor. Noi nu gtimexactdesprealelor decAtcelece le-am
invaiat din dumnezeiascaScriptuta.
$2
Nouri. Noui sunt ordinelecelor inteligibile'
A
Tdlcuitor al celor sfinte, Er. icpocleottlg'
obignuitsdnumeascatalcuitoral celor sfintepe preadumnezeiesculApostol Pavel sau pe Sf6ntul Ierotei, cum
spune in scierea Despre nLtntirile dumtte:eie;ti', acum
insi nu credcd spuncpe altul decdtpe Sfdntul Pavel;caci
nu era (invalaccl)al altuia,dec0t al celui ce a ajunspina
la al treileacer $i a invalat tainic desprcacestea.
intAiul ordin intreit
Tntnuri

48

Heruvimi

Serafinti.

Aproape. EvorbadeintAiadinsfintcleceteapropiate
de Dunrnezeu.
Preasfinte. Acest prim ordin intrcit ;i in chipul lui
Dumnezeutrebuieinlelcsdelalezechielcacelceprivegte
cuminteaatentaqivrednicapcDumnezeu;cacinume$te
intii Scaunulpe carea fost vizut Dumnezeu;apoiindata
seafliduunezcicqtiiHeruvimi;iarlalsaiastauinjurul
luiDumnezcu,privind,Serafiniii.Prinaccsteaaratdgrupul ccl mai presusde toate langaDumnczcu.Aceastase
arataaproapela lel in Ayrulipsrr SfAntuluiIoan, apostolul' evanghelistul9i teologul'
Nemijtocit, gr. op6oroq. Se afla aproape, pentru ca
nu estc alta ceati inaintca ei. Dar noteazacA de Tronuri
gi de Heruvimii cu ochi mulli gi de Serafimii cu.aripi
multe, spune cA sunt Puteri mai presusde toate qi forunitara.
meazaintaia^ierarhie
Sldvitul ll da de inleles pe Sfintul Pavel.
Stdpdnii. Cele doua sfinte ordine intreite urmatoare
ale celor inteligibile.le idfatiqeazapomind dejos in sus
CAci primele.sunt Domniilc. apoi umrcazi Puterile' pe
umlasupaniile.Darel punindStapiniilecaintdile'adat
iar in a treia ceataliturgicaintreiti a
la mijloc
^Doniniile;
pe Arhangheli9i la umrl
numit intii pc
lt:ptl:Tllupoi
urmator nu i-a amintit astfel'
pe ingeri. Dar in c-apitolul.
c i p o m i n d d e j o s i n - s u s . A q a9 i A p o s t o l u li n E p i s t t t l . e l e
catre Rttnani Si Efeseni a pomenit trepteleIngerilor
pomind in sus; dar nu explicd aceastdordine' Marele
Dionisic insa arataca dumnezcicsculApostol le-a explicatacestea'intaina'celorslinli'

Capitolul

VII

Despre Serafimi, Heruvimi Ei Tronuri Ei despre

prima ierarhic.Titlul urca iarAgidejos la celemai inalte;
caci Serafimii sunt cei de al treilea,Heruvimii al doilea
qi Tronurile, primii; deci i-a ingirat in chip contrar.
$l
(Orice) numire. Noteazdcd orice nume al celor sfinte
redi inlelesul lucrarii grupului propriu, cum arata explicArilenumelor sfinlilor Serafimi 5i Heruvimi, liindca
nu estealt grup inaintealui.
A rdtdrile dum nezereqri.Primele aratiiri dumnezeieiti
lucreazdasupracelor dintAi, acestcafiind inriurite de
ele.
in loc de:
Care - descopeni, gr. drgovtoprx6.
explicAqi reprezinti.
De chip duntnezeiesc.Fiindcd vorbe5tede deprindenu
rile de chip duninezeiescale minlilor dr.rrtrnezeie5ti,
trebuie socotit ca nrarele Dionisie inlclcge virtu$le
acesteaspiritualeca un accidcntcaresc poateivi qi la noi'
ca un substratin alt substrat,ca o calitaleadaugata;caci
accidentul qi substratuls-au departatde la ele, cum a
disparutgi orice compozilie gi lipsa dc fbmlA materialii.
Caci. daca ai ceva in altceva. ca un accident intr-un
substrat,fihla aceean-ar vielui prin ca insagi,nici nu s-ar
puteaindumnezeiin ea insA5i,dupa putinla; deci deprinnu sunt
derile amintitein ele suntde sinesubstanlializate,
ca un accidentintr-un substrat,datAliind nematerialitatea

Despre Ierarhia Cereasci

lor. De aceea marele Dionisie spune mai depane, in
scriereaDespreierurhiu hiseritea.rcri,capitolul IV, c:i ele
sunt deprinderi liinliale in ele insele.
Prin deprindere. Noteazaci Pulerile dumnezeiegtiau
chipul dumnezeiescprin deprindere.Iar deprindcreaeste
calitateapermanenta.
De aici urmeazi ca sunt liberi cei ce au dobindit
virtulile prin deprindere. Aceasta o aratA mai pe larg
Anrmon din Adriiuropolis in ca4ile scrise de el Despre
int'lere,impotriva lui Origen.
Celor mai inalte. Motiv pentru care se numesc Tronun.
De la cele dejos, gr. fiePv:eio;g. in loc de cobordrea
sprecele umilite. Noteazi care estc scopul ierarhiei.
Starea umilitd. Arata Tronurile ca (avind) firea cea
mai inalta, agezatiiindat:idupa Dumnezeu,necoboritela
nimic material. ceea ce inseamna ca n-au nimic din
umilinla coboririi sau a vreunei apleciri ;i incliniri in
jos; ci tind spredepaqire,in sus.$i a adtrugat:in clip mui
presus de lume (r:ntpxool-ti<oq,), in loc de: in chip ne'
trupesc;i nematerialSi inteligibil, (sau inlelegdtor),ca
si nu socotim ci drumul suitor (td civav'req; este
trupEsc.
Purtdtoare de l)umnezeu. Noteaza c6 a spus 5i de
treaptasfintelor Tronuri ca e purtdtoare de Duntne:eu,
ca purtind pe Dumnezeuodihnindu-seEl in ele, in mod
spiritual. Gdndeqte deci, fiindca fericitul Vasile al Cappadociei a spus cA trupul e purtdtor de Dumnezeu,ci
trebuie cugetatcum este.De fapt, trupul Domnului s-a
unit dupa fire gi dupri ipostascu insu;i Dumnezeu Cuvantul; de aceease spunede cAtreParinli qi despreEl ca
a purtat trup gi s-a imbracat in trup; deci, de ce ar fi
nepotrivit sa se spuna ca qi trupul e purtitor de Dumnezeu, ca unul ce poana pe Dumnezeu Cuvdntul prin
unire nedesparlitali se zice in inleles propriu
5i cu adevirat, trupul lui? Acegtia insii, avdnd in ei pe
Dumnezeudupi har,in mod negraitde cuvant$i neinleles
de cugetare,se numesc qi ei pentru aceastapurtatori de
Dumnezeu,pentru ca sunt Puterile lui Dumnezeu ce se
impinagesc cele dintii de Dumnezeu qi transmit celor
m a i d e j o s l u m i n r v e n i t al a e i .

$2
Pentru cele dizlr?i. Cuvdntul trebuie ingelesastfel in
sens mai inalt: ierarhia proprie celor dintAi fiin1e trebuie
cugetati in toateca flind de acelagichip; celelalteinsa,la
mijloc.
Nevdzute. Noteazii ca acesteprime trei ccte sunt mai
mari decit orice altAputereneviuta Si vazut:i.
Fdcute, gr. yeyovuioq. Adici create.
De inchipuiile. Nu li se potriveqtenici o inchipuire
materialagi nu sunt amestecatecu nici o stareumilita,
penfu cA acestePuteri dumnezeie5tinu numai cd sunt
libere de pete gi intiniciuni, ci sunt gi straine de orice
cu nici o ilnpulinare
inchipuire materiala$i neamestecate
gi nu cunosc nici o micqorarespre cele rele. Iar aceasta
inlelege-o nu pentru cd sunt neschimbatedupa t-ire,ci
pcntru cd hot;u6.ndprin ele insele prin marea dorinli a
bLnelui,au ramas inclinate spre Dumnezeu, avind
ncmigcareaca o deprindere.Caci singur Dumnezeueste

neschimbatorprin fire. Iar dacaele ar fi fost createasttel,

diavolul n-ar fi cizut. Dar qi acesteatoate sunt unul $i
acela$iordin; cici binele din firc nu are cobordg.
Migcarea proprie - prin sine. Stintul acestaspuneca
miqcarealor este aceea$imi;carc, ca una ce e neschimbata gi nemutata,tlind la fcl. Iar migcarilein cle insele
sunt lucririle neincctatereferitoarela inlelesuri. Caci
mingilesunt netacute;dar cugetir/a neschinbureaiubirii
de I)unne:eu qi citege capitolul IV al scrierii /)espre
numeledivine 5i capitolul VIII al lucrarii de fa1d.
Vdzdloare spiritual. Ia seama cd aceste sfinte cete
sunt nunite vdzatoare;gi ca nu dobindesccunogtinp lui
Dumnczcu prin simboalelesauprin chipurile Scripturii,
ca noi.
Unele ce ar conlempla vederile spirituale. Se numesc vazatori (ee@poi) privitorii tainclor;iar acestease
descoperdcelor sfinli prin cele sensibilc spusein chip
simbolic despreDumnezeu;acestianu se pot cugeta.
De vederea. Noteaza ci se vorbegte de o t'edere
intreitd refeitoare la dumnezeireacea una in trei ipostasun.
Lui lisus. Numeqte impdrtA$ireade Iisus care e participareala slavanegrditcistraluciria trupului lui Hristos;
caci El gadeimpreundcu trupul, la dreaptaTatalui.
Prin mijlocirea chipurilor. (Omit stolia despre
chipuri in ture SJAntul Maxim folose;te ar7umente
Jilologice din Homer, n. trad.).
cu
Lucrarea dumnezeiascd.Noteazi cA asemanarea
Domnul Iisus este lucrareadumnezeiascii,care face pe
cei asemanltori dumnezei. $i cA cetele acestease fac
asemeneacu Hristos in chip nemijlocit qi fard simboale,
primind-o aceastade la El.
Printr-o primd lucrare. Noteaza ca acesteasunt $i
cele dintAiPutericreategi ele au virtulile Domnului Iisus
H r i s t o sc a a s t l c ld e p u t c r i .
Desavdrqite. Noteazd ce acestePuteri dumnezeieqti
se zic desavir:;ite.
Distinctivti. Numegteaga gtiinla explicativAa celor
variate qi talmacirealdrmuritoarea sfintei qi inviluitei
pred;urii, de care au nevoie trepteleinferioare, cum spune
in cele urmitoare; !i cu atit mai mult oamcnii; caci fari
explicarile care aduc o distinclie in mult complicata
inlelepciunea sfintelor vederi (contemplalii),nu e uqor
si se faca inteleseacesteanici de noi, trepteleingereqti
inferioare,nici de primele trei trepte,cele mai presusde
ele. De aceea,zice, fiecareiadin trepteleinferioareii este
(treapta) ierarhic:i numai prima Ei nu alti Putere; iar
treptelorcelor mai inalte le esteierarhnumai Dumnezeu
gi nici o alti Putere.
ASezatetn treapta(lor) ierarhicd, gr. lepaploilgevar.
Deci iniliate tainic.
$3
Deci - faptul.Ardtarea din Scripturda celor spuse.
Sunt introduse (in cunoqtinla), gr. er6t6doxeo0ct.
Noteaza:suntinvilatc (Td dx6t&ioreo0a!). ceeace arata
ca nu sunt astf'elprin fire.
Cele mai tnalte dintre toate.Findca sunt mai susca
toate gi nu au nimic mai sus ca alte Puteri, cu drepl.ate
suntintroduseprimelcin cuno;tin1ade Dunrnezeuinsuqi.

49

Despre lerarhia Cereasci

ca celemai inalte.
in ceruri. Noteaza,impotriva Vasilienilor sauNestoricnilor, ca lisus Hristos iel inallat ca om este Domnul
tuturor celor inteligibile (ingerilor cclor mai inal!) 5i
i n r p a r a t usl l l r c i : a C e s t cian v a l a t cf i i n d . a u d d c l a c c l c e
z i c : R i , l i k r t ! i (. \ i p e t e n i i .l ) I ' t t i l e I t 4 t s t t e t l l n l r e l r a n o :
C i n e e s t e i r r t t , , , i r r p , i r , i t u l s l d t e i ! a u d i z u a l i :D t ' n t n u l
Puterilor qi cele ce umleaza(Ps. 13' 7-10); (triuda cett
nui inulrti u inPerilor uude de la cei ntui de jos td Iisus
esteDuntne:eu.pentru cd dLe;lio Qufostnrui aprutpe.de
oanteni,n.lrad,.).Iar impotriva Aceialilor 9i Eutihienilor
{ n r o n o f i z i l i ) c. ; r d c ) i c D o m n u l P u t c r i l o r 'e t r u p 9 i o m
adevarat,ceeace uimelte Puterileprime.
Lucntrea'dumnezeiascd, gr. Oeouplicts Bine a
numit lucrareadumnezeiascdiconomia cea pentru nor'
caci toate faptetedin iconomie ale Domnului au fost ale
lui Dumneieu: sfinta Naqtere, vindecarilc, semnele
Padmirii qi invierea'
Eu intr11
,,Caci Eu" , spune' Iar cuvintele: Ciici
d, i7,trtr" n ; i j udeuia t'ea nt| il ui tour e sunt ale lui Isaia;
5i observAcum le-a inleles pe acestca.
Md mir insd. Spusatrebuieingeleasaaqa:ma mir cu
cita evlavie doresi primele 9i cele mijlocii luminarile
obir:;iei dumnczeieqti.
ZburAnd' Ia mijloc. gr. lloofitciq' Zhurdk'ure.
I u n t i j l , x , c a u n e l ec e n u s e r i d i c Al a c u l m e ai n a l l i m i i 'c i
aiung numai la mijlocl iar nedumerireao aratd zicind:
i i , , i r t t t c e l t e t i n e d i t t E d " n r ' l( l s . 6 3 , 1 ) '
intreabd.Observacu cataftica $i cvlavietreptelecele
mai inalte decit toate se intreabaunelc pe alteleca cele
de la mijloc qi nu ca cele mai dintii' ceeace se spunela
Isaia: Cirre esle At'eslu te tine din Edont? RoSeola
ktr lui e di n Vosor (ls- 63' I I 9i atunci'ca indenrveSntinte
naie de Dumnezeu, zic cdtre E|. Pentru L'e sunt ro[tl
ve Sntintele Ta Ie'! (ls. 63,2).
De cea mai sfdnta curdlie-Note z^ cum zice ci se
curalesc,se lumineazi gi se desAvlrgescordinele dumnezeieqti.
Noieaza care e curalia minlilor li care ne$tiinla'
<p<otoq'
A luminii celei nemdsurate, gr. onl6tou
Nemasurata:mare qi multa.
Desdvdrgild. Noteaza cum se curaiesc, se lumineazi
gi se desivArqescacestesfinte trepte.
Prin depinderea, gr. xc0' E(tv Este cuprinderea
statomicagi de nelepadata cunoEtinleiprin iluminare'
$4
In cerc. gr. n xlixlq). Deoarece sPune ca aceste
prime trepre i-erarhicestau $i se miqcd in cerc nenrijlocit
imoreiuril lui Dumnezeu.trebuie lamuril cunl slau $l
, u , i t 9 i - i 5 . r , " i n j u r u l l u i D u m n e z c u .c a i n t r - o h o r a
Dionisiea iuat prilej pentru aceastade la Isaia'carezice:
Si serafimii striteui intprejut'ul ltti' fiecare tu tAte Suse
nripi qi cele urmatoare(Is. 6,2); 5i adaugd:Si.cu^doud
zbiroi,; "unt stAnd, zburau imprejur'l Trebuie inleles
astfel: despre toata mintca ce se lumineazi din Dumn"r"u. .uuru tuturor' fiindci e luminatd de Cel ce a
creat-o.se spuneca e miqcataimprejurul lui. ca inrprejur u l c e n t r u i u i . m i ; c a r c a n c f i i n d u n a s p a l i a l A 'c i
inlelegatoare 9i vie; iar miqcarea imprejur a minlii este

50

astfcl: orice inlelegator inlelege sau fiind minte' sau

impartagindu-sede o minte. Cel ce e minte. inlelegeca
primul; iar cel ce sc inrpirt:igeqtede rninte,inlclegeca al
ioilea; prin aceasta.deci' intrucit fiind minte, inlelege, se
sDune ca c mllcat; tar mllcarea aceastae inlcleasd
savirsindu-sc in cerc, intrucit se face reflectat qi in jurul
sau. qi prin ea se inlelege 5i pc sine qi ceeace e inaurteasa'
din cari s-a luminat; astl'clav6ndinlelegereaproicctatadrr
Dumnezeucel careil voielte,sc spuncca semigcain jurul
siu, adica in jurul dorinlci ;i iubiri-i lui Dumnezcu, 5i prul
ea in jurul centrului;cdci nu se unescccle de al doileacu
cele dinaintcalor, ci cecace se sitvirpqtc se ascamanacu o
hori (inn'-tt lnni fieture se Si ntiltti ;i e Si nti;utt de el
dittainteu,tr, n.trad.);cici celece se nasc' thzind spreceea
ce Ic cslc propriu, privcsc pc cel ce le-a nascut;deci cel
intors prin inlelegeresprecel dinaintealui, introducecugetareamiqcirii circulare.Fiindca dcci Dumnezeuestepretutindeni,icle ce-i umreazdlui pretutindeniprin voinla de
a-l inlelege,se bucurAde aceastaqi se migci imprejurul
lui cuveselie.Deci se spuneca minteaestein ea inse$i$i
s e p r a h e s l es p r ec a i n s d 5 i I. a r c e c ac e e s t ei n s i n ei n s u ; i ,
araidnd nemurirea, are stabilitate;ciici ca cxistenlAin
sine. fiind existenla fara moarte, e intcleasaca stabila lar
prin laptul ca sc rlli$cdsprc sine.sc nrilcd aqancvrandsd
ie risipeosci in cclc din afara sa Ei spre inlclesuri legate
de maierie.Deci, intrucit se migcAprin sine,nu sti, ci se
miqca, dar dupa fiinla, av6nd de asemeneapurureaslabilitatc, nu are migcare.Deci, dupa fire, in fieceredintre
minli esteca pomire dorinla dupi Dumnezeu$i Wre sne
ca o hora ciriulara irnprejurul Centrului. E o miqcare9i
stabilitateca a cerculuiin jurul punctului saual centrului
sAu,de la careqi-a luat subzistcnta.De fapt, chiar qi prin
ireasc:i fiecaredintre celece sunt semlpa ln
necesitatea
hora in jurul lui Dumnezeu' dorind p^rinexistenlainsaqi
sdexiste.Astl'cltoatesuntimprejurul Impiratului tuturor
s i d i n p r i c i n a l u i s u n t t o a t c q i E l e c a u z al u t u r o r
b u n a r a l i J o lra. r s p u n i n dc a c c l c d i n t A ih o r e s cn c n r i j l o c i t
imprejurul lui Dumnezeu' ca neavAndaltcevainaintea
lui, arita ca cele din al doilea 5i din al treilear6nd, adica
celesensibilchoresc,cum s-aspus'potrrvltcu ele' rnJurul
lui Dumnezeuprh mijlocirea celor dinaintealor'
(Formele lui) spiituale. Sunt formele qi insuqirile
Sl, ca atare'nu
ordinelor existentein fomla netrupeascA
au nevoie de cele materiale' nici de spaliu' ca sa se
d e s p a r r ac.a t o a l el r u p u r i l e :c i c i . u n d ee t r u p .e q i s p a l i u
in care por incApea,fara lupte. trupurile.unui glas. Acesteasunt de la Iezechiel'
Ase',nenea
Dumpentru
locul
inleles
trebuie
Cum
stiu.
in locul
nezeu, odata ce Scriptura spune pretutindenicii Dumnezeu este nemarginit 9i ca Cenrl este lronul lui, iar
pdmdntul u{terntrtpicioarelor /rri (Is. 66,1) Si'.A ttprit
'apele
cu palmr, ;i tt ntdsurutptimintul t'u t'otul(ls' 40'12)
s i i a r a s i : ' D cm i t ' t , i s u ii n t e t ' T u u < t ' \ " e { i ; d e n t i v o i
Ce a inleles deci
i',,h,,ri 1,,iud, de fu1ti elri (Ps. 1.18.81.
Iezechiel onn lot'u! lui Dumnezeu?Spunemci cele ce
ni separ noui intunecoase,Dumnezcule lumineazi celor
ce-l cauta din toati miqcarea(sufleteasca)'cum spune
dumnezciascaScriptura. De va pazi cineva poruncile
Mele, Eu qi Tatal Meu wrnt veni si ne trtnt.fucelttcttsl.a
e/ (loan 14,23); dcci qi Puterile inteligibile qi sufletele
sfinlilor gi al tuturor celor ce pazescporuncilelui, se pot
nunii.u dr"ptat" kx si tdihnu a lui Dumnezcu;cdci zice

Despre lerarhia Cereasci

si
' in afra oarte.Dulul Meu .\( td r'dihni inlru ei.
i n s c i e r e a D e s p r ec l n t i r i l e d u m n e z e i e g t iN. o t e a z a
ca e alcetuita ;i o alta scriere /)esTrrecdntdrile dunt'
ne:eieqti.
Locurile dumnezeiegti. Arata care e locul odihnei
Iui Duntnczcu.
(Locurile) - dumnezeirii izvordtoare. Ceca ce s-a
spus:Ce (d.\(i imi t eli :itli M ie. :ice Dttnttul' sdLtL'(re e
i e l e ( 1 s . 6 6 , 1 ; F a p t . 7 ' 1 9 ) . a r actaAn u s e
k t t u l o t l i h n eM
vorbe$tede un loc sensibil,ci dcsprc accsteminli dumn e z e i e q t is; a u 5 i a 9 a :D u m n e z c ua v o i t s e a r a t cc a c s t c
n c m u r g i n i t .$ i , / / r / i ^ / :c i i n c c i c c a u z c r u .n u e r a l o c d c
odihnapcntruDumnezeu,pcntrunecredinlalor' cunl ztce
: t u l O r n u l u it l u d r e u n J e s d - i
D o n t n u l i n E v a n g h c l i cF
p l e c et u p u l ( L u c . 9 . 5 8 ) .
Este o monadd. Spune ca intreit sfanti canEreaSi
pe Duurnczcu,nu
glasulcare din locul lui il preamarer;te
numai ca transmitegi treptelor celor nrai de jos prilejul
d c a - l c u n o a 5 t eq i p r o s l a v ip e D u m n c z c u .c i i n s c a m n aq i
. c e d s t ao a r a t as P u s ap r i n c l r c
a l t c e v ar l a r a d c a c c s l c aA
zicem cdrDumnezeu cste unitale in trei ipostasuriqi ca
poana grija de toatede la prinrclc pinA la celc din urma
de pe pam6ntcuprinzindu-le pe toatein mod necupnns'
adica linindu-le nu corporal, ci prin Providenla dumn c z c i u s c i n m o d m a i p r e s u sd c [ i i n 1 a I. a r e; 1c s t cu n i t a l e
qi rnonadao spune gi Evagrie cel nccuvios' care zice in
c a p i t o l u lI I I a l s u t e ia d o u a , a c c a s t a,:. E l e s t cm o n a d a ,
fiindca dumnezeireaesle sinrpla 5i ncimpa4iti; pentru
acccaestemonadAqi monada,ca si vorbim aritmetic.c
simpla gi nccompusd;gi de aceeaeste unitatc' pentru ca
Sfinta Treune e unita qi in ea insaqi' dar 9i uneqtecu ea
pe toli cei ce sc apropiede Ea, dupa spusadin Evanghelie:
Ca sd.fieuna, prccum noi una suntent(Ioan l7'l l).
Necuprinsd. gr. coX6trp. Cuprindere necuprinsi
numeste Providenla $i imbrAtilarea lui Dunrnczeu cu
totul deosebitagi necuprinsi de cele cuprinse.
CaPirolul

VIII

Puternicb. gr. 6uvacri. Foarlc tari.

Numire. Arata ce inseamni numirea lor, care e
insugirealor.
Ordinul intreit de mijloc
Puterile,

de robie (6oul"onoticrq in loc de 8oul"onpeneiagl.

fiindca nu ingaduic sa se inlclcagii ccle ce sunt cu
adcviirat,ci coboaradin statornicianeclinlitala aplecarca
numegtecele matcriale,
spre ccle dcgarte.Neasent,rnare
ca pe unele ce nu rinrin niciodata in aceleaSi,ci se
s c h i n r b ip u r u r e a .
lzt'orul domniei, gr. KuptqpIiq. Izvor al domniei
a numit dumnczcirca.Pentru ca este izvor (inceput) qi
cauzda domniei.
Nepdrdsind. Noteazaci pretutindenispuneca Puterile superioaretransmit din ale lor celor de dupa e1eli
Puterileiniputemicescpe celede sub ele; qtim cAs-ascris
ca Ei pc Dinicl qi pe allii i-a intarit ingerul; qi ceeace-i
mai insemnatdeclt toatee ca 9i pe insuqiDomnul nostru
I i s u sH r i s t o sl - a ui n t l r i t .c a p e U n u l c ce r a ; i o m . p r c c u m
se scriein Et'anglrcliu dultd Ltrttt.
Buna rAnduiald. E legatde ceeace s-a spusmar sus;
cAci.r.r((,|e.r((d e sPuslot dcspreele.
Asemdnindu-se. Putcrilespiritualetransnritcelor de
dupd ele,ca unorace suntingeri, qi din stapdnirealor, atAt
cit le estecu putinld.
Esle qi (eI) curd(it. Ararl cum 9i prin ce sc curalesc.
cetele de mijloc; 9i cd
se lumineazi gi sc desavArr;esc
Scripturape liecareinger il aratiiprin alte sinlboale.
Prin mijlocirea. DesAvArgirilcprin cele dc la mijloc
sunt lnai intunecoasedcclt cele produseprintr-o prima
aratarca lui Dumnezeu,de careseinvrednicescprimele.
$2

$l

Domniile.

trebuiesdaibaputereade-arim6ne necAzute;acesteasunt
pe scurtideile acelora.Dar mareleDionisie spunecelecu
i o t u l c . n t r a r c: t c c l o r ac: i e i s p u n cc As u n te c l cc c r u p r i m i t
subzisrcnladc la Dutnnezeuprin crealie;dc la El au dcci
in donrnic.ca qi noi cei crealidupa ascmagi ascnrdnarca
n a r e l d c a c c l c as p u n c i n s ac a a u p u t c r c an c s u p u s in i c i
unei cadcri prin raliunea domniei, taind qi oprind 5i
pofia spre cele sensitrile9i
nelasind sa le stapaneasca
oprindu-le gi pe celc ce le preced'lar dc cele scnsibileqi
rrupc:;ti spune ci sunt roabc qi nelibere 5i de o slavi
dcjarra. $i le spun fdcatoarede robic. in loc de vrednice

SfiPAniile.

putereainteligibilae nerohitade ceea

Nerobitd.Toa:r,6
ce e nlal rau.
Domnia - (liberd) de orice supunere. Priveqte cu
dreaptacredinlala greqcalalilosofilor elini careau cunoscut trci puteri specialcnesupuse.venite la cxistenli din
alte trei puteri dinaintede ele, nu crcatede Dumnezeuin
m o d s p c c i a l c; i s p u n c i i a c c s t c as u n t n e s u p u s ep u t e r i l o r
i n t e l i g i b i l ec c l e - a up r e c e d a to, p u n l n d u - s el o r 5 i c o n t r a zicAndu-lc (un lel de ilt1tite.a ndsLLttddin te:d idee
preludtd de Hcgel, n.trad.) 9i oprindu-lc pc aceleaqt pe
elc in selcde-ac irdeain stareatnatcriciqi fiind prin aceasta
m a i p u l i n s l a b e d c c i t c c l e c e l c - a u p r c c e d a t i,n t r u c i t

Spusa unui. Conform celor aflate la proorocii Zaharia, Daniel, Iezechiel.

A spus nrai
Mai tntunecoasa, gr. opu6poqtvqq.
inluneL'o(s(inu pentru neinlelegereaci de catre el, ci
de
pentru slabireaei; cdci o arataspunind: desavArqirea
al doilea grad (6euTepoorv), adicacele de al doilea se
desavirqescmai intunecat.
Cei pricepuSi. Noteazi ca preoiii au predat acestea
marelui Dionisie; 5i acestaa numit prinrelePuteri dumnczeiegti auto-aretatelcuto<pcveiq;, f iindca primesc
prin ele insele iluminirilc dumnezeieqti(adi<i nu prin
a(ll, n.trad.): caci celclaltePuteri nu primesc darurile
dumnezeiegtiale cunoqtinleiprin ele insele,ci prin cele
supcrioare.
Preoleascd. Noteaz6ca esteo tradilie preoleascaa qti
despreordinearninlilor (cere$ti).
De iluminarilc. Dovada spuseici cele de al doilea
sunt iniliate de ccle dintii, la prooroculZahariaL-a predat. Dcsprc cei prcdali Babilonului.
Crude, gr. aT rOdooorg. Lipsite de blAndele.

5l

Despre Ierarhia Cereasci

De multe fefurt. Observt ca Dumnezeu toate le
incearcapentru a intoarcepe cei raticili.
L-a adus tncd o datd cu bl6nde(e. Cu bldndele
(d.nctx6g), in loc de: cu iubire de oameni sau cu mzue
bundtate.
Comun. Toate Puterile inteligibile (spirituale) poartA
numele comun de ingeri.
Mai de jos, gr. rbgetp6vo:v De al doilea rang'
Alergdnd ti tntdmpinarea. Merg6nd poate inaintea
proo.ocului sau poateinaintc de-a veni la el ingerul mai
mare.
Potrivit (sfatului) dumnezeiesc. Vrea sA spunl ca 9r
in trepteleingereqticei dintdi vestesccelor de al doilea
sfatul lui Dumnezeu. Mare belgug (Kcr'[dKdp7l{oq), in
loc de mult, la Iezechiel.
Sd despartd. Bine a spus Domnul prin proorocul
Iezechiel c'a va despi4i pe cei drcpli de pacitogi; caci
aceastase vede gi din Evanghelieci o va face cind va
despa4ioile de capre(Mat. 25,32).Aici se vede acordul
Vechiului Testamentcu cel Nou.
'
Care poartd o haind (ce ajunge) pdnd la c'dlc6-ie
Desprecel ce a imbracathainace ajungepdnala calciie'
NoteazdcAingerul caruiai s-aporuncit sapuna semnera.
tmbrdcttt cu it hainai pdnti h c'dlcdie ;i avea in jurul
coupsei un hriiu, adrc| un chip cuvenit preotului' Iar
celorlalliingeri le-a poruncitsa atbd'inmdini securi, ceea
ce inseamna o oarecareputere pedepsitoare;din aceasta
avem sa inplegem cd chipul ingerilor inseamne!l ceea
ce are sa se savarleascain viitor; aceastatrebuie sa o
inlelegem despreSerafimi gi Heruvimi 9i desprecelelalte
Puteri,ci au gi chipul potrivit trepteilor; cici cei ce spun
cAntareaintreit sfanta(tplodTlov) iqi au chipul cu multe
fe1e, cuv6ntul aritand ci cdntarea lor este netacuta $
multa; aceastainlelege-ogi desprecele viitoarc'
L)n semn pe frunple. Noteazacd prin aceastaa vesut
de mai inainte printr-un chip ceeace va face Dumnezeu;
clci a pune o pecete de viala fdcitoa.re pe credinciogi
inseamnaa-i mdntui de Pierzatorul;de aceeas-aporuncrt
ingeriJorin chipuri de preoli sa faca aceastapentru cei
neiinovali; caci brAulqi hainapdnala calcAiearatachipul
preolilor, cuvenit preoliei; dar acum qi noi, cei.crediniiogi, ne intiparim pe frunte cu semnul crucii, ca sa
scapamde u.l;muq. iata gi o alta asemanarea Vechiului
Testamentcu cel Nou.
Noteaza ca acestea sunt cele trei cete intreite ale
Puterilor inteligibile (spirituale): intdia triada, Tronurile
(Scaunele), apoi Heruvimii, apoi Serafimii' A doua
triada: Domniile, Puterilc.Stiipanrile.Ele se numesc 9t
celc miilocii. A treia triada: incepatoriile'Arhqnghelii.
inserii."Iarnumele comun al tuturor estecel de Ingeri'
Buna ordnduire. Despre buna orAnduire a celor de al
de cei dintii.
doilea legali
-prbadumnezeiescul
Gcvnil' Noteazi ci nici
Pe
Gavriil nu e dintre Putenle cele mai inalte' ci dintre cele
mai de ios.
Ierirhia. Noteazd ci cele ce se sAvdrqescastazi in
B i s e r i c as u n t o i m i t a l i e a i e r a r h i e i t a i n i c e d e s u s ; d e
fapt preolii pun pecetea crucii de viala facatoare pe
cel ci vin la taina pentru a-i despartide cei necred i n c i o q i q i c a s a - i s c a p ed e v r i j m a : ; u l ; d a r 9 i a l t f e l s e
p a z e $ t eo r d n d u i a l ai n S f A n t aB i s e r i c a ; c a c i ' c e e a c e

52

se insaduie sii faci ipodiaconulnu fac e.'i nrai de jos $i

c e e a * c cf r c c p r e o i u l , n u f a c e d i a c o n u l : i i g r a i n d
s i m p l u , f i e c a i e a r e s l u j i r e al i t u r g i c a c u v e n i l i l u i ;
darioli poarti numelc comun de clerici 5i liturgi,
c a q i i n g e r i i ; a g at r e b u i e s a i n l e l c g e m c e e ac e a s p u s
dumneziiescul $tefan: 7ol care a1i printit legea dupd
rdnrluietileingeriktr Si nu u1ipri:it-tt (Fapt.7'53).

CaPitolul

IX

$l
inceputul mai presusdeJiinld aI treptelor.Ordinea
trepteloraratAinceputulfacatoral ordinelor.
Q:
Despre ordinul
(Ceata sfinlitor) Arhangheli.
Arhanghelilor qi ce inseamni.
Ieiarhie. Noteaza inplesul ei general: toatA ierarhia
are Puterile prime, mijlocii gi ultime; adica cele trei
ordine intreitc.
Preasfintele.gr.aytcot<itarq 5i iep<otdtatq. Cum
t i ir h a n g h e l ci u c e i d i n a i n t eq i d e
c o m u n i c ad u m n e z e i e S A
d u'o ae i .
Cea din urmd. Ultima treapta a ingerilor e qi in jurul
lumii.
Ultima ordine intreiti
int'eptitt,riile. Arfumghelii. ingerii.
Mai propiu. Ultima treapta a Puterilor cereqti se
cuvine si fie numita mai propriu ingeri, ca apropiatAde
oameni qi ca cei prin care sunt invalali tainic oamenil .
Ce! maiinalt. intAiul ordin triadic are un rol ierarhic
fala de cel de al doilea qi al doilea fala de cel de al treilea;
alireilea fala de preo$i dintreoameni,ludndseamala cele
savArgitede ei.
Iliai ascuns. Arati cum unele trepte ale ierarhiei sunt
mai ascunse,altelemai aratate.
Ierarhiile omeneSti. Care sunt cei ce ne calauzesc
ierarhic.Ia dovadadin Daniel; ultima treaptaingereascA
conduceierarhianoastrd.
Dar qi. in general,ca si fie dupa r6nduiali,ca-sAfie
gi unite; ca si tie dupd rdnduiaki qi ieqirea de la Dumnezeu;qi cele urmatoare.
$3
Iar de tntreabd cineva. Cum stAndingerii buni l6ngl
neamuri numai Israil a cunoscut pe Dumnezeu; cacl
fiecare neam are un inger rdnduit lui, cum ludeii au pe
Mihail, caree socotitdin treaptaultimA a sfin$lor ingeri'
Cd nu - (c'dl,nuziri)ale tngerilor. Nu e aceastadin
vina ingerilor ocrotitori, ci pentru pomirea din propria
libenatc sprecele ce nu trehuie.
Prin iubirea da sine. Noteazi ci fiecare este sieqi
pricini atdt de bine. cAt qi de rlu; iat iubirea de sine 9i
indriizneala arati in mod egal placereade sine.
Aceastd mdrturise$te-Nu Dumnezeu singur l-a ales
pe Israit,ci Israil singur a voit sii urmezelui Dumnezeu;

Desprelerartria Cereasca
aceastainseamnd
5i explicareacuvAntului'.mi nteu v4:And
pe Dumne:eu; agatrebuie sa inlelem cele spusein cin-.
iarea lui Moise: S-a Jtitut purte u Donnului Jitnia lui
Itrcob (Deul.32,9),ceeacearatApe Israil; caci Dulnnezeu
nu iube;te numai pe lsrail. cum a aratat ii Apostolul,
soun6ndin multe locu-i. Oare nu esle Dttmne:eu Si ul
ieumtrrilor? Da, Si at neunurilor, ducd Unul esteDum'
ne:eu (Rom. 3,29-30);dar Israil a pomit primul pe umla
lui Dumnezeu, degi dupa aceea depirtAndu-se,a fost
lepadatgi el (cf. Deut. 32,15); caci oanicnii avAndlibertatea,cind voiesc fac pe Dumnezeu sa lle cu ei.
A suferit-o. Pentru ca qi Israil s-a despartlt.
Viald. Pentv cd omul este liber.
Neasemdnarea.Adica opozilia ochilor minlii.
Vederilor. Ceea ce se spune aici de Tatal' se poate
gi cu lumina soarelui'carestriibate
vedeaintdmplAndu-se
prin materiile stravezii, dar nu qi prin ccle maiingrogate,
orin care nu sEabate deloc sau strabate mai intunecos;
ceeace face aici deosebireamateriei' aceeaface inegalitateainclinarii libefialii cu iluminareadumnezeiascA.
Picinuiegte netmpdrtd$irea lolald. Observa cum
spuneca noi in;ine suntemcauzeleprimirii luminii dumnezeieEtisau a primirii pu$ne sau multe a ei, sau a
nenrinririi deloc a ei, cAndnoi ne facem contrari ei' prin
invArtoqaresau impietrire. Caci insugi Dornnul zice in
Evanghelie:DLtmne:eupolte sd ridice din ucestepietre
fii ai lui At'ruum (Luc.3,8); caci ceea ce ne este noua
greu gi cu neputinla, aceeaii este cu putinli lui Dumnezeu.
Noi ne-am tndllat. Noteazd ci mai ales prin aceasta
inchide gura rea qi neqtiutoarer;inepriccputaa unoracare
sa spunAcd acestescrieri dumnezeieqtisunt
indrdrznesc
ale lui Apollinarie, nededucAndde la persoanelepe care
le pomenescvechimea autorului, ci spun ci numele de
Dionisie e fals; nu 1inseamanici de ce spuneacumca s-a
intors de la idolatrie, iar Apollinarie nu eradintre aceqtia.
La dispozilia tuturor. Dumnezeu fiind prin fire bun'
e gata sa se ofere pe Sine tuturor ca sa se impdrta$easca
toli de sfinlenialui gi sa se lumineze cu sufletul;deci se
cere de la noi sa dorim sA ne impArta$imde cunogtinla
lui, ca sd se aratelibertateanoastra;caci nu e Dumnezeu
cauza relelor, care este despd4ireade El; inlelesul e
acesta:firndcanici altor neamurinu le sunt stapini niscai
zei straini,ci unul esteStapdnultuturor; qi astfel,celelalte
trepte (ingereqti)sunt la mijloc. Deci pestealte neamuri
a siipanit putereacea una a lui Dumnezeuqi atuncicind
a facut-o prin ingerii Sai, care au implinit slujba de ierarhi
ai lor.
Melchisedec.Noteazaca a fost ierarh qi a cunoscutprin
inger pe Dumnezeu cel adevarat;iar prin cei ce i-u urnwt,
seinleleg cei ce au faaut aceastacu voia lor, nu de sila.
$4
Lui Faraon. Noteazd cii prin ingeri zice cl i-au venit
lui Faraon qi lui Nabucodonosor vedeniile din somn qi
descoperirile (dr<povtopioql sau tilmacirile lor.
Slujitoii. Iosif pentru Egipteni, iu Daniel pentru
Babilonieni; ingerii care ocroteau neamurile acestea
le-au tdlmicit acelora vedeniile prin (Sfatul)
hotarirea lui Dumnezeu.
Prin soartd. Noteazi explicarea spuselordin cAntarea

lui Moise: CAnd a impdrlit Cel Preainah neamurile,

cdnd a impttrlit pe liii lui Adam, a pus luttarele neanturilrtr dupd nunuirul ingerilor lui Dumne:eu. $i s-u
fd(ut parteo Dontnului, poporul lui Iucob,.funia
nn;tenirii lui Isruil (Dcut. 32, 8-9); dcci' zice cd nu
trcbuie socotit ca s-au impirlit neamurilc altor zei sau
ingeri; cici nu s-a rlnduit prin soarta Israil lui Dumnezeu,iar altor ingeri altele,ca sd nu slujeascain nimic
lui Dumnezeu;n-a tbst sortit,de pild;i, acestnume acestur
inger, ca sa nu-i pesclui Dumnezeude neamulacestasau
sii nu se interesezede Drttnnezcuingerul acestuineam;
dar nici n-a primit Dumnezeucu aceea;icinstire sau in
mod opus acestneirmqi fiecaredintre ingeri poporul siiu,
cum s-a spus la Isaia, ci diavolul a zis cd are cu srne
neamurilede la miazanoapte:;i se impotrivesclui Dumnezeu qi cste asemeneaCelui Preainalt.Caci toate sunt
El; dar
roabe ale lui Dumnezeu gi pestetoate stapane$te
cinstegtemai mult pe cei ce-l cunoscpe El 9i de aceease
pesteei, chiar daci au un inger
qi spuneca El stapaneEte
o c r o l i t o r ,c u m a r e l s r r i l p e M i h a i l : l i c u m s e s p u n ed e
Dumnezeu care stdpane;tepeste toli' ca stapaneqtein
mod deosebit peste Israil qi Israil este poporul lui?
SDunemca DumnezeuesteDumnezeultuturor' dar celor
ce se apropie de El qi ii slujesc numai lui le este cu
dreptateDumnezeu;iar ceilalli, cinstind pe idoli' iqi fac
lor alli zei.
A fost fdcut parte a Domnului. Bine explicA: lsrar'l
s-e fd c ut p or t e d D omn uI ui. Caci trebuia,dacasingruIsrail
a cunoscut pe Dumnezeu, de el singur sa se ingrijeasca
Domnul gi ingerii lui. Dar in aceastase arati 9i mila
nemasuau qi de nepatrunsa lui Dumnezeu,careqi celor ce
par sii nu fie partea lui le-a dat un inger propriu al neamului.
Caci face sa rdsard soarele lui peste drepli ;i nedrepli (Mat
5,45). $i iara5i:care nu voieStemturtea piitaktsului, ti sd se
lntoarcd SisdJieviu (Iez.33,1l); dar vei spune:;i cum cei ce
au ingeri dali de Dumnezeu ca sA-i ocroteascagi si-i
s-au desparlitde Dumnezeu qi s-auinchinat la
calauzeasca
idoli'l Rispundem:in mod necesar,pentruca libertatealor i-a
scosdintre cei ce vad pe Durnnezeui;i i s-auimpotrivit; deci,
cineva si fie cu Dumnezeu,estepazit deingerul
de sehotiirr-a5te
lui qi linut in rSnduiala-C<iciDomnul. ztce,tunruste utlea
dreplilor (Ps. 1,6).$i iara;i: Thndr umfost ;i am inthdtrdnit
Si n-am vdzutpe cel drept piirtisit (Ps. 36,25); iar de alege
cineva imporivirea" nu e silit de inger sd faca aceasta;caci
aceas6 viala estemai degrabi dobitoceascd.decdt liber4 dar
se spune gi despreIsrail ca a Pacdtuit gi s-a t'acutdobitocesc.
Ai respins,nce, cuno;tin1alui Duntne:euqi ai umbktt dupd
inimt tu, adici ai alesvoia taMihail. $i Israil, deqi s-a facut parte a Domnului, a
avut gi el pe Mihail ca inger propriu.
De bund roie. O spune aceastapentru libertatea qi
nesilirea lor.

Capitolul X

$r
DesdvArtitoare incepdtoare, gr. xel,etspxtKis'
lor.
Numeqteaqape lncepritorulEi cauzadesAvArqirii
Mai ascunsd.Noteazaca aici aratdclar pentrucare
pricind cetelePuterilor ceregtisunt astf'elca una estemai
sus,una la mijloc ai una la urmA.CAcispunedespreprima

53

Desore Ierarhia Cereascl

ceata,care este cea a Tronurilor, a Serafimilor 9i a Heruvimilor, ctr este iluminata de insaEifirea dumnezeiascA,
fiindca tinde nemijlocit spreea qi nu are cevainainteaei;
de insuqiIncepude aceeaseluminenzdqi scdesAvdr;eqte
Fiindca dacaa fost creata
tul dumnezeiescal desavArgirii.
astf'elca sa fie intiia 5i sAnu aibAnevoie de curdlire,nici
de Iuminarea altora, a fost plismuiti agaca sd fie vrednici de prima treapta.De altfel priveqte ce spune mal
departe acestdumnezeiescautor: ca este mar ascunsa,
pentru ca esrc mai spirituala (mai inteligibile) qi mai
iimpli (an parador: c'u t'1it e o e'\istenlatmui riditzttit
peste cele sensibile,deci nni gAnditd de minte, cu atAt
estemoi ascuns(i,iar te estemoi striiin de cele sensibile
e nmi pulin conpus, ntai sintplu,n.trad.).Din acestease
poateiunoa:;teqi libenatealor (liberul arbitru);caci' dacA
nu s-ar trai li inlelege decat ca cele mai de jos, nu ar fi
apropiati de Dumnezeu;iar apropiindu-sede Dumnezeu
dc bunAvoie. securalclte.selumineazd5i sedcsdvarqeqte
mai mult, adicAlutretrd tele desirir;ite sau ccle din
jurul
lui Dumnezeu;gi aceastasocotescca o dd de ingeles
-scriptura:
Apropiali-tti de El ;i ,-d luminuli qi lelele
,'r,r,itr, ,ru se vor ruSina (Ps. 33,5); aceastainlelege-o9i
despre Puterile urmatoare, anume ca fiecare vede pe
Dumnezeu pe masura proprie; aceastao spune qi la
sfdrqitulacestuicapitol.
F '
J4

Descoperitoare. Toli ingcrii aratA luminile venite la

ei de la cei dinaintealor, celor mai de jos; in general
trebuie inleles, destoperitoure:zice cd sunt miScali de
Dumnezeu Serafimii din prima treapttr.
Serafimi. Pentru ce dumnezeiascacantare spune ca
striga unul cetre altul'l Pentru ca primii vestesccelor de
al doilea taineledumnezeieSt-.
$3
Nu fdrd dreptate. Urcdnd de la inilierile mai simple
(pe cari Apostolul le-a numit bautura laptelur)-la cele
mijlocii qi de la acesteala cele mai mari, adica la hrana
deiavArgitd,arata treapta 9i Putereaultima. Dar se pot
inlelegeqi altfel cele din acestloci se poatenumi prima.
intinderea spre Cel ce se afla deasupra;cea de mijloc e
invdrtirea gi evoluarea in jurul lui; iar ultima e cea care
inalla ceea ce e mai jos; aceastase inlelege mai mult
ingeri.
despre
'Primi
qi mijlocii. (Noteazii) ca mintea fieciruia dintre
noi are trepteleprime, mijlocii qi ultime, ca sAinleleagtr
acestetreiirepte despreDumnezeu;trebuiein!elesastfel
ca toatamintea are fiin1i, dupAcare e prima; apot puterea'
duoi care dureazi; la urmi lucrarea, dupi care fdcdnd
cele proprii, e binecredincioasa(uvent uici anticiputli
tntAyXura SfAntului Grigorie Puloma ' inleleusd de SfAn'
rul Maxim Lu trei trepte ule ntinlii, n.trad.) AcesteaIe
ld.rnureqter;i in capitolul urmator.
Dh aceastase poate admite in mod clar qi de necontestatca e adevAratceeace arn scrisinainte.Caci iata ce
zice'.Fiecure ntinte Lereusc(iSi omeneasciiure in(illdrile
prin t:are Jiecure se intpdrtd;e;te de ilumindri.l.eierur'
lrice. intdi, pentrucd a spusca oamenii 9i Puterilede sus
au o treaptaegalaqi nu qtim nici un om' nici prooroc,nici

54

drept,caresa foloseascivreun pretextca sanu se aprople

de Dumnezeu.Cici ia seamace zice cel ce a ajuns pind
la al treilea cer'.Inti usupresctrupul qi fl port La pe un
rob, ca nu LLtmro, pr(,Potdduindultora, eL(insuntisd md
fac netreltnit (I Cor. 9,27). Apoi vorbe:iteclar aici de
libertateasa qi a ingerilor 9i de dorinla propriei pomiri a
lor; iar ca nimeni din cei foarte cenareli si nu caute
pricina de sfadd,dd ca o concluzie ca nu este lipsit de
nevoiadupa oriceestedesavirgitprin sine(cutotel6q),
decdtnumai Dumnezcu;deciingerii ;i oameniiau nevoie
de propagireqi desavArqire.

CapirolulXI
$r
C dci nu sepoate spune,ilindcd se zice tngeri. Cdci
Puterile sunt agezatein triada a doua, de la mijloc; deci
nu toatetrepteles-aunumit Puteri,ca 9i cind ar fi dintre
ultimele prin faptul carsunt ineleri.
CeIe din urmd. Cele mai de sus au cele ale ultimelor;
dar ultimele nu au cele ale celor mai de sus;aqas-a spus
gi mai inainte, tiindca cele dintii au in intregime iluminarea,iar cele de pe urma in parte,cum spunein continuare; agase poate vedea qi in Biserica; caci preotul face
toate ale celor de mai jos: alc diaconilor qi ale celor
urmatori; iar diaconului nu i se ingaduiesa facacele ale
preolilor. Caci ierarhiade la noi iniita ordineacercasca,
cum arn spus mai sus.Bine a adiiugat,nt in intreg,inte'
cici seimpartigegtein parte;5i construclia(verbala):czici
cum putem spune cd erlsrri, pini c6nd punem inceput
intrebarii (incurcAturii, nopioq ;.
$2
Dar sDunem. Cun senumesc toate Puteri: cici treaPta
ittc"parotilot. Arhanghelilor qi ingcnlor e cea drn urmzr:Si
totusicateodalasenumescli cle Putcn.
in fiinga, prrrere.Spunemca o pildii ca f irea e fiinla
focului, putereainsu:;irealuminitoare, iar lucrareaefectul puterii, adicaluminareaqi arderea.
Le numim - .Puteri caraEli. Numele Puteri este
comunl cici se numelte aga 9i treaptaproprie, adicd a
doua din ordinul de mijloc al celor treii dar gi in comun
toateordinele,ca avind o anumitdputere.
(F ii n(elo r) m ai dej os. De srtbinleles.soco t i t e de no.i.
Noteazaca mai sus zice ca ordinele ingeregti se impart in
trei: in fiin1a, putere qi lucrare. Aici aratdmotivul pentru
care se numesctoatePuten.
Au tn chip pisositor. Aici pare sa spundca ordinele
ingeregtis-au stabilitprin crealie;dar nu o spuneaceasta
clar; caci mai sus,in capitolul dinainteaacestula.spune
ca dorinla qi inlelegerealor sunt pricinile trcptei lor
superioaie;fiindca a spus cd elc se 9i curalesc,se lumineazagi se desdvirqcsc;dcci e potrivit sa se spunacu
evlavieca pregtiindDumnezeumiEcareadorinlei lor' le-a
dat qi treptelevredniccdc ele,din ciuc nimeni nu ar putea
spunecd ar putea c:idea,pentru faptul ca au dobindit o
dlprindcre oarecarea binelui prhtr-o mare voinli; dar
ingerii, adici ultimele ordinc, s-ar puteaintAmplapoate
sa se schimbegi spre rau; cdci de acesteaa spusca sunt
?n jurul lumii. Dintre ei socotescca a fost qi diavolul

Despre Ierarhia C"r.ur.a

inainte de a ctdea (ctupd Sfdntul Ma,rim. nu ingerul cel
mui stuthntlut in vetlereuluntinii duntne:eielti rt cri:trl,
ci unuLdin tei vecinicu lumeu,o t iirei sttipinire il ispitett
Si cure ;tirt sd-l ispiteustti;i pe ont dintr-un lel de sintl,ire
tt isltitelor te le ltttule repre:enla trupul Iegut de nnteri(
l u n i t . D e s i q u r .r t l t ' . s tu n u l t i t r e e l r t I t ' l u t it n d i n n r e i n l r e
t t e . t t I e l d e i n g e r i . n . t r r d . ) . $ i d e g t i c c i n e v ac c r a m a i
desavirqit, ii ccr sd ma invele. Dar noteazacufil s-au
rinduit ordinclc ingere5tiprin crcalie.
Capitolul

XII

$l
lntreabd. Pentru ce preolii dintre noi se numesc
ingeri.
$2
Spunem cd - tnteagd. Noteaztrca deqi cele din urmtr
sunt mai prejos de Puterile mai inalte, se impimaqesc li
ele in parte de inlelepciuneaqi cunogtinlaacelora'
(CeteleJiin(elor) de sub ei. Care este inlelepciunea qi
impana$ireaintreagii qi care ceap arlialir, iar dupd puterea
proprie rreboie inlcleasi dupa puterea alegerii libere.
. Hotdrdt s-ardnduLl. NoteazacAs-cfu'tardt l1ptotal)
nu inseamn:io necesitatede neocolit,cum s-au obiSnuit
mulli sa spuna, ci s-d hotdrAt s-a spus in loc de s-a
rinduit dupA o masurardnduitd a puterii minlii, masura
peste care nu se poate inlelege (mintea ure o liirginte de
posibilitdli, pe ture le ulege libertutea; btusi, mintea
omeneasc(t are un nivel peste care poate trece prin
Dumne:eu, n-lrad.).

$3
Vei afla. Aratd cum se numesc gi dumnezei, in mod
comun, atdtingerii, cdt qi oameniiiubitori de Dumnezeu,
dupii cuvintul: Eu um :is: dumnezei.rln teli (Ps. 8 I ,6).
Ridicatd. Arata cum 9i in ce fel s-au invrednicit gi de
numrile dumnezeieqti.
Capirolul

XIII

$l
(Jn Seraflm. Noteaza ca Serafimul (o oepag(;.r) are
numemilsculin.
Cdci s-ar putea mira cineva. Fiindci s-ar parea ci
aceastae contrar celor spuse; cici a spus inainte de
acesteaci celemai de jos suntiniliate de celede deasupra
lor, dar nu de cele mai inalte; dc pilda, trcaptaa treia de
cea din mijloc gi a doua de cea mai presusde toate; s-a
intrebat dcspre aceastagi s-a ardtat deosebirea.

$2
A pidcatelor pomenite. Nu se poate face inilierea in
cele dumnczeieqti,dacAn-a avut loc inainte curAtirea
pf,catelor; cici Serafirmul se talmice$te ca cel ce arde
(sau1.1/[Pqornq).

$3

.:

AItuI - nu foarte. NoteazacA s-a spus nu .fttartein

inlelesulca ar fi pc juml.rtatepotrivit; caci nu s-a spusca
nu e LLtIotul nepotriit, dar e in parte nepotrivit; cAci
afirmi ceva pozitiv, adica nu mi sc pare ca se poate
declara nepotrivit dupa obiceiul filosotilor, cAci se
adaugacuvintul nicidecum.
A pldsmuit. Noteazaca spune ca ingerii ce le sunt
aproapcau tbrmat vedeniileproorocilor sprea-i conduce
la inchipuirea celor ce pzr sa fie vdzute; ciici vedeau
ghicituri :;i simboale.nu lucruri dezvirluiteqi substanle.
Pe seama lui Dumnezeu. Obscrvi ca ingeni care
i n i l i a z a p e p r o o r o c i i m p l i n e a u d e s c o p e r i r i l ea s t f e l :
inallandu-i int.li spre Dumnezcu care e cauzapropriu-zisa
a tuturor, in al doilca rind, spre primele minli de dupd
Dumnezeu, ca.restau in fruntea ierarhiei indreptate spre
Dumnezeu.Acestcale invala in cele urmatoa.re.
ca Providenlalui Dumnezeu
$i - pnn todte. Noteazar
strabatela toatein chip ascunsgi ca un inger maijos se
nume;te la fel Serati,rn.
Pe mdsura /or. Adica pe masura puterii celor ce le
primesciqi intinde gi iluminarile.
Fiecdrei. Lamuregtecu o pildi cum iluminarile dumnezeieqti se transmit unora mai aratat, altora mai intunecos.
Soarelui. Pilda aceastas-a dat qi mai sus; prin cea
iar prin cea
dintdi materieinlelegesticlagi celeasemenea,
mai ingrogata,casele,pegterileqi cele apropiate.Altf-el,
prin prima materie inlelege pe cea sublire gi aeriiura gi
curata.
La fel cdldura foculzi. Frumos aseamanefocul cu
Dumnezeu;cdci zice Scriptura:Dumne:eu estelirc ture
topette (mistuitor) (Evr. 12,29); focul pe de o parte
incalzeqte,pe de alta arde;aqagi Dumnezeupe cei ce se
apropie de El ii lumineiua, iar pe cei ce nu cred sau pe
cei ce nu se apropiede El cu credinla.ii arde.
in (fiinlele) contrdre. Ca diamantul ;i apa.
Naturale. Naturalenume$tecele sensibileSi vizute.
E de qtiut ca in cazul celor inteligibile (spirituale),
virtulile nu suntprin accidentca la noi, ci Dumnezeueste
virtuteavie :;i prin sinedesavdrlita$i faranevoiede ceva,
in chip mai presusde fiin1A(de
fiindcAs-a substanlializat
la cele din ea,
substanla)qi iesedin sine transmilAndu-se
cirora le este cauza,adicii la cele spiriruale,carc existii
concret.Deci Dumnezeuesteizvorul virtulii vii gi indumnezeitoare,dupa cat se poate.a celor ce seimpaila$escde
El; dar iesein chip providenlial,prin procesiune,la cele
spirirualefiinlializateprin El; qi prin aceastanu le permite
minlilor culmea gi desiv6rqirea.Deci minlile nu au virtutea prin accident,ca noi; nu au, de exemplu, inlelepciunea prin nevoinla sau invAlatura sau dreptateasau
cumpdtareadin infrinare saubarbaliadin buna orinduire
a trupului qi a nervilor; cAci in acesteanu e virruteaca
ceva in altccva; ci ea constain a lucra cele proprii gi a
tinde fara odihni spre Dumnezeu gi spre cle insele;
virtutea lor sta in imitarea lui Dumnezeu; ea paze$te
rdnduiala de-a fi ca una in alta, ca'.in mine t'ieluie;te
sulletul ttiu, nu ca o transmiterede invalatura.Iar accidentul inscamnda fi subiccta ceeace nu estedin el; caci
aceleasunt necompusegi nematerialeqi speciile lor sunt
vieti, nu ca in materie;li acesteale-a inleles cel ce le-a scris

))

Despre Ierarhia CereascA

Curd{ia este. Ce estc curalia gi cum se di celor
inteligibile (ingerilor) de Dumnezeu'
Aceastd. AdicA curatia sau impirti$ilea.
Din (pricini) prea tnalte' Nu cum este curalia
oamcnilor este curiilia fiinlelor netrupeqti'.
Puterilor din jurul lui. In jurul dumnezeirii
incepatoare' adica a lui Dumnezeu'
sd li se arate' Adice curalia'
(Puterile) ' de gradul al doilea' Trebuie
Pentu
nu pulin toate Puterea
vazut ca afirma ca se deosebeqte
cu Dumnezeu;
celor netrupeqtiin ce priveqteasemanarea
cdci minlile supremeau o asemanaremare cu Dumnezeu
Si una inferioara cu celelalte min1i, precum o cere qi
treaptalor, pinA la ultimele; 9i inca inferioaracelor din
cu sufletelenoastre;pentru cA ii
urmi este asemanarea
lipsegtemult suflctului nostru din ce au toateminlile. $i
deci Ei ilumin;rea dumnezeiascise vedemai restrinsagi
mai redusa;caci, pe cAte mai maredistanlaapropieriilui
de Dumnezeu, pe atdta iqi restrAngeiluminarea dumnezeiasciiaratareaei in necunoscutul ei unitar Ei simplu;
c6ci Dumnezcu eslc nccunoscut nu pentru vlrietatea
$4
necunoscutade noi a ralionamentelor(silogismelor),ci
pentru nemurirea lui unitara qi pentru unitatea lui
cd
nu
a
fost
cel
ce
a
spus
Decizicca.vorbeqte despre
in comparaliecu cele ale noastre
necuprin-sii
din
ingerii
mai
Serafimcel ce s-a aratatlui Isaia,ci unul
In chip atzdtor' Noteaza ci insuqirea arzdtoare e
de jos; combate piirerea pe care a expus-o pulin mai
proprie Serafimilor 5i cum' curatindingcrul' s-a spusca
inainte,la incepurulcapitolului, unde spuneaci a/trl na
Serafimii cura[eau (qi inainte de ei Dumnezeu)'
urmatoare.
cele
nepotrivil
Si
foarte
sauprinpreogi'Noteazaca preoliisuntsubierarhqi
In simboale.Pentru ca vede pe serafimi cu sase
ci altcevaestea curali $i altcevaa lumina; ti ca altcevae
aripi.
liturgul (diaconul) 9i altcevapreotul; 9i ca, curalind sau
Aqezate - tmprejurut lui Dumnezeu. Clci se zice in
lumlnindpreolii'sespunecdofaceierarhul'
(
d
e
c
i
s
e
(
A
p
o
c
.
7
,
1
l
)
l
u
i
S c r i p i u r a :S t d t e ; u i n i u r u l
Le pdstreazdneschimbate'Dumnezeu'Creatorultumiscd
"''
in iurul lui Dumne:er, n. trad.).
turor qi al celor inteligibile (fiin1elor ingereqti), susline qi
i^r:ali. OAr"*i .l in"aiu Isaia, pe care il numesc
n e s c h i m b a r e9 i
t e o l o g : c a D u m n e z e u e n e c u n o s c u r c h i a r c e l o r m a i i n a l t ep, r i m e l e f i i n l e 9 i l e p d s t r e a z a s p r c
mai d-esusputeri gi cAcelece suntnu au nimic asemenea necddere;trebuie inlelese neschimbate,dupi aceeaci
sunt' ca in nemurire' in viala' pentru care s-au fiinlializat
lui. Iar cele ce sunt (6VtA) am spusin cartea dinainte de
spre a fi lumina; in acesteasunt neschimbatein mod
(ingeri)
qi
sensibile;
aceastaca ,unt ."i" hteligibile
a c e a s t a o i n v a l i i p r o o r o c u l d u p a c e s - a - c u r a l i i d e p a c a t e lfei i n l i a l 9 i s p r q a n u s e s c h i m b a s p r e p o f t e s t r i i n e - D u m nezeu le pastreazaqi ca pe unele ce sunt libere. Caci a
sale;despreui"urtu uo- vorbi pulin mai tdrziu.'
tinde spre El line de alegerea lor proprie; dar staruirea
A foit tnvdlat tainic despri - Serafimi. Ce a invalat
pururea in jurul lui are nevoie qi de ajutorul lui Dumorin
Serafimi.
'
nezeu;cdci toateau nevoie de ajutorul lui.
Numire. ExplicareaSerafirnilor.
Cel ce m-a tnvd(at pe mine acestea. Noteazi ci
Ale aripilor. Ce aratd aripile.
acesteale-a invdlat marele Dionisie de la altul.
Spre Dumnezeu - primele. A spusmai sus,la sf6rqinrl
lerarhul. Noteazi ca gi cele mai inalte ordine sunt
capitolului II, cA toati4mintea cereasci gi omeneascaare 1i
dupa Dumnezeu
trepte prime, mijlocii qi ultime; deci cu dreptatea spus cd
Am fost tnvd[at - in chip dumnezaresc.Intarhea in
Puiereaare qasearipi, ca prin douii si-gi astupefelele, prin
moralitate de catre inger e ca o curalhe a lui Isaia de catre
cele mijlocii picioarele,iar prin celelaltesi zboarein jurul
inger; acesteai s-au spus lui despreSerafimi.
lui Dumnezeu, despre care el a spus ca este suprema
intindere.Noteaza ce inseamni multele picioare gi multele
Prin tine insuti. Rcda prin depagireqi in mod concenfele ale Serafimilorqi pentruce unelesuntacoperite.
t!.at toate cele spuse; le concentreazi aga: e propriu
inSesite.Noteazi cum explica cele gasepicioare ale
cunogtrnleitale spirirualesa primegti aceastacauza.fie
sfinlilor Serafimi.
aflind de la tine insugi,fie invaliind de la alrul qi sA-1i
A celor vdzute.Adicl a celor vlzute de prooroc.
descoperiqi mai mult 1iegi,dacasepoatc,sa-midcscoperi
A celor maitnalte. Prin acoperireafelelor; a celor mai
9i mie la fel vedereaiubita A prelui (Trpfroat; in loc de
adlnci, prin acoperrea picioarelor; iar simetria prin cele
pref'era (npoc;rfroor). Noteaza ci ingerul ne prilea
din miiloc.
juieqtenoui darurile lui Dumnezeu.
Cdntare - mult sldvitoare. Sfitnt,sftint,sfunt (ls. 6,3;
Mijlocesc. Vezi ca atunci cAnd Dumnezeu ne di
Apoc. 4,8) inseamni cd 9i ingeiul, dupa felul qi purerea
cuvant, ne deschidegura,ingerul o prilejuieqte,intervelui, p.imeqte iluminiuei dimnezeiisca :;i iransmite
nind (nrijlocind) pentrunoi in chip vadit.
prooiociloicdt pricep,nu cAtcunoaqteel.
acesteape margine; sa ai insi in minte observaliile mele
dinainte cu trei pagini; qi aici cele dorire (Td eqrfpevat)
ajuta inlelegerii m"ete;li parintii a:ia au inleles; gi o..tt^
aamit"iiteiutarbitrualingerilor,cumveiahapesiepu1in.
Cauzt (tntregu)ordnduirii (iemrhice),gr. raftap'1ia.
AdicaDumnezeu
Este deci tuturor. Noteaza ci Dumnezeu este fiinga
luminii gi virtulii prin fire gi prin voinla.
Socotesc.Noteaza cA dupa Dumnezeu, inceputul a
toata virtutea sunt minlile cele mai inalte, primele prin
careavem iluminarealui Dumnezeu.
insuSirea arzdtodre. Noteaza cii minlile cele mai
inalte sunt arzAtoareprin insuqirealor.
De Tron. Explici bine ce iunt Tronurile: inlelegerea
deschisi a lui Dumnezeu:califateade Tron zice cA este
insur;ireadati cu un rol deosebitsfintelorTronuri.
De mai jos. Despre treptelemai de jos, cum se impanalesc de iluminarile dumnezeiegtiprin cele dintii.
Amintite. A venit la explicarea a ceea ce a spus
inainte.

56

Desore Ierarhia Cereascl

Capitolul XN
Mr'i. Acesteas-au spusla Daniel.
Slaba qi redasa. Simetrie slabi a numit numirul
oamenilorin comparaliccu cel al ingerilor. Caci s-a spus
a c e a s t l; i d c a l t u l ,o a r c c a r eD i d i m c e l o r b : c e l en o u d z e c i
qi noua dc oi suntingerii, iar ceauna pierdutAsuntemnoi,
oamcnii.
(Prin primire) de cunogtinld. Afirmi ci gi ingerii
in5i5i gtiu prin primire de cunogtinla,nu matematic.hotarelc lor, intrucAt cAtimeanunrdrului liinlelor cereqtiil
qtiu numai cei luminali de Dumnezeu (ei nu se pot
nunriru, ti;tiu in general de nuntdrul Lor numai de la
D unute:eu.n. trad.).
Capitolul

$l
As(n enea celei ingereSti.Ca o pinza. ca un fir.
C urd(irile. gr. ovaxoocipoetg. Numctte {'r.//'r;Ji-iinterpretarile explicative prin care sc curatesc simboalele
de cele ce par nepotrivitein cele spuse.
Cdci numai dacd. S-a spus inahte cA Puterile mai
inalte sunt supcrioareierarhiccelor de dupa ele gi celede
la mijloc celor din unnii. Cdci n-a spuscA aceealitreaptA
pestecele de dupi ea $i e stapanitade acelea,
stdpaneste
pesteea gi e stipinita
ci a spuscii prima treaptastepaneqte
de cele dinainte de ea; aga trebuie inlelese qi cele urmAtoare.
Sunt inferioare ierarhic. Ceea ce spune esteaceasta;
dacaam spunecd primele treptesunt superioareierarhic
celor din urmi, apoi iara$ica cele din urma sunt superioare ierarhic treptelordintii, ciirora aceleale sunt superioarc. am spuneun lucru absurd.
N u - nepo trivil. Zice cAn u e nep rtrriyir ca in cuvintele
Scripturii se atribuie acelea;i chipuri tuturor Puterilor
ceregti.intrucAt toate sunt, ca se spunem aqa,inalte 9i
mintuitoare gi luminatoare,deSinu in acelaSifel; ci unele
sunl.superioare,alteleinferioare.
(Sd tindd) in .sus.Spre ceeace-i mai inalt 5i superior.
$l
Sd reludm - $ sd cercelam. Noteaza. pentru ce prin
chipurile ingeregtise exprima mai mult stiuealor infocatA;qi pentru ce cele cercqti se cugeta cel mai adcsca
infocate;qi de ce de Seral'inrise spuneca sunt arzatori.
Fiind andtoi. Explicareanumclui de Serafim.
Sfn{ii. Pentrucc 5i Dumnczeu a tbst cugetatca foc.
Cdci focul sensibil Explicare minunati a naturii
focului. Vcdcrn focul rAspindit in toatc, dar in chip
neamestecat.adici nefacut una cu cele in care exista.
Pdtrundeprin loole; adicd,a;a cum apa i$i face aratata
cu pamAntul,tot agagi focul ardeqi consumA
amestecarea
totul, dar se ridicA pestetoate, adicAe deasupratuluror
elementclor, nai presus de toate prin lucrarea lui; il
u t a s c t t l r sc, a p e u n u l c e e x i s t ai n
n u m e f t c t l e L L u r o . \ (p
unele matcrii, dar nu se aratafara sa se patrundain ele
sau fara o materiecare sa primeascalucrarealui; dar se
arati qi in accastanestapinit $i nevazut.La fel trebuic
inlelese gi celelalte insugiri ale focului pe care acest

Pirinte le-a cugetat printr-o inillare gi inlelegere evlavi'

oasddespreDumnezeu;i desprefirile ingcreqti.Noteaza
pcntru ce Domnul Dumnezeua fost inlcles adescorica
un foc t;i in ce constaaseminareafocului cu Dumnezru.
N ereli n ut, nesme stecat, desfdcdtor. Noteaza caracterizareafbcului sau lauda lui; caci distinge materiile gi
desface ca plunrbul de argint cele amestecate;dar e
ncschimbat,rarninind pc cdt e cu putinla substanlasau
liinqafocului aceca;i.schimbindu-qinumai insugirile,de
exemplu putind devcni rotund sau ascutit,cum se poate
intlmpla cu cclc pimAntegti;saupoateprimi proprietalile
a c r u l u i . d c p i l d a : c p o a l e c o r u p e p r i n e v a p o r d r is a u
i n g r o q as a up r i n r is i h i n r b h r i l ca p c i .
Cddere tn jos. Caci niciodata nu coboara in jos.
in aceeaqimiScarc.Se nri;ci la fel.
Nu are neroie. Focul nu are ncvoie de aftceva,deqi
are nevoie de o substanlapentru a sc aprinde;dar nu o
spune aceasta,ci ca lbcul nu se poate amestecacu alt
element,nici nu se amesteciimpreunacu altceva,ca apa
cu pimintul; dc acecaunii l-au numit o unica fiinla qi
intre alte elemente.
$3
in chipul omului. Se spune pentru ce ingerii sunt
inchipuili gi ca oameni.
C apacitdli sim(uale. Noteaze deosebireaanimalelor
neralionalefala de sin4ireacelor ralionale,adici a noastra; cacicelc neralionalesuntin intregimesimlualitatedin
in noi insi
care qi constau,ca existcnleneinlelegatoare;
r in ca, ci din
s i m l i r c a e r e d u s A ;c a c i n u c o n s t a n . d
inlelegere;de aceeaexistamgi dupa moarte,fiind suflet
inlelegator.Dar ingerii n-au nici cea mai rnicd insuqire
simluala; c.1cinoi in cele ale noastre suntem un chip
ingro5at al lor; qi spunede om ca e cel din urma in ce
priveste simtualitatca,in sensul ca animalele au mai
m u l t e s i m l u r i .m e i e l - i c i e n t5ei m a i a s c u l i t e .
(Puterile) vazdtoare. Spune ce inseamni ochii celor
inteligibili (ai ingerilor) gi ce inseamnaputereamirosului
sau nirile, urechile,gustul, pipaitul, pe care il nume$te
atingere,ce sunt gcncle gi sprincenele,ce sunt senlnele
tinerelii, dinlii, umerii, bralele,pe care le nume$tecoate;
ce este pieptul gi picioarele,ce este uqurinla aripilor qi
cele umritoare.
(Simlul) ce distinge mirosurile.ln acestavede natura
sinrlului trupesc;pe acestail preface.prin explicaremai
inalta, ca gi pe celelaltemddulareale omului, in inlelesurile puterilor naturaleale ingcri^lor.
Alitnentelor - hrdnitoare. Inlelege prin alinent
revarsareavizuta a inlelepciunii,dupa spusa:Voi t'drsa
din Dulrul Meu in tot trupul $i cele umratoare(Ioil 3,1).
trccede la Dumnezeuprin
Caci cunogtinladumnezeiascd
Puterile inteligibile (ingcregti)la oarneniidumnezeieqti,
masuraliccirruia.
duDa
'(inlelesul)
unitar. Dupit modul de primire al
inlelegerii.
Prin puterea profidenSiald. Spune ca fiecare Putere
inteligibile (ingcrcascd)inmullcqtecunogtinladumnezeiasca ce vine la ea. adica o litn'rureqtespre a o face
inlelcasdde noi. explicind celc vazute,cum vei afla la
Danicl, ca ingerul i-a tilcuit visul pc care l-a vazxr (s-ar
putea tnlelege ;i cri [ngerii ne ajutti sti uJldn sensul

57

Despre lerarhia Cereasci

Dittnisie Areopagitul, n. trad.); aceastaeste multa f-eluadevtirat al fenomenelor naturii Si al celor ce se petrec
rime a inlelepciunii, ca a biruit prin slabiciunepe cei ce
cr noi. n. trad.).
'pareautan.
Iar inima.lnima e inleleasade noi ca un centrucare
indeobste.in scriereaDesprenumirile dumne=eieSti,
a primit prima date viala, fiindca dupa dumnezeiescul
capitolul IV, s-a lamurit pe larg ce e inteligibil y ce e
Vasileceadintdi creatae inima; apoi tot trupul e plasmuit
tnjelegtitor;acum insuqi marele Dionisie lAmureqte:inde ea ca dintr-un centru, in aqa fel ca intinde din ea
telipihi! esteceeace esteinleles,caree numit cu dreptate
pretutindeniaceastiviala; caci fie ca trupul e facutviu de
gi lumina care lumineazi; iat inlelegdutre numit cel ce
calduraei naturali, fie de duh (de suflare),fie de sdnge;
inlelege 9i e totodataluminat; vorbind pe scurt' fiinlcle
dar izvorul tuturor acestoraesle inima. De aceea au
superioare sunt inteligibile, iar cele inferioare
socotit unii ca toatd viala igi are locul intAi in ea, deqi e
inlelegitoare; 9i cel ce inlelege e inferior celui inleles.
pretutindeni in trup gi nu e relinutd intr-un loc,. nici
cea
iircumscrisa (marginita)intr-un loc. nici nu e suslinutA Firea dumnezeiasci lumineaz:i ca inteligibila; iar
ingereascde luminatain chip inlelegator.
de trup; agae deci 5i cu treptelenevazute,fie cd slujesc
Preolesc. Noteaza ca de haina preoleascAse vorbelte
prin ea in mod providenlial pestetot, fie cA o face aceasta
in le:echiel Si Daniel.
iiecare dupa felul ei; ele trebuie inlelese oarecum ca
Depinderea de-a se aduna (concentra). Am spus
avdndu-qitemelia in mijlocul 5i in locul inirnii qi ca un '
mai sus ce este deprindereain cele netrupeqti.$i citegte
izvor central al vielii, deqi nu pot fi relinute $i nici
in capitolul VII: ceea ce este unitar 5i neimpra;tiat in
circumscrise(marginite)intr-un loc sau in mod trupesc
inlele.suri;prin acesteaPdrintele vorbeqte despre iluintr-o parte a celor pe care ii suslin, fiind rAnduite de la
minarile dumnezeieqtigi indica idcntitateaconcentrataa
Dumnezeu spre o lucrare providenliala.
lui Dumnezeucel Bun in prezenlalui in toate.
Apdrdtoare. Spusa inlelege-o combinat; e puterea
aparatoarea riisp6ndirii de via[A fAcatoarei apoi despre
inima de sub piept.
$s
D e aceea - ca aripile dedesubt. Spune pentru ce sunt
qi
intinde
sine
C ele neasemdndloare. Adici materiale.
inaripate picioarele; ca sa arate mi;carea
(IJneltele geometice) de mdsurare. Despre unelte
d e r e a s p r e D u m n e z e u g i n e c o m u n i c a r e ac u c e l e
pamAntegti(neparticipareala ele), intrucit nu estein ele
de masurarese vorbelte la lezechiel5i Zaharia.
indreptdtoare. Ca lancea in c,u!ile Regllor 5i secera
vreo impatimire, fiindcA s-au aratat 9i pe pamant ca
la prooroculZttharia.
in ecri.
Migcarea utoard a aripilor. Cele inaripate sunt
u$oare.
$6
Curdlia. De adaosul celor din afard' ca mdncare 9i
noi.
haine,de care suntemstapinili
Vdnturi. Socotescca aminteltede textul de la David:
Cel ce umbli pe uripile t'dnturilor (Ps. 103.4);poatearAta
qi inallarea lui Hristos. Fiindcd in cele urmiiLtoare,Pirin$4
iele spunecd au fosl vdzuli qi in chipul norului; intrucdt
s-a spus:Nrr /-a luur pe El de lu ochii lor (Fapt- 1'9) (iau
inlelepciunea - de multe y'/un. inlelepciunea de
chip de rutri pentru cd prin ei vin peste oameni ploi
multeieluri a lui Dumnezeu.Esteun cuvdntapostolic(cf.
Ef. 3,10); pentru ce a numit-o pe ea dumnezeiescul dumne:eieEti,de lumind roditoare. n. trad.).
Netemporala. Cu dreptate a sPusnetemporaldi c&i
birbat. de multe feluri, degiinlelegem/elurimea ca ceva
in cele sensibiletotul se petrecein mod principalin timp
rau'JDe altt'elgi aici mareleDionisie a numit-o qi simplA
qi cu intdrziere. Dar in cele netrupeqtiqi spirituale se
qi de multe feluri; qi acesteadoud par potrivnice;spunem
in mod netemporalqi vegnic;deci nu trebuiesl
siivArgesc
deci ci a spusinlelepciunesimpld ca sA arateci Dumse vorbeascd la (fiinlele) cele inteligibile (spiriruale) de
nezeu nu e compus gi nu are nevoie de nimic indoit'
timp.
'Lucrsre.
Dumnezeu nu e inlelept prin invtrlatura; inlelepciunea lui
in loc de suflare gi de zbor.
e un bun de la sine.Dar invalaturalui e li de multe feluri,
De sus.De sus sprecele dejos, cain scaralui Iacob.
pentru ca o prefacein multe feluri de cunoqtinlepentru
Aerului. Noteazaca numelte vdnt suflareaaerului.
ilabiciunea celor iluminate (dur ;i pentru cd vrea, din
Suflarea vdntului. Aln explicarea numelui vintului.
bundtale,sd le t'unottst,i pe l(tule tele mdrB,inile'ture
Teologia simbolicri. Noteazi gi altd scrierenepdstrataa
sunt nulle. n. trad.)i caci este arhiereumare, patimind
lui (o dov'addcd ctutorul scrieriktr areopagitice n4 traitl
impreunAcu noi slabiciunilenoastre(cf. Evr. 4' 15). Sau
preu scurt timp inainte de SJAntulMa.tint Mdrturisinrul,
din
Eiaga:inlelepciunealui Dumnezeusenumeqtesimpli
n.trad-). Iar explicarea celor patru elcmente o numelte
priiina iconomiei pentru lume, pentru ca toatele-a facut
alegoria anagogica (inallatoare) a lor. Simboalele celor
bu-nereu; in drepli se aratiimai descoperitputerealui'
patru elementele-aexplicat,pe cit separe,mai multin acea
ca in Moise qi in Avraam 9i in cei urmatori; Si taina
scriere.Noteazagi cum explica cuvdntul:Duhul suJhiunde
iconomiei (intrupirii), care s-a sdvdrqit,s-a numit cu
vren (Ioan 3,8), prin cele adaose:Nu Stiide unde vine, nici
dreptateinleLepciuneude multe feluri. Cici, facAndu-se
unde se duce (loan3,8).
om Ei vieluind sub lege Si patimind qi aflAndu-seintre
Umplute - intr-un mod mai presus de /ume. Norul
mor1i, a inviat prin trup qi prin sldbiciunea allata in el, a
aduceapa marii qi o varsa.potrivit cu ceeace s-a spus' Pe
biruit pe tot vrajmaqul gi iadul. diiruindu-le celor 1inuli
fala panantului; deci, precum ucela aduce upa ndrii gi o,
acolo invierea (in aceste desfd;urdri ale int'dldturii
varsii pefiiga pamAntului (Am.5,8), ata Simindle primind
despre Hrisros, SJAntulMuxim aduce o completare lui

58

Despre Ierarhia Cereasci

cunoqtinla lor o varsi ca ni;te nori pestecei mai de jos.
Fdrid sd o trimitd. Spunc irr t /ti1;rreli'ini.s;caci lumina
nu e aruncatiidin nor.
Producdnd ploara. Explica altfel ce inseamni norii;
cdci ceva mai jos spunece inseamni elettronul 9i arama
qi uneleculori qi tbrme ale animalelor,pentruingeri.
Primitor. Sdn primitor a numit patnintul primitor al
ploilor, c;re prrr ele naqteroadelesale.
$7
Dar fiindcd - despre acestea. Despre formele animalelor ca chipuri.

A8
lJrmelor.Noteaz:i bine firea leului; clci, zice ci voind
si-i inqele pe vinAtori, qterge,cind umblA, cu coada
urmele lui, ca sa nu se gtie de el; de aceeas-a spus gi
despreDumneze's:Caleu Tu e in nure qi cdrtirile Tule
in upe (Ps.76,18); caci, precum nu se pastre^zacalea9i
urmele leului, aqanici urmele lui Dumnezeu.
Uqoard. Vulrurul este un animal cu vedereafoarte
asculira.Caci se spuneca vulturii disting puii nascutide
e i d e c e i l a l g i ld e p r i v e s cl a r ag r c u t a t es p r es o a r es. u n tp u i
adevArali;iar de nu, ii aruncadin cuib, ca falgi; a;a 9i cel
ce nu poate privi in chip curat spre Soareledreptatii se
aratafals in cuno$tinlalui.
$i cei albi. Noteaz.lcc inseamnacaii albi, negri, rogii'
pestriti. Am lamurit deplin asemanareaneasemanitoare
mai inainte. in capitolul II al acesteiscrieri.
RO

T
Ttiv se
Pe drumul drept, gr: lv xot'er)0eicv.
acordacu 66voptv (puterea);celelaltesunt la mijloc.
In alt. Alt inleles al rolilor.
Gelgel. Noteaz| ce inseamnA gelgel la proorocul
Iezechiel.
Bucurtei. Se spuneca se bucuracele ceregtiqi insaqi

dunrnezeirea.
PdtimaSe. Placerc pdtimotd numelte pe cea omeneascace constadin impatimirealesneschimbitoarede
c e l ea l e t r u p u l u i .
Sture de linitte, gr. poo, <irvqv. Cuvdnrul liniqtire se
ci aleg
folosegtepentrucei ce nu voiescsa seostencasca,
sa vieluiascaaltfel; cuvAntulinseamni ceeace-i ugor 5i
neobositor;aici inseamnao starefericiti, nepatimitoare
qi netulburata.In alt sens, se folosegle pentru starea
sufleteascdugoari gi destirsa, pentru odihna unitd cu
neimpAtimirea:in mod ascmanatortrebuie inleleasa9i
pentruingeri.
Fericire. gr. erind0erov. A spus /ericir-e' cugetlnd
la cceace traim noi; inseamnaa fi pururean.rullumit5i a
avea o stareneschimbata.
Bdrba(ii sy'np. Acestea nu pot fi inlelese aga cum
sunt, decdtde cei invrednicili de o astfelde desavdrqire,
precum se qi cuvine sa fie barbalii,cum zice acestsf2nt
preot, incit si se invredniceasciqi de iluminiirile dumcelor ce sunt 9i pentruintinnezeiegtipentrucunoa$terca
dereacuratasprcDumnezeu;cici, indumnezeitade astfel
de iluminari, mintea ajunsa intr-o astfel de linigtire
doblndeqtedeprindereaplaceriiingeregtiqi a netulburarii
ingerilor, prin careliniqtindu-seomul gi ajunsintr-o stare
mullumita de mdntuireacelor ce se mdntuiesc e scapat
de patimi gi imitd, pe cAte cu pudnla,pe Dumllezeu.care
voieste ca toli oamenii sd se mAntuiascA;el se bucuri
acum de cercetarilelucriitoareale lui Dumnezeu,de cele
ce tac pe oameni dumnezei. (Numeqtecercetiri dumnezeieqtilucratoarepe cele ce fac pe oamenidumnezei).
Cd (tn prit'in1a unora) - (cunoqtintd) cea mai presus
de lume. Noteaziici cel ce nu cunoalte nu trebuie sa se
ruqinczede cele ce nu le cunoagte,ci sa-9imiirturtseasca
negtihla qi sa nu vorbeascala intAmplaredesprecele ce
nu le cunoaqte;e de qliutci cunogtinlelece le aveausfin1ii
clnd erauinci elini gi le-auatribuit lor firi sd se ruqineze
dupa ce s-au intors la Hristos. Caci iati gi accsta se
nume$tepe sine Areopagit; qi dumnezeiesculIustin in
CutAnrul uitre Elini s-a numit filosof.

NOTE
la
IERARHIACEREASCA

CaPitolul I
1. Se pot distingetrei inlelesuriin capitolul I:
a. Stralucirea luminoasA ce purcede (7rpoo6oq)
milcata de la Tat4l nu e una cu cele providenliate:pre
care se indreapti, ci e unda de lumini venita de la Tatdl
Desteele. care hu sunt din Tatil, cum esteaceastarevarsare.ci sunt ccle create.Aceastae deosebireaintre gdndirea cre$tinaa lui Dionisie gi cea panteisti a platonicului
Proclu, pe carenu o fac cei ce vad in scrisullui Dionisie
un conlinut cu caracterpanteist.Creaturilepestecare se
r e v a r s a u n d e l e l u m i n i i d u m n e z e i e q t in u s u n t
,,emana1ii" , cuvint pe caretraducerealatinail foloseqte
numai oentru aceleunde.
Dionisie Areopagitul rdmAne in cadrul
i n v a l a t u r i i c r e S t i n e ,f a c a n d d e o s e b i r e ai n t r e c r e a l i a
adusa de Dumnezeu la existenla din nimic qi
l e g a t u r ap e c a r e o p a s t r e a z aE l c u e a p r i n l u m i n a . p e
c a i e o r e u a r s ap e s t ee a d i n S i n e , i n s c o p u l l i n e r i i q i
a d u c e r i i e i c i t m a i a p r o a p ed e E l , a d i c i i n t r e c r e a l i a
d i n n i m i c a i h a r u l p o r n i t d i n f i i n g al u i D u m n e z e u c a
e n e r g i en e c r e a t a ,c u m i i v a s p u n e m a i t d r z i u S f A n t u l
Grigorie Palama.
Considerareade citre Dionisie a celor providenliate
drept create,deci deosebitede lumina harului ce vine
asupralor din fiinla dumnezeiascii'rezultd qi din faprul
ca il vederostul venirii aceleilumini asupralorin indurn
ne:eirea celor providenliate.Dar aceastainseamndcd ele
nu sunt din fiingatui Dumnezeuin senspanteist.Ele nu
sunt indumnezeiteprin insagi existenlalor. Aceasla nu
exclude o apropiere in diferite grade a fApturilor de
Dumnezeu.
b. Accst urcuqal creaturilorconqtientespreo tot mai
intima relalie cu Dumnezeu,fari contopire,nu se poate
realiza lara o comuniune intrc crexturi' care are forma
ierarhiei.
Creaturile nu urca spre Dumnezeu toate deodata
prin aceeaqiexperienla a lui. In acestcaz, n-ar avea ce
i A - q i c o m u n i c ei n t r e e l e . S a u i n v o i n l a l u i D u m n e z e u
de a le apropia de El tot mai mult, e implicata totodate
voinla de a spori comuniunea intre ele' prin comunicirile experienlei ce o fac cele mai inaintate in
apropiereade Duntnezeucelor mai pulin inainute. Dar
cele mai pulin inaintatenu sunt lipsite nici ele de experienla I ui Dumnezeu, dar vad in treaptamai inalta la care

au ajuns aceleadupi ce au trecut prin experienla fAcuti

de cele dinaintealor, perspectivace li se deschide9i lor'
dacAimita treaptaprin care au trecut acelea.Cele ajunse
la treapta iluminarii, dupa ce au trecut prln treapta
curilirii, le conving pe celede maijos de ele sa sesileasci
cu toataputereaPentrucuralirealor' ca sa ajungAgi ele la
luminarea la care au ajuns aceleaprin curalire.
Cei mai inaintali trdiescrispundereade a le comunica
gi celor de dupa ei treaptamai inalta la care au ajuns in
ixperienla lui Dumnezeu, prin implinirea indatoririlor
fali de treaptade mai jos, iar cei mai de jos traiescin
iubirea acelora fala de ei, apropiereamai mare a lui
Dumnezeu de care s-auimparta$itaceia.Aceastainaintare a tuturor in experienla lui Dumnezeu prin comuniunea intreolaltae prezenhtade Dionisie Areopagitul ca
o inaintarea tuturor in jurul lui Dumnezeu'in formii de
spirala.Dumnezeulucreaztrasupratuluror pe de o parte
in mod direct,dar asupracelor mai inaintali spreEl de la
o distanlamai mica, iar asupracelor nlai pulin apropia$
de la o distanla mai mare. ceea ce arc ca urmare ci
lucreazi asupra celor mai pulin inaintagi qi prin cei mai
inaintali. De aceeae reprezentatca o coloani ce se inalla
in mijlocul tuturor, cei mai inaintali llind mai apropiali
de El prin urcugul in spirala parcurs' iar cei mai pulin
inaintali cunoscindu-lqi ei direct,dar de la o distanli mai
mare, insi fiind atraqi pe drumul in spirala parcurs de ei
pentru a se apropia qi ei mai mult de coloanaprezenlei
dumnezeie$ti.
Daca toli s-ar apropid de Dumnezeu aflat numai
deasupratuturor, nu l-ar cunoaqtedirect decdt ingerii
din treaptacea mai inalti. Daci fiecare s-ar apropia de
Dumnezeu numai in cerc pe pozigialui proprie, cei mai
apropiali de Dumnezeu n-ar comunica celor de dupa ei
experienla lui Dumnezeu, cdci nu s-ar afla toli intr-o
l e g i i tu r d .
C e i m a i d e j o s s u n t q i e i i n t r - o l e g a t u r ed i r e c t i c u
Dumnezeu, dar intr-un grad mai redus. Ei gtiu cl
D u m n e z e u e x i s t a , p r i n t r - o s i m l i r e g i o c r e d i n g i ci a r e
l e a j u t a r a l i u n e a s i n u v a d i u n s c n s i n e x i s t e n l af a r a
Dumnezeu. E gi in aceastao luminA.Dar suntinca lipsili.
de o simlire mai intensaa prezcnleilui Dumnezeu,de o
experienlamai sigurda lui. Dar credinla5i simlirealor ii
ajuu sa securaleasciide cealapatimilor care-i leagi prea
mutt de senzaliiletrupeqtigi de planul material al lumii.
Iar cei ce s-au curalit in pane de aceste patimi vad pe

6l

Note la Ierarhia Cereasci

Dumnezeu intr-o anumiti luminl; 9i inaintAnd in aceasta'
ajung la un fel de desavirqirca vielii. Insa desavirgirea
ii face si vada ca trebuiesd se curaleasca9i mai mult de
necunoa;terealui Dumnezeu,ca si inaintezela o noui
treaDtade lumina Si de le ea. la o noua treapta de
desiirirsire. insa in iceastainaintaresunt ajutali dincolo
de apropiereade Dumnezeu,traitade ei in mod direct,5i
de trairea experienlei mai inalte a lui Dumnezeu la care
au ajunscei de deasuPralor.
a. Bunaratea, lumina in care inainteazl toli prin tot
mai mareaapropierede Dumnezeu'il aratape Acestaca
Persoani. Numai din persoanairadiaza bunatateaca lumina spirituala. Iar daci persoanaumani' degipoateiradia
din ea tot mai multl bunatate9i lumina, ramine ca izvor al
lor mereu necuprinsd,cu at6t mai mult ramine Dumnezeu
cel personalo lunrinAnecuPrinsi
Persoana,ca supremul izvor al luminii' e Tatil, iar
lumina cea mai deplina care vine din El la noi esteFiul
lui. Fiul vine ca lumini deplina dumnezeiascdla noi cu
toaterazeleluminoasece se raspandescdin El. Tot ce ne
dd Dumnezeu,in toate gradele 9i formele, e lumini, e
sens,e bunatate.$i toateluminirile ne vin de la Tatal prin
personald'9i de
Fiul saude la comuniuneadumnezeiascd
aceeaiubitoare.Numai legaturacu acestDumnezeupersonalne scoatedin intuneric.
2. ingrijite de Providenli sau de Pronie.
3. Ctriar ,,min$le cereqti" sau duhurile ingeregti ne
sunt descoperitede marea lumina a lui Dumnezeu CuvAntul.Daca Dumnezeu nu e existeniapersonali, daci
nu e TatA care are un Fiu iubit qi iubitor' nu pot exista nici
,,min$le ingereqti" personale, care sa voiasca sa-l
cunoascagi si-l iubeasca,pentru ca li ele suntinzestrate
cu capacitateaconqtiinlei iubitoare. Dar, ajutali 9i de
ingeri, noi urcam prin lumina dumnezeiascAaflata ;i in
ei, spre lumina simpla incepatoareqi firi de inceput a lui
Dumnezeu,dar fara sa ne contopim cu El.
Daci oerso:rnaumana nu iese din identitatea gi integritateaei, oricit de mult qi in oricdte feluri de ',lumini"
ie comunica, cu atAt mai mult nu se impulineaza in
Sinea sa, ca izvor de luminii. Dumnezeu ca existenla
personali. El rAmAnein calitate de existenla personalA
inepuizabild, ca o fo4a de atraclie nesfdrgita; atrage El
insuqi gi persoanelecreatetraiesco arac$e fala de El'
cum se intimpli aceasta,in grad mai pulin intens qi intre
ele.
Dar noi, ca existenle in trup, cunoagtem in general
razele luminii ce pomesc din Dumnezeu ca izvorul luminii incepdtoare gi frira de inceput' ca sensul suprem 5i
izvorul tuturor sensurilor, mai ales prin transparenlaa tot
f e l u l d e p e r d e l e .C h i a r m i i d u l a r e l e n o a s t r e t r u p e g t i
sunt un fel de imbrdcAminteprln care cunoaltem
l u m i n a s e n s u r i l o r c e i r a d i a z a d i n n e s f d r g i t al u m i n a
d u m n e z e i a s c dirn. s a l u m i n a c e a m a i c u p r i n z i t o a r e q i
mai inalta ce pornestedin Tatal, incepatorul luminii'
este Dumnezeu Cuvdntul. Din El vine lumina ingerilor
in noi toli
. qi a oamenilor drepli. $i dh ea se rAspAndesc
razele luminii, care ne adund pe de alta parte in El ca in
Cel neimpa4it.
Cum spune Sfdntul Maxim Mirturisitorul, ingerii
sunt numi1i,,min1iceregti" pentruca suntintregi numai
minli sau numai inlelegeri. cita vreme noi suntem 9i

62

trupuri qi ca atare pofte de satisfacere a trebuinlelor

trupegtiM
. i n t c a s a u i n l e l e g e r e ca a r c c a u t i s c n s u lc x i s tenleie vlrful tiinlei conStientecreate.Ea e indreptatiica
atare spre Dumnezeu, sensul suprem' atotcupnnzator.
ingerii-fiind numai minli sunt totodati minlile cele mai
c a p a b i l es a i n l e l e a g a5 i s a i n a i n t c z es p r es e n s u ls u p r e m
a l e x i s t c n l e ic, a r c e D u m n e z e u I. n s u ; i f l r p t u lc : i n t i n t c a
i n s e a m n Ai n l e l e g e r e q i v o i n l A d e i n l e l e g e r e ' t a r
inlelegereanu o poateaveatoatain ceeace e mdrginit, o
arata ca facuta pentru Dumnezeu cel nemarginit, in
migcareancsfarlita spre El. Sprc Dumnezeuurcdm prin
slujirealiturgica.Dionisie se dovedegteca un triitor al
l u i D u m n e z e u p r i n c u l t u l b i s e r i c e s c .T o a t a c r e a t i a
congtienti, ingereascd gi omeneasci' e o ierarhie ce
urca spre Dumnezeu in unire cu cele de pe treptelemai
i n a l t e , a c e s t e a a t r a g a n d u - l e ,p r i n m a r e a p u t e r e
, e c e l em a i
d o b a n d i t ad i n a p r o p i e r e al o r d e D u m n e z e u p
d e j o s . D u m n e z e ui n s p i r at u t u r o ri n c h i n a r c a n' u n u m a i
c a U n u l c e e m a i m a r ec a t o 1 i ,c i c a U n u l c e e i n a c e l a g i
timp un negrait li atractivmister.Acest urcu; al treptelor
ierarhiilor spre Dunrnezeuprin slujirealui liturgica este
trecdndprin alte 9i alte
una cu continualor desavArqire,
nivele de curatire$i de iluminare.
ToatA putereade slujire liturgicA vine de la Fiul lui
Dumnezeu fdcut om. El este arhetipul prin excelenli'
capetenia$i inspiratorul cultului lui Dumnczeu pentru
toate creaturileconltiente,in calitatealui de om, caruia
calitateade Dumnezeu ii descoperaprofunzimeavrednica de inchinare a Tatalui, dar 9i iubirea puternic atractivA a lui.
Tot urcuqul liturgic, mai precis tot urcuqul spiritual
conceputca urcut liturgic, esteun urcuqin atmosferade
mister ce iradiazi din Dumnezeu, in tot mai adincul
mister ce-l inconjoarA,caree qi tot mai mareacunoltintA
gi experienlaa lui ca atare.
E imposibil de spuschiar ceeace e misterul.El nu e
numai ceeace nu se inlelege.El e legatcu sfin1enia.Aqa
l-a vazut gi Rudolf Otto (dr.r Heilige) qi Mircea Eliade
(sacrul).Rudolf Ono a vorbit de mlstertum tremendum'
misterul care ne inspira frica lui Dumnezeu. Dionisie
Areopagitul vede misterul ca pe cel care ne atrage gi in
careinaintamprin slujirealiturgici. El presupunetrAirea
in Liturghia primelor secole creqtine' in care credinciogii sunt rnvital\: Cu fi'icu lui Duntne:eu, cu credinld
Si cu dragoste sd vd apropiuli. El se arata cunoscut in
scriereaSfdntului loan Gurd de Aur desprecunoalterea
lui Dumnezeuca misterin Liturghie. Dionisie Areopagitul leaga misterul qi de ierarhie. Urcam in el ajutali de
al1ii, mai inalli in experienlalui, care sunt gi mai stabili
prin trairealui. De acceaierarhiae legataatat de mister,
cAt gi de sfin1enie,pentruca ne urca spre Dumnezeu.
Slujirea arhiereascia lui Hristos nu s-a epuizat in
aduccreajertfei de pe cruce.Ea continuapdnala sfArqitul
lumii. cAci El se aduce continuu TatAlui in cer qi in
Euharistieca si ne dea qi nouii putereasa ne imparta$im
de jertla lui, sa ne jertfim. La fel continuaslujirealui de
invAtator gi demnitateaimpArateascain slujirea noasEl e Imparatul care se jertfeqte'cucetra pamanteasca.
rindu-neprrnjcrtfi qi dAndu-ne5i nouaputeresane facem
imparali pestepatimile noastre.
Aceastaviziune liturgica a urcuquluifapturilor spre
Dumnezeu ne aratainca odata pe Dionisie radical deose-

Note la lerarhia Cereasci

lui. CAnd spun .,trup" , nu mirginesc trupul intr-o definilie exacia.Cdte nu se cuprind iIr aceastanoliune?
Foarte potrivit vede Olivier Cl6ment ,,apofaza" lui
curata
Dumnezeuin iubire qi o vedetraitain ,,rugdLciunea
de orice gAndire" : ,,Daci Dumnezeul cel viu' Dumaceastanu e
supra-unltate,
nezeul Bibliei e supra-esenld,
' numai din cauzaoceanuluifara limite al dumnezeirii,ci
Dentru ca El este plenitudinca existenlei personale9i
pentru ca poana in cel mai mare secretal lui secretul
ieciprocitalii,pentruca esleiubire" . Astfel,,intervineal
doilca moment al apofazei, cel al rugiciunii curate"'
RugAciunea curata este atinsi cind intelectul poate
respingetoatagindirea...Atunci intelectule cu totul.gol,
vid qi oferit concentratin interioritatea extrema a rrumn'
Devine .sinrplu> gi lira fomia... Inima inlelegatoarein
rugaciuneacurata
carese aduni omeneltepura a$teptare'
e o tdcerecarecsteqi rugiciune...Intelectul<fira formA>
Capiratul II
n-arealti forma declt Numele lui Iisus,careseinfrzeazi
in tacere qi raspdndeqtesecretulsau ca lumina qi face
intelectul sA sesizezeabisul lui ca Dumnezeu" (Olivier
4. Dionisie Areopagitul incepe si descrie prima
Cl6mcnt, Quelquesiakns de t'ie d purtir du putrimoine
ierarhie, adici pe cea ingereasca.Ea e fArA trupuri de
astititlue er misrique de l'Eglise orthodose, in ,,Condiferite feluri, ium sunt descrisein Sf6nta Scripturi'
tacts" , nr. 142, 1988,p. 99).
Sunt prezentateaqa,printr-un pogoramint, la noi..Caci
Dar faptul ca nu putem si ne lipsim de a atribui lui
in starealor spirituala nu le-am putea inlelege ;i mai
qi ingerilor unelechipuri din lume saucAchiar
Dumnezeu
aceste
lor.
Prin
a
experienla
anumiti
o
ates n-am avea
treapta superioari la care ne ridicam in inlelegerealor
forme sau simboale materiale, ni se fac srravezii in realiprin negareaa tot ce le putem atribui prin asemAnareacu
tatea lor spirituala.Caci ni se da totodati de inleles ca
iele din lumea creatA are nevoie de acesteaarati o
acestechipuri materialeru le aparlin propriu-zis.Dar,
legatura interioara a lui Dumnezeu 9i a ingerilor cu
prin descrierealor in chipuri maleriale, ni se face totuqi
-dovada
aceslea.
ca ele exista.$i in felul acestaputem sd ne conAceasta vine din faptul ca toate cele din lume ,,au o
vingem qi de existenlalui Dumnezeucel mai prcsusde ele'
la bine" , adica la Dumnezeu'Chiar in maimpanA$ire
ingere;ti'
liinlele
decit
mai
neapropiat
care ne estecu mult
t".i" " o capacitatcde a fi facuta locaqqi chipuri ale lui
5. in urcur;ulnostru spreDumnezeune ajutAqi faptul
poL
D u m n e z e u! i a l c f i i n l e l o ri n g e r e q t i$. i c e l e n r a t e r i a l e
ca totdeaunahinlele ingeregtise prezhta ca trimise de
penlru cele sprlluale. pol ll
fi facutetot mai trirnsparente
autoritateaexistenlei supremea lui Dumnezeu.O simt
tot mai transfigurate.Trupul omenescal lui Hristos a
aceastacei ce ajung la experierealor' Tema principalaa
Dutut fi facut mediul cel mai transparental dumnezeirii'
(ingeri)
spirituale
minlile
intre
legatura
lui Dionisie este
spiritului, simgireadin adAncirnilelui
ilalionalitatea
in
sau
Scripturi
in
descrise
si chiourile in care ne sunt
pot deveni proprii ale trupului.
qi
inepuizabile
tainice
depot
fi
Ele
iare se arata uneori organelor revelaliei.
Creilia intreaga e adusdla existenla pentru a inainta
scrisesau se pot aratain chipuri mai potrivite existentei
in Dumnezeu qi prin aceastapentru a se indumnezei sau
lor spirituale,alteori in chipuri mai nepotrivite (lei, cai
sfin1iinaintind in unireacu Dumnezeu$i inre Pa4ileei'
etc.). in modul al doilea sunt prezentatepenru a ne da
f a r a a s e c o n t o p i . P r i n a c e a s t ac r e 5 t e t o t o d a t a i n
seamaca fiinlele spiritualenu pot fi a;a; degi au in mod
cunoallere.dar intr-o cunoa$tereprin cxperienlatot mai
spiritual unele din puterile acestor chipuri inferioare
la infinit in aceasta
accentuataa misterului,prin creSterea
(puterealeului, iulimea calului).
creatudle se ajuta
care
toate
in
inaintare
E
o
expenenla.
neasemanatoare
o
aseminare
redau
Toate chipurile
ele inseleunite in ierarhialor.
cu fiinlele ingereqti.
Dumnezeu conduce cu lucrarea lui lucrareaierarhiei,
Chiar Dumnezeu este descris prin asemeneachipuri
are ca scop sporircain unuea cu Dumnczeu.Dupi
neasemanatoare'
care
alta
pe
de
parte
asenranatoare,
pe
o
de
Dionisie Areopagitul,"Sfintul Maxim Marturisitorul 5i
Lui bumnezeu i se zice Cel ce este sau Viala sau
SfAntul Grigorie Palama au acordal cea mai mare atcnlie
Raliunea, pentru ca e cauza acestora.Dar alteori i se
neagaacesteapentruca e mai presusde e-le.F asemenea lucrtrrii dumnezeiegti necreate, in scopul indumnezeirii
cu ioute gi neasemenea.Negarile (apofazele)orictrror
creaturilor conqtientecare lucreazA9i ele, imitAnd modelul
asemandrii se potrivesc chiar mai bine lui Dumnezeu'
dumnezeiescgi privind neclintit spre El, iar acestmodel
decAtafirmarile lor. Uneori, cu cat sunt mai neasemA- intiparindu-sein cei ce savAr5esc
slujirile de sfinlire 9i in cei
ne
Dumnezeu
nAtoarechipurile in care ne este descris,
ce panicipd la ele. Dionisie Areopagiul a subLiniatcu toatA
inalla mai mult la El.
puterearelalia vie a creaturilor conqtientecu Dumnezeu 9i
Aceasta se intdmpti gi cu ingerii' Ba chiar qi cu
inallarea lor spre El in solidaritatealor iererhicii, cele mai
oamenii. De aici, folosireametaforelor.Se poate spune
de sus intiparindu-se de chipul lui gi comunicdndu-le,la
ca li.penioanaumanape de o partepoatefi exprimata'pe
rAndul lor. lumina primiu, celor ce le urmeaza.Aceastase
inleles
chiiu
orice
Ba
nister
inexplicabil'
un
de alia e
face mai alesprin sfintcle slujiri ale membrilor ierarhiei.A
indefinituci
deschis
marginit,
aqa-zisralional nu e total

bit de panteismulneoplatonic.O "r"n1a n"trunrccndenta

nu Doate avea caracterulunui mister care nu poate tr
n i c i o d a t Ac u p r i n s . $ i e a n u p o a t e r e p r e z e n t ai z v o r u l
sfinleniei in iare trebuie sa Progresezetoate inaintdnd
spre ca. Caci in panteism toate sunt identice; individualiunile care emand din esenla nu pot fi lipsite de
sfinlcnia pc care ar avea-oesenla.
Am menlionat ca pentru Dionisie, Dumnezeu este
izvor neinceput$i incepatorde bunatate;i de lumina 5i
de acecanu poate sa nu fie Persoana.Dar aici cl accentueazeca Dumnezeu e qi mister. Aceastaii arataqi mai
mult caracterul personal. PersoanauneStein Sine. in
mod paradoxal, lumina ca bunatate- 9i prin aceastaea
da sensexistenpi - $i misterul Prin toate acesteaatrage
spreea.

63

Note la lerarhia Cereasci

conlucra cu Dumnezeu in aceasti operl de sfinlire proprie
gi a altora e lucrul cel mai dumnezeiescal fiipturilor.
6. Materia e gi ea de la Dumnezeu 5i face posibile
formele frumoase. Dar acestea primesc frumuselea
adevarata numai cind sunt produsede spirit $i se arata
prin elb starilespiritualccurategi luminoase.Deci spiritul
poate lucra in materie 9i se poate revela prin ea Sau
iormele materiei se aflii virtual in spirit, deci vinual li
in Dumnczeu.Creatorulspirituluiomenescqi al materiei.
Forma creati cea mai frumoasAe materiain trupul omen e s c .l e g a ti n t i m d e s p i r i t u ll u i . i a r s u p r e m al - r u m u s e loe
a t i n g cc a i n t r u p u l C u v 6 n t u l u i .I n g e r i l o rl i s - a d a t l i l o r
putinla sa ia lbrme vdzute, mai ales omenelti, dar
trecatoare,nelegateintim de existenlalor, inconsistente.
Dumnezeu a creat toate formele de existenla pentru o
solidaritate intre ele. A creat gi materia ca o formi de
existenlA, pentru ca spiritul sa-qi arate frumuselea in
formele ei.
E s t e l u c r u l c e l m a i d u m n e z e i e s c ,p e n t r u c i i n
aceasti conlucrare se arata rispunsul creaturii la
iubirea lui Dumnezeu cu iubirea sa.

Capitolul III
7. Se descrie urcuqul spre Dumnezeu al treptelor
ierarhice ale fiinlelor ingereqti in trei etape continue'
repetatela nivel tot mai inalt: curdlirea, Iuntinarea^1i
disdt'iir;irea. Pentrutoateiau puterede laDumnezeu.In
El e izvorul cur(iliei, al luntintirii Si al desdvitr;irii.
Acestea se infiptuiesc in parta;ii la ierarhie din
Dumnezeu,izvorul lor, mai mult ca in niqte oglinzi tot
mai clare, tot mai stravezii.Deci Dumnezeunu e cunoscut numai teoretic,ci 9i prin intipirirea lui in ingeri gi in
oameni ca $i curalie, ca lumina in care e cunoscut.ca
d c s i v a r $ i r ei n t o a t ec e l eb u n e .
Curdlia conslain tot mai deplina eliberare de preocuoarea de altele deosebitede Dumnezeu Ea e condilia
bentru.unoa5tetealot mai adevarata5i mai ad:incaa lui
bu-neteu. fiind elibcrareade ingusta 5i nepotrivitalui
cunoaltere.Iar aceastae ceeace il face pe inger tot mai
asemeneacu Dumnezeusau mai desdvArfitin bunatatea
gi iubireacareesteproprie lui. Toate acestenivele atinse
ie comunici celor care urmeazadupi ele. Prin lrea ei,
cu Dumnezeuin bunalatese
curalia lumina, asemanarea
comunicade la cei ce sunt mai ridicali qi se ridica mereu
la cei ce sunt mai jos, d:u in imediatalegdturacu ei' iar
aceqtia sunt atraqi de curatia, lumina 9i desAvdrgirea
acelora.
inAllareain curalie,in cunoa$terealui Dumnezeu,in
desavArqireaca asemanarecu El, sunt insuflelite de
iubirea lui. Iar iubirea fala de El a unora nu poate sa nu
dcvina gi iubire a lor tala de cei de dupAei.
Totuli, curAiirea,luminarea qi desavirqirea unora prin
atraclia lor de citre Dumnezeu gi comunicareaacestor
stari celor urmatori nu se face in mod necesarconlbrm
unei legi. Iubireadin ele nu poateavealoc fara libertate.
E in firea tuturoro pomire spreiubire.Dar iubireaa putut
fi atrasachiar de unii ingeri qi spre sinealor inlelcasdin
chip egoist,ceeace a dus la cAdereaunora,iar in oameni
qi spre placerile de cele materiale,dat fiind cd ei sunt
imbricali in trupun.

64

Fi.inple ingereqtiformeazao ierarhiede trci treptece se

suprapunde trei ori. Ele urca veSnicin participarea tot
m a i s p o r i t al a e n e r g i i l ed u m n c z e i e q t1i i l a a s e m d n a r e a
c u D u m n e z e u .L u c r a r e a l o r e u n i t i c u l u c r a r e ad u m nezeiasciL.Acest urcuqserealizeazeprin trei etapece se
repetar:prin curalire, luminare 9i desivirgre. Toate
acesteaiqi au izvorul in Dumnezeu.Dumnezeue curalia
absoluta.El e lumina absoluti. neprimind lurrrinade la
altul. El e desav6rqireaabsoluteuCuralireaconst:iin elibcrarea fiecarci treptc de orice anrestecarecu altccva, in
conccntrifea exclusiva spre Dunlnezeu. Dar absoluta
cu orice altceva o are Dumnczeu. O treapta
neamestecare
temrin6nd curalirea de amestecareacu a.ltceva"trece la o
iluminaresuperio:u.r.prin lumina ce-i vine de la Dumnezeu.
Dar ca una ce s-acuriilit, ransmite treptei de sub ea puterea
acesteicuraliri. $i dupa ce re:rpta de deasupraei s-a ilumi
nat, a trecutla desavdrqire.Dar, ajunsala capatulilul.ninarii'
poate ajuta qi pe cca de sub ea sd se ilumineze.
Dar curalirca treptei inferioare nu se face numai prin
puterea ce-i vine de la treapta superioari' care a ajuns la
capatulcura|di sale,ci gi din puterealui Dumnezeu,odatd
ce curalkeainseamni eliberareade anlesteculcu altcevaqi
dobAndireapreocupariiexclusive de Dumnezeu.

Capitolul IV
8. Toate le-a creat Dumnezeu ca sa se impdfia;easca
de bunatatealui pe mdsuralor. Acestae sensulexistenlei.
D u m n e z e ue s t ei z v o r u le x i s t e n l el iu t u r o r 'p c n t r uc i e b u n
;i atotputemic,dar El e mai presusde existenli, El este
izvorul vielii tuturor, fiind mai presus de via1a.Este
izvorul raliunii qi inlelegerii tururor, fiind mai presusde
raliuneqi de inlelegere.Se afirma trinscendenlalui Dumnezeu fala de toate cele ce exista' care au 5i vialA 9i
cugetareprin El. E respinsaorice continuitatepanteista
deixistenle, de via1a,de raliune qi inlelegereintre El gi
lume. De aceeaaceastanu poatefi decAtdin nimic, daca
ea esteprin El, dar nu din fiinla lui 9i nici din alta carenu
mai poate fi aldtureade a lui, odata ce esteinfinit; caci,
dacd-araveanevoie de altcevapentrucrearealumii, ar fi
limitat.
Acesta e marele paradox: lumea nu e din fiin1a, viala
gi raliunealui gi totuqiesteprin El. E o trecerede la El [a
ia, dar nu o prelungirea fiinlei, vielii, raliunii, inlelegcrii
lui. E o trecereprin putereavoita de El. Di fiinla lumii'
dar El ramdnemai presusde fiinla ci' adica de ceeace
cunoa$temnoi ca fiinta, di viala unora din lunic, dar nu
din viala lui, El ramlnind mai presusde ce trdim noi ca
viala proprie; ii da ragiuneqi inlelegere'dar El ramine
m a i p r e s u s d e c e c a c e c u n o a $ t e mn o i c a r a l i u n c 5 i
i n l e l e g e r e$. i . t o t u 5 i .n u p u t e m c u g c l ae x i s t c n l rl u m i i '
viala li raliunea unor fiinle din ea' fara fiinla' viala gi
ratiunealui mai presusde fiinla, viala $i raliune.
9. Dar fiinlcle ingercati sau cerc;ti au o fiinla (o
existenla),o viala :;io inlclcgeremai presusde ceaa celor
din lumeanoastra,deqiliinla, viala ;i inlclegcrealor sunt
create.Dar fiind mai aproapede Dumnczeu;i toataIiinla
lor numai minte sau inlelegere sau l'iind mai pline de
putereaexistenlei,de viala qi lumina lui Dumnczcu,ele
au primit qi misiunea de-a ne ajuta ;i pe noi sd primim

Note la Ierarhia Cereasci

de noi. Dumnezeu n-a adus la fihla o lume vizuta Si
maimultaputere,vialAqituminldelaDumnezeu.Aproncvdzutrisiiracii.Prccumnuputemdademarginilclumii
pierealor mai11u." d" Dumnczeule da mai niulta
vazute,ala nu putcm da nici de marginilc celeinevizute,
bragostede El, rnai multa arenliela El, mai multA asemdn a r ! c u E l . D a r a c e a s t a l e t a c e s A i m i r e m a i m u l t d r a g o s t e ac u a t a t m a i v a l o r o a s ec, a r e c o n t r i b u i el a i m b o g a l i - r e a
noasra spirituali.din Dumnezeu,intlnitul luminii ;i al
lui Dumnezeupentrunoi.
inlelesurilor.Ele iqi conrunicatriirea mereusporitaa lui
10. D"ou..." afirmirii dinainte ca noi primim cele
Dumnezeu qi bucuria de El - cum ne-o comunicAmli
de la Dumnezeu prin ingeri, unii ii opun tiptul ca unii
noi - ;i caree cu atatmai bogah, cu cit suntemmai mulli
sfin1i au vorbit despre d comunicarg dirccta cu Dumcei ce ne-o comunic:im'
nezeu, autorul declira ca o comunicare cu Dumnezeu
Nu e vorba in aceastade o reintoarceresau atragere
orin ineeri nu se oDunesi uncr conrunicaridirecte.Ele se
din nou in esenla tundamentalaa celor iegite din ea,
i,"h;;: i"g;; ;">iii i"i," inqroduspe slinli la comuniconfbrm teoriei panteisteneoplatoniceCaci celece urca
cuea directi cu Dumnezeu.Ingeni ne-au putut ajuta sa
spreDumnezeusuntcreatede El din nimic Sinu ajung in
a
lui
Dumnezeu,
spirituala
cu
totul
experiem lucrarea
urcuqullor la o contopire-cu Dumnezeu'ci ramAnvegnic
intrucdt au luat unele chipuri prin care ni s-au facut mai
crcatcdupd tihla lor, indumnezeindu-sedupi har'
accesibili.E $i aceastaun urcuqtreptatal nostru la trairea
prezenleiqi lucrarii spiritualea lui Dumnezeu.Fecioara
Maria va trdi minunea conceperii Fiului lui Dumnezeu
VII
Capitolul
dinea,dupaceis-avestrtaceastaprininger.Eoiconomie
a lui Dumnezeu sd-r;i facd din ingeri inainte mergatorii
13. Cele trei cete din prima treaptl sunt aprinse de
sai la oameni, pentru treptata ridicare a acestora la cop l e q i t o a r e ae x p e r i e n l a a l u c r a r i i l u i . O m u l t r a i e g t e d r a g o s t e a f a l i i d e D u m n e z e u , a f l i n d u - s e i n d i r e c t i r e l a l i e
cu Dumnezeu,fara nici o mijlocire. Numai pe El il vad
mdrimea bunatalilor lui Dumnezeu gi prin faptul cd
trdirea ei de c:itre el este anticipatade trairea cea mai
si-l simt ca mai inalt decit ele. Sunt aprinsede iubire, dar
C6ci iubirea accastale inallA,nu le coboard.
presusde om, dar nu cu tonrl copleqitoare,a ingerilqr.
neparimage.
Dar ele incalzesc, la rindul lor, pe cele de sub ele.
Dionisie Areopagitul ne prezinti viziunea intreguincalzescpe aceleaspre iubire, prin iubirea lor. Caci cel
lui univers creat,nevazut gi vazut, inaintind spre Dumce iube$tenu numai se incilzeqte de iubireace o are fala
nezeu, atras de El, dar rispunzind acestei atraclii
de cel mai de sus.ci gi incalzeqtecu iubirealui pe cel mai
printr-un urcuq solidar ierarhic - liturgic. E o viziune
de jos. in Heruvimi se afla, pe l6nga calduraiubirii lor,
dinamica ascendentda crealiei universale.
Pentruaceastainaintarecontinudinluminagiiubirea ingelepciuneacAqtigatadin vederea lui Dumnezeu, pe
care de asemeneao transmitcelor trei cetedin treaptade
lui a facut Dumnezeu universul sau pentru veqnicalui
dupa cea dintAi.Iar in Tronuri iesein relief cu deosebire
indumnezeire.Nu l-a facut de la inceput in maxima
iniugirea de-a fi cel mai ridicat ,,loc" de odihnA al lui
apropierede El, pentruca sd-i dea qi lui prilejul 9i bucuria
Dumnezeuprin iubirea lor fald de El, comunicind qi ele
sa faca aceastainaintaremdnat de dorinla li cu libertatea
aceastacalitatecelor de dupd ele.
lui - mai precisa ingerilor qi a oamenilor qi nu-l putea
Toate cele trei cete din prima triadd se miqcAin jurul
face de la inceput ca pe Sine: un univers al dumnezeilor
lui Dumnezeu,dar qi persistAin jurul lui. De aceease
infini1i. Sf. Maxim Marturisitorul a preluataceastdvizispune despreele ca se qi miqcii, dar gi stauin jurul lui.
une vorbind de liturghiu cosmitti gi spundndci DumSunt statomice,pentru cA nu coboard spre starilecelor
nezeu Cuvdntul a creat pe om pentru a-l indumnezei $i
mai de jos. Dar se miqca pentru ca nu se mullumesc
pentru aceastaEl se face axa lucratoarein istorie, connicicAnd sa ramand unde sunt gi sd nu urce mai sus in
ducind-o spre vegnicia indumnezeita (Rtispunsuri cdtre
Tafusie,22).
imparta$ireade Dumnezeu.
14. Ceteledin prima triadd nu cunoscpe Dumnezeu
11. Ctriar Iisus se supuneca om acesteirinduieli a
prh nici uneledin cele create,ci numai direct din El. De
lui Dumnezeu,lisAndu-seintirit de inger. De altfel,El se
cea
folosegtede ingeri gi ca vestitoriai dumnezeiriilui pentru
;ceer au curaliaceanrai inaltd,lumina dumnezeiasca
mai bogatAqi desdvir;ireacea mai deplinain comparalie
oamenii cirora ei le erau mai apropiali.
cu treptelede dupi ele, dar inainteazamereu mai susin

vt
capitotut
12. Numai Dumnezeugtiecite ordine ingereqtisunt.
Noua ni s-au descoperittrei ordine, de cdtJ trei trepte.
S-ayputeaca, aqacu.n vor veni la existenlapentru veci
miliarde de oameni, sa exisre qi miliarde de ingeri, de
ipostasuricon5rientenerrupeqti,pentruacuprindecdtmai
multe din inleiesurileqi f6nireli: de iubire ale lui Dumnezeucel infinit qi pcni.u "a pe miisurdce vin noi qi noi
oameni Ia existenla pentru veci, sa-i aiba in grija lor
alf gi alli ingeri apropiali spirirualde uniciprieteneasca
fi in itanui nevirzut-dinjurul nostru
iatea fiecaruia.-P'ot
minli imposibil de numaiat, care sa-linleleagdpe Dumnereu.eimaimult,sa-llaudeincomungitasiitttereseze

il:"rr"'.H'fi
*:'#T:'1ff#;::aseminarea
:lxil:i,'Hl.iiT,
cu
gi
gi in desivirgire in
Dumnezeu deci
Dutnnezeu.
Ele sunt in relalie nemijlocitd cu Dumnezeu, cAci
nu se poatc cugeta ca sunt la infinit alte qi alte trepte
mereu mai inalte in apropierea de El. Aceasta ar
insemna cA creatia este infinitii, ceea ce ar face pe
Dumnezeu lipsit de capacitateade a limita crealia. Iar
faptul ca prirna triadii se afla intr-o rclalie nemijlocita
cu Dumnezeu nu o face cu totul deosebitade cele de
dupa ea, pcntru ca 9i ele se impartaqescin mod nentijlocit de Dumnczeu, care e verticala ce se inalla printre
toate. Deosebireaprimei triade consti numai in faptul
c i i n u a r e n e v o i ed c a l t e t r i a d ep e n t r ua u r c a i n c o m u -

65

Note la Ierarhia Cereasci

nicareatot mai apropiatl cu Dumnezeu, cum au acelea'
Dar e linuta qi ea in solidaritatecu triadele de mai jos'
prin raspundereade-ale atragedupd ele la o cclm^untcare
tu Dumnezeu tot mai bogata. Urcuqul tuturor in aprooiereade Dumnezeuin solidaritatee' cum spuneSfintul
Maxim Marturisitorul, intr-o sco[.iela acestcapitol, ca o
hora suiroareinjurul Iui Dumnezeu,in cadrul cAreiacele
mai de jos fiinditrase de cele mai de susinaintcaz:i;i ele
intr-o ioniunicare nemijlocita, dar nrai de jos' cu.Dumnezeu. Intreaga crealie se mllca spre o tot mar mare
comunicaredirectAcu Dumnezeu,in cadrul acesteihore
univcrsale.
15. in mod mijlocit Fiul lui Dumnezeu cel intrupat
a introdus aceastiiriada qi in taina intrupirii 5i lucrarii
lui mdntuitoare.Dar poate tocmai ficdndu-le sa-qidea
seamade marimea acesteitaine' a facut acestecete sa
se intrebe cu indoiala cum s-a putut face aceasta?CAci
era de neinleles iubirea atit de mare a Fiului lui Dumnezeu care l-a facut sd se coboare pana a se face om'
16. Oin izvorul dumnezeiesc.

CaPitolul VIII
17. prlma triada a ingerilor e concentratl sprc
mareliainfinita a lui Dumnezeu.Ea se alcatuieqtedin cei
in a iaror iubire se odihneqteDumnezeu (Tronurile) qi
careriirnin nemiqcaliin bucuriade a-l aveape Dumnezcu
odihnindu-sein ei gi de-a se odihni ei inqiqi in El; din
Serafimii care ard de focul dragostei lui Dumnezeu fala
de ei 9i a tor falA de El; Si din Heruvimii care adauga la
a"ett io. al dragostei gi cea mai inalta lumrna a inlelepciunii.
Triada a doua se impirti;eqte cu deosebire de caracterul lui Dumnezeude Dornn' de Putemic qi de Stapdn'
Prima ceataa ei simte libertateaei deplind'nesupusiinici
unei pomiri interioaresauputeri exterioare.Simtenumai
domnia ditatoare de libenateaa lui Dumnezeu.A doua
ceatatraie;te puterealui Dumnezeu'care o face 5i pc ea
puremica.A treia i5i simte stiipinirca de sine. care e o
domnie activa.o domnie in tot ce face.
Triada a treia e insarcinata cu slujirea vestitoare
catre oameni, fiind in legatura nemijlocita cu ei Ea le
comunicd oamenilor locul iubirii lui Dumnczeu qi de
Dumnezeu qi puterealibertalii sau a stApAniriide sine,
primite de ia bumnezeu prin riadele superioare,dar
ir:iite qi de oameni intr-un mod direct, dar de mai
deoarte,de la Dumnezeu'
18. Uneori, ingerii din treapta cea mai de jos sau
Arhanghelii sunt trimigi direct de Dumnezeu sau, la
Doruncalui Dumnezeu,de cei din treptelesupenoare,sa
comunice oamenilor vegti despre viitor sau indemnun
sore anumite fapte. Ei sunt prezcntaliuneori in rceastd
siujireimbracali in hainalunga pin:i lu calciie, prin care
se dA de inleles slujirea lor ierarhica sfhlitoare' CAci
aceastahaina inchipuie haina pe care au sa o imbrace ;i
preolij sau arhiercii biserieegti.care le acoperi lbrmele
irupului care por ispiti la pomiri patima)e. Le rarnane
dcicoperit numai capul' care are in sine mrntea
i n l e l e g a t o a r eq i g u r a c o m u n i c a t o a r ea v o i l o r d u m nezeiegti.

66

Numele de preot tnsuqi (iepeuq) aresehsulde sfinlit.

Caci se sfinle5teintr-o legatur,lsuperioaricu Dumnezeu
gi ii inalli pe credincioqispre sfinlenie,intrucAtii inalla
sDreDumnezeu.De aceeai se spunepreotulrti9i '.Sfin1ia
ti" . Iar ierarhul sau arhiereulinseamndincep:ltorsau
conducatormai inalt in sfin1enie.661iv pcntru c:re i se
spune,,Preasfin111"
liepototog).
Hristos este cel mai inalt ierarh' pentru ca este
incepatorulsfinlenieica Dumnezeu,dar 9i conducdtorul
in ei sauin dumnezeire,ca om. Dar ierarhmai inseamnl
insa prin iubire
$i,,Stapansfinlit" , StapAncareconduce
in iubirea mai inalta a lui Dumnezeu.De aceease spune
a r h i e r e u l u i , , P r e a s f i n l i t eS t a p i n e " , i a r l u i H r i s t o s
, . S t a p i n u l " s a u. . D o m n u l " p r i n e x c c l e n l i .
A r i s t o se s t e, , i n c e p a t o r u l " s l i n l e n i e is a ui z v o r u l e i ,
pentru cd este Fiul Tatelui, dar 9i omul care primeqte
ifingeniaceamai inalta.Rolul acestail transmitePetrepte
mai potrivite oamenilor 5i ierarhiei ceregti5i omenegti'
Nimeni nu urc:i singur spreDumnezeu'ci prin allii' care
au experiat sfinlenia mai inalta a lui, care se simte in
sfinlenialor.
Uneori, ingerii le vestescoamenilor fapte de viitor ale
lui Dumnezeusauproorocii Sau Dumnezeuarataca ili
va implini prin ingeri anumite fapte cu oamenii.-Aqa e
porunia daia unui inger de-apunein viitor semnulcrucii
iui Hristos pe frunreacelor ce vor credein El, semnprin
care se va intipiri in tiinla aceloraputerealui Dumnezeu
care-i va mdntui li-i va scapade vrajmaqul.
S e i n t i p a r e s c p r i n a c e a s t ac e i c r e d i n c i o g i c u
Preasfinta Treime cea iubitoare 5i cu duhul jertfei
i u b i t o a r ea l u i H r i s t o s , u m p l 6 n d u - i q i p e e i d e i u b i r e a
t r e i m i c a g i d e i u b i r e a j e r t f ' c l n i c aa l u i H r i s t o s D e c i
vine in ei chiar prin ingeri nu numai o vestire de la
Dumnezeu, ci chiar o putere de la Dumnezeu; se impana;escdc o prezenlda Trcimii in ei qi a lui Hristos'
baca-pot sin4i nemijlocit pe Dumnczeu prin cel ce mi-l
predicacu simlire, cum nu l-a5 putca simf qi-prininge-r'
care mi-l predicain mod nevizut 9i cu mare inriurire in
interiorul meu'i Daca aratandu-mi preotul crucea sau
binecuvintindu-mi cu semnul ei' simt direct in mine
D r e z e n t lau i H r i s t o sc e l r d s t i g n i tc' u m n u l - a Es i m l i c d n d
i m i p u n e i n g e r u l i n i n t e r i o r u l m e u p e c c t e ac r u c i i l u i
Hristos? Mijlocirea lui Dumnezeu prln preot sau pnn
inger nu inseamni o interpunerea lor intre Dumnezeu9i
mine, ci un degetcaremi-l arat:i,un glas care-mispune:
,,latd-l!" Dumnezeunu condilioneazaariitarealui catre
noi de izolareanoasra, ci ni se aratacu adt mai simlit
cnnd ne vede adunali,solid;ri in El. In glasulpreotuluigi
al ingcrului simt puterealui Dumnezeu.

CaPitotul IX
19, Triada ingereascicea mai apropiatade oameni
e triada a treia. lbrmatii din incepitoni' Arhangheli 5i
ingcri. incepatoriile sunt cei care sunt pentru noi ,,inceputul-- sfinleniei sau al ,,conducerii" spre Dumnezeu Ei
privesc spre triada Domniilor, Puterilor, Stipeniilor' dar fi
ipre Arhangheli qi Ingeri, cire ne comunicii noua direct
ceeace primesc de la Duninezeu prin treptelesupenoar.
,,scripturaa incredinlatierarhiade la noi ingerilor" .. Ei
sunt ierarhii ierarhilor pdrnente$ti sau conducAtorii gi

Note td lerarhia Cereascd

inceparorii lor in sfinlenia pe care ierarhii bisericeqti o
comunicd preolilor, iar aceqtiapoporului, ceea ce nu
excludeqi unirea acestuiacu Dumnezeu.I;Lrprin ierarhi
ingerii comunica gi poporului sfinlenia sau legaturacu
Dumnezeu.
De aceeaScripturavorbegteEide cite un inger deosebitalfiecdruipopor.Agacumfieiarepersoanaumaniare
un inger al ei, care seamanape un plan mai inalt cu acea
persoina, aqaare gi fiecarepopor un inger mai inalt. cu
capacitatcaunei conduceri,il unui.,izvor dc stinlcnie"
potrivit aceluipopor. De aceeaDumnczeua pus granilele
intre neamuri corespunzator dcosebirii intre ingerii
destinalilor.
Ierarhia.de la cea mai inalta treaptaingereascdpana
la cea mai de jos, implici - prin rolul conducatorincreclinlatfiecareitreptepentrucca mai de jos - nu numai
o ,,stapanire" , ci qr o raspundere.Toara ierarhia este
strabatutade o responsabilitatecare ii leaga pe cei mai
inalli de cei mai de jos, o responsabilitatecare este :ii o
solidaritatea intregii crealii conqticnre.
Treptele mai de sus ne sunt mai ascunsedecit cele
mai apropiatede noi. Dar sunt gi in ele inselemai pline
de taina decit cele mai apropiaiede noi. Cici sunt mai
apropiate,ca tiinle, de misterul abisalal dumnezeiriisau
mai asemanitoarecu El. Dar chiar treaptaingcrilor are
un anumit mister sau o ascunzime nein;eleasti;r neraita
complet de noi. cu atat mai ascunsene sunt treptele
superioareingerilor. Dar, intrucdt le simlim gi pe ele ca
nefiind ultimele.tra,im- dar ca mai ascunse- si treptele

sauiu p"c"t
acerora.
Capecetmaiascuns
superioare

Dar nici ingerii nu aduc intotdeauna vestirile sau

talmacirile lor direct unei mullimi in general, ca la
naqterealui Hristos,ci uneorilc comunicapoporului prin
barbagialeqi, capabili sa le primeascaprin trcapta lor
duhovniccasci mai inallata. Caci, pe l2nga ierarhia
bisericeascarinduita de Dumnezeu ca ierarhic vizibila,
exista qi o ierarhie duhovniceasci intre oamcni. adica
treptediferitede traire$i inlelegcreduhovniceasci'dintre
care unele sunt lbarte inalte' E o alta tbrma prin care
Dumnezeu susline o raspundere9i o solidaritateintre
ingeri qi oameni' in urcuqullor spre El

Capitolul

.r h
de o lumini
z l ' Prima treaptainlreili seimpdndEeqte
mai ascunsd'pentru cii e in nemijlociti comunicarecu
Dumnezeucel ascunsin profunzimile lui fali de fiipturi'
Cu cit egti mai aproapede Dumnczeu'cu atdti1i dai mai
mult sealnade tainalui' cum li seintampla5i in relaliacu
persoanaiubitd Dar lumina dumnezeiascdce i se arata
prirnei trepte este mai curata' fiind mai bogatl 5i
ardtandu-semai direct qi mai adincd' Avem de-a facecu
un alt paradox'
22'Dar chiaringerii din.aceeagitreaptaili comunica
unii altora ceea ce vad spiritual' ceea ce cunosc din
Dumnezeu E 5i intre ei o comunicare' Altfel nu s-ar
bucurainrpreuna'Nici unul nu se bucura singur de ceea

::;:l:ffj"rj::

tjt#;':iill;
3iT1l,1i,l;,?i,"T.'fl

m a i m a r e m i s t e r i l t r a i m p e D u m n e z e u - , d a rtirl a i m t o t u g i
lui Dumnezeuce ne
gi pe El, caci luminile qi e.xperienlele
vin prin trepteleingereqtisimlim ca nu sunt dc la ele sau
ci ele, deqi atarde misterioasepentrunoi, sunt torusimai
prejos de misterul incepator al lor gi neinceput al lui
Dumnezeu.
Dar qi primei triade ii este Dumnezeu nu numai cel
mai apropiat,ci gi ascunsin marele lui mister de izvor

forma de comunicare posibili intre ex-istenlele

conqtiente.De aceeastriga Scrafimii unul catre altul.
23' Dar minlile cereqtigi omenegtinu sunt deosebite
numaicagrupuriincuralirile'iluminarilcqidesdvirSirile
de care se impArtalesc pe rdnd, ci 5i fiecare dintre eleare
intr-un fel in orice moment toate cele trei stari la inillimi
deosebite' Mintea omeneasca a fiecdrui om traie$te

Poate aceasta
ingerii cei mai inal[, intrucAt li se cerea qi lor un efbrt
pentru trairea qi cunoagtereamaririi necuprinse a lui
Dumnezeu,pe care ei nu l-au fAcut.

alesoameniia;ungilasfinlenieseaflalainallimeatuturor
cetelor ingereqti in stareaior de cura(ie,
-lorde iiuminare, de
de-a se curali,
desAvar$;c in nazuingagi puterea

urcuquluisolidar spre Dumnezeu al crealieiconqtientea

fost pierduta in Occidentul protestant gi neoprotestant
individualist $i neintelegatoral sfinleniei, pentru ca a
pierdut legatura triita cu Dumnezeu, reducdnd-ola o
legaturaprin simpla credinla de la distanli, ca umtare a
inlelegeriilui in catolicismca simplu obiect al deducliei
ragionale'
20. Dar faptul cl fiecare popor e incredinlat cond u c e r i i u n u i i n g e r n u i n s e a m n ic a a c e $ t i n g e r i t r e b u i e
inleleqi ca niStezei independen$sau nu aratii cd Dumnezeu gi-a limitat stapAnireanumai la poporul Iudeu.
ingerii popoarelorsunt toli in slujba lui Dumnezeu.De
aceeaDumnezeu incredinleazi unui inger sau altuia $i
misiunea vreunei vestiri specialeunui popor. Iar dacd
unele popoare sau unele persoaneumane nu ascultade
Dumnezeu.cunoscut:;i prin ingeri, aceastase datoreazd
libenalii lor.

minare qi de deiavArgireqi a nazuinlei lor coniinue de-a

se iniilti in acestestAri. Oamenii. pdnd sunt in stareade
picar, sunt la incepurulgi pe parcursulmai pugininallat
;l curalirii, ilumharii giaisavnrqirii lor, mii prejos de
trepteleingereEti;i se lblosesc de ceeace le conrunic6
acclea. Dar pe'cuimile sfinlenieilor, se atla la iniillimea
tuturor trepteloringeregtigi in comunicarecu ele.
24. Dionisie Areopagitul exprimi pe ror parcursul
scrierilorsaletahaluiDumnezeucaizvoraltuturorcelor
bune cdrele avern;dar mai presusde toate,El e izvorul
fiin1ei,al existenlei,al luminii, al dosavirSirii,fiind mai
presusde tiin{a, de existenla,de curalie, de lurnina, de
desavir$ire.Nu putem numi cu nunrele celor avute r;i
traitc de noi cele proprii lui Dumnezeu. Cele triite qi
nurnitede noi sunt relative,incepute,participate;ccle ale
lui sunt absolute,neincepute,neparticipate.Le are pe
toatein Sine.

qiarsrinlenieice
revinederaEr. [":::r:ii#:1j'lifiT[?:li:'il]iu:]1,:'ai#ifl;
iuminlor
nein."puiar
a fiicut posibili qi ciidereaunora din

qisfinlitoare
" :T#il?"T,::'J#::i#,X\3:!ffi;?ii,"!!".1?il":il'l'1:
viziunea
aceasra
ierarhic-riturgicii

67

Note la Ierarhia Cereasca

direct6. Dumnezeu il face de fapt.pe sfint mai sesizabil
de noi ca transmilatoral puterii dumnczeiegti,decatpe
alli oameni' prin care de asemeneane poate venl puterea
25. Avem aici distinclia reluatii de sflntul Grigorie
dumnezeiasci ce lucreazd printr-un sfant' dar intr-un
palamaintrefiinla,putereqilucrare,pecareqi-oinsuge;te
grad mai slab' Dumnezeuinsuqiramine 5i El ascuns'deqi
la capitolulx'
li sfantul Maxim Marturisitorul,in icr,,lirr
iimlim puterealui lucratoareprin stantulsesizabil'
Puteri
toite
numite
pot
fi
de$i
ingeregti,
3. Treptele
Dionisie iqi insuqeqtc aceastdopinie El socoteqtepe
qi
de
lucrari.
puteri,
de
ca
izvoare
cere$ti,sunttoatefiin1e,
Dumnezeu insagi fiinla luminii' caci exis(entaeste ea
puteri
pot
fi
fari
nu
9i
ca fiinle cere$ti sau spirituale
insaqilumina' sens lar Dumnezeu ca Izvorul existenlei
lucrari.Caci fira puterilegi lucrarile'lorn-ar puteafoloii
creaie'de dif'eritetrepte' esteIzvorul luminii de diferite
puterile gi lucrarile dumnezeieqti.Prin aceastase eviti
o fiinla a luminii produsede
grade Fiecarccreaturae^ste
monofizitismulsaupanteismulsauerezialui Apollinarie,
D a r ' c u c a t e s t e o e x i s t e n l ac r e a t a m a i
bu*nt'"u'
cumziceSfantulMaxim,declarandqipeDionisiecontrar
Capitolut

XI

",
panteist -l-'__-_":_:_,: 3:r"rn* 0"Jff.1".'#;:i;'ili#iliill'tl,H'ff:
neopratonismurui
26. Toatecetele cereqtisenumescingeri, pentrurolul
sa o transmitii.
de vestitori ai tainelor dumnezeieqti- direct ca ingerii,
in sensstrict sau indirect,ca cetelemai inalte. Dar se pot

da'rmai capibila !i
Astfel,^intrucit fiinlele createcele maiinalte reprezinti cea mai inalra lumlna facuta mai sesizabilacllor

nezeieqri.Dar cetelemai de jos n-au toata putercacelor

mai inalte, cum o au ."le -ai d" sus,in niii un inleles.
SerafimulestePuteresau Inger, dar ingerul in sensstrict
nu se poalenumi Serafim,deqi
r t se
s cpoate
P u d l snumi
t r u r rgi
' l el Putere
cereasca.

"inceput a toalii cunoitinla qi imitarea lui Dunrnezeu'

deoareceprin acelease transmitela toate qi la noi inqine
iluminarea incepatoare a lui Dumnezeu"' Ele sunt
primele lucratoare li invdlatoare ale celor dumnezeieqti" . Lumina lui Dumnezeu este primitd intr-un
fel in mod direct;dare vazutanumai in saupri,?straveziul
primelor Puteri create...Noi nu suntem scogi in
iunoa;te."a qi trairea puterii lui Dumnezeu din solid;ritate cu toatacrealia,caueare ca cea mai inalti 5i unificatoareqi strivezie treaptape cea a fiinlelor ingereEticelor
mai inalte'
29.oeci gi proorocul a putut privi lumina dumnezeiasciiprivita de minlile mai pulin inalte'
30. Ctriar mingileingeregticele mai inalte sunt numai
existente,pe cdnd Dumnezcu estemai presusde existenld.
31. Proorocul a fost ridicat totusi printr-un inger la
vedereaceteloringereqtidin jurul lui Dumnezeu,care e
inceputulmai presusde inceputa tot ce au ceteleingereqti

::.iil':'il".T!JTi',#
::;1:
tT,*:l!,;ffi::;T"'
;:HJT!:.::i'li
!ffi fi;Tfli*ri"Tfi
capitolul

xil

27. Autorul numegte,urm1nd Scripturii,pe barbalii

sfin1i dumnezei,dar nu dupa fiin1Ain sens panteiS, ci
pentiu-imitareu
a"pi tt-, p"",- unirea cu bu-n.t"u qi 'sau
o inima de
fuii .". ,ir nume$le o sabie afrinsa t-oc
Dumnezeuinfocaia,foc. Caci bumnezeu se raspdndegte
din acei barbali, cum se raspdndeqtesoarele printr-o
fereastrl in care se reflecta.
Capitotut

XIil

inScripturi il';ff,::::':L:i,T,'Ji:3lll'j3':ffi:;:lJ.:Hfri::
decesespune
unora
28.Laintrebarea

ci un Serafim a curalit pe prooroc de picate' unii rispund

ff:JlrY1[Ti,','.t#;ffi,.ifiii3::fi'*;'";[i1?1

luat carbunelecu clegtelegi l-a apropiatde gura proorocului, transmil6ndu-itbcul iubirii de Dumnezeu.
Allii spun cd chiar pnntr-un Serafim propriu-zis s-a
transmis proorocului tbcul curalitor al lui Dumnezeu.
Caci estemai straveziu9i mai bun conducatoral acestui
foc, decAtingerii mai de jos, aqa cum sticla este mai
sfavezie pentru lumina soarelui, decit o materie mai
ingroqata.Aqa ne vine insagi lucrarealui Dumnezeuprin
Serafimiin mod mai eficient,de;i ea estein acela$itimp
nevazuta,lucranddinascunsuleiinom,trecdndinacela;i
mod mai ascuns gi pnn tr"ptefe ingereyi inferioare
Serafimilor.Eani-lfaceinsap!Seianrimaise.izaUil,"a
planul creat al nostru. il face mai sesizabil de
fr;til
Sine inruqi 9i decit pe treptelemai de jos,
;;;;F
ite put"rii lui liu.nezeu. Toata
*^i p"fi, i.*r-ilatoare
riinllsera6mitorLfocaprinsdeiubirealuiDumnezeugi
priri ^.""ri" f". .uraliroi al ceior de mai.los qi al nostri.
bi fac focul transcendental lui Dumnezel accesibil
.*"t,"i. O pifaa ^r fl omul sfant care ne transmite puterea
lui Dumnelu mai sesizabil gi in oa6ecarefel ca o putere

68

ing*ifo.

oamenilor. Vedea inallarile fira sfirqit spre

9i
maiintimin
cere
anate
ingereeti
apurerilor
aclacurrne

jurul lui' deci in migcarestatomicain jurul lui' ca o hori

in miqcare'auagindu-le pe toate cele de dupa ele qi pe
oal4enii inqiqi' czuevor'
inlelegeaceleqasearipialeSerafimilorcaexprimdnd
cele doua de susacoperirealui Dumnezeude multele lor
felesaupriviriintainalui'caretotuEileatrageqisprecare
zboara iotuqi' pe cele de jos acoperind adlncurile lui
Dumnezeu'dar zburdndtotugispreele' qi celedin mijloc
lor spre alte si alte cunoqtinle Ele
exprimAnd-miqcarea
sunt la mijloc intrc tainele ce le depigescin inallime qi
adAncime'ca un mijloc corespunzatorlor'
32. Deci chiar cei mai inalli ingeri sunt crea$' nu
emana din Dumnezeu'
tot atatde mult lucrareanemijDionisie accentueaza
locita a lui Dumnezeu asupratuturor treptelor congtiente
ale fapturilor'ca.9i lucrarea lui deosebiti prin reapta
intAi, iga cum in lucrarea sfinlitoare a ierarhului care l-a
sfinlitpepreoteqiDumnezeudeundevineoricelucrare
sfinlitoare, czre e inceputul a toatAierarhia cea pentru noi'
,,Mijlocirea" nu inseamni interpunereintre Dumnezeu

Note la Ierarhia Cereasci

qi cei din treaptamai inalta, ci petrundereprin ei ainstrgi
iucrarii dumnezeieqti,a;a cum'firul prin carevine curentul elcctricnu sc intrerupeintre curent qi cei ce-l primesc'
Remarcim accentulpe careil pune Dionisiepe caracterul de Creatoral lui Dumnezeu qi pe faptul ci acestail
face Proniator,calitateprin care suslineqi inalia spre El
cu lucrarile lui, deosebitede fiinla lui, creaturile,
in solidantate; de asemcneaaccentul pus
;;rg;";;-i"
pe voia lui Dumnezeu qr pe voia crcaturilor de-a prinii
ir*lnu li puterealui ur.i.iiua. il i5i restrAngelumina qi
Dutereacolnunlcaraacesroracind'intilnegtE din partea
deschidere.Dumneieu nu
i!."."pit;t,;;;.d"
i#lirp"
de noi (ca in creqtinismul apusean
,ia "i.l ,.p-"
gralie
o
niii
sau
catolici
la
creata
gralta
dAndu-nenumai
.u,a!itoar" qi deiavirqitoare la protestanli),nici nu se
conflnda cu noi in seni panteist;deci vedem o distinclie
t o t a l a d e n e o p l a t o n i s mE l n e c o m u n i c a l i n e i n a l l a p r i n
energiilesalenecreate.

Caoitolul

XN

fel'ceaomeneascAqiceamateriala'necuprinsedeputelea
noastradenumarare'

Capitolul

XV

34. Nu trebuie vazuta o contrazicere in faptul ca

Scriptura,de5i socoteqteunele cete ingere$tisuperioare
altoia, le recunoaltetuturor acclea$iputeri' Caci ele au
aceleaqiputcri in grad propo4ional cu treaptape care se
afla. Aceaslaarata' dimpotriva, o lesaturaqi o comunicare de cAtre fiinlele superioare a putcrilor lor celor
inferioare in gradul potrivit trepteiinferio;uea acestora'
35. Faptut EaSeafl.anigteaseminerriintre cele mate.
riale gi cele spiritualedovede;teca male^na1u :t,-...:11
totalneorganizat'-cie.organizat:1inmodleluntdellnlele
spiriUale in grade qi forme diferite; ca' deci, existi o
unitate in creaEieqi ea e opera aceluiaqi Creator, care are
in Sine toate puterile gi ele iqi arata o eficienlA in difente
Eradecorespunzitoareprin puterile tuturor felurilor de
Iapturi. Taria pictrei traducein lclul ei taria sufleteascia

3 3 . N u m a r u l i n g e r i l o r e a t A t d e m a r e , c i n u p o a t e g b alar bgradul
a t u l u i qcel
i a imai
n g e rcobordt'
u l u i q i e cu
e f escopul
c t u l t a rca
i e isa
l u iserveasca
Dumnezeu
gu nici ciriar de ei, deqi
cunoscutprin numaraueae noi.
"i::;:l\n::i"il:ff"':i#iiil:Ti:li$"

cacin;
nu$tiucarisunt'
innuma.innnit'
canusunr
$riu

ie pot nici ei numara.Numaidin faptulci suntlimitali

debumnezeu,sriu ca suntun numarfinit, dar nu pot
intr-un
la hotarullor.Ei gtiuca.sunt
ajungecunumararea

:Hil',tri:tl*T"fJi$:;:':rH:,T1l,i'i1ffi1;
nu poate
raDortcu marqinile universului vazut. $tim ca
n'infinit, cdci e limitat de Dumnezeu, dar nu putem

**"-

ria in trupul omenesc,deuenitain el cea *ii i'ti-a

u deuenitmijrocde
,'J-ii rLitii'*iil'"-"r"i.ai".ia
.:"#;;;;
ili"r".if ". tp-,rf ri din ele.Dar ipiritul

regatura;G;;;[;6htpoiqicu
stdintr-o
omurui
forma
Dumnezeu ca Spiritul suprem cuprinzitor in
unitiliinecompujeatuturorinlelesurilorqiputerilorde

K.anra-vazut
lamarginiterui.
noastre
prinputerile
ajungc
;;IJ"#1"ff':*f Bj':l:'.T,T:iTljff"":J::;:ii:t:

una lin antinomiile experienlei gi ale cugetirii' in faptul

ca nu se poatespunedespreunivers niciii e finit niCi ca
e infinit. Dar n-a analizat mai suruitor aceasta tema'
Poate ca ra$unea insagi tiind intr-un fel, prin ceea ce
cuprinde, mirginita, intr-alf fel, ca depaqindmereu qi
atpitind sa depaleascaceeace a atins' face Ei in lelegerea
universului cunoscut ll tacut sa inainteze in toi mai
strinsd unire cu Dumnezeu cel infinit, marginit, dar in
mi;care spre nemarginre.
Chiar lacomia materialAsau de slavi a omului sau
nemullumirealui cu tot ce a oblinut qi atins,il aratAqi pe
el gi universulpe C" o p'.t" ^a.!i'ii. fe a" ain in -iqta."
fara sfarQitsau un nemargrnttvirtual.
Asecondamnalaneinarntareintr-onemarginfuereala
vv nevindecat
rer'rurru.ruvqde
inseamni a se condamnala nemullumirea
sau la chinul iadului.
Dumnezeunu rimdne nici singur,dar nu creeazanici
un alt infinit saudoua alaturi de She. Caci nu pot fi doui
sau trei infinituri. Dar universufing.r"r. 9i &l sensibil
legateintre ele qi arnindoua de toat! gradeiesunt.deaga
ieT,ca *e-u.ii'universului r"l"i.* ii cei congtienliii
universului sensibilnu pot ";"i1. i^ marginile iot 9i no
le pot exprima in numereexactg.
O
$i aceasraurura**"pu n"!iu.i,a u tui Dumnezeu.
"."u'1i",a.u.i,.ar"pout ii.upf;.,rAinnumereleingereSti
,u" i-"n"q,i, - ii un r".'. J marginirii puriii tui
Dumnezeu.Mirelia necuprinsaa ldi dumnezeu o arati
intreir sfiinti siu nesfarqite in sensurile
li;;i;r."
de ea, ce i-o inalla iumea ingereascaqi, in alt
iiori-"t"

spiritului divin in mod indirect' dar in mod mai htim

qi al spiritului uman' omul a primit cinstea deosebitade
i da materiei sensuri9i funclii spirituale'de a o spiritua" () face sa se transfigurezedeplin' in Dumnezeu'
:t:i':i
v' " ' ' ' '
36. Preotul e omul ridicat la cinstea de slujitor al
lui Dumnezeu qi, deci' la o tot mai mare apropiere de
de-a acoperiimpa4irea lui in organevariateqi deci de a-l
prezentacachip al lui Dumnezeucel simplu' dar cuprinzand totul in simplitatealui infrnita' Culorile luminoase
ale veqmintelor lui au 9i ele rostul de a-l prezenta
apropiit !9 D1m1e1eu .care e lumini' Foarte mult
vorbeqteDionis.iede lumina' urmind lui Hristos care a
.pus ca El estelumina lumii. Lumina e sens,iar unde e
sens.e existenla'supremaexistenta'izvorul existenlei'e
izvorul luminii.ql"1:t-lt:,il"t Dcpirrtarcade Dumnezeu
este una cu stricareaqi pierdereasensurilor'cu slabirea
existenleiqi cu ingroqa*eaintunericului'
37. ingerii suntinchipuili ca vAnturi,caci suntintr-o
migcareneincetati' Viala^eluminA' e calduri a iubirii qi
e migcare'De aceeasunt inchipuili ca punAndveqminte
lumiroasc de preoli, apropialide Dumnezeu9i rispinditoriailuminiiluiDumnezeu'caflacaridefoc'carolide
foc in continua invdrtire. Numai slabirea existentei
sldbeqtecaldlra r-uUrnlS-imigcareaspre desav0rgirea.lui
Dumnezeu.E 9i in iad foc, dar e focul singuriitilii qi al
dugmdnieichinuitoare.$i acolo nu e nici miqcarein sus'

69

Note la Ierarhia Cereasc

spre desivArqire,nici migcarc a cobordrii iubitoare la cele
de jos.
38. O.ainut cel mai de sus al ingerilor face lumina
dumnezeiascAaratata in prima adaptare a ei creaturii.
Chiar daci omul poate vedea lumina dumnezeiascigi
direct, la locul sp-iritualunde se aflii el, tonrqinu o vede
fdrd trupul sAu. In general insi, lumina dumnezeiasci
comunicatAprin ordinul suprem al ingerilor e lumina
dumnezeiascd,,ina doua aratare"
39. Putereadumnezeiascivine in orice creatura,deci
q i p r i n t r e p t e l ei n g e r e g t is u p e r i o a r ec a o p l o a i e c a r e e
pimita de creaturd,ca un pAntececarerodegterodul vielii
noi. Viala nouii nu e produsulexclusiv al lui Dumnezeu,
ci qi al creaturiifecundatAde Dumnezeu.
40. Se pare cA insemna atunci aurul amestecatcu
argintul.
4l.Expunereainelacorespondenpidintreinsuqirile
ingerilor gi cele din naturA.
42. epa curgiitoare, fluida e condilia vielii pentru
creaturileiensibile.Dar aceastacalitatea ei trebuies1-qi
aibA o corespondenlaintr-o fluiditate vie a Spiritului
dumnezeiesc.De aceea,ingeni, care au qi ei o viald ce
spore$teviala oamenilor, sunt asemanaligi cu rAurile,
avind aceastdcalitate diiruitoare de viala de la Dumnezeu.insii ei sunt asemdnaligi cu rolile ce se invdrtesc
atAtin jurul lor, cdt gi pe un drum a carui ultimA linti,
niciodati ajunsa,e Dumnezeu
43. ingerii sunt roli spirituale,rogi inlelegatoarein
inaintarea neoprita in cunoaqtereaAdevarului din toate

pe4ile lui, roti unite intrc ele. roli inaripate. roli infocate
de iubire pentruDumnezeu.Cdci migcarealor e totodata
un zbor spre inallinlile nesfirqite ale Binelui qi in jurul
Binelui, care nu poate fi decit personal, sau iubirea
nemdrginitiiintre PersoaneleSfintei Treimi. Dar inaintareain bine c nu numai inallareaspre izvorul lui interpersonalsuprem.ci qi grija pentru cele mai de jos, spre
atragereaaceloraspre binele la care s-au inallat cei de
deasupra.Roqileiqi miqca privirea qi in sus ;i in jos. In
triiitiipentruinallareacelor
aceastasc arata$i rdspunderea
mai de jos, rispundcre care contribuie qi ea la
desiivir;irea celui mai de sus qi-l leagi pe cel mai de jos
li da un rost de mare importanlaierarhiei.
44. inplinirea raspundcriicelor mai de sus pentru
cei mai de jos e nu numai o condilie a destrvArgirii
lor in
bine, ci;i o condilie a bucuriei cind vad ef'ectulpozitiv
mdntuitor $i inallator ce-l au asupra acelora. Cel cu
adevaratsuperiorse bucurdnu atetpentruinallarealui in
cunoagtereaqi impArta$ireade binc, cdt pentru mdntuirea
li inallareacelor mai de jos. Binelc ai t'ericireapentru el
suntlniltenumaiinsolidaritate.IarsolidaritateadevaratA,
fara rispunderegi fAri acliuneace o impune ea celor mai
inal[ali spiritual pentru cei mai pulin inaltali. nu exista.
De aceeaa creat Dumnezeu existenleleconqtientein
trepte ierarhice.Rostul sfant al ierarhiei sau sfinleniaei
constanu numai in inallareacontinuaa treptelormai de
susspreDumnezeu,izvorul bundtiilii$i al stinleniei,ci gi
inrispundereaatrageriicelormaidejoslaniveleleatinse
de ei, pentru trairea conlunA a iubirii intre ele.

A celui intre sfinfi

i':

DIONISIE AREOPAGITUL

Despre
IERARHIA BISERICEASCA

Presbiterul Dionisie citre impreuna-presbiterul Timotei

Capitolul I
Care estetradilid ierarhiei bisericeEtigi care e scopul ei
$l
CA ierarhieinoastreii aparfine$tiinla,luindumnezeita9i dumcrarea$i desavArqirea
nezeiasca*gi cu izvorul in Dumnezeu,trebuie
sa dovedim din Scripturamai presusde lume
gi prea sfdntA- celor ce au fost sfingili prin
tainele ierarhice r;i prin tradiliex pentru
sAvdrqireasfintitei slujbe de introducerein
cele tainice (mistagogie).Dar ia seamasd nu
intinezi* SfinteleSfintelor.Ci sale priveqticu
evlavieqi sacinsteqticelealelui Dumnezeucel
a s c u n s p r i n c u n o q t i n l e i n g e l e g a t o a r e9 i
nevdzute,pastr6ndu-leneimpartAqite9i neintinate fap de cei nedesavArgili(nesfin1i1i),ci
comunicandu-lein chip sfdnt 9i prin iluminare
sfAntAnumai celor shnli* dintre sfinli. Caci,
precum ne-a predat Scripturanoua, celor ce
urmAm lui Dumnezeu, a$ale-a luminat-o in
modul cel mai vadit qi mai in{elegdtorgi Iisus
insugi (mintea cea mai inalta dumnezeiesc
ierarhica* ;i mai presusde fiinga,inceputulqi
sfdrqitula toatd ierarhia, sfinlirea qi lucrarea
dumnezeiascaqi putereacea mai dumnezeiesc ierarhica) fiinlelor fericite qi mai mari
decAt noi, facandu-le, dupa putinla*,
asemdnatoareluminii lui; in ce ne prive$te,
orin iubirea noastrade cele bune, fAcutdsa
iinda spre El, care ne atrageqi pe noi, prin
aceastaadunA* multele deosebiri* 9i le

intr-o viafi, deprindere gi ludesivArqegte

crare dumnezeiasca,gi astfel ne daruiegte
putereasfantAa preo(iei dumnezeiegti.Iar prin
aceastapubre pAgind la lucrarea preoliei, ne
facemmai apropialide fiinple cele mai presus
cu sfantalor aqezare
de noi, asemanandu-ne
statomica qi neschimbata.$i prin aceasta,
privind la insaqifericitadumnezeirea lui Iisus
g i p r i m i n d c u s f i n l e n i e c u n o q t i n l ac e l o r
vazute* gi insuqindu-neStiintalor cea tainica
(mistica), vom putea sa ne facem sfinli1i,
asemanatoriluminii, lucritori ai celor dumnezeiegti,desavArgiliqi desavArgitorias.

ti2
Care este, deci, ierarhia ingerilor* gi
Arhanghelilor $i a Incepatoriilormai presus
de lume, a Stapaniilor,PuterilorgiDomniilor,
a Tronurilor dumnezeieqtigi a fiinlelor de
aceeaqitreaptacu Tronurile,pe careScriptura
ni le-a aratatca stAndapropiateqi purureain
jurul lui Dumnezeu qi cu Dumnezeu, numindu-le in limba evreiascdHeruvimi qi
Serafimi? Despre aceastacitind, vei afla in
lucrareanoastradespreordinele qi ierarhiile
lor qi despresfintelelor trepteqi imparliri, nu
atAtcat e vrednic de ele, ci cat e cu putinp Si
cat ne-a descoperitteologia preasfintelor
Scripturi,care a preasldvitierarhialor.

7l

Despre Ierarhia Bisericeasci

Dar atdte rebuinfa sa spunem,ca aceea$i
toataierarhiaproslAvitdacum* de noi areuna
qi aceeagiputerein toatAlucrareaierarhicagi
un acelaSiierarh*, a carui fiinla 9i masuraqi
heaDtastau in a se desavarsiin cele dumnez6iegtigi in a se indumnezei 9i in a transmite celor de sub el*, dupa vrednicia
fiecAruia,din sfAntaindulrlnezeirevenitein el
de la Dumnezeu.lar cei mai de jos se cuvine
sAurmeze* celor mai de sus qi sa atragaqi ei
pe cei mai mici inainte. Aceqtia trebuie sa
meargainainte $i pe cat se poate sa conduca
gi ei pe allii. $i prin aceastAarmonie dumierarhicasAurmezefiecarecu toata
nezeiasca,
putereaspreCel ce estecu adevaratfrumosqi
inleleptqi bunuo.
Dar* fiingeleqi treptelecelemai presusde
noi, de care am pomenit cu sfinlenie, sunt
netrupe$tiqi ierarhialor estespiritualA(inteligibila) gi mai presusde lume. Pe ceaa noastri
insa o vedem,pe masuranoastrd,inmullindu-gi
lucrareaprin varietateasimboalelorsensibile*,
prin care suntemridicali in mod ierarhic spre
indumnezeireaunitara, potrivit mdsurilor
(simetriei) noastre,sau spreDumnezeuqi spre
Acelea infeleg ca
virtutea dumnezeiasca.
min[, dupA cat le este lor ingaduit; iar noi
sunteminallagi,pe cat este cu putinF, spre
vederile dumnezeieqtiprin chipuri sensibile.
$i spunAndadevarul,unul este* Cel pe careil
lui Dumnezeu,dar
doresctoli cei asemanatori
in mod unitarx de Cel ce e
nu se impArtAsesc
fiecAruia
Acelagigi Unul, ci precumimpar_te
/.
cumpanajudecaliidumnezeieqti+
Dar acesteas-au spus de noi in lucrarea
despre cele inteligibile* gi sensibile, mai
desfdgurat*.Acum voi incercasAvorbesc,pe
cat se poate, despreierarhia noastrA,despre
obdrgiagi fiinla qi despreslArqitulei, numit
I
i
s
u
s
.
'

poartanumeleierarhiei.Caci,precumcel ce a
sDusierarhiea indicat deodatatoatAoranduirea
celor sfinte, aEa,cel ce spuneierarh indica pe
barbatul indumnezeit gi dumnezeiesc,
cunoscator a toata shnlita $tiinF, in care se
desAvArgeqte
;i se cunoaltein chip curattoata
ierarhia unita cu el. Inceputul (obArqia)
acestei*ierarhii este izvorul vielii, fiinla
bunatalii, Treimea, cauza unicd a celor ce
sunt, din care ele au qi existenlaqi existenta
Ei. Acesteifericite
ceabuna.DentrubunAtatea
obArqiidumnezeiegti,aflata dincolo de toate,
care e unitateaintreiE cu adevaratexistenta,
ii aparginevoinla cunoscuta* a mAntuirii
rafionale* (prin Cuvdntul) a noastre qi a
fiinlelor mai presusde noi. Iar aceastanu se
poate infdptui altfel*, decAt prin indumnezeiea celor ce se mantuiesc.Iar indumnezeirea*esteasemanarea
$i unirea,pe cat se
poate,cu Dumnezeu.Iar tinta comune a intregii ierarhii* esteiubirea sau apropiereade
Dumnezeu Ei de cele dumnezeiegti,produsa
prin sfinlire in chip dumnezeiescAiunitar; qi,
inainte de aceasta,deplina qi neintoarsa
desparlire de toate cele contrare, de
cunoqtintafipturilor (a celor ce sunt) ca fapturi, vedereagi cunogtinlaadevAruluisfAnt,
impartagireaindumnezeita de desavdrqirea
unitara, hrAnirea,pe cat este cu putinla, de
vedereaUnului insuqi,carehranegtespiritual
pe tot cel ce seintindedupA
giindumnezeieqte
El4t{.
$4

Si spunem ci fericirea dumnezeieErii

obnrqii care e dumnezeireaprin fire, izvorul
indumnezeirii,de la carevine indumnezeirea
celor ce se indumnezeiesc,a dAruit, din
bunAtateadumnezeiascd,ierarhia spre mantuirea qi indumnezeirea tuturor fiinlelor
$3
ralionale qi inlelegAtoare.$i acestdar s-a dat
fiinlelor celor mai presusde lume* qi l'ericite
mod mai nematerialgi mai spiritual,
intr-un
noassfinta
dupa
este*,
intreaga
Ierarhia
trApredanie,raliuneaintreagaa tuturor celor cAcinu le miqcaDumnezeupe ele din afara*
supuseei sau cuprindereacea mai generald* sprecele dumnezeieqti,ci in mod inteligibil*
a celor slinte ce fn de ierarhie.Deci ierarhia (spiritual); qi ele sunt iluminate dinlauntru
printr-o razacorata
cea pentru noi e numitA ;i este lucrareacare desprevoia dumnezeiasca
recapituleaza*(cuprinde) toate cele,sfinte. gi nemateriali; iar noui, ceeace li s-a daruit
P r i n e a d u m n e z e i e s c u l i e r a r h s f i n f e q t e acelorain chip unitar qi concentrat,ni s-a
daruit,prin Scripturilepredatede Dumnezeu,
pe cei ce participa la toate lu(desavArgegte)
crdrile preasfinte ce-i apa4in, ca unele ce impa4it in multe qi in pa4i distincte (sim72

Despre Ierarhia Bisericeasci

boale distincrcr'). Caci fiintar ierarhiei ne-a
venit prin Scripturile predale noui de Dumnezeu. De aceea socotim vrednice de cea mai
ma.recinstirc cuvintele care ni s-au predat de
barbalii indumnezeigi, sdva$ibri ai celor
sfinte*, in scrieri sfinte Si teologice. De fapt,
toate cite ni s-au predat de ac$ti sfinti barbali
le-au primit invifatorii no$tri printr-o iniliere
mai nematerial{ qi apropiati de ierarhia
cereasca in mod tainic, ca de la minte la
minte*, prin mijlocirca cuvantului, pe d9 o
parte trupesc, pe de alta nematerial qi in afara
scrisului. $i nici ei n-au predat acesteaca pe
un conlinut comun al dumnezeieqtii slujfui irt
inlelesuri neacoperite, ci in sfinte sirnboale.
De aceea nu oricine e sfin$it, nici nu e a
tuturor cunoginla, cum spun Scripturile (I
Cor.8,7).

$5
Deci, in mod necesar,intemeietorii ierarhiei noastre, fiind ump14i de danrl smnt din
dumnezeiascaobdrgie mai presus de frinld,
sunt trimiqi de citre bunitatea dumnezeieqtii
obirqii sal transmiE in conthuare. Iar ei,
dorind, ca durffIezeiegti ce sunt, inlltarea gi
indumnezeirea celor de dupa ei, au predat,
potrivit sfintelor noastre rinduieli, cele
ceresti fu chipuri sensibile*, cceace e concentrat* in varietate qi mullime, cele dumnezeiegti in forme omenegti, cele nemateriale

imbricate in ccle materiale, cele mai prcsus

tainice scrise $i
de fiinld in invi[iturile
nescrise* ale 1or. $i le-au ff,cut acesteanu
numai din cauza celor lipsigi de sfinlenie,
cdrora nu le este ingdduit si se atingd nici de
simboale, ci gi pentru c4, precum am spus'
existi pentru noi o ierarhie simbolici*,
potriviti nouA, care are nevoie de cele sensibile pentru iniil[area mai dumnezeiasci prin
ele spre cele spirituale.
Pentru dumnezeieEtii sivdrgitori ai celor
sfinte, infelesurile simboalelor sunt descopedte*, inse nu trebuie sd le scoate h aritare
celor ce suntinci in curs de desivdrqire, qtiind
cd cei ce au legiuit cele sfinte potrivit predarii
lor dumnezeie$ti au stabilit ierarhia ordinelor
in trepte bine statomicite Si neamestecate $i
impartite in mod potrivit gi dupi wednicia
fieciruia. De acera,increzlndu-mi giin sfintele tale marrurisiri (cici e o datorie sfinti
$iti amintesc aceasta) cd nu vei trarlsmite
toatii vorbirea sf7inte a ierarhiei supedoare
nimanui altuia't decat savarqitorilor celor sfinb,
asemdnitori lui Dumnezeu Ei de o treapt{ cu
tine, iar pe ei ii vei convinge si mirturiseasci
lafel, dupi rAnduialaierarhicd, ca sa se atinga
in chip curat de cele curate gi si facii pirtagi
numai pe cei dumnezeiegti de lucririle dumnezeie$ti, pe cei desivirgigi de cele
desivirEite, pe cei sfingi de cele atotsfinte,
gi-am transmis pe lAngi alte taine ale ierarhiei
qi acest dar indumnercitole.

Capitolul II
I. Despre cei ce se desdvfrrgesc
prin iluminare (prin Botez)
Ni s-a spus deci nouA cu sfin[enie ci
scopul icrarhiei noastre este asemanarea $i
unirea noasfA cu Dumnezeu, pe cat este cu
putinla. IirI aceasta*o put]emajunge, cum ne
invali dumnezeiegtile Scripturi, numai prin
iubirea preacinstitelor porunci gi prin sfintele
lor impliniri. Cdci cel ce ffui iube{te pe Mine
va pdzi cuvAntul Meu gi Tatdl il va iuhi pe el
gi vom veni la el Ei ne vom fuce sdlag la el
(Ioan 14,23). Care e deci inceputul* implinirii preacinstitelor porunci? Cel Care
pregiteqte deprinderile noastre suflete$ti cu

cea mai mare grije sprc primirea clorlalte*

sfinte invifanri gi slujiri (ierurgii); indrumarea qi ina[area noastre sple sfar$itul mai
presus de ceruri; p{.zrea traddiei rena$terii
noastre sfinte qi preadumnezeieqti.Cici, precum a spus slavitul* nostru povaluitor, cea
mai din6i miqcare* aminlii noastre spre cele
dumnezeieEti este iubirea lui Dumnezcu; iar
pomirea cea mai de inceput a sfintei iubli
spre implinirea sfantA a dumnezeiegtilor
pbrunci este lucrarea 99ramai negraiti'r in
vederea indumnezeirii*:
Iar daci ajungem sI fimindumnezeili prin
naltere dumnezeiasci, cel ce nu a ajuns sefie
indumnezeit nu va cunoaqte,nici nu va lucra
ceva din cele predate noui de Dumnezeu. Dar

73

Despre Ierarhia BisericeascA

oarenu trebuie gi noi, omeneqtevorbind, mai
intdi sa existaml, ca apoi sa lucrAm cele ale
noastre?Caci cel ce nu estenicidecumnu are
miqcare,precumnu are nici existentA,iar cel
ce esteintr-un fel oarecare,acela qi lucreazi
li patime;tein cele ce.este.prinfire' Acest
ca estellmpede''.
lucru socotesc
Dar sAprivim in cele urmitoare simboalele naqteriidin Dumnezeu*.insa sa nu vine
la aceastAvederenici un nedesavnrqit'Caci,
dacAnu estefara primejdie sa sepriveascacu
ochi slabi razelenascutedin soare*,cum nu
va fi nevatamatsaseatingi de celemai presus
de noi, daca e adevaratca ierarhia cea dupA
peOzia*. pentruca s-aatlns
lepea dezaprobat
de"celesfinte (cf. il Paral. 26,L6-21).precum
si pe Core, pentru ca s-a sculat impotriva
preotilormai presusde el (cf. Num' l6) qi pe
ivaaiu $i pe Abiud. pentru ca s-au atins fara
sfinfeniede lucrarile lor (Lev. l0'l-2).
II. Taina ilumindrii (a Botezultti)
$1
Ierarhtrl,vo ndcatoEioameniisdsemknfiriascd
$i sd t'ind la cunoSinla adevdrului (l Tim. 2.4)'
tuturorEvangheliile* adevirate,
propovaduiegte
beritru ca Dumnezeu cel milostiv, care din
bunAtateasaproprie gi fireascAesteprezentcelor
de pe pam6ni,a binevoitsavina El insuqiin mod
sim$fla noi pentru iubirea sa de oameni* qi prin
unirba cu El-sAfaci asemenea*cu un foc pe cei
uni1i, potrivit capacitafii lor de indumnezere.
Ca6iietor cdli l-au primit pe El, carg.r,.::.d.!f
numelelui le-u dut putereasa seJacaJlt ut lut"
Dumnezeu;care iu din sdnge,nici din pofta
tt'uDului.ci de Ia Dttmnezeus-(lundscut(loan
f. i2-13).

lui cerut, .e cuprins deodatd de frici 9i de

govaiala.In cele din urma marturiseqtecu
bunatatecAva faceceeace i secereqi luAndu-l
pe el, il ducela cel ce arenumelede ierarh*)r.
$3
Iar acelaprimind cu bucurie,ca pe o oaie
adusApe umeri, pe cei doi barbali (doimea
barbafllor)*, cugeta mai intdi cu evlavie $i
sliveqte cu mullumire in;elegatoare*$i cu
inchinaretrupeascApe unicul InceputfacAtor
de bucurie, de care sunt chemali cei chemati
gi sunt mantuili cei ce se mantuiesc.
$4
Apoi, adundndin sfdntul lacaqtoata ceata
celor sfinlili* pentru impreunalucrare$i imDreunasarbatorirea mdntuirii acelui suflet gi
pentru aducereade mullumiri bunAta[iidumnezeiegti,la inceput inalla o cantare oarecare*, alcatuita din sfinte cuvinte aflate in
Scripturd,cu toatamulgimea(cu tot poporul)
biseiicii. Dupa acestea,sarutand SfAnta
Masa,vine bArbatulde fala 9i il intreabace a
venit sa cearagi dacAde bunAvoie)*.

$s

Iar dupl ce acela,mi$catde dragosteade

Dumnezeu, iqi plAnge, dupi invafatura
nagului, necredinga,necunoltinta binelui
adevArat, lipsa lucrarii unei vie{i indumnezeite gi cerAnd ca prin sfinta lui mijlocire
sa se facd pArtagde Dumnezeu gi de cele
dumnezeiesii.iefarhulii cere sa vina in indesdvArqit
tregime* laCel ce este.Dumnezeu
gi neprihanit. Apoi ierarhul, dupi ce-i
fnfalijeaza vieluirea cea indumhezeitagi in$2
trebandu-lde va vielui astfel,dupafAgaduinfa
aceluiaii pune mdna pe cap 9i pecetluinduJ
Deci cel ce iube$te* sd se impdrtAqeascA (cu semnul crucii), poruncejte preolilor* sa
de cele cu adevaratmai presusde lume, vine inscrie pe barbat* qi pe naq)).
la unul din cei iniliali (botezali)qi-l roagAsa-l
conduca pe calea spre ierarh. Acela faga$6
duiestein intregime* sa urmeze* tradiliei $i
fi
a-i
spre
gi
primeasca*
sa-l
ialauzeasci
sa-l
Dupa ce aceial-au inscris,(ierarhul)face
indrumAtorin toata viala lui urmatoare.$i
s
fAntd rugaciune, implinita de toatd
o
dar
aceluia,
mantuirea
cu
sfintenie
dorind
qi il
misurind omenesculsAucu inallimea lucru- biserica*, apoi il descinge pe acela*
74

Despre lerarhia Bisericeasci

dezbracl* prin liturg (diacon). Apoi, intorcdnd pe cel venit cu fala spreapus qi indreptAndu-imAinile desfAcutein aceeagidireclie,
ii porunceqtesasuflede trei ori asupraSatanei
lepidarea de el. Dupi ce
$i sAmarturiseascA
de trei ori, iar acela
lepAdarea
aceluia
cerut
i-a
a marturisitde uei ori, il intoarcesprerdsarit+
qi privind acela spre cer qi avdnd mdinile
intinse,ii porunceqtesAse uneascAcu Hristos
gi cu toate_,sfinteleinvilAturi venite de Ia
Dumnezeu)o.

$8
la a
Dupi ce (ierarhul)a sdvirqit acestea-,
doua iegire, se inalla iaragi la vederea
duhovniieascda celor dintAi*,ca cel ce in nici
un timp gi in nici un fel nu se intoarce spre
ceva deosebitgi striin de ale sale,ci e mutat
de Duhul dumnezeiescpururea 9i in chip
apropiatde la cele dumnezeieqtila cele dumnezeiesti5e.
I II. Tdlcuire duhovniceascd

$7

$l

Iar acela fdcind $i aceasta,(ierarhul) ii

Aceasta lucrare, care introduce tainic in
ceremarturisireaintreitA.$i dupa ce acelada cunoagterea
lui Dumnezeuprin simboale,nu
mArturisireaintreita, apropiindu-I,il binecu- are nimic necuvenit qi nesfinlit, nici nu
vinreazd prin punereamdinilor. $i liturgii*
ramane la chipurile sensibile. Ci are in ea
(diaconii) dezbrAcAndu-lcomplet, preolii
tainele unor inlelesuri vrednice de Dumnezeu,
aduc sfantul untdelemnal ungerii. Iar (ierar- taine arAtatein chipuri ca in ni$teoglinzi natuhul) incepind ungereaprin intreita pecetluire rale qi pe mAsuraoalnenilor. Caci, cum s-ar
aratagreqitaqi strainade tainainlelesului dumil predA pe acela preofilor sa-l unga pe tot
al belor sav0rgiteo lucrare ce innezeiasc
infierii*
maica
spre
se
indreapta
el
trupul, iar
pe cel
prin exprimaredumnezeiascd
credingeazA
gi ifingeqteapa acesteiaprin trei invociri. $i
gi despre
via16
noui
sfAnta
despre
vine
la
ea,
ce
i
n
v
o
c
a
r
i
p
r
i
n
sfinte
9i
curalind apa
curAlireade toatarautateaprin viafa virtuoasa
desAvirqind-o printr-o intreita turnare a
gi dumnezeiascaarAtatalui in mod mai trupreasfAntuluimir in chipul crucii, cAntaodata
pesc
in curafirea prin apa* naturala?
6u tumarilepreasfintealemirului tot de atatea
aceastaftadife simbolici a celor
Deci,
ori cantareasfintA luatadin inspiragiaprooro- sAv6rqite,
deqin-a avutin eacevadumnezeiesc,
cilor celor stapaniF de Dumnezeu*. Apoi
nu esae,precum socotesc,lipsita de sfin1enie,
porunce$tesi fie adus barbatul. $i dupa ce cAci cuprinde invalatura despre viala cea
unul dintre preo(i anunlanumele aceluia9i al
dreapti-qi curalirea deplina de vieluirea in
naquluide pe lista pe care l-au scris, acelae
pacat, durd-o aceastade inples* prin trupul
adus de preoli spre apa, fiind condus spre curatit intreg prin apa.
mAna ierarhului. Iar ierarhul, stdnd in picioare, in vreme ce preolii rostesciarAqicu
$2
glas tare in fala ierarhului peste apd numele
procandidatului, il scufundd de trei ori,
Dar sA fie aceastao calauzire sufleteasce
nunldnd odatA cu cele trei scufundari 9i introducatoarea celor nedesavArqili(a celor
scoateridin apa ale celui ce se desavarqe$te incA neboteza[i),care [ine departe,pe cat se
numelecelor trei ipostasuriale Fericirii dum- poate, tainele ierarhiei ti ale uniHlii de
Apoi preludndu-lpreolii il predau hullime* qi masoarainallareain mod potrivit
nezeieqti5T.
naguluiqi cdlauzitoruluicarel-a adus.$i imcu trepteledeosebite.Iarnoi,privindinsus,spre
b r a c i n d u - l i m p r e u n a c u a c e l a i n h a i n a cauzeiesfintelor inalgimi ale celor savirgite qi
potrivita* celui desavdrqit,il aduc iaraqi la
orimind tainicaintroducerein ele,vom cunoa;te
ierarh. Iar acesta,pecetluindu-lcu mirul cel nurnelecelor aratateqi chipurilecelor nearatate.
sfin;it*, il declari de acum Caci,precums-aspuslimpedein wierea D espre
preadumnezeieqte
ingef,)Sicelesensibile,
v r e d n i c d e - a s e i m P a r t a q i d e P r e a c'eleiiteligibile* ('despre
sfinlitele chipuri ale celor inteligibile sunt o
Euharistie5s.
desavArsitoarea

75

Despre Ierarhia BisericeascA

ciliuzi gi o cale spreacelea;iar cele inteligi- fac cunoscutelor insele* sfinlitele minfi, cel
bile, izvor li cuno$tinlaale celor sensibile ce tinde spre cunoa$tereaa ceeace a vazut*
in firea sala inceputva vedeace esteacestdar
orinduite ierarhicru.
in inallarealui sprelumina,
sfint gi in aceasta,
va vedeaprimul lui dar sfinlitor.
$3
Iar cel ce a vazut cele proprii bine qi cu
ochi nepatima$ise va despdrli de inSd spunem deci* cd bunatatea fericirii
tunecimileneluminateale necunogtinfei.Dar
dumnezeieqtiestepurureala fel qi avAndla fel
t entru unirea qi imfiind nedesavArgip
r a z e l e b i n e f a c a t o a r e a l e I u m i n i i s a l e pdrrtagirea
de Dumnezeu,el nu
atotdesavirqitA
raspdndeqtecu imbelqugarein fafa tuturor o va pofti pe aceastala sine,dar va fi inallat
vederilecelor in[elegatoare.Daci insa liberpe incetul in ordine gi in chip sfdntde la cele
tateacelor intelegatoare*,folosindu-sede liprime ale lui spre altele mai dintAi gi prin
bera alegere*, se desprinde* de lumina
aceleaspre cele cu tottrl dintAi qi astfel va fi
inteligibila, inchizind, din iubirea riului,
obArqie,
spre dumnezeiasca
ajuns desAvAr$it
in mod naturalin ea pentru ca spreculme. Chipul acesteixbine intocmite
puterile semAinate
a selumina, atuncie desparfitade lumina ce-i
qi sfinlite ordini este sfdnt celui ce vine (la
esteprezenta,fara ca aceastasa se depafieze, Botez) gi la conqtiinla de sine, avdnd drept
ci luminAnd,chiar de esteinchisa, merge cu
conducatorpe drumul spreierarh,pe nag.Iar
bunatatedupA ea. care i se intoarce mereu pe cel astfelinAllat,fericireadumnezeiascd
il
impotriva. DacAinsa libertatea(creaturii) va
primegte la impirtagirea de Sine. $i,
incerca sa treacdpestehotarelea ceeace i-a
transmilAndu-ilumina sa ca pe un semn, il
fost dat sAvadacu masurA*gi sapriveascacu
gi-l introducein comuniunea
indumnezeiegte
indraznealAsprerazelemai presusde puterea celor indumnezeilihrqi a sfintei lor cete.al
vederii ei, lumina nu va aduce nimic mai
cAror sfAnt simbol este pecetea* ddruita de
presusde lumina, dar libertateafaptrnii, prinierarh celui ce a venit qi inscriereamintuiz d n d - s e i n m o d n e d e s a v a r g i td e c e l e toarede citre preofi,care-l introduceintre cei
desivirgite, nu va ajungela cele ce nu-i sunt mdntuili qi carea introduspe lAngael* pe nag
proprii*; deci,pe de alta parte,nu va dobindi
intre sfintele nume de pomenit, pe cel dintAi
pentru sine o inlelegere mai presus de cea ca iubitor adevirat al cAii de viala facatoare
masurati a ei. Caci, cum aln spus, lumina spreadevargi al conducatoruluiindumnezeit
dumnezeiascase desfaqoarain chip bine- ce l-a adus cu sine, iar pe cel de al doilea ca
facatorin fala vederilor inlelegatoare(spiri- un indrumator nerAtAcitoral celui ce l-a
Iar acesteaau in ele putereasao prinda insolit* prin inva{aturile cunoscutedin pretr.rale).
ca pe una ce le e prezenta9-ie p-urureacu totul
dania dumnezeiasca.
gata spre a comunica cele ale ei. Imitarea
acesteiao inchipuie dumnezeiesculierarh*,
intinzdnd peste toli cu imbelqugare raze]e
$s
invafaturii dumnezeiegtigi fiind cu totul gata
sa lumineze prin imitarea lui Dumnezeu pe
Dar nu e cu putinlasdsefacacinevapdrta$
cel ce vine la el (pentru Botez), nearatando
cele
cu totul contrare,nici ca cel ce are
de
manie
o
sau
de
sfinlenie
mdnie lipsita
cu Unul sa aibi vie[i impa4ite,
comuniune
nemasuratafa16 de apostasialui de mai
inainte, ci lurninAndpurureain mod ierarhic daca staruieqtein impartAqireaneclintita de
qi
in toate
pe cei ce vin* la el prin calauzirealuminoasa Unul, ci ramanenerelinutx nebiruit
darurileimpArlite ale celui ce esteUnul. Fapdupa o buna gi trephta ordine qi potrivit cu
tradilia simboai n l e l e g e r e a f i e c A r u i a p e n l r u c e l e d u m - tul acestail aratain chip sfAnt
lelor, caredezbraca*pe cel ce vine (la Botez)
nezeiestiot.
de viala de mai inainte (ca de un veqmdnt)gi
il desfacepdna gi de ultimele legaturi ale ei
qi-l face sa priveascagol gi descull spreapus
$4
g i p r i n d e s f a c e r e am A i n i l o r s A r e s p i n g A
Dar, fiindcA obdrgia sfinleniei gi bunei pdrtaqiacu rautateaneluminatAgi deprinderea
orinduiri esteDumnezeu,iar prin aceastase neasemanarii(cu Dumnezeu) produsa de
76

Despre Ierarhia Bisericeascd

va primi pentruele, supunandu-se
Domnului
aceeain el. E o respingereexprimatA prin
suflarea*aceleideprinderide la sine,martu- cel bun care a oranduit lupta qi o impune lui.
risind toate lepadarile de ceea ce e contrar Pagind*pe urrneledumnezeiegtiale Celui ce
asemanariicu Dumnezeu.Pe cel eliberat s-a facut, din bundtate,intAiul dintre luptatori*, prin luptele sale*, prin care imiti pe
astfel in intregime gi desprins de orice
Dumnezeu,acelacombatelucrarile* qi exiscomuniune (cu pacatul) il intoarce ierarhul spre rasarit. Prin aceastase arata sta- tenfele contrare indumnezeirii lui, murind
impreunacu Hristos pAcatuluiin Botez,ca sa
bilirea qi ridicarea statornica a aceluia in
vorbim in chip tainicb).
l u m i n a d u m n e z e i a s c ar ; i r e n u n l a r e a * l u i
t o t a l a ,p r i n c u r a t i e ,l a p a c a t .
Aceastao arala gi sfintele lui marturisiri
$7
de-a privi in intregime spre Cel Unulx, care
sunt marturisiri ale celui devenit el insugi
inlelegem deci cu pricepere cat de
unitar qi pe careel a primit sale facacu iubire
de adevAr. $i este, socotesc,vAdit celor potrivite suntsfintelesimboale.Caci moartea
pricepu[iin taineleierarhiceca, prin intinde- noastranu este* nimicirea existenlei.cum
socotescal1ii, ci desparlireapa4ilor unite.
rile statomicegi hotarite spreCel Unul gi prin
ducesufletulin planul nevAzutx,intrucat
Caci
qi
pomirilor
cele
contrare,
moartea nimicirea
prin lipsa trupului, iar trupul
sDirituale ale lui vor dobAndi deprinderea se face nearatat
printr-o alterare a forpamAnt
ascunde
in
se
De
cu
Dumnezeu.
a asemanarii
neschimbata*
facendu-se
nevAzutprivirii
melor
trupegti*,
aceea,nu e de ajunsnumai ostenealareJinerii
potrivit
aceea,
in
mod
s-ainleles
De
omeneqti.
pentru
pacat,
ci
e
de
trebuinlA
de la orice
in
apa
ca
un
chip
al mortii
intreagA
ascunderea
aceastagi o ne?nmuiatA*bdrbAlie,o neinfrigi al mormAntului acoperit.Deci invAlatura
catAinfruntare a oricdreiispite pierzatoare,o
simbolica ne face cunoscutin mod tainic ci
statomicie fara sfdrgit in sfAntadragostede
adevir, o intinderehotirAta qi neincetataspre cel ce se boteazA in chip sfdnt prin trei
scufundariin apAimita moartearAnduiti de
ea, cu toata puterea,urmarireanecontenitAa
inallarii la o impartagiremai desdvirgitade Dumnezeu*,StapAnulmorlii, Datatoruluide
viald Iisus, urmata de morm6ntul de trei
obArsiadumnezeiasciim.
nopti. E o imitare a lui Dumnezeu c?r ea
primit aceastamoarte, in care, potrivit predanieitainice$i ascunsea Scripturii.stupAni$6
torul luntii n-a aJlutnimicbh(cf. Ioan 14,30).
Chipurile exacte ale acestora le poli
prin ierarhie.
vedea* in cele ce se sAvdrgesc
Ierarhul,cel asemenealui Dumnezeu,incepe
cu sfantaungere,iar preolii de sub el termina
sfdntalucrarea ungerilor,chemdndpe cel ce
se desavar$elte(se boteazd)la sfintele lupte,
infaligatein chip, lupte prin carese supunelui
Hristos*, care randuiegtelupta. Caci Acesta,
ca Dumnezeu* este Cel ce rdnduiegtelupta,
iar ca inlelept esteCel ce a stabilit iegile ei,
iar ca Drept a pregatit celor ce vor birui
cununile.$i, ceeace e gi mai dumnezeiesc,ca
Bun a venit in chip sfdnt in luptatori qi luptd
impreuna cu ei pentru libertate gi pentru
biruinfa asupramo4ii $i a stricaciunii.Iar cel
(se boteazA)va pomi cu
ce se desavargegte
bucurie la acestelupte, pentru ca sunt dumnezeieqti;gi staruiein implinirea infeleptelor
legi aleei, lupt0ndfArdabaterepotrivit lor, cu
nadejdeasigura a bunelor cununi pe care le

s8
Apoi il imbr'acape cel desavArqit(botezat)
in haine luminoase. Caci prin nepAtimirea
bdrbateascdqi de chip dumnezeiescfald de
cele contrareqi prin intindereaputemicaspre
Unul, cel fara de podoabese impodobegte*,
cel fara chip ia chip, insuqindu-giin chip
inlelegatorstrilucireaunei viegicu totul luminoaseb/.Iar ungereadesavirgitoarecu mir il
face pe cel desavArgit(botezat)bine mirositor. Caci sfintita desavdrgirea na$terii din
cu Duhul
Dumnezeuuneqlecele desavArgite
dumnezeiesc.Dar sala$luireaspirituala a
Duhului desivArqitor$i producatorde buna
mireasma,fiind de negrait,se lasacunoscuta
spiritual* de cei invrednicili de sfinlita qi
impArtAsireprin mintealor
indumnezeitoarea
de Duhul dumnezeieic.

Despre Ierarhia Bisericeasci

La sfdrqitul tuturor, ierarhul cheama pe
cel desavAriit (botezat)la preasfdntaEuharis-

tie, mijlocindu-i impdrtdgirea de tainele

desavArgitoare.

Capitolul III
inceputul cAlauzirii luminoase' o slavim din
c e e ac e s e s a v a r $ e $ t ep*r i n e a c u n u m e l e
adevaratde luminare. Caci ea nascandu-ne
din nou ne-a scosdin moartela viafa' FiindcA
Dar, odati ce am pomenit despreaceasta' desi e comun ruturor slujbelor ierarhice sa
sfantalunu-mi mai esteingAduit sa spun altceva din
rahsmita celor ce se desavarEesc
cele proprii ierarhiei, inainte de ea'
mina, daca prin aceastami s-a daruit cea
C a c i e a e s t e , d u P i s l a v i t u l n o s t r u dintdi vederoaei, prin lumina atotincepatoare
invatator,Taina Tainelor*.
a ei sunt cAlauzitin chip luminos la vederea
Iieci, trebuie sao infatigam printr-o sfAntl
tuturor celorlaltesfinte (lumini).
sa cugetam9i
acestea.
descriere*De ea inainteacelorlalte' ca sa ne
Deci, spunAndu-le
iniiltam.De temeiul $tiinteidumnezeiegtigi si privim in mod ierarhic (treptat)inlelesul
ieraihice'dinScripturi.prin Duhul SfAnt..la preasfingeilucrari a fiecarei Taine.
Mai intAisacercetamdln
sfinlitaei inlelegere.
obqtesc*,propriuqi celorce motiv caractarul
II. Taina Sinaxei (Litur ghiei)
lalte stuiiri ierarhice.s-a atribuitei mai mult
sau a comuniunii(cuminecdturii)
decdt aceloraqi a lost numita in chip unic
comuniune* qi adunare(sinaxa),chiar daca
orice slujbA i oricarei Taine aduna vielile
Ierarhul*, dupa ce a savirqit o sfanta
noastreimpA4ite intr-o indumnezeire unitarA
la durmezeiesculaltar,incepdndsa
a
rueiciune
dumnezeiesc
chip
prin
de
unifiCarea
si
onj uri toatAinc aperea sfAntului
inc
tahiieze,
ui.iito. impar[ite le daruiegtecomuniune li
iaraqila dumnezeintorcindu-se
Apoi,
imlocas.
tara
cA
spunem
Caci
Unul.
uniie cu Cel
a psalmilo-r,
cAntare
sfinta
incepe
aliar,
nu
iescul
oArrAsirilede celelaltesimboaleierarhice
sfintele cuvinte ale
cu
el
impreund
cintAnd
d
a
r
u
r
i
l
e
d
i
n
*
p
i
i
r
n
.
s
t
.
d
e
s
a
v
A
r
g
i
r
e
a
i.
obdiriei dumnezeieqti9i desivirgitoare ale Dsalmilortot clerul bisericesc-(diaconi),
pe
Apoi se face prin liturgi
acesteia.Dar iaraqi aproapeca nu se poate
acestea
Dupii
sfinte*.
carlilor
ca
atotdumrAnd.'citirea
sAvir5ivreo slujbAierarhici fara
catehumeniiies din sfAntullocag9i impreuna
nezeiiscaEuhaiistiesAnu incununezein mod
ce
cele.
cu ei energumenii* qi cei afla1i in timpul
ei
sAvArgire
concentrat* prin sfdnta
cei vrednicide vederea
r-amanAnd
DocAintei,
s-ausivArgitprin fiecarein parte,adunind in
'si
dumnezeiegti'Dincele
de
venit
impAflasirea
prin
darul
de
unitatecelece s-ausavirqit 9i
ulg tfqde la Dumnezev al Tainei desavArgitoare ire liturgi*, unii staula uqileinchise
dm cele
altceva
savAr;esc
allii
a
iar
lo;a$,
Dumnezeu
tului
cu
desAvirqindcomuniunea
ale trepteilor. Iar allii din lruntaqii*clerului
celui ce ie-a Primit Pe toate68.
pun inainte* impreunA cu preolii pe altar
Caci, dacAfiecare din slujbele ierarhice ar
ifAnta pAinegi potirul binecuvAntarii,dupi c.e
comudesavdrqire
la
duce
ar
nu
nedeplinA*,
fi
noass-a mdrturisii de catre toatAplinirea bisericii
adunarea
niuneanoastrdcu Cel Unul 9i
obqteasci*de lauda' Dupa acestea,
ce
idntarea
odata
desavArqiti,
fi
Taina
ar
qi
nu
El
in
tra
o sfAnti
ierarh sAvArger;te
dumnezeiescul
e nedeplini.
vesteltetuturor.paceasfdnta'$i
rugaciune
transinsa
$i
este
fiecareia
gi
Scopul linta*
s-ausArutattoli unii pe allii' se term i t e r e af a i n 6 io b a r ; i e id u m n e z e i e g ct ie l u i du"pace
tainicedin sfrnteleca4i*' Apoi'
citirile
minA
drept
pe
aceea,
De
desavarqeltebq'
ce se
spalatmAinile
qi preoliiqi-au.
ce
ierarhul
dupa
fiecAreia
cuvAntingelegerea
-pro-priuierarhica i-a dat
i a l o c l a m U l o c u ls l a n t u l u l
i
e
r
a
r
h
u
l
c
u
a
D
a
.
lucrurilor'
adevirul
din
numele*
altar, iar imprejur stau impreunlcu preolii
Astfel, fii;dia sfinta Taina a nalterii din
dintre liturgi*. $i ierarhul'
Dumnezeutransmiteintdia luminare $i este numai frunti$ii
I. Despre cele sdvdrEitetn Sinaxd
(in Liturghie)

18

Desore Ierarhia Bisericeascd

dupi ce a leudat sfintele fapte dumnezeiegti,
savar$eqtelucrarea de slinlire a celor preadumnezeieqtiqi aduce sub vaz* cele sldvite
prin simboalelece seafla de falain chip sfAnt.
$i, dupa ce a aratatdarurile ce ni se dau
prin lucra-readumnezeiascd,ierarhul vine la
sfdnta impdrtaqirede ele qi indeamna Si pe
ceilalli. Dupa ce s-a impartaqit de comuniobArgie$i a transmis-o
uneacu dumnezeiasca
qi celorlalli, incheie cu o sfAntarugaciunede
mullumire.$i, in vremece cei mulf privesc
numai plecali spredumnezeieqtilesimboale,
el se inalla in mod ierarhic prin Duhul dumn e z e i e s c ,s p r e s f i n t e l e o b A r g i i a l e c e l o r
sivArgite.in vederifericiteqi spirituale9i cu
curaliadeprinderiide chip dumnezeiesc'u.
II I. Tdlcuire duhovniceascd
$l
Vino, deci, iubite copile, dupl aratarea
chipurilor, sa trecem, cu randuiala* qi cu
sfinlenie, la adevdrul dumnezeiesc al arhetipurilor, spunind celor ce se desavarqesc
inca pentru armonioasalor cAliuzire sufleteasca,ca nici variataqi sfAntacompozilie
a simboalelor*nu le estefArainleles,ca sanu
le fie numai o aratarea celor din afara. Cici
preasfintele* cantari qi citiri din Scripturi le
dau invAlitura vielii virtuoase gi inainte de
aceasta curAlirea desavdrqitAde pacatul
cauzatorde stricaciune.Iar atotdumnezeiasca
transmiterecomuna qi de pace aducatoarea
uneia gi aceleia;ipdini gi a aceluia;i potir le
intipAreqte legea aceleia$i purtari indumnezeite,ca unorace au primit aceeaqihranAqi
le aducein amintire* sfdnta CinA atotdumnezeiascaqi arhisimbolulcelor savdrgite,prin
care insusi Creatorul simboalelor depirleazl
cu toata dreptateape cel ce nu s-a impartdgit
cu aceeaqisimlire de celesfinte* ale Cinei (cf.
inva[acu sfinlenie
Ioan 13,11). Prin aceasta,
g i i n c h i p d u m n e z e i e s cc a a p r o p i e r e a
adevarata,cAqtigataprin deprindere*de cele
dumnezeieqti,le dAruieqtecelor ce se apropie
impArtAgireade acelagicontinut (al Cinei).
$2
Aceste inlelesuri, potrivit zugrdvite, pre-

cum am spus,inainteauqilor celor nepatrunse

(alealtarului),saintrAmde la celecauzate*la
cauze, potrivit sfintei* noastreliturghii (sinaxe) qi sub calAuzirealuminoasaa lui Iisus,
la vedereacuvenita a inallimilor celor spiri
tuale (inteligibile), vedere care se intAlneqte
in chip vadit cu fericita frumusetea arhetipurilor (a conlinutuluicauzatoral simbolurilor).
D a r , o , a t o t d u m n e z e i a s c ag i s f A n t d a s cunzime,dezbraca-tede imbricaminlile care
invAluie taineletale gi aratA-tenouAin stralur
de
chea ta gi umple ochii nogtri_ingelegatori
Iuminaceauna gi neacoperitA/t.

$3
Deci, socotescca fiebuie sAintrdm inliuntrul celor atotsfinte,dupi ce am descoperit
inlelesul celor dintdi dintre forme*, ca si
privim la frumuselealui de chip dumnezeiesc
qi sA vedem pe ierarh mergAnd cu buna
mireasmade la dumnezeiesculaltar pAni la
ultimele pa4i ale sfAntuluilocag,qi revenind
iarAgila el, dupA ce a savarqitaceasta.Caci
mai prefericireadumnezeiriiatotizvoratoare
susde toate*,chiardacAiesedin bunAtatespre
de
comuniuneacu cei sfinti ce seimparta$esc
ea, nu iese din stabilitatea qi temelia ei
nemiqcatadupa fiin[d. Ea lumineazatuturor
cu Dumnezeu,pe masura
celor asemanatori
lor, dar ieqindtotu$icu adevaratin jurul ei, nu
se mi$cA deloc din* identitateaei. La fel*
dumnezeiascaslujbA a sinaxei (a liturghiei)
deqi,avAndo obArgieunicd qi simpla qi concentrata,se inmulleqte cu iubire de oameni
intr-o sfAntAvarietate de simboale gi inainteazd pdnd la infaligarea in chipuri a intregii
obArqii dumnezeiegti, se aduna iardqi din
acesteain chip unitar in unitateaei ;i uneqte
pe cei inaltati la ea cu sfin[enie.In acelagifel
dumnezeiesc,dumnezeiescul*ierarh, degi
coboarAqtiinlaunitaraa ierarhieilui cu bunAtate
la cei de subel, folosindu-sede mullimeasfintelor simboale,revineca dezlegatqinerelinutde
cei mici, in mod nemiclorat, la propria obirqie.
Dar, ficdndu-qi intrareaintelegatoare(spirituald) la unitateaei, vede in chip curat ratiunile
unitare ale celor savarqite,pentru ca iegireade
oameni iubitoare la cele de al doilea i-a
pricinuit (prin marginirea lor) intoarcereamai
dumnezeiascisprecele dintAi/r.

79

Despre Ierarhia Bisericeascd

cele mai concentrate* 9i umbrite in rostirea
cuvintelor psalmilor devin mai inleleseprin
mai multe qi mai clare chipuri; qi expnmarea
Iar sf6nta rostire a psalmilor* unita
sau inlelegerealor se largeqtepril citiri prea
aDroapefiintial cu toate Tainele ierarhice slinteale unor sfintetextescrise.In acesteax,
(iaviiqite de-ierarh)nu trebuiedesparlitade cel ce prive$tein chip sfint va trdi o suflare
lesdtura ierarhica dintre toate. CAci toata unitaraca migcatade Duhul cel Unul qi dumsfdnta* Scripturd a infaliqat pentru oamenii n e z e i e s c .A p o i , i n m o d c u v e n i t , s e v a
caoabili de indumnezeire urmatoarele:vepropovadui* conform tradiliei mai vechi
niiea la existenlade la Dumnezeuprin facerea Noul Testament, aratand potrivit ordinii
celor ce sunt qi ordinealor (cf. Fac.);ierarhia dumnezeieqtiierarhiceca una, Evanghelia,a
si vietuirealor dupao lege (c[. Lev.. Deut.), srait despreviitoarelelucrAri dumnezeieqti
inrparlirite de daruri qi de bunuri po-porului i l " l u i I i i u t , i a r c e a l a l t a( A p o s t o l u l )l e - ai n sfihlii (cf. Num.), inlelegerea sfinlilor
deplinit; qi ci acela a spus* adevarul in
judelatori (cf. Jud.) sau imparalilor inlelepli
chipuri, iar acestale-a aratatprezente..Caci
(cf. Reg.;Paral.)saua preotilorindumnezeili,
luciarea Tainelor prin acesta a confirmat
iubireineclintita $i staruitoarede inlelepciu- adevarulDrevestiriloraceleia5i lucrareadumne a barbalilor invdrsta, pentru creqtere*-prin nezeiasca
teoloa acesteiaesterecapitularea
varietateali mullimea incerci'rilor (cf. Iov)'
giei*74.
sfaturi intelepte pentru implinirea datoriilor
(cf. intel.),tariaegi chipuriinleleptealeiubirii*
(cf. Cdnt.), vestiri de mai inainte ale celor vii$6
toare (cf. Profeli); faptele omene;d* 9i dumn e z e i e $ t ia l e l u i I i s u s ( c f . E v a n g h e l i i l e
Cei ce nu primesc insA deloc* in urechile
sinoptice), vieluirile qi invalaturile de Dumneze; insuflate gi imitatoarede Dumnezeuale lor sunetelesfintelorTaine nu vad nici chipuucenicilor lui (cf. Fapt.; Epistole), vederea rile lor, refuzAnd fara ruqine mantuitoarea
primire a Tainei na5teriidin Dumnezeu+gi
ascunsaqi hinica a celui intre ucenici iubit*
despre
iepetAndsprepieirealor cuvantulScripturii:
(cf.
Apoc.), invalatura
$i minunat
bumnezeuceamai presusde lume a lui lisus CaileTale'nuvreausd /egrir (Iov 21,14).Dar
pe catehumeni*.energumeniEi pe cei afla1i
(cf. Ioan).Toate acesteaau prins rddacini* in
ei prin sfintele inAl[ari de chip dumnezeiesc in starede pocainla.rinduiala sfinteiierarhii
aleTainelor.Iar sfdntaredarein scrisa dum- ii lasa si auda sfanta cantarea psalmilor 9i
a atotsfintelorScripturi.
nezeieltilor* psalmodii are ca scop slavirea citirea dumnezeiascd
la sfintelelucrari 9i
pe
acestia
nu-i
invita
qi
a
Dar
Dumnezeu
despre
tuturor invAgiturilor
faptelor dumnezeiegti*9i cinstire,acitito-rilor vederi spirituale urmAtoare,ci numai pe ochli
si lucrArilor sfinte ale barbalilor indum- desdvArgiliai celor desavArgili.Caci ierarhia
cea in chipul lui Dumnezeue plina de sfinta
nezeili.Iar acestaprilejuieqteo explicare9i o
p
e
n
t
r
u
dreptateSi imparte in chip mAntuitor' dupA
d
u
m
n
e
z
e
i
e
q
t
i
a
d
a
r
u
r
i
l
o
r
lauda
de celedumimpArtaqirea
primirea fiecarei Taine ierarhice, fapt care vrehniciafieci.rr"uia,
fiecaruia,daruindproducedeprindereacomunicarii ei celor ce nezeiegticorespunzAtoare
o cu sfinfeniela timpul cuvenit pe masuraqi
b laudain chip dumnezeiescTr.
potriva lor. Catehumeniisunt puqii1 cea din
urma* treaptd,cdci sunt nepArta$i*de cele
$s
dumnezeieftiqi neiniliali (neintroduqitainic)
in nici o lucrareierarhici desavArqitoare
9i nu
prin
na$terea
in
Dumnezeu
existenla
nici
o
au
toate
cuprinde
care
cantarea
deci,
Cdnd,
ci suntinca purtaliin pantece*
cele sfinte (toati mdntuirea)pregateltepute- dumnezeiascd;
parillteiti qi modelalide forprin
cuvintele
cele
cu
pentru
arrnonia
suflete$ti
noastre
rile
ce se vor sfinli pulin mai tdrziu gi prin execu- hele de vialA facatoarespre t'ericitaaducere
la vialaincepatoareqi I uminaincepatoareprin
tareaomofoni a imnelor dumnezeieqti*ne va
dinDumnezeu.Caci,precumpruncii
naqteiea
produce inlelegerea comuna a celor dumqi netbrmali dacAcad din
neimplinili
trupeqti
ca,printr-un
gi
a\ii,
unii
intre
cea
nezeieqtili
a lor sunt ca nrqteavorformare
de
lucrarea
cor unil qi o mirturisire comuni a celor sfinte,

$4

80

Despre IerarhiaBisericeasci
cea mai clarAa celor ce fac parte din treptele
ierarhice cunoa$teinainte de aceqtiao influen[a foarte necuratd* care stapane$tepe
de viala de
energumeniicare,despa4indu-se
iqi insuqesc$i o cugetare
chip dumnezeiesc,
$i o purtare asemeneacu a demonilor pierzatori, intorcdndu-seprin ultima gi cea mai
Dierzatoarenebunie de la cele cu adevArat
existente*, de la bunatalile nenruritoaregi
veqnic dulci gi poftesc Ei-qilucreazdinstriinarea materiala* qi mult patimagagi pierzltoare gi stricatoare,prin nesigura, dar
aparentaparuta placere de cele striine*.
Aceqtiatrebuiesa fie despa4ilicei dintAigi in
mod principal de ceilalli gi de glasul ce-i
distingeal liturgului*. Cacinu le esteingAduit
de altcevadin cele
acestorasdseimpArtaqeasca
sfinte, decAtde cuvintele inva[aturii care-i intoarcela cele bune. Caci, daca sfinta slujire
(ierurgia) mai presusde lume a celor dumnezeie$ti se ascundegi celor din stareade
pocainld gi celor ce au fost mai inainte in ea,
$7
nu se lasd apropiatade cel ce nu e cu totul
sfAnt. CAci strigi gi aceastacu o totala
Iar mullimea energumeniloresteqi ea lipsfinlenie: sunt de nevazut qi de neimpartAgit
sita de sfinlenie*, dar e a doua dupa cea a
qi celor ce prin cevade jos suntnedesAvArgili
catehumenilor,care e ultima falA de cele de
deplina asemanarecu Dumnezeu. (Caci
in
cu
sus. Caci nu e, precum socotesc,egala
glasul
cu totul.limpededeparteazaqi pe cei ce
aceeain neiniliereatotalAqi in neimpartaqirea
pot uni cu cei ce se impartagesccu
nu
se
de
impartaqire
extrema, avand oarecare
vrednicie
de cele dumnezeiegti).
deli e
preasfintelelucrari desavdrqitoare,
mai mult va fi mullimea nesfinliti
atdt
Cu
contrare
tulburarile
ielinuta de atracfiile $i
$i
de celerele (a energumenilor)
celor
inraurili
a
de aceeaii esteoprita in mod cuvenit vederea
pAtimaq*,
strainAde toata vedereagi
mod
in
Dar,
de
ele.
qi
impartaqirea
celor atotsfinte
sfinte.
de
cele
impirtaqirea
dac4 este adevirat cd barbatul deplin dumin Tajneqinedesavirqili
ceinehiliali*
Deci.
vrednicie
cu
impartaqeqte
cel
ce
se
nezeiesc,
de cele dumnezeieqti,cel inallat la culmea au fost scoli in afaralocaquluibisericescal lui
(ierurgii) supeasemanariicu Dumnezeuprin indumnezeirile Dumnezeul li a sfintei siujbe
ce
pe
cei
s-audespArlit
l6nga
ace$tia,
lor;
rioard
nu va mai lucra nici
totale gi desavdrqitoare,
de viala slinlita. Iar dupAacegia"cei ce pentru
cele ale trupului. afari de ceeace e cu totul
patima;iprin mqcitunx
sepoatenumi nebarbalialor audevenit
trebuinciosprin lire - $i aceasta
i
n
c
a
l
.
n
a
u a i u n s ,d i n l i p s A d e
n
a
l
u
c
i
r
i
.
s
i
trecator- ci va fi templu qi urmator al Duhub a r b i l i e * . p r i n t r - o i n c l i n a r e s t a t o r n i c a; i
lui dumnezeiescin indumnezeirealui, ina
neobositala o neclintitaqi activadeprindere
tarind ceea ce e asemeneuprin ceea ce e
urDupi acesLia.
cu Dumnezeu/b.
asemanarii
asemenea,un astfel de* barbat nu va mai fi
meazAceice s-audespArlitde vialacontrara,dar
infruntat niciodatAde naluciri saumu$caturi, incAnu s-aucuralit gi de inchipuirile ei printr-o
ci va rAdede ele qi cind acestease apropiede d e p r i n d e r es i d r a g o s t e *d u m n e z e i a s c i g i
Iat a,ipaei, cei ce nu s-aulacutb
el lupta impotriva lor gi le alungA gi mai
ne;mestecata.
unitariqi,vorbindpotrivit
datapentrulotdeaunA
degrabd va lucra, decit va suporta 9i prin
neimpdtimireanebiruita a deprinderii lui se legi.i,neprihaniliqi cu totul faraprihana.
va arata gi altora doctor al unor astfel de
Iar slujitoni gi vazatoriiatotsfinliti* alcelor
preasllnte,privind in chip sfantpreasftntaTaina.
mu$catun.
slauescprihr-o lauda comr-urii*pe IncepAtonrl
Dar pe lAngA aceastasocotesc,ba mai
binelacaior
si de bine dautor, de la careni s-au
puterea
de
distinclie
qtiu
cA
limpede,
degraba

toni* gi lepadali, a;a au ei pe pAmanto stare

nenascuta
$i
$i lipsitade viala EineluminatA.
cel ce cugetadrept, vazinci aceastdaparilie a
lor, n-ar putea spune ca ei, ieqili din intunericul pdntecelui,au fost adu5ila lumina.
Fiindca.ni, cu* qtiinlamedicala,care se ingrijeqtede trupuri, spuneca lumina lucreaz6numai asupracelorce primesclumina,ai;agi qtiinla
intAiprin
a celorshnteii pregateqte
preainleleapta
hranaincepatoarea Scripturilorformatoare$i de
gi dupace le-adesavarlitipostasul
vialafecAtoare
pentru nalterealor din Dumnezeu,le da mantuirea lor, potrivit treptei la care au ajuns - impartaqireade cele luminoaseqi desavdrqitoare.
Acum insaii line despartitica pe unii ce nu sunt
ingrijindu-sede
de cele desavdrqite,
desavArqili,
buna rAnduiali a celor sfinte gi de pregati-rea
$i
vialacatehumenilorpotrivit ordinii dumnezeiegti
a ierarhiei/).

8l

Despre Ierarhia Bisericeasci

aratat noue Tainele m6ntuitoae carc luqeaza
c u s f i n l e n i e i n d u m n e z e i r e ac e l o r c e s e
desavdrGsc.Lauda aceasta*unii o numesccuv6ntare'delaud& alfi simbolulcredinlei.!. ultu'
mullumtre
Drecrln socotesc,mai dumnezeiegte,
ierarhic4 ca pe una ce cuprinde shnteledaruri ce
Cacimiemi separe*
laDumnezeu.
ne-auvenitdir
ca cuDrindelaudatuturorlucrarilordumnezeieqti
Taina)a datexistentacu
cu privirela noi; (aceastd
bunatate{iinlei* gi vieli! noastre9i i-a dat formi
prm trumusetilearnetlplce;
de chio dumnezeiesc
si a licut-o pafia$ad-eo deprindere$i inallime
iar vazdndgolireanoastraprin
dumnezeiasc'a;
ne-arechede daruriledumnezeieqti.
neatenlie
mat la itareade la inceputprin bunAtalilece ni
deplina*de.catre
le-apregatit*giprin indugirea
El a celor ale noastreil pnn lransmlterea
a celorale salene-afacutsalucram
desavArsita
noi insinebinele si prin aceastasi ni se diuuiasca impart{irea ile Dumnezeu qi de cele
dumnezeieqti/'.
$8

spuneteologia*,nu mor{i,ci mutalidin moatte

ObservA*cA ei
li viata ato-tdumnezeiascaT').
suntinscriqi in sfintele pomelniceale amintirii
dumnezeieqti,nu omeneqti intr-o amintire
inchipuitd, ci, cum ar spune cineva, in{gmnezeita;prin cunoqtintAcinstitoare$i neschimi s e m e n e ac u
b a t i a c e l o r d e s a v A r q i la
Dumnezeu, proprie lui Dun.rnezeu.Caci a
cunoscut,spuneScriptuta,pe cei ce suntai llti
(II Tim. 2,19)qi CinstitdestetnainteaDomnuiui moartea cuvio{ilor sdi (Ps' 115'6),nuintru
mindu-semoarteacuvioqilor desAvdrqirea
in chip sfAnt,ca
cuviogie.$i inlelege-oaceasta
aritAnhciatunci candsepun pe dumnezeiescul
altar cinstitele simboale* prin care e infdliqat
Hristos gi ne impartAqimde El, e de fagainchip
nedespa(itceatasfin!ilor.aratandlegaruralor
in sfAntauniremai presusdelume,
nedesba4ita,
cu El.

$10

Acestea fiind sdvdrgitecu sfin[enie duPe

rAnduiala spusa, ierarhul, stind inaintea
preasfintelofsimboale,iqi spalamdinile cu
apa*,impreunacu cinstitatagmaa preolilor.
Si tiinacl, precumzice Scriptura,cel spalat*
nu u.. neubie de altceva dec6t de spalarea
vdrfurilor* sau a celor din urmA ale sale (cf.
Ioan 13,10), prin cura[ireaaceastaa v arfurilor
extremelorsi va afla fn preasfadtadeprindere
a asemAnariicu Dumnezeu; iar pdqind cu
bunatatesprecelede al doilea,va fi nerelinut
si dezlegat,ca unul ce e unificat pentrutotdeauna;li intorsiaraqispreCel Unul in.chip
unitar, iii va face intoarcereaneprihanitaqi
nepAtata,pAstrAndqi intregimea asemAnarii
cu Dumnezeu.Iar vasulcel sfdnt*de spalat,
precum am spus,era gi in practica ierarhiei
de el
ielei dupalege.De aceeaacumaminteqte
la spalareamainitor iertuhului* )r-a Preo[ilor.
Darcei ce pagescacum sprepreasf6ntafqcrale
sfintitoareirebuie sa aibi curate* qi ultimele
inchipuLnale suflerului9i sA se apropiede^ea
$s
printi-o asemAnare
cu ea,duPaputinla.Astlel,
vor stralucimai lumidumnezeieqti
iratarile
Iar prin citirea sfintelor diptice* dupi sirupresusde lume vor
mai
qi
luminii
razele
noase
vlelult
ln
pomeneasc
ce
au
cel
se
tareaDacii,
p
r
i
n
I
u
ciul oglinzilor*
t
r
e
a
c
A
*
i
a
f
a
c
e
chip iuvios* qi au ajuns la desAvirqireaunei
deplina
mai
lor
asemanatoare
tn9i mai strAvezia
pe
ne
nol
care
neschimbate.
virtuoase
vieii
ierarhudeamnaqi ne cilauzeqtela o deprinderefericita strAlucirea luminilor lor. Iar spAlarea
virfurile ultimilor
pinA
la
preolilor
a
lui*
prin
asemasi
dumnezeiesc
chip
de
veinicie
5ila o
preasiintelorsimnareacu'ei,iar pe ei ii declarAca vii 9i' precum parli ale ior se face in fala

Astfel, lAudatacu sfinlenie iubirea dum'

nezeiascade oameni sepuneinainte dumnezeiascapline* acoperitAgi potirulbinecuvAntarii.
sarutare*-li
Se fate apoi pieadumnezeiasca
rostireatainica!i mai presusde lume a sfintelor
diptice scrise.Pentru-canu se poateinfaptui
spreCelUnul qispre
impreunanoastrAinAllare
imbartasireade Unul, avdnd desparlili pe
aceiade unireaintru pacecu noi' Ceci' daca,
Celui
iluminagi de vederea 9i cunoa$terea.
Unul n6 unim in adunareaunitara qi dumnezeiasca,nu mai suportAm sa cadem in
Doftele*impanite,din caresenascduqmAniile pamanteqtiii patimaie fala de cei de
aceeasifire*. Deci, aceastaviala unitara$l
o cereca pe o legeslujbasfinta
nedespanita
cu
(ierurliai a pacii. unind pe cel asemene.a
iel asimeneh$i despa4ind9i vederile dumnezeiegtigi unitarede celeimparlite'6.

82

Despre lerarhia Bisericeasci

boale, ca in fala lui Hristos care vede toate
s i n d u r i l e n o a s t r e c e l e m a i a s c u n s e .E
iurAgirea extremA* ce patrunde in mArunhiel; atotcunoscutede El qi de judecalile lui
Dreadreptesi de neocolit.Astfel se une$te
ierarhuliu celedumnezeiegti
9i lauddndsfintele lucrari (ierurgii), lucreazAcele atotdumnezeiegtigi aduce"subvedere*cele liudate80'
$lI
Iar care spunem ca sunt* lucrArile dumnezeiegticele pentru noi se va arata,pe cat
estecu putinta,in cele urmatoare.
Dar nu sunt in staresa Ie spun pe toate' cu
atatmai putin sa le cunoscin chip clar pe toate
si sa le fic cunoscutein chip tainic Aialtora.$i
idt suntde laudategi slujbelesaviuqitede dumnezeiestiiierarhi urmlnd Scripturilor'o vom
spunesi noi, invocaurdin ajuior contribulia*
invdtalurii ierarhice.Firea omeneascA*rostoeolindu-sede la inceputin chip nebunescde la
a trecut*[ao vialamult
bunatitiledumnezeiesti
imDatimitasi la un sidisitin moarteaaducatoare
Caci d6sparlireaPierzitoared.e
de'strictrciune.
bunAtategi cAlcareasllntel randutell
adevd,rata
de
din rai l-a predatpe i:elce s-asustrasjugulrri
viala facaior,poinirilor proprii* 9i aunaginlor
ale vraJmalulul.)l
atrigdtoare*Si vatamatoare
Drin aceastai schimbatin chip jalnic veqnicia
iu moartea.
Iar primind ca inceput al sau naqterea
stricatoaie,aceastal-a dus cu dreptatela un
sfdrsit* corespunzatorinceputului*' Iar prin
aceasta,cazAndde bunA voie din viala dumgi inAllatoare*,a fost dus sprestarea
nezeiascA
din urmi-contiarA. spre instrainareamult
abatutade la calea
oatimasA*.Iztr rAtAcitA-Si
existent
hreaptaspreDumnezeuCelcu adevArat
si supuriindu-semullimilor apostate.piera demonilor'a uitatci
iatoai,osi rau lucrAtoare
nu sluieite lui Dumnezeu'nici celor iubili' ci
de aceqtidtrgmani
dusmaniior*.Si folosindu-se
qifiia mila.a.cazutin chipjalnicin cele
necru[Atori
ce nu suntf sl m prurleldlaplelru'
iubire de oameni* a
Dar atoinemareinita
bunatAtiidumnezeiesriiobArqiin-a renunpt nici
acum ia lucrareade-sinesi blina de bunatatea
cu adevarat
fapdenoi*,ci iacimdu-se
Providenlei
iri chidnepacitos,deloatecelealenoastre
Dartasa.
icf. Evr. a,l5) si irnrrdu-secu smerenianoastra
impreuna cu deprinderea*lucrarii proprii cu
deiavanireneami:stecata
$ineciuntila.ne-adaruit
cu ea-ca unorade-unneam
nouasi conrtrniunea
cu eaii ne-a lacut partaqiai bunatr$or proprii'

desfiinpnd stdpdnireamullimii apostateasupr.t

noastla,cum spune tradilia ascunsd.nu cu
puterea*,caree mai taredecAta aceleia,ci prin
Scripturapredatanouain mod tainic.indreptatA
Ps'.96'l)'
prin'dreaftajudecata;i drcptate.(cf'
Si a schimbatalenoastrecu totut Impotnvalor
cu bunatate.
Mintea neluminati a noastraa umplut-o
lumina 9i
de o abundenti* atotdumnezeiascA
lipsaei dechip a impodobit-ocu liumuselile*
Iar locagulsufletuchipurilordumnezeieqti.
l u i ' f i i n t e i n o a s t r ei n c i i n e d e p l i nc a z u t eI - a
e l i b e r a fd e p a t i m i l e l o a r t e t t r A t e x .d e i n tinaciunile-stricacioase,arAtandu-ne
inalfarea mai presus de lume qi-vieluirea
i n d u m n e z e i t i i n a s e m d n a r i l es f i n l i t e u l e
n o a s t r ec u e a ,p e c a t e s t ec u p u t i n l a n t .
$12
Dar cum am putea noi Primi unitar Pe
Dumnezeualtfel decit prin amintireamereu
r e i n n o i t a a p r e a s f i n t e l o rl u c r a r i d u m nezeieqti,prin sfintele rugaciuni qi slujbe
ierarhice*? Caci aceastao facem spre amintirealcrr,cum spunScripturile(cf' Luc. 72'19).
De aceeadumnezeiesculierarh stind la dumnezeiescul altar lauda sfintele fapte dumnezeieqtipomenitealelui Iisus,faptealeproniei
pe careEl le-a savdrqit,dupa
atotdumnezeiegti,
Scripturi,pentrumantuireaneamuluinostru
prin'bunavbireaTatalui in Duhul Sf6nt.Dupa
ce le-a laudat* qi a privit cu ochi inlelegAtori
vederealor spirituald, trece apoi la sf0nta lor
sdvirqire simbolicA, potrivit tradiliei dumnezeieqti.De aceeaslaveqtepe Dumnezeucu
evlavie qi ierarhic dupd laudele sfinte ale.fap-'
telor dumnezeiegti,strigdnd mai intdi cu
cAtreEl: Tu ai zis,fuceliaceastaintru
sfurtenie
sA
p o m e n iet uM e a ( L u c . l l . l 9 ) . A p o i .c e r A n d
iie facut vrednic de aceasti sfAnta lucrare
mAntuitoarea lui Dumnezeuqi sasavArqeasci
p r i n a s e m i n a r e al u i H r i s t o s c e l e d u m gi
nezeiegtiqi saIe transmitain chip at-otsf0nt,
ca cei ie se vor impdrtagide cele sfinte sd se
i m p a r t a q e a s c ic u s f i n ! e n i e c u - c e l c e
aducesub
sivirr;egtecele preadumnezeieqti,
vederecele laudateprin simboalelece se aflA
de fala in chip sfdnt82.Caci descoperipiinea
acoperita* gi neimpa4ita qi desfacind-o in
muLteqi impar[ind potirul cel unul tuturor,
inmullegte simbolic unitatea qi o imparte,
savArgindprin aceastalucrarea cea sfantd.

83

Despre Ierarhia Bisericeasca

Caci Iisus cel Unul qi simplu* qi ascunsca
dumnezeiesculatotincepAtorulCuvAnt a venit din bunatateqi cu iubire de oameni,prin
noui la stareacomintrupareaceaasemenea
pusA'givAzutAin mod neschimbat5i a infAptuit i,u bunatate comuniunea noastra
unificatoarecu 8183.$i astfela unitcelesmerite
ale noastrecu cele ale lui in mod culminant*,
dacasi noi ne armonizi.rncu El ca madulareale
truouiui iui (cf. I Cor. 12.27)in aceeaqivia{a
intreag6* qi dumnezeiasca.$i nu rAminem aqa,
neannoniiali, nici nealipili qineconvieluitoricu
madularelelui dumnezeieqti9i preasanAtoase'
cacinu ne lasaomordgide patimilepricinuitoare
de stricaciune.CAci,dacadorim comuniuneacu
El, trebuiesatindem gi noi* spreatotdumnezecu
iascalui viala dupa tnrp 9i prin asemdnarea
sfdntaei nepacatuire,sd alergamspreo vreluue
in intregim-ede chip dumnezeiesc.Cdci aqani
seva dtiruiqinoui comuniuneacu celcene vom
lace asentenea.

impartasanie,termina cu sfinta mulgumirex

adusacu sfinlitacomunitatea bisencii.Caci
imoirtisirea broprie premerge transmiterii*
imbarraiirii si^primireapropriea Tainelor.imoairltil ior tiiriice. Clici aceastaestebtrnaini o i m i r e , r i n d u i a l a o b l t e a s c aa c e l o r
dumnezeieqti:intAi se face partaq 9i se implinestesfinlitul
cu celeqs 5s vor
'de conducAtor
altora. apoi le
la
Dumnezeu
harui'Oe el
transmite5i cekrrlalli.
gi cei ce sefolosescde invAlAturile
De ace-ea
inaintede a-;i {i
cu indraznealA*
dumnezeiesti*
facut vieluireaqi deprindereapotrivita cu-ele
in atarade sf6nta
suntcu totul neiurali 9i 1inu1i
Cici. precirnrfiinlelemaisublingi
rAnduiala*.
mai straveziiseumpluceledintAiderazacevine
de la soare,transmilAndtoatAlumina reva{sau
in ele celorde dupA'ele,cel ce nu s-afacutprin
toatA deprindereadeplin asemenealui Dumnezeu nir trebuie sa-indrAzneasci*sd se socoteascepe sine transmilatorapt* catre.alliia
sausi se aratemulocltor
tot ce e dumnezeiesc
al insuflariigijudecaliidumnezeiegti*+.

$13

$15

Acesteale arataierarhul,prin astfelde acte

slinte, aducAnddarurile acoperitespr aratare.
dupace a impartit unitatealor in multe 9i prin
unireala culrirei celor impA4itecu cei cirora
se dau,infaptuindcomuniuneainlre cei ce se
in acesteainmod
Caciinfatiseaza
imoa.Lrtasesc.
serisibil,aducAndu-lsu-bvederea*noasra in
mod desavirsitpe Iisus Hristos,viala noastra
spirituala,in inipuri. CaciEl. fiind ascunsdupa
dumnezeireprin intrupareaceaneartestecata'a
luatchip din^noi*,veriinddin unitateaceadupA
fue in inod neschimbat,la stareanoaslraimDanita:iar prin aceastabinefacitoare iubire de
bameni.a chemat neamul omenescla impafla$ircade Sine$i de bunatalilesale'd.acine
lul vlala' pnn
innoim cu atotdumnezelasca
noastra,dupaputere.cu ea,9i prin
a^semanarea
ne lacemcu adevarhtpartaqidesavdrqili
aceasta
ai lui Dumnezeu* qi ai celor dumnezeieqti.

DupAce s-aadunattoataceatapreotilorin
ordineierarhici qi s-aimpartaqitde cele atotdumnezeiegti,terminacu o sfAntamullumire,
recunoscendpe masura lor faptele dumnezeieqtigi laudind haruriledaruite.Iar cei ce
nu se impartaqescde cele dumnezeieqtiqi nu
le cunosc, nu participa la mullumire, deqi
sunt
dupa firea lor darurilepreadumnezeieqti
vrednicede mullumire
Deci precum arn spus,ace$traca uill ce
de daruriledumn-au voit saseimparta$easca
nezeieqti,au ramasnemulgumitorifalAde nesfirqitele daruri ale faptelor dumnezei-eq_ti.
Gusrali, spuneScriptura,gi vedeli (Ps. 33'8).
Caci prin sfdnta* experienla(initiere) a celor
dumnezeieqti, cei ce le-au experiat (cei
iniliali), cunoscmarile daruri aleharurilor.$i
vazAnd inal[imea qi marimea lor atotdumlaudd
nezeiasci,prin impirtagireapreasfAntA,
s14
cu multumire faptele bune mai presus de
lmparta5indu-seqitransmipnddumnezeiasca ceruri ale dumnezeieqtiiobdrgiia lor.

Capitolul IV
I. Despre cele sdvdrgiteinMir
Si dispre cei desdvdrSili in el
Deqi sunt atat de mari Tainele preasfintei

84

sinaxe qi atdt-de bune vederile inteligibile

(spirituale) ce infiptuiesc in mod ierarhic comuniunea qi unirea noastra cu Cel Unul,
totugi mai este qi o alta sfantA lucrare de o

Despre Ierarhia Bisericeasci

ffeaptacu ea.
Taina aceastao numescinvatatorii noqtri
Mir. Cercetind deci parlile ei dupa sfintele
ei chipuri,ne vom inallaastfelprin vederi(conspreCel Unul* allator in
templari)^ierarhice
odrtileei6).

IL Taina sfinEirii Mirului

in acelagimod ca in Sinaxdse slobozesc

cetelecelor nedesavdrqilidupa ce s-a facut
inconjurul ierarhic al intregului sfAntlocaq
cu buna mireasmd* qi dupA sfAntarostire a
psalmilor qi citirea atotdumnezeier;tilor
Scripturi. Apoi ierarhul,ludnd mirul, il aqaza
pe dumnezeiesculaltar, acoperindu-lde jurimprejur cu douasprezecesfinte aripi, in
vreme ce toli cei de fala cAntacu glas preasfdnt, sfdntacintare* a proorocilor de Dumnezeu insuflati. $i, dupa ce el a isprAvit
rugaciunearostitain fala lui* (a mirului), se
foloseqte de el in preasfintelelucrdri de
sfinlire a celor inchinate lui Dumnezeu gi
pentru aproape orice lucrare ierarhici
sfinlitoare.
I I I. Tdlcuir e duhovniceascd
$l
inillarea incepdtoare produsd de aceastA
prin cele ce se
sfAntalucrare desavArgitoare
sav6rqescin chip sfdnt cu sfAntul Mir, socotescca aratAca barbaliicuviogiau in mintea
lor ascunsasfinlenia qi buna mireasma.Ea Ie
porunce$tebarbalilor sfinlili* sa nu-qi faca
aratate frumoasele gi binemirositoarele
asemanariin virtute cu Dumnezeucel ascuns,
spreslavadeqartd.
Caci binemirositoarelefrumuseli ascunse
gi mai presusde minte ale lui Dumnezeusunt
neprihaniteqi se aratdin chip spiritualnumai
celor inEelegatori,voind sd aiba necorupte
chipurile virtulii din suflete.FiindcA forma*
bine imitata, dar nedefinita a virtulii de chip
dumnezeiesc,tinzAnd spre frumuselea ei
spirituala gi binemirositoare,igi da astfel
c h i p u l ^ e i g i i n f a p t u i e g t ec e a m a i b u n a
imitatiedn.
$i, precum in realizareachipurilor sensi-

bile, daca zugravul privind neclintit spre

forma modelului nu e atrassprenimic altceva
din cele vaizutesauspreceva deosebitde el il
varedapeinsuqicelzugrAvitaqacumeste:un
dublu al originalului (de e ingaduit* a spune
aceasta)gi va aratape cel real in asemAnarea
lui qi modelul in chip* qi pe fiecarein fiecare
afarAde deosebireade fiinla, la fel privirea
intinsa qi neabatutasprefrumuseleabine mir o s i t o a r e g i a s c u n s av a i n t i p a r i f o r m a *
nedeosebitagi de chip cu totul dumnezeiesc
iubitori de frumusefegi
in mintea zugravilor
bundtate8T.
in mod cuvenit* deci, zugravii dumnezeieqtiumplAnd inJelegerealor de chipul
bine mirositor mai presusde fire qi de frumusetea spirituala neschimbatanu mai activeazif nici una din virtulile din ei prin care
imita pe Dumnezeu ca sa fie vAzutA*
de oameni, cum spune Scriptura (cf. Mat.
6 , 1 ; 2 3 , 5 ) .C i p r i v e s c c u s f i n f e n i e ,c a i n
chip, in mirul dumnezeiescpreasfintele
taine acoperiteale Bisericii. De aceeaqi ei,
intiparind sfinlenia virtulii de chip atotinliuntrul minlii careimita pe
dumnezeiesc
Dumnezeu qi care e zugravita dumnezeieqte,privesc numai la inlelegereaarhetipica (dumnezeiasca).$i nu numai ca
lor, ci nici
sunt nevazutide cel neasemenea
ei nu sunt atragi spre privirea acelora.De
a c e e a ,c o n s e c v e n l ic u e i i n q i q i , n i c i n u
iubesccele ce par, zadamic,bune qi drepte,
ci pe cele ce suntcu adevaratastfel.Nici nu
cauta spre slava socotita de mullime, in
mod prostesc,fericita, ci judecd prin ei
inqiqi binele qi riul, ca unii ce, imitAnd pe
Dumnezeu,au ajuns ei ingiqi chipuri dumnezeiegtiale bunei miresme* a dumnezeirii
care,avdndde la Sine buna
atotincepatoare
mireasmd adevarata,nu se schimba dupa
pdrerea celor mul1i, ci igi arata realitatea
nefalarita in chipurile ei adevarate.
$2
Dar. dupa ce am vdzut frumuseleadin
afarda intregii sfinte qi bune lucriri, vino si
privim la frumuseleaei mai dumnezeiascA.
Caci, odata ce ea insaqi igi inldturd valul,
vedem fericita stralucirescanteietoare
a celor
aratate, sffalucire ce ne umple gi de buna
mireasmAdescoperitacelorinfelegatori.CAci

85

Despre Ierarhia Bisericeasci

iaraqibiruili de pdcate.Pe cei ce nu sunt?nca
nici lucrareasfinlitoarevizuta a mirului nu le
este celor din jurul ierarhului necomunicati atotsfintti ii curalAcu desavirqire,iar pe cei
sfinlili ii duc* la chipurile dumnezeiegtigila
pAnA.
la
gi nevazutdci, dimpotriva, strabdtAnd
6i si Aandu-levedereamai presusde cei mul1i, vederile lor r;i la impdrtagirile de ele. In
de ei cu sfinlenieEi despartitA_in sfdrqit, pe cei atotsfinlili ii statomicescin
e acoperita
-ierarhic
de mullime. Caci raza celor ved6rile-fericite gi duhovniceqticare ii fac
mod
atotsfinteluminAndbarbalilorindumnezeigi'ca unitari*, umpl6ndu-i qi unindu-i cu Cel
unorace suntiffudili in chrp curat qi nemijlocit Unul88.
cu cele spirituale(inteligibile) qi umplind putede buna
rile lorinplegatoare,in chip dezvA'luit,
$4
mireasmd,nu inainteazala fel spreceeacee mai
jos, ci fiind vazutade ei ca de cei ascunqi*_in
Dar ce*? Oare sfdnta lucrare tainici de
cele spirituale, e acoperita qi ferita celor
ei, subghiciturile* (enigmele) acum,privitA in sfintelechipuri 9i vAzutAqi
neasemAnatori
aripilor. Pe de alti parte tocmai prin. aceste l u c r a t a m i j l o c i t d e c e i a t o t s f i n l i l i p r i n
i n a l J A r i l e i e r a r h i c e , n u s l o b o z e $ t es p r e
ghicituri treptelebine ordnduiteale celor mai
grupurile nu cu totul curate,
lor
miisuri.
neamestecare
sfintei
potrivit
jos
indl[ate
sunt
de
de care am facut pomenire, in acelaqimod
ca qi sinaxa?Pentruci le-am spusacesteade
$3
multe ori, socotesccA e de prisos a le repeta
prin aceleagicuvinte gi a nu privi pe ierarh
trecdnd in chip dumnezeiescla cele urlucrare
sfdnta
sPus,
precum
am
Deci,
avind mirul dumnezeiescacoperit
matoare
tainica laudatade noi acum este o lucrare
douisprezece aripi qi desavArgind
cele
de
celor
puterea
rdndul
din
desAvdrgitoare
li
p r e a s f A n t al u i r a r e s f i n l i t o a r e a l u i ' S A
ierarhice*. De aceeadumnezeieqtiinoqtri
compozilia mirului.esteo
invafatori au socotit-o qi pe ea de aceea-gi spunem deci cA
materii binemirositoare,
d
e
c
o
n
c
e
n
t
r
a
r
e
in
treaptaqi lucrare cu ceeace se savdrgeqte
bogat calitalile lor bine
sfanta sinaxa,infaliqAnd-oin cea mai mare avdndin ea in chip
cei ce seimpdrtaqesc
de
aceea
mirositoare
$i
tainice'
partein aceleagichipuri qi rAnduieli
de ea seumplu qi ei de acestebunemiresme'
din
fel
la
pe
raspAndind
vedea
ierarh
vei
$i
lor de mirul
l,oculmai dumnezeiescbuna mireasmaspre pe mAsuramarimii impartaqirii
binemirositor.Dar suntem incredinlagica
cele sfinte urmatoare qi aratdnd prin intoarfiind bine miIisus cel atotdumnezeiesc,
cereala acelagiloc, cum face partaqipe toli
presusde fiinla, esteCel
d e c e l e d u m n e z e i e g t i * , d u P a m d s u r a rositorin chip mai
de undele
sfinpniei lor, dar dumnezeirearamane cu ce umple inlelegerea noastra
dulcegi.Caci,
totul nemicqoratdqi nemigcatAqi stAndinmod spirituale ale dumnezeiegtii
sensineschimbat la temelia insuqirii ei dum- daca* percepereabunelor mirosuri
bile umple de o buna simfire qi hranegtede
nezeiegti.
multd placere puterea deosebitoare a orLa fel (se pot vedea) cAntirile gi citirile
ganelornoastremirositoareqi daci ceeace
Scripturii cum ii pregatescpentru naqtere(ii
percep
e nevitamator 9i are in sine ceva
inlierea
mosesc)pe cei nedesavdrqilipentru
cu buna mireasmd,in chip
corespunzator
purfatoarbde viala gi cum pricinuiescsfiinta
poate spune qi de puterile
se
asemAnator
inlAtura
rele
sau
intoarcerea celor stapanilide
rdmasenecoruptede
frica gi atracliileplAcutede la energumeni*qi noastreinlelegatoare,
in funclia naturald
rdu,
spre
vreo
inclinare
de
chip
gi
puterii
le arata virful deprinderii
cAvor percepe,
a calita[ii lor deosebitoare*,
dumnezeiesc,pe masuralor. Prin aceastaei
d
u
m
n e z e i e q t ig i a
l
u
c
r
a
r
i
i
m
a
s
u
r
a
d
u
p
A
ba
contrare,puterile
ingiqi vor inspiiminta
a minlii spre
corespunzatoare
deschiderii
voi aducetamiduire qi altora.Caciimitind pe
mireasmAcu
buna
dumnezeiesc,
ce
e
ceea
nemiqcarea
ei
vor
numai
avea
Dumnezeunu
vor
umple de
gi
se
Dumnezeu
in
din propriile bunatali gi lucrarea impotriva obdrqia
atotdumnezeielti.
a
hranei
dulceald
sfAnta
ce
celor
gi
Iar
vor
altora.
darui
celoi reie, ci o
Deci compoz(ia sirnbolicAa mirului, ca o
s-aumutat de la cele rele la o minte* sfinlita'
a celor farAforma,ne prezintape lisus
formi
nu
fie
ca
sa
sfAntA
le insuflA o deprindere
86

Despre Ieprhia Bisericeasca

ca pe Cel ce este izvorul imbelqugat* al
bunelor miresme dumnezeiegtiperceputede
noi. CAci raspdndeqtepreadumnezeieqtile
miresme corespunzatoareobArgiei dumn e z e i e g t ic i t r e i n l e l e g e r i l e c e l e m a i
asemanatoarecelor dumnezeiegti.$i aceste
miresmeindulcescxminlile cu buna simlire,
prin sfintele perceptii, folosidu-sede hrana
lor spirituala,prin patrundereala inlelegerea
acestorminli a raspAndiriibunelor miresme,
de careseimpartagescin chip dumnezeiesc8e.

cotesc, insuqirile* netrupeqti ale

Serafimilor, descoperite cu sfinlenie de
Scripturain ordinele ierarhiilor mai pres u s d e c e r u r i * , i n c h i p u r i l e s e n s i b i l ea l e
p r o p r i e t a g i l o rl o r s p i r i t u a l e ; g i l e - a m
infAliqat ochilor inlelegAtori. Totugi,
d e o a r e c ec e i c e s t a u g i a c u m c u s f i n t e n i e
i n j u r u l i e r a r h u l u in e p r e z i n t ao r d i n u l l o r
s u p r e mi n m o d p r e s c u r t a ti,n c h i p u r i v o m
privi qi acum cu ochi deplin nemateriali
lumina lor cea mai asemeneacelei dumnezeiegti.

$s
Este vAdit, precum socotesc,cA rAspAndirea bunei miresmedin izvorul ei e in oarecare
fel mai aproapede fiinlele cele mai presusde
noi, ca fiind mai dumnezeieqti.De aceeao qi
arata acesteagi o lac sd pitrunda in foarte
marea stravezimea lor qi sa se reversecu
imbelgugarein putereadoritoarea perceptiei
lor ca minli* qi pestemarginile lor, strAbatAnd
prin toate pa{ile; fiinfelor infelegAtoareinferioare, care nu sunt la fel de capabile si
primeascAvederea qi impartigirea suprema
(buna mireasma),li se ascundeprin nepnhanire,de vreme ce aceastase transmitepe
masuracelor ce sepot impartaqi,prin puterea
lor de a fi inspiratein mod coresputtzitorlor,
de obdrqia dumnezeiascA.Dintre sfintele
fiinle mai presusde noi, treaptasuperioaraa
Serafimilor, exprimata prin chipul celor
doudsprezece*aripi, care sta qi e aqezatain
jurul lui lisus, le covarqe$tepe celelalte,pe
cdt ii este ingaduit, prin prea fericitele ei
vederigi e umplutade darurileatotsfintece le
primegtein chip sfAntdin raspdndireaspirituald a lui. De aceeainalla, ca si vorbim sensibil, cu guri netdcute teologia* (inva[atura
d e s o r e D u m n e z e u ) m u l t c A n t a t a .C a c i
minlilor mai presusde lume este
cunoagterea
este
neobositagi dragostealor dumnezeiasca
nesfArqitagi se afla mai presusde toata rautatea* $i uitarea.De aceea,precum socotesc,
netAcereacintArii lor arata cunoagterea*9i
inlelegerealor vegnicaa celor dumnezeieqti,
mereuincordatagi plina de toatdmullumirea
gi nemutatanicicdnd sprealtcevaeo.
$6
Agadar, am vazut bine, precum so-

$7
Deci* nesfdrgitelelor fele gi multele lor
picioare infaliqeaza,precum socotesc,caindreptatespre
pacitalilelor multvAzatoare
gi inlelegerealor
luminile atotdumnezeieEti
in neincetati miqcareqi in mare inaintare in
b u n A t a l i l e d u m n e z e i e g t i .I a r n u m d r u l
ingesit* al aripilor lor, cum spun Scripturile, nu cred cd arateun numArsfAnt,cum
li separealtora,ci ca atAtprimele,cAtqi cele
mijlocii* qi de pe urma puteri inlelegatoare
qi de chip dumnezeiescale celei mai inalte
fiinle qi treptedin jurul lui Dumnezeusunt
inallate gi eliberatede toate
cu desAvArqire
gi mai presusde lume. De aceeapreasfAnta
i n J e l e p c i u n ea S c r i p t u r i l o r d e s c r i i n d c u
sfinlenie chipul* aripilor* agazaaripile in
jurul madularelorlor prime gi de la mijloc
qi al picioarelor lor (cf. Is. 6,2), dAnd de
infeles inariparealor totala qi deplina lor
pulere {g-a se inAlla spre Cel cu adevirat
exrstent

s8
Iar dacaiqi acoperdfelele* qi picioareleqi
zboardnumai cu anpile de la mijloc, in[elege
cd insdqi treapta de deasupraa celor mai
inalte fiinle esteplina de respectfaladeinlelesurile mai inalte qi mai adAncidecAtele ;i se
inallA numai prin aripile de la mijloc in mod
simetric (potrivit cu putereaei) spre vederea
lui Dumnezeu,supunandpropria viala r6ngi fiind indrumatede
duielilor dumnezeiegti
ele sprerecuno;tinlafalade Dumnezeu'-.

87

Despre Ierarhia Bisericeascd

$s
Iar spusaScripturilor caunul srrigd cdtre
oltul (ls. 6,3), socotesccA inseamna cA-qi
ffansmit cu imbelqugareunii altora inlelesurile vederilor lui Dumnezeu.Dar e vrednic
de mengionatqi aceea*ca limba evreiascAa
Scripturilor da acestorpreasfintefiinle numele de Serafimi, pentru cA via[a lor dumnezeiascaesteirSpod neschimbatinfocatA
gi suprafierbinte'-.
$10
Dacl, deci, precum spun tAlmacitorii
cuvintelor evreieqti,prea sfinlii Serafimi au
fost numili de Scripturdca cei ce aprind qi
infierbAnta,prin acest nume care explici
d e p r i n d e r e al o r f i i n l i a l a * a r a t d , i n t r - o
inf-aligarede chip simbolic, puterile mirului
carescotla ardtareqi fac si seraspandeasca
lucrarea pricinuitoare de miros a mirului
dumnezeiesc.Caci fiinta cea mai presusde
minte. rAspinditoare de bunA mireasmd,
iubeqtesa iie miqcatdspre ardtarede cdtre
minlile infocate gi prea curate qi daruieqte
in rAspAndiriimsuflirile ei atotdumnezeieqti
belsusatecelor ce o cheama,in mod mai
p..iui de lume. Deci treaptacea atotdumnezeiascia fiinlelor mai presusde lume nu a
fost lipsita de cuno$tinta* lui Iisus, care ca
s-a pogorat* ca se
ob6rqieatotdumnezeiascd
ne sfinleasca.Ci-l inlelegein chip sfAntpe El,
care s-a pogorAtpe Sine la stareasmerita a
noastrdpentru dumnezeiascaqi negraitalui
bunitate. $i vaz0ndu-lsfinlit de Tatal* lui qi
de Duhul intr-un mod cuvenit omului, a
in cele ce
cunoscutobdrgialui dumnezeiasca
le lucreazi cu putereaobdrqieidumnezeieqti,
ramdnAndneschimbatdupd fiinla. De aceea
tradilia sfintelor simboale ii prezinti pe
Serafimi stAndimprejurul* dumnezeiescului
mir sfinlit, cunoscAndgi zugravind pe Hristos, nedeosebitin intruparealui intreagaprin
care s-a facut cu adevaratca noi. $i, ceeace
eaaratachiarca Hristos
e qi mai dumnezeiesc,
se foioseqtede dumnezeiesculmir pentru
desavlrgireaa tot ce e sfin$t; ara6, dupa
ScripturA,pe Cel Sfinlit* sfinlind, ca Unul ce
e Acelagicu Sinein toatAlucrareaceabunAa
dumnezeieqtiiobArqii.De aceeaqi darul qi
a sfintei naqteri
harul lucrArii desavdrqitoare
88

din Dumnezeu se implinegteprin Preadumdesavirqiriale mirului*"+.Pentru

nezeiegtile
aceea,precum socotesc,ierarhul vArsAnd
mirul in cristelnilacuralitoareprin tumari in
chipul crucii aduce sub vedereaxochilor
vAz-atoride Dumnezeu pe Iisus, ajuns prin
cruce pina la moarteacea pentrunoi, pentru
din Dumnezeuqiscufundat*,
noastrA
naqterea
p r i n i n s a q i p o g o r a r e ad u m n e z e i a s c aq i
nereginutd*,ca sa scoatacu bundtatepe cei
botezagiin moartealui*, dupacuvAntultainic
al Scripturii(Rom.6,3),din vecheaprApastie
a mo4ii pricinuitoare de stricaciuneqi si-i
reinnoiasca spre existen[a indumnezeitAqi
veEnica.
$ll
Tainei
Deci qi celuice a pnmit desivdrqirea
preasfintea naqteriidin Dumnezeu.ungerea
a mirului ii daruiegtesalaqluirea
ilesavir5itoare
D u h u l u i d u m n e z e i e g t ioi b A r q i i .p e c a r e o
inchipuiestesfinta hsirare a sinlboalelor.Caci
insusi Ce[ ce s-a sfin[it pentrunoi ca om* din
obArqii.ii
bunatate,prin Duhul-ddmnezeieqtii
daruiegte-prin deprindereadumnezeierii*
fiintiald Duhul atotciumnezeiesce5.
$12
Dar inlelege-o $i aceastain chip ierarhic,
dumnezeiesculuialtar*
odatace qi desavArqirea
pentru rAnduialapreasfintelorlucrAri sAvdrgite
pe el se face prin turnarile preasfinte,ale
atotsfinftului mir. Fiindca aceastdlucraredumnezeiascimai presusde ceruri gi mai presusde
fiinli e inceputul qi fiinla qi puterea
a toatasfinlirea dumnezeiascda
desavArgitoare
noastra. Caci atotdumnezeiesculnostru altar
este Iisus*, obArqiadumnezeiascda sfinEirii
dumnezeieqtilormin1i, in care, dupa dumnezeiasca ScripturA, fiind sfinlili qi adugi
ardere de tot in chip tainic*, infaptuim
aducereanoastra.Deci sa vedemcu ochi mai
altar (in
presus de lume atotdurnnezeiescul
c a r e s e d e s A v d r q e s cA i s e s f i n f e s c c e l e
sdvArqite),ca desavArqitde cAtreinsuqipreadumnezeiesculmir. Caci Iisuscel atotsfantse
sfin{eqtepe Sinepentrunoi qi ne umplepe noi
de toatasfinlenia,cele ce se sivArgescin chip
i c o n o m i c c u E l t r e c A n d u - l el a n o i d i n
bunatatealui, ca Ia unii ce suntemnascufidin

Despre Ierarhia Bisericeasca

Dumnezeu96.
De aceea,precum socotesc,avdnd in
minte tradi[ia ierarhica dumnezeiasci,conducdtorii dumnezeieqti ai ierarhiei noastre
numesc aceastapreaveneratalucrare Taina
sfinlirii mirului*, linind seamade ceeace se
in mod real. Ea s-ar putea numi
sAvdrgegte
Taini qi pentru Dumnezeu. Prin amindoua
intelesurile ei laudd lucrarea dumnezeiasci
tainica a ei. Caci e Taini pentru El atit.prin
laptulcA se sfinle$teca un om pentrunol. cat
qi sfinleqteca
qi'prin faptul ca desavirgegte
luirare a lui Dumnezeu toate-* cele ce se

desdvdrqescprin ea. Iar de sfdnta cintare inspirataa proorocilor stapaniFde Dumnezeu,

cei ce cunosc limba evreiascdspun* ca ea
cuprindelaudalui DumnezeusauLaudali pe
Domnul. Deci dupi ce toati sfantaaratarea
lui Dumnezeu* qi lucrare a lui a fost vdzutd
in compoziiia variataa simboalelorierarhice,
nu este nepotrivit sA ne amintim de cantarea de laudd a proorocilor, inspiratd de
Dumnezeu.CAci ea inva[a limurit 9i in chip
sfAntca faptelebunede obirgie dumnezeiascA
sunt vrednicede laudieT.

Capitolul V
I. Despre sflngiritepre:olesti

Caci acesteamijlocesc sfintelor treptede

rorl
puieriti
(despre
trepiete,
situiririte
ill"i,lif"iJ.?Xjlffi:?
fiol"-*ilLli"'?,1:
-ale
de sine

obdrqiei dumnezeie;ti
cratoare
existenta 9i desavArqita'a minfilor dumnezeieqti9i de inlelepciunedatitoare'
Aceasta este preadumnezeiascalucrare
Iar treptelede sub primele fiinle' ca unele
sfintitoarea mirului. Dar e timpul ca dupa luiriallate prin acelea spre iluminarea
ce
sunt
la
cra,rilesfinlito-" du*.,er!i!]iffit-.di;),
a dumnezeieqtii
dumnezeiasca
lucrarea
pll
pr.ote$ii,
deosEbirile*,
infatisam rreptele
$1

;ffiiii;'iil"{"-;i'iliiii.'i:;;i;;'iili';il
Xii;;.i#;;#"L;;i;;i;'ir.i

"i-t'iil

bua'eii'suntsiseilrmesccuadevarattreptele
careauprimitdesavireirea'

DupA ierarhiaaceea*cereascaql mar presus d'e lume, obirqia dumnezeiascA

aducdndu-gidarurileei preasfintecu bundtate
la noi, car'e suntem, dupA ScripturA,copii'
ne-a dAruit ierarhia cea dupa Lege* ca prin
ca
ale adevd'rurilor,
nistechipuriintunecoase
prin niste asemanArifoarte depirtate cu
ca prin niqteghicituri
inodelelb(arhetipurile),
(enigme)greu de inleles,ca prin nigtere^flexe
lor intr-o
ce ai in ele lumina corespunzatoare
vedereacoperita,care nu e u$or de distins*,
fiindca aceeanu vrea sA lumineze in chip
vatamatores.Lucrarea acestei ierarhii dupA
$2
Lege* constain inallareacelorlallispreslui i r J a d u h o v n i c e a s c i .I a r c a l a u z i t o r i is p r e
Am vizut cd preasfdnta* ierarhie a l1inlel9r
erau cei iniliali in chip sfAntin slujirea
iceasta
in
iqi
are.desavArqirea
ieruri
mai presus de
vazut (cf. Ieq. 26,30)de cAtreMoise,
cortul
din
inplegerea dupAputereapropne $rceamal neqi calauzitor*dintre ierartii I-egii.
iniliat
intAiul
dumcelor
a
Dumnezeu
lui
mitetiata a
9i
cort sfAnt a descris el, exacestui
Potrivit
nezeiegtiqi in deplina deprinderea asemana'm
plicdnd-o
ierarhiaLegii' nusfinlenie*,
cu
cu
pe
cAt
este
lui,
qi
a
imitarii
cu Dumnezeu
lui pe muntele
aratat
al
modelului
.nip
it-tina
luminoasi spre-aceasta
putinta.Iar cd,lauzitoare
din Lege
slujirile
toate
(cf.
25,40),
Ieq.
jurul
Sinai
din
fiin1e
primele
pe
are
ifand desavarqire
prin simboape
cei
inallali
(numind)
ifinlili
qi
lui Dumnezeu.

celei pentrunoi, pe de o parteferita qi scapata

de ce6ace e lipsii de rdnduiala,de frumuseleqi
de amestecare,pe de alta intr-o !um11se19'
intr-o randuialaii statomiciq.aritatAin sfintele
lucrdripotrivitetreptelorei. Impa4irea*intreitA
aintreeii ierarhtiam aritat-o,socotesc.m repteleiniatisatede noi mai inainte.cAndam spus
ca sfinta hoastratradilie i;i are toatAlucrarea
ierarhica imparlita in preadumnezeleltlle
Taine,potrivit cu indumnezeiluei cunoscaton
qi cu cei iniliali 9i sfinlili penmrele.

89

Despre IerarhiaBisericeascd
lele Legii qi pe misura lor la o iniliere mai
deplinA.Iar ierarhianoastrao numeqteScriptura o iniliere mai desavirqita*, socotind-o
implinirea qi sfirqitul aceleia. Caci este qi
cereascaqi dupaLege,pentruca e pdrtalapnn
locul ei de mijloc* la ambele extreme,impArtilindu-sede una prin vederile(contemiar de cealalti pentru
ilatii[e) inlelegatoare.
ca seindepline$tepe de o partein mod variat
orin sirnboale sensibile,iar pe de alta e
inallataprin ele in chip sfAntspieDumnezeu.
Pe de alia parteesteimpA4ita ierarhicin mod
intreit*, dupa impArlireapreaslintelorlucrdri
ale slujbelor sfinlitoare gi a slujitorilor indumnezeili ai sfintelor* lucrari 5i celor
ridicali prin ei, pe masuralor, la cele sfinte.
$i fiecare dintre cele trei trepte ale ierarhiei
noi*, corespunzatorierarhiei
celei oentru
'gi
Legii celei mai dumnezeiegtia noastri,-e
impariita prin puterea ce o are in prima, in
cea de mijloc qi in ultima, impartagindu-se
fiecare in chip sfAntqi pe mdsuraei de buna
rinduiala a tuturor gi de armoniagi legatura
dintre cele ale trepteieiee.

naqteridin Dumnezeuestecea a curatirii 9i a

iluminarii luminatoare;a sinaxei*qi a sfinlirii
mirului este cea a cunoqtinlei r;i gtiinlei
a lucrArilordumnezeieqti,prin
desAvArgitoare
care seimplinegtein chip sfAntinAllareaunificatoare;i preafericitacomuniunecu obirqia
dumnezeiasci.Dar acum*, in cele urmatoare
trebuie explicat cinul preoliei, imparlit in
buna rdnduiala curilitoare, lumindtoare qi
desavirqitoareloo.
$4

Legea atotsf?ntaa dumnezeieqtiiobArqii

este aceasta:cele de al doilea sa fie inallate
prin cele dintAi spre atotdumnezeiascaluminA. Caci oarenu vedem qi substanlelesensibile* aleelementelorcApatrundmai intdi in
cele ce le sunt mai inrudite qi prin aceleaigi
trec lucrarealor spre altele'l In mod cuvenit
deci obdrgiagi temeiulintregii buneorinduiri
nevdzuteqi vazuteingaduierazelorlucrarilor
dumnezeieqtisdcoboarela primeleminli mai
asemAnitoarecu Dumnezeuqi prin acelea,ca
prin minlile cele mai straveziiqi mai capabile
de impartaqire gi transmitere a luminii, sa
$3
lumineze* qi pe celeinferioare,pe mdsuralor.
Deci qi acestor prime vazatoarede DumDeci ierurgia (lucrarea sfinlitoare) cea nezeu* le apa4ine* sA aratecu imbelqugare
are ca celor de al doilea,corespunzatorrelaliei'dinmai sfAntaa slujirilor desavdrqitoare
Drima putere* de chip dumnezeiescaceea tre ele, vederile dumnezeiegtivizute cu
ca mijlociepe sfinfenie de ele; le apar(inelor, care au fost
de-u.uia1ipe cei nedesav6rgili,
aceeade-a lumina pe cei curalifi, iar ca pe bine iniliate in toate cele dumnezeieqtiale
ultirna qi ca pe cea carerecapituleazape cele treptei lor ierarhice si inilieze (pe cei de al
celor iniliali in
de mai-inainte,desavArqirea
doilea) in acesteacu gtiin!5, prin lucrare
dupa ce au luat
$tiinlainilierilor proprii. Ordinul sfinlilor slu- sfinlitoare (desavAri;itoare),
jltori* are ca putere prima sA curele*. prin
a inilierii gi si
puterealucrarii desavdrEitoare
i u c r a r i l e d e s a v d r E i t o a rpee c e i n e s f i n l i l i t r a n s m i t i d u p i v r e d n i c i e c e l e s f i n t e l e
(nedesavdrgiEi),
ca a doua putere aceeade-a aparfinecelor care s-au impartagitcu qtiinfa
preoteasca'
conducela lumind pe cei curAgili;prin ultima
qi cu deplinatatede desAvdrgirea
5i ceamai inaltadin puterileslinlilor slujitori
desavir;egtepe.cei ajunqiparta$ide lunrina
$5
dumnezeiascAin desAvArqirile*qtiinlei iluminarilor vazute (contemplate).Iar puterea
Deci treapta dumnezeiasci a ierarhiilor
prima* a celor ce sunt sfinlili esteaceeade-a
ii cura1i1i,a doua de-a fi iluminali dupA esteprima* dintretreptelevazatoatede Dumc u r A l i r e , $ i a c e e a d e - a c o n t e m p l a ( d e - a nezeu; ea este cea mai din vArf qi totodam
inlelege) unele din cele sfinte; iar ultima gi ultima. Caci de fapt in ea se implinegteqi se
tot ordinul ierarhieicelei pentru
cea mai dumnezeiascAdintre celelalte este desdvdrqegte
aceeacare da qtiinla finalA a in[elegerii sfin- noi. Fiindca,precumvedem,toatdierarhiai;i
telor luminari. Deci s-a explicat intreita* are culmeain Iisus, aqagi pe fiecaretreaptaa
p u t e r e a s l i n t e i l u c r a r i a d e s A v d r i i r i l o r . ei, igi are culmea in propriul ierarh purtator
din Scripturica cea a sfinlitei de Dumnezeu.Iar putereatrepteiierarhuluix
dovedindu-se
90

Despre lerarhia Bisericeascl

qi de impdrtiqire' De
Datrundein toatesfinteleintregimi qi lucreaza lucrarii dumnezeieqti
(diaconii) dezbracApe cel ce
liturgii
aceea
In
sale'
ierarhiei
tainele
trepte
brrn siintitele
i-a vine la sfdnta* na$teredin Dumnezeu,de
mod deosebitinsA legea dumnezeiascA
cu lata
haina veche,ba il gi descallaqi-l aSazA
imtrepte,
celelalte
de
deosebit
rinduit ei,
intoarce
il
qi
iaraqi
lepadare
pentru
apus
spre
(
m
a
i
)
dumplinirea lucrarilor sfinlitoare
(cdci aceastaapa4lnetreptel9l
i r e z e i e q t i .I a r a c e s t e as u n t * c h . i p u r i l e sDrerasarit
c
u
r
a
t i t o a r e )p, o r u n c i n d u - ci e l u i c e
o
u
t
e
r
i
i
dumlucrarilor desavdrqitoareale puterii
(la Botez) sa leiede in intregime imline
simin
toate
arata
se
Care
obArqii,
nezeieqtii
vielii de mai inainte, aratAndu-i
boalele cele mai dumnezeiegtiqi in toate bracamintea
i
n
t
u
n
e
c
i
m
e
a vielii de mai inainte 9i
cele
sfinte.
orinduirile
sa
selepedede celenelurninate
9i
invatindu-l
Caci deli se stivArqescqi de citre pre.o[i*
cele luminate.Ordinul liturgic
la
sa
tr'eacA
simbolice,
lucrari
preacinstitele
unele din
(diaconesc)
estedecicuralitor'El inallape cei
dar preotul nu va implini 9i sfAntanaqtere
spre sfinlenie,spre lucrarile lumidin bumnezeufara mirul preadunlneze.iesc, cura!i!i
a
le prcolilor Si curallndpe cel
n
o
a
s
e
nici nu va sivirqi Tainele dumnezeteqttt
(nebotezafi)ii pregate;tespre
impArtAsiri,fara sa lie aqezatepe preadum- nedesdvdrqili
p
i
i
n
iluminarile qi invalAturile
n
a
s
t
e
r
e
B
a
n e i e i e s i u la l t a rs i n t b o a l e l ei m p a r t a q i r i i .
ale Scripturii'Dar ii ;i desparte'
curititoarb
spre
rinduit
fie
sa
preot
fara
va
fi
nu
nici el
pe cei nesfinlili de cele
aceastaprin sfinlirea ierarhica. De aceea spre nearnestecare,
ierarhica aqaza
rinduiala
aceea
De
siinte.
leeea dumnezeiascaa atribuit sfinlirea*
cA inindicAnd
sfinte+,
uSile
la
acesta
cinul
dumnezeiestre-otelorierarhice5i sfinlirea
sfinte
cele
(spre
la
Botez)
vin
ce
celor
trarea
c u i u i m i r q i S i d n t aT a i n A a a l t a r u l u i i n
sfinte. cA
complete
prin
curAliri
face
9i
se
a
l
e
d
^
e
s
a
v
i
r
q
i
t
o
a
r
e
mod unic* puterilor
lor de siintelevederi9i impartagiri
l.
aDropierea
dumnezeieqtilorierarhilo
li se'face posibilaprin puterilecuralitoare'
Astlel preoliaii prime:;tepe eI pnn draconl
neintinali.
$6
Deci ffeapta ierarhica este umpluta de
in mod
Ea savArgelte
DutereadeslvdrSitoare.
deosebitI ucraril-edesavirqitoareale ierarhiei,
introducAndprin explicarein mod tainic in
stiintele*celor sfinte9i primind deprinderile
ii puierilesfintecele potrivitelor. Iar treapta
iaiauzitoarespreltrminaa preolilor'*dupa-ce
e s t e d e s a v i i g i t a p r i n t r e a p t ai e r a r h i l o r
ourtAtori de Dumnezeu, conduce la dumn e z e i e s t i l ei n l e l e g e r i a l e T a i n e l o r , q i
savirseiteslinteleei lucrari impreundcu ea
(in ierarhi)
1cu tr'eaptaierarhului).$i in ci
aratAndlucrarileei dumiucreazal qi
- ppreogia,
iin
p r e a s f i n t e l es i m b o a l e a l e
nezeieEti
aceleia-gi'fdcind pe cei ce vin Ia Taine
vazatoriiinlelegatori)9i partaqiai lor.9i indreptind spreei ca ierarhi pe cer ce doresc
dupacunoitinlasfintelorlucrAricontemplate
(vdzute).
Iar treaptaliturgilor* (a diaconilor),care
pe cel curall de cer
curale;teqi-i deosebegte
de a-l
(cu
Dumnezeu).lnatnte
neasemanatori
aduce la sfintele lucrdri ale preotilor,
curalegte* p.e cei .ce se apropie.,.facindu-i
cu cei contrari qi apli de vederea
neamestecali

$7
Ni s-a aritat, prin urmare*, treaptaierarh i l o r c a d e s a v d r q i t o a r eq i l u c r a t o a r e a
a preolilorca luminitoare9icondesAvArsirii:
in
ducatoaie iumina; iar a liturgilor (diaconilor) curititoare gi deosebitoare.Dar (ni
s-a aratat) ca treaptaierarhicA* nu
numai, ci qtie gi sa lumineze 9i
desAvdrqeqte
c
u
r
a
t
e
a
s c Aa
, vAndin ea qi puterea
sa
preotiloi ce uneltein ea qtiin!aluminatoare
iu cea curalitoare.Cacicelemai mici nu pot
sd sari sprecele mai mari, de aceeanu le este
nici ineabuit sdseurcela o astfeldeingimfare*'
cunosc pe
Dar Plterile (mai) dumnezeieqti
l6ngaqtiinleleproprii 9i pe celeinferioare,adici
lor.Totuqi,
sfin'tele
stiinteinferioarcdesavfuSirii
d e o a r e c es u n t c h i p u r i a l e l u c r a r i l o rd u m nezeieqti,treptelorpreolegti*le aparlinerina lucranlor
duilla binealcituitagineamestecata
dunurezeiegti.De aceeailuminarile atribuite
orimelor.rniilociilor5i ultimelorcete,aceste
sllntelucrarii-au rAnduitunortreptedeosebire
ierarhic;qi de aceeaaratii'precumam spus'ln

91

Despre Ierarhia Bisericeasci

ele ordinea neamestecataa lucrarilor dumnezeiegti.Cici, deoarece*obArqiadumnezeiasci curatelteintAimingile,in cei in carevine,
apoi le lumineaza gi odatAluminate le face
asemenea
apte spre lucrarea desAvArgitoare
celei dumnezeiegti,pe drept cuvint ierarhia
dumnezeieqtilorchipuri seimparte pe sinein
trepte li puteri deosebite,aratind clar lucriLrileobdrgieidumnezeieqtiaflAndu-sestat o r n i c $ i n e a m e s t e c a ti n p r e a s f i n t e g i
trepte.Dar, deoareceam arAtat
neamestecate
treptelegi implinirile, puterile gi lucrarile lor
pe cat ne-afost cu putinla, saprivim pe cdt se
poate gi preasfintelelor sfinliri.
I I. Tainu sfingirilor preogeSri
Ierarhul*, aduspentru sfinflrea de ierarh
gi ingenunchindcu amindoud picioarele*
inaintea altarului, are pe cap Scripturile
predatenoui de Dumnezeuqi mdna ierarhului gi in modul acestaestesfinlit de ierarhul
ce-l sfinlegteprin preasfinteleinvocari. Iar
p r e o t u l , i n g e n u n c h i n dc u a m A n d o u i p i altar,are
cioareleinainteadumnezeiescului
pe cap dreaptaierarhului qi in modul acesta
e sfinlit de ierarhul ce-l sfinleqte cu invocirile sfinlitoare.Iar liturgul ( diaconul),
ingenunchindcu unul din picioare* inaintea dumnezeiescului altar, are pe cap
mdna ierarhului ce-l sfinfegte,fiind sfinlit
de acela prin invocarile ce sfinlesc pe
diaconi. Fiecdruia din ei i se intipiregte
peceteain chipul crucii de catre ierarhul
ce-l sfin[eqte qi pentru fiecare* se face
sfinta anun[are* qi apoi se dA o sirutare
sfinlitoare,fiecare din cei de faga,
a p a r [ i n A t o rt a g m e i p r e o l e q t i , d A n d u - i
aceastasdrutare,impreuna cu ierarhul care
l-a sfinlit pentru una din treptele preofegti
amintite.
III. Tdlcuire duhovniceascd
$1
Este deci comuna ierarhilor, preolilor li
diaconilor in sfinlirile ce-i ridica in aceste
trepte aducerea la dumnezeiescul altar,
cAderea*inaintealui, punereamdinii ierarhu92

lui, pecetea in chipul crucii, anunlarea* $i

sarutareasfinlitoare finald. Deosebitagi importantaestepentruierarhipunereaScripturii
pe cap,neavAnd-oaceastatrepteleinferioare;
iar preolilor le esteproprieingenunchereacu
a m d n d o u ap i c i o a r e l e ,n e a v A n d - oa c e a s t a
sfinlirea liturgilor (diaconilor). Caci acegtia,
cum anl spus,ir;i apleaci numai un picior.
$2
Deci* aducereala dumnezeiesculaltar qi
cAdereain fala lui inseamnd ca toti cei
desavdrqilipentrutrepteleierarhieitrebuiesAse
supunalui Dumnezeu.obArgiastinlirii daruila
lor. qi si-qi aduca lui intregimeafij.nlei lor,
inchinAndu-i-oatotsfinlilaqi trnilicatAqi facutA
vrednicAde preolie qi de altarul atotslint al
obArgiei dumnezeieqti, care sfingeqtepentru
treptelepreoliei pe cei in chipul dumnezeiesc.
$3
Iar punerea mAinii ierarhului aratAacoperimAntul ob0rqieisfinlirilor, sub care umb l a c e i s l i n l i l i p d r i n t e g t ec, a n i g t e c o p i i ,
care pe de o parte le daruieqte
acoperAmAnt
deprindereaqi putereapreoteasca,pe de alta
puterilepotrivnice.$i iaraqipe de
departeazA
alta ii inva16 sd savdrgeascitoate lucrarile
preo[eqti,ca pe unii ce le sivdrgesctoate sub
autoritatealui Dumnezeuqi il au pe El drept
ConducAtorin fiecaredin lucrarile lor.

$4
Iar peceteain chipul crucii inseamni
nimicirea tuturor poftelor trupeqti qi viala
care imita pe cea dumnezeiasca,privind
neclintit spre viala barbiteascaxatotdumnezeiasci a lui Iisus, care a mers cu
dumnezeieqtiiob0rqii pina la
nepacAtuirea
cruce qi la moarte gi pe cei ce vieluiesc
astfel ii aratd ca fiind de un fel cu El prin
ch\qql crucii care inseamna nepacatuirea
IUr

$s
Iar sflintaanunlare*a faptelor sfingitoareqi
a celor sfin$1i o strigi ierarhul, aceastdtaind

Desore Ierarhia Bisericeasci

ardtAndcii iubitorul de Dumnezeu sfinlitor se
descoperApe sine alesal dumnezeiegtiiobirqii'
cd nu-prin-haml sau a aduspe cei sfinqJi Ia
desivArsireapreoteasca.ci migcat de Dumnezeula toate'stiniiriteierarhice.Astfel Moise,
saviir5itorulsfinlirii celei din Lege. nu aduce
ca pe
nici el pe Aaron, la shnlireapreoleascd.
unul ce-i estefrate* gi nici ca pe unul pe careil
iubitorde Dumnezeugi aptde preolte'
socoteste
de Dumnezeu,
panace nu e indemnatla aceasta
bUarqiasfin1irilor.Aga a sAvirsit ca un ierarh
sfhtirea lui'preoteasca(ct. Iei. 29,4). Dar qi
in preolie
primul nostnisfiniitordumnezeiesc*
I caci s-a facut $i aceastapentru noi atotiubitorul de oameni-Iisus- nu s-a slavit pe Sine,
cum sDuneScriptura(cf. Evr. 5.4), ci (a fost
slivit.l'deCel ce'agraitcare El:Tu eStipreor in
veac dupd rdnduiala lui Melchisedec (Ps.
109,4).De aceeagi El* aduc6ndspreshnlirea
pe ucenici,deSi,ca Dumnezeu.este
Dreoteasca
bUarsiasfiritirii*, totusi pune pe seamaParinteluitau atoisfintsi a Duhului.ca obArqiedumnezeiasci,lucrarei sAvirqitoarea sfintirii de la
inceput, poruncind ucenicilor Sai. cum zice
Scribura.s; ntt sedepurte:ede Ierusalim'ci sd
asteDtefaeuduinluTutalui,pe care a(i au:it-o
db lu Uiir. cit...t'oi veli fi'hote:a{i in Duhul
Slinr (Fapt. 1,4-5). $i de iapt li cgJrfeyl
ucenicilor*.impreuni cu zeclmealerarfucade
a c e e a 5 it r e a p t a c u e l , p a ; i n d l a s f i n l i r e a
dintre
preoteascaa celui de al doisprezecelea
ircenici.a pus, cu evlavie,alegereape setuna
obArqieidumnezeieqti.
CAci a spus:Arard pe cel Pe care l-ai
ales (Fapt. 1,24). $i l-a primit pe cel
aratatin chip dumnezeiescde cAtresortul
dumnezeiescin numdrul ierarhic al celor
doisprezece.Iar despre sorlul dumnezeiesc* care a cazutasupralui Matia, au spus
a l 1 i i , a l t e l e , d u p d c u m s o c o t e s c ,n u c u
dreptate;dar voi spune qi eu gAndul meu.
C a c i e u s o c o t e s cc a S c r i p t u r a * n u m e g t e
sort un dar de obdrqiedumnezeiascd,care
aratA acelei cete ierarhice pe cel primit
. e ldngi
p r i n a l e g e r e ad u m n e z e i a s c a P
a c e e ac a i e r a r h u l d u m n e z e i e s cn u t r e b u i e
si implineascAlucrArile preotelti ale
Tainelor migcat de sine, ci sa le
e u m n e z e ui n m o d
s A v A r q e a s cmai g c a ^ t . dD
i e r a r h i cq i c e r e s c r u ' .

$o
Iar sarutareade la sfirqitul shnlirii intru

preotie
slhnt.Cici toli cdli suntde
areun inleles
-treptel
-apa4i
or ierarhice.ca qi insugi
nind
ia1a.
ieiarhul ciire a sdvArgitTaina, sarutd pe cel
sfrnlit. Caci, c6nd cineva ajungeprin silinle qi
prin puteri preo[eqti, prin chemare qi prin
o mirlte sfinta, vrednicd
sfrnlire dumnezeiascA
de lucrareapreoleascashnlitoare,estevrednic
de iubit pentru cei de aceeagitagmA gi,de
aceleagipreasfintetrepte, fiind inalpt la frucu cea dummuselea cea mai asemd.!-latoare
iubindminlile deacelaqinivel qihind
nezeiasca,
iubit in chip sfdntde acelea.De aceeasivirgesc
actul sfAnt qi preolesc al sarutarii intreolaltA,
carearatAsfantacomuniuftedintrecei de acelaqi
fel gi bucuria iubita a unora de al1ii, care
pasfeaza deplin in chipul preo[escfrumuse[ea
bea mai asemanitoarecu cea a lui DumnezeutH.
$7
Acestea sunt deci, precum am spus, cele
comuneinregii sfinliri preolegti.Iarierarhul* are
ca semn deosebitpunereape cap a Scriptwii.
Caci, deoareceputereaqi gtiinla desivdrgitoarea
intregii preo[ii se daruieqte ierarhilor dumobArqii
dumnezeieqtii
nezeieqtidecitre bunAtatea
gi sfin1iri,in mod cuvenit sepune pe capul ierarhilor ScripturapredatanouAde Dumnezeu,care
reveleazdcu fapta gi spre ;tiintA toata invilatura
desoreDumnezeu.toatalucrareadumnezeiasca,
aratareadumnezeiasca*,sfhnta vorbire* gi lucrare shnlitoare, intr-un cuvant toate faptele gi
cuvintele dumnezeieqtigi sfinte damite ierarhiei
noastrede catreobArqiadumnezeiascalucrAtoare
a binelui. Aceastapentruca ierarhulcel asemenea lui Dumnezeu,dupi ce s-a facut partaqin
intregime de toata putereaierarhica, sAnu fie
numai luminat de qtiinlaadevarataqi predatdde
Dumnezeu a tuturor rugaciunilor qi sfintelor
vorbiri qi lucrari ierarhice, ci sa le transmita gi
altorapotrivit neptelor ierarhicegi sasavArgeascd
qitoate
celesfinteincunoqtinlaatotdumnezeiasca
aleierarhiei
lucrarilepreasfurte(preadesavArqite)
la inalgimile culminante. Iar treaptapreolilor* e
aratata superioardcelei a diaconilor prin
ingenunchereacu amandouapicioarele, cAta
vreme aceeaqil apleaci numai pe unul, cAci
diaconulseimpartigeqtein aceasrapropo4iede
desav6rqireaierarhica-

93

Despre Ierarhia Bisericeascl

intucdt sub el se sfinlescin chip mai presusde
lume min1ile ce se curatesc.Iar preolii* i;i
aplcacaamanaoigenunchii,deoarececei aduqi
inqenuncNereaarata insa* 5i prirnirea su- (oferitil
de ei in ctrip sfAntnu suntnumaicurAlili'
pe
Dumnezeu.
lui
el
ce-l
oferA
cel
tata
de
ouneril
- prin viala lor curaliE - :;i inalpf prin prea
ci
lui
supus
fel oferitiu slurleniefiind piin aceasta
ienrgii (shntelucrdl-i):ca alare.sunt
Dumnezeu.Dar, precumalrl spusadeseon.cele larnuritoare chip ieriirhic ftrtr-o deprindere
in
desAvSrsiti
Ei
prin
cele
aSezate
sunt
celoi
stinlili*
ale
trei trepte
puterevaiatoare.Iar ierarhul.aplecandu-;iamantrei orbastintesfintiri si puteri peste cele trei
pecapScripturapredatanoua
trept'eale celor conduqi-spredesdvdr;ire*$i doi genunchii*.arc
ce tnseamnica pnme$teleceea
Dunmezeu,
de
mintuitoare
aducerii
a
sfanta
lucrarea
savdrsesc
pe
de puterealiturgilor (diacuralili
cei
rarhic
mod
De aceeain
a lor iub iugul dumnezeiesc.
de iemrghisitor(preot)
qi
pe
luminali
cei
cuvenit treafta Liturgilor*(a diaconilor)'ca^^cea conilor)
vazute
deei pe ntdsuralor
sltnte,
celor
spre
slanta
Stiinta
sing-ura
sAv6rpqte
caree nuxai curalito-are.
peceiadugiin deplina
Eiprinaceastadesavdrqind
aducere(olerire)a celorce securalesc.implrund
acegtiasldnta lucrare sub dumnezeiesculaltar, lor daruire.

Capitolul VI
I. Despre treptele celor ce se desdvdrEesc

$1
Acestea sunt treptele preoteqti $i intregirealor, putereagi lucririle lor. Iar despre
trei-meacelor ce se desavirqesc*qi sunt sub
ele trebuiesa vorbim in cele urrnatoare.
Spunem deci* ca treptele celor ce se
curilesc sunt mullimea celor excluqi* de la
lucrari sfin$toare, de care am amintit inainte.
Una* e ceapregdtitade diaconiprin cuvintele
de mogire spre naqterea9i modelareaspre
viagi; aita* ceacaree reeducatdspreviala din
careau cizut, prin invalaturabunelorcuvinte;
alta* e cea a celor aduqiprin cedericontrare
la o stare de nebarbalie qi sunt intdrili prin
cuvinte de Duteredatdtoare;alta e ceamutata
la lucrari siingite de la cele rele; in sfdrgit,-o
alta e cea mutatax, dar care incd nu se afld
neclintita in chip sfdnt in deprinderile dumnezeiegti.Acesteasunt treptelece securitesc
de cAtrelucrareade moqireqi de catreputerea
Acesteale sAv6rqesc
curAlitoarediaconeasca.
diacbnii prin puterile date treptei lor in
preotie, spre a face ca acelegrupuri cura[ite
in mod desivArqitsasesrarnutelainlelegerea
luminitoare a sfintelor slujbe atotluminoase
gi la irnpartdgireade ele.
x')
x,
Treaptade mijloc* estecea contemplati94

va, care participdin toati curdlia, pe masura

ei, la unele lucrari sfinlitoare.
Ea e predata preolilor spre a o lumina
(boteza).Caci este,precumsocotesc,vadit ca
treaptacelor curalili de toata* pata necurata
li cu mintea statomiciti in curalie neclintita,
ie strAmuti printr-o lucrare sfAntala depindereagi puteieacontemplativi (vazatoare)qi
se impartaqegtede simboalele atotdumin vedenezeieitipotriviteei. umplandu-se'
rile (contemplaliile)qi iinpartaSirileei' de
toata sfAnta bucurie inaripatA de dragostea
d u m n e z e i a s c as p r e c u n o a $ t e r e al o r , p e
mdsuraputerilor lor de a se inAlla.Acesteao
numesc treaptapoporului sfint*, ca una ce,
dupdce a trecutprin toatacurAlia,s-ainvrednicit de vedereagi impartaqirea'p^e-citestecu
Taine'u)'
putinld,de atotluminatele
$3
Iar cea mai inAllati treapE a tuturor celor
esteordinul sfAntal monace se desavArqesc
hilor*, care s-a ridicat la toatAcuralia qi la
toati puterea qi la desavirqitacuralie a lucrarilor lor. El se bucurA de vedereaqi imspiritualasi e calauzitde puterile
oartAsirea
desavirsitoirealeierarhilor.$i invAlatde luminile indumnezeitoare9i de tradiliile ierarhice, inlelege ierurgiile sfintelor lucriri ce Ie
vede shviiqite cu el qi prin sfAntalor
cunoa$tereesteinallat, pe masuralui, la cea
desavdrgire.
mai desAvArgita

Despre Ierarhia Bisericeasca

De aceeadumnezeieqtiinoqtri conducatori cunoaftereadumnezeiascd
a celor sfintece le
i-au invrednicitpe ei de numiri siinte,numindu-i suntproprii.
pe unii tamaduitori*(terapeugi),
pe allii monahi,
de la siujirea curata a lui Dumnezeu qi de la
qidela vialaneimparlita
$2
lucrarealor vindecatoare
gi unitara*,care-i unifica pe ei in sfintele concentrari ale celor impa4ite* intr-o monadA
Iar renunfarea* nu numai la viala imasemdnatoarecelei dumnezeieqtixgi intr-o
partita, ci qi la inchipuiri aratA cea mai
desavirgire de Dumnezeu iubitoare. Pentru desdvArgitA
iubire de ingelepciune(filosofie)
aceea sfAntarinduiala le-a daruit lor harul a monahilor, manifestatd in cunoaqterea
desAvdrgitor
qi i-a invrednicit nu de-o stinlire pon;ncilor unificatoare. Caci, precum am
ierarhicA care se dAruiegtenumai treptelor spus, ei nu fac parte din treapta mijlocie a
preofe;ti, ci de ierurgia ce se sAvArgeqte
de celor ce se desivdrqesc,ci din cea mai inaltA
cAtrepreolii cuviogica desavArgire
ierarhici declt toate.De aceeamulte* din cele practide al doileasradrub.
cate fara osAndirede catretreaptade mijloc
sunt interzise* in tot felul monahilor sinsuratici, ca unora ce sunt datori sd se concEnII. Taina desdvlrsirii monahale
trezeintr-una, sAse adunespresfdntaunitate
gi sasemodeleze,pe cAtestecu putinta,dupA
Preotul* sta inaintea sfdntului altar, via[apreoteascA,
ca unace e inruditAcu aceea
sivdrgind invocareasfinfrii monahale.Iar cel in multe privinfe qi e mai apropiatade eadecdt
ce seintroducein stareadesavArsiriistainaooia ce.lelaltetrepte ale celor introduqi in cele
preotului, neingenunchind cu hmAndoua pislrnte.
cioarelegi nici cu unul din picioare gi neavdnd
pe cap Scriptura de DumnezeudAruita.Ci sta
simplu, l6ngA preotul ce savarqeqtesfAntaluS3
crare a invocarii tainice asupralui. DupA ce a
sAvdrqitaceasta,preotul, venind cel ce se
sfinlegte,il intrebaintAidaci renunlanu numai
Iar peceteaprin semnul crucii, precum
la toati vialainipa4ita*,ci gi lainchipuiri.Apoi
am spus, inseamni nelucrarea tuturor
ii descrielui viala atotdesAv6rgita,
aratAndu-icA poftelor trupesti.Iar tundereapdrului* intrebuiesa se ridice pesteceamijlocie.
dica via[a curata $i manifestati in forme
Acestea toate marturisindu-lecel ce se diferite, care nu infrumuse;eazd
irrdlenia
sfintegte,preotul il pecetluieqtepe el cu semnul g0nditi de minte prin forme plasmuitede
crucii, apoi il tundex,pomenindipostasulinhotArAreade-a o ascunde,ci o inalla, prin
treit* al dumnezeieqtiiFericiri. Dupi aceeail
f
r u m u s e l ic a r en u s u n l o m e n e $ t ic, i u n i t a r e
imbraca cu alta imbracaminte si. sarumndu-l
impreuni cu al1isfinli barbagicAli sunt de fa1a, gi singulare(monahale),la cea mai mare
aseminaredumnezeiasciloT.
il impartagegte
cu Tainele dumnezeiegti.
I I I. Tdlcuire duhovnicesca

$4

$1

Iar schimbareahainei de mai inainte* gi

primirea alteiaarataffecereade la viagasfinlitA
mijlocie la cea mai desavdrqitd,precum la
na$tereadin Dumnezeu(la Botez) schimbarea
hainei a aratatinaltareavie{ii curilite la deprindereavAzdtoare(contemplativa)gi luminAtoue.
Iar dacApreotul qi tolix cei sfingigiprezentiil
sdrutAqi acumpe cel intrat in etapadesavArqirii,
inlelege prin aceastasf6ntacomuniunea celor
ce se fac asemenealui Dumnezeu,careii face
sd sebucureunii de allii cu iubire intr-o veselie
dumnezeiascd.

. A nu ingenunchea cu amindouA picioarele qi a nu avea pe cap Scriptura de

Dumnezeu daruita gi a sta lAnga preotul ce
sdvdrgeqte
invocareaarataca ordinul monahal* nu are misiunea sa aducA pe allii la
Dumnezeu, ci sa vie[uiasca in sine, intr-o
stare singuraticaqi sfAntA,si mearga dupa
treptele preole$ti qi sa fie inallat de ele, ca
U r m a t o r a l l o r , c u b u n a a s c u l t a r e ,s p r e

95

Despre lerarhiaBisericeasca
$5
La sfAqinil uturor acestorA"preotul-cheama
oe cei inrrddusiin treaptadesAv6r$iriila dumhezeiascaimpdrtaSire*''arflandin chip sfhnt,ca
cel introdusin aci:astaueapta.dacAa ajuns cu
adevaratla inallimea mondhala(singuratica)qi
unitara,nu va fi numaivazator(contemplator)al
celor sfinte legatede el, nici nu va veni, asemenea
trepteide miiioc. numai la impartalireade prea
simbode,ci vinein alt mod decdtpoporul
slLirtele
a celorsfinte
dumnezeiasca
sfinrit.cu o consLiintA
a
de comuniuneadumnezeiasc
si sdimpartasesle*
De aceeaqi trep
iae oUdniatiuirurezeiasca)I08.
ielor pretitesti,la shntirileprh careseintroducin
desava$ireilor, spredaruirilelor preashnte'li se
daimpaiusireadepreasfdntaEuharistiedecatre*
ierarh,care'le-aintrodusin treaptadesavirqiriilor'
AceaslaaratAnu numai ci imparta5ireadeTainele
esteIaptade
(obAr5iei
dumnezeieqti)
dumnezeiesti
capeteniea fi ecareiimpanaqiriierarhice'c i qi ca
tofuereptele preoleqti:e imparta;esc$ de darul
comunjunij celei atotdumnezelequpe masura
inaltimii si desavArsffiindumnezeffifi ecireiadin
'elelb. ionchiderir, deci, cA sfintele lucrari
sLnt curatirea*' iluminarea 9i
desavArsitoare
Iardiaconiisuntreapta*curalitoare.
desavArqirea.
preotii. cea luminitoare, iaf ierarhii' cea
d esavirgitoare.Iar treapta ce. se curale$tee
nepanashde sfinpLaveddreqi de imparta;ire.ca
un'ace se cunlle$teinca; treaptavazatoare(contemplativd) este poporul-sfinlit; iar. treapta
e cea a nionahilor singulari.Astfel'
desavdrsita
-nnastri
iererhiahoastraalcatuita
alcAtuilA
chio sf6ntdin treptele
in chip
ierarhia
de Dumnezeue la fel cu ierarhiilecere$tr'
rtanduite
aramndin oameni trisdrurile imitarii de Dumnezeu$i ale asemandriicu El.

$o
Dar vei spune* cd din ierarhiile cereqti

lipsesctreptelece se curatesc(cdci nu e ingiduit, nici drept a spune cA este vreo ceata

cereasca*intinata). Marturisesc desigur 9i
eu - daci nu cad cu totul din legaturacu
preasfAntaMinte - ca acele ierarhii sunt cu
iotul fira pata $i posedadesavirqitacuralie
in chip mai presusde lume. Caci, dacavreuna din ele s-arafla supusAraului (pdcatului)'
ea ar fi cAzuti din armoniacereascdqi neamestecataa mingilor dumnezeieEtiqi ar apa4ine
mullimilor neluminate$i apostasiate.
Dar se poate spunecu sfinlenie despre
curafia ce se referA la cereascaierarhie ca
e s t e l u m i n a r e a c e l o r n e c u n o s c u t ei n c i ,
daruitade Dumnezeufiinlelor mai de jos*,
luminare care le conduce la qtiinla mai
desivirqiti a cunogtin!elordumnezeieqtiqi
celor a cdror
care,cura[indu-lede neqti,inta
cuno$tintdincAnu o au prin ele nici fiinlele
mai dumnezeieqti,le inalla spre razele mai
inalte qi mai luminate ale vederilor dumnezeiegti.Astfel gi treptele luminAtoarex9i
ale ierarhieicereqti,ca fiinlele
desAvArgitoare
cele mai inalte gi mai dumnezeieqti,curalind
ordinelehferioare qi ceregtide toati ne$tiinta
(pe masura treptelor ierarhiilor ceregti), le
umple de ilumindrile atotdurnezeie$ti qi le
desAvirger;tein qtiinla atotsfinlita a inlelesurilor dumnezeieqtiiobdrqii.
De fapt am spusinainte qi s-a spusdumnezeie$teqi de Scripturi,ca nu suntla fel toate
ordinele ceregti in toate sfintele gtiinle ale
iluminarilor vederilor dumnezeieqti;ci prin
cele dintdi iluminatenemijlocit de Dumnezeu
se lumineaza iariqi de Dumnezeu cele inferioare,pe mAsuralor, prin razeleatotluminoaseale strAluciriiobdrqieidumnezeieqti"u'

Capitolul VII
I. DesPrecele c.ese sdudrSesc
pentru c'eiadormili
$1
Acestea fiind ldmurite, e de trebuinfa,
socotesc, sd vorbim qi despre cele ce se
sAvdrgescde noi cu sfin[enie pentru cel
g6

adormili. Cici nici acesteanu sunt comune

celor sfinlili gi nesfin1i1i,ci precum e altfel
modul fiecareiadin acestedoua viefi, tot aqa'
plecdnd spre* moarte cei ce au avut o viafA
sfinta, privind spre fagaduinlele adevarate
ale dumnezeierii, de vreme ce au vazut
adevarul lor in inviere, merg cu nddejdea
siguraqi adevirati gi cu veseliedumnezeiasca

Despre Ierarhia Bisericeasci

spre finta mortii, ca spre sfdrqitul sfintelor
lupte (nevoinle) in viala qi mdntuirea
desAvArqita
;i farAsfArqit.Caci cunosccele ce
vorficueiprininviereaintreagA*,decarevor
aveaparte.Pentru cA sufletelex sfinte deqi pot
cadeain viap de aici in schimbareaspre c-ele
mai rele, ubr auea prin nagtereadin nou
strdmutarea la cea mai mire asemAnare
neschimbatacu Dumnezeu. Iar puterile curate ale* sufletelorsfinte vor lua iu ele trupu,
rile insolitoare qi impreuna cilaroare - care

plAcereadumnezeiascd,netemdndu-sede o
schimbaresprecelerele,ci gtiindca vor avea
in mod sigur qi veqnicbunAtaliledobdndite.
Iar cei plini de intinaciune gi de pete
pdcatoase-,
chiar de s-auinvrednicit de inilierea
in cevasfAnt,.darau respins-oh ghip vAdmator
din mintea 1or gi sau napustit.spre^poftelg
aducdtoarede stricaciune,venind la sfArqitul*
vielii de aici, deqinu Ii s-a aratatvrednicade
crezme dumnezeiascalege I Scripturii, vor
pldceri.ale.patlli^"-"^*:::T:
li::l'"*"le

prindum- iili;:,r"""1#"?:ffiffiili:3,ti:,?t'#j:
inrolat
impreuna
s-au
eiaurupiat
asufleielor,
inremeiata
inviala-dumn
ezeiascir.
il il;lx fl.}"'s,]1ti';'"l1fflfiri:,".1""'i#'.r
--

nezeiegtilelor sudori - in stareaneschimbata

Cici vor fi unite* cu sufletele sfinte cu care au
devenit membre ale lui Hristos gi vor lua gi
e l e v i a f a n e s t r i c A c i o a s an, e m u r i t o a r e5 i
fericitd-asemeneacelei dumnezeiegti.in
veseliea unor astfelde nadejdineclinaceastA
tite are loc adormirea celor sfinf, veniti la
capatulluptelorlll.
$2
Iar dintre cei nesfinlili*, unii susginin chip
neralional ca vor ajunge in nonexistenta (nefiinlA), iar allii cd trupurile* se vor desparli
pentru totdeaunadin unirea cu sufletelelor,
ca nefiindu-le potriviH lor, pentru ca n-au
in[eles viala (aieasta) asemeneacelei dumneieiegti gipuiinla sfArgitului fericit, nici n-au
avut cit tie'buie "unogiinla dumnezeiasci, a
vielii in Hristos, asemanatoarecelei dumnezeiegti.care incepe inca de aici*. Iar allii
dau sufletelor ca insolitoare* alte ttupu.i,
nevazOnd,
in ei, osteneliletrupurilor lor unite
cu sufleteleindumnezeitegi de aceeasocotesc
lipsite in mod cuvenit de sfintele rAsplatiri
trupurile ce n-au ajuns impreuna la capdtul
drumului atotdr-rmnezeiesc.
In sfdrgit, al1ii,
aplecindu-senu gtiu cum, spreginduri mateqi preariale, au spuscd veqnica,preasfAnta
fericita* lor cuviogiee de acelagifel cu viala
de aici qi au respinsin mod necuvenithrana
proprie unei alte vieli deopotrivi cu ingerii.
DarnuvacAdeaniciodatavreunuldinbarbalii
preasfinfiin astfel.derataciri.Ci gtiind_catoli
vor primi o vegnicieasemanAtoare
lui Hristos
cAndvor ajungela sfdrgitulvielii acesteia,vor
vedeain mod clar calealor sprenestricAciune,
devenitade pe acum apropiatd.$i de aceea
laudA darurile dumnezeierii qi se umplu de

aici nu vor fi insotitide ni.i o ioe.anitii

j.--

$3
NeintAmpldndu-senici una din acesteala
adormireaoamenilorsfin1i,cel ce fic6nd parte
din acegtiaajunge la sfhrgit se va umple de o
sfAnti veseliepentru nevoinlele lui qi cu multd
placereva pagipe caleasfintei na$teridin nou.
Iar cei familiari celui adormitprin famlliaritatea
dumnezeiascdsi prin aceeasivietuire il fericesc
pe acela,pentruch a ajunsla biruinp finala mult
dorita qi inalla cAntarede mulpmire Celui ce e
cauzabiruinlei, rugAndu-sesd ajungAqi ei la
acelagisfArqitfericit.$i luAnduJpe el,il duc la
i"t-qlt,.?spreprimireasfinteicununi.Iarierarh\11il primeye cu bucurie qi implinegte' dupa
sfinta r6nduiald,cele ce se sivArqescpentrucei
cuvioqi adormili.
II' Iatna savar{trupentru cet aaormtl'
Adundnd* dumnezeiesculierarh sfdnta
ceataa preofllor, daca cel adormit a fost din
treapta preo[iei, aqezAndu-linaintea dumnezeiescului altar, incepe rugAciunea gi
mulpmirea cdtre Dumnezeu.lar dacAa fost
dintre sfinfi1ii* monahi sau din sfinlitul
popor, il agazAldngA cinstitul loc preolesc,
inainte de intrarea preolilor. Apoi ierarhul
savdrgeqterugdciunea de mullumire cdtre
Dumnezeu. Dupa aceea,liturgii (diaconii)
citesc fdgaduinlelenemincinoase,infiliqate
in dumnezeiegtile*Scripturi, despre sfinta
noastrainviere,apoi cAntacu sfinlenieimnele
din psalmicaremirturisesccu putereaceleaqi
figaduinfe. Apoi, primul dintre diaconi slobozeqtepe catehumenigi pomeneqtepe sfinlii

97

Despre Ierarhia Bisericeasca

adormili, impreun6
'egala cu care invredniceqte de
pe cel savirgit- ac^um. qi
o pomenire
indeamnape toli sacearapentruacelafericita
desAvirgirein Hristos. Apot. apropundu-.se'
dumnezeiesculierarh roste$teasupralul o
rugaciune preasfdnti. $i dupa.rugAciune,
iniugi ierarhulsarutape adormit9i dupi el toli
cei piezenti.Dupacel-au sarutattoli' ierarhul
toama peite cel adormit untdelemnul.$i,
fAcAndo sfdntarugAciunepentru to[i, aqazain
celui adormitimpreuna
cinstitullocag.tr^upul
c u a l t et r u D u r i r r r .

dovezilede sfinlenieale celui adormit sunt qi

indemnuripentrucei incAin viala spreaceasta
desdvirqire.

$3

Dar observim cd* nu toate treptelece se

curitesc de obicei se scot de la cele ce se
sAvirsesc,ci numai catehumenii*sescotdinre cetele sfinte. CAci aceasta(ceata) nu e
introdusdin nici una din slujbelesfinteqi nu-i
esteingaduit sa patrundain nici una din cele
sfinte ce se sdvar$esc,nici micA, nici mare,
intrucAt nu se impartAqeqtenici de puterea
m. Tdlcuire duhovniceascd
vazitoare a celor sfinte, prin naqtereadumnezeiascdizvoritoare de lumina qi datdtoare
$1
de lumina. Iar celelaltetreptece se curalesc'
intrucit au fost introduse(iniliate)mai inainte
so- in sfinta predanie,dar au cdzutiarigi fira de
De ne vid qi aud sivirqind acesteaminte spre cele rele, cind trebuia sa-qiduca
cu
hohote
cotescca cei lipiifl de sfinlenie rAd
implinire inallarea lor spre cele dinainte,
la
noastra'
gregeala
pentru
compatimesc
ne
$i
pe drept cuvant oprite de la inlelegerile
sunt
LacI'
aceasta.
Dar nu trebuie sa ne mlraln de
dumnezeie$tiale sfintelor simboale qi de la
dacdnu vor crede,nici nu vor inlelege,cum
imzic Scripturile (cf. Is. 7,9). Dar noi, vazdnd impArtalirile de ele. Caci se vor v6tdma*
oaitasindu-sein chip intinat de ele qi vor
inlelesurile celor sdvdrqite' condugi.gi- luliuneL la o 5i mai mare dispreluirea celor
minali de lisus*, sa spunem ca ierarhul nu
cinste dumnezeieqti
aceeaqi
de
ceata
ratiune
Eia lor inqile.Dar nu farAdrepfara
Domeneste
'a
la celece sesivargescacum,
prezenli
sunt
tate
Caci
pe
cel
adormit.
ea
qi
in
sfinlilor agaza
el arafacu ifinlenie ca toti vor fi prin naqterea ca si invele clar 9i sd vada nesiguranlamodin nou in aceleimpliniri cu careqi-auumplut mentului mor{ii noastreqi cununile sfinlilor
aleScripaici viala lor. De pilda, daca cineva a avut lAudatede catiecuvinteleadevafate
ii
ameninta
ce
sfArqit
fara
gi
chinurile
turilor
dumasemAnare
de
preasfAntA
o via[i
9i
va fi
n e z e i a s i a ,p e c A t e c u p u t i n t a o m u l u i s d pe cei iipsiti de sfinlenie.$i aceastale
ce s-a
pe
cel
vAzAnd
poate
acelora.
folos
v
i
i
t
o
r
de
v
e
a
c
u
l
p
e
v
a
f
i
i
n
D
u
m
n
e
z
e
u
,
imite
-savArqitintru sfinlenie laudat de diaconi,
m o E t e n i t o ra l b u n A t A l i l o rd u m n e z e i e q t9i i
pretentat
ca unul ce se aflA cu adevAratin
la
viala
inferioara
o
a
avut
daci
Iar
feritite.
cu sfinlii din veac;!i poatevor
comuniunea
Dumnezeu'
cu
culme celei asemanatoare
dar totuqi sfdnti, va lua gi el-sfinte ra,splati veni gi ei la aceeaqidorinlA qi vor fi invdlaJi
de gtiingadiaconeascd(liturgici) sd tinda Ia
de acelagi fel. Dupa ce ierarhul a mullumit
in Hristos.
p e n t r u a c e a s t ad i e p t a t e d u m n e z e i a s c d * , fericita desAvArEire
laudA
iosteqteo sfAntArugaciune* 9i
^dumnezeiascaobirgie, ca una ce a desfiinlat
$4
nedreaptdgi tiranicAasupranoastri
stapAnirea
a tuturor, mutAndu-nela judecilile sale atotierarh
dumnezeiesculApoi apropiindu-se,
dreptella.
rosteqleo sfantarugAciunepentru cel adormit.
Iar duparugaciuneil sarutAqi dupael toli cei
Drezenti.Rugiciunea*cere bunatalii dum$2
sAie-rteceluiadormitpacateleceledin
irezeiesti
qi sa-laqezein lumina
omeneascA*
slabiciunea
dumnezeieqtilor*
qi
citirile
cAntarile
Iar
lui Avraam, lui
vii.
sdnurile
in
celor
in
in
si tara
fAgaduinle descoperd preafericitele stiri
a fugitdurerea
de
unde
locul
in
Iacov,
lui
isaac
ce
au
si
cel
ve$nlcle
pentru
vor
aqezali
fi
care
(cf.
2l'4).
Apoc.
gi
suspinul
qi
intristarea
iar
dobdndit o desavirqire dumnezeiasca;
98

Desore IerarhiaBisericeasci
z a d a r n i c e ,c e i c e , c e r d n d r u g i c i u n i l e
sfinlilor, nu folosesc sfintele lucrari ale
p
r o p r i e i l o r f i r i ; a c e g t i as e v o r l i p s i q i d e
Acestea sunt, socotesc,preafericitele
dumnezeiegtidin nepisarea fafi
darurile
cununi vddite ale sfinlilor. Dar ce ar putea fi
poruncile
luminoase gi de bine daruide
deoootrivacu nemurireacu totul neintristatd
urmind Scripturilor, ci
Dar
afirm,
toare.
sunt
qi liminAtoare? Caci, degi fagaduin[ele
sunt cu totul folosiSfinlilor
rugAciunile
pe mdsurainlelegerii* noastre,avind ingelevia1d,
cand cineva,dorind
in
aceasta
toare*
lor
suri mai presusde orice minte, numirile
qi avAnd qi o deprindere
suntdeoartede realitatealor* adevdrata.Cdci d a r u r i s f i n t e
sfinta* pentru impartigirea de ele, dar
socotimadevAratcuvAntulScripturii: Cele ce
propria putinatate,vine la
ochiul ntt le-a vd:ut Ei urecheanu le-a auzit cunoscandu-gi
c
uvios qi ii cere sa-i fie
v
r
e
u
n
b
d
r
b
a
t
le-a
acestea
nu
s-au
suit
Si la inima omului
qi
?mpreuni
lucrdtor. Acela va
susginitor
gdtit Dumnezeucelor ce-l iubescpe E/ (I Cor.
un folos superior
de
la
el
primi
desigur
2 , 9 :c f. I s . 6 4 , 3 ) .
va primi darurile
Iar sinurile sunt, cum socotesc,starile oricareilucrari proprii. El
pe
le
cere.Caci il va
care
preadumnezeiegti
pafericililor
qi
ale
preadumnezeiegti fericite
Dar ca urprimi
dumnezeiasci.
bunatatea
triarhi gi ale tuturor celorlalli sfinli care
sa
evlavioasd
va
recunoqtinla
igi
arata
mare
cu
Dumnezeu
pe
cei
asemanAtori
primesc toli
pentru ajutorul ce-i vine prin cei cuviogi qi
in neimbatrdnitoarea gi preafericita lor
I5.
dorinla vrednicdde laudi a celor ceruteprin
desavdrqirel
sfintele lui cereri gi prin deprinderea
coresDunzdtoare,care il fac asemAnatorcu
$6
Dumnezeu.Caci Dumnezeua rinduit prin
j u d e c a t i l e d u m n e z e i e g t is i s e d a r u i a s c d
Dar ar putea spune, poate, cineva ci am darurile dumnezeieqticelor vrednici sa se
vorbit drept, dar e greu de inleles pentnl ce are i m p a r t a g e s c i d u p A v o i a d u m n e z e i a s c a
nevoie* ierarhul de bunatateadumnezeiascd atotcuvenitAgi prin cei vrednici. Deci, dacd
pentruiertareapdcatelorcelui adormit 9i pentru disprefuieqtecineva aceastAbunA rdnduiald
cinstecu cei asemenea qi, recurgAndla o parerenebuneascd,se solui in aceeaSi
socot.i-rea
cote;te pe sine suficientpentru vorbirea* cu
lui Dumnezeu. Caci dacAfiecare va lua de la
dreptateadumnezeiascirasplatafaptelor bune dumnezeireagi nu prefuieqtepe cei cuvioqi,gi
sAvArgitein viala de acum, iar cel adormit s-a daci inallAcererinevrednicede Dumnezeu9i
folosit de lucrarile salein aceastAviafA,pnn ce nu cereri sfinte gi dorinla de cele dumrugaciune ierarhica va fi mutat la alta stare nezeieqtinu e corespunzatoaregi potrivita lui,
velnica decit la cea de caree vrednic qi care ii va ramAneneimplinitA cerereafAcuta fara
gtiinla. Dar despre* rugaciuneape care o
e rAsplatavielii de aici?
face ierarhul pentru cel adormit, carea venit
Eu gtiu foarte bine ca fiecare va primi
s t a r e a c o r e s p u n z a t o a r e ,a $ a c u m s p u n la'noi ca tradilie de la invalatorii noqtri
indumne2ejli.e necesarsA vorbim in chip
Scripturile. Cici acesteaspun ca Domnul
rb.
deosebitt
va departade la Sine pe unii gi fiecarei;i va
cu cele facuteprin
lua cele corespunzatoare
trup, fie bune, fie rele (cf. II Cor. 5,10). Iar
s7
cd gi rugdciuniledreplilor* lucreazAin viala
aceasta,dar nu qi dupa moarte,insa numai
Dumnezeiesculierarh estetalcuitor, cum
in cei vrednici de acestesfinterugaciuni,ne
ale Scripturilor. spun Scripturile,al dreptalilordumnezeieqti.
inva[ApredaniileadevArate
Caci esteun inger al Domnului, al AtotliitoruSau ce a folosit Saul de la Samuil* (cf. I
R e g . 1 6 , 1 ) ? S a u c e i - a f o l o s i t p o p o r u l u i lui Dumnezeu(cf. Zah. 2,7-12).El a invd[at
evreilor rugAciuneaproorocilor'?Caci,pre- din Scripturilepredatede Dumnezeuca celor
ce-auvieluitcu cuviogie,li s-adatca rasplat6,
cum cineva, nefolosind vedereasa, cauta in
de lumina soarelui* dupa vrednicie,de cdtre prea dreptelecumzadarsAseimpartageascA
careiqi daruiegtelumina sa ochilor sanAtogi, pene, viala atotluminati qi dumnezeiasca,
a$a se atama de nadejdi neputincioase qi iubirea dumnezeiascide oameni trecAnddin

$s

99

DespreIerarhiaBisericeascl
deoarteze.Si de fapt aceastesff,nti* invalatura
bunatatecu vederea*petelece le-au venit lor
Dumnezeuic[.Mat' 16.16)'cum spune
deipre
cum
Fiindci,
din slAbiciunea omeneasca.
n-au grait-omiqcalide ei.inqigi,nici
Scriprura,
sDunScripturile,ninreni nu e curat de intrupul$lsangele'
le-adescopent-o
carora
ca
unii
tihaciuneicf. Iov 14.4).$dind acestefaga- ci ca unii ce-aufost introduqide Dumnezeu,cu
duinle din Scripturile dumnezeieqti,ierarhul mintea, in cele dumnezeieqti.
cere* sa se implineascd qi si se-daruiasci
Deci, indumnezeilii ierarhi trebuie si se
celor ce au trail in chip cuvios sfintele res- loloseascAastfel 9i de de-spa4iri.qi.detoate
p l d t i r i , m o d e l i n d u - s ep
- e sine insuqi din
Duterileierarhice,mi$catede obdrqtadumnezeb u n A t a t es p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u $ l iasca a Tainelor. Iar ceilalli si dea ascullare
cerdnd danirile pentru allii ca haruri pentru
ierarhilor in celece le savariesc.ca nuqcall;l
sinellT.
ei de Dumnezeu.Clci cel ce vd va nesocoilpe
(Luc. 10'16).
Totodata, cunoscandci nemincinoasele voi,pe Mine ma nesocoteSte
Ie
sigur,
mod
in
vor
implini
se
faeaduinte
a.ita ..16. de fali* ca o descoperirecir cele
$8
cerutede el, duparinduiala dumnezeiasci,se
in
desavdrqit
vor da neindoielniccelor ce s-au
Dar si revenim la cele ce urmeazdaminviata dumnezeiasca*.CAci ierarhul, care
cere
n-ar
titei rugAciuni.
talmace$tedreptateadumnezeiasca,
Dupa ce a savArsit-o,ierarhul siruta intdi
niciodathimplinirea unor fagaduintecare nu
se
nu
care
pe
cel adormit, afoi toli cei prezenli.Cdci
lui
Dumnezeu
el
9i
sunt atotplActrte
estedulceqi cinstittuturorcelorasemanaton
vor da iri chip dumnezeiesc.De aceeanu le
cere acestea pentru cei adormili lipsili de cu Dumneieu cel ce s-a desavArqitin viala
dumnezeiascA.Iar dupa sArutare.ierarhul
curafie*nu numai pentru ca se va abateprln
toarna peste cel adormit untdelemnul'
uceuita de la treapta de tdlcuitor gi va indrAznisd-qiarogecu m3ndrieceva din cele Amintesie-ti
- dca
i n ala
i n tsfinta
e * ' na$teredin Dumprin dumnezeiescul
i
z
v
o
r
u
l
d
e
m
i
q
c
a
t
d
e
n
e
f
i
i
n
d
n
e
z
e
u
,
ale ierarhiei,
Tainelor*, ci va [i qi desparlitde rugdciunea Botez se daruiegtecelui ce se introduce in
desivArgirein tii a impartAqirede sfint uI .simsfdnta,auzind de la dreaptaScripturay el in
de haina materialAde
chip cuvenit:Cereli Si*nu primili, pentru cd bol - duba dezbrAcarea
ungerii. Acum,
dumnezeiescul
untdelemnului
(lac.
Deci,
al
4-'3).
inainte
mai
rdu
ceieti
ieraih cerecele fagaduitein chip dumneze- la sfdrgitul tuturor, se toama untdelemnul
iesc si iubite lui Dumnezeu9i cele ce se vor Destecel adormit. Atunci*, ungereacu untdarui in mod sigur. Le cere aratdndcele ale delemnchemape cel mifat (introdusin etapa
la sfintelelupte (nevoinle).Iar
deorinderiisaleielei buneiubitorului de bine desavArEirii)
chip
in.
prezenti.
celor
acum,untdelemnultumat aratape cel adormlt
Dumnezeu qi aratAnd
cA s-a nevoit in acele sfinte lupte 9i s-a
revelatordaiurile ce se fac celor cuviogi'
Astfel, ierarhii au gi puteriledespirlitoare*, desavArgitll8.
dumnezele$u'nu penilcrritori ai dreptaflor
dreotatiiordumnezeiegti'
ca 6lcuitori
dumneryre, gmgaza-m
ftu cA preaingeleapta.
$e
ci pentru
pbmiritelor neralionaler'
neralionale*'ct
chip sltiiitorpomirile
pe
p9
e-!
el
spre
miscir
miEca
nuEca.pe
ii
u
Tainelor,
Tainelor'
Tatnelor'
cr
itnhril*iivor
al
i2vor
buhul*, izvor
ca Duhul*,
oe L'umDupi ce ierarhul le-a sivdrqit acstea,
despartirea
'Ci"i'cu dreptatea celorJudecall
Carora asazairupul in locas cinstit cu alte cinstite
Sfdnt.C,
-o''",'
I ttnri. z.icezice,Duhul Sfdnt.
Luati,
nezeu.-Caci:
iiti-iiri naroreli, iertatevorfi ' Si-carorule veli
trirpuri de aceeasitreaptA.Caci,dacaceladortiie. tinuie vor fi (loan 20' 22-23).$i celui ce a mii a dus in suflet gi in trup o vialAiubita lui
iost iuminat* brin descopeririledumnezeieqtt Dumnezeu, va fi cinstit dupa impreuna lude citre PreasfhntulParinte,Cuvdntulii spune: crare cu sufletul cuvios gi in trupul care s-a
cerurt,.
Orice vei Iegape pumAntvufi Iegat-Si.in
nevoit cu el prin sfintele sudori. De aceea
\d
de=legat.;t
pamant
pe
de:legu
vei
fi
orice
si
dreDtateadumnezeiascaii dA impreuni cu*
in ceruri (Mat. 16,19).Aceastapentruca acela" sufietul qi trupului rAsplalileveqnice,ca celui
descopelui' potrivit
si tot* ierarhulasemenea
cu el qi e impreuna
parhteqti facutelui- ca tAlcuitor.qi darul- ce-a cilatorit impreuni
firilor -lor.
sau contrarA.Pentru
viata
cuvioasa
la
Dartas
de
pe
cel.
lublton
primeasca
sa-i
tor al
a celor sfinte
dumnezeiasca
rinduiala
aceea
sa-l
Dumnezeu, iar pe cet necredlnclo$l

100

Despre Ierarhia Bisericeascl

ce esteqi adevarat,ci pruncii inAllali in legea
sfAnta,vor ajungela deprindereasfintd' liberi
de toata ratacirea qi lipsili de experienfa
oricarei vieli necurate.Aceasta avAnd-oin
minte dumnezeiegtii noqtri invifdtori*, au
cugetatsAprimeascdpe prunci in acest-sfAnt
mod qi pdrinlii naturali ai pruncului adussa
predeapruncul vreunuipedagogbun' introbus in iele dumnezeieqti*,qi dupa aceeasa
stea copilul sub el ca sub un pArinte
duhovniiesc gi naq al sfintei mdntuiri' Deci'
$10
sa
caremArturiseEte
ierarhulii cere acestuia,
(sainal1e)copilul in vieguireasfAnta,
creasca
Iar invocirile sfinlitoare* nu e ingiduit si
si rosteascAlepAdarileqi sfintele mArturisiri
fie circumscriseprin explicare'nici taina lor
qi
nu, cum spun aceia,rizdnd, ca qi c6nd-s-ar
sau puterile din bumne2eu lucritoare in ele
unul in locul altuia in cele dumintroduce
sAfie scoase*din inlelesul lor ascunsin mod
acestanici nu spune:eu fac
Caci
nezeieqti.
prin inilieri necomupublic.Ci, invatAndu-le
sfintele mirturisiri pentru
sau
leDadarile
nicate.cum se afla in SfAntanoastraTradilie,
pruncul
seva lepida qi se va uni cu
ci:
copil,
si
si sivirlindu-le cu dragostedumnezeiasca,
sA conving copilul sa
mafiurisesc
adicd:
el,iie ridicateprin sfintelelucriri la deprinderea
(inlelegere)
sfdnta pnn
minte
la
o
qi inallimei dumnezeiascdgi la iluminarea ajungA
intregime
in
lepede
sa
se
ca
mele,
invafaturile
inalt6
sprecunoqtinlacea mai
desdvdrqitoare
marturiseasca9i sA lucreze
sa
potrivnici,
de
lor.
a
dumnezeieqti.Deci nu e nimic
md,r:turisirile
'absurd
in faptul ci pruncul e crescut spr
sll
inallimea dumnezeiascA,avdnd un povAfuitor{ qi naq (primitor) sfAnt, care ii sadeqte
Iar c[ gi pruncii. carenu inleleg incA* cele deprindereain cele dumnezeieqtigi-l pazeqte
dumnezeii:gii.se fac partaqide na$tereadin
neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face
dumnezeiascd pruncul pdrtasde sfintele simboale(Taine)'
Dumnezeugi de impartaqirea
de preasfintelesimboaleparecelor prolanl' ca sAfie irescutin eleqi sanu aibaaltavieluire
prebum zic, un lucru vrednic de ris. daci
decdt pe cea care privefte pururea la cele
pe cei ce
ierarhiiii invalAcele dumnezeieqti
dumnezeieqtiqi-l face pirtag de ele, vie[uire
nu pot auzi qi predica sfintele tradilii* celor intarita in deprinderea sf6ntA a acestora,
ce nu le inleleg; 9i incA mai de ris, pentru.ci inallata*p .\iB sfdntdenag(primitor;in chip
al[ii pronunla pentru ei sfintele marturisiri.
dumnezelesc"'.
lor de cdtre cei rAtqpili-nu
Dar neingelegerea
Aceste bunatafi ale ierarhiei noastre ni
lor,
primirea
pentru
piedicA
iie
o
trebuiesi-1i
aratat,o! copile, vederile unitare.Dar
le-au
ci sA starui in chip evlavios qi cu iubire in
mai vazatoareau vdzut nu numai
minli
alte
cilduzirea lor spre lumini, ardtand fala de
ci
altele, cu mult mai luminoaseqi
acestea,
obiecliile prezentateca nu toate cele dumdumnezeirii. Iar pe tine,
asemAnatoare
mai
nezeiegtise circumscriu de cunoqtintanoasfrumuselimai lumivor
lumina
te
ci
socotesc
au
de noi
tra.Cacimultedin celenecunoscute
folosindu-te de
dumnezeieqti,
mai
noase
$i
cauze vrednice de Dumnezeu, necunoscute
o sfialuciremai
spre
in
urcugul
spuse,
treptele
noi.
noua,dar $tiute*de treptelemai inalte de
iubite, 9i tu mie iluBa ramAnascunseqi fiihlelor celor mai inalte, inalta. Preda-mi, deci,
qi arata ochilor mei
fiind gtiutenumai atotinleleptei9i de inle-l.ep- minari mai desavdrgite
frumuse[i mai minunate 9i mai unitare.Caci
ciune facatoareiobdrgiidumnezeie;ti.$i le
voi
sDunemacesteapentruca le-au adus la noi indrAznescsa cred cA prin cele spuse
aprindescdnteilefocului dumnezeiescaflate
dimnezeieqtii nolrri invalatori, avAndu-lein
amintire din tradilia veche.Caci spun*, ceea in tine.

d6ruieqte amandorura impartaqirile de. cele

dumnezeieqti*,sufletuluiprin vedereaqt pnn
iar trupului prin
stiinlacuraiaa celor sAvArgite,
itotdumnezeiesculmir, ca printr-o icoand'
sfinlind omul intreg* prin simboalelepreasfinte
ale impartaqirii de dumnezeire qi daruindu-i
prin aiesta-sfAntalucrare (ierurgie) intreaga
hinruire si vestindu-i prin simlurile intregi cA
va aveapartede inviere.

l0l
i

I
I
I

SCOLIILE SfdNtUIUiMAXIM VTARTUNISITORUL

DesPre
IERARHIA BISERICEASCA

CaPitolul

$1
Lucrarea - dumnezeiascd. Numegte lucrare dumpe ceavenitdde la Dumnezeuqi datdoamenilor
nezeiascA
savArgitain
Ei care ii iace pe aceqtiadumnezei. lucrare
creqtini
'Prinprin ierarhie.
tradilie. $tiinla ierarhicAa primit-o prin tradilie'
Sd nu intinezi. Adica sa nu rdzi de ele $i sa le arili
firi evlavie tuturor celor lipsili de sfin1enie,facdndcele
dumnezeier;tigi tainicc prilej de ris.
Numai ceior sfinp. Nu trebuie sa se arate cele sfinte
celor intinali, nici sa se arunce margaritarele porcilor'
Mintea cea mai tnaltd dumnezeiesc ierarhicd' E de
menlionatcil scspune,impotriva Nestorienilor,ci mintea
se atribuie Si lui Dunrnezev lin Hrisl()s nunted tlu e
nimai t ,,ni lui . n. trad.). Se inrpanasc$lcdc sfinleniegi
de curilie pentru sfintire.
Dupd putinld. DupA puterea fiinlelor inlelegAtoareqi
inteligibile; cici nu le face lisus asemeneaSiegi dupi
puter6alui; fiindca El estenesfdrqitde putemic ca Dumnezeu,
Adund.Explicarea acestorase face in capitolul V al
scieni D espre numi r i I e dumtte:ei eI t i.
Multek deosebii. Prin multele deosebiri socotescca
inlelcgemultcle feluri de griji iJc poftelorrrupegtipe care
le interziceDomnul; iar viala unitara qi dumnezeiascaeste
cAutareain primul rAnd a imparAliei lui Dumnezeu qi
drepulii lui, pe care Domnul a indicat-o in rugiciunea ca
srifi e ioli u,ta (low't I 7, 1 I ); iar calitateaaceastaa sufletului
a numit-o deprindere,care le e proprie cel mai mult celor
sfinlili.
Cunoqtinga celor vdzute. Este inlelegerea plina de
$tiinla a cuvintelor 5i inviliturilor despre Dunlnezeu;
iaci'nu ajunge simpla auzire a cuvintelor 9i rostirea
sfintelortiine, ci aceastase cere urmatade inlelegereaqi
pricepereacelor proslavite; cAci aga fac qi. cei .ce.se
ieruilsc (se sfinleic) intii lui Dumnezeu'apoi o prilejuiesc aceastagi altora: se desavArgescqi desavirgesc.
$2
Qerarhia) ingerilor. Numegte qi aici cele noue cete. pe
care le-a nunit inainte in scriereaD esp r e ier ur Iri u t er euscd'
Toatd (ierarhia) prosldvitd acum.E puterea intregii
ierarhii.

Acelagi ierarh. Adici ePiscoPul.

Celor de.ruD el. E vorba de inaintare.
Cei nni dejos se cuvine sd urmeze. Presbiletii.
I)ar. Coniparalia ierarhiei cercgti qi sensibile'
Simboalelor sensibile. Simboalele sensibile sunt
Tainele aratatein cele urmltoare, adicaBotezul sau Luminarea, Sinaxa sau Taina impartalirii 9i celelalte.
Unul este.Adica Dumnezeu.
Nu - unitar. in loc de in mod unitar liin acelasimod'
I nteligibile. De notat cA lucrarea scrisade el D espre
cele inteligibile ;i sensibilen-am aflat-o.
Mai desfdqurat.lnloc de mai pe larg$3
Ierarhia - esfe. Ierarhia o constituie' precum ne-o
infali$eaza venerata noasfia tradilie' cele .in general
.uno.iut" sau spuse despre lucrurile sfinlite ce sunt
propuse sau supuse sau savdrgite.Caci o redi intr-o
sau cuprindere a inrecapitulare (ouyregcl,oirootv)
tregului, intrucdt recapitularea (&voxe<potrcio:otv)
spunemca esteo rezumarepe scurta celor spuseinainte'
Cea mai generald. Cele generale sunt cele mai
Zice, deci' cA ierarhiaestecea mai genecuDrinzatoare.
rali qi mai conducitoare recapitularea intregii orand.uil
numite ierarhie;de pilda, episcopulestevarful ierarhiei
sautrepteipreolilor.avdnddatoriasacunoasca'sacurele'
virful treptei diaconilor
sa lumineze, sa desavarleasca;
estearhidiaconul,caree dator si cunoascalucririle litur"giccl si asamai departe'celelaltetrepte
Licrarea care recapituleaza. Recapitularea(cuprinderea) celor sfinte este cunoaiterea intregii ordnduiri
ierarhicc.
inceputul acaslei. Spune care e inceputul ierarhiei
si
' despreTreime.
Cunoscutd. Noteazaca Sfdnta Treime cunoaqteexistenla proprie, pe care o numim fiinla sa' care singura se
cunoa$tepe Jure.
Rilionate. Noteaza ci ingerii 5i oamenii sunt fiinle
ralionale.
Iar aceasta nu - altfel. Adici mAntuirea.
Iar indumnezeirea. Spune ce esteindumnezeirea'
A (intregii) ierarh ti. Aratd caree thta intregii ierarhii'
Noteaza ca sfdrgitul sau scopul intregii ierarhii este
iubirea fala de Dumnezeu 9i de cele dumnezeiegti a
ingerilor qi a oamenilor qi cele menlionate in continuare'
Iai cele lucrate uniur de ierarhie arati ca trebuie privit

103

Despre Ierarhia Bisericeasci

deplin 9i unic spre aceasti slujire.
$4
Celor mai presus de lume.NoteazAcum miqci Dumnezeu Puterile inteligibile (ingeregti) qi cum suntem iluminali noi.
Cdci nu - din afard. Oamenii primesc cunoqtinla
adevaratadin afarA,adica de la vedereacrealiei 9i din
cuvinte invalatoare gi din alte mijloace de felul acesta;
ingerii insi surt luminali in puterea lor inlelegatoarede
aceastdcunogtinlaqi sunt intiparili prin voia dumnezeiasci
sau sunt modelali spre ilnitarea lui Dumnezeu gi spre
cunoaqtereafapturilor, ca fapturi, dinlduntru.
Inteligibil.Trebuie inleles cAiluminarile lui Dumnezeu
miqci mh1ile dumnezeieEtinu din afard,ci dinliuntru: cici
a spusci Dumnezeule lumineazi pe ele inteligibil. Fiindca
inlelegatorinseamnaa inlelege;iar inteligibil e ceeace este
inTeles;ceea ce este inleles findca un fel de hranA qi putere
de suslinerea celui ce fnlelege,pe drept cuvAntDumnezeu
li se face inteligibil qi inleles hinlelor netrupeqticare sunt
minli; in misura in care acesteail ajung, lumin6nduJe pe
ele, mintea acelorail inlelege qi se hrinegte cu El.
Simbosle distincte. Numegte aici simboalele impa4ite invalaturile de multe feluri ale Scripturii, care ne
comunici prin cuvinte simbolice mai ales invdlatura
despre firea dumnezeiascd 9i despre fiinlele
inlelegatoare;uneori ele sunt qi indreptatoareale fapturii,
ca legi poruncitoare,inallate la inlelesuri alegorice;cu
atit mai mult cele savdrEitein Taine se vad spiritual in
simboale qi chipuri.
Fiin(a. Noteaza care e fiin1a ierarhiei noastre qi ce
sunt dumnezeieqtileScripturi.
SdvdrSitori ai celor sfnte. Numeqte savArqitori ai
celor shnte pe apostoli, pe care i-a numit gi povaluitori;
tar scrieri teologice numegteciirlile Vechiului 9i Noului
Testament;iar in iliere ma nemateridli, cunoltinla venita
de la Duhul in apostoli cu privire la inlelesurile Scripturii'
pe care a numit-o qi cuv6nt trupesc, indiere din care s-au
nascut Si invalaturile Noului Testament; iar iluminarea
venitii intr-un povaluitor de la Duhul Sf6nt a declarat-o
upntpiatu de a ierarhiei cereSti.
De h minte la minte. Observa cele comunicate prin
mijlocirea cuvintului. $i ca cele tainice s-au predat prin
cuvdntul nescris.Dar cele preddte sunt de folos comun
(cele predate in mod tainic de la unul la altul nu sunt
totu$i menite sd ramAnd bunuri individuale, ci sciJie de
Jolos comun: numai inlelesul celor predate spre a Ji
sdvir;ite nu poate fi fdtut deplin inleles de to1i, n.vad.).
Dar spune ca, prin simboluri sfinte sunt vrednici de
contempliri inillatoare (anagogice) ale tainelor expuse
in cele urmatoare.

$s
Qhipuri sensibile. Despre chipuri.
Concentrat. Iata lamurit ce inseamnAconcentrat.
in tnvd(dtuile tainice - nescrise. Noteazi cd cele
dumnezeieqti ni s-au predat gi prin inilieri (tainice
invataturi)nescrise.
Simbolicd. Ierarhia pentru oameni este simbolicl gi
formati din cele sensibile,adici nu ne intilnim cu luminile

104

dumnezeieEtigoale, ci sivdrqite prin simboale,ca potirul

binecut'dntiirii,cumziceApostolul(I Cor. 10,16),qipZtnec
pe cure o frdngenr gi celelalte.
Descoperite. Adica cunoscute $i arAtiitoare ale lucrurilor gi tainelor ale cdror simboale sunt.
Nu vei transmile - altuit.Pentru cd nu trebuie spuse
cele tainice.

Capitotut II
I. Despre cei ce se desdvdrSescprin iluminare
(Prin Bote:)
Iur aceasta.Adicd asemanareagi unireacu Dumnezeu.
Care e deci tncepunl. Inceputul,zice, ;i calea spre
unirea cu Dumnezeu qi mogtenireastatomicaa lui este
dumnezeiescul Botez. De fapt, de nu se ra n.tge Linevu
din upd Si din Duh, nu vu vedeaimpdrdlia lui Dumne:eLt
(Ioan 3,5). Din el se modeleazaomul launtric spre deprinderea buna qi mAntuitoare qi spre aseminarea cu
Dumnezeu in cuvinte gi fapte.
Spre primirea celorlalte. Spune ci e nevoie de trei
lucruri pentru inceputul implinirii poruncilor: de
primirea cuvintelor dumnezeieqti, de catehizareain
credinla dumnezeiascdgi de renagtereaprin Botez, prin
care incepem sA vieluim dumnezeiegte. Caci crearea
noasra din samanta,-chiardaca e din Dumnezeu Creatorul, este narurali. InsA nagrcrea din Botez nu e din
sdnge,nici din vofubdrbatului (loan 1,13). Precum,deci,
in na$tereanaturald trebuie si ludm existenla spre a fi gi
apoi sd lucram cele corespunzatoare;i sa le patimim - de
pildA oamenii cele proprii lor iar animalele, la fel, ceje
ale lor, - aqa qi in rena$tereaprin Botez trebuie mai intdi
sa existe cineva pentru Dumnezeu gi apoi si puna in
lucrareiubirea lui gi celelaltesprevieluireacea bunA.
Cdci precum - sldvitul. Vorbeqte de fericitul Ierotei,
cum a aratatde multe onin Cuvinteledinainte.
Cea mai dintdi miScare. Aratd care e cea mai aleasA
miqcare a mrnlii.
Cea mai negrditd. Adica a te replasmui 9i renaqteprin
Botez, cum aratdin cele urmdtoare.
Adici
Lucrarea - tn vederea indumnezeirii,
renaqtereaprin SfAntul Botez.
Trebuie - mai tntdi sd existilm. Caci existeniei dupA
fire ii urmeazi o lucrare potrivita ei.
Naqteii din Dumnezeu. Adici ale Botezului.
Ndscute din soare. Luminile sau razele pe care le
produce soarele.
Pe Ozia. Noteaza cele despreOzia, Core 9i Nadab.
II.Taina ilumindrii (a Botezului)
$l
Evangheliile. Spunecare sunt Evangheliile adevarae.
Iubirea - de oameni. Cugetala iconomie.
Sd facd asemened.Adica prin credinla, cum aratain
cele umratonre.
$2
Cel ce iubeEte.Vorbegte de cel ce a crezut de curend

Despre Ierarhia BisericeascA

gi voieqte si se lumineze, dare ini$at (introdus in taine),
adicacreqtincredinciosdeplin.
Acela - tn tntregime. Despre cel numit naq al celor
nou luminali (botezati).
Sd urmeze. Potnvit cu ce s-a spus in lege: intru toate
v o m a s c u l t ag l a s u lD o m n u l u i .
SdJ pimeascd. Pe cel cerut si-l primeascii; de aceea
se numesteprimitor (naq).
Numele de ierarh. Adic|terarh de faot.

il tntoarce spre rdsdfit. Aceasta o faci cu acela ca

unul ce se roaga Si o cere; iar spre apus,ca pc unul ce
leapadalucrurile intunericului.Noteazaca atuncinumai
diaconii dezbriicaupe cei venili la Botez; preolii faceau
celelalte,pe care acum le fac diaconii, cum ai aflat cu
pulin inainte; in cele urmitoare, vei afla ci numelte
liturgi pe diaconi; iar pe presbiteri ii numeite preoli.

$3

Liturgii. Numelte liturgi pe diaconi.

Maica tnfieii. Numegte maica a infierii, cristelnila.
CAnturea ;fdntd - (din inspiralia) - celor stdpdni(i
de l)umnezeu. Cuvdnrul trebuiecompletatastfel:sfAnta
cantareinspfata a proorocilor stdpdnili de Dumnezeu, ca
si fie gi dupl aceeaepiscopulcel ce roste$tesfantacantare
a Sfdntului Duh, care,fiind Cel ce a inspirat pe prooroci,
primeqte pe barbat. CAci nu-i spune cAntarea sfdnta a
proorocilor. FiindcA toli proorocii cdntau aceeagicdntare:
estepsalmul 28,3:Glasul Domnului pesteape SiAleluia.
Potrivitd. Adica alba.
Prea dumnezeiette sfrntit. in alt manuscris grec:
prea teolog,ic'(0eoloytxcotritrp). Cel ce citeqte cuvintele Pirintelui in D espr e i eru r hia bi.ser ic eu scd nu trebuie
si semire dacdspuneunelelucruri deosebitedin r6nduielile
Tainelor de celein vigoare acum, cum vorbegte5i acum de
impartaqirea Sfintei Cuminecaturi dupa ungerea cu Mir.
Cici se cuveneau acestea,fiind potrivite cu timpul. Dar
acum aceastase face mai corect in Liturghia deptin6 a
gi
dumnezeiegtilorTaine, cind trebuie sd se impartaqeascri
noii botezali. Iar spunAndcA dupa aceastaffebuie sa
seinalle sprecontemplareacelor dintdi, arati sauci trebuie
sA faca dupa aceearugiciune sau ca ierarhul pleacAdupii
Liturghie.
aceeala dumnezeiasca

Pe cei doi bdrbagi (doimea bdrbagilor). Aga trebuie

inleleasaexpresiacompusii despredoimeu bitrfutlilor, ca
unul ce primeqtepe umeri oaia,ca sd fie doi barbali- unul
care primegtegi unul care vine in Biserici qi e primit ca
o oaiepierduti Primul il intoarcepe al doileadin raticire.
CAciprimitorul (nagul)era credinciosqi n-aveanevoie si
fie primit. Preotul mullume$teacum lui Dumnezeu.De
se va inlelege astfel expresiacompusa dointea hdrbalilor
va fi ceva foane obi5nuit.
Inlelegdtoare. Mullumire inlelegAtoare numeqte pe
cea tacuE, care are loc in minte; trupeascii, pe cea care
pleacacapul gi aduceinchinare lui Dumnezeu (uventgi
aici, poute, o dotadd a t'echinii scriitorului Dionisie,
intrucdt in Biserittt primdrd veneau oumeni maturi tn
Bisericd ;i liecure familie incepea sridet,inti cre;tind mai
ales prin burbat, cupul Jirnriliei, n. trad.).
$4
Toatll ceata cilor sfinlili. Adicf tot clerul.
O cdntare oarecare. NoteazA cii din toata Scriptura
se poate ind'l1ao cdntare lui Dumnezeu, nu numai din
David, (Biserica Si-a alcatuit totdeauna c'uhul din texte
din Sfhnta Scripturd, spre deosebire de sectele neoprotestunte,n. trad.). De altfel, o cAntareoarecarea fost gi
cAntareaMariei, sora lui Moise: Sd cdntdm Domnului
(IeS. 15,21) sau psalmul lui David 33 sau o parte a lui:
Apropktli-va de El Si vd luminuli(Ps. 33,5).
$5
Sd vind in tntregime. Adica din tot sufletul.
Porunceqte preolilor. Noteaza ci numelte preoli pe
cei supugicpiscopilor.adica pe presbiteriqi pe diaconi;
caci ei scriu numele celor de cur6nd luminali (botezali)
(un sentnal vechimiiscrieribr lui Dionisie e ;ifuptul cd
oriunde se intindeu crestinismul, existu un episcop, inconjurat de preogi Si de diaconi; Si Botezul era sdvdrSit
de episcop, n. trad.)
Pe bdrbat. Noreaza ca vorbegte gi de inscrierea celui
botezatgi a naqului.

$6
imptinitd de (toatd) Biserica. Prin rostirea cuvdntului: Amin!
it descinge pe aceln. Vorbegte de cei ce se sAvArgesc
in dumnezeiesculBotez.
$i tl dezbracd. Aici nu-l dezbracii de toate hainele,ci
il lasa in cama$i, cum arata in cele urmAtoare; prin
Iiturgi, adicit prin diaconi.

$7

$8
Se tnal(d - (la vederea) - celor dintdi. Ceea ce spune
esteaceasta:episcopulfiind chipul Dumnezeuluituturor,
precun Dumnezeustiruind purureain unitateagi identitatea sa. neiegit din temelia sa, intinde, pentru mintuirea
tuturor, la toate, prin iegirile providenliale, iluminarile
bunitA!il sale (hutldtotea indreptat(i spre allii e luntind;
rdutatea e lnluneric; bLtndtulease uratd cu luntind,pentru td e deschiderea Celui ce o comunicd spre cel cdruia
i-o comunicd, n. trad.) gi e prezent tuturor fara sa iasadin
temelia sa (sediul siu), la fel r;i episcopul,prin imitarea
simbolicl, pe cit e cu putin!a,a lui Dumnezeu,rimindnd
in starea sa, adica in treapta sa bisericeascd,iese prin
purtarea de grija (providenliala) a iubirii de oiuneni la
celede al doilea,adicacoboariisprecel cc seintoarceqi-l
invala gi-l unge gi-l pecetluiegtegi-i transmite darul,
botezdndu-l.Toate acesteasunt slujirile liturgice celede
a l d o i l e ap o m i t e d i n e l c a i n c e p u ta l l o r . t r r r p l i n i n dd e c i
toate cele de al doilea, se intoarce iarati la altar, arAtand
lui Dumnezeu in mod simbolic cA, deqi a iegit in chip
providenlialla celede al doileapentrumintuirea celui ce
a venit (la Botez), totugi nu s-a despirlit de implinirea
celor proprii, de la a fi in cele ale sale,adicain intllimile
contempldriicelor privitoare la Dumnezeu;ci de lu cele
dunme:eieSti,adicAde la sfinta lucrarecu privire la nou
botezali,se intoarce iaraqila cele dumnezeie;ti,adicd la

105

Despre Ierarhia Bisericeasci

inaliimea vederii teologice (a lui Dumnezeu), condus qi
mutit la ceeace voieqteSfAntulDuh. -Acesteale spuneqi
dupa pulin in tdlcuireaTainei sfintei Impartaganii.
m. Tdlcu ire duhttvniceascd

$1
Pin apa. Ctrci cele necurate se curalesc prin apa.
D6nd-o - de tnleles. Celor ce aud, trebuie si li se dea
qi tdlcuirile;dar suntqi mulli carenu aud acestetaine,care
sunt numili rnrl1ine.

$2
Ate unitdlii de mullime. Spune unitate ceea ce e
asemeneadumnezeirii; iar mullimea e a celor mulli qi
nesfintiti.
in icrierea Despre cele inteligibile. E vorba de
scnerea Despre cele inteligibile' alcituita de el 5i despre
cuprinsulei.
$3
Sii spunem deci. ExplicAri.
(Liberntea) celor tnlelegdtoare' Vorbeqte de doua
rele ale cclor inlelegatoare.Caci sau se despartcu totul
de lumina dumnezeiascidin dragostede pacat;sau dispreluiesc mdsura ilumindrii data lor qi incearcA cu. iniraznealA sAo depa5eascdpe aceasta9i neputdndinlelege
ceeace depigegteputerealor, pierd qi mdsuradatAlor, deqi
lumina duinnezeiascaramine pretutindenineschirnbata.
Libera alegere. Noteaza ca toata privirea 9i puterea
inlelegatoare, fie a ingerilor, fie a oanrenilor, este o
alegeregi o libertate;gi cum se ajungela pacat.
Se desprinde, gr. crnlp, q'uat. Precum atamarea
aratii acordul, aqa desprinderea
(ouvllprioeor)
(on1ptfroOor) arata caderea din armonie qi acord;
cAteodatacuvdntul arati;i ieqireadin atAmare.Aici s-a
luat in primul inleles.
Pesie - ceea ce i'a fost dat - cu mdsurd' Din chipul
luminii sensibilevei deduceceeace se potrive$teintelesurilor dumnezeieqti.Clci s-a scris:Nu cau& tele mai
presusde tine,ciinlelegecelece 1is-auporuncit;numeEte
aici misura a ceeace ll se potrlvelte.
Cele ce nu-i suntproprii. Sunt cele ce nu corespund
ei. ca depaqind-o
(Imilarca) acesteiao tnchipuie dumnezricscul (icmrh).
Arata al cui chip esle ierarhul.
Pe cei ce vin. Arata clar ca ii invalA pe cei ce asculti'

s4
CunoscuQ lor tnsele. Noteazeca primul dar dobindit
de cineva dirl invaletura dreapti este cunoa{terea,ca sa
pizeesci cele ale legi; Ia aminte la tine insuli (lTin. 4,16)'
ium a rpus gi SfAntul Vasile; caci a;a imitA pe ingeri, care
secunoscpe ei intriqi.
Cel ce tinde spre ' ceea ce e vdzut. Vazut (opaT6v)
nume$teaiciceeaceevazut sauttiut spiritual(td Oe<qlpdv
Iar cel ce tinde (crvotp6lov) e cel ce
iiloov imocrlt6v).

106

se migca spre a vedea Ia cunoa5tercade sine spuneci e$e

dar sfbnt.
Chipul acestei. Explici ce inseamni a veni la ierarh
prin nag.
. Pecetea. Arati ce este pecetea(crucii, n. trad.) 5i ce
inscrierea.
Pe l6ngd eI, gr. n@g crrl'uQ. in loc de: impreuni cu
el.
(Al celui) ce l-a tnso(it. gr. ouvono66v. Cel ce i-a
urnal.

$s
Nerelinut. Nu mai are oarecum nici o relalie cu viala
de mai inainte. nici unitatealui nu mai e supusaimpirlirilor; caci cel Unul este in toate asemeneaSieqi,
intrucit esteUnul; iar mullimea,anandu-seimpa4iu prin
Dacate.e neasemenea.
Dezbracd. Arata pentruce e dezbracat.
Prin suflarea- Noteaza ce inseamni suflarea catehumenilor cAtrediavol.
Renunlarea. O tradilie simbolicd. ^
A priv i i n i ntregime spre C eI U nul. Inlelege tinderea
intreagaspre Ccl Unul potrivit spuselorDomnului, cere
azis: Ca tr,t1isd.fieann, adicdsi priveasci spreCel Unul'
care e ceeace place lui Duninezeu;iar tindere a numit
inillarea gindirii spreDunrnezeugi pirasireacelordejos.
Neschimbatd. Arata cum qi de unde se fac deprinderile inlelegatoare neschimbate.
N e t n m u i a t d .N e d e z m i e r d a b i l A , n e m u r e r e a s c d
barbdlie,neincovoiata,neclindtasprenici o cAdere.E de
sau
$tiut ci s-a spusaceasta9i desprefemeile birbitoase
tari (qppevopav6v).
$6
Le poSi vedea. Despre ungcre.
Prin care se supune (ui Histos). Alcituirea acestei
propozilii are o lungd pane explicativA. Ea are astfel o
bogaticompozilie. Cel ce sedesdvirgeqtescsupuneinlupli
lui Hristos, care impune luptele' bucurindu-se de ele ca
dumnezeieqti.$i cele urmabarc.
Hristos
ca Dumne:eu
randuiege
Iuptu,

ca inlelept ca frumos
e legiuitor inf'umuseal ei.
led:d
luptele,

ca bun e
impreunii
luPtdtor.

Ca Dumnezeu. Hristos e Dumnezeu' contrarNestorienilor.

' Pasind. Vorbegte despreBotez.
inkiu! dintre luptdtori. Nume;te intAiul dintre luptetori pe Domnul, care numai pentru bunatarcasa s-a
luptat cu stapanircamorlii.
Prin luptete sa/e..Adicd prin ungereacu mirul dumnezeiesc(eru obiceiul ta sportivii sd fe un;i iruinte de-a
inn'a in iureterile ktr: de uceed s-u lual ungerea cu mir
sfnlit ca chip ol puterii ce o prime{te cel bote=atpentru
Iuptelece-l asteulttdirytotriva ispi tekr pdcatului, n- trad.),
Lucrdrile. Numeqte lucriri pacatele 9i poftcle 5i

Despre Ierarhia Bisericeasci

miyirile patimaqe; iar existenle, fiinlele lucrAtoare ale
demonilor. Cici faptele rele nu se vad ca existenlein ele
insele.
$7
Cdci moartea - nu esle. Spune ce este moartea gi cii
unitateanoastraestecompusa.
Duce - tn (planul) nevdzut.Acest plan nevezutau
spus unii ca este iadul. adicd despdrlireaqi plecarea
sufletuluiin locuri nevazutecelor sensibili.
Alterare aformelor tnrpe$i. De multe ori trupul se va
prefacenu numai in viermi, ci gi in alte animale.Observi
ci gi aceastdprefacereo nunre$tealterare(ciAl,oitr:orv); $i
ci suflerul ieqind din trup se face ncvazut fi nu se migci in
jurul trupului, cum spun unii. $i ca scLrfundarea
in api s-a
socotit de unii in mod potrivit ca un chip al mo4ii.
Rdnduitd de Dumnezeu. Nume$temoartearanduita
(stapdniti)de Dumnezeumormintul de trei zile al Domnului; qi spusazisi de Domnul: Vine Stdpdnitorullumii
acesteiagi fu Mine nu afla nimic (Ioan 14.30),zice ci
este a Cuvantului; iar stApAnitoral lumii qi al voilor
diavolegti din oameni spune ca este Satana,care are
stapanireamo4ii, dupi Apostol; dar in Hristos n-a allat
nimic din neascultarealui; caci t?-.rstivdr;it pilcut, nit'i
t,iclenie,cum zice Isaia (Is. 53,9). De aceeaa fost cu
neputinlasAfie linut in nroarte,cum zice Petru;Ci a fost
llsat intre cei morli skbod, cum zice David (Ps. 87,4).
$8
CeI fdrd de podoabe se tmpodobeqtu.Dupd Apostol,
intunericul esteviala murdarq cel lipsit de podoabii in gradul
cel mai mue estegi f{ra chip, neavind chipul inlelepciunii
dumnezeiesti;caci intunecaqi acoperavirtutea;de aceea,pe
dreptcuvAntcel ce vine (la Dumnezeu) seimpodobeqteprin
luminare (prin Botez) gi primeqte lumina fAc0ndu-sefiul
luminii, dupadumnezeiesculIoan; iar farachipl-anumit inre
faptud pe cel urit la chip, nu pe cel cu totul nepafial la chip,
precum adeseoricelw difitrm (6riopoptpov) ii spunem.ti,zi
Jix'nn (dpqpv).
Se lasd cunoscutd spiritual. Eu socotescci din motiv
de modestie,marele Dionisie spune ca tace pentru cd nu
gtie. CA s-a invrednicit de duhul pre5tihlei, a aratat in
Epistola cZn e evanghelistulloun. Dar aceastami se pare
ca insearnnacdcei invrednicili pretutindenide Duhul dumnezeiescsunt buna mireasmi a lui Flristos,iar unili cu El
prin curalie,potrivit Apostolului, simt prezenlalui gi o arati
aceastaprin vorbirea in limbi sau avind harisma prooroceascAsau in savArgireade vindecari gi in cAtese spun in
Fuptele Apostolilor qi de dumnezeiesculPavel.
AItJel: cei ce inleleg cele duhovniceqtica duhovnicegti
qi le compara cu cele duhovnicegtivor sin4i astfel qi buna
mireasma duhovniceasci. Caci Pavel zice ca cei ce
propovaduiesc
Evangheliasunt bunamireasmi a lui Hristos, intrucit din putereacredinlei sunt conduqila -via1a;i la
iertzreaprin Botez qi la dzrul Sf6ntului Duh $i la Imparalia
cerurilor prin faptele dumnczcicgti,care se iuata a fi qi ale
bunei miresme spirituale. De aceeadumnezeiesculIoan

vedein Apocalipsri gi cupele pline de timiie ca rugdciunea

dreplilor (Apoc. 5.8). Iar ri4ul miros al diavolului sunt
faptele pacatului,cum s-a spus gi in Psalrnl: Putre:it-au ;i
s<tu inpulit ranele mele din pricina nebuniei mele (Ps.
37,5), adica a pacatului meu. De aceeaqi Hristos a fost
proorocit ca mir vdrsat. $i Domnul rasp6ndegtemiros de
buna mireasmi in jenfa dreptului Noe. De aceea qi
Evanghelia le esteunora, adica celor credinciogimiros de
buna mheasma,iar celor necredinciogili se face niros de
m(nrte, osirndrndu-lefaptele gi condamnAndu-ila ghcend,
precum gi mirul cel foarte alesin acelagitimp indulcegtepe
oameni gi ucide porcii, care nu suporta prea mzuea
mireasnri buna. Acestea lc spune pe larg mai departe,iit
capitolulIV, despremir.
D i n rdndui eI i Ie apostoI i c'e
Deci Botezul este dat in loc de moarteaDomnului, iar
aoa in loc de mormint: iar untdelemnul in loc de Duhul
Siint; peceteae in locul crucii; mirul e intArireamirturisirii.

Capitolul III
I. Despre c'elesdvdrSitein Sinaxi (fn Liturghie)
invdldlor - Tainelor. Vorbegte de Sflntul Ierotei.
Sd o tnfd(iEam pintr-o sfdntd descriere. Adica prin
descriereasfinta a celor savirEitein mod vizibil.
ObStesc.E omisAcompletarea.
C om u n iu ne. Despre impartalire.
Desdvdrqireadin, E cu neputinli a se desivirqi cineva
fira impartiqire.
In mod concentrat.Adica in mod necesar.
Nedeplind. Nici o sinaxa (liturghie) nu e desivArgiti
fara inipanagi-re.
.fipntc. $i aici capatul ('ud xe<ptiftorov) seinlelege ca
ceeace e necesargi de primi importanla.
Numelc. Arata pentru ce se nume$teluminare; gi pe
drept cuv6nt.
Din ceea ce se sdvArp$te. $i aici se omite conlinutul

16n<iplerv;.
I L Tui na Sint xei(Liturrghiei)
sau a tttmuniunii (cuminecaturii)
Ierarhul. Treapta aceastain timpul Pirintelui exista
poate in fiecare biserica locali.
Cdrgilor sfinte. CA4i sfinte numeqteVechiul qi Noul
Testament.
impreund cu ei energumenri. Adici cei necurali cu
duhul.
Dintre liturgi. Nume;te liturgi pe diaconi gi pe cei
numili ipodiaconi.
Fruntagii. Fruntaqii surit protodiaconii, iar preo$i
sunt prcsbiterii.
Pun tnainte. Aceasta dupa obiceiul ce domneqtein
Roma (se t'edecd Sfiintul Muim u scrisucestestrilii dupd
ce e mers la Rontu, dupti 640, n. trad.). CAci acolo numai
gapte diaconi liturghisesc la altar, pe care socotesccaiii
numelte fruntagi;iar ceilalli savar$escaltii lucrare lirurgici
oiuecare;noleazaaici vechimeaParintelui; $i ca impreuna

107

Despre Ierarhia Bisericeasce

cu diaconii, pun pAineainainte preolii. Lucrul din urmi se
facepretutindeni,existAndpu1inidiaconi(pttate in praaica
dcetlttt con'
punerii
'tinuau pdinilor pe altar de tdtre dittu)tli,
ituiha petltl'u (ure au fitst instituili de Apttstoli, n'
trad.). in Roma insa" precum socotesc,liturghisesc totdeaunala altar numai 5aptefruntali; poateca viala intreaga
cei gaptesunt fruntaqiintre ceilalli.
bbErcasca.Se rostea5i atunci un oarecareSimbol al
crediniei sau, mai degraba. primea toata biserica
invalaturasau rezumatulinvalaturii de credinla'
I)in sf ntek carSi.Aici nu sunt primele ca4i ca la no^i;
la acestParinte,dupa sarutarese citeau dipticele,ca qi in
Rasiirit.
F runtaqii dintre titurgi. Numai protodiaconii..stau
imprejurul iltarului; poate ca 9i cci mai in vArsta dintre
aceltia.
cele laudate' De
$i aduce sub vdz. Adici lamureSte
pildi ca aceastaqi aceastasunt ale lui Hristos $i aratd
gi dumnezeieqtiledaruri in acestea;de pildi' ci sunt
ipre iertarea piicatelor 9i spre viala de veci qi celelalte
daruri tainice de felul acesta. Poate ca sub vAz inseamna gi aceea ca sfintele daruri' descoperite dupd
r u g i c i u n i , r a m a n a c o P e r i t ep A n A l a v r e m e a i m pArrdqirii; sau poate ridicarea qi inillarea pentru
b i n e c u v a n t a r ecae a u n a a p i i n i i d u m n e z e i e q t ip' e c a r e
o inalli preotul spundnd Sfintele SJinlilor, ceea ce e
q i m a i i d e v a r a t , p r e c u m v e i a f l a s p u n d n d u - s el a
s f A r q i t u cl a p i t o l u l u i .
I I l. Tdlcui r e d uhovniceascd

$r
Chipurilor - cu rdnduiaLd. A numit chipuri ale
adevArurilorcele ce se sivdrqescacum in Sinaxa'
Nici - a sinboalelor. Acestea sunt simboale 9i nu
adevarulcunt il vom vedeain viala viitoare.
Caci preasfintele.Sunt psarlmii5i citirile.
in amintiie. Spunc ca dupii CinA. luind pAinea5i
celclaltc.$i ci se vesteqtemoarlea lui pini ce va venl,
duoii Apostol si precumDomnul insugia zis: Ac'edst'Is-t'
(Luc.22.191 Ei cele urf a r : e 1 ii , , t , u p o i t e n i r e u M e u
.atoo... Mai noteazaci a numit Cina de Taina a Domnului arhisimbolulTahelor dumnezeieqti;9i ca cel ce se
imparlaleite cu nevrednicied-eRlhe 9i potir.nu are nici
un folos de la inrparta5anle.ba mal degraDase va lmp a n a q is p r eo s A n d il u i . d u p a A p o s t o l( c f . I C o r ' I I . 2 9 )
Din cele urmaloare.poate spunecmeva pe drepl cuvanl
ca numai dupa ce a ieqit luda de la Cina le-a imparta;it
Hristos Taina APostolilor.
Cu aceeaEiiimqire de cek sfinte. Vorbeqte de Iuda
Si noteazaci5i lui i-a transmispiinea 9i potirul tainic;
dar Taincle s-iu dhr numai ucenicilor dupa ieqirealui
Iuda de la Cina, deoareceacestaera nevrednicde ele'
Prin deprindere' Expresia prin deprindere
pe cea care
1xc0'E(w1 aratape cea prin cunoa$tere,adica
est" asilel in chip launtric 5i nu o simplA apropiere
t r u p e a s c a .c i p e c e a p r i n c r c d i n l a $ i s i n l l i r e
duhovniceasci.

108

$2
De la cele cauzafe.Adica de la cele savir$itevizut,
la cele nevazutegi tainice.caresunt cauzelecelor simlite
l o r . I a r c a u z es u n tn u m i t ec e l cc e a u c a u z a
si arhetipurile
i*istenlei in alta parte; sau: de la cele cauzatela cauze
inseamnade la simboalclesensibilela cele inteligibile 9i
la celemar
inlelegatoare;saude la celemai nedesAvArSile
de pilda, de la tipuri la icoand9i de la aceasta
desavArqite;
1 u3 6 q v i i i .C i i c ic e l c a l eV e c h i u l u i T e s t a m c nstu n tu m h r a :
iar ccle ale Noului Testamentsunt icoane;dar adevdrule
stareacelor viitoare.
Potrilit sfintei. Se spune in mod accentuat(Kq'Eo).
Aratd ca exista qi atunci.

$3
Dintre forme. Numegtey';rmechipurile celor nevazute
prima dinue
$i tainice sau cele simbolic sivirqite. Iar
i""rt"u " rl.smftAraina Sinuxei, aJcarei caracterinteligibil
sau vazut prin contemplaliefagaduiegtesa-l descopere- .
Mai presus de toate.Iata un mod al inlelegeriispirituale a capitolului de fala.
Nu si miqca - din. Noteazi stabilitatea nemiqcati
dupa fiinld gi ca episcopul e chipul lui -Dumne.zeu'
Noteaza Ca in trei moduri se inalqi cele ale timAierii;
ierarhulincepdndde la altar qi inconjurdndtoatabiserica
se reintoarce iarali la altar.
La fel. Alt mod.
in-acelaEi fel ' dumnezeiescuL Al treilea mod al
inlelegerii celor savdrqite, e cA 9i episcopul iese din
unituti in cele multe. dar nu e relinut de cele inferioare;
adici nu comunicdcu cele rele.
$4
A psalmilor. Ce sunt psalmii. $i noteaztrrostirea lor
unita finlial (ouvoDotol-livr1) cu celelalte,dar Ie 9i
adauga(Td o1e6ov). Cdci acesteanu sunt unite prin
fiinla, ci toate contribuie la un singur scop, adici la
mdntuirea oamenilor. De aceea a spts unirea .frinliald
(ouvotlorrop6vq). De aceeaindata a adaugat tproape
1td o1e6ov;, corectind opozilia cuvintelor.Voi spune
mai joi ci vorbeqte de o unica insuflare, adicA de o
imprtuna suflare,ceeace arataca unul estescopul.
Cdci todtd qfdnra. Aminteqte pe scurt toate ca4ile
Vechiului Testament.
(lubirea - bdrbalilor) ' pentru crettere' gr. t6v
crvtc6vtov. A celor incercali ca Iov.
Laude - ale iubiii. Despre cAntirile iubirii.
(Faptele) omeneqti. Aici introduce la fel cele ale
Noului Testament.
luDit. SocotesccL indicA Apocaltpsa dumnezeiescului loan sau, mai mult, Evanghelialui.
Au prins rdddcini, gr. ouveppi(rooe' I-a atras impreuna.
'
A dumnezeieqlilor. Scopul psalmilor este,zice, sAse
laudeDumnezeugi slujitorii lui adevAralicare au putere
si comunice qi si cuprinda acestea;aceastase folosegte
in mod necesarin toate cele sivArqitein mod preolesc,
intiparind o amintire statornici a psalmilor in cei

Despre lerarhia Bisericeascl

ce-i cdnta.
F ap t eIor du m nezeie Eti, gr. Oeoup1ia5. M aririle I ui
Dumnezeu.

8s
' imnelor dumnezeiegti.
$i prin (executarea)
Noteazaca impreunecdntarea psalmilor esteinvelatura
despre gAndireacomuna privitoare la Dumnezeu 9i a
unora despreallii.
Concentrate. Cele concentrate' adici neltrmurite' se
limuresc prin simboale savdrgite.Aceasta insearnna cl
se largesi. Noteaza ca Parintele zice ci cele spuse in
psalmi in chip umbrit, se lamuresc prin citirea Scripturilor.
in acestea. in arest"a, adici in Scripturi, cel ce
priveqte cu atenlie cunoaEteci unul qi acelaqiDuh a spus
toate.
Va propovddui. Se va propot'iidli' lamurind prin ea
cele ale Vechiului Testament.
Acela a spus.gr.n pfv tqri. Vechiul Testament(t1
p6v) le-a spus,iar Noul (n 66) le-a indeplinit'
Teologiei. Noteaza ca nume$te Vechiul Testament
teologie, iar Noul, lucrarea dumnezeiasca(Oeoupyiav).
$6
Deloc. Cei cu totul necatehizali aleg sA remana de
buni voie neascultatoriai acestora.
Nasteriidin Dumnezeu. Adici a Sfantului Botez.
Dar pe catehumeni. Desprecatehumeni'energumeni
qi cei ce se afli in starede pocainla 9i participAla unele.
Cea din urmd. Catehumenii sunt cei din urmd.
N epdrtaqi, gr. opr60extot. Neimpanasi!i.
Purtagi in pdntece, gr. pcrteo6pevot' Spre nagterea
din nou.
Avortoni, gr. oppl<o0pi6rcr. Nisculi mo4i'
$7
$iealipsir'd de sfin(enie,g.(Niepog pev xci outri.
Nedisivirgiu. Noteazaca aSazaintre energumeni qi pe cei ce
suiruie nepocaili in placeri trupeqtr"ca desfrdnalii' iubitorii de
spectacole(dedistraclii) gipe cei ce pracdcaceleascminatoarc' .
pe care numindu-i, dumnezeiescul Apostol adauga ci (nu
iebuie) nici si min6nci cu unii ca acegia (cf. Cor.5'11).
Aceastao lamureqteqi mai mult in cele urm6toare.Dar trebuie
$iut ca asprimeaacesteiseparaliiqi distanlari nu semai practici
acum.
IJn astfel de. Noteaza ca cel unit cu Dumnezeu nu va
mai fi influenlat de duhul necurat.
O inJtuenld foarte necuratd. Cei desfrdnali sunt
deasupracelor demonizali.
CeIe cu adevdrat existente. Numegte cu ddevdral
e,tislenle.vi rtulile ( in general, Purinlii numest tu uderdrat o:istent,6 tivt<oq riv, pe Dumnezeu,cdtd vreme
fapturile sunt numite numai existente rd 6v^cg: dar
intrutit t'irtutea une{lepe om cu Dumnezeu$i t1upoate
existafdrd puterea lui Dumne:eu. o vrlem numitd aici Si
pe eu cu adevirat existenta; de altfel, Sfttntul Ma-rim
spune diret't de multe ori ca ltnla virtulii e.sleHristos

sau Dumnezeu,n. trad.).

Materiald. Fiindca Si materia insraineaza' ahereaz|
'prin multe patimi.
Cele strdine. NoteazA cA strdine de nai sunt cele ce
duc la pacat;caci pacatulnu ne estenatural' ci naturala
este apiitudineaspre tot lucrul bun, dupa Apostol (cf. II
Cor. 9,8) qi dupacuvAntuldin psalnii:$i de cele strdine,
fereStepe robulTda (Ps. 18,14).Din acesteapoliinlelege
qi spusaDomnului: $i datd tn teeu c'eestestruin nu alt
fttsi credint io;i , t ine t'd t'a da vottd ceet ce esteal r'ostru?
(Luc. 16,l2). De aceeanu numeqtelucrurile striine exsteflte. Caci nu sunt ale firii, ci mincinoase.Iar ceeace este
dupi fire, esteexistent(civ) qi al nostru.A/t'e1: a numit
sraine cele ale lumii, ca unele ce nu ne sunt propnl. cr
trecemde la unelela altelesauci neraminAndin acestea
pentru totdeaunacu preocupareanoasfia, cautarn spre
alta viala, pentru carc aIn 9i fost ficuli.
Al lilurgutui. Adica unii dintre cei nu patimescde
cele ale eners.umenilor.
in mod fafimay Dovedire clara.
C ei neini{iali. Catehumcnii. Desfrinalii.
(Locasului) bisericesc al lui Dumnezeu. Despre ordinea celor scogi.
Muqcdturi. Batjocuri ce se intipiresc.
Din lipsd de bdrbdyie. Noteazi din ce cauza sunt
tulburali de demon unii dintre credinciogi.
Printr-o deprtndere qi dmgo.s/e.Ca prin pocainp.
Atotsfingili. Crednciogii unili gi cu Dumnezeu 9i intreo'
lalu.
Comund.A numit laudaobsteascaca una ce e cAntata de toli sau facuta prin harul comun.
Lauda aceasta.Noteazdca a numit lauda, simbolul
cred[r1ei.manurislreagi mullumirea.
Mie mi se pare. Spre ce thta priveqte simbolul.
Fiinlei. Dupa cuvantul Apostolului' care ^ce:. Toate
sunt rtle noastre (l Cor. 3,22). Iar frunruseli arhetipice,
numestetoate cele vazute,ca irea dumnezeiascidin care
a daruit participarea, dupa putinla, oamenilor; sau
vorbegtede cele dupAchip gi dupi aseminare'
Ci ni le-a pregdtit. E vorba de bunitilile pregeti@
noui de El.
Depltnd. Noteaza ce spunedespreHristos sau despre
deplina lui inomenire;9i impotriva lui Apollinarie.
$8
Dumnezeiasca pdine. NotezzA ctr nu numai sfAnta
ceeace
pAineera pusAinainte,ci gi potirul dumnezeiesc,
nu se face acum(iard;i o dttwtdd ca scrierile lui Dionisie
dateazti c'u mult inainte de SfAntul Muxim' n. trad.)'
Prea dumnezeiasca sdrutare. Noteaza pentru ce se
da sdrutarea.
Poftele. Noteaza ca poftele patima$e sunt impa4ite;
ne despartpe noi gi de Dumnezcu qi unii de allii; ba ne
despartqi de noi inqine.
DuEmdniite - fald cle cei de aceeaqiJire. Adica fali
de oamenii asemeneanoua.

$e
Diptice. Penvt ce se citesc dupa sarutaredipticele.
Cei - tn chip cuvios. NoteazacA atunci seciteaunumai

109

Despre Ierarhia Bisericeasci

dipticete celor ce au murit (nu ca acum, qi celor vii).
Spune teologia. Acestea sunt din Inlelepciuneu zisl
a lui Soktmon.Noteazaca qi acestParintes-a folosit de
ea.
Obsemd. SpunecA cuvintul din prooroci, dupA care
trebuie pomenili inaintea Domnului, nu trebuie inleles in
sensul ci amintirea lui Dumnezeu se innoiegte prin
inchipuirea omului care citegtepomelnicul; aceastase
intAnrplacu inlelesurilelegatede viala in trup, adicAde
ale noastre:ci amintirea lui Dumnezeu trebuie socotiti
cu dreptatecunogtinlalui Dumnezeu.prin care cunoalte
pe cei desavirgili. ajunqi in El asemiiniitorilui printr-o
viatd virtuoasagi invrednicili de o cunogtinlAneuitatiia
lui de citre El (noteazacum inlelegespusapsalmului).
Simboale.Trupul gi sAngele.
$10
Cu apd. Arati ce inseamni spalareamdnilor qi cAnd
se face.
Zice - cel spdlnt. Noteaz| cum inlelege Parintele
aceastaspusa a Domnului, care zice: Cel spdlat nu are
nevoie sd i se spele decAtpicioarele (Ioan 13,10). Iar
propozilia alcatuitaaici se referi la cele de mai jos, ca sa
fie inlelese. Se aratd anume legaturaintre spdlareain
slujrca Legii gi spalareamdinilor in slujirea noastrA.Iar
nerelinut;i dezleSdtaratacAnluva fi relinut de ceeacee
mai mic in purtArigi simlire.Sarra1tle1:citireapropoziliei
acesteiaprin depiqire areacestinleles:cel spalat,precum
zice Scriptura,nu arenevoiede vreo (alta)cureiLe,decat
de spilareavArfurilorsaua celor de pe urmd ale sale;prin
aceastacuratirea exfiemelorse va faceneapararin neprihanita $i nepiitata intoarcere in deprinderea atotsfintA a
asemanariicu Dumnezeu,pAqindcu bunatatespre cele
bune. $i pastrandplinatateaqi intregimeaascmindrii cu
Dumnezeu, va fi nerelinut gi dezlegatde toate, intorcdndu-seiarAgiunificat 9i in chip unitar spre Cel Unul.
Decdt de spdlarea vdrfurtlor. Spune ce inseamni ci
cel ce s-a spilat nu are nevoie de alta spalare,decit de a
celor extrenre(a vArfurilor). Numeqtecele de al doilea
cele sensibile, de care se impatimclte sufletul prh
inchipuire (nllucire).
Cel sfdnt. Noteazaca vasul de spilat existain Lege
qi cd el are alt inleles pentru ierarhie in lege, care nu mai
e valabil.
Ierarhului. Noteazi indumnezeirea preotului (cu
adevirat atotdesivdrqit).
Spre (preasfdnte) lucrare sjlnliloare (trebuie) slt
aibd curate. Despre lucrareasfinlitoare.
Vor face sd treacd. gr. d<pt6v,rr:v 6ti6vot. Ca un
Atenian aticiz6nd,spun6ndca a voit si-qi trcaca strilucirea splendorilor proprii (t6v pcrppopuldv
c9t6v, rov), a vorbit in sens feminin de splendori
(d.<prcro6v).Aqa a folosit in capitolul VII al ca4ii
Despre ierarhio cereusLd,o formA atica.Poli sa cite;ti
acolo.
Luciul oglinzilor. Numegteoglinzi sufletele sfinlilor,
ca primitoare de lumini dumnezeieqtigi dcvenite
ve;niciei mai inalte.
asemAnatoare
(Spdlarea) ierarhului. Noteaza pentru ce se spala
ierarhul la altar sau inaintea sfintelor.

110

Extremd. Adice curltirea extremA.

Sub vedere.Sfintele daruri au ramas mai mult ascunse pand la vremea sfintei impartatanii; aceastao arate
dupa pugin;atunci se spune exact, cA inalland ierarhul
spunind: Sfintcle
SfAntapAine,a ardtatbinecuvantarea,
Sfin$lor.
$1t
Care spunem cd sunt. Toate lucririle Providenlei
pentru noi, putini le 5tiu, poatenici cei pulini; gi pentru
ce e proscomidia(aducerea).
C o ntibulia, gr. o6xoy6v. Ajutorul.
O nteneascri. Despreciderea oamcnilor.
A trecul, gr. uneppooio. A trecut prin calcare.
Porniilor propii. Ceeace inseamnAin mod arbitrar.
Ceeace spuneintregegtecele de mai sus.Caci a spusca
firea omeneasci e luata in primire de viala mult irnDatimita.
A trdgdtoare. Slujitoare.
Slirqil. Adica moartea.
Corespunzdtor incepunlui. Ciici qi inceputul existenlci il avem din pimdnt; fiindca trupul nostru estedin
el, in mod cuvenit dupa neascultareavem gi sfArgitul
corespunzatorinceputului.CAci s-a spus:PdntfrnteStiSi
tn pdmdnt te rei intoorce (Iel. 3,19). Iar prin sfdrqit
inlelege moartea.
Viala - tndlldtoare, gr. ovoXrirToD qoi.Numeqte
viala ce mergein sus (inallaloare,cvtilcolovl, cea ca.re
cauti cele de sus qi e intoarsaspreDumnezeu.
instrdinarea mult pdtimaqd. Ce inseamni instriinarea (crtrtroiroolq) pentru trupuri, am dezvoltat in scriereaD e.spr e n un i r i le tl unttre:ei ey i.
D u qma nilo r, gr. 6uopevei6. Celor rai gi nefericili.
In chip jalnic in cele ce nusunt. Innonexistenla
prin pacat;caci pAcatosule, in oarecaremod, neexistent;
fiindca raul e inexistent(rdul nu pctuteexistain sine, ci
nunni itt relalie cu o existenlature existriprin ea insd;i,
, . trad.).
f i e t d e n e t ' r e a l d , c aD u n m e : e u , f i e( d e L r c ( l a t n
Atotnemdrginita iubire de oameni. Despre intrupare,caci pe aceastaa siivirgit-o din iubire de oameni.
Lucrarea de sine - fald de noi. Noteazi exactitatea
dogmelor,exprimatdin mareabogaliedc cuvinte$i colnbatand pe toli ereticii. Facindu-se de sine lucratoare
ProvidenladumnezeiascdfalA de noi arataca in ea era
insuqi Cuvintul lui Dumnezeu;nu era altul in altul, cum
spunncbunegteunii impreundcu Nestorie.Iar prin faptul
cA s-a fecut partal de toateale noastrein chip nepacatos,
rastoamagi pe Manichci qi pe Eutichiani 9i pc Apollin a r i q r ig i p e A c c l a l i q i s i m p l up e t o l i e r e t i c i i .
Deprinderea, gr. 6(erog. Deprinderea nu trebuie
inleleasaaici ca o calitatcstatomicaoarecare,ci ca ceva
dobAnditin mod statomicsau ca o stiipdnirede she.
Nu cu puterea. NoteazA ca nu prin taric a blruit
Hristos pe Satana,ci prin judecatAqi dreptate.Aceastao
spuneqi Grigorie dc Nyssain Cut'dntureacutelvtiLli.
Abun dentd, gr. 6IPiou. Bogata.
Lipsa (ei) de chip - cufrumusegile. Am spusmai sus
ca declarAfAra chip (crvei6cov) intunericul. Noteaza
libertateanoastri.

Desprc lerarhia Bisericeasci

Foarte urate.impulite.
$12
Mereu - ierarlice. Ale bunatalii ierarhice' cum a spus
la inceputul capitolului.
Dupd ce le-a ldudat. Adici binecuvAnt6ndpdinea 9i
potirul sfintelor daruri. Noteazi ca peste tot nume$te
iimbolica dumnezeiascasfnntalucrare qi sfinteledaruri
5i simboaleale celor de susqi mai adevarate.
Acoperitd. Agaaspusgi pulin mai inainte' ca dumnezeiesculdar a ramasacoperitp6nala vremeaimpdrtigirii, daci
nu se refcrala ceeace e ascunspentrucei mulli qi carestau
afari ca simpli laici.
Cdci - Cel Unul Ei simplu. Fiindcl a luat gi suflet
inlelegator gi trup pamintesc. (S-a ficut chip din nou'
adlcai luat firea noastra). Noteaza ca ne facem partali
firii dumnezeiegti,odatAuniii cu Hristos (cf. II Petru I '4).
Noteazaqi cele despreiconomie 9i cine e cel ce s-a facut
vazut li ce inseamnAfrAngereapiinii Si impa4irea ei.
Culminant, gr. Kcrr' drpov. Adica printr-o unire
culminantA gi desavArqitd9i fiingiala dupA ipostasul
adevarat.
intreagd,gr. crl"roBritoo. Nevatamati.
Trebuie - Einoi.Noteazacaree scopulcreqtinismului.
$13
Aducdndu- I sub vederea. Y orbeSteaicidespreDomnul
nostru Iisus Hristos nu in mod simbolic; l-a numit 9i viala
noastra inteligibila (vonTiv). Iar expresia in mod
desdvdrsit (ncrv, cl,ei) o foloseqtefrindca a luat 9i suflct
inlelegator(vo.pcr,v)$i trup parnanbsc.$i bine a spus:prin
ittt'uottre neunteslecutdi c acia tunzs Dumnezeu,fac6ndu-se
vazui ca om $ pastrand insuqirile fiecarei fri. $i noteaza
aceastacontra lui Apollinarie. (Sfdntul Mu'tim preci:ea:d
ntereuin I ermenii Calcedonuluitextul lui D ionisie,n' trad.).
A tuat chip din noi. Adicd a luat chipul nostru sau
firea noastra.
Pdrtasi - ai lui Dumnezeu. NoIeazA ci ne facem
partali ai firii dumnezeiegtiodata unili cu Hristos.
$14
Desprc
Cu - mullumire, gr. ei6 eolaptotiov.
Euharistie.
Premerge transmiterii. in general premerge
caci intAi rebuie sa se
141eitcn in loc de npolXeitcr;;
irnpaia;easca preotul 5i apoi si transmiti altora. Deci
impartaqirea celui ce aduce (iertfa) premerge impa4irii
tainice catre al1ii.
invdldturib dumnezeicqti. Cum trebuie sa fie preotul.
Cei ce sefolosesc - cu tndrdzneald. Ceeace spuneeste
irceasta:precum preotul dacAnu se impiirtaSeqteprimul de
cele slujite estenecurat,aqaqi cei ce invald pe al!i, neimplinind ceeace invala, dupa spusaDomnului: Cel ce va
(Mat 5,19).
fac'e Si tu inldlu, uLestontflrc se r'o tlrcmu
Sfdnta rdnduiald. [-egeadumnezciasca.
Nu trebuic sd tndrdzneuscd.Teme-te foaie.
Apt, gr. d#ootqv.

AdicA cuvenit. Apt numeau

Lacedemonienii pe cel ficut de ei cipetenie a cetalilor

supuse lor, spre deosebire de capeteniile ce erau apte
fopgo(evt sii vieluiascaconform legilor. De aceea9i Atcnienii numeauaplr (ap1.rootfipqg) pe cei ce porunceausi
se vieluiasci in mod cuvenit, cum arataclar comicul Plato
indrantaDespre.srli. Deci qi aici a numit Dionisie in mod
propriu apt (G$ootnv)

pe capeteniaBisericii, episcop.

$1s
Cllci prin sfdnta. Noteaza ce inseamnA: Gustali {i
v e r l e 1 (i P s . 3 3 , 8 ) .

Capitolul IV
I. Despre cele sriYdrtite tn Mir
Si despre cei destivdrSili in el
Astfet - spre Cet Unul. Adica spre Cel inteligibil 9i
duhovnicesc.
II. Taina sfinlirii Mirului
Inconjurul - cu buna mireasmri. in loc de tamAierea
de catreepiscopa intregii biserici.
Cilnwe. AdicASfinte(Dumne:eule)(i&^rrrr')giAleluia.
infaga lui. Prin el se savarqe$tetot ce e sfdnt.
I I I. Td lcui re dufutvniceascd
$l
(Bdrba(ilor) sfinpp. Noteazi cu adevArat cuvdntul
dumnezeiesc,ci barbalii dumnezeieqtitrebuie sa aiba
faptelevirtulii ascunsede fala slavei.
Forma, gr. ciYolPo. Chipul.
De e tngaduir, gr. ci Of;'lg. DrePt.
in c/rrp.Degichipule cu totul ncdeosebit9i asemenea
cu modelul (arhetipul).liinla lui. zice, este deosebiti;
caci el este neinsuflelit;qi modelul are viala adevirata;
dar opera zugravului este din ceara li culori. Vazuta
deosebireain acestea,identitatea intre cele doua e uniti
cu o deosebire(in fiinltt, n. tiad.).
Forma, zr. iv6ql,ua. Asemdnarea.
in mod iulenit. Fiumuselii dumnezeieqti.
A ctiveazd, gr. 6@ol. LucreazA.
Ca sd fie vdzurd. Noteaza cum inlelege ce nu trebuie si facem pompoasefaptele noastre bune.
Ale bunei miresme. Adicit. Dumnezeu(caci Acesta
esteDu,?amireasmd),facind binele adevirat de la Sine,
nu se intoarcespre to1i,adicAnu se intristeaziidin slavi
deqartapentrucei ce nu primescparerilelui, nici nu cauti
sa aiba slavade la oameni.

$2
Ca de cei astun$i. Am aratat de multe ori in scrierea
ce esrcinreligibil(vont6v)
Desprenurnirileduntne:eieSti
qi inletegitor (rroep6v).Aceastao spune9i aici,ciepiscopului, caree sf5nt.Dumnezeuii descoperi ca unui inrudit lumina

lll

Despre Ierarhia Bisericeasci

dumnezeiasci" nu prin alt inveptor, ci direct (dar epistopul
a primit invaldtura despreateastu inttinte de-af hirotonit
episwp, n. rrad.). Ci el insuqi lumineazii taina inlelegerii
mirului; deci penrruepiscopdumnezeiesculmir nu e acoperit,
ci cu fala descoperit4dupd Apostol (cf. II Cor. 3'18) priveqte
Tainzr;dar cei nedesAv64i$au nevoie de simboale; de aceea
Sfantul Mir al lui Dumnezeu e acoperit de aripi prin ierarhul
caremijloceqteinre popor qicele ale lui Dumnezeu gidescopera simboalele prin explicare. $i numegte contemplativi
(vtatori.

0eorpougl pe episcopi, fiindci gi la Elini se

numeaucontemplativi (0e<opoi)de ctrtretoli cei ce veneau

cu intrebdri la Dumnezeu despre cele viitoare; 9i ei aduceau
jertfe pentru aceia gi se rugau pentru i"utatea bt (Sfdntul
Mas;int vrea sd arate gi prin aceasta cd Dionisie a venit Ia
creStinism cu cunoStinla unor termeni din religia elind' n.
trad.). Neaseminabri (cnotloioDg) ii numeqte pe cei
nedesivArgiliai poporului; caci acestaii esteobiceiul lui. (Nici
nu se descoperacei inlelegatori. ci rim6n nevazuli in ca4i).
Sub ghicirurile, gr. oivrypdTrov. Aceste cete se lumineazaprin ghicituri qi simboale,dupd sldbiciunealor'

s3
Celor ierarhice. Clci dumnezeiescul care se revarsl
prin lucrari nu desivirgegte toate, precum impartAsLea
de sfantul trup gi sAnge.
De cele dumnezeiegti. Caci toli cei ce rispAndesc
buna mireasmi se impartalesc de buna mireasma tainicA
pe misura lor.
De Ia energumeni.Ceidemonizali gi abiru1isprepofte,
despre care vorbegte qi in capitolul dinainte; iar frica
(zT oiav; numeqte tulburarea. eama. spaima, ralicirea"
Celor - la o minle. Vorbegte de cei afla1iin pocainte.
ii duc.ina;ntare dreapta li urcu$ potrivit sfin1ilor.
Unitari. Numeqte unitar (dvoet@) pe cel ce inainteaza spre Cel Unul sau mintea insA5i care vede pe
Dumnezeu, de care spune cA se li une;te cu Cel Unul qi
se umple de unitatea Acestuia.

$4
Dar ce? gr. ti 66. Socotegtecuv6ntul ca intrebare.
Cdci dacd. Buna auzire lraneqte simlirea 9i produce
plecere.
NumeEe
Caft,n$i lor deosebitoare, gr. xpraxo0.
calitale deosebitoare (putete distinctiva' KplTtKov)
putereadistinctivasauinlelegAtoarea sufletului,pe care
daca nu o curiltegtecineva de pomirea spre riu. spune ca
nu va fi in simlirea bunei miresme dumnezeiegti.
i mb elqugat, gr. 6IPov. Bogat.
indulcesc,gr. rlDdpevot. in loc de rispAndescbuna
mireasmi.

Ca minli. Ca ingeri.
Exprimald pin (chipul) celor dowisprezace. Arile cE*
prin chipul aripilor. Noteazamarimea Serahmiior.
exprima
'
Teolbgia. Sfanl Sfant, Sf6nt (prin aceastd inreita ti

tt2

neincetet(i repetare se etprimd SfdntaTreime, n. trad.).

Mai presus de (toatd) rdutatea. Noteaza cA PArinnu numai
t e l e s p u n ec a p u t c r i l e d e s u s s u n l n e p a r l a $ e
de picat, ci qi de uitare.
Cunoaqterea. Bine a unit qtiinla cu inlelegerea; cAci
exactaa ceva aduceinlelegereaaceluia.
cunoa$terea
$6
Aqadar - (insuEirile). Spune care e insuqireaSerafimilor
gi cA a grait despreei mai inainte.
(Ordinele icrurhiilor) mai presus de cerari. Vorbeqte
despreele in lucrareaDespre ierarhiu cereascd.
$7
Deci, gr.cd piv o0v. Explicarea sfinlilor Serafimi;
ia seamala tot locul, cum ne spune si inlelegem cele
scrise in Prooroci desprePuterile de sus.
N u m drul tn qes it, gr. Elanlfr v 0otv. Prin numirul
de qasearati cele gasearipi.
Primele - Ei cele mijlocii. S-a spus in cele dinainte
cum trebuie inlelese cele dintAi, cele de la mijloc 9i
ultimele Puteri ale celor inlelegatoare.
Chipul. C^ci nu au cu adevirat aripi.
Aipilor. Noteazi cum a inleles chipurile aripilor
Serafimilor qi cA ei zboarAin intregime neavAndnimic
cobordt gi umilit.
$8
Iar dacd - felele. Noteazi prea frumoasa 9i minunata
explicare pentru ce Serafimii i;i acoperd felele qi picioarele cu aripile, iar cu cele din mijloc zboari

$e
$i aceea. Explicarea Serafimilor.
$10
Fiinliatd. in scri er ea D esp r e i erarhia c er eascd, capitolul VII, a explicat ce estedeprindereafiinliala la ingeri.
Nu a fost lipsitd de cuno$tinla. $i sfinfi ingeri $tiu
ca Iisus care slinleqtea fost qi sfin1it,9i cdnd 5i cum.
S-apogordt. Adica s-a facut om.
De Tatdt. O spune aceastapentru cA una estelucra.rea
Sfintei Treimi. Noteazd dreaptacredingi incomparabili a
mzuelui Dionisie qi cum a pizit deosebireaintre dumnezeireaDomnului Iisus qi trup; caci Iisus, caresftnleqteca
Dumnezeu toate,Acelaqi ca om a fost sfin$t de catreTatal
qi de citre Sine insuSi,intrucdt e 5i Dumnezeu,qi de citre
Smnul Duh, cunoscdndqi trepteleingeregtipe Iisus ca pe
obirgia sau ca pe cauzatorulqi Creatorul lor, irindcA spun
ci, deqie sfin1it,e neschimbatdupahinla; cAcie Dumnezeu.
Noteazaca igi gtiu obArqiaproprie in actul lui creator.
Semftni stdnd tmprqiurul. Noleazapcntru ce staucei
mir. Spuneca Iisus
inr;esitinaripaliin jurul dumnezeiescului
fie pentruca se
e nedeosebit(neschirnbat,oncpdl'trox'rov)
aseamaniin toalecu noi prin firea lui, afarade pacat he penru
ci nu suporti vreo schimbaresau\reo umbrAde mutare dupa
dumnezeire,prin faptul c.i s-a facut om. Noteazi intruparea

Desprc Ierarhia Bisericeasci

intreaga pentru cei ce il declari fara minte omeneasci, ci
numai Dumnezeu (ApoIlinari ;t i, n. tad.).
Pe Cel Sfn(il. S-a spus aceastamai alesin Episnla
cdtre Evrei'.C el te sJingeSte
;i cei ce sunt sfinligi(Evr.2,Il).
AIe mirului. Arati pentru ce se toam;i mirul in forma
crucii in cristelnila.
Aduce sub vederea.In loc de il slivelte in chip aratat.
Pentru natterea - dtn Dumnezeu - scufundat. CAci
a inviat a treia zi, nefiind rclinut de moane.
Nerefinutd. A inviat a treia zi nefiind re$nut.
Pe cei - tn moartea (lui). Caci celor mulli Ie este
ascunsa cauza tainei pentru ce e Botezul in Hristos,
pentru ce ne botezdm in,moartea lui.

trece; cdci e vAditAslujirea diaconului; gi, la fel, a celorlal1i. Iar puterile gi lucrarile acesreaau acelaqi inieles,
fiindca arataacelagilucru; cici de cei cirora li se permite
sd curiteasca gi str lumineze, se spune ce au puterea sa o
faci aceastain chip invalatoresc(didacric); dar se poate gi
deosebiintre ele,intrucit puterile pot fi inlelese ca daruri
q i v r e d n i c i i d u h o v n i c e q t i ,i a r l u c r i r i l e s u n t s l u j i r i ; i a r
sfinlirile (desavirqirile) le vom inlelege penrru trepre
sauhirotonii.
imlxd4ina.Lixnve$te in cele urmaloareiare e imprirlirea
intreiu gi care infeita treapLi a celor superioare;despreele a
vorbit qi mai inainte. in primul capitol al scrierii prezente;Si
noteazii cA in ierarhia bisericeasci este o impdrlire nnfeitd. $i
care este.

$ll

Sfanta noastra tradi;ie se imparte

Ca orz. NoteazdEidin aceastacAHrisros primeqte$i ca

om pe Duhul Sfint, sfin$ndu-se.Iar ca Dumnezeuil d6 pe
El. NoteazA gi dumnezeirea lui fiinlial'it gi cA a rdmas
neschimbat.
Prin deprinderea duntnezeirii. Daca auzind de deprinderi hinliale la ingeri, nu inlelegem adiugdndu-li-se din
afarAnigte calitali in mod accidental- precum s-a spus qi
pulin mai inainte qi arn larnurit gi in scrierea Despre
ierarhia tereascd, capitolul VII - cu a6t mai mult nu vom
acceptainDumnezeuCel ce estein senspropriu mai presus
de fiinF, vreo deprinderesau calitate potrivita cclor compuse,ci deprindereae a dumnezeirii hinliale, care are prin
fre din eainsaqitoatecele bune. Pe langaaceea,noteazaca
gi dumnezeireanu e instrqi fiinp, la Dumnezeu, ci slava
fiinlei.
$12
Allor. Spune ci qi altarul se desivdrqegte prin mn; gi
penru ce.
Abar este lisus. Spune ci Iisus estealtarul; gi noteazi
mdrimea qi iniillimea unui astfel de altar, care esteFlristos.
Ardere de tot tn chip tainic. Dit de inleles sfdrqitul
p s a l m u l u i5 0 .
Taina sfinlirii mirului. Spune ci s-a numit Taina
sfinlirii Mirului; qi pentru ce.
(Sfrnle$te) ca lucrare a lui Dumnezeu toate. Ceea
ce spunee aceasta:toataaratarcali lucrareadumnezeiasci
este prezenti prin simboale; qi arata simbolul urmibr aI
cuvdntului aleluia al proorocilor.
Cei ce (cunosc) limba evreisscd spun. Observi cd
aceastae contra Acefalilor.
Ardtare a lui Dumnezeu. Arata ce psalm e indicat gi
e vidit ci unul din cele ce se termn|ca Alelukr.

inTaind: cdci in
aceQstastd
desdvirSirea,

in inigiator,

in ini1ia1i.

$2
Preasfdnta. Care este ierarhia din ceruri; gi cA Taina
ierarhiei cereqti este cunoa$terea gi deprinderea dupl
putcrein cele ale lui Dumnezeu.Cei ce iniliazi in ea sunt
primele trepte; iar cele ce se desiivdrqescdupii ele sunt
trepteleiniliate Si invalare.
Dupii - aceea- Aratacareesteierarhia celor douii popoare.
Cea dupd Lege. Despre ierarhia cea dupi [rge.
Nu e usor de drsfizs. Noteazii c6 spune cA nu e u$or
de inleles qi de distinssensulqi alegoriaporuncilorLegii.
Lucrarea ocestei (ierorhii) dupd Lege. Aratii care e
lucrareadesiivirgiroarea Legii.
Iniliat gi cdlduziror. Ai lui Moise deci.
Explicdnd-o cu sfin1enic. DupA spusa: Vezi sd faci
toote dupd chipul ardtat 1ie in munte (Iel. 25,40).
Mai desdvdrqitd. Spune despre noua ierarhie a
Bisericii cd este implinirea celor dupii lege. Aceasta o
spune gi Apostolul in Epistoh cdtre Et,rei;Si Domnul:
N-um venit .stistricLegea, ti s-o implinesc(Mat. 5,17).
Prin locul ei de mijloc. Noteaza ca ierarhia
bisericeascaestela mijloc, intre ierarhia cereascdqi cea a
Legii gi ca comunici cu amAndoua,cu una prin Duh, cu
altaprin literi, adici prin simboale.
In mod tntreit. Cum e impa4iki in trei trepte.
Slujitorilor tndumnezei(i ai sfintelor, gr. 0eoer6eig
t6v iep6v. Adica in sfdnta cunogtinli, in invag6rori gi
in cei pe care ii invagd.
Dintre (cele trei trepte ale ierahizi) celei pentru noi.
A ingerilor.

Capitolul V
L Despre sjinlirile preoleSti
(despre treptele, puterile Si lucrdrilor lor)
$l
Deosebirile.Le numeqtepe acesteaslujberepartizate
penfu ca fiecare treaptd ierarhici are in mod distinct
slujirile ei preoleqti,ca repanizateei. pestecarenu poate

Se imparte lucrarea sfAnti a desivArgirilor

in curalire,
tn iniliere,
in desdvdrSire
Ordinea sfintelor lucrAri (ierurgii)
tn curdlirea celor
nedesdvdr;i1i(a
cektrnebote-4i),

in luminare(
cekr
curii!i!i,

in desdvdrSirea
celor Iuminali.

ll3

DesPre Ierdrhia Bisericeasc!

$i cei ce se desivdrPsc
in cei curd1i1i,

tn cei Iu'
minali,

ln cei
desilir;i1i'

$3
Putere.Piveiite in acestea'clar aretata, impe4irea
intreili a ierarhiei.
(Ordinul) sfinyilor slujinri. Desprecei ce desavar$esc'
Sd curele. Ce inseamnaa curitli ll ce a lumlna $l ce
a desavdrgi,a spusin scriereaD espre ierurhia cer.euscd'
capitolul III, desprescopul ei; qi o va spune$r alcr mal
(zice: aceustue tntreitd)'
depane
- -'
i n di savdrqiri/e.Prima sta in a c urali pe cei neiniiiali
(nebotezali); cei mijlocie, cea prin care iniliazi; ultima'
in a dcsavirsi numar.
Pimd.in loc de treimeatreptelorsubordonate'
intreito. Ce este intreita putere a preolilor'
A sinaxei.legatA de tlot'edinda-se(crno6erl0eiong)'
Dar acum. Clci cu ajutorul dumnezeieqtilorScripdin
. turi ne curalim qi ne iluminim pentrun-aqterea
Pq-nezeu',iar din sinaxii(liturghie) $i din sl urlrca mrulul ne
mdlcarea
acum
Observa
cunoaqtere.
9l
prin
desavirEim
impa4irii intreite.
Cinul preolesc se imParte
in cel
curdltlor,

in cel
lumindktr,

fn cel
desdvkrSitor.

$4
C dci oare nu veilem Si (substanlele) se nsibile' Prn
ln Ioc
slicla privim soarele.ceeace a spus 9i mai sus' $l
.. ooit" vedea lumina, primul luminlnd prin corpurt
suUtirisi stravezii$i pe cele mai groaseqi neluminate'iar
focul aizand printr-o materieulor de aprinsincalzelte$l
firile inapte si fie arse.
Sd limineze. E vorba de lucrarea ierarhului'
Vdzdtoare de Dumnezeu. ObservA ci ierarhul e iluspre vedere. Apoi transmite celor de sub el;
-inuipii*ur
aooi desaunrseltepe cei cAroralc lransmiteiluminarea'
"'-er"tio,
(pirril ' k apa4ine Trebuie inlclcs ca le
loc'
apa4incin comun;caci sespunepcnLrutoll ccl dm acel
$5
EsteDrima. Observl ci ea esteprima 9i ultima'
Puterea treplei ierarhului. Desprc puterile treptelor'
Trebuie inlelese cele de fali in sensul ca toate cele
ri"irsil pi"of.ste au o legaiuracu ierarhul' intrucAtel
mod
iu..."ta i.etrli prin tteptcle de sub el; totugi' in
i s-ardniuit ieraihului spre lucrarepropne ;i nu
OeoseUit
allarulul
onn sluiireaaltora.sfinlirea mirului Ei sfinlirea
pe
ii hirotonireacelor cc apa4in cinului preolesc: acestea
i c - a n u m i t c h i p u r i a l e p - u t - e r i di u n l n e z e t e q t t
Iar intregime totr6'tqta) numelte toate
desavdrqitoare.
cum exPlicaindata.
treptele,
---'
Io, ororlro iun t. AdicA celece prefacsfintapiin-e in
trupul lui Hristos5i potirul in sfintul sAngc;t apain stan-ta
.uritit" ti pe cel'neluminat (nebotezat) in liu; 9i la fel
toatecelelalte.
CdcideEi(se sdvArpsc) - ile cdtre preosi'Noteazaca

ll4

a sfinti si desavdrsimirul nu apa4ine 5i presbiterilor' pe

care ii nurttc5re9i preoli: dar nici a sfin1ialtarul' ca sd se
aduca jertfa Domnului pe el; nici a hirotoni' Acesteale
va
face numai ierarhul: fara de ele presbiterulnici nu
boteza,nici nu va aducejertfa. ci va ilnplini sfintele lui
lucrari pe temeiul,celorsdrdr5itemai inaintede episcop'
Sfi n lirea, gr. ctTtoteiqv. Hirotonia.
in ioa uiu, gi. ivtaiog sau deosebit'

$6
a Tainelor apa4ine

$tiin(ele Putereade invAlare

ierarhilor.
Iar (treapta) ' Preolilor' Arata care e treaptaPreolilor
sau a presbiterilor.
Licreazd. Adica treapta preolilor'
Iar (treapta) liturgilor. Arau treapta liturgilor sau a
diaconilor.
Curd(e{e. Cum curalesc diaconii'
De aieia ' la sfdnta Explic;uea curalirii' Noteaza
cA apa4ine diaconilor si dezbracegi sd descallepe cei
ce se boteazaEi sa-i intoarcaspreapus9i iaraqisa-tmute
risant.
sDre
'
D e aceea - la ( u Eile) sJinte.N oteazAc a atunci diaconii
pizeau ugile,iar acunripodiaconii'
'

Ni s-aardtal prin urmare. Recapitula-re'

Dar (treapta)ierarhica. Ca episcopulIace$l cele ale
,r.oi.toi infcriorr" qi cci dintii iac cele olc celor de al
Joif"u ri ale celor d; dupa ci. Dar nu 5i invers,cei de al
doilea - cele ale celor dintii
Sd se urce Ia - tngdmfare. Nici unul nu trebuie sl
cele ale celor ntai mari'
indrAztteascd
Chipuri'preo(ega Arata atecui chipuri sunttreptele
la Dunnezeu pentruoameru'
'preole$ti,carelucrea;racelede
iicideoarece. Despretrepteleceresti,cum sunt stinlite
de Dumnezeu.
II. 7'a ina sfi n1iri kn' Pr et t1eStr
Iemr*ul. Hirotonia episcopului, presbiterului 9i diaconului.
altfel'
Cu amdndoud picioarelc. Acum sedesavArgeqte
Cu unul din picioare. E nesigurcu carc plctor'
Pentru frecare. Noteazdci cel hirotonit trebuie sarutat de toli cei din altzu.
Sfdita anunlare' gr. <iv<ippqotg'. Anunlarea e ca o
dc vcselie in numelc lui Durnnczeu:cdcr
--if.tt..
pecetluindu-1,arhiereulcareJ hirotoneqtespunenumele
iui Dumnezeu: Se pccetluicqtecutare din presbiterin
episcop in nunrelcTatirlui9i al Fiului 9i al Sfintului Duh;
la tcl gi la presbiter5i diacon.
I I I. TAkuire d uhovniceascd
$l
Cadereaesteingenuncherea
Cdderea. gr.tn6ntoorg.
Anunlarealcvtippnolg)' ceace senunclte acurl vestirczl
Anunlarea. Anunlarea la hirotonii' ca cea pentru
episcop:ientru stAntulparinteEpiscopacesta' La pres-

Despre Ierarhia BisericeascA

biter: Pentruacestpresbiter.Ladiacon: Pentruftatelc nostru
diaconul acesta-Se nume$teanunFlre,pentru ca prln ea se
vesteqtehirotonia: Harul dumnezeiescprohiriseqte(promoveazi) pe hirotonit de la aceasta,la aceea.

$2
D eci. U rmeazd explicarea.

desdvdrEire.Adicd a celor curel(i, luminali qi desrivdrEili

prin vedere (cunoagtere)spirituali.
Treapla liturgilor. Despre diaconul care igi apleac6
un singuq,picior.
Iar preoSii. Ce inseamnA plecarea ambelor picioare
ale preolilor.
Amdndoi genunchii. Ce inseamni cii ierarhul iqi
apleacd arnlndouA picioarele; gi pentru ce se pune
Evangheliape capul lui.

$4
Spr e ( viala) b|trbdtea scii. Observe viata birblteasci
a lui Iisus $i nepiicdtuireaobirqiei dumnezeiegti.
$5
Anunlare. Arata care e anunFrea.
Nici - frate. E frumos qi necesargi sigur ca nici frate
Dumnezeu.
nu e cineva fdLrA
Sfingitor dumnezeiesc. Ca om, Hristos s-a facut ;i
arhiereu. Noteazii aceastaimpotriva Acefalilor gi Nestorienilor.
De aceea qi El. Noteazri c6nd au fost hirotonili
ucenicii ca preo[ qi ca lisus, degi era Dumnezeu, n-a
hirotonit El, ci a fiigiduit sa trimita de la Tatal pe Duhul
Sfant cand li s-a aritat lor ca limbi de foc.
Obdrqia sfin{irii. Numegte agape Domnul dupi dumnezeire.
(Corifeul) ucenicilor. Sfdnrul Petru, adici impreuna
cu ceilalf, fiindca au pronrovat (prohirisit) pe Matia ca
Apostol.
Despre (so4ul) dumnezeiesc. NoteazA ce spune
despresoqul cazut pe Matia qi ce inlelege prin aceasta.
Cdci eu socotesccd Scriptura. Cuvantul dn Faptele
Apostolilor despreacesteal-arn aflat in unelc ca4i, fiind
aSa:$i le-au dat lor sor1i, iar in altele: $i le'au dar sorlii
Ior. Le-au dat 1or (a,utoiS) e de acord cu ce spune
dumnezeiesculDionisie, intrucit so4ul indicAun simbol
al descooeririisau lucrarii SfAntuluiDuh, lucrareveniti
pestecei ardtatprin sor[i; de aceea;i desprelscarioteanul
spune prearnarelePetru: A luat deci cu rui sorlul slujirii
aLesteia(Fapt. I,l7), de;i avem obiceiul sa socotim ci
nu prin sorl a alesDomnul pe Apostoli.
$7
Iar ierarhul. Despre episcop, pentru ce se pun numai pe el Sfintele Evanghelii.
Lucrarc a d um n ezeiltscd, ardta rea du m nezeiascd- Mi
fraza e comtrebuie inlelese: cele ce sunt (tndp1owq);
pusade multe ori cu lipsa unor cuvinte.NoteazAca episcopul se impartaleEtede toate favorurile dumnezeiegti.
Sfdnta vorbire, gr. iepol,oyt6v. Explicarea.
Iar - preoSilor. Despre presbiteri.

$8
i ngenunc hierea - irsd. Ce inseamnaingenunchierea.
Cele trei(trepte) ale celor sfinliSi,gr. ai cpeig t6v
iepoteleo, dv. Adici a ierarhilor, a preogilor 9i a liturgilor (diaconilor).
Peste cele trei (trepte) ole celor conduEi spre

,, ,. Capitolul VI
L Despre treptele celor ce se desdvArSesc
$l
Treimea celor ce se desdvdrSesc. Treptele ie se
desdvirqcscsunt trei.
Spunem deci. Care sunt cei ce se curilesc li cum.
Mullimea celor excluqi. Aceqtia sunt catehumenii,
cei in curs de pocaintAqi cei tulburali; in cele urmAtoare
se aratadeosebireacelor in stare de pocainla.
lJna. A celor ce au pacatuit qi se afl6 in curs de
poc:rin1a
dupa Botez.
AIta. A celor ispitili, tulburagi prin ispitire.
Alta. A celor ce s-au intors de la erezii Ei de la
neinfrdnare.
Alta - cea mutatit. A celor ce nu s-au intors deplin
de la neinfrAnarespre sfinlenie sau a catehumenilor.
$2
Treapta de mijloc. PopollJ credincios.
(Treapta) celor cur'i{ili de toatd. Toatl curilirea
poporului.
Treptele celor ce se curilesc se impart in
cei scoqi de la cele sfinte,
poporul credincios.
monahii sau terapeulii.
(Treapta) poporului sfdnt. Noteazd ca treapta de
mijloc se numelte poporul sfint sau cei ce au in tagma
laicA starcain afara de orice certare. Iar treaptamai inalta
decdttoatenumestepe monahi sau pe terapeuli.
$3
(Ordinul) - monahilor. Masurile starii monahale.
Tdmdduitoi. Pentru ce s-au numit monahii terapeuli
(opar[u'cqi).
Unitarii. Ce este viala neimpa4ita qi unitarA.
Sfintele (concentrdri) ale celor tmpd4ite. Numegte
inrpiflite cclc ale vielii trupelti.
Intr-o monadd asemdndloare celei dumnezeieqti.
Cum se desivirqegte monnhul (cel singuratic)gi pentru ce
monahul are o desivdrgire9i o chemareqi o starespeciali.
II. Taina desdvAr;irii monahale
Preotul. Noteazaca nurne;tepepreor;i nu pe ierorh
qi ci potrivit acestuicuvint al Panntelui nu episcopul
trebuiesadea schimamonahului(sd inlroduLdln monolrisrr, n. trad.),ci numai preotul.

115

Despre Ierarhia BisericeascA

impd4it'd. E vorba de cele impa4ite 5i mult divizate

ale vielii trupegti,ca cele ale negustorieigi ale rnultelor
obligalii. lar [nchipuiri socote$tepoftele cugetate 5i
patimilor.
chipurile
'il
tunde. Cum se tunde monahul.
intreit.Noteazd cA vorbegte de ipostasul intreit.
III . Tdlcuire dulnyniceascd
$l
Ordinul monahal. Pentru ce spune monah 9i care e
stareaqi indeletnicirea monahali.
.

Renun(area, gr. ano:uay'fi. Ce e renunprea.

De aciea multe. Noteazl acestea contra Lambelianilor sau Masalianilor5i Adelfianilor' a Marcionililor'
care nevoindu-sein mod extrem numai trei ani' dupa
aceeatraiaucu atatanepasaretimpul celdlaltal vielii lor'
incdt sivdrqeaucu toata libertateaorice lucru nebunesc:
cici se rostogoleau in curvii, in licomia pintecului qi.
simplu vorbind, in toate desfrinirile, afirmind cd le fac
aceitea in chip nepatima!; 9i suferind cu nesimlire impitimirea ;i patimind de cele ce le veneaude la ei qi de
ia demonii ce locuiau in ei, erau stapanili de nebunie ca
de o boala gi mai degraba se bucurau, decdt sa lupte
impotriva ei.
Interzise.NoteazA ci multe i se interzic monahului si
faci, peste care laicr.i stapanesc.De pilda' casatoria, armata,negustoriagi altele,pentru care laicul nu e osdndit.
,

Tunderea pdrului. Ce e tunderea.

$4
De mai tnainte. Ce inseamni a-gi schimba haina.
$i to1i. Ce inseamni slrutarea.

$s
La dumnezeiasca (impdrtdsire)' Ce inseamna a se
impanaqiindata.
Se tmpdrtdtete. Pentru ce cei hirotonili se im'partagescindatii.
S; dd $mpdrtdqirea)'de cdtre. Dupa hirotonie toli
se invrednicesc la fel de Tainele dumnezeieqti,care aratd
familiaritatea gi unirea cu Dumnezeu.
(Sfintele) tucrdri desdvdrgiloare (sunt) curdlirea. Ce
inseamni lucririle desivdrr;itoare'
Treapta.latAcAgi aici Parintele a invelat mai clarcare
sunl treptele superioare,de care s-a vorbit mai sus.

s6
Dar vei spune. CA nu este in cer cineva care se
curele;te; gi despreingeri.
Este vreo (ceatd) cereascii' Noteazi cA nu e nici o
pati in vreunadin Puterilecereqti,cum socoteqteOrigen
qi cei ce cugeti ale lui (acestu e un tex in care Sfintul

116

Maxim il criticd pe Origen cu nurnele, cdtd vreme tn

Ambigua it criticri.fara sd'l numeascd,n. trad.). CAci ei
spun ci pe misura abaterii, fieczue din cetele cereqti a
primit una sau alta din numiri qi din trepte 9i a fost legata
in trupuri mai subliri, spre pedepsirea abaterii lor spre
riu; dar ele sunt rninli cu totul curate qi netrupeqti,cum
au fost create de la inceput. Ca Puterile cere$ti sunt
netrupegti,in chip felurit ai cunoscutdin celedinainte.$i
nici una din minlile cereStin-a fost prinsa in pacat dupii
cAdereademonilor;cici aceastan-am cunoscut-onici din
dumnezeiasca Scripturi qi nici vreunul din Parinlii
inleleplili de Dumnezeu n-a spus-o. Iar acest Pirinte
spune,spre invilatura, cA sunt atotcurateqi fara pata Si
n-au nevoiede curalire,caci dacaacceptamcain vreunele
din ele s-a ivit vreo pa6, aceleaau trecut la stareaputerilor contrare; deci celelalte sunt fara pata 9i prin urmare
n-ar aveanevoiede curalire.$i ca agaeste.a aralal-ocliu.
Cici exprim6nd propria opinie contrara $i adevarata,a
adau1al'.I ar do cd ci neva, in loc de: dacdcinev a ar spune
cd vreunul s-a aba$t qi a cizut din ceatasa, eu nu spun
(aceasta)ci dimpotriva, (spun)ca rlmin purureacu totul
curali, fiindca altfel ar cadea din starea lor. Deci si nu
socoteascicinevadh aderenliilui Origenci spusade fa1tr
e de acord cu opinia abatutade la credinli a aceluia,
spundnd ca se produce pururea o ciidere qi o revenire -qi
iarigi o cddere a minlilor cereqti. cum zice Origen in
prima scriere din tlepi op16v: ,,socotesc ca orice
rafune aratd ca tot ce e ralional poate Proveni din tot ce
e ralional" . $i dupi pulin adauga, zicind: ,,Dupa
sfdrqitul tuturor, iariqi se intdmpli o curgere gi o
cidere" . Iar Evagrie,in capitolul 78 al suteia doua,zice:
,,Fiecareceataa Pulerilor cere$ticonsta fie din cele de
jos, fie din cele de sus9i din cele de jos" . $i in capitolul
l 9 a l a c e l e i s u t e z i c e : , , D i n s t a r e ai n g e r e a s c ag i
iar din cea
se producestareasufleteasca;
arhangheleasca
sufleteasci cea demonici qi omeneasci; iar din cea
ingereascaiaraqi apar ingerii gi demoni" (dupti a ceustd
coTceplie toate sepot preface prin voinld in knte, uvAnd
toate o esenld comunii; dL'edstainseamnii in find t'd nu
mai e o deosehireintre bine;i rdu: deci nu mai e un
Dumne:eu cure nu podte f decdt bun; e o conceplie
p0nteistd,n. trad.).
(I;iinlelor) mai de jos. Care este curilia qi ordinul
celor cereqti.CuraliaPuterilorceregtiesteiluminareaspre
o cunoa$teremai desdvArqiti.Noteazaca inainteazaspre
cuno$tinlaSica despredemoni nu sespuneca securalesc'
dupa cum spun unii ci qi (demonii) se minluiesc cu
(restabilire)de ei inchipuita.
sfinlii intr-o apocatastaza
Astfel Si (treptele) lumindtoarc Noteazd despre
ingeri cum se lumineazi gi se dcsivArgesc.

Capitolul VII
I. Despre cele ce se sdvdrSescpentru cei adormili
$l
Tot aV @lec6ruI) spre. Nu in aceleagilocurl sunl
dugi toli cei ce se sfdrgesc;gi despreinviere.
Invierea tntreagd. Adica cu trupul.
Pentru cd (suJletek). Vorbegte despre drepli.

Despre lerarhia Bisericeascl

Iar (puterile) curate ale. Despre invierea trupurilor.
.

invierea qi judecatacelor ce au slavit

unii spun cd su-

ttllii,

fletu! se va scula
impreund cu
trupul, cum
ar fi creStinii;

fdrd trupuri;

al1ii, cu alte tru'

puri, strdine, qi
vor lrea 0 r'ialii
ca acum.

Dintre mo4i
ul1ii, intinoli.

unii vorfi sf n1i,

Cdci - unile. Caci Fupurile se unesc cu sufletele.

Norcaza ci vorbeqte de invierea intreagi.
$2
Cei nesfinti(i. Despre moartea pacatoqilor 9i ce socotesc Elinii ca sunt dupa moarte; expune parerile lor.
Unii dintre ei, cei mai neralionali, mirturisesc ca nici
sufleul nu e nemuritor.Dintre ace5tiaestegi Vias, dar nu
Prieneus,ci altul; ei spun ca gi sufletul e muritor gi se
desface,ca qi trupul, qi merge in nonexistenli (in nefiinta). AUi, chipurile, mai ralionali, filosotind despre
nemurireasufletului,ca Platon qi cei la fel, spun ca dupa
moarte lrupul nu se va compune intr-o fiinla, nu se va
mai intoarcein veci in cornpoziliace-aavut-o;ei spun cd
nu se va mai compune, fiindca materia e nevrednica de
a seinvegniciimpreuna cu sufletul qi numai sufletuleste
nemuritor. Aceasta o spun in mod diferit qi ereticii, ca cei
ai lui Simon Magul, Menandru, Valentin, Marcion gi
Manes; iar acum cei ce provin din miturile lui Origen; dar
acesteanu sunt dogme.Privili pe cei cu czuevoiescsi fi.e
numarali qi ce opinii absurde unesc cu credinla fara
prihani a cregtinilorcei ce nu cunoscpe Dumnezcu;i nu
cugeti cele ale oamenilor.
Trupurile. AdicA va fi numai invierea sufletelor, flrA
trupuri.
Care incepe incil de aici. E ceeacespuneApostolul,
ca arvuna gi dovada invierii de oblte cu trupul s-a facut
in Domnul nostruIisus Hristos;qi ci in El s-aascunsviala
noasfia,careseva aratainDumnezeuca naltereadh nou.
SuJletelor - tnsoliloare. Au fost atunci unii eretici,
ca cei drn jurul lui Simon Magul gi cei impreuna cu el,
care vorbeau de un trup eteric, care va coexrstacu sufletul. Trebuie $tiut cd li Origen spune acelaqi lucru
intr-una din scrierilelui. In altele il neagi 9i pe acesta,
dogmatizdnd ca toata firea trupeascamerge in nonexistenla. Citelte cele scrisede sfdntul mucenic Metodiu gi
de Olimp din Adrianopole,episcopulLichiei, impotriva
lui despreinviere gi de Antipatru, episcopulBostrelorgi
vei afla de fanteziile mitice qi aiurite ale lui.
Preafericila. Le spune acesteacugetAnd,socotesc.la
Papia, care a fost atunci episcop al lerapolei Asiei 9i
contemporancu dumnezeiesculevanghelistIoan. Caci
exacest Papia, in a patra din cd4ile sale Kuptcx6v,
plicii placerile datorate mancarii, in stare de inviere; in
aceasti dogml a crezut dupii aceeaApolLinarie,cum se
vede in scrierea lui pe care ,o numesc unii anul o mie

.a

(XlltovtdTrpi6c).
Cum ar fi deci dupi aiurelile unora'
(atribuite) lui Apollinarie scrierlleSfanului Dionisie, care
anuleazdpe Apollinarie'l Dar qi lrineu.al Lugdunului (de
Lyon) spunein capitolul V al scrierii Intpotriva ereziilor
(KoTd atpoov) acela$i lucru qi aduce ca martor al
celor spusedti el pe numitul Papia.
Venind lq sfdrqitul. Infricoqritoare gi foarte inspaimantatoaresunt sfArgiturilepacatoqilor.
Cu al(i ochi.Y orbeqtede alli ochi ai minlii, care e mai
curatii. privind la cele din iad gi intorcdndu-se spre alteptarea gheenei, in care nu crezuse inainte; de aceea se
tulburii gi se teme de moarte,cuget6ndde nu cumva sunt
adevirate pedepselede jos; deci gi pAcitoqiise scoalAin
Irup.
II. Taina savir;itti pentru cei adormili
Adundnd. Despre preolii ce mor.
Dintre sfrn(ilii. Despremonahi. drepli qi laici.
in dumnezeieqtik. Noteazace se cite5tegi ce se cintl
la monahii qi rnirenii adormili. Spune ca diaconii c6nta
cAntari marturisitoareqi pline de putere;c6ntarileintaresc
figaduinlele nemincinoasemai inainte citite despreinviere'
I I I. T6 lc ui re duhovniceascd
5l
Conduqi qi luminagi de Iisus. Adica spre viala qi locul
celor adormili.
Pentru sceastd - dumnezeiascd. E propriu drepta[i
si dea locul potrivit vielii.
Sfdntd rugdciune. Pentru ce se face rugiciunea.
$2
Dumnezeiegtilor. Pentru ce sunt cantirile 5i citirile.
pentru cei adormili.
Noteazd careera vechea.rdnduiald
$3
Obsemdm cd. La slujba pentru adormili nu ies nici
energumenii, nici cei in stare de pociinla, ci numai
catehumenii; gi pentru ce.
Catehumenii. Nimic nu e mic in Tainele noastre,ci
toate sunt mari; comparate intre ele au o deosebire in
marime. Caci fala de cele sAvdrqitepentru^ceiadormili,
Tainele Baii, Luminarii dumnezeieqtigi Impdrtaqaniei
sunt cele mai mari qi de necomparat;de aceeas-au $i
numit mici cele pentru adormili; dar nici de acesteanu
sunt vrednici catehumenii.
Cdci se vor rdtdma. Ace*ea sunt conforme celor
spusein Corinreni de Apostol (I Cor. 11,27) desprecei
ce se impartalesc cu nevrednicie;aici spune qi ca ei
Taine.
dispreluiescdumnezeiegtile
$4
Rugdciunea. Noteaza cA se roagd"
Sldbiciunea omeneascd. Adica pacatelesubtiri.

tt7

Despre lerarhia Bisericeascd

$5
gr.crval6yolgoltrodiotq.
Pemdsurainlelegeni,

A d i c a i n l c l e s u r i l eg i n u m e l c n c s u n t c o m u n i c a t cp e
masuracuno:;tinlelorgi obignuhlelor noastre9i nu mai
de intelegcreanoastra'
oresus
'
De realiiatei /or. Adicii bucuriile de acolo le-a numit
Dumnezeudupa cit putem sa le inlelegemdin cuvintele
si nunrelecunoscutede noi. cind a spusca nu esteacolo
intristare sauboala saudureresau suspin.ci luminal dar
nu acesteasunt bunatiilile de acolo, ci sunt cu adevarat
necunoscuteqi neinleleseacum de noi: cele te othiul nu
/e-alri--atqi cele unnatoare;dar din celece le cunoaqtem,
ne da pildl ale fericirii. Noteazi ca folose$te cuvAntul
sinurill lui Avraam qi Isaacai lacob (cf. Mat. 8'1 l)'

nu vrea ca cineva stipinit de mAndrie sa dispreluiasca

ca faraprcl rugaciunilelor (ce.l.e
pe
sfin1iqi sa socolcasaa
'spus(
n..trad)'
(;i;i se pulr1est ,sedehtrttettPr('lesl(tnte.
Dar despre.De aici inccpe sa spunaci rugaclunea
folosegtepe cel mort; 5i noteazaca qi inainte de aceasta
s-a ocupatcu aceasutenlA.
$?

Trecdnd - cu vederea. Ce pacate ale noastre u*e

Dumnezeu cu vedcreaprin rugiciunea 9i cerereapreotului'
Cere. Ce cere preotul.
Celor de fald. Adicii celor drepli gi cuvioqi'
in vinla'dimnezeiascd. Adici toate cite le va cerc
dreptul episcopin mod drept' dupi r6nduiala,lera lua,
dar'pentrucel drept;caci s-aspusSl?ntuluiPctru:Oricr?te
yeli leBape pdmt?nt9i cele urmatoare(Mat. I 6' l9); prin
$6
imitarea Sfdntului Petru, au aceastall eprscopu' cum
spune dupi pulin. Noteaza mdrftea $i inallarea $i curalia
Pentnt ce are nevoie. E nedumerit in privinp rugeierarhiei.
ciunii ficute de ierarh pentru cei adormili in picate'
De aceea - (pentru cei) ' lipsigi de curdsie. Noteazi
Rugdciunile dreplitor. Observi ca rugaciunile
ci nu Ie cerc acc\teapentrucci nacato;i.
cel
numar.pe
gi
moarte
dupA
aici
ii
folosesc
dreplilor
Izvorul Tainelor. AdicA Duhul dumnezeiesc.
ut"dni.i d" o..otirile lui Dumnezeu, fie ca sunt vii, fie ci
CeregiEi.SpusaluatadinEpistolalui latoh ne invata
osdnda'
vrednici
de
qi
pacatoqi
au decedat,dar nu pe cei
trcbuie sa se faca rugaciunepentru vreo persoana
cA
nu
care
pe
Saul,
de la Samuif! Nici
Sau ce (a foloiit)
vreun lucru riu.
sau
Dentru
pe
nici
era foane rau, nu l-a folosit Samuil rugindu-sc'
Au - puterite despd4itoare. Despre neimpartagirile9i
Evreii careerau pacatoli' Moise. CAci a spusDumnezeu
despirlirile de ierarh; vorbegte de puterile cunosr-atoare
citre acesta:Nu te rug,apentru poptsrul acesta!
dateloi de Dumnezeupenru cercarileqijudecalileprin care
(De lumina) soarelui. Vezi sA nu socote$tica spune
pe pacato$i
de cci drepli saupentrureprintircalor'
separa
-neralionale.
'
cA soareleigi daruiegteluminile lui; caci cum ar darui,
Notcazd ea daca ierarhul
Poiniite ci
spune
libenalii;
e
al
darul
Fiindci
fiind neinsuhelifl
separa(excomunica,afuriseqte)contrilr scopului lui Dumar
qi
c6nd
ca
E
personificare.
aceastaprintr-o oarecare
nezeu,judccatalui Dumnezeunu-i urmeazi;cdci acestea
or".upuna cineva ca soaiele zice: Eu dau ochilor tan
trebuie sa le faci dupi judecatalui Dumnezcu qi nu penlru
mie'
DA-mi
9i
iumina. Apoi cinevacu ochri slabi ar zice:
proprie.
voia
vazut
a
caci sunt tare; apoi primind raza qi ceea ce a
Dulrul. Noteaza ce a dat apostolilor Duhul Sf6nt'
oierdur. La fel pacatosul.cerind dreptului sa se roage
daruit lor dupAinviere prin suflareaDomnului.
benru el: caci pierzind pacatosulvederea.chiar primind
Celui ce afost luminat. SfAntuluiPetru'
iaza rugaciunii dreprului' nu o lasapc ea si lucrezecele
Acela qi tot. Cum trebuic inleleasaspusaEvangheliei:
intuneric
primegte
sieqi
ci
iqi
5i
lumineze'
sa
fiie
r;i
dupa
l6'17)'
Orice vei /e8a $i urmatoarele(Mat.'l-u
nu se bucura printr-o viala curata de darurile lui DumeSriHristos' Fiul
S/riztri. Numegte sfinta spusa:
poruncile
de
despa4indu-se
nezeu, depArt6ndu-sesau
lui bumne:eu celui viu 1Mat. 16,16); aceastatrebuie
pacaluieqte
ce
ccl
luminitoare ale lui Dumnezeu; caci
notati contra Vasilienilor,Nestorienilor,Pavlicienilor9i
disorctuiestelegea lui Dunrnczcu 5i de aceeanu se va
asemenea.
celor
aqa
folosi intru nimic de rugaciuneadreprului' Iar ca
inlelege cele despre soare' o arati 9i in capitolul Min
$8
scriereaDespre numirile duntne:eie;ti
dreptului
rugiciunea
foloseSte
c6nd
Ca
Folositoare.
9i
Nasteredin Dumnezeu,de dinoinle' Prima ungere
numai pe cel viu; spuneca foloseqtepe.celce-sePocale$te' cu sfintul untelemn se face peste cei botezali: ultima
potriviiApostolului.Pli nge t u cei cep\in g (Rom' I l' I 5)'
oestecei adormiti.
Muh l'()tile
$i .i"a t. impLineltc5i cuv6ntul Scripturii:
Atunci. Penriuce se face ungereacu untelcmnpeste
aceasta
(lac.
iar
5'16);
rupat'iwrculuiratoure u dreptului
cei botezali5i pentruce pestecei adormili'
arJ loc p.in pocainlacelor ce au nevoie de rugaciune'Caci
d r c a u n L r l ,a C i c ad r c p r u l .z i d e g t eE i u n u l . e c l c e n u - s e
darima. lucrul ramAneneinlplinit.cum arn allat
pocaieqtc.
impreund cu. Fiecare suflet are trupul lui, prin care
din pilda lui Saul5i Samuil.
ia qi risplatirile; de aceeaam6ndoui se impafle$escde
AvAnd qi o deprindere sfd ntd' gl Elrv iepdl byov'
celi stinie: sLtntd(iruite indeobStcontbekr'
Este numiti aici dispozilia vielii proprii spre vinute' Iar
impdrtdqirile de cele dumnezeieqtl. A5a e rdnduiala
suslinitor (oul"l'(n'copcl) in loc de ajutator'
dumnezeiasci.
a
porni
de
Pirintcle
VorDirea.Nu ne opreqte,simplu'
Omul tntreg. Noteazd cd numeqteomul intreg pe cel
la vorbirea cu Dumnezeu 5i a cere prin noi inSinede la
ce consta din suflet qi trup' cum aratd inlelegereaSi
Dun.mezeucele bune qi r.ninruitoare,Etiindpe Apostolul
cunottin!.t Luratatlti numelte mdntuireaintreagape cea
careporunceltesane rugdrnneincetat(cf l Tes' 5.17); li

, s e

ll8

DesPre Ierarhia Bisericeasci

a sufletului qi trupului. De aceeatrebuie notate acestea,
ca atuncicind va spuneprin alte cuvinte calisus tel moi
Dresusde fiintti s'tt liinliuli-tt in intregine ttt nt'i' sit
inlelegi inomcnireadin suflet mLntal(inlelegator)qi trup'
$10
I nvocllrile sfinlitoare. gr. ae7\er.rrraq' enrxlr]Oerq'
Numeqteinvociri rugaciunilede la hirotonie. Noteazapentru ce le-a lasatsub ticere pe acesteasau sfinteleinvocari qi
lucririle lor.
Sdfte scoase,gr. e(dptv. Si le faci publice.

sll
Pruncii care nu (tn(eleg) tncd. Noteaz| ce spune
Pirintele despre Botezul pruncilor. Acestea le-a scns
rAsounz6ndSfantului Timotei, care l-a intrebat;ceeace
facl vadit ca qi cele de mai inainte qi celelalte tratate le-a

scris catre cei ce au lntrebat'

SJintete tradigii. Erau qi atunci unii care rddeau de
Tainele noasre, ca gi de botezareacopiilor care nu pot
grii qi pentru care se leapiidacei ce-i aduc Ai siivirqcsc
penru ii (simhoalcle).Aduce ca aparareimpotriva rAsuiui acelora faptul ca nu t(tate sunt cunoscule tuturor'
Noteazaca gi ingerii ignord multe.
$tiute, gr.6ntotqt<lq. Cunoscute.
bati tprn. Noteazacum a preluatde la cei dinainte
de el cele desprePrunci.
i nvdldto ri. Numelte invAlatori (xo0r1lep6vdg) pe
aoostoli.
Bun - in cele dumnezeiagri. Noteazi cum e predat
oruncul de parinti. cand e botezat.unui naq (primitor)
spre o sfdntacre;tere
introdusin iele durnnezeiegti.
Povdluitor. NoteazA cA numegteqi pe nal invalator'
inallam. Adica viala.

NOTE
la
IERARHIABISERICEASCA

CaPirolul I
45. De aici a luat Sfdntul Maxim numele de mistagogie pentru Sfdnta Liturghie. Prin toate lucriirile lor,
treptele ierarhice urcd pe cei mai de jos in trairea tainelor
lui Dumnezeu.Cunoa;terealor, trairea lor e totodatao
triire a lor ca tainemai presusde cunoa;tere.Sfinlenia9i
taina sunt cele doua aspecteale realita$i dumnezeielti
lui
triite de cei ce se apropiede Dumnezeu.Cunoaqterea
Dumnezeuesteastfel cunoalterealui ca taina,ca mister
nemarginit gi producator de sfinlenie in cel ce se impanAQeltede ea. De altfel, sfinlenia insali este o tarnAC e l c e c a u t 4s a c x p l i c e t o t u l r a l i o n r l a l u n g dn u n u m a i
taina, ci qi sfin1enia.Iar taina 9i sfinlenia sunt proprii
persoanei.Dumnezeu ca Persoandle are prin Sine in mod
nemirginit Ei omul qi le insugegteintrucit cunoaEte5i
traie$tepe Dumnezeuca existenlapersonald.Prin aceasta
se cunoa5te;ipe Sine ca taini qi i$i descoPerali dezvoltii
tainaqi sfinlenia.Persoanalui Dumnezeumi sedescoperd
ca taind gi intrucAt o adinca sfiala ma opreqtesApatrund
deplin in ea. E simlirea ce mi-o inspira qi persoana
semenului.Nu pot intra deptin in existenlapersonalaa
lui Dumnezeu,pentru ca mi se reveleazi ca o Sfinta a
Sfintelor, cum intr-un grad redus mi se reveleazi aqaqi
Dersoanasemenului.
Persoanalui Dumnezeu e o Sfdnta a Sfintelor qi de
aceeae ascunsulin care nu pot intra. Cind mi se pare cd
am intrat,nu mai sesizezsfinleniaascunsaa lui, cum nu
nrai sesizeznici aceastAcalitatea semenului.Trebuie sA
ma fac sf6ntca sa md pot apropiade taina lui Dumnezeu
gi sa ma umplu de o ,,delicatelesfanta" , ca sA cunosc
real persoanasemenului.Prin aceastadevineomul preot.
Preoliaesteegaldcu sfinlenia.De aceease spunepreotului in greccateiepDg (cel sfurlit).De aceeanumai Dumnezeu poate face pe om preot sau sfinlit. Preolia are
izvorul in Dumnezcu.Cel mai sfint s-a fdcutca om Iisus
Hristos. avdnd umanitatea uniti cu dumnezeirea in
aceea$iPersoana.El este arhiereul suprem al oamenilor
catre Dumnezeu. El esteobdrgiaqi linta ierarhiei' Tindem
sa ajungem cdt mai aproape de Dumnezeu, unili cu
Hristos ca om. Dar sfinlenia implica nu numai taina lui
Dumnezeu,ci gi adevirul. Caci adevarulnu e super{icialitatearalionalamirginita. De aceeaDionisie numeqte
adevtrrul sfAnt.

46. Dumnezeu ca sfAnt gi ca izvor al ierarhiei ce

conduce spre El este totodatii frumos (sau armonios),
inlelept gi bun. Prin acesteaatrage $l acesteasunt motivele pentru care se comunica.ToatAierarhiatrebuie sd
aibd acesteain diferite grade, ca sa araga 9i ele spre
nivelul lor continuu mai inalt qi spreDumnezeu.
47. Deosebireain felul cum ni se comunic:i noui
Dumnezeu ;i cum li se comunicAingerilor sta in faptul
ca ingerii ca minli pure cunoscqi traiescpe Dumnezeuin
uniliitealui, ca minte pe Minte. pe cind noi il cunoa$tem
gi-l raim in mullimea variatda puterilor qi lucrarilor lui
datoritafaptului ca ne tblosim de mulf meade organeale
trupului material,simlindu-l totuqica pe Acelaqiin toate
acesteputeri gi lucriri. Aceasta se datoreqtefaptului ca
noi ingine suntem minli in trupuri, iir sufletul insugi
cunoalte qi se manifestAprin multe simluri ;i e pus prin
trup in difcrite situalii r;i trebuinle.Dumnezeu insuqi a
adus la fiingaqi materiaintinsi in spaliu,capabili sa fie
organizatain multe fon.ne.Iar Dumnezeu vrea sa se
arate qi prin ele, ddndu-le prin aceastao frumusele' o
ordine, o capacitate de a se transfigura ca mediu al
lucrarilor dumnezeiegti.Forma cea mai inalta $i mai
spiritualizatao dobdndeqtemateriaorganizatiin trupul
omenesc. Dumnezeu a voit sa-li arate puterea $i
imaginalia creatoarein toate formele de crealie li in
acelagitimp putereade-a lucra prin toate,de-a le face pe
toatecapabilesa fie mijloace ale lucririi lui, avdndceva
aseman:itorcu E[; gi de-asefacestraveziuprin toate'ceea
ce le face gi fiumoase,redAndfrumuselealui.
48. Dumnezeu este izvorul ierarhiei prin care urci
toatespreunireacu El gi spreindumnezeire,pentruca El
estecauzacreatoarea tuturor. $i esteamAndoudacestea,
pentruca esteli i nlu bundtd!i i. Toateau de la El existenla
qi mi;ctrea sprcexistenlaceabuna.termenipreluali qi de
StinruI Maxinr Miirturisitorul. Inceputul indumnezeirii
lor se face prin Indntuirea lor de rau. $i aceastao face
Dumnezeu prin voinla lui conqtienta.Caci buniltatea
presupuneo libertatecongtienti,deci Persoana.Mai precis, dupa Dionisie, Dumnezeue fiingavirtulii ca Treime'
CAci o Persoanidumnezeiascinu poatefi bunAdecit cu
alt4 Persoanadin veci. La Stdntul Maxim aceastadefinilie
se transformain definilia: Fiing virtulii esteHristos. Caci
virtutea e in tbnd drumul spre bunAtatesau deprinderca
in bunatate.$i de undeputcm aveabunatateasauvirtutea,
dacA nu de la Dumnezeu prin Hristos'l Bunatateae li

t2l

Note la Ierarhia Bisericeasci

pagine. Iniliativa incregtin6rii o avea cu deosebire bArb a t u l .c a p u lf a m i l i c i .
54. Un alt sen.rnal alcAtuirii probabile a scrierii in
primele timpuri ale cregtinismuluiestecAin orice localitate creqtinA(de obicei in orag) era un episcop inconjurat
de ciliva preoti. Botezul se ficea in fala intregii comunitali, care nu era prea mrue; gi era o adevarati sarbiitoare
pentru ea sa primeasca un nou menlbru. S-ar putea
obiectatotugicd autorul scricrii,trAitornumai pe la anul
500 d. Hr., a voit sa-qiintemeiezepretenliaci e ucenicul
SfAntului Apostol Pavel din Areopag, prin descrierea
rinduielii Botezului de la inceputul cregtinismului.Dar
descrierearinduielii e prea exactaca sa poata lt cunoscutanumai dintr-o tradilievenitapdnala el prin mai multe
g e n e r a l i i . i n s a q i p a r t i c i p a r e ai n t r e g i i c o m u n i l d l i l a
primirea unui nou ntembru in comunitatealocala ni se
pare un semn al alcltuirii scricrii intr-un timp dinainte de
ce Biserica a devenit institulie recunoscutadc Stat (la
312). Prin prezenlaactiva a intregii comunidti se arate
concret ca noul venit, unindu-se cu Hristos' intra in
BisericA.O Bisericasupusi perseculieiaveao conqtiinli
intarita a comuniunii celor ce o constituie. Aceasg
conStiinlain6rita exista$i intre episcopqi clerul dinjurul
lui, manifestati in sdvArqireain comun a actelor de
orimire in Biserici a unui nou membru. De remarcat in
ipecial cd preolii rosteaunumele celui ce era botezat,in
uieme ce episcopulil scufundain apd.Trebuia ca acela
sd se vada imprimat in congtiinlamultora ca persoana
valoroasi in fala lui Dumnezeu.
Importanla comuniunii s-a apreciatin Biserica primara qi prin legatura stransain care primea pe cel ce intra
in Bisericac u naqullui, cu,,primitorul" acestuiain grija,
lui. EI era predatin grija acestuiaqi dupA
in rAspunderea
Capirolul II
Botez. Omul nu-qi poate line caldi credinla decit in
comuniuneacu altul, introdusin ea de el insuli, precum
50. Scopulvielii noastreesteindumnezeireanoasra.
are nevoie pentru menlinercalui intr-o viala serioasade
Iar aceastaie infaptuiegteprin iubirea lui Dumnezeude
aiutorul altuia,care eslemai intirit in ea ca el. Pregatirea
catre noi. Deci scopul ierarhiei este sa ne deprindi in
p;nru na$tcreadin nou 9i grija cregteriinoului niscut
qi
in
Sine
este
iubire
Dumnezeu
iubirea de Dumnezeu.
facea pe ,,primilor" (ovd6o1og' naq)' un fel
spiritual
una
cu
a
e
in
iubire
izvor de iubire pentru noi. A creEte
spiritual al acestuia.Pentru poporul romin,
parinte
de
pot
face
sa
sporim
ne indumnezei.Membrii ierarhieine
pina astiizina$ase nunre$te..mamanasa"
in iubire gi deci in indumnezeirenu numai vorbindu-ne
Faptul ca nu se vorbelte de Botezulcopiilor, ci de al
despreea, ci facindu-ne si o vedem realizati in ei, ca
ci scriereadateazA
unor barbalimaturi arat6de asemenea
iubire fala de Dumnezeu qi de oamenr.
dintr-o vreme sau dintr-un timp in carelumea din jur era
lucrare,
fiinta
intre
dcosebire
face
o
51. Dionisie
9i
pAgAna.Acestepractici nu mai puteauexistala sfirgitul
deosebirepe care o vor relua Sfintul Maxim Marturisisecoluluial V-lea, in Orient.
cel
torul gi Sfintul Grigorie Palanra.Nu poatearataiubirc
55. tot in timpurile de inceput ale Bisericii trebuie
ce nu exista gi nu existA deplin decit ca fiinla iubitoare.
sd fi existar qi obiceiul ca cel ce se boteazi sd martuinsaqi frinla dumnezeiascadesivArqita implica iubirea qi
riseascain prealabil o pocainla pentru viala lui anterioartr.
este izvor de iubire. Caderea din iubire este o slabire a
iar cpiscopul sii-i dea indemnuri sa stiir'uiein noua viali
fiinlei, o alterarea ei. O fiinla fara lucrarea adevarata,care
pentru care primeqte in Botez harul lui Hristos.
esteiubirea,estemoafia, uscata,slabiti, alterata.
56. Obiqnuinla cu inlelesurilesimbolice ale actelor
52.Daca Dumnezeuca fiinta desivArqitaesteizvor
siv6rqite mai inainte qi dupA Botez a noului venit la
de iubire estefirescca din iubire sAvintr la noi' facAnducreqtinismdovedegtegi ea socotirn,vechimeascricrii'
se om, ca sd ne faci, asefiIenealui, fii iubili 9i iubitori ai
57. S-a spus de unii interpreli' critici din Apus ai
TatAluiceresc.De aceeane gi da printr-o naqteredin Duh
scrierilor areopagitice,ca nu se observAin ele o preluire
lui Dumnezeu cel iubitor. Cu
o existenlaasemanatoare
aceastanagtere din Dumnezeu incepe indumnezeirea a crucii lui Hristos. Avem aici pomenireadirectaa semnului crucii in descriereatumArii mirului sfin1ilin apa
noasfe sau capacitateade iubire.
Botezului.Cel ce c botezaie afundatin Hristos Cel ce a
53. f un semn al vechimii scrierii acesteia ca
primit moartea, din care se ridica apoi cu Hristos Cel
vorbe5temai ales de botezareaunor birbali, nu a copiinviat dupi trei zile. Numai astfel devine impreuni cu
ilor. E din timpul cind cre5tinismulse adresaunei lumi

semnulunei existenleputemice,accentuate'$i dacatoate

au totul de la Dumnezeu,dar prin voinla lui, nu din fiin1a
lui. inseamnAca ele sunt create din nimic. Mdntuirea
inseamni scapareade rau qi de nroarte.Dar Dumnezeu
nu se mullumegtesi dea fapturilor numai o scipare de
riu, deci o stare neure intre bine 9i rau, ci vrea sAle dca
tot binele sau.toau iubirea sa. Aceastae indumnezeirea.
Dionisie, urmdndul pe SfAntul Atanasie, nu vede
lucrarea lui Hristos numai intr-o scaparejuridica a
oamenilor de pedeapsalui Dumnezeu' prin satisfaclia
adusddc El lui Dumnezeu.ca om, pentrujignirea cc i-au
adus-ooamenii prin pdcat.El vede pe Hristos ca Cel ce
ne aduceiubirea lui Dumnezeu gi ca Cel ce ne unelte tot
mai mult cu El prin iubire. Aceasta e indumnezeirea
oamenilor qi aceastae ceeace infaptuie;te El prin ierarhie. Prin membrii ierarhiei, Hristos, ca supremul ierarh.
lqi comunicAoamenilor iubirea sa. Aceastae misiunea
lor: sa aratein ei iubirea lui Dumnezeu fala de oameni'
Stintul Maxim a preluat ideea despre lucrarea lui
Hristos ca indumnezeire a oamenilor (Quoeslionestttl
T halasiunt, capitolul 22).
49. Daca oamenii, ca fiin1e in trup, primesc de la
membrii icrarhiei puterile dumnezeiegti prin mijloace
materialeca simboale,acestemijloacenu trebuiesocotite
ca dAnd, in mod necesar,tuturor, puteri dumnezeiegti,
deci ca fiind pentru toli simboale.Pentrucei ce nu vor sa
vada puterile spirituale,cele materialenu au caracterde
sirnboale,ci sunt simple forme ale nraterieicare nu au
nimic de la Dumnezeuin ele. De aceeamembrii ierarhiei
nici nu le dau acelorainvdlatura tainicii desprecaracterul
lor de mijloace ale puterilor gi luminilor dumnezeiegti.

r22

Note la lirarhia Bisericeasci

Hristos fiu al Tatilui, ntrscdndu-sein acelaqirimp din apa
Sfintului Duh, impreunAcu Hristos ca om. IntrucAtapa,
plina de putereaSfdntului Duh, se aflA in cristelnila,ca
in Maica Domnului, Maica infierii. E prezentdastfel in
Taina Botezului intreaga Sfdnta Treime, invocatl gi ea
prin savdrgirea intreita a tuturor actelor Tainei. Toate
acteleBotezuluiconcentreaziin ele o simbolicaintreitA:
na$tereacu Hristos la o viala noud in El, moartea ti
invierea cu Hristos qi implinirea acestoractedin puterea
Sfintei Treimi. S-a spus chiar de un teolog ortodox
(Schmemann)ca acteleliturgice nu trebuiesocotitesimbolice, datA fiind realitateaprezend a lui Hristos qi a
cu insistenla
Sfintei Treimi in ele. Dionisie accentueaza
caracterul simbolic. O face aceasta pentru ca inlelege
simboalele ca acte qi materii cu rost de mijloace transfigurate ale lucrarilor dumnezeiegti,dat fiind cA omul nu
primeyteacestelucrdri decit prh trup.
58. Botezul se numea la inceputul cre$tinismului
luminare. Cdci unireacu Hristos cel ristignit gi inviar l-a
pus pe drumul plin de sens spre vegnicaviald fericiti,
scolindu-l din intunericul unei vieli fAri sens.Se mai
numea gi desavir:;irepentru cAil scoteadin viala in care
nu se sraduia pentruo desivirqire dupa pilda lui Hristos.
o primeqte
Dar putereadeplinapentruo viali desavdrgita
cel botezatnumai prh imparta$ireade Hristos ccl inviat
fdpturii
in Euharistie.Se aratain aceastaca desiivnrqirea
con$tienteprin inaintarea in Dumnczeu nu arc sfdrqit.
impanAgireaaceastao ficca. dupii scriereade fa1d,episcopul, ceea ce arata din nou alcatuirea ei in prirnele
timpuri creqthe.
59. intre botezarea qi miruirea celui nou venit gi
impartaliea lui, ierarhul se ducea in altar, apoi dupi
impanalirea lui se reintoarcea in altar, inchipuind pe
Hristos care ca Dumnezeu se inloarce in ascunzimea sa .
tainicA,dupace s-apogorit la om gi s-arAstignit,dar apoi
dupa o noua daruire in Euharistie iarigi se intoarce in
Sine. E implicatd in aceastadeosebire gi unirea intre
fiinla lui Dumnezeu gi energiile lui necreate,prin prlma
staruind in Sine, prin cele de al doilea cobordnd la
flpturile sale.
60. Aurorul pomeneqteaici de o scriere a lui, de care
Sfintul Maxim in Scolii spuneci n-a ajuns la el. Aceasta
e incii o dovadi ca autorul trebuie si-qi fi alcatuit scrierile
nu numai cu vreo 70 de ani inainte de-a le li cunoscut
Sf'dntulMaxim pe celelalte.Se ahrmA aici din nou strdnsa
legaturadinfte simboalele9i realitilile simbolizate.ExistA
o corespondcnla $i o legatura intre ele. Simboalele
conduc spre cele inteligibile r;i cele inteligibile sunt nu
nunrai modele spirituale ale formelor sensibile, ci 9i
izvor al lor. In Dumnezeu sunt date virtual formele
celor sensibile,iar acele virtualitali sunt $i puleri producatoare :ii suslinatoare ale formelor sensibile.
Aceastae valabil gi in relalia dintre suflet gi formele qi
m i q c i i r i l es i m l i t e a l e t r u p u l u i .
61. Dor puterile dumnezeietti aretate in lucririle
omului prin trup nu-l silescpe om si le pund in lucrare
firA voia sa. Unele dau tbrma vielii sullete;ti qi trupeqti
a omului l'ari voia lui. Dar aceastase intdmpli numai
intrucAt il lLn pe om in existenlaca om. lnsd inallarea
omului prin ele la o viali indumnezeitase face numai cu
acordullibertatiiqi al efortului omului. Dacd prin voia lui

omul tinde spre pllcerile trupeEti,trecatoare,el se lipselte

de lumina dumnezeiasci.se inchide ci, rantAnind in
intuneric. Deci puterile dumnezeieqti1in pe om in existenla li fara voia lui, dar ele i se descoperica lumini tot
mai Dutemicenumai daca omul li se deschidede buni
voie. insa Dumnezeuriimdne chiar ca lumina mereu in
fala omului, aqtept0nddoar ca omul si se deschidA
prezenleiIui prin credinli, ca sa-l vadd ca lumina.
62. Prima forrna luminoasd in care se arata
D u m n e z e u o m u l u i e s t ed e a c e e ac o n g t i i n l ad e s i n e
a o m u l u i . D e a c c e a . c o n q t i i n l a d e v a r a t Ad e s i n e a
o m u l u i e p r i m u l d a r s f i n l i t a l l u i D u n r n e z e ud e
c a r e o m u l s e f a c e c o n q t i e n t . P d n 6c e o m u l n u g t i ed e
Dumnezeu,nu qtie nici de sine cu adevarat.Caci nu gtie
de sensulexistenleisalegi de rispundereasa in fala unui
for suprem penru semenii sdi. Numai prin aceastase
trezelte el gi devine serios; numai prin aceasta igi de
seama de adevaratalui importanla in fala fbrului gi
i z v o r u l u i s u p r e ma l e xi s t e n l e i .
63. Numai adusprin Botez sau prin lumina sensului
existenlei sale sau al congtiinlei de sine la stareade trezire
- ca nu exista prin sine sau prin niqte legi oarbe, ci prin
Dumnezeu,iar aceastaii dd adeviitatavaloarechiarin fala
existengeisupreme- poate fi primit in aceaexistenli la
impartallrea de Sine qi omul pomeqtepe calea indumnezeirii qi a comuniunii depline cu cei la fel indumnezeili,
intr-o conqtiinla reciproca de valoarealor care are ca
urmareiubirea intre ei, valoaregi iubire ce-qidau seama
ca nu le vine decdt din Dumnezeu, izvorul dAtatorde
valoareal tuturor gi de iubire a unora de catre allii.
64. in impartagirea comund de Hristos, credincioqii
realizeazl 5i intii,resccontinuu nu numai comuniunea
intre ei, ci qi cu Cel Unul, devenind una toli intre ei gi
fiecare unilicAnd pomirile sale intr-o proprie unitate.
DacApicatul dezbinade Dumnezeu,de semenigi in sine,
iubrea de Dumnezeuinlatura acestedezbinari gi aduce
unitateain toatccclc trei privinle.
65. Ungereacu Sfintul Mir a celui botezatinsearnna
pregati-reapentru luptele impotriva ispitelor. Luptele
a c e s t e as u n t r d n d u i t e d e H r i s t o s c a D u m n e z e u , i q i
primesc legile lor de la El ca inlelept; El incununezzi
punilea lor de catre cei botezali ca Drept, iar ca Bun se
unegteEl insuqicu ei in purtarealor, intarindu-i.In toate
felurile e prezentHristos in ele. Pentru El le purtam, ca
sd fim asemcnealui, El stabilegteregula lor, El va incununa pe cei ce le poartA.Dar El nu le rinduiegte qi le
incununeazanumai, ci, prin bunatate,ne qi ajuta sa le
purtarn,punind El umdrul in umarul nostru.E o pogordre
milostiva la sldbiciunilenoastrenu pentru a ne scuti de
ele, ci pentru a intari cu puterealui, putereanoastri. S-a
spus de unii interprcli critici apusenici in scrierile lui
Dionisie lipse$tecrucealui Hristos.Dar chiar in purtarea
comunAcu noi a greutAlilornoastre,se aratao participare
la crucea noastra. El nu ne-a dat numai pilda pentru
purtareacrucii gi nu a inti4rit numai prin cruceapurtata de
El firea noastri pcntru purtareaei, ci poarte 9i acum
impreundcu noi cruceape care ne-acerut sd o purtilrngi
noi, urmdnd pildei lui. Conqtiinlaqi sirnlireaci El poarta
cruceanoastraimpreuni cu noi, cd El ia parte la luptele
noastrcne bucuri qi ne dd curaj sa ne angajamin luptele
noastre,pentrucii le cunoaqtemca luptedumnezeiegti,ca

123

Note la lerarhia Bisericeasci

dintAi vedere" a sensului existenlei mele. Ea ne va
cAlauzi insi la vederea tuturor bunatalilor fericirii in
Dumnezeu, prin tot mai deplina cornuniunecu El. La
culmca vederii, a luminii, a comuniunii cu Dumnezeu,
ne ridicam insa prin ImpArtdsfea cu trupul qi sdngele
Domnului in SinaxAsauin Liturghie.
De acceaautorul trece la expunereaei.
70. Liturghia e savdr;ita,dupd autor,ca gi Botezul,
de ierarh. Preolii qi diaconii ii sunt numai ajutatori.
Aceasta ne arati, se pare iardqi, ci scrierea dateaztrdin
timpul c6ndcreEtinismulluasefiin1i numaiin oraqe,unde
conducea un episcop, ajutat de cAliva preoli. SfAntul
Maxim afirmi ca autoruldescrieobiceiuldin Roma, unde
episcopul avea in jurul lui gaptepreoli ;i unii diaconi.
Liturghia descrisae foane schematici;agaera la inceput.
Intii episcopulfdceao rugaciunela altar.Apoi tdmaiatot
locaqulsldnt.Revenindla altar,rosteasaucdntacu preo1ii
un numArde psalmi,apoi sefaceauniqtecitiri din Vechiul
gi Noul Testament,dupa care se scoteaucatehumenii,
energumenii(cei stapdnilide nigtepatimi) qi cei in starea
de pocainli, afari, unii din preoli sau diaconi pdzind
ugile. Era un timp cAnd cregtinii se t'ereausAnu fic afla1i,
.
Capitolul III
ca si nu fie supugimartirajului.Membrii clerului puneau
apoi pdineaqi potirul pe altar. DupA o sf6nti rug6ciune,
68. Liturgtria, ca Taini a Sfintei impart{anii, insesarutauunii pe al1ii,in semnulpacii,igi spilau miinile,
cununeazatoate celelalte Taine. Ea cuprinde concentrat
episcopulcitearugziciuneade prefacere,dupd care urma
imparta$ireaepiscopului. a clerului gi a poporului gi
tot ce s-a dat in acelea.Dar trebuie si se fi primit intAi pe
rdnd ceea ce s-a dat in acelea. De aceea Liturghia se
inillarea celor coborite la oameniin tainaobArgieilor. E
o simplitatecare ar dovedi gi ea vechinreascrierii.
numeaSinaxa,nu numai pentru ca unelte tot poporul ce
Tl.panea qi vinul eurahisticsunt numite simboale
$ne de un locaqbisericesc,ci gi pentruca uneqtein ea tot
ce s-a dat prin celelalteTaine gi pentru ca une5tecel mai
ale trupului qi snngeluiDomnului. Dar nu in sensulcd
deplin pe fiecare credinciosqi pe toli in Dumnezeucel
sunt separateinterior de acelea.Trupul qi sAngeleDomUnul gi infinit in iubire. Omul aspiraspretot ce poatefi
nului le-aupitruns in mod spiritual in agafel, cd ele ;i-au
gi-l poate ferici, care nu poate fi decit cel Unul nesfArgit
schimbatcalitatea,incit nu se mai poatespunecii pdinea
' e pdinea obignuita pe care cel ce se impanale$teo ia
in viala gi iubirea lui.
69. Taina Sfintei impartaqanii e taina culminanti, nu
impreunA cu trupul cel nevazut. PAinea qi vinul sunt
numai pentru ca e implinirea unirii noastrecu totul, kaita
simboale numai in sensulcA se pot vedea gi gusta, ci
vedereaqi gustarealor nu e o inchipuire.Dzu prin ele cel
intr-un fel in mod vinual, ci gi pentruca eane facepana$i
a ceeace pome$tedeplin sprea ni seimpartaqipe misura
duhovnicesc vede gi gusta totodata trupul gi sdngele
noasra din dumnezeiascaobdrgie, in celelalte Taine :;i
inviat al Domnului. Piinea qi vinul sunt simboalenumai
ierurgii, diruindu-ne in mod mai impulinat aceapleninrintrucdt au ritmas sensihile, accesibile simlurilor. Ele nu
calitate a lor. Dar ele au lbst preficute
dine. De aceeaLiturghia deline qi locul cel mai inalt in
se pierd in aceastar
ierarhiaslujbelorbisericegdgi a sfintelor lucrari ale ierarhiei
in acelaqitimp in mediu al trupului qi singelui spiritualibisericegti, prin care ni se comunici bunatatile dumzat al Domnului, in mediu al celor inteligibile. Daca
nezeiegti.E un termenpropriu qi mereu repetatde Dionisie,
cuvdntulpreotuluiplin de credinli gi mina lui careatinge
in semnul crucii capul unui credinciosproduceo modiacelade ob6rqiedumnezeiascA(Oqgxid). Prin el se arata
ficare spiritualain toata fiinia aceluia,cum n-ar putea
cd Dumnezeu nu rdmAne inchis in Sine, ci a fost de la
produceinsuqi Duhul Sfdnt chemat de preot li lucrator
crearealumi.i ;i esteveqnic prin ceeace comunicii obirqia
prin cuvintelepreotului qi prin semnul crucii facut de el
de putere,de har, de lumind, de fericire a ceeace nu esteEl
peste piine Si vin preJacerea lor in calitatea unor proprin fiinla- Dumnezeu n-are inceput, dar El este supremul
pierili org(niLe ale trupului gi sdngelui lui Hristos'l
inceputal tuturor.Dar nu e un inceputpanteist,pentruca
Acestee sensulsimboalelordat pA4ilor vazute ale sfine inceput dumnezeiescdeosebit de noi, e inceput in
telorTaine: ele au fost prefdcutein medii sauproprietlli
calitatede Dumnezeudeosebitde toatecelece nu suntde
intime ale trupului qi sAngeluiDomnului, aleconginutului
o fiinla cu El; e inceput iubitor, deci con;tient $i voil.
lor spiritual.Acel conlinut e cauzacare prefaceinsimhol
Toate Tainele punindu-ne intr-o comuniunetot mai
sau in mediu intim partea viizuti intrebuinlatA in acesl
cu Dumnezeu,cu puterilelui, ne asigurAviaia
accentuata
scop. Pentru cel credincios,frumuseleaascunsaa .rrnoasre vefnica, fericiti, deci dau existenlei noastre un
hetipuiiktr se dezbracade imbricamintea variatAcare le
sens sau o luminA. Dar pentru ca Botezul ne pune in
ascundesauoclri i lui se umplu de strdlucirea luminii celei
prima comuniunecu Dumnezeu care ne asiguri prin el
urut Si neacrtperite.De o anumita urma a pecelii trupului
viala veqnicAin iubirea lui, fiind prima lumhA ce ne
gi sdngeluiseuseimpartafescgi cei nevrednici.Dar o fac
scoatedin intunericul unei vieli supusii mo4ii fare sens,
aceastacu un sentimentlipsit de respectfala de acelea.
se nume$tein mod deosebitluminare. ,,El mi-a dat cea
lupte ccrute de Dumnezeu, ca lupte de inalt prestigiu qi
ca lupte
cu un imponant rost, ca lupte desavar$itoare,
punatede Hristosinsugi impreuniicu noi.
66. Botezul ne asigura ca noi nu murim de tot qi
definitiv, cum n-a murit nici Hristos. Prin intreita scufundarein apa,cel botezatimita moartea Datatorului de viala
Hristos, pe care stipAnitorul lumii nu l-a putut qine.
67. avanO prin credinla pe Hristos care a murit in
noi, prin moartc vom primi qi noi chipul Celui fara chip,
podoabaCelui fardde podoabe,adicavom pistra in suflet
virtualitagilcfbrmelor gi simlurilor trupului nostru,care
se vor actualiza la invicrea de obgte pentru fiecare dintre
noi. Cdci in Botez murim picatului gi morlii reale,
lui, odatace ne unim cu El. Botezul
ficAndu-neasemenea
ne arata cA moartea noasfia va fi numai o desfacere
temporarAa formelor vdzute ale trupului gi deci o trecere
a sulletului in plan nevizut, de unde se va arata iara$i
odatAin trupul inviat, ala cum searatacel ce afundatfrind
in apa Botezului,e scos iardqila aratare,curaft de viala
stricicioasiide acum.

124

Note la lerarhia Bisericeascl

De aceeaseimpirtigesc de pdinea qi vinul euharistic spre
osdndalor. Cine priveqtela tatil saucu batjocuri, il vede
intr-un fel in mod real pe acela. Dar pe de alta nu-l
respectaca atare gi de aceeasuferi de urmirile triste
ale acesteipriviri (sau atingeri).
72. Autorul vede nu numai in simboalelevariateqi
in impiirta$ireade toate sau de vedereatuturor pe DumnezeuCel Unul carc li secomunicii gi le ;i atragepe toate
spreSine.ci qi in ielirea ierarhuluila tarniiereaintregului
locagsaula imp;irt:i$ireatuturorcredincioqilor,urmatade
revenirealui la altar,aceeaqiieqirea lui Dumnezeula toli
qi apropiereatuturorde El, odatdcu revenirealui in Sine.
S-a spusde unii ca in aceastaDionisie redaemanalia
tuturor din esenlacea una Ei atragerealor iariigi in sine.
Dar numind pe Dumnezeu direct.Lredot'ul simboulelor
(Despreierarhiu bisericea.scit,
capitolul III) gi precizind
ca nu toli se readundin El prin imp:irtiiqirearealacu El,
arat6ca lumea nu e consideratdde el ca fiind din esenla
lui Dumnezeu.Aga cum la Cina cea de Taina Iuda, care
nu s-a impiirtaqit cu vrednicie de trupul 5i sAngelelui
Hristos, s-a desparlitde El, la t'else depdneazade El cei
ce fac la fel in orice timp sau cei ce pur gi simplu nu vor
sa se impirta$eascdde El pin simbutlele de pdine gi de
vin alc trupului gi singelui loi(ibid.). La fel, nu ar putea
vorbi Dionisie de o induntne:eire a unora saunu le-arda
unora titlul de duntne:eie;ti,dacd toate ar emiina 5i s-ar
intoarcein E[ in bazaunei legi uniforme.
Ierarhul,ca chip al lui Hristos, incepitorul ierarhiei,
coborit prin buniitatela credincioqiprin actelede comunicare a puterilor lui Dumnezeu acelora,intorcdndu-se
dupA ele la altar, urcAchiar la o mai mare inillime dupa
frecarecobordre.Ie;irea de ounteni iuhitoare h cele de
al doilea i-o pricinuit (prin mirginirea lor) intoarcerea
ntui dunme:eiascd Ia cele dintdi (ihid. capitolul III).
Coborirea insagi din iubire la cele de jos sau smerireanu
actuahzsazAnumai iubirea lui, ci se apropiein concretde
mareaboga$eqi minunatavarietatea operei lui Dumnezeu,
intorc6ndu-se la Dumnezeu cu o mai mare admiraUefala de
EI.
De viziuneaaceastadesprepomirea de la Dumnezeu
gi intoarcerea in ascunzimea dumnezeiasci a celui ce,
condus de iubirea lui Dumnezeu, se sirntedator sd le-o
aducAgi altora, se resimte Calist Catafygiotul, un autor
din secolulal XIV-lea, in scriereaDe.rprevi{tla Lontempkrtivu'. ,,FAri indoiala ca gi ascunsul lui Dumnezeu e
insolit de anumite arauri. Paqindmintea pe urma acestora,
primeqteo simlire a ascunzimii dumnezeiegtiurcdndde la
cele cuprinseale lui Dumnezeu laceea ce e necuprhs. Iar
ridic6ndu-seacolo, gtie sigur ca esteceva ce scapi cuprinderii salenaturalegi se afla deasupraoricarei cuprinderi cu
inlelegerea,lie ea chiar ingereascii,fie mai presusde fire.
De asemenea,ltie ca acestceva esteascunsqi inceputul
qi sfArqitul acestei firi gi fiinle (create) qi a tot ce exista,
iar in Sine este mai presus de fire, de fiinld, agezat
Acest ceva
nesfirgit mai presusdecat toatA existen1a...
este Unul cel ascunsqi mai presusde minte. De la El
pomegtein chip naturalinlelegereadumnezeiasciceade
multe feluri, care ne ridicd iaragi gi ne intoarce prin
coborAri$i inAllari inlelegAtoarespre Unul cel ascunsgi
mai presusde fire qi inccputul tuturor" (Filotaliu, ed.
r o m . ,v o l . V I I I , p . 4 6 0 - 4 6 1 ) .

Aceasta posibilitate de inallare in misterul dumnezeiesc dupi iegirea prin iubire la ceilalI o traim in Liturghie.
Poate ci in aceastase arata. precum a aritat Dionisie
in Despre ierarhiu ceredsLd,caracterulde simboalevirtuale ce devin simboale tot mai incarcate de prezenla
dumnezeiasci, a tuturor componentelor cosmosului.
Caci toate au corespondenlacu cele dumnezeiegti,o
capacitatede-a le reprezentain mod sensibilqi cupnnde
tot mai mult, de-a fi modelate;i penetratede cele dumnezeieqti. Toate pot fi sfinlite in medii ale lucrdrilor
dumnezeiegti.Tot universulestetranstigurabil,destinat
indumnezeirii,mediu pestecare 5i in care sa se intindi
cum s-a intins in jurul lui Hristos
lumina dumnezeiascd,
pe Tabor lumina trupului sau.
Aceastane da putinla inlelegerii unui rost nu numai
practic,ci qi spiritualal gtiintelornaturii. Cu cdt cunoagtem mai mult marea bogatie Si minunata orinduire a
componentelorcreagiei,cu atat ne inaltam la un Dumnezeu inleles ca un izvor unitar de mai mare bog6$e $
mai minunat6inlelepciune.Aga patrundemmai adinc in
lumina lui Dumnezeu, cum Hristos insugi ca om s-a
umplut de mai mare slavadupa ce s-acoboratin aceasta
calitate la maxima apropiere de oameni prin jertfa lui
iubitoare.
in acestsens,piinea gi vinul pusepe altarpentru a se
umple de prezenlaascunsaa trupului qi singelui lui pot
fi vazute qi ca reprezentdndtot cosmosul dat noui de
Dumnezeu spre existenlanoastra.DupA o scolie a Sfdntului Maxim, ele par a fi puse pe altar indeoscbi de
diaconi, prelungindtradilia datadin vremeaApostolilor,
care au instituit pe diaconi pentru a se ingriji de cele
trebuincioasecomunitaliicredinciogilor(cf. Fapt.6, I -6).
Ele sunt puse pe altar, nurnit qi de Dionisie masi
de jertfi (0uotco,qptov). Toate trebuie predate lui
Dumnezeu,pentru a li sfinlite prin unireamaximAcu El;
murind loru-gi toatesunt adunatereprezentativin trupul
luat dintre noi de Fiul lui Dumnezeu.$i impartagindu-ne
de El, ne atlam gi noi in El c^aCel ce le aducepe toategi
se aducegi pe Sine Tatalui, Incepatorula toate.
73. Cdnnrile de psalmi gi citirile din Scriptura au ca
scop aducereain amintire qi lauda tuturor faptelor lui
Dumnezeu de Ia crearealumii gi pAnala darurile ce ne
vin prin Hristos. Toate le raim gi le laudim la liecare
Liturghie, pina la unificareacu Fiul lui Dumnezeucel
intrupat, in Sf6nta Impartaganie,ca inceput al veqnicei
vieli fericite,nu numai prevestitenoua, ci gi experiatein
inceputurileei in existenlanoastrapAmanteasca.
74. Cintarile executatedin psalmisefac tot mai clare
prin cAntarigi chipuri mai extinse.$i cAntarealor comuni
(omofond) realtze'azAo inlelegere $i triire comuni a
faptelor mdntuitoare ale lui Dumnezeu in fiecare Liturghie, dar qi o unire qi inlelegerea unora de catre aliii.
Aceasti lauda qi inlelegerecomuna a lui Dumnezeu gi
intirire a unirii unora cu allii se raielte ca o suflare
unitarAin toli a aceluiaqiDuh dumnezeiesc.Cintarile de
psalmi setermini cu citiri din Vechiul qi Noul Testament,
primul conlinnnd prevestirile despre Hristos, ultimul
desprelucrarealui in Taineleprezente.Toata lucrareagi
vorbirea lui Dumnezeu se arata ca adevar implinit in
intrupareaFiului lui Dumnezeuqi in lucrarealui prezenta
asuoracelor ce cred in El.

125

Note la Ierarhia Bisericeasci

75. Catehumenii erau socotili inci in faza de
Dresatirea nasteriidin nou prin cuvhtele Scripturii' De
u."i, nu crau lAsalisd ramind in bisericadecit pinA ce
se citeau textele din Vechiul gi Noul Testament Ei nu
erauajun5ila viala intreaga,ipostatica.Ei puteauieqi din
aceasti faza 9i in acest caz erau ca nute avortonr mo4l'
Cei ce aveaunumai viala nascutadin trupuri erauca ntqte
mo4i sufleteqtiqi ca atarelipsili de lumina sensuluivielii'
76. Energumenii sunt pe o treapta mai inalrd dec6t
catehumenii,-pentru cd ei au fost botezali, au intrat in
viala, dar suni inca relinuli de la impafta$irea deplina de
Hriitos prin patimile lor. Ei sunt de aceea lipsili de
sfin1enie.Numai cei scapali de patimi pot reintra.in
lumina totald, inainta in shnlenie, fiind intdrili in aqafel,
incdt pot respingenalucirile ispititoare.In-aintede lceea
erau invitali'li ei sa iasadupa citinle din Scripturi. fiind
inapli de vederea9i apropiereaprezenleidumnezeieqti
din Sl?ntaTaina a Euharistiei'
77. Cei ce rimdneau dupa iegirea catehumenilor,
energumenilor qi celor in stare de poci'in1a' puteau sa
laude cu toata convingereacele savir:iitede Dumnezeu
penrrunoi prin Simbolul credinlei$i a$asasepre8ateasca
intr-o denlha unitateintre ei pentruunhea cu Dunrnezeu
orin St. impanasanie.Ei nu mai invali numai celece le-a
ia.ut Dumn"zeu din auzireaScripturilor,ci le 9i minurisescgi mullumescPentruele.
78. Pregatili pentru unirea cu Dumnezeu prin mirturisireain comun a Crezului. se pun pe altar' acopente'
dumnezeiascapiine qi potirul binecuvintii'rii. se lace
sdrutareainre toli slujitorii in semnul picii intre ei,-se
doregtepace intrigului popor 1i se pomenesc.gicei din
diotiie. oentru ca numai unili cu tolii in iubire se pot
imoAnasl dc Cel Unul. Dezbinareaintre noi e semnul
oaiarutui. unireae semnul iubirii. al curaliei de pacat E
b" ,"-*.ut ci cei decedalierau pomenili atunciinainte
de sfinlireadarurilor,nu dupi aceasta,ca astazl'
79. Ointt" cei decedalise pomenesccei ce au tr6it o
viali vinuoasA5i ne calduzesc9i pe noi prh pilda lor la
vegnicaviala fericita. Ei sunt pomenili qi pentru faptul ci
sunt vii, ci s-au mutat din moartela viala, nu sunt mo4r
sufletegte,ca cei ce nu sunt unili cu Hrisos' Deci au
Duteresa ne comunice9i nouAdin viala lor. Ei nu faiesc
numai in amintirea noastri, ci in mod real Nu-i impunem
atenliei lui Dumnezeunumai prin pomenireanoastra'cl
sunt vii in mod real, pentru cA ii line astfel atenlia lui
Dumnezeu. intr-un fel, sunt prezenli in chip nevazut
lAngAHristos cel prezent in chip nevazut' Pentru ci l-au
iubit qi-l iubesc Ai deci ii iubeqte qi El.
80. Dupa sarutarea intrc ei :;i dupii pomenirea
sfinlilor decedali,ierarhul gi clerul din jurul lui iqi spala
in fila sfintului altar mdinile. E un act care arata ca in
Liturghia Noului Testaments-au luat unele practici din
Vechiul Testament SpAlarease face chiar in fala altarului. adica in fata lui Aristos' ca sa se uneascacu El in
unirca lor cu Tital. i;i spa.lanumai mdinile sau vdrfurilc
trupului, pentru ca in general ierarhul qi clerul sunt
cuial4i prin Botez qi prin hirotonie, inlelegand curatirea
o.in t'pai,"e5i ca o siinlLrede cele mai subliri inchipuiri
ri *anau.i nccuveniteale sufletului.Prin aceastaiqi vor
iac-esuflerulun mediu deplin transparental luminii care
se raspandettedin trupul qi sAngeleDomnului, asemenea

r26

unei oglinzi spirituale lipsite de orice pati. Lumina^lui

Hristos-poare'pafunde astfel pdna in cele nlai adinci
ascunzimiale sufletului 9i trupului.
81. fiu lui Dumnezeufacandu-separtaqde toateale
umanitalii noastre,t'arasd se confunde cu ele, ne-a daruit
prin ele iomunicareacu Sine,ca unorade un neam cu El,
ne-a facut partaqi de bunatalile sale, ne-a scapat de
stapantea morlii nu folosindu-sede puterea sa'.ci de
judecata qi dreptate, pentru ca gi-a insuqit judecata
inpleapta-gi dreptateanormald a firii omeneqti 9i ne-a
co*uni.ut qi noua puterealor. Caci trebuiesa fim intarili
in celenormale sau bune ale noastre5i sa biruim riul Sa
nu fim ridicali in aceasti stare fari sa fim faculi de-fapt
. n i l i c u H r i s t o s ' a $ ac u m l l r e a
n o i i n q i n es u p e r i o r i l o rU
l u i o m e n e a i c Aa f o s t r i d i c a t a l a o f r u m u s e l e l i p s i t i
d e c h i p u r i l em A r g i n i t e1 i i s p i t i t o a r e l' a o f r u m u s e l e
i n d e f i n i b i l i , i r a d i a n t Ap r i n e l e ' a l a n e - a m r t d t c a t$ l
n o i l a a c e af r u m u s e l e a i n d e f i n i t u l u i u m a n ' p l i n d e
Dumnezeu nedivizat in chipuri marginite qi isp^ititoare, spre nemarginirea prin care transpare lrum u s c l e ai n d e f i n i t u l u id u m n e z e i e s c .
82. Nu ne putem apropia de Dumnezeu, unili cu
Hristos ca om, decdt reftaind prin lucririle ierarhice
faotelemdntuitoareale lui Iisus' savirgitecu bunAvoirea
Titalui in Duhul Sfint, adicAdin iubirea Sfintei Treimi
fala de noi. in aceastase arataca Dionisie inlelegeape
Cel Unut gi adunareanoastrain El, ca in Cel caree Sfinta
Treimc, un Unul carenu e lipsit de iubireainterpersonala'
SfAntaTreime e prin tiinla Unul' Gindirea teologicda lui
Dionisie e personalistd.Dumnezeucugetat9i trait deEl
e Dumnezeul iubirii. Aceastaexplica intrupareaFiului
Tatalui, caie prin aceastase face primul ierarh sau izv-orul
ierarhiei. Caci ierarhul insearnnaCel ce coboara de la
Dumnezeu spre oameni, ca si-i adune pe oarneni in
Dumnczcu. $i numai Hristos coboari de fapt din Dumnezeugi ne urcdin El. ln ierarhulde fiin[e umandlucr-eaza
ierarhulHristos. El uneqtepe ierarhulomenesccu Sine,
urclndu-l la Sine, ca si-l faca sl coboarela oamenrcu
iubirea sa, pentru a-i urca la Dumnezeu sau la unirea sa
cu Hristos.
in ierarh,Hristos prelungeqtecobor6reasala oameni'
unirea cu ei qi prin aceastaurcarealor la Dumnezeu'
Trebuie sa fie un ierarh prin care sunt urcali oamenii in
Hristos, ierarhul cel bisericesc.Preolii sunt cer ce sunt
unili qi ei cu ierarhul cel unul bisericesc.pentru ca sa-r
adune pe oameni in el ca in cel ce lucreazi Hristos cel
Unul. CoborAreaierarhicl a lui Dumnezeu prin Hristos
la oameni prin ierarhii gi preolii vazuli in continuarea
timpului nu s-u. putea face daca ar rdrndneUnul neimbraiat in componenteletrupului 9i sAngelui'pentru a se
apropia de oameni - aflaf qi ei in pluralitateaacestor
.b.pon"nt" - dar nici daci Dumnezeu,facdndu-seastfel
o* ,uo "o.pur, n-ar mai rimdne 5i DumnezeuCel Un.ul
s a un e c o - p u t . V e n i r e al u i D u m n e z e ul a o a m e n i5 i r i d i carealor la Sine nu se poate deci face decatin aceasd
formtr ierarhica,in care cobordreae un.itdcu necobordrea,
asumareacomponenteie unita cu persistenlain unitate'
Aceastafbrmaierarhicae singurain caresepoateinfaptui
u n i r e al u i D u m n e z c uc u o r m e n i i .
83. DescoperireapAinii ca silnbol sauchip al trupului lui Hristos qi a paharului(vinului) ca chip al singelui
lui qi impa4irta lrcr credincioqilor de catre ierarh e o

Note la lerarhia Bisericeascd

model real imprime tot mai clar acel model in obiectul pe
prelungire tainicl a asumlrii de cdtre Fiul cel necompus,
Fiul lui Dumnezeu,a componentelornoastre;facAndu-ne care vrea si-l facAun chip aseminatoral aceluia.
88. Cei inahtali duhovniceqtevad in cele ce se fac
parte de impartaqirealui prin acestecomponente, ramane
prin gcsturi gi prin rugiiciuni cu mirul qi in mirul binemiiotuqiinele caCel Unul gi ne uneqte prin ele cu Sine gi
rositor insuqi un chip al binemirositoarei bunatali Si fruintre noi, dacanu ne lasamdezbinaliin noi inqine gi intre
museli dumnezeieqtigi sunt inallati prin ele la unirea cu
noi prin patimile noastre.Cici numai silindu-ne sa fim
modelul (arhcripul) dumnezeiesc.Tam6ierealocagului
noi inqine una in existenlapersonaldgi in relaliacu al1ii,
de citre ierarh. intoarcerea lui in sflntul altar, citirile din
ne putem uni cu Cel Unul.
Astfel. in toata lucrarea ierarhiei coboritoare,
Sfdnta Scriptura qi slobozireacelor nepregatili pentru
inlelegereaacestoraau aceleaqisensuripe care le au 9i in
sfinlitoare Si inaltatoare a noastrAin Hristos este prezent
Liturghie. Cei ce pot rimine Ia actul de sfinlire a mirului
cu lucrarealui Hristosinsuqi,nevazut,ca izvor al ierarhiei
gi ca real lucrAtor prin ea. A nega ierarhia bisericeasca
sunt ridicali gi ei la vederi dumnezeieqti qi la uniri cu
Dumnezeucel Unul, ca gi in Liturghie.
inseamnAa negape Hristosca Dumnezeuf6cutom, adica
Ierarh, sau Mijlocitor activ intre noi ;i Dumnezeu, ca
89. lfirut este qi el chipul lui Hristos sau il are pe
unificatoral nostrucu Dumnezeugi intre noi. Dionisie se
Hristos in el, cum il are apa Botezului 9i pAineaqi vinul
vadeltc prin aceastaca un gdnditor profund hristocentric.
euharistic,dar desigurin alt grad, in alta fapta mintuiVechimea scrierilor lui Dionisie se arata 9i in faptul
toarea [ui. Bogaliamateriilordin careestemirul compus
ca prezinta $i imparta$ireacredinciogilorde trupul lui
esteuna cu boga[a bunatiitilorce le primim din Hristos
Hristos gi de sAngelelui in mod deosebit,sub chipul
prin el. Viala noastra spirituali se umple de aceeaqi
pdinii 9i al vinului, afa cum a impaftalit Hristos pe
bogalie de bunatati qi inlelesuri binemirositoare, cum se
Apostoli la Cina ceade Taina, ceeace nu semai intdmpla
umple mirosul nostru trupescde boga[a de miresme a
in secolul al V-lea. in care afirmi unii cd ar fi fost alcatuite
mirului material.
acestescrieri.
Aqa cum in Botez scufundareaintreitA a omului in api
84. De trupul qi singele lui Hristos se imparta$esc
Si scoaterealui din ea este unita cu scufundareade trei
intii ierarhul qi clerul din jurul lui. Apoi ierarhul sau
zile a lui Hristos in moarte 5i ridicareacu El din ea cu
preotul care s-aimpartiqit imparta$e$te
puterea Sfintei Treimi, aceeaqiputere de biruire a morlii
9i pe credincioqi.
Caci, precum mediile mai subliri se umplu primele de
qi de dobindire a vielii celei noi cu Hristos o arata Si
luminii qi apoi prin ele se revarsi lumina la alte existenle,
tumareaintreita a mirului sfin1it,in semnul crucii.
aqase impanasegteintdi ierarhul sau preotul qi apoi el ii
in toate Tainele este Hristos cu putereabiruitoarea
impanafegte qi pe credinciogi. Dar aceastanu inseamna
mo4ii prin crucea lui. Toate actele bisericeqti sunt hrisca cei din urma nu seimpartaqescde trupul 9i singele lui
tologice gi au crucealui Hristos ca putere mdntuitoare.
Hristos insugi. Cdci ierarhul sau preotul ii imparta$e$te De aceeae grelitd afirmarea unor teologi occidentali ci
pe credinciogidin pAhea gi potirul (vinul) ca chipuri ale
in viziunea lui Dionisie lipseqtecrucea lui Hristos sau
trupului qi sdngeluilui Hristos, unite in mAinile sale,ca
chiar Hristos. Hristos e Dumnezeu cel Unul in care ne
deosebitede el. Dar faptul ca s-a impartagitmai intdi el
ridicim icrarhic prin toateactelebisericegti,pentru ca in
de ele sau faprul ca este qi el plin de ele face ca lumina
El ca om e coborireaprimii a lui Dumnezeusprecreaturi.
lor ce se revarsd din ele sA fie fAcuta mai simlita prin
El e primul Ierarh qi bazaierarhiei gi a preoliei. El coboard
faptul ci esteqi el plin de lumina lor. Aceastaface 9i mai
prin toate treptele spre noi, de la Serafimi pinii la oameni
vie comuniuneaierarhului sau preotului cu credinciogii
gi El ne urctr prin colaborareatuturor, deci in mod ierarpe care ii impartdgegte,precum intdre$teSiconuniunea
hic. la Sine.in dumnezeireasa.Aceastada un caracterde
intre credincio;ii ce se imparta$esc.
simbol tuturor mijloacelor materiale prin care ni se
diruiegte Hristos, cu bunatAlile lui. Prin varietatea de
acte,de rugiciuni gi de materii coboarala noi 9i ne indla
CaPitolut M
la She Dumnezeucel Unul, devenit accesibilnoui prin
intrunarealui.
Fiul
cuHristos,
85. TotspreCelUnulsauspreunirea
Teologul rus Schmemanna socotit cii nu trebuie str
lui Dunrnezeufacut om, ne inalldm gi prin Taina Sfdntufolosim termenulde simbol pentru cele vazute $i facute
lui Mir, cum ne inallam gi prin Botez 9i SfAnta
in slujbele bisericeqti.Probabil ci el s-a gindit la senimpartiganie.
surile de simbol, de chip, de imagine, de metafori,
folositein literaturd.Acesteanu ne scotdin ordinealumii,
86. vtirut inainte de sfinlire era cu totul acoperit,
ci prin caracterul lor vdzut se expriml nigte ca.litili
inchipuindu-se prin aceastaca oamenii cu o viala in chip
nevezute, de care rdm6n despi4ite. De exemplu, prin
normal cuvioasdtrebuiesd nu se mAndreascicu virtugile
culmea muntelui se exprimi inillimea spiritului uman.
lor bine mirositoare,cum ne-acerutDomnul IisusHristos
(Mat. 6,1). Virtulile dau omului un chip nedetinit, dar
Dar simbolul, chipul, in credinla crestinane scoate
din planul pur lumesc.Ele sunt o venire a necreatuluiin
totuqi cuceritor tocmai cind nu cauta sd cigtige prin
creat. Ele ne ridicA in alt plan. Ele nu sunt numai nigte
aratarealor laudboamenilor.
chipuri materialeale unor calitali ale spiritului uman, ci
87. oar tendinla spre fapte bune fiind un chip
se umplu de puterile mai presusde acesta,de puterile
natural al lui Dumnezeu, daca privegti in mod real spre
ingereqtisaudumnezeiegticarevin la noi gi prin puterile
Dumnezeu,modelul binelui se defineqtegi se adinceqte
ingeregti.Aceste puteri de dincolo de crealia vazuta $i
tot mai mult in om qi se face tot mai asemanatormodelutraita indeob$te le experiem in simboalele slujbelor
el
lui binemirositoral bunata$idumnezeieqti,rasp6.ndind
bisericeqti.
insugi mireasma lui, aga cum un zugrav privind la un

127

Note la Ierarhia Bisericeasci

$i chipurile vizute (acte, materii) nu sunt numai niqte
aseminiri cu puterile mai presus de ordinea lumii noastre, ci o intnlnire reali a lor cu puterile ingereqti qi
dumnezeieqti.Simbolul iqi pastreazi in aceste slujbe
inlelesullui literar:impreunarea celor din lume, cu cele
mai oresusde lume.
in simboalele cultului bisericesc trAim de fapt realitatea lui Dumnezeu cel mai presus de lume. $i in faptul
cA aceastdintilnire are loc prin rugdciunile gi prin actele
de credinla ale preolilor (dar unele daruri le vin credincioqilor qi prin rugaciunile lor) se arati ca in aceastd
intilnire se biruiesc legile naturale, prin apelul facut de
persoanelecreate la existenla supremi qi creatoaremai
presusde legi, deci ci qi aceeaesteo existenlapersonala,
carene asculti giraspundela apelurile persoanelorcreate.
Aceste experienle qi efecte mai presusde legile firii,
trairc prin apeluri la existenla mai presus de acestelegi,
de persoaneciue vor sA fie ridicate pesteingustimile lor
fatale,sunt o dovadaa existenleilui Dumnezeu,ca creator al lumii mai presusde ea, dar gi atent la ea, gata str
vini in ajutorul persoanelor umane.
ln intAlnirea dhtre voinla persoanelor create qi a lui
Dumnezeu cel personal,Creator al lor gi al lumii, se arata
cl Dumnezeu a fricut lumea ca si fie transfigurata prin
Dumnezeu cu colaborarea oamenilor, sA fie facuta
stravezie;i mediu al puterilor dumnezeiegti.Dumnezeu
suslinecu puterealui lumea qi in existenlaei conform
legilor.Dar o ridica pesteacestplan,umplAnd-ocu puteri
superioare, colaborind cu puterile conltiente umane.
Aceastae destinaliaintregului cosmos:ca omul sa vada
5i si se uneascAprin el cu Dumnezeuin modul cel mai
intens.La aceastaajung unii oameni(sfin$i) incd in viala
Dar cosmosulintreg va fi ridicat la aceasta
pamanteasca.
stare sravezie - permanentaqi plina permanent de puterile coplegitoarcale lui Dumnezeu pentru toli cei ce au
crezut in Dumnezeu in mod practic in viala aceasta- in
viala viitoare.
Dumnezeu n-a flcut lumea ca si o 1inadespi4ig sau
seo topeascain Sine,ci ca s-o transfigureze.Simbolul ne
e dovadacii lumeaaceastanu e nici singurarealitate,nici
o realitatecare iesedintr-o esengaunici qi disparecu totul
in ea, in sens panteist. Nu e nici pentru a exista separat
de Dumnezeu, nici pentru a se topi intr-o esenia zise
Dumnezeu.
Dumnezeu iEi adaugAputerile sale, ce se pot adauga
la nesfArqitputerilor puse qi suslinute de El in lume prin
legile naturii. Poate adaugala puterile apei care spali qi
face roditoare natura, puterea lui care spald spiritual gi
produce rodiri in planul spirinral, fara sa anulezeputerile
naturale ale apei, dar transfigurAndu-le.Lumea e facuta
de Dumnezeupentru a o inalla tot mai sus in^unireacu
El, ca mediu transparent:;i comunicantal lui. In aceasta
constddestinaliaei de ,,simbol" al lui Dumnezeu.
Dar nu pentru toli puterile cosmosuluise vor umple
de puterile dumnezeiegti.Aceasta arati iaraqi ca relalia
dintre ele depinde de un Dumnezeu personal gi de un om
inzcstratcu o voinli personala.
Aceastao afirma iariqi Dionisie, declardnd ca cei ce
il imiti pe Dumnezeuse fac tot mai asemenealui gi cresc
in puteri, iar cei ce se opun slibesc in puteri gi aduc
dezordinein viala lor qi a lumii.

128

Berdiaev afirma in cartea Esprit et liberti ci gtiinta

s-a putut dezvoltain cregtinismdatorita faptului cd n-a
mai considerat lumea plind de zei, care de fapt erau
demoni. Dar trebuie nuanlataaceastiidee, in sensulcii
nici penru cregtiniiadevirali lumea nu e cu totul golitl
de puterile lui Dumnezeu. Aceastadi de fapt marilor
oameni de gtiinli congtiinla ca prin metodele ltiinlei nu
slautaineimposicunosctotul. ci la bazacclor cunoscul.e
bil de limurit cu metodeleqtiinlei.Pe de altaparte,lumea
ramane ca opera creata qi susginutade Dumnezeu, o
realitatede o complexitateqi mdrelie care fac posibili o
inaintare nesfirqitA a miirginitei capacitali de cercetare
omeneasca.
$ i, precumconlucrareaomului cu puterilelui
Dumnezeuil poateajutasainlcleagdmai adancrealitatea
recunoscind taineleei gi il poateajutasa foloseascacele
cunoscutespre binele omenirii, neconlucrareacu Dumnezeu, deschiderealui influenlelor duhurilor rele (cdci
omul std mereu in legaturacu lucrarile unor existenle
personaledumnezeieqti,ingereqti,diavoleqti)il pot face
si foloseascddescoperirile qtiinlei qi spre riul omenirii.
Aceasta se intimplA cind omul, descoperind fo4ele
uriaqeascunsein elementelenaturii,nu le lasi in legatura
lor roditoare gi, in loc sii intareascAunitateadintre toate,
le dezbina, ddndu-gi impresia cd descoper6mai mult
mirimea lor.
Aceastapoate da uneori impresia ca acestefo4e, prin
mirimea lor descoperita,au ceva nou in ele.
Aceasta l-a fAcut pe Mircea Eliade sa socoteasce
,,sacre" toatefo4ele gi impulsurilenaturii (chiar Venus,
z e i l ac u r v i e ie p e n t r ue l s a c r A )D. a r a c e s t s e n t i m e n t d e
absolut nu-l di decdt mdrimea forlelor puse de
D u m n e z e u i n n a t u r d . D a r e l e n u p o t f i f o l o s i t es p r e
bine, decit prin ajutorul lui Dumnezeu. Prin conlucrarea cu demonii ele sunt folosite spre rau. De aceea
Pirinlii Bisericii au numit religiile panteiste,religii ale
demonilor. Ele n-au putut amagipe oameni,cind au fost
socotitezei sau fo4e sacre,ca sijustifice printr-o mascare, rdul suslinut de ei, in bine.
Astlzi, putinla folosirii in sensrau a fo4elor naturii a
luat propo4ii catastrofale prin marile descoperiri ale
qtiinlei unite cu necredinlaintr-un Dumnezeubun, mai
presusde ele.
Insuficienp de a aveain eleinlelesuldeplin multumitor qi seteade a-l cdutamai sus,dar qi capacitateade a
afla prin inrudirea sensurilor ei - ca chipuri - cu
adevarurile mai presus de ele, arati cd lumea nu este
suprema realitate, ci simbol al alteia, creaturAa aceleia.
Legitura ei cu Dumnezeuo arataqi fapnrlca farAcredinla
in El, toate fo4ele lumii pot fi folosite in niod riu,
distructiv. In faptul de-a fi simbol ce se poate sau nu
actualizatot mai mult qi prin aceastase poaterealizatot
mai mult qi ii poate revela sensulsau poate rdmdne in
legaturaslabiti cu forla superioarasuslinatoarea ei, se
aratAce lumea nu e prin sine, ci atama de o existenla
superioaraatat de mult, ci trebuie consideratdca fiind
creatd de aceea, care - nefiind simbol al alteia qi
neatimdnd de alta - trebuie considerataca necreata,
avdnd intreg sensulgi perfecliuneain sine.
Cel mai accentuatgrad de sirnbolal lui Dumnezeuqi
baza ridicarii intregii crealii la calitatea de simbol de
diferite grade este trupul asumat de Fiul lui Dumnezeu.
O spune Sfdntul Maxim Marturisitorul, care arata in

Note la lerarhia Bisericeasci

aceastainfluenla pe care a avut-o Dionisie Areopagitul
asupra lui. El spunedespreFiul lui Durnnezeu:Crici 6/
trebuiu sti se cree:e in chip neschinhat ca tuti, printind.
pentru nentdsurotaiubire de oanteni,sdseftrtd thipul;i
sinboltrl saLtti s(i se urate din Sine in nutd sintbolicpe
Sine; ;i prin Sine, Cel arritut. sd cdldu:euscaspre Sine,
Cel cu totul ustuns fn neurdtere,toutd cre(liunea ;i sat
olere oumeniktr, cu iubite de oonreni, pritt lucrareu
dttmne:eiustti in trup, sentnele vddite ule inlinitd(ii
neardtate;i a.stunsedinutlrt de t(,atesi Lu tteputinldde-a
in niti
li inleleusii sttu nLtmitride nici uttrt din e.ti.sten1e,
un nnd (Anthiguc,ed. rom., capitolul .+7,p. t6.l).
Dacii il rugam pe Hristos, El vine cu lucrarealui in
lucrareanoastr:iindrcptatd spre orice. O persoani e intreaga oriunde vinc cu un act al ei. Cu atit mai mult
Hristos.El e in toatc :;i lc sl'inlcgtcpc toatepentru noi yi
sfinlegtelucranle noastre cu care unelte lucrarile lui.
Universul, devenind simbol al prezengeiqi lucririi lui,
devine sfint. Un univers neutru nu existi. Dacd nu e
Hristos in el, e luat in stiipdnirede cel riu. Cine nu vede
gi nu simte pe Hristosin lucrurile lumii gi in lucrarilesale
se aflii sub stripinirea celui riiu. Ori tinde omul spre
sfingenie,qi in acestc-iue in legaturacu Hristos,ori e sub
staplnireacelui riu. In neutralitatenu poate ll. Dc aceea
se altemeazi in scrisul lui Dionisie considerarealucrurilor ca simboale, cu considerarealor ca sfinte. De
aceeaBiserica ortodoxa line sa slinleascl toate lucrurile
credinciosul.
de care se folosergte
90. Cea mai bogata lumina gi bunatate,cu buna
mireasmi a ei, o primeqtetreaptaSerafimilor, cea mai
apropiatade Dumnezeucel ingupat in Hristos.Caci,daca
prin trupul lui Hristos s-a apropiat Dumnezeu cel mai
deplin de fapturi,tot prin trupul lui s-acomunicatcel mai
mult Serafimilor. Aceasta inseamnainsi ci trupul lui
Hristos este plin el insuqi de lumina, de bunatatealui
D u m n c z c ug i d e b u n am i r e a s m da e i . l n g c r i i n u r a m d ni n
at-aracomunicirii cu Dumnezeucel intrupat.Aripile lor
in numar de douisprezece sunt chipul inalfmii 9i al
zborului lor spreinallime. Dar acestearipi - uneleacoperind partea de jos a tiinlei lor - arata gi puterea lor de-a
comunica dzLrurileprimite de la Hristos atAt {iinlelor
ingeregtiint'erioarelor cdt qi oamenilor.Dar aripilc lor ii
aratdSi ca pe cei ce se milca in gradul cel mai apropiat
de Hristos. Se miqcd in jurul lui qi se inalla tot mai mult
in apropierede El. ramanandin legAturacomunicantagi
cu treptele de sub ci. Pozilia qi miqcarealor cea mai
apropiatain jurul lui Hristos, dar inillarea la o tot mai
mare apropierede El, aratadragostealor ceamai marede
cea mai bogataa lui, dar qi inainHristos qi cunoa$terea
tarea in aceast:idragoste Si cunoaltere. Cintarea lor
neincetati,prin care se lauda in mod intreit sfhlenia lui
Dumnezeu, arata unirea lor in cregtere continuii cu
mdrelia lui Dumnezeu aratati in Hristos, dar gi vederea
Treimii in Hristos.
Iar iubirea intre persoaneletreimice este semnul
celei mai mari sfillenii. De aceeaSerafiniii laud;i pe
Dumnezeu:,,Sfint, Siint, Sfdnt" Numarul trei
r e p e t a t m e r e u , n e i n c e t a t a r a t a o d a t a c u u n i t a t e ai n
iubirea desavirgita a celor Trei persoane $i nemdrginirea ei.
Faptul ca noi suntem fiinle in trup, ftn1e care igi
manit-estii puterile gi starile spirituale in lbrmele qi

migcirilc viizute ale trupului intr-un nrod simbolic, ne

face sircugctarn- sau tace ca Scripturasi ii prezilte - qi
pe ingeri manif-estdndu-5i
puterile gi lucrarile spirituale
in anumite fomre sau simboalesensibile.Aceastaare gi
un alt temei real: in aripi se manil-estape plan nraterialo
iulimc, caree proprie qi spiritului. Pe de alta parte,taptul
cii trrutcrileingerilor sunt mai definile decit infinitatea
proprie lui Dumnezeuii tace pc ingeri nrai apropialide
oamcni, carei;i arataputedle proprii Ei in t'ol-memateriale, deci nrai detinite.
91. Rlte chipuri sensibileincareni sedescriuputerile
qi actelespiritualeale Serafimilor sunt mullimea lor de
fele gi de picioare.Elc exprimd bogatiade lumini vizute
de Serafimi qi marea lor inaintare in bunatalile dumnezeieqti.Cele douasprezecearipi ale lor, aqezatecite
patruin jurul capului,al mijlocului qi al picioarelor,arati
pe Serafimi eliberali in toati fiinla lor, eliberali de cele
mai de jos qi in migcarespreDunrnezeu.Ei sunt in totalA
miqcarede inallarespreCel Unul, intrucAttoatafiinla lor
e inariData.
92. ,t.iplt" din jurul capului Serafimilor acoperi
felelelor 5i celedejos, picioarelelor. Aceasta inseamni
ci ei. deqi vid prin felele lor multiple lumina lui
D u m n e z e uc e l U n u l , t o t u E in u o v a d d e p l i n . n u o
c u p r i n d i n t r e a g i i , n u i n l e l e g t o t a l p e D u m n e z e u .O
qi vad, dar se gi inalli prin aripi spre mai nrulti
v e d e r c .O q i v i d , d a r r i m d n e p e n t r u S e r a f i m i g i p l i n 4
d e m i s t e r . T o t a 5 a .d e q i p r i n p i c i o a r e s e m i $ c a s p r e
D u m n e z e u , t r i i i e s c A i s e n t i m e n t u lc a n u p o t i n a i n t a
deplin spre El, chiar daca pe de alti parte zboara
spre El. Sau, de5i simt raspundereasa se milte spre
cele inferioare ca sir le conunice vederca lor, sunt qi
intr-o pornire de zbor spre Dumnezeu cel de sus.
In general, chipul inaripat al Serafimilor spre
D u m n e z e u 5 i s p r e c e i d e s u b e i , p e n t r u a t r a g e r e al o r
d u p i i e i , a r a t dd i n a m i c a m i g c i i r i i i n t r e g i i c r e a l i i s p r e
D u m n e z e u c e l i n f i n i t , s p r e i n d u m n e z e i r e ae i s o l i darA.
93. Faptul ca Seratimiiigi strigdunul altuialaudalui
Dumnezeuaratacomuniunealor. Oriceinillare spirituali
se infaptuiegtein comuniune.CAci inallzreain comuniune e o inallare in iubire. Deci, insaqicomuniuneacare
se vrea rnereu sponta e o inallare spiritualA.$i iubirea
manif'estatdin conruniune line pe Seratimi in ciildura
iubirii. Caci iubireae caldA,deci gi comuniunea,pe cdnd
singurdtatea
e rcce.Serafimii sunt cu alit mai fierbingiin
simlirea lor, cu cat traiesc mai mult ciildura iubirii lui
Dumnezcu fala dc ci qi a lor fala de Dunrnczeu.Aceastd
caldura a iubirii reciproce inre ei gi Dumnezeu gi-o
comunicd gi intre ei.
94, ingerii au o putere pusa prin crealie chiar in fiinla
lor: puterea binemirositoarea curaliei li bunatilii lor,
ascmenea mirului. Dcci ;i Serafirnii nu sunt numai
inaripali Ei cu rnulte fele - care aratdindllarealor spre
Dunrnczcu coborit la fapruri in flristos -, ci gi o bunii
mireasmaa bunat;i1iiqi luminii pe ciuc o rilspindescdin
ea. Deci pot fi asemanali:;i cu mirul. Dar aceastabuna
mireasmdle e pusain tiirga lor de Dumnczeu,Creatorul
Prin aceastasunt facuti sa
lor, ca qi aripile qi multele t'c1e.
doreasci sA se apropie gi mai mult cle Dunrnczeu. care
esteoriginea aripilor, a f'clelorgi a bunei lor miresrne.$i

129

Note la lerarhia Bisericeascd

Dumnezeu doreqte ca fiinlele create' 9i in primul rdnd
Serafimii, si-l miqte prin rugaciuni spre aratareatot mar
deplini a luminii, a bunatalii,a bunei lui miresme spirituil", u.-ot ultima origine esteEl. De aceea,nu numai
din iubirea lui se hotara$tesavina aproapede fapturi ca om,
deci sa se faca Raspdnditorulbunei miresme a bunatalii lui
in forme accesibilefipturilor, ci 9i din dorinla lor Eaitdmai
inrens de treptele ingere;ti 9i mai ales de Serafuni' Dar
acesteaau dorit ca Fiul lui Dumnezeu siLse faca nu
i n g e r . c i o m , p e n l r u c a i n l c l u l a c e s t as a c u p r i n d a p e
toii in iubirea'lui, sa se faca accesibil tuturor. sa ajute
in primul rAndpe oamcni. ca fiipturi cazutedin legatura
" u b u m n e r e u . b a c i F i u I l u i D u m n e z e uf a c u lo m a v e n i t
prin aceastamai aproape 9i de ingeri Prin aceastase
toboara 5i ei intr-un fel cu Fiul lui Dumnezeu la
oameni, aratAndu-qiin aceastasolidaritatea cu toati
crealia. Fiul lui Dumnezeu, coborAt ca mir de buni
miriasma la oameni, igi arata prezenia 9i in buna
mireasmda mirului sfinlit gi sfinlitor. CAci El insuqi e
qi sfinlit prin intrupare ca onr' dar qi sfinle;te ca
D u m n e z e u u m a n i t a t e as a 9 i p r i n a c e a s t ap e t o u c e r
ce cred, prin lucrarea sfinlitoare a ierarh-ului-9i a
p r c o l i l o r . ' c u c a r e i g i u n e q t el u c r a r e as a . I a r S e r a f i m i i
i o b o a r a s i e i , d i n s o l i d a r i t a t ec u o a m e n i i ' i m p r e u n i
cu Hristos, facut mir sfinlit 9i sfinlitor al oamenilor'
Persoananu e despa4ilade materie'ci lucreazaasuora ei. Cu atAt mai mult nu rimine despirlit de materie
breato.ul ei, ci lucreaza prin sfinlirea ei sfinlirea
oamenilor,continu6ndsa faca ceeace a fAcut cu trupul
sAuasupratuturorcelor ce selipescde El. Aceastao.arati
gi prin ifectul ce-l are prin trupul sAuasupramirulu ^Dar
in'sfinlirea lui Hristos ca om e activa inreaga Sfanta
Treime, precum e activa gi in lucrarea de sfinlire a
oamenilor prh Hristos ca Dumnezeu.
in nici una din scrierile Parintilor nu c atdt de mult
pusain relief prezenlagi lucrarealui Hristosca PersoanA
dumnezeiascisi omineasca in Tainele ;i in toate actcle
de sfinlire a oamenilor (prin materiile crealiei qi prin
gesturileierarhuluiqi preotului),ca la Dionisie Areopagtiul. Personalismullui divin, cu lucrarealibera9i iubitoare
a Persoaneilui Hristos, e tot ce e mai strain de panteismul
neoplatonicsau de orice natur6.
95. Chiat in tumarea mirului sfin1itin apa Botezului'
in semnul crucii. e o cobordre a lui Hristos care s-a
scufundat prin cruce in moarte 9i o ieqire din ea.prin
inviere. aritAnd ca fAcdndu-seaceastaqi cu omul cel
unit cu Hrislos, ca sa moara vielii vechi' despi4ita de
Dumnezeu$i se se nascala viala noua 9i nemuntoareEt
indumnezeiti impreund cu Hristos ca om. Iar ungerea
celui potezatcu mirul sfin1itplin de Hristos il umple qi
oe el Duhul lui Hristos intirind pe om in dcprinderea
dumnezeiascafiintiala a binelui. a curaliei.a shnleniei9i
a vrelu ve$nlce.
96. Oar cu mirul sfin1il se unge !i altarul, aretand
simbolic (in mod real, dar sub chip) pe Hristos pus intr-o
leg,aturapermanentacu el' pentru ca in toate actele
sfintitoare ce se fac pomind de la altar, sii se ztrateca e
prezent gi activ Hristos insuqi.
97. .qstfel, in lucrarea de sfln$re a mirului 9i in
sfinlirile ce se infiptuiesc prin el, se arati ca Dumnezeu
insuqi cel intrupai se sfinlegte pentru noi' 9- l" si
sfinllqte pe noi- N-am putea fi sfinlili noi prin sfdntul

130

mir. daci n-ar fi unit cu noi gi Hristos, care se sfinleqte

cu noi ca om. N-am trai voinla de-a fi sfinlili de Dumnezeu,daci n-am tr4i in noi voinla lui Hristos de-a se
sfin1ica om pentrunoi El nu vreanumai sAne sfinleasci.
ci se qi smeieEteinsuqindu-qica om voinla de-a se slinli
p"nt.u u ne iniuza $i noua aceastavoinli. Vine la noi ca
Atotputemic, ca Daruitor, dar qi ca cel ce triiegte smeril
dorinla gi bucuriade-afi sfinlit caom, pcntrua ni le hfuza
gi noua.

CaPitolul V
98. Lumina existenleidumnezeieqtinu vine la noi
a$acum este,pentru ca ar va6!rnaputerile vederii noastre
siabe.Ea se daruiegtein gradul cel mai inalt primei trepte
ingeregtigi prin ea celor de dupa ea. De abia moderati
pri-nacistea-uineqi la noi. Dar qi la oamenii de rdnd-vine
ierarhic,prin celctrei trepteale ierarhieiomenelti' Vine
ea insa$i,insa moderati 9i adaptataputerilor creaturilor,
prin treptecu Puteregradat6.Cdnd imi vorbeqte preoiul despre Dumnezeu. eu nu simt numat pe preot
vorbindu-mi, ci 5i pe Dumnezeu insuqi, dar prin
c u v d n t a d a p t a tm t e .
S - a r p u t e a p u n e i n t r e b a r e a :D e c e n - a f a c u t
D u m n e z i u t o a t e c r e a t u r i l ec a p a b i l e s d - l v a d i a q a
c u m e s t e , s a u i n a c e l a q ig r a d ' l
Fiinlele care l-ar vedea pe Dumnezeu a$acum este
n-u, -ui fi create,ci emanatedin Dumnezeu in mod
Danteist.deci dintr-un Dumnezeusupuslegii emana!iei'
"-" n-ut mai fi Dumnezeu,n-ar mai fi capabil sd aducd
la existenlaun nou fel de existenla,creati dut nimic' Iar
crealiae adusade Dumnezeula existenlaintr-o solidaritat" u tutu.o. cteaturilor.CongtiingadespreSine,vederea
sa ce o dA unora o di pentrutoate'in staresAfle insusita
de toate, dar intr-un mod care sa suslind solidaritatea
dintre ele. Prh cunogtinlade Sine, prin vedereasa, pnn
bunatilile sale,vrea sA lege fapturile nu numai cu Sine'
ci qi intre ele,prin comunicareaintreele a acelorbunataf'
comunicare in care cele mai apropiate igi tr6iesc cu atAt
tald de cele mai de jos, iar acestea
mai mult rAspunderea
simt iubirea recunoscdtoarefald de cele mai de sus ln
orice dar primit de la Dumnezeu' creatura simte $i obligalia ce i-o impune Dumnezeuprin acestade a-l com.uiiia mai departc.inso!it de smereniaca nu are rcel dar
de la sine,ci de la Du-neteu.
99. O- Dumnezeune-a pregatitpentru cre$tereain
cunoa$tereade El qi in imparliqirea de El gi in mod istoric'
dupa ilabirea noastra prin pdcat El a dat intdi ierarhia
Legii, care cunosteape Dumnezeu prin simboalelemai
puiin straveziigi comunicante.Prin aceleaoamenii Stiau
boar cr exista Dumnezcu 5i are grija de ei, dar nu
simleau prezenla gi lucrarea lui in mod clar 9i intens'
decdt prin unele persoane alese, pentru pregatlrea
oamenilor spre apropierealui viitoare prin intruparea
Fiului lui Dumnezeu.
Ierarhia instituita de Hristos e ridicati la un
nivel intermediar intre gtiinla existenlei gi lucrarii lui
Dumnezeu prin simboale $i intre trairea lui directa'
asemeneaingerilor.
Modul treptat sau ierarhic in care se face Dumnezeu
cunoscut ingerilor, gi prin ei oamenilor, se arau $i in

'

Note la Ierarhia BisericeascA

imparlirea intreitl a treptelor ierarhice ingeregti -qi

omenegti.Sunt trei trepte ingereqti,fiecareimpa4itl-in
rrei ceie qi sunt trei trepte in ierarhia Legii qi a Noului
Testament.Nici cei ce fac parte dintr-o ierarhienu sunt
la acelaqinivel de cunoaqtere.ci nivelele mai de jos sunt
ajutatede cele mai de susin urcugullor de cunoagtere-gt
Faire a lui Dumnezeu,ca sa se aproprell de o:unenl ln
conducerealor spre Dumnezeu prh treptelemai de jos'
mai apropiate de ei.
Pentru ca gi oamenii urca pe trei trepte spre
cunoastereasi tririrea!ui Dumcnzcu. atit cit le este cu
putinli. in inrpd4irea intreitl a ierarhiilor cere;ti qi
pamAntegtigi in lucrarile lor se reflectAintr-un mod tainic
insAgi Sfinta Treime. Dumnezeu e un Tata care se
coboarala noi prin Fiul qi Cuvintul siu, iar acestain mod
deplin simgit interior prin Duhul Sf6nt' fard insii ca sa fie
urio deosebire de tiinla intre ei, ci fiicdnd-o aceastadin
iconomie pentru creaturl.
100. stu.lirea ierarhiei bisericeqti repartizati pe cele
trei trepte - diaconi, preoli, ierarhi - consta in curalhea,
sauinlelegerealuminarii venite
luminareaqi desavdrgirea
de la Dumnezeu, a celor dali in grija acestortrepte' In
teologiamisticAs-a creat obignuinlade-a pnvi cre^qterea
duhovniceascaa creqtinului prin simplul etbrt al inaintirii hdividuale prin cele trei trepte:curalire' iluminare,
desivirqire. Dionisie, care e, se pare' primul care
vorbeqtede acestetrei trepte, [e leagade cele_treitrepte
ale ieiarhiei, fiecare din ele ajutAnd pe credincioqi si
realizeze una din aceste trei trcpte duhovniceqti. Orice
inaintare duhovniceasci se face in Bisericii' prin lucrarea
lui Hristos qi a Duhului sAu, prin cele trei trepte ale
slujitorilor bisericelti.Numai in solidaritatesauin comuniune suslinuta de credinla se realizeazi progresul spiritual al insului. Caci insa;i linta la careii ducepe credincioqi
Drin aceastainaintare in comuniune este ,,preafericita
comuniune cu ob6rqia dumnezeiasca'' , unificarea lor in
Dumnezeu facut om gi coborit la comuniunea cu noi' Se
vede ca in timpul qi locul scrierilor areopagitice,diaconii
se ocupauin mod deosebitcu curilirea celor ce voiau si
se boteze, indemnindu-i sa paraseascapatimile cu care
erau obignuili. Dar aceastanu puteaavealoc decdtunde
existaupe l6ngi preo$ qi diaconi sauun ierarh.Dar, cind
creqtiniimul sla intins la sate,unde nu eraudecAtpreolii,
acegtiaau inceput sa implineasca li curatireacelor ce
dupa aceeape cei
voiiu sa se botezeqi sa desivdrqeasca
botezaliprin inval6turalor. Numai citeva actenu le putea
implini preotul: sfinlirea altarului' hirotonia 9i sfinlirea
mirului.
101. Ctriar in planul hzic al crealiei domneqtelegea
comunicirii luminii solare sau a cAldurii focului prin
unelemedii mai aptesd o transmitasprealtele,inferioare
din acestpunct de vedere.Deci chiar in ele domneqteo
ierarhie cle arata solidaritatea intre ele. in acest fapt se
aratAinsd nu numai solidaritateatizicd a cosmosului,ci
se inchipuie gi modul in care e puterea ierarhului
bisericesiprczentain toatelucrarile trepteipreotului 9i a
diaconului.Iar aceastaare loc pentru ca insuqi supremul
ierarh,Hristos,e prezentin ierarhulbisericescqi in toate
lucrarileicrarhieibisericegti.Ieriuhul poateinfiptui toate
lucrarile curdlitoare, luminatoare qi desivirqitoare ale
p r e o t u l u is i d i a c o n u l u i d
' a r a c e q t i an u l e p o t i m p l i n i p e
ioate. Numai in Hristos cel fara de Pacate curaleniasau

sfinlenia totata, numai in El Cuvintul lui Dumneleu 6

lumina deplini gi desavirqita.
Pe lAngAaceea,ierarhul are 9i unele lucrari pe care
numai el l- poateimplini, ca pe unele de care dcpind qi
lucrarile priolilor. Numai ierarhul sfinleqte altarul 5i
mirul qi implineqte (savar$elte)hirotoniile fara de care nu
pot luCratrLpteleinferioare.Ierarhulpoatecobori latoate
iucrarile, pentru cA in el estc supremul ierarh, Hristos,
carc s-acoborit la toateliinlele umlmc 9i arein sineceea
ce trebuietuturor. Dar ele nu se pot inilla prin ele insele
la toatecele ale lui Hristos. El a sfinlit prin jertfa altarul
bisericesc vazut; El hirotoneqte in mod nevdzut pe tolr
ierarhii,preolii gi diaconii.
102. Dionisie da apoi unele inlelesuri ale actelor
simbolice prin care se hirotonesc ierarhii, preolii 5i dia'conii. ingenunchereaepiscopului qi a preotului in fala
altiuului iu amindouApicioarelearatdpredarealor totalA
lui Hristos, care s-a predat gi El ca om Tatalui. Ei
ingenuncheazdla altar plecdndu-9icapul linga el, pentru
primirea puterilor dc shnlire a cregtinilor chiar de la
tb,itriu du-ne.eiasca, facuta accesibildoamcnilor in
Hristos, aflat ca jertfa permanenta pe altar. Ierarhul
primegte pe cap Evanghelia, arAtand stipanirea,lui de
tatre Hrislos gi faptul de-a aveain cap numai pe Hristos
gi cuvintele lui gi de-aridica minteatuturor la inlelegerea
iui. Dar primeqte pe cap 9i mAinile ierarhului ce-l hirotone;te, pentru ca prin mdinile acestuia se tr:msmlte
puteiea lui Hristos, care este in altar. Preotul li diaconul
nu primesc decAt mina ierarhului care-i hirotoneqte.
MAna este organul transmilator de putere, de ajutor'
organul prin care se realizeazi comuniunea curatd. Animalele nu-gi pot da mAna,pentrucA nu au mina ca organ
al comunicirii libere qi congtiente.Dar mina pusi de
ierarh pe capul celor ce sunt hirotonili e qi semnulcomunicdrii de putere gi al acoperiirnantului pus asupra lor
impotriva puterilor vrijmage. Putereace se comunrcanu
est; numai a omului, ci a lui Dumnezeuprin el' fapt aratat
orin invocarealui Dumnezeu.E putereanepacatuiriilui
i{.irtor. in mdna ierarhului peste capul celui hirotonit e
mdna comunicativd, datatoarede putere Si aparatoarea
lui Hristos ca Persoanaiubitoare'
Vedem pe Dionisie aftrm6nd iartr{i puterca crucii lui
Hristos, conirar afrmarii unor teologi apusenica Dionisie
nu vorbeqte de crucea lui Hristos. Numai prin cruce ca
jertfd a sfinlit Fiul lui Dumnezeualtarul' $i lucrul acesta
i-a facut intii Hristos ca om 5i ne da qi noud putereasal
facem.
103. Prin anunlareacaierarh,capreot,cadiacon acelui
hirotonit, se declara ci nu ierarhul viut a dat aceasttr
calitate celor hirotonili, ci Dumnezeu insuqi prin Duhul
SfAnt.Chiar Hristos declari ci nu s-a facut singur ierarhul
suprem, ci Tatal prin Duhul Sfinr a f'acutaceasta.Iar cel
ftrcut ierarh de Tatil prin Duhul Sf6nt pune pe seiimalor qi
promovareacaierarhi a uccnicilor stri.Aceastaaraticitoate
actelede sfinlire gi de inallare a oamenilor spreDumnezeu
le vor facecei hirotonili migcalide Dumnezeugidin puterea
lui.
104. Orice hirotonie se incheie cu sarutareacelui
hirotonit de toli membrii clerului din altar.Cici cel sfinlit
cu frumuselealui Dumastfel s-a inil[at la asemanarea
nezeu qi e vrednic de iubit, dar 5i iubitor prin misiunea

l3l

Nolc la trcrzrhia Birericcasci

retpwu bare oc a primit-o penlnr oamcni, Iar fiind
frumos gi iubit e gi sarutaf iar ca iubitor, ii sriruti pe
ceilalf.

Capitolul VI
105. Autorul foloseqte ideca de desivirgire la forma
artiyi $i pasiva. Trptele preoliei desavArgescpe a[ii sau
sunt desdvirqitoarc (tel,erottrci), Acei alfii se
desdvirqcsc de aoelea (telo6pevor). Aceasta nu iDEeamni c5 treptcle prtolici nu rc dcsdvArqescgi elc, cum
nu inseamne ca cei des.ivirgif de ele nu fac qi ei eforturi
de-a se desavirqi. Distinclia se rcferi la faptul cd
desivArqirea are drcpt cauzi principaLl lucrarea dumnezeiasci- Iar aceastase savar$e$teprin treptele prole$ti.
Theptelepreoleqti suntorgancle prin care se cxcrcitA acca
lucrarc. In scnsul acesta cle desivdrgesc pe al1ii.
Toli *: aIIa in aoeasti mi5carc a desivirqirii, pdntr-o
lucrare care vine de la Ilumnezcu qi-i duce pe tott sPrc
Dumnezeu. Aceaste miqcarc, fird sfirgiq e una cu
efin1irca. De aceea lernrenul de sfindrc este tot atit de des
folosit de Dionisie, ca qi cel de desivArqire, in diferitc
variantc morfologicc.
Togi rci cc se sfingesc in Biecticd rc dcsdvirgcsc,
intrucat inainteazi sprc o linti (telog) sau spre un sflrqit
in carr nu inceteq"" niciodatA si inainhze, Ei fiind
Dumnezeu cel nemirginit.
106. C.tor trci teptc ale prcoliei deslvAryitoare lc
corespund trei EepE ale cclor condugi in desavArgire de
ele.
Diaconii, qilt nu sivdrqcsc Tainelc, conduc spte
Taina lJotezului sau rcaduc spre viala din lJotez pe cei
Dc'botczali inca sau cizuli dirr acea via[i. Arcqtia sunt cei
alla1i in etapa dc curilire. Prcotii snvdrqesctainelc pentru
poporul Biscricii, pentu cei bec4i de eforturilc de-a se
cuniqi. Acest popor este treapta de mijloc. Ei au ajuns la
stafta in care pot contemph sau inlelege, pdntr-o anuMembrii lui sunt
lucnrcaluiDurrnezeu.
mitiexperie4i,
cei ce se lumineazi, Cunoaiterca lui Dumnezeu e strins
legattr asdel rle lucrarca lui Dumnezeu ptin culol
Bisericij, can consti din rugiciunile qi acfcle simbolice
ale preolilor.
Dea$+ra lor este tleapta monahilor, a celot e duc o
viali singuraticr,i- Dar autorul interprete^?t numelc de
monah nu nunai prin singuratic, ci Ei prin unitar. Ei s-au
ridicat la tleapta de unitate i-oei inEiqi, depiqind varietatea
impertitA a vie{ii lor, fiind ajungi la unirta cu Dumnezeu
cel Unul. Monahul e singur, pentru ci une$te in el toate,
as:menea lui Dumnezeu, fiind unitin cel mai inalt grad
cu Dumnezcu.
Astfel, cele trei trepte ale celor oe sc desavirSesc prin
treptele preolegti corespund celor trei etape parcurse de
ingeri in mod necontcnit curlfire, iluminare qi deetrvArEre pdn unilea cu Durnnezeu. In timpul autorului, monahii se Dumeau qi terapeuli sau tarnaduiiori' poat
fi.indci puteau tAmadui pe bolnavi prin iradierea.lin ei a
unei ruri puteri spirituale.
107. tundelea pirului simbolizeazi EnunFra nonad. supnfaF, ncesengialA,pentu a
hului la o ftmur1c

r32

dezvolta o frumusle fulerioar{, spirital4 prin anrnnizarea putsrilor sufleteqti gi unificarea lor in miqcarea
comunA sprc Durnnercu
108 . ta Sotez s-a schimbat haina, pentru ce E-aintrat
din faza de catehunenat, preocupaLi de curi1irca dc viata
lumeasc4 in viala carc s-a luminat in unirea cu Hristos
de se'nsul viefii qi poate contempla sau vedea suflctcqte
in Liturghie gi in toate lucniritre dumnezeiegti de cue se
impartiqeSlc, prezenta qi lucrarea lui Dumnezeu care di
sens vielii celui botezat" deschizindu-i pcrspectiva
vegnicei fcriciri.
Tot aga se teoe qi prin actul de intare in monahism
la o viaqi nouA, preocupatil dc desdvA4irc. Aceasta produce o bucurie preoli-lor prezenli, carc-l siflte. E bucuria
unei comuniuni mai accentuate in Dumnczeu a prcolilor
prezen{i cu cel intrat in monahism, decit cu membrii
poporului crcdincios.
'
109. Cel carc a intrat prinE-o ierurgie prcprb in
monahisn primeqe apoi Taina Eutnristiei, cum a primit-o
gi ocl ce s-a bohzag dar Ei cel rc a fost hfu,otonit.Dar nu o
primegte de la episcop, ca prcoill cc a fost himtonit,
pcnEu cA nu e ridicat la trcapta prco1iei. Dar, cum fic urrc
se imperti$e$te de Sfiinta Euharistie, potivit heptei la
care a fost ridica! cel ce adevenit monah se impirtS5eqtc
pe misura strrii lui, Caci el a intrat nu numai la contenplarea rclor dumnerciegti, ci la desavirqire, El vine,
aseme.neatrcptei dc mijloc a poporului, la impAfiAqirta
prin simboalc, dar cu o cuno$tintii mai inalta a celor
dumnezciegti.
11.0. t a intr"Uarea rmora, cum se poaE afiirna intru
toate o corespondenta a treptelor omencqti ce 8e
desiviqesc: catehumeni, credincioqi botezali gi monahi,
cu trcptcle ingeregti, odali ce intre acestsa nu e o trcapti
a celor ce se cura(csc, caci inEe ingeri nu sunt unii care
sunt irtha(i de picat, autorul rlspundc ci, cutilirta
trcptei mai de jos a ingerilor nu e o curA$re de petele
picatului, ci de o cunoa{tere mai tdus.e a hi Dumnercu.
Prin curlfrca de un grad mai mare dc neqtiinF, s intrl
la starea iluminatA" Cwi$rea de o neQtiir{a mai accentuati nu e totuqi una cu stara iluminati. Cici starea deplin
iluminati vine nurnai dupd deplina curilire, ciut cerc o
lucrare pn:lungiti, Desigur, existi o negiinp cale implic6 qi o shAmbii cugetarc despre Dumnezeu gi deci e
legati cu pacatul. La ingeri inri negtiinla nu trebuie
cugetatA a$a Ei gtiu, in general, exact ceea ce e esenlial
lui Dumnezeu, caracterul lui perconal, teimic, iubirea
lui. Ba chiar triiesc intr-o inumiti masurii acestea Si se
oorrportf, ia consecinp, l,a ei cuno;tinla raai rcduse a lui
Dumnezcu nu cchivaleazi cu o strambaE a ei 5i nu e
legati cu picatul.
Mai observlm ci autorul afirmtr ci Durnnezeu insugi
iqi face v{zuti lurnina sa Ecptelor ingereqti inferioarc prin
cele superioare. Cele din urma nu-l acoperi pe Dumnezeu, ci sunt ffansparenle ale lui, Noi inqine nu
cunoa{tem pe Dumnezeu decit prin cuvianrl plin de
putcrc al altora, dar prin mintea noastr4 qi inima noastd.
Nu-l cunoattcm ftr:i acestea In articularea altuia in mintea noastnlil trtrim lucrind pe Dumnezeu insuqi.

Note la Ierarhia Bisericeascl

Capitolul VII
111. Credinla in invierea lui Hristos ii di celui ce
trecedin viala aceastanidejdea sigur6nu numai ci nu va
muri cu sufletul,ci ci va invia qi cu trupul. Sflrqitul vielii
pamantestiii produceaceluiachiar o bucurie c:i a terminat luptele cu ispitele inferioare, prin care qi-a ridicat
chiar trupul la o anumiti sfinlenie.Dacii n-ar cxista gi o
inviere cu trupul, rostul luptci pcntru infrinarea
pomirilor spre pldcerile inferioare trLrpcStiar apirea fara
rost. Trupul primegtegi el pentru cregtino semnificalie
pozitivi. o valoarectemi. Nevoinlelepentruintarirealui
in curalie se sustin prin nadejdeainvierii lui qi aceastA
nadejdeesteintemeiatape invierealui Hristos.Deci gi ele
sunt o miirturie a invierii lui Hristos.
112. Autorul ingiri patru opinii dupd care oamenii
nu se duc de aici cu nadejdeactr vor invia cu trupul:
a. omul intreg se ducein nefiinla; e o opinie carenu
vede nici un sensin existenlaomului;
b. numai sufletul va persista.iar trupul se va destriima definitiv; nu vede pe om ca o cxistenli intreagd,
ce consti din sullet qi trup; pentruce ar mai aveain acest
caz omul un trup'?Nu vedecapacitateali rostul spiritului
uman de-a sfin1iqi materia,de-a o face un mcdiu tot mai
straveziual sufletului,ceeace dd materiei o frumusele
spi-rituala;i un anumit rost; dupa credinla cre$tina,sufletul, prin virtulile bunalalii,se uneqteqi seaseirnrana
tot
mai mult cu Dumnezeu; de aceeava fi unit cu El in
veqnicie;dar DumnezeuCuvintul $i-areflectatbunAtatea
lui veqnicain trup; sufletul fiind la fel unit cu trupul siru,
q i - o v a r e f l e c t aq i e l i n t r u p ;
c. sufletul va lua mereu 4lte trupuri in existenlelelui
viitoarei e opinia origcnistti,suslinutagi de teoria reincamarilor; nici ea nu vede capacitateaspiritului de-a
spiritualiza sau infrumusela materia, nici identitatea
veqnicA a tiecirei persoane;autorul aduce, ca temei,
pentruinviereain acelagitrup, pentruvegnicie,a fiecarui
suflet,argumentulci e cu dreptateca trupul sa primeascA
impreunii cu sufletul cu care s-a ostenit, riisplatirea
vegnicii;sufletuls-a Iuptat pentruinfrumusclareaspirituala a unui trup, pentrua se defini in identitarealui vegnicd
pnn trup;
d. viala viitoare in rrup va fi ca gi cea de acum. avdnd
nevoie de hrana - opinie apropiati de cea origenistd;
autorul spune ca viata viitoare va fi deopotriva cu a
ingerilor; trupurile vor fi copleqite de spirit, neavind
nevoie de hranamaterial6.
Aceste opinii sunt suslinute de cei ce n-au depus
efonul de a-qistapdnitrupul de la pomiriJelui inferioare.
113. Descriind rugiciunile pentru cei adormili,
autorul scoatein relief mullumirea ce se aduceprin ele
lui Dumnezeu pentru lAgaduinla vegnicei fericiri datA
celor ce se nevoiesc ip viala de aici, pentru a se face
asemenealui, dupa ce se cinta imne din ScripturAdespre
acestefdgaduinle.Se mullumeqtede asemenealui Dumnezeupentruca a dat puterecelui adormit sasenevoiasci
pentru a se uni inci de aici cu Dumnezeu.Toli cei de fala
il iau ca exemplu.Slujbade inmonnintare e qi un indemn
pentru er.
1.14. Se pomenescgi sfin1iiadormiEi,in ceatacarora
se va duce cel adormit acum. Se subliniaziiDrin aceasta

cA fericirea viitoare nu e lipsita de comuniune. Fericirea

nu poate consta intr-o legaturaizolata cu Dumnezeu.
Dumnezeunu seinchidecu fiecareintr-o legaturaizolatA.
Hrislos vrea ca toli sa fie- una in El. Acesta e sensul
Bisericii de pe pamint gi al Imp,udlieiceregti.Un teoretician baptistcontemporanafimra ca ortodoxiacheami pe
om in bisericir,pe c6ndbaptiqtiiil cheamAla Hristos.Dzr
Hristos a spusca El esteundc sunt doi sau trei adunaliin
numele lui. Iar Sfdntul Pavel a numit biserica ,,trupul
Domnului" . Fiecarecredinciose unit nu cu un Hristos
despa4itde alli credinciogi,ci cu unul carc e unit cu toli
gi ne vrea qi pe noi undi in El. Hristos e gisit intr-o
comunitate. Oare nu cheami qi baptiqtii pe oameni in
comunitatealor? Bisericae locul, mai preciscomunitatea
umani in care lucreazi Hristos. Formaliile neoprotestante afirmd qi ele ci Hristos lucreazAin ele prin
cuvinteleoamenilor.Dar Hristosnu lucreazanumai prin
cuvintele oar4enilor,ci ;i prin gesturilelor gi prin simboaleletainelorluatedin naturacreatiide Dumnezeu.Aqa
lucreazi in Biscricaortodoxa,incepind de la Aoostoli.
intr-o anumitalegdturAin Hrisrosvoiescsa se menlinii ;i
cei vii cu cel adormit. De aceeail snrutala sfdrgitulslujbei
de inmormdntare.Toate cele ce se sdvArqesc
azi in Biserica
ortodoxl in slujbainmormdntirii sc sivirgeau din vremea
acestor scrieri, in baza unei ,,vechi tradilii" . Tradifa
aceastao menline in mod unitar ierarhul.De aceeaslujba
inmonnintirii, ca gi Botezul,era sdvArgita,
cAndseputea,
de ierarh.Unij rideau de aceastislujbagi atunci,cum rdd
neoprotestanliiqi azi.
115. Bunatalilcvie;ii veqnicede care se vorbeqtein
slujba innrormantarii sunt pe de o parte potrivite
inlelegerii noastre,pe de alta mai presusde ea. Pe de o
parte qtim ci nemurireae mai mult decit moartca,dar
viala_nemuritoaren-o putem inlelegenici acum, nici in
velnrcre.
ll6. Unii obiectau gi pe vremea autorului acestei
scrieri cii daca Dumnezeue drept, de ce se cere iertarea
celor ce au facut fapterele gi nu li se rasplateste
conform
lor'JAutorul recunoa$te
ca ornul trebuiesAconlucrezecu
ajutorul lui Dumnezeula savArqirea
faptelorbune gi dacd
n-o face,nu va puteasdinaintezein desivdrgire,cici deqi
in fond qi conlucrarealui e posibild din putereapusain
firea lui de Dumnezeu, totuqi e necesariiqi voinla lui
pentru a folosi aceasti putere. Pe de alri parte, voinla
aceastai se intiirelte qi ea prin ajutorul lui Dumnezeu
cerut prin rugaciunile sale,ale preotului sau ierarhului.
De aceea ii sunt de folos aceste rugaciuni gi pentru
iertareapAcatelorfacutddintr-o voinla nedeplinintarita.
Deci rugaciunilepreolilor suntde folos, dar e necesar
qi efonul ornului. Nici efortul lui nu e su{icient fAra
rugiiciunile preotului, nici acesterugAciuni fiira efortul
lui. Lumina soareluie de folos vederii noastre,dar nu e
de folos cdnd vedereane e slibita. E necesarun dialoe
c o n l i n u ua l l u c r i i r i il u i D u m n e z c uq i a l l u c r a r i io r r r u l u l
$i de aceeae necesargi un dialog al lucrarii personaleqi
al rugaciunii preotului sau ierarhului. Cel ce crede cd
n-arenevoiede rugAciuneapreotuluiqi mai alesa ierarhului, care reprezintatraditiaBisericii unitare,e stipinit de
mAndrie. El sldbegteprin aceastaatat comuniunea cu
D u n r n e z c uc. d t q i c u s e m e n i i .i n s t a r e al u i d e i z o l a r e .e
lipsit de orice putere.Accastdmindrie ii stapane$te
pe
neoprotestanli.Accla nu-gi recunoa$tesliibiciuneacare

133

Note la lerarhia Bisericeasci

se manifestd mai ales in mdndrie. De aceea, chiar
slibiciunea ce-l ameninlf, continuu este un motiv
de-a cere rugiciunea preotului 9i ierarhului'
117. in prinrul rdnd ierarhul, apoi 9i preotul tdlcuieqte sau rcvelcazdbunitatea lui Dumnezeu, cerdnd
iertare pentru pacatele din slabiciune. Aceasta bunAtate
nu e contraradreptilii dumnezeieqti,care line seamade
slibiciunea omului. Rugdndu-sepentru aceastalertare'
ierarhul (qi preotul) imiti fi el bunatatealui Dumnezeu.
de
firata gi ei prin rugaciunilelui bunautea:ii capacitatea
iertarefala de cei ce-aupacatuitdin sldbiciune.
Ierarhul cere iertarea pentru cei ce au pacituit din
s l i b i c i u n eq i c u s i g u r a n l a c d lsi e v a d a ,p e n t r uc a e m i p a t
la aceasteCererede Duhul Sfint. Caci MAntuitorul cdnd
a spus: Lurrli Duh Sfiint. cdn'ru teli iertu pdculele'.
ieriute t'orfi, a promis ca Duhul SfAntva lucra in icrarhi
ori de cdte ori vor cere iertareavreunora.Dar tot Duhul
Sfant careestecu eiii va opri sa cearaienareapcnru cei
caroranu li se cuvine. Caci Iisus a continuat:$i cektr ce
le veli linett, linute t'or fi. Deci ierarhul are prin Duhul
Sfdni lucriitor in el gi putereade-a desparli de darurile
dumnezeieqtipe cei pe care trebuie sa-i desparta(excomunicalii, afurisilii). Duhul intreline in ierarh o responsabilitatein fala lui Dumnezeu,o sensibilitatecare
nu-i permite sl trateze cu nepasaretema iertarii celor ce
o cer.
L18. oupa ce ierarhul, preo$i qi toli cei de faii au
sarutatpe cel adormit, ierarhul toami untdelemnul sfin1it
peste tiupul lui. Daca dupa Botez s-a uns cel botezat
pentru lupta ce va avea sd o poarte pentru desivirgire,

acum setoamapesteel untdelemnca o incununarepentru

luDta Durtatii. Tumarca untdelemnului peste trup in,ea-na ca qi trupul e incununat pentru lupta purtata
impreuna cu suflctul. Deci e o asigurarecl el va primi
rasplatainvierii intru f'cricire.
119. Unii rddeau gi atunci de botezul pruncilor'
spunind ca e grclit a admite ca allii sa se lepedcde cel
riu gi sa marturiseascacredinla in Hristos in numele
. c e e ac e s p u n 5 i a z i n e o p r o p r u n c i l o r i n c o n q t i e n l iE
iestanlii.Autorul raspundeci naqulnu inlocuiegtepruncul in acesteacte,ci asiguraci ceeace face el acum va
face qi pruncul, luAndu-9i raspundereasA-l educe in
aceastadireclie.
De fapt, pruncul nu va Putea ramane fara o educalie
favorabilacredinlei sau contraraei. Cregtereapruncului
nu se face intr-un gol. Neoprotestanliiingiqi ii dau o
educaliein sensulcredinleilor. Deci nici nu lasi pruncul
intr-o completa neinfluenlarea vohlei 9i cugetarii lui
Botezul lor la douizeci de ani va {i 9i el rezultatulunei
educalii ce li s-a dat, al unei inlluenle exercitateasupra
lor. Nici ei nu vin la botezintr-un mod cu totul ,,liber"
incepe
$i dacA nu se poate spune momentul din care
aceastdeducalie,ctrci copilul incepe din primele saptdmani sa invele obiceiurilede la cei din jurul lor' de ce
nu s-arintroducein actelede educaliea lor de la inceput
gi botezul'l Autorul vorbeqtede nigte taine neinlelese,
lare se sdvir;esc qi aici in baza ',vechii traditii" apostolice. Nu pricepemtot ce se petrececu omul chiar de la
inceputul viclii lui sau faptul ca el nu este izolat in
dezvoltarealui nici in primele zile.

',1''

'

A celui intre sfinti

DIOMSIE ARE,OPAGITUL
Despre
NUMIRILE DUMNEZEIESTI
PresbiterulDionisie catreimpreuna- presbiterul*Timotei

CapitolulI
Despre scopul scrierii gi care e tradilia numirilor dumnezeieEti

$r

dreptatii{',ceeace e mai presusde mAsurA*-gi

cu neputinlAdeincaputla treaptamisurii lor'rt.
Caci precum cele inteligibile (spirituale) sunt
invdlaturile
acum,
o,
fericite,
dupd
$i
necuprinse*$i nevazutede celesimtualegicele
teolo,qicex
,voi trecela tAlcuireanumirilor dumfara chip qi lipsite de formA,
pecatestecu putinla.Ne va fi giacum simple Si
nezeiegti,
nepipaibile gi nefigurate ale celor netrupeqti
indrumitoare leeea Scripturilor in tdlcuirea
sunt necuprinsegi nevazutede cele figuratein
adevAruluiceloripusedespreDumnezeu.Caci
formele trupurilor $i prin aceeali raliune a
nu fn cuvinteconvinsdtoare*ale intelepciunii
adevd.ruluiindetinitul e mai presusde fiinla, aga
omene{ti,ci in dot'idirea puterii iisuflate de gi
unitateamai presusde minte e dincolo de
Duhttl (l Cor. 2,4) invilaturilor despreDumminli; Unul mai presusde inlelegeree neinieles
nezeune vom apropiain chip negrait qi negtiut tuturor inplegerilor qi binele lui mai presusde
prin unheacu
de cele negraite$i necunoscute,
cuvAnt(de ragiune)e negrait de nici un cuvint.
ea a puterii qi lucrarii rationale qi inlelegatoare La fel, Unitatea facatoarede unitate* estemai
a no-astre.Caci, in general, nu se cuvine sA
oresusde orice unitate.E fiinta ceamai presus
lnoraznlm sa sDunemsau sa cuqelam ceva
be fiin1a qi mintea neinfeleasi qi cuvdntul de
qi
despredumnezeirea
ceamai presus?efiinla*
negrait.Nu existacuvdntqi inlelegeregi numire
ascunsa,in afara de ceea ce s-a spus in chip pentru
ea,nefiind nimic din cele ce sunt.Fiind
dumnezeiescde Sfintele Scripturi. Dar insagi cauzaexistenleitunror, esteceacaree dincolo
necunoa$teriiaceleisuprafiintialita1i*mai prede fiin1a ceacaresingurapoategrai in mod
susde ra{iune,de minte qi de fiinp trebuiesd-i propriugi$icu gtringa
despreSine'-r.
atribuimcunoa$terea
suprafiinliala*,intrucit ne
trage spre cele de sus in mAsurain care raza
cuvintelordumnezeieqti*sedaruiegte,binevois2
tor, pe sine, ridic0ndu-ne spre luminile mai
prin propria
inalte, dar moderind acest.^urcul
Deci, cum s-a spus,despreaceasti dumqicuviinlAr-ufalAdeceledumnoastrAinfrAnare
nezeie$ti*.CAci, de fapt, daca trebuie sd ne nezeiremai presusde fiinla qi ascunsAnu se
grai, nici a se cugetaceva, afard
a
incredemin teologia(Scriptura)atotinteleasA
$i cuvine se
atotadevarata*,cele dumnezeieqtise reveleazi de cele spusenoua din Sfintele Scripturi. $i
(se descoperA)*qi se fac vdzute pe masura de fapt, deoareceea insAgine-apredatdespre
f i e c A r e i m i n 1 i , b u n i t a t e a d u m n e z e i a s c d Sine cu bunatatein dumnezeieqtileScripturi
coborand in chio dumnezeiesc.cu Dasrarea cunogtintagi vederea(spirituala) a ceea ce

r35

Despre Numirile Dumnezeieqti

este*, ea este neapropiati tuturor celor ce
sunt, ca una ce e ridicata pestetoate in mod
s u p r a f i i n t i a l l r 3D. e a c e e a . v e i a f l a m u l l i
teologi(scriitoriai Scripturii)laudind-opeea
ci qi de
nu numai ca nevazutagi necuprinsa,
necercetatgi fara urme, nefiind nici o urmd
prin caresa sesfabata spreascunsaei n"TTeinire*. Dar binele nu sta necomunicat*,in
leneral, nici uneia din cele ce suntll+' Caci,
iazalui fiind mai presusde fiinla*, ca una ce
e intemeiata statomic in sine, se arata cu
bundtate, prin iluminAri corespunzatoare,
fiecareia din cele ce sunt qi atrage spre ve:
derea lui qi spre impartaqireade el ;i spre
cu el, pe cit e cu putinla, minlile
asemAnarea
sfintite ce se impafia;esc* cu sfinlenie,ca pe
unelece n-au putereapropriei indrdznelix sir
urce spre ceea ce e mai sus, fara ajutorul
arAtirii coborate a lui Dumnezeu,nici n-au
alunecatspre cele de jos, prin coborirea la
ceeace e mai rau, ci tind cu buna statomicie
si in mod neclintitsprerazace le ilumineaza
oe masura dragosteilor de ilumindrile cu
iutinla. inaripaie..inchip inlelept 9i cuvios,
cu sfintitaevlavierr).

cilauzili de ea, cdliuzire tare, qi celor ce se

lumineazailurninaret qi celor ce se desavarqesc,izvor de desavArqire;de asemenea,
celor ce se indumnezeiesc,putere indumnezeitoare,celor ce nazuiescspre simplitate,
simplitate,celor ce tind spreunitate,unitate;
si oricarui inceput,inceput ntai presrrsde
fnceputin chip mai presusde fiinla.$i. simplu
vorbind, viala celor vii* qi fiinla celor ce sunt,
inceput Ei cauzi a toata viala gi fiin[a, pentru
bundtateacarea aduscelece sunt la existenga
gi le suslinelrT.

$4

Acestea le-am invatat tainic de la dumScripturi.$i, ca sa spuna$a.toata

nezeie$tile
lauda ifinlilor scriitori e potrivita pentru telcuirea* qi laudaiegirilor (procesiunilor)binefacatoarealedumnezeieqtiiobArqii.De aceea,
aproapein toata Scripturavedem laudatacu
siinlenie obirqia dumnezeiascdca monadAt
si enada,pentrusimplitateali unitateaneimpa4itamai presusde fire, din care'ca dintr-o
buti:re unificatoare,ne unim qi noi qi deosein
birile noastreimpa4ite*, concentrandu-se
$3
chip mai presusde lume, ne adundmintr-o
monadade chip duntnezeiesc
9i intr-o unitate
o vedem;i ca
pe
dar
Dumnezeull8,
ce
imita
dumcumpene
UrmAnd, deci, acestor
m
a
n
i
[
e
s
tarea intreit
T
r
e
i
m
e
*
t
l
e
.
D
e
n
t
r
u
nezeie$ti,care carmuiesc fiinfele ordinelor
de fiinld
presus
mai
ficunditalii
a
ipostatica
ceruri,
presus
de
sfinte ile treptelor de mai
patemitatea*
toati
prin
numeqte
se
este
care
$i
cinstind pe d6 o parteascunsulmai presusde
insa gi ca pe ceacaree
in cer qi pe pamAntlr0,
minte* qi fiinla al dumnezeieqtiiobdrgii* cu
pentru
ca pe toate le-a
ce
sunt,
celor
cauza
evlavia nescrutitoareqi sfinfltA a minlii, iar
ei de viala
pentru
bunatatea
la
existenla
adus
inleleapta,-.sA
tacere
cu
ei
cele negraite ale
inleleapta
de
asemenea
ficdtoarelll,
Ei buna,
tindernipre razelece ne lumineazadin Sfinpentruca toatecelece sunt*, pastrdndceleale
de
lucdliuzili
gi
ne
ldsam
sA
tele Scripturi
proprii necorupte, sunt pline,.de toata
m i n a l b r s p r e i m n e l e d e l a u d A a l e iirii
dumnezeiascaqi de sfdnti fruarmonia
suprachip
in
de
ele
luminali
dumnezeirii,
la fel, in chip deosebit,de oameni
musete,
Si
lumesc. $i intiparifi de sfinteler]6 imne de
Pentruca intr-Unul din ipostaiuhitoarellr.
chip
in
daruite
luminile
spre
lauda,safrivim
?mpartaqitcu adevaratin ins-a
ei
surile
dumnezeiescprin ele gi sa laudim obdrqia
chemdnddin
cele-alenoastrel3J,
de
tresime*
dumaratare
sfanta
toatA
bine*
a
de
datatoare
orneumilin[a
cu
Sine
gi
unind
la
Sine
no;
nezeiasca,a$a cum he-a predat ea insaqi
s-a compus in mod negrait
cu
care
neasca
pildf,'
de
ca
Scripturi,
in
Sfintele
Sine
despre
odata ce Cel veqnic a luat
ca estecauzaqi obdrqia$i fiinta qi viafatuturor Iisus cel simplu,
qi s-a facut interior firii
qi rechemareagi ridicareaxcelor ce au cazut miqcaretemporala*
ordineaintregaa firii
cel
cA
depa$eqte
noistre
spre
de la ea; iar pentru cei ce au lunecat
prin temelianeschimbata
intregi
!j neamesteqi
reinnoire
dumnezeiesc,
chipului
stricarea
propriil3a.
celor
a
catAF
o
spre
inviere, precum pentru cei miEcali
$i toatecelelaltelumini dumnezeieqtilucoruptie lipsita de sfintenie, sfanta statorpe careni le-a daruit in chip revelacrdtoare*
celor
nicie;"iar ielor statomici siguranla 9i

r36

Despre Numirile Dumnezeiegti

tor, conform Scripturilor, predania ascunsaa
dumnezeieqtilornogtri invalitori*, le-am
cunoscutgi noi in chip tainic.Le-amcunoscut
acumpe masuranoastraprin sfinteleperdele*
ale iubirii de oamenir3sirAtatain Sciipturi gi
in predaniiledumnezeiegti,care acoperdcele
spiritualein cele sensibilegi cele mai presus
de fiinla in cele ce sunt $i invaluie in forme gi
in chipuri cele fara forma gi fara chipuri qi
multiplicA gi plasticizeazasimplitateamai
presusde fire qi nefiguratain varietateasimboalelor impArlite*; iar cind ne vom face
nestricdcio;i* (incoruptibili) qi nemuritori 9i
lui Hristos
vom ajungela stareaasemanatoare
gi preafericiti, vom I, dupa Scriptura, rordeaunacu Domnul (I Tes.4,17),umpluli de
vedereapreacurata,de ardtarealui dumnezeiascd* ce ne va inconjura cu stralucirea
razelar lui atotluminoase,ca pe ucenici in
acea atotdumnezeiasci Schimbare la faga.
Caci atunci ne vom impartiqi cu mintea
nepatimala qi nematerialade daruirea luminii
lui spirirualegi de unirea mai presusde minte,
traita in stralucirile necunoscute qi fericite,
intr-o
revarsatedin razelesupraluminoase,
imitare mai dumnezeiascd*a minlilor mai
presus de ceruri. Caci atunci vom fi
deopotrivd cu ingerii, cum spuneadevarul
S c r i p t u r i i ,S i f i i a i l u i D u m n e : e u . f i i n d f i i u i
i n v i e r i i l s 6( L u c . 2 0 . 3 6 ) .
Iar acum,precumne estecu putinla, folosindu-nede simboaleleproprii, ne inaltam la
cele dumnezeieqti gi din acesteaiaraqi la
adevdrulunitar al vederilor lui spirituale* pe
masura noastra; gi dupA inlelegereaproprie
noua celor de chip dumnezeiesc,odihnind*
suntematinli.
lucririle noastreinlelegAtoare.
pe cat ne e cu putinla, de razacea mai presus
de fiinla, in care au preeKistatin chip supranegraitx toatemarginiletuturor cunostin[elor,razd
pe carenu e cu putinp nici a o inlelege*, nici
a o spune,nici a o vedeaintr-un fel oarecare,
pentru ca e deasupratuturor gi mai presusde
cunoagtere;caci a luat in ea de mai inainte gi
deodata marginile tuturor* cuno$tinlelor qi
puterilor fiinliale in chip mai presusde fiinli,
d a r l i i n d s t a t o r n i c i t ap r i n p u t e r e a e i
necuprinsa mai presus gi de toate mintile
cere$ti.Caci,dacatoatecunoqtinlele*suntale
celor ce sunt qi au margineain cele ce sunt,
ceeace estedincolo de toata fiinla (de tot ce
este)esteridicat pestetoatacunoqtintal3T.

$s
Dar, dacd ceeace e mai presusde orice
cuvant gi de orice cuno;tin[a qi e aqezatin
general mai presus de orice minte gi de
orice fiinta le cuprinde qi le line legate gi
adunatepe toate qi le precedepe toate,ea
i n s A g ei s t ec u t o t u l d e n e c u p r i n sg i n u e n i c i
simlire a ei, nici inchipuire*, nici parere,
nici nume, nici cuvAnt,nici atingere*,nici
$tiinla,cum alcdtuimacesttratatdesprenum i r i l e d u m n e z e i e g tqi ,{ q t a c e d u m n e z e i r e a
s-a aratilt de nenumit''" qi mai presusde
lumiri*. Deci cum am spus,cAndam expus
Intdgaturileteologice,El esteceeace* este,
Unul, necunoscutul,suprafiinlialul,Binele
prin Sine, unitatea treimica, de o dumnezeire*,de o bunatatece nu se poate nici
spune. nici inlelege. Dar qi numirile
potrivite ingerilor* ale sfintelorputeri,care
trebuie socotite fie daruiri, fie primiri ale
bunAtalii mai presus de cunoagtere 9i de
aratare,sunt negraite gi necunoscuteEi le
sunt proprii numai ingerilor.invrednicili de
c u n o a l t e r e a m 4 l , , p r e s u sd e c u n o a $ t e r e a
a lor'". Minlile de chip dumingereascA
nezeiesc,unite cu acestea*,pe cat e cu putinta, printr-o imitare ingereascA(fiindcA
minlile indumnezeite au parte de o astl'elde
prin
unire cu lumina supradumnezeiascA
toata odihna* lucrarii inlelegatoare)o lauda
in mod principal prin orice desprinderede
cele ce sunt*, luminatede ea cu adevarat9i
mai presusde fire, prin unirea preafericita cu
ea.Caci putereacelorce sunte ridicatfllstfel
pestetoatein chip mai presusde I'iin1A'-".dar
dumeanue nimic*. Deci suprafiinEialitatea
nezeiascA,care este supraexistenfasuprabunAHFi, nu e cu putinp nimanui din cei ce
suntiubitori ai adevaruluimai presusde tot
a d e v a r u ls d o l a u d e n i c i c a r a l i u n e s a u c a
putere, nici ca minte sau ca viala sau ca
fiinla, ci ca pe una ce e negafiaprin depaqire
a t o a t a d e p r i n d e r e a * ,m i g c a r e a ,v i a 1 a ,
inchipuirea,opinia, numele, cuvAntul,
cugetarea,ingelegerea,fiinla, stabilitatea,
f i x i t a t e a , u n i r e a . D e o a r e c e ,c a e x i s t e n l a
bunataliie
, s t ep r i n i n s A gei x i s t e n [ ae i c a u z a
a toate cate sunt. Dar proniabunata[iidumnezeirii ca obarqie* a tuturor trebuie laudatA
este
din toatecelecauzate.$i fiind ea aceasta,
obArgiaqi suportul(ipostasul)tuturor $i toate

r37

Despre Numirile Dumnezeiegti

o doresc pe ea: cele intelegabare* qi raliol"oYtrd) in mod
nale (voepd rai
cunoscator,iar cele subordonateacestora,in
mod simtual (sensibil). $i celelalte au
mi$careavitala sau sunt simple prin deprindereafiinfala sauhabituald.

$7

Astfel, Celui ce e cauzatuturor $i mai presus

de toate,i sepotrive;teqi lipsanumeluixgi toate
numele celor ce sunt, ca sa fie cu adevarat
imparAfiatuturor qi ca in jurul ei sa fie toate qi
toate sa fie dependentede ea ca pricini, ca
obArqie*,ca marginel4T;iea sdfie, dupaScnprlr;a,rcarcin nyi* (I Cor. 15,28)qi sAhe liudati
$6
cu adevaratca suportul (ipostasul)tuturor,
sustrnatoarea,
ob1r;ia qi desavArqitoarea,
$tiind-o aceasta,teologii lui Dumnez-eu ocrotirea qi casa*, cea care intoarce toate spre
(autirriiScripturilor)il laudApe El 9i ca pe Cel
Sine si aceastain mod unitar, cel nesupus
firi nurne,dar qi din tot numele. Fari nume ureuneirela(iil48,liber de toate. Caci nu e
il aratAatunci cAnd spun ca obdrqiadumne- numai cauza suslinerii sau a vietii sau a
zeiascauimeqte (mustrA)pe cel ce intreabd desavirgirii, ca sa lle numita bunatatemai
presusde nume, de minte, numai din aceasta
intr-una din vederiletainiceale aratAriidumnezeiefti simbolice: Care este numele Tdu? purtarede grijA saudin alta,ci cuprindetoate
(Fac.32,29);qi Acesta,renunpnd la a se face cele ce suntin Sine in mod simplu* qi farAsa
c u n o s c u l p r i n o r i c e n u m e d u m n e z e i e s c , s e m A r g i n e a s c a ,p r i n b u n A t a t e a a t o t desavArqiteibunatAli a aceleiaqiunice gi
spune: $i pentru ce intrebi despre!!rye19
pufiari de grija. $i e lAudati
IuIeu?,4cestaesteminunat (Fac. 32,29; Jud. atoatecauzatoare
qi numita din armonialauntricaa tuturor.
13,18).Oare nu acestaestecu adevafatnumele minunat,ci e mai presusde tot numele,
ca e fard nume, ca e deasltpraa tot numelece
$8
se poate numi fie in t'ertculacesta,fie in cel
v i i r o r( E f . 1 , 2 1 ) ?
Dar teologii (autorii Scripturilor) nu le
Iar cu multe nume il arataatunci cind il
(Ie$'
acesteanumai din pufiarile de grija
vestesc
s&r?r
<'e
sunr
Cel
Eu
Drezintazicind
l,t+): Vi^lu. Lumina. Dumnezeu.Adevarul atotcuprinzetoareqi parliale sau din cele
(cf. Fac.28,13;Ioan 8,12; 14,6etc.);fi cand providentiate,ci le numesc uneori 9i aratari
inleleplii in cele dumnezeieqtiil laudAca pe vazute* in slintele locaqurix dumnezeiegti
cauzatorultuturor prin multe nume, din toate sau din cele care le lumineazain alte locuri
cele cauzate,de pilda ca bun, ca frumos,ca celor tainic ini1ia1i,prin alte qi alte cauze gi
puteri, bunatateamai presusde fire care ininlelept, ca iubit, ca pe Dunnezeul dumnezeil,or,ca pe Domnul domnilor, ca pe Sf6n- trece in stralucireorice numire 9i o imbraca
tul Sfinlilor, ca pe Cel veqnic*, ca pe Cel c in forme qi chipuri omene$tisau de lbc sau
este;ca pe cauzatorulveacurilor,ca pe darui- fulgerdtoare gi laudA ochii, qi urechile, $i
qi felele.qi nrAinile,qi palmele,
sprancenele.
torul vie[ii, ca Inlelepciunea,ca Mintea, ca
gi spatele.gi picioarele'
qi
qi
bralele.
aripile,
inca
Ratiunea(Cuvintul),ca Cunoscatorul,
ca iununile 5i scauncle*.Se mai folosesc5i de
trecdndtoate comorile a toata^cuno$tin[a,
pothe, de vaseqi de altcle gi o acoperain alte
ca Imparatulimputere14l,
ca StapAnitorul.
baratilorlal.ca Cel Vechi de zile, ca neim- infdliqari tainice,desprecarevom vorbi dupa
ca nrintuire, putinla in Teologia simbolicci*. Acum insa,
batranitor*qi neschimbabilla3,
ca dreptate,ca sfinfeniel4+,ca riscumpdrare, rimAnind la ceeace line de lucrareade fa1a,
ca infibcAndtoatein mi.'rire,dar qi ca aflAndu- rezumandu-nela cele din Scripturi qi folosinsein adiere*sublirela5.Ei mai spunca El este du-neca de un indreptarde cele spusein ea $i
in minqi qi in sufleteqi in trupuri, in cer qi pe pnvind la ele, vom trece la explicarea_numirilor spirituale (inteligibile), privind Ia
pamAntacelagiin aceleagi,in lume' in jurul
ceeace ne expunein toataScripturarAnduiala
presus
de
mai
lume,
presus
de
iumii, mai
ceruri, mai presusde [iin1A,soare,stea,foc, ierarhici* gi pAtrunzind cu inlelegeredumapa.duh, roua,nour, stdncAprin sine,piatr.a' nezeiesc vaza]'oarela inlelesuriie asemitoatecelece suntsi nimic din celece suntr40. ndtoare(propriu-zis)celor dumnezeiegti*'$i
138

DesPre Numirile Dtrmnezeiegti

vom imbia urechi sfinlite* explicarii sfintelor acestea urmlnd preasfantaexplicare, neimnumiri dumnezeieqti,intarind in cei sfinli cele partaqind nici in scris, nici in vorbire cele
s f i n t e , p o t r i v i t d u m n e z e i e g t i it r a d i l i i q i dumnezeiegticelor neiniliali. Iar mie sa-mi
aparindu-le de risul Ei batjocura celor ne- ajute DumnezeusA laud in mod cuvenit lui
daci
iniliali* in ele;ba mai mult, pe aceiainSiqi,
multele numki binefAcatoareale dumnezeirii
existapestetot astfelde oameni,eliberdndu-ide
n
e n u m i t e $ i s a n u d e p A r t e z ec u v a n t u l
Deci,
tu
acestora.
o astt-elde lupta impotriva
insuli, bunule Timotei, trebuie sA pazeqti adevzrului din gura mea.

CapitolulII
Despre teologia unitd gi distirtctd
gi care e unirea gi distinclia duntnezeiascd
$l
de sine,cum ne
BunatateadumnezeiascA
arata Scriptura, aplica intregii obArqii dumnezeie$ti*toate intelesurile dumnezeieqti,
aratandu-le*ca ale ei. Caci ce sepoateinvAta
din SfAntaScripturaca e Dumnezeualtceva,
obArgie*spune:De
cAndinsaqidumnezeiasca
ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun. decdt
numaiDumnezeu(Mat. 19,17).Aceastani s-a
spus qi in alte locuri, cAnd le-am cercetat,
aratnndu-neca toate numirile dumnezeiegti
nu sunt atribuite de Scripturi niciodatAvreunei pdr{i*, ci intregii dumnezeirir;i plenitudinii ei. $i toate sunt referite in mod
neimpa4it gi absolut, fara exceplie, in intregime intregii* dumnezeiri.Caci, cum am
amintit in Invaldturile teologice,cine nu recunoa$tecd acestease spun despreintreaga*
dumnezeirear indrazni cu blasfemiesa sfAgie
in mod necuvenit unitatea supraunita.Deci
trebuie spus cA ala trebuie cugetat despre
toatd dumnezeirea.Caci insuqi CuvAntulcel
prin frrebun a spus:ttl suntburt (Mat. 20,15).
$i un prooroc* dintre cei insuflali de DumnezeulaudaDuhul cel bun (cf. Ps. 142,10).$i
iardqicuvintul'.Eu suntCel ce sunt(Ieq.3'14)'
dacdnu s-:uspunedespreintreagadumnezeire,
ci l-ar inlelegemarginindu-sela o parte, cum
s-ar auzi cuvAntul:AcesteaziceCel ce este*,
Cel ce era, Cel ce vctveni,Atotgiitonrl(Apoc.
1,8).$i: Iar Tu Acela;i eJri (Ps. 101,28)sau
Duhul Adevdrului, care este, cdre de la
Taral* purcede (Ioan 15,26).$i, dacanu ar
spunece toatAdumnezeireaxeste via1A.cum
a-rfi adevdratcuvintul sfint: Precum'fatal

scoald pe morli Si ii face vii, aSa Si Fiul, pe

c(tre voie{re ii face vii (Ioan 5,21); gi iaraqi:
Duhul estede t,iaEd
fdcator (Ioan 6,63).
Iar ci qi domnia peste toatd o are intreaga dumnezeire,gi nu se poate spune
aceasta numal despre oumnezelrea
nAscatoarede Dumnezeu* sau desprecea
filiala, o vedem qi in faptul ca Scriptura
spunede atateaori gi despreTatal gi despre
Fiul ca sunt Domn, dar ca gi Duhul este
Domn. Dar qi frumuseleagi inlelepciunea
sunt atribuite intregii dumnezeiri; la fel
I u m i n a g i i n d u r n n e z e i r e aq i c a l i t a t e ad e
cauzdgi toate cate sunt atribuitecu laude de
Scripturiintregii dumnezeiri.In mod concentrat o spuneaceasta,cind zice:Toate suntdin
D u m n e z e u( c f . I C o r . 8 , 6 ) ; l i p r i n
cAndzice: Toateau fost create
desfArsurare*,
prin El* r;i spreEl (Ioan 1,3) gi: Intru El stau
toate(cf. Rom. 11,36);ii: Trimite-veiDuhul
Tau Si se \ror zidi (Ps. 103,31).$i, ca sa
spunem pe scurt, cuvantul dumnezeiesc
insu;i a spus:Er Si Tatal una suntem(loa\
10,30); $ti Toate c'Arcle are Tatal, ale Mele
sur?/(Ioan 16,15);Sil.Toateale Mele ale Tale
sunt$i ale Tale,ale Mele (Ioan 17,10).
$i iaraqi,spunindca toatealeTataluisunt
qi alelui*, le atribuie;i Duhuluidumnezeiesc
in mod comun qi unitar*. E vorba de lucrarile
dumnezeieqtix,de inchinarea,de cauzalitatea
izvordtoare* $i fara lipsuri gi de impd.4irea
darurilorbinefacatoare.
$i nici unul dintrecei
ce se hrinesc din dumnezeieqtileScripturi cu
inlelesurilelor nestrimbate*socotescca nu
va negacii toatecelepotrivitelui Dumnezeu
sunt proprii intregii dumnezeiri,..dupa
desavirqitulcuvAn[al lui Dumnezeur+'.

r39

Despre Numirile Dumnezeieqti

Acestea fiind aritate noua in cuvintele de
mai sus pe scurt qi in parte,iar in altele mai
De lars si mai dcsfA5urat,vom incerca sA
'atatani
mai dezvoltatca trebuieinleleseca
referindu-sela intreagaduntnezeire.

Iisus qi toate tainele fiin$ale* ale iubirii de

oamenicarevin din aceasta.

$4

Dar socotescci trebuie ca noi, reludnd

tema, sa expunemmai mult modul unitagiiqi
distincliei dumnezeiegti,ca sAne devinabine
Iar daci ar spune cineva ca noi introvazut tot inlelesul 1or,care neagatoata difeducem Drin aceastao confuzie intre cele
variatagi neclara,dar !i definegte,dupa
renta
distincte cuvenite lui Dumnezeu*, socotim
poate,in mod bine distinct 9i clar qi bine
cat
se
pe
el
ca acestcuvantnu-l poateconvingenici
celeproprii fiecAruia.Caci, precum
orandilit,
cA e adevirat, Caci, daca estecineva care se
qi
in alte locuri, cei iniliagi in chip
am
spus
va
fideparte
opunein generalScripturilor,el
invdfAturii noastre despre
in
tradilia*
sfint
gi de inlelepciunea omeneascaqi, dacA nu
unid dumnezeiegticele
numesc
Dumnezeu
culn
se
respectainlelepciuneadin Scripturi,
qi mai presus de
negrAite
identitalii
ale
va invoi sAfie caliuzit de noi in gtiintadespre
ascuns9i nearatat*,
termenul
cu
cunoa;tere,
adevarul
de
seama
Dumnezeu*?Iar daci fine
iar distincliix, iegirile (procesiuniie) qi
noi de asemenea
Scripturilo-r.
IinAndseanlade
arAtArilebune ale obirqiei dumnezeieqti.$i
pe
paqi
vom
neclintit
lor,
qi
lumina
regula
urmandsfintelorScripturi,cele proprii
arata,
calealor, atdtcAtputem,spunind ca Scriptura
numitei uniri; qi iarAqispunca uneleuniri sunt
in
chip
altele,
chip
unit,
iar
in
preda
unele
ne
proprii qi celor distincte.De pildA, spun ca
distinct; qi nu trebuie nici si despar[imcele
line de unhea dumnezeiasci suprafiin[a ei,
sd
Ci
deosebite.
cele
confundam
nici
sa
unite,
fiind una $i comunaTreimii incepatoare,exisle urmam dupa putere,tinzAndspreluminile
mai presusde fiinla, dumnezeireamai
dumnezeiegti.$i, luAnd de acolo desco- tenla
presus
de dumnezeire,bunatateamai presus
pAzim
in
ne silim sii
peririledumnezeiegtix,
fiind mai presusde orice identibunAtate,
he
noi neinmullite*gi neimpulinateqi neschimce intrec identitatea deplina a
a
celor
tate
bate, ca pe o regula prea buna a adevdrului
unitateaincepdtoarex,nela
fel,
tuturor:
cele din ea,p azili de p aza Script urii qi intarili
expriman ca
antecedenta.oricdrei
grAirea*,
voiesc
le
sa
in ele pe cei ce
spre a pg-7^i
atotspiritualitatea*,temelia li
necunoaqtere,
pizeascArru.
afirmarea tuturor qi negarea prin depaqirea
tuturor,existenlamai presusde orice afhmare
qi negarel53,aflarea gi intemeierea iposta$3
surilor incepatoareunul in altul, de se poate
spune aqa,supranumite.inintregime $i prin
Deci cele unite ale intregii dumnezeiri
nici o parte cbnfundatel5a,ca luminile unor
sunt, precum am arAtat mai pe larg in
(ca sAne folosim de exemplelesensupra- sfegnic-e*
I nt,dlaturil e teolog ice,suprabunAtatea,
dumnezeirea,suprafiinla, supraviala.supra- sibile gi familiare),caresuntintr-o casAunlcA
inlelepciunea$i toatecate le lasA(neagape gi intregi in intregimeareciproca,dar avind
cele create)prin depaqire*.ImpreunAcu ele iiecarein mod propriu subzistenladeplina qi
exactA,insa $i un mod distinctuna faF de al!4;
suntnumite qi toatecele cauzate,binele, frusuntunite indistinclie qi distincteinunirel55.
muselea,existenta,puterea nascatoarede
E aqacum vedemintr-o casamulte lampi, cu
via1a,inlelepciunea qi toate cAte vin din
luminile unite intr-o lumina qi luminAndintr-o
darurile bunatAtii ei sau din cauza tuturor
singurAstrilucire indistinctA,incdt n-ar putea
bunatililorlsl.
luIar cele deosebite(distincte)suntnumele cineva, precum socotesc,sA deosebeasca
care
in
aerul
celorlalte
de
a
lampi
acestei
mina
(ceea
proce
e
qi
lucrul
mai presusde fiingd
priut Tatalui* qi Fiului qi Duhului, neintro- cuprindetoateluminile qi sa vadApe una fara
d u c A n d u - s en i c i o s c h i m b a r e a l o r s a u alta, fiind unite toatein mod neamestecatcu
contopirel52.Pe lAngAaceastase mai disting: toate. Dar, gi daca ar scoatecineva una din
lampile casei, nu va miclora toata lumina
noi*, desivdrqitA;i neschimbataa lui
via1a,-ca

s2

t40

Despre Numirile Dumnezeiegti

casei, avand fiecare din celelalte lumini in
sine De cea scoasdsau neliDsindu-iaceleia
c e v ud i n e a c e l o r l a l t eC
. a c i e r a .p r c c u ma m
spus, o unire desavargitaqi nearnestecataa
tuturor cu toate,fiind cu adevarattoatein acel
aer,ca intr-un corp, a carui lumina atimA de
prezenlamaterialAa tuturor. Dar spunemcd
unirea mai presusde fiinla* a luminilor nu e
numai dincolo de unirile din corpuri, ci gi de
cele din sufleteinseqiqi din min;i. Pe acestea
le au in mod neamestecat1;imai presus de
lume toate luminile supracere$ti*de chip
dumnezeiesc,prin imparti;ire pe mesuralor
de unirearidicata mai presusde toate.

presus qi de acesteaneimparta$ireaatoatecauzatoareidumnezeiri,prin faptul ca nu este

vreo atingerede ea, nici altcevacomun intre
ea qi cele ce se fac prin impartagire.
$6

Ar puteaspunecineva:Nu estepecetea*
intreagaqi aceeaqiin toateintiparirile. Dar
nu peceteaestecauza acestuifapt (cAci ea
se comunicA pe sine intreaga gi aceeagi
fiecaruia);ci deosebirile*celor ce seimpartAgescfac neasemenea
intipAririle originalului unic qi intreg qi acelagi.Dar, dacAar fi
toate simple Ei uqorde intiparit gi netedeqi
nedeosebiteSi nu contrare* qi virtuoase,nu
$5
ar [i nici flexibile ]i necontestateii n-ar
avea nici curata gi clara gi persistentA
Dar in invafAturile despre Dumnezeu forma orimita. Iar daca le liosesteceva din
C e l m a i p r e s u s d e f i i n l a e s t e q i o a l t a capaciiateaamintita, acestae &uza neimdistinclie,nu numai cea de care am vorbit pirtagirii qi neimprimarii clare a celor cAte
ca fiecare din ipostasurilede obArgieeste p r o v i n d i n i n c a p a c i t a tleo r l 5 7 .
intemeiat (subzista)in unitatea insdqi, in
Dar s-a deosebit* in lucrareadumnezeimod neamestecatSi fara sa se confunde; ascabinefdcAtoarefala de noi* mai alesprin
faotul cA CuvAntuldumnezeiesccel mai preeste qi cea care consta in nagtereadumnezeiascamai presusde fiinla*, carenu are susde fiinEas-a fAcutfiinla ca noi din cee'ace
reciprocitate. Singurul izvor al dumnezeirii e al nostru, implinind $i patimind prin ea in
modul cel mai inalt deosebitqi exceplional,lumai presusde fiinla esteTatal, Tatdl nefiind
nu gi
Caciacestea
Fiu, nici Fiul Tata, ci pdstrAndcu sfingenie crariledumnezeiegti-omeneqti.
le-aufacutcomuneTatal qi Duhul dupanici un
fiecare din ipostasurile de obdrgie cele de
l a u d a a l e s a l e . A c e s t e a s u n t u n i r i l e g i ingeles,decAtdacavedecineva aceastain voin[a
distincliile* din unitateaqi existenlanegraita. cea buna qi de oameni iubitoare $i potrivid cu
Iar dacA este o dumnezeiascAdistinclie gi toatalucrarealui dumnezeiascanegraitagi mai
procesiunepotrivitAbunAtaliidumnezeieqti,a presusde toate,pe carea implinit-o facdndu-se
ca noi Cel neschimbat*ca Dumnezeu gi Cuunirii suprauniraliidumnezeieqti,care se invantul lui Dumnezeu.Astfel ne silim si noi sd
mullegtepe Sine ramAnAndunita, sunt unite unim prin-^cugetare sAdistingemcele dum$
gi transmisi- nezeiestirrx
potrivit distinclieidumnezeicqti
insele
Drecum cele dumnezeiesti
unile intre ele, producAtoarede substanlA, s-auqi unit qi s-auqi distinsx.
producatoarede via1A,fAcatoaredeinlelepciune
qi celelaltedaruri ale bunatalii,cauzda tu$7
turor, prin care se laudi cele de care se
impirtas-escin chip neimpartAgibilcele parDar toatecdte le-am aflat din acesteuniri
t i c i p a t e ' ) bs a u c e l e c a r c s e i m p A r t a q e s c *
u l t i m e l o r .$ i a c e a s t ae s t e c o m u n g i u n i t a r gi distinclii cuvenitelui Dumnezeuin Scripintregii dumnezeiri,sa se faca impartaqitA turi, le-am expus in Invdlatttrile teologice
toata gi intreagAde fiecare din cele ce se tratdnddesprefiecare special,pe cat sepoate
impartagescgi nici una nu este, prin vreo infaligAndpe unelein mod explicit qi dezvolqi apropiindu-necu
parte. E ca punctul din mijlocul cercului intat prin raliuneaadevArata
coniurat de toate liniile din cerc. Sau altd mintea netulburali de vederile aratatein
pilda: multele intipariri ale unei peceli se S c r i p t u r i ; i a r p e a l t e l e , i n s u q i n d u - n i - l e
impartagescde peceteaoriginala qi in fiecare potrivit tradiliei tainice* dumnezeiegtimai
din intipariri* e peceteaintreagagi aceeagiqi presus de puterea noastra infelegatoare*.
nu estein nici una printr-o parte. Dar e mai
Caci, toate cele dumnezeieqtigi cdte ni s-au

r4l

Despre Numirile Dumnezeieqti

descoperit noua se cunosc prin 9i in particioari*. Dar ele insele, cum sunt dupa
obirqie qi temelie, sunt mai prsus.deminte
De pilda,daca
gi de'toaiafiinla qi c.uno)tinla.
numim ascunzlmeafmal presusde lllnla a lul
Dumnezeu viata sau fiinla sau lurnind.sau
ratiune. nu int-elegemnimic altceva decat
puterilevenite-dinea la noi, puteri indumsaude vialA
saude fiinla lacAtoare
nezeitoare
saude inlelepciunediruitoare')''
nascatoare
de
Dar despreea cugetamprin desprinderea
toate lucrarile inlelegatoare.neinlelegdnd
nici ca indumnezeiresauviata saufiinla' caci
ii estepropriu safie prin toatddepagireacauza
ridicatapestetoate.Iardqi,am primit din sfintele Scripturi ca Tatdl este dumnezeireaizvoratoar;*, iar Iisus qi Duhul, mladilele
dumnezeirii nascatoare,de se poate spune
asa,sauvlastarelecrescutedin Dumnezeusau
niqte flori gi lumini mai presusde.fiin1a.Dar
cum suntacestea,nu e cu putinla nici a spune'
nici a inlelegel60.
$8
Pdni aici merge toatA puterea lucrdrii
cA toataparln!1mea$l
noastrein[elegatoare,
fiimea s-a Aaruit din obArqiaparinteascaqi
filiala ridicata pestetoate 9i noua 9i Puteridin ei sunt Ei se numesc$l
lor supracereqti;
dumnizeii qi fiii qi parinlii dumnezeilorsau
minlile asemanatoarecu Dumnezeu, implinindu-se duhovnicegteaceastalucrare
pArinteascagi fiiascd, adica netrupeqte'
nematerial. spiritual; caci Duhul dumn e z e i e s ce r i d i c a t p e s t et o a t an e m a t e r i a l i tatea spirituali qi Peste toata
indumnezeirea,iar Tatil qi Fiul sunt prin
depAr;iredeasupra a toata pirinlimea qi
fiimea.
Caci nu exista nici o inrudire exactaintre
cele cauzate* 9i cauze. Ci unele din cele
au chipurile primite de la cauze,dar
caurzale,
cauzeleinseleiunt dincolo 9i mai presusde
. i, ca
c e l ec a u z a t ed,a t f i i n d i n c e p u t ullo r r b r $
sAma folosescde pildeleproprii-noui'indulcirile qi intristarilese nunlesclAcatoareale
indulcirii qi intristarii. Dar ele insele nici nu
seindulceic,nici nu seintristeaza.$i de focul
careincalzelte qi ardenu se spunenici ca se
nici ca se arde.$i' dacaar spune
incalzeste,
cineva ca viala* vieluie$tein sine gi lumina
142

se lumineazAin sine, n-ar grai drept' dupd

raliuneamea.decatdacaar spuneacesteain
alI mod. anumeca cele cauzatepreexistdin
cauzein mod prisositorqi fiinlialrn-.

$e
D a r g i t o t c e e m a i d e s c o p e r idt i n - t o a t A
invi[atuia despre Dumnezeu* sau forma
DiDaibilaasemeneanoua a lui Iisus estede
iregraitprin nici un cuvant $i necunoscuta
de nici o minte, chiar gi celui mai dintAi
dintre ingeri. Cd ;i-a insuqit fiinfA omeneasca,am primit in chip tainic.Dar nu gtim
c u m s - af o r m a td i n s d n g e l el e c i o r e l n i cp r i n
a l t a r a n d u i a l ad e c i t p r i n c e a d u p a f i r e 9 i
cum picioarele uscate ce purtau-volumul
trupuiui $i greutateamateriei cAlcau substahtalichide $i nestatomica.Nici celelalte
cateiin de fiziologia (naturatrupeasca)mai
Dresusde fire a lui Iisus. Despreacesteani
i-a vorbit destui in alte locuri 9i s-au
infagigatde stralucitu^l*invilator* in chip
mai piesus de fire in Invalatur.'ileteolo.gice
elementare,redAndtot ce a primit el, fie de
la Sfinlii teologi (autori ai Scripturilor),fie
ceea ce a vdzul el insugi prin cercetare
cunoscatoarein Scripturi, ajutat de multa
lui deprinderecu acestea,fie introdus de
cinevain inlelegereamai tainica a lor, prin
carenu numai tinvalat, ci a qi patimit cele
dumnezeiesti.in felul acestas-a desavirqit
d i n i u b i r e ,d a c ap u t e n rs a s p u n e ma c e a s t a ,
gi in unireaneinva[ataqi tainicacu ele qi.in
credinlain ele. $i, ca sAtrecempestevederile cele multe gi lericite ale-inlelegerii
p u t e r n i c ea l u i i n c e l e m i c i . i n I n v d g a t u r i l e
elemenrurlrgdunatede el, spune
ie,,,log,ite
d e s o r eI i s u sa c e s t e a ' ".
$10
Ale Preasfi nntlttiI ert'tei.
din invalaturileteologiceelementare
Cauzatuturor* carele implineqtepe toate'
este dumnezeirea lui lisus, care pistreaza
parlilein armoniecu intregimea.Ea.adunAnd
ii depasindsi avdndde maiinaintein sineatAt
partduiat gi intregul,estefara sfirgit in cele

Despre Numirile Dumnezeiegti

Unul in inmullire $i unit in procesiune gi
deplin in distincgie,continuandin chip suprafiinfal safie ridicatpestetoatecelece suntqi
in aducereaunitarii* a tuturor la existenli qi
in revirsarea nemicqoratda nemic$oratelor
lui diiruiril65.
Dar, fiind unic, daruiegtein acelagitimp
din Sine ca Unul, fiecarei pa4i qi intregului,
Unul in
unului qi mullimii; este,de asemenea,
mod mai presusde fiinla, nefiind nici partea
mullimii, nici un intregdin pa4i. $i a$anu e
nici unul, nici nu participiila Unul, nici nu are
unitatea.Este Unul dincolo de acestea,mai
presusde unul, de unul in celece sunt ;i este
qi mullime neimpa4itA,supraplinatateneimplinita, aducind la existen[a,desavArqindgi
suslinandtoataunitateagi multimea.$i iarAgi,
prin indumnezeireadin El, facAndu-semulli
dumnezei, asemenealui Dumnezeu,dupd
puterea fiecaruia, se socotegteca este $i se
numeqteo distinclie qi o inmullire a Dumnezeuluicel Unul, dar estenu mai pulin Dumn e z e u i n c e p d t o r q i S u p r a d u m n e z e usl a u
Unicul Dumnezeu, neimpa4it in minli imgi neinpdrlite, ci unit in Sine gi nearnestecat
mul[it in mul1i.
$i aceastainlelegAnd-omai presusde fire
celauzitorul comun al nostru* $i al
invafatoruluinostruin daruirealuminii dumnezeieqti, cel mult exersat in cele dumnezeiegti, lumina lumii, le spuneacesteain
chio indumnezeitorin sfintele lui scrieri.De
daca sunt mulli aEa-ziSiidumnezei*,fie
fapi,
$11
in cer, fie pe pdmlnt - precum sunt mul{i
dumnezeiSidomni mulli - dar pentrunoi este
Dar despre acesteas-a spus destul. Si
un sin.gurDumnezeu,Tatal, din care sunt
urmarim, deci, scopul cuvantului, explicAnd toate noi inrru El, un .ringurDomn lisus
Si
Si
numirile comune* qi unite ale distincliei
Hristos, prin care sunt toate Si noi prin El (l
dupi putereanoastra.$i, ca sd
dumnezeieqti,
Cor. 8.5-6).
definim clar in cele urnatoare toate,spunem
Caci in Dumnezeuunirile suntmai presus
precums-aspus,
cA distinctiadumnezeiascd,
de distinclii qi inaintealor $i suntnu mai pu(in
cuprindeprocesiunilebune ale obirgiei dumnezeielti.Caci, daruindu-setuturor celor ce unite qi dupd distingereanegraita$i unitaraa
sunt $i avdnd in mod superior participArile Unului. Aceste distinclii comune qi unite ale
tuturor bunurilor, se distinge in mod unitar, dumnezeiriiintregi vom incercasd le laudam
seinmulle$tein chip unic*, semultipliciifara dupaputinlA,ca procesiunibune din numirile
dumnezeieqtice le descoperain Scripturi,
sa iasadin stareade Unul. $i, deoareceDumprecum s-a spus aceasta,cd
nezeueste Cel ce estein mod mai presusde 'preqtiindu-se,
toatanumirea dumnezeiascdbine lucratoare,
fiinld, dar daruieqteexistenlacelor ce sunt gi
producetoatefiinlele, sezice ca seinmullegte oricaruia din ipostasuriledumnezeiegtis-ar
atribui, trebuiesa fie inleleasafara deosebire
acel unic. Este prin producereadin El a
multelor existente,rAmAnAndnu mai pulin qi ca a intregiiobArgiidunrnezeieqti.

ce au sfarqit, ca obarqia desAvArgirii,dar

ca mai prein cele desavArqite,
nedesavArgita
sus de desdvirqireqi anterioaradesavirqirii.
Este forma facatoarede forma in cele fara
forma, ca obAr;ie a formei; fara formd in
forme, ca mai presusde forma. E fiinla lucrAndin toate fiinlele fara prihana,fiinla mai
presus de fiingA,ridicata peste toata fiinla,
disting6nd* toate inceputLrrileqi ordinele qi
fiind temeiul superiora tot inceputul r;i ordinea. $i e masura*celor ce sunt qi veaculqi
mai presusde veac Ai inaintede veac.E cea
plina in cele cu lipsuri (in cele nedesdvarinexgite)*,supraplinaincelepline,negrditA,
primabila,mai presusde minte, mai presusde
viafa, mai presusde fiinla. E mai presusde
fire in mod mai presusde fire, are suprafiinla
in mod mai presusde fiinla.
De aceea, a venit manat de iubirea de
oameni pAnAla fire* gi s-a facut cu adevarat
ca om, ca
fiinla gi a trdit supradumnezeiescul
sa fie laudateceleluatede la noi ca mai presus
de minte qi rafiune.$i in acesteaarataceeace
e mai presusde fire gi mai presusde fiinla, nu
numai intrucit gi-a facut comune ale noastre
in mod neschimbat* gi neamestecat,nepalui de la chetimind nimic in supraplinatatea
negraita,ci, ceeace e 9i mai
noza (de$ertarea)
nou decat toate cele mai noi, era mai presus
de fire in cele fireEtiale noastre,mai presus
de fiinla in celeconformefiinfei,avAndtoate
ale noastredin noi mai presusde noiro+.

r43

Despre Numirile Dumnezeieqti

Capitolul III

':'

Despreputerea rugdciunii gi desprefericitul Ierotei,

despreevlavieEi desprescrierea teologica(despreScripturd)
$1

$2

Si cercetam,in primul rAnd, de voiegti,

numele bundtafi, prima gi desavirqitaqi explicatoarea tuturor procesiunilor lui Dumnezeu,invocandTreimeaobArgiea binelui* 9i
suprabuna,careexpucatoatepreabunelepronii
ale ei. Caci trebuie sa ne inAllam intii prin
rugaciuni spre ea, ca obArqie a binelui 9i,
apropiindu-necat mai mult de ea, sa ne
introducemprin aceastain cunoaqtereapreabunelordaruri statomicitein jurul ei. Fiindci
de fapt ea e prezentain toate, dar nu
toate* sunt prezentein ea. Iar cAnd o invocam pe ea prin preasfintelerugaciuni cu
unirii cu
o mintenetulburata
$i cu capaciLatea
Dumnezeu,suntemqi noi prezen[iin ea.Caci
nu e in vreun loc, ca sa lipseascacuiva. Dar
Eispun6ndca estein toatecelece sunt,suntem
departede infinitateaei mai presusde toate,
cuDrinzatoarea tuturor. Deci noi sa ne intindem* prin rugaciunispreintilnirea mai inalta
gi bune.Caci seintAmcu razeledurnnezeie$ti
pli ca qi cu un lanl mult luminos*, careatama
din virful cerului qi ajunge la noi, iar noui,
linindu-ne mereude el cu mAinile,ni se pare
cail tragem,dar de fapt nu noi il tragem,odata
ce e $i susgi jos, ci noi inqine sunteminAllali
sorelucirile mai inalte ale razelormult luminoase.Sau e ca qi cdnd vrdnd sa urcam pe o
corabie,prinzlndu-ne de vreunadin funiile*
intinse noua dintr-o piatra $i date noua spre
ajutor, nu tragem noi piatra spre noi, ci noi
suntemdu$icu adevAratin corabieprin piara.
Dar gi inversul:dacacineva,stdndpe o piafa
prin ea de corabie,nu face
fixa, sedeparteazA
nimic pietrei fixe gi nemilcate, ci el se va
departape sinede corabieqi seva despa4imai
mult de ea. De aceea,inainte de orice 9i mai
mult, c6nde vorba de invAlaturadespreDun'rnezeu,trebuie sa incepem cu rugaciunea,nu
ca sAafagem o puterecaree prezentapretutindeni* qi nicaieri, ci ca prin pomenirile qi
invocarilelui Dumnezeusane predampe noi
inqine lui gi sAne unim cu El166.

Dar, poate,trebuie si d6m ca justificare a

celor spuseqi faptul ca deqi vestitulxnostru
invilAtor Ierotei, adunAndinva[Aturilefundamentaleteologicein mod nlai presusde fire,
noi, ca unii ce nu o putem lace,am scrisaltele,
intre care gi invAfAturaprezentddespreDumnezeu. Caci, daca acela ar fi binevoit sa
tratezetoatetemeleteologice9i ar fi dezvoltat
in parte fiecare capitol teologic, noi n-am fi
ajunsla atatanebuniesauprostie,ca sa socotim ca ne putem apropia cu mai multa
i n l e l e g e r e q i m a i d u m n e z e i e q t ed e c e l e
teolosice decAtel sau spunanda doua oara
aceleigilucruri in mod prisositor.sa vorbim
in degert*,ba poatesa-l qi nedreptAlimpe cel
ce ne e invatator qi prieten,care dupa dumnezeiesculPavel ne-a explicat in mod elementar* cuvintele aceluia,rapind vestita lui
infelegereqi explicaregi daruindu-ne-onoua.
Dar acela,explicAndcu adevaratca un presbiter* cele dumnezeieqti,ne-a dat norme
rezumative care cuprind multe intr-una li
ne-a facut gi pe noi gi pe cei ca noi, dupd
putinli*, invAlatori ai sufletelor mai tinere,
poruncindu-nesa dezvoltamqi sa distingem
cu raliunea, pe masura noastrd,expunerile
rezumativeqi unitare ale minlii atotintelegatoare a barbatului acela.$i de multe ori indemnAndu-neel la aceasta.ne-a trimis $i
carteainsiqi, ca pe ceamai convingatoare.De
aceea ;i noi il dam pe el ca invdlAtor
desdvArqital intelesurilor mai inalte, socotindu-l intre cei mai presusde mulli sauca
pe o a douaScripturA*urmatoarea lui Hristos
Dumnezeu.lar celor ca noi le predam cele
dumnezeieqtipe mdsuranoastra.Caci, daca
hrana tare este a celor desAvArgili,de cAta
n-au nevoie cei ce o ofera pe ea
desAvArgire
spremancare?Bine ni s-aspusdeci qi aceasta,
cd vedereade sineinlelegAtoare*a cuvintelor
spirituale gi invalarea lor cuprinzdtoareare
nevoie de o infelegere(mai) presbiteriala*.
Iar qtiinfa qi inva[Atura celor ce duc spre
aceastase cuvine data celor sfinli 9i sfinlili

144

Despre Numirile Dumnezeieqti

curalia minlii gi exactitateadovezilor 9i in
celelaltesfinte invalAturi,incit nu am incercat niciodatasA privim spre un soareatat de
mare. Caci arn fost conqtienlide noi in;ine qi
qtim ca nu ajunge sAin[elegemcele inteligibile ale celor dumnezeie$ti*,nici sa exprimAm qi sa spunemcate sunt cu putinli de
grait desprecuno$tinlade Dumnezeu.Ci' fiind departe,suntemlipsili de qtiinlabarbatilor
dumnezeieqtiin privinla adevAruluidespre
Dumnezeu. Fiindca pentru evlavia prisositoare* am ajuns la convingereacA nu auzim
gi nu putem spunenimic despreinlelepciunea
dacan-am primit* in minte ca
dumnezeiasca,
nu trebuie sa fim fara grija in privinla
cunoa$teriiposibile a celor dumnezeieqti.Iar
d e s o r e a c e a s t an e - a u c o n v i n s n u n u m a i
dorinlele fireqti ale minlilor, care tind cu
iubire spre vedereacelor mai presusde fire,
dar aceastae !i cea mai buna oranduire a
legilor dumnezeieqti.Ea a hotarat sA ne
ocupam cu cele mai presus de noi* 9i de
vrednicia noastra,neajunseinsa (numai prin
noi); sAinvAlam toatecdte sunt dorite de noi
gi ni s-au ddruit. Dar a poruncit* sa le transmitem cu bunatate,indati, 9i altora.
Ascultind deci qi noi de acestea* 9i
neobosind sau neslabind in cautareacelor
dumnezeieqti,pe c0t este cu putinta, dar
ajutAndqi pe cei fara putere si priveascala
$3
cele mai inalte ale noastre,nelisAndu-i neajuta(i, ne-am silit sa le scriem.Nu indriznim
Vom lasa cele de taini, de negrait celor
sa vA invalim ceva nou, ci distingem qi
ca
sfdnta
pentru
qi
cunoscute,
mulli
tie
in mod rezumativ,cele spusede
descoperim,
cunoqtintaa noastratrebuiesAfie comunicatA
Ierotei*, sfingitulcu adevaratde Dumnezeu,
gi sa 6 apropiem,pe cat e cu putinla..31 Tli
prin cercetarilein parte 9i anranunliteale
multora. Fiindca el a intrecut pe mulli din
fiecareitemeroi.
invilatorii noqtri in folosirea timpului 9i in

intr-o treapti mai de jos. Dar, degiaceastas-a

observat qi de noi cu mare grija - ca sa
rdminem cu talcuireala cele distinsede dumn e z e i e s c u li n v a l a t o r , n - a m r e p e t a t t o t u $ i
printr-o tautologieaceeaqiexplicarea Scripiurii propusaOeil. Fiindci qi ihtretoli ierarhii
noqtri db Dumnezeuinspirali el a stapAnit.
dupa autorii Scripturii, precum Stii,pesteto[i
invalatorii de taine (caci gi noi, cum gtii, qi el'
gi mulli din sfinlilii no$tri frali ne-am unit in
inlelegereatrupului de viala incepator* qi de
Dumnezeuincipator; ba a fost in aceastaEi
Iacob, fratele Domnului, qi Petru, culmea de
vdrf ,si presbiterialaa teologilor*; apoi s-a
socotit potrivit pentru toli ierarhii sa laude,
Decat erain starefiecare,bunatateanesfirqitA
in putere a slabiciunii dumnezeieqti*).CAci,
cu totul ridicAndu-sepeste sine, cu totul
iesind din sine, a patimit cele laudate.$i
fiecare din cei ce ii auzcau 9i il vedeau,il
cunogteauqi nu-l cunogteau,il socoteauca un
cantare!*dumnezeiesc inspirat de Dumnezeu.
Dar ce 1i-agputea spunetie desprecele
teologhisitede acela?Caci, dacanu uit 5i.de
mine insunti, gtiu multe de la tine auzind
unele parfi dumnezeieqtidin aceleinvalAturi
de lauda.Cdci 1i-afost grija sa nu comunici
in mod trecatorcele despreDumnezeu.

Capitolul IV
Despre bine, lumind,frumusele,iubire, extaz,rAvnd;
Ei ca raul nu e nici din ceeace esteEi tn celece sunt
socotesc,numind bunAtateinsagi existenfa
dumnezeiasci (obir$ia dumnezeiasci)care'
prin insasifaptul ca e binele,ca hine fiinlial*
Sa inaintamdeci* cu cuvantulla bunaratea iorin llinia). intinde bunitateala toatecele ce
insaqi pe care leologii_(autorii.Scripturii,lo
ilntl6e.De fapt,precunrsoarelenostru*'nu prin
atribuieprin excelentaduntnezelrumzupresus cugetaresauvointa,ci prin insugifaptul ca este,
de toate,cum
qi o deosebesc*
de dumnezeirel68

$r

t45

'

DesPre Numirile Dumnezeieqti

lumineazf, toate care participa la lumina lui

duparatiuneaputeriiloi. aqa!i binelenrai presui de soare.prin insagiexistenlalui' ca arhetipulridicatmai presusde ctupul lui obscur,
transmitetuturor,pe mAsuralor, razelelntregu
bunatAti.Prin acesteaau luat subzistenlatoate
fiintel6. puterile qi lucrarile inteligibile 9i
hlelegitoare*. Prin ele igi au vialaperrnanenta
si-nciricsoratA.libera de toata coruperea$i
de nraterieqi de naqtere9i de nestamoartea*-gi
tomicie si curgere si sunt deasupraoncarei
Caci
schimbarisprelltceva qi spre.altundeva..
sunt cugel.ateca netrupesu$l nematenale;r
ingelegda minli in mod mai prestrsde-lume.9i
lumineazain sens propnux rulltlnlle exlscelepropriide Ia
tenlelorqi iara5iiqi doban-desc
cel6inruilite. $i au statomiciadin bunatateqi de
paza9i locaqul*
acoloestetemeiul.sustinerea,
celorbune.Si dorind-ope ea.au ql exlstenlaSl
buna existen1al7o.
$i sunt intipAritede ea in
chipulbinelui,pecatestecu putinlaqicomunica
si c'elorde dup-aele,cum arataranduialadumdiri darurilebinelui de care se imnezeiasca,
pdrtagesc
elelTl.

binelui* alatureacelor bune qi de a se impartiqi de iluminArile ce la$nescde acolo,pe

polriva lor, qi de a participa cu toataputerea
la darul binelui qi toate celelalteingirate de
noi in scrierea Despre suJletx. Dar, dacdtrebuie sdo spunem,qi sufletelcnerafionale*sau
ale animalelor,cate strabataerul qi unbla pe
pamant gi cAtese tdriie pe pamant qi-qi d,uc
viala in apasauumblain mod amfibiu* 9i cAte
vieluiesc acoperitesau in peqterisau simplu
au un suflet sau vialir cu simluri qi ele toate
s-au insuflelit gi au primit viala pentru
bundtate.$i toate planteleau pentru ea vlala
crescdtoareqi migcdtoare'din fire. $i orice
substanldneinsuflelitdqi fara viala existAdin
pricina binelui qi a primit pentruel depnndereafiintiala*''-.

s3

Iar peste toate* cele existente(cele ce

sunt) este binele. El da chip fara chip; 9i
numai in el estenefiin[a, ca ceeace intrece
fiinla gi neviala careintrece viala qi inlelep$2
ciunea care intrece lipsa de minte li toate
cate sunt in bine formntoaresuperioareale
De acolo au ele* treptelemai presusde celor fara chipuri, $i daca trebuie sa o
lume, unirile intre ele, deosebirileneconfun- spunem,toatecele ce suntdorescbinelecel
date,puterilece urcape celemai dejos la cele mai presusde toate,care el insuqinu este*
mai bune; de acolo sunt: purtareade grija a
gi se straduiesccum sa fie in bine qi bune,
celor mai inalte pentrucele de aildoilea(rang) care e cu adevaralrqaipresusde fiinlA prin
gi pastrareaputerilor proprii, neschimbatele d e p a q i r e tau t u r o r '' " .
in ele insele,identitalilein dorin[a
dezvoltd.,ri
binelui, starile de vArf ;i toate celelaltecite
$4
s-au spus de cdtre noi in scriereaDespre
gi
cele
ce
Du
treptele
ingereSti*.
insuSiiileti
Dar, trecdndnoi prin mijloc, ne-a scapat
aparlin ierarhieicere$ti,purific irile potrivite
binelui, care este cauza incepudescrierea
presus
mai
luminoase
cilAuzirile
inserilor*,
turilor gi sfar$iturilor celor cereqti* sau a
dJlume qi faptele desAvirqitoareale intregii
prezentariifiinlei (substanlei)lor, care nu le
desavirgiii ingeregti,le au din bunAtateaizDe la ea li s-a lasA nici sa creasca,nici sd se mic$oreze,a
voritoare qi atoatecauzatoare.
diruit chipul binelui ;i aratareabunatAflias- miqcdrilor ticute in mersul cerescatat de incunsein ele gi faptul de-a fi ingeri* sau ves- tins qi a ordinii stelelor,a mareiiei luminilor
li stabiliulii lor qi a varietalii schimbatoarea
titori ai ei, adica ai dumnezeie$tiiuceri ;i
faotul de a fi ca un fel de lumini aratate, multor miqcAri ale unor stele ti a celor doi
oroiectateca tAlcuiri ale Celui ce estein cele luminatori,pe careScripturaii nume$temari*
ascunse.Dar gi sufletele*de dupaacelesfinte (cf. Fac. 1,16), a revenirii ior periodicela
si sfintite minli si toate cele bune ale su- aceleagilocuri, prin care se succedzilele qi
mai presusde noplile qi se masoaralunile qi anii, caredefiileteloi sunt pent;ubunAtatea
bine: faptul de-afi inlelegatoare,de-aaveaca nesc* milcarile ciclice ale timpului qi ale
le statomicescAi
viaEaesenliala (fiinliala) insAli existenta celor din timp qi le nun-rard,
nepieritoare,de-a fi calauzitoareprin ele ca le suslin.Dar ce ar spunecinevadespreinsagi
bine, de-a putea fi inallate spre obdrgia raza soareluiin sine?Caci lumina ei estedin
t46

DespreNumirile Dumnezeieqti
bine gi ea este chipul bunatatii. De aceea
binele se qi lauda cu numiri luminoase,care
descoperaca in chipuri arhetipul. Caci precum bunatateadunmezeiriiceamai presusde
toate'r'strabatede la cele mai inalte gi mai
vechi fiingepina la cele din urmA qi estemai
presusde toate,neajungdndnici cele mai de
sus la inallimeaei, nici cele mai de jos netrecAndde cuprinsulei. qi lumineaza*pe toate
catepot sa fie luminateqi le creeazalT+
$i le
da vialA gi le suslineqi le desavirqe$te$i este
mdsuracelor ce sunt $i veacul qi nunlarttl gi
ordinea*qi cuprinsul;i cauza;i linta,la fel gi
chipul aratatal bunitalii dumnezeiegti- care
estesoareleacesta- estemare qi intreg luminos li pururealuminat.
Revirsarea de multe feluri* a binelui in
toate cele ce se pot impartaqi de el le lumineazape toate qi are lumina supraextinsa,
cum intinde soarelela tot cosmosulvazut,in
sus qi in jos, strAlucirilerazelor sale.$i dacA
ceva nu se impartaqe$tede ele, aceastanu e
din cauzaslabiciuniisauscurtimii raspdndirii
luminii lui, ci a celor ce prin incapacitatea
primirii nu se intind Ia impartagireade lumina. De fapt, razele trecAndprin altele le
lumineaza pe toate cele capabile; $i nu e
nimic din cele vazute la care sA nu ajungi
marinreacovArqitoarea luminii soarelui.Dar
ea contribuie qi la naqterea*qi devenireacorpurilor qi le migca spre viala qi le hraneqtegi
le face sa creasca gi le desavdrqegteqi le
curale$teqi le unegte.
$i astfel, lumina lui este misura* qi
numarul orelor, al zilelor gi al intregului timp
al nostru. Caci ea este lumina* - deqi la
inceputerafara forma - de ciue a vorbit Moise
gi ea a rinduit prima treime a zilelor noastre
(cf. Fac. 1,14).$i, precum bunAtateale inprotoarcetoatespresine qi esteadunAtoarea
prie a celor impra$tiate,ca dumnezeirea
incepitoare* gi unificatoaregi toatesedoresc
ca
- dupa ea ca incepatoare,ca sus[inatoare,
linta, a$abineleeste(cum zice Scriptura)cel
din care au luat toate existenla$i sunt. ca
produseaie cauzeidesavArgite
;i in caretoate
se men[in, pazite qi finute ca intr-un san
atottiitor gi spre care se intorc toate, ca spre
capitul propriu al fiecaruia.Dupa el sedoresc
toate*, cele inlelegatoare$i rationalein mod
cunoscAtor,cele simtuale in mod senzorial,
cele lipsitede simlire prin miqcareinniscutd
a dorinlei vitale, iar cele lipsite de viala qi

simplu existente,numai prin capacitatea?mpartasirii

fiintiale.
'
Porrivitac;leiaqiraliuni,chipul aratatgi lumina adunAqi intoarcespresine toatecele ce
sunt,pecelece vad.pe celemi;cateqi lumrnate,
pe ceieincalzite,adunindu-lesubrazeleei. De
lceea qi soarelele line impreuna*pe toategi le
adunioeceleimnrdstiateSi toatecelesensibile
se dor6scdupa 61,fie .a sa vada,fie ca sA fie
migcategi luminateqiincalziteSipestetot safie
sustinute. $i nu spun dupa un cuvAnt din
vechime* cd soarele,fiind qi creatoral intreguin mod propriulumeavizutd,ci
lui, cAnr"ruieqte
cd ('elenet'i:ute ale lui (Dumnezeu)se vdd de
la :iditeu lunii. din fdpturi .fiittd cun-ost'ute.
lui purere;i tlumne:eirct')(Rom.
adicaveSnicu
1,20).

$s
Dar acestea$n de teologiasimbolici. Dar
acum trebuiesAliudam $i sa spunemnumele
luminii spiritualea binelui, pentru cA binele
se numelte lurninA spirituala (inteligibilA),
e plinA
pentru cA toata mintea supracereasca
de lumina spirituala. $i toata ne$tiinla Si
ratacireatrebrriealungatddin toate sufletele
in careajungeqi tuturor trebuiesa li se transmitA sfdnta lumind gi ochii lor inlelegAtori
trebuie cura[i1i* de ceaganeqtiinlei care ii
invaluie; iar sufleteletrebuieridicate qi eliberate de marea povara a intunericului in care
sunt inchise.IntAi trebuie sa li se transmiteo
lumina moderata.Apoi, ca unora ce au gustat lun.rinagi o doresc mai mult, sA li se
daruiascdgi mai mult gi sa lumineze cu
prisosinfi, fiindcA au iubit mult* (cf.
Luc. 7,47). $i pururea se vor intinde
inainte,pe masurainillarii lorl76.
$6
Deci toatA lumina buna se numeqtelumina spirituala, ca raza izvoretoare gi ca
revArsarede lumina liqnitoare de sus, care
lumineazadin plinatateaei toatamintea mai
presusde lume* qi din jurul lumii qi innoiegte
toate puterile lor in[elegdtoarer;i le cuprinde
pe toate*,fiind aqezatamai presusde ele qi
depAgindu-lepe toate prin faptul cii e mai
presusde ele. $i simplu vorbind,toatAdomnia puterii luminitoare.ca una ce e lumina
incepatoaregi mai presusde lumina, cuprinde

147

Despre Numirile Dumnezeiegti

Caci din acestfrumos* le vine tuturor celor
ce sunt existenla$i pcntrtlfrumos sunt toate
armoniile qi prieteniile gi comuniunile intre
toate qi toate; $i prin frumos s-au unlt toate.
$i frumosul e inceputul tuturor sau cauza
fAcatoarea tuturor. El le miqcape toate $i le
suslineprin dragosteade frurnuseleproprie'
$i e capatultuturor* !i cauzaiubita li finala
(cdcitoatesefac pentrufrumos) 9i exemplarA,
caci toate se definescconform lui. De aceea
frumosul este acelagi cu binele, pentru ca
toatese dorescdupd frumos qi bine prin toatd
cauza.$i nu existaceva din cele ce suntcare
sAnu se impArtiqeascdde frumos qi de bine.
Ba, cuvAntulva indrazni sa spuna$i aceasta,
$7
ca Siceeace nu este*participdla frumos gi la
Acest bine e laudat de sfinlii cuvAntatori bine. Caci qi el va fi frumos Eibun cAndse va
qi ca frumos*, gi ca frumusele,;i ca iubire, 9i laudain Dumnezeuprin inlaturareatuturorin
mod mai presusde de fiinfi. Acest Unul bun
ca iubit qi prin toate celelalte numiri dumnezeielti cuvenite frumosului, de frumuse[e 9i lrumos este in mod unilar cauzatuturor
celor multe frumoaseqi bune.Din acestasunt
ficitor gi plin de har. Iar frumosul qi frutoate existenlelefiinliale* ale celor ce sunt,
musetea se pot distinge in cauza care Ie
cuprinde in una pe toate. Caci acestea unirile, deosebirile,identitafle, diferenlele,
asemAnarile,neasemanarile,cele comune
distingAndu-lein toate existenleleca parc a f r u m . o s celor contrare, neamestecirile celor unite,
t i c i p a t eq i p a r t i c i p a n t e s. . p u n e m
proniile celor mai de sus,deosebirilecelor din
este ceea ce participa la frumusele, iar
aceleaSielemente,intoarcerile celor de mai
frucauza
frumuseleaeste participareala
.sidurateletutrlrorcelor
musetii tuturor celor frumoase.Iar frumo- ios,stdrilenemiscate
p
a
z
e
s
c
p
6
e
l
e
- i n s e l c .$ i i a r a g ic e l e
i
e
s
e
s
p
u
n
e
i
s
e
f
i
i
n
l
a
p
r
e
s
u
s
d
e
sului mai
comune tuturor in toate, in mod propriu
frumuse[e,pentru frumuselea transmisade la
fiecaruiagi acordurileqi prieteniileneconfunea tuturor ielor ce exista, fieciruia in mod
date gi armoniile intregului, comparaliile
propriu qi pentru cd e cauzabunei armonii 9i
luminozitaf, ca o lumina ce transmitetuturor aflate in intreg, legaturile nedesfacuteale
transmisiunile de frumusele facAtoare ale celor ce sunt, succesiunileneintrerupteale
celor ce se desfa$oara,toate stArile* gi
razelor ei izvorAtoareqi ca una ce atragela
miqcarile minlilor, ale sufletelor,ale trupusinelT8(rcrl"oOv; de unde i se spuneqi frurilor. CAcie o staregi o miqcarein toate,ceea
mos, Kdl,l,og) toate 9i le aduna pe toate in
ce [ine pe fiecaredurabil mai presusde orice
toate ca in.una qi aceeagi.Iar frumosul, ca
stareEi milcare in raliuneasa 9i il migcain
atotfrumosulqi suprafrumosulqi purureaexis- ml$careapropne.,'.
tent qi acelagifrumos, nu devine, nici nu se
pierde,nici nu creqte,nici nu se vc$tejeite,
nici nu ia cevafrumosin altcevaurat.nici nu
$a
e o data, altldaE nu, nici nu e fali de ceva
nu
e
acum,
frumos, fala de altcevaurAt,nici
$i se spune cA se miqci min$le dumiar acum nu, ca uneori fiind frumos, alteori
nezeie$ti,unindu-sein mod circular* cu'ilunu, ca fiind unorafrumos, altoranefiind frumos. Ci acelaqie in sine cu sine, de acelaqi minArile firA inceput qi fAra sfArqit ale
frumosului qi binelui; dar qi in mod direct (in
unic chip*, fiind purureafrumos qi avind in
linie dreptd),cdndies sprepurtareade grija a
sine, mai inainte de tot frumosul, in mod
superior, frumuselea izvordtoare. Cdci a celor mai de jos, indreptAndu-lepe toate in
preexistatprin firea simpla qi suprafireascia mod direct (in linie dreaptA)qi in mod circular
gi in spiralacdnd,purtAndde grija de celemai
futurorcelor frumoase,toataliumuseleaqi tot
frumosul in mod unitar in calitate de cauzit. de jos, rtunin fArasdiasadin elein identitatea

si aduni in sine,ca mai presusde ea qi inainte

de ea,toateceleinlelegdtoare$i celeialionale
Ei le leaga intr-una.Cici, precum neqtiinla
dezbinA*pe cei rataciti,agaprezenlaluminii
inteligibile (spirituale) aduna 9i une$te qi
pe cei luminati gi-i intoarcede.la
desiv6rqegte
opiniile* multiple spre Cel cu adevaratexistenr (fipdg td 6vtrrlg tiv) qi-i aduni de la
vederiie variate sau, mai bine zis, de la
inchipuiri* la cunoqtinlacea una, adevaratA,
curata ;i unitara, umplindu-i dc singura 5i
u n i c al u m i n A /r/ .

148

Despre Numirile Dumnezeieqti

ce exista e din frumos qi bine qi in frumos gi
bine gi seintoarcesprefrumos qi bine.$i toate
catesunt gi se fac sunt qi se fac pentrufrumos
gi bine qi toateprivesc spreel ii sunt milcate
$e
spreel $i se suslinde el gi sunt din pricina lui
gi pentruel; gi in el e tot inceputulca modelx
Iar migcareasufletului* estecircularA,ca
savirqitor,facator,formator,temeiulelemenintrarein sine insuqi de la cele din afaragi ca telorqi, simplu,tot inceputul,toatAsuslinerea
adunareunitarAin ele insele a puterilor lui
qi capatulfinal. $i, ca sa spunintr-un cuvdnt,
in[elegAtoare,ca adunarece-i dAruie$tesu- toatecele ce sunt,suntdin frumos gi bine. $i,
fletului, ca intr-un cerc, neratacirea,intortoatecele ce nu suntx suntin chip mai presus
cAndu-lqi adundndu-lde la cele din alara, de fiinli in frumos gi bine. $i acestaeste
intii in el insuqi,apoi ca pe unul ce a devenit inceputul tuturor qi mai presusde inceput gi
unitar,unindu-l cu puterilece seunescin mod
supradesavar{t.Cd din el Sipritt e/ qi in el gi
unitar gi astfelconducAnduJsprefrumosul qi sDreel sunt toate, cum spunesfantul cuvnnt
binele caree mai presusde toatecele ce sunt ( i l o m . I 1 , 3 6 ) . D e c i , t u t ; r o r l e e s t ed o r i t q i
gi e unul qi acelaqigi farainceputqi fara sfArgit. iubit frumosul qi binele. $i pentru el qi din
Iar in spirald* se migci sufletul, intrucAt pricina lui iubescqi cele mai mici pe cele mai
une$tecunoltinlele dumnezeieqtiin mod proinalte* intoarsespreele gi stauin comuniune
priu cu sine, nu in chip inlelegator qi unitar, cu celede aceeaqiconstitutiegi treapta;qi cele
ci ralional qi desfaqurat,ca prin nigte lucriri
mai inalte au purtarede grija pentrucele mai
amestecater;i unitare. Iar in rnod direct (in
mici qi ele se suslin pe ele; qi toate dorind
linie dreaptA),cdnd neintrAnd in sine qi frumosul gi binele, fac Ai voiesc toatecAtele
nemi$candu-seprintr-o inlelegere unitara fac Ai le voiesc. Dar Cuvdntul adevaratin(caci aceastaeste,cum am spus,in cerc), ci
drAzneqtesa spunAqi aceasta,cA El insugi e
miqcindu-se spre cele din jurul sau qi de la
cauzatorultuturor pentrucovdrgireabundtalii
celedin afara,seinalla ca de la niqtesimboale $i pe toate le iubeqte$i toate le face,toate le
variatesi inmultite spre intuiliile simple gi desavnrgeqte,
tclatele sustine,toatele intoarce
t'rrri1"I80.'
face
spreSine qi estegi iubireadumnezeiascd,
roditor binelebinelui pentrubine. Caci insAqi
iubirea binefacdtoare*a celor ce exista,
$10
preexismndin mod covar$itorin bine, nu I-a
'
lAsatpe acestasaramdnaneroditorin sine,ci
Deci cauzaacestortrei migciri ale tuturor l-a miqcatpe el la faptuireprin covar$ireacare
gi a celor sensibile* gi cu mult inainte a per- le face* Detoaterbr.
sistenlelor gi starilor qi temeiurilor, ca 9i
sus[inetoareagi capatul final al lor este frumosul qi binele, care e mai presusde toatA
$ll
stareali miqcarea*.l)e aceea,toata starea*$i
qi
pentru
el.
qi
qi
el
in
el
spre
e
din
el
milcarea
cineva* ca vestim
Dar si nu socoteascA
Caci din el gi prin el e qi toatafiin[a qi viala gi
a minlii qi a sufletului,micimile $i egalita[ile, nunrirea erosului contrar Scripturii. Cdci
socotesccd este lucru nera[ionalgi strAmb
mirimile, masurile, asemdnarilecelor ce
sunt, armoniile, combinarile, intregimile, a nu fi atent la ingelesulscopului, ci la
cuvinte. $i aceastanu estepropriu celor ce
parlile; din el e totul unul qi mullime*,
legaturile pArlilor, unirile tuturor par[ilor, voiesc sA inleleagi cele dumnezeie$ti,ci
desdvdrgirileintregurilor, calitatea,canti- c e l o r c e p r i m e s c s u n e t e l e s i m p l e q i p e
tatea, catimea, nesfir;itul, comparaliile, acesteale 1in la partea din afard a urechilor
toatamarginea, netrecuteinlauntru qi nu voiesc sA gtie ce
deosebirile,toatAnesfArqirea,
toatedelinitiile*, treptele,depagirile,elemen- i n s e a m n Ac u t a r e c u v i n t $ i c u m t r e b u i e
tele, formele, toatafiinla, toataputerea,toata l a m u r i t g i p r i n a l t e c u v i n t e c u a c e l a $ i
lucrarea, toata deprinderea,toate simlirea, in[eles* qi mai revelatoare.Ei ramAnla litere
toata raliunea, toata inlelegerea,toata atin- gi la semne neintelesegi la silabe gi vorbe
necunoscutecare nu se deschid inlelegerii
gerea,toatagdinta,toatdunirea.$i simplu, tot

lor, in aceastaidentitate a frumosului qi

binelui ce se miqa nesfArqitunul in altul.

149

Despre Numirile Dumnezeiegti

sufletului lor gi suni exterior la auzul lor,
bombaniteDrinbuze.Ei suntca aceia('arenu
pot vedeaca numarulpatruinseamnade doua
ori doi sauca linia dreaptdpoate fi trasaprin
mai multe linii drepte sau cA locul matern
poatefi indicat prin locul patem sau cA orice
altcevapoatefi indicatprin altemulte cuvinte
care inseamnaacelagilucru. Trebuie qtiut*,
potrivit drepteiraliuni, ca de litere, de silabe,
de cuvinte,de propozilii gi cuvinte ne folosim
pentru simturi gi ca atunci cind suflqtul se
migca prin actele lui inlelegdtoarespre cele
cugetate,sunt de prisos odatAcu simlurile gi
cele simlite prin ele. La fel sunt de prisos qi
puterile intelegatoare*,cind sufletul devenit
in chip dumnezeiescse atinge intr-o unire
prin
de razelelunriniineapropiate
nein!eleasa
atingericarenu se folosescde ochi. Dar cAnd
minteasesile$tesasemigteprin cele sensibile
spreinlelegericontemplateintuite, celece ne
vin prin simfuri ni se fac mai vddite*, cuvintele mai clare, cele vazute mai inlelese, ca
atunci cand cele aritate prin simturi raman
nelamurite.Atunci cele sensibilenu se vor
putea infaliqa bine* minlii. Dar ca sd nu
parem ca spunemacestea,schimbdndScripturile, sa le audi pe acesteacei ce cerceteaza
(critica) numirea iubirii (eros); IubeSte-o
(epd60ntt) pe ea Si te va pdstra pe tine.
Imbraliseaz-ope ea Sicinste{te-ope ea, ca sd
te imbrali;e:e (Pild. 4,6-8). $i toatecelelalte
pe carele lauda Scriptura.

noi, ci gi Scripturile laudAerosul ca potrivit

pentru Dumnezeu. Dar mullimile,
nepricepind unitatea numelui dumnezeiesc
de eros,s-aurostogolit,pe masuralor, la o
folosire divizata $i trupeascaqi distinctiva a
eros,ci idolul sau,
lui, cum nu esteadevaratul
mai bine zis, o cdderede la erosul adev6rat.
Caci mullimea* nu poate pricepe unitatea
erosului dumnezeiescli unic. De aceea,
parAndmultora un nunle mai greu* de
inleles, a fost folosit pentru inlelepciunea
dumnezeiascispreinallareagi ridicarealor
la cunoagtereadragosteiadevirate (erosului adevarat)qi spreeliberareade greutatea
inlelegeriiei. Deci noi, cAndintilnim pe unii
care cugetdin mod inferior, sa inlelegemin
chip cinstit,lindndseamaqidecuvintul : Crici s-a
intors* iubirea ta asupra mea mai minunatd
decAtdragosrea(aydnlorv)femeilor (II Reg.
1,26).Pentruceice auddreptceledunrnezeieqti,
sfin1iiautori al Scripturilor lblosesc*in acelagi
inlelescuvintul iubire (agape)qi eros,potrivit
revelaliilor dumnezeiegti.$i au aceeagiputere
cu frumosul
de unire qi legaregi de arnestecare*
qi binele.Caci ele suntpentrufrumosx gi bine
gi frumosul qi binele provin din ele qi 1in pe
cele de aceea$itreaptain comunicarereciprocA,dar qi migcApe celedintAisprepurtarea
de grija a celor de al doilea qi intarescpe cele
de mai jos -prin intoarcerealor sprecele mai
6".u.1$2.
$13

$12
Dar unora din sfinlii noqtri cuvantatorili
s-apirut* ca numeleeros(dragoste)estemai
p u [ i n d u m n e z e i e s cd e c d t c e l d e a g a p e
(iubire). Aceqtia sd auda* cd scrie qi dumnezeiescullgnatie*: Erosul meu* (dragostea
mea) s-a rdstignit. $i in introducerile anterioare* la Scriptrui vei afla pe carevaspun0nd
despredumnezeiascaInlelepciune: M-am indrdgosritrlefi'umusegeaei (Intel. 8,2). Deci sa
nu ne temem de numele dragostei(erosului),
nici sa nu ne tulbure pe noi vreun cuvant
indoielnic despreea. Mie imi pare ca Scripturile vAd un inleles comun in numele de
iubire gi de eros, de aceeafolosescmai mult
pentru cele dumnezeieqti*cuvAntul eros
adevarat,din cauzaprejudecAliinecuvenitea
unor astfel de oameni. Deoiuece nu numai

r50

Dar erosul dumnezeiesceste gi extatic*,

nelasind pe cei indragostili si fie ai lor, ci ai
celor de care sunt indrdgostili. $i iuatApe cele
superioare,puflAtoarede grija penru cele inferioare,qi pe celede acelaqigrad suslinAndu-se
unape alta,qipe celeinl'erioareintr-o illtoarcere
dumnezeiascAspre cele dintAi. De aceea;i
marelePavel, ajunsin posesiaerosuluidumnezeiescqi partaqde puterealui extatica,zicecu
guraindunnezeila:Nu mtli rrdiesc'eu,ci Hristusn'die{tefn mine(Gal.2, 20).Zice aceastaca
adevaratcuprinsde dragosteqi ca cel ce a ieqit
din sine*,cum insu$izice,in Dumnezeugi ca
cel ce nu mai faieqte viala lui, ci viala Celui
iubit, ca foarteiubit. Dar putem indraznix sa
spunem $i aceasta,ca $i cauzatorultuturor,
prin erosulfrumos gi bun pentrutoli. pentru
covar$ireabunAtAliiiubitoare (erotice),iese

Despre Numirile Dumnezeiegti

afari din Sineprin purtirile de grija spretoate
cele ce sunt qi oarecum atrasde bunatateaqi
iubirea qi erosulsau.$i ieqit de sub toategi
pestetoate,secoboaraspreceeace e in toate,
neieqit din Sine in puterea lui extatica mai
presusde fiinla. De aceeail numescpe El cei
putemici in cele dumnezeiegtiqi rAvnitor*, ca
bogat in erosul lui bun fala de cele ce sunt $i
c a C e l c e s t i m u l e a z ar A v n a d o r i n l e i d e
dragosteqi ca aratindu-sepe Sine rivnitor in
ea facAndaceastaqi pe cele dorite rivnitoare
fala de El, ca unelece sunt providenliatede
El. $i atdtcel indragostitcit qi dragostea
sunt
in intregime ale dragosteiqi ale binelui. $i
cele intemeiatede mai inainte in frumos gi
bine exista Qi sunt facute pentru frumos qi
binel83.

sfintit al nostru ?n cuvAntul nostru despre

" a o ,ta s .

$1s
Din imneledragostei(erosului)
ale preasfdntuluiIerotei
Erosul*, fie ci-i zicem dumnezeiesc,
fie ingeresc, fie mintal, fie sufletesc,fie
fizic, sa-l inlelegemca pe o putereunificatoare qi inarticulatoare,care miqcacele superioare spre purtarea de grija a celor
inferioare, iar pe cele de acela;i fel spre
reciprocitatein comuniune qi la urmA pe
cele inferioare spre inSgarcerela cele mai
i n a l t eq i m a i i n a i n t a t e l

$14
Dar ce voiesc in general* vorbitorii
despreDumnezeucind il numesco dataeros
gi iubire, alta data indragit (prin eros) gi iubit*. Numirile dintii il arata caLrzatorqi producdtorqi nascator;iar cele de al doilea il
aratapeEl insugi. $i prin primele e mifcat*,
prin cele de al doilea miqcA.Aceastaarataca
El insugie miqcitor al saugi prin Sine.Astfel
il numescpe El iubit gi vrednic de iubit, ca
frumos gi bun. Iar eros li iubire il numescca
fiind putere mi$catoare gi in acelagi timp
inAllatoare spre Sine, ca fiind singurul EI
insugi qi prin Sine frumos gi bun qi ca liind
aratareasa prin Sine. $i ca fiind lucrarea
b u n a a u n i r i i c u S i n e r i d i c a t ap e s t et o a t A *
u n i r e a5 i m i g c a r e ai n d r a g l t a( a e r o s u l u i ) * ,
s i m p l a , d e s i n e m i g c A t o a r e ,d e s i n e l u cratoare, preexistenta binelui, izvoritoarea bunatalii in cele ce sunt qi
intorcAndu-leiaragi spre bine. In aceasta
s e a r a t Ac u d e o s e b i r ee r o s u l d u m n e z e i e s c
nesfArqit in sine qi fara inceput pentru
bine, din bine qi in bine qi spre bine,
miqcAndu-se
i n s i n e ,i n i n v i l u i r e p r o p r i e ,
fara abaterein aceeaqicalitate qi proiectAndu-sepururea, dar ramdn0nd qi restab i l i n d u - s el a f e l l d a .
Acestea le-a spus $i vestitul nostru
s 6 v A r q i t o ra l c e l o r s f i n t e i n c h i p d u m n e z e i e s c ,i n i m n e l e d r a g o s t e i ( d u m n e z e i e ; t i ) ,c a s a n u g i n d i m c e e a c e e
necuvenitqi ca sa-l avem ca pe un cap

$16
Din aceleagiimne de dragosteale aceluiagi
Deoarece am dat ordinea multelor treote
ale dragostei(care purced) dintr-una*, vom
spunein celeurmatoarecaresuntcunostintele
gi puterile felurilor dragostei(erosurilor)din
lume gi mai presusde lume, pe carele intrec,
dupA scopul ratiunii, treptele gi ordinele
dragostei inlelegAtoareqi inteligibile, mai
presusde care se afla erosurilede sine intelig i b i l e q i d u m n e z e i e g t ia l e f r u m u s e t i l o r
adevarate,care au fost cAntatecu dreptatede
noi. Rezumandacumiardgitoatein erosulcel
unul qi concentrat,vom prezentape tatAltuturor; qi stringind din cele multe, intAi vom
aduna douA feluri ale dragostei,peste care
stapAnegte
c a u z a a n t i c i p a t an e s u p u s a
relaliei*, a dragosteiintregi de dincolo de
toate, spre care tinde in armonie cu fiecare
dintre existenfeerosulintreg din toate*.
$17
Ale aceluiasi,din aceleaqiimne
ale drugostei
AdunAndu-leiarar;ipe aceleagiin una, si
spunemcA esteo unica puteresimpla carese
l5l

Despre Numirile Dumnezeieqti

bine. toate cele ce le fac' le fac pentru ci par
b u n e .D e f a p t s c o p u lc e l o rc e s u n t * a r e c a
i n c e p u t \ s it i n r Ab i n e l e ( c a c i n i m i c n u f a c e
c e e a c e i a c e e d n d i n d u - s el a f i r e a r a u l u i ) '
Dar atunci cuir e riul in cele ce sunt, sau
este nesocotinddorinla cea buna? $i daci
toate cele ce existi* sunt din bine 9i binele
e dincolo de cele ce sunt - in bine Si ceea
ce nu este,este.Iar raul nu estenici existent'
$18
Iar dacanu este,nu e cu totul rAu,nici neexistent
in sensde depdgire.Cici ceeace nu estep-este
tot nu e nimic, dacanu se spunecA e in bine
Si. dacdcineva ar intreba: daci tuturor le
este drag gi dorit qi iubit frumosul 9i binele ca suprafiinla.Deci binele va [i supraintepe acesta*9i rivneqte :a l: ll
meiat cu mult inainte ;i de ceea ce exista
(caci il d-oiegte
el, cum am spus,fi ceeace nu este;ll-el este simplu 5i de ceeace nu exista.Iar riul nu e
ceeace da foima gi celor firA formA qi in el se nici'in clle ce sunt,nici in ce[ece nu sunt,ci
zicesi estein chip mai presusde fiinla;i ceea e mai departede bine qi mai striln $i mai fari
ce n; este),cum nu doreltefrumosulqi binele fiinqa decdtchiar ceeace nu este.De unde e
- si multimeademonicAce e alipitade matene deci raul*. va intreba cineva. CAci dacAnu
sia cazutdin identitateaingerescaa dorinlei este raul, virtutea $i rautatea(pacatul) sunt
iinelui gi se face cauzdatuturorrelelorei $i acelasi lucru, ca un tot in tot $i ca o parte
DoFi;ita pa4ii. Sau nici ceeace se lupta cu
ale altora,c0te zicem cA s-auinrait'?$i cum
ui.tut.u nu e rau. Dar infrdnarea qi neinneamul demonilor*, produs de bine, nu
bun
fdcut
cum,
Sau
binelui'?
chipul
frinarea sunt contrare qi la lel dreptatea9i
in
ramane
Si nu vorbescnumai de drept 9i
de catrebine,hu estein chipul binelui*'?$i ce nedreptatea.
ce-este
general
in
gi
de infrAnatqi de neinfrlnat, ci 9i
rau'l
face
nedrept
de
ce-l
ceea
este
$i
raul?Si din ce inceputa luatextstenta;l tn ce d e d i s t a n t ac u m u l t a n t e r l o a r ar n s u l l e t '
estedin celece sunt?$i cum a voit Cel bunx inainte de a se arAtain alari, intre virtute $i
sA-lproducdpe el? $i cum voind aceasta,a contrariul, deci intre virtuli gi pacate 9i de
Dutui?Si dacardul e din altacauza'caree acea opozitia patimilor fala de ratiune*. $i din
aiestea tiebuie si admitem in bine un rau
Itta .uuta a celor ce sunt afardde bine? $i
cum, existand qi pronia, exista raul, sau s-a contrarbinelui. Dar nu e binele contrar sieqi,
facutin seneral,iau nu e desfiinpt?$i cum ci sunt ca dintr-un unic principiu li nascute
doresteciva din celece suntraul,deosebitde dintr-o cauzaunica ii ca atare se bucura de
comuniuneqi unitate9i prietenie.
$i nici binebinei
le mai mic nu e contrarcelul mar mare' uacl
nici cildura sau raceala mai mica nu sunl
$19
contrarecelor mai mari. Deci riul estein cele
ce sunt Si este existent,dar se 9i opune qi e
Acestea le va spune poate nedumeriE o
contrar binelui. $i deqi e o coruperea celor
D r e t i n s ar a t i u n e . D a r i i v o m c e r e e r s a existente*, aceastanu scoateraul din existriveasca la adevarullucrurilor qi vom intentA.ci se socoteste
si el ca esteqi e nascator
drazni si sDunemintAi aceasta.Raul nu este al celor ce sunt.Slu oarenu devine de multe
din bine*. $i dacae din bine, nu esterdu' Cici
ori* coruplia produsi de el' o facerea ceva?
nici raceali nu estedin foc, nici binelui nu-i
Astfel riril-contribuie* la intregireatotului gi
aDartinesa nu producacele bune. $i dacA este ceea ce face ca intregul sd nu fie
t6atecelece existasuntdin bine (cacie firea desavdrqitdin pricina luir87.
bineluisa aducAla existenla$i samantuias.cA
iar a raului sAstrice$i sadestrame),ntmrc dln
celeexistentenu e din rau. $i nici raul insu;i
$20
nu e Drinel, chiardacdexistAin cevaraul' )I
daca'eaqa,riul nu estecu totul rau, ci areceva
Dar ra[iunea adevArati va rAspunde la
din bine, qi de aceeaeste in parte -rau'Caci
aceasta:ciraul ca rau* nu e nici o fiinld sau
daci cele ce sunt se dorescdupa frumos qi

misci de la sine spre o anumita imbinare

unitari, de la Bineie insuqi pdna.la ultima
dintre existente,$i de la aceastarara$l pnn
toate sDreBinele din ea insiqi 9i prin ea insiqi
intoridndu-se circular spre ea insaqi'
(in cerc) neincetat,identici
desfAqurAndu-se
cu ea insa$i.

t52

DesPre Numirile Dumnezeiegti

cevapropriu fAcut,ci ceeaae face el e numai
sa delbiire $i sa corupi subzistenlacelor ce
sunt.Iar de zice cinevacA el estenascitorql
prin coruperealui dA altuia naqtere,trebuie
ia-i raspundemctl adevarulca nu cgruperea
da naqtere,ci, intrucat e corupere,raul.corupe
s i i n r a i e s t en u m a i , i a r n a l t e r e ai l l l l n l a s c
p r o d u cn u m a id i n p r i c i n ab i n e l u i ;r a u lp r i ne l
este corupere, dar daca este nascator' este
datoriti binelui. $i intrucAte rau, nu e nlcl
existenta, nici fatator de existenla. Dar. qi
existeniae pentrubine qi binele.exislind' ^e
facatoral celor bune. Mai bine zist nu va ll
nici acelaqilucru prin aceea;i(cale)Si bine Ei
rAu,nici nu va li in putereaaceluia$i9i corgperea;i facereaca aceeagi'Nici nu e raul.in
sineDuterede sinesaustrlcatlunede slne.nlcl
existent.nici bir-re,nici nascator,nici facAtor
al celor existentegi bunel88.
Dar binele,in celein careva fi deplin,face
cele depline qi neamestecate;i in intregime
bune*. Iar cele ce se impartigesc de el mai
pu[in. sunt qi bune qi nedepline'penlru.lipsa
aflatAin bine.$i pestetot raul nu e nlcl bun'
nici ficator de bine. Ci cel ce e mai mult sau
mai pqin apropiatde bine, v1 fi 9j el bun in
m o d c o r e i p u n z a t o r .F i i n d c a b u n a t a t e a
desivirgitadifuzataprin toatcnu ajungenumai pina la t'iinteleaiotbunedh jurul ei, ci se
intindeoini la cele din urma*, afldndu-sein
unelein intregime,iar in altelein mod redus,
iar in altele in modul cel mai de pe urmA'
Drecumpoate fiecaredintre existenlesa se
de ea.S'iuneleseimparagesccu
impirtas'escA
ahele se lipsescnlai mult sau
bine.
de
totul
mai putin de el, iar alteleau o participarcmal
slabiia"labinc si in altele binele e prezent*
Drintr-o ultinra trasAtura.Caci daca n-ar fi
Drezentbinelein fiecarepe masuralui' celc
atotdumnezeieltiSi atotvechis-ar atla' prin
pe treaptadin urmi. Dar cum
neimpArtaqire,
-cu
putinla ca loate sa se impaila$easca
ar fi
intr-un singur chip de bine, odata ce nu sunt
toate la fel de capabile de impdrta$ireain'treaga'/
Dar mirimea puterii coverqitoare,a
binelui esteaceasta,ca le intareqte$i pe cele
lipsite de el 5i insaqilipsa lui* poateprrml
intreagadeel. $i dacatrebuiesa
impartar;irea
cel miti cutezAtor.
;i celece
sDunem-adevirul
sLluptacu el* seimpartalescdeel din puterea
lui. Mai bine zis. ca sa spun pe scurt' toate
intrucAtsunL,suntbuneqi strntdin
existenlele,

bine; dar intrucAt au o lipsa in bine, nu sunt

nici bune,nici existente.Astfel in cazulunor
insusiri.cum ar f i caldurasaurAceala'mtllte
ciin existenlepot fi incirlzite dar pot exista qi
tiind lipsitede caldura;9i multeexistentepot
fi lipsiie de viagaqi de rninte. $i Dumnezett
fiind ridicat din fiinta existain mod mai presus de fiinla. $i simplu, in toate celelalte'
i n c e t i n d s a u n e a f l A n d u - s ed e l o c v r e o
insu5ire,existenlelestrnt.sipot subzista.Dar
cel liosit de binein tot felul* n-a fost.nici nu
este, nici nu va fi, nici nu poate fi nicaieri,
nicidecum.De pilda, cel neinfrdnat,deqis-a
lipsit de bine prin pofta neralionali,in aceasta
nici nu este,nici nu pofteqtecelece sunt*,dar
s e i m p A r t A q e q t et o t u q i d e b i n e . p r i n t r - o
trAsaturaobicura a unirii gi iubirii. Dar 9i
mdniaparticipala bine,prin faptul ca senliqcd
gi doreite saindrepte pe cele ce par rle ;i si
fe intoirca spre ceeace pare bun*. $i insuqi
cel ce poftegteviata cea mai rea, ca unul ce
doregtepestetot viala, carelui ii pare,in^plus,
cea mai buna, chiar prin faptul ca pofteqte
viala qi tinde sprevia[aparutalui ca ceamai
buna, participAla bine.
Si dacadesfiintezicu totul binele,nu va fi
nici'fiinla, nici viagi, nici dorinfd, nici
mi$care,nici altceuanimic. Deci 9i a se face
ceianu estepropriu pute{i raului,ci e semnul
D r e z e n l e iu n u i ' b i n e m a i m i c . i n t r u c i t q i
boala* esteo lipsi in rinduiala.nu a intregii
(rAnduieli).Cici daca s-ar produceaceastil'
nici boala ntt va subzista.Dar boala ramane
si este.avandca fiinla o rAnduialAmicloratA
ii subzistAndin ea. Caci ceeace-i lipsit cu
iotul* de bine,nici nu exista,nici nu e in cele
in cele ce sunt,
ce sunt.Dar stareaamestecata
Dentru binele din ele, este prin aceastaqi
bxistenlain cele existente,intrucat participa
la bine. Mai bine zis, toate existenlelesunt
mai mult sau mai pulin in masura in care
participala hine.Raul prin sinenici nu cste,
i-ticinu va fi nicAieri,nicidectrm.Iar ceeace
in parteeste,in partenu este,intrucat a cAzut
airi Cet ce estepururea,nu este,dar intrucit
Darticipala a ti, prin acestaeste Ei in el
'rtipanigt.
qi se salveazaalatexistenla.cat li
neexistenla.
$i raul carea cazutcu totul din bine, nu
va fi bun nici in celece suntmai mult, nici in
ceiece sunt mai pufin. Ceeace e in partebun,
iar in parte nu e bun, se lupta.cu vreun bine
oarecire. dar nu cu binele intreg' Caci e

153

Despre Numirile Dumnezeiegti

sustinutqi el de participareala bine gi binele
face si liinlezex gi lipsa lui prin participarea
la el*. Caciplecdndbinelecu totul,nu va mai
fi in generalceva bun, nici ceva amestecat,
nici rau prin sine.Caci dacaraul esteun bine
nedeplin, prin absenladeplinA a binelui, va
lipsi gi binele nedeplinqi cel deplin. $i atunci
este qi se vede raul, cind e contrar celor* in
careeste, iar de cele bune estedespArlit.Caci
este cu neputinF ca acelea$isA se lupte cu
aceleasiin toate.Deci rdul nu esteexistent.

Caci El sau nu e bun sau face binele gi aduce

la existenlacele bune. $i nu e odata aEa,iar
altadatanu e a$a.Caci prin aceastaar dovedi
schimbare qi prefacere.Cel atotdumnezeiesc
e cauzatuturor din jurul lui iar daca in Durnnezeu binele* esteinsagihinla gi totugiDumnezeuseschimbadin bunitate, (ar insemnacd)
uneorieste,alteodnu este.lar dacaare binele
prin participare,il va aveade la altul gi uneori
il va avea.alteori nu-l va avea.Deci nu e din
Dumnezeuraul, nici nu e in Dumnezeu,nici
in mod simplu*, nici pentru un timp*18e.

$21
Dar riul nu estenici in cele ce exisa. Caci
dacatoateceleexistentesuntdin bine gi toate
cuprindbinele,saunlt esteraul in celece sunt
sauva fi in bine. Dar in bine nu va fi (cum nu
e nici racealain foc), nici nu poate face riu
prin ceeace face sd fie binele.Dar dacAva fi,
cum va fi rAul in bine? Caci de estedin el, va
fi absurdqi cu neputinga*.Cici nu poate, cum
spune adevArulScripturilor, pomul bun sd
facd rodw i rele (Mat. 7,18). Nici invers. Iar
dacanu e din el (din bine) e vadit cd e din alt
principiu gi cauzd.
In acestcaz sau raul va fi din bine sau
binele va fi din riu. Iar dacA nu se poate
aceasta,atAt binele cdt gi raul sunt din alt
principiu qi cauzi. Caci nici o dualitate*nu e
o obarlie.Dar monada(unitatea)esteun principiu (un inceput) al dualitafii. $i totuqi e
absurdca dintr-unul gi acelaqisd fie qi saiasa
douAlucruri cu totul contrare*gi principiul si
nu fie simplu qi unitar, ci impa4it ;i indoit qi
contrar siegiqi deosebitin sine. Dar nu e cu
pudnlA sa fie doua* principii (inceputuri)
contrareale existenfelorqi acesteauna in alta
gi lupt6ndu-sein toate.Caci dacaar fi aqa,ar
fi gi Dumnezeunu fArdsuparareqi nu lipsit de
greutafi*,caci ar fi cevaqi in El care-ltulbura.
Apoi toate ar fi fira rinduiala qi lupt0ndu-se
intre ele. Dar Dumnezeu transmite tuturor
existenleloriubirea gi binele gi pacealiLuntricA qi e lAudatde sfinlii autori ai Scripturii
ca dAtAtorde daruri. De aceeacele bune sunt
toateiubite (prietene)*gi armonioasegi fiice
ale unei unice viegigi indreptatespreun unic
gi-gi
bine 9i iubitoareintre ele gi asemanatoare
vorbescintre ele.
Deci nu e rdul in Dumnezeu gi riul nu e
dumnezeiesc.Dar nici nu e raul din Dumnezeu.
154

s22
Dar r.lul nu e nici in ingeri*. Cici daci
bunatatea
dumnezeiasci*,
ingerulbun veste$te
fiind prin participarein gradul al doileaceeace
e in gradul intdi in calitate de cauza- ceeace
veste$teel estechip al lui Dumnezeux,aratare
a luminii nevazuE,oglinda clara, stravezie,
careprimeqte
neslabit a, neprihanita,nepatata,
(de sepoatesplrne)intreagafrumuselea formei
dumnezeiegtia binelui; ingerii raspindescluminos gi nezunestecatprin ei (precum sunt)
bunitatea tacerii nevazute.Deci nu e nici in
ingeri r5ul, dar sunt rai prin pedepsirea*celor
ln acestsensgi cei ce corecteaza
ce pacatuiesc.
pe cei ce gre;escsuntrai gi preogiicareopre\c
pe cei intinali de la tainele dumnezeiegti*.
Totuginici pedeapsa*nu c rea,ci cceace se
nici oprirea meriface vrednic de pedeapsA,
tata de la cele sfinte,ci faptul de-a se fi facut
necuratgi nesfAntqi incapabil de cele neprihanite.
'
$23
Dar nici demonii* nu sunt orin fire rdi.
Caci daca ar fi rai prin fire, n-ar fi nici de la
Cel bun, nici in cele ce exista,nici nu s-ar fi
schimbatdin buni, o datdce-ar fi prin fire gi
pururearai. Apoi suntrai lor ingile saualtora?
Daca lor ingile, se distrug gi pe ei; iar daca
altora,cum distrug sauce distrug?Fiinga,sau
puterea,sau lucrarea?DacA fiinla, mai intAi
nu fac aceastacontrarfirii! Cdci nu distrugpe
cele nestricacioaseprin fire, ci pe cele ce
primesc stricaciunea.Apoi nici aceastanu e
rau tuturor*, sau cu totul. Dar nici nu se
strica* ceva din cele ce sunt intrucat sunt
fiinla ;i fire, ci prin lipsirea* lor de rdnduiala

Despre Numirile Dumnezeieqti

cea dupA fire, raliunea armoniei 9i simetriei
slabegte,neputandramanela fel. Iar slabirea
nu e totala, caci daca ar fi totald, ar desfiin1a
qi actul stricarii qi suportul ei qi o astfel de
stricare ar fi gi o stricare (desfiintare) a ei.
Deci nici acestfapt nu e rau, ci bine cu lipsA*.
Caci ceeace e cu totul nepartaqla bine, nu se
afla nici in cele ce existd. Acelaqi lucru se
poate spune 9i desprestricareaputerii sau a
lucrarii.
Apoi cum sunt rai demonii fAcu{i de
Dumnezeu*'l Caci binele produce9i da existenla celor bune. Totugi se numesc rit, va
sDunecineva. Dar nu intrucdt sunt, caci sunt
din bine gi au primit tiingabund* ci intrucat
nu sunt (cum spune Scriptura)x, fiindca au
slabit gi nu au pdzit (legaturacu')obdrSialor.
Deci spune.in ce sunt demonii rAi, dacanu in
incetarea deprinderii celor bune, dumnezeie$ti*?Altfel, dacademonii suntprin fire
rai. sunt pururearAi. Dar raul e nestatomic.
Deci daci sunt pururea* la t'el, nu sunt rai.
Cdci a fi purureala felx e propriu binelui. Iar
de nu sunt pururearai, nu sunt prin lire rAi, ci
din lipsa bunatatiloringerer;ti.$i nu sunt cu
totul nepartaqide bine, prin care qi sunt qi
vie[uiesc qi cugeta ;i este peste tot in ei o
mi$care a dorinlei. Iar rii se zic ca sunt*
pentru ca slabescin lucrareacea dupa fire.
Deci raul estein ei o abatereqi o iegire din
cele ce sunt ale lor* 9i o nereu;ita qi o nedeplinatate gi o neputinla qi o slabiciune qi o
nestatornicie qi o cAdere din puterea ce
in ei. Altfel, ce esteraul
salveazadesavArgirea
in demoni? Mdnia neralionala, pofta fard
minte, inchipuirea avantata*. Dar acestea*,
chiar daca sunt in demoni, nu sunt cu totul,
nici in toate,nici eleprin eleinselerele*' Cici
cu alte animale acesteanu au o relalie*, ci
pentruanimal raul estqpieire qi corupere'-Dar
aceastarelalie salveazAgi face sAexiste firea
Decare animalul o are. Nu estedeci rau neamul diavolesc,prin ceeace estedupi fire, ci
Drin ceea ce ntl estex. Si nu s-a schimbat
bineleruturordat lor, ci ei au cazutdin binele
intreg ce li s-a dat. $i nu spunem* ci s-au
schimbatdarurileingeregtidatelor, ci acestea
sunt in ei intregi qi deplin vdzule,chiar daca
ei nu le vad, intrucat li s-austrimbat puterile
vAzitoareale binelui. Deci ceeace sunt,sunt
qi din bine gi buni qi dorescfrumosul qi binele'
adicaa fi, a vielui,qi dorinlade-ain[elegecele
existente. $i se zic rii* prin lipsire, prin

abatereqi prin caderede la bunurile cuvenite

lor. $i sunt rdi, intrucdt nu sunt. CAci dorind
ceeace nu este*,dorescriull')0.

s24
Dar oareva spunecinevaca sufletelesunt
rele? Dar fiindcd traiesc din providenlA 9i
nu
Dentrurnentuireinrpreundcu releleaceasla
L un rau.ci e bine ii in Uine.carefaceli raul
un bine.Iar de zicemca sufleteleseinriiesc*,
prin ce seinraiesc,dacanu in lipsa deprind-erilor qi lucrArilor bune Ei prin nereuqireafacerii binelui qi prin ciderea din el pentru
slAbireaproprie?Citci spunemca qi aerul din
jurul nostru s-a intunecatdin insuficiengaqi
absentaluminii. Dar lumina insdqi este pururea luminA gi lumineazAintunericul. Deci
nu e nici in demoni, nici in noi raul, ca o
existenlareax. ci ca lipsa*^gi absenli a deplinatAtiibunurilorproprii",'.

$2s
'raul.Dar nici in animalele*nerationalenu este
Caci daca inlituri* iugimeagi pofta qi
celelaltecate se zic, dar nu sunt simplu prin
firea lor rele, ele nu mai sunt. Leul pierzind
forla qi superioritatea,nu va mai fi leu. CAinele carese face apropiattuturor.nu va mai
fi cdine,dacanu arepomirea de-apivi qi de-a
se line pe lAngacel ce-i este stApan9i de .a
aluneaceeace e strain.Deci nestricareafirii
nu Jun riu, ci e rea stricareafirii qi lipsa
deprinderilor,lucrdrilor gi puterilor naturale.
$i daca toate cele ce sunt in timp au de-nu va fi
plinatateaprin facere,nedeplinatatea
cu totul in toata firea.
$26
Dar nici in materie* nu e raul. Cici dacdin
fireapeneralA(universala)*sunttoate*ratiunile
natu;le. nu e nimic contrar ei. Ci in ltecareva
fi pe de o parteceeaceepotrivit firii. pe de alta
ceeace nu e Dotrivit ei. Dar fiecaruiaii este
propriualtcevi dupAfire 5i altcevacontrarfirii.
iar'riul contrariirii e lipsacelor ale llrii. Deci
nu e rea flrea, ci raul firii este acela de-a nu
implini celeale hrii proprii.

155

DesPre Numirile Dumnezeiegti

827
Dar nici in trupuri* nu e rAul. Caci
urAleniagi boala sunt o lipsa a chipului 9i o
absentaa rinduielii. Iar aceastanu e cu totill
rdu, ci o frumuselemai micA. Caci daca s-ar
pierdetoatafrumuse[ea9i chipul qi rdndyiala'
va disparegi trupul insugi.Iar ca trupul nu.e
nici el cauzarauta[iisufletu]ui*,e vadit din
putinla rdutalii de-a fi* $i fAr| trup, .ca.in
demoni. Caci acestaesteraul gi din minli 9i
din sufletegi din trupuri*,slibircn 5i-cuderea
propriilorbunAtili'"-.
din deprinderea
$28

$2e
Dar nu spunem nici ci lipsa lupta prin
puterea* ei cu binele. Caci lipsa totala e cu
iotul neputincioasa.Iar lipsa pa4ialA,nu prin
faptul ca e lipsa are puterea,ci intrucAtnu e
lipsi totald*. Caci numai lipsa par[ialA a
binelui e r4ul. $i dispzudndaceasta,disparegi
naturaraului.
$30
Vorbind pe scurt, binele e din cauzacea
una* $i integralAiar rAul din lipsLrrimulte qi
pa4iale. Dumnezeucunoalterdul* ca bine 9i
la El cauzele*relelor sunt puteri binefAcatoare.Iar dacarAul esteetem* $i creator
gi areputereqi esteqi lucreazi, de unde le are
acestea?Din bine? Sau binele le are din riu?
Sau amAndouadin alte cauze'l Tot ce este
dupAfire* se na$tedintr-o cauzadefinita.Iar
dacaraul e fara cauzaqi nedefinit,nu e dupi
fire. CAcinu estein fire ceeace e contrarfirii,
nici raliunea unei randuieli in ceea ce nu e
rdndLrida.
Asadar sufletul e cauza riului, precum
focul a caldurii?$i pe toatede careseapropie,
le unrple de rdutate?Sau firea sufletului e
buna, iar prin lucrari este cand intr-un fel,
cdndin altul?Dacae rea insaqiexistentalui
prin fire*, de unde are existenta?Oare din
cauza buna creatoarea tuturor existenlelor?
Dar dacae din aceasta,cum e rea prin fiinla?
Caci toate rodurile ei sunt bune. Iar dacd e
prin lucrAri*. nu e nici raul neschimbat.CAci
iltfel, de undesunt virtu[ile dacanu se face qi
el (sufletul) asemeneabinelui? Deci raul e o
lipsa.El e o slabiciuneqi o lipsaa bineluilea.

Dar nu e adevaratanici mult afirmata

declaralie:Raul e in materie,intrucdt e materie. Caci gi aceastaface parte fiinlialA din
lume, din frumuselea gi chipul ei. Iar daca
materia e in afara acestora,fiind prin ea farA
calitate:;i fiua lbrma, cum faceea ceva,cand
nu are prin ea nici putereade-a patimi (suporta)*?Si astfel,cum e materiaun rau'lCaci
dacanu e-nicaieri.nicidecunl,ntl e nici bulla.
nici rea. Sau de estein vreun fel, iar cele ce
sunt,toate sunt din bine, va fi 9i ea din bine;
atunci e sau binele facator al raului sau riul
bun, ca fiind din bine, sau gi binele rau, ca
fiind din rau. Sau vor fi doua principii' 9i
ambele dependentede un alt vArf. Iar daca
spun cA Inateria e necesaraspre implinirea
lumii intregi, cum e materia un rau? Caci
altcevae raul ;i altcevanecesarul.
$i cum Cel
bun poateaducecevala existeniadin rau?Sau
curne rAul necesarbinelui? Caci rAul fuge de
naturabinelui. $i cum naqteEi prime$temateria natura.daca e rea? CAcirdul, intrucAte
rau*, nu nagteqi nu hrane$tesau nu face, in
$31
general,$i nu pAstreazA
nimic. Iar daca ar
Ipune ca iaul nu produceraulaleain suflt-te'
Cauzacelor bune esteuna. Iar dacAraul
ci numai le atragespreea, cum va fi aceasta
Caci mulli dintre oamenicautaspre este contrar binelui*, cauzele raultli sunt
adevArat'?
multe ;i anumenu raliunile $i puterile* sunt
bine.
qi slabiciu$i apoi, cum gi de unde i-a venit materiei facatoareale relelor, ci neputinla
sAatragasprerau? Deci nu din materievine n e a q i a m e s t e c a r e an e s i m e t r i c a a c e l o r
raul in suflete,ci dinlr-o mi$careneregulata n e a s e m A n a t o a r eR. e l e l e n u s u n t n i c i
cu sine, ci f5.ra
li gre$ita.lar de spununii ca aceasta.provinc nemiicate, nici mereu egale
in altele,
sfdrgitqi fara hotar !i patrunzatoare
din materieqi ca materiae nestatomicadar e
carear fi qi ele fira sfir;it. Dar gi inceputul gi
necesaracelor ce nu se pot intemeia pe ei
cum e raul neccsar,saunece- sfArqitul(1inta)tuturor relelor* este binele.
ingiqi.sa.spuna
Caci pentru bine* sunt toate, gi cele bune gi
sarulrdurYr?
156

Despre Numirile Dumnezeiegti

cele contrare.De fapt qi pe acesteale facem
dorind binele (cici nimeni nu face ceea ce
facerinzinclsprerau). De aceeararrlnici nu
are substantaiipostas),ci ceva alaturatsubstanleilipostasului)gi se lacepentrubine,nu
D e n t r us l n e ' ' .
$32
Existen[a raului trebuie cugetataca
a c c i d e n t5 i p e n t r u a l t c e v aq i n u d i n t r - u n
inceput (piincipiu) propritr.CAnd se
a un'
f a c ec e v a .e d r e p t s A s e s o c o l e a s c D
Dentruca se face pentru bine. dar in
iealitate nu e drepi* sa socotim bine
c e e a c e n u e b i n e c u a d e v A r a t .S - aa r i t a t
c a a l t c e v a e c e e a c e s e a ; t e a p t a( s a u s e
doregte)Eialtcevacecace se face.Aqadarraul
e contrar scopului, contrar firii, contrar
cauzei. contra; principiului (inceputului)'
conlrar lintei, contrar nonllel, contrar volrll'
Raule lipsi*,
contrariubstanlei(ipostasului).
i n s u f i c i e n l a -s l a b i c i u n e .n e s i m e t r i e ,
g r e l e a l a * ,l i p s A d e s c o p . n e d e p l i n A t a t ee:
neintemeiat,necauzat'nedellnlt. neroclltor'
neeficient, neproducator, fara fiinla,
fira sfArqit,intunecat'nereguneasemanator,
lat; qi insur;i ceea ce nu e nrmlc nrcalen
nicidecum.Cum poatefi pestetot ceva rau,
cu binele?Cici ceeace e cu
fara amestecarea
totul nepartagde bine, nici nu este.nici nu
Doatefi beva.-Cacidacabineleeste9i existent
si voitor si putemic qi eficient,cum va putea
ii ."ua contrarbinelui.lipsit qi de fiinla 9i de
vointa gi de putereqi de lucrare?Nu toatesunt
$turbr* gi iotal aceleaqi,in aceleaqilel de
rele.Rauidemonului estesa fie contrarminlii
bune; al sufletului, contrar raliunii; al trupului, contrarnaturiile6.

s3 3
Cum suntpestetot relele*, odatace existi
Providenla?RAul nu existalca rau, nici ca
existent nici in cele existente.$i nimic din
celece sunt.nu estein afaraProvidentei.Caci
nu esteraul existent,neamestecatcu binele:
si dacanu e nimic din celece suntcaresi nu
participela bine, iar raul e lipsa binelui, iar
itici una din existenlenu e lipsitacu totul de
bine. in toate cele ce existA esteProvidenla
dumnezeiascaqi nimic din cele ce sunt nu e

in afara Providen[ei. Dar Providenta s9

folosestepotrivitbineluiEide sefac uniix rAi'
sore folosul lor, sau al altora.sau propriu*'
sau comun gi poarta grija de fiecaredin cele
ce sunt potrivite lui. De acecantl pnmlm
a multora'care spunca noi
iudecata'de5artA
ne tolosimde Providenln*larasAvren]* spre
a aiungela virtute.Caci nu e propriu Providentei-sAstrice firea. De aceeaProviden[a
caresalveazafirea fiecaruia,le poartade grija
celorce semiqcade sinexca unorace semi$cA
liberi gi are grija de toli qi dc fiecare.in To9
propriu, dupd cum firea celor provlclcnuall
bnti',.it. bunatdlileproniatoareale proniei
intreei si de tot felul' daruite fiecaruiape
iuiluT.
masu"ra
$34
Deci nu e existentrdul, nici nu e in cele
ce exista.Caci nu e nicaieri rdul ca rau' $i
nu e propriu raului a se face prin putereci
D r i n i l a b i c i u n e .$ i d e m o n i i ,i n t r u c i t s u n t ,
suntdin bine si in bine.Iar rAulin ei este
din cAdereadin cele bune care le sunt proorii si schimbarea*lor este slabiciuneain
i d " n t i t u t " u q i d e P r i n d e r e al o r , i n
desAvirgireade chip ingeresccuvenita.lor'
Si dorescbinele, intrucat dorescsa existe,
ia vieguiascagi sa in(eleaga.$i.intrucdt-nu
d o r e s i b i n e l e , d o r e s c n o n - e x i s t e n l a .I a r
aceastanu e dorinla,ci abaterede la dorinta
adevarata.
$35
Iar de nu grelili in cuno$tinta*Scripturii
vedeti ca ea numegterai pe cei ce au slabit
in cunoqtinlagi facereaneuitataa binelui
( c f . R o m . 1 , 1 8 - 2 0 )9 i p e c e i c e c u n o . s c
v o i n l a ,d a r n u o i m p l i n e s c( c f . L u c . l 2 ' . 4 7 ) ,
oe cei ce au auzit, dar au slabit in credinlA
i a u i n l u c r a r e ab i n e l u i ( c f . M a r c ' 4 ' 1 8 - 1 9 )
s i n u v o i e s cs i i n t e l e a P a s ei m b u n A t a ldi i n
i a u z a a b a t e r i is a u s l a b i c i u n i iv o i n l e i ' C d c i
in general,cum am spusde nlulte ori. raul
e s G s l A b i c i u n eq i n e p u t i n I a5 i l i p s a
mobile, sa!a
cunoqtinlei*sau a c-uno$tinlei
credinlei, sau a dorin!ei, satl a lLlcrarlr
binelui. $i daca ar zice cineva: nu se
p e d e p s e g i es l a b i c i u n e a , d i m p o t r i v i , s e

157

Despre Numirile Dumnezeieqti

iarti, daci n-ar exista puterea, cuvantul ar
fi dreot. Dar dacA din bine vine puterea,
c " r . d a . d u p a S c r i p t u r a ,c e l e c u v b n i t ei n
mod simDlututuror. nu e de laudAabaterea
deprindeiii de la bunatalile prop$[ ce vin
d i n b i n e g i f u g a g i c d d e r e ad i n e a ' ' " .
Dar acesteas-auspusde noi* dupi putere
in mod indestulAtorin celeDespre dreapta {i
dttmnezeiasca
iudecatd,sfdntalucrarein care
adevArul Scripturii a respins cuvintele
sofigtilorcareau grdit nedreptategi minciuna
impotriva lui Dumnezeu Si cuvinte

ne?nlelepte.
Iar acum, s-a laudat destul binele, ca cel
cu adevAratvrednic de admirat,ca obdrqieqi
capat al tuturor, ca cuprinzator al celor ce
sunt,ca cel ceda chip celorcenu sunt,ca liind
cauzatoral tuturor bunurilor,ca necauzatoral
celor rele, ca pronie $i bunatatedesav0rqita,
cele ce sunt $i cele ce nu
ca ceeace depdgegte
sunt gi imbundta[eqterelele gi lipsirea de
bundtate,ca cel ce e dorit gi iubit $i toate
celelaltecAtele-a aratatin cele dinainte,precum socotesc,cuvdntul adevarat.

Capitolul V
Despre Cel ce este, fn
$l
SA trecem acum la numirea fiinlei dumnezeielti ceacu adevaratexistentAa Celui cu
adevdratexistent (toO c5v'ro4 tivtogl. Dar
vom spuneca scopulcuvintului nu este sA
explice fiinla mai presusde fiinla*, ca mai
presusde fiinta (caci aceastaeste de negrdit
gi de necunoscutgi cu totul de neexplicatgi e
mai presusqi de unitate),ci sa laudarnieqirea
de fiinla facatoarea fiinlei izvor0toarea dumnezeieqtiiobirqii*. De fapt numirea dumnezeiascAa Binelui* explic6nd toate iegirile
(procesiunile)cauzeituturor, se extinde $i Ia
celece sunt qi la celece nu sunt* gi esteqi mai
presusde cele ce nu sunt. Iar numirea Celui
ce estese extinde la toatecele ce sunt qi este
mai presusde cele ce sunt.Iar numireaviegii
seextindela toatecelece viefuiescAiestemai
presus de cele ce vieluiesc*. Iar numirea
in[elepciunii se extinde la toate cele
inlelegatoaregi ralionale qi sensibile$i este
mai piesusde toateacestealee.

s2
Aceste numiri dumnezeieqti explicatoare* ale Providenleidore;te cuvantul sa le
laude. Caci nu-gi propune sA exprime
bunatateasupraiiinliala prin sine qi fiinla qi
viala gi infelepciuneadumnezeirii suprafiinliale prin sine,care e mai presusde toati
bunitatea* gi dumnezeireaqi fiinta qi inlelep158

care sunt Ei modelele

?ncele ascunse*
ciunea qi viala supraa$ezatA
(cf. Ps. 80,6),cum spuneScriptura;ci Provid e n I a d e s c o p e r i t a ,d e b i n e f a c a t o a r e ,
b u n a t a t e am a i p r e s u s d e t o a t e g i c a u z a
bunurilor, sau ceea ce este, sau cauza de
inlelepciune detatoarea celor ce se impartaiesc de fiinla, de viafa, de minte, de
raliune qi simlire*. CAcispuneca nu e altceva
binele qi altcevaceeace este $i altcevaviala
sauinlelepciunea,nici nu suntmulte cauze$i
alte dumnezeiri superioareqi inferioare ce
dau existenp altora,ci toate bunele procesiuni qi numirile dumnezeiegtilaudatede noi
sunt ale lui Dumnezeucel Unul. $i ceadintAi
este*ceacareexprimAProvidenladesavdrgitA
a lui Dumnezeu cel Unul, iar celelalte ale
celor mai intregi qi alecelorpa4ialeale lui200.

$3
Dar ar puteaspunecineva:pentruce viala
se intinde peste existenta qi inlelepciunea
pestevia[a*, iar cele rationalesunt deasupra
celor ce vie[uiesc sensibil qi minlile
( d u h u r i l e ) d e a s u p r ac e l o r r a t i o n a l e , i a r
minEilesuntin jurul lui Dumnezeugi cel mai
aproapede El? De fapt trebuia ca cele ce se
impartd$esc de daruri mai mari* de la
Dumnezeusa fie mai inalte qi sd fie deasup r a c e l o r l a l t e .D a r d a c a c i n e v a a r p r e s u p u n e c A c e l e i n l e l e g i t o a r es u n t l A r a f i i n l a
q i v i a 1 a ,c u v a n t u l l u i n - a r f i i n d r e p t a l i t .
Dar daci minlile (duhurile) dumnezeiegti

Despre Nunririle Dumnezeiesti

sunt mai presusde celelalteexistente$i au o
a tot ce este in vreun fel. '$i toate se imviata superioaracelorlalte* vieluitoare gi parEtesc de El qi El nu se despartede nici o
inleleg $i cunosc mai presus de simlire gi existcnla.$i El esteinaintede toategi toare
raliune, qi mai mult ca toate cele ce existA au primit existenlAprin Elju'{.$i, sinrplu,de
dorescfrumosul qi binele gi seirnpartagesc
de este ceva in oarecarefel. estein Cel ce preacelea,ele suntmai mult in jurul Binelui,ca exista qi se inlelege gi se mintuiegte in El gi
unele ce s-au impartaqit cu prisosin[d qi au inainte de alte participdripresupuneexistenla
primit mai multe daruri de la El. La fel qi cele lui. El esteca atarexmai vechi ca existenta,
ralionalesuntdeasupra
celorsensibile,avdnd mai vechi ca via1a, ca inlelepciunea,ca
ca prisosraliuneain raportcu simlireaqi cu
a s e m a n a r e ad u m n e z e i a s c Ap r o p r i e g i c a
via1a.$i socotesccA acestaesteadevarul,ca celelalte la care participa cele ce sunt; cAci
celece seimpartAgesc
mai mult de Dumnezeu participa inainte de toate la existenld.Mai
Cel Unul gi nemarginit in putere sunt mai
bine zis El este ca El insuqi Cel de care se
apropiatede El qi mai dumnezeicqtidec6t impaflagesctoatecelece sunt;ele participala
celelaltelol.
existenlalui; qi nu e nimic existent,a carui
fiin1i qi veac sd nu fie Cel ce este insaqi
existenla.Deci pe dreptcuvAnte laudatca mai
$4
incepator decAt toate* prin daruirea sa cea
mai veche. Cici avind gi supraavdndpreDar odat6ce-amvorbit despreacestea,
sa existen[aqi supraexistenla,
spun ca El este
liudim Bineleca Cel cu adeviratexistentqi toatAexistenlaca insagiexistentagi ca Cel
ca ficitor de fiinlA al tutrlrorcelor ce sunt.Cel
ce e preexistent$i ca Cel ce prin preexisce este (Ieg. 3,14), este prin putere supra- tenla lui a dat subzistenlA
la tot ce existi in
fiinlial intregii existenle*,e cauzasubzistenti vreun fel oarecare. de fapt toateincepu$i
qi Creatorul a ceeace este, al existengei,al
turile celor ce sunt, ca participantela exisipostasului, al fiingei, al firii, obArqia gi tenta, sunt qi sunt inceputuri. intAi sunt qi
$i
mAsura veacurilor, substanla timpurilor gi
apoi sunt inceputuri.$i daca voiegti, poti
veaculcelor ce sunt,timpul celor ce se fac, spuneca obArqiacelor vii*,
ca vii, esteviala
existenla celor ce sunt de orice fel, facerea c a a t a r e ; g i a c e l o r a s e m a n a t o a r ec, a
celor ce se fac in orice fellol. Caci din Cel ce asemanatoare,
aseminareaca atare;qi a celor
estee veacul gi fiinla gi tot ce esteqi timpul qi unite ca unite, unitateaca atare; qi in cazul
facerea$i ceeace e facut, cele ce suntin cele celor orAnduiteca ordnduite, orAnduireaca
ce sunt ;i in orice fel existentegi subzistente. atare; qi in cazul celorlalte cdte participa la
Caci Dumnezeunu esteintr-un fel oarecare, aceastasaula aceea,saula amAndoua,
saula
ci in mod simplu qi nedefinit, avind in El
multe, gi sunt fie aceasta,fie aceea,fie amAndintr-odatAgi de mai inaintefaptulde a fi. De
doua, fie multe, vei afla acesteparticipArica
aceease nume;te qi Imparatul veacurilor (I
atare* particip6nd intdi ele la existen[a gi
Tim. I,l7), ca avind in El qi in jurul lui toata rdmanAndintii in existenli; apoi,fiind ob6rgii
existenla$i tot ce este qi subzistA;qi nici n-a ale acesteiasauale acesleia,prin participarea
-F
fost*, nici nu va fi, nici nu s-a facut,nici nu
lor la existentAsunt qi se fac pa!_icipilie.Iar I
se face,nici nu se va face,mai bine zis nici
daca ele prin imparti;irea la existenti sunt,
nu este*.Ci El esteexistenlapentrucele ce cu mult ntai mult vor 1l
cele participatede
sunt; $i nu numai cele ce sunt, ci r;i insaqi e l e l 0 4 .
existentacelor ce sunt (vine) din Cel ce este
mai inainte. Caci El este veacul veacurilor,
existAnddinaintede veacuri.
$6

$s
Deci, repetdnd,saspunemcAtuturor celor
ce sunt, qi veacurilor,le vine existengade la
Cel ce preexista.$i tot veacul qi timpul sunr
din El; qi Cel ce preexistAe inceput gi cauzi

Primul dar al existenlei ca atare,pe careil

oferdsuprabundtatea
de sinee lirudatde prima
gi cea mai vechedintre participariqi esredin
ea $i in ea*. El esteinsAgiexistenlaqi inceputurile existenlelorqi toate existenlele;i cele
ce sunt linute intr-un fel oarecarein exis-

159

Despre Numirile Dumnezeieqti

tenla*. $i aceasho ofera nesilita de o relalie
siinmodconcenrratyr.ii^i.Caiiinmona'dA

il;.til;;ffiiliiil;;;;i,;ei--onuau
;;;';iil;;; 1n ,i"" toi1u'na.uri. gi tot

nu*aruiu fost unit in monada.Dar in mAsura

in care iese din monada.se disringeqi se
inmulteste.si in centru* au subzistatimpre""iio'itl liniile cerculuiintr-o singuriunire'
Si ounctul (central)are in sine toate liniile

exista cu adevarat qi sunt aqezate ca in

incApereade la uqa Treimii mai presus.de

$i
fiinld,careaudelaeaqiin easiexisten[ax
dechipdumnezeiesc.
exiitenla

(existen[a)
$i dupi ele, cele in lerioareau
c.alitatea
au
pS
utTi
de
qi
cele
in mod inferior
(existen[a)din urma. in plmul lngenlor; lar
fala de-noi sunt mai presusde lume' )l sufleteler06si toate celelalte* existente au'

ra1iu"i.
c.ea porrivitaclleiaqi.
i"". .r. qicuobArqia
i"ii. i" .r.rrrirririi"F,
lt_:^::1::f
JlllllLet
avanooln
nrl sunt.
aufostunite

existenla;
celece
)i.sunt}l
una,dincaieauprovenit
EiexistenlaEibunaexistenli'ilt!
$i distanlate preexisienf
m'l*ii" i" m6d desavdrqit.
pulindeel.pulinse,$ideosebesc.Dardis-cesunt$iSuntbuneprovenrnddelaelEllll
in el' q.iuneledau
pazitein el qi marginindu-se
mai mult' $i
rantatemar mult, se oeosebesc
mai inalte' pe-c-ar-e
celor
lor
de
exisfenlei
aproape
vestea
mai
sunr
care
in
,.;;;i;,'i;_ffituii
Scripturilete numescqi veqnice(cf. Ps. 23,7;
el qiintreolalia.gi
#il'ril;fi;ri;;,

er,suntmii
.u .at'suntmaiai't*txea.'e
distanlategi intreolaltal '

**l;,3;f},:x1#il;il'j:ll1

;,*'J"t:j

;xistengeit'T.$i existenlaestein El ;i nu.El

$7

;'J'#;:"J:i,\*,;i'3:iT?i'.IJ:r1n
il
inceputsi masurAa existenlel.llltld rnalnleoe

Dar 5i in firea intreagaa tuturor*,.toate fiint'a si de existenlAqi inceput de.fiinll

ratiunilefirii vazutein fiecaresunt adunate facator-gimijloc qi slirqit al tuturor"'' Sl
ptlterile p.ntru u."ottu Cei cu adevaratpreexistent,
giin sufle^t.
inir-ounireneconfundatA;
prevazitoareale luturo-rparlilor intregulut botrivit cu toela cugetareacelor ce sunt*, e
hup. luatein parte'se aflain unitate'Deci nu innrulritin Scripturiqie laudatpentrufaptul
e gielit ca urcandde la acestechipuriobscure ca a fost 5i ca eite qi 6a "a [i 51caa fost' s-a
sple'Cauzatorultuturor. sa contemplamcu
facut,se tace qi se va facell0.Toate acestea
othi supralume;titoatein Cauzatorultuturor inseamnd pentru cei ce le cugeta dumnezeiesteci El estein tot sensulnlai presus
si oe cele contrareintre ele, sa le vedem in
itrip unic gi unitar.Caci esteobirqia tuturor de fiinia qi catrzatorulin tot felul al celor ce
este,
celor ce sunt*, de Ia El fiind tot inceputul' sunt.ii.i nu sc poatespuneca aceasta
nemunrea' iar aceastanu este:nici ca intr-un mod este'
toatamarginea.toatavia1a.-toati
toatAordinea,toatAarmo- in altul nu este.Ci estetoate,ca Cel ce e ca\za
toataingelEpciunea,
nia, toAta puterea, toat| paza, toata inteiutu.o.. $i are in El toate obArqiile,toate
inlelesul,.toati
tot
distribuirea.
toita
meierea,
siirsituriic, suslinandimpreuna9i avind de
raliunea.toata simlirea, toata deprinderea' mai inainte'toat;existenlele.
$i estemai.predeasttpra
fiind
ca
roale,
$l lhalniea
de
toatastabilitatea,toalami$carea.toatauntre.a'
sus
toata prietenia,toataaplltoatAamss'tcarea,
tuturor in mod suprafiinlial.

?'':'Jl"t'.1,'::-,,
:3[,Xi,j:"ji"$:'l"l;;",'i:i
ffl"x':':H:l"ij:#",3nt":':
.3,i,,1.i1i
toate.
car^cterizeaza
tlind fara forma, fara frumusele,
$8
Si din ea, cauzatuturor, sunt fiinlele in-

t"rigeiuiii'rj"L;6#;;;'aie"ing;ior

ae

chip dumnezeresc$r uf" ,uri.t"foti firile in-

;;;';tilili;i';;i"";;;

"*iria in'u'"un r"t

oarecare,sau sunt ln altele, sau cele despre

it,lpul,
iudna in Sine anticipat, in afara relagieiqi
ridicat pestetoate - inceputurile'mijlocurile
tTtyr,
gr
qi sfirqiiurileexistenlelor
;i lumin6ndu-le
lirng cauzaunica $r supratrruta-"'
fPatat' :u
qiinsuqirile
innoieste
nosrru*
cici dacisoarele
celor sensibile,deqisuntmulte $i dil'erite'iar el

o luminaunicasi le
.'i" *"r qiraspandeqte
qi le
qi^ledeo'se.beEte
9i le Lrneqte
desavArqegte

X',1il$Til"$'i:il'il":JJ
itrif;iiTffi :f ,1":1.:;tg"Xi5iffi
160

Despre Numirite Dumnezeieqti

in miqcareqi le da viata tuturor, gi tiecaredin
toate se imparta$eqtepotrivit lui de acelali qi
unic soare, qi soarelecel unul are de mai
inaintein el in chip unitar cauzelecelor multe
ce se impartAsescde el - cu atAtmai mult in
el, drept cauza tuturor, preexistatoate
modelele* celor ce sunt intr-o unhe mai presus de fiinla. Fiindca produce gi fiin[ele ca
rezultat ce provine din fiinla. Iar modele
zicem ci sunt* ratiunile de fiinlA facatoaregi
in mod unitar preexistentein Dumnezeu,pe
care teologiale numegtepredestinarir;i voiri
dumnezeiegtiqi bune, care deosebscAi produc existenfele.Conform lor Cel mai presus
de fiinla a produs li predeterminattoate cele
ce suntlt2.

$e
Iar dacd filosoful Clement voieEte sa
spuna despre modele gi cd sunt cele mai
inceDatoarein existente,cuvintele nu sunt
numlri proprii*, depline gi simple. Dacii
admitemcA e gi el drept,trebuiesAne amintim de Scriptura carezrcei Nu 1i-am ardtat
lie acesteaca sd umbli pe urma lor ci, ca
a acesprintr-o cunoagtereasemanAtoare
tora, sa urcam spre cauzatuturor, agacum
suntem. Deci toate cele ce sunt trebuie sa le
vedem indreptatespre o unire ridicata peste
toate. Deoareceincepandde la existenlA,de
l a p r o c e s i u n e ag i b u n A t a t e a xd e f i i n ; A
facAtoare,gi patrunz6ndprin toategi umplAnd
toatede existentadin sine gi bucurindu-sede

toate,le are de mai inainte pe toate?n Sine*,

reunindu-leintr-o simplitatecare covar$eqte
toeti dualitatea*.Le cuprindepe toatela fel,
in nemArginireasuprasimplificataa ei $i se
lasi impartagitade toatein mod unitar, precum gi glasul,fiind unul* gi acelaqi,se.imparta$esc
de el mul[, ca de unul singurrrr.
$10
Deci inceputul qi sfdrgitul tuturor existen[elor este Cel ce preexista;in6eputul, ca
Cel ce e cauza;sf.lrqitul,ca Cel care* e marginea tuturor*lla; gi nemarginireaa toata
nemarginireagi margineace le depa;e$tepe
cele opuse.Caci intr-unul,cum s-a spusde
multe ori*, sunttoatecelece sunt.$i El le are
de mai inainte qi le-a dat subzistenla.Este
prezent in toate* Ei pretutindenica Unul gi
Acelaqi gi ca Acelagi e totul gi iese la toate,
dar gi ramdnein Sine.$i sta qi se mi$ca*, dar
nici nu std, nici nu se mi$cA,neavandnici
inceput,nici mijloc sausfflrqit;qi nu e nici in
vreuna din existen[e*,nici nu este ceva din
existente.$i nu i sepotrive$telui cevadin cele
ce existave$nicsau din cele ce subzistatemporal*, ci e deasupragi a timpului $i a veacului qi a celor din veac Ai a tuturor celor din
timo. PentrucA esteveacul de sine (ca atare)
qi ci:lece suntqi mAsurilecelorce sunt* qicele
masuratesunt prin El qi de la 81. Dar despre
acestease-vavorbi mai potrivit infAliqindu-le
in oarteir).

Capitolul VI
Despre
$1
Acum trebuie sa laudam viala veqnicd,
din care este via[a insSgiqi toata viafa din
care se seamdnAin toate cele ce se imparta$escintr-un fel oarecarede viata, ca sA
vieluiascafiecare in mod propriu. Astfel,
din ea gi pentru ea este gi s-a luat subzistenta, viala ingerilor qi nemurirea lor, qi
i n s a q i d u r a t a n e p i e r i t o a r ea m i S c A r i i
ingeregticeleide-apururi. De aceeali sezice

viald
acestora $i pururea vieluitori gi nemuritori,
dar iaraqinu nemuritori,pentrucd nu au de la
ei insuqireade-a fi nemuritori li de-a vietui
veqnic, ci de la Cauza de viata dadtoare $i
suslinatoare*a vielii. $i precum despre Cel
c e e s t ea m s p u sc e e s t er ; i v e a c u lv i e l i i c a
atare, aga gi aici spunem iaragi ca viafa
cea mai presusde vialA este
dumnezeiascA
cauza vielii ca atare qi temelia ei qi toatA
viala qi miqcareavitala a vielii celei mai
presusde toatd viala gi de tot inceputul a

16r

Despre Numirile DumnezeieEti

toataviata.Din ea au Si sufletele*caracterul
nepieritor ;i toate animaleleqi plantele au
v i e l u i r e a c a e c o u l c e l m a i i n d e p a r t a ta l
vielii. De se retrag din aceasta*,le lipseqte,
dupAScriptura(cf. Ps. 103,30),toata viala,
prin slabiciuneaparticiparii la ea. Dar intor.andu-seIa ea aitele,se fac alte animalel16.
R' )
J-

$i intdi se daruie$tevielii ca atare,faptul

de-afi viala 9i oricareivieli 9i liecaruia,faptul
de-a fi fiecare in mod propriu. ceeace i se
potrive$tesa fie. Vieluitoarelormai presusde
lume, le diruiegte nenrurireanemateriali d u p i c h i p u l d u m n e z e i e s c- q i n e s c h i m bdtoare ;i miqcarea cea de-a pururi nea b a t u t A$ i n e l i p s i t d . E a s e s u p r a e x t i n d e
pentru boga[ia bunatalii gi la viala demonica.CAcinici aceeantl are viala de la o
a l l Ac a u z ac, i u r ed i n e a . qfi a p t u ld e - af i v i a l A
l i p e r s i s t e n l ai n e a l l 7 . D a r d A r u i e q t e9 i
oamenilorca I'iindcompu;i* viala apropiata
de cea in chipul ingeresc,revirsAndu-sedin
iubire de oameni qi reintorcdndu-neqi rechem0ndu-nela ea insaEi,cind ne departem
qi (ceeace e $i mai dumnezeiesc),ne-a fagAduit ca pe noi intregi, suflete;i trupuri unite*
cu ele, ne va strrimutala viala desdvarqitagi
la nemurire.E un lucru care celor vechi li se
parea contrar firii, dar mie qi lie qi insugi
adevArului,ne apareca dumnezeiescli mai
presusde fire. Zic mai presusde fire*, llind
irnita gi cu firea noastra,nu numai cu viala

dumnezeiascaatotputemica.Caci fiind a nrturor vieluitoarelorprin fire gi ntai alesa celor

dumnezeie;ti,nici o vialanu e contrarafirii sau
mai Dresusde fire. Deci tratatelenebunieilui
Simon, contrare*acestuifapt, s-aurespinsdepartede lAcaquldumnezeiesc
ai de sufletultau
degisecredea
sfint. Caciacelaa uitat,socotesc,
la minte nu trebuiesi se
inlelept, ca cel sanzitos
foloseuca de rz4iuneavadita sin4irii* impotriva
cauzeinevazutea tuturor.Acestlucnr,tretruiespus
lui, e contrar nrturii: caci nintic nu se opune
acesteialls.

Din ea primesc viala qi se invioreazi qi

toate animalele gi plantele. $i fie cd-i zicr
inlelegAtoare,sau ralionala, sau simtitoare,
sau nutritoare*, sau crescdtoare,fie orice fel
de via[A, sau inceput de via[a, sau fiinli a
vielii, din ea vieluiegtegi da viala - din viala
mai presusde toala via1a.$i in ea a preexistat
in mod unitarca intr-o cauza.Caci viala mai
a vielii esteca-uza
presusde vialaincepatoare
a toata viala qi roditoare de via1A.Ea infaptuie$teviala gi o distinge.Ea trebuielaudata
in toata viafa, in multitudinea nascAtoarea
tuturor animalelor,vazuta $i laudatain toatd
felurimea ei qi in toatd viala, ca cea lara
lipsuri, mai bine zis ca viala supraplinade
via1a.E viala prin sine,saumai bine zis e mai
presus de toata via1a,de viala facAtoare,
sau oricum ar numi cincva
supravieluitoare,
in mod omenescviala negraitA.

Capitolul VII
Despre inlelepciune,minte, raliune, adet'dr, credinld

sl
Vino acum,de-1iconvine,si liudim via[a
bunAqi ve$nica,qi ca inleleaptaqi ca inlelepciuneain Sine, mai bine zis ca cea care da
subzistenlaintregii inlelepciuni, care e mai
presusde toata inlelepciunea*$i inlelegeiea:le. Caci Durnnezeunu numaica e supraplin de inlelepciuneSi ingelegerealui nu are
hotar (Ps. 146,5),ci e aqezatmai presus$i de
toatAraliuneaqi mintea gi inlelepciunea'
162

$i aceastainlelegAnd-oin mod mai presus

de fire barbatul cu adevaratdumnezeiesc,o
s o c o t e $ t es o a r e l e n o s t r u c o m u n q i a l
invilatorului* nostru.El zice cA nebunialui
Dumnezeue mai fnleleuptddec'|ttinlelepc'iun e ao a m e n i l o r( I C o r . 1 , 2 5 ) ,n u n u m a ip e n e o
t r u c i t o a t a i n l e l e p c i u n e ao m e n e a s c a
r a t a c i r ej.u d e c a t ai n c o m p a r a l i ec u s t a t o m i cia qi neclintireainlelesurilordumnezeieqti,
ci pentru ca este un obicei al teologilort
(scriitorilor Scripturii) sa socoteascA

DesoreNutnirile Dumhezeiesti
privaliunile la Dumnezeu suferind contrariulx. Astfel, Scriptura nume$te lumina
nevazuta;qi ceeace e mult
atotstralucitoare.
laudat qi spus prin multe numiri, negrait qi
farA nume; qi pe Cel tuturor prezent qi din
toate aflat, necuprins;i fara urme. In modul
acesta$i dumnezeiescul
Apostol zice ca e de
laudanebunialui Dumnezeu,inAllind ceeace
se aratdin ea contrar raliuniix qi absurd, la
treaptade adevirrnegrAit qi anterior intregii
raliuni.Dar, ceeace s-aspusqi in altelocuri,
dacainlelegemin mod propriu noua cele mai
presus de noi qi le inchidem* in cele ce
insofescsimgurilenoasFe qi asemanAmcele
d u m n e z e i e q t ic u a l e n o a s t r e ,r a t a c i m
inlelegind cuvdntul dumnezeiescgi negrait
asemeneacelor vazute. Trebuie sa ;tinr ca
mintea noastra are puterea* de-a inlelege,
putere prin care contemplacele inteligibile,
dar unirea prin care se uneqte cu cele de
dincolo de ea, intrece firea minlii. De aceea
trebuie sAinlelegen cele dumnezeiegtinu in
modul nostru,ci ieqinddin noi in intregimegi
facAndu-neintregi ai lui Dumnezeu. Caci e
mai bine sa fim ai lui Dumnezeu decAt ai
noqtri. Caci aqase vor da cele dumnezeiegti
celorce s-auunit cu Dumnezeu.
LaudAnd deci prin depagireaceasta
inlelepciuneneralionalAxgi fara minte gi nebunir, sa spunem ca ea este cauza a toati
mintea qi rafiunea ;;i a toata inlelepciuneaqi
inlelegerea.$i al ei estetot sfatul ;i de la ea
este toata cunoltinta gi in(elegereaqi in ea
sunt uscLtnsetoute comorile inyelepciuniiSi
ale cunoStinlei(Col. 2,3). Deci potrivit celor
spuseinainte, caozamai presusde inlelepc i u n e : 1 i a t o t i n { e l e a p t ae s t e s u p o r t u l
(ipostasul)inlelepciunii ca atare,-atata celei
intregi, cat li a celei din fiecarel20.
A')
x:

Din ea au Puterile inteligibile* $i

inlelegatoare ale minlilor ingeregti inlelesurile simple gi fericite, care le aduc
cuno$tintadumnezeiascanu in imparliri sau
din imparliri*, saudin simluri, saudin raEiuni
in acestea
de
nici nu suntadunaLe
desfagurate;
ceeace au comun.ci liind acelePutericurate
de orice materialitate gi mullime, cugeta
infelegator,nematerialqi unitar cele inteligibile ale celor dumnezeiegti.$i putereaSi lu-

crarealor inlelegatoare,strdlucindde curaFa

neamestecata
Eineprihanitagi de nematerialitate ;i de unirea de chip dumnezeiesc,e intiparita*, pe cat e cu putinla, de mintea gi
cu
raliunea dumnezeiascdsuprainteleapta
inlelepciunea dumnezeiasca.Iar sufletele
folosesc raliunea in chip desfAquratgi se
mi;ca in cerc* in jurul adevanrlui existen!elorqi rimAn in impArlireaqi varietatea
complexitalii fale de mingile unitare. Dar
prin adunareacelor multe intr-una, suntinvrednicitegi ele de inlelesurileegalecu ale
ingerilor. pe cit este propriu gi cu putinla
suTletelorlll.
Dar nu s-ar abatecineva de la scop,daci
ar numi gi simgurileinsele,econ al inlelepciunii. Ra gi mintea demonilor.in calitatede
minte, estea ei (a inlelepciunii). Dar intrucdt
e s t e o m i n t e d e v e n i t a n e r a l i o n a l a ,n u
dobAnde;teceea ce doreqte*,nettiind, nici
voind aceasta.De aceea,e mai propriu sa lie
numitacazutadin inlelepciune.
Dar deoareces-a spus cdrinlelepciunea
dumnezeiascaeste ?nceputulgi cauza gi suportul qi desAvirqirenqi paza gi marginea
(nemarginita) a toata inlelepciunea,cum e
leudat Dun'rnezeuinsuqi ca inlelepciuneaqi
minteaqi ra[iuneagi cunoqtinlamai presusde
inlelepciune'lCAci cum va inlelege ceva din
cele inteligibile neav0nd lucrari
inlelegdtoare?Sau cum va cunoa$tecele sens i b i l e , f i i n d a E e z a tm a i p r e s u s d e t o a t A
sirnlirea'/Caci Scripturaspuneca El qtietoate
gi nimic nu scapi cuno$tinlei dumnezeieqti
(cf. Ioan, 21,17).Dar, cum am spusde multe
ori, celedumnezeieqtitrebuieinlelesein mod
d u m n e z e i e s cC.a c i l i p s a n r i n l i i g i a s i m l i r i i
trebuiecugetatela Dumnezeuprin depaqire*,
nu ca absenta,precum gi neralionalul il
atribuim Celui mai presus de raliune qi
gi antenedesavarqirea
Celui supradesavarqit
rior desAvArgirii.Si intunericul neluminat gi
nevazutil atribuim Celui de neapropiatprin
depaqirea
luminii vizute.
Deci mintea dumnezeiascicuprindetoate
prin cuno$tinfaridicata (ieqita) din toate,
deoarece,in calitatede cauzaa tuturor,arede
mai inaintein Sine cuno$tintatuturor,qtiind
inainte de a ii liculi ingerii cd va produce
ingerii gi
toatecelelaltestiindu-ledinlAuntru*
-zicand.
:;i. aga
de la--inceputulinsugilj: qi
aducindu-lela fiinta--J.Aceastasocotescca
ne-o preda Scriptura cAnd zice: Cel ce gtie

163

Despre Numirile Dumnezeiegti

toate inainte defacerea lor (Susana,42). Caci
nu aflandde la cele ce sunt,gtieminteadumnezeiascAcele ce sunt,ci din Sine Eiin Sine,
tuturor gi arede mai
prin gtiinla$i cunoa$terea
inainte qi a conceputde mat inainte fiinla* lor
in calitatede cauza,nu apropiindu-sede fiecare inleles, ci gtiindu-le gi suslindndu-lepe
toate intr-o unica cuprindere,precum Si lumina* in calitate de cauzd a avut inainte in
sine qtirea despre intuneric*, necunoscand
din alta parte intunericul decdt prin luminA.
Deci lumina dumnezeiascA,cunosctndu-se
pe sine,va cunoa$tetoate,in mod nematerial
cele materialeqi in mod neimpa4it cele impA4itegi in mod unitar cele multe, prin insaqi
unitatea sa cunoscand qi producAnd toate.
Caci daca in calitate de cauzi unica Dumnezeu di tuturor celor ce sunt existenla,in
calitate de aceeagicauza unica va cunoa$te
toate ca fiind din El, qi preexistentein El; 9i
lor,
nu va primi din cele ce sunt* cunoaqterea
ci va darui qi tiecd'reiadin ele cunoqtin[alor,
dar gi cunogtinlaaltora. Deci nu are Dumnezeu* cuno$tintasa gi deosebitde ea o alta
c a r e c u D r i n d ei n c o m u n p e t o a t e . C a c i
pe Sineinsugidreptcauzatucunoscandu-se
turor, nu va ignora cele ce sunt de la El qi a
carorcauzaeste.Astfel Dumnezeucunoa$te
cele ce sunt, nu prin cuno$tinlacelor ce
sunt, ci a sa. Caci Scriptura zice ca gi
ingerii* gtiu cele de pe Pamint nu
cunoscandu-leprin simJire, fiindcd sunt
s e n s i b i l ec, i p r i n p u t e r e r5 i - f i r e ap r o p r i ea
minlii de chip dumnezeiescji*.

inchipuire gi nume qi toatecelelalte;dar nici nu

se inlelege*.nici nu se spune.nici nu se
numelte.$i nici nu estecevadin celece sunt,
nici nu secunoa$tein cevadin celece sunt.$i
estetoatein toateginimic in nimic qi secunoagte
de toli in toategi de nimeni in nirnic--). De fapt
acesleale spunemin chip drept despreDumnezeulii e ldudatdin toatecele ce sunt dupa
analogiacu toate,a carorcauzaeste.Dar areloc
a lui Dumcunoa$tere
qi ceamai dumnezeiasci
prilrnecunoaslere.
inr-o unire
nezeu.cunoscuta
mai presus di: minte*,'cand mintea,
despa4indu-sede toatecele ce sunt,apoi periqi pe sine.se une$tecu razelesupralusinClu-se
minoase.fiind luminata(de acolo gi 4colo)de
adAnculdc nepaftunsal inlelepciuniir-b.
Dar ea se poate cunoaqte,precum am
spus,gi din toate.Caci ea este,dupAScripturA*, facatoareatuturor (cf. Ps. 103,25)
qi, armonizdndu-le pururea pe toate (cf.
Pild. 8,30), estecauzaarticularii r;i ordinii
nedesficutea tuturor qi cea care uneqtepururea sfar$iturile celor dintAi cu inceput u r i l e c e l o r d e a l d o i l e a q i s u s l i n eu n i c a
impreunasuflaregi annonie a tuturor.
$4

Dumnezeu Cuvdntul* e leudat de dumScripturaca raliunenu numai pennezeiasca

tru ca e daruitorul raliunii, al minlii gi al
inteleociunii.ci si pentruca are in Sine, de
mii iriainte.cauri:kituturor,in mod unitar.qi
prin toate,cum^spune
Scrippentruca strabate
iura. pina la sfdrgiiultuturor(cf. In1el.8.1t: qi,
inainte de acestea,Dentruca ratiuneadumnezeqi,
a toaiasimplitatea
iascd e suprasinrpiitatea
$3
de toate.
de liinli. e dezlegat
ca Cel mai presrrs
fiind mai Dresusde toate.Acest CuvAnt(aceas6
Pe ldnea acesteatrebuie cercetat*, cum ra[iune) estex adevarul simplu Ei cu adevetrat
existent in leeaturAcu care stA dumnezeiasca
cunoastemlloipe Dumnezeu,carenu estenici
inteligibit.nici iensibil,nici in generalcevadin credinla, ca dunoqtin{Acurata $i nerAtAcitaa
celece sunt?Nu cumvae dreptsi spunemca pe tunror. El e temelia statomicda celor ce cred,
Dumnezeuil cunoagtemnu din lirea lui* (cAci care ii intaregtepe aceqtiain adevar qi ii line
aceastae necunoscuta9i mai presusde orice intr-o unitate-gi intr-o identitate neclintite in
ratiunesi minte),ci din ordineatuturorcelorce cunoltinla simpla a adevlfului pe cei ce lu
sunt.ca proiectttedin El: 9i av6ndchipurilex5i aceustacunostintaa celor ce trebuiecrezute.
urcam Caci daca;tiinta unelte* pe cei ce cunosccele
le modelelorlor dulrinezeie;ti.
asemanari
DrinDuteredincolode toate,pe caleaSiordinea cunoscute,$ dacaneqtiinfaestecauzaschimior. prln nesareasi dep6sirel tuturor, la cauza barii continui qi a impar[irii* pentru cel
necunoscator,pe cel ce crede in adevar,cum
gi cunoagteDumnezeuin
rutuior? De"aceea-se
toate Si in afara de toate. $i Dumnezeu se zice SfAnta Scripturd, nuJ miqcA nrmrc din
cunoaite prin cunogtinla*gi necuno$tinla;Si locagul* credinlei adevararc(cf- Ef. 4,13) iq
vom avea despreEl qi inlelegere $i cuvant $l careva aveastatomiciaidentitalii nemi$cate9i
itiinla gi atingere gi simlire gr oprnre gr neschimbate.Fiindca cel unit cu adevarulStie

t64

Despre Numirile Dumnezeiegti

bine cd are binele, chiar daci mulli spun ca a
iesit din elr:7.Caci aceiaau uitat.cu adevarat'
din rAtAcire.de adevar,pentruca au cazutdin
credin{a adevarata.Dar acesia^se.$tre.cu
adeviratpe sinenu (cum spunacela)alunnd'cl
eliberat de pomirea nesiatomicaqi schimbatoarein varietateade tot fclul a rAtacirii,prh
adevarulsimplu $i pururearamasla aceleaqi,qi
la fel. De acebanioi pentruadevarin toataziua

invAlAtorii conducatori ai intelepciunii dumnezeieqtiavutade noi, marturisind,cum se cuvine, prin tot cuvdntul qi fapta cuno$tinlei
unitare a adeva,ruluicreltinilor*, cd estepentru
to[i cel mai simplu gi mai dumnezeiesc,mai
bine zis - cunoa$terealui este singura
cuno$tinta adevaratA9i unicA qi simpla a lui
Dumnezeu.

Capitolul VIII
Despreputere, dreptate,mdntuire,rdscumpdrare{i despreinegalitate
toate.Iar prin bogaliaei
neinleleasadepa$e$te
intaieqte qi siabiciunea* celui putemic qi
qi itapAnegtecele din urma ecouri ale
sustin6
-cum
Dar, deoareceteologii (autorii Scripturii)
vedem gi in cele puternice prin
ei,
laudAadevAruldumnezeiescAi infelepciunea
ajung
ca
luminile suprastralucitoare
simfire,
mai presusde ingelepciunegi ca putere* qi ca
cum se
vederi'
Sau
pAnA
mioape
cele
mai
la
dreptate, qi o numesc mantuire li rascumspunede cei cu glasuri mari ca acestea
parare,sa dezvoltam $i acestenumiri dumgi la urechilecarenu prind preaugor
patrund
Dar.ca
irezeieqti,pe cat ne este cu putinta.
Cici cel ce nu e auzit deloc,nici nu
bcourile.
dumnezeireaestemai presusli intrece orice
qi
ce nu vede in general,nici nu e
cel
aude;
ignora
ci
fel de putere numitA, nu socotesc
vazut.
cineva dintre cei crescutiin Scripturile dumnezeie$ti.Caci de multe ori Scripturani s-a
predatSi ca una care inlelegeprin putereii
$3
bomniai. deosebind-ode Putcrile* supraceresti. Deci curh o laudA pe ea teologii
Deci aceasti rispindire nesfar$it de
l s c r i i t o r i i S c r i p t u r i i ) q i c a p u t e r er i d i c a t d
putemica a lui Dumnezeu ajunge la toate
p e s t eo r i c e p u t e r e ?S a u c u m v o m a p l l c ae l
bxistenlelegi nu e nici una din existe,nlecare
numele de Putere'?
sa fie cu totul lipsita de vreo putere,fie cd are
o putere in[elegdtoare,fie rationald,-fie
$2
simgitoare,fie vitala sau fiinliala. $i de e
ingaduit* sa spunem,insaqiputereade-afi o
Zicem deci ca Dumnezeuesteputere,ca
are* oricine de la putereamai presusde fiinla.
Cel ce are mai inainte qi mai presusde orice,
in Sine insu:gi,toata puterea9i ca Cel ce.e
cauzatorula toataputereaqi le face toateprin
s4
qi ca Cel ce
putereaneclintiti* qi nemArginita
i putereaexisten[eiinsaqi,saucauzaa toata
Din ea suntPuterilede chip dumnezeiesc
in parte.$i ca e nesfdrlit
puterea5i a fiecAreia
de puteriricnu numai prin l'aptulca produce ale ordineloringerelti. Din ea au chip nepieritor qi existentar;i toate miqcarile Ior
toaiirputerea,ci prin faptul ca e mai presusde
in(elegatoareqi nemuritoarecele de-apururi.
toatA puterea $i e putereaprin Sine 9i prin
aceeaca e superiorin putere 9i faptului de-a $i insagipersistenlagi nemicqoratadorinla a
produce la neslArgit alte nesfArgitep^uteri binelui au primit-o de la putereasuprabuna,
Lxistentelgi de-anu puteaputerile nesfirqite caci ea insdgi doreqteca ele sA poati tt
qi la nesfirqit produse de El sA slabeasci acestea*qi si doreascdsA fie pururea ii ca
insagi puterea lor de-a dori si ramini aga
iucrareaputerii lui de putere facatoare.$i ca
DUrUrea--".
prin puterea lui negraitA,necunoscuta$l

$1

165

Despre Numirile Dumnezeiegti

$s

ce este. Dar Dumnbzeunu podte cadea din

existenlagi a nu fi nu este*(a nu fi e imposicineva, nu poate sa nu
Dar cele ale puterii fara lipsuri se comu- bil) sau cum ar zice
prin privaliune.E ca
gtie
poata
nu
sa
nu
$i
;tie
nici gi oamenilorqi plantelorgi animalelorgi
pe biruitorii fara margini
firii intregi aintregii existente.$i intiregte pe inleleptul careimiti
dintre atle[i, care adeseoripreficAndu-sein
cele unite spreafec[iuneaqi comunicareainca
iar acela sotreolaltd qi pe cele distincte spre a fi toate fala adversarului sunt slabi,
gi luptdndin lipsamanifestarii
cotindu-i
aqa,
potrivit raliunii gi definiliei lor neconfundate
qi neamestecate.$i pAstreazarAnduielile qi puterii acelora bArbategtecu umbrele qi
plin de mAndrie cu lovituri
birnele direclii* ale universului spre binele batAnd aerul
puterea
propriu si paze$te vielile nemuritoare ale degarte,se laudape sine,neqtiindde
pe inva[atorul de
acelora.
Dar
noi
intelegem
unitalilor ingereqti ne$tirbite.$i la fel subpe catne estecu putin[4,laudAnd
stantelecereqti qi luminAtoareqi stelare gi Dumnezeu,
pe
ca atotputemic, ca fericit gi
Dumnezeu
cu putereade-a
rAnduielilelor neschimbate*,
domnind cu puterealui
fi in veac.$i.circumvoluliiletimpului le dis- singur Stapinitor, ca
peste
veacul
insugi,
ca
Cel ce nu cade intru
tinge in progresullor qi le menline unite prin
nimic din cele ce sunt, ci mai degrabafiind
repetilii. $i face puterile foculuix nestinseli
presus de ele gi fiind inaintea tuturor
curgerileapelorneintrerupte.$i hotamicegte mai
prin putereamai presusde fiinla;
existenlelor
raspAndireaaerului gi pamAntulil line farA
gi ca pe Cel ce a daruit,prin revarsare,tuturor
puterile
pazeqte
necorupte
nici o temelie. $i
putereade-afi din puterealui ce
roditoare ale lui. $i armonia gi imbinarea celor ce sunt
oriie prisosinlallo.
depii;e;te
paze$te
neconfunintreolaltA
o
elementelor
dataqi nedespa4ita,cum suslinelegAturadintre suflet qi trup gi innoieqte puterile
$7
hrinitoare qi crescAtoareale plantelor. $i
s u s t i n ep u t e r i l e f i i n l i a l e * a l e t u t u r o r g i
Dumnezeuestesocotitiariqi dreptate*,
nedescompusa
a universuasigurar.rnitatea
l u i q i - i d i r u i e g t e i n d u m n e z e i r e a * ,d a n d ca Cel ce imparte tuturor cele dupavrednicie gi
c e l o r c e s e i n d u m n e z e i e s cp u t e r e a s p r e fiecaruia buna misurd gi frumusetea,buna
aceasta.$i in generalnimic din cele ce sunt rdnduialA qi ordinea gi toate darurile, disn u e s t e i n a f a r a p u t e r i i d u m n e z e i e q t i tingdndu-ledupAregula cea cu adevaratcea
mai dreapta.fiind tuturor in parte catzaasiguratoareqi cuprinzatoare.
t o r u l l u c r a r i i l o r . C a c i d r e p t a t e ad u m Caci ceeace nu arenici o putere,nici nu
pe toatein chip drept
e s t e ,n i c i n u e s t e c e v a , n i c i n u e s t e v r e o nezeiascale rAnduiegte
q i l e p a s t r e a z pa e t o a l en e a m e s t e c a ft ie n e afirmare* a ei22e.
confundatecu altele,dAruindfiecireia dint r e t o a t e e x i s t e n l e l ec e l e c u v e n i t e d u p A
$6
vredniciace a dat-o fiecareiadintre ele. $i
daci spunemacesteain chip drept.toli care
uita nedefaimA* dreptateadumnezeiasca,
D a r s p u n em a g u l E l i m a * : D a c i D u m nezeu este atotputernic,curnsespunede un dreptateavAditace gi-o aleg pe seamalor.
Caci spun ca s-ar cuveni celor muritori neinvAlator(despreDumnezeu)al vostru cd nu
murirea gi celor nedesavar$ilidesavArqirea
poate ceva? Prin aceastadefaima pe dumqi celor ce se mi$cA de sine* necesitatea
nezeiesculPavel,care a zis ca Dumnezeunu
sepoatenegape Sineinsuqi(cf.II Tim. 2,13). miqcarii de catre allii qi celor schimbatori
i d e n t i t a t e a g i p u t e r e a d e s a v d r q i t i ic e l o r
Ocupindu-ma cu aceasta,mA tem ca nu
cumva sAstamescrAsulprostiei,incercAndsa slabi; gi cele eteme sunt temporalegi cele
gi
darim caselejucariei copiilor gi sa le fac una ce se milca prin fire suntneschimbatoare
cu pAmAntulqi grabindu-maspre scopul de plAceriletrecatoaresunt ve$niceqi in geneneatinsal inlelegeriilui Dumnezeuinprivin(a ral atribuie altora cele ale altora. Trebuie
este cu
aceasta.Caci negareasa* proprie esteuna cu
S t i u t c A d r e p t a t e ad u m n e z e i a s c A
adevdratdreptateaadevarataprin aceeaca
cadereadin adevar.Iar adevarulesteceeace
este$i negareaadevaruluie cAdereadin ceea d i s t r i b u i e c e l e p r o p r i i d u p a v r e d n i c i a

r66

Despre Numirile Dumnezeiegti

fiecireia dintre existen[e9i sal.vp,azifirea
f i e c A r e i ai n t r e a p t ai i p u t e r e ae i - " ' .

$a
Dar ar putea spunecineva*: Nu e propriu
dreptalii sa lase oamenievlaviogineajutali,
asuprilide cei rai. Falade aceqtiatrebuiespus
ca dacacei pe careii nume$teevlaviogiiubesc
cele paminteqti rivnite de cei atragide cele
materiale, au cazut din dragosteade Dumnezeu.$i nu gtiucum s-armai numi evlaYioqi,
nepreluindcele cu adevaratvrednicede iubit
Eidumnezcie;ti,qi ferindu-sefarasfinleniede
iele vrednicede rAvnit gi de iuhit. Iar daca
iubesccu adevAratcele cu adevaratexistente'
trebuie sA se bucure de cele dorite cAnd se
intdlnesc cu cei ce le prilejuiesc. Caci se
apropie mai ales atunci de virtu[ile
ingereqti*, cand se despart,pe cat sepoate,
din dorinla de cele dumnezeieqti,de in-rpdtimirea de cele materiale*, despriniendu-se birbategte pentru bine in
i1nprejurarilecare li se ofera pentru
aceasta.Deci, vorbind adevirat, e mai propriu dreptAlii dumnezeieqtisa nu-i lase sA
se mole$eascA*gi sa le indepArtazede cele
mai bune* barbAlia,prin desfatiri materiale, nici sa-i lase neajutora[i,dacd ar cAuta
in cele
unii safacaaceasta,ci sA-iintAreasca
bune gi in neslabitastatomicie* 9i si le
d a r u i a s c a p r i n a c e s t e ac e l e d u p a v r e d nlcle'"-.

$e
Deci aceastaeste dreptateasi mdntuirea
ce se lauda:ceacarasalveazaqi
dumnezeiasca
pdze;te fiinla qi fAptuireaproprie $i curati a

fiecaruia de cele necuveniteqi e cauzalucrdrii

sale, curatein toatex. Iar daca lauda cineva
ca pe ceacarepestreuaneclintitede
mantui-rea.
faraindoiala
in chip sanatos,
celerele*pe.toate,
ca vom primi qinoi peacestcinstitoral mAntuirii
de tot'felul. $i vom socoti ca Dumnezeu
ca prima mantuirea tuturor, p-9cea
hotAraqte
pe toli neschimbali9i nesfiqiali
carepastreazA
si neclhtiti in ei inqiqi Ei ii pazeqtepe tolr
de
nehartuiti5i nebiruilide rele* qi inrpodohiEi
ratiunileloi: si alungadin toti loatAinegalitatea
rhasurile*t]eciruia
si iucrareastrhinaqi"susfine
neschirnbate
Si nemutatede celecontrare.De
aceea nici aieasti mantuire nu o va socoti
cineva ca strd,inade scopul* sfintei invalaturi
despreDumnezeu.ci ca pe una ce rascunrpara
Drin bunAtateamantuitoarea tuturor,toateexrsientele din ciderea din bunatatealor, intrucAt
firea fiecaruiadin cei mAntuiliprimegteaceasta.
D c a c e e aa u t o r i i S c r i p t u r i io g i n u m e s cp e
ea riscumparare,intrucAt nu lasA cele cu
adevarateiistente sa cadain non-existenla
$ i i n t r u c A tc, h i a rd e s ea b a t ec i n e v ai n g r e q a l A
ii neorinduialaqi paleqtevreo micgorarea deitinatatii bunurilor proprii.
' p , r i i m ae scapat(rascumbarar)'de aceesta
5 i s i a b i c i u n eg i
9i inbrivatiune,iniplinindceeace ii lipseqte.
iarin<i*parinteitepe cel slab.Siridicindu-l din
il ridicd in bine qi i[ umplede binele
slabiciu'ne
ce l-a pierdut; gi il pune din nou in rinduiala gi
refacedezordineaqi urilenia lui qi-i refaceintesritatea si-l elibereazade toate ranile*. Dar
s-amai vorbit.ca qi despredrepIespreac'estea
tateaprurcaresedepirleazatoatAinegalitatea*
egalivenitAin ei prin privaliuneqi sehotS.ragte
tatea tuturor*. Caci inegalitatea*,daca o
inlelegecinevaca liind distanleletuturorfalade
careo pieEte
toate.nu e ingAduitade dreptatea
pe ea $i carevreasAse lacao unre a tuturorcu
ioate - ftindcaea pazeile toateexistenlele,li
anumepe-fiecareinchipul ei,in careestefiecare
duoafire-rr.

Capitolul IX
neosemenea
Despremare,mic, acelaEi,altul, asemenea,
gi desprestat'e,mi$care,egalitate
$1

9i neasemeneali ary 9i stare 9i migcare, sA

privim gi la imaginile (reprezentarile)acestor

rururor3Tffi"i:n"i:ff:'l # ;tit tli ffixt::

cauzarorul
despre
sespune
Deoarece

qi in miaratandu-ni-se
ci eli maregi mii qi acelaii Eialtul qi asemenea marirneadumnezeiasca

t67

Despre Numirile Dumnezeieqti

cime Siintr-o lumind sublire.$i ca Acelaqi'cand
spunScripturile.Iur tu acelasiefri (Ps. I0l.
2 8 1 :s i c a ' A l t u l c i n d e i n c h i p u i td e a c e l e a q i
Scripiuriprin multe figuri qi mulrechipuri.$i
ca
cande lnlaular_
ca asenlenea
$l neasemenea
suDortal unoi asemanari5i al neasemdnarii9i
c a n e f i i n d a s e m e n e ac u n i m i c ( c f . I I
ca Unul ce
Paral. 6,14). Dar qi migcindu-se
-toate
celelalte numiri
umbla in toate. $i prin
dumnezeieqtide aceeagivaloare cu acestea,
liudate de Scripturi"*.

$4

$i esteacela$iin mod suprafiinlial,etem'

nesChimbat,rdmAnind in Sine, avindu-le
acelea$iqi la fel, la fel prezent tuturor 9i
statomicEl insuqi cu ale salein Sine $i intemeiat in mod neprihanit in rnarginile prea
bune ale identita$i mai presus de liinlA,
neprefecut,necazut,neclintit, neschimbat,
neamestecat,nematerial, atotsimplu, fara
vreo nevoie, necrescut,nemicqorat,nenas'cutx
, nu ca unul ce inca nu a fost nascut,sau
sau nAscutde cineva sau cA e
nedesAvar$it
$2
astfel,sauca Cel ce nu e nicaieri niciodatd,ci
ca Cel total nefdcut* (nenascut)qi absolut
(nenAscut)qi purureaexistent9i fiind
nefacut
m
a
r
e
*
,
d
e
c
i
n
u
m
e
$
t
e
s
e
Dumnezeu
prin Sinedesavirqitqi acela;ifiind prh Sine
potrivit marimii proprii lui, transmildnd tuprin Sinein mod unitar;i in
turor celor mari din marimea sa $i supra- si deosebindu-se
revarsandu-seqi extinzindu-se in afara de icelagi mod* qi iuminAndacelaii* din Sine
de
toatd puterea,cuprinzdndtot locul, depaqind tuturor celor capabili sa se imparta$easca
tot numarul. trecdnd peste toatA nemar- El; li imbinAnd pe unele cu altele, prin
bogatia qi calitateade (a fi) cauza,avdndde
qi marimealuginirea,prin supraplinaiatea
irarii lui qi prin darurile lui izvorAtoarepe mai inaintein Sinela fel cele contrare,ca Cel
toata
de ele. ce e cavzaceauna $i unica* ce depaqe$te
mAsurain care acestease impd.rtAqesc
Dar in revarsareanesfarlitei lor daruiri, ele identitatea23T.
rimAn nemic$orate$i nu se micgoreazaprin
imparElirile de ele, ci se arata intr-o qi mai
$s
Aceastamarime este $i
maresuprareva'rsare.
qi
de
cAtime
in
nesfirqita* gi necuprinsi
' Iar altul este, deoareceDumnezeu e
nenumaratl 9i depaqire a tuturor in revdrin toate in mod providenfial* qi se
(necondilionata
de
nimi^c)
prezent
sareaabsolutA
9i
s u p r a e x t i n saa m a r i m i i l u i n e c t r p r i n s e - r ) . face toate in toli pentru mantuirea tuturor,
ramAndndin Sine qi neieqitdin identitateasa
prin lucrarea cea una qi stand neincetat $i
dAndu-sepe Sine cu o putereneclintita spre
$3
indumnezeireacelorintorqi(spreEl). $i altele
sunt vederile variate ale lui Dumnezeu,care
Iar ci e mic sau subtire, se spune despre trebuie in[elese ca altele in formele in care se
El, ca de Cel ce iese din toata greutateaqi arata.Caci precum dacd raliuneactlgeta sudistantagi ca Cel ce patrundeneimpiedicat fletul* in chip trupescgi vede in parli trupeqti
prin toate. De fapt ca Cel ce e mic, e cauza- neimparlirea*lui, redam prin ele neimiorul formator al tuturor elementelor.Caci pe parlir'eaproprie lui ca parli aflate in el. 9i
(ca
Cel mic nu-l vei afla nicaieri neimpartigit. socotim mintea cap, grumazul opinie
iralionalitate)'
raliune
intre
mijloc
la
stdnd
9i
Deci agatrebuieinlelesca Dumnezeue mic*,
pieptul mAnie.stonraculpofta, braleleqi pica inrAnd in toate gi prin toate in mod neimpiedicat 1i putrun:dnd* pana lu desparlireu iiolrele fire, folosindu-nede numiriletrupului ca de niqtesimboaleale puterilor - cu atat
sttfletutuisi rluhului.dinire lncheieturigi mu'
mai mult trebuie sa curalirn pe Cel ce e dindivd Sijudecintl .rimgirileSicug,erurileinimii
(Evr.4, 12) saumai bine zis toateexistentele. colo de toataalteritateaformelor qichipurilor'
i n s f i n t e q i d u m n e z e i e q t ig i t a i n i c e
Caci nu este faptura nearatatainaintea lui.
desfaqurdri*-$i dacavoieqtisaaplici cele trei
calitate,
fd.rd
cantitate,
fara
e
micirne
Aceasta
dimensiuniale trupurilor* lui Dumnezeucel
nestdpinitA,nemarginita.nedefinitii' cuPSde neatinsqi fara dimensiuni,lAlimea dume
necuprinsa-Jo'
insaqi
dar
ea
a
tuturor,
zatoare
168

Desore Numirile Dumnezeiesti

nezeiascdtrebuie infeleasdca iegireasupralargA a lui Dumnezeula toate, lungimea, ca
putereasupraextinsala toate; adancimea,ca
ascunzimeagi incognoscibilitateade toli
necuprinsaa lui Dumnezeu.Dar ca sa nu ne
pierdem pe noi in desfaqurarea
altor gi altor
numirile dumchipuri qi tbmre, asemd.nand
nezeiegtinetrupegticu simboalelesensibile,
vom vorbi despreele in Teologia simholicd.
Dar acum nu vom socoti inlelegerealui
Dumnezeu* ca altul, ca fiind schimbarea
identitatii lui mai mult decAtneschimbata,
ci multiplicitatealui unitaregi iegirilede un
singurchip ale marii lui rodnicii la toiite:r8.

s6
Iar dacA ar spune cineva ca Dumnezeu
cu Sine* ca Cel ce e Acelaqi,
esteasemenea
intrucAte in mod statomicin Sine, fiind asemeneaSiegiin chip neimpArlit,nu am socoti
lipsitA de cinste numhea dumnezeiascade
asemenea.Dar teologii (scriitorii Scripturii)
spunca Dumnezeuca atarenu esteasemenea
dumniminui, dar El daruieqteasemanarea
nezeiascacelorce seintorc spreEl, prin imitarea
dupa putere* a Celui ce e mai presusde toata
definilia qiraliunea.$i putereaasemanariidumnezeie$tiesteceacareintoarcetoatecele create
spre cauza lor. Deci acesteatrebuie declarate
asemenealui Dumnezeuprin calitateade chip
(Fac.I,26) a lui*. Dar Dumnezeu
giasemanare
nu e pe de alti parte asemenealor, pentru ca
nu e nici om asemeneachipului sau. Caci
numai celor de aceeali treapta* le e cu
putinta sAfie gi asemeneaunelecu altele,qi
gi sa fie
sa-qiintoarcaintre ele asemAnarea,
ambele asemeneaintre ele, fiind create
Dar intre cauzA
dupachipul celui asemenea.
li cauzatenu se poate cunoagteo intoarcere
numai
(de la unala alta).Cacinu sedaruie$te
acestorasau aceloracalitateade a fi asemenea, ci tuturor celor ce se impartaqescde
cdci Dumnezeuestecauzainsu$i
asemdnare,
faptului de a fi asemenea;;i El esteqi suportul asemAnariixinsaqi qi este in toate Cel
tuturor prin vreo urma oarecarea
asemenea
acesteiasemanari.$i prin aceastaimplinegte
unireatuturorl39.

$7
Dar ce trebuie spusdespreaceasta?Caci
insaqiScripturadeclaraci El esteneasemenea $i necompuscu nici una, ca Cel ce e qi
a l t u l d e c a t t o a t e .I a r c e e a c e e m a i p a r a doxal,e ca nici nu spuneca e cevaasemenea
lui. Dar cuvAntulnu e contrarasemanariicu
El. CAci aceleariisunt gi asemenea$i neasemenea lui Dumnezeu.Primul lucru, prin
i m i t a r e ac e l u i d e n e i m i t a t .A l d o i l e a ,p r i n
f a o t u l d e a n u a v e a xc e l e c a u z a t ec e e ac e
e in CauzA, gi prin distanla de nrqp;rrA
n e s f A r g i t ig i i n c o m p a r a b i l ai n t r e e l e - - " .
$8
Dar ce vom spune gi despre stareasau
$edereadumnezeiascA*?Ce altceva decAt
ca DumnezeurAmdneEl insugiin Sine gi e
fixat statornicin identitateanemiqcatA$i e
supraintemeiatin mod neclintit qi in faptul
de-alucraaceleaqiqi in acelagiscopqi la fel;
gi in faptul de-a exista neclintit in Sine qi
de-anu seputeamuta qi de-afi nemigcat.$i
acesteain mod mai presusde fiinlA. Caci El
este cauza starii qi gederii tuturor, ca Cel
mai presusde toata $edereaqi starea.$i in
El au primit subzistenlatoate. fiind piipjle
n e c l i n t i t ed i n s t a r e ab u n a t a l i l o rp r o p r i i - - ' .

$g
Dar ce e de spuscdnd invalatorii Script e r g e$ i s e
t u r i i z i c i a r a q ic a C e l n e m i q c a m
miqca spre toate*? Nu trebuie inleles qi
acest lucru in mod dumnezeiesc?Caci trebuie cugetatcAEl semigcA,in mod evlavios,
nu prin mutaresauschimbare*,saualtemare,
sau abatere,saumi$carespatiala,nici in linie
dreapta,nici circularA,nici in ambelefeluri*,
nu fizicA.$i sta'
nu inteligibilA,nu sufleteascA,
in faptul ca Dumnezeu aduce la fiinlA gi
sustinetoateqi ingrijeEtein tot felul de toate,
q i i n f a p t u lc a e p r e z e n t u t u r o rp r i n c u p r i n dereatuturor, nesupusrelaliei cu ele, prin
ieqirile gi lucrarile providenliale la toate
existentele.Dar e ingaduit a lauda in chip
dumnezeiescqi miqcarile lni Dumnezeux
cel nemiqcat.$i prin migcaredreapta*trebuie cugetataneclintireadreapta,migcarea

r69

Despre Numirile Dumnezeiegti

neclintiti qi ieqireaneabatutaa lucrdrilorlui
qi provenireatuturor din El. Iar prin ceain
spirala, iegirea statornica 5i starea roditoare.Iar prin cea circulara, faptul de-a fi
acela;i qi de-acuprindepe cele de la mijloc
la El a
gi -pe cele extreme* qiolJrtoarcerea
c e l o rD r o v e n i t ed i n E l $10
Iar dacA cineva ingelege numirea din
Scripturi despreDumnezeu ca Acelaqi,in
sensul de egal cu Sine, e de observatcd

Dumnezeuesteegal nu numai ca Cel neimpiirlit gi neclintit,ci gi ca Cel ce iesela toate

gi prin toate la fel qi ca suport al egalitalii
de sine, prin care lucreazi la fel miqcarea*
tuturor prin toate gi impartaqireaegali a
tuturor celor ce se impdrtaqesc,dupa capacitatea fiecireia; qi darul egal imparlit
tuturor dupd vrednicie qi dupa toata egalitateainteligibila*, inlelegitoare,ralionala,
sensibili, fiinlialA, avAndu-lepe toate cu
voia de mai inaintein Sine Cei ridicat peste
toate. conform puterii sale mai p{gfus de
toate,facatoarea toataegalitatsax--''.

Capitolul X
DespreAtotgtiitorul, Cel vechi de zile Ei despreveac$i timp
$1
Ia seama sA lauzi pe Dumnezeu Cel cu
multe nume prin cuvAntgi ca Atotliitor gi ca
Cel vechi* de zile. Atottiitor se zice pentru
ca estescaunatotliitor, suslinAndqi cuprinzind toate,fixAnd,inten.reindgi circumscriind 9i facdnd totul neclintit in Sine gi
aduclnd la existenla din Sine, ca dintr-o
rAdacinaatotliitoare,toate $i intorcand la
Sine, ca intr-un sAn atot[iitor qi linAndu-le
adunatein Sineca intr-un Scaunatotcuprinzator pe toate, printr-o sustinerecare le
asigura pe toate gi e mai presus de ele,
nelisdndu-lesi cadddin ea gi sa se piardAca
scoasedintr-o casa atotcuprinzatoare.I se
zice obArgieatotliitoare$i ca cea care le line
farasa
sffAbatandu-le
pe toateqi le stApane$te,
ie amestecegi le impune tuturor ju-gurile
primite de bunAvoie qi dureriledulci-"' ale
dragosteidumnezeieqtiqi atotliitoare,ale
bunautii ei neslabite.

neschimbat gi nemiqcat qi pentru ci

migcdndu-sepururearamAnein Sineinsuqiqi
Cauzatorulveacului qi timpului gi al zilelor.
De aceeagi in sfinteleEi tainicelevedenii ale
aratAriidumnezeieqtie inchipuit qi ca batr0n
(cf. Dan. 7,9) qi ca tanir*. Batranil arata5i
ca fiind de la inceput; tanar,ca neimbAtr0nind. Sau amAndouine inva[AcAinarnteazh
de la inceput prin toatep0na la sfdrgit;sau,
c u m z i c e d u m n e z e i e s c u ln o s t r u s f A n t
invAlator,vechimeadumnezeiascaIe arata
pe amdndoud:ca Cel mai bdtrAne primul in
timp, iar ca Cel mai tAnar e dinainte de
numarul timpului. Fiindca unitatea* qi ceea
ce e propriului au fostmai vechica mullii ani
care au unnat--'.
$3

Dar trebuie sa cunoa$tem,precum socotesc, qi natura timpului ;i a veacului din

Scriptura.Cdci nu sunt absolutnefacutexgi
cu adevdrateteme toate cele numite vegnice
qi incoruptibilegi nemuritoareqi neschimbate
$2
qi la fel existente,ala cum zice: Ridicali-vd
(Ps.23,1,9).
portile ve$nicegi celeasemenea
lar caCel vechide zile (Dur.7 ,22)eldudat Fiindca de multe ori gi cele foartevechi sunt
caracterizateprin numirea de veqnice; qi
Dumnezeupentru ca esteqi veacul gi timpul
tuturor qi e inainte de zile gi inainte de veacqi cdteodataqi toata lungimea timpului nostru
estedeclarataveac,intrucAtesteqi o insuqire
de tintp. Dar trebuieca El si se numeascali
a veacului vechimea;qi neschimbareaeste$i
timp gi zi qi vreme qi veacin mod cuvenit lui
D u m n e z e u , c a f i i n d i n t . o a t am i $ c a r e a mdsurareain general a existenlei.Iar timp
t70

I
Despre Numirile Dumnezeiegti
nume$tepe cel ce este supusfacerii qi coruperii (stricaciunii)gi schimbariiqi caree altfel
pentru al1ii.De aceeateologia (Scriptura)ne
declarA(numeqte),gi pe noi cei definili prin
timp, veac prin participare*,cdnd ajungem
veaculnestricaciosqi purureala [el-+b.Dar
Scripturavorbeqteuneori gi de un veac temporal* gi de timpul veqnic,deqi gtim prin ei*
cd e mai propriu sa lie numite Si ardtatecele
ce suntveac,iar celece suntin deveniretimp.
Deci nu trebuie sa socotim, simplu, coeteme
cu Dumnezeu*, cel dinainte de veac, cele
numite veqnice.Urmdnd neabatutpreavene-

ratelor Scripturi, socotim veqniceqi temporale dupd modurile cunoscutein ele, pe cele
in partede
ce sunt la mijloc qi seimpartAqesc
veac,in parte de timp. Iar pe Dumnezeusa-l
laudam qi ca veac qi ca timp, ca cel ce e
Cauzatorula tot timpul qi veacul;gi ca Vechi
de zile, ca Cel ce e inainte de vreme qi mai
presusde timp gi ca Cel ce schimbdvremurile
gi timpurile. $i iarAgi ca fiind dinainte de
veacuri,intrucAtesteqi inainte de veac Aimai
presusde veac(cf. Apoc. 1 1,15)qi imparalia
lui este' imoAratiatuturor veacurilor.
AminlaT.

Capirolul XI
Desprepace {i ce tnseamnda fi tnsuEiprin sine,
ce e viala de sine Eiputerea de sine Si cele astfel spuse
$l
Vino sAlauddmprin imne de pace,pacea
ca obArgiairnpacariituturorx.
dumnezeiasca,
C A c i e a e s t e u n i f i c a t o a r e at u t u r o r l i
nascatoareaqi producatoareaarmoniei ;i articularii tuturor. De aceeao gi doresctoatepe
ea, care intoarce mullimea impdrfiG a lor in
unitate integrali* qi razboiul launtric al tuturor il Drefaceintr-o conlocuire unitari*.
cele
Prin impartagireade paceadumnezeiascd
mai vechi* dintre Puterileimpacatese unesc
qi ele cu ele insele gi intreolaltA,spreo unicd
domnieapacii tuturor; gi unescpe celede sub
ele insele qi pe unele cu altele cu ob0rgiaqi
cauza cea una qi desavdrgitaa tuturor. Caci
aceastapdtrunzdndin mod neimpArlit in
toate, ca in nigte locuri deosebiteale celor
desparlite,le hotamicegte,le mdrginegtegi le
asigurape toate gi nu le lasd sd se reversein
nesfArgire*gi nehotAmicire,dezordonate;i
nelixate qi devenite goale de Dumnezeu gi
cu totul neunite
iesite din unirea intre ele qi
'desp."
ea, sau si
inireolaltala8.Sa vorbim
aratamce estepaceagi liniqteadumnezeiascA
pe care sfintul Iustus (cf. Fapt. 1,23) o
n u m e q t en e g l a s u i t o a r e *g; i d e s p r e t o a t A
n e m i g c a r e ac u n o s c u t a i n p r o c e s i u n e a
(ieqirea)ei; sa aratam cum impAciuiegteqi
aduceliniqte gi cum estein Sine gi inleuntrul
ei gi a supraunittotul in Sine, intreaga;cum

neiegind din ea, dar inmullindu-se pe sine,

pArasegteunitatea ei*. Ea iese la toate,
raminAndintreagi inlauntru* prin covArgirea
unirii nrai presusde toate.Pe ea nu e ingiduit
qi nici cu putinla vreuneiadin existen[enici
sa o exprime,nici sAo cugetecu intelegere.
Dar recunoscindneputinlade-a o exprima
qi de a o cunoaqteca fiind dincolo de toate,
vom privi participarile inteligibile qi exprimabile la ea* gi aceastape cAt e cu putinta
oamenilor qi noua, ramagi in urma multor
oamenibuni-+e.

intdi trebuiespusaceasta,cADumnezeue
suportulpacii de sine qi al picii tuturor qi al
fiecdruia; gi cd toate se articuleazeintre ele
prin unirealor neconfundata*,prin caresunt
unite in mod neimparlit.Prin aceastafiecare
s t 0 n d i n m o d n e d e s p A r l i t ,i g i p A s t r e a z a
neslabit* chipul propriu, nefiind tulburate
cu celecontrare*;nici tocite
prin amestecarea
in deplinatateaunirii qi a curaliei lor. Deci
vom intui o fire simpla a unitafi paqnice,o
fire careuneqtetoatecu sine gi in ele li intre
ele, o pacecare pastreazatoatein imbinarea
a tuturor.Datoneconfundati,neamestecatdx
rita acestei unitAF neconfundate,minlile
dumnezeiegtiunite* se unesccu inlelesurile
lor gi cu cele inqelese.$i iaraqi urca spre

L7l

Despre Numirile Dumnezeiegti

unirea necunoscutecu cele aflate mai presus
de minte. Tot pentru ea, sufletele,unind
raliunile lor de tot felul gi inallAndu-lespreo
unicainlelegerecurata,inainteazapotrivit lor
nematcrialA
qi trepteilor, prin inqelegerea
;i
neimparlita* ipre unirea cea nrai presus.de
inlelegere.Pentruea subzistAunicaqi nedesfaiuta imbinare complexi a tuturor in simfonia ei dumnezeiasca;qi se armonizeazain
conglAsuireagi in acordul ;i in intregul
desavirqit* . Caci le adundin mod neconfundat gi le line impreuna in mod nedesparlit.
Pentru cA intregimea pAcii desavirgite
strabatetoate existenleleprin prezentaatotsimpla qi neamestecatda puterii de unitate
facatoare,unind toate qi unind extremelexcu
extremele prin cele de mijloc, insolindu-le
printr-ounicA(legatura)de aceeagifire. Prin
ptrtinlasd sebucurede ea
le dAruieqte
aceasta
si de ultimele*marginialeintreguluigi le face
pe toate conslientede unitalile 9i de identitatile, de unirile, de imbinarile lor. CAci
DaceadumnezeiascdrimAne neimpar[iti 9i
itrabate prin toate qi patrundein toate qi nu
iesedin identitateaei. Fiindca iesela toate9i
transmitetuturor in mod propriu lor cele ale
ei qi revarsdcu imbelgugarein ele din bogalia
rodniciei impaciuitoare.Dar ramAne,pentru
covdrqireaunitalii ei, intreagA,cu sine int r c a g a _p*r^i n s u p r a u n i r e ai n t r e a g a c u e a
insisii)u.

$ 4 . ,
$i daci toate cele ce se migci* nu se
liniqtesc,ci voiescpurureaca mi$carealor sa
se mentina, aceastae o dorinla dupa pacea
a tuturor, care le pAs[eazape
dumnezeiascA
toate necdzutedin ele qi pazeqteidentitatea
tuturor celor ce se miqca* qi viala lor
miqcAtoarenemigcati Ei necazutA.$i aceasta
o aratafacindu-le pe toatecelece semigcasa
rAmdnaprin aceastain pace cu ele insele,
ramAndndsd lucreze in acelaqifel, cele ale
lor--' .

$5

Iar dacf, vorbind de prefaceri produse de

c6derea*din pace,va declaracinevaca nu toti
iubescpacea.raspundemca nu cstenici una
dintre existenlecaresAcaddcu totul din orice
unire. Caci ceea ce e cu totul nestabil* qi
n e m d r g i n i t i n a c e a s t ag i n e f i x a t q i n e hotamicit, nu e nici existent,nici intre cele
existente.Iar daci acegtias-au despa4it de
de
oace si de bunurile pacii, bucurAndu-se
i"rturi 9i minii gi de schimbariqi nestatornicii, spunemca qi ei sunt stapAniJide idolii
intunecalix ai dorinlei de pace,deqi sunt tulburali de patimile mult miqcitoare. $i prin
aceastaraman* fara sa-qidea seamadoritori
ai ei, socotindcAprin implinirea celorpurttrea
curqatoareranrAn in pacea lor; ;i se simt
tulFuralidacdsunt lipaili de placerilecareii
$3
stipineau:51.Dar ce va sptlnecinevadespre
paiea revarsatAde iubirea de oameni a lui
Dar ar putea zice cineva*: Cum doresc Hristos?*Prin ea invAfamsd nu mai luptAm*
toatepacea?Caci multe sebucurdde diversi- nici cu noi, nici intre noi, nici cu ingerii. Ci
tateaii deosebirealor qi nu voiesc vreodati lucram impreuna cu ei cele dumnezeiegti*,
sAseconciliezede bundvoie. Daci cel ce zice dupa putere,prin purtareade grija a lui Iisus
aceastaafirma ci diversitateaqi deosebireae
care lucreazAtoatein tofl qi aducepaceaneinsuqireaproprie a fiecareiadintre existen[e*, graitAsi dinaintede veac hotarata9i ne imgi cAnici unadintreexistenlenu voieqtesa.se f acap6 noi fu Sineqiin Sinecu Tatal.Despre
nu-l vom contrazlcenlcl
leoedede aceasta,
acestedaruri mzriDresusde fire s-a vorbit in
o socotimo
dar qi pe aceasl.a
noi in aceasta.
invalaturile teologice* qi a marturisitimpredorinla a pacii*. Caci toate iubesc sa fie in
una iu noi gi Scripturasfinteihspiralii-)r.
pace $i unite cu ele insele, dar sA rd.'rnana
din ele gi din ale lor. $i e proprie
iremiEcate
$6
identitatii neamestecatepacea desdvArqita
grijile
prin
le
salveazi
care
pestreaza,
o
care
$i
Dar fiindci m-ai intrebat gi altAdatdprin
ei dAruitoatede pace pe toate nedezbinateqi
ce esteexistenfade sine, viala de
Epistola*
susgindnd
gi
intreolalta,
cu
ele
neamestecate
sine, inlelepciuneade sine gi eqti nedumerit
pe toate in putereastatomica gi neclintita a
cum spun uneori cd Dumnezeueste viala de
pacii qi nemigcariixlor.
172

Despre Numirile Dumnezeiegti

sine, altadatasupofful vielii de sine, am socotit de trebuinldL,sfinte suflete al lui Dumnezeu,sA-1idezleggi aceastaintrebarecdtre
noi. $i intAi,ca sa reluAmqi acumcelemulte
spuse,raspundemcAnu e cevacontrara spune
ci Dumnezeuesteputere de sine sau viala de
sine;i suportal vielii de sinesaual pacii saual
puterii. Caci, in cazul primelor, este numit
astfelpomindclela celece suntsau,mai mult,
de la iele ce suntintAile*.El fiind cauzatorul
tuturor. Dar in al celorlalte(estenumit astfel)
ca fiind in mod suprafiinlial mai presusde
toate cele ce sunt qi sunt intAile. Ceri sA
spunemce esteexistenlade sine sau viagade
sinesaucdtesuntin mod absolutqi desAvArqit
Raspundemca nu e cevasucit*,ci
incepAtor.
drept ;i care are o explicagiesimpla. Caci nu
spunemca existenlade sine e vreo altd fiinld
sau ingereasca,care sA fie tudumnezeiascA
turor cauzade a fi (caci numai Cel ce estemai
presusde fiinlA e obArqiaqi fiinla $i cauzade
a fi a tuturor existentelor),nici nu spunemca
e nascAtoarede viafA a vreunoracare trdiesc
altd dumnezeiredecdtceamai presusde dumnezeire.Caci numai viala e cauzavielii. Nici,
ca sa vorbim pe scurt,nu au fost numite alte
fiinle qi ipostasuri
obArEiialeexisten!elor,.alte
creatoare,sau raze 9r dulnnezerdln exlsten[e*. Nu i-au qtiut pe aceqtiacu adevarat,gi
propriu* vorbind, ca atarenici pe ei (caci nu
exista),nici pe parinlii lor. Deci existenlade
sine gi viald de sine gi dumnezeirede sine
numim in sens originar gi dumnezeiesc;gi

cauzal,obdrgiagi cauzaceauna mai presusde

toate li mai presus de fiinlA. Iar in sens
participant, puterile providenliale transm i s e d i n D u m n e z e uc e l n e p a r t i c i p a t ,l u crarea prin sine fAcatoarede fiinla, prin
sine* indumnezeitoare,la care participa
e x i s t e n l e l ei n m o d p r o p r i u l o r * . P r i n
a c e a s t as u n t q i s e z i c e x i s t e n l eq i v i i q i
indumnezeite qi celelalte. De aceeale este
suDortCel bun celor dintAi,apoi tuturorcelor
ce participd la El intregi, apoi celor ce participAca pd4i* ale lor la El.
Cand
Deci ce trebuiespusdespreacestea?
unii dintre dumnezeieqtiigi sfinlii nogtri
invafAtorinumescpe Cel Suprabungi Supradumnezeusuportal bunataliide sinex qi al
dumnezeirii spun ca bunatateade Sine gi
dumnezeireade bine facatoareqi indumnezeitoare provine din Dumnezeu, ca
revirsarea frumuselii de sine, facatoarede
frumusele.$i vorbescde o frumuseleintreagi
qi de o frumusetepa4iala; qi pe cele ce existd
din ea le numesc frumoasein intregime qi
frumoasein parte.$i toatecelelaltes-auspus
gi se spun in acelaqimod, adica aratAndu-le
participante la providenla qi bunatate*, ca
existentedin DumnezeuCel neparticipabil*;
gi ca participdnd la debordarea lui intr-o
revdrsarenegrAi6. Prin aceasta,Cel ce e cu
adevAratCauzatorultuturor, e qi dincolo de
toateqi Cel mai presusde fiinla, qi depAgegte
cu totul pe celece suntde
in mod supraliresc
o oure.u.. iiinla qi firer54.

Capitolul XII
DespreSfdntul sfinlilor, imparatul tmpdralilor, Domnul domnilor,
Dumnezeuldumnezeilor
$l
Dar fiindcA s-a vorbit despremargineacuvenita a celor de care trebuia sa vorbeasca,
trebuiesAlaudamqi pe Cel cu numepesfirqite
si ca Sfintul slintilor (Dan. 9,24). Impdrarul
impardllor (l Tiin. 6.15). despreCel'ce imparaleste
in veacsi din veac(cf.Ps.145.10).dar
li Ad.preD,,mnil domnilor (Apoc. l9.l6l gi
bumtfe=euldumne:eilor(Ps. 49,1). $i intii
trebuie spus ce socotim cA este sfinlenia de
sine (autosfinlenia)qi ce vrea sAarateScrip-

tura prin indoirea numirilor*,

s.t
J4

Sfinlenia e deci (vorbind in felul nostru), curafia libera de toati impuritateagi

d e s A v d r g i t aq i c u t o t u l n e p r i h A n i t d .
Imparafiaestedaruireaa toataautoritateaqi
podoabagi rAnduialaqi ordinea.Iar domnia
nu e numai depaqireatuturor relelor, ci gi
toata posesiadesivirqita a frumuselilor qi

173

Despre Numirile Dumnezeieqti

bunetatilor gi siguranla adeviratd qi neclintiti in ele. De aceeadomnia* (xoptottlg)
vine de la autoritate,(rOpog; qi de la Domn
(rriptov) qi de la a domni (rr:preoov). Iar
dumnezeireaeste providentacare e atent5
la toate gi inconjoara qi sus[ine toate cu
bunAtatedesivdrgitagi umple toatede sine
q.ie mai presus.detoattsgelece se bucurA
d e p u r t a r e ae i d e g r i j a

sine cu bunAtatespre indumnezeiie celor intonrse spre ea.

$4

Deoarece cauzatorul hlturor este supraplin de toate $i neimpdrta;ibil*, printr-o

depagirece e mai presusde toate,e ldudatca
SfAntulsfinlilor* gi celelalte,prin calitateade
c a u z a c e s e r e v a r s Ap e s t e t o a t e 5 i p r i n
depa;ireace-l ridicApestetoate,cum ar spune
$3
cineva. Aceasta pentru ca cele ce sunt
depagesccele ce nu sunt gi cele de care se
Deci trebuie se lAudAmacesteaca fiind
toatein mod impartA;esccelece seimpartagescsuntsfinte,
ale cauzeicelei ce covArqeqte
s a u d u m n e z e i e g t i ,s a u s t a p a n e ,s a u i m absolut*. Iar pe ea trebuie sA o numim
De aceeacelce estepestetoatecele
s f i n l e n i a c e i n t r e c e t o a t e $ i d o m n i a 9 i parate$ti.
Impariiliamai presusde toateqi dumnezeirea ce sunt,e prin aceastapestetoate,iar cauzatorul neimpirtigit e deasupratuturor celor ce
atoisf0nta.Caci din ea a venit qi s-a distribuit in unitate qi impreunA curAtia de- se imparta$esc$i a celor impartagite.Sfinli qi
p l i n a g i a d e v d r a t a ; t o a t a o r d i n e a 9 i imparali* qi domni qi dumnezeinumescScripp o d o a b a e x i s t e n t e l o r , c a r e i n l a t u r A n e - turile ordinelecelemai de la inceputdintre toate
(ingerii cei mai de sus),prin care cele de al
p o t r i v i r e a ,n e e g a l i t a t e a *g i n e s i m e t r i a ,9 i
primesc dupa aceea darurile de la
doilea
qi
bine
dreptatea
identitatea
se bucuri de
o r d n d u i t aq i a d u n dl a u n l o c p e t o a t e c e l e Dumnezeu,inmullind simplitatea transmisiinvrednicite si se impirtaqeascade ea. Ea unii acelora,dupa deosebirile*dintre ele. Iar
posesiunea tuturor frumusefilor, cele dintdi adunAin mod providenlialqi dumaredesAvdrqita
cea buni, privitoare qi nezeiesccele ale celor mai de ios in unitatea
providenla
toatA
e
a celor providenfiate,ddndu-sepe lor256.
susginAtoare

Capitolul XIII
Despre Cel desdvdrgitgi Unul
$l
AtAtea despre acestea.SA trecem, in
sf6rqit,la ceeace placeraliunii cel mai mult.
De fapt,invalaturacareii atribuieCauzatorului tuturor toateimpreuna,il laudaqi ca Unul
(cf. I Tim. 2.5). Prin aceastanu e numai
desavdrqitprin Sine gi deosebitprin Sine qi in
Sinein mod unic* qi cel mai desivarfit intreg
prin Sine intreg, ci qi supradesivArqit,fiind
mai Dresusde toate.Hotdmicind astfel toate
nesfArgirea,se supraextindeca Cel ce este
pesteorice margine,nu e incaput saucuprins
de nimic, ci seintinde deodatAin toateqi peste
toate, prin pdtrunderi fara lipsuri 9i lucrAri
I se zice iaraqidesavdrgitqi ca
nesfAriiter5T.
174

Celui ce nu creqteqi e purureadesdvdrgitgi

nemicqorat,avAndde mai inaintetoatein Sine
printr-o unicAgi neincemta!i
gi revarsAndu-se
dAruire,prin
aceeagiqi suprapltnagi nescazuta
qi le umple
cele desAvdrqite
caredesAvarqeqte
proprie.
de desavArqirea
$2
$i este Unul, fiindca este toate* in mod
unitar,fiind prin unitateasa unicAmai presus
de toate qi cauzatorulunitatii fara ieqire din
Sine. Caci nici una din existenlenu e neparta$a
de Cel Unul, ci precumtot numdrul* e parta$
de unul, qi doi se zic unul, qi douajumatafl,
iar unul qi al treileagi al zecelea,la fel, unul,

Despre Numirile Dumnezeiegti

a$atoateparticipAca pa4i la Unul qi toatecele
ce suntexista,pentruca existAUnul. $i de nu
este Acela, cauza tuturor, unul* dintre cei
mul[i, aceastapentru ci e Unul dinainte de
orice unul qi de mullime qi definegtetot unul
qi mulfmea. Dar nu e undevavreo mullime*
nepartala la Unul, ci cele multex prin pa4i
sunl una in intreg. $i cele multe in accidente,
sunt unain suport.$i cele multe la numar sau
in puteri sunt una in chip. $i cele muhe in
chipuri sunt una in neam. $i cele multe in
m a n i f e s t a r si u n t u n a i n o b h r g i e .$ i n u e s t e
nici una din existenlecarenu seimpArtagegte
intr-un fel de Unul aflat in toate, qi care le-a
avut de mai inainte pe toate qi intregi, pe
toate*cele opusein mod unitar.$i fard unul*
nu va fi mullime, iar fird mullime nu va fi
Unul, ca unitate inainte de orice numdr inmullit. $i dacale-arcugetacinevatoateunite
cu toate*.toate vor fi una in intreg.
$:
Iar afari de aceea,trebuie $tiut li aceasta,
ci dupa chipul sau mai inainte gAndit*, fiecare se uneqtecu cele unite dupi chipul
fieciruia $i acestaesteelementulcel unul al
tuturor.$i dacadesliinlezipe Unul*, nu va
mai fi nici integritate,nici parte,nici altceva
din celece sunt.CAcipe toatele-a avut in Sine
gi le-a cuprins in Sine Unul in mod unitar.
Astfel lauda teologia (Scriptura) intreaga
obdrgie*^,
dreptcauzaa tuturor
dumnezeiasca
Drinnumelede Unul-)d.
$i Unul este DumnezeuTatil gi Unul
Domnul IisusHristosgi Unul gi AcelagiDuhul,
pentru neimpa4irea mai presus de toate a inin care sunt unite
tregii unitali dumnezeieqti,
toate in mod unitar gi sunt suprauniteqi in
mod mai presusde fiinlA. De aceeatoate se
refera cu dreptatela ea.qi se atribuie puterii
ei* qi ramAnqi se suslin rii se implinesc prin
ea gi seintorc spreea. $i nu vei afla cevacare
sA nu fie din Unul, dupA care se nume$te
dumnezeireainmod mai presusde fiinla; care
sa nu fie in El ceea ce este qi sa nu se
qi sa se mAntuiascain El. $i
desdvdrqeasca
trebuie ca qi noi, intorcAndu-nede la cele
multe spre Unul, prin putereaunitalii dumnezeiesri-)e
sa laudam in mod unitar dumnezeireaceauna gi intreagi, pe Unul cauzator
al tuturor*, Cel dinainte de tot unul qi

mullimea gi partea qi ?ntregul gi hotarul gi

nehotimicirea qi marginireaqi nemArginirea,
pe Cel ce hotamicegtetoate existenfeleqi
insaqi existenla;pe Cel ce e cauzatorulunic
al tuturor qi al tuturorintregurilorimpreunAqi
e inainteatuturor qi mai presusde toateSicare
fiind mai presusde unul insugidefinegteqi pe
cel ce este unul insuqi* qi fiind Cel ce este
Unul, face ca unul, intre existenfe(sAdevini)
numAr*. Caci acesta fiind numdr, se impartaqegte
Dar Unul cel mai presus
de hin1ar60.
de fiingaqi Unul care este,hotarnice$tetot
numarul qi El este qi inceput r;i cauzA a
unului qi i numarului gi a tot'ce iste26l.De
aceea clumnezefieamar presus cle toate,
cunoscutAde noi sau de allii din existen[e,
gi laudataca unitate(monada)qi ca Treime,
n u e s t e c u n o s c u t An i c i c a u n i t a t e
(monada)*,nici ca Treime. De aceeaca sdo
qi rodnilaudamcu adevdratca supraunitatea
cia dumnezeiascA*,numita prin numirea
treimicaqi unitara,sAo numim
dumnezeiasca
mai oresus de nume. fiinta mai presus de
fiinla, fala de celece ,unr:o:.Caci ni:fiind nici
monadAsau treime, nici numdr. nici unitate
saurodnicie, nici altcevadin cele ce sunt sau
din celeimpreunacunoscutecu vreunadintre
cele ce sunt teologii,ridici peste toatA
r a t i u n e ag i m i n t e a a s c u n z i m e as u p r a d u m nezeirii care in mod suprafiinlial e supraexistentapestetoate.Nu existAnici nun'real
ei*, nici cuvint pentruea, ci e ridicati in cele
neapropiate(inaccesibile).Nu-i dam nici numele bunatalii, ca fiind corespunzAtor
ei, ci din dorinfa de-ainlelege* gi spuneceva
despre firea negraitA,ii dedicdm intAi cel
mai venerat dintre nume*. $i suntemde
acord qi in aceastacu teologii. Dar qi prin
aceastarimAnem departe de adevArul realitalii. De aceeagi ei au preferaturcuqulprin
negatii, ca unul ce scoate sufletul din cele
familiare lui* gi-l conduceprin toate inlelesurile dumnezeieqti,ca sa-l scoati din ele pe
Cel mai presus de tot numele gi de toata
raliuneaSitoatAcunoqtin{a,iar la urmatuturor
El sa-l uneascdcu Sine, intrucdt ne este cu
putinlagi nouAsAne unim .u 91263.

$4
Expundnd acestenumiri dumnezeieqti
i n t e l i g i b i l e ,p e c a t n e - af o s t c u p u t i n ! a ,a m

t75

Despre Numirile Dumnezeiegti

ramas departe nu numai de confinutul lor
exact,(cA;i aceastaar spune-ocu adevarat
qi ingerii*) ci gi de inlelegerealor asemenea
6elei a ingerilor. Fiindca qi cei mai tari
dintre invAtatorii nogtri despreDumnezeu
ramAn departe de ingeri. Dar El este
cunoscutin mod ultim qi inferior.nunumai
de invafatoriidespreDumnezeuqi de ascelii
dintre ei gi de cei c^ele urmeazA,ci qi de cei
de o treaptacu noi. Insadacdcele spusesunt
drepte qi am.reuqit sA ne atingem cu
inlelegerea de numirile dumnezeieqti
desfaqurate,lucrul trebuie atribuit Ca,riatorului tuturor, care ne-a ddruit intai sa
grdim spre El, apoi sa graim bine. $i dac.a
lipsegteceva din ."r" E" u""";ii f"i"J,
va trebui sA le cugetam pe acesteaprln
aceleagimetode.$i dacanu sunt dreptesau
qi am raracitde la adevar
suntnedesdvdrqite
iubirii
iie in intr.gi*i, fi6 h-p;;,;;ne
talede oam?niti indrepter" pe cel neqtiutor
i i t a - i t r a n s m i t ac e l u i c e ' a r e n e v o i e s A

invete ceva din ratiunea proprie. Caci se

cuvine sa-i ajutdm celui ce nu are destuld
putere gi sA vindecampe cel ce nu voieqte
sa ramanabolnav. $i fie ca ie ai prin tine,
fie prin al1ii,avAndu-letoateprimite de la
C e l b u n , t r e b u i es An i l e t r a n s m i Eqi i n o u a .
$i sa nu ocoleqtisa faci bine omului iubitor
de bine. Caci vezi cd nici noi n-am inchis in
noi inqine nici una din raliunile 4aruitenoui
in mod ierarhic,ci le-am transmisnefalsific a t eg i v o u Aq i a l t o r s f i n l i b a r b a l i * ,i n t r u c A t
suntemqi noi in staresaspunem*cele auzite'
neslabindu-le'$i astfelnu vom strdmbaintru nimic din cele ale predaniei' daca nu
vom slabi inlelegereasau exprimarealor'
Dar acestea'ca si placa lui Dumnezeu'
trebuie si se pdstreze9i sA se spunala fel'
$i aceastae m.argineacare trebuie pazitl
in numirile dumnezeiegti inteligibile'
Dar, prin condlcerea lui Dumnezeu' vom
t r e c ea c u ml a T e o l o g i a s i m b o l i c d * '

SCOLIILE SfdNtUIUiMAXIM MARTURISITORUL

Despre
NUMIRILE DUMNEZEIE$TI

Areopagitnl. Titturile ce le aveau Elinii odinioara

deveniqislurgiqi le-au atribuit tArd sAse ruqincze9i dupii
ce s-auintors la Ilristos; caci. iata, Areopagituls-anumit
astfel,ca si dunrnczeiesculIustin in sciereaCdtre Elini
a lui Iustin filosoful.
impreund - presbiterul. Numele de presbiter indica
gi pe episcop;caci episcopuleste ;i presbiter.$i aceasta
ie oratain Fuptele Sfinlilot't\prtstoli'cind in Asia Pavel
se intdlnegtecu Bisericile.(Fapt.20,28;.
CaPirolul

$1
Teologice. Noteaza cii Parintele a alcituit 9i o alti
lucrare,ca o introducere$i pregatireelementari a cclor
spusedespreDumnezeuici-colo in Scripturi; saue vorba
di o scricrecircia ii urmeazascriereade fa1a.
Nu tn (cuvinte) convingdtoare.Inlelcpciuneaomeneasci culegedovezile probabiledin cele sensibile;caci
mareafortd a silogismclorigi ia prilejurilc din geometne;
dar in cccacc privegtecele nemateriale'mai hine zis cele
qi mai presusde toati fiinta (substanta)'
suprramateriale
c u m a r c u n o a l t ec i n e v ai n m o d l o g i c ( p r i n s p e c u l a l i e ) '
ceeace nu se poate explica nici prin floareaculnlinantd
a minlii (neqtiinla despreDmrtezeu)?Ceea ce se poate
cugeta prin evlavie pura, in chip negriit.
Sd cugetdm ceva despre (dumnezeirea) cea mai
presus defiinld Dumnezcu este rrrai presus de fiinla' 9a
ilind .uget"t mai presusde orice liin!4, fie inteligibili' tie
inlelegatoare,cu atdt mai mult simluali (sensibili).
(Acelei) suprafiingiatitdfi. Daca fiinla {ouoia,
esenla)sc zicedc b a .fi (eivcxr), iar al indica inlelesul
venirii a ceva lr existenlf,din producerctlopaycoyql.
in lcgeturacu Dumnezeu nu se poate vorbl proprlu-zrs
de fiinli (ouois, escnla).CaiciDumnezeueste mai presusde orice fiin1i. nefiind nirnic din celece sunt' ci fiind
deasupracelor ce sunt qi Cel din care sunt cele ce sunt;
cici dumnezeireacea ascunsi a lui Dumnezeuestc slng u r i l p u t e r e a o t r i i r l i e i d u m n c z e i c 5 t ia t u l u r o r . c a r e
itipancqt" peste toli aqa-zigiidumnezei, fie ingeri, lie
o a m e n i s f i n l i , p r e c u m e 5 i c r c a t o a r e ad u n l n e z c i l o r
provenili prin plrticipare; caci ea estc adevaratdumnezeircaprLnsine, existenti din sinc insaqiin ntod necatzat(Stol,tstita u reltutt idcettde ens a se, dar liirti sri
o tle:wlte ptind la capdt.Ens a se inseamnda nu intplit'tt

nintic de obiect tn eristenld: a nu fi udus de cewt sau de

cinet,a la exisrcn!(i,ci tt Ji prin sine, deci a li din veci prin
sine,tdt'i cet'unu poatefi aduslu eistenld din nimic prin
sine. Ens a se inplitti deci caratlerul uctit', subiet'tival
u n e i e . \ i s t ( ' n l (v t ' S n i t ea: n u r t | e l t t t i t ' i l t t l i : \ t ' r ' n i A u n
subiet'tsuperior.Dat'ri existtiSi rtltele,toatesuntprin El.
El e Tatul prin excelenldul tLtturor.Neliind intru nimic
obiect, este,Suhiectulprin extelenld.$i cum nu se poale
(ugelo satnu fi fost cevu din eternitate,acel ceva esle
estePers(,an(iubsolut liberd,
Subietul pritt e.rt'elen1ti,
ftird.sd se li produs pe Sine insuSiprin oceustdlihertilte.
Niti o lege nu podte li tleasupra luturor. Ci deasupra
leqilor este un subiet't, iar tleasupra tuluror Iegilor
Suhiet'tul pur ;i suprent.Avem In dtedslu (?tt mdi cilte'
goricti dotudd tt existenleieternea unui Dunrne:eu'fald,
core n-ore nintic de thiect in Sine. Pe de oh(i parle, un
Tati etern nu poate fi cugetut.fdrd un Fiu etern, de
u c e e n gtio l i t u t e l i b e r dc a ; i ' f a t a l . A c e s tF i u e ; i E l l i p s i t
E ! e n d s t u t . d d r . \ (l i n i l t t e .
d e , ' r i t e ( t u t r t [ e r( d t ] l t i e L L
Nunni iuhirea poute erpli(a QLeustde.tisten!(ieternd
rleptin libertl ;i itr otelu;i timp nesingulurd Numai
iultireo uneStefn ea absenla unei legi tnte dd unei
e.\istenlecurdcter de obiect, cu caracterul liber ul existenlei.Datd Dutnne;eu ttr existctdin veci.frirtlwtie' ar fi
supusunei legi; ducd ar existttcu wtie' lu Jbl s-ur supune
unei legi (ktte de El. El e dincokt de oceustit alternativti.
Iur iuhireu clesrivirqitiiintre doi nu pootefiin<hisd fntre
ei. Eo e plina de genero:itateaiuhirii comuneltrla de ol
treilett, ture la rindul lui nu poole sri nu-i iuheascdpe
untlittcloi.sau in cure sd t1use drate iuhireu umdrulurrtru
Treinteat,e[niu1o Persoanelttrdivine e conclu:ictinevi'
tuhild a oricurei gdndtri despree.tistenlddusepind lo
caltcit. Pe lin qd uceslea, in Cel Le existtiprtn Sine e utfrta
putere,cd poute creu ;i ulte existenlechiar din ninic. Iar
det,dre,c nunkti pe dce.\leLtIe (un(\t.llen din proprie
experienlri.tztliinlti, Cel rc e,tisttiprin Sine! Ie creea:d
toate din ninrit e ntai presusde liin4i. Nt,i curunrtem cu
J ' i i n t i ,r u s u l t . \ t i l n ( L( tit. e S e i l t (rie c u , e e . r i s t rpi r i t t n i s t e
le.gi.Duntne:eu fiind dt'rtsuprulegikn' e nrui presus de
Jiintd , de nnclul lui esset urtrtsculde ruti , de ceeace-lfuce
in ottrecuref'elcunosLut,polpahil, n. trad ).
(Cunoaqterea) suprafiingiald. Numai dumnezeirii
insAqiii sunt cunoscutccelc alc sale,proprii firii ei.
Raza cuvintelor durnnezeieqti.Bine a spusra:ri 9i nu
xtarel cici preculn nu putem privi la soare,ci poate la
razclc din jttrul lui, aganu putem inlelcge pe Dut.ntrezeu
insuli; (avern ;i aici a.firtfitttri deosebirea tnu'e Jiinla

177

DespreNunririle Dumnezeiegti
dumne:eiuscii Si energiile ei necreate,reluatd de SfiAntul
Gt ixtt ie Paluntu, n. trad.).
Prin - cuviinld faqd de cele dumnezeieSti. CAci nu
trebuie sa finr cu indr;izneal:tfali de cele durnnezeiegti'
c i s i n e s u i mc u c u g e tc v l a v i o sl a r e s p e c t udl e D u m n c z e u ,
expriurind gi tilcuind numai acclca despre Durnnczeu
carc sunt lblosite in Scripturi,cum a spus mai inainte
Teologia (Scriptura) - atotadevdrald. Privcqte cum
numelte Scriptura,teologie, dumnezciesculPavcl: cAci
el estccel carezicecd f'ieciruiasedaruieqtede Dumnezeu
luminareain chip limpede,pe mesuraputcrii lui, precum
gi Domnul spuneucenicilor mai dcsava;i$: Vtuti t'i s-tt
dut sd (utnilsteti tuinele Inpirdliei (Mat. 13,11), ca
unora ce iau anrinte cu mai multa inlelegcre la cele
poruncite;qi nu o spuneaceastamareleDionisic sprc a o
inlelegenumai despreoameni,ci qi despreingcri, pe care
obi5nuiegtesa-i numeasca.dupa unii dintre filosofii din
afarA,minli; ei s-au numit minli ale treptelor de sus, ca
unii ce au in ci in chip fiinlial roatamintea 9i inleleg toate'
primind in mod unitar in ei cu atenlie toate cele Lc curg
din Dumnezeu la ei; de aceease qi spune desprepreasfin1iilleruvimi c6 primescintregi intregul.
Cele dumnezeieqti se reveleazd (se descoperii).
Noteaza ca qi ingerii se invrednicescpe misura lor de
c u n o q t i n l al u i D u m n e z e u .
Cu pdstrarea dreptd(ii. De aceea,zice, Dumnezeu i
se descoperi fiecAruiadupa puterea lui, nu pentru ci
pizmuicgtemai nrultul, ci pcntru a salvamdsuradreptalii
in cunoaqtcrealui Dumnezcu;caci e propriu drcPtatiisa
masoiuefiecaruiadupAvrednicic.Deci cunoqtrnladespre
dar noi avemnevoiede mdsuri;
Durrrnezeue nenrasurata;
cAci.daciini s-ardcscoperifari nlasura,nu ne-anrmantui.
cum nu se poatenici ochiul trupescsa primeascdsoarele
intreg.
Cobordnd in chip dumnezeiesc ' mai presus de
mdsurd. Nun)c$telipsa masurii insagi dumnezeirea9i
iluminareaei dupAcit e cu putinla.
Cdci precum - necuprinse. Prezinte aici necuprindereacunoqtinleidespreDumnczeu; cdci dacAnici cele
simple rii nefigurate,chiar daca sunt fiin1e,nu cad sub
simliri, cum sunt ingerii qi sufletelepentru cei trupelti,
cu cdt nai nrull le intreceDumnezeucarenu e nici fiinli'
nici minte, ci e ntai presusqi de fiinla; nici simplu, ci mai
presusde simplitate;(Dunute:eue de altJel ntai .sintplu
decAtsintplituteusdrd(d ( .fdpturilor, n. trad-);nu e nici
m i n t c ,c i n r a ip r c s u sg id e n t l t t c : n i c i u n i t u t cc, i m a i p r c s u s
qi de unitatc;(nu e lip.tit de ntinte,dur e de rt ntinte ;i de
o unitute.ture e In ocelu;i tintp ntai presus de ele; nu e
ninte,pentru tti e ntui presusdc eu, tttte lipsit de ea; ce
Iipsa de uritate teu nrui presusde ullilille
podte in.semnu
sau lipsttde ntinte ceu mai presusde ninte? Cine p(,dle
inlelege'!n. trad.);gi nu e nici circuurscrisin vreun holar,
dar e libcr de cele exislente prin lipsa de hotar (prin
indefinit). Auzind deci in Scripturd desprc lbmra lui
D u n r n c z c u ,d e c h i p u l q i t a i a l u i , c u g e t ap r i n r i d i c a r e5 i
p o t r i v i t c u D u n r n c z e ul a c e l en r a i p r e s u sd e t r u p u r i ; i a r
auzind de unilatc, sa inlelegi o intAlnirc in unitate a
c e l o r d i l c r i t c : d a r n u d e s p r cu n e l cc a a c e s l c ac s t c t o r b a
a c u n r ,c i d c s p r eD u m n e z e uc a r c n u e n u m a i i n c c p u ta l
n u m c l o r ; i n e c o n t p u s c. i e g i o u n i t a t em a i p r c s u sd e
c e l e d e o s i n g u r at l i n l a .
I;dcdtoarc de unitute.Dupice a ridicat cele din jurul

178

lui Dumnezeu din toate cele existente,umiind mAsurii

Iimbii noastre,(cici nu nc este cu putinla sa o depa$im
pc aceastalil laudiipe Dumnezeudin ele,din cme l-a scos
pe El; qi-l numesteunitale.dar ficitor al unitalilor, adici
Creatoral fiinlelor simplecum suntingerii r;isufletclc;5i
Mintc neinleleasa(vo0v crvdqtov), fiind neinleleasade
vreo minte oarecare;caci, daci cel ascmeneasecunoa$te
de catre cel asemenea,ar trebui, daca ar fi minte, sa fie
inlelcs dc caftreminti; dar titrc d dttloscLtlminlett f)rtm'
rrrrlli'l Dcci estemintc ntai presusdc minte qi nume nrai
presusde orice nume. $i numaleMeu, zice,nu l-unt sptrs
Ittr.De aceeaestegi lira nunrc (anonim) pentru to!i; dar
nu estenici existcnt(or-6d c6v);caci.dacaEl crceazdccle
ce sunt (celeexistente)din celc ce nu sunt,nu e din cele
c e s u n t ,c i d c t t s u P r a c e l o r cseu n ui a r d e z i c e : E u s u n tC e l
{e rrfit, cugetacum se cuvine ca e fira de inceput qi fari
de sfirqit, dar gi de nepilruns: (spunAndIo pre:ent: Et)
sunt ccl ce sunt. .rrfll,i cd e pururea, tti n-u .fitstcindva
tdnd n-afost Si nu t'uJi tindt o, clnd nu ta.fi; e pLtrurca
e x i s t e n tn; - u r ep e c ' i n e t us a u ( e t a i t n i n t e , n i t i d u p dE l ;
nu e obiett dl dtiya: eristii prin Sine din t'eti ;i pdnd in
vet;i:;i trebuie sti.fieo esistenlridin veci,deti prin Sine,
neavAndetistenlu co un obiett produs de ultcet'a sou de
ult, ineru : trehuiesd.fie un S ul,ied lritt ?.\L( len(d, ex lusiv Subiect.n. trad.).
Ql

Cunogtinla - a ceea ce este. CAci numai Dumnezeu

insugi qtie cele despre El insuqi, gtiindu-se in mod
cunoscatorgi propriu pe Sine ca este 5i cum este; iar
tuturor celor de dupa El e necunoscutin Sinc' adica ce
esteli cunt este.Caci nimeni nu cunoagtepc Tatal, dccit
Fiul. nici pe Fiul, decdt Tatal (cf. Mat. I1,27); caci,
cunoscindTatal chipul sdu,adicape Fiul. secunoaltepe
Sine insugi;acela;i lucru (Eebuiespus)9i despreDuhul
Sfiint: cici nimeni nu cuno(ile cele ale lui I)untne:eu'
d e c i t D u l r u l C e l d i n D u m n e : z t r .D e c i , t o a l e c a t c l e
inlelege acestfericit barbat le inlelege desprevenerata
Trcirnc; (rrnpoli (unod;le pe Duntne:elrdecit ta Tatit,
co origine a L'eed(;ee ld uIu de desirArqit,deti tuTutd
alFiului; LtnDuntne:eu uscet, un Dunute:eu cure nu e
'f(ta,
nu e Dumne:eu: dar Tttdl core t1il;le$i
din yeci
iube;te elin t'eci un Fiu, nu poille sri nl-qi wnurttite
h u t u r i a t t c e s t e ii u b i r i S i D u h u l u i ; n ' u r . f i o i u b i r e
desd t'i r ; i t ri ; ttumui t omun i u neu desdt'Ar; i t ri i nl re p er'
sttunele JereEtede taracterul de obiecte,n. trad.).
Nemdrginire. Ceeace e marginit poate li 5i cuprins'
pe drept cuvint, aflindu-sc intre marginile celui ce-l
cunoagle;iiu daca Dumnczcu este locul tuturor, nu in
mod corporal.ci in nrod creator.caci El urnple cerul gi
pamantuiqi toatc.dar estegi in alira acestora.e vadit ca
cslc ncnurrginirca.adic?ro putcrc cc nu arc rnargine.
( D u n m e : e t t e k t c t t l t t t t t t r t t rt a C r e a b r : t d t i E l i ; i
paistrcu:atpernutnent in rehlie v,itd LLttoale (ele lticute
twlitutea ;i puterea de Creukt, itulut(t <e-ur incetu
u(eust(iputere a Iui, ele ;i-ur piet de tttlitutea de-nf : ele
se nttnlitt in e.ristenldprin suu irtpulereu lui de Creator:
prin ele ttu se p(il nrcttlitP itt eri.stettliiniti o t'lipd; dor
Ittcrruriprin u(eu.tl( e ;i ntai presusde ele: e supnte.tistent: ele swtt nuirginile de El irtltutere.El e nenirrgittit:
nintic n-ar pulea existufdtd putereu lui creutttare:

Despre Numirile Dumnezeieqti

aceosla se arald infttptul cd toate sunl supuse unor legi,
ingustote de legi. Duntne:eu e mai presus de legi, e
Creutrn'ullegilor; tot <'ee sub lege e ohiect. itt tr,tal sutt
rntitur ittparte. [) umne:eue I)dtdt rtrul legilor moi presus
rle legi. El e prin uteaslu ulotputenliL:.fuptLtl(.ii todle
sunt supuse utur legi, cdre sunt obiette in paile sdu
tolul,le u'(td pe toute creete de un Subiectmni presus
de legi, ddtdtrtral legilor; tol rc existdt'tt tthiectsuu suh
legi e treut de o elisteva subiet't,nui presus de legi,n.
trad.).
Nu std necomunicat. Adic| toate se impartasesc de
comuniuneaqi lucrarcamdntuiloarea Providcnlei.
Mai presus de finld. Uneori numc,stedumnezeirea
fiinli, alteorimai presusdc fiinla. ca Si nrintc neingeleasii
Einume mai presusde orice nume; de acceao nume;te qi
fiinta mai presusde finti* (lui Dumtte:eu i se atrihuie Si
nuntirile ue(lurilor, dar e socotil;i nui presus de ele,
t'dt'i deqi nu e L'uele, e totusi tentelia lor. Iur tenteliu e ;i
tleosehitit ;i u.sendndtoarecu tele pe c(re le tntenteiu:ri,
n. trad.).
Se itnpdrtdsesc. Se cuvine a cunoa$tepe cele a caror
inlelegerene-adat-o Dumnezeu qi a ne apropiade ele cu
minteanoastra;dar nu trebuiesacautamnimic din cea ce
trecepestemargineasldbiciunii noastre;dc pilda, putem
sAcunoaltemca Dumnezeue bun. ca e crcator,de oameni
iubitor qi cele umratoare;dar ce e fiinla lui Dumnezeu,
nu cerceta.
N-au puterea proprici indrdzneli. Bine a spuscA sunt
fara putcre (td o6uvrlt<o6); cici chiar de ar incerca
c i n e v a c e v a , n - a r i z b u t i ; c i i q i i n t u n e c av e d e r i l e
inlelegAtoareqi cad din lumina existenlci, ca cele ce
aspirdsd cuprindaintreg soarelecu ochiul trupesc;la fel
puterileinteli_eibile
ca Heruvimii qi Seratinii, cirutind sdr
cunoascapc Durnnezcu il acoper:i,aratand ca nu pot
ajungc la vedercacea mai presusde ei. carenu le e data.
Aceastaestececace se spune:Pe Duntne:eu ninteni nu
l-u tti:trt vreodutd (loan I,l8). De aceeaqi inleleplii in
cele dumnezeiegtispun ca au vazut slava lui Dumnezeu,
dlr nu pc Dumnezeu.

$3
Mai presus de minte. E clar cd in aceasta se face
aluzic la mania lui Arie qi Eunomie, care au indraznit sa
vorbcasciicu mc$telug gi despre llinla negraita !i nrai
presusdc liinli a Unuia Niiscutului.
Cdci estc mai presusde minte necuprinsulobirrqiei
dumnezeieqtisau al liinlci atotimparatclti;i de nenunrit;
(fitntu duntne:eiustd e.steolotimpdrdteus(ti, rteuvirtd
ninic de ttbiect supus in'eu, ti t^ntpdritlindttt Suhiect
pesle t)ate, n. trad.).
Al dumnezetuqtii obirSii, gr. tfrg OecrpXiog. DumnezeiasciobirEie(0eapXiav) nunrc;tepreturindeniTrepentru faptul cd stapine$repeste
imea atotimparateascA
aqa-ziqiidumnezci.adiciringeri gi sfinli, prccunram spus
inaintei iar ascuns, nunlc$te necuprinsul acelci fiinle
n c r r u r n i t c le c e e a c c s p u n e 5 i p c s t c p u l i n c u t t i t ( t e
inle leuptri qi a spus gi mai sus prccunt esteinBdduit ;i in
t'ltip slint.
ObArqiaddtdloare de bine. Aratd prin ce este Dumnezeu inceputul oricarei aritari luminoase qi cdre sunt
aritdrile luminoase1i modilicarile de fomre.

Ridicarea. Aceastaeste ceeace a snus Simeon. cdnd

a vazut pc Hristos: Alcsrn este pus sltre t'tidereu Si
ridicurea multora din Israil (Luc. 2,34); spre ciderea
rtrului din noi gi spreridicareabinelui.
Celor ce se lumineat.d iluntinare. Spune cA acestea
se fac treptat,inaintAndsprcnraibine.intii lumindndu-se.
apoi desavirqindu-se.A se des:ivirgi este a fi dus spre
desavdrgireprin propAqireain buna vie;uire dupA Botez;
(tei ce se bole:ilLteruu tluntili ulunL'icei te se luntinou;
tdci prin Bote: t'ede intii omul luntina. cunoscind pe
Hristos, ca sensul vielii omene;ti,fdcAnd pe oanteni.fii
veSnitu
i i | u i D u n t r t e : e ut,e e u t ; ei n t p l i t t i p e D u m r t e : e u
t ' u ' f r e i n t e , n . t r f , d . ) .P r i n a c e a s t ap o a l e s p u n eu i n c v a :
Drumul l-ant isprdvit,credinlu unrpi--il (II Tim. 4.7). Se
inlelege cA inchinataTrcune incepe aceastddesavArqire,
ca
una ce e obirgie a toatddcsAvir,rirea;(de ot eet. Bote: uI sau
lumirturea se fute in numele ;i prin mdrturisireu Sflntei
Treimi, esenlaC re:lftri. n. trad.).Deci cei ce sedesavArqesc
prin propAgirese indumnezeiescnumardecit, facAndu-se
pdrta;i ai.firii duntne:eieyi (ll Petru 1,4).Dumnezeu li se
face pe misura lor obir:;ie a indumnezeirij, fiind inceput al
celor devenilidumnezei.Dupii acesturcu5,ajung la simplitate; tacindu-se prin inviere deopotrivdL
cu ingerii qi
nemaiavind, dupa Apostol. un trup sufletest (psihic).
adica persistAnd1i nrigcindu-se prin suflet, ci
dulun rtit esc (I Cor. 15,'1,{);(trupul cektr inviuli nu mai
are sintlirile;i trebuinlele trupeSti, ceea ce-i dd urt
tonlinut psihit: El ore ttumai sintliri dulnvniteSti, trt,
pleSite de triiirea lui Dunrrc:eu: prin acea.rtaau o lrdire
usenliitldt()urc(u u ingerilor. n. trad.).Pcstcei nu se mai
revarsdin locul Preasfintului Duh mullimea variati zt
compozigieigindurilor gi sunt eliberali de simqiri; de
aceease qi unifici, fiind dugi spre unitatea simplitiilii.
precum am spusinainte; cAci spunein altd pane: q^ierzr
ittinu telor ce tt'edeuuuttu,tu Si.ru.flerul
lor (Fapt.4,32),
Viald celor yii. Dunrnczeu in Sine insuqi nu se
inplege; dar. intrucit cste cauza gi obArqiaruturor, este
sinrplitateacelor sirnpli,viala celor vii. cel rnai presusde
fiinla al fiinlelor, gi simplu, diitatorultuturor bunatalilor.
$4
Tdlcuirea. Tilcuitori 1er<p<ivcopeg)s-au numir in
nrod principal cci cc au dcscoperitin rnod sir.nboliccele
neSraitcale tainelor.
Ca monadd. Aici explicA ce vrea searateunitateacare
se atribuielui Dumnezeu;qi spuneca aceastase spunede
teologi (autorii Scripturii) ca sa infAli,sezcncimpa4i-rea
lui Durnnezeu(individualitatealui); circi ceeace se impartein volume $i cantilali.se inrparteca un corpl dar la
Drrrnnezeunu se poate vorbi de ncinpa4irea trupului,
cici El estcnrai presusde toati corporalitatea;pe de altd
parte,fiindcA Dumnczcu le-a creatcugctindu-le cu voia
pe toate,El nu s-a inmullit ca o nrinreinrpa4indu-sein
inlelesuri.ci a rimas gi rAmAneneimparlit gi nerahrilicat
i n u n i t a t c , c r e l n d u - l c q i s u s l i n i n d u - l ei n c a l i t a t c d e
crealiune.Caci Dunrnczeu /ucr-ea:dpirnu:i (loan5.l7),
cum s-a spus?nEvanehelie:e mai presus.deci. de roati
sinrplitatea.rarndndndncinlpA4it.
Inpdrlite. Celc mai de jos ale acesteilumi viizute se
indreaptAsprecele superioareale lumilor supracereqti
gi
propriu zis lucreazd prin Cel viu; caci ht mdtu lui

179

Despre Nunririle Dumnezeiegti

$i toate celelalte (lumini) dumnezeieqti lucrdtoare.
cupinde morginile pdmdntului (Ps. 94,4)l ba 9i cerurile;
Lumini dumne:eie;ti lutrdttnre nulneltc inva!;iltlrile
ca;i in El, zice, sutlttoate (Rom. I 1,36);dar 9i in muricunoqtinlar;i facc pe cei
torul din noi vedemcelespusecaci sufletulseindrcpteazA sfin1ilor,ca lumina care insuf'la
a s c u l t a t o nd u r n n c z e i .
in Duhul, in caresuntintemeiatesimlurile qi raliunileprin
Ascunsd a (dumnezeieqtilor) ' tttvd(dlorL Notearza
care ralionam in cugetaregi cele ale^omulai,sunt ;titrle
cele
desprecele inaltc 1i mai prcsrrsdc auzut celor
ca
deci
(l
I
I
indreptAndu-se
Cor.
2'
).
Apos-tol
dupa
de duhil ,
fie
despreDumnezeu,lic despreiconomiade viala
mul1i,
din
el
qi
simlirile
spre
9i
suflctul spre duh, se indreaptii
in mod ascuns
facatoarea lui Dumnezeuau tbst predarte
prin el spre trup. $i in minte inlelesurilc\c inrl)artoirrede durnnczeiegtiiapostoli,descopcrindu-lein chip tainic
cum si, ramific'indu-sein alre qi altc. inaintcazi de la
celor dcsilvirgiiii hu toate ltot .fi spuserteplin tutuntr:
primril inlelesla al doilea,sprecelemai bune (mai inalte)'
l n t ( l i ! I t t ( r e L l t n l c ii n H r i s t " s I t te + i L e | u t | ? t( t n w n i R t !
beci zico ca intinzindu-nc spre Dutttnezeu,dcvenim in
tuntror, n. trad.); pe de alta parte cele alc apostolilorse
unitateaaceeaun intreg ncimparlit' diferenlelen'rultiple
o r e d a ut o a t c n e u , r t l i r t t t t u t\ei n c \ ( l t i t i l h I t t ec. c e l c c i n ceva
in
lor
inrpriqticrea
din
ale noastre adun6ndu^se
i a u n t e a a 5 i r e l e p r i t i t r u r e l d t t m u l i r r t l e l ; o ' cl c . ' c a q i
nu
adicA
supralirmesc'
in
mod
unitar 9i unificAndu-se
Aoostolul. scriind Tesalanicettilor,zice cA ei trcbuie sa
sirnlual,ci inlelegdtor,nemailiind noi neimpdcalicu.noi,
pdzeascacAtc le-ant auztt,.liepritr c'Lrtittte,
lie prin epis'
ci ajungAndin chip unitar unul, cum este:;i El Unul (cf.
ioki $lTes.2,l5); si lui l-inrotei iariiEiii spune ci i-a
Ioan 17,22),cum zice Evanghelia.
predat in tainii ceea ce s-a spus acum Itt ntod clesutperit
Ca Treirne. Noteaza ca nume$te lrelzra procesiunea
(II Tim. I,i0).
pannreascaintieil ipostatica,atotroditoareqi mai presus
Prin sJintele perdele. Noteazi cd trebuie puse Pe
de inlelegerespre aratareaFiului 9i a Stintului Duh.;qi
treaptaSfinta Scripturaqi predaniileepiscopilor
aceeaEi
ci
numarul,
nu
se
indica
deoarece
bine ipune caTreinte,
(pe care s-a obiqnuit si-i nurreascaierarhi - capeteniide
slava.Domnul Duntne:eul nostru este singurtrlDomn
pieogi- ca cei ce povalttiescpc preoli' adicape presbiteri
(Deut. 6,4); (in creaturi, intre cele nunkirote este o
qi diaconi qi ponari, cum spuue in ierarhianoastrzi;dc
eutLtntilitdespdrlire, cdreia i se potriteSte intr-un sens
iceea ascultam qi de invaldturile lor in privinla dogn k t i t t L ' a t , l l u . t nl u n u i r u l : i n D t t n n e : e u n u e n i c i o
melor); din cuvintele lor, zice, ccle mai ingroqateimbraca
de.spirtire.Jey e t' distintgie: lierure din tei trei are
cele mai prcsusde fiin1apentru inlelcgerca:;i tainica introinfinitrttea,L'un1n-o ttu cele c'reute.nici Iuott'in porte'
ducere (mistagogie) a noastra;de exernplu' pe Dunnezcu
prin
pol
unele
stdpAnite
hrc:
de
aceea
toute
fu
un
nic'i
fi
il arataca foc sauca t]atrin lui Diuriel qi ca hirbat vechi de
altelenu Ioale la un kt. ca obiecle'Lunlttu slt|lttposlaszile lui lacob, gi altclc ca rcestea;la fel vorbesc'despre
urile treintice,n. trad.).
ingeri, cind l{eruvintii sunt aritali in lbnne de :nimale 9i
P in care - toatd paternitatea. P.rfi paternitd li veal$i
' in chipul unor lrarbatigi tinen.
buie inlelese treptele din care provin cele din aceeali
(V arielatea) simboalelor tmpri4ita. Scriptura il inoceata, oarecum unite intre ele: Heruvinrii, Seralimii,
menegtcpc Dumnezeucind il nullre!tedin celeonreneSti'
incepitoriile, Stapaniile.Iar in ce ne privelte' 9i cele
imbraclntiu-l in picioare,qi miini, 5i f'e1e.
spiriiuale,ca inrudite; gi unele din altele' cum aratA9i
Cdnd - nesticdcio,;i. La invicre' sfinlii vor dobindi
Moise.
lui
rudeniilc
cu nestrjcdcitrnea
odatii
lui
5i nemurireastiirii asemindtoare
creaturile
Toate
sunt.
ce
Pentru cd toate cele
lui Hristos,luminind mai mttlt ca soarele,ca Ei Domnul'
Dumnezeusunt bune qi au iost facutebune foarteqi sunt
cind s-aschimbatla ti4a,in n.runte;cici Apostolul spune
aqaintruc6trimin in ritrduiala ceadupa fire' cum au fost
despresfinli cA atunci vor fi cum estcEl $i totdcaunavor
ficute; iar abatcreadin rinduiala cca dupi lire, fle cA se
fi cu Domnul (cf. I Tes.4,17).
producc in inger, fic in sufletc, fie in oriee t'el de corputi'
De ardtarea lui dumnezeiascd.Noteazaca nume$te
p i e r d e f r u m u s e l e a ( b u n a t a t e a )5 i p r i c i n u i e q t e .p r i n
qi trupul lui dumnezeiescQrdldre dunurc:eiascd v6zul6,
abatereaei, urAgenia.
ieeu ce c contrar Nestorienilorqi Acctirlilor 9i celor ce
Cu adevdrat tn tntregime. Bine exprimi aici
cugetaca Domnul nu estenici acunr9i nu va fi nici atunci
Noteaza
patimit.
a
Treime
din
cd
Unul
iconomia,pentru
cu truDul:mai noteazdca daci va lto ardtare dumne:einsa ca Unul din ipostasuris-ainpirta;it in intregimede
iasLd rat:uki a lui. ea va fi un trup insutlelit: ier cca
ale noastre;qi pe insuqi Domnul nostru Iisus Hristos l-a
spirituali sau prin minte. ne va fi inrparta;itaatunci in
numit sinrplu,apoi compus,readucind la Sine micilrrea
chip mai desilvirqit; tle aceea,intorgi fiind spre Du,1Bine sptrncmdeci ca Unul din SfdntaTreime
omeneirsca.
nezeu,vom fi desiivirqitlumiirali de El. dcveniti in chip
a fost pe cruce;(e lttrntulu cdlugdriktr scilis(u trtL'o-ro'
unitar una, eliberali de difcrcnlele compozilicl noasfre
Ne'stoimpotriva
Acczsta
n.
trad').
pe
la
unul
520,
nutni,
t
r u'iitr-o
p e $ t ic. a r ea r a t as i n r l u r i l t9' i d o r i n l e l el u r l r c l t i .
s-a
ipostusuri
ca
din
zice
UnLrl
caci
rienilor r;iAcefalilor;
imitare mui dumnczeiascd.A numit ilttitare
intpurtti;it in intreg,imede ule noustre' cum zice Aposmai dumnezeiascirviala mai inalta qi mai voitii' precum
tolul cA irr El lotuieSte lrupeste toatd plinatalea dumgi acum viala de vrednicieingereascaa sfinlilor se arati
ne:eirii (Col. 2,9). Iar aceasti intregime e afirmata 9i
in stareade laudAqi de depaSirea sinrlirilortrupeqti'chiar
impotriva lui Apollinarie; caci arati ci El a asumatpe
de aceeaceleale imitaliei sunt
dacanu in mod desavar$it;
omul deplin.
acur.nnrai rnasurate,dar atunci vor arita desAvirr;ireain
A luat miqcare temporald. SpunAnd ci Tatil a luat
acestea.
inlelege cA esrcmasuratemporalda
mi;care tent|:<,rtLlri,
Vederilor - spirituale. Prin simboale, zice, vedem cele
petreceriiDomnului in truP.
spirituale ale ingerilor, cunr aratd 9i prin faptul ca_lezice
Neamestecatd CAci insuqi Dumnezeu CuvAntul
iseneneu cektr dumne:eieSti.Nlususa aratat$i simboalele
(facindu-se om), a ramasin mod neamestecatceeace era'

180

DespreNumirileDumnezeie$ti
despre ei, in scierea Despre ierarltiu cereascti; de acestea
acum 5i celedesprcDuntnezeu.
leaga
-odihniid.
A numit t'dihnLit Iutrdrii inleleg,tittnre
necuorindereafirii dumnezeieqti;caci nimic din cele ale
a c e s i e i a n u s c c u p r i n d p r i n t n i S c a r e am i n l i i s a u
inlelegereanu e pttrtati sprc ceva cc se poate nlartunsl
sau ti,ttu.i, deci spre necuprinsul c:rre e cuprins prrn
nelucrarea proprie; (e un pdrad('x; prtu tlettttScure(t
ntinlii, ne da,^'sennta de netuprinsul dunitrc:eirii srtu
neutprittsul ei' n. trird.).
c'uprindem
'
Au preexisiat in chip supranegrdil.. Trebuie. sa nd
silirn sa inlelcgcm ce inseamni ( .lt preeusnr, c'cr toate
Din accastaseva intelege'
lucrurile seinlelegdin aceasta.
cum zice Apostolul, cA noi suntemiIr Dumnczeuinairlte
de intenlei;tea lunii (Ef. l'4)' Trebuie ;tiut, deci, ca
aducereatuturor la cxistentadepinde de El, ca cel ce e
cauzagi obirEia lor; dc acecase ingelegqi ca ccle ce vor
f i p r i n v o i a I u i n c i n l c l e . r s ai n' t r u c i t a u p r c c x i s t a it n E l
- eci'
c a r e 5 t i ag i c i l c v a p r o d u c c5 i c i n d l e v a p r o d u e c D
fiind in Ei prcqtiutedinaintede veci, au preexistatinainte
de-ah aduseIa cxisten;i celecugetate,caresuntveacurue
e u n o s c u l ed c E l i n a i n t ed e t o a t ac r c a l i a) i s e v o r l a c ep c
um)a, cum s-a spus: Cel ce le Stiepe-toate itutinte de
te pld'smuitin pAn'
.ftrt:erettlorl gi iaraqi:inui.ntede-o Ji
IeL'e,te-um cunosclttpe rine (ler. l'5)'
Pe care nu e cu putin(d nici a o in(elege Aqa zice
Grigorie Teologul, metafrazind spusa Elinilor.: pe
Duinezeu a-l cunoaStenu e cu Putinla; iar a-l vedeae
g' i m a i c u n e p u t i n l a '
Si - lut'uror. Dupa ce a vorbit de nturginile
t ' u n i , ; t i n l e l t , rs i p u t e i i l t , r f i i n l i u l e . a r c l u a t a c e l a g i
c u v a n t , p e c a r e l - a s p u s q i m a i i n a i n t e , a r a t a n dl ' ) t r t e
/ a u . s p u n ep r l n a n l m t r g i n i l e l u l u r t ' r ( u n ( ' : t i n t ? 1 (' )-S
b c l e e x p r e s i i c e e a c e a s p u s $ l m a l l n : r l n l c 'c a l n
Dumneieu toata cunoltitlla se oprestc$i ili gaseltc
s f i r q i t u l t o a t i m i q c a r e a ,p c n t r u n e c u p r l l l d e r e i tI l r l l
d u m n e z e i c q t i ,f a p t c a r e s e c o n t e n r p l ai n j u r u l e . ie t e r n
s i n u i n t i m p ; s a u ' m a i b i n e z i s . i n E l e m a r g i n e a9 i
i a p i i t u l ( a i o a t i c u n o g t i n l a )s r t r s l a r l i t u l o r i c a r c i
c u n o q t i n l cA. c c s t e as u n t f i i n l e l e5 i p L r t c r i ldc c s p r er l e
c i r o r c u n o g t i n l ez i c e c d s u n t i n D u m n e z e u ' p r e e x l s tdnd in parte gi impreuni in Dumnczeu, potrtvtt
raliunii negraite i pregiiinlei lui' care :;tie pe ficcuc din
..i" p" .ut-. le aduie la existenla, cum vor fi prin fire qi
puteic din El, care este fiinla mai prcsusde fiir4a qi mai
presus de cunoa$tcrc.Dar trebuie $tiut ca-ahceva.este
'fiinla
'
gi altccva puterea;cea dintdi este dintre ccle ce
subzistain ele insele; cea de a doua e din cele ce au
existenlain altul.
Cd;i dacd ' cunottinlele Explicarea cclor spuse'
Bine a spus;ciici, dacd cunoqtinlelcsunt.desprefiinle qi
celc ce iunt, iar Dumnezcu nu e nici in liin!e' nici ceva
din cele ce sunt, pe drept cuvint e dincolo 5i de
cun(r\ttnlii.
$5
Nici tnchipuire. Altceva este inchipuirea.:;ialtceva
9i
inlelcgereasauinltllesul;caci provin din puteri.diferiLe
dintr-o miEcare deosebitii. Inlclegereaeste lucrare $l
acliune; ia; inchipuirca este piitimirc ai intipltrire.ce
anuntaceva sensibil sau asemanatorcu ceva sensrorl;Sl

simlirea sesizeazicele existentein formA de grimadel; iar

adicasesizeazicclc ce suntin alt tnod
minlea deosebeqte'
ceeace e corporal sau spilitual
Despre
simlul.
nu
cu
;i
iau in care sunr simlurile, am vorbit qi inainte; pitimirea
este Si o migcareformatoare;dar judecata9i distingerea
e de itribuii sutletului gi minlii; deci trebuiedcoscbitin
suflet ceca ce sesizeazdqi ceeace producc inchipuirca'
Funclia inchipuini se imparle in trei pa4i; prima da chip
celor-sesizatepentru a face scnsibila sesizarea;a doua
produceo intipariredin celece rdmin. neflind intenleiata
pe niscai chipuri; aceastae 9i numita in mod propnu
inchipuire; a ireia e cea in care e toata placereabinelui
paruiprin inchipuiresau supariileade la raul parut:deci
n i c i o ' i n c h i p t r i r cn u a r e l o c i n D u n t n c z c u iE l e s t c5 i s e
aflAchiar ntai presusde inlelesultuturor; iar piircreaeste
o inchipuire a ceeace pareci exlsta
Nici atingere. Atingere nume$te arcl cupnnocre
inlelegatoarc;de fapt, cind ne intdlnini cu minteain mod
c,ino.iutot.u cele spiritualeqi nematcriale,ni se pareci
ne atingem de ele qi simlim prin minte cum sunt, ca 9i
prin aringcreacelor sensibile;dar de Dumnezeu nu ne
nici in rnod in[elegator.
atingem
"Nenumit
qi maipresusde numii.Nenumit zicein loc de
nenumit prin vreoinsu;ire; d;r El clreamdh fiin1dcelece nu
.srnr(Rom. 4,17). ca pe Cyr inainte cu atilia ani 9i pe
Iosia.
Ceea ce. Se explici continutul tratattrlui' Despre
teoIo gice.
tti
in giitu r ile (tnotun<6oeol)
be o dumnezeire. Numeqte de o dumnezeire'
P r e a s f A n t aT r e i m e .
Potrivite tngerilor. Spundnd despre Dumnezeu ci
esreneinlelcs1i dc neexprimatde noi, se lbloseqtede ceea
ce e mai mic vorbind despreDumnezeu;cnci daca cele
despre ingcri nc sunt nccunoscute'ce trcbuie cugetat
despre Dumnezeu?Deci' spune ca creaturilc ingereqti
sunt ca nigtc aratariale buniitllii dumnezeiegti;iar prin
aratare(dnrpol,qv) rebuie inleles rniqcarcaimpirlita in
mod neimpa4it la flecaredin cele imparlite' adicAspre
aducereali existenlaa fiecarciadin fapturile spirituale;
(in acliunea credloareu lui Duntne:eu se (rotd cel mol
ntult nedesprirlireuCreutorului de creulurd: nu e tn
aceastaric:ipinteism, nici despiirlireu lui Dumne:e.ude
cele creute. n. trad.) E cu putinla a intelegeaceasta!l ala'
ca modurile unirii cu Dunrnezeu,cuveniteunirii ingerilor
cu Dunrnezeu,intrucdt sunt uniri cu Dumnezeu,lle sunt
daruiri ale bundtalii lui Dumnezeupentru inallimea lui,
fie sunt primite de la El ca o descoperirca bunatalii lui;
qi astt'elsunt necuprinsenu numai dc noi' ci qi de ingerii
mai de jos; ele sunt cunoscutenumai ingerilor celor mai
de sus.ia unora ce sunt invrednicili de unirile amintite;
(de;i nu putemJi despdrlili de buttdratealui Dumne:eu
n' trad');
cu creaturi, totu$iinlele7ereuei ne depdEeSte,
in tratatul Despre ierurhitt t ereils.ti sc arxt!lli treptcle
ingerc5ti.
Mi-nlile de chip dumnezeiesc unile cu acestea'Minli
de cltili clumne:eiesc,pe care le vede r;i ca imitalii
ingeregti intlucAt ajung si-qi inalle la ele -sfinteleputen,
sunt cele numitc inatnte Puteri ingerc;ti; prin acestea
trebuieinleleqiautorii Scripturiidirtre noi, adicdproorocii gi aposiolii;caci nu trebuieinleler;iprin ele ingerii.din
faptui ca a spus ca sunt intitalii ale tngerilor

181

Despre Numirile Dumnezeiegti

Caci nu ingerul imita pe inger, ci cel
loyploptp{tcoq).
mai n.ric.Iar numind pe teologi (autorii Scripturii) min1i,
a spusca ajung la o unire cu Dumnezeuintr-un chip ce
imiti pe ingeri,dupe pudnla,ca uni.ice suntindumnezeigi
prin odihnade toatdlucrarealumeasca:(: i uLestd est e un
inleles al veqniceiodiine a cebr udormili irt Dttmnul;
ei nu nui trec in ginclirett lor de la una Iu alta, ci au tn
Duntne:eu tolul, n. trad.); cAci in cele spirituale toati
gi toati lucrareae odihna activd,care conduce
nrigczuea
spre desavdrgireaunillcatoare,dacA in cele vegnice gi
necorporale,care sunt odihne gi liniqti gi opriri ale lucrarilor. toate implinesc ceea ce e dupa fire, care este
in unitate.
pricinuitoarede odihnAqi de desavArgire
Odihna. CAcie cu neputinlAa se uni cu Dumnezeugi
a deveniin oarecaremod dumnezeu,dacanu seodihnegte
cineva de lucrarile materialeprin sintluri gi cugetare.
Desprindere de cele ce sunf. Prrn desprindereade
toate cele ce sunt se ajunge la necompararealui Dumnezeu cu cele ce sunt; ca spune cd nici un corp, nici
putere qi nici toate celelalte nu au insemnatate.
Dar - nu e nintic. A nu lt Dumnezeu nimic trebuie
inleles cA nu e ninric din cele ce sunt; cAci Cauzatorul
celor ce sunt e mai presusde cele ce sunt; de aceease
spuneci e gi pretutindcniqi nicaieri;fiindcii nu e nicaieri.
adica undcva toate sunt prin El gi in El ca nefiind nimic
din toate;qi iaraqiin El sunt toate,ca in Cel ce e pretutindeni; caci altelesunttoateccle ce suntprin El, intrucAtEl
nu este nicaicri undeva; ;i se umple toate, ca Cel ce e,
dupa prooroc, pretutindeni;dar nu e nicAieri,dupi altul,
carezicc: Sau caree locul odihnei Mele'l (Is. 66, l; Fapt.
7,49). Caci,dacAar fi numai pcstetot, El ar fi toate 9i in
toate in mod spalial; astfel este qi nimic, ca fiind peste
c e l cc e s u n t .
A toatd depinderec. Deprinderea este o dispozilie
statomicii; miqcarea, opusul odihnei, preocupati de
multe. Iar via1a,cea care le arata pe toate in lucrare;
?nchipuirea.ceeacc c intiparit in cugetare;pareree presupunereahotarata. Dar se deosebe:iteinlelegereade
cugetare.caci prima aratafunclia inlelegatoarea sufletului, iar ultima, miqcarea inlelegerii. Toate acestea$i
celelaltecate sunt numite aici nu sunt fiinla, ci se vad in
jurul fiinlci; de aceeaa qi distins-ope ea de ele.
Pronia - ca obdrqie. Acestea desfiinleaza opiniile
proste;ti ale celor ce indrAznescsa spuna ca funclia
creatoareapa4ine prin fire lui Dumnezcu, ca qi funclia
l r e n ti l i ( i ( ' r ' e r P i n . ! e r(eu l e q ( ' r i ( d
l e s u t u l upi a i a n j e n i l o rt a
u ideii t'ti st rierile lLtiDiortisie uu un carutrer plolinian
panteist.Dacd ar line de.firea ltti Dumne:eu sd crceae'
n-ur mai Ji o deosebire intrc ceea ce (reed:ii Sifirea lui,
n. trad.); cici zice ca Dwnnezeu numai pentru bunatarc
producetotul. (lur o hundtutesilitii nu e bundtate,n. trad.);
de aceeanici tcologii (autoriiScripturii)nu indraznescsa-l
laudepe Dumnezeu din ccle alc lui Dumnezeuinsuqi;cici
acesteasuntde necunoscut;ci din ieqireafer npoo6ou)
la celc din afard, care este pronia pentru cele cau:ole,
adica pentru cele ce subzisti din El ca Cel ce e cauzi $i
nlanurisescprovidenlalui Dumnezeupentru toate.Caci
toate se doresc dupA purtarca de griia (pronia) lui
D u m n e z e u , p r i n c a r e e x i s t i i g i s u b z i s t a .d a r c e l e
c u n o s c a t o a r eq i r a l i o n a l e i n m o d c u n o s c d t o r ; i a r
i n l c l c g i i t o a r es e n u m e s ct o a t ec e l e c c e x i s t a ,p e n t r uc a
sunt nrintc gi inleleg ccle intcligibile supcrioare;caci

182

inteligibil esteceeace se inlelege. care este qi o hrani a

celui inlelegator1to0 voepoo; sau care inlelege ('uoo
vooOv,og) aceasta.Deci toate cale prin faptul ci sunt
inlelegatoarein[eleg prin minte. fiind ralionale.aspirind
qi migcAndu-sespre pronia lui Dunrnezeu,se dorescpe
misura lor dupi Dumnczeu;iar celcce suntmaijos de cele
inlelegatoareli au un suflet simlual,adicAtoateanimalele
ca trupuri insuflclite,dar neralionale,avind sufletulconst6nd din elcmenteleqi din focul malerial. au existenla
intr-o suflare matenali. (Erou ptireri ale tintpttlui uceluiu,
n. trad.); acestea traind nurnai din simlire (simluri)
foamea qi setea dorescin chip cuvenit in mod sinrlual
ceeace li se oferd, dupi cuvAntul:Todte uqleapt(ide lu
Tine sd le dui hranu la timpul potrivit (Ps. 103,18).De
felul acestavei afla multe la Iov qi la David. $i toate
cclelaltecdte au o miqcarcde creltere sau numai vitala
farAsimlire qi suflet,ca toateplantelegi ierburile,careau
numai o suflarc vitala, au fiinla lor fara simlire, ca toli
arborii, cum s-a spus, qi fiind lipsite de suflarea
neuscicioasi,se milca sprecre$tereqi intlorirc; de aceea
par qi ele ci se dorescdupa pronia dumnezeiascd,prin
care subzisti gi infloresc; de acecagi de ele se vorbe$te
in Psalmul 148,sprea liuda pe Dumnezcupnn faptul ca
subzistaprin El. Se impartigescdeci qi accsteade providen[a negraita,dar numai pcntru a vielui, chiar dacain
mod neinsuflelit qi firi simlire, dupd deprindercacare
este proprie puterii lor. Caci dcprindcre se numelte
insuqirea statomicd, prin care se indica calitatea dispoziliei qi puterii proprii; numai prin aceastadcprindere
a vielii naturalese zice cd se imparta$escin mod fiinlial
de puteresprecrestereaSimigcareace Ie e proprie,dar in
mod neinsufletit ti fara simlire. dorindu-se dupa
bunatatealui Dumnezeu._
Cele tnlelegdtoore. Inlelegatoare numegte firea
ingereascd;iar ralionala,cea omcneasca:iar prin cele
inferioareinlelege firea neralionala.cAreiai-a spussensibila (o,io0qtG6), adicasimluala:celclaltesauplantele
gi toate cdte sunt neinsuflelitc;i nenrigcatesunt cele ce
a u m i q c a r e av i t a l a , a d i c i d c h r i n i r c ! i c r c l t e r e ; c A c i
a c e s t e as e a r a t a i n p l a n t e ; i a r c e l e f a r a s u t l e t a u i n
e l e n u m a i e x i s t e n l a ; d e a c e e a l e - a s p u sf i i n t i u l e g i
stdrttiloare.

$6
Ca - veSnic.Privegte cit de clar minuriseqte din cele
cauzalcli createpe Cel mai presusde toatc;caci nulre$te
le;rric pc Facatorulveacurilor5i e cu adcvirat veac Cel
ce este pururea;de aceease numegtegi veac; dar vegnic
nu este vcacul insugi, ci cel ce se impanase$tede veac;
de fapt zice lsaia. Dumne:eu teL re;nic ((re d preBdlil
nrarginilepdndntulLti (1s.40,28).Iar Dumnezeunu este
al doilca dupa veac (urmator veacului), ca sA se impa(Afeascade el, ci Facatorulveacurilor.
Ca neimbdtrdnitor. Dupa cuvintul: Iar Tu Acelasi
e;ti ;i unii Triinuwtr,rfir';i(Ps. 101,28).
Ca - in adiere.Aceastaesteceeace s-a spusin cartca
Regilor'.c?tttiti itt cLtlremur,nici in nor nu era prezent
Domnul vorbind lui Ilie; ci in glas de adiere sublire il
chema Domnul (III Rcg. 19,ll-12); iar prin aceasta
spuneca ;i in trup este Dumnczeu,Cel ce e in toatede
necuprins; cAci de suflarea lui se imparlalesc toate $i e

Despre Numirile Dumnezeieqti

in toate 5i nu e cuprins de nici una, cum zice 5i in
Evanghelic Domnul: Duh este Dunuze:eu;i tei t'e i se
tnthintr, trebuie s(i i se inthine in duh Si adevdr (loatr
4,24).
R?

Lipsa numelui. E ftrra nume, pentru oa este toate fi

nimic din cele ce sunt, ci toate sunt din El, precum se
explici insugipc Sine insuqi.
Ca obdrgie. ObArqieca cel ce di existenta;ca marginc, ca Cel cc suslinein cxistenla(in ulurit de El nu e
existenld.n. trad.).
Toate tn toli. Toate cele ce sunt, precum faptul ca din
El sunt toate.
$i casc. A spusci El e casatututor, ca fiind locagul
tuturor sfin1ilor,cullr a spus Donnul insusi: Rdmdneli
tntru ntine(loan 15,4). Caci precum noi suntemten)plul
lui, dupd cuvdntul: Voi locui itt ei ;i t'tti umhla (ll Cot.
6,16), ala gi el e casanoastri; bine a adaugatde aceea
indata: in chip uttit; fiindca a zis ca El estetoate gi in El
sunt toatc, ca nu cumva coborAndmintea la compozilie
sa cadadin adevir. socotindca toatesunt purtatein ntod
ingranraditin Dumnezeusaucd Dumnezeucstetoateprin
compozilie;a vindecatdeci aceastaspunind unite, adicit
in unitatealui, mai bine zis El rirninind ntai prcsusde
unitatc,supraumplAndtoatein mod neimparlitgi neamestecat, Iiind toate cele ce sunt in toate; dar este /?e.rtrp&.t
re!u1iilor,adicanu e stapdnitsaucircumscrisde nimic in
m<idtrupcsc,ci c mai degrabadeasupralor; cici estein
afari de toate,nellind nicaieri, find toate din El ;i El in
toate;cAci din El subzistatoatc.
Toate - in mod sintplu. Adic:i necompus:cAcinu s-a
c o m p u sc u n i n r i c d i n c e l e c e s u n t 5 i n u s - a u n i t c u e l e
t r u p e $ t ed. e c i t i n t i m p u l i c o n o m i c i .
$8
Ardtdi vdzute. Numeqte vederi descoperirile lui
Dunrnezeuin simboalegi spunecum trebuieinlelese.
Locaquri, gr. ovcx'c6potq. Elinii nunreaulocaguri
(avdxtopa) templelezeilor lor . SfAntularatain accstea
ceea cc se spune la Isaia; caci se parc ca el a vazut in
t e m p l u a c e a v e d c n i e ( g i s l a v a ) d u l n n e z e i a s c ia
Serafimilor.Iar cele urmitoare s-au spuspentru vedenia
lui Iezechiclcea din Babilon :;i pentru altc vederi.
Scaunele,gr. xoi 0r6xouq. Tronuri.
Teologia simbolicd. Promitc sd alcatuiascaalti scriere, pe care o nume$tcTeologia siniltttlicit.
Ierarhicd. Noteazaca se cuvine ca nrai alespreotii se
ScripturA.
inleleaga(contemple)dur:rnczeiasca
Asemdndtourecelor dumenzeieqri,gr. Ocoer6eiq.in
loc de vederi durnnezeiegti(0co<pcrveig;.
Urechi sfingite.ObiEnuieqtesa atribuie sfinlilor urechi sfinte,adica auz evlavios qi vrednic de ccle'sfinte.
Neiniliali. gr. cipfotcrlv. Cel ce aude de cele dun-rnezeieqtirizind saubatAndu-qijocde ele saudc tilcuirile
lor e judecat ca cel ce lupta impotriva lui Dumnezcu
Lui Timotei ii scrie qi Apostolul ca nu
1Oeotrrd1oq).
trebuievorbit celor ce nu primesccuvdntul ca adevarat.

Capitolul

II

$l
(intregii) obtrqii dumnezei{fi. Acest capitol ii combate mai ales pe Aricni qi Eunomieni. care suslin
dar gi pe Nestorieni qi Accfali. OhirSie
neasemanarea,
duntne:eiastd numeQte intrertgu eristettld a Sfintei qi
ca dumnezcirecunoscutiin trei
unicei Treimi inchi.irate,
ipostasuri; caci e obiceiul lui sA nunteascdinchinata
Treine intreaga dumne:eire', cici aceasta,descoperind
ce este intreaga dumnezeire, a aratat prin prima deosebirea Persounelor.adicAdistinclia in trci ipostasuri,cu
proprietalile lor, sau ci unul e Tatal, altul Fiul 9i altul
Duhul SfAnt; dar cei trei sunt o unici Ei singura dumnezeire;dar e de qtiut ce in legaturacu Dumnezeunu se
vorbe$tede existenla (unap(61 in senspropriu; caci
esie preexistetl!(i (npo6fiqptg), adicd inainte qi de
existenld;iar fiindca toatAcxistenlae din El, se numesc
toatedin celece se arati din EI, ca sa.fieinlelesmai presus
de acestea.
Ardtdndu-le. Adica ficAndu-lecunoscutesauvddite.
D um nezeiasca obArqie, gr. rilt 0eaplicrv. NoteazA
ci cuvdntul poate fi spus qi in mod ontcnesc.dcqi se
a t r i b u i e d u m n e z e i r i i p e n t r u u n i t a t e a P e r s o a n e i( l u i
Hristos).
Nu - vreunei pd(i.Bine spusce ,lL r'rcuneipdrli.
Cdci lucririle qi toate cuvintcle de laudAale invaliiturii
despreDumnezeunu se atribuiedeplin nturiai uncia din
PersoaneledumnezeieqtiiTreimi, ci ele sunt comune
T r e i m i i , a f a r i n u m a i d e i n t r u p a r ec: i c i e a e s l c n u m a i a
Fiului. cum spune in cele umrAtoare;dar numai proprietalile caracteristiceale celor trei ipostasurisunt in
parte gi in mod propriu ale fiecaruia,cum e al Tatalui sa
fie Tata gi nu al altcuiva.Tot aqagi despreFiul qi Sfdntul
Duh.
intregii. Noteaza cA se aplicA intregii dumnezeiri
Trcimea.
Nu (recunoaste) - despre tntreaga. Noteazi ca cel ce
n u s p u n ec a t o a t on u n l i r i l ed u n r n e z e i c | tsi u n t c o m u n e .
sfigie fara cvlavie unitateainchinatei Trcirni.
Un prooroc. Aceastao spuneDavid.
Acestea zice Cel ce esre. Noteazaca acest Smnt
Dionisie primegte Apoculiltsa celui intru sfinii loan
Evanghelistul;cdci acoloestespusaaceasta.Iar faptul cA
atunci c.lnd cra in Patmosduurnezeicsculevanghclista
vitzut St Apotulrp.raa fost cunoscutdc sfintul Dionisie,
ceea ce vei afla gi din Epistola pe care a scrls-o catre
SfAnrulevzrrghelistqi teolog Ioan.
Care este, care de Ia Tatdl. Cugeta cum o folosegte
spusaaceasta:caci nu o spunetotdeaunaaga.
Dumnezeirea, gr. tilv 0eopXiov. in alte locuri:
viulo - dumne:eiosttt tbirSie lOeoppxqv (roqv).
Dumnezeirea ndscdtoare de Durnnezeu- Noteazaca
nulncstc dumnezeirenascatoaredc Dumnezeupe Tatal
qi dumnezcirefiliala pe LTnulNascut.
de:mai pe
Prin desfdqurare, gr.6re(o5rxA6.inloc
1n|g (nlo, utqpcog).
Toate - prin E/. Noteaza ca atunci cdnd zice ca toale
intrcaga.adici
sunt din Dumnezeu, indica dumnezeir-ea
SfAntaTre.ime; iar cAnd zice: toote s-au t'reat prin El ;i

183

Desprc Nunririle Dumnezeicqti

spre E!, vorbeqte in mod precizat (desfagurat) despre
ipostasuri;caci acestlucru l-au inlelcs toli despreCuvantul creator.
$i ale lui. Adici ale CuvAntului.
Comun Ei unitar. Noteaza ca a spus:comune sunt ale
Sfintei Treimi.
Lucraile dumnezeiegti.De exemplu, El in Duhul
lui Dunute:ensctr denutni (Luc. I 1.20); inchinarea,ca:
Celui te huleStepe Dulrul Slint t'tu ise trt iertu (Luc
12,10); impartirea darurilor (td 6d r6v 6ope6v),
adicdu hurisntelor',prin spusa:Veli prini putere venind
Dulrul Slhnrpesreloi (Fapt. 1,8)'
Izvordtoare. S-a spus in Psalmi: ('ti la Tine este
izvorul tie!ii (Ps. 35,9); 5i la Ieremia: M-uu pdrdsit pe
M i n e , i : w t t u l u p e i t ' i i ( I e r .2 , 1 3 ) .D u r n n e z e u e n u m i t d e c i
i:t'or, ca un pintece qi obirgie 5i cauzaa tuturor celor ce
se aratagi vin la existenla;cele pe care unii au obignuit
s a l e n u m e a s c ag e n e r a l es a u S e n u n s a u i t r t r c g u r ts a u
cuprinzatoare,pe acesteadumnezeiegtilcScripturi le numesc cauzd izvoritolre; deci pentru caracterul creator $i
faralipsurial celorcesubzistaprin Duhul qi pentruci Duhul
Sfdnt este rii El Cauzatorul tuttlror celor ce sunt, cum s-a
spus qi in inleleptiune,in mod cuvcnit se nurnelte $i El
cauzd izvoratoare; iar perpetuitateacreatoare a lui s-o
inlelegidin cuvintul:TatdlMeu pAttdtt<unt lucreu:d,qi Eu
hto e: (lout 5, I 7); caci la fel lucreazaneincetatqi Duhul
Sf6ntimpreuniicu Tatal9i cu Fiul; cAcis-aspus:Tltnrite-tei
D u h u l T t i u; i s e v t r : i d i ( P s . 1 0 3 ' 3 1 ) .
Cu - tn(elesurile (lor) nestrdmDale. Bine a spus
nestrambate,fiindca 9i ereticii citesc Scripturile' qi se 5i
hrdnescdin ele, qi totugi se strambape ei in.si;i.
$l
Cele distincte cuvenite lui Dumnezeu. Distinclie cuvenitalui Dumnezeuin Sfinta Treime a numit cuno$ttnla
neconfundati despre ipostasuri;deci nu trebuie sa ne
ingrijim si convingcm pe cei ce nu primcsc dumnezciascaScripturi; caci a teologhisicele comunc in SfAnta
Treime nu inseamnAa introduce o confuzie a ipostasuril or.
in StiinladespreDumnezeu. Vorbind mai sus despre
gtiinladespreDumnezeu.n-a spusc:i este$tiinla;dar aici
.
numestecele ale invalaturii desprcDumnezcultiin[a. Iar
.-------_--itiinla esteopinia dreapta.cxpu:i prin ralionerncnt'sau
i a l i u n e ad r c a p t an. c i n v i n s ad' e s P r cv r e u nr e l i o n a m e n t9' i
gtiinla eracta qi expunereaunui lucru, a carui $tiinla se
nunrelte;i carepropunecuvintul gi opinia dreaptadespre
adevar. ncavAnd nevoie de l'reun adaos sau de vrco
intiirire prin ceva asemanalor'
Descoperirile dumnezeieEti, gr. txqcv,opiag.
Dcscopcririnumc$teinvillAturilecareexpun ntisterele.
in'noi neinmullile. Nu trebuiesa trecempcstedumnezeiascaScripturtin teologhisire.
$.1
Cele create prin depdEire. Se laudd Dumnezeu pnn
parirsireacelor inlelese;caci i se aduceinchinarcdin cele
de pildA ca nclrturitor,ca
neinlelcse,prin sLrpradcpa5ire,
ncsfArqit.ca nevazut,ca ncavind nici o trebuinla!i toato
caci sunt comune Treimii ;i acestea;dar
cele asenrenea;

184

sunt cuuze ale tuturor ce vin in stare de creaturade la El,

fiind [:l cauzatorula tot binele,precum s-a scris' pcntru
ca t(rt binele esteul lui.
(Ceeace epropriu)Tatalui.Iat vprafiinlaeste comunA
precumTatilui. aqaqi Fiului qi Sf6ntuluiDuh. Iar in cele
distinctc ale Sfintci Treimi (e vorba de numiri) nu e nici o
reciprocitatr'saunilnic con)un:cilci nu sc polte numi cu
evlavieTatil Fiu. nici Fiul TatA;la f'elgi Sfintul Duh.
(Via1u),ca noi - a lui ILsus.Noteazacd numai a lui
DumnezcuCuvAntulesteinomenirea.O numeqteaceasta
desavilita, impotriva lui Apollinaric, ca fiind din sutlet
inlelegitor gi din trupul nostru;aceastao aratacandspune
ca noi (xc0'r1p06); accastae qi impotriva lui Eutihie; iar
imootriva lui Nestorie,cind zice cti Iisus ttt Duntne:eu
ari eti sten1u nest hinlxt tri,Jticindu'se t o n r ti. $i ztce cA
cum e foamea,
tainele itt inonenire sunt fiin1iole,'in
trup' n. trad.),
oboscalir (dar sunt ;i dumne:eie;ti
pe apa, intrarea prin u.sileincuiate la ucenici 9i
paqLrezr
iapta scularii mo4ilor gi insaqipatima gi toate cele asemenea.
Tainele fiinyiale. Noteazi cA .fiinliale se referi la
intrupa.relc:ici a spus-oaceasta,ca sa inlatureopinia ca e
o nilucirc.
$4
I niliali tn chip sfdnt tn tadilia. NumeStei niliali in
chip slint licpopriotcrt) pe cei introdu;i in cele sfinte'
Ascuns qi neardtat. Uniri ascunse numeste
cunogtinlclenecuprinsedesprefiinla dumnezeiasci;ce
este fiingainsaqia Sfintei Treinri, nu va qti nimeni niciodata.
Distittc[ii. Distinclii nurneqte inchinatele existenle
ipostasiatc,adica a Fiului, suiilucireanegraitadin Tatil
Ei purcedereaneinleleasaa Sfintului Duh din TatAl.
Llnitatea tncepdtoare.Unitatca mai presusdc unitatea incepatoare inseamni neinipirgirca firii duntnezeieqtiqi sinrplitateaei mai presusde toataunitatea$i
simplitateain celc ce exista.
Negrairea. Negraire, pentru imposibilitatea de a da
nume fiinlei.
Atotspiritualitateo. Se spune cum este Dumnezeu
necunoscut gi atotinleles 5i cum dobindint in
necunoltinla cunor;tinladesprc El. Caci Dumnezeu se
face cunoscutin neqtiinla;iar negtiinlasa nu o socote$tr
neinvalaturt;ciici aceastaesteintunericul sufletului;nici
caci
cilci DumnezeucsteNecLlnosculttl;
ca cunoscaioare,
qi negtihrlaesteun fel de cunoa$tere;ci se cunoa;lc prm
acea ncgtiinli. prin care devcnind simpli prin ridicarea
pestcinielcsuri,care se inrpragtieinmullrndu-se5i iariqi
involueaz:afara se tlc o unitatel?ra putinlii de inniullire.
Deci, depigind toatAinlelegereadcspre Dumnczcu. ne
faceni simpli, ajungind negtiutorica umrare5i rimAnAnd
indistincli prin stareade unitate qi stind cu siguranliiin
unirc, ne;tiind ca nu qtim, adica neqtiindceva deoscbit;
astf'elignoram ca unii neinvalali9i putind invAlacele ce
nu le cunoagternacum, dar nccunoscind cele necunoscute, cu er'lavie ri<iicalipestetot conlinutul ra[ional;9i
stdnd in aceastane$Iiinla,devenim un chip al Cclui ce
este inainte de toate; cici parasind toate chipurile 9i
inlelesurile 5i aflAndu-nefixali in negraireasupenoara

DesprcNumirilc Dumnezeiegti
fala de toata grlirea, nu $tim nici aceastacd nu $tim; apoi
iaragiintorcAndu-nedin ncgraireataccrii li cobcrind din
tacerein graire$i inlelcgAndca nu gtim,ne oprim in sfir;it
de la cautareacelui necunoscut.Apoi Dumnczcu este
iara1iatrrinleles. liind inlclcs din providenleleiubitoarc
ditatoarede daruri.ceeace inseamnAca qi din celecreate;
din unelecA esteMAntuitor,din altelecd esteCreator.$i
afirmarenume$teexistenlalui, ca cea din careesteexistenla tuturor: filosofii nunresc qi ei afimrare fomrcle
suprapuserrrateriei;iar negzuea,cind se neagi acelea,ca
de exemplu greutatcapdmentului sau fluiditatca apei.
Deci Dumnezeu,care le preschimbii$i pe accstea,este
afinnareaqi negareatuturor; afimlarea tuturor cl Cel ce
a pus qi iacut toate qi le-a facut sA dureze;caci in El se
suslintoate.Iar negarcatuturor esteca Cel ce producAnd
preschimbi insigi formcle (afinlarea) celor ce sunt qi ca
Cel ce scoatedin cele fdcutecele dupd firc; cdci, dacAse
mArturisesccelefacutc,clc sestrictr;iar lll, din plinatatea
bunitalii, desfiinleazi stricAciuneaunora, ca a ingerilor
g i a s u f l e t e l o r ; i a r s t r i c a c i u n e au n o r a o p r e f a c e i n
nestriciciune;i caracterulmuritor in nemurire,ca trupurile noastrcla inviere; c vidit ca El, fiind pentru noi mai
presusde acestea,este mai presus qi de afinnare gi de
negare;gi fiind temelia gi radacinatuturor, nu spalial,ci
in calitatede cauzator,El nu e nici negarea celor ce le
are. CAci El are insdqi nerrrurirea;iar nemurirca ;i
necuprindereagi neputhla de-a fi cunoscut qi cele ca
acestea.le are nu ca Cel ce nu este; dimpotriva, este
printr-o insugireoarecaretuturor negraitqi neinleles;dar
e scos din toate $i negator al luluror qi nu e inleles gi
cuprins de nici una din cele create.ca Unul ce s-aridicat
pe Sine insugi din accastaprin nemarginire;cAci nu are
vreo margine. Dar noteaziica ipostasuriledumnezcie;ti
sunt fixate qi intemeiateuna in alta. Caci a zis: Ea slnt
tntruTattil .siI-atol intru Mirre (loan 10,38).
Ca luminile unor sfeSnice.Mintea intreagaa Tatalui
are acestmod. A dat ca exemplu al Sfintei Treimi trei
sfeqnicesau candeleaprinseintr-un tcmplu sau o casa,
deosebiteprin ipostasuri sau desp,ulite intre ele; caci
fiecarc este in mod propriu alt qi alt sf'er;nic;dar au
comuniunea firii qi a lucririi unite in lumina gi
nedespa4ite;5i nimeni nu poatedeosebigi spune,in casi
.sauin aerul ei, care estelumina acestuisfeqnicqi care a
altuia.CuvAntulintrupat participdla lumina intreitadupA
raliuneaiconomiei,caci afirma ieqireaslivita a lui DutnnezeuCuvintul din TatAl;qi dupd ce dA spusalui: Etr anr
ie;it de luTutdl Meu ;i Md duc la futiil Meu(Ioan 16,28),
adaugaexplicind: Dur ;i datd tinet'a ar s(()aleunul din
sfe;nice din (usd, nu va sLoute cet'u din luntina ei,
nerdpindin sineniti ttrutdittcelelalteluntini acel sJeSnic,
niti ttu t'tt ldsu lipsite de luntina sa pe teleluke. Cici
venind Fiul din Tatal in lume. nici n-a adusimpreundcu
El pe TatAlqi pe Duhul in Sine,nici n-a lasatiegind,lipsili
de lun.rinasa pe a celorlalli, ci qi-a facut nedespa4ita
iegircasa de pctreccrcasJ cu acela.
Mai presus de fiin(d. Unirile trupurilor ale celor
vazute intre elemente gi ale celor altfel amestecatc,se
schimba prin putcri 9i insugiri ;i unirea lor constituie
altcevadccit firea cclor simple dupa fire; la fel 5i puterile
suflctelti au ccva deosebitprin rniqcare.Dar li unitalile
ingerilor au cevaparlial fali de ilurninarilcdur.nnezeiegti,
potrivit cu treptelelor; dar dumnezeireain St'6ntaTreinte

Ei cele ale ei. neliind tAia6 de nici una dur cele spusesau
in Sine. se crede in mod cuvenit ca e
nedeosebindu-se
mai presusde toateunirile.
Luninile supracere$ti. Noteazi ci nulneqte gi sufletele qi toate minlilc lurnini supracere;ti;gi spune ciiL
toate fiinlele acesteavii sunt unite intreolalta,cum s-a
spus, in pilda multor sfegnice.intr-o casa, fiind
a s e m a n a l o a r ec u D u m n e z e u 5 i i m p a r t A q i n d u - s ep e
a lui Dumnezeu;aceste
mdsuralor cu unitateasupraunit;iL
uniri se produc in mod neconfundatin cele netrupegti,
riim6nAndneconfundateintre ele.

$s
pr"ri, de fiin(d.
Nagterea dumnezeiascd *oi
Notcazacd numeStena$teredumnezeiascimai presusde
fiinla gi izvor al ei pe Tatal; gi ci nurninle nu se schimbi
in nrod reciproc.
U nirile gi distincp'ile. Cele desprenegriita Treime le
tcologhise;ta
e c u n )f e n a l a p r o c e s i u n eaa t r e i i p o s t a s u r i ;
aceastapentru ci Dumnezeu qi TatAl, migcat in mod
netemporal qi din iubire, a purces la distinclia ipostasurilor. ranrdnindncimparlit gi nemic$oratin intregimea
proprie, supranumitqi suprasimplu;din El provine existenla strilucirii proprii, ca a unr,richip viu, ;i Preasthntul
Duh care purcededin Tatil in chip preainchinatgi mai
presusde fiinia, cum ne invalii tainic Domnul; caLtzagi
izvorul tuturor s-a inmullit din bunatale intr-o dumnezeireintreita ipostaticA.Acesteale spr.rnegi Grigorie
'Ieologul
in scrierealntpotrit'ttlui Euruntie. DarexistAqi
in alt sens o distinclie dumnezeiascd:purcederealui
Dumnezeu,pentrumullimea bunataliisalc,la multit'clurirneacrealieinevazuleli vazute;dar pronid;i bunitatea
c r e a t o a r e s u n t c o m u n e u n i t a l i i i n t r e i t i p o s t a t i c eq i
se pune in stare
distincte.Cdci Treimea atotimpArateiscd
de-afi panicipatddecelecesepot impartaqi.intr-un mod
nesupusrelaliei qi ncimpartaqibil;cAci fiecaredin aceste
doua arataacelaqilucru. Cdci se impa(a$eqteDumnezeu
relaliei, nefiind re[inut in spaliu de cel
nesupunAndu-se
ce se impdrtigegtede El, nici nu se impana$ettein mod
simgual,ci e intreg in imparta$ireafieciruia de El gi
ridicat pestetoate;precumproducindu-seun glas ntare,
toli cei dc fata sc impana$escdupa putereaproprie: 5i
dar unii avind
barbatulqi pruncul gi celenecuvAntatoare;
mai multa tarie,allii mai slabii,glasulcste,siimparta5ibil
potrivit lucrarii auzitoale, dar rAmAnind in sine ;i neimpartaSit.
Celc de care se funptutdgesc - sau cele care se
impdftdgesc.Dupa {iinla, dunrnczeireanu se impaflii$e$te,
nici nu se inlelege; dar se face impane$iE in faptul ca din
ea sunttoater;ide ea se suslintoatein existenta.
$i in fecare din tntipdriri. Se spunc prin pildi cum
Dumnezeu se face impiftalit in mod ncimpanalibil.
$6
Nu estepecetea. Opinia contrari Ei explicarea din ce
eStepecetea.
Deosebirile, gr. onopopypotct. Se refera aici la
deosehirile intiparirilor.
$i nu contrare. Ca nigtepietre 5i lenrne sau iarigi cele
dc substantafluida, care nu primesc peceteadin deget

185

DespreNumirile Dumnezeieqti
(din inel).
Dar s-a deosebit Noteaza ci s-a deosebit de Sfinta
Treime in intregime qi cu adeviiratinomenirea CuvAntului.
Fald de noi. Aici vorbe$te iarAgi de iconomie,
comunA
atribuind-oIui DumnezeuCuvintul, nefAcAnd-o
nici Tatalui,nici Duhului SfAnt,decatnumai dupavoinla.
a iconomiei,ca qi-al?cut
Dar noteazi descriereaintocmai
fiinla ca noi, din noi, DumnezeuCuvAntulcel mai presus
de fiinla in mod neschimbat,intrucdta ramasDurnnezeu
qi s-a infiinlat ca noi din ale noastrein intregirnc,adicA
avdndtrup qi -sufletcu adevirat; gi ca DumnezeuCul'intul este(cu adevarat)cel ce a pdtimit, seinlclegecu trupul
(tot dultti t'dlugdrii.sc4l, n. trad.); $i ca toate cele ale
icononriei sunt lucrarealui dumnezeiascainomenitA; qi
ci nu gi le-a ficut pe acesteacomune TatAl,nici Duhul
Sfdnt, decdt prin bunavoinla qi prin voirea intruparii gi
prin conlucrarea cu Dumnezeu Cuv6ntul in minuni'
NoteazA-leacesteanrai alescontra Nestorienilor, a Acefalilor 5i a Ndlucitorilor.
FdcAndu-se - Cel neschimbal. Cum spuneca Cuv6ntul a patimit Sic'amdinilentustre au pipiiit Cuvdntul
l i e l i i . i l l o a n I , l ) a n t ^ e x p uisn a i n t e .
S-au qi dislins. Inseamna c6 Cuvdntul treimic 5i
dumnt'zeiesc s-a deosebit prin faptul intrupdrii in intregimegi cu adevaratlu6rd al nostrudin noi sauraliunea
inomenirii Ei intruparii lui Hristos qi lucrlnd :;i patimind
cele inalte ale lucrarii lui dumnezeieqtiinomenite. Dar
zice ca a facut inalte qi exceplionale,adicii curate qi
ireproqabilecele ale firii lui. careestenalterea,copilaria,
cre$terea,setea,oboseala,intristarea,lacrima, scuipatul,
sAngcle,sudoarea,coruperea,curgcrea,moarteade buna
voie, ner'orbirea,nemiqcarca gi cele asemenea.CAci
acesteanu qi Ie-a facut comuneTat;il ;i Duhul in nici un
mod intelcs. decit dacAar zice cineva cd prin bunavoire
5i voh1a.
$7
Akele - lainice.Dupa inlelesul aflat in pAine 9i in
potir.
'
Mai presusde puterea - tn(elcgdloara. inlelesul celor
spusedcspreDumnczcttil va dezvoltarsau tAlcuimintea
slinlitd care se ocupa in intregime de ccle dumnezeieqti
qi ramdnenetulburatdde cclc pamdntcgtili pdtima$c;dar
dc cele dumnezcieqtinu se poate apropia decAt prin
odihnd de toata migcareainlclegatoarea celor ce sunt;
acestao spune prin cuvAntul nmi pre.susde lucroreu
inlelegdtonre',aceastaare loc ca atunci cAnd cineva,
cuprinsdin toatepa4ile de necuprinderealui Dumnezeu,
inlclcge ceeace cauta.
Prin - participdn. Completeazi cu: numi ri. lar paro'
ticipdri nurncqtediruirea de care Dumnezeu insuqi a
celor de calc nc'irnpartagim.
Ascunzimea. Nici numele de Dumnezeu nu indici
fiinla, nici ce esteDumnezeu, ci o oarecarelucrare binefiicatoare lald de nor.
$i facern gi din impartdSirile de getedaruite de Dumn.rJu noua numiri desprebunln",,"u; dar ce esteDumnezeu csre tururor de neinleles; cici cxistenla
se va 1audacu vrednicicintrucitva dc noi
dunrnezeiascd
cAnd pdrasindnoitoatalucrareagiacliunea.darmaiales

186

cea inlelegatoare, ne va primi prin sfanta tacere pe noi,

clue ne lonl apropiacu mintea de darurile ce vin de la
El; caci producein noi ccle ce sunt prir voLnla,cand noi
stdmtarein nedistincliaminlii noastre,pe carea numit-o
pulin nrai suscuno{it1!d inlru tte(ut1ut;lere.
Iardqi - cd - este - izvordtoare. Noteazi numele
venerabile qi infricoqatoarereferitoare la neprihanitaTreime; spunc ca Tatal este dumnezeireaizvorAtoare.iar
Fiul qi Duhul SfAntvlastareale dumnezeiiriiniscatoare,
adica ale Tatafu,i,mkidile dumtle:eie{ti Si.flori;i luntini
mui presu.sdef iinJd.S-a spusmai degrabdin Scripturici
sunt r,/risralr(Fl.qotouq) dc la viziuneamAslinilorlui
Zahuia, al unsprczeceleaprooroc; caci cei gaptezecizic
ca sunt do./(i rumuri (6vo xl'riEougl. iar alli rdlcuitori
zic ca sunt.rpicegi vki.sturt (or6.7uog xcri Bl"ootoug;.
lar lumini. unde se spune:Pirintele lumitribr giLunina
din lumind. Iar patcrnitatea(flqrptdv) numclte
Deci adaugASifilialia
parinlimea 1ti1v fiotpotti,a).
1ti6tt6;; caci zice Apostolul: Din care se nunrcsL'toale
i n t e r ; i 1 t ep d n t d n t( E f. 3 , 1 5 ) ; c a c i a f i t a l i q i a s e n u m i
I-ri vine de sus. Fiul fiind din 1-atal prin fire; iar Tata al
tuturor este prin crealie $i invdtaturi; de la El sunt 5i
parinti netrupelti li fii spiritualiai dumnezeilorqi fii prin
invalaturaqi in inleles superiorintre ingeri qi tlrepli, cum
aratdqi Apostoluli existaun Tata incepitor gi propriu-zis
al tuturor parinliloq caci El da o astfelde impirtdqire Ei
e inccpatorultuturor fiilor Fiului. care qi El s-a facut prin
aceastaparticipabil,cum insuqi zice: Ardtol-am numele
Tcittoumenilor (Iom 17,6);cAci se numegteTati cel ce
are pe Fiul insugicare a spusacestea.
$8
C e l e c a u z a t e .C a u z r t c s u n l t o a t c . e l e p r o d u s cp r i n
crealie, fie in cer, fie pe pAmAnt.Iar cauza sunt cele
adicacele trei ipostasuriale Sfintei Tresupraexistente,
imi. E vAditdeci canu e nici o inrudireintreunelegi altele;
de aceeale spunenrcauzeli cauzate.Binc a spusdeci de
cele cauzateca unele sunt t/rtprrli ale t'au:elor (tv6e,(Otlvc4); caci nu sunt toate.
$i dacd ar spune cineva cd via(a. Cele ule celttr
cau:ile prceri.rtti in ntod prixtsitor ;i flinliul in cou:e;
deci nu spunembinc afirmAndci dumnezeireavieluielte
gi se lumineazd;caci aceastaestecauzda vieluirii noastrc
qi a faptului de a ll noi luminali; deci precxistafiinlial in
dumnezeirecele ce ni se dau dupi har; iar aceastainseamniiprin lturticiltare; cdci zice Apostolul: Prin lnr
sunteli mintuili (Ef. 2,8). $i noi spunem ca suntem
mintuili. Iar El estelt{Antuitorulnostru.$i iuASi:Cd din
plirtittareului rui t<t1iant /lat (loan 1,16).

$9
Dar gi ' din toald tnvd{dtura despre Duntnezfu'
Numeqte invalatua despre Dumnezeu cele desprc inomenire; qi numeqte fonna pipaibila luata de Dunulezu
intrupare a Domnului Iisus; ace;rstamai alcs impotriva
Nestorienilor,pcntruaspunecaEls-afacutfiinlainmod
omenesc.Dar observAca spunede trupul Domnului Iisus
ca a luat forma pipaibila din singcle f-eciorelnic;mai

Despre Numirile Dumnezeieqti

norcAzacA spuneca unii ingeri sunt foarte vechi 9i ca unul
dintre ei este intAiul. $i vorbeqtc de ingerii mai vechi
dumnezeicsculIo'nin Alxtnlipsri. Iar la Tobic arn citit cA
sunt lapte prinrii ingeri, ca qi la Clement, conform cu ce a
scrisin carteaa cnc ea a i nvi lti t uri /(r' ('Y7ioT!7rd)ocoJv).
Iar cel mai vechi inger a obiqnuit sAnumcascdprimele trei
trcpte:Tronurile.Serafirnii.Hcruvinii. cunl aralAdc ntulte
re i eru r hiu cerertstri;iar aici spuneca nici
ori in cutea De.q,o
celui mai iralt dintre ingeri nu-i este cunoscut modul
inomenirii.
De strdlucitul, gr. xai tQ xl'elvQ. De slavitul.
invd(dtor. Da de inleles ca invalator propriu pe Sfantul
Ierotei, clici s-a folosit dupA Pavcl de acesta:$i spune ca
acestaa tbst inspirat astfel poate lihdca a patimit cele
dumnezeieqti.Iar ce estenu numoi a invdlu, t i Si u ltti ti nti'
s-a spusin Epistola ctitre Et'ret,L'iic'ia inrdldl ast'tthureu
din celete u pdtimir (Bvr.5.8). Fiindcacel ce patime$teia
din experien;aceeace invagi, dc pilda cel ce a pipait nui
mult decdtcel care a auzit numai; dar 5i mai mult, cel ce a
cee d urereagi iEireprezmtdmai
fostlovit vreodatacunoaqte
mult ce esteea; a5aqi'cel higiat prin descopcrireva tAlcui
mai dumnezeiegtecele dumnezeieqti; iar a patimi cele
dumnezeicgtiestedc felul acesta;caci s-a spusde Apostol:
Sd ne hgropiint c'u Hristtts,La saine ;i stuldnt cu El ;i sti
tmpdrdlim t'u El (Epistolele Slhntului Pale1, ex variis
locis); iar cel ce s-a rastignit Pe sine 9i trupul sau poarti
stigmatelelui Hristos in trupul sau; pe drept cuvint va 9i
imparali deci imprcuntr cu Hristos 9i va indrdzni si
priveascatainele Iui, cand odata ce de accstsfdnt spuneca
gi cel
n-a invalatnumai. ci $i a palimit ccle dunrnczeieqti;
ce e iniliat prin descoperirein taine iesedin sine qi bine se
zicc ca a patimit cu folos acesti patinla. ca sasefacalocasul
lui Dumnezeu.S-aspusdeel ca a patimitceledumnezeielti,
pentru ca nu le-a primit numai invalind prin cuvant
invalaturadespreEl, ci a lbsr qi intiparit prin dumnezeiasca
iluminare qi s-ainsemnatin inlelegerealui ceasfAnti de cele
mai presusde lue. $i aceastainiliere in cele dumnezeiegti
a numit-o impreund pdlimie (simpatie) sau impreund
sim$re.
$10
Cauza tuturor. Di aceste cuvinte dumnezeiegti,
aritand cunr 9i Fiul e toate in toli gi capul tuturor, dupi
A p o s t o l ( c f . C o I . 2 , 1 0 ) ; q i s p u n ec e e l e s t e p l i n i r e a q i
suslinatorultuturor;el strangein reciprocitatecreaturile,
adicd pa4ile in totul, ca Cel ce estetotull deci ca Cel ce
le adunape toateeste.in mod cuvenit qi in partc,fiindci
gitoati parteaestepartc a totului; darnu e nici totul' nici
parte,ca nefiind nimic din ele. ci fiind Inai presus;i de
ioata fiinla; iar pa4i ale intregii lurni sunt cele vazutein
ca acrul, pimdntul, plantcle qi celelaltc;9i dumspecia.l,
nezeirealui estc numita dcsAvirqita,in raport cu noi cei
nedesavir;;i1i,cum se spune la Matei: Fili desavArqili.
pentru ca Eu sunt dcsavAr$it(cf. Mat. 5.'{8); dar falii de
ingerii desavArqili.Fiul nu-qi spuneca estcdcsavar$it,ci
supradesavlrgitgi obdrqia desivirqirii (Telerdpxng)
fiind incepur(&pxoJv)al ei. caci esteinainteadcsavir;irii
inpot6).erog); ala se spuneca e 9i chip in cele fara chip;

gi necorporal, ca Creator al tuturor chipurilor 9i inceput

a tot chipul; iar fala de toatechipurile e farAchip .simai
presusde chip, fiindca gi chipurile 5i ideile sunt cele de
al drtileu (secundare)fali de El.
Distingdnd. in loc de: deosebind qi ralvZindu-le de
confundare.
$i e mdsura. M(isura estea celor ce sunt, fiindci in
ea toate sunt trecatoaregi s-ar puteaspunecu dreptate5i
veacicAcidacAsespuneveac(qicov)despreceeu( e esle
pururea (qi c6v), Duntnezeu insugi este cel ce este
'I'u
acefuSie;ti Si anii Tdi
pururea;fiindca s-a spus:Inr
nu t'or sfir;i (Ps. 101,28); 9i iaraqi: Cel ce numdrd
ntullimile stelelor (Ps. 146.4) Stnuisrxrtti cerul cu palnn
Si ptintintul cu pumnul (Is. 40,12). Iar El e Facatorul
veacurilor,ca Cel ce esteFecatoral ingerilor (caci aceStia
sunt nenuritori): ca atare, se zice ci avind nemurirea
pururea,e via1a,veacul,dar nu timpul; cAci e fira sfirqit
gi va fi pururea; deci nu i se spune veac in inlelesul
timpului, care are sfArgit,ci in inlelesul cd estepurltrea,
in veacuri care nu au sfirqit.
Plin'd tn cele cu lipsuri (tn cele nedesdvdrEite).Ceea
ce a spusmai sus:nedesdvdrtittiln teLedesdtit;ite, aici
spune'.supraplind tn tele pline; 9r deci nedesrir'lirSitti
tiebuie sa insemne supradesavirgitain cele deshvirqite.
Pdnd la fire. Vezi cum spune a venit pAnd lu fire.
inlelcge firea noastra; gi nu vorbim drept, spunlnd fire
a lui Dumnezeu;caci iata cum spune:.r t'ohordtpitna Ia
fire, adictta ajuns la cel mai lipsit de cinste' din care nu
a c i s t i e a tE l c e v a .N o t e a z as e n s u cl u vi n t e l o r .
in"mod nesihimrcr. Noteazaca a cornunicatcu noi
in mod ncschintbatqi neconfundat,deci 9i fara patiml;
Si ca a ramas in cele naturaleale noastremai presusde
Iire qi in cele ale liinlei noastremai presusde fiinla; qi a
avut ale noastre mai presus de noi. ca nagtereadin
cu putcrealui Dumnezeu
Fecioara,lipsa de pacat,grai-rea
qi implinirea tuturor, umblareape ape qi cele asemcnea.
Notcaza ci nimeni nu teologhiselte a5adespre iconomie irnpotriva Nestorienilor,Acefalilor gi Nalucitorilor
(Fantezigtilor).
.

$11

Numirile comune. Numirile comune gi unite ale Sfintei Treimi se numesccelece vin din darurileei la cele de
dupa ea; unor astfel de daruri li se spunc qi di.ttirrclii9i
nrul1inti.
Se inmulleEte in chip unic. Aceasta se spune impotriva Nalucitorilor care inmullesc pe Unul; cdci
deoarecedin El qi prin El gi spre El sunt toatc Ai El este
capul tuturor celor ce sunt qi El a adusla existenlatoate
fiinlele in mod cuvenit, se zice cd se innlulteSteprin cclc
ficute de El; cdnd toatese vor supuneTatalui 9i El se va
numi prin celefacutede El, pentruca se supunlui, atunci,
cum zice Apostolul, qiFia/ in.rr;i se vu supunelui(lCot.
I 5,?8);qi pentruca acestaa ramasUnulin mullinreacelor
create de El, a ranias Unul 5i Acclagi, in revirsarea
nemicgorataa darurilor lui gi e totul in parli gi nu e nimic
din tot; caci estemai presusde fiinlii 1i nc ajuns de noi;
aceastao explica rnai ios.
in (aducerea) uiitard. A numit unitara aduccrea
luturor la cristcnla,indicind ca s-aucreatodatacu voirea
gi celc I?cutenu au venit pe incetul qi parlial la existenla.

187

Despre Numirile Dumnezeieqd

Dar difu"uireanu se lasi micgorata; iar crednd Dumnezeu
c e l e - c es u n l .n u - ! i m i c f o r e a z ai n t r u n i m i c b u n a t i l i l cl u i .
Inlelegind-o - cdlauzitorul comun ul noslru.
CAlauzitorr;i indrumator comun este Apostolul Pavel;
caci prin el a crezut,cum am cunoscutdn Fapte (Fapt.
l7). $i noteazaca Sfintul Ierotei a fost invalat de Sf'dntul
Pavel.
Dacd sunt - aga-zigii (dumnezei). Chiar dacri sunt
mulli dumne:ei Si dontni. dar Unul este Dumnezeu cu
adevirat gi Tata gi Unul cu adeviirat Domnul Iisus;
aceastaarataca Cauzatorulqi Crcatorultuturorestedumnezcireaprin dAruireaneimpirlita 5i nesfiqiati a numirii
dumnezeirii gi domniei proprii, care a adus la existenlii
pe aqa-zigiidumnezei gi dtxrli, nu sfA;iindu-sedumnezeirea in parli de dumnezeire, ca aurul in multe
monede;nici mulI dumnezeiintregind durnnezierealui;
ci se zice ci Dumnezeu se inmulgeqtecu fiecare prin
aducerealor la existenlacu voirea sa, inmullindu-se in
procesiuni proniatoare,dar riiminAnd Unul neimpa4it,
ca soarelece trimite raze multe qi r:imdne Unul in unitate;
cici s-a spus gi despreSoarelcdreptelii cA se impartein
fiecarezi qi nu se consumi; dar bine s-a spus qi despre
cele dumnezeieqticA unirile sunt mai putemice decdt
distincliile; de fapt, cel ce asculta cu cuminlenie vorbindu-se despre Dumnezeu, auzind spunAndu-secA e
unitate,nu trebuie sd inleleagAo slibiciune a lui. nici
auzindcii e simplu, sa-l inleleagaca lipsit de putere;caci
nimic din cele spusede noi despreDumnezeunu trebuie
inleles ca redind insur;ireaaceeain inleles propriu, nici
ca o lipsa, ca de pildii nemuritor qi cele asemenea,nici
ca afinnare, ca ],idJdsau unittte; ci cAnd spunem Untrl,
sal inlelegcrn ca de necomparatcu toate, ceea ce are
fiecarc ipostas,farA sA-l scoatAdin unitatcacu celelalte
ipostasuri;caci ramdneAcelaqi,chiar dacavoinla parea
se deosebiin producereacelorlalte.Cici lipseqteorice
distinclie in aducercatuturor la exislenJa.Dar cauza
anterioarAgi cea mai putemica esteunitateaneimpi4itA
a lui f)umnezeu. Dar in cele sensibileobservam contrariul: caci nu esteo unitatea lor, ci dcosebirileelementelor preexistacdnd ajung Ia conlucraregi se unesc;gi aqa
produc unirile, ca pc cele de al doilea prin compunere;
dar in cele dumnezeieqtinu este ala. In ele preexistA
unirea care produce prin voingadistincliile, ca pe cele de
al doilea.
Capitolul

III

$l
Obdrqie a binelui. lzvorul a toate buntrtatea.
Dar nu toate. Cum nu sunt prezente toate lui
D u m n e z e u ,o s p u n e g i e l , d a r o v e i i n l e l e g c g i d i n
descoperireadumnezeiasci. Aprttpiali-t'ti de Mine y
Eu ntti vtti upropiu de t,oi, zice Domnul.
D eci noi (sd ne tntinde m). Noteaza ca rugaciuneane
inallApe noi spreDumnezeu,nu il coboari pe El sprenoi;
noteazaqi frumoasele pilde.
Lanl mult luminos. Frumos a comparat cu un lang
rugaciuneanoastri. Precum cel ce voieqte sd urce la
inallimea cerului se $ne tare cu mdnile de aceasta
fringhie.
F uniite,gr. tt1o[r6{ov. Frdnghiile.

188

Pretutindeni. Cum e Dumnezeu pretutindeni gi

nicaieri, al.nspus mai sus, in explicareaal carei inceput
filoxlii il rtumescctlirmure. Deci, precum celui ce se
ridici prin rniini i separeca atragefrAnghia,dar el insuqi
se ridica pe incetul prin urcug, aga qi cel ce se roagi
staruitor prin fapte pe care cuvdntul le numegtemiini,
prin lucrarea5i rugirciuneacontinudi$i inalla ntintea sa
spre Dumnezeu. Dar daca desprindem rnAinile de
fringhie gi nu ne ingrijim de inallareaspre cele de sus,
ciidem din inallimc. La fel e cu corabia,dacainlelegem
prin ea cugetareanoastrdbatuta de valurile vielii; iar
mareae viala bituti de multe lurtuni; iar piatrae Hristos,
dc care linindu-ne neclintili, ramAnemcu viala atrasa
soreEl.

$2
Vestitul. Slavitul.
Vorbim tn deSert,gr. pd, otol"oYfrocrt. Vorbim degeaba.
in mod elementar, gr.6xotxarco06vta5. O spune
aceastain loc de: cu folos. De ltiut cii dupa Pavel, a
invalat de la Sfdntul lerotei.
Ca un presbiter. gr. ttpoporlKdq. Prin
bitranelele unui presbiter trebuie inleles prin experienlri ;i t'uno;tin1d (preotLtl era { unul cure cunogtea
ca un hdtr1n in[elept cele ale lui Hristos; presbiteri se
numeuuitt inceputepiscttpii,n.trad.);spuneci definiliile
6pooq) au in ele inlelegerea
rezumative (ouvonttror4
c o n c c n t r a t a ; a c e a s t aa a r a t a t s p u n a n d g i : i n t r - u n u
levro.ioq); re:undri (oDvsliEetq) numelte poate gi
exprimarilepe scun.
$i pe noi - dupd putin{d.Adica dupi cAtimieste mie
cu putinta sa talcuiesc indcmnind gi eu, cum alli
invalatori au tilcuit ca noi; acestae tAlcuireaa ceeace ne
depdqeqte.
A doua Scripturd. Observiim ci scrierile Sfdntului
Ierotei trebuic socotiteca o a doua Sfinti Scriptura.
Vederea de sine tnlelegdloare. Spune de inlelegerea
a ceeace esteneacoperitqi mai vadit, cA e una cu ceeace
se inlelegc.
P resbiteriald. Spune cA autoritateapre shiteriu lii este
mai desdvirqitA $i mai invalitoreascii (didactica) decit a
tuturor preolilor. Iar ce estepresbiteriullnpeoButtrtl;
vei inlelege din /snia, care zice:Nu britrdn, nu inger. ti
insuSiDomnul ro veni ;i ne t'a mdntuil Si din Apocalipsa
Sl?ntului Ioan, carespunecAa vazutdou6zeciqi patrude
batrini in jurul tronului neinlelesal lui Dumnezeu (cf.
Apoc.4,4).
De vfu(d tncepdtor. Trup de viali incepator Si de
Dumnezeu incepator numeite poate pe cel al Sfintei
Nascatoarede Dumnezeu,atunci adormit. Noteaitaci
vorbegtede Iacob. fratele Domnului; qi ci era de fa1a,
impreuna cu Petru qi cu lacob gi cu apostolii, acest
dumnezeiescbArbat.
A teologilor. VorbeEtede sfin1ii apostoli.
Sldbiciunii dumnezeiqti.Numeqte aici slabiciune
dumnezeiascipogorirea de bund voie a Fiului pin6 la
trup. afara de pacat.Cici necunoscitrddeloc pAcatul,a
binevoit sd se facd pentru noi pacat in mod nepiicatos.
neieqinddin ale sale,ca pe noi cei robili pacatuluisd ne

Despre Numirile Dumnezeiegti

readuci la libertateade la inceput prin inficrea noastri
prin Sine. Caci, fiind bogat prin dumnezeire, se
saracelteintr-o sardciede bogalie facatoare,asumind
hai presusde fire trupul nostru, ca noi sa ne imbogalim
qi
cu duninczeirealui; qi, fiind in chipul lui Dun.rrfezeu
Dumnczeu prin fiin1a, s-a imbracat in chipul robului
prin revirsareabunatalii, fiind Cut'intul simplu, ipostasiat,s-a ftir:ut fara schirnbaretrup (lo'ut I,14). Adauga
gi toati vieluirealui saracain trup,ieslea,lirgain
la acestea
Egipt, convicluircanedlstanlatacu dcsfrinatelegi cu tilherii, alegcreacclor mai saracipescari.lipsa de adapost,
vieguireaprin sine, siracia la culnrc a vielii lui trupeqti.
moafiea dezonorantiipe cruce (cAci hlestennt era kil cel
u l A r n o l p e t r u t e , G a l . 3 , 1 3 ) , n u m a r a r e ac u t d l h a r i i
raufiicatori, inleparea cuielor, strApungcreacu lancea in
coasta,palmuirile, scuiparile,oletul anrar,cununade spini,
batyocuragi luariJein ris, ingenunchcrilc, cea ntai umilitoare luare de pe cruce 5i inmormintarea. Iar accasti nebunic;i slabiciunea lui Dumnezeua fost ceamai inleleaptA
pentru ra{iuneaiconomiei 9i pulcmica fara asemanarepentru oarneni,o supraputcmicd;i suprainlelcaptavictorie prin
biruinla deplina, strigatAprin tacereanegraiteli prin fapte,
neinleleasaintrcgii zidiri. Cdci degi s-a ti,rrlqnit din slabiciune, dar vieluieqtedin putere,dupAdumnezeiesculPavel
; despre aceeaqi fapta a folosit cuv6ntul skibitiune Si
duntne:eire; cAci pentru pogorirea de buna voie la noi a
suportattoatept?ndla nuurte. iur nunrleu pe trute (Frlip
2,8); $ El poarta slabiciunile noastre9i cu rana lui noi toli
ne-amvindecat;qi patinrasespunea lui, dupi cuvAnrullui
Petru, care zice: Hristos deci a pritinit petilru noi cu
trupul (IPetru 4,1). $r: D aca ar fi ;ti ur. nu l-ar.fi rdsrignit
pe Dtnnrtul slut'ei (I Cor.2,8). De aceeaIudeii senumesc
si
- omordtori ai Domnului.
ilsocoteo, ca un canfirel.Ceidinjurulsfintului
Ierotei spuneaucu grija gi psalmi qi cAntiri, ceeace se
spune dcspre rostirea de imne gi dcspre cintare (ilpi
vol,oyeiv 5i upvq$eiv). Accsteasuntinalte qi negraite
gi trebuieferite de cei mul$; dar cei tari in cele putemice
gi ugor de dovedit, trebuie sd le griiasca spreinvalatura
gi celor mul1i.
$3
Ale celor dumnezekqti. Adicaale Scripturilor qi vederilor.
Pentru evlavia prisositoare. Este un lucru evlavios a
nu cautaccle mai dumnezeieqti.
Am printit. Noteaza ca nu trebuie neglijati
cunoaqlereacea cu putinlA a celor dumnezeieqti,ci trebuie transnrisi qi altora; ciici minlile au prin fire dorinla
sa cautecunoaltereaposibila a celor mai prcsusde fire.
Cele mai presus de noi. Nu trebuie sd ne arAtdm
curioqi pentru cele mai presus de noi, dar nici sa nu
neglijim cunoa$tereadumnezeiasci,ci sa prcdAmgi altora cele primite. Caci s-a spus in Ecclesiast'.Cele mai
inulte (sd nu le cuuli Si cele nni addnt'i ca tine); cele ce
ti s-uuporuntit, aceleu le <'ugetri.
A poruncit. Dupii Apostolul care a spus: Ace.rlca
predd-le oantenilor credincitt;i (ll Tim. 2,2).
Deci Si noi de acestea.Observa de unde a venit gi
poruncade-a scrie.
De lerotei. In cele ce sevor sDune.va talmaciceleale

lui Ierotei.
Capirolul

IV

$l
Sd tndintdm deci. Vino deci.
O deosebesc,gr. a<popi(ouor. O deosehesc,inloc
de o fac inleleasL; iar de tutle, aratii bunalateadumnezeiascAgi prin faptul ci toate au fost adusela cxistenliide
Fiinlial. Binele fiinlial este insaqi dumnezeirea gi
toale cele ce sunt se inlpana$escde bine, ca fapturile de
soare.
Precum soarele nostru. Nimeni si nu creada cA
rnarele Dionisie di pilda soarelui ca sa judece in intregimeceledespreDumnezeu;ci si inleleagAca precum
soarelenefiind altcevadecAtlumina. nu are lumina ca
accident gi cd El fiind altceva,alege suflctegtelumina
binelui ca si luminezedinliuntru $i sa trimsmitatuturor
acestbine;cici nu e dimpotriva;cacidacan-ar ll sufletesc,
n-ar face binele prin alegere;caci ar fi neralional; qi binele
nu primeqtelumina din al'ara;caci cl insugi estelumina qi
lumineazA; numai aceastatrebuie sa o inlelegem despre
Dumnezeu, ca El nu are lumina prin accident, ca pe o
calitate, ca noi virtutilc: ci insuqi Dumnezeu e fiinla
binelui, cum e lumina fiinla soareluiqi Dumnezeu fiind
insuqi binele intinde in jurul tuturor stralucireabunata{ii
pentru a face bine celor luminali; de aceeadu pilda
soareluica pe un chip intunecosgi aproapeneconvingator
al arhetipuluicu totul necomunicabil;caci daci chipurile
ar cuprinde adevirul n-ar nrai fi pilde, ci arhetipuri.
I nteligibile Si tnlelegdtoare. Propriu-zis, altceva este
inteligibil (voqt6v) 9i altcevainlelegator(voedv). Inteligibilul este hrana inlelegAtorului, dacd ceea ce e
inleles, care este inteligibil (vont6v), e nrai mare qi
inteligibilul este inaintea celui ce inlelege sau a
inlelegatorului(voepov). De aceeatreptelesuperioaregi
apropiatede Dumnezeu trebuie socotiteca intcligibile
(cugetabile - vont<i); iar cele inferioare, inlelegatoare
(voepd, ca inlelegdnd/(cugetind) pe celesuperioare;dar
fiindca cele cugetatesunt inteligibile,nu trcbuic socotite
ca unele ce nu inleleg (nu cugeta); caci qi elc inlcleg
(cugeta),fiindci sunt minli gi fiinle ale vielii qi minlii
createcelei mai inalte; dar sunt in ele qi lucriri ale unor
ftn1e enipostasiate; cAci toata miqcarea qi odihna sunt
a c o l oi p o s t a s i a t5ei p u r e r iv i i q i m a i p r e s u sd e s c h i m b A r i l e
curgatoareqi trupe5ti;de aceease inleleg (se cugeta)ca
nematerialeidar inleleg gi ele cele ce sunt, ca minli
netrupegtiqi ca luminind in chip supralumescde sus
raliunile celor ce sunt gi trecdndu-lepe ele in chip tainic,
inteligibil gi rcvelatoringerilor inferiori lor. Dar poli sA
inlelegi qi altfel puterile qi lucrAri.le.Sunt prrei i, pentru
ca toateau preexistatprin putere(virtual) in Dumnezeu,
avind si fie adusela existcnla prin El; iar ca lucrtiri,
pentruci crealiaa fost adusaI a existenla;i pentruI ucrare.
Dar noteazi ci indicii gi cri-gelea pi sthinfiureu, fiindcA
gi ingerii sunt schimbAtori.dcsigurprin opinie gi nu prin
fiinla, cum da miirturie 9i diavolul qi tagnta lui, care a
cazut din cer, cum vedem qi la Iov.
De - coruperea qi moartea. Cici acesteasunt proprii

189

D e s p r eN u m i n l c D u n r n c z c igc t t
truoului.
Lumineazd tn senspropriu. Cele netrupe5tiqi cereqti
sunt cugetate;i cugeta.
Paza gi locaEul. Statomicia (povti) $i casa (6otio)
inscamna prin paraleli acelagi lucru. Iudeul Filon, in
scrierea D esp r e sa b ia ar zd t ou r e Si d esp r e herut' i mi' zice:
Sutomicia (n 6d povttl persistentia pa4ilor lumii s-a
numit de cdtre cei vechi, printr-o dreaptAopinie, casi.
Aceastao spuneqi mai sus,spresfArqitulprimului capitol
in paragrafulal Saselea.

$2
De acolo (au) ele. Noteaza cele despre ingeri 5i ci
cele nematerialeincap gi unele in altele fara sa se confunde,dar suntqi departateqi suntca niqtegrade9i trepte,
prime gi secundare;5i ca minlile dumnezeieqdse inci supravdrtescin jurul Ior, nu intr-o invdrtiretrupeascA,
lumeascaqi inlelegitoare; 9i observa cum se invirteqte
mhtea, icSinddin sine spreinlelegereqi intorcAndu-sela
sine, neie5ind din sine prin impraqtiere qi intoarcere;
aceastao dau de inleles 9i ro!ile cu ochi mulli de la
dumnezeiesculIezechiel; dar observi $i ca sunt in
i d e n t i t a t e g i l a v d r f i n j u r u l d r a g o s t e id u m n e z e i e q t i ;
iar prin identitate trebuie inlcleasa nedesparlita
a t e n l i e l a D u m n e z e u ; i a r p r i n r < ? r -iln l e l e g e i n a i n t a r e ai n l e l e g e r i i g i f i i n l e i l o r p d n a l a d u m n e z e i r e ;i a r
prin unirile intre ele ule celor inreligibile' inlelege
d r a g o s t e a( E p o ' c c ) i n t r e e l e , d e m n a d e D u m n e z e u
care, fiind dumnezeiesci qi unificatoare,le uneqte
pe ele, nu facindu-le o grimada, ci legindu-le in
iubire (ayonq'r0tg); dintre existenle (<ivtcov 66) si
dintre cele inteligibile (von'udlv) ca 9i dintre cele sensibi.le (oio0r1, 6v) unele sunt unite qi interioare unele
a l t o r a g i d e a c e e a a u a c e l a q in u m e . i a r u n e l e s u n t
despa4ite $i aldturate, ca o grarnadd; iar unite cu cele
inteligibile (voqt6v) sunt animalul qi lumina qi lumea
inteligibila gi celeca acestea;iar despa4iteqi in alaturare
sunt arnata, gradul, familia, corul; iar la cele s'ensibile
unirea e animalul, arborele, lumea; iar desparlirea,in
griinlada.
sunt tunna. poporul,corul.
in (scrierea) Despre (insuqirile $i treptele)
ingeregti. Iata o alta lucrare a lui Dionisie, care trebuie
caotata:Despre insu;irile Si treptele ingere;ti.
Numegte
Potrit'ite ingerilor, gr. crlyel,onpruei6.
purificari potrivite ingerihr cele amintite de Isaia 5i
iezcchiel in extaz, in capul carlii. Iar lucrare
desdvlr;itoarea ingerilor numestepe cea de la Daniel 9i
pe cca explicata de inger qi cea implinita cu Pastorul
i{"mru, .um citim in Pristorll. $i cum ingerii ingigi se
se spune in scriereaDes2r'e
curala li se dcsdvArgesc,
ierarhiu cereus(.d.
De-a fi tngeri. De ce se numesc ingeri qi cA 9i acegtia
sunt lumini.
' Su/etere. Noteazi ci sufletele sunt altele dupa ingeri,
inferioarelor: qi ca suntnemuritoare,pcntru ca s-aucreat
in nrod liinlial vii; qi ca pentruci suflctelesuntcilAuzite
de ingeri suntcapabilede viala ingereasca:a;a am citit qi
in Pttstttt'ul.
Obdrqia Dinelui. Noteaza ca sufletele tuturor
dreplilor sunt inallatespreobArqiacelor bune' adici spre

190

Dumnezeu; 9i ajunse la impartili-rea iluminarilor lui,

propovAduir'sc
cu indraznealA.
' 'in
scrierea Despre suflet. E de cautatcarteaDespre
suflet.
SufleteIe nerdtio nsle. Vorbeqte despre sufletele
neralionale'i simlitoute; $i noteazi ca altcevae sufletul
5- i a l t c e v av i a 1 a .
in mod amfiDiu. Spunede reptilecA sunt amfibii. ca
gerpii gi ca cei cu opt picioare.care vieluiescin pim6nt
!i in pegtcriqi celec a accstca;darnoteazaca sufletelesunt
altele dupa ingeri qi inferioarc lor; 9i ca sun! 9i nemuritoareca unelece sunt vicli fiintiale; qi pentruci sufletele
s u n t c e l a u z i t ep r i n i n g e r i s u n t c a p a b i l ed e v i a l a
ingereascd,cum s-a spustlrai sus.
A primit pentru el depinderea fiin1iald. Deci toate
cate sunt fara viala 5i neinsuflelite,au fost aduse la
existenla pentru bunatatealui Dumnezeu, avdnd niqte
calitiili proprii, ca diferitcle pietre (dar 5i plantele qi
rldacinile) r1ipimantul li nretalele,fdcutepentru vreun
folos qi pentruceledoctoriceqtigi penru altetrebuinleale
noastie;rleciele nu-gi au din afaradeprinderealor, ci din
fiinla lor qi au primit de la Dumnezeucalitateadeprinderii lor.
$3
Iar peste toate. Privcatecum privaliunile la Dumnezeu
sunt covarliri producitoare ale celor pozitive' ca lipsri de
chip, de liinlu, de t'ia1d,de ntinte, acesteaavind sensula
ceea ." nu este; dar in Dumnezeu, cel ce este in mod
supmfiin$al,prin negareatuturor, (caci nu e nimic din cele
ce sunt), sunt inlelese in sens de depaqire;aceastao
limuregte mai deplin in cele urmdtoare.
ca
$i - eI insuqinu es/e.Cum ceeace nu este'e dorit
fiinA binele? Caci daca el insu;i nu este,cum e dorit?
SpunenrcA t'el te nLtestepoatefi inleles Ei ca fiind rAul'
cum se aratamaijos; clici gi ceeacc senumelterau,existe
(se nagte)din pricina binelui.
$4
Celor cereqti. Cauza inceputurilor 9i sfirqiturilor
ceregti zice ca este bunalatealui Dumnezeu; cacl ll
acesteaau fost adusela existenladc Dumnezeupentru
lui bunatatc.lar prin inceputuriqi sfirgituri
covArqitoarea
ceregtitrebuieinleleasacrcaliuneasferoidalacare subzistaca dintr-un punct saucentrual voinlei lui Dumnezeu
asemeneaunui cerc;circi figura circularainceputadin El
sfdrqegtcin El: iar substanlacereascdnu cre$te lr nu
scade,ca una ce e deplina qi suficientasie:;ispre ceeace
a fost ficuta; de aceeaspune cA e ;i neschimbatoare,
neabitindu-se de la ccca ce a fost l?cuti; dar le-a numrt
Si .sJAr;ituri sup&se (unonepaT ri:oetg;' nu sfirSituri
sinple tanontpc'uciloctgt. pentru ca au o nti;care ciclici, dar nu un sfAr;it (o niargine)propriu-zis,ci ca un
sfArqit(o margine)in acclaqice-i esteinceput,Iiind duse
sprcacel sfirlit ca spre un rasarit.Trebuie notat ca zice
qi ca cerul e miqcat fari sunct qi in mod nesensibil;iar
prin nulta mi;ture ;i ntutttte u ututr slele.inlclegepc cea
i planctelor.E de notat 5i aceasta'ci numai de ele s-a
spuscA se mi5ca.Mai e de notat de unde sunt numdririle
temporale.

Desprc Numirile Dumnezeieqti

A celor doi lumindtori, pe care Scriptura ii numeSte
mari. P'irncei doi lLrminatoriinlelege soareleqi luna; ii
nume$tenrali urmAnd lui David; iar Scripturi numelte
Psulnii lui. lar restubilireu lor periodicri numelte
miqcarcade la acelagila acela5ipe caresoareleo faceprin
el insuqi,strabatandciclul zodiac.iar luna in cdtevazile
se miqci de la conjuncgiepind la dcplha ei micqorare.
Mai notcazd ca gi nuniararile temporale provin din
acestea.dar gi de la luni.
Definesc, gr. ogopi(ouot. Le pun granilele.
Dumnezeirii cea mai presus de toate. Aceasta an.I
scris-o gi in cele de mai sus, anume ca Dunrnezeue in
toate li nu e nimic din toate. Dar aici spune mai mult,
anumeca esteqi pestefih1e. E ceeace sPuneqi mai jos,
cd Dumnezeuestccel ce umple;i pe tele ce nu sunt'Dar
observAcum zice cAttit i t ele de susnu ajung h ind llimea
supremti a ei. nici t'ele de jos ttu trec de eu', adicl
dumnezeireanu are nici inceput, nici sf6rgit(ntargine),
puterile cereqti qi cele mai de sus necuprinzdnd-ope
aceasta,nu pentru ca este li n-a fost cuprinsA: sa nu
inlelegi aga;ci fiindcA dumnezeireanici nu este;aceasla
estecuno$tinla in necurutStinld.Caci ajungind mai sus qi
unindu-se,pnn iubirealui Dumnezeu,cu Puterilede sus,
cunoa$temca. imprcuna cu toate, nu cunoaqtemfirea
dumnczciascd.
Lumineazi. AdicA pe cele ce cuprind intregimealui,
pe masurain care o incap; de aceease spunc li ca este
misura celor ce sunt sau ca este inceputul qi sfirqitul
(narginca) tuluror qi e singurul Creator;cAci se explica
pe Sinc insu,siniai jos.
$i ordinea. Lui Dumnezeu i se spune ordine, fiindca
toate le-a creat cu buna rinduiali; sau penlru ca se
prin credinlain cei ce vin la El, nici venind
siilagluieqte
cu marc bogade in cei mai slabi, nici venind prin pogoranrantmai pulin in cei mai shn1i,ci potrivit vasului
meu izvoriind in mine bunitatea lui.
Revdrsarea de mukefeluri. Precum soarelesensibil
lumineazacelc vazute$i celc ce nu participala lumina lui
nu participapcntru slabiciunealor, la fel gi in cazul lui
Dumnezcu, toli cAli voiesc se sfinlescprin El. Iar dumnezeicsculDionisie a tamaduit neclaritateacelor spuse
desprcsoare;cAcispundndca soareleestechipul aratatal
bunataliilui Dumnezeugi numind creaturachip al Creatorului. a adiugat indataca din el vlne o irad iere de ntuhe
feluri gi ldmuregtein capitolul urmator accst lucru mai
deplin. Dcci trebuie spus ce inseamni irudiere (revtirprecum
dnril4rc);
sare) de ntultefeluli (nol'l'ootdv
dacacinevastrigAndqi prin aceastaspun6ndceva,cei de
fa{a.intarif la auz, aud strigatul 5i ceeace s-a spus' iar
pc atit aud
cei ce sedcparteazapulin, pe cat sedeparteaza
mai slab sunctul,iar cei ce se departcazamai mult, aud
cu atit mai slab gi primesc o Partemai vaga din sunetul
bogat.gi auzind un oarecaresunetneclar nu inleleg ceea
ce s-a rostit, tot aga trebuie inleleasa lumina soarelui
adevirat, chiar dacapilda c de neqomparat.
$iIa nasterea.Sanu socoteqtici soareleestecauzator
al na;terii sau al vielii sau a[ creqteriisau al desavAn;irii
vreuneiadin existcnlc,precumnici vreo alta stihie,chiar
de e dintre cele foarte necesare,ca de pilda apa; caci e
posibil si duram qi fari soareqi apa,de5i nu perrnancnl,
ci destul timp; dar qtiind Dumnezeu cd rdcealaeste cu
totul neroditoare,iar calduramasuratae roditoare,9i ca

plantele gi seminleleau nevoie de cildurd, ca 5i toate

corpurile ce au viala, fie sensibila,fie vegetala5i sunt
curalilemult, incit sunt facuteqi albc,ca haineleqi altele,
ba, caldura qi innoieqtesemingeleinghelate.a fdcut ca
soareles6 aiba aceastafire; astfelloate cele spusese fac
din lucrarea Creatorului, avAnd aceastdputere nu din
voinla sau putereaproprie.Aceastao spunesfintul Dionisic in mod deplin,explicAndu-sepc sineinsuqimaijos,
la sfirqit-ul capitolului cinci r;i la sfarqitul celui de al
q a s c l e aI.n l e l e g ed e c i a c e a s t ac u n t s e c u v i n c q i n u o
strimba.
Este md.sura. Soarele se zice masura r;i numdr al
orelor, Iiindcd face inceputul zilei; iar ziua care se repeta
in cerc face timpuli de aceeas-a numit mdsurd,ca unul
ce masoaraviala noastra;cici mdsoaratot limpul t|(trtru.
Cdci ea estehrmina. Noteazi cA soarelea luminat qi
cele trei zile dinainte de facerealui. flind fara forma; $i
cd lumina creati intAi s-aformat in ziuaa patraca soarele.
cum spune gi Vasile cel Mare in Hexuimeron; d'ecinu
n e s o c o l ic i r c e l e m a i i n a i n t es p u s cn u s ' a u s p u sd e s p r e
soarc, ci despre prima lumina creati care a primit forma
soarelui.
incepdtoare, gr. rbg evopprri. eaica inceputul qi
cauzaunirii qi asemani,riiadevarate.
Dupd el sedoresc toate. Observitmcum imparte toate
existenlele gi anume in jurul Celui ce este Imparatul
tuturor, dupa care se gi doresctoateexistenlele.Noteazii
ca nume$le intii pe cele inlelegatoare(voepd). apoi pe
celeralionale(Ioyrx<i1. inlelegatoaresuntceleneamestecatecu trupurile,ca toatc Pulcrile mai prcsusdc lume
( c o s m o s ) ; i a r r a l i o n a l e ( c u v a n l a t o a r c ) ,s u l - l e t e l e
omencqti.care sunt in relalie cu trupul, cum este olnul
sensibil:caci cAnd lucrcazdnumai omul interior, dupA
Apostol, adicasufletul,carenu aretoatarelaliacu trupul,
omul esteinlelegatorlvoepog, nrintal)- in acel moment
nu-l numegtenunrai ralional ll"oyrxGrq), caci aceasta
provine din trup 5i sul1etralional. Dar spune ci cele
inlclcgatoare1voc1-xi.nrinlile) qi ralionale{loXrxdt se
dorescdupADumnezeuin chip cunoscator.ca avind prin
fire dorinla de-a cunoa5tepe Imparatultuturor gi de-a se
i m p a r r d r ; id e b u n a t a t e al u i , f i i n d c a s u f l e t u l e s t e
cunosciilor qi ralional; bine se spune qi ca are dorinla
binelui.
Iar animalele neralionale doresc binele prin insaqi
Iar cele nesimlitoare,cum sunt planputereasirngitoare.
telc Ai cele neinsuflelite9i lipsite de via1a,dorescin mod
natural binele, nu ca si-l gi cunoascA,ci ca sf, ramdni
ceeace sunt numai prin dorinla naturalaliind linute de
bine in cxistenli.
'nol'I"q,
adicA adunate. Soarele
Le line intpreuna.
notei)
se nume$te iitrrov pentru ca le aduna(solli
pe celeinrpraqtiate,adicale stringc gi le leaga;dar neaga
ci e Dumnezeu,pentruca sunt multe careii suntcontrare
gi se desprinddin el.
Dupd un cuvdnt ditt vechime. DupA cuvintul din
vechime,aratasaucA dumnezciesculDionisie 5i dunmezeiescul Tilnotei au fost Elini, cum arata giin Fuptele Apostolilor; sauiuatagdndul nebunescal Elinilor. Ciici numeau
soarelevechi giincepator(ncrlcxt6v Koi o,ploiov), cum
s-asousin comedie.

191

Despre Numirile Dumnezeieqti

Din acestfrumos. Se spune:latd tolte suntfrumod.te
(hune).foarte; SidttpirZuhario:Tot ce e frumos,s-afacut
din bincle necauzatal lui; caci pentru frumusele s-au
Trebuie curltli(i. Cici s-a spus:Ap ropiali-vd de El Si
vti veli lLtnrinu;ifilele t'oastrenlr se wr ntai ru;irur (Ps'
f a c u t t o a t e i n a r n t o n i c ( d < p a p p r o y d q r : 1diu r e r z a
33,5).
l e g a t u n l eh h c o r i n d u i t e a l e t u l u r o r ,n u m i t e p r i c t e n i9 i
Au iubit mult. Celui ce iubeqtemult' i se va 5i da mult;
comuniuni ale tuturor celor ralionale virtuoase,
iar celui ce iubeEtemai pu1in, i se va da pe mdsura iubirii
cugetatoarela Dumnezeu,ca Bisericacelor intai nasculi
lui; lamuregteceeace spunemai sus,c^ Dumne:eu este
in ier gi pe pdmint; iar pentru turmele celor necuvinordinea Si miisuru noastrd.
tatoare,mersurileimpreun[; iar pentruceleneinsuflelite,
simiirile intre ele; toatc deci s-au unit in bine, intoarse
$6
'orin oarticiparesprecauzalor'
capatul
$i e capdtul tuturor. Dumnezeu e numit
S-a spus
tutuior .u Cel ce le suslinepe toateimpreuna,ca Cel ce
Mai presus de lume' gr. ilnepr6optov.
le line in siguranlaqi ca Cel datoritacdruiatoate au fost
minli mai presusde lume' intrucdt unele minli qi trepte
aduscla existenla,neavAndele nevoie de altcinevaspre
sfinie suni supralumeqti' iar alte trepte ingereqti sunt
a seimplini; de aceeai sezice qi obirgia tuturor,in calitate
intralumegti,adicarinduite spre slujirealumii, spreocupareade ea; ucesteasunt numite de unii qi conducdtoare de cauia, dar qi de mijloc, ca Cel ce da putereade-a
subzistain mod prclungit; qi desavdrgireintrucit in voia
ile lumii. Unete din minlile intralumeqti' oameni 9i
lui au sfirqitul toateexistenlele;de aceeazice gi ca spre
ingeri, sunt qi conducitori de neamuri qi de cetali qi de
Biierici gi dL sfinli, cum spune dumnezeiesculIoan in
El seintorc, ca Cel ce c capitul (tel.tr6v) lor' fiind atAt
Apoculipsd,dar gi ai altor orinduiri lumesti, cum spune
inceputul, cat $i linta, cum zice dumnezciesculIoan in
s i P s a l m i s t u l :S t r t i i u t - t ' ui n g e r u l D , ' n n u h i i t P s ' ' 1 1 ' 7 ) : Ap otrt tip sti (Apoc. 1,8); dar e qi pilduitorul. ca Cel ce are
i u o r a l u m e s ce s t ec e l d u h o v n i c e s ci ;n j u r u l l u m i i e s t ec e l
in Sine de mai inainte Stiute5i rinduite toatecele ce vor
,uh"t"r.; in lume este cel trupesc; in alt sens, suprafi, inainte de-a le face,cum zice Aposlrtltl: pe tele t'e Ie-a
l u m e s c e s t e q i c e l c e i n d r u m e l z d i n v a l a t u r ad e s p r e
rdnduit de ntai inainte (Rom. 8'30) li cele urmiitoare;
Dumnezeu, iar in jurul lumii, cel ce indrumeazi
mareleDionisie le-ainlelesacesteaca modele,prin faptul
cunoa$tereanaturalA,in lume cel ce practica vi-rtutea ca a rinduit de mai inainte in Sine cele ce vor fi, inainte
fiptuitoare.
de a le aducela existenll, adici inainte de-ale deosebiqi
Le cupinde pe toate.ToarefdcenduJeqi suslininduJe
disthge prin preqtiinlaunitara a lui care le cuprinde pe
gi crescdndu-legi prefac6ndu-le'
toate.Acesteale vei afla qi in capitolul V, urmAtor'Dar
Dezbind. Necunoalterea separd de Dumnezeu
noteazaca frumosul e acelagicu binele.
(dezbind)dupe cum lumina mai mult adunA5i leagi, cum
Cd Si ceeace nu este Cum poateceeace nu estesA
s-a sDusmai sus.
se impartepasca dc bine'l Caci daca nu este' nu poate
lor'
politeismul
Opiniile. Despreidoli qi despre
aueuni.i dori-n1iqi nici participala cevadin celece sunt;
i nchipuiri, gr. qcrv{croidq,. Numeqte inchipuiri
cugeti deci ca gi ceeQce nu e.rte' esteinleles in chip diferit
inlelegerilcpomite de la cele sensibile.
delcest dumnezeiescbarbat; uneori nunrclte againsdqi
dumnezeirea,ca nefiind nilnic din cele ce sunt; alieori,
materiai dar alteori 9i raul. Deci ii zice aqa in diferite
s7
inlelesuri.Astfel se poate spuneca materia participala
Si ca frumos. Frumos s-a numit Dumnezeuin Cdnbine, intrucit a fost prevazuti in forme qi a fost eliberati
taria Cintririlor, precum se numelte 9i frumusele:5i
de lipsa de forma de mai inainte; sau ci r6ul se imDavid'. impodttbit'eSti cu liumuseli mai mult decAtfiii
partaqeyede bine, intrucit printr-o buna hotdrare Si ceea
ottntenilor (Ps. 44.3). Se numegte frumos ;i ccea ce
ce urii sa tie, prin pdrere, rAu' qi ceea ce vrea si fie
oanicipala frumuselc.$i noteazaca se distingefrumosul
Dururearau, dorind sa lie, doreqtebincle; dar inainte cu
li in
qi f.urnut.1.u in existenle,in cele ce se impii'rtagesc
boua foi spunede DumnezeucA e mai presusde cele ce
dar la Dumnezeunu e a$a;El
iele de careseimpiiLnAqesc;
sunt;deci ar puteaspunecinevabine, ci Dumnezeueste
se numegte frumos, pentru frumuselea ransmisa din El
mai presusdi cele ce sunt qi cel ce nu esteparticipi la
gi pentru cd cheama pe toate spre El; e frumos, ca Cel ce
bineia la Cel ce e mai presusde celece sunt9i nu e nimic
este gi niciodata nu se micsoreaza sau creqte'
din cele ce sunt;inlelegedeci cum ca vorbindu-sede Cel
frumos,
C u sinede acelaqiunic chip. Dumnezcu^este
ce nu estefrumos 9i hun. sc vorbe;tede Dunrnezcu:cAci
de un unic chip. fi.indcanici nu se despiutcln dePnrdcn
lui Dumnezeui se spuneqi Cel ce esteli cel ce nu este,
si deosebiride lrumuselefacatoare.nici nu c pentruunlt
ca Cel ce nu e nimic din cele ce sunt, ci e in chip
iru^or. p"ntt, allii nu: ci estc frumosul neschimbat.far:i
necunoscutdeasupratuturor; dar nu e cineva care si
inceputsi absolutfara silinla 9i purureala fel; 9i de aceea cunoascdin cc fel Dumnezeunu este.
qi
fiind
se ziie ii iue in Sine frumuselea de mai inainte,
Existenlelefiin(iafe. Bine a sprtsJiinliale; caci exisizvorul celor create qi obArriia :;i cauza fiumuselii; de
tenle in sine sunt cele niai inalte dintre fiinle. Iar acum
aceeaareSifrumuseleainsensde depigire;caci de':isunt
fiindcd vorbegtedespre cele create' in mod cuvenit a
multe frumoase, dirr sunt frumoase din El; $i nimic nu e
addugat la termenul existenlei (Dtldpqctq)' liinfali
frumos prin sine; El e frumos in mod necauzat,iar ele in
Iar uniri li se spunepentruca nu-seaduna
este
looorril6eq).
Dumnezeu
deci
mod cauzat qi prin impartaqire;
ci pentru ca izvorul qi obArSialor a fost
grdmada,
o
ca
fiuEl
sunt
de
dupA
frumos intr-un mod unic, iar cele
Dumnezeu gi de El au fost lbcute toate cele care lumoasedin El, qi au frumosul ca o calitate'
$5

192

DespreNumirileDumnezeieqti
mineaztr,constituind o unitate gi subzistind in ipostas
toate existenlelc,incdt se arati gi ipostasedistincte.Dar
sunt gi identiceputerilecelor inteligibile ce seinalla spre
liindci sunt
Dumnezeugi seunesc,fiind gi asemdniitoare,
dh El gi apropiatede El. Dar sunt 5i altele,intrucAt se
produce coborirea gi deosebirca$i impartirea procesiunilor dumnezeieqtiinferioaregi ultime ale voinlei dumnezeieqti,inmullindu-se in cele vAzute. Ba se fac qi
fiindcAcel ficut estealtul in toatedecit
neasemandtoare.
Cel ce le-a crcat gi nu la fel. Dar imbiniirilc elementelor
aduc o comuniunc a celor contrare;ciici toate corpurile
suntdin patruelemen(e.Iar cele din aceleaqielementeale
lumii sunt coerente,aducind o legatura prin coborire
intre ceeace e vizut qi ceeace e inteligibil, inmulgindu-se
dintr-o substanlaa materiei corpurilor celor tari gi realizind intre ele un gir; din acestea inlelege qi cele
urmatoare.Cele unite sunt neamestecate,ca in cazul
neamului omenesc.in ceea ce are conrun gi in identitatea
fieciimi om; cici prin raliuneacomuna a fiinlei, toli suntem
uni1i,dar in identitateafieciruia suntem neamestecali.
Toate stdrile. Stari $i mi$cari spune ci sunt trei, pe
care le gi inqira, ale minlilor, ale sufletelorgi ale trupurilor; deci trebuiesi le inlelegemin mod cuvenit.Minlile
stauqi semigctr,cum zic Isaia;i IezechieldespreSerafimi
qi Heruvimi, ftndca ei urcii gi coboarA,cum zice Moise;
ei se intorc fara sfarlit spre Dumnezeu gi sunt {ixa1i in
tensiuneaspre El, dcgi sunt trimiqi qi coboarl la cele
inferioare,pentrugrija de cei ce sevor folosi; aceastaeste
a sta sigur in apropiereade Dumnezeu gi a se migca in
slujirile celor ce bencficiaztr.Se migcain a cugetala cele
inferioareqi stau in a fi cugetali de catre cei mai dejos,
ca inteligibili, rdminind in identitateaproprie; caci sunt
paznici qi locaguriai lor ingiqi;9i locuiescin ei inqiqi qi se
intorc in ei ingiEiEi sunt neimprdltiagiin cele strainede
evlavia fap de Dumnezeu; gi toate cele inf-erioare se
intorc spre cele superioare. Iar migcarile minlilor gi sufletelor sunt in fbrma de roli gi in cerc, cum zice gi
Iezechiel,fiindci ies din ele insele gi se intorc in ele
insele,neieqitedin ele insele. Acestease petrec cu cele
netrupegti;iar stareaqi migcareacorpurilor se va inlelege,
prin raminerea materiei in suportul propriu qi prin
migcareaspre modurile ce se produc din ea qi prin schimbirile corpurilor insufle1ite qi neinsuflelite.
$8
in mod circular. Noteaza cum se migci cele ceregti:
circulzr gi pe linie dreaptagi in spirali; gi cum seinplege
nriqcareain spiraliia sullctului.
Minlile dumnezcicgrise migc:i
sau circulur,

sau in linie
dreupta

sau in
.sPiraki

$e
Iar miscarea suJletului. Fiindce, precum am scris
inainte,celece cugeti suntinlelcgatoare(vopd), iar cele
c u g e t a l es u n t i n t e l i g i b i l c( v o n t d ) . c e l ei n t e l i g i h i l es u n t
hrantra celor inlelegatoare;deci pc dreptcuvint vorbe;te
de puterile inlelegiitoare ale sut'letului, ca singurul care

inlelcge cele superioare; dar sufletul nu e inleles de

nimeni; deci el e ultirnul din cele inteligibile. Iar puteri
ale sufletului sunt cele capabilede simliri.
In spirald.Yezide aici toatiideosebireasuflenrluifall
de cele inteligibile; acesteainleleg in chip intelegator$i
unitar, adica prin urtuire concentrata,ilunrindrile dumnezeiegtisuperioare,ce se descoperi pe rndsuralor. Iar
sufletul e ralional !i in desfaqurare,adici impirlit dupa
cele imp:irlite gi invilat prin participare. Mintea lui
coborAnd la ralionamente,se imparte oarecum $i are
nevoie dc raliuneadesfalurataprin multe nrodeleca si
a ceeace esteinteligibil. Deci sufletul
urce spresesizarea
lucreazd in mod amestecat $i prin mutare. cAnd gi
inlelege.Aceastae propriu sufletuluiqi cind e condusdin
afaril sprecele mai inalte; caci urca de la cele striine.
Sul'leteleralionalese mi;cri
lie circuku',

fie in spirold,

Jie in linie
dreuptd.

$10
Deci (cauzn) acestor (trei) - Ei a celor sensibile.
Observaci spuneci gi migcririlecelor sensibilesunttrei:
circular?t,in spiralaqi in linie dreapta;sunteminvagalide
mai inainte sAle inlelegemacestea,din celespusedespre
suflet; cAci ea (miqcarea)e circulari, cAndcele sensibile
lucreaztr prin putcrile gi insugirile proprii, ca focul ce
incalzegteqi ca apa ce racorelteqi la fel cele urmatoare;
in spirald,cAndlucreazdmutindu-se, de pilda peqtii din
apa. p;isnrileqi toiagul lui Moise asupraqarpeluiqi cele
asemenea;qi in linie dreapta,cAndiaragivine la ale sale,
de pilda cAnd dupi desfacereafipturilor revin iarzigila
elcmenteledescompuse.
$i miqcarea. Cineva ar putea fi indemnat si inleleaga
migcareaaici ca schimbareaqi corupereacelor sensibile;
cAci daci starea acestora inseamnd tacerea, e vadit ca
migcareaindici contrariul;deci noteazaca gi schimbarile
gi descompunerile sunt de la acelagiqi prin acetaSigi tind
spre acela$1.
De aceea toatd starea. AdicA de aceeatot binele Ei
frumosul.
E totul unul Si muQime. Cum se va in;elege cl totul
e unul qi mullime? Presupunetoati lumea ca pe un mare
arbore, vieluind in toate pa4ile lui insuflelire, oarecum
ca nigte ridicini 9i tulpini $i in pa4ile pirlilor ca nilte
ramuri, crengule qi frunze; considerali pe fiecare din
acestea ca perfectA prin sine, pastr6nd in intregul siiu
unirea gi ordinea dupAcare traiegtearborelein sine insugi
gi cu parlile sale,cum vieguiescceleinlelegitoarcin mod
inlelegator $i ralional, iar cele neralionalein mod sensibil
qi cele neinsuflelite Si fari suflare in mod fizic qi prin
obiqnuinlA;Ei fiecareestevieluind in sineinsuqi,cum am
spus cA traie;te fiecare gi cu intregul in migcare, adici
pa4ile cu cele generale;astfelvei cunoa$teintregul ca o
unitate simfonici gi convieluitoare,dar ;i mulgimea,intrucdt fiecare din pa4i treie$te potrivit cu el qi in mod
propriu. $i iara$idacadintr-un unic :;i singur Dumnezeu
sunt toate,in mod cuvenit se va spunecii toatesunt una,
pentrulegaturaqi armonie,dar qi mulgimepentrumultele
fomle aratatein fiecare.
Definigiile, gr. oi. i5por. Definiliile sunt raliuni expli-

t93

Despre Numirile DumnezeieSti

cative ale fiin1ei fiecrruia dintre lucmri 9i ale genului 9i
deosebiri si indicar.i a ceeace este ceYa.
inc"pitul co modeJ.Este cauza 9i model sau inceput
a c e e a c e e f A c u t ; a c e a s l ae s t c r a l i u n e a p r i n s i n e
desdvdrgitoarea Dumnezeului etem exist6nd prin fire ca
model vignic, spre care se fac cele ce se fac; cici raliunea
qi modelele sunt necorporale;dar ele sunt $i cauza sau
;bartia, fiindca sunt aceea pentru care se desivirqegte
ceeaie re face:saucauzefinale' cauzafiind nedespa4ita
de rezultat,caci din existenlaei sc ive$tececace se face,
ca substanlatuturor; dar Dumnezeu a adus-o 5i pe
aceastala existenia; iar Facatorul este despd4it de rezultat, fiind Dumnezeu gi Cel prin caree ficut ceeace e fAcut.
cele ce
;i loute cele ce nu sunt. Inlelege astfel _cum
nu iunt, sunt in bine, fiindca in El tipsurile sunt mai
presusde fiinli; caci nu putem socoti fiintr lipsa, pentru
nemuritoarc 9i cele
ia este fara inceput, nestriciicioasa.
asemenea;caci Dumnezeu nu este acestea,fiindcd este
qi inainte de acestea;pentru ca din El s-au cunoscut ce
iunt acestea;qi de fapt nu cunoa$temnici ce nu este
Dumnezeu,sau cum e negrait 9i necuprins;caci nu sunt
acesteainceputul, ci ele sunt din El; deci El e gi cauza
nimicului celor ce sunt dupi El, Iiind qi cauzaexistenlei
gi neexistenlei;cici la El nimicul este lipsa; fiindci are
existenla,pentruca nu estenimic din cele ce sunt 9i lind
Cel ce nu'este, pentru ca este deasupralui, este' fiind
Ficator gi nefiind, ca fiind 9i depagindu-le,mai bine zis
qi supradepiqindu-le9i ca fiind supraliinlial. CiteSte5i
in foaia dinainte expunereamea despreCel ce nu este'
mai
$i cele mai mici pe cele mai tnalte. Am scris 9i
sus acelagilucru in primul capitol, ca cele inferioare
Durur"u," intorc sprecele superioareqi sunt cuprinseqi
ingrijite de acelealiar cele de acelali fel sunt in corluniuni iu cete de aceeaqitreaptd qi simplu toate se iubesc
unele pe altele gi pe ele; dar 5i Dumnezeu le iubegtepe
toate si face toatecele bune.
iisdEi iubirea binefdctitoare. Minunat zice ci
iubirea(erosul)ceabuni, preexistindca iubire,n-a ramas
nerodiroare,ci a nascutin noi iubirea (erosul)cea bunA.
pentru care dorim frumosul Ei binele; cici Dumneze-ue
iaptuitor $i nascitor, duPe cum s-a spus:-Tctal Meu -pAnd.
aium lutiea:ti ;i Eu !uo'e: (loan 5' l 7). ObservAmde aici
mi;carea dumnezeiasci; caci dragostea bineftrcAtoarea
mi;cat dumnezeireaspre pronie' spre suslinereanoastra,
"u ia fi" gi faptuitor cel ce se migcA $i sa nu remana
neroditor; din aceastavei inlelege 9i cuv6ntul ntonada
ntiStdndu-se5i celelaltespusede Grigorie Teologul in
primul Cuvdnt desPreFiul.
Covinirea care le face. Adici a produs crealia. ca se
arate prin ta miqcareaiubitoare'
$I I

lucru).
Trebuie gtiut. Pentru ce ne folosim de silabe qi cuvinte; citegtetextul. Ceeace voieqtesa spunae aceasta:
cdnd voim si miqc;imo raliune rostita.de e despreceva
din ccle sensibile,avem nevoie de cuvinte, silabe,litere
sufletul
;i scris spre aratareacelor vorbite; iar de semigci
de la sinespreceleinreligibileprin lucraridrepte,suntdc
prisos simlurile indreptate spre ccle sensibilelcaci ili
inchiouie cele inaltc: iar cind devine indumnezcitinairtind pe incetul in inalliri qi prin unire necunoscuta,
ajunge la atingeri cu lumina nevazuta,atunci lucririle
inteligibile suntde prisos.ca 5i simlurile,intrucdtsufletul
inlelege cele mai inalte decat accstea,unit in sfdrqitcu
Dumnlzcu: dar cind i5i inchipuic totodataii cele de jos
gi se griibegtesa se milte 5i injurul cclor scnsibile.atunci
irebuie sa caute raliunile mai larnurite 9i cele mai clare
ale celor vazule.
La fet - Si puterile inlelegdtoare. Noteazi ca altceva
e mintea qi altceva sufletul. Lucrari li puteri inielegitoare
nume$teinlelegerile care sunt mai jos 9i imprAqtierea
minlii. CAnd deci sufletul voiegte si se inalle spre
Dumnezeu ;i sA se uneasci dupa putinli cu El, trebuie
sa-gi intoarCdinsiqi mintea de Ia cele parliale 9i si se
salie spre cele mai generale; caci inlelegerile,sunt
parliale prccum am spus inainte: deci cind sufletul
devenir intreg minte gi, intorcindu-se spre cele dinliuntru, a ajuns intreg unitate 9i simplitate' va putea sa
se intdlneajca cu razeledumnezeiegti.prin neqtiinlade
laudi sau necuno5tinlainviJata; atunci cunoscAndci
nu cunoaste cele necuprinse ale lui Duqrnezeu' va
gusta,bucurdndu-se,stralucirile dumnezeieqti,nu prin
prin acegtia,ci prin
ochii sensibili; cici nu le sesizeazA
stAril.'lipsite de ochi ale nrinlii.
Prin sim(uri - mui vddite. Explica cigtigurile mai
vadite ale simlurilor; gi spuneci acesteasunt cuvintele
mai clare gi cele vdzutenrai inlelese'
Se voi putea infdliqa bine. Adici cele simluale.
$12
Dar unora - li s-a pdrut. Dar 9i iubirea (dtdnl)
decdterosul'
indicAerosul;gi e un nume mai dumnezeiesc
Sti aud,n. Noteaza ca li atunci erau unii stApdnili de
numct acestorale inchide gura cu dumnezeiascaScriptura.
Dunnezeicscul Ignatie. $i din aceastasocotescunii
sa critice aceastapropozilie,ca ncfiind a dumnezeiescului Dionisie, pentru ca spun ca Ignatie a fost nrai tirziu
ca acesta;gi ium poatc cineva sd pomeneascape cel de
mai tArziu? Dar e o invenlie li aceastaparere a lor; caci
Pavel, care a luminat pe Dionisie, a fost mai tfuziu la
Roma. in timpul sfAntului Peau,dupacareIgnatieajunge

rrebuie:iji::i;liT'l"ll::ilXilffiffi11ll'|"'TL"XilTBif
Noteazacinu
Darsdnusocoteascdcizeya.
Ioan

folosire numirile (despre Dumnezeu).dacAnu apar in

dumnezeiasca ScripturA, cum se spune gi acum
despre eros; ca nu rr;buie data atenlie cuvintelor, ci
inlelesului (forlei) scopului; cici ele dau expliciri
desore Dumnezeu.
brin alte cuvintc cu acclaEi inlelcs. Nu suntem impiedicali sAfolosim (alte) cuvinte pentru inlelesuri echiuul.nt". (Not"-e ca pnrpi8(r 9i nctpi6c spun acelaqi

194

nisie; iar Dionisie a trait dupi el; iar evanghelistul

afostexilatsubDomilianlaPatmos,undeiiscrieDionisie; iar Ignatie mirturisegteinainte de Donrilian, deci
inaintedeDionisie.
Erosul meu. E de cercetatcum dupA Ignatie' care
spune Ei scrie dupi Tinrotei, in vremea lui Onisim, Romanilor. erosul nteu s-a rdstigttit, Dionisie scriind lui
Timotei amintegtede acesta,(cum scrisesedeja Ignatie);

Despre Numirile Dumnezeieqti

si sd nu mai cautevreunul din filosofii din afarasa aduca
i p u s a s f i n t u l u i b i o n i s i c d e s p r ee r o s u ld u n r n c z e i c scca o
dbvadi in plus ci ea s-a introdusin scrisullui Ignatiedin
neqtiinlanTaitArziu- fapt pe care l-am cunoscutca s-a
intimplar adeseorimultora - gi cd scriereaacestuiaa
existatf?ra acestcuvint; caci aceaslAzicere(apoftegmi)
ii era fanriliara,ca gi faptul ci despreel se spunea9i scria
ca este purt(itor de Dumne:eu (Oeupopog); caci nu
existi dovada cdnd se spune: Scrie urutra, adica Romanilor; dar (se poatespune)simplu: Scrie dumne:eiestul Ienatie.
in introduceile anterioare.Trebuie qtiut cAnumegte
introducerianterioare,cele ale lui Solomon la Scripturi.
de unde sunt luate gi cclc spuse.
Dar iubirea tqydnq) indica erosul,al carui nume e
mai dumnezeiesc.
Mai ntull pentru cele dumnezeieqti Penru ce teologii atribuiecelor dumnezeieStimai mult erosul adevarat.
Mullimea.NoteazAcd mullimile folosescqi cuvintcle
potrivit cu ceea ce inleleg elc; spune ce face erosul 9i
despre douii eroswi, dumnezeiesc Ai impi4it, adicd trupesc.
Mai greu. Adicl reProgabil.
S-a tntors. O spune David despre lonatan in prima
(sic) carte a Regilor.
Sfin(ii -fo lo sesc. Acelagi inleles il areerosul qi agapel
gi care estelucrareaerosului.
Amestecare. Adici amestecind cele ce iubesc cu
celelalte.
Pentru frumos. Ceea ce a spus mai sus, ci erosul
dumnezeiescpreexistind in Cel bun, a niscut in noi
erosul.prin cue doim hinele.
$13
Extatic.Despreextazul erotic a spus 9i David: El arn
spus intru uintireu ntea (extazulmeu) (Ps. 1 15,2).
A ietit dinsine. Noteazacum se inlelegc:A ieSitdin
sine in Dutrute:eu.
Putem indrdzni. $i cd Dumnezeu iubeqte pe to1i.
De aceea - qi rdvnitor. Dumnezeu se nume;te gi
rivnitor, ca iubitor al mantuirli tuturor.
$14
Dar ce voiesc in general il numeStepe Dumnezeu
izvor gi niscator al iubirii qi al erosului;cAciEl avAndu-le
De acestea,le-a araht in afari - inlelegem fapturile; 9i
ben[truaceastas- azis'.Dumne:euesteiubire (lloan 4.16)1
dar gi in CAnlarea Ctittttirik:r i s-a spus la fel iuDire; qi
iardgi dutceula 1i dorirtltt, care este ents', iu cel iubit 9i
indrdgit cu adevarat,esteEI. Iar prin faptul cli revarsadin
El erosul iubitor. se zice ca El il miqci' liind ndscatorul
acestuia;iar prin faptul ci El estecel indraSit :;i iubit cu
adevarat,mi$ca pe cele ce il vad (cautA)in cei ce a pus
dc a-l dori.
outerea
'
indragil - Si iubit. inlelege pe Dumnezeuca pe Cel
ce aducela unire qi migcAspre unirea iubitoarein Duh
sau ca pe Mijlocitorul acesteiaqi ca pe Cel ce pune in
armonii cu El spre a fi indragit gi iubit de catre fapturile
lui; iar miqcatorii zice,ca miqcind pe toatedupi cuvintul
lui, spre a se intoarce spre El' Iar cuv6ntul aducere

([poc[ToYrc[), degi la cei din afarl nu inseamnaun lucru

curat, aici il arata ca pe cel ce produce mijlocirea unirii
in Dumnezeu.
prin
$i - e miEcat. Noteaze migcareadumnezeiascl,
care se migcd.Dumnezeueste$i aducator$i mi$cator.
Ridicatd peste toatd.Untea iubitoare cu Dumnezeu
e ridicatdpestetoataunireagi deasupraei; ii zice ridicatl
tdfnonuivnv I ca mai presusdc toatAiubirea:cacierosul
du'mn"i.ics. e.trefara inccpur qi fara sfArlit' ca pomind
din bine qi intorcdndu-sc spre bine. in formA circulari;
fiindca gi linia cerculuinu se cunoaltede unde a inceput
gi unde sfirqegte;caci din El estedorinla binelui 5i tinde
iarAqispre El; cici in El insugi este qi ram6ne putereade-a
iubi a bunatalii gi a celor ce tind spre bine.
Miqcarea indrdgild (a erosului). Migcarea indrigita
preexistabinelui; ea fiind sinrplA9i pururcamilcatoarein
irine qi pomind din bine. se intoarce iarigi spre el, fiind
fard st?rgit $i fara inceput, ceea ce face aritat.i dorinla
noasfa spre dumnezeire.Dar noteazaci cel ce pomeqte
eiem est; binele, care pomind spre cele inteligibile 9i
sensibile, se intoarce iaragi spre El insuqi 5i nici nu se
opreEte,nici nu sfArgeqte.
$15
Din imnele sftirttului lerotei
Erosul. SAafle cunl cugclamarelelerotei foartebine
pentru
despreerosulde lauda;intii ii spunedumnezeiesc.
ca qi prinracauzi a erosuluicerescesteDuntnezeuin chip
ridicat peste toate qi necauzat;caci daca iubirea este.
precums-aspus,erosulinsugi,dar s-ascriscdDumnezeu
este iubire. e vadit erosulunificatoral tuturor sauiubi-rea
este Dumnezeu; deci dc acolo pome$temutdndu-sela
ingeri; de aceeail nurneqtepe el gi ingeresc,motiv pentru
care ar putea vedca cineva erosul dumnezeiescqi ca
putcre a unitelii lor; cici nimic nu e in dezacordsau in
opozilic la ingeri. Apoi dupa inger. vorbcqte9i de erosul
inlelegator.adica cel din oanreniiinlelepli in ccle dumnezeieqti.care sunt ai Bisericii; catre ace$tiavorbe$te
Pavel: ca sd spuneli acelaqilucru (cf. Filip. 2,2) qi cele
umrdtoare;5i Donrnul: Cu sd fie una, cum qi ruti una
sunten ('loan l7,l l). Acestca, desprecele din adevirul
crc;tinilor; in sfdrqitqi despretoli oamenii' in care este
legea prieteniei; iar sufletelor ralionale le-a spus 9i
inlelegatoare,pentru mintea lor dumnezeiasca;iar eros
psihic a numit pe cel a[ celor neralionalc sau iubirca
simlualA,adici lipsita de minte; cAcidin aceasteputerea
dragostei(a erosului)zboari 5i pAsarilein grup qi ciorile
gi rdndunclelegi corbii qi cdte ca acesteal$i umbli pe
vitele qi celeinrudite; ti inoati
picioareoile, cAprioarele,
chilii 9i peqriigi celc de acelagifel; 5i celece nu umbla in
tumre se milca spreintdlnireacu cele de aceeagifire. Iar
eros naturalnumelte deprindereaobignuitaa celor neinsuflelite 5i ftrrd sinrluri, sau insuqirea celor ce sunt
stapinite de erosul fagade Creator pentru faptul de-a
subzista prin El; $i ele sunt intoarse spre Dumnezeu prin
miqcareavitalii saunaturala.

$r6
Deoarece - dintr-una. Am spus mai sus ci cele ce

195

DespreNumirile Dumnezeieqtr
inleleg (td vooowo) sunt inlelegaloare (voe pd) $i cele
inlelese (td vooripevcr; inteligibile (voqtd); qi cele
inlclegatoare(voepc) au deasupralor, fara indoiala, pe
cele inteligibile,de aceeacele inlelcse (td voofgevo)
sunl hrana celor inlelegatoare;deci cele inlclegatoare
sunt indragitede celc inteligibile, fiind intoarsespreele
gi oarecumin urcare;dar indrigesc Aiceleinteligibile(td
voqtd; pe cele inlelegAtoarecu grija (in mod providenlial) de-a le transmiteun folos egal. $i s-a manurisit
deci ca iubirile (erosurile) acestora se afla deasupra
iubirilor celor sensibile.Dar socotcscca acesteas-au
numit intcligibile $i inlelegatoare lvoqtd qi voepd; din
participareala Cel ce este bun, fiind facute astfel. Iar
iubirile (erosurile)de sine inteligibile, se numesc dumnezeieqtiin loc de celeale lui Dumnezeu. dupAcum este
bun, celui ce estebun; gi altcevaesteceeace e simplu bun
gi Binele insugi; altfel estei nreli gibil (vonrdv) cel inteli
gibil cuiva, ca inleles de acela,qi altfel cel simplu inteli
gibil; nu e ca timpul qi spaliul; caci qi acesteasunt
inteligibile, fiindci nu sunt sensibile;dar mintea celor
intcligibile estelucntre vie gi t'iu1ri:cici celc de dupa
aceastase afld prin cercetare qi din ordinea celor ce se
inrpun cercettrriisau din descopenre.
C a uza - n esup usd refofiei. Nes up us rel aliei (do1eaov) nume$te absolutul, sau cel fari nici o relalie cu
toate, avind-o aceastaca proprietate naturala.
Erosul intreg din foale. SpunAnderosul intreg, arati
gi pe ccle pa4iale,aratendca Dumnezeuestecel intreg 5i
cel pa4ial, ca pricinuitor gi daruitor al revirsii'rij iubirii
dupa putereafieciruia; cum poate fi Dumnezcuintregul
qi panea fiind neiegit din Sine, va fi clar din raliunea
seminliei (6t[eppottxoO l6lou); caci cAnd sam6nlase
arunca neimpa4itii in pdntece.constituie enrbrionul ca
unul. Iar de se impate sii,rnAnlain diferite celule ale
pdntecelui, fiecare parte constituie un embrion intreg; iar
o parte a sirninlei estenasul. alta ochii qi cele urmatoare,
toatedepline.Ca ceva la fel trebuiepriviti fiecareminte
deplina prin asemanare;caci intreaga lucrare cuprinde 9i
pa4ile; !i fiecare din pe(i e deplind; qi una e dreptateprh
sine, alta barbalie prin sinc li cele umrAtoarc; astfel nici
nu se conlundainre ele, ci fiecarese distinge,qi nici nu
au neimpl4irea uniti cu neorinduiala in faptul de-a
panicipa fiecare din ele la totul, cum poate; caci fiecare
de chipul intreg dupa capacitateaei; aga
ae impartage$te
gi Dumnezeue intregul eros $i pa,rlilelui.

slE
Cdci tl doreStepe aceslt. Fiindca a spus ca qi cel ce
n& ?.rledore$tcoarecumbinele gi voier;tesAlle in el; ceea
ce il vei afla pe el spunAndgi nrai sus,inainte cu citcva
pagini,deqio desprindede dogmeleElinilor, cici selupta
mai ales cu Elinii ;i cu Mznicheii, suslinitorii de frunte
ai acesteirele dogme, trebuie si expund mai pe larg: ce
se numelte ceeace firi e.tle,$l pcntru ce ceeace este'este
in n.rodevlavios gi necesar.un inceput al celor ce sunt;
caci aceastaestesanatosa o crede; fiindci acestinceput
esteDumnezeu; fiindca daca ar fi inceputuri diferite. fari
indoiala s-ar arata o mullime nesfArSitA.DacA deci
inceputul cel unul e Dumnezeu,el va fi prin aceaslaqi

196

Cel cu adevaratexistent gi insuqi binele; dar raliunea va

afla in nrod necesargi celc conrare celor spuse;cici unde
esteinceput,estein mod necesargi ceva care e ultimul;
qi de existaCel ce este,esteqi cel ce nu este;5i dacaestc
bine, este qi rau. Dar fiindci cele ce sunt, sunt fiinle 5i
forme, cel ce nu este,este fara formi qi fara fiinla, fi-ind
cugetat numai cu raliunea. Acest non-existentqi fara
fomrA, cei vechi l-au numit materie, cdreia i-au zis gi
ultirnadiformitate.Dar materiasezice non- existenta'nu
pcntru ca nu estenilnic. ci pentru ca nu esteprin sinel
caci Cel cu adevaratexistenteste Duntnczeu 5i El este
binele;dar a fost adusi la existenli de Dumnezeudin cele
ce nu sunt qi materia; dar nu cum au socotit unii fArA
formA qi frira chip; de aceeanici nu e nrateria incepul al
celor sensibile, ci mai degrabtrintregitoare a acestorali
ca ultinr fundamental celor ce sunt. De aceeanu e nici
c h i p a l l u i D u m n e z e u , c a c e l e r a l i o n a l e ,n i c i c e v a
asenranator(ei&olov, sintukttru, n. trad.) al Celui ce
este cu adevarat;qi simulacrul (idolul) sensibilal lumii
cu adevaratinteligibile, care este sensibil,nu este fdri
materie, e mai inalt ca materia, participAnd intrucatva la
chip; deci niciodata nu se va ardtanlateria fara chip qi
insu;iri, care sunt deprinderi; ciici cdnd a fost fiicut focul
f:ira caldura sau apa fara ricoreali sau fluiditate sau
culoare'JSau pAmAntulgi aerul la fel? De aceeaai gi spus
prin raliune ci materia este fiira chip 5i fara insuqiri 9i fari
forma; cAci din ceea ce s-au facut cele vAzute 5i
nevazute,adica din cele ce nu sunt, au fost aduse la
existenla de Dumnezeu, cum invala dumnezeiescul
Moise nefiind mai inainte cabazd o materie fara forma'
apoi ordonati ca lume (ca cosmos).Caci materiaestein
Dumnezeu,ca una ce a fost adusala cxistenlade El; el
fiind mai presusde fiin1a,ca Cel ce le suslineca Bine,
toate se inleleg in Eli acesteavei vedea aflinduJe sporadic in ccle ce vor [i spuse.
Cum neamul demonilor. In sfdrqit descoperAalte
probleme,spunind ce dacatoate sunt din bine, de unde
sunt relele qi cum s-au facut ingerii demoni?Toate sunt
contra Manicheilor.
Nu este in chipul binelui. Bine 5i exact a vazut in
ingeri chipul binelui (td oyc0oer6eS); caci Dutnnezeu
fiind in mod ftn1ial insugi binele, cele de dupd El' ca
inrbunatalitedin participare qi din afard prin dorinla dupa
El, pe drept cuvAnt se zic asemeneabinelui fo1cr0oet6fr1,
nu prin ele insele bune.
$i cum - Cel bun. Vezi cum aduce spre cercetare
problemele, respingdnd poziliile contrare ale adversarilor, ca Manicheii; cici acestaeste scopul cel drept al
acestui dumnezeiesc barbat; cdci se intreaba din ce
inceput s-a produs raul; de e din altii cauza; gi cele
asemeneaale celor nedrepli.Apoi cum Bincle a voit sAl
producape acesta;gi cum e riul qi pentruprovidenla;din
acesteaarataca deqi rtrul are existenla,o arc aceastadin
bine; gi ci nurnaiProvidenlac6rmuiegtetotul gi de aceea
din ea esteun inceputbun al celor ce existi. Acesteale-a
lamurii acestdumnezeiescbarbat in acesteintrebiri; caci
rnergind mai departe, analizeazd clar problemele.
aratandcil riul nu estenici ipostatic(in suport propriu)
nici in lire; ci producdndu-seprin lipsi, nu poateIi socotit
nici ca existind, nici ca neexistind; gi aceastase da de
ios
inples in spusadin Psalmul36: A m vi:ut pe necredittL

Desprc Numirile Dumnezeiegti

tndll1idu-se mai sus de cedrii Libanului $i um trccut
iard;i ;i iotd nu eru ;i l-om uiutat pe eL aclirzilocul lui
gi nu s-a uflat (Ps.36, 35-36); aceastaaratacA degi raul
seinalla fbarte,dar nu este,nici nu ramine locul sauurrna
lui; cici indatdce aparesedestrami,neavdndconsistenla;
deci sa nu-l inlelegi ca spuneceva contrar.

$le
Rdul nu este din bine. Noteazi cAt de minunat impleteqtesolulia din diferite argumente.
Scopul celor (e sunt. De fapt cel ce se infurie (o
opyt(6gevo6; gi se mdnie (cuvintul e dat ca pildi),
ficdnd ceva rau celui pe care se minie voind sd-l aduci
pe acela la contrarul. adici la bine, se foloseqtede o
astfel de migcare.
$i dacd toate cele ce existd. Am spus mai sus, daci
Dumnezeu se zice cA e in mod mai presusde fiinla ca fera
inceputqi cauzatuturor,opusul lui ca ultinradin existenle
Si fdra fiinia, fapi.de Dumnezeu cel mai presus de Iiinli,
adici materia. se zice gi non-existenta,dar se zice qi in
Dumnezeu,fiind facutapentru bunatatealui; dar pentru
cd e amestecatacu cele sensibile.nu e cu totul nici rau.
nici bine,cum arati prin nestatomicia('[d dorqrov) ei;
cici are rAul in nestatomicie,dar are gi o parte a binelui,
tiirdcii a fost fAcuti de Dumnezeugi e in Dumnezcu;raul
de sine (nu zic riutatea, care vine gi dispare ca chip qi
calitatein cel ralional,ci simplu riul insugi),nu estenici
in celece sunt,caredorescin oarecaremAsurAbinele,nici
in cele ce nu sunt, decatin cele materialeca cugetatein
Cel mai presusde ftn1a; dar 9i in ceeace nu este.care
este propriu materia,riul e mai depane de bine, qi prin
aceasta pe drept cuvdnt e mai fard fiinli
(dvototrirtepov) ca materia, raul insu;i nefiind cu totul
nimic. Deci raul de sinenu e simplu nicaieri.nicidecum;
dar in materiese vede in lipsa bunatilii, cdnd e cugetatA
ca nesimlitoare qi fAra forma; de aceea vei inlelege gi
spusaprooroculuiAvdie: $i lru-.lica nefiind.(Avd. l, l 6).
E vorba de pacato$i.
De unde e deci rdul. De aceea propun6nd ceva
opus, expune mai pe larg respingerea,printr-o combaterc
intemeiata:caci daca nu admitem ca este ceva contrar
frumosului. adicaraul, virtulea nu se va arAtaca bine, ci
toate vor fi anestecale indistinct: nici laudat ceva prin
virtute, nici un contrar reprogabil. precum nu va fi nici
lege,nici pacat;dar opunAndu-se
spune:dacAnuadmitem
un rau contrar binelui, va fi binele contrar lui in cei ce
pacatuiescprin lipsa bineluil Dar gi inainte de lucrarea
virtulii omului virtuos vedemin sufletullui distingAnduse relele de vinute; cdnd partea ralionali a sufletului
lucreazAceleproprii, nu e impiedicataintru nimic de cele
bune; dar c6nd stapanelteparteaneralionalaa sufletului,
care e arnestecatacu materia, atunci panea ralionala e
impiedicata sd lucreze in mod propriu; deci partca
iralionala se face rea din amesteculcu materia;dar cea
ralionalanu seinriiegte prin amesteculcu materia.ci prin
aplecareasprematerie, adica prin faptul ca cedeazapi4ii
pe aceasta;ea ajunge astfel
iralionale gi nu o stapAnegte
ca un ochiu care apArdndintunericul,nu mai vede; deci
aceastanu aratacA raul nu subzistAprin sine; riul cuiva
nu arataexistenla riiului de sine, ci ci riutatea esteun chip

gi un accident al rdului; caci prin adausuri ajunge la a fi,

ca sa se constituieca o riutate sau alta: de pilda nedreptatea este o rautate a suflctului; gi iaraqi felurile nedreptatii sunt dupa felul poftei;caci una seindreaptaspre
bani, alta spre cinstiri; dupi cele adause(ruul ,tu poote
sta singur, n. trad.) $i dupa pa4ile sufletului se fac gi
(pA4ile) felurile relelor; frica qi indrizneala sunt legate
de mdnie, neinfrAnareaqi prostia de pofta. Felurile raului
provin qi din I ucrari;frica esteo Iipsaa putcrii de-aactiva,
iar indrizneala e un surplusal activitalii; neinfrdnareae
legati cu patimirea.Deci e clar cum se disting in suflet
cele rele de virtuli qi inaintede lucrarealor. pentrupartea
neraiionalagi ralionalAa sufletului. Aceste migcAriale
pArlii iralionale arati o alti lege luptAnd in noi, impotriva
minlii, cum zice Apostolul (cf. Rom. 7,23), dar nelindnd
in robie partea ralionala, cum am aratat.
Fald de ra(iune. ln loc de fali de partea ralionala a
sufletului.
$i deqi e o corupere a celor existente. in loc de: daca
se vede stricdciuneain cele existentesau dacavreo existenla e supusAcoruperii, din aceastase aratAexisten{a
riului; aceastaarlta cd nu-l face el.
Sau oare nu - de multe on. E gi in acesteao contradicfe: ci in cele existenleesge5i rAul existenqchiar
daca r6ul e corupere a celor ce sunt, aceastacorupere
altadati duce la nagtere,precum oul ce se strici, se
preface in pasAre; gi podoaba stricAndu-se $i sarnanla
desfiicdndu-se5i ascunzAndu-se,se preface in chipul
embrionului; qi trupurilenoastrein viermi qi alte animale
gi alte mii de acestea;gi din cai se nasc viespi qi din tauri
albine.
Astfel rdul contibuie. Solulia contradic$ilor afirmate; dacd corupereac un rau. iar corupereacorupe gi
raul, cum va fi rdul prin el insuqicel ce corupe?Caci riul
e in materie, care e cea mai coruptibil6; dar materia este
gi aceastase corupe pe sine insaqi; de hceeamateria se
zice gi fara fiinla, in opozilie cu fiinla mai presusde ftn1A
a lui Dunnezeu, ca ceac.tree coruptibilaqi nu e pururea
$i e farAforma, in opozilie cu chipul lui Dumnezeu,cum
a nunrit Moisc pe Logosul Creator:qi materiasenumegte
neexistenlA,in opozilie cu existenla fiin1ei lui Dumnezeu.

s20
Ca rllu. Ca rrru (fi xax6v) in loc de intrucdt e rdu
(to0 xcO'6 xqr6v).
Mai bine zis.NoteazAcd gi in dumnezeiascaScripturi
se afirmii ceea ce se gtie ca sigur prin raliune; cici gi in
ea se prediiopinia cxpusAmai inainte in rnod ra$onal.
ti neamestecategi tn tntregime bune. Cele nearnestecateli intregi bune vin de la Cel Bun celor inteligibile
mai presusde lume, intrucat sunt qi fari trupuri; iar cele
bune amestecate
sevid in trupurileralionale,adicain noi,
intrucat parteaneralionali a sufletului se impana$este,
cum s-a spus, de materie prin trup, care e partal de un
chip, iar partea ralionala, se apleaci spre partea neralionalii, cedind uneori ei gi de aceeaconsimlind cu materia.
Cici raul prin sine trebuievazut ca masurade sine.nu ca
rAu altcuiva; iar cel din urma este chip gi accidental
rautalii;deci ar trebuica riul salie, cum am spus,ca ceva,
cum e Dumnezeu marginea de sine gi misura de sine a

197

Desprc Numirile Dumnezeiegti

tuturor qi ficitorul de sine al chipurilor gi ca binele .de
sine onn fiinta: dar nu spun de el ia e altuia bine; fiindca
ar ti riiul fiinlial Ei
d..i.u*
;ilil;;;ft;;;id;",
facut rau altora, amestecatcu toate existenlele, care au
"iiri"nia in Ou^nezeu; cici cel ce e Binele frin nurF.nu
e Dartasdeloc de nimic, cr toate seimpartdqescde'Bine
nu ita in existenla, ci
;,i;;";;;;;;;"r"".i.,-a..i.arl
i" iipra binelui.
"'';;;;;;;;;ipla"itouttai"urmd.C^ultimetrebuie
ililffi;;,;aiia"["-J.
inlelese corpu.ite materialeqi pamAnteqti;caci.precum
Dumnezeu e obi.giu tun .or, p.Jcum am spusinainte, aga
ultimul dintre toateesteparteagroasaqi opaca9i paminteascAa materiei;de aceea." f;u-.qra 9iaqtemur al lui
Dumnezeu,fiind ultima gl totusi drn bunitatia lui, ca una
ce-l poarta cea din urma;.a.'irfun" siinlllept'iune.a:
Coafu a."r,u pamantescimpovAreazamintea cu multe
jurtea neralionila a sufletului e amestecata
eril,; ilnru.at
*u,".iul qi raliunea sufletului este luara uneori
;;ilil
"'";{;'b-r-;;;r2nt.
in
stApAnirede ea.
CAci cu cit se coboart cele din
"r"u1i. ,pr" o'mai mare grosime qi materialitate,cu atdt
pu1in,prin"lipsireae uine - ca de un ecou
p""i.ipi*"i
mai slab li mai de pe urrna; iar aceastacum am sPus,
pi"rufun".a sriga;ineva gi striga tare;cei ce sunt mai
lp.oo'pe qi mai tiri, primeic in"auz intreg srrigatul qi
"irnor" qi ce"u." s-a giait; iar cei mai depirtili' pe m-asura
Oirt*g.i aud mai p-u1inspusa; iar cii ce'sunt foarte
f,g;;*tt, o primesc foarte u"g, .a un ultim ecou.
Si insdri lipsalui.p"."i'*nuecurotullipsitde
frurios, ci riumii pa4ial - qi tipsainsaqia binelui il face
impariagindu-sl qiel in general prin ceva de
;;;;;;G,
iinel caci raul este lipra pu4iula, nuiotala de bine.
Si celece se luDtd cu el. vezicum zice ca gi cele ce
u..i"i au primit existenla r;i-.se
p""["
* it";;;;;
mdntuiesc.Deci Dumnezeu e cau'zarelelor'l sfnu riet
D u m n e z e u ,c a o b i r q i e q i C r e a t o r a l t u t u r o r , p e n t r u

neinfrdnat in neinfrdnarealui nu e lipsit de bine'?.$itotuqi

subzis6; 9i zice de neinfrinarea in sine cii fiind in mod
propriu lipsa a binelui. nu.esre.dar nici nu dorestecele
ie tunu iaci ce erte neinfrinarea in sine fdrd chipul
neinfrinarii'] Totu$i deoare-cecineva printr-o parere
greqitasocotegteci.are un bine 5i ca e unit in prietenie
iu iel ce se corupe impreuni cu el, chiar daci prietenia
se arataca e corupta,totuqiesteun ecou vag al erosului
dumnezeiescqi are o inchipuire (o nalucire) a binelui;
cdci nu trebuie ignorat ca atunci cind partearalionalAa
sufletului e stapdniti de parteaneragionaltr.e-impiedicati
de a lucra cele proprii; qi.e de parere astfel cu partea
neralionalacA nu e stapanitde impulsuri' nici nu.e de
o.ori .u faptelelor;-caciopiniile falsenu sunt opinii ale
pa4iiralionale,niciinlelegerilefalse,inlelegerialepirlii
ialionale; ba nu sunt nici inlelcgeri cele false' De aceea
qi cel mAnios izbucnegteuneori in mod grelit; totuqi nu e
nepArtaEde bine' socodnd ci se foloseqtede minie spre
indreptareacelui ce e pedepsit: 5i cel riu presupuneastfel
placeiea ca un scop bun..De aceea9i cei ce luptd.sunt
iertali, pentruca slujescbinelui: cAci cel ce nu e in lipsa
totalaabinelui, ciin mod pa4ial,subzistadinbine qi face
in gencral totLrlsa.participela bine; caci nu lipsa pa4iala'
ci ieplina lipsi-a binelui estertrul;9i nu cel.lipsitpa4ial'
ci ce[ lipsit dcplin de bine, nici n-a fost. nici nu este,nici
nu va fi' nici nu poate ti'
Nicin^u^poftegtecelecesunt'Noteazacineinfrnnatul
.
prin neinfrinareainsaginici nu este'nici nu poftegtecele
i " r u n t , c i d u p a c h i p u l u n i r i i 9 i a l p r i e t e n i e is e i m paflale$lcvag de bme'
Spre ceea ce pare Dnn' Noteaza cii gi cel ce se
foloseqte de manie se zic^ecl se impartage$tede bine'
intrucit se mir;cii indreptdndu-sespre cele ce par rele;
astt'elsi cel ce participala cea mai rea viagii,participela
bine parindu-i ca doreite-ceamai buna viali; qi cel ce

faceiaul,prinparereacafacebinele,participala.blne'
intruidt Si boata Boala. evident, este o lipsa a
il;;rt"t;;";t9i,o-LuUuna,aliiqipentruiubireasaii
sAnatdlii gi o exagerarecovArgitoarea trupurilor materiridica Ei pe pacdtoli, ca sa-qraraie iubirea sa de oameni
ale' care nu are niii masura' nici rdnduiala' ci prin nereligi libertatea fdpturii; cicl s-a spus: Iubirea rottre le acrt10,\2) SiCetcelacestirdsardsttareleSipeste nereadelaunadinmateriicenultneseamadecombinuea
irri<itti
'a)r:ip:i
rinduita, produce boala; deci boala estein trup in masura
(M;t. 5,45)
ii prr," nei,drepli
in care lipsegteintrucdtva o rlnduiald; dar trupul se
InorfeIuI.El lllpropunesademonstrezecanueste
menline;iaciiipsa totalade masuradescompunetrupul'
Iiinli raul simplu de sine;qrzice ca nimic din celece sunt
adici compozilia materiilor gi boala dispare' desfacinduair'.r"ugi" no " deplin nepartaqde bine; cici cele cu tonrl
se trupul in care se at'laboala; aqaprin bine' intrucat,se
lipsite de bine, ca neadusetu'existenli de bine, nici.nu
salveizi in noi, avem puterea sa facem qi riul; cici
ff;;;;;;"r,"i"*."1"i"1ori?Durnicinupoaresubzista
dispardndbinele,nu.semaipoate,aflaniciraulinnoide
sau
de
deprinderea
imparta$egte
se
ceva care nu
cdci ceea ce-i tipsit cu totul. Scopul dumnezeiesinruqir"" uir,ari qi pira.it sut deprindlrea s1u.insus11g1
cului Dionisie e clar din multe; combitind parerile
ivita ulterior sauca sr .a-ana in !'xistenp astfel;de filda
u n o r E l i n i d e s p r er i u , s P u n ec a r a u l n u e c e v a c e e s t e ;
fierul infierbintat fr parta$ de caidura extrimA,
caci riul fiinlial nu Poateexista, daci lipsind binele cu
"ru; qi apa in sine se
focul rdmdne"."i."
,ii-.,gandu-sc
fi deloc partaqla acesta;acestanu se poate
zice"caestihiefdracalitate,iartrecAndprinpirn6ntcapatd totul, n-ar
nici in materia insiqi neformati'. de^qi
niciieri,
afla
aceasta;aliin.et"azi
mutindu-se,
dar
insuqire,
el
o
din
dintre Elini; cici ceea s-a produsin
pare
unora
aceasta
i"tapezite
qi."l.
"S"
subzista;
;i.riicite
tate gi totugi mai
fie cit de obscur 5i de ultim'
de
Dumnezeu,
intregime
cele
Dar
aep-t"^.
ilui
9i
incetAnd riceala, subzrsta
o arati deplin ajungind
Aceasta
la
bine.
totugi
parti-ipa
cele
stelele'qi
neptura'e de via1i, .u uruor,i qt pi"tril,e 9i
i e c e a l a c e s t e il u c r a r i ; c a c i d a c a r a u l e
faraminre,caanimalele,totuqiruUrisu.iiDumnezeue ia capitolul
amesie.at cu binele, cum nu exista prin lipsa pentru
fiin1ei,ca Cet .e eiie mui presusde fiinla; $i
;;;;p;;
putin a binelui, sau nu existi ca cel ce face totul' nu
qi pieexista;aur r- t. p.u,l, sponeaqadespie
aG'"*.
ca rAu; caci raul nu sti in oarecarelipsd' ci in
exista
cire
in
la
calitatea^binelui,
particrpa
nu
caci
daci
bhe;
a binelui; deci ceea ce e o lipsa pulini a
lipsri
totala
tratim
E!
in
Cdci
poate
subzista.
nu
si se susllna,
trebuie
';;r*,r;,;;;.i."
rau total; deci nu poatefi deplin prin el;
nu
este
binelui,
cer
cet
oeci
npoJtoruifrupi.ii,za).

198

DespreNumirileDumnezeieqti
caci este oarecarelipsl a binelui, dar pentru firea lui
este deplin; deci binele este, dar riul nicidecum, deqi
participa prin lipsi la bine. Iar ceea ce nu e cu totul
nepartaf la bine. dar e cdt mai apropiat de rdu, nu e cu
totul rau; precum gi cel ce e cit mai pulin apropiat de
bine, are ceva din bine qi poate va lua ftin1ddin el; ti
lipsa binelui devine fiinla prin lupta totala cu binele;
caci dacd ar fi o totala qi nestipAnitanefiinla a binelui,
e vAdit ca n-ar fi nici bine in intregime, nici bine
amestecat,nici riu prin sine; caci unde nu este binele,
nu este ceva. nici ceva prin fire; deci cum ar fi raul
nefiinfalizat de ceva'l Desfiinleazi trupurile gi lumina'
gi nu va fi umbrA. A;adar nu este rAul in mod simplu,
ci intr-un suport; iar binele are fire qi se salveazriqi fAri
alt suport qi e bine. el insuqi prin sine; iar raul nu e fara
alt suport care e pastrat de bine; caci se poate spune
despre toate ca nu sunt, nici nu apar, nici nu se strici
ftrri el; caci cum ar fi fArA un suport'?Ci e cu totul
neexistentqi nu e nicdieri, nicidecum.
Face sd fiinlezz. Adici binele face se fiinpze rAul.
Cici daci raul este lipsa a binelui, iar binele face si
fiinleze lipsa din el, face sA fiinleze deci raul' care e
privaliune in bine.
Prin participarea la el. Caciprin participareapa4iala
la bine, ia fiintA qi lipsa lui.
Cdnd e contrar celor. Acestea sunt, precum am
spusinainte,formeleraului; cdci nu e riul fiinlial de sine,
carenici nu este;caci aceastaesteriu a selipsi de plicerea
urata, ca de un bine oarecare;el nu e raul prin sine, ci o
fornrAa riului; caci riul total insugi nici nu este,fiindci
participala bine, degi ca un ultim ecou; cici privegtece
spune mai jos. Daca toate se imparta;esc de bine qi in
toate cele ce sunt estebinele, rAul, evident, sau nu este,
sau este in bine: caci nu e nici firea focului a rAcori; iar
daci incepe sa racoreasca,nu va mai fi foc; deci 9i rAul,
daci subzisti, participain mod obscur la bine; cici toate
cele ce sunt, sunt qi rAmAnin bine; iar dacanu au nimic
din bine, nici nu subzista fiindca chiar a voi si subziste
esteparticiparebuna cum s-a sPusde multe ori mai sus.
$21
Absurd gi cu neputinld. Noteazi ci 5i despre
Dumnezeu se spune corect ca unele lucruri nl le
poate face nici El, cum zice Apostolul: Dttcd nu
credem , El rdmdne credincios, cdci nu se poote
n e g a p e S i n e i n s u S i( I I T i m . 2 , 1 3 ) .
Nici o dualitate. Nici o dualitate nu e obdr$ie;monada
este insi obirqia a toata dualitatea. Noteaza cA aceastae
contra Manicheilor.
Cu totttl contrare. Noteaza acestea;caci combale tare
pe Manichei, care dogmatizau fard minte o dualitate ca
obdrgie a cclor contrare; cici nunrirarea duce impa4irea
mulfmii din numeri la sfArsit;dar ei nu pun monadaa tot
numarul ca inceput,ci dualitatea;insi dualitateanu e un
inceput simplu, ci compus. Deci nu e simplu inceputul
ftrcut din compozilie. $i cum s-ar mai numi inceput
(obArlie)? Cici inainte de aceastAoblr5ie compusi, va
fi ca obirgie propriu-zisaUnul, de la care ies monadele
ce se compun, constituind dualitatca.Deci e vidit de
pretutindeni, ca dogma a doua obirgii (inceputuri) e
inconsistentA.

Dau nu - doud. Nu e cu putinla se fie douainceputuri

(obAr$ii) contrare.
Nu lipsit de greutd(i. Nu e nelipsit de reproq.
De aceea cele bune sunt - iubite (prietene).Deoar*e
toate se impafialesc de bine, qi prin existenla insa$i sunt
inallate spre bine, binele 5i frumosul tuturor nu sunt
primut bhe de care impirtigindu-se toate, se fac bune,
facindu-se asemanatoareprin inrpdrtlqirea de bine; dar
se aseaminii foarte obscur cu Binele qi Frumosul cel
Unul, care se arata crescand5i in firea celor bune; de
aceea gi todte sunt bune Jborte; dar firea celor bune'
inaintAnd ca mullime, fiicAndu-se qi compozilii pe care
oamenii obiqnuiescsAle numeascdbune, aratdde multe
ori in ele gi rAul compus,numit in multe feluri; iar binele
in cele ce sun! nu e nici fiin!d, nici gen, ci accidentcare
dobdnditi pe incetul; cdci
posedao oarecareasemanare,
nu se arate cele bune ca un chip, ci in multe feluri; ili
prin altele,chiar dacasuntbune toate
ca$dgi asemanarea
in multe feluri, dupi chipurile lor; 9i prin aceastase arati
aseml.natoareqi familiare.
Iar dacd tn Dumnezeu binele. Binele in Dumnezeu
esteexisten!a.
Nici in mod simptu. In loc de: etem.
Pentru un timp. ln loc de: prin participare.

922
Dar - nici in ingeri. Despre ingeri, cl nu e nici in ei
rAul; gi pentru ce se numescingeri.
Bundtatea dumnezeiascd. Nume$te bundtate dumnezeiasci cele desprelrea ingerilor care ramAnin chipul
lui Dumnezeu.Dar am spus mai sus pentru ce zice ca
ingerii sunt in chipul binelui gi nu de sine buni: din
pricinile acesteanu e riul nici in ingeri. Arati etimologic
de ce s-au numit ingeri.
Este chip aI lui Dumnezeu. NoteazA cA ingerii sunt
chipuri ale lui Dumnezeu;qi noteazAcum zice aceasta.
Dar - prin pedepsirea. Respingdnd anticipat din
opozilie unele erezii, arati pe ingerii pedepsitori ai lordin
porunca lui Dumnezeu, unii socotind aceastaca un rau;
dar indata respinge aceastain mod prea inlelept 1i cuvenit, cAci aratand alungarea din Biserica sa a preoflor
netrebnici qi intinali. pentru faptele lor urite ti necurate,
declarAcl nici cei ce pedepsescpe cei necurali,nu o fac
din rautate.Si nu fie! Cici s-a spus:Na in zadar poartd
sobie; cdci e slujinr al lui Dumne:eu, ardland mdniu lui
tmpotriva celui ce face rdul (Rom. 13,4). Cauta deci
inlelesurilegi vei gasimulte carerezolvl celespuse,daci
de la Dumnezeu sunt gi pedepsitorii qi stipAnitorii.
Care opresc pe cei tntina(i de Ia lainele dumnezticEti.
Noteaza ca cei intinali trebuie oprili de la Tainele dumnezeiegtiprin preoli.
Nici pedeapsa. Nu a pedepsi este reu, ci a se face
vrednic de pedeapsi. (Noteazi ci e vorba de preo$i 9i
sEpanitorii care pedepsesc).

s23
Dar nici demonii. Nici demonii nu sunt rli prin fire.
Apoi nici aceasta nu e - tuturor. NoteazAce, coruperea nu e rea oricui gi pururea, de exemplu pentru
animale,reptile $i plante.

199

DespreNumirile Dumnezeieqti
Dar nici nu se stricd. Nu se corupe vreuna din cele
ce sunt.ca fiin1a.
Ci prin lipsirea. Noteaza cA numelte corupere ll
miqcareagregita qi nearmonioasi, contrari ordinii firii; o
vezi aceastaSi la le:echiel despre diavol: S-u striLrtt
cuttr1tin1atu intpreunticuft untuseleatd (Iez.28,11).Dar
zice desfaniand spusaElinilor 9i a Mzmicheilor'cA nici
demonii nu sunt prin fire rai; apoi arati cele spusede ei
ca ipoteza gi le desfiinleaza,zicind: mai intii nu stricA
demonii fihlele; caci fiinlele ca fiinle nu ajung la nonexistenla;apoi, chiar de s-ar intdmpla aceasta.nu coruDereatururore rea,cum e cazul cu animalele9i rcptilele
qi planteleoravitoare ;i altele asemenea;e de cercetat
deii dacademonii nu corup putereaqi lucrareal deci la
incepurtrebuiespuspe scun, ce e putereali ce e lucrarca.
Deci trebuie qtiut ca stricarea puterii pentru lucrare e
aceeaa deprinderii pentru lucrareaconforma deprinderii;
deprindereaesteinsugireastatomicd;aceastao arataclar
pi.lda:focul are puterea de incalzire gi e o deprindere sau
insugirea lui si incilzeasc{ deci are loc lucrareaconformii deprinderii sauinsuqirii, cind e incAlzit de el vreun
corp; atunci se sivarselte lucrareadeprhderii focului;
deci putereaare de la sine lucrarea;qi lucrareaputerii e
efectulprodusde ea; tlindca puterease vede prin ceeace
face:deci lucrareae corupereaputerii. precum li puterea
fiinlei, cAnd se face contrar rdnduielii; c6nd lucrarea e
contrara rinduielii gi simetriei qi armoniei, e o folosire
slaba,care fiind gregita,nu pot ramane puterea$i lucrarea
cum erau;dar gi hinla celor spuse'dacdslAbiciuneanu e,
cum am spus, totali ci pa4iala; caci cAnd e tohla se
distruge gi suportul in care e puterea 9i lucrarea; atunc-t
nici puteiea, nici luc.a.eu dar nici fiin1a nu vor nrai fi
vazuie, pierind cele a ciror corupere s-a produs: dar
lucrarea nrinlilor inteligibile Si inlelegatoare constAin a
faptui dupa fire, adicl a tindc spre Dumnezeu;iar puterea
minlii e a cobori la inlelesuri; de se migca in pnvnla
aceista gregit. se lipserc de bine. Deci rAul nu e nimic prin
fire.
Ci bine cu tipsd. Un bine in care nu se introduce
coruDereadesavarsita.
Apoi, cum suit (rdi demonii) fdcu(i de Dumnezeu"!
CAtrecei ce zic: DacAdracii au fost fdcuf de Dumnezeu.
cum suntrai?DA un rispuns laintrebareade ce dracii sunt
rii: el zice ci nu sunt buni, nu prin aducerealor la
existenli; caci au fost adugi la existenlaca buni, de Cel
Bun; ci intrucit au slabit in lucrarea lor naturala'
dentonilor' ..
$i au primit Jiinp bund- E buna fiinla
tu^ ipunt Srriptura. Noteazacurn inlelcgccd unii
ingeri nu au pazit inceputul [or; ciici inceput nume$te
ad-ucerealor li existenla; caci au fost faculi 9i ei spre tot
lucrul bun, ca qi noi; din aceastasunt deci denronii; in
sinsuri aceastase inraiesc;in incetareadeprinderiicelor
bune si in nelucrareabinelui sunt rii prin alcgere,nu
orin fire: iar'binele este in cele ce sunt prin fire; deci e
mare dcosebirea.
Depindeii celor bune dumnezeiegti. Noteazi deprindeiea gi lucrarea:caci ceeace a nurnit inainte putere'
acum zice ca e dcprindere'cum am expllcat mal sus.ln
'oaragrafulcel mare.
6eci dacd ' pururea. Ceea ce e pururea la fel, e
binelui.
oropriu
'
Cdci - purured tafel. A fi pururea la fel' e propriu

200

'
binelui.
Iar rdi -sunt. Pentruce se zic-demoniirii?
O ieSire din - ale /or. Numeqte ieli-re (bKpqo16)
departarea din ceea ce se cuvire; iar nedeplindtate
t <irt6l ctcvl, I ipsireadeplinAtalii saudesa\arlini.
ar'6ntatd. Cc estc incltipuireu
inchinuiria
( g o v r o o i c ) , a m s p u si n p r i m u l c a p i t o l .
I)ar acestea.IaE ti alta dovada ci raul nu e riu prin
fire. ci prin cdderedin bine; caci ceeace estein flre, e
pururea la fel gi nu e dobordt,cum e binele; dar riul e
nestatomic,pentru ca corupe gi altereazdceea ce este
adaus,cum am spusmai sus:deci riul nu e in flre, cum
ne aratAacestdumnezeiescbirbat, cd nu e nici in demoni;
cici daci demonii nu sunt pururearAi (in trnte,n.trad'\
nu sunt Drin fire rai; fiindca ceeace e in lue. e purureala
fel. A dovedit deci ca gi demonii intrucat sunt gi cugeti
gi vieluiescgi au dorinla binelui' nu sunt rAi prin firc' ci
abaterede la bine, in care au fost ficuli.
orin
'
Nici ele pin ele tnsele rele.Minia neralionali prin
sine qi pofta fara minte prin sine 9i inchipuireaavantata
nu sunitotdeaunaqi in toaterele' privite in ele insele' ci
uneori desfiinlarea lor e piigubitoare vieguitorului care le
are.cunr bine zicein capitolul VII al acestuiCuvdnt.Bine
a aratat in relafile acestora qi dezaprobarile ce se aduc
adversarilordeoareceeste9i o mdnie cu raliune,ca cea
contra pacatuluiqi a duSmanilorlui Dumnezeu;9i pofta
nelipsiia de minte, ca poftirea a ccea e mai bun, dupl
spusa: ('r pt,flu dm pt,t'titstimdnint Pd$teleil est( (u
v a i ( L u c . 2 1 . i 5 ) : a f a e 5 i i n c h i p u i r e aa v a n l a t ap r i n c a r e
ne intAlnim cu cele spirituale,facAndaceastacu mintea.
Nu - o relalie. Numeqterelalie(o1iotv1a aveaceva
in mod simplu; iar cele spuseinainte. inleleg mdnia.qi
cele unite cu ea, sunt in utlele animale puterile
suslinatoareale identitalii 9i prin aceastazice cA ele nu
sunt un rau.
Ci prin ceea ce nu este. Se inlelege potrit'it frii
(xcrtd guotv).
sunt din
$i nu (spunem). Aici spune clar cA demonii
i n e e r i : c a c i n u l c a p a d ad a r u r i l ci n g e r e q tdi a t e l o r . a d i c i
bi-iele cc-l au drr iire nu-l ninriccsc.deEiei' nevrind si
vadd lumina din ei, au inchis puterilede bine vazatoare'
cum s-a spus despreIsraelili; Au inthis ocltii kn' gi ttu
rtu:it preu tu urethile ktr, cu ttu Lunlru sd se inloorcd $i
sri-i tintlete pe ei (Mat. 13,15). NoteazdinsA cii 9i demonii sunt in chipul luminii, nlai bine zis sunt lumini
d u p a f i i n { a . c a g i c c i l a l l i i n g c r i : a ; a s e s p u n c . S ii n
E v a n g h e l i i : A m r a : u t p e S d t d n o c a p e u t 1J u l s e r
iLuc.10,18).
Se zic rdi. Nu trebuicvazutAnuntai spusa,ci vazutce
e existent in flre. Iar spusa inttacr?/nu st','?I,trebule
inleleasaaga:N-au fost faculi spreabaterede la bunurile
date lor de Dumnezeu,ca de la deprinderileqi IucrArile
lor, pe care lepadindu-le' s-au fAcut rai, cacl nu pnn
abatereau prinlit exl\tenla.
Cdci - ceea ce nu este.Curn cei ce dorescceeace
nu este,dorescriul, trebuieinlelesastfel:Dumnezeueste
Cel ce este pestecele ce sunt; 9i adevirul estedeci ccea
ce este,intrucAtadcvirul csteDumnczeu;decicu dreptate
cecace se opune adevaruluie minciuna,neexistind;caci
e cu desavdiqircin afaralui Dumnezeu,ncfiind nici chip
al adeviruluit caci nu are nici un bine de la Dumnezeu;

Despre Numirile Dumnezeiegti

dar fiindci convinge pe unii cAe ceva,va fi un simulacru
intunecatqi obscur al celor ce sunt intrucltva. De aceea
e gi un simulacruin lucraregi o minciuni in lucrare,adicd
o mhciunA cu adevirat gi in mod real; de aceeariul e gi
o non-existenli in Iucrare qi cu adevaratnon-existent;
drept aceea,in celece suntin mod mincinos5i in intreagd
acestam'inciunaa celor ce sunt,desfiinlindu-seminciuna, se desfiinleazatoatA tlinla lucrului ei; aga Ei cel ce
iubegteminciuna, iubeqteccea ce nu este;5i in ceeace
este, adica in uclet'dr n-u stdtut, cum spune insugi
Adevarul (loan 8,44).Deci demonii,cum zice Iisus fiind
mincinogi :;ipiringi ai minciunii, nici nu sunt qi nu doresc
existenla.cind dorescrdul minciunii.
$24
Iar de - se inrdiesc. Noteazl cii a fi impreund cu cei
rai din grija de-a se imbunataf li ei nu e un rau, dupa
spusa: Azr lost cu cei Jiirddelege, ca sd cAyig pe cei
fdrddelege (cf. I Cor. 9, 2 l). Am spus9i mai susca nu se
produceprin rau o totaldlipsire a binelui in cele ce sunt,
tiindci s-arproduce Sio totalii corupere a coruperii insiiqi,
ci o lipsirc pa4ialaa binelui;deci prin aceastanici sufletul
nu are riiul total. ci in parte il are, in parte nu-l are; gi
binele e fiinlial (line de fiinla), iar raul e din afara.Dar qi
aqava zice cineva cii e un rau al sufletului impiedicarea
de la lucrarea proprie dupA fire; deci degi impiedicarea e
din afara,dar sufletul fiind impiedicat sa vada in intuneric
va face rele.La aceastatrebuieriispunscii din cele spuse,
se afIA cA impiedicareaface riu, nu rdul in sine. Caci
rAutateanu e primul rdu, ci un chip al riului, precum
virtuteae impreund lucrdtoaresprebine, nu primul bine.
Rdul ca o existenld rea. Adica nu e o fiinla oarecare;
dar nu se vede rAul nici in cei ce sun! prin fiin1a ca o
intregire a acesteia,ca o putere gi lucrare; qi in aceasttr
prezentarea ingelesuluise vede tot scopul Tatalui despre
el (Tatal nu crea:(t rdul, nici ut .fiinld. nici c'uputere sau
Iucrure noturald u .fiinqei ltipturilor: ci el yine din nefolosirea puterii Si lucrdrii lo' conJornt.fiintei,prin liberlule: c.ici puterea dutd fdpturii pennn a se nenline Si
spt;ri tn existenlii, cere Si din partee ei un eforl. n. trad.).
Ci ca lipsd. Aratd cum trebuie inleles riul.
$25
Dar nici tn animalele. Dar nici in animalele neralionale nu e raul, fiindca nu sunt nici prin fire rele. nici
rela[ile lor nu sunt rele, suslinute prin mdnie, pofte,
inchipuire repezita.
Cdci dacd inldturi. Relaliile animalelor sunt
neragionalc,dar sunt naturale,ca mlnia leului qi a reptilelor 5i latratul cAinilor; deci liind naturale, nu sunt rcle.
$26
Dar nbi in materie, Cis;restenatura,care prin mdiestria dumnezeiasca,se mitca spre (naqtere)devenire; gi
rezultatcleacesteimiiiestriidumnezeieqtisunt plantelegi
anirnaleler;i roadele 5i preiacerileelementelorunite in
altele; qi in general e liin1a celor cc odraslesc,liind
obirqia miqcarii gi a starii. Deci precum in cei ce
modeleazAccara qi in artele plasticetrebuie sii fie ceva
persistcntin ei, adicAraliune qi minte, ca si poatd face

prin miini lucrurile lor, aqaqi in firea tuturor esteceva

persistent,adicaputerea,care nu lucreazi prin miini, ci
prin vohla gi cugetarealui Dumnezeu,care proccdeazi
cu miiestrie la nagtereacelor ce odrislesc.
Cdci nu are firea nevoie de alte puteri pcntru persistenp care o milci; caci materia insa;i este cea care e
rnigcati spre nagtere.Iar ceea ce o mi$ca pe ea este
r a l i u n e a p u r u r e a m i S c i i t o a r e ,c e a c l i n t o a t e , c a r e e
mdiestriadumnezeiasci;eaii dAfirea din cnreieseforma,
deci nu din materie e forma; caci de ce are ea ncvoie de
materiesaude calduri saude riceala?Dar materiacreatii
poarti accsteain ea; nu trebuiesi vini foc, ca materiasA
devina foc, ci lucreazAin ea raliuneacare e ;i un semn,
nu mic. al faptului ci qi in animaleqi plante,suntraliunile
facatoare potrivit firii, ca raliuni care persista; iar cele
nascute au in ele raliunile in fbrma celor vdzute ale lirii
sau ale raliunii nemiscatcgi persistentein ea. Cum deci
va fi raul in firea generala,aflindu-se in ccle crcate
raiiunile naturale;i neopunindu-senici unei parqia materieiintregi careestedin bine'l Deci dacii s-adovedit cd
firea generalaestedin bine,iar ragiuniledin fiecaredintre
creaturinu se opun firii gencrale,e vadit cA riul nu e in
fire; cAci accstase opune binelui (frumosului); deci nu
este raul nici in firea generala.Iar ccle contrarecrealiei
aflati in chipuri, fie in ccle amestecate,tie in animale gi
in celelalte, nu sunt ale lor prin tjre, ci contrare firii. deci
ale altora; iar acesteasunt miqcate in mod gregit contrar
firii, fiind o slAbiciune a ceea ce e conform firii; iar
aceastanu e raul, ci mai degrabdo slabire a ordinii (qriinga
modernd u descoperit nurrile energii ule milteriei
erdtAnd cd eo nu poate Ji decdt de la Dumne:eu cel
Atotputernic; dtrr ele pot fi Jrtbsite Si spre un bine Si spre
un rdu proporlional, n. trad.).
In firea generald (universald). Numeqte frea in
general, cele din firea dumnezeiascA.
Cdci dacd - toote. Todte raliunile firii sau cauzele
dupdcares-aulacut $i sunt,existiidin fireadumnezeiascA
pe care,cum s-a zis. o numeqtetire generali, tiindca din
ea au rasarit toate; iar prin toaH firea inlelcge toate cele
create de Dumnezeu. Deci nu e nimic in fire. care si se
opunain intregimetuiuror; cici ceeace e fala existcnti a
ceva deosebitca naturA,este natura altei existenle;iar
aceastaeste brnele; deci pentru orice t-rrea nu ramdne in
cele pentru care a fost facuti, e un riiu; gi a numit lipsAa
celor ale t-irii, a nu implini din vreo cauzi oarecarecele
penru care a fost adusa la existenli.
$27
Dar nici in trupuri. Precum frurnosul este simetria
madularelorgi a parlilor printr-o armonioasiiculoare,aEa
urilenia e nesimetriaacelora.
Cauza - sufletuhri. Deoarece unii din filosofi spun
ci relelese fac de parteaneralionali a sufletului,amestecata cu maferia li cu trupul, sufletul fiind atrasde el, cum
am ariita! mai sus, dumnezeiesculDionisie respinge
foartefrumosatimraliacu exemplul altor f iinle netrupeqti
gi neamestecate
cu trupul, care grelesc Ai fAri trup din
lipsa binelui.
Putinla rdutd(ii de-a fi. E posibila gi lara Eup
prezcn!arautalii.ca in dcmoni.
Rdul - din trupuri. Ce esteraul.

20r

DespreNumirilc Dumnezeieqh
$28
N u (are) prin ea nici p utere a de' 4 p dti mi ( s.uporta)'
Este bine si ie prezinte in cursul expunerii opiniile celor
care afirmd ca materia nu este 9i cum o numesc pe ea
non-existenta.ca sa seinleleagi argumenteledumnezeiescului Dionisie. Deci spun ci materia nu existe: cacl
sDunca ceea ce este' care se afli in ordinele inteligibile'
s'-afacut de catre primul existent,care csle in categona
ceea
existenlei.Iar fiindca acelae mai presus.deexistenli'
ce esteexistlnd din acela' s-a numit alti existenla'pnn
coborArede la Cel ce este;cdci existenla de care vorbesc'
o numescmareriacelor inteligibile, contemplatenumar
prh raliune,spundndca qi eaesteforma li viald' oarecu.m
iuputi nint.tot inreligibile:iar materiadin celesensibile'
.u'unu .. e lipsita de toarecele aflatein cele inteligihile'
nu e nici formd, nici viap' Ea s-afacut,cum zic' sub ceea
ce Je, caci s-aspuscA i-a flcut de catreCel dintdi qi mai
presusde {iin!a; deci nu spun ca ea estedin ceeace este'
beci existenla. ci non-existenla; cAci zic ca e necesara
cobordreagimersul pAni la cele din urma' qi de-aceea
spunca maieria e altciva decAtceeace este 5i decAtbinele
(irumosul),ca nefiind nici bine (frumos);deci spuncaea
nu e nimic in lucrare, ci e lipsiti de toata lucrarea' dar
se
toate se aduna in ea. ca chip qi calitate; cdci nu
formeaztrpe srre nici in chip. ca cel al cerulul sau
oamAntului.acrului. apei.animalelor.stelelor,nici nu-;t
(altcineva) cu
ba calitali. ci e impodobita de altceva
acesrca;deci ca cea iare nu e nimic din cele ce sunt in ea'
spunca e chip qi calitate,fiind numai in potenla.acestea'
aiica putAnd fi adusa la chip 9i calitate, nefiind prin
lucrare ceva din acestea;deci pe drept cuvant este nonexisrentanefiind de sine prin lucrare;de aceeas-a numlt
ce
rau. deii ca una ce e tara chip li fara calitate9i ca una
oecl
nu c gi are nevoie de toate' Acestea le spune
Jedeeandu-le,dumnezeiesculDionisie; dar cum ar face
reu miteria care nu e nimic prin lucrare? Ctrci a face ceva
" o.otiu Iucrariii dar nu poate nici patimi' fiind nu.mai
dJ sine: caci e impodobiti pentru noi cu chip qi calitate
J. ul,.t"uu, dcci nu pdtimeqrefiind de sine lar-daca
nu
sDuneticd nu e nimic, ca nefiind cu desavirqirenimic'
u'un ni.i rAu,nici bine: iar de estecevaexistent'estesau
din Dumnezeu, sau de la sine insigi, sau din alttr obirqie'
ca una
si ea si Dumnezeu:iar dacamateriae o necesltate'
l.-inii.t"tr. lumea (cosmosul)'cum e un riu materia?
ca
Ca.i ae"finiliunecesarului este etemul' adevarul'
riul
ioforia., "u- "tte virtuteafolositoare;deci altcevae

reapta de coborare,deci trebuie sl se iasl din ea; de aceea

seqi corup celemai dejos qi suntnestabile'neputAnddura
gi ivea siguranlain ele, ca cerul Ei stelelc Dal daca.sl
iacut in mod nccesaraga,cum e matcna un rau' avano
p e n t r u n o i i n s i n e a c e a s t i n e c e s i t a t e ?D e c i n u e
nicidecum materia un rau.

$2e
Lipsa - prin puterea Lipsa nu e un ipostas,ci conste
in lipsirea de forma a ceva. in care i se cuvine sA fie 9i i
* l!.",.u $i aici; caci fi-indo lipsa pa4iali a-chipului
(formei) in materie, va fi in ea ceva bun' intrucdt iubeqte
ii ctripol si lumca qi le primeqtepe acesteaca bune' Dar
iaul orin iine nu primcStenici perta9iela bine' pentruca
nici nu este;cici iipsa totalanimiccqte9i trupul ca suport'
incdt nu mai rimAne nici boala;deci e cu nePutinlaca sl
mai fie ea (boala);iar lipsa pa4iala,avind cevadin bine'
se zice ca ale Putere.
intrucdt iu e - totald.Definilia scurttra raului' cAnu
e dupA fre, ci prin lipsa pa4iala a binelui'
$30

Cauza cea una. Numeqtecauza integralacauza tuturor. Iar de cea pa4ialA a vorbit, ca sa nege pe cea tohla;
cici lipsa totalareprezintanimicll.
Dimnezeu cunoalte rdul. Dumnezeu cunoalte $r
de
cele numite rele uneori ca bune. Autorul vorbeqteaici
cici
iatUooi", boli pedagogice,mo4i qi cele.asemenea;
noul ni se put reG; da. sunt puteri ale cauzei binefacatoare:de fapr prur celespuses-adat multora pnle1oe
pocainta.de cunoa$terea lui Dumnezeu 5i de binecreiin.io,;i": la prooroci raul e numil pedagogie'Citegte
caoitoiul Y (moarteae un rdu real xtn ttttul numai dacd
ni existtit'ktla personald t'iitoare, deci un Duntne:eu
personuL; ini'-o tt,nceplie pdnleistd, in c(re todle ies
'dintr-o
esenldunicat,loote suntrele: tele bune' atdt de
trecdtodre,iunt numui amdBire'n' trad')'
La El cauzek. Cauzariului plicerilor moleqitoaree
pofta miScarAcontrarraliunii. Dar pofta insiiqie o putere
iecatoarcde bine in fiinlelc ralionale.pentruca prin ea sa
tindi spre binele real; nu insa in cele neralionale spre
ootiit"i tuu dorirea celor ce seryescconservdl-iiproprii'
Dacd rdul este etern. Aceslea sunt o respingere a
Manicheilor Si o rastumarea opiniei lorl cAci deqi nu
existr incA aceastiierezie (Sfintul Mur.in: rredeu^cti,
u u t o r u le D i o n i s i s/ 7 2 1 ' p u g i t u lu ( e n t L UlIu t f u \ e l L d n d
si
nu existauManicheii, n. trad.), dar a inspirat o ferire
'' -altcevaneccsarul.
Cici raul tntrucdt (e) nitu' Respingind plrerile celor
anterioarade rAtacireaei. Sattpoateaccstcasullt sPuse$l
ce sDuneauca materia e rea, zice: Cum se na$teSl.se
impotriva unor opinii din afara (un rdLt elern este tnext,r-'.r. ."t. ce rasardin pamAnt'plantcleqi animalele') 'ceea
olicabil: el e una cu nimicul etern,ca o pulere pozilivd'
sme
Caci rcesteasuntdin lbrma !i materie Deci raul prm
ce e o lotald (ontradiclie tn sine' n' trad )'
(irii nu sunt
cum nalte ;i hranegte9i nu corupe indata li se coruPel
Tot ce (este)dupd fire. Adica raliunile
am
cum
dar'
raului;
Fiindca aceista este o deprindere a
far6 o rinduiala; iar lirii ii unneazacceacc e detlnit; caci
cum
spusmai sus.malerianu atragesufletelela-riiutate'
gi raliuneaexplicativaesteo dcfinilie a liurlei lucrurilor'
zic unii. nici prin partea iralionala a sulletulul'.llno
irarand ca .*i" .".u ce era(t eet c'eeru gfindit de Duntcacl
amesrccatiprin trup cu piuteairalionalaa sulletulul;
explicdndci ceeace era ('ti flv eTvca
ne:eu,n.ftad);i
multi au stapinit aieasraparte.ca sfin1iilui Duntnezeui
(
t
(
dotrv) au acellli inlelesDeci tot ce
s i c e e ac e e s t e
unii dintre Elini zic ca cerul 9i stelclenu se corup.Pentru
(conform firii) este dintr-o cauzd anunlili
fire
dupa
e
cele
dar
curata'
mai
materie
dintr-o
faptul ca s-au ficut
(definita),penl,rucare se lace cceace sc fltcci dacadeci
aJroniorede trupurile rnai stricacioases-au fircutdrntr-o
este fdra cauzir- cdci nu s-a facut pentru ceva pe
raul
ultima
la
aflindu-se
ilare'rie inferioira 5i mai groasA'

202

DesprcNumirileDumnezeieqti
drept cuvAnt e qi indefinitl cdci nu este o raliune a lui,
exolicdndca esteceeace era,nici dintr-o necesitate,nici
dupi fLe; iar dacAe contrar firii, nu va aveao raliune in
fire, cum nici lipsa anei in arti.
Dacd - prin fire. Daca sufletul nu se inraieqte prin
lipsa pa4iali a binelui, ci din afara firinlei lui, venind de
la altceva,riul va fi lipsa a hinlei insiqi a binelui qi va
apa4inetiinlial binelui; gi atunci,cum va fi sufletul'lCaci
nu va fi nici viu; fiindci nu va avca via!a; fiindca viala e
un bine; dar daca sufletul este,participdla binc, deci la
viala; deci va avea in mod fiinlial binele qi nu riul; de
aceeasenumeqtegi in chipul binelui. Dar prin slabiciunea
in a lucraale saleconform firii, seinraiegte,devcnindstab
qi uqorde miqcatsprepatimi; iar sliibiciuneasufletuluinu
estecum e grosimeain trupuri sau o fragilitatein fiinla
lui, ci inclinarea sprecele materiale !i trecAtoare;de aceea
se qi migca in mod gregit;iar faptele lui le numeqteaici
roduri (6xyovo) . Noteazaci lucrareasufletului nu are
o neschimbare,ca una ce se produce$i nu PoatesAnu se
produca.
Iar dacd - prin lucrdri. Inplesul pe scurt e acesta:
firea sufletului e bund, fiindca a fost facut de Cel Bun; qi
lucririle lui sunt bune; cAci vedem pe oamenii buni
lucrdndcele proprii; dar prin abatcreqi prin lipsa binelui,
patrunderaul; deci nu e in fi.re,nici in fiinld rdul.
$31
Dacd riiul (este contr@r) binelui. Unuiaii sunt contrare cele multe; deci dacii celor unice gi bune sunt
contrarecele multe, riul arecauzemulte; qi dactr,precum
am spus mai sus,raliunile gi puterile sunt facdtoareale
celor dupa fire, migcarilelor gregitece provin din slibiciune qi neputinli sunt facatoareale celor contrare firii qi
prin ele apareraul; uneori face rele qi amesteculnesimecind, fie cildura, fie raceala,
tric de cele nesemanetoare,
fie usciciunea. fie umezeala stapane$temai Inult ca
celelalte;de aici se ivescde multe ori qi bolile. Deci cum
s-arivi raul cind toatecele facutear ramanecum au fost
sau s-au facut'?Caci acesteas-au facut din miScareavoii
lui Dumnezeu qi ramin st/indnemiqcatein granilelelor
gi-gi au marginile in Dumnezeu;iar contrarul acestora,
raul in sine (auto-raul),e nestabilqi nu are margine,nici
nu e definit, nevaz6nd ninric din ele in crealie. Deci cum
ar fi raul enipostasiat(stdndde sine)/
RaqiunileEiputenle. Adica nu trebuiesocotiterelele
necesarefirii prin raliune sau ca o proprietate fiinliala; iar
omes|ecilred celor netsetndnritonreconsiderca trebuie
socotitii milcarea purerilor naturale spre cele ce nu se
cuvin, lucru pe careil facelipsade misura, candmi$carile
nu sunt linute sa riimanain granilelelor, in care s-au 5i
facut.
$i - tuturor relelor. ObArgiaqi sfdrgitul tuturor relelor
este binele. deoarecefacend orice, socotim ca facem
binele; gi riul nu are ipostas(suport propriu), ci suport
alaturat,ficAndu-sepenru bine (din pricina binelui) 5i
nu pentlu sine: aceastaam spus-o9i mai sus' imunlc ca
nu privind sprcriu il putem facepe accsta,ci pirAndu-ne
ca tacembinele, degi rezultatule contrar.
.
Cdci pentru bine. E ceea ce a spus qi in capitolul
dinainte:pcntru bine (6td td cycOov), deoarecesocotim ceeace facem bine.

$32
in realitate nu e drept. Dorind prin fire qi putere
binele, facem uneori din ncqtiinld rAul, care noud ni se
pare bine, dar in realitate este rau; cum a5a'l Pentru cA
rizbunAnd pe cel nedreptilit, omoram uneori pe cel ce a
ficut nedreptate,nefijnd vrednic de moarte. Inlelege aqa
Ei nu vei greqi.
Rdul e lipsd. Minunat a aratatcA relele sunt nesubzistente(neipostatice)dovedind ci sunt lipsa celor din
rinduialA qi fire; iar lipsa nu subzistAde sine. cum am
spus inainte; nu e prezenta ca ceea ce e natural 9i se
impune; de aceea lipsa se numeStegi greSeali
, sau nereugitagi cddere de la ceea ce se
lagcpticv)
cuvine gi ca lipsi de scop (cioxonov); sau ca lipsii de
tinta, potrivit metaforei luati de Ia cei ce aruncA
sdgeata;cici precum accla trimilAnd sageata spre o
lintii, adica spre un punct, nu atinge bine ceea ce
sAgeteaza,care se nume$te qi scop (oKofi6g), ala cei
ce nu trimit sageataspre scop, gre;esc in ceea ce se
c uv r n e .
GreSeald. Sa nu inlelegi pin greqeald curvia, sau
nedreptateasau altcevade felul acesta,ceva de sine. ci
ceea ce spune e aceasta:nu inainteaz:i spre bine; e
rnigcirii sprebine, saudupa fire EirinduialA
nesavdrqirea
gi prin aceastaea inseamni a fi dur;i spre iralionalul
contrar firii )i spre neexistenlanedeplina qi fdra fiinla; de
aceeanume$teriul qi ca nefiind nicidecumnimic.
Nu toate sunt tuturor. A salvat dumnezcie$tetoate
lreptelecoborite ale crealiei; cdci nilntea dupa care iau
fiinli minlile dumnezeieqtiqi cu torul nemateriale,e mai
presus de suflet; deci ingerul, care s-a miqcat contrar
minlii in chipul binelui, a devenit demon; iar sufletul,
care intrucit e inlelegitor gi ralional, nu activeazAconform cu raliuneaqi minteasainferioarapentruinlelegere.
nu lucreazi cele proprr.i; iar trupurile inferioare slujind
raliunii inlelegatoarecontrar firii, nu seintiresc in ale lor.
$33
Cum sunt peste tot relele. Dacd e Providenla in
toate, raul nu e nicidecum prin fire.
Dar - sefac uzii. Dumnezeu se folose5teqi de cele
ce sunl sau sunl socotiterele, in mod bun spre indreptareagi folosul nostru li al altora.
Sau al altora sau propriu. Catre cei ce zic ci noi
trebuie sA fim buni qi fara sd vrem.
C are spun cd noi nefolosim de Providen(d.Noleaz|
c u m l o v e $ t ep e c e i c e z i c : P e n t r u c e n u n e - a l : i c u t
Dumnezeu a;a, ca chiar de voim, sa nu pacatuim
(gregim)'l Aceasta nu e nimic altceva declt a zice:
Pcntru ce nu ne-a fiicut animale firi minte qi raliune'?
Caci a fi dur;i din necesitatela virtute, ar insemnastrnu
ne fi facut pe noi stipdni pestecele ale noastre,nici si
ne fi pemris sa avem o fire ingelegatoare,adica suflet
inlelegatoricici inliturl libertateagi nu vom fi nici chip
a[ lui Dumnezcu,nici suflet ralional qi inlelegitori li cu
adevdratse va corupefirea, nefiind ceeace trebuies4 fie.
Cind spune de sine mi;cdtot'i (crDToKlvnxov), trebuie
inleles cii spune liberi qi stapini pe noi ingine; cici
e una cu
nemiqcindu-ncpe noi ingine ca niqteinsuf1e1ili,
a nu ne migca,ca nilte caseqi mun1i,sau a fi mi5cali de

203

DcspreNumirileDumnezeiegti
al1ii, ca pietrele qi lemnele; deci vorbind de vimrte ne
de
ararii nri$catori de sine (Toirg crutoxw4'roug);
aceeane e potrivita Providenla, cea prin lege 5i prtn
prooroci, gi prin faptelebune' precum aratAgi.Apostolul
vorbind Atenienilor. (citi se pwrc in relicl .fuptul cd
binele qi raul depind de cnnSriinyr Si libertatea pe,rsotuelir: dutti n-or fi detitt o natur(i impersotnld,
pnt'enitu dintrtt csenld inpcrsonuld. n-dt nl(i fi o
-deosebire
inrre hine ;i rdu; nuntai o deosehire intre un
Dunrtte:eupersonrtl ne(reat ti Cre1hr ti ni$teftipluri
perxtnale, <r.ttt.tiertte
Si libere,fute posihild tt deosehire
intre bine ;i rutr; numai intr-un spirit creut, core podte.
Iuu o tttitudine po:itivd sau ne4(tivd Jula de Spiritul
necreat, infnit ;i creulor, se po(te de:vtlta hinele in cel
ditttii - cind rundne tnrr<t cvmunicaret'u Spiritulinlinit
ti ( reator, bun prin iiinyi sau rdttl, din necontunicarea
2'uEl; ;i numai din spiritulcreut cure e intbrdcat in trup
pol
Si prin el e in le|(ilura cu lo(td t1uturum(lertald,
apdrea ;i in trult ;i in o(edstd nuturd telele; moutted
tiupului - t'are e cel mui nnre rdu penlru on - ti relele
dii rutturti t'in dirt sldhireu spiritului credt, cure c ;i o
impulinure a Duhului dumne:eiescin el; deci ntenlinerea
qi sporireattmului intreg Si a naturii ii:ite in hine' e una^
cu st:orireu induhovnicirii lor: itt uceusla sture dr Il
spor:ittrealiu vit:utri fdrti cdderea in pdcat: at'eustuarfi
ic'hivlat tu o ridicare u trupttlui gi u nurterieit'osmice
inlr-( stare !u',titl,,d-\d,ttttt (tlDI esle nuttti.t [n esenlu
ei: aSo t'orfi trupurile ittt'ittte Si unitersul vielii t'i.itoare;
persisrAnrlin om spiritul chiar dupir ptitot Si liind dus de
Hristos prin m(flrte lu tnvietea cu trupLtl, n1o(rtea t1ue
nici ea un rtiu ex:lusit', urr nimic definitit': ttumut cu
trupuri luminoase se va puteu inlelege Loe-rislellla a
miliurde dc oametti Int'kt1i;prin putereu ocrcnluald a
iuhirii tntre spiritele untatte itt trupuri luntinouses-ar f
putut inlelege ;i neqterea Si innullirea o<tnenilor prin
iubireu spirituald Intre pereclti cu trupuri luntirutuse,
prin lutt:nreaSfAnului Duh; poate neuvind un spirit.
inlelegdtor,ci nuntui tt tiald u truptrlui, deci trcputi-ncl
udtrci nuteria trtrltulLtikr o stdre de Iunilrtti,irudiind de
inlelesuri. ScripturaSi SfAntulMaxint trttvorbescut<'ide
o-fnvierea anirnalektr; iur SJdntulSinertn wtrhe;te de
un uniters i ncoruptihil, spiriruali:ttt, lLrntiruxitttreg ;i de
trupurile tntiute ltAt de luninoase' de trdnsparente
spiritutl, c'tiountenii 1'orf (pr()(pe ta itryerii, sture Iu
c:ureur.1i u jurtsountenii dctctin-ur Ji inlerwtlil pdcutul
cttre n t,pati:ut nruteria lunitloasd: ',1).t(A vtnt.li deci
in stureu tntierii,LLotlu drdtilt Cuydntul,celrehuintrivtr
mrti avea t'ei det'enili dulnvtiteSti lspiritualil ;i mai
Dresusde loulti .sinilireilde ,titi' cei ce v'r.fi tu ittgerii
'lui
Durnne:eu. deSi nu dupit fire, ci dulxi vrednic'ia
priniti.
de utt 1'dnfint Si de tt k't'uinlti (unt'sLulti (u
'simturtle?
7 tuttti :idit eu--.dcvenitd ittlreugd spirituuld.
se irt presthimbu in ktcuirtlti ncmuteriuki t'e;ni^tri,Si
inteleplttirure" . lsfrintul Sinettn Nttul fer'lt'e, Intiia
cuuaniarc morilA, Filottthil ft'nt , r'('1.6. p. 142, 1391.
,,Tuile ('ele de pe pdnttnt se tttr uni cu intregul cu cele
tere;ti" Iihid. p. 1a3]. ..Trupurilc tuxtstte se rot.'fuce
spiri'turtle Si a;i :icAnd, (semenea tu ale ingeriktr"
tnt
scd
i itt ia. p. I I t 1. .,Nuntai picaru l u fii cut pe r sd kx ukt
un pdnint tre(dtor ;i strittit'i<tsti su se invdtki;.edscd
de hntnti (sem(indtodre,u;u cunt meritd" libid' p'
1281.,,O dorti t'e oanterti i rrn'fi sp i r i t uuIi za1i,pd nfi ntuI

204

ta deveni Ei el fntreg spiritual gi nemateriul, t'ici cei ce

uu dobdndit trupuri nelrupe{ti Si ttu ujuns intr-tt sintlire
mai presus de sintlire circuntscri;i .fiind, se vor ltt-c-enetii<untscri;i Si in t:eLenetircumscrise" Iibid. p. 139]
n. trad.).
Irdrd sd vrem.Bine a respins cuvAntul celor ce spun
cd trcbuia sA fim buni 5i fira voie gi din necesitate;ciici
acesteaar fi fost desfiinprea fiinlei noastre; caci ar fi
desfiinlat libenatea.
Celor ce se miEcdde sine. gr' tdv autoxtvritcov.
in loc dc: a celor liberi (t6v crute(ouoi<ov1, cum arata
paragraful aleturat.
$34
cele
$i schimbarea. Noteaze ci 5i cele netrupelti $i
nematerialese schimbi, nerdmlnAnd deplin in identitatea
lor in bine; caci binele e acelaqi, stand pururea $i siSur;
dar ceeace se schimbii nu e acelagi.
$35
Gregili in cunoqtinga. Observi cum cxPhca spusa:
Vai celoi ce pacatuiescin cunogtinlegi: S/rrgaurre ;tie
voia stdpAnufuisdu Si nu o face' se vu bute ntult (Luc'
12,47).
CunoStinlei. gr. li Tiq Tv6oeog. Numegtepoate
cea veniti din invalaturii pe carc o
cunogtinla (Tv6orv)
poateadeseoriintunecauiure4 de eaa spus;i mai susci vine
bin auz; iar cuno$tinp neuitatatrebuiesocotitacea dh contemolarea sau ilumjna.reanaturalA,venita fArainvaliturii
bar acesteas-au spusde noi. Noteazaca are9i o alta
lucrarcdespre judecatadreapta;i dumnczeiasc{;qi mai
noteazaca acestcapitolaredouAzecigi trei de argumente
care arati ca rAul nu e ceva ce este.
CaPitolul

$l
Nu - (fiinga) nui presus defiintd. Cei de odinioard
au numit pe DumnezeuUnul nu ca inceputal numerelor,
ci pentru'cae ridicat pestetoate ;i nu are nirnic din cele
de dupaEl irnprcunanumarat;dar Sipentrunecompozilia
gi simplitatealui; dar aceastanLraratace este lltnla lul
bunrnereu; fiinla lui Dumnezcunu poatefi exprilnati in
mod propriu; cici estemai presusde fiinF.
Fiingei izvordtoare a dumnezeieqtiioD6rgdi,gr. 0eapizvorAtoare
Fiinla
ouotcpliag.
XrKig
(ouorcrp26icrv;numelte obdrgiagi cauza a toata fiinta;
caci rceastaestedumnezcireamai prcsusde toatafiin1a;
iarprocesiune (np6o6ov) numegtelucraredumnezeiasca'
care a produstoata fiinla (crcata).
De fapt numirea dumnezeisscd a Binelui. Ctm *
numeste bun. Vezi cum prezinti binele sau nurnirea lui
dumnezeiascice se intindc la loal.ecele ce sunt 5i este
deasupracelor ce nu sunq cel Urrrrlestemai presusde cele
ce sunt gi El se extinde deasupralor; iar liz4a e mai presus
de cele ce vieluie sc;iu hqelepciutretrseextinde mai presus
de cele inlelcgatoareqi ralionale sensihilc.incAt e vidit ca

DesprcNumirileDumnezeieEti
binele adici Dumnezeu e qi cauza existenlei qi a vie$i gi a
inlelepciunii; iar faptul ca Cel ce este e cauza vielii qi a
inlelepciunii,inlelege-lca potrivit cu cele ce sunt.
Se extinde - Si Ia celc ce nu sunt. Binele se extinde qi
la celece nu sunt,ca Cel ce le cheami pe ele la existcnla
saudupdspusaTataluiinsuqi,e bun qi cccace nu este,c6nd
Dumnezeu este contemplat ca suprafiinla; iar existente
(tivto) numeqtepe celece nu sunt materiale.cum am aratat
adeseorimai sus: sau,fiindca Dumnezeu nu e circumscris
ca loc, pe dreptcuvAntspune ci El e gi rnai presusdc cele
ce sunt,ca sa aratenecircumscriercalui.
$i - mai presus de cele ce vie(uiesc. Trebuie gtiut cA
atunci c6nd vorbeqtedespreingeri qi oameni, pe ingeri ii
nume!te inteligibiLi (vontd), iar suflctele noastre
inlelegatoare(voepdg), cum am observatde multe ori nrai
sus 5i am expustilcurile cuvintelor inteligibil giinlelegator
1To0 vorltoO qi voepo0); dar acum, deoarecevorbeqte
intii despre Dumnezeu, in mod potrivit numegte qi pe
ingeri, cu noi, inlelegatori, intrucit ii vede qi pe ei intorgi
prin inlelegere spre Dumnezeu, ca hranili de inlelegerea
inlelepciunii dumnezeiegti,ca gi sufleteleomene$ti;iar pe
ccle sensibile le numeqte neralionale. Dar de toate cele
insuflelite spune ca se impArtaqescde inlelepciuneadumnezeiascdqi in pomirilc lor naturale.cum arataqi dumnezeiesculVasile in E-uinteron cdsiele au fost facutetoateintru
inlclepciune(vopoug,),cum^s-aspus:7'oatecu inlelepc'iune
leti Jiicut (Ps. 103,25). lar InlelepciuneaesteFiul, Cel ce
este;deci toate spuneca s-au ficut in Fiul cel ce este.
R]

Explicatoare, gt exgo'vtoptx<iq. Le numegteexplicatoarc pe cele ce descoperisau prezinti.

Mai presus de toatd bundtdtea. NoteazA cl bine
spuneca e mai presusde toatabunatatea$i dumnezekea;
inlelegc ci e vorba de dumnczeirilesupuseale ingerilor
Ei oamenilor drepli.
in cele ascunse, gr. ev onorpri<porg,. Ca in: A pa.r
inruneritul atoperrimdnt (onoxpuprlv) al lui (Ps.
t7,13); li iaraqi:/n ntijkrcul furrunil 1iv anoxprxp<p;
(Ps. 80,6).
Se tmpdrtdsesc de - simlire. Deoarece cu pulin
inaintepirea si vorbeasclde o cobordrea binelui, zicdnd
ci estechip a/ Celui ce e t'au:a Si agamai departe,ca nu
cumva cei cc citesccu neinlelegeresi afle vreun prilej de
dispreluirea lui, zice: nu e altceva binele ;i altcet'uCel
ce estel Si iarAqi:altcevavia1a,;i altccva inlelepciunea.
CAci una este cauzatuturor gi nu multe. $i una este pe
drept cuvAnt dumnezeireacare le produce pe toate,
sfdntagi fericita Treime, qi nu multe dumnezeirilecreatoare.Aceastan-a spus-o ca un lucru dc prisos,ci viizand
pe inleleplii Elini qi ereticii ce se trag de la Simon, care
spunci zeii sunt facatoriai lumii, intrucit, pc masurace
s-aucoborit, au produsgi pe celemai slabeale fapturilor,
pdni la temeliatuturor, adici la materie.
$i cea (dintdi) esle. Este numirea binelui care exprima, zice,loataProvidenla.Deci gi celelaltepa4i ale ei,
ca via1a,inlelepciunea,raliunea;cici toatecelece suntau
fost adusela existenlapentrubunatatealui Dumnezeugi

sunt bune foarte; dar nu toate se impirtiqesc de via1l, sau

de raliune, sau de inlelepciunc;de aceeaa qi dat aceste
numiri intr-o distinclie deplina. Iar mai intregi
{6ltxrotepag; le declarape cele vazuteIa mai multe, ca
viala; cici ajungla plante,la anirnale,la celecuv6ntAtoare
gi necuvAntitoare.Insainlelepciuneagi raliuneasuntmai
paniculare;cdci acestease vAd numai la cele ralionale.
$3
$i tnlelepciunea peste viald. Propozilia fiind oarecum mai pulin clarii, socotesccA spusaexprima acest
inleles, de care seintreaba cineva: aratapentru ce numele
exi,stenlei(toO 6vtog; inse$i e superior numelui vi4ii;
qi iaraqi numele vielii e mai presusde al inlelepciunii,
intrucit aceastao cere qi ordinea; aceastao spunedupa
ce spunechiar el cu puiin inainte ca Si existenlati viala
gi inlelepciunea sunt cauza de fiinla facatoare,de viala
facatoare qi de inlelepciune datatoare a celor ce se imperta$escde fiinla qi de viali qi de minte, ragiune gi
simlire; gi oare nu se vedea aceastaordine chiar in cele
existente?Deci trebuie,dupa treptelespusede el ca cele
existcntesi fie mai apropiatede Dumnezeu,decit cele
vieluitoareqi sensibileqi inlelegatoaregi ralionale,adici
decAt cele ce se imparta$escde minte gi de raliune'l Dar
nu e a$a.ci dimpotriva; cdci sunt mai aproapede pronia
lui Dumnezeudecdtcerul gi stelelegi pdmdntulqi apa qi
aerul, cele in ele vieluitoare,chiar de lraiescviala vegetala, ca plantele9i ce-leca ele, gi decit vieguitoarelemai
apropiate,cele sirnlitoare,adica neralionale.Caci sunt
mai cinstite in viali decAtplantelegi vegetaleleqi animalele neralionale.Iar cele ralionalesunt mai apropiate
de Dumnezeu dec6t de cele simlitoare; iar decAt cele
rationale,minlile (duhurilc ingereqti),adici puterilemai
presusde lume; caci celemai presusde noi, cei ralionali,
sunt cu mult mai apropiatede Dumnczeuprin nematerialitateagi inlelegerealor, degi ar trebui, dimpotrivd, ca
cele ce sunt si se bucure de mai mari daruri gi sa lie
deasupracelorlalte,ca cerul gi stelelegi cele asemenea;
aceastae nedumerirea;deci dupA aceea,dumnezeiescul
Dionisie rispunde cobor0nd[a rdnd de la minte gi de la
raliune gi de la simlire, aratand cinsti-rile primelor ca
intAielecinstiri; a5avei afla dupa o paghA.
De fapt trebuia ca cele - de darurt mai mart.
Numegtedaruri mai mari numirilc dumnezeieqtidespre
mai multe, decAtexistenla qi viala; dar cele ce se impana$escde acesteanu se vid numai intre cele dintAi Ei
mai mari, ci gi intre cele mai mici, deoarececele dintdi
sunt inalte, iar celelalteau insuqirileexistenlei,ale vielii
qi prin aceastasunt mai inake (omul e mai inalt decdt
cerul material,n trad.)deqinurnirilele aratiimai parliale;
de
iar cele ce poartiinumin mai Iargi, nu se impArtilqesc
insuqirile mai inalte, adicii de inlelepciune, raliune,
inlelegere;qi prin aceastacele dintdi sunt mai mici, ca
de darurimai mici, decdtcelelalte
unelece seinrpdrtiigesc
care se impdrtigerc de daruri mai multe qi mai inalte gi
mai apropiatede Dumnezeu.
$i au o viald superioard celorlalte. De cele superioare se spuneci sunt mai aproapede Dumnezeuqi au
viala niai inalta decAtcele inferioare; de pilda minlile
dumnezciegtivieluiesc mai presusde noi, ca fiind mai
apropiatede Dumnezeu.$i iarigi nouAca ralionali ni se

205

Despre Numirile Dumnezeiegti

spune ci vieluim mai deptin decit cele necuvantatoare;
qi iaragicele necuvAntatoire,avind simlire, vieguiescmai
mult decAt plantele, ca unele ce nu au simlire. ci numai
viap de plante.

$4
Cel ce este - tntregii existenle. Existenla atribuita lui
Dumnezeue mai presusde toataexistenlala un loc; acesteia
ii spunemai presusde frinla, in loc de ceeace exisu prin
facere;cdci ceeace este,e fiinla; fiindca numele de liinla e
de la a fi; deci Dumnezeu, hind siruat 9i deasupralui a fi
(fiindca a.f arataa fr adusla existenlade o cauzaoarecare),
esteinleles ca Cel ce estein mod mai presusde fiinla; de
aceease zice ca este qi veac al veacurilor adusede El la
existenli; caci ceeace nici n-a fost, nici nu va fi, ci numai
este,avdndexisten;aca stAnd,qi neschimbindu-senu va fi,
nici nu s-a mutat de la a fost la este- aceeaesleveac. Cdci
trebuia nu numai ca toate cele ce sunt sd tie in totul gi in
intreg, ci gi ceeace n-a fost vreoda6; cici nu s-a adus lui
nimic din ceeace n-a fost mai inainte. Aceastas-ar putea
numi aqadarpunere(aqezare)gi fire qi ar fi veac;caci veac
(oi<irv) s-a numit de la fapnrl ca o fost pururea (aai
6vtog;. Oeci daci numeqtecineva viala nesfar$iE veac,
prin faptul ca estedin totdeaunagi nirriic nu seconsumadin
nu o numeqtetoata
ea prin trecere,pentru ca nu rdLrnAne,
cAci astfel ar delimita ceeace este veacul. Deci nesfdrqitul
esteceeace nu are lipsuri; li aceastapentru ca nimic nu se
consumedin el; astfel Dumnezeu estegi veac $i Faaatorul
veacurilor:deci veacestenu ceeace esteinferior, ci ceeace
ilumineazA din ceea ce este inferior; dupA Apostol sunt
vegnicecele inteligibile gi nevdzute(cf. Rom. 1,20); deci
veqnic nu este veacul insugi, ci ceea ce participa la veac,
adici la viala nesfhrgitAin mod nedespi4it. Deci intruc6t
DumnezeuesteFacator!i al celorce panicipa la veac' adici
la El Cel purureaexistent,numite prin aseminareveacuri'
se spunecd a ficut veacurilein loc de cele inteligibile, fiind
veacul lor gi suslinatorullor; astfel se numegtegi tirnp Cel
netemporal,ca Cel ce e cauzatorul timpului; caci ceeace
este in cele inteligibile veac, aceeaeste in cele sensibile
timp; deci precum cele vdzute sunt chipuri ale celor
nevazue qi inteligibile gi numim veac aceaneclatinata9i
inrcaga viata 5i veqnicagi cu totul neclintiti, 5i o vedem
preexist6ndintr-unul, la fel gi de timpul, ce se odihneqtein
Cel ce este pururea, zicem cd s-a aratat prin coborire,
venind la firea vazuta.Deci numim timp iegirea la cele
sensibile a bunatalii lui Dumnezeu, la crearea acestora; fiindca nu e timp migcareadistanlelor lui in zile
qi parli qi ore gi nopli 5i zile, ci identitatealui de nume
c u c e l a l t i m p u l u i ; f i i n d c a p r e c u m d a m a c e l a g in u m e
la ceea ce masoara ;i la ceea ce e masurat, fie ca e
pdmint, fie zid, sau altceva, aqa qi aici" ceea ce e
masurat de metru, fie pamdnt, fie zid, fie altceva'
numim tot metru.; astfel miScArilestelelor, dupi cele
s p u s e :S - a ap u s d e D u m n e = e us p t e s e m n e; i t i m p u r i 1 i
a n i ( F a c . l , l 4 ) , p e n t r u c o n d u c e r e aq i i n d r u m a r e a
clarA a noastri; dar cel ce le-a rAnduit acestea,este El
i n s u g ia g e z adt e a s u p r al o r , c a C e l c e e c a u z am a l p r e s u s
de veacuri gi netemporali a lor.

206

$i nici n-afost. Nu se spunedespreDumnezeuin sens

propriu nici cd a Jost, nici cd este, nici ca vd f; caci
Dumnezeu e mai presusde acestea;dar i se zice gi acestea
pentru ca esrein tot inlelesul in mod suprafiinfal.
Bine a spus cd nici n-o fost. A fi.rt este indicator al
timpului. Iar Dumnezeu este mai presusde a ftist, adrc|
mai presusde timp. Deci vei zice: qi cum se zice despre
Dumnezeu Cuvinil: La inceput era CuvAnnrl(loan 1'l)'!
Iati ca se spunei /a; dar spunem adeseori ca Tatdl e
incepunrl gi cauza tuturoq de aceeadeci' zice: La inceput
era Cut'Anul, fiindcii Fiul este in Tatal. Dcci bhe a spus:
La lnceput era Cuvintuli iu ca va .fi e clar, caci aceasta
arataci acum nu este, ci ci va fi vreodata'ceeace, spus
despreDumnezeu,e nepotrivitli nccuvijncios
Mai bine zis nici nu este. M sunt de subinples gi
acestea,carora li se adaugain mod propriu erz qi cele ce
sunt impreuna cu el; sau trebuie inteles qi altfel' ca fiind
mai presusde toatainlelegerea5i inchipuirea lui a.f . Are qi
inlelesul ci toate cele ce sunt (td dvtc) arataca au fost
adusc la existenldriar adAugind Si existenla instisi a cektr'
ce sant, a indicat duratalor.
$)
El (este)ca otare. Aceastanu trebuie inleleasi ca
spundndu-sedespre cauzatorul tuturor, ci despre cele
inteligibile gi inlclegdtoare9i sensibile qi celelalte ce
subzistadh El prin crealie.Cdci precumam spusinainte'
Dumnezeu esteinainte de a Jt', de fapt este preexistent
Deci
(npor6v); iar a fi e ca o aratarea cauzeiprcexistentc.
Dumnezeu se zice preexistent (tnaittte existenl, trurinle
de existenla, n. trad.) gi ca urmare se zice 1i Cel ce este
(c6v).ca Cel ce e cauzatuturor; apoi din El estea fi toate.
Dect a liinseamni ci au primit subzistenlaprin participarea la preexistenlalui, nu pentru ca s-ar fi impartit
Dumnezeuin a fi qi a preexista,ci voinla care le-a adus
la existentape toatecele ce sun[,aceastase nun]e$teceea
ce subzistamai inainte in Dumnezeu;$i aceastavohla
dumnezeiascdhotarind de mai inainte aducereacrealiei
la existenla,voinga care este in mod cuvenit inaintea
celorlalte qi la care participacele ce sunt ale lui Dumnezeufiind un inceput al existenlei,e inleleasaca Dumnezeu insuli; mai intAi este El gi apoi e gi viala 5i
inlelepciunea. Caci intai se impina$esc de e-ristenld
minlile neviiautegi cele mai de sus qi astfel9i de viala 5i
de inlelepciune;caci precumin cazul nostru a subzistat,
ca prima, o substanli din care suntem, ala qi in cazul
minlilor netrupeqti, se inlelege ca o substanldinsigi
existcnla fiecareia pentru chipul vielii, dupa care ia
fiecare fiinla spre viala gi inlelepciune 9i aseminare. Iar
gi identitateaam aratat-o$i mai sus.ca puteri
asemdnarea
ce inal16spre Dumnezeu,prin care ele se ascalnanalui'
fiind apropiate tui; qi la ele participa prin cobordre intdi
cele de dupa ele, participdndqi ele la existenla.Iar ca
inceputuri (obirlii) ale celor ce sunt inlelegem primele
fiin1ece iau suhzistenliiin crealie,ce se numcscinccputuri, nu pentru ca din ele sunt cele ce sunt, ca din ni5te
srihii (elemenre),ci pentru ca. precum s-a spus.au lost
createinainte de cele de dupi ele; de pilda in cele inteligibile inceputul crealiei sunt Tronurile 5i apoi cele ur-

DespreNumirileDumnezeiegti
mtrtoare;in cele sensibile,inceputul crealiei estecerul 9i
pamnntul; cAci la inceput a fticut Dumnezeu c.erul,{t
pcimdntuli fiindcl acesteasunt primele create ale celor
iensibile. Apoi gi altfel, ideile 9i modelele care sunt
inlelesuri desivAr;ile prin elc qi eteme in Dumnezeu,
prl.urn u* spus inainic, se inleleg ca ni;te elemente.gi
inceputuri gi iubstanla nemateriald9i netrupeasci.acelor
ce pinicioa la idei, ca ordinele netrupeStiadusela existenia. Ca.i viala de sine. inlelepciuneade sine. ordinea
de ihe si celelalte,sunt modele dh Dumnezeu.la care
panicipi creaturile,ca linii drepteale punctului sau centrului ce se miqcl in cerc.
Deci pe drbpt cuvdnt - (mai tncepdtor) decdt toate'
Dumneziu gi-a dat Siegi aceastanumire, zicdndl Eu sunt
Cel ce sunt (1eg.3,14);de aceeaii 9i dAm in mod cuvenit
numele acestiinainte de altele cdte se spun despreEl,
ca viala gi inlelepciune qi cele asemenea' Iar
s p u n d n d u : s ec a e s t e m a i i n a i n t e q i e s t e m a i p r e s u s
( 7 t p o i v o t x a i t n e p e i v o t ) , s - a a r a t a tn e i n c e p u tul gi necuprinsul existen!ei lui Dumnezeu, care'
o r i n h o t i r A r e a a n t e r i o a r i a c u n o g t i n ! e is a l en e g r a i t e ,
i r d n d u i t d e m a i i n a i n t e e x i s t e n l at u t u r o r ; c l c i p r i n
hotArdrea aceasta cuprinzAtoare' mintea pune baza
existenlei; gi apoi te contempla pe ele intrucAtva.existind. DLci deciardndsimplu ctr vor fi' n-a aratatSi cum
vor fi; cici rostind int6i sd fle' pe urmi a vorbit de
insaqi via1a,de insASiasemanareaqi de cele impreunl
cu eie; intdi a aratatca insa5i a fi esteviala' ca e simplu
a vielui, firtr sii precizezece fel de viali. Iar celelaltela
fel se caracterizeazaintdi prin a fi.
Precum-intr-o
$i dacd voieEti' (obdrqia) celor vii.
raliune oarecare,preexisti insuqirilor, insuqirile de sine
(ci atare)ce le fai pe acesteasa subziste,aqainlelege 9i
ilbeala corpului in-sine,care, adiugdndu-secorpului, il
lor,.ca
albeqie;againlelege5i cele spuseaici dupAmdrsura
viali ce pieexistdndin Dumnezeu,da viala tuturor celor
ce se impafla;esc de El.
Participdri ca atare' Participeri numelte cele ale
ciror cxistenlcpanicipA,ca insa;i existenlasau viala sau
ordinea qi celelalte: sunt participari dumnezeielti ca
daruri, pe carele-anumit 9i inceputuriale celor existente'
$6
Este din ea si fn ea. Aceasta trebuie inleleasii astfel:
prin sine' frnd minte 5i intreagi energie
suprabunatatea
(lucrare) esteintoarsa spre ea insagi prin lucrare, nu prin
Dutere.mai intai fLind necugclare.apoi devenita minte
orin lucrare:de aceea5i estenumai minte curata.neavand
ldausa cugetarea.dar inlelegein oricc caz prin sine' Caci
daca fiinli ei estealta,iar cele ce le cugcti altele,ea.sau
fiin1aei va fi neinleleasa.Iar de are ceva' are de la sine,
nu de la altul. Iar daci inlelegede la sine qi din sine' ea
este mai presus de cele inlelese; agadar fiind minte'
inlelegecu adevdratcelece suntca eacareeste;deci dacd
inlelegdndu-sepe sine,inlelegecele ce sunt,-eaestecele
ce suriu caci sau le va inlelegeca fiind din alti pane sau
in sine insali ca fiind ale ei: dar fiind dm altApane nu le
poateinlelegc;cAciundear fl intre celesensibile?Iar cele
iensibili nu suntexistente,ca unelece sunt schimbacioase qi finite qi pieritoare; deci se inlelege pe sine qi in sine'
Iar deoareceDumnezeueste Si Facatoral celor ce sunt'

le va inlelege pe ele chiar in neexistenla lor (cind nu

exista); dar El Lste arhetipul acestui intreg; 5i cele ce le
inlelege, nu le ia ca chipuri de la altele,El insuqi fiind
.oa"tut celor ce sunt; deci nici El nu estein vreun loc'
nici cele din El nu sunt in vreun loc; ci le are pe ele ca
avindu-se pe Sine insuqi; qi fiind in ele, toate impreuna'
sunt in m;d neimptirlit in El; dar se disting in mod
neimpa{it in neimpartirea lor; deci cele ce sunt, sunt
cugetarealui; iar celece sunt,suntchipuri; dar sa auzrca
nu trebuie sl inlelegi aceastaastfel, cA deoarecea cugetat
aceasta,s-a faCutaleasta.sau este aceasta:caci acestei
inlelegeritrebuiesi-i premeargicevacugetat,ca s-o faca
pe Sine'
pjaceastao datace a cugetat-olci inlelegAndu-se
inlelege cele ce sunt, deci cugetdccle ce sunt, ca Cel ce
se-cugltape Sine 5i e unit cu celece suntin El; cici insiSi
cugetarealui estefacerea celor ce sunt;deci ceeace este
in El, este chipul Ei ideea lor; iar El fiind inreg minte'
este intreg cunogtinltr; iar cele din El qi in El sunt minti
capabile de contemplarilecuno$tinlei. Ele sunt 9i
distinctein El, cum sunt qi in suflet multe ce se cunosc
deodati, dar rimdn neconfundate qi lucreazi in afara ca
una, cdnd e nevoie; gi sufletul are in sine toate puterile
impreuna, prin care prevede mai inainte cele ale trupului
gi iotuqi Ie manifestain mod neconfundatla vremea
iuueniia activdndputereananrrali in legaturacu trupul,
putere prh care il hraneqtepe acestaqi il cre5te.;i il face
capabil spre a na;te; intre Puteri este puterea slmlltoare
care se aCtiveazaprin vine 9i artere 9i prin came 9i nervi;
prin puterea aceastasesiseazAcele sensibile, dar 9i
put"r"u d.-u opina, prin carejudeci cele sensibile.Sipe
cea a imaginaliei, prin care imagineazAcele sensibile' qi
pe cea de iugravire, prin care desemneazi cele sensibile;
gi pe ceu memoriald, prin care ele se amintesc, pe cea
doritoare, prin caredoregteqi se miqci animalul in spaliu;
gi pe ceacare asirniieazd,pe cea a mAniei qi a poftei; aceste
puteri le are folosindu-se(sufletul) de trup in partealui
ieralionalA; dar dupa moarte va fi lucritoare numai mintea, acesteaincetind.
oarecare tn
$i celc ce (sunt linute) tnt-un fel
existinld. Zice cL dn suprabunatatealui Dumnezeu.
care este insASiexistenla lui Dumnezeu, este exlstenla
celor ce suntqi duratalor. $i spuneca sunt in mod unitar,
sau printr-o oarecarecauzA simpld !i cuprinzitoare a
celoi ce sunt, nesupusarelaliei; cici dumnezeireanu
are prin nici o raliune sau inleles qi lucru, vreo relalie
qi comunicare impusi cu cele ce sunt, ci estecu totul
atingerecu
li in toate ridicatA deasupralor' ele avAnd
dumnezeireanumai prin suslinereagi pomirea lor de
care ea,cum ar spunecineva; iar exempleleurmatoare
fac crezuti raliunea tuturor din Dumnezeu' ca Ce[ ce e
cauza existenlei lor, El existdnd ca altceva decAtele gi
subzistind in Sine prin alta rafune decit ele.
in merime
$i are numdrul. Caci numirul creqte
din multe unitali compuse;deci unitatea(monada)caree
cauza numerelor.cuprindein chip unitar toatenumerele:
cerc'
aga
- gi centrul sau punctul care cuprinde liniile din
confirmi
$i tn cent^. Acestea sunt exemple care
judecata.Noteazaca ldmureqtecele despreDumnezeu9i
din linii, asemandndu-lpe El cu un centru.
Llnite tn chip unitar. A spus aici unitar in loc de
simplu gi la fel; cici nu sunt altf'el.

207

Despre Numirile Dumnezeieqti

Dar qi tn (frea) intreagd s tuturor. Este evident ce

in intreg sunt pi4ile; deci zice ca raliunile puterilor gi
migcarilor vdzute natural in fiecare dintre cele ce sunt, se
contempli in firea privita in general,cum spun filosofii
dh afari care vdd cele ce existain ele insele qi in altele,
pe care le numim insuflelite qi neinsufleliteqi au adus
toate acesteasub o singurd categorie,careia i-au spus
fiinla; ei au cuprins in acest cuvAnt insugirile fiecarei
ftn1e in parte qi raliunile lor care riman neconfundate;
cdci alta este raflunea celor insuflelite qi alta a celor
neinsuflelite;la fel 9i a celor sensibile,adica a celor
cuvdntitoare gi necuvintitoare; deci dupa raliunea fiinlei
adicAa simplci existenlesunt unite: dar a afirmatca sunt
in suflet in mod unitar, aratand ca una este puterea de
viali ce se dA din suflet trupului intreg, care lucreaz4insi
in mod variat in madulare.
Cdci este obdrqia - celor ce sunt. DacA cel prin care
este ceea ce se face este cauzator,cu adevarat qi in
cauzatorultuturor au preexistattoateca intr-o idee 9i un
model, precum am spus inainte; au preexistat toate impreunagi in mod unitar,chiar gi celecontrare,precums-a
spuscd secontempli in Dumnezeu;dar cum sunt li unite
gi contrare, sAinlelegi aqa:ceeace e impodobit are chipul
imparlit, ca in lume (in cosmos),in alt loc fiind stelele$i
in altul omul; 9i iaraqiin alt loc focul qiin altul apa;cici
fiind contrare, de se aduna impreuna, se stricd impreuna;
dar in cugetirile lui Dumnezeu erau toate cele ce sunt,
impreund qi neconfundat;caci nu sunt corpuri, nici in
corp, ci in cugetdri eterne,care sunt modele; de aceea
Dumnezeu e qi inceputul tuturor; caci este inceput
(ob6rgie) tot ce preexista a ceea ce se face; gi pe lAngri
alteleestegi o ordhe a celor ce au fost a$ezatein ordine;
iar ordinea este o lucrare a aseminarii intre ele a tuturor
celor ce sunt qi o simetriedevenitacauzi a comuniunii
(comunicArii)intreolaltaa tuturor celor ce exista;dar qi
toata stabilitateagi toatii migcarea celor existenteeste
Dumnezeu. Inszrtrebuie inlelese in mod diferit acestea,
degi in cele inteligibile gi in cele inlelegatoare, frea care
e inceputul migcarii qi stabilitrigiisau liniqtii, este aceeaqi
gi o indicii o lucrare; c6ci qi migcarea,care esteo lucrzre
vitala spre slujirile dumnezeiegti qi invalaturile celor
inferiori, dar gi liniqtea gi stabilitatea care e veqnicA gi
neschimbata,arata ca acdveazaminlile proprii gi sunt
umplute de cele dumnezeieqti;iar in cele sensibile,frea
fiind obdrqia miqcarii gi a stabilitalii sau a linigtii, arati
migcareaca producitoare in existenla, iar slabilitatea sau
liniqtea,oprirea sauschimbareadin corupereaexistenlei.
Dar sespuneci acesteasuntDumnezeu,caree cauzatorul
mai presusde flinla. Iar mi$careain Dumnezeuspreccle
din El gi prin El e o procesiune proniatoare in bunatate;
iar stabilitateainseamna a fi pururea la fel Ei avdnd prin
neieqireadin Sine o linigte de necunoscut gi o neclintita
netulburare. Dar noteazii cd a numit Puterile inteligibile
veqnice,ca participAndla veacfirnd participante, Puterile
ingere;ti sltnt creote: dar sunt numite veSnice,cdLi sunt
destinateveyticiei, n. trad.). Iar cea care o spune aceasta
esteScriptura: Crici celece se vdd sunt trecdtoure;iar cele
ce nu se vtid sunt veSnice(ll Cor. 4,18). Iar cele ce sunt in
altele,sunt de exemplu stinlenia,nemurirea,buna vieguire;
iar aceasteasunt astfel in t-rinleleinteligibile (ingeri) $

208

inFlegatoarc; dar se zic ci sunt cugetate in cele inteligibi.leqi in noi, ca dumnezei qi domni gi putemici prin tirie
sau prin participare; acesteasunt ingerii gi oamenii.
Toatd definilia qi celelalte. Toate cltc sunt, prin
faptul cii existazice cd se contemplaexist6ndin altelegi
nu in ele insele; d;r fiinlele (caci pe acesrcale-a numit
cele ce sunt),sunt cele ce sunt in ele, pe care le caracterizeazi nemurirea,inlelepciunea,ordinea, armonia gi cele
impreuna cu ele, desprecare se spun ci existdin altele,
precurn gi cele vizute prin simlire in corpuri, ca culoarea,
figura, mdrimeaqi cele asemenca,carec cu neputinlasa
fie in afara corpurilor. Piirintele le-a distins pe acestea
prin cugetare.Iar acesteazicem ci se percepprin cugetare, ca inlelesul, ragiunea,simlirea gi cele asemenea
pentruca le cunoagtemnumai prin cugetaregi reflexiune;
deci se zice ca celc rntcligibile se cunoscprh cugetare,
cici nu cad nicidecum sub simluri.

$8
(F ii n(ele) i nte li gibile Ei tnle legdtoare. Noteaz Aca se
numesc inteligibile (votlto() in raport cu noi, iar
inlelegatoare(vopdi) in raport cu Dumnezeu.
$i existenla. $i existenla de chip dumnezeiesc.
$i toate celelalte. El estecauza existenlei tuturor ti e
inainte de-a fi (toatc), ca Cel ce e ideea qi modelul
existenlei,cum se vedede aici; caci existenlainsiiqinu e
Dumnezeu(Duntne:euca Persouttde posesorulJiinlei,
e mui neinleles ca ee, spune Slhntul Mu.tim in Capctele
gnostice,n. trad.);pentru ca esteDumnezeu,dar pentru
Dumnezeu, este li se nume$te gi existenla; de aceea
existenlaestein Dumnezeu,ca idee,nu Dumnezeueste
in existenlii;caci El era inainte de a fi; totu$i pentru ca
estecauzatol'ultuturor,e indicat gi ca producator$i este
in afara tuturor; dar tlind cauzator al tuturor, se numc$te
gi din insuqiriletuturor, ca Cel ce le-a prodLtspe toate.
$i existensaestes lui. Existenlalui, ca fiind din El;
giin El sepiistreaziide catreEl; dar nu esteEl al existenlei,
nici nu esteconlinut in existenla;caci estemai presusde
existenlaCel supraliinlial.
$i nu El este tn existenld. E de inleles in amAndoud
felurile gi faptul ca e L(Lt:d. adica existenlail are pe El
drept cauzagi nu El areexistenlaca o cauzdanterioard.
Potrivit cu toald cugetarea celor ce suzl. Vederea
celor ce sunt,pe c.re aici a nunrit-trcugetare{enivotov;.
{iind multa $i variati prin toata lucrarea minlii, afla
inlelesul cauzei sau al Creatorului existnnd de rhai
inaintel deci, spunAndcd se inmullette, arati ca se contempltraceeaqicauzi in cele multe.
$i cd este qi cd va l. Cele ce le-a negat, acum
vorbind dc Dumnezeu gi explicAndu-sepe sine in mod
necesar,igi impune sa le inleleagi potrivit inlelesuluide
catz4 decis-ufiicut, sef(ce li se vafice, le aplica in mod
propriu creaturilor; ceea ce s-a facut odata e cerul,
cdroranu sepoateaplica
ingerii, soarclegi celeasemenea,
sefute Sise vafuce. lar ceeace s-aspusde David: CeLce
fute pe ingerii sdi duhuri (Ps. 103,5),trebuieinleles fie
i. cum s-aspus:Tutrilpinu ucum lucrea:d
cd sepastreaz
(loan 5,171,fie dupa obiceiul Scripturii, care schimba
inlelesuladeseoriternporal,gi se folosegtede viitor in loc
de trecut. sau invers; dcci pentru acesteatrebuieinleles
in mod propriu: s-uu J(icltl. Iar cele ce se fac se zice

DespreNumirileDumnezeieqtr
despre cele ce sunt in curs de facerc qi de corupere gi se
succed,ca noaptea"ziua, vara, primivara qi cele asenrenea',iarse vorJhce,sespunenumai desprecelece nu s-au
facut, ci se alleapta, ca: prefacercauniversului gi cele
legatede acesta;dreptcauzatoral tuturoracestorae liudat
Dumnezeu; caci n-a spus:,4r'esteail caratteri:eu:ti pe
EI, ci ct pentru acesteae liiudat; iar eru (<tfost) 1i cele
impreuniicu acestain tot sensulnu se potrivescaltuia,ci
numai lui Dumnezeu,deoareceEl era vlzut mai presus
de tot inceputul.Iar esteqi va.fi i se potrivescca Celui ce
de
are intnl totul neschirnbareagi in toate neprefacerea;
aceeai se zice qi mai presus de {t\n5d.tlar tot de aceea
sunt ale lui Si il ctruileri:ea:ri.Zice ca prin inlelegerea
lui ca Ce[ ce c cauza,se poate spuneca toatesunt ale lui
Dumnezeusausunt cugetatein El. Cdci aceastao inleleg
filosofii spun6ndcAil carecterizcazA(KoTnYopeioea,t).
Dar El insuginu e nimic din toatecele a cdror cauzdeste.
pentru faptul de-a fi gi de a suprafi. De aceeagi negagiile
arataaceasta,ca de exemplufdrti fttrmd gi liirti.lt'unusele
gi cefe asemenea.Iar socotirealui ca toutriJrtrma Si tot
chipul,il aretd{'iindcauzatorula tot chipul qi forma, cum
trebuieingclesegi chipurile; la aceeagi:cunr spunind nrai
sus- nici rra era, nit'i nu este.tici nu s-a lhut, nici nu se
Ittte, nici nu se vu face, spune aici: despreEl se poate
spune qi este gi,tzt Ji gi s-u .ftitut Si se loce 1i .sevu Jitce'!
Cum il IAudaf aga'lOare se contrazicepe sine sfintul
Dionisie'l Sa nu fie! Mai sus l-a numit Creator ir toata
existenla,ipostasul,fiinla. firea qi tirnpul; deci in mod
potrivit a spusdespreEl cd era ,i celelalte,ca sd in[elegi
ci Dumnczeunu a inceputnici din timp, nici in timp, nici
dupi timp, ci cAestemai presusqi de existenlainsr\i; caci
in 81, a spus, este existen!d; iar aici, deoarecea spus cd
El estegi se inmulleqtedupa toatl cugetarea,cu dreptate
a declarat,cAEl era qi lali gi cele urmatoare,ca atunci
cind cugeli vremea sau timpul, sa afli acolo pe Durnnezeugi mai presusde cele ce sunt gi inainte existentgi
cauzatorqi creator al celor ce sunt qi nimic din cele ce
sunt, precum zicem ci nu e nimic din cele ce sunt, d;r
estein toate.
$i nimic din toate. Are pe l6ngi toatd forma, lipsa
de formi, pentru cA este pestc lipsa de corp qi peste
nematerialitate,neformdndu-sespre ceva din ele. $i pe
ldnga ch ip ul t uturo r areI ip su deJ ru musege.Iar nefrumos
il numeqteca pe Cel care vine din toata frumuselea;iar
El fiind mai presusde frumusele.Scriprurazice: $i l-um
vti:ut pe EI ;i nu avea nici chip, nicifrumusele (ls. 53,2)
$i cele urmatoare.
Cdci dacd soarelenostru. Maijos, la sfdrqitulcuvAntului urmator,adici al capitolului VII, se aratacd soarele
nu facenimic de la sine,ci din cauzaqiinceputul(obirqia)
tuturor. c;re este Dumnezeu; dar de la soare a indicat
frumos ceeace se inlelege despreDumnezeu.Caci precum soareleinsu;i fihd unul, toatele face roditoare5i le
hraneSteqi le crei;te9i le preface.adica le face din mici
mari qi din samanlaplanta,sau pomul ce risare qi cregte,
gi este in toate cele vAzute,nefiind nimic din ele insele agagi Dumnezeucare e qi El soareqi cauzatorultuturor,
al celor sensibileqi inteligibilc qi inlelcgatoare.,nueste
nimic din cele ce sunt qi este in toate; c,rci de El se
impartaqesctoate; de aceeaqi Scriptura il nurnegtepe El
soareledrepraiii(Mal. 3.20).
Modelele. Modelele pe care le numeqteqi idei, le-am

aratat mai sus, cum se definesc, fiindcA zice cl ideea sau

nrodelul estegdndul etem dcsivArgitin sine al lui Dumnezeu.Aici mareleDionisie lamureqteScriptura,numind
ideile predeterminiri,tilcuind pe dumnezeicsculPavel
care zice catre Romani: Pe utre i-a rdnduit de moi
inointe,pe aceiu i-u gi chennt (Rom. 8,-30);1i in alt loc:
Ne-a rdnduit pe ruti mui inaittte intru yoiu sa (Ef. 1,5);
caci inlelegecele r.naiinainterinduite prin voie modelele
qi ideile. Dar prezintagi pe t'ericitulClenrent(episcopul
Romei), spunAndci sunt in existenlemodclelecele mai
inccpiitoare,care sunt sprc ceva. Astfel spusava fi mai
clari; este o glndire care aseamAnatoate cu o linie; gi
partea cea mai de sus a liniei este o vederc in cele
inteligibile;iiu ceadejos,in celesensibilc;gi parteaprimi
qi nrai de sus,care sunt celemai incepatoaredin acestea,
sunt in mod specialccle inteligibile; iar cea de dupa ea
sauparteamai coboriitasuntcelelalte,caresuntdupi cele
inteligibile; caci aceastdgindire voiegtesa arateca nu
sunt toate de aceeagivaloare,ci unele sunt dupii altele,
cum fbrmeleinferioareau pe celemai gcneralcin crea$e
ca inceputuri,pe careIe numegteinceputurigeneralemai
incepiitoare;El prezinti pe sfAntul Clement zicind cA
sunt Ei in f'apturi modele rnai generale,adicii idei indreptatesprevreuneledin chipurilemai coborite ca ipostasuri
nrai inalte, cele mai de jos avandsa tinda spre aceleaca
focul spreeter; dnr nu pe acesteale numegtepropriu-zis
idci nrareleDionisie. ci inlelesuriledin Durnnezeu;chiar
daca se vorbelte de modele in crealie, acesteanu sunt
socotitevrednicede inchinat,cum zice Moise: dar unde
a spusacesteasfintul Clement,nu a arAtat(Dionisie).
Iar modele zicem cd sunt. PlatonaprivatgreDumnezeu
in mod nedernnginevrednicde idei qi modele.Parinteleacesta
s-a folosit de cuvint gi a explicat noliuneain mod binecredincios. A socotit voirile dumnezeiegtidetmitorii gi
facatoare;pe de o pafie, pentru cA numai prin voinla lui dl
existenla gi face toate (se vede aici caracterul persorutl
ol lui Duntnezeu si uduc'erea luntii la e.ristenld prin
crealie,n. trad.);pe de alta,pentrucd cele ce sunt se fac
in chipuri dit'erite. NoteazA deci ci nunreqtemodele
raliunile de fiinlA faciitoareale existenlelor,preexistente
in Dumnezeu.sau predeterminiuile.
$9
Nu sunt numii propii. Fericitul Clement a urmat
mai mult opiniei cuiva care spune ci in facereaexistenlelor sensibile sunt nigte cauze incepitoare, ca ale
lucririlor inteligibile sau ale ingerilor netrupcati sau
aducAtoarela flinli, care au drept cauzeincepdtoareideile
sau gindurile lui Dunrnezeu;in jurul acestoridei, care
sunt modele,cele inteligibile sunt lucriiri incepatoare(!ii
facatoere de fericire gi conducitoeue); iar pentru cele
sensibile, cauza incepitoare Si ficAtoare de fericire qi
creatoare este chipul, care se referi la materie prin
inchipuire; cici zice cii raliuneafirii ce se creeazi, dupi
care au luat lbmra cele sensibile,e incepatoarepentru un
astfel de chip. Se pare cA aceastaa spus-o fericitul
Clement; iar acesteanu sunt in mod propriu niodele sau
idei incepatoaresau cauze incepatoare.CAci nu din ele
sunt acestea,ci din gindurile lui Dumnezeu,care singur
meriti inchinare.
De la procesiunea qi bundtatea. Prin procesiune nu

209

DespreNumirileDumnezeieEti
cu neDutinlao solulie, am declaratinainte stabilitatea
facere. iar'nrilcare, schimbarea sau prelacerea Deci
Dumnezeu este facet"a tuturor; cAci pururea le aduce pe
acesteala existenla;deci Dumnezeu sta. Dar iarali se
misca. Dentruca tuturor le prefaceforma 9i le schimbA
rp.L ".uu mai bun: caci prin El devcnim mai buni; de
aceeagi despreEl a spuscu pugininainte dumnezeiercul
Dionisie, ci esteinciputul si sfdrqitul existenlelor' Ctci
Celce nici nu srd, nici nu se miStti, face sd rtinfind in EI
ceea ce iese din El gi, ieEind h l(,(rte, transmlte tuturor
fiinlelor intregimea (integritatea) proprie; qi, conform
celor spuseeste neschimbat 9i nepreflcut: /a r Tu acelusi
eqrr (Pi. 101,28).Deci Dumnezeu qi iese qi rlmAne in
Sine.
Nici tn vreuna din existenle. A spus ci nr,r e in
vreuna; penj|:ucl e in toate; 9i e in toate nesupusrela[iei;
caci spune cA fiinlele mai presus de lume existti veSnic'
o.ntru .a au fost facuteinaintc de lirea timpului (dar gi
ingereSti(u rt,s! (reute. cunr se vedede aici'
Lcele 1iin1e
n. t.ui.); .a.iiitnpul se numarade la facereacerului 9i a
DAmantului.
'
Sau din cele ce subzistd temporal. S-a spus9i mai sus
sl0
cA vegnicse nume$tein sens propriu nu veacul insugi,
ci implrtdgirea de veac. $i i se potriveSte cevu lr-ebvre
Ca CeI care. Mai sus' in capitolul dinainte' am spus
inlelei ca dupa fiinla' Dar noteazi ca sunt unele din
se
care
definind deplin cauza finali, ca ea estecea Penlru
existenle (Si e,tistenlelesunt LreLte, n. lrad') velnlce'
face ceva.
ca de pildr ingeri'i (deci nici ingerii 1u suntprin fi^in1'd,
Marginea tuturor' P/rn marginea tuturor se inlelege
veSniii, ci se imp(irt(i;es( nunai de veSnicieSfAntul
iar Dumnezeu e margineu luIut'ori cdcl
nemArglnirea
Mitim.fuce deosehire intre eternikreu lui Du.nme:eu
-nu
trece de providenla qi stApdnirealui; qi este
nimic
rcle ce sun! (re.rle in veoc Si penlru veci' inlr-o
si
"suprurentporulitute'
pr('dus ul gindirii lui Dumne:eu'
nemArginirca,deoarece'dupa dumnezeiascaScripturd:
i4etefc'iunea lui nu are numtir (Priteperea lui nu ure
n. trad.); Ei .4.""u ce e veqnic, nu e qi fard inceput;-in
de cuv6nhoturl (Ps.146.5) Si Imptirdlitt lui nu vu aveu margtne
capitolul urmator,cbiar lainceput se foloseEte
( s f u r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ' c a F r i n dn e c u p r i n sS i n e m a r g r n r t ; tul veac Ai pentru Dumnezeu
qi
ca
cici icesteale are Dumnezeuin mod supraeminent
Si mdsuile celor ce sunr. Masurile celor existente
Cel ce e mai presus de toate 9i e marginea a .toata
suni veacurilecelor inteligibile 9i timpul celor sensibile
marginea;in El i9i au toate sfirqitul qi estemirginirea.a
si misura ca mesura veacului, deci se numesc 9i cele
toata nemarginirea.Chiar daca se nume$te $l malena
masurarepotrivit cu veaculce le masoara:caci se declari
caci cele
nemarginire:ca una ce-5i schimba pururea formele qi
5i ingerii veqnici; a;a e qi cu cele sensibile:
mereu se preface in alte chipuri. dar are sfirqitul in
mAsuratecu timpul au acclaginume cu timpurile' precum
Dumnezeu, deqi fiind nestabild qi nedefiniti e mutata
qi miqcareasteleior gi a soarelui qi vielile plmdnte5ti; caci
mereu de Dumnezeu in aceastdschimbare de chipuri; 9i
cele mAsuratecu timpul se numesc temporale'
in mod cuvenit. Dumnezcu e marginea unei astfel de
nemirginiri 9i e nemArginitmarginilor existenlelor.ca Cel
CaPitolul VI
ce a produs ;i nlateria din cele ce nu sunt; cdcl zlcc 5cnpwrai D in El ii prin El Si spre E ! sunr toate (Rom l 1,36)
_
$r
Cdcitnti'unul, cum s-a spusde multe ori' Marginea
mrinca
af-rmare'
negalie
prin
nemergrnirii
5i
c opusa
A numit-o suslinatoare
suslindtoare.
Cauza
rorul gi nemuritorul.Bine le prezintadecic.atyuse; C,itcr
care nu numai creeazavlala
pe
cea
(ouvoltKTlv)
ca
pnn
despnnoere
ca
propriu.
in
mod
nu seopun una alteia
din cele ce nu exista, ci o 5i susline ca sAdureze'
alirmare' ^ si
' lipsa.ci cum s-a spus.prin negirrc5i
Din ea - qi sufletele. Dupi viala ingerilor. ageazaca
Prezent tn toale. CAci fiind pretutindeni,este in tleurrnare De cea a sufletelornoastre'ca unora ce sunt ll
care in Dane5i in toate deodatagi la fcl $i se sPuneca
ralional; qi au ;i nemurirea; iar dupa sufletele ralionale,
Dumne)eu eite srabil prin faptul ca se contempla ca
adauga viala sufletului simlitor 9i hranitor.qi pe cea
neschimbindu-sein Sineintru nimic; dar 5i mi;cAtorpnn
veeeiali, adicd a animalelor neralionale qi a plantelor' pe
faptul cA susline $i pastreazaexistenlele; $i acesteamar
"uie le nu."qre gi ultimul ecou' fapt pe care l-am tAlcuit
presusde orice inchipuirel de aceeaa qi adausctr nici nu
de mulre ori inainte.Iar vielile animalelornecuvantitoare
std. ntu nu se mryut.
gi ale plantelor nu sunt dumnezeiegti,ci-ale caldurii 9i
Si std $i Je mi$cd. Cele spuse par opuse: cA srd {r se
iufliirii; nuntai despre acestevieluitoere din urma spune
niti nu .semi;cti Cacicum e acelaqi
rniqcrigi niti nu .st,1.
ci a zis David: Lua'vei duhul lor ;i vu'pieri ;i se vttr
luiru ci sta qi se mir;ca sau nici sta, nici nu se miqca'l Mai
itttoarce in lrirunn lor. Trintite'vei duhul Tdu ;i se vor.
intAinu trebuieinleiesecele dumnezeieqtidin cele sensizidi Si t'ei iinoi fayr pdmLntului (Ps. 103,30-31)'Cici
bile, sau de-a lua chipurile din acestea;ca sa nu socotrm

se Dreocupl numai de contemplarea sa' ci se revarsA gi

*-art.
si face sa subzisrccele ce sunt.
'
Pi nare iz Size. Spune ci Dumnezeu se bucura de
toate cele ce existd, poirivit cuvlntului din Psalmt' Ve'
seli-se-vaDomnul di lucrtirile sale (Ps. 103'32) 9i din
Pilde: Eu erdm cea care se bucurtt (npooXdtpe)' Iar
IIIPOXElse spune aici in loc de a rdnduit de mui inainte
(7too60toe)
sitt t'rtn(stutde mui inuinte (tlpoilryp)'
' 'Toald
duatitatea. FiindcA unij declarau ideile 9i
modelele subzistind de sine' ii loveqte aici pe Elini 5i
zice: daci ideile nu sunt in Dumnezeu in mod simplu 9i
unitar, ca inlelesuri suprasimple ale lui Dumnezeu cel
suprasimpluqi supraunit,Dumnezeuva li El insugicomou.sdin modile, ie"u .c c nulmitduulitutei iar cuvintul
se butura, corespundecu spusalui David: Veseli'se-va
Domnul Si cele urmatoare.
Precum gi glasul - uzul. NoteazA cd glasul fiind
netrupescAi unui e auzit la fel de cei mulli 9i nu se^pierde
penru ei (iei mulli). Aceastaarathunicitute4lui;in mod
isemhiror, nici credinla nu se pierde prin impi4ire'

zto

DespreNumirile Dumnezeiegti
numai despre suflerul simlitor qi despre viala vegetall
inlelege acestecuvinte marele Dionisie. Nu le inlelege
acesteadespre viala celor inteligibile 9i despre cea a
noasra; c6ai creind Dumnezeu viala aceash in nrod
{iinlial spre nemurire pentru cele inteligibile qi pentru
sufletelenoastre,nu le mai ia lor insuqireade-avielui; dar
fiindcd acelea nu vor fi liinle, ci animale reinnoite din
piimint, David vorbe;te aici despre ele' nu despre
acestea.lar despreviala celor ce au devenit cu voia lor
demoni, adaugaca ea va dura nepieritoare,Dumnezeu
Cel ce i-a creatvoind aceasta,chiar dacaei s-audepanat
de El: r'aci lui Dunne:eu, care i-a facut de la inceput
nemuritori, nu-i pare rdu de darurile sale'' iar ca ultim,
numelte cea mai obscuraparticiparela via1a,caree' a$a
zicAnd, gi ea imptrrtAqirede putere de vialA'
De se retrag din aceasta. Cuv6ntul din psalm despre
oameni qi despre invierea cea de pe urma $i oblteasca,
spuneceeace a spusinainte mai lalnurit Parintele;dar aici
aminteqtespusa,vorbind despretoate cele ce au de vieluit
in oarccarefel. aratandca trebuieviizute altfel decit ca viald
a lor de la DumnezEv',iar a se retrage, se spunein loc de a
se despA4i. precwtintoarse e folosit in loc de participante;
gi zicC ca acesteaslAbescin participare (la via;a aceasta),
pentru cA nu au de la ele via1a,ci fiecaree dobanditade la
burnnezeu: cici cele ce nu se vad vieguind de la ele' ci
primesc aceastaprin alipireala Dumnezeu,intr-un fel revin
la viala fi, cum zice el, furdSidevinunimule.
l1
x!

Ca compuEi. Minunat invale toate dogmele cele

drepte; ciici predAndacum modul invierii, ne declara
muiitori, ca pe unii ce suntemdin suflet nenruritor9i din
trup muritor, iar de viala fiinliala a sufletului spuneca e
mai mica decAt a fiinlelor ingeregti; fiindca degi o
nume$tede chip ingeresc 1oyyel,oetDfrl' n-o numeste
ingereasch,adica nu propriu ingereasca'ci apropiata:!r
de noi spuneca suntemin parte sufleteralionale,dar de
noi intregi care tiind din suflet 9i din trup. spune ca
trupuriJeitoastre se vor face nemuritoare la inviere. El
spuneci dogma despreinviere era necrezutade antichitate, inlelegindu-o aceastadespre opinia necugetataa
Elinilor, pentru iaptul c:i netnurireaeste contrara firii
materiei;iar spunind antichitate,spuneneinlelegere;caci
faptul invierii este tnai presusde firc. odata cc viala se
prizinta supusa trebuintei de nlAncare, durerilor 5i
bolilor; dar pentruDumnezeuttitl"ticnu e contrarfirii' nici
mai presusde frrc, deoareceEl estecauzaa toataviala.
voie$teca
$i trupuri unite. Cuvintul lui Dumnezeu
de nemurire,dupi
qi trupurilc noastresa seimpana$easctr
cum spune Apostolrtl. Crici trehuie ca ocesl lrup murttor
sd se int\Tacein nemrtrire(l Cor. 15,53).
Mai presusdefire. O spuneaceastapentruca nulnai
lui Dumnezeuii estepropriu sAlie viu dupd lue (9i si dea
viala).
Tratatele - lui Simon, contrare. Zice ci Tratatele lui
Simon suntcontraredogntci noastrecarespuneca trupul
nostru va fi inviat 5i fdcut nemuritor,intrucit acestlucru
e contrar.firii (se t'ede((i er( o rradilie cri SimottMugul
a ldsut scrieri, tn care suslineu pQnteisnlul' stttt t'tt nu e
un Dutttne:euntaipresusde lunte' (ilre sd invie truPurile:
prin at'easta autorul se pre:inta iurasi ta ucenic al

Sfdntul Pavel gi contemporan cu Simon Mag.ul. n. trad.).

Iir cei ce au vorbit impotriva lui Simon qi il combat in
acesteaesteIrineu, Qrigen, Ipolit qi Epifanie. Dar marele
Dionisie dizolvl dumnezeieqlespusa lui Simon ca invierca trupurilor e contrara firii; caci lui Dumnezeu nefiindu-i nintic opus, cum i-ar fi ceva contrar firii? Iar a
socoti cineva ca din acesteavazute 9i sensibilePoate
scoatc dovezi inrpotriva cauzei necuprinse9i tuturor
nevazute,adica impotriva lui Dumnezeu,e un lucru cu
adevaratcontrar firii: cAci cum va ristuma cele gdndite
gi inteligibile ceea ce e mai presus de toata simgirea9i
inlelegerea'l
vAdifi simlirii. Zice ca nu trebuie, pentru cele sesizate prin simlire, sa nu credem raliunilor despreDumnezeu, care este cauza nevazuta a tuturor. Aceasta
inseamne propriu-zis a spune ceva contrar firii: a nega
ccle mai presusde simlire pentruceeace e cunoscutpnn
simluri.

$3
Sau ralionald sau simlitoore sau nutritoare.
Noteazdcum imparte pe cele cu viala panicipata;cAci
numelte sufletul nostru un fel de inceput al vielii; de
aceea e gi simlitor; caci sufletele sunt inceputuri ale
vielii trupurilor care incep si se migte prin ele; iar
Puterile inteligibile gi sufletele noastre sunl fiinle ale
vielii; caci au fiinla care e via1i, ca pe o substanla
oarecare qi ca suport gi ca forma insali. care exista
concret;de aceeasufletele;i vivificd trupurile' cum am
spus; deci Dumnezeu esteinceputul tuturor ca Cel ce e
cauza gi implinirea vielii noastre,ca Cel ce le susline
qi le impane, ca Cel ce a rinduit deosebirile intregii
"ie1i, aie celor inteligibile, ralionale, sensibile,
creicitoare; deci, fiindci a spus mai sus ci 9i soarele
da vialri qi hrane$tetoate,si nu inlelegi cl de la sine iue
el aceasta,ci din obirqia $i cauzatututor'
Capitolul

VII

$l
Mai presus de toatd tn[ekpciunea. Sunt unii dintre
filosofii striini de realilate care ne spun ca daca voti sa
declaralipe Dumnezeumai presusde toati inlelepciunea
qi inlelegerea, il faceli neinlelept qi neinlelegator' Lor
irebuie si li se spuni: Dumnezeulnostruestemai presus
de toarcceleinlelescqi existente;deci fie cl e cugetatde
noi inlelepciune,tie inlelegere,fre via1i, fie ipostas'fie
existenli concreti, fie ftn1a. este mai presusde toate
acestea,nu ca neparta! de acestea(fiindca acestae un
lucru lipsit de inleles,cici cauzatorultuturor cum n-ar fi
ci pentru ca toate,provenind din El,
panagde acestea?),
sunt partagela intregimealui; caci totul la care se particioi e mai vechi decdtcele din el; de aceease numelte
gi i:;istent;i leat in sensprincipal, 9i timp' ca Cel c9 I
iacut gi veacurile qi timpurile; aqatrebuie spus deci qi
despreinlelepciunegi via1a,pentru ca este gi Crcatorul
lor; ceci daci am spuneca acesteasuntaltfel, Dumnezeu
s-ar afla inlelcptul $i inlelegatorulde pe urma, ceeace
esteo indrrlzneal6a lor, nu a noasra. Sa nu fie!
Soarele - ti 4l tnvdldtoruJui. Noteaza ca numegte

211

Despre Numirile Dumnezeiegti

soare al seu qi al Sf. Ierotei pe apostolul Pavel lvlai
noteazi cum a inlcles Pii'rintelespusaApostoiulul Uacl
Gura de Aur gi ceilal! Parinli au inleles-oaceastadespre
cruce.
Ci este un obicei a! teologilor. Spusa cA e un obicei
al teologilor sa declare lipsurile, contrare lui Dumnezeu,sa o inlelegemastfcl: voind aceiasa prezmte pe
, entru ca
c a t e c u p u t i n l i l u m i n a d u m n e z e i a s c dp
e s t e n e a p r o p i a t a ; i n e v a z u t a q i c u e a n u s e .p o a t e
c o m o a r a ^ n i m i c ,n i c i n e m a t e r i a l ,n i c i s e n s i b i l , a u
n u m i t - o i n t u n e r i c ' c a : , f i - a p u s i t ' r l u n e r i c t r la c o p e '
r d n r d n t ( P s . 1 7 , 1 3 ) 'c e e ac e A p o s t o l u Ir e d i p r t n :
Cel te lttcuie;te in lumina neupropirttd (I. Tim'
6 , 1 6 ) ; c d c i d e c e e ac e n u s e p o a t e a p r o p r ac l n e Y a ,
e s t e a s e n e n e ac u i n t u n e r i c u l i n s e n s d e d e p a s i r e ;
partea
(Lt|loo$tercoTQdin
5i iaraqi: Minurur!tis<t fricut
^ro, t-n inkirit f(nrte, ttupttt (privi) /o ea (Ps' 138'6);
dacacunogtinlanecuprinslgi neinleleasia lui Dumnezeu
e aseminAtoare necunoaEterii ce depafelte toata
despre DumcunoEtinladin cele create' necuno$trn1a
ner.u nu "tt" lipsa de invalaturaa inleleplilor cu privire
ci cunoStinlace cunoalteprin tacere
la celedumnezeieqti,
ci Dumnezeue necunoscut;la fel nurnescei intruparea
lui Dumnezeu CuvAntulchcnozddeqi e plina, mai bine
zis mai mult decit plina, de inlelepciune $i putere g
mdntuire;dar numescai biruinla prin cruce slAbiciune.a
lui Dunrnezeu deoarece puterile rele li nevtrzute ale
diavolului au fost destranralcprin moarte qi in locul
mortii s-a introdus invierea morlilor li imparalia
".ruiilo.; in acest mod 5i inlelegerea lui Dumnezeu'
care intrece toata inlelepciunea9i qtiinla oamenilor s-a
numit qi ncbunie a lui Dumnezeu: ar purea inlelege
cineva spusaaceasta,cugetAndla eretici ;i impreuna cu
e i s i l a E i i n i , c a r ei 5 i i n c h i p u i ec a d o v e d e s cp r i n r a l i o n a m e n r cl u a t ed e l a i c l c s e n s i b i l ec a i n t r u p a l c al u i D u m nezeu,care a mers pdni la moarte in iconomia ei' a lbst
u la v e la
i m n o s i b i l i . C u e e t i h d l a e i . p r e a d u m n c z e i c s cP
i ia l i n l e l e p . '
s t r i g a tp l i n d e u i m i r e :O . u d i n < u l b " e t l 1 i e S
t iuitii iui Dttmne:ett,cit de ne(er( etatesuntjudeciilile
/ a i l ( R o m . 1 1 , 3 3 ) ; d e c i c e e ac e i n t r e c e t o a t a p u t e r e a
i n t c l e n c i u n i ci r c a t c .n u e e g a l ac u c u v i n t e l ei n \ i l a t e d c
la'Durnnezeudcspre ncbunia lui? Fiindca daei nu
orecedc crcdinta. taina nu poatc fi explicata prtn cuu i n t " . u u p r i n d e n l o n s t r a l iliu a t ed e l a c e l e s e n s i b i l e '
La Dimnezeu suferind contrariul' Cuvintul suferind conrrariul (ov'rtneno'v6'ro)g) arala o resturnare;
caci prin negaliile care arataprivaliuni se.indicid^eplguea
lor in Dunrnezeu;e ceeace a spusin alt loc ci e inlelesul
al negaliei.
depagilor
'
i"ro "" si iram tn ea contrur ra(iunii' De.fapt
patima de pe cruce Ei spusaca Duntnezeua patlmll cu
irupuI pareqi contrlr raliunii 5i absurdidar aceastaa aralat
adeuiiul real. Notcaze cum inlelcgc Parintele spusa
Apostolului; dzr Gura de Aur gi ceilalli Parinli au invalat
aceastadesPrecruce.
Letnchidem,gr. dvetl,oripevot. In alte locuri. intorcAndu-le,adicAinviluindu-le. Prin aceastaarata ca nu
trebuieaseminatecele dumnezeielticu cele omeneqti'
Are puterea. Am spus5i nrai sus cA Ininteavoind sA
inrclcas.i.iesedin sine'coborlnd la inlelesuri;caci inlele,u'.i1. iun, mar jos decit cel ce inlclege. ca cugctate$i
cuprinse,ca o imprigtiere 5i impA4ire a unita$i minlii lui;

2lz

caci mintea e simpla $i fara pi4i, iar inlelesurile foarte

multe qi impraqtiategi ca niltc chipuri ale minlii; pcntru
aceastaceleinlelcgatoare('[d vopd)' adicacugetatoare,
suntmai mici decit cele inteligibilc (r6v vont6v) sau
cugetatc.I:rr unire a rninlii numeqte.cum o spuneln-cele
u.ullotou." mai clar' cea prin carc se extinde la cele de
dincolo de ea. adici intrain vederealui Dumnezeuprin
ie;irctt din toale cele sensibile;i inteligibile.ba incA qi
d i n m i , s c a r e ap r o p r i e , c a s i p r i m e a s c a a s t f e l r a z a
c unoStin1ei dumnezeie,sti.
A'ceistd (inlelepciune) ne, a{ionald' Aici limureqte
mai deplin cuni nebunia lui Dumnezeu e marlmea
necuprinderii(neinlclcgerii) lui Dumnezeuicaci sPune
c a a t i t a t l n p c 6 r s u n t e mi n c l r i 5 i n c e l es c n s i b i l ea' u z i n d
9i supraliinlialitatealui
dc dog,nradesprenctnaterialitatca
Dumiezeu, ritacim: astfel. ascultind unii invalatura
dcsoreTreimea singurainchinatd 5i auzind unii despre
intrtircr ipostadca;eimpa4ita $i nedcspi4ila. indata se
indoicsc,ludnd seamala corpuri careau ne\ cle de spallu
si de distante.zic6ntl:cunt sunl trci ipostasuridc sine Ei
iunt nedespa4itc')Ei nu StiucA e o prostic si speculcze
despre Dumnlzeu, despre ccle dumnezeieqtiqi despre
altgmulte lucriri, pe tcmeiul celor sensibile;catrcei zice
t"ttnt sptts te!e pdntinte;ti Si nu credeli'
Domnul:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Datti
cum t'e1icreclede tui tuti spunecelecere;ti7 (loan3'12)'
(sufletest.')
Si dumnezeiescul Pavcl zice cA'.Omul.firesc
)u prineye celeule Duhului. Cdt i pentru el sunt.nebunie.
(l bor Z,t+). Deci ceeace e pentru oameni nebunia.lui
burl'rn"r"u .suntcele duhovniceqticarc irebuie urmdrite;
caci a numit inlelepciuneanebunieprin laptul ca nici o
inlelepciunenu o poateinlelcgcleae 1i ncralionala5i ! arA
minte, neexistindo raliune sauo minte caresa o explice
sau sa o cuprindA.

$2
Din ea - (puterilc) inteligibile. Noleaza ca 9i in alte
ll e drept
locuri Puterilcsunt inteligihile5i'inlclcgiitoarel
ci aceleasunt gi inreligibilc gi inlelegatoare;acesteasunt
ordinelede sui: ele sunt inteligibileintrucit suntinlelese
intruclt sunt qi altele
de celeinferioare;iar inlelegaroare,
m a i i n a h e g i t i n d s a i n l e l c a g ap c D u n r n e z c uC e l n r a i
oresus de toatc. p" cit lc c cu putinla. Hr:inite de sus'
irrancsccu inlclegcrcape cei ce inlcleg Ia un grad inferior'
Sufletele noastrc stlnt numai inlclegitoarc: cacl
inteleeAndsprc cullo:lltcrc pe cit pot pc cclc superioare'
nu au"dupailc p.'cincva inlelt'gator.ca sd lie qi intelgy-;
cii sufletul de dupa noi \crl tnimtli(. n tra(l )' e lara
raliune qi fari mrrtc; dar inlclegerile mLnlilor dumneieicqti tale ingerilor)' nu cohoaraprin cugetin ca ale
nou.tr" lu cele-[a care (urcd) rnintea noastra'din cele
impa4ite, adica din cuvinte sensibile!i dcsfa$uratesau
de'la lhipuri Ei mullime' ccea ce inseamnaca (mintea
noastla);duni din cele materialeinlelesurinemateriale'
privindu-le (contempllndu-le)pe toatein cel simplu'
Inteligibile lvolitcril inlelege-le in raport cu noi; iar
(voepai) in raportcu Dunrnczcu'
inteles.atoare
'
Siu din impailiri. Noi suntctnin irnpa4iri' adicA-in
s i m l u r i ;c i i c i o i t . . u r . a u z u l 5 i a l t c e v av e d e r e a$ i l a f e l
celclaltel gi prirmm cunogtinla cclor ce sunt-dtn cele
sensibileinipA4ireprin sinrluri sau din noliuni impa4ite

Despre Numirile Dumnezeiegti

ci are in calitate de cauzi qi relele in sine in mod anticipat
sau sd conchidAdin aceastaci e cauzatorullor; caci nu
despreacesteaeste cuvantul Pirintelui; caci el a aratat
mai inainte ci raul nu e nici existent'nici in celece sunt;
ci cuv6ntul lui estedesprecelc ce suntin flinld, caingerii
qi celelalte creaturi, precum a spus ;i inainte, a caror
cuno$tinla nu o are din faptul ca le invale cum sunt;
aceastaa aratat-o zictnd:Ntt ullind cele ce suntde kt cele
ce sant, gi: nu privind in mod specialpe fiecare,ci ca
Facatoral lor, are mai inainte cuno{tinla lucrurilor sale,
g t i i n dc u m l e v a a d u c el a e x i s t c n l :qi i p e n t r uc c l i n t e :9 i c a
abatereade la acesteaqi lipsa sau neimplinirea lor qi
neputinlaproprie le va aducerdul, pe care-l face lipsa a
ceeace e conform firii sau contrarul firii; in acest scop a
dat pilda luminii; caci prin tipsa acesteiase face prezent
intunericul, care are drept cauzA absenla firii luminii,
precirm gi deprinderile lipsurilor careil intdresc pe acesta
gi care sunt, cum ar zice cineva' cauzelemai accentuate
ile tui. Parintelevorbelte deci aici desprecele facutede
Dumnezcuspreaducerealucrurilor la existen!a$i despre
firea fiecaruia din acestea,ba spune ca au 5i preexistatin
Dumnezeu prin preqtiinla lui 9i prin faptul ca le-a hotardt
de mai inainte.
Are de mai tnainte - fiinla. Cunoaqtereaare de mai
inainte gi a conceput de mai inainte fiinla.
Precum qi lumina. E o comparalie potrivitA; caci
precum dacacineva ar presupunelumina aceastavazuta
ce are minte qi raliune, apoi am intreba-o pe ea de
cunoalteintunericul,ea ar spuneca il cunoaqtedinainte
de-a se fi ficut intunericul, dar il cunoaqtenu din experienli (caci cum ar cunoa$telumina intunericul?Fiindci
de e lumini, nu va fi intuneric), ci il cunoalteintrucdte
lumini, de aceeaqi Stiecl de-;i va retragepropria lumini'
nimeni nu va vedea - aqa qi Dumnezeu are in Sine, in
calitate de cauza, cunoqtin!a tuturor' necAqtigdnd-o
aceasta prin experienla, pretinzindu-se astfel ci la
aceastAcunoqtinlaDumnezeu ajunge mai tArziu sau cA
inainte nu cuno$tea.Dar noteaza ca intunericul este
cauzat, aparAnd din lipsa luminii, ceea ce este contrar
Manicheilor.
Despre tntuneric. intunericul nu se cunoaSte din
altcevaci din lumini.
piln in chip desih.vrrcr.in chip desfiqurat 16te[o6rr6q)
$i nu din cele ca suzl. ObservacumziceciDumnezeu
cunotqte cele ce sunt nu din cunoaqtereatuturor, ci din a sa'
gi in cerc irrkl,q:;, adici sufletul omenescnu inlelege
precum lumina cunoaqteale intunericului deqi nu are nimic
printr-o intdlnire totala a minlii cuno$tinla durffieze,iasca,
din intuneric in sine ?nsi5i. Acestea s-au spusin multe feluri
ci p.lmina adevaratainlelegere a lucrurilor trec6nd de la
c u m D u m n e z e u c u n o s c d n d u - s es a u
o parte la alta, prin care,deqie lipsit de vedereaingereascA i n c a o i t o l u l V :
pe
Sine,inlelegesaucunoa$tecelece sunt
inlelegAndu-se
cea
cauza
despre
inlelegerea
aduna
a lui Dumnezeu,
ca din modele.
unicd a celor privite in mod variat qi se invrednicegte
Deci nu (are) Dumnezeu. In Dumnezeunu e nimic
astfelde inlelesurileingerilor.
indoit, fiind cu totul simplu qi mai presus de tot ce e
(Nu) dobindeqte ceea ce doregte. Mintea demonici
simplu.
egalitateacu Dumnezeu,dar nu
doregtedin iragionalitate
tari - Ei tngerii. Circi ingerii Stiu cele de pe pim6nt
Itie cum ii este cu Putinla sa dobAndeasci aceasta'
nu intAlnindu-seprin simguricu cele sensibile,ca noi, ci
nepatimindprin fire neqtiinla,ci alegandcu voia ceeace
prin puterea inlelegerii prin care se inleleg pe ei, cum se
e iontra. firii. Dar e dc notat ca demonii. intrucat au
vedea din Scripturi, de pilde de laTobie, unde
poate
dar
facinduBun;
de
la
Cel
aceasta
minte. au dobAndit-o
arati cA dumnezeiesculRafael a spus fiului lui Tobie sA
seneralionalili nevrind sarim6ni ceeace erau'au suferit
unga cu fierea peqtelui prins albeala ochilor tatilui siu
o cidere din inlelepciune.
iviia (in ei) din gainalulunor pasari;cdcin-ar puteasocoti
Prin depdqire. Cele spuse despre Dumnezeu ca
cineva ci ingerul a invalat medicinacu osteneali;dar qi
ca gi cele contrare,se inleleg prin de_piqire.
privaliuni,
"
ingerul din Judecdtori, scolandpentruGhedeon foc din
Nimeni
sd
(qtiinilu-le)
dinwuntru'.
toate
celelalte
$i
piitra, nu a gtiut prin simguri, ca noi, despre foc cA e
nu fie dus de acesteala cugetiri absurde'incat sa spunii

prin aceleaca pi4i; $i din invdlaturi impa4ite sau din cele

inlelese, sau uneori qi prin raliuni desfilurate se face clar
5i explicatconlinutul lor. Iar tirile inteligibile aritind in
ihip inleles toate in acestea, se lurnineaza printr-o
inlelegereunitari qi cunoqtinlasimpla a adevarului.
E tntipdritd. Spune ci ingerii au puterea 5i lucrarea
venita dh inlclepciuneamai presusde hre a lui Dumnezeu;
cacr dumnezeieqti-iingeri au, prin participare' Puterealuprin cire seir4elegpe ei inqigi 9i celece
criirii inlelegatoa.re,
sunt; Ei ingelegind inlelesurile in mod v6zittor, au spus ca
sunt inplesun ale lui Dumnezeu. Doci au accastalucrare
ingelegatoareadaugatalor de la Dulnnezeu, Cauzatorul' 9i
inleleg cele ce sunt in mod superior sufletelor' dac-as_'ltletelJinleleg existenleledin existenleleinsele 9i se intilnesccu chipurile pe care le cugeti in mod desfiqurat 9i se
miqcain cerc in jurul tuturor. Dirnpotriva' ingerii inlcleg in
mod unitar mul$mea existenlelor (a celor cc sunt) din
chipul dumnc:reiescsadit in ei qi nu se imparlesc in (conformitate cu) impriiqtierea variati a existenlelor sau in
cele sensibile,ca sufleteleralionale;dar sufletelese invrednicesc intrucdtva de modul inlelegerii ingeregti'
imitdnd pe ingeri, cdnd. adunAndinlelesul celor multe
intr-unul. au totodata toate distincte intre ele in mod
neconfundat;au qi sufletele,capacitateaajutatAdin afari'
de-a inlelege,asemeneaingerilor; dar aceqtiainleleg din
ei inqiqi 9i in ei in5iqi, ca unii ce sunt asemenealui
Dumnezeu (;i ingerii qi sufleteleau de la Duntne:eu
cttptttirotea de u inlelege e.ristenlele, dar tngerii le
tnjeleg rlin ei lnSi;i, pe cind suJleteleieqind prin simluri
Ii ele. n. trad.).Acesteadespreceleinteligibile.Iar despre
Dumnezeu,cum inlelege El, ai (lamuriri) qi aici qi mai
sus, in al cincilea capitol, spre sfArqit; iar cele spuse
despre suflete, ca asemeneaingerilor aduni intr-un
inleles cele multe, se vor implini cel mai mult qi
desAvdrqitla inviere. cdnd ajunse iard5i in trupurile proprii, vor primi cunoqtinladesev6,r;itia existenlelor.Iar
aceastao va avea,in mod desdvirqit. dupAcum am spus,
invierea dreplilor. $i a;u, vom fi purureo LLtDomnul (l
Tes. 4,17). Acum vedemca fn oglindd Si ghiciturd. iar
a t u n c i . f u 1 dc d t r e f u l d ( l C o r . 1 3 , 1 2 ) ' v o m p r i m i
cunostintacelor ce sunt.'
in ciip d"sftaEurotgi - in cerc. S-a spus ce se inlelege

213

DespreNumirile Dumnezeiegtr
arzator,ci din ceea ce i s-a aritat de sus; agaqi celelalte;
iar daci ar intreba cineva: qi cum vor simli diavolul qi
ingerii lui focul veqnic,i se va spunela locul potrivit. Dar
gila Duniel, in capitolul despre Baltazar, ingerul care
scrie qtie litere, fira sa fi invalat. Deci noteazace nu pnn
simlir-ele vine ingerilor cunogthla celor sensibile,nici nu
se folosesc ei de organele simlurilor' ci de puterea qi lrea
minlii.

$3
Pe l6ngd acestea trebuic cercetat. DiscutA cum
cunoagtempe Dumnezeu; 9i spunecu dreptatecA firea lui
Dumnezeu,ca ceeace este,n-a fost cunoscuti vreodata
de careva dintre creaturi, nici prin cunoagtere,nici prin
vedere; caci prin acesteane apropiem de cele necorporale; dar Dumnezeu se cunoaqtedin rinduiala creaturilor;
caci dacii.dupA Apostol. frumuseleacreaturilorvestelte
pe Creatorul adica pe Fdcatorul, din crealie' pe drept
cuvAnt ordinea existenleloroferl cunoaqtereaCelui ce
le-a rdnduit; caci cele ce sunt, adici chipurile lor' qi
flpturile tuturor in parte, ca cetele ingeregti qi toate cele
sensibile,suntchipuri gi aseminariale raliunilor (ideilor)
dumnezeielti;sau modelelelor sunt inlelesurieteme ale
lui Dumnezeu, pentru care qi dupa care au fost toate in
El, nehind altceva decdt El; 9i au fost aduse de El la
exisrcnla;caci zice Siin Apocalipsti preadumnezeiescul
Ioan, ca unul din ingerii cei mai vechi i-a spuslui ca toate
erau qi s-au ficut, numind prin aceasta ideile (ratiunile)'
fiindca erau, dar qi chipurile 5i asemdnirile raliunilor sau
ale modelelor, care, toate, s-au facut. Ciici cele
inlelegatoaresunt chipuri ale celor inteligibile, precum
cele inferioare ale celor superioare' Deci Dumnezeu se
cunoaqte prin inliiturarea tuturor in sensul depaqirii lor
(Dumieziu e scosdin celece sunt,neliind nimic din cele
crearede EI. t i Jiind deu.suprututuror in mod negrdit. n'

acolo, acum spunec{ qi prin celenegateacol.osecunoalte

Dumnezeu,dar nu fiinla lui; gi iaraqici nimic nu are El
din acesteasprc inlelegerealui; deci in calitatede cauza
a tuturor se cunoa$tedin cele din El; dar ca Cel ce nu e
nimic din cele din El, ramanenecunoscutdin toate;dar
cum se cunoalte gi prin negtiinla,o spune 9i aici qi s-a
qi mai sus,in caPitolulII
spus
D ar nb i n u se inlelege. Caci prin celecreateingelegem,
ne atingemde $tijnlalui, gtim caexisti Dumnezeu.Dar cine
esteDurnnezeusaucum saucdt de mare' nici nu inlelegem,
nici nu-l numim, nici nu cuprindemprin minte sau simlire'
Asemeneaacesteiacste qi spusa:Dumnezeuestein toate 9i
nu estein nimic din toate.
intr-o unire mai presus de minte. Noteazl ci prin
cele spusea indicat vedcrea(contemplarea)lui Dumnezeu
cea mai presusde minte.
Cdci ea este dupd Scripturd. Aceasta se spune qi in
inleleptiunea lui Solonnn. unde se zice ci inlelepciunea
eite ite;trrn (lucrtitourea) tuturor (lnlel.7'21); Si in
Pilde, unde se spune de citre inlelepcitne: Eu eram Ia
DAnsul cea care tocnleem(Pild. 8,30); :;i la David: ?ocre
le-ai fitt'ut tntru inleleptiune (Ps. 103'25).
$4

Dumnezeu Cuvintul, DespreDumnezeuCuvdntul;

gi pentru ce se spune CuvAnt qi ce insemneazaaceaste
numire; aici se arati o singura cauzA pentru care se
nume$teCuvint: pentru ci are in Sine cauzeletuturor
celor ce sunt;caci raliunileintregii firi sunt in El, ca Cel
ce e cauzaintregii crealiuni; fiindca prin El sunt toate;
cici ideile qi modeleledh El nu sunt altele in altul, ci
inlelesuri gi ragiunieteme ce fac toate;qi lirea e raliune.
sunt
avAndo cauzain ea^,o dati ce nu in deEcrtgi de_geaba
firile existenlelor.Il numeqtepe El CuvAnt(Raliune) qi
ca pe Cel ce se migca in toate in mod neimpiedicatqi
strabateprin toate pana la cele din urma. cum se spunein
trad.).
Eoistola cdtre Elrei. Cdti viu esteCuttntul $i lucrdbr
Din ftrea tui. Noteazi ceea ce e potrivit pentru
Ei celelalte(Evr. 4, l2).
dreptei credinle.
aptrrarea
'
AcestC uvdnt- esre.DumnezeuCuvintul, fiindinsuqi
prin modele
$i avdni chipunle. Aici rebuie inlelese
gi in mod real adevarul, pe drept cuvAnteste $i cuno$tinta
celgmai inainte hotaratede Dumnezeu,ale carorchipuri
simpla a celor ce sunt.
sunt rezultatele crealiei. Iar cele mai inainte, randuite,
Caci dacd Etiin(a unegte. Limurind cunogtinla
Aoostolul le-a numit hotardri de mai inainte, spunind in
adeviirata,vede in ea pe insuqi Dumnezeu Cuvintul'
Epistola cdtre EJeseni: Dupd hotdrArea (sfatul) mai
unelte cu adevarat
inainted.eveacur,(Ef. 3, I I ). Deci Dumnezeusecunoa$te Hristos Iisus; qi spunecA cunoltinla
pe cei ce cunosc;i celecunoscute.$i Eu curutst'oile M-ele
in toate fapturi.le,ca megterul in cele meqtequgite.Dar e
ji suntcunoscutde.ele; prectrm Md cunoustepe Mine
despA4it prin fiintA cu totul de toate; qi de aceea,fiind
(loan l0'14-15). Caci prenecunoscutin cele megtegugite,se cunoaStedin aceasta' Tatdl Si Eu cunoscpe Tattil
cum cunoltin!a,cunoscind ceeace a voit sAcunoasctr,se
necunoattere,precum gi din inlelegerea cunoscdtoarell
une$tecu ceea ce cunoa$te,ne mai avAnd o indoialA
din gtiinla fapturilor. Reludnd acestea'a adaugat la ele
despre aceasta9i ne mai fiind sf?5iatain alte 5i alte pareri
celeurmatoare.Deci qi ideile animalelor sunt in Dumsi nistatomica gi devenitiide aceeanegtirnli. fiindcii nu
nezeu,ca gi ale tuturor celor dupa fire in general;
i-a conuins ca cunoaste,la fel credhciogii unili prin
c i c i c e l e d e a i c i s u n t c a n i q t e s i m u l a c r el i a s e m a n a r i
credinp cu Hristos cel conoscut,care estc Dumnezeu
o a r t i a l ea l e c c l o r d e a c o l o ; f i i n d c a t o a t e c e l e d e a i c i
CuvAniul,qi avind credinlain El, au credinlaatotstabill
i u n i s i m u l a c r ea l e c c l o r d e a c o l o : p e n t r u c a s u f l e t u l
gi neclintiti in cele cunoscute,anumeci au cunoscutpe
e q i c h i p q i a s e m a n a r ea i d e i i .
- prin cunoqtinl.i. Cum.se cunoa;te
Dumnezcu qi au fost cunosculide Dumnezeu;$l a$aau
Dumnezeu
$i
ie5itdin neqriinp,caream spusca dczbina5i rupe9i migcri
Dumnezeu prin cele contrare 5i prin afirmari gi negalii'-o
spre alte qi alte indoieli, ca necunosc6ndce trebuie si
arataprin explicarealor. Caci dacAa spus9i mai sus,.in
prin credinla
primul capitot,ci nimic nu redafiin1alui Dumnezeu,.nici cunoasci;ei seafla in siguranla,incredinlali
ca au cunoscutgi s-au unit prin aceastacu Cel cunoscut.
ingelegerea,nici atingerea, nici inchipuirea, nici ophia'
Dar cel ce se afla in intunericulnegtiinlei,dupd Apostol'
nici clte le-a spus acolo gi aici, pe care le-am 9i explicat

214

DespreNumirileDumnezeieEi
cletinat de ratecire, e purtat de orice vdnt al nestatomiciei
omene$ti, ca cei rostogolili de valurile mirii (caci qi
p.e
aceastao spuneApostolul, cf. Ef. 4, I 4) qi ii socotegte
cei ce cunoscsrapdnilide nebunie,cum a spus9i Fest ltii
EStine'
Pavel carebinevesteacunoltin!a dumnezeiasca:.
bun, Pavele (Fapt.26,21). Cel cunoscAtorti cu adevarat
creqlin, ca unul ce a cunoscut pe Hristos gi prir El a
cAqtigatcunoqtinlalui Dumnezeu,adici cunogtinlaunitara a adevarului(cici cunogtinlasimpli 5i necompusae
unitarA). a ieqit din lume, nemaifiind in parerea gi
ritAcLea lumeasci; ci se cunoaStepe sine treaz qi eliberat
de necredinla mult ratacita; de aceea 5i moare in fiecare
zi pentru adevdr, nu numai primejduindu-se de fiecare
datApina la moarte pentru adevar,ci 5i murind neqtiinlei,
dar vieluind cunogtinlei Si manurisindu-se cre$tin.
Cauza - impd(irii. A numit canza ^ impe4Lii
(6torp6oe<og) piirerile neintemeiate qi mult impi4ite.
LocaSul, gr. eoriq,. Case, locuinJa.
(CunoEtinlei) unilare - a' creqtinilor. A declarat
unitara (vtoiccv) credinla noasra, ca fiind cunoqtinla
simpli gi cu adevaratneratacitaa existenlei.
Capitolul

VIII

$l
Ca putere.ince senssezicede Dumnezeucee putere.
Si domnia. Ca Domnul Puterilor, ucesta este
lmplaraul s/alei (Ps. 23,10); si: Domnul Puteriktr e cu
noi. uiutorul nostru Dumnezeullui lacob (Ps.45'l 1).
Deosebind-o de Puterile. Deosebind-o
lctgopi(ouocr;, adicA distingAnd-o gi despa4ind-o.
$2
Prin puterea neclintitd, gr. KoTd drivoprv cixl,rtov. A numit-o neclintita (dxl'rtov), adici necoborati
din virful ei; cici nu clintindu-seDumnezeudin putere
crer-azl,ci fiind nemiqcat gi neincovoiat in taria lui produce existenlele; poate ii spune neclintit (drlettov)
ti
ca neinchis 11.tqxl,etogevov); 9i adauga 'i nemarginit
(onepr6protov); cici nu se inchide, ca neputinciosin
ceva; ci se deschidepururea in puterealui, puterealui
Dumnezeufic6ndu-le toate.
intdregte Ei sldbiciunea. Slabiciune numeqte trupurile acesteanraterialegi paminteqti,pe carele numeqte9i
ultimeleecouri,cum am spusde multe ori mai sus,pentru
impirtAqirea,in chip obscur qi dupA capacitatealor' de
puterealui Dumnezeu.$i despretrupurilenoastrea spus:
Toare le pot in Cel ce md tntdre$e pe nrine, adit'd in
Hi'i.rros,(Filip. 4,13)l aceastase poate vedea insa gi in
celelalteanimale,ca in llnlari qi in mugteqi in celeca ele.
intrucit gi acesteanimale atit de slabegi repedepieritoare
pot fi tari prin acelelor, fiind imputemicite de Dumnezeu
care le-a facut; de aceeaDumnezcu zice qi prin dumnezeiesculproorocIoil desprelicusta 5i gAndacqi omida:
Putereamea tea mare,cAciatotputemicialui Dumnezeu
ajungepini la acestechipuri minunateli preaadevarate.
Dar aceastao vei afla gi in cele neinsuflelite'privind in
ierburi gi plante gi metale puterile odrdslitoare 9i folosi-

toare; 9i cele mai multe sunt fragile. iar altele tari qi dure
ca diamantul.$i altfel: numesteslAbiciuneimputemicitA
in acestea,pe cele mai slabe dintre animale, intrucdt au
putereade-a fi cu adevarat;sautrebuie socotitAslibiciune
firea neinsuflelita Si cu totul nemigcata,care a primit de
la Dumnezeu puterea fiinliali, adica puterea de a Ii in
general.

$3
$i de e tngdduit Adici nu era cu putinli de a fi ceva
in general, de nu are ca suPort Putereadumnezeiasci.
Puterea de a fi o are. Inlelege prin putere nu numai
ta,riade-a subzista;ci indica prin ea 9i capacitateade-a fi
un anumit fel de putere. Iar raspnndirea puterii numefte
ieqilea proniei lui Dumnezeu 9i a bunatalii lui la cele
din afari sprecelece sunt,Pentrua aducecele ce sunt la
existenli. $i indica prima puterea celor ce sunt; acestea
sunt existenlele inteligibile gi netrupegti,ca nemunto,ue;
dar inrpreunacu cele inteligibile trebuie socotite9i cele
inlelegitoare, numite acum sufleteqti 9i ralionale; clci
ralionali este mintea, datorita careia sufletul prin concesie e numit dupi ingeri. Apoi inferioara sufletului e
numita puterea simlitoare, a necuvdntatoarelor insufle1ite; apoi cea vitali gi vegetala, a tuturor ierburilor 9i
plantelor, prin care infloreqte viala vegetala; dupa toate'
e puterea flnliala (de-a fi in generul, n' trad.), adica a
celor neinsuflefte, cum sunt metalele.cele pemantesti'
care,ddnd subzistenld.face si 5i durezein existenlali dA
putereainsugirilor calde sau reci sau ameslecate;pe cea
de-a fi de folos sau de un anumit folos' $i puterile
doritoare,de-a puteavoi pururea(celeralionale)gi de-a
pofti, tot Dumnezeu le daruieqte;fi El le imputemiceqte
pe cele unite prin afecliune gi comunicare; 9i seminiele
tuturor sau elementele care se milca spre intdlnire prin
potriveala dintre ele Ei spre amestecaregi spre bldnda
apropiere; astfel le duce pe cele sensibile identice spre
nagtere.De la El au putereaacesteiuniri 9i a amestecirii,
cele ce se unescprin afecliune,precumam spus;de la El
e qi puterea elementelor ce se miqctr spre diferenliere 9i
despA4ire, ca astfel distincte si se migte spre naqterile
animalelor. planlelor gi celor ca ele; aceasu putere a
distinciiei sau a despi4irii o primesc de Ia Dumnezeu
spre a exista gi a se naqtespre existenlacele de chipuri
deosebite.A aratat deci aseminirile, distinclii.le, unirile
gi afecliunile Ei a numit unirile chipuri confundate 9i
prin distintlie. Noteazaca qi dorinlainsaqi
neamestecate
o au puterileingeregtide la Dumnezeu.
$4
$i - sd (poatii) fi acestea. Firea celor ce sunt cere
existenla nu prin proprie alegere, ci din necesitateaqi
folosul existenlei;gi aceastao spunezicAndcl putereade
a cere existenlain mod necesare de la fiinla dumnezeiasci qi atotputemici.
$5
Bunele direclii, gr. oet1roo1ivo6. Direclii bune
numegteagezarile5i r6nduielilc drepte gi frumoaseale
crealiunii, dar qi ale unitalilor gi simplitalilor ingereqti;

215

Despre Numiri.le Dumnezeiegti

sao numeqte unitali (6vri6cg) simplitaiile fiinlelor lor,
netrupeqti qi nemateriale.Notezzaca spuneqi de stele
ca sunt pentru vecr.
- neschimbate. Fiinlele ceregti
$i rdnduielile
neschimbatesa nu le inplegi aSa,pentru cA sunt eteme;
cici ele sunt dupe cum s-a scris,dLrluri slujitoare (Evr.
I,l4); ci inlelege neschimbareaca pdzirea marginilor
impuse lor. Iar inaintare a timpului nume$telungimea
acestuia gi miqcarea lui inainte; iar distinclie inseamnl
revenireatimpului sauorelor la aceleaqi;de aceeaa numit
gi circumttilulie louvel,i(ctg;
migcarea timpului sau
progreseletemporale,migcArilestelelorgi planetelorcare
se efecnreazain intervalele drntre doutrsprezecea$a numite case.Iar restabiliri (onoKc[Tqordoete), revenirile
la un punct dupii plecareade la el; de pildl soarelese
milca strabAdndintr-un an distanlade la agazisul berbecepdnii (revine) la acelagi,iar luna o face aceastavreme
de o lunA gi celelaltecinci in alt timp; caci din acestease
miisoara timpurile.
$i - puterile focului. Adici ale eterului. Vorbeqte
desprecele patru elementegi spuneca pamantul nu su
pe nici o temelie;iar Scripturazice ca s-a intemeiat pe
ape (Ps. 23,2).
(Puterile) Jiingiale. Poate fiinliale se zic gi toate cele
neinsufle$teqi nesimlitoaresau se numesc agade la a f;.
$i - indumnezeirea, gr. 06<oorv. Se indumnezeiesc
dreplii 9i ingcrii dupa cuvintul: Eu um :is: dumne:ei
s a n t e J(lP s .8 1 , 6 ) .
Vreo afirmare. Numegte afirmare (06otv) aducerea
la existenla.Cel nepartaqde puterenu estenici in crealie.
$6
Dar spune magul Elima. Se vede de aici vechimea
acestuisfAntbiirbat.Caci cunoagtecelece le-a spusmagul
Elima, cares-aopusSf. Pavelin Cipru qi de careamintesc
Faptele Sfinlilot Apostoli (Fapt. I3,8). Totugi Arabia are
mulli asemenealui Elima, care spuncafie noi zicind ca
Iisus Hristos, Dumnezeu Cuvlntul, a patimit cu trupul
pentru noi, dar nu cu dumnezeirea:daci nu primili ca El
a patimit cu dumnezeirea,cutn a voit, faceli pe Dumnezeuneputincios,zicind ca n-a putut sa patimeascdcu
dumnezeirea,de5i a voit; catre aceltia trebuie spus ci
Dumnezeu n-a voit aceasta,avdnd in ce sa patimeasca,
fiind contrar firii sa patimeascadumnezeirea, care este
prin fire nepatimitoare.Observdcum explici spusaapostolicl: Nu lttxtte Dumnezeu sd se nege pe Sine insuSi(ll
Tim.2,13).
Cdci negareasa. Ceeace spuneElima, magul,rizdnd
de dumnezeiesculPavel,carea spusca Dumnezeunu se
poate nega pe Sine insugi gi (crezind) ca e cu neputinla
c:r Pavel sa arate cd Dumnezeu poate ceea ce voie$te,
adicAsAsenegepe Sine,mareleDionisie o rezolvdfoarte
filosofic. Caci zice ci Dumnezeu este adevarul; iar
adevirul esteceeace este;iar minciuna,ca nesubzistenti,
nu indica ceva ce este;daca deci Dumnezeu se va nega
pe Sine,adevdrulfiind minlit, devinecevace nu este;dar
cum se poate intimpla aceasta?Deci neputinlu de a se
nega, atribuita lui Dumnezeu este semnul puterii negraite.Caci a zice ca se poatenega e ascmcneacu a zice
ci Dumnezeuse poatcface pe El sa nu fle Dumnezeu,ci

216

sa reaca in non-existenld, lucru care unegteimposibilul

cu blasfemia;cum deci seva zice Celui ce esteci nu este?
Deci Dumnezeunu poaleaceasta,adicAestede necugetat
ca El nu estc saunu se poateadmiteca El nu este;deci a
nu putea fl Dumnezeu, nu e cu putinla; caci precum
lumina, ca lumina, nu poate fi intuneric, a5aqi acestea
sunt cu neputinlii lui Dumnezeu. pentru adevarul de
nedispreluit;astfel dcci Duntnezeunu poitlc. prin
privaliune, sii nu se gtiepe El sau sa nu fi experiatceva.
Ceea ce este nu qtie ce este(rcea de-a nu Sti,sau de a
igrutra.El nu gtiesAnu qtieprin privaliune;caci neqtiinla
e privaliune,nu cevace subzista,ci e in afarafiinlei; cici
e o lipsa a ceeace trebuiesd fie. Deci e lipsit Dumnezeu
de nestiinlar;i niciodatAnu qtie sa nu gtie. Dar daci am
spuneca Dumnezcu nu cunoafte neqtiinlaprin priva$une,
neqtiinla ar line dc fiinla lui; negtiinla lui ar h fLinliali; qi
Dumnezeu ar fi intuneric; cAci ncltiinla esteitrtuneric; aqa
vei inlelege in nrod halt gi cuvdntul: nu poate sd lninta
Dumnczeu; qi: nu poateface Fiul nimic de la Sine,daci nu
vede pe Tatil fdc6nd; aceastae asemeneacu a zice: e cu
neputinil sa voiascaalteleTatal gi alteleFiul. Caci una este
voinla Treimir inchinatedupa dumnezeire;nici nu ignorim
ci Fiul lui Dumnezeuqi Dumnezeu,Unul, din prealaudata
qi preaneprihanitaTreime, facindu-se om, a luat voinla
omeneascanaturali gi fara de pacat.
$i a nu fi n u e.rte.Negatiapusacontra ncgatieieste
afinnalie.Deci cel ce zicecd a nu fi nu estein Dumnezeu,
deduceexistcnlalui. Astfel deci zice cd nu poate sa nu
poate!i, la fel, nu Stiesa nu gtie,din carese deduceca El
in mod sigur qtie gi poate; dar bine a adaus aici: prirl
prit'uliunelcacinu se zic prin depagire,ci prin privaliune
cA nu poale Srnu [lte.
$7
Este socotit iafiqi dreptate. Prin ce este Dumnezeu
dreptate'l Delinilia dreptalii e virlutea care imparte dupd
vrednicie sau lucrarea proprie a piirlilor sufletului sau
mAsura(nredia)inlre preamult gi preaputin saudeprinderea
de-a infaptui a egrilitalii sau deprindereaalegerii folosului
comun sau qtiinla celor ce trebuie ;i nu trebuie distribuite
sau a amindurora.
Defoind.Despre cei ce giliesc nedreptateimpotriva lui
Dumnezcu, cum zice Psalmistul (Ps. 74,5), spuneceeace
se polrive$te aici, aratand aiurearlacuvintelor lor; cAci
v2And unul cd ne migcam prin noi, adicA liberi, gi nu ne
stipAninr pomirile proprii, pentru ce, zice. am tbst fAculi
liberi qi nu suntem mai degrabaimpiedicali pnn lipsa de
voinla sapacatuim;ei ignora ca prin aceastavor sil fie pietre
miqcatede al[i; qi avind noi trupuri parn5nteqti,de ce, zic,
nu rdmdnemidentici, adica neschimbaf, fiind nemuritori,
chiar daciine folosim de celc rnaterialeSitrecatoare;aceasta
e propriucelorce nu cunosclirea celorsensibileqi inteligibile qi bolescde multa iralionalitate;cici trupul nostrufiind
materialr;ischimbicios, in mod cuvenit aveanevoiede cele
asemenea,adica de cele trecatoare$i matenale;iar sufletul
fiind creat nematerial gi ncmuritor, in mod cuvenit are
libertate din pricira asem;iniLriicu Dumnezeu; acestea
neinlelegindu-le, bArfesc providenla duntnczeiasciin
am6ndoui privinlele, deqi vad aceastamare 9i buni r6nduialA;aceastaaratiica atribuie cele ale unora altora.

Despre Numirile Dumnezeiegti

Celor ce se miEcdde sine, gr. oitortv4,
celor liberi.

orE. Adica

q8
Dar ar pulea spune cineva. Citre cei ce zic: cum nu
e nedreptDumnezeu.ingaduind celor netrebnicisi faci
rau celor drepli?
Altfel. Aici ne da o obiec$e a altuia; citci zice: ar
putea spune c'inevu Si.celelalte;qi rczolvA problema in
chip evlaviosgi cu iubire de Dumnezeu;cacraratdpentru
carc cauzAingaduie Dumnezeu, drept fiind, sti fie nedreptaliUoanieniievlaviogidc catrecei nedrepligi lacomi
(cici vedernnrulli drepli suportind pagube.fie in bani,
fie in Iucruri, de la cei nedrepli gi Iacomi); 5i raspundcin
chip drept; cdci spune cA cei cuviogi sa nu se supere
pentru cele pamAnteqtili trecatoaretfihdca in acestctv
nu mai suntcuvioti: intdi trebuiesacautecelecu adevarat
caci iubind banii, nu
vrednice de iubit gi dr.rrnnezcicgti;
mai sunt cuviogi. $i s-a dezlegat'intrebarea;aceastao
spunedumnezeiesculPavel: De te nu suferili mai bine
sd fili nedreptiilr1i (I Cor. 6,7), cerAndsi nu ne necajim
pentrucelelunregti;qi iar:qi vorbind de iubireadeDumnczeu,
pentruciirenu poatehnici ncdreptate,nici lacomie,zice:Clrre
ne t'a despdrli pe tni de iuhirea lui Hristos? Vreun neco: sttu
v'e() strAntu'ure @om. 8,35)'/ li cele umritoare. Iar impdtimiti numestepe cei alipili de cele materiale
(npooftrouq) 9i preocupalide cele piminteqti; trebuie
sa alegem (ncrper.6oxtpreio0ot) ceeace pare n-raipulin
important.
De firtugile ingeretti. Bine vorbegte qi de virtutea
ingerilor, ca gi de a lui Dumnezeu, dupa cuvantul: a
acoperitcerurilevirtutealui; qi dunnezeiascaprovidenla
lasa sA fie nedrepta[ilicei cuvioli in privinla lucrurilor
nateriale. obiqnuindu-ipe ei cu dorinla celor ntai duntnezeiegti.
De fmpdtimirea de cele materiale. ObservA cum
spuneca a nu se impAtimi de lucrurile materialeindica
birbatia; cAcicei ce serobescpatimilor lumeqtir;itrupelti
se numescin mod cuvenit afen.reiali.$i dreptateadutnnezeiascdnu voieqte sd ne dezmicrde li sa slabeasca
cineva prin acestca,ci ne obi;nuieqtecu dispreluirealor,
dupd spusa: Pe cel te-l iubeSteDonutul, il teurtd qi
bitiuie;te pe totfiul pe tat'e-l printe;te (Evr. 12,6);dcci.
ce'JCei ce au bogalie,nu sunt iubili de Dumnezcul Vei
spune ci in primul rand nu bogilia in sine este rea, ci
impatimirea de ca :;i reaua ei folosire; apoi cunoa$te
Dumnezeupe cei slabi dintre noi qi voind sa-i duci spre
mAntuire,le dii qi bani gi slavi, ncignorandce sunt; caci
cum i-ar ignora Cel ce gtietoateinaintede-a se face'lDar
o l'aceca sa nu avem nici o apirare, dupa Apostol: I)e
d(eea etti fdrti aptirare (cut'int de rdspuns). omule
(Rom. 2,1); :;i iardr;i:Aventurliereu mare, putand sd
suferecu ttoi irt sltibitiunile runstre (Evr. '1,15).
Sd nu-i (tase sd se)ntoleqeascd.gr. td pi1 06lptv.
A-i moleqi inseamnd a-i amagi prin placeri. Dar se
inlelege qi sinrplu a-i indulci.
De cele mai bune. De ccle dorite.
Nesldbitd ststornicie. Numeqte neslibila statomicie
(apeil"rxtov oTdotv; rezistenlahotarita fala de
dulcelile panrinte5ti qi neincovoierea spre cele materiale

prin ispite'

se
(Cauza) lucrdrti sale - in toate, gr. tfig dv toig
iilorq i6ronpcTicr. A numit faptuire proprie (i6toi
migcareaproprie a fiecireia dinue existenle,
npo/ov;
potrivit ftrii; cdcinu cstecu putinlii oamenilora facecele
ale ingerilor sau apei cele ale lbcului 5i invers.
De cele rele. Sa nu inlelegi aici cele t ele ca vreunele
din creaturi,cici nimic in acesteanu e rau:ci pAcatul,care
se ivegtedin alegereanoastraprin privareade bhe. Dar
Dumnezeune atragedin accsta.dacAalergamla El.
Neclinti(itn ei izsr,gi- de rele. Acesreasocotim ca le
spunedesprecele sensibileqi aflatein crealie,intrucit le
pazeite pe toatc in buna lor rinduiala; cAci nici una din
ele nu s-a schimbat,ci au rdmasata cum au fost create.
sau
Aceastaarataca sunt neschimbate(sgtdplqta)
neaplecatesprecelerele sauca le-a facut pe ele vrednice
de ales.sau ci nici una dintrc ele n-a ieqit din stareaei,
saunu s-amutat sprecelc infcrioare.Cacicerul li pamantul gi cele din ele au rimas la [el; iat luotreu str(iind4
eI i nrinut -tt Si p ti : e;r e nesc'hi ntbate i nsuI i r i I e J i eul re ia',
cici elementeleramin conlrare- qi caldura gi rdccalaqi
umezealaqi usciiciuneaqi llecare din ele rimine in propria integritateqi nu se muta in contraruli caci niciodata
focul nu se face apa, nici apa foc. Iar dacAse intilncsc
dupi porunca Creatoruiui, ficcare din ele rinrine
pdstr0ndidentitateasa.
Mdsurile, gr. td4, crvol,o7io5. Numegte miisuri
amroniile gi simetriile fiecirei firi.
Nu - de sccrpul. Adica nu in afari de scopul Sfinrci
Scripturi.
i ntd;rind, gr. rbruepei8ouoo. Sprijini-nd.
De - rdnile. gr. t6v lelcoB4idvcov. De lovituri ce
provoacarana li inrautalire.
Depdrteazd toatd inegalitatea. Nu zice simplu cii
scoateinegalitatea,ci pe ceadin flecare,adicafacc si nu
riimdni in mod egal qi la fel fiecare dintrc creaturi in
identitateacea dupa fire; de aceea a adaugat qi prin
pritaliune, <leoarece
inegalitateanu seelimina prin laptul
cd. creaturilenu sunt diferite qi necgale.
P:galitateatufitor. $tiind cA sunt douAmoduri in care
se vorbegtede inegalitatc.le lamuregtepe amindoua gi
zice cir dreptateain acesteaeste Dumnezeu, intrucat
masoaragi egalitateatuturor. dar elimina gi inegalitatea
tuturor.Inegalitatenumc$teacumpe ceacareseintimpli
prin privaliunea egalitalii, adica prin licomie. Cici a
in.rpirli tuturor in mod egal cele dupa vrcdnicie.susline
qi salveazatoate. DupA ce a spus aceasta.adaugA5i
celalaltmod in care se vorbc:itedc inegalitate.Caci ltie
pe unii, numind egalitatcqi identitatechipurilc inteligibile gi netrupeqtigi primelc inceputuriale cclor ce sunt,
adicacrealianemurimaresauunitililc, adici fiinlcle sinrple; iar cele sensibile,caresuntgi irnpii4iteqi in prefacere
qi in curs de-a se deosebi,ca aflindu-se altfel in altcle,le
nuIrre$teinegalitateca diversitate.Spune deci ca, chiar
daci ar cugetacineva la aceastdinegalitatea celor sensibile de forme deosebite,in care au loc na;terile animalelor, ale plantclor gi ale celor urmatoare, to[
Dumnezeu trebuie vAzut ca pizitorul fi pastratorul

217

DesprcNumirileDunnezeieqtr
acesei inegaliltrti. nellsend pe cele contrare sa se amestece qi si ajunga impreuna prin amestecarela coruplie.
Cici precurn le-a adus pc toate la existenlA,a;a le 9i
susline, ca si fie cum au provenit din obdrqie.
Cdci inegalitate4. Noteazi ca afirma gi inegalitatea
gi deosebircatuturor in totul gi c6 aceastainegalitateo
nrenlincdreptatealui Dumnezeu.Deci noteazi cd existi
gi o inegalitatenaturala.
Capitolul

IX

$l
Acestor numii dumnezeieEti. Prea inlelept spune:
statuiale numirilor dumnezeieqti,mutdndu-lede la Elini
la adevir; caci aceiale faceauca un fel de statui'carenu
aveau nici mdini, nici picioare qi pe care le numeau
Hermes; ei fAceaunigte tumulele de zid' cu porli goale.
Iar inaintea lor ptrneaustatui, pe care le venerauca zei' pe
c6nd pe cele din afari le numeau Hermes; acelti Hermes
apAreaudeci modegti, dar inliiuntml lor aveau podoabele
zeilor. Astfel vei inlelege gi aici numirile din Scripturi
numai despre Dumnezeu Cel ce este 9i e Dumnezeul
adeviirat,ca fiind spusein mod nevrednic despre Dumnezu,ca mic Ai ca gezind 5i cele urmatoare.Dar aceste
nume explicate gi infaligateca vrednice de Dumnezeu, se
descoperaavlnd inlauntru statuile gi chipurile dumnezeieqtiale slavei lui Dumnezeu.
Dumnezpu e ldudat ca mare in Scripturi. Zice cA
Dumnezeue mare nu in comparaliecu altceva,precum
boul e mai mareca oaia saulumeaca o panea ei, ci pentru
ca nu se poatecompara 9i pentru ca marimeadumnezeiascd e cu adevarat necuprinsi; aceastaa inleles-o indicdnd ceea ce e propriu ('[d i6ioq) sau specific lui
Dumnezeu.

52
Dumnezeu se numelte ileci mare. Deqi tAlcuieqte
numirile atributelorlui Dumnezeu,e necesarsa le intemeieze acesteape marturiile din Scripturi. Deci s-a spus
c|e mttre,unde s-ascris:Mare e Domnul nostru$i more
e tdria lui (Ps. 146,5) qi c1te se spun ca acesteain
Scripturti; iar cd este qi rnic, se arata in cartea a III-a a
Regiktr, unde spune proorocul l\e: Iatd sunet de vAnt
sublire, Si acob e Domnul (lII Reg. 19,l2). Caci il arata
pe el cuprinsde o undA,ceeace inseamni sublirime.Iu
ii El estetotdeiltnd h fel, o ai in acestcuvant:E& Janl
Si nu md st'himh (Ma|.3,6); dar ci e Si altfel' o vedem
cAnd se arati lui lezechiel ca om din foc ai chihlimbar
(Iez. 1.26-27\: iar in alt loc'. Oc'hii lui ca.fdcliile de foc,
qi celelalre (Dan. 10,6); rar loanin Apoculrp.szispune:Ca
chipul arameigi al cuptorului;dar enu'nrittiasemdn.itor'
c6nd spunecA a creal pe om dupti usendnurea lui (Fac'
1.26); iar neasemdn(itor,se declarain Isaia' cdnd zice:
Cu cineMd veli usendna,:ice Dttnrnrrl(Is. 40'25),ca Cel
ce nu are nimic asemenealuil qi srdnd Si nemiqcut, cdnd
spune lui Moise despre piatr|: Aici um stut Eu inainte
de< Ji tu gi cele asemenea;gi qe:dnd se arataunde spune
Baruch: Iu qe:i [n rcuc qi noi pierint in l'eac (Bar.3,3); ti
iardsi:Cel ce ;atle pe Heruvimi (Ps. 98, I ); iar miSc1nduJe se aratAcand zice: ,fi s-a suit pe Herutinti Si a:burut

218

(Ps. I 7, I 2); f i iarlgi'. Veni1i sd ne po gorAm,sll amestecdm

Iimbile lor (Fac. ll .7) Si:A aplecut cerurile Si s-ctpogo"it
(lI Reg.22,l0). $i acesteacares-audescoperitinparticuIar, vor fi limurite cdt va fi de trcbuinla.
Aceostd mdrime este gi nesfargitd. Deoarece Dumnezeu este marginea desivdr;ita a tuturo^r5i este mai
presusde desavargireqi suprainfinit cdci Imp(irdli4 lui
n u a r e m a r g i n e( s f d r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ,c i e s t em a i p r e s u s
de orice numdr. CAci degi se spune ci Dumnezeu este
Unul gi una, este mai presusde una; cici Dornnul' degi
indici o relalie cu nunterelecele multe ce ies din El qi
pareoarecunrinceputulmullimii numerelor,totuginumai
prin bundvoinlA a prirnit sA lle in calitate de Unul falii de
cele ieqitedin El, deoarececa Unul in Sine estesin-rplugi
neimpirlit. Dar astfel, s-a gi supraunificat
lune-pqvcotot; mai prcsusde Unul. De aceeas-a spus:
$i inlelegerii lui nu estenumdr (hotar) (Ps. 146,5).
$3
Deci aqa trebuie tnleks cii Dumnezeu e mic. CLci
toate existenlele, qi cele foarte mari, qi cele foane mici.
s impanAlesc de Cel mic; fiindca nici una din existenle
nu scapa de-a f,r mici in toate sau cele aflate in creStere
inainteazAde la a fi mici la a fi mai mari; aceastao spune
PArintele sau ci in ceea ce e mai mare se vede ceea ce e
mic qi nu in cel mic se afl6 ceeace e mai mare.in ceeace
e prin sine mai mare.$i pdtunzdnd. In aceastase aratA supraiulimea
migcarii lui Dumnezeu spre cele netrupegti. Caci a
patrunde pdni la desparlireasufletului 9i duhului parea
avea acestsens; aceastao declarApentru ca qi unitatea
necorporalA a sufletului poate ti impa4ita. De aceea
Dumnezeu cugeta fi in;elesurile Pe care le cugeti
migcindu-se qi lucrdnd, inlelesuri atdt de necorporale gi
neimpa4ite gi ele (caci ce este la mijloc intre minte qi
inlelessaucugetare'l).Dumnezeuintra in mijloc' precum
s-a spus: Tu ai inleles gAndurile mele de departe (Ps.
138,3);dar Dumnezeupatrundegi intrc suflet gi minte qi
duh, adici unde avem simlurile stabile,prin care sufletul
se intdlnegte gi cu cele sensibile li avem puterea
cugetatoarea gindurilor. Iar acestduh, inleleplii Elinilor
il numesc 9i ca un fel de al doilea suflet simlitor al
sufletului; deci acest suflet simlitor este cel ce patrunde
pdni la miduvi gi la vine gi artere gi oase gi in trupul
intreg.

$4
N emicqomt, nendsc&r.Noteazein cdte feluri inlelege
sensulnenaqlelii;sauceeace nu e incA niscut, dar se va
na$te, cum a zis Sara: Incd nu mi s'u fdLuti sau ca
neterrninat,ca tumul din Halani; sauca fiind de 1acineva,
ca Pavel: nu de Ia oameni; sau ca lustus, unul din cei
doisprezece;sau ca nefiind niciieri nicidecum, cum igi
dar in
inchipuie Elinii Scylla qi Himera 9i cele asemenea;
mod propriu-giabsolutinsugireade nefacutseatribuielui
Dumnezeu.In acelaqisens,spunind ca Dumnezeueste
neficut, il fereqtede explicArilenepotriviteale numelui
lui. Ia seama si nu inlelegi acest cuvant in sensulca
Dumnezeua fost fAcut(niscut), ca EicAndDumnezeuar
aveape cinevamai presusde El, ca sa se fi fecut(nascut)

DespreNumirile Dumnezeiegti
din acela creator sau bun sau duh sau foc sau ceva de
felul acesta;dar sa nu-l inlelegi nici in pafie ne,ldscul,
nici fiind deplin niscut, nici in facere,nici altceva;cum
trebuieinleles rtefdcut.o spunein urmatoarele.Acestea
le spunecontraArignilor gi Eunomienilor,carehuleaupe
Dumnezeuspundndca se compune din fAcutqi nefacut.
C i ca Cel total nefdcut. Dcoarece cere si fie socotit
Dumnezeuca fiind mai presusde tot ce e nenescut$i sa
spunem ca El este prin aceastanenascutduptr Sfdnta
Treime, vino sAlanrurim ceeace vrea sa indice. $i e clar
ci dumnezeiesculDionisie, de la inceput, fiindca pe
atuncicrau activi in Efes filosofii gi se afimra qi filosofia
ionica,pe cAndTimotei eraepiscopacolo.sesileasi mute
toateafirma1iilegre;ite ale aceloraspreadevir. Deci qtia
ca e o dogma a unora din aceia, teoria ca toate cele
inteligibile sunt $i nemuritoare5i toateccle inlelegaloare
sunt nascuteli nenascute;ca sunt nascuteca subzistdnd
din Dumnezeu cauzatorul printr-o procesiune a iluminirii; dar nenascute,intrucdt au provenit nu in timp, ci
in mod vegnic, adica in veci (era wt panteism fdfq, care
confundu facerea tuturor ;i ne[lerea tu nefacerea Si
netngterca,n. trad.).
Dar noi am spusmai sus ci cele sensibileau timpul,
iar ccle inteligibile veacul, din care pricini se spun 5i
veqnice.Deci zic acesteaca lun.rinAnddin procesiunegi
ca neficute.
Dar iarA5i qtia pe allii care spuneauci gi aceastalume
intrucetin eae totul:
vazutae Sifacutagi nefdcuta.FAcLrtA,
sau e din unul care inainteazi spre multe, ceea ce inseamnasprena$terilespeciilorde animalegi ale plantelor
gi ale altora; sau din cele multe spre unul, ceea ce inseamnaca inainteazaspre coruperesau spre desfacerea
elementelor.Iar nefacuE sau etema, declarau aceeagi
Iume, intrucit dupa ci niciodatAnu se ivesc ($i nu se
opresc)migcirile sprenagtere(facere)qi sprerestabilirea
celor ce ajung la corupere.Deci spunemarele Dionisie
ca oricind se amintegtede nefAcut,fie cum am spusnoi,
fie cum spun Elinii. sa nu se cugete aceastadespre
Dumnezeu;caci celelaltcse spun nefacutein chip cauzal
(ttiti au fost tn cuu:ele ktr, n. trad.);Dumnezeuinsd este
(nefacut)in chip necauzatgi absolut;cici caree cauzalui
Dumnczeu,care pur qi simplu e mai presusde toate'l
in mod unitar Si tn aceltsi mod. Br. PovorME xcri
toritoer6eoq. A spusin mod unitar (1.tovot6eoq;pentru
desavirqitaneschimbarea firii dumnezeiegti.Iar in acelaqi
mod (Toritoer8eoq) pentru neschimbareaEi neprefacerea
lui. Iar distincr (d<popt(6pevov) pentru ca se arataprin
defrnire {opi(etv) deosebit$i despe4itde allii.
$i - acelaqi.Calitateade acela5igi la fel sevedenumai
in cauza facatoare a tuturor, din care s-a dtuuit 5i fipturilor sA ranana in identitatea lor 5i in imbinarea celor
contraresaucaresunt altf'elintre ele. Deci toatein acelagi
fel, dar gi de firc neidenticAin Dumnezeuse observi. Iar
in caliDumnezeuesteacelagi(totit6g) sauasemenea,
tate de cauzatoral tuturor.
Ces una qi unicd. A fi pururea la fel 5i neschinrbat.
ceeace inseamnaacelaqi.e propriu lui Dumnezeu.$i El
nu e marginit de altceva,nici nu arc limita, ci toate se
temrini in El; gi Dumnezeuesteacelaqipururea,fiind ca
m o n a d a c ua d e v a r aat c e l a qqi i h o t a r l u i i n s u g is; a u h o t a r u l
distinct al tuturor gi ridicat peste toate in mod unitar qi

cu
identic; adici prin faptul ci e monad{ e neamestecata
nici una din toatc gi simpla gi prin faptul ca e acelaqi
(xa, d cd taut6v) este in acelagila fel (rioqDto>g);
cAci nu c nici o deosebire jntre a-i spune monadi
(!rov<i6o) qi de un fel unic lpovoetadql qi acelaqi
('uqutdv) sau de acelaqifel (tautoet6es); cAci acelaqi
lucru inseamni. Dar Dunrnezeutransmitegi fapturilor
faptul de-afi acelagi;de aceeatoatesuntaceleagigi la fel,
precumau fost ficute. riimindnd intr-o impreunii-sutlare
gi mintuire li irnpreunA-patinilre(conrpAtimire);5i pdn
aceastapot sa seimpailatcascade El; astfelle line in Sine
(nrAntuite 5i) inipreuna adunate gi pe celelalte adici
procesiuniledeosebiteale creaturilor;in acelaqitimp,
sprediversipiistrindu-giidentitatcagi neschimbAndu-se
tate sau contradic$e, 1inela un loc Ai cele contrare in cele
sensibile.
$5
Deoarece - tn toate fn mod providenlial. Compozilia
crealiei trebuie socotiti (oir1'c6ov) ca avand rostul de a
se depigi, pentru ca rrebuic socotiti avdnd un scop,
fiindca Dumnezeu este prezentin toate in mod providenlial gi cele urmatoare,(treulia nu poate.fi cLtgetatd
nemigtdttdu-sespre Ltnscop mai presusde e.r,n. trad.).
Cdci precum dacd - suflelul. ObservAcum e propriu
sufletuluisa fie inlelestrupegteqi cum seinlcleg trupeqte
pA4ile sufletului; gi le exprima acesteafrumos prin cuvant.
Nettnpdr(irea. Sufletul e neimparlit, nu in mod simplu, ci in raportcu trupul; cici numetteparii ale suflctului
gi puterile lui. sub chipul carora sunt inlelese uneori
perlile trupului.
Desjdgurdri. Numeqte desfaqurare(&v<inturv),
extindereasaulamurirea inlelesuluiascunsin cuvdnt;iar
purificarea (ovcrxo0cipeo0cl) este eliberarea celui
contcmplatde cele trupcqtiC ele trei dimensiuqi ale trupurilor. Vorbeqte de cele
trei dimensiuni ale trupurilor, cum lamureqtcindati; de
aici vei inlelegebine ceeace se spuncde Apostol: Ca sri
L'Ltnousteli
ce e ddintintea qi ce e indllinea (Ef. 3,18) qi
cele urmatoare; ceea ce unii au inleles drcpf crucea
mantuitoare. Noteazi ce e lungimea gi adfurcimeaqi
lAlimeala Dumnezeu.
Dar acum - (inlelegerea lui) Dumnezeu. Cci vechi
au numit unitatea,identitatea,egalitatea5i aseminarea,
cauzaafecliunii tuturor gi a providenleiqi a nrdntuirii;de
acceal-au nunrit (pe Dumnezeu)gi Unul; iar prin calitatea
au inleles providenlacreade altul qi prin neasemAnare
toare ce se arata in cele impi4ite gi schimbatoare9i
scnsibileqi in celeexistentesauinteligibile,inlelegind in
c h i p a s c m a n d t oqri n u m i r i l e .p r e c u ma m s p u s5 i I r t a is u s
in mod diferit; allii au inleles identitalilegi deosebirile
sau au inleles chipul identic qi in acelaqitimp altul, ca
privaliune.Iar a\ii au vorbit de rnargineaqi nemSrginirea
lui; Teologiu simbtilicd lc vesteqteca imbinate. Iar ca
inmullire unitaravad pe DumnezeuranrdnAndin simplitateaproprie in producereafomrelor complexe qi de tot
felul ale crcaliei; iar procesiune(npoo6ov) nume$te
migcareagi pomirea spre creare.

219

Despre Numirile Dumnezeieqti

$6
Dumnezeu (este) asemenea ctt sine.Despre noi nu
se poate spune (,senrcneo(6!rorov); ceci trupul nostru se
compune dincele asemenea(doporopep6v) qi rrea.recum aratd qi Aristotel la
ntened (dvoytototE6v).
e(t unintilek,r; iar Duminceoutul scieii Despre t1(t1tet
'rn
.""u ." ",t"' este deplin asemenea'fiindca 5i
;;;;'".
scnptura zrccci'ii fiind purureaneschini-.
dumnezeiasca
n"ur'"-"n"u' cdnd spune:care dintre :ei
;;;;-;;;."t
i r i s i ' .C u c i n e
, r , t ) , , r r n r r u " u T i e , D t , t t n t t t et P
? s . 8 . 5 . z l . gi a
n t t i t e l i t t s e n i n u . : i t e D ( , n t n u l ( l s . { 0 . 1 5 t S i :E u u m
inntuliit vederile qi nt-am u,semdn(t!in ntiiniie pt'()or(r
c i l , , r i o s . l 2 , l l ) , ; d i c d : E u s u n t u c ' e l u st 'iu m i n i f n s u n t i ,
.uo, ipunaIrineuin Crnttnt ere:iilttt'.
piin imitarea dupd putere. Trebuie inleleasi aici
imitarca lui Dumnczeu de catre lrea inlelegitoarc qi
'i?iriti-t;i
,"ti*"ia i"i"afri spreEl, dupi cuvanrul:Fili d--esavdrqili
iit.stivi, cn Tuttil trtstru cel ceresc (l-uc.
6,joj, i""u"o sunt la Dumnezeu in mod propriu gi-mai
oresus de tot hotarul si cuv6ntul, dar in'lapturi'-dupa
iurereu fie.aruia, p" .irutu firii; ier prin imitare uebuie
cel mai
i"f.,f"r." ,iC ti imparraqir"uuarutade Dun-rnezeu
oresus de tiintA, inrparritre pe care cele create au primi-

ce e animalul. Aqa spuneClement la inceputulcelui de

al cincileacapitoI durStrtntare deci dacasunt asemcnea
ce n-ar fi adevaratli ca nu sunt
Xfft.f.ie
:::"*?:"."J':
Este obiceiul
Asemdndrii, gr. cu'roopot6Trlr(4.
marelui Dionisiela spuna ce Dumnezeu este in cele
cauzatccxistenlaca atare5i -suponulexistenleica atare;
gi ca El estc viila de sine 9i ipostasulvielii de srne (al
de sineqi suporiutovietii); aqaesteqi acum asemanarea
tul asenianariide sine' Dar o spuncaceasta'n^uzicind cl
alta e viala $i altul faptul de-a fi produsviala inrudita' ca
p e u n a c a r c n - a r c c a . t . u q o . tp,: D u n r n c z e u d. l l l l _ : l l :
p a r r i c i p ac c l e c c p a r t i c i p al a v i a l a :c l p r e c u l ) sI c c x p l l c a
pe tini in capitoiul. XI..Dumnez-cueste numit viala de
iinegiputereudesineqi_asenranareadesineqiceleca
a"".t"u, .u fi-ind (in mod) incepator.gidumnezeiescqi
cauzator;caci esteqi acestoraEl insuSicu adeviratizvor;
iar viclii de sine qi asemanariide sinc qi celor la felle este
suport,.cacel ce daruiegtecclor ce suntadusein exisrenll
sa-participela acest dan:caci toate participii.la.acestea
potrivir tor; cele drntdi qi mai inalte creaturi ale celor
inteligibile' in mod incepitor qi superior' iar cele urmatoare in mod inferior. Despre asemtulare.anr spus $l
mai sus ci e forma de unitate a tuturor; caci ea arataca
tot ce este participa potrivit siegi intr-o impreuni suflare,
impartilindu-se de prima cauza; dar s-a spus ca nu e
desavlrqita'nici intreagi imitarea'

i-oo"f*eafj..re,casaiiepArtageqidecelelalte,pecare
le-am e*iu. in cele precedente lar spusa despre cele
asemeneilui Dumnezeu dupa chip nu anuleazi ceeace
$7
s-a spus despre om, ci a extins cuvAntul despre im'paflA$uegi la celelalte.
F aptul de a nu avea, gr. td ono66ov. Prin ccea ce
Cirip iEi asemdnare a) lui. Spune cum trebuieinleles
le lipseqte.
dupd cltipul ;i asemdnurea nu dupa lorma' cl oupa
inioarceria sprc Dumnezeu;i prin faptul de-a aveamuttea intinsa spre Dumnezeu' Cauzatorul existenlei 5i al
$8
existenlei bune; e ceea ce allii au inleles ca libertate'
celor
Dar ce (vom spune) Ei despre starea - dumneze.'
deoareie Dumnezeu nu c dupA fiin1i asemenea.
ioscd'l Stareagi qedereaau acelaqiinleles;caci au numit
ralionale; :;i nici noi nu sunlcrll ascmeneacu chipunle
noastredeieara qi de aramii'care sunt de alta substan[a, stare, nu a se'face drept din incovoierca pe scaun. ci
sigurd a lui Dumnezeu,predegi in oarecaremasura asemenea;cdci se aseanana
neclintireagi neschimb^area
unil" .u altele, pe temeiul chipului anticipat,cele de
cum a qedei e a avea imparalia mai sus numitd :;i a.se
aceeagireapti, adici de o treapta 5i de o liinlii' ca
odihniiontinuuinmodnecuprins;inScripturas-avorbit
Heruuimii qi Serafimii 9i celelaltetrcpte; acestchip este
de sculareadin qederc'ca in cuvintul: Sttul'i, Dtrunute'
nemain ccle inrciigibile (ingeri)' ca un fel dc substanla
intintpinti-i pe ,'i (Ps. I 6, I 3 ); 9i iara5itrecind de la stare
t e r i a l a c a r c e - v i u 1gai f:i e c a r c d i n c c l e i n t e l i g i b i l e e s t e c h i p . l a s e d l r e . z i c e : C ( i t eui r ( . t p e ( i i i t t i i S it e y e is u i i n c u r e l e
t.ie rle hituinla 1Avac.3,8) gi: S-a suitpe Herurimi ;i a
Dar Dumnezcu nu e aqafalA de cele din El; cici Cauzat o r u l n u e s t e a s e n r e n e a c u c e i c a u z a l i ; i a r c e e a c e a m s p u s: b u r u t ( P s . 1 7 , 1 2 ) ;d a r m a i a l e ss p u s a$: e : u l - o ip e t r c n ,
dcsprcccle intcligibile,cuget-o5i despresufletelenoastre
cel ce judet'i ( u drePt(te (Ps. 9'4) 9i: D untne:eua ;e:ut
inlelegAtoare.
pe tr6nul cel sfAmtL,l/ui (Ps.46,8). Iar acesteanu se spun
'
,
CEci numai celor de aceeasitreaptd Numcste de
i.up"q,", ci dumnezeieqte.
aceea5itreapti (6potayG:v) pe cele de aceeagifireintre
cum e Pelru
59
care te intootce(se inverseaza)asemanarea,
asemenealuiPaveldupa fire qi invcrs,Pavele asemenea
Merge' spre toate' Se vorbeqtedespreD-umnezeuca
lui Petru. Dar oare nu are 9i ihipul lor aceeagiraliune?
emia:6u
C a c i o a . e n u e i n a n r a n d o u i r a l i u n e a a c e l c i a q i f i i n l e ' c u m m e r g i n J 5 i m i g c i n d u - s e s p r e t o , a t cc' a i n l e rj-t'l-i):
(Ier'
ll
e logic'l Dar de om se spune qi altl-el,-canu.e asemenea sunl Dunme:eu aproupe tt nu dePurte
De
iaraqi:Ce1in roateSiprin roate (Ef.4,6); qi mai ales:.
chioluluipropriu: penrruca chipul s-a facut dupa asemamti t'oi sui la ter , Tu utnlo eSti qi cele umratoare(Ps.
"*lf "i qi nu omul dupi aacesreia;aqaqiin privinla
"r[.
'Cl"."i"r"f
138,8). Iar despre aratarile dumnezeiegti: Ap.leaca
"i li a cetor din b,l; nu e o inveisarereciproci
tule ;i pttgoard-te.(cf'Ps. 17,ll). $i: slirtt-s-a
certuile
care
(dvtrotprl<perv)
intre ele. Dar esre o inversare
Donrnul tn strigdri de teselie(Ps' 46'5)'
poalel'i spusa$i d"rp."."i." marruiescla fel cuvintul in
Nu prin mutare sauschimbare'Explicandcu evlavie
nod invers;de pilda, .u* ,. ,puna .a animaluleceeace
cele spusedespreDunrnezeu.zice: auzindci Dumnezeu
e sromacul,se poale rpun" iiintarr, ci stomacule ceea

220

Despre Numirile Dumnezeiegti

se miqci. sii nu inlelegi migcareaspre fapturile.cugetate
gi mai ales sensibilc;caci cele materialc se miqcd pnn
mutare (Kgrd gopdv); iar mutarea este schinrbarea
totalaa locului gi mai alescea carenu se poateopri cind
voieqte;iar migcareaeste 5i cea prin schimbare(xo, o
ol,l,oi<oorv): caci schimbzrea in acestcaz apare, cdnd
cel sensibij rdmAnind pe loc. se preface in patimi-ri contrare sau sc faceintre cale contrare li nccontrare; de pilda.
truoul e c6nd sAndtos,cind bolnav; la fel qi arama.cAnd
e rotundi, cdnd colluroasi; iiu prefacereade tot, are loc
cAndun lucru sensibilnu ramine acelar;i,ca acea$rtemelie, ci devine dc pilda din lot pamantul sAnge5i din apa
aer,saudin lot aerul apa,sautoiagul lui Moise qarpe,sau
apa singel aceastac 5i prelaccrc5i naqtere$i corupere'
oiin scf,irnba.eacelor de nrai inarnte; dar estc 9i o
miqcare,care face ceva in ceva neasemeneaqi dintr-o
cul,oarein alta. $i iaraqieste o migcarespaliala,ca mutarea dintr-un loc in altul; acea$a mi$care se face prin
mutarea lie in linie dreaptA, fie in cerc' cum se mrqca
roata, iar dupd unii gi cerul, sau prin combinalie intre linia
dreaptAqi circulara,ca mutareaprin spirala,cum e cea a
gerpilor.'Este qi o migcare inteligibila, prin care.lucreazA
mintea qi minlile dumnezeieqti (ingerii), inleleg existenlele. Este gi o migcare sufleteascAprin care.sufletul se
milca spre inlelesuri qi migcri simlurile; mai este qi o
miqcare-aplzrrtei,caremilca capacitateaei de a creye.qr
de i sehrani. Dumnezeunu se miqcAdeci prin vreunadin
acestea,ci migcareaCelui nemigcat9i pururea la fel se
nume$le voinla lui spre creareaexistenlclor qi iegirea
providenlei lui sPretoate.
Nici in ambele feluri Vorbeqte de miqcareace se
muta, pe care o nunelle gi in spirala;nesupusarelalrel
cu
iool6tcp), numeqte pe cea absolutii. dar in legatura
cele create.
Dar - gi miEcdrile lui Dumnezpu. Vorbind de miqcari
cum trebuie inleleasi in mod
la Dumnezeu.-lamureqte
dumnezeiescmiqcareala Dumnezeu'explicAndmiqcarile
sensibiledin lune in nrod anagogic(cu sensinalt)'
ingelegemigcarea
$i pin (miqcare) dreaptd. Cum se
circularagi ceain LiniedreaptAgi ceain spiralAla-Dumnezeu'
citegtein capitolul lV, dupa puline paghi de la inceputul
lalngen.la sullerc
capitolului:qiveiaflacumseinlelegacestea
gi la trupuri.
Pe iele de la miiloc gipe cele extreme. Cele supenoare
au totdeaunain legaturacu ele pe cele inferioare; extr.eme
numelte Puteriledi susqi apropiatede Dumnezeu Mijlocii,
pe celede dupi acelea.superioareluturor celor scnslblle'
bele mai inafte cuprind pe cele mijlocii, iar cele mijlocii
oe cele sensibile;-deaceeaa vorbit qi Sf. Scripturi de
ireptele ingerilor in ceruri' Dumnezeu le cuprinde pe
toaie, ca cdrcul pe toate cele dinlauntrul lui qi se intorc
spre
^ sine ca sPrecauzalor.
Dar noteiza ce inseamni la Dumnezeu cuvintele
acelaqiqi dreptate9i egal.
$10
Migcarea. E o miqcare asemdnatoareintreolalta 5i in
elemente;caci aceeaqiimbinare a acestora5i neoscilarea
in ea prqduce nagterile din cosmos; fiindci daci
prisoseqtevreunul din elemente'se corupe ceeace s-a

nascut.
E de $tiut ca pnn
$i dupd toatd egalilatea inteligibild.
aceastase inlelege (vor1t6v) a nu cidea in simlire. nici
a aueu puteiea inlelegerii in sine insuqi' ca puterile
sufletuluiEiale simlurilor: inteligibil (voepov] in\eatnna
a avea inlelesurile simple 9i absolutc. ca ingenl: lar
puterca ralionala (loYrK6v) e cea care primeqte prin
ia$une qi vedere cunogtinlelecelor ce sunt. ca mintea
omeneaica; iar puterei simlitoare inseamna a sta sub
simlire (simluri),ca pa4ile lumii careseimpart in fiinliale
cu totul
lpui existente) qi vegetale' adica existenlc
nemiqcateqi nesimlitoarcqi carepot fi migcatespre-orice;
caci defiresc firea ca inccput al migcarii' Iar egalitatea
voita esteceaalcasii;nu ignor cA prima extinderese arata
gi in sufletulomului ca o pulereinlelcgatoare5i ralionala'
Puterii - fdcdtoare a ioatd egalitale4 Este o egalitate
in firi de la iumnezeu' FAcatorul tuturor; 9i este o egalitate voiti, pe care o rcalizeazi cu voia qi prin alegerecei
ce practici dreptatea;i egalilatea in viali; dar $i aceasta
' eci toata
e s i l i t o t es i - a l u a t e x i s t c n l ad e l a D u m n e z e u D
elalitatea qi dreptateao are Dumnezcuin Sinc insu5iin
nioa *i-piu $i naimpa4il' ca Cel ce lc are de mai inainte
in idei qi-modelein glndirea lui sau o cuprinde in ca, ca
sii vorbim mai ProPnu.
CaPitolul

$l
Ca AtoQiitorul qi ca Cel vechi. Dumnezeu s-a aratat
lui Daniel ca Vechi, avind capul alb ca ldna,pentrucare
s-anumit gi Veclri de :ile (Dur-7 ,9);dar qi mai tdnardecit
un bitrAn caruia ii albeqtepArul, cAnd s-a aratat lui
Avraam cu ingerii; giinca mai tdnar;acesteagindindu-le,
le-a explicat autorul aici: e batrAn'intrucat toate exrstentelesunt din DumnezeuEi dupa El: de aceeasunt $l
mai rinere ca El: dar e tanar. ca Cel ce c pururea in
visoare, in fericire statomica; dar prin aceastae invechit;
iaidaci ar spuneca e amAndoui, adici batrln qi totodatA
tinar, aceasiaarati ci dureazi vegnic'de la inceputpinA
la sfirqit; trecdnd prin toate qi fiind de mai inairte,
dureazi veqnic pAnl la sfirgit; accst sfir;it este mai tanar
ca inceputul;gi aceastaare 9i ea o raliune;apoi adaugA5i
oirerea dumnezeiesculuilerotei; $i da $i spusaacestur
invalator, descoperindu-l ca propriul invalator al sau'
$2
Si ca bdtAn $i ca tdndr- Cum uneori Domnul e
desiris ca estevechi.alteoritanar;da pilda: /i.srsHri'rtos
i e r i ; i a : i ; i i n v e c ia c e l a s i( E v r . l 3 ' 8 ) ; a z i e m a i n o u c a
ieri.
Fiindcd unitatea. Deoarecearitmetica a dus la capit
mullimea ce e impa4itAin numere;unitateapuneinceputul i tot numarulfdoimeaaratape cei egali, iar numerele
urmatoare inainteaza la o mdrirne. adici la o mullime;
aceastae creatia,care estedin Dumnezeu;iar numirul
aplicdndu-semullimii, pe drept cuvdnt cel mai nou e
numit 5i e aratat prin numar; caci mullimea care -e qi
numarita a fost adusala existenlain mod negraitdupa
Dumnezeu5i de Dumnezeu;dar unitateaeste,precumam

221

DespreNumirile Dumnezeiegtr
spus, cauzaincepatoare$i a acestuinumar mai nou sau a
numerelor gi are oarecarerelalie cu cele multe, pomite
din ea. Deci Dumnezeu,care e gi Cauzatorul acestora,
avAndgi sensulde unitate,e mai tdnar (mai la inceput),
dupi inlelegereaspusi, decit cele din El; dar sunt gi unii
care au nunrit trupurile numar.

$3
Absolut nefdcute. Mai sus, ln al V-lea capitol. am
vorbit pe larg despreveac gi timp; acum trebuic lamurite
cele afirmate;cici zice ci Scripturanu nume$tenumai
veqnicpe Dumnezeu cdnd zice: Dumnezeu ccl veqnic,
care a pregetit inlllimile piimAntului; caci numeqtepe
Dumnezeuin mod absolutnenascut(neprovenitin sens
larg,n. trad.), cind il arataca existdnd in mod necauzat;
ci numegteveac Ai pe celece participi la nestriciciuneqi
sunt neschimbatein fiinla. fie ca sunt ingeri, fie cerul de
mai sus,ca de pild6: Pusu-le-ape ele in t'eacSi itt veacul
veacului (Ps. 148,6); Si: Cele c'ertu se vdd slt,tt ,-etttice
(II Cor. 4,18). $i spune ca vor ramane neschimbate
(crvol,l,oi<ota), cum au fost fiicute. $i numegte porli .
vegnicefie cerurile, fie ingerii ce stauin ele, ca portari;
dar qi pe celevechi le numeStevegnice,ca de pilda:Mian
amintit anii cei vett'titi(Ps. 76,5); dar 9i timpul nostru il
numefte veac. ca de pildi: Pdnd h sflr;itul veutului
(Mat. 28,20); gi: Ca sd ne sco(td pe noi din acest veuc
rriu de acum (Gal. 1,4);qi iariqi numegteveacultimp, de
pildA: Ea il t'oi int'iu pe El in :iua teu din urmd (loan
6,54); caci suntveac,nu zi, cele de lainviere; gi iararli:/n
careDttntne:eulveaculuiacestuiua orbit ntinlile necredincioSikrr(II Cor. 4,4); 9i timpul il numeqteveac,ca de
prldd: Zilele t'eucului (Mal. 3,4) Si: Moahilii Si Annnilii
nlr t'or intru itt tusa Dontnului pdnti la aL:eteleu neam
in lear' (Deuter. 23,3).Numelte celezecegeneraliiveac.
Deci nu trcbuie,zice,ca acolo undeScripturaspuneveac,
sAinlelegem numaidecdtveac dumnezeiesc;cAci acesta
esrecu totul absolut(tldvrn xoi anotr6T <og),adiclin
tot sensulnenescutgi etern;ci se indici ;i ingerii cu acest
cuvdnt,ca cei ce au calitateasii rdmAnAin identitate.
Veac prin pdrticipare. $i acest Parinte inlelege
veacul ca Grigorie Teologul, ca indicareapermanenlei,
sau a existenleide-a pururi.
Vorbeqte - Ei de un veac temporal. Veac temporal e
cel din Psalnri: S-a ostenit in leuL Si t'u trai pAna h sfdrSit
(Ps. 48,9). Iar de timp vegnicse vorbeqtela Aposol, de
pidi: lnainte de timpuri veqnice (Tit. 1.2) Sr: Tricute
(-tdinuite)dintintpuriregnice(Rom. 16,25);gi la Moise:
Il voi at'ea in tea. . Noteazaca vcacul viitor va fi incoruptibil 9i purureala fel.
DeEi qtim prin ei. Adici prin sfin$; dar noteazi ci
numelte inteligibilc ccle ce sunt, care au legiturii cu
veacul; iar pe cele sensibilele nume$tenascute$i intre
insu;irile lor esteqi timpul; acesteale ai in mod deplin in
capitolul V.
Nu - simplu coeterne cu Dumnezeu. In mod prea
inlelept asiguri pe auzitorulin dreaptacredinlaspundnd
ca nu trebuiccelenumite veqnice,socotiteprin aceasta
9i
coetemecu Dumnezeucel dinainte de veactri(Dumnezeu
Ditn'e
cele
de
veacuri.
e deusupra ve;niciei,find inuinte
tempuule, unele suttt;i leqrlir:e.Inlre lemporll;i veEnlc
nu e contradiclie, n. trad.).Caci am spus mai inainte cii nu

222

se nume$teveqnic veacul insuqi. ci ,[ nume.c ueEni.e

cele ce panicipala veac;deci ccle hteligibile propriu-zis
(ingerii. n. trad.) gi ficute ca existenlenemuritoare,trebuie numite gi vegnice,ca celece rimdn fara sfirqit prin
voingalui Dumnezeu.pentruca sunt qi adusela existenlA
de Dumnezeu,neexistind mai inainte. Vorbind qi mai
propriu, cele veneratede filosofii Elini, le muta in mod
sigur la dreapta credinli; deci spune ci Puterile fAra
trupuri crcatede Dumnezeusuntexistenle5i veqnicedar
nu coetemecu Dumnezeu,cum aiureauElinii, careindati
ce spuneauDunrnezeu,spuneautoate(s-u tre(ut asltelde
Iu panteism,kr Dunrne:euC reatorul SiIa ingeri,n. trad.)1
dar exista, zice, qi acestetrupuri pimantc$ti facute, pe
carele vedesupusefacerii,careau materiaca baziigi sunt
adusetoate la existenli deplinadupd luni. Iar unelesunt
la mijloc, intre cele veqnice gi nascute,cu inveliquri
groasegi pim6ntcqti,facute$i nascutedupa aceea;trupurile ce se nasc qi se corup, sunt la mijloc, cici sc ?mpirta:iescin partede veacgi in partede timp. Iar la mijloc
sunt qi cerul gi toate stelele;cdci sunt 5i acesteacorpuri,
deqi mai subliri qi mai curate,cum zice Apostolul: l-tpuri t'ere;ti Si trupuri pdmdnte;ti (I Cor. l-5,40);apoi
lAmurind cum sunt acestea,adaugi'. Altu e slavu soarelui
;i ulta a lunii gi alta sktt'astelektr (I Cor. 15,41).Deci
cerul qi pdmintul de mai sus au fost ficute in veacuri.
Caci s-aucreatinaintede lumina creata,cares-anumit qi
ziui, cum zice Moise; tdria qi steleles-aucreatla distanle
temporale,fiind corpuri in timp; ciici sunt qi tangibile 9i
viule; totu9i vor fi veqnice,intrucdt vor participagi ele
la veacca qi trupurilenoastreprelicute in nestricdcioase;
aceastao arata Si Apostolul, zicind cd va trece cltipul
lumii acesreio(I Cor. 7.3 I ), nu lumeainsAgi.
De aceeaqi despreacestecorpuri niijlocii s-a spusin
Psalmi: Pusu-le-upe ele ln veac gi ln veutul ventului,
porutl((i upus si uu r'or treLe(Ps. 148,6).Noteazadeci
cA steleleqi soarelegi luna r;i cerul sunt corpuri, darmai
subgiri,insAau devenitnemuritoareprin voia lui Dunmezeu,
cum sevor facegi trupurilenoastredupi inviere.A/r/e1:dar a
spusci suntqi sefac Iamijloc qiingerii5i sufletele,participind
in partela veac.pentru nesficaciunea gi nemurirealor, in peute
la timp, pentru ci se vAd in facere;de aceeale numelte pe
qi vegnice;caci a spusmai inainte cAcele
acesteatemporale
ce se numesc ca sunt in jurul lui Dumnezeu se aratA
rdnAnind in veuc; iar cele ce sc nasc, in tintpl iar cele
veqniceqi cele temporalenu trebuieinlelesesimplu astfel, ci dupi modurile impreunAcunoscutein ele, adicii
crezutecu claritate.
Capitolul

XI

$1
Pacea - ca obdrgia impdcdrii tuturor. Noteazi ci a
numit pe DumnezeuobArqiaadunAriisau concilierii; iar
prin mullimea impa4itAinlelegepe cele sensibile.
'
Unitute integrald. Prin unitatea intreagii au ingeles
unii cauzasimpla gi neirnpa4itda existenlelor,sprecare
se intorc toate. ca subzistdndin ea; iar allii amronia
universului. imbinatA din elementede firi diverse; de
aceeaa numit 5i razboi intem opoziliadintre calilalilelor,
a caldurii fala de racealAgi a umezelii fali de uscliciune
gi a altorala fel, cares-auunit sprecompletareaunui unic

DesprcNumirileDumnezeiegti
cunzimeasa !i o perase$te.
cosmos.
I nteligibile qi expimabile la ea.NumeSteinteligibile
Conlocuire unitard. Sl nu socotegtica Manicheii ci
gi exprimabile toate participarile pe care spune ScriPtura
materiadezbinatain ea instrqia nascutacestefenomene
demonice,cA umczealae prin fire in razboicu uscdciunea cA le dorim.
qi racealacu caldura;cici Dumnezeuuneqte5i pe cele ce
iunt astfel intr-o al'ecliune qi intr-o compozilie a univer$2
sului; razboiul launtric inlelege-ldeci ca luesc.
Prin unirea lor neconfunilatd. Numeqte unire
CeIe mai lecfti. Puteri mai vechi nu numeqtesimplu
(Evootv) qi adunareacelor ce intra in compozilie,chiar
ordinea Serafinrilor, ci faptul de-a uni cu ilumindrile dumde sunt neasemenea;aratAce esterizboiul liuntric de care
nezeiegtipe celece le au, fiindcA acesteaau o intdietate;cdci
am vorbit inainte.
ele primescprima adtare dumnezeiascdfu nuil neintptirlit,
Nesldbit.Degi elementeleau, zice,imbinareaqi comadictrnu in unele in parte,ci neimpa4it in toate.
pozilia intreolald neimpl4ite, totu$i insu$irile lor nu
Sd se reverse tn nesfdrqire. Respinge acum mari
pierd extremitatea lor, cum e cildura, uscdciunea9i
retaciri ale filosofilor elini 9i le muta spre dreapta
unii decelelaltein unireadiversitalii lor, vizute in intreg.
credinlA;caci mulii dintre aceiadezbinAndu-se,
Prin ameslecarea cu cele contrare. Amestecare
clard ca din opozilie se nalte tot razboiul prin cearti qi
numelte aici nu sublierea prin umezeala, care deslupta, iar allii ca numai din afecliune9i acord sunt profiinleaza lucrurile. ci consimlirea qi reciproca dependusetoate,neajungindu-sedupi vredniciela Dumnezeu;
denla, care pastreazacele existentein armonie; sunt
acesta(Dionisie) mutAnd numirile inventatede aceiala
inleiese qi cele sensibile,adica cele care se nasc qi cele
inlelesuldrept, a vazut pe DumnezeuFtrcatorli concilipotrivnice pe care le impaci una cu alta' ca pdmAntul.gi
ator, inlelcgind prin razboiul launtric al tuturor neapa,de carepAmAntulfiind invaluit, nu se topeSte;qi nici
conglisuirea naturala a celor necorporale qi nemateriale
cerul prin api, precumnici eterulnu topeqtecerul; acesta
li inlelegatoarecu trupurile gi cu cele materiale5i sensie rdzboiul Iauntric (natural), pe care Creatorul nu numai
bile; Cici rrupul pofteSte imporrivt duhului Si dultul
l-a inventat, dar care gi duce toate la afecliune 9i armonie
intpotrit'a trupului (Gal. 5, I 7); dar nu numai aceasta,ci
prin insegi elementelesimple, potrivit spusei:Tu ai fticut
gi toate cele sensibile sau corpurile' cirora unii le spun
v a r a S ip r i n d w t z ( P s . 7 3 , 1 8 ) .
nesfArqite ;i care se corup la nesfdrqit; qi ci fiind un
$i - neamestecotd. A spus neamestecateli dupe
amestec al tuturor, caruia ii spun nesfArqire,se preface
inlelesul de mai inainte.
prin deosebire gi desparlire in pa4i ce se disting qi se
Daloritd acestei (unitdli) - minlile dumnezeiegti
despartspre nagteri;gi aceastadistanlaspatialacre$tetot
unite. Am spus Ei mai sus cl minlile dumnezeieqtise
mai mult gi nu numai cele amestecatese curalescde
inleleg gi pe ele insele qi pe cele superioareqi inferioare;
dezacordurigi instrdinare,ci maleriaduce9i la taiereqi la
gi rimAn in ele insele c6nd lucreaza ale lor unile cu
descompunerepe cele ajunsela con.rpozilie,ducdndu-le
inlelesurile lor; qi par ci inainteazi spre cele exterioare,
pe toate la neasemtrnare5i la desfacere;astfel se descomcdnd se cugetd la cele inferioare qi la cele superioare; 9i
pun gi sestricatoate,afarade celesimplesaude elemente;
ala urca, pe cdt se poate, gi la inlelegerea Cauzatorului
pe
sii
se
toate
care
opre$te
fenomen
qi zic razboi acestui
tuturor; aqainlelegandminlile dumnezeiegti,se unescin
uneasca. Marele Dionisie, fiind iubitor de adevar,
chip congtient cu cele inlelese; caci inlelegand prin
numelte acest fenomen cum am spus' rizboi natural;
cuno$tinla,se unesccu cel cunoscut5i inleles' precum
tnrz esle
(natura.lil numegtesaudpgr5l"rov gi ofpgulov:
cele ce ignord se dezbini, neinlelegind ceeace ignori.
pe
Dumsocoleqte
prin
aceasta
nattoii):
de aceeasi
9i
Deci inlelegind o astfel de minte (de trryer,n. trad.)' se
prin
fire,
sAdit
in
un
razboi
nezeu de acord cu el, adici cu
inconvoaie spre sine, nerisipindu-se in afara sa, ci
care aducein fire pacea qi amronia gi simfonia universuunindu-secu sine,prin celece s-auintors spresineinsuqi.
lui; prin el Dumnezeu aduna toate in sine 9i impaci cele
alta este unirea spirituali a sufletului decdt cea a
Dar
cerelti cu cele pamante$ti,cum zice Apostolul (cf. Col.
sfintelor minti; caci acesteasunt inteligibile' iar sufletul
1,20); prin aceastaune$teputerile aqezatein toate; ceci
este inlelegalor, fiind inferior tuturor ingerilor. El este
ele striibatin chip slujitor la cele inferioare9i prin ele le
numai inlelegator,pentrucauzelece le-am spusmai sus,
intoarcepe toatela Sine, cArmuind;i suslinind toate'
unde am vorbit mai pe larg despre cele spuse aici' in
negldsuitoare.
o
numette
lustus
Pe care sfAntul
capitolul prim.
NoteazadespreIustus ca nume;te paceadumnezeiasca
P ri n (t n(elege re a) n em ateriald gi nein p drlit d. Deci
neglasuiregi nemigcare.De acestsfdnt Iustus amintesc
gi in sufletelenoastresepoatespuneca sealla o inlelegere
Fuprele Sl'inlilorApostoli care spun ca el se numea gi
neimpi4ita $i nemateriala,cind adunatoategandurilelor
l o s i f ( c f . F a p t . 1 , 2 3 ) ;m a i m u l t , a c e s t aa g i s c r i sc e v a ,
intr-o puritateinlelegatoare;cAci atunci inainteaza5i in
degi s-a folosit de invalaturi nescrise. Aceasta arata
unirca mai presusde inlelegereape o cale propnc lor.
i a r i g i v e c h i n r c aS f . D i o n i s i el i c a a c o n v i e l u i tc u A p o s in conglasuirea qi in acordul - desdvdrSit.Numegte
barbali
acei
ca
Noteaza
totii qi cu barbalii apostolici.
$i
pacedcsavirqitapaceadeplinaa tuturorbunatalilor.adicA
dumnezeiegtise foloseaude cuvinte filosofice, numind
oe
' Dumnezeu.
pacea lui Dumnezeu neglisuire 9i nemigcare
$i unind extremele. Extreme numelte Puterile de
sus qi de jos gi ccle mijlocii, precum au spusinainte, pe
ttirp0el(iov xoi oxtvqoiav).
cele din materia cea mai curald, ca cerurile 5i stelelegi
Pdrdse$teunitatea ei. Unirate (Evcoolv) nume$teaici
celelalte extreme, celc de pe pamant li pamante$ti;
simplitateagi unicitateasau neimpa4irea.
extremele de sus fa1:ide cele de jos sunt inteligibile
Rdmdndnd inteagd tnlduntnt. Adicd iese din as-

223

Despre Numirile Dunrnczeieqti

(ingerii); iar extremeledejos falide celede sussuntcele
pamantelti, carc se unesccu cele din mijloc. De acelaqi
neam (6p6'yvtc) sunt cele inrudite gi provenite din
Cauzatorul tuturor.
$i de ukimek. Ultimele margini ale universuluisunt
numite fiin1eneinsufle;ite,adicd cele in care nu se vede
nici o miqcare de cregtere gi de hranire sau altfel. De
acelaqineam (6p6yvto) gi din aceleaqielemente sunt
c c l et r u p e g t iq: i s ed e o s c b e q tuen i t a t c at e v 6 t q g ) d e u n i r e
(ev6oel) ; unitateaarataceeace e special$i neamestecat
ficcirei firi; iar unirea e imbinarea cu altele sau simpla
inrnartAsire.
'intriagd,
cu sine tntreagd. $i acum pazeqteexactitateasa; caci vorbind de aceea:;ifire, ii spuneinrudita gi
de acelaqineam (op6yvto;, fiindca toli sunt ai lui Dumnezeuce le da naqteretuturor, dupd cuvdntul folosit de
Apostol: Criti al lui neum ti suntenl (Fapt. 17,28);dzu
spuneqi cauzapentrucaresuntemtoli de un neam;$i zice
ca pe cele inteligibile care sunt una cu unitatile
(v6Tnor), prin simplitateaqi necompoziliafiinlelor gi
prin nenrurire,pe care cei ce au vorbit despreele le-au
numit identice (TcrD'[6'[nrd), le face Dumnezeu inrudite qi de acelaqielement.La fel cele sensibileformate
din diferite uniri sau imbiniri ale diferitelor elemente $i
care sunt astfel amestecateprin naqtere li reciprocitali,
s u n ta l c a t u i l eq i c l e c a i n r u d i t e .
$3
Dar ar putua zice cineva. Riispuns celor ce spun ci
nu doresc toatc pacea;qi ce este a fi altul sau altceva
16tqpot16).
Insuqirea - (fiecdreia) dintre existen(e. Noteaza ca
spuneca e insu5ireaproprie sAfie fiecarecum e prin fue
gi aqacunr a lbst facut. Acestease spun impotriva Acefalilor, care nu $tiaucc esteinsuqireaproprie (i6r6tqg)
a firii; explicd in plus termenulinsugire,lAmurindu-l.
$i pe aceasla (o socotim) o dorinld a pdcii. Aceasta
e rezolvarea; din ele (6ou, Ov), in loc de: din insuqirile
lor (i6ropdt<ov).
numeqte fapN emiScdrii. Nemigcare (orrvnoiov)
tul de-a nu cadeadin firea gi mi:;careaproprie.
$4
$i dacd toate cele ce se migcd. Bine a spus cA toate se
migcA nu printr-o unicA migcarc, ci ficcare printr-o
migcareproprie qi potrivitA ei; altfel cele inteligibile 5i
inlelegatoare spre inlelegere iar cele sensibile spre
na$terc;sau fiecare se migci printr-o anumiti miqcare'
desprecare am vorbit mai deplin in capitolul IX.
Identitatea tuturor celor ce se miqcd. Identitatea e
pazitade viala miScatoarea fieciruia.
$5
Iar dacd - de cdderea. Fala de cei ce spun cA
diversitateavine din cadereadin pace5i de aceeaafirmi
ca nu tuturor le e paceaiubita. Noteazadoua diversitali:
una e cea prin ciderea din pace Si alta cea prin identi-

224

tateafiecareiadin existente.
Cdci ceea ce (e) cu totul nestabil. Minunat desfiinleaza opiniile Elinilor gi ale unor eretici
asemanatori,ca a Valentianilor qi Manicheilor, care
presupunmatcria ca aratandin sine cele contrare celor
ale lui Dumnezeu; cici au atribuit materiei nestabilitatea gi migcareacirculard gi nesfdrgireagi nedefinirea
li toate acesteaneincetate,ceeace se arati cu adcvarat
g i c u d c s i v i r g i r e m i n c i n o s ;c a c i n i m i c n u e s t eq i n u a
fost care sa nu fi fost creat de El cu un chip gi sa nu fie
cu adcvdratca ceeace a fost creat qi si nu sc bucurc de
providenla lui Dumnezeu.De idolii tnturrecali. In loc de prin inchipuiri
i t l t u n e c o t e ; c A c i d o r e s c p l a c e r e a p a t i m a $ ad e c e l e
c u r g a t o a r eg i s t r i c a c i o a s eq i u n i r e ac u e l e , a l e g l n d s d
priveasci neincctat spre elc sau sa se imparta$eascede
ele, fiind tulburali pentru ca acesteanu aduc paceain
minte.
$i prin aceasta rdmdn. Afirmd spusaaceastapentru
cd gi iubitorii de ceartaqi nestatomici,ca gi inchinatorii
la idoli sunt stapanilide iubireade pace:caci tulburatide
patimi, voiesc sa staruie in patimi, socotindu-le prin
nestiinta ca bune qi parAndu-lec:i dorcsc pacea,cAnd
poftescin mod necuvenitsi se bucurede cele lrec:itoare
gi de patimile rele; ei sunt suparalicand nu reu$escsa se
bucurede cele ce par bune, dar de fapt sunt rele. Deci in
generaltrebuie socot{i ca, dorind pacease tulburdcind
nu reulescin patimile lor sa ajungi la ceeeacc li se pare
pace prin satisfaccreapatinlilor lor. Aqa inlelegeca toli
dorescpacea,adicabinele.
Dor ce va spune cineva despre(pacea)' Iui Hristos'!
Arata ca Iisus llristos e paceanoastragi a ingerilor, care
a facut sa incetezeriizboiul Si u inlriturut peretele din
mijloc al despritliturii (F |.2,l'1) qi a stabilitpaceaintre
noi gi a facut din cele doua una,cum zice dutnnezeiescul
ADostolcatreEfeseni.
Prin ea tnvd(dm sd nu mai luptdm. Acela estecel ce
nu mai luptAcu sine,carc a supusraliunii nrdniagi pofta.
Iar in pace cL oamenii estecel care a dobindit o unicA
parere cu toti oamcnii; iar cel ce gi-a facut mintea ascultatoarcAi de cele migcateprin ingeri, acelaa dobindit
paceaqi cu ingerii.
Ci - tmpreund cu ei celedumnezelegri.Adici aducem
aceea5iadorareqi inchinare lui Dumnezeuimpreuna cu ei.
ir invlliturile teologice.Noteazacii aregi o lucrare
despreinvalaturile (unotunc6oeov) teologice; aceasta
o spuncAi la inceputul primului capitol.
$6
M-ai tntrebat - prin Epistol'i. A intrebat cum inlelege
pe Dumnezcuca viali de Sinegi ca suportal viclii de sine
gi ccle asemenca.Bine o spuncaceastagi in fpistole, mai.
alesin a doua.Noteazdca Dumnczeusenumelte din cele
ce sunt si din Sine. ca Cel ce e cauzalor.
Din cele ce sunt fufiile. Cele dintAi socotescca zice
ce sunt firile mai presusde lunie, ca participantela cele
dintni 5i in mod curat la daruriledumnezeiegtiale vielii
T
qi ale celorlaltc.Deci din celc ce sunt (dr dv <iv' rov)
adica din cele vazuteintre existenle,sc spuneci Dumnezcu este suportul qi Creatorul vielii dc sine sau al ei;
cdci trebuiesAne inlelegemca fiind la fel dintr-unul,noi

Desprc Numirile Dumncz.eiegi

gi cele la ftI. Im cind Dumnezeu se zice viap dc sine qi
celc asemetrca,se zice ca fiindacesteamai presus de toali
firea, adici mai presus 9i de ingeri Si d toaE.fiinta
ingclegAtoarc. Cele dintAi existenle (ng6tcoq ,iivrct;
4u: oi sunt firile intelegaloary Si.netrupeq{, adiciingerii.
insearnnAcA sunt pdmele 1cd ap2grrytr6), p.ngu q
au venit la existcnlA primele; dar Dumnezeu e cel mai

parca celor vrcdnici la darurile ce li se dau, (se drdtd

dcosebirea intre Dumnczeu gi cele ce participd,n. d.);
iar in al trcilea rind aceste daruri sunt parliale. Unelc se
impana'esc numai de vivificare, altele gi de indumnezeire,iar altclc qi de toate impreund cu aceste,a,ca cele
mai inalte puted ineligibile.

al celor inrcligibilc gi scnsibile. Fiindctr nu trebuie asculta$ cei ce zic ca puterile creatoare ale lui Dumnezeu
sunt eb inselc dumnezei; acesta e un lucru fals; nurnai

suport al
acestca nu sunt fiinp lui Dumnezcu (seface o deosebire

cunicur
Factror ii f :#,ilW,f;.titr;"t ffi ffm#;,";caci
;; ;il"T;A-G;i'iripoG-vl
iesc esG qi
bunetafi de sine' Noteaztr deci ci

':ili
Dumnezeu
Dumnezcu
Notcaz4
csrcclcaror.
decicesinsur
lIHf:::

e Fdcdmrultuhtmr celorintehqibilegi scnsibile.

Sucr'1,gr. crymlov. Strairt.

Dumnezei
irin existen4e.'{nscrunu
suntdumnerci

f ;ffi :f::

o;;t::;','ry,
;:':: l:":;;::,

eh au ca ,rpori ,r"ito, pe Dumneze,,n- trad.), Citelt.

*'o;":;:m'#Yfr:#if;:K.fft#uio"ntr.i

saucreatori,nici altcevafiri Dumnezeu.

Cu oderdmt qi propiu. Noteazacanici acestberbat

Uunitari tnpor,oicg g6r,aeo4rpcg) u"i"f.,a, p.aoLil

adIra!(KDpi991iclf'q0691'
Fdcdtoare definld prin sinz. A dztin accsea mai

am spus ci Durnnezeue participabil,acum ci nu e

sc
dc
Ei
sine, iar alteori suport aI alestora sau Cel rx e la baza lor.

si are aceastacalitatein moa propriu qi mai presus de toate

de
se
acestea;
la
aceslea, se nurpsc din ele gi existenle gi indumnezeite.
Sc zice cA Dumnczeu le-a fAcut vii $ fti4d, in loc dc a le
fi dat El subzistenli celor ce surrt. InEi inlelegem acest
lucru, apoi inqelesul lui gcneral; sau intii viata Ei apoi
frinla contempiattr in gcne ral; apoiinlelcgem ccle pa4ialc
sau chipul ficciruia ca al vigii ingereEti sau omcncgti $
alrylor-lalledcgarcelcgat{qjamintireacelorccparticip{
Adilugpnd apoi-pe toote cele,ce se impdrtdgesc, aariltzt
ca nu bate sc i:npirtiEesc de toate; citci unele se impadi{esc numai de fii4e, altele qi de vi4A, altele !i de
ingclegere sau de putrcainplegitoare;
iaraltcle, pe lingd
aceslea qi de ildumnezeirc.
I'a iare (participtl) eistcnph
tn mod propriu lor,
Ceea ce pare rrai p4in cku, llmuregte asdel. Dumnezeu
av6nd in Sine de mai inainl,e toate, cele spre mintuire in
mod supnunit gi necorrpus qi ca obirgie izvoritoare
pentru covArgitoarealui iubire Ei comunicdndu-le qi celor

capitolul V, ca c Cel cc este gi estc in ceL ce sunt qi nu e

nimic din toate: sc spune c{e-in toate pentru ce le susline,
le vir.ifrci gi le plsucazl pe toate; dar nu c nimic din
ceb ce sunt, intrucite Cauzatorul cretuii tutuor, fare si
fie qi o cauzi dinte celc cauzate; aqa qi aici, Dumnczcu
e participabil, intrucat toate existonFlcse implrr,.lcsc de
fi gi subzisU prin El; cdci ccca cc nu sc.impi?tiqeqte de
St, nici nu este, nici nu va fi, nici n_a fosc $ic'iaraSi
nepanicipabil, fiindc4 nici una din existenle ir* se impritiq.qG de hinla lui, caci Dumlezcu este mai presus
it exisi.n1" dupfpropria fire

ramanand in irtregime in Sine, prin panicipare fiecaruia

in mod propriu, din marile lui bunlt61i. De aceea iluminerile transmisein formaprimAdin bunAtd;ile unite ale
gi
lui, se numcsc Ei existenp de sine qi autovivificiri
lndumnezeiri de sbe Si totle cate sunt de felul acesla prin
imitarea obirqiilor, a<licd ale celor ce sunt ale lui Dumnezeu, anume ale autoindumnezeirii qi autobuneE$i
(dunLnezeirii tlc sine qi bunitifii dr. sine) qi autoviefii
(vi4ii dc sinc); (na se poatc dcspa4i viala de sine a lui
Dumnezeu de vialt creaturilor; dc acecu se pocte numi

piralilor gi celc asemenea acostom-

intreprupriu
qi "*tf;';'H:;:)#ffi;ffitf:.ffi?iffffifi1
dumnezciesc
r,-i vrruto deoscbire
iirtrco'arii
insclcs
cumtrcbuic
cf,uneori ffi#f*,*tTffilff":l';TJ#J:tui$:
craro rezorvarc
zicc ci,Dumnezcu
ccle impreuni-cu El est'c-viala

caEl,incarirarc<recauzatorqiinceputallorsimaiprcsus
fj:""T'hflffi
n ifl"FfrSfr
incepu!
zice
iar existenple participind

Capitolul

#:[,"*

Xil

$i
., c i .
rnn 'n41'n24 numtlmt' lnooutanunrilor

raze,
dinElprincreafe,
iapcniste
rransmitc,
cesubzisri
ffifiif

nuDetlc

ilTHf.TiT%frnHyriHt:liJ"#
$2

De aceea domnra. Accstca le spun cci doi Grigorie:

Teologul gi al Nyssei.
$3
sii liiudiim

' tn mod absohti

in mod absolut

gtr*ffifl#"*lHlT;HTfiA*.ill"lf;i:}
$iviataacestoraiialadesine,cacitnsdgivialadesinea
lui Dumnezeu susline viala creaturilor: e acccntuatii
unirea tntre ltuteiile lui i)umnezeu gi existenla creaturilor, inlrucit nu poate f ultitna fdra primu; Si totuli
nu se afrni prin aceasta panteismul; aceasta se vede
din fraza urnabdre, n. trad.); in al doilea rAnd se spune
gi de accstea ci zubzisti, prin fiinlele ficutc subzistente
de El, fiind vieEi cdstentc fiinlial Ei diruib prin partici-

^"frlrorfrl:t;.
unitatcaesreoeaaegatir{iiqiidcntftegi;
cfci aceastaeste cauza consimtirii qi-a compitim;di Si i
mantufuii httruoE ceci ragunea uniUfti constf in a f, laf.l
qi in a fi numit in mod corcsBunzltor; fiindc5 unitoka in
pa4i este astfel Unul e Unui in pr4 $i e cauan primx a
consimfiriiprinparticipare.DupiaceastinliunegiDomnul

225

DesprcNumirile Dumnezeieqti
se roap.apentru ucenici t'a sdfie una Si ei ' Iufel cum Si Noi
una sintim Sicu sulie desdfirSili in unime (lout l7' I I '23);
aceastaarati sfinlenia sau irnpad$a; 5i Dumnezeu se bucuri (Yd\wD{ctt) sau se veselegtede fapturile.sale, dupi
cuv6rttul din Psalmi: Bucurtt-se-vuDontnul de lucrurile
sale (Ps. 103,32),ceeace aratAdomnia lui.
$4
Cauzatorul ' neimp'iirtdqibiL Dumnezeu e neimDartasibilduptr ratiunea firii.
slinsttor. A lamurit minunat
E ldudat ca iland
cum e Dumnezeu SfAntul sfinlilor 9i cum e laudat ca
atare;gi spune cum se deosebeqtefirea curari li cauza
insugiriloi qi a celor cauzate:caci acestaestcCel ce este
fala de ceea ce nu exisla in mod propriu; 9i pe cit
oarticipa la Acesta ceea ce participa' intr-atit se
deosebeqteDumnezeu cel indicat ca Acesta de cele ce
au ceeace au prin impArtAqire;cdci toate acesleas zlc
si le au din Dumnezeu: iar Dumnezeu este dtn nlmlc'
se zice SfAntul sfinlilor 5i imptuatul
i."-,* *."t"
impiralilor gi Domnul domnilor 9i Dumnezeul dumnezeilor.
S/dn1igi impdra(i. invredincindu-se acest fericit de
inspiratiedumnizeiasca'muta tainic 5i la dreaptacredinla
qi le eiplica prin iubire de Dumnezeu pe cele cizure in
unii in politeiim; gi inceputurile vtrzutein cele inferioare,
rpun" ii trebuie numite prin excelenld sfin1i 5i impirali
si domni, precumii intre oamenisenumescastfelcei mai
inalli ca 9i cei riditali intre noi prin virtute ca inviiatori'
intrucit au in suflet vLtutea concentratain mod unltar'
Iar transmilind prin invaptura altora virtutea de la ei,
dupi deosebireamullimii celor predate prin invatatura'
se inmulleqte gi virtuiea ransmisi de ei, ceeace se vede
intr-un mod mai intarit 9i mai dumnezeiesc la cetele
netrupeqti; gi prin cele mai inalte 5i mai apropiate de
Dumneieu,'citele inferioare Participa la darurile lui
Dumnezeu: qi ca printr-un pahar ce se revarsa-$l rzuor"qte, uasele mai apropiate se umplu cele dintai'
orimind ceeace le vine lor: apoi deborddnd9i ele, varsii
ia alte vaseinferioare.dupi mullimea celor ce primescqi
duoi deosebireainrrecelemici 9i mari, cum varsapaharul
vailor prime av6nd dupA unitatea plinataiii lor prima
revarsari din pahar; aga trebuie inleles' printr-o raliure
mai ingro|ata. ca se revarsabelguguldamiciei,darurilor
la toate prin cele dintdi cete $i Apostolul
dumne"zeiegti
este numit vas al alegerii (Fapt. 9'15)' Noteaza:acum
zice cA Dumnezeu esteneparticipabil dupi raliunea firii'
inmullind ' dupii deosebirile. Adici le arati mai
multe; caci cu cat sunt mai deosebitecele ce seimpanasesc'
cu adt $i darurile se deosebescin mai multe feluri'

CaPitolul XIII
$l
Deosebit prin Sine'in mod unic. Dumnezeu este qr
hotarul qi locul siu 9i nimic nu seextinde pesteDumnezeu;
ci El treceqi pestecelenesfhrqite;cici El intreceqi veacurile
care sunt nesfnrqite(cici nu au margine), prin marimea
nes{hrsitaa lui. iuprinz6rrdu-le prin multa sa nesf6rSire9i
toata nehotii,rnicireavielii celor inteligibilel caci nu e

226

hommiciti de viala acestora.ca a oamenilot. ci ingerii au

fost creali nemuritori. Iar Dumnezeu se hotarnice$te
srdnd in etemitateasa mai presusde veacuri.

$2
(Esle) Ilnul, liindcd (este) toote. Sunt multe .la
numir, dar una la chip, monezile gi argin$i 9i banii; iar
chipul este unul, fie ca acesteasunt de aramAsau de aur
sau de argint; sunt multe in puteri, ca ierburile,dar una
la chip, cici toate sunt iarbtr;qi sunt multe.chipuri,cum
e calul, boul, omul qi celeinteligibile (ingerii),dar una-in
nearn,pentruca suntvietuitoare;iar creaturilesuntmulte
dar una in obArgie;cici Dumnczcue cauza
in manif'estari,
tuturor.
Ci precum tot numdrul. Bine dovedeqte ceea ce
voieqte; cici scopul acestui bdrbat dumnezeiesce se
susli;a ale lui qi prin aritmetici. Deci zice ca nu e nici una
din existenle nepartasAde Unul, adici de Dumnezeu;
deoarecetoi numarul participAla unitate(monada);caci
dacAdh doud incepe careva.doimea nunrarape prima;
qi in zece la fel, se pot vedeamai multe, aceashpentru
ia din cele spuse ciueva s-a inmullit; dar !i jumatate
implicd pe Unul; insi gi al treileagi al zecelea9!-aqa.mai
deoane.incAtnu estenumir carenu participi la Unul sau
la monada; gi chiar de amintegtede o pane, vei gindi la
Unul: gi se'mai spune o doime, o zecime, intrucit gi
acesteaDomescdin unitate.
Cauza luturor, Unut. Scopul e clar: cel numit Unul
esteDurrrnezeuli nu seamanacu unul intre numere Cici
Dumnezeu este Unul, intrucdt e simplu qi fara pa4i li
lipsit de deosebireadupi chip qi striin de toatepasiviti$le
lpatimirite; qi accidentele; i se spune Unul 9i ca inc.eput
cusetat al viitoarelor elemente.Iar acelagisau altul sau
mii m-e sau mai mic, ba qi suficient sau prisositor sau
eqal sau neeqal,ceeace se observi in numiri 1-11'vorbi
cfreua bineciedincios,daci vorbind deinceput,le-ar [ace
pe ele incepuu cici astfelde patimi 9i accidentesunt din
beci sfdr5itulmullimii impii4irilor in numere'
necesitate.
duce la unitarc; iarinceputul in fiecareneam este atotsimplu; si deci in existcnlefie ci unul estemulte, fie ca cele
muhe sunt una sau exista un inceput 9i un element
atotsimplu5i un Unul care e tuturor neimpartaqibil'din
".", .u ditti.-un model qi o idee e qi in existenleUnul;
de pilda, chiar dacd lumina sensibill estemulta in pa4i'
"a in tout. stelele, dar vazutA ca intreg este o unica
lumina; $i e multa in accidente, ca intr-o sinteza; dar
avAndgi galbenulgi negrul 5i albul' in trup esteuna; ala
trebuie inlelese li cele urmatoare'
Dar iu e undeva vreo mullime. Aici dovedeqtedin
aritmetic?i ceea ce a spus. Noteaza ci qi de Dumnezeu
sDuneDe drepr cuvint cii e inrinte de unul, fiindcd este
ir.r,oi tuu producatoral tuturor.deci 5i al numarului'
Ci cele multe. Trebuie auzit in plus despre fiecare 9i
cl e.ti.rtri,ca sd fie ceea ce se spune astfel, ca exista in
pArli multe, cA unul cste in intreg; cu.me trupul' aEa9i
lelelatte (sunt) una in suport sau in fiinla; dar multe in
accidente,cum e onrul. Iar dintre accidente'unele pot fi
desparlite, ca a :;edea,a se plimba ;i cele asemenea;tar
atteie ;unt nedeipri4iteca albastrulsau rotundul qi cele
qi iarali unul estechipul, cum e calul sauboul'
asemenea;
dar multe suntin numAr(in existenla);caci sunt mulli cai

DespreNumirile Dumnezeicqti
qi'mut1i boi; dar qi multe-prin puterile naturale; 5i iardqi
sunt multe chipurile, ca omul, calul, cAineleqi cclelalte,
dar sunt una in neam (specie);cAci sunt, vietali, fiecare
din acestea;aqa gi cele ce sunt multe prin manifestiri
(nepr66otq) sau prin cele voite sau in fapte sunt una in
obArqie.
Pe toate gi integi, pe toate, Toate se zic c6nd sunt
chipuri gi pa4i $i deosebiri qi impa4iri. Iar intreg. cdnd'
adunate,pA4ile formeazAun intreg sauchipurile un ncam
saucele contrareEi opusese liniqtescintr-o consimlirc qi
impreuni patimire, ca apa qi pamAntul5i aerul 5i stelele
arzatoareqi ccrul: de aceeatoate acestease zic cosmos
(podoaba).
$ifdnn unul. Deoareceanul are legaturi cu numarul,
ferd unul nu poatefi mullime; caci sunto sintezaa unitalii
numerelece exprima o mullime; e ceeace an spusmai
sus,cL D untne:eu se inmulle{te, ca inleles din arilmetica;
iar unul subzistagi csteprin sine.
$i dacd toate (uni!e) cu toate. ExistA o presupunere
(uno'0oit6 T1q sau Kcre' tn60eorv; pe care cineva
n-ar lua-o ca existAndreal in lucruri, ci e presupusAdoar
de raliune; aici insi nu trebuie inleles astfel, ci trebuie
inleleasAca impusa de raliune, prin faptul cA totul s-a
creat in identitate gi totul e impi4it in pa4i Si in intreg
sunt pi4ile.
$3
Dupd (chipul ) sdu mai tnainte gdzdtt. Dacd nu s-ar
fi gindit inainte chipul omului, nu ar puteaspunecineva
ci oamenii suntunili intre ei, evidentdupainsagiraliunea
firii.
$i dacd desftinlezi pe Unul. AEa trebuie inleleasA
spusa,ca s-a unit fiecaredin cele mai inainte gdnditeca
unite prin chip cu fiecare;cAci am spusinainte ci chipurile gi multele elementesunt imprimate prin obirgie de o
unitate lind ridicate la un nealn, ale ctrrui chipuri sunt;
fiindcA acestea,fiind unite chiar prin chip, cum e calul.
boul gi cele unnatoare, sunt conduse spre un neam,
numindu-sevieluitoare.
intreaga dimnezeiascd obdrqie. intreaga obirqie
dumnezeiasca(ijl,q Occplicl estePreaSfAntaEi inchinata Treime; iar pentru negriita unitatea firii, Cel Unul
estell una.
(Se refen\ - la ea gi (se atribuie) puterii ei. Prn ea
(rxP' fig) se arau existenla (co'ci) gi din ea (e figl
prin ea (6t' fig) ramin
compozilia (ouvr6TsK'[dr);
fijlr)
$ in ea (6v fi) se suslin sau se pdstreazi
qi spre ea leig iiv; arata ca se inlorc
louv6letcrt);
(enrotpeietsr); degiTaral a spusin special9i a rdnduit
cuvintele; Qi l./dle sunt de la Ceea ce are (Treimea)
comun. Dar bine a spusca dacedesfiinlezi pe Unul, nu
va nrai fl nici intregime.nici mullime de piirli, nici altceva
nimic; caci acestea le-a insinuat inainte 9i mai sus
spunfnd: ca li jumatateae unul gi al treileaqi al zecelea,
adicd qi pa4ile participala Unul.
IJrrul cauzator al tuturor. N-au fost aduse la existenla prin orice unul, ci numai prin accl Unul, prin care
se lauddgi se numegteca Unul, Dumnezeucel Unul; caci
numai prin acestUnul suntexistenlele.Caci cel ce sPune
acestnume de Unul, arataca neagamullimea; cici Unul

ca inceput in sine qitntliul falede alfii, introduce inlelesul

celor multe din el. Dar acesteanu se polrivesclui Dumnezeu.Acest fel de Unul fiind numai Cel ce este,estecu
totul nepasivqi neimpa4it qi cu totul suficientsiegi;cAci
nu se implete;te prin firea lui cu altele, ca unul dinue
numere; c6ci e strainde mullime gi de orice compozilie
gi impdrlire, acest Unu propriu Ei anterior oricarui unu;
fiindcii acestanu se numAranici ca mic, nici c3 mijlociu;
ba. trebuiesa indraznim,nu e nici frumos, nici bun; cAci
acesteasuntpasivitiili.cum sunt gi relaliileqi accidentele;
d a r U n u l i n s u q i e s t e c u g e t a t d e a s u p r at u t u r o r ; i a r
pasivitAlile,ca mic gi mijlociu qi cele cugetateimpreuna
cu altceva,nu sunt simple. nici elementare.Deci Unul.
cum s-a spus, care e simplu gi nepasiv, neavAndcele
spuse,nu trebuiesocotitnici ca un neamdintre existenle;
iar neamurilese impart numaidecdtin chipuri; dar nu e
nici chip sau monadi in sens propriu; caci acesteaau
relalii cu altele. Iar El este atotsimplu qi nu are nici o
in-rpirlire; cdci nu are nici vreo milcare sau slare, ca
lhigte; dar acestUnu nu trebuiecugetatnici ca existent,
ci ca obArqieli samanlaa existenlei; iar celui existentii
urmeazacu necesitatemullimea gi mullimii se adauga
existenla,ceeace nu e la Dumneze|J;c\cit'eea ce este('td
6vS e fiinp (ouoia) de la a fi (Tvdl); iar Dumnezeu
estemai presusde ninla li mai presusde ceeace esteti
Clci Dumnezeu
unic (evrKG) in loc de firi asemanare.
estetoatefi mai presusde toate.Deci bine a explicatfirea
numerelor; gi fie ca e laudat ca Treime. fie ca monadi
(unitate), dumnezeireamai presus de toate, nu e nici
trcime, nici monadi cunoscutade noi sau de allii prin
numere;ci Dumnezeue gi senumeStemai presusdc orice
minte gi de e.rre.SpunAnddeci ceeace nu este,inlelegem
ce esteDumnezeu.
Definette Si pe cel ce este unul tnsuqi. Dumnczeu e
mai presus qi de existenli, ca fiind toate 9i fiind facitorul
qi creatorulnumArului.
(Sd devind) numdr. Noteaza ctr cel ce e intre numere
(cel ce se numara, evdpt0Fov), indica numarul; deci in
cele ce sunt,adici intre creaturi,unul aratanumirul pus
contra numarului.
Nu este- nici - unitste (monadd). SA nu auzi simplu
ch nu este ntonadd, nici treime, ci pune inainte de
cuvAntul cunosclttat {6teyvcoop6vt'1), cuvintul na
este; citci nu lrebuie desfiinlata aceastamarturisire;
C u v i n t u l v o i e ; t e s a o c u g e t a md e n e P a t r u n s .
C u adevdrat- rodnicia dumne:eiascd.Spune ca din
numirea Treimii se arati rodnicia dumnezeiasca.Caci
s-a cugetat numirul ca sA se prezinte existenla inchinatii a negriitelor ipostasuri,cum spun Vasile gi dumnezeieqtiiGrigorie. Dar a numit pe Tatal rodnic in mod
abuziv, ca Tatil Fiului inchinat qi ca izvor al Prea
S l ? n t u l u i D u h , i m p r e u n ai n c h i n a tc u e i . C a c i r o d n i c i a
sau alta numire din cele cunoscuteoamenilor sau chiar
Puterilor inteligibile (ingercati),nu reprezintaclar cele
ale lui Dumnezeu. ascunsetuturor: caci cum ar fi cu
putinla sa se numeasca din ceva ale celor (create)
existcnte- Dunrnezeu.care nu e cevaexistentdin toate,
ci e mai presusde toatecele ce sunt'?
Nu existrdnbi nume al ei. Acest dumnezeiescbarbat
spuneci nu existanici numeal ei, nici cuvAnt,ci e ridicata
in cele neapropiate;nu in locuri neapropiate(sa nu fie!),

227

Despre Numirile Dumnezeieqti

ci in raliune qi gAnduri.Cici cuvAntuldespreDumnezeu
e neupiopiut'oiicareirninli gi gAndiri. Iai faptul ca nu
binc qi in mod cuvenit;
exisraniii nunreal lui.;n1etege"-t
ciici toate celc ce sunt r" in?i.a prin numiri :;i lucrari
cunoscute.Dar ce nune sal lucr:ue se poate uiritui lui
Dumnczcucelui ridicatpestetoateexistenlele$i FacatoruluiqiCauzaroruluirururorlDeaceeanicibunatarcainsasi
sau fiunuselea, spuneacestdurnnczeiescDionisie. nu i se
potri\eqte in rnod propriu lui Dumnezeu,deoareceacestea
se afla qi in existenle (in creaturi); 9i vei afla 5i in cele de
mai sus ci aceste pasivitali qi accidente se socotcsc in
existenle(in creaturi),ceeace nu cste la Dumnezeu,care e
ridicat mai presusde toate.
Ci ditt doin(a de-a inlelege. Noteaza ce frumos
spuneca pentrua inielegegrspunein generalcevade.spre
Dumnezeu,srApanilide donnla lui, teologii i-au atribuit
lui Durnnczcu numele bunaialii' deoarJce Dunrnezeu
estein rnod principal 5i suprafrringi nrai presusdc fiinli.
Iarbunatatea,cumziceaiesla,enumelecelmalrespectat
dinrre loate. Iar expresiile apofatice tonap<ioetq) sau
ncgalrile gi privaliunile despre El nu s-au
lnu-s i1 1o_{
simplu de teologi; c'acinu se inleleg asacum sc spun,cl

Y)nt.fit'u Domnul (l Tes 4' l7);

zicind: $l a t0 totded.unu
qi iaraqi: Acunt t'edent in gl.tititwri si itt oglindd, clar
atunc'it'ontt'edeafqd LdtrelaSri(I Cor' 13.12).
Cel mai veneratdinlre nume E de notat ca cel mai
veneratdintrenunreeslehuniil?tca;deacecaseSi4tribuie
ca cel dinlli lui Dulnnezeu.
Din cele familiarc /ui. Familiare (oupqtil,cov)
numelte pe cele de o lire ,sicunoscute qi proprii crealiei.

"f",ii!iii

Piver
cescrieqidumnezciescur
ceea
capablieisirnri;-e

,'#,,:;lt,';',i.^i]'i',,',?::',:::,i,"';;':;:':,'.

n('pd(dtos,nu le inlclege nimeni, de e parta$de inlelepciune,in nrod obi;nuit; nici cele or.,n.n"u acestoracite

$4
Aceasta(arspune-o)cuadevdralgiizgeni'$iingccelc ale lui Dunrnezeu;dar 5i cel
rilor le sunt necLrprinse
mai dc jos dintre ingeri vcde mai mult decattoli teologii
din Bisericadeci qi decit Apostolii'
putere'
$i dacd (lipsegte) cet'u din cele de aceeaqi
chiar daca s-ar afla in Scriptura 9i alte numiri dumsa le auzim qi pe acesteaprin aceleaqi
"'ffiff:tlfftt]il:
ji ri"a qi anor sJinyibdrbagi.Nu rrebuie rransmise
tutuior, fari aleg".c, ."le rainiie. ci nurnai bArbalilor
ace-stui
sfint barbatTimotei'
$untem) si noi in slare sa spunem'Acesteale spune

se '" ?:t::i.l*1'i1',"i:;ii:;iti::i:i,ffi"ffi
dinceleindicate,
ci ieqind
d"sp."D.umnezcu;
sespun
mai dumnezeiegti;de.aceea
urca la inlelesuri tacutc li
bine le nunreqtemai depanepc acestcanumiri mai dumnezeielti.caci ielind sutletul din toate simlirile trupeEti
qi lumclri. le-a f :icur pc acesreasieqi simboale: aqa se
uncqrcin mod curat cu cunoqtinlalui Dumnezeu,pi cdt
inlclcs qi Aposrolul
cum di <1e
e cu putinla Iirii on.reneEti.

osiasint-

holiui din care nu citeaza,ca qi in alt capitoll dar de

voieqti sa cuno;ti deosebireaintre T-eobgia simholitd
1tfrg oolrpohxilq 0coLoXic6l Siint'dltiturateologit'd
citc$teal treilea
(tfrg OeolOXrxig
.tttotu-ncireoq),
capitol al tratatului<lespreTeok'giu mistiui'

NOTE
la
NUMIRILE DUMNEZEIE$TI

Capitolul I
120. Chiar faptul ciavern simlireaciexisti cevamai
presus de putin{a noastra de cunoa{tere ne d.i asigurarea
ctr ac,elccva existl. Jasprs a vorbit dc gtiinla cc o avem
ct existf, ceva dincolo de cunoaqtereanoastrA. ,,8 de
cugetat cl existi ceva ce.nu se poate ?n1elege" (,Es is
dcnkbar, das es gibt was nicht denkbiu is{' ; Philosophie,
H.1Il, Menphysit, Bcrlin, 1932, p. 39).
121. Dumnezcu cel mai presus de fiinga cclor create
coboar.i, din bunitate, la misura cunoaqrcrii lor c6 El
existi, dar nu se poatc face irceput de inlelegerca lor, Nu
le-ar mai puteada, in acestcaz, simlirea clEl e mai presus
de ele.
frce cevac mai presusde inlclcgcrta
l22,rotcelc.e
celui ficut. Fiinga crcaloarc e mai prcsus de inlclegerea
celui creat. UnitaEa facetoarc de unitate e mai prcsus de
inlelcgerea unitAlii create. Cel ce face bincle e mai presus
de in[elegerea celui cAruia i se face. Nimic din acestea
n.au in elc pule.rca creatoare a cclor ce le crceazA.
123, Toztc cele crcatc, experiate de noi, cei creali,
apa4in fiinpi. Dar Durnnezeu Crcatorul e mai prcsus de
ele ca fiin1e. Pc ele le cunon{tem ca.existente, ca pe cele
ce sunl. Creatorul e mai prcsus de ceea t:e cste in sensul
cunoscut dc noi.
lA,
C"t @ crtxjaz,dtoate, intrucat pdn aceasta le
mirgineqte cu puterea lui, estc nenArginit, Ccl ce facc
toate din nimic nu e marginit de nirnic. Totu.Ei, intrucat
le aduce pe toa.te la existenp din bunitale gi nu din
rrccesitate, c{ci aceasta l-ar margini, se poat spune ca
bunataka lui nu e nccomunicabila nici uncia din ccle ce
sunt prin El, Prin aeasta Ic qi atragc pe oatc sprc impArtigirea de El. Bunitaka, coborAE h cle, lasA sA;t
vlzutl din ea, de creaturile congtiente, o anumittr luminA.
Dar nu prin ele insele au urcat la vederea acestci lumini.
L25. Crcaturile congtiente vdd din fiin1a crcatoate
mai presus de fiinp tutu$r celor crcate o lumina qi acest
fapt le face qi pe ele str se bucure de aceasttr luminA
coboritoare la ele gi s4 urce $ ele la mai multa vederc a
ei. Pe dc alti parte, faptul cd Durnneznu face lumea din
bunitate iI arati ca interpersonal din veci. Cici bunitatea
nu poate fi decit a persoanei $ nu se poale adresa decit
altei persoane,

l?i,pe
dc o partc cunoscindu-l pe Dumnczeu ca
pe Creator, pe de alta ncingelcgindu-l niciodatA deplin,
cunoa$terea lui de cetle noi e udtl cu simlirea tainei sau
ascunsului lui. Cl mai mult il cunosc F,cDumnezeu ca
atare minflc supralumeqti sau ingeregti, neavindu-l
acoperit de materi.ditatea simbolici a lumii.
oe accca, min$lc omeneqti invali gi de la
l?il.
min$lc purc alc ingerilor sAinainlczc in cunoaEtcrea lui
Dumnezeu. lvlai ales invalA de la acclea ci f)u[mezeu e
cauza $ incepunrl Ei fiin1a qi rria{a in Sinc a tururor.
128. Oar, daca toati verietrtea clor create nu poaE
fr &cit din obi{ia unicA a Creatorului, prin toate urctun
la cunoaqterea unitafii lui. Iar aceastane ajutri gi pe noi si
ne unifrcim in El. Aceasta intiregte expcrienla noastri cf,
suntem legali unul cu altul, ci fiecarc suntem lega1i cu
toli qi cu toatr. Tofi suntem intr-un scns ,,obiecte"
fAcute. Nici unul gi nici una nu suntcm prin noi ingine, nu
suntem ultima realitate,
129. oar unitarca acasta desf,ver$itl, superioari
oricdrei uniri dintre noi, &ci neingeleasAdesivarqit de
noi, o vedem in acekqi timp ca Treime.
130. Crci putcrea ei crcatoar dovedegte ca ar in
Sine din veci o fecunditate prin fiin(4 nu prin puterc.
Aceasta il arati pe Dumnezcu TatAl din veci. $i aceasta
explici toati fecunditatea sau palemitatea din crealie, ca
qi faprul naqterii din unele crcaturi a altor creaturi. Cauza
a toata patcmitatea qi filiaFa din lume nu poate fi decit
in existenla mai pre sus de fiinta, prin Sirte,
131. Iar in aceaste se. arattr buritaca de fiin1i
ficaloarc, fAra sfirgit, a acelei existenle. Dar accast{
unital,e trcimicd a supremei fiin1c e gi baza armonizirii in
unitate neconfundaa a tuturor clor creatc. Acasta este,
o urmare a iubirii uita$i ncconfundate a celor trei Persoane ale Trcimii, care e qi forma supremi qi de Sine
existenta gi vegnici a iubirii.
132. Oar tot univergul multiplu gi unilar existA
pentnr o:rmeni. De aceca, in crealia lumii gi in susginerea ei se arati, cu deosebire, iubirca lui Dunnezeu
fala de oameni, ca faptud con$tiente $iinsetate de tot mai
multi iubire. Ctrci bunltatca nu se poate manifesta ca
adevirati dccit unor fiin1e congtiente. Dumnczeu facc gi
o lume de obiecte din bunitate. Dar nu pentru a-$i ailta
accastabun5tatr ci, ci prin ca persoanelorumane. Accstora le arati iubirea sa, dar le-o arata gi prin darul bogat

229

Note la Numirile Dumnezeieqtr

legilor crealiei.$i, intrucit se intimpld adeseoride nu le
implinegte, cereiertareo gre;ulelor (a datoriilor neimplinite),-obligindu-sesi ierte 9i el datoriile neirnplhite
iala de Dumnezeu qi de legile date de El sau pe cele
neimplinite falii de el de cdtre semenii lui. Aceasta ajutd
Dumnezeu
9i ea ia restabiiireaiubirii sau a imparaliei lui
intre oamenl.
134. Conform cu cele spuse.autorul afirmd in continuareca Dumnezeua merscu iubirealui fald de oameni
pinA la a se impartAti de ale noastre,ca qi noi s6 ne
impartaSimde ale Iui. El. Cel simplu. s-a compus-cu
creaturica s-o ridice la unitateacu El ca Persoani,Cel
veqnics-a fAcuttentporalca sa dea valoarevegnicafaptelor noastre din timp; s-a facut interior firii noastre
marginite :;i tiagile ca si-i dea bogalia sa infinita qi
etemitarca.Prin aceastaa rimas 5i Dumnezeu,dar s-a
fAcutgi om careimplinc5tedeplin porunciledateomului'
Omul obiqnuit vine [a existenld qi traieqteatAt ca
subiectparteneral lui Dumnezeu 9i al altor oameni,cit
si ca obiect al altora.Fiul lui Dumnezeuvine el insugi la
existenlagi ca om, dar ia 5i legile omului, insa in mod
liber, gile iblosegtein libertateca sale implineascadeplin
gi sa ajutesemenilorsaisa le implineasci.Chiar in modul
veniril ta existentaacceptali unele din legile venirii la
existenlaale omului, dar nu toate,nu 5i pe cele strdmbate
care au fdcut greaimplinirea voii lui Dunlnezeude catre
el. Fiul lui Dumnezeu se nalte ca om el insugi ditt
Fecioari, ficindu-se conceput din trupul ei curat qi
curat din ea. Cum a putut face pe Adam 9i
ndscdndu-se
pe Eva mai presusde legile obignuite'a$as-a putut tace
pe Sine orn in partemai presusde legile obignuite.El se
face,gi ca om, Subiectce vine de la Sine ca existenla,nu
ca un subiect deosebitde Sinc. E supremainallare a
riimanandinsa
omului la treaptade Subiectdumnezeiesc,
tru iubire.
qi SubiectomenescAirealizlnd astfelcalitateade Subiect
Omul vede qi in aceastaca exista un factor care este
exclusiv Subiectsuperiorlegilor;i Creator prin aceasta oarteneratatal lui Dumnezeu'cAtr;i al celorlallioameni'
Aceastaarataci in Dumnezeuinsu;i' mai precisin Fiul
al unei lumi supuseunor legi prin caresaslujeascaiubirii'
de-a se
lui Dumnezeu,e data putinla, dar nu necesitatea,
Lumea supusi legilor ca obiect nu poate fi de la sine 9i
nici omul care este supus in parte legilor, dar in parte
face qi om, dar nu numai om ca loti oamenii, ci partener
con;tient de ele gi capabil sa le foloseasclcum vole$te'
al lor ca om, ram6ndnd9i Dumnezeu.
fiind insa chemat si le foloseascAin mod liber pentru
135. L-am cunoscut astfel ca Subiect intre noi pe
iubire gi prin aceastasa se ridice la unirea cu Dumnezeu'
Unut din SubiecteleTreimii 9i prin acestane-a venit in
fAra a pierde umanitatea9i calitatea de creaturi'
maximtr apropiereSfAntaTreime, dar prin perdelele simAclasta a fost posibil pentru ca omul nu e numai
boalelor u-une, care gi ele sunt moduri ale iubirii lui de
c
o
n
s
t
i
e
n
t
;
l
s u p u su n o r l e g i .c i 5 i d a t o rs a l e i m p l i n e a s c A
oameni.
liber, viizind in ele voia lui Dumnczeu.De aceea,pentru
136. lar tn viala viitoare acesteperdele materiale se
oameniDumnezeuestenu numai Stapan9i Impirat care
vor
facetotal strlvezii. Materia se va face total luminoasi
dAlegi, ci gi Tati carele da naturasupusa.organizatapnn
qi incoruptibili; trupul nostru se va umple de lumina
qi
ascultarea
intre
ei
ea
iubirea
prin
a
realiza
legi,-pentru
irupului iui Hristos pe Tabor. Trupurile celor ce au
iubitoare de El. Astfel' omul e nu numai obiect supus
c r e s c u td u h o v n i c e q t ep e p a m d n ti n c o m u n i c a r ec u E l
implineasci
qi
dator
sa
unor legi, ci qi subiectcapabil
s e v o r f a c e a t a t d e s t r a v e z i i 'c i v o r f i c a n i S t ei m i t a r i
leeile sau voia lui Dumnezeucu iubire; caci acesteasunt
ale ingerilor. Aceastava produce o suprema unlre
crealie
lcp.iale iuuirii 5i prin implinirea lor serealizeaziin
c u D u m n e z e uc e l U n u l c a r e a l u a t t r u p u l n o s t r u q l v a
iriparalia lui Dumnezeuca Tata.in aceastiiduhlacalitate
t
ransfigura tot universul' ridicindu-l peste legile
n" inuuia Hristos si vedem pe Dumnezeuin rugaciunea
gravitalieiqi compoziliei, f;ira a le anula'
vlala
penru
adevarat
qi
prograrnul
e
care
ru)stru,
Tatal
137, Aceastaunire a celor stmlili qi a universului
oamenilor,av6ndsa-l iubeascaca Tata iubitor cerind lui
care sunt legali cu Hristosin lumina lui va coincide
prin
Dumnezeuajutor sa-l implineascii.
a lucrarilor minlii noastrecare cunoa;rc
cu
o..odihna"
n-u
e
cA
omul
De aceeise spunein aceastarugaciune
cele ale lumii, separindu-lede Dumnezeuqi intre ele iii
numai obiect, ci 5i subiect dator sd implineasci legile
deci mArginindu-leprin dcsparlire.Toli qi toate.vor fi
crea$eisau voia lui Dumnezeu. AceastAdubli calitatea
vazuteuriite in Hristos - DumnezeuCel Unul in lumina
omuiui e presupusade caraclcrtl de porunci pentru el al

al lucrurilor lumii, fapt carele dl 9i lorputinla sii-qiarate

iubireaunele fali de altele.
lar ca izvor al unei atAtde intinse iubiri fapde oameni
nenumirali. aratataprhtr-un univers atit de intins gi in
relalie gi cu nenumarate persoane ingereqti d-e trepte
superioare,Dumnezeu se arata $i nesupusunor legi care
i-ar mirgini puterea.El esteintreg iubire nesupusA.unor
legi care l-ar mtugini qi da tuturor celor create legile
iu-birii, facandu-le deci libere sa poatd folosi aceste legi
spremenlinereali intirirea iubirii sau unitalii dintre toate.
133. Numai ficind oameni care pot rdspundeliber
iubirii lui, Dunrnezeuse arataca iubitor, nu flicAndlucruri
sau obiecte. Dar fdcdnd lucruri ce pot fi folosite de
oameni pentru iubirea intre ei, i9i aratd in mod deosebit
iubirea iala de ei. Sau se arata ca face lumea de obiecte
pentruiubirea fala de ei. De aceease numeqtede oameni
iubitor. nu de lucruri iubitor.
Omul esteprin aceastadupi chipul lui Dumnezeu E'l
isi da seamaca Dumnezeu e o fiin1i iubitoare, dar e atAt
de iubitoare. ci n-are nimic de obiect in El, ci nu e intru
nimic supusunor legi, pe cind omul e pe de o parteliber'
pe de alta supusunor legi care ii arati ca nu e prin sine'
bamenii pot folosi pdnala un loc liber legile' dar nu pot
iesicu totul din ele.Oameniisunt faculi' dar sunt9i supuqi
unor legi. ca o condilic a afirmarii iubirii. De aceea.omul
ooateiubi tiber si pe Dumnezeuca Creator5i Dumnezeu
se poateface5i om, pentrua intari iubirealor fali de Sine
gi intre ei prin unirea sa ca Subiectsupremiubitor cu ei'
Aceastaarata insa ci 9i umanitateapoate fi ridicata la
toate legile imtreaDh unei subiectivitalicare depdqegte
ouseomului ca obiectcreat.Fiul lui Dumnezeuficinduie in mod liber om supuslegilor lui, ca sAle depA5easci"
implinegte numai rosnrl lor de condilii puse fipturii pen-

230

Note la

-Numirile

revarsata din El. Prin aceastavor fi vazute toate intr-un

fel mai presusde cuno;tinga.caci vor fi vazutein Cel ce
e mai presus de toata fiin1a celor separate,printr-o
cuno$tin!amai presusde cunoqtinld.
138. Cici El insuqi,ca Cel ce e Cauzatorulqi Suslinatorul tuturor intr-un mod unit, mai presusde felul
le cunoaqtein
ium lc vede legatein viala pdnrAnteasca,
mod mai presusde cum le cunoaqtemnoi' despi4indu-le
lui e mai presusde raliune,
gi miirginindu-le.Cunoagterea
de cuvdnt, de atingere,de parere.$i de aceeaEl insugie
mai presus de toate acestea.
139. Dar Dumnezeu fiind iubirea sau Binele prin
Sine, pe de o parte El este o unitate treimica, pentru ci
iubirea sau binele nu poate exista decit intre Persoane.
Cu cdt e mai mare ca Bine, cu atat e mai vadit ca relalie
intre Persoane,dar qi in cea mai desavirgita unitate. Dar
acest fapt e qi mai presusde inlelegere.
1.10. Oe aceea,neinlelese$i negreite sunt li duhurile
ingeregti care sunt pe de o parte rezulhte ale actelor de
bunatate ce iradiazi din Cel mai presus de tot ce
cunoa$tem noi ca existent,ca fiinla, gi pe de alta' primilea acestoracte de duhurile cere$ti.Pe acesteale imite
gi oamenii, ca creaturi spiritual-corporalecongtiente,
arunci cAnd se ridica peste lucrurile ce le vld despArlite
li compuse.
141. pe de alti parte, prin ridicarea aceasta
neanulind cele ce sunt in jurul nostru, ele ne fac si
liudAm Adevarul mai presus de adevarul lor, drept
cauza, fiinla, via1i, unire a lor, vAzAndu-l ca mai presus
de fiinla. de vialA, de existenla lor, de orice nume, ca
pronie gi bunatate, ca obArgie9i suportul tuturor. Ii dim
toatenumelecelor bune createde El, dar cugetamaceste
nume mai presusde toate numirile celor create.
Vazdndu-le cauzate, din aceasti calitate a lor, il
laudam ca pe cauza lor. Folosim mereu paradoxul prin
care ii atribuim toate cele bune ce le cunoaqtem, dar in
acelaqitimp i le negAmpe toate, fiind in calitate de cauzA
ultima, cum nu pot fi ele, mai presusde toate.
Dumnezeu i se cuvine qi numele Stapanil42.rui
torul qi imptrratul impiralilor sau Domnul domnilor.
pentru ca nu e Stapan,Impant qi Domn numai Peste
unele existenle,ci peste toate; chiar peste cei ce au o
relativa pozilie de impirali, de stapdni, de domni peste
lucruri qi oameni. Cdci gi ei sunt supuqiunor legi. Dumnezeuinsi nu e supusnici unei existenle,nici unei legi.
El e SubiectulstApanitorpestetoli li toate,fiind din veci
prin Sine qi fiind Creatorul $i Suslinitorul tuturor. Nu se
poatesanu cugetamo astfelde fiinta, stapanapestetoate
Si nesupusanici unei puteri sau legi mai presusde toi ce
este prin faptul ci nu este in relalie nevruti cu altele qi
supusdaltora.
143. et e Cel Vechi de zile, Cel farlinceput Ei Cel
ce nu imbatrineqte.N-are inceput, pentru ca n-are pe
nimeni care l-ar fl creat. Nu imbatrane$te,pentru ca nu e
supusnici unei legi carel-ar corupesau l-ar imbatrdni.E
neschimbabil,nefiind supusunor legi careschimbiitoate.
144. E mintuirea, dreptateaprin excelenli. Se dau
aici toate efecteleintruparii qi jenfei ca om a Fiului lui
Dumnezeu:El e mAntuireanoastri, intrucat scapii firea
noastrade moarte,e dreptatea,intrucdt ne ridica la implinirea voii lui Dumnezeu, rAscumpa(area,intrucit ne

Dumnezeiegti
scoate prin jertfa de sub robia diavolului care prointrucdtumple luea
moveazAegoismulin noi, e sfin1enia,
noastrade curalia lui Dumnezeu.Autorul vede importanla lui Iisus Hristos, nu vede numai un Dumnezeuca
unitateabsoluti, mai presusdc viala noasra 9i lipsit de
iubirea prin care vrea sa ne mantuiasca.
145. et e in adierea sublire (sim1ittr de proorocul
Ilie), pentru ca trebuie o simlire deosebit de sublire, de
spirirualApentru a-l sim1i.
146. gt e toate cele ce sunt, pentru ci prin El sunt
toate,dar e temelialor, mai presusde ele.
t47 . gt e qi margineatuturor,ca margineaabsolutA'
firi El neputdnd fi nici una din existenle.Dar e marginea
nemarginita.Nu e alta margine dincolo de El.
148. E casa, locagulin care sunt toate.Nu e supus
nici unei relalii, dar toate, tlind in relalie cu toate, sunt
prin aceastadependentede El, in afari de aceastddependenla neputdnd fi ninric. Pe toate le face sA se intoarcA
spreSinein mod unitar,darcelece sunttinutein legitura
cu El fari voia lor nu se bucurd de bunatatealui, de
fericirea,de bucuria data de El.

Capitolul II
149. Ori"e nu^ire dumnezeiascase atribuie intregii
dumnezeiri. adica tuturor celor trei Persoane dumnezeiegti.
Caci, prin dumnezeireaintreagi, autorul inlelege nu
fiin1a in Sine a lui Dumnezeu, ci fiinla purtata de cele trei
ipostasuri. Toate cele trei ipostasuri au in comun toate
i n s u q i r i l e s a u n u m i r i l e d u m n e z e i e g t i .D i o n i s i e n u
gindeqte la Dumnezeuca la o unitateuniformA,ci ca la
Dumnezeu cel in Treime, degi pe de alta parte toate cele
dumnezeieqti le sunt comune celor trei ipostasuri.
150. Oar tocmai pentru ca autorul inlelege prin
d u m n e z e i r e ai n t r e a g A d u m n c z e i r e a p u r t a t i d e t r e i
P e r s o a n e ,e l a c c e n t u e a z et o t a g ad e m u l t g i d i s t i n c l i a
lor in Dumnezeu.
151. Cete comune intregii dumnezeiri sau tuturor
celor trei ipostasuri,nu le numeqteautorulsimplu: fiin1a,
bunatatea,dumnezeirea,viala, inlelepciunea,ci supraetc. Adausul de sttpru aratacele
fiin1a, suprabunatatea
proprii lui Dunrnezeu,deoscbitede cele faraacestadaos.
in.udit"u, dar qi deoscbirease explicAdin faptul cA cele
ale lumii sunt create de un Creator care prin aceastae 5i
deosebitgi inrudit cu ele.Dumnezeuca necreatli Creator
are acesteinsugiri intr-un fel superior,neinlelesde noi,
pentru ca dcpiqegteexperienlanoasra. Cele createsunt
cauzate,deci qi insuqirilelor. Dumnezcu gi insu;irile lui
sunt necauzategi pur cauzatoare.Aceastainsearnnace
Dumnezeu e lipsit de orice pasivitate.El nu e gi obiect
sau gi pasiv,ci exclusiv Subiect.Nu sta sub putereanici
unei legi sau puteri superioare,ci e deasupratuturor. $i
trebuie si cugetamca exista o realitatenesupusAdeloc
alteia superioare,deci exclusiv ca Subiect pur activ $i
atotputemic,adicao realitatccare e iniltati de suprema
putere, neavand in ea nici o pasivitatesupusa alteia,
ultimd, putdndcreaqi fiind cauzatoarea toateceledcosebite de Sine din nimic, nedepinzindde nimic in puterea
ei asupratuturor, chiar in crearealor.

231

Note la Numirile Dumnezeiegti

Dar chiar realitateacare e pur Subiect qi atotputemica
nu poatefi un SubiectIipsit de iubire, caci aceastaar fi o
mare siiriiciea lui. In puterealui trebuiesAfie o bogalie
gi o fcricire nemarginita.Iar aceastafcricte;i bogalienu
poateti lipsita de comuniuneaiubirii. Aceastainseamna
pe de o partece Dumnezeu esteo existenlainterpersonali'
pe de alta ca aceastabogalie gi fericire qi plenitudine fara
lipsuri nu are nevoie de nici o schimbare,caci aceastaar
presupuneo slAbiciuneprin care cademai jos sau tinde
spreo imbogalire,spre o innoire.
152. Revenind la adaosul de suPrc, atribuit
insugirilor qi numirilor dumnezeiegti,autorul numeqte
intre altele unitatea dumnezeirii tripersonale mai presus
de orice unitatein creaturi.Caci ea e temeiul creatorqi
suslinaroral oricii.fei unitali 9i identitili. Acesta e de fapt
necunoscut,fiind altfel decAttoatecelecunoscutede noi,
qi neputinga
ca unelece sunt cauzate.Dar necunoaqterea
a oricAreicunoagteri.
exprinrariiIui sunt o antecedentA
153. I-a fel, lui Dumnezeui se poate aplica gi aflrmareagi negarea,pentruci e gideasupralor. Putemspune
ce este,dar qi ca nu este.Dar ultinta o putem spuneca
depaqirea atlnnirii care l-ar ardtadependentde ceva. Pe
de alti parte,El e mai presusqi de orice negare.Trebuie
si depa5im gi at-irmareagi negarea cAnd vorbim de El.
Depagim afirmareacare il dehnegte,de exemplu, ci e
fiinla, ca e bunatate,inlelepciune.dar 5i negarealor' cdci
nu poate fi lipsit de nimic bun.
L54. Despreipostasurilelui se poate spunece sunt
unul in altul aqade mult, ci sunt supra-unite,mai unite
ca orice unire intre ipostasurile create, dar gi neconfundate.Un exemplu palid il avemintre oameni,carecu cdt
sunt mai interiori unul altuia, cu atet se simt mai mult
bucurogide experienlaunuia prin altul saucu atat simte
unul mai mult realitateaceluilalt.Dar persoaneleumane
simt mereu cd nrai au un drum de fAcut pini a se aveain
intregime una pe alta, cum nu simt Persoaneledumnezeiegti.
155. Cum putem inlelege ctr fiecare Persoani
d u m n c z e i a s c Aa r e t o a t a f i i n l a d u m n e z e i a s c i ,d a r i n
m o d d i s t i n c t u n a f a l i i d e a l t a ' ?C u m p u t e m s p u n e c a
o Persoani are toatdfiinla qi cele ale fiinlei ca Tata,
iar alta ca Fiu'? Prin ce se distinge o Persoandde alta,
avdnd totuqi tiecare toati fiinla sau suprafiinla divini'l
PArinlii au dat mai multe exemple din planul flzic. (De
exemplu, Sldntul Vasile spunecd Petru are piirul negru,
iar Ioan parul blond. dar fiecare are par ca 5i celalalt.)
Nu se progresaseincA suficient in inlelegereadeosebirilor spirituale intre persoane,incluzind totuqi
posesiv,de catre fiecare,toata fiinla. O oarecareapropiere de precizareaacestui fapt s-a dat prin tertnenul
perihorezA,care ar putea fi tradus prin interiorrtale
reciprotu. Propriu-zis, aceastada sensul adevitat al
comuniunii intre pcrsoanelece-9i devin interioare fard
si so confunde, stare realizatd ca model supreln in
SfdntaTreimo. Acestail putcni interpretamai coniplet,
ca Tat6,
spundnd, de exemplu, cA Tatil. trdLrndu-se
include qi trairca tilialiei Fiului, dar nu ca Fiu, ci ca
Tata. Chiar un tata omenesctriielte in simlirea lui de
tata li ceeace triier;te fiul ca fiu, fiind astfcl chiar prin
acesteproprietiili personale qi distincli 9i uni1i. Sunt

/.iz

unili ldri a inceta sa fie distincli. Numai Tatil are prope Fiul. Darin nagtereaFiului triieqte
prietateade-anaqte
5i pe Fiul ca pe cel pe care-l naltc, cum va spuneautorul
cevamaidcparte'.Sunt un i t e ;i d i st i n t t e unu.frt1dcleu lto.
In faptul cd Dumnezeue Tata care traieltc in Sine !i
simlireaFiului, e implicatanu numai distincliain ipostasuri, ci 9i deofiinlimea.Daca n-ar aveaFiul tiinla Tatalui,
n-ar simli tlccaredin ei pc celalalt.Daci Tatil n-ar avea
un Fiu dc fiin1alui, n-ar avea pc cine iubi ca desavirgit
unit cu El. Fiul, iubind pe Tatal, are aceea;i putere
nemarginitain iubuea lui ca TaGl. Numai pentrucd sunt
deosebili ca Tata li Fiu, pot trai aceea5iiubire nemirginita, deSiin moduri deosebite.
La oanreni,nu e intrc loli relatia de tata ti fiu, deci
triirea fiecaruiade catrc fiecarein aceastiicalitate.Dar ei
se simt unili pentru ci au aceea5iinlelegerea existenlei,
aceleaqidureri gi bucurii, dar flecarele traie$teca ipostas
aparte in unire cu allii in mod actual sau are pulinla
virtuali de a triii acelea5istari,ca cei ce sunt de o fiin!;],
dar deosebi$ ca persoane.Traicsc qi oamenii acceagi
fiinla in mod unitar, dar in mod deosebitca persoane
deosebite.Deosebireain persoanenu cxclude triirea
unilalri clcfiinla si unitateade fiinld nu excludetrairea ei
i n m o d u r i p e r s o n a l ed e o s e b i t e .D i m p o t r i v A , n u m a i
aceastale da viala reala.
156. Oar mai este qi o distinclie intre iiinla lui
Dumnezcu care riirnine una in necomunicareaei qi
procesiunileei, din bundtate.sprefapturi,cccace ne face
s a t r a i m p e I ) L r r l n e z e u , , m u l t i p l i c a t "d, a r n e d e s p a 4 i tn
tlecaredin darurilelui. Fiecarefapturaprimelte pe Dumnezeuunit. atAtin ccle trei Pcrsoanencconfundate,cit gi
in prezcngatiinlei intregi a lor. E ca un punct din centrul
cercului.caree prczentin toatepunctclede pe periferie'
Dumnczeu se ilnpafia$e$teprin acestea.dar e 9i neimpirtilit. Supraunitateadumnezeiascd...se multiplitd
potrit,it distincliei tluntne:eie;ti in darurile ne.sthinthute
intre ele (...) Eu e LdLt:otulur(,r cebr de^care se int'
pdrtdysc neinrydrtti;ibil celepartitipote.In nici un dar
nu se imparta$esccreaturilcnumai dc o parte din dumintreagaqi ea rimine totuqigi
nezeire,ci de durnnezeirea
nici una nu se impArtale;te de intreaga tiinla dumnezerascd.
157. t-a obieclia ce s-ar putea face ca tiecare aratain
sine alta intipdrire a dumnezeirii, deci nu ar prirni pecctea
c i a c e a s t var r i e t a l c
i n t r c - g idi u m n c z c iir. ; r u t o r url i i s p u n d e
a intipanrilor nu depindede dumnczeire,ci dc capacitatea
deoscbitara fieciirei fapturi de-a primi intiparirea dumnezeirii celei unice. Faptudle lipsite de minte se itnpana$escnurnai de lucrarcaproducitoarede fiinli, nu ;i
d e c c a d a r i t o r r cd e i n l e l e g e r c .
158. Oar DurnnezeuCuvintul s-a fdcut distinct in
legaturalui cu oamenii ia1:ide Tatal gi de Duhul Sf-int'
prin faptul ci nuntai El lucrcazi asupralor prin untanitatca sa. Dar Cel ce lucreazliprin umanitateasa e tolu$i
'I
una cu at,rl 5i cu Duhul qi sunt simlili r;i ace5tiain
lucrarea lui F{ristos,totu:1iHristos e sinrlit ;i in rnod
distrnctca Fiul caregi-ainsugitipostaticmodul omenesc
d e - a l u c r a a s u p r a n o a s t r d .S e s i m t e d i s t i n c t , d a r
nedesparlitde Taril qi de Duhul Stint. Caci Fiul rirnine
chi:u in aceastilucrarcprin unranitateasa neschinibatca
DumnezeuCel ce lucreazapn-nea.

'

Note la Numirile Dumnezeieqti

l 5 g . F r p t u r i l e p r i m e s c c e l e d u m n e z e i e q r i n u mpari n
imparta$ire.Dar dc liingadumnezeiasciallata la temelia
lor nu se pot imparti$i. Aceasta inseamna cA ele se
inrpirtiiqescnumai de puterilece vin din tiinla dumnezei a s c a s a u d c p u t e r i l e i n d u m n e z e i t o a r eA. c e i r . s t a r a t i
iara5i ca, dupa autor, lunrea e crcata, nu e din tiinla
dunrnezeiascicum au socotit unii, crczindu-l inllLrengat
de panteismulplotinian.
160. Numai Fiul gi Duhul Sf6nt ies din dumnezeirea
Tatalui ca niqte mladile sau flori, deci sunt de aceeagi
fiinlA cu El.
16l. Oar faprul ca Dumnezeu Creatorul qi
Susflnatoml tuturoresteunTatii,unFiugiunDuhSfAnt,
imprinra :;i fapturilor un caracterpatem, filial gi Ie face
si le serlene,dar Ei ritnrin in patemitatea:;ifilialia lor gi
sunt prin depiigiredeasupracelor din fapturi. Intrc ele nu
existiinrci o inrudire, a;a cum nu exist:iintrc celecauzate
gi cauza lor. Cele cauzate au thipurile cauzelor, dar
cauzeleinsele sunt mai presusde cele cauzate.Iar daci
Dumnezeu este numai Cauzii, neavdndnimic cauzarin
Sine sauin cecace face,El creeazicelec auzatedin nimic,
caci altfel n-ar mai tl cauza purii. Faplurile sunt, in
venircalor la existenld,exclusiv cauzate,chiar dacAsunt
a d u s el a e x i s t e n i ac a s a s c c a u z c z ci n p a r t eg i p c e l e
intreolalti, avandin aceastaun .llrp al lui Dumnezeu.Cea
mai mare posibilitatede-a fi qi caLrzaintr-un fel voiti de
sine. de a fi deci necauzate.o au numai fApturilecreate
cu voinla libera (ingerii qi oamenii). Aceastapentru ce
sunt createca sd realizezeo legituri de iubire intre ele 9i
cu Dumnezeu,cile are ncvoic :;i de o voinlA libera.

nimic. prin Dumncieu a primit capacitatea

de-a trai
Dumnczeu ale salein ele sau de-a le cuprindein inftnitateasa $i de-a lc lzrceparticipmte la Sine.
Dumnczeu Cuvintul a fAcut tlrea omeneascdtnediu
capabildccuprindereauniversuluiintreg,pentrucieae
mijloculcrealiei,avdndorclaqiecon$tientacuingcriiprin
spirit gi cu ordureamaterialA.DunrnezeuCuvAntulpoate
uni prin firea omeneasci toatii crealia in Sine, o poate
indunrnezeiintreaga.
In al doilca rind. ficAndu-seom, iqi menlinecalitatea
de Fiu gi prin nir$tereadin umanitate,putdnd face gi pe
oamenifiiailuiDumnezeuqiprineipuneinrelaliefiliala
toati crealia cu Tatil gi o poate umple in mod filial de
Duhul Sf Ant. El se poate face 5i Fiu al omului qi prin
accastaface qi pe oameni fli ai Tatiilui. Relalia de TatAgi
Fiu in crealie se reflecti nLrmli in unranitare.In planul
biologic ;i vegeral,innrullireaprin sanlan!anu reflectAin
nrod spiritualrelalia parenri-filiala.in ingcri na$tereanu
existi deloc.Ei intra in relalia tilialii cu Tatal prin uniea
cu oarnenii.ca 5i narrura.
in al treileaiind, numai omul a c6zutin moarleprin
pacar,avind rimp material.ingerii despa4ili de Creator
n-au cazut in nrornea cu trupul, ci intr-o moarte spirituali.inaqa[cl.caFiulTrriluinuscputcanagregidinrr_un
astl'elde inser cazutca s;l-i scaoede ,r.ru-t".
in tegaiuracu acestea,acceniuiimtoru$i importanla
ingerilor.Dacin_arfilume^lor,crealiavaz;tiiarfiopa;A
:yioarba,ciici n-ar aveanici oarneniisulletec;rresunt in
icgatur:rcu ingerii cit sunt pe prnranr gi ajung in comu-

existentaprin Cauzapura.de Sinc existenti, ele preexisti

oareculn ca posibilitatc in fiinla lui Dumnezeu' prin
voinla lui. Adica Dumnezeu pre$tiedespreele, inainto

nu va despi4i pe oarnenide ingeri gi tot universulvazutva

cip:ita o stare tr:nsparenta. lurninoasa, in care ingerii gi
,."';;,, .,^; ^,.;;;'"^;;,;
"'T::J,"jjr":$.i!i113#t'*1llai

162.o,trocmai
prinfaptur
vinra lTX"#Tilff'.x"nffi:i:;ili?::l'.j;$:i::,::];
catoare
fapturle

voinla
de-alecrea.Dacan-aravcaac"urtip.""*isrentdin
lui Dumnezeu, El n-ar fi un Creator atotpuremic ai
adevarat,c i ar euranaorbeqtedin El, lardL
voia qi preqtiinla
lui despre ere. El e creatorul voit al lor, pentru ca e
narc^n,t
t-. ';;:"
.
l 6 J ' A i .c i,s e p u n e i n r e l i e f t a i n a u n i r i i f i r i i o m e n e s t i_.
- inclusiv a trupului ei - cu ipostasLrldumnezeiescal lui
risus Hristos. E o raini de neinlcres.
164.DarrabazataineiuniriiluiDunrnezeucuvantul

cufireaomeneasc.r
srarainarorasa<temarec6Dumne
zeu
Cuvintul a putut crea fileir onrcneascicu calitatL'aci de
mcdiu posibil al lucrarii PersoiLneilui prin ee. E nrarea
rrrinunc a firii omene;ti, clre vfuretot din prrterealui
Drrrnnezcu. Dumnezeu Cuvlntul a ntaniicstat prin
crealieputinla de-acuprinde totul in Sine ca intreg, ie-a
fi Ccl dcplin in cele ie au nevoie de celc c:[c-le pot
d e s a v i r q i ,d e - a f i c e l n c m A s u r aitn c e l e m z r s u r a t ei a, r
tinzdndsprecelenernesuratc.
El le-a fiicnt pe roatccaCel
ce poateda lbrmA ruturor cclor fdra lbrmi. Primeqrepe
cele carora le-il dar fiinla. viagiiin Sine, ca Cel cc e niai
presusde tlinla Si viala. MinLrner e ca a putut trai El ca
Dumnezeu celc ale omului, fitcindu-qi conrune cu noi
cele ale noastre,fari sa se micgorezein supraplinatatea
lui. Era rrrai presusde fire in cele ale firii no;rstre,mai
prcsus dc fiinlir in cele ale fiinlei noastre.Dar aceasta
gi in lcganrracu ea lumea
aratrica fdptura onlcneascil.,
intreagd, desi fAcuta din nimic, qi prin ea insaqi este

sunto scariinrre

.,
oameni gi lumea noastra'in general' 5i Dumnezeu'cum
searatainviziuneapatriarhuluileeohEi nc conving despreexistenlasutletelornoastre,dar
qi despreDumnezeu,fiind intr-o comr.rnicare
mai simliti
cu noi (ca ingcri buni:;i rai). Ei ne irari insa prin
lumea noastrdsi putinla
c::f;:j:'ll,t{:::::::l
a F i u l l u i D u m t l e z c ' uf.::l
i . s u i i,'l's a s e f a c do m ' l u i n d t r u p

t""ffi:'
[".il,nfill;:?'iit;,'

..," dumnezeieqti
in

distinclii se ntenlin qi unirilc dumnezeier;ti'a{inrla ca.

diruindr'r-sein mod supcrior' Dumnezeu se distinge in
rnttdunilur,se htnulle5tein nnd unrtor,.fiirti.stiittsdtlin
stQrcu de Urrttl. Aceastapentru ci Dumnezeu' fiind in
mod mli presusde liittli' produceca o mul;inre unitarii
lunlea,pentrucdnuestenimiccaresdnu-laillalatemelia
sa pe Ccl mai presusde ceeace este.El liind in toate.e
Unul' care nu e nici parte a mullimii. nici un inger dh
pir1r. El nu Participiila un Unul supcrior lui, ci toate
participala El. Arc in Sine capacitateade a le dii putinla
luturor si participela el, ca o unitatecare nu exist.iprin
participareala vreo unitate superioara.Orice unitatc se
poateimparli, cu riscul dc-a se de'sliin1a.
El nu se poate
imparli. pentruca nu sc poatenici desfiinla.
El este unul prin Sine, nu prin participarela Unul
superior.

233

Note la Numirile Dunnezeieqti

CaPitolul III
166. Ca se inlelegem in oarecaremiisura darurile
bunitAtii lui Dumneieu, trebuie sa ne inillAm prin
rusaciunespre Sfdnta Treime, obir$ia bunatalii' ca
str-ucturaiubirii prin Sine. Prin rugiiciune urcam spre
Dumnezeu,degini separeca El secoboarala noi Totugi,
Dumnezeu inilllndu-ne, se face mai apropiat de noi'
Dumnezeu esteintr-un fel pretutindeni, dar prin rugic i u n e n o i n e d e s c h i d e ml u i s a u E l n e a j u t a s a i n e
deschidem.
167. Se accentueaz6importanla pre sbiterilor, in
care se includ gi episcopii, care au o anumita
b a t r a n e l ei n l e l e a p t a ,p r i n c a r e a u p r i m i t i n v a l a t u r i l e
in mod iuccisiv de la Apostoli 5i le pot qi suntdatori
si le predea altora. Ele iunt invalate dintr-o tradilie
ce vine de la Apostoli.

CaPitolul N
168. Mui presus de lucrlrile indumnezeitoare'
169. Existenlaesteidenticacu binele.Cdcibunitatea
e o existenla doritoare si se daruiasci din prisosinla ei'
Binele deslvlrqit este existenla deslvdrqiti Dq19"9t
estebinele desivdrqit,pentruca nu e nici o lipsa in El' El
e binele prin inslqi fiinla sau existenla lui. Dar binele.e
totodati bun&ate.'$ibunatateaseintinde qi altora qi prin
aceastaqi cxistenla. Dar la aceastaintindere nu poate
inainta, iaci nu poate inarnta de la nedesiv&qire la
desavirqire. Dumnezeu trebuie sA-;i dea existenla sau
bunatatea sa desavirqite din veci 9i altora li ca atare nu
ooate fi decit o Persoina, bucuroasi de bunAtateaei 9i de
intinderea ei $i catle allii. $i cei cirora le intinde aceastA
bunatatesauexistenladesave$iultrebuie sa se poatabucura
gi ei de ea. Din bunatatea lui Dumnezeu rezulta deci
ireimea lui. Bunatateasuprema face o Persoanasa se
diruiascAaltora total sau si-9i daruiasci insigi existenla
sa celorlalte, dar fara sA se confunde cu ele, deci au
aceeaqifiin1i in trei Persoane. $i aga e Dumnezeu din
veci.
170. De acestedouA grade vorbeEte5i Sf' Maxim in
Anhi gua, caPitolulVII.
Oar buniitatea desavArgiti este pentru Duml7l.
nezeu sa creeze 9i minlile netrupeEti5i pe cele omenelti
in trupuri. capahilcsa cunoascabunatatealui li sa-i arate
de bunatatealui. minlile superecun'o5tin1a.'inriparire
rioare netrupeqti ie-o arata gi celor inferioare netrupeqti
si :rccsteamintilor omenefti in trupuri, iar cele inferioare
gi cele in trupuri o arata in forme de recunogtinla cAtre
iele superioare.Iar existenla lor e pe mtrsurabunatdlii ce
li se di ca fipturi create,mirginite. Ele nu sunt emanaltl
ale lui Dumnczeuqi uneledin altele,caci aceastan-ar mal
fi un act al bundta$i voite. Bunatateace le-a aratat-o
faptul cd le-a
. Dumnezeu credndu-lele-a arAlat-oqi in
creatDcntruvelnicic ti revalsamereu asuPralor ca nl$le
rirzc iarurile silc, ca niqte dovezi ale iubirii ncincetate'
cum revarsagi cele mai inalte darurile lor asupracelor
mai de jos. Bunatatealui Dumnezeule unestepe toate'
172. Treptelernai de susi;i aratabunatateasprecele
mai de jos qi le ajuta sa urce spre ele, iar cele de la cea

234

mai mare inAllime urci spre Dumnezeu. Astfel, toate

r e o r e z i n t do s c a r du n i t a r i d e s a v i r q i t o a r ei n v e c i , c u
i z v o r u l b u n d t a l i i n e s f d r 5 i t ci n D u m n c z e u . C h i a r
a n i m a l e l e ,p l a n t e l e ,n a t u r ai n t r e a g Ae s t el i n u t a i n t r - o
u n i r a r eq i s e r v c s co m u l u i p e n t r u b u n a l a t e ac c l e - a
sidit-o Duntnezeu. l)orinla dupi o bunatate ql o
u n i r e t o t m a i m a r e c u D u m n e z e u9 i i n t r e e l e i n t r e l i n e
g i v o i n l a d e i n l e l e g e r ei n m i n l i l e c r e a t e .
173. Dar, dacaDumnezeudil prin bunatateexistenla
si fiinta. El c mai prcsus de existenla $i de ninla. mai
p r c r u . d c v i a l a g i d c i n l e l e p c i u n ecae l e d a . A s t l c l . l u i n u
i se mai potrivesc acestenume care au un lnceput !l o
cauzi, fiind fara inceput l;i cauza.Dar El le da tuturor
chinurile de fiinti, de existen!a.de bunatate'de vie1a.
fiind cl insuqi mai presus de elc. Avem aici teologia
negadvA,caree totodati mai prcsusde tot ce cunoattem
noica pozitiv; ele in realitatenu au un fundarnentpozitiv
in ele inselc.
L74. Expresiecontrarapanteismuluineoplatonic'
L75. Dumnezeu a creat 5i universul intreg intr-o
a r m o n i e , c a r e c $ l e a o b u n a t a t ep e n t r u v i a l a 5 i
inlelegerea omului. $i le susline pe toate in aceasti
unitati armonioasAgi in stare si fie inleleasa de om,
strabatandu-lecu lumina sa, asemeneasoarelui vizut'
Toate sunt bune intre ele 9i pentru om prin aceasta
armonie.in ele se aratabunatatealui Dumnezeu Numai
in sensulacestase poate spune 9i despreele cii sunt bune;
cA seryesc vielii qi progresului spiritual al oamenilor qi
uniulii dintre "i; no iunt. cele create,bune uncle altora ;i
omului, cum sunt persoaneledumnezeiegti. Dar armonta
lor e o condilie pentrubunatateainrre oameni9i ei trebuie
sa le menlina gi pc ele bunc' in accstsensde cilPacitate
de slujire a lui.
176. Autorul trece acum la identificareabhelui cu
lumina. Armonia tuturor, care foloseqte omului ca
bunatarc, estetotodatao lumini. Chiar bunatateafepturii
conltiente fata dc aha lapturi congticnti e una cu
inleiegereareciproca,dar ;i cu inplegerea c-alun]iJtl.a
uniueisului atai de tblositor prin armonia lui. Astfel,
bunatateaarc in ea gi cunoqtinla adevaratarsau o curatle
de intunericul negtiinlei.Dumnezeu fiind bunAtateasupremd, izvorAtoare de lumina, e 9i lumha suprema'
izvoritoare de lumini.
177. Lumina izvordtaca bunAtatedin Dumnezeuse
arata $i in faptul cl produce nu simple existenle. ci mai
presui de toaieexistenleinlelegitoareale lui qi ale lumii
ireate de El. Existenlele cele mai de sus' create de
Dumnezeu, sunt nu numai inlelegatoare,ci 5i inteligimai de jos. Toatc tind spre
bile pentru cele ingelegatoare
lumina suprcma, spre inlelcgerea ei, care rimdne insi in
veci neepuizatAin inlelegere.ascunsAin mister.
178. p" aceease 1i numeqtefrumuseleatractiva'
1 7 9 . D a r b i n e l ee i d e n t i t r c ant u n u m a ic u l t r m i n a c. i
gi cu frumosul.E frumos,pentruca e armonios.Iar binele
tuu lumina supremA,niciodata deplin primitA
iopr..
sauinleleasadeplin,e 5i un frumos din careizvorAsctoate
frumuselile, ca armonii dintr-un izvor mai presusde toate
armoniile. Aceastaizvoratoarearmonie din El e un nou
motiv Dentrua fi iubit. Dar acest frumos e iubit qi pentru
ci e identic cu binele.Exista o frumuselea binelui care
nu e deosebitade armonie,pentruca cel bun cautasAfie

Note la Numirile Dumnezeie5ti

in armonie cu toli Si cu toate.Toate frumuselile din lume
sunt iradieri din frumosul unic, care e cauza lor mai
presusde mullirnca tuturor armoniilor. Frumuseliledin
crealie sunt participante,Frumosul, cauzA suprema,e
participat. Nu e identitate de fiinla intre El gi ele ca in
panteism.El nu e numai izvorul tiumuse$lor din creagie,
ci intrelinc Si o setedupa frumos, ca bine, sau exerciti o
putere atractivdasupralor, fiind qi prin accastacauza a
unitilii tuturor. El e pururea ttunros,din veci gi pAnAin
veci. E gi cl un semn al bogAlieincnrirginite a existenlei.
Ca frumos ce intreline in toate seteadupd el gi intre ele,
e gi El o cauzi a unirii tuturorcu EI gi intre elc. El intreline
gi comunicareaintre toate,dar qi pe fiecare,pentruca din
unhea varietalilor lor armonioasesa se nasca Si sA se
intrelini frumuselea.
180. Miqcareafirl sfdrEita minlilor (duhurilor)celor
mai inalte spre bunatatea9i lumina dumnezeiascirgi
voinla de primire !i de comunicare a bunatalii gi luminii
primite celor mai de jos e gi in linie dreapti gi circularA.
Caci pe de o parteies din ele spreceeace privescEi dau,
pe de alta se intorc spre ele cu ceea ce primesc qi cu
bundtateasporita cu care se aleg din daruirea ei. $i,
intrucdt ea e qi un urcuq,are qi forma unei spirale.
181. Toate tind spreDumnezeuca bun gi frurnos.ca
spre bhe qi frumos prin insugi faptul ca exista.Ciici nu
pot ti in afara lui. Dar fiind in El, sunt intr-un fel printr-o
putere mai presusde a lor, deci intr-un mod mai presus
de fiinia. Nu e nimic fiiri sa-li aibii ultima suslinere in
Cel mai presus de fiinta li fara sa panicipe la aceasta
calitatea lui. Din cauzaca toatesunt in El, toateil iubesc
pe El gi se iubescintre ele, unelein mod con$tient,altcle
prin firea lor, fiiri sa-gidea seama.Din pricina aceastase
suslin toate,cAci in aceastiisuslinerereciprocdse manifesti puterea suslinatoare a Binelui in care sunt. Pentru
bunatatealui supremAle iubegtepe toate, le atrage pe
toate,le desavirie$tepe toate.
182. Autorul pledeazapentru identitateade inlelesa
cuvintelor eros gi agape inrpotriva unora care dAdeau
cuvinrului eros un inleles infirior. in timpul mai nou se
face o deosebire intre aceqti doi termeni. Unii teologi
moderni (Nygren, tro.s und Agape) socotescci erosul
e iubirea omeneascafali de Dumnezeu. plina de elan
spre infinit, iar agapee iubirea blAndi4,ocrotitoarea lui
Dumnezeu falii de oameni. Dar, in general, azi se
folosegte aproape numai cuvAntul agape atat pentru
iubirea lui Dumnezeu faqAde oameni, cdt qi pentru a
oamenilor fala de Dumnezeu.
183. Autorul consideriici unii vtrd in dragosteade
Dumnezeu extazul (iegireadin sine) omului, produs in
el de misterul infinit al lui Dumnezcu.Dar el susline ca
qi Dumnezeu traieqteo ieqiredin Sine in dragosteafala
de oameni pentru covar$itoarealui iubire fata dc ei. E
un extaz coborAtoral lui Dumnezeu uitind de mirimea
sa prin miirimea iubirii sale de oameni gi din grija fala
de ei. Erosul acestaextatic Ai-l arata Dumnezeu gi in
rivna lui de-a face ca ei, pentru a cAgtigaqi rdvna iubirii
oamenilor. E o ieqire a lui Dumnezeu la oameni, fiiri
sa se faca totugi deplin aratatlor. N-ar putea fi incalzili
oamenii de erosul nesfirgit fala de Dumnezcu, dacA
n-ar fi patrunqide erosul lui.

184. Durnnezeue eros gi iubire, ca Cel ce creeazagi

susline, iar indrigit qi iubit ca Cel ce atragecele create
spreEl, ariitAndu-se
frumos qi bun. Prin prirnanumire se
miqcdin She in iubireatiri inceputgi sfirqit, prin a doua
migca cele create,intorcdndu-lespre Sine.
185. Erosul, fie dumnezciesc,he ingeresc,fie sufletesc, fie ca migcareinconqtientain toate, e o putere
unificatoare,rnigcAndpe cele superioaresprepurtareade
griji a celor inferioare, pe cele inferioare spre inlelegerea
celor nrai inalte gi pe toatespre unitateneconfundati.
186. Toate sunt linute prin eros in relalie, nici una
nu poate propigi in bine fari celelalte. Dumnezeu,
izvorul binelui, e nesupus relalici. fiind dincolo de
toate, dar facdndu-lepe toate sA tinda spre El gi unele
spre altele. Prin aceastaarataca e intreg in toate,intrucdt
aceeagiunicii putere le line in unire pe toate qi le tace si
sporeascein aceasti unire identicii, neconfunddndu-le,
cdci le dii tuturor fomle diferite ce cauta a se intregi gi a
se armoniza. Deosebireaintre Dunrnezeu,ca nesupus
relaliei,gi toatecelelalte,ca supuserelalieisaunecesitdlii
de-a se aduna,il arati pe izvorul bin-eluica necreatgi
Creator, iar pe toate celelalte create. In panteism toate
sunt supuserelagiei.
187. Oar autorul ia de la unii intrebarea:dacatoate
tind spre izvorul cel unul al binelui, cum mullimea demonilor a ciizutdin dorinlabinelui gi se facecauzatuturor
relelor'l Cum rAmdnind demonii in existenla- care e un
bine - au inrpreuni cu bhele qi ri4ulin ei'l
$i pe bazaacesteiintrebdriaudeqi altele:ce esteceea
ce face in ei raul? $i, in general,ce esterdul'] Cum, daci
estein ei existenlaca bine, poateproducerAul?Sau daci
rdul e din alta cauza, care e acea alta cauzA'l$i cum
doreqteceva din cele ce sunt r6ul, deosebitde bine?
In rdspunsul la acesteintrebari autorul dezvoltii pe
larg explicareariului.
188. Uai intai raspundeci rrTulna est e d i n bi ne. CAci
nici riceala nu este din foc. Firea binelui e si aducAla
existenldqi sAmdntuiasci,iar a rlului sa.strice.Dar raul
areca suportexistenla,nefiind decAtin ceeace exista.$i.
dacae afa, rdul nu estecu totul rdu, ci are ceyadin bine.
Pe linga aceasta, toate cele pe care le fac'e rdul, Iefitce
pentru L'di separ bune.Riul nu e de sine gi. deci, nici nu
line de existenli. Dur atunti tum va fi rriul in cele ce
srrnrsaudorind binele,adicdexistenla'?
Dacii ar fi cu totul
rau, ar fi neexistent.Binelee simplu existent,pe cdndrAul
e qi in cele ce sunt gi in celece nu sunt.Riul lupta contra
existenleica bine, dar n-o poate destiinla total, cici in
aceslcaz n-ar nai fi nici el. Nimicul nu poate lupta cu
existentul sau cu binele prin el insuqi, ci are lipsi de
existenla sau de bine, ca si lupte contra existenleisau
binelui.
RAul igi ia putereadin existenlii sau din bine ca si
lupte contra existengeisau a binelui, dar cu pirerea ci
luptir pentruexistenlasau pentru bine.
E contrar existenleigi toruqi are nevoie de existenli
ca suport. Dar atunci este raul de la Dumnezeu care e
izvorul existenleigi al binelui'l $i rotuqiriul nu e penru
cd il vrea Dumnczcu qi pentru cii tinde spre Dumnezeu.
De acceariul nu e totuqidin Dumnezeuqi nici pentru
Dumnezeu.El nu poate fi explicat cugetandizvorul lui
ca o esenia idenricii cu esenla binelui. El nu poate fi

235

Note la Numirile Dumnezeiegti

explicat prin panteism. in acestcaz' nu se mai poate face

o deosebirerealAintre bine qi rau.Accstcaracterambiguu
al raului nu se poateexplica dccit din faptul ca in fala lui
Dumnezeuapareprin crealieo existcnladotatacu libertatea de-a folosi existenla gi contrar ei sau de-a lupta
impotriva izvorului adevaratal ei ,si,deci, al binelui, cu
piiierea ca lupta pentru el. Dar, intrucit creatura nu-l
iecunoaqtepe Dumnezeu ca izvor al existenlei sau al
binelui, ci crede ca are in ea insiiqi,ca existenli izolati'
de a fi gi de a spori, acestfapt o face sascadi..
puterea
Pe <ieo parte riul nu are o obArqieproprie, deosebiti
de obirqia existenlei,pe de alta poate socoti existenla
primitri de la Dumnezeu ca avAnd-oprin sine in ceeace
este5i in cee:tce poate deveni. Rdul n-are,deci, o existenla proprie, ci aparedin existentadata de Dumnezeu'
dar folositaca exislenlanevenitilde la Dumnezeuqi firi
ca ea poate creqte numai in legaturacu
recunoa$terea
Dumnezeu,ca izvor neslirlit al ci ,siin comuniune cu
toalacrealiacaree de la Dumnezeuqi in care Dunrnezeu
a pus toataexistenlacreata,pentru a creqteunitar in El 9i
din El. Cind libertateafdpturii congtienteigi rupe existenla sa de izvorul ei dumnezeicsc5i de tot universul,ea
pa4ilor universuluicu
qi poateslabi qi e-xistenla
slAbeqte
carecstein legatura,dacdaceleanu i se opun.
Faralibenateaunor fapturicreatc.deci marginite,raul
n-ar putca exista. Dar Dumnezeu n-a dat fapturilor
aceastaIiberlateca o samantanecesarda raului 5i in acest
sensraul nu e de Ia Dumnczeu. Dar Dumnezeunici n-a
creat toate fapturile fdra libertate ti fara constiinla' Caci
in acestcaz n-ar aveain ele chipul lui Dumnezeu;li n-ar
putea li bune, neavind voinla prin carc pot fi rele; n-ar
putea iubi pe Dumnezcu Cel bun qi iubitor, daci n-ar
putea li sd nu-l iubeascd.S-ar cadeaiarigi intr-un panteism lipsit dc buniiute. de iubuc, de sens
189. Oar, daca riul nu e decAtrezematpe existenla
dati de Dumnezeu,el nu existitca o fiinld propric' cum
existaloate tbrmele de existenla,nici ca ipostaspropriu.
El apare in hinlele sau ipostasurile existente de la
Dumnezeu, acesteadin umri folosind contrar firii lor
puterile ce li s-au dat spreinaintareain binele adevii'rat'
sau in Dumnezeu, ca izvor al existenlei lor pentru
snorireaacestcia. Rdul tu rdu nu are liinlri proprie, ci
ietu <eJace el nunrui tle:hind qi tttrupe substottlucelor
ce sunt. Chi:u dc se milci 9i el, prin nrigcarealui nu
dezvolti pozitiv cele ce sunt. ci lc corupe.El n-;rc nici
ninta, nici putere proprie, ci se foloseStede putcrea
flinielor concretizatein ipostasuri,dar pentru coruperca
fiira a le puteadistrugc-' caci Dumnezeunu lasa
t'i-in1elor.
tiin;ele sd fie distruse-, ci slibindu-lc, cum slabeqte9i
puterea lor, folosind-o strdtnb. Dunmczeu, dind fapturilor fiin1aqi puterealor, le-a dat prin accastali puterea
dc-a tblosi acestcputericum voiescprintr-trnetbrt al lor.
in putcreadatadc Dumnezeue implicata:;itrebuinlaunui
efort al lor, dar gi putinla de-a Ie tblosi fie sprecrc;terea
in Dumnezeu,a puterii date lor de la Dumnezeu fie spre
slibirea acesteiputeri.De aici paradoxulcAin sav6rSirea
riului ergi o putere,dar gi o slibiciune, nrai alesca rezultat
al folosirii puterii lor, conrar firii' Prin libertate oamenii
sliibcsc sau fac rele sau fac mai greu de fblosit qi natura
carc li s-a dat spre cre$terealor in inlelegerealui Dumnezeugi in comuniuneaintreolalta De aici se exp[c:i gi
acest sens al rAului ca itrpulinare a binelui, IirA dis-

236

contrarexistrugerealui totala:folosireafo4elor natLrn.i

tenlei lor ca oamcni ;i cornuniunii dintre ei.
Fiecarc faptura con;ticnta sau unealtd din lume e
facutrideplin bund, in sensulci i:;i poateinrplini rostul
ei. Corupereaei de care rau inseamnao slahirea binelui
reprezentatde ea,nu in sensulci e facutamai pulin buni.
Caci nici o creaturi nu e iruni in gradul infinit ca izvorul
binelui qi nu e fiicuti ca una ce nu poateinaintasau slabi
in bine. Numai Dumnezeu cste binele ncsfArSit;i, ca
atare, indefinit. in aceastitbogtlie nesfariita a lui e
putereaprin care di tuturor chipul lor definit sau binele
deplin pentrurostul lor.
Sprc deosebiredc riul care nu e in sine 5i pentru sine
saustricaciunetotalAin sine,binelein celein ciue e deplin
face cele deptine qi nealllestccate;i in intregime bune.
Cind riiul aparesaue produsin cie, lace binelenedeplin
pentru lipsa adusdin hine.
a lui Dumnezeuse diruieqteqi
BunatateadesavArgitA
ea gradat fapturilor, pe mdsuraefortului lor' aflindu-se
in unele din ele in grad maxim, iar in altelein mod mai
redus, pinA la ultimul grad. Dar ele se inlbind spre
armoniaintregii crealii,folosindu-scunelede altele,cele
mai de sus purtand grija de cele mai de jos' cele mai de
jos inaintAndsprebinele celor mai de sus.
Orice existenli e piirtaqala bine prin faptul ca existii.
$i aceastase arati in vreuna sau alta din insuqiri. O
existenli fard nici o insuqirenu e nimic, deci n-arenici o
parta$iela bine.
Chiar ccl ce se migci sPrerele are in aceastamilcare
ceva din bine, ctci socotelteca se misca spremai multa
via1i. Chiar in pofta lui esteo partc din bine, de;i poftind
ceeace e numai in aparcnlabun, dar nu e bun de tapt,
sldbe;teviala sa r;ia altora,deci mare$telipsabinelui sau
a existenlei.Dacd cineva s-arinrai total, n-ar mai exista,
deci n-ar mai fi nici rau. Raul total, care nu vrea nici
existenlasa, nu exista.DacAn-ar participadeloc la purtareacxistcnleilui Dumnezeu.nici n-ar fi.
Raul nu poatedesliinlacevatotal,caciin acestcaznu
mai e nici el. Deci intruc6t face :;i cl ceva, arata ca el
participAtotuqi la bine. De exemplu in boalAnrr dispare
toala orgrmizareatrupului, caci in acestcaz n-ar subzista
nici boala.Ea esteun amestecde organizare:;i dezordine
in trup. Raul este atnestecatcu binele' nu e niciodatA
numai riu. Un rau cazutctt totul din bine,nu va fi nici el.
Autorul a dezvoltatmai mult ideeancputinleiraului
de-a ll exclusiv prin sine, fdrd bine. Dar aceastanu
insearnnicAexistenlanu simteadeseorinel'ericircariiului
nedomolita de binele existenlei. Existetrla demonilor
suferii la extrem de riul introdus de ei in cii' cum poate
suferi qi existcnla cclor ce se lasii cucerili de demoni.
ldeea e ca suferinlaraului nu o poaretrii deciit ceeace
existi saucel ce existA.O existenladesfiirtlaticu totul de
rAu nu mai sufcrii. In aecastiise arf,td' um spunc' 9i
caracterul pozitiv al negaliei pe care riiul il aduce in
existenla.
Dar aceastanefericire a amestecariicu rdul o triielte
nunraiexisteniacreau. insi $i in aceastasevcdc platape
care trcbuie sii o dea pcntru folosirea libertalii contrar lui
Dumnezeu. Dar aceastanefericire sta $i intr-o cumpanA
cu amagireain ciire riutatea, sau egoismul 5i mindria
alese liber, socotesc ca-Si intaresc existenla $i gasesco

Note la Numirile Dumnezeieqti

,,mdngliere" in aceasta.Darqi hceastaeo falsa folosire
a nazuinleispre bine.
Dar nefericireape careo poateaduceriul in existenli,
folosindu-sechiar de puterileei, aratdca acesteputeri nu
sunt din fiinla necreatda lui Dumnezeu.CAciin acestcaz
posibilitatearaului ar fi dati chiar in Dumnezeu.Aceste
puteri sunt createdin nirnic. $i fapturainsaqie creatadin
ninlic. Panteismulnu poateexplica raul. Faptura creatd
poatc folosi prin libertate puterile create date ei de
Dumnezeu contrar rostului lor, pentru ca nu sunt de
esenlA divini :;i prin libenatea cu care este cinstita
p o a t e s a f o l o s e a s c i a c e s t ep u t e r i c h i a r c o n t r a r l u i
D u m n e z e u - a m a g i n d u - s ec u i d e e a c a e a i n s a g i a r e
in sine izvorul existenlei intinite sau cu ideea ca
totul are caracterul unei realitali care se miqcd intre
existenla gi non-existenlii, fiirii nici un sens. De rau e
legatA gi putinla fapturii ralionale mirginite de a-qi
intuneca raliunea, fAcind-o sd admita un non-sens in
exlsten!4.
Autorul afirmind ci rAul nu se poate rezema decAtpe
e x i s t e n l i ic. a n u e c u t o t u lo p u se i c a n i m i c , n e a g ap u t i n l a
ca el si aibi un izvor propriu. Nimicul n-arenici o putere
in el. Apoi cunr s-ar fi inleles doud obdrqii capabilesi
produca doui tbrle contrare, care totuqi sa se imbine'?
Raul nu are o obirqie proprie. Dar nu poate ti nici din
Dumnezeu. Cdci e absurd cu dintr-un principiu sriirtslt
doutilorle cu totul contrare.Deci nu se poateadmitenici
un dualismde esenlein explicareariului, nici o provenire
a raului din izvorul existenlei,care nu poate fi mArginit
de o forla contrari. Izvorul existenleinu poatefi impii{tit,
nici nu se poateschinrba,fiind cind aqa,c6nd altfel.Raul
nu poate fi cxplicat decdtdaca alaturi de Dumnezeucel
necreat;i creator existi qi o realitatecreata dar libera,
pudndu-se folosi de existenla sa creau, marginita Si
libera. Numai relalia intre un Dumnezeu personal,
necreat;i creator li o existenlapersonalacreau poate
explica binele qi riul. O esenldunica din carear iegitoate
a;a cunl sunt, nu poate explica deosebireaintre bine qi
riu. Un Dumnezeutripersonalesteidentic cu binele pur
qi cu izvorul binelui. Dar un astfelde Dumnezeucrednd
din bunitate existenlemirginitc qi libere, care sa rdspunda iubirii lui, poateexplica - prin libertateace lc-o di
acestorapcntru dezvoltatealor spreEl saucontrarlui - qi
raul. Dar acest riu nu-l poate atinge in bunitatea lui
nemirtinita.
190. Dar nu numai in Dumnezeuestebinele,ci qi in
fapturi congdentcqi liberede El. Caci
cele mai aprop.iate
iqi au origineain El gi primescde la El tot mai mari daruri
necreateale iubirii lui. Dar unii din ace$tiingeri au putut
iadea din bunahtea curata, nevoind sd recwloascApe
Dumnezeuca izvor al existenleilor. Ace5tiadevin rAi nu
prin Iiin(a, ci prin libertate. Dar intrucit rdrmin in exist e n l a , r a m a n i n t r - u n a m e s t e cd e b i n e ; i d e r a u .
Depiirtindu-se de Dumnezeu, ei suferd riul gi ca o
pedeapsia lui Dumnezeu.Dar aceastaarataci poatefi gi
altcerrace apare ca rdu, dar in realitate e un bine care nu
poate fi in comunicarecu raul pentru ci vrea sAreaduca
pe cei rai prin rdul pcdepsei,Ia bine. Astf'elqi cel bun in
grad suprem sau nemarginit se poate folosi de un rau
aparcntspre bine.
Demonii nu sunt rai prin fire, caci in acestcaz ar fi rai
pentru ca Dumnezeu i-a facut aga,sau n-ar face parte din

existenla, sau s-ar distruge p6 ei lnqigi. Sau dacl ar fi rii

prin fire, qi-arnimici insagiexistenlalor. Ei sunt rai prin
lipsireaa ceva din bureleexistenleilor. In generalacesh
esterarul:un bine din carelipse;teceva,sau careaduceo
neorinduiala in orinduiala celui ce-l face qi a altoradin
creaturi- dar nu in Dumnezeu,izvorul nesfArgital binelui.
Dacd diavolul ar fi cu totul nepartaqla bine, nici n-ar
exista. Daca den.roniiar fi rai prin fire, ar fi fost pururea
rai. Dar rAul e schimbiicios,e nestatomic. De aceea
denronii nu sunt de la inceput rai, cdci au primit fi.inla
bund din Dumnezeu.Sau dacaar fi fost purureardi, n-ar
fi rai.
191. Nici sufletul omenescnu e rau prin fiinli. Caci
cind e rdu, e din lipsa in fiinla lui facutd buna, prin
cadereadin sldbiciunc.$i in demoni qi in suflete,raul e
o lipsd a deplinataliibineiui.
192. naU nu vine nici din trupuri. Cici in acestcaz
n-ar tl si duhuri rele.
193. Raut nu e nici una cu materia.Caci qi ea face
parte din lume. in care esteo ralionalitate g! o frumusele.
Ei i se potrivesctoate formele frumoase.Insa i le di qi
Dumnezeugi in parteomul. Daca toateale lumii suntdin
bine gi se completeazdunelepe alteleesteqi ea (materia)
o operAa lui Dumnezeu,principiul binelui ;i numai al
binelui. Daci materiae necesaripentruintregimealumii,
ea nu e rea prin sine.Caci rAul nu e o necesitate.Cum ar
fi materia ca necesardlumii, necesari binelui'?Materia
nagteqi hraneqte.Dar aceastanu e propriu raului, care
numai corupe.Faptulca materiaatragespreea,nu o face
rea, cum zic unii, cdci atragereaei nu e irezistibili.
Trebuie infrinata numai o atraclie exagerati spre ea.
Dar omul a introdus qi in materie riul prin pacatul
lui, fari sa o faci cu totul rea.Cum se va vedeadin unele
texte citate din Sf. Simion Noul Teolog, intr-o nota la o
scolie a Sf. Maxim (Capitolul IV $33), materia a fost
ficuu4 la inceput ca luminii incoruptibila,in care aveau
si se vad6 oarneniiintre ei, qi Dumnezeu.Sd.fielumind,
a zis la inceput Dumnezeu.Dar avdndin vedereci omul
va sldbi legaura cu Dumnezeuqi se va aplecamai mult
spre acestmediu, Dumnezeua pus in ea gi posibilitatea
de-a deveni opaca $i totodatasupus:ilegilor care o fac
necesarahranei omului gi coruptibila. Dar prin aceasta
materia nu devine cu totul rea. Ea a rdrmasfolositoare
o transparenla
tot mai mare
vielii omului gi poatec^a$tiga
pentruoameniicurali. In viala viitoareea va fi. pentrucei
apropialideplin de Dumnczeu,cu totul luminoasi. Poate
a c e s tl u c r u e s p u s c a o p r e v e d e r eg i i n a v e r t i s m e n t u l
dat omului de Dumnezeu: CAnd veli mdnca din
pontttl turut;tinlei binelui gi rdului, cu nodrtee veli
nurl. Natura va deveni pentruel qi buni gi rea,in sensul
cA chiar in fblosireaei ca mAncarc,nu devinc numai rea,
ci rdmdne 5i buna; dar qi in sensulci prin expericnla
dureroasAce o va faceomul prin materiadevenitacoruptibili deci qi prin trupul lui supusmo4ii, va spori intr-o
spiritualizare luminoasi a materiei qi in viala viitoare ea
va redevenicu totul lumini,^cum ii zice poporul romdn
cosnrosului: lume-luninti. In capitolul despre ingeri,
Dionisic spunecAchiar gi ingerii de pe trepteleinferioare
au o legitura cu materia, putind apareain forma de
trupuri materialegi lblosind sunetulei qi in vorbire. Dar
nu numai ei se fblosescde materiaastfel devenita,ci si
demonii.

237

Note la Numirile Dumnezeiegti

Dar agacum pentnt cei ce se vor uni prin inviere cu
Hristos materia va redeveni lumind, agapentru cei pentru
care materia a devenit opaca, sau socotita ca singura
realitate, folositi numai pentru trebuinlele materiale,
pentrucei ce vor fi despa4ili cu totul de Hristos in viala
viitoare ea va deveni un innrneric extrem. Ea va fi intunericuliadului lipsit de sens,cici ng va mai aveanici
macar rostul de a-i hrani.
194. nrU e o lipsd in bine, sau in existenla. Ceci o
lipsd totalanu poatelupta cu ceeace este.
195. Raut e din lucrarea libera, nu din fiinla fapturilor, sau din Autorul lor. E din lucrarea libera a lor,
care are in ea pe de o parte puterea data de Dumnezeu,
pe de alta fblosirea cum nu trebuie a ei, prin libertatea
fiipturilor congtiente.
1.96. inceoutul binelui e unul. Dar relele au multe
inceputuri.insa au inceputurilein celemulte bune ce vin
de la Dumnezeu iar sfdrqitullor e tot binele. Caci tind
toate spre bine, dar unele spre un bine care li se pare bine.
Rdul e contrar firii, contrar inceputului gi sfirgitului
adevirat al lucrurilor, conuar binelui gi scopului real al
tuturor.El reuqeqtesi stricecAtde nrulte,dar nu reugelte
si distrugAtoral nimic, ci numai sa dezordonezeqi sa
ura[easca.
197. Cum se impaca rdul cu Providenla carc s
ingrijeEtede toate'l Daci rdul e in existenle,qi nici una
din ele nu e lipsitacu totul de bine, in toatecelece exista
se afla Providenla, sustinandu-le.Ea indreaptA qi cele ce
se fac riu spre folosul celor ce le fac, sau al celor catre
care se indreapti riiul facut. Dumnezeu voiegte prin
ProvidenlA ca toli sa fie mdntuili. Dar nu le impune
mantuireacu sila celor ce nu voiesc. Insa ii menline pe
toli in existenlave$nica.
198. Unii spun ca daci riul e din slibiciune, el
trebuie ienat. Dar slabiciunea aritate in rau nu e lipsiti
de voinla. Cel ce face riul se impacd cu slabiciuneacu
care il face.Nu lupta impotriva ei.

Capitolul V
199. Autorul se va ocupa nu cu explicarea existenlei mai presus de existenla a lui Dumnezeu, ci cu
iegirile lui active, creatoare ale celor create,
sustindtoareale lor gi inelletoare spre Sine. Autorul
numefte continurr pe Dumnezeu mai presus de fiinlti,
adicd mai presus de existenlii, dat fiind ci fiinp vine de
la af. Vom vedeamai incolo ce inlelege prin existenlii
sau prin cele ce sunt.Chiar a fi sau existenlaa$acum o
traim noi este o taind. Nu gtim ce inseamnegi cum se
produce.Sin4im numai ca nu e prin ea, ci prin Cineva
mai presusde a fi, sau de fiingain sensultrait de noi.
2 0 0 . T o a t e a c l i u n i l e c r e a t o a r e ,s u s l i n a t o a r ef i
inallatoareale lui Dumnezeucel mai presusde fiin[4, sunt
cuprinse in numele de Providenla. Ea e cauza tuturor
celor create, fiind una gi in acelaqi timp multipla in
lucrarile ei producatoare qi suslinatoare ale tuturor formelor de existenla,a$acum qi persoanaumanaesteuna
in lucririle ei, dar lucrArilesunt multe.
201. Afirmana ca existenla e primul qi cel mai mare
dar, de care se impartalesc creaturile, unii ar Putea in-

238

treba: de ce atunci ccle raiionale gi ingerii, care sunt

numai minli pure, sunt mai aproapede Dumnezeu,decdt
Autorul raspundecA
cele sensibile,sauchiarnesensibile'?
viaga, raliunea, mintea face o creaturd mai aproape de
Dumnezeu, pentru ca in acesteinsuqiri e un plus de
exisrenla.Altfel e traita existenlade cel ce vieluiegtegi
mai intens, de cel ralional qi de minlile pure ale ingerilor.
202. Se vede gi de aici ca autorulnu e panteist.
Existenlacu adevdratexistenta,mai presusde existenld, care e numai din dar, sau din participare, se
deosebegtede aceastaprin faptul cii nu e creatA,ci creatoare in toate formele de existenle.E o deosebirede fiinlA
intre ele, nu numai de grad. Deci autorul e strain de
panteismulcareconfundAin {iin1i pe acesteadoua. Ceea
ce face pe Cel mai presus de fiinla Creator, e bunatatea.
Iar bunatateaimplici libertatea.Dumnezeunu e o esenll
din care emani t':ird voie existenlele. Nu e o existenll
asemenealor. Fiind suprafiinlial,sau mai presusde a fi,
implica in ea $i bunatateanemiiraceastasupraexistenlA
ginita qi total libera.
Fiind Cel ce face toate, e insaqi putereaacesteifaceri;
fiind Creatorul qi.suslinatorulveacurilor, e insigi puterea
lor; fiind Creatorul timpului, e insiqi putereatimpului.
Toate il au pe El ca putere suslinatoare.$i totugi El e
deosebitde toate.El e chiar existentacelor ce sunt,caci
El le-o da. $i totu5i e mai presusde existenlalor. Cele
c'reatesunt,intrucit au o detinilie.Dar gi mi;cindu-se, El
e putereastabilitalii gi mi:;ciirii lor, dar e mai presusde
stabilitateagi miqcarealor. El a fost deci inaintede toate,
daci Ie-acreat gi va fi purureadacAle sus[ne.,
203. pt preexist6tuturor qi de aceeatoate sunt din
El, carele gdndegteinainte de existenlalor qi are puterea
de-a le aducela existenla.De aceeain El se constituiegi
se menlrn toate.
ca atare.viala ca
204. oin Dumnezeuesteexistenga
atiue,raiiuneaca atare,astfelca acestea,in generalitatea
lor, se fac inceputuri ale celor ce subzistriconcret:incdt
pe de o parte ultimele existd prin particip:uea la cele
generale,care sunt tot atateainceputuri, dar prin acestea
participi qi la Dunuezeu careesteinceputul celor generale.
Dar cele generalenu existAconcret,ci le vedem in ccle ce
exista concret. Fiecare persoandparticipa la fiinla umane
ca la un inceput, dar aceastaparticipa la lucrarea lui
Dumnezeu, facitoare a fiin1ei umane. Prin existenla de
sine, prin viala de sine, autorul inlelege fiinlele sau
insugirile generale. Dar acesteasunt incadrate in relalii,
pe cdnd lucririle lui Dumnezeu ca inceputuri, nu sunt
stipanitede vreo relalie.Aici se arataiariiqici autorulnu
gdndegtepe Dumnezeu ca o esenlade care seimpitutA$esc
toate fard voinga lui.
205. Toate formele de existenlatau in Dumnezeu
inceputurile- in lucnirilc lui Dumnezeucaresuntin El o
unitate,dar pe masurace se realizeazAchipurile lor, se
aratdin ele deosebite,cum se aratagi produselelor. Sunt
ca liniile ciue pomind din centrulcercului,sedistingintre
ele qi se distanleazii tot mai mult, pe masurAce sunt mai
departatede centrul lor dunrnezeiesc.
206. Sufletulesteun chip al lui Dumnezeu,ca centru
din a cirui unitate de puteri pomesc puterile ca mod
distinct,cAndsufletulvrea sa realizezeun lucru saualtul.
$i agacum sulletul e intreg in lucrare distinctA, aqae gi

Note ta Numirile Dumnezeiegti

Dumnezeu intreg in orice lucrare a lui qi operi a acestor
lucriri.
207. Existenla este a lui Dumnezeu qi nu El al
existenlei. Se accentuear,l prin aceastacaracterul lui de
Persoani.Desigur existenlasau fiin1anu e despia4itade
Persoaneledumnezeieqti,ca celece au fiinla. De aceease
spuneqi inversul.Dar in Persoanesemanifestacongtiinla
dispunirii libere de tlinla sau de existenF. Libere nu in
sensul cA ar putea face prin ea orice. Face nunrai cele
bune. Dar le face cu libertate' nu se fac fard voie.
208. g o reciprocitale intre Subiect din veci 9i
existenlalui; nu estcEl fara ea. nici invers.
209, Se exprima aici raportul intre Cel existentfari
inceput qi celc ce au existenladin El.
210. Dumnezeua ficut. face 5i va face.
211. Dumnezeu e mai presusde toate li in acelagi
timp Cauzatorul tuturor. Faptul caie mai presus de toate
nu-i line in necomunicarecu toate.De aceeain El sunt
toare.ca Cel ce e cauza tuturor, dar intrucAtnu sunt in
formele lor distincte. acestease pot nega lui' El e fari
form6, dar e cauza tuturor formelor.
212. Raliunile lui Dumnezeu despretoate, unite in
El, se numesc modele sau predelermina,ri.Dar ele devin
predetermhiiLri
distinctcnumai cdndDumnezcuhotirdqte
prin voinla sa creezcfiipturile qi si lc condueaconfonn
ior. Prin aceasta autorul arata iara9i pe Dunrnezeu ca
Persoand,sau comuniunetreimica de Persoane.
e inceputul r;isfirqitul tuturor.Cici
213. Dun-rnezeu
orin cuqetarea5i voia lui secrcazali sc conducloate.dar
ie creaz--a
si sc c-onducca sdinaintezespreEl. ca sddevind
aceasti
Eiprin eleiot mai asemenealui in bun,Itate.Dar in
calitate Dumnezeu e qi marginea tuturor celor create'
intrucdttoatesunt facutesa inaintezespreEl, ca margrne
nemarginita.Nu poate fi o margine dincolo de El' mai
presus de El. Numai spre El ca existenla $i bunatale
nesfirqitapot inainta toatein mod pozitiv. El e incepuul
tuturoi ca Cel ce e cauzalor gi e sfdrqitultuturor,ca Cel
ce e linta lor. Dar chiar in calitate de cauza le creazAsPre
a inainta spre El. El e cauzalor finalii.
211. gt e marginea nenrarginita' dincolo de care nu
se poatctrece.
215. Dumnezeuesteastfelqi Cel ce iesedin Sine qi
Ccl ce ramAnein Sine;este5i statomicin Sineqi migcitor
al tuturor spreSine.Aici e origineadeoscbiriiintre fiinla
lui Dumneieu qi lucririle lui necreate,invelaturapreluata
de Sf. Maxim Marnrrisitorul qi Sf. Grigorie Palama'
despre un Dumnezeu prezent in lume 9i activ in ea,
sfinlitor al tuturor,nu un Dumnezeuexclusiv fiin1ainaccesibi.li,carelasdlumea nepartaiade El, ca in Occident.

CaPitolulVI
216. Autorul nume$teuneori viala insi;i sau in sine
ci vi atageneralade
louto(ror1;, nu viala durnnczeiasca,
care se impirtii$esc toate ipostasurile ei (ingeretti'
omencsti, animale, planre). Cand priveqti mullimea de
oameni dintr-un sat,sinili ca toli se hranescdintr-o viala

comuna. Ea nu e despa4ita de ipostasurile in carc se

manifesta, dar prin cugetarei1i dai seamacA e ca un fel
de izvor din care sorb to1i.Dar deasupraei esteizvorul
suprem,care nu se mai nume$teviala de sine, sau vrala
generali. ci supra-viali (tln+(<on)' cAci..nu e
iondilionan de ceva mai inalt. Deci ipostasurilecare
participala viala generali ca atiue,la viala de sine,viala
in sine, participa prin ea la supra via1A.Sunt doua trcpte
participdri.
de 'Aga
s-a vorbit gi in capitolpl anterior de existenla
insasi sau in sine (citoe?vct),
;i de supraexistenli
(tnep td etvcrt). saude suprafiinla (rbnepoDoio), care
nu participala nici o alta existenlasuperioara.cum participa exiitenla in sine gi cum Participaipostasuriledin
care e dincolo
ultima. Din Dumnezeucel supraexistent.
de existenli, pentru ca nu are nici o cauza a exlstenler'
provine viala in sine qi la aceastapanicipa ipostasurile.
beci viala in sine nu se poateexplica prin ea insigi' Ea
are pe Dumnezeu cel supraexistentdrept cauza a facerii
gi suslinerii ei. Ea nu poatefi fira Cel mai presusde fiinla.
sau de existenlA5i de via1A,de inlelepciuneetc.
Autorul a pdtruns ca nimeni altul relalia intre
D u m n e z e u c e l s u p r a f i i n l i a l 9 i c r e a l i a c o m p u s t rd i n
s u p o r t u r i c e s e i m p t r r t l g e s cd i n e x i s t e n l a q i v i a l a
g e n e r a l Ac r e a t a l i s u s l i n u t a d e E l . U l t i m a n i c i n u s e
ionfunda cu El in senspanteist.nici nu e desparlitide El'
E o discontinuitateintre El ca Cel ce nu e cauzat,ci e
exclusiv cauza,dar gi o continuitateintre El 9i celece au
existenli, viald, inlelepciune,ctc. - cauzate'deci radical
deosebiteprin aceastade El, avdndul pe el cauzatotala'
deci creatoarea existenlei9i vielii lor.
217 . in experienla qi din viala creata generalese
cuprind potenlial toate treptelede existenldqi de vialii'
dar gi toate formele indiv^idualeale celor ce apartm
aceleiaqi fiin1e comune. In fiinla umana se cupnnd
toate formele personaleumane.Afa se explici 5i faptul
ci ficcarepersoandarenevoiede alta9i toateseintregesc'
ingeriior, ca minli pure. li s-a dat nu o existcnla 9i
viata trecatoare,ci una ve;nica 9i nemuritoare.Caci de
exiitenla lor e legata 9i gAndirea gi dorirea de inillzue
nesfdrgitAin Dumnezeu.Caci bunatatealui Dumnezeu
fala de ele e nesfirgiti qi vrea sd se bucure la nesfArqitde
ea qi fipturile constiente.
De aceeagi demonii vor dura veqnic,ceci ca existenla
gi gAndiregi viali nu pot aveaalti cauzi. Ei au fost ingeri
buni dar au devenitdemoniprin voia lor. Cici Dumnezeu
a facut fApturile con$tientepentru a se bucura de iubirea
lui qi deci qi El de iubirea lor. Dar o iubire ftrra voie liberA
nu e iubire.
218. Dumnezeu a facut pentru inviere gi nenurirea
de dupa aceeagi trupurile oamenilor umplute de sufletele care prin raliune qi inlelegere tind la o imbogAlire nesfbrgitain Dumnezeu qi la manifestareaei
prin irupuri. Filosofilor panteiSticare afirmau ci cele
iensibile fiind coruptibile' nu pot fi nemuritoare' ctrci
aceastae contrar firii lor, autorul le rtrspundeca atotputerniciei lui Dunrnezeunu-i estenimic contrar firii'

239

Note la Numirile Dumnezeiegti

'

CaPitolulVII

219. liri inlelege prin inlelepciunea insiqi sau in

sine, pe cea dumnezeiascd,nu Pe cea generala,produsa
d e e a . $ i e p o s i b i l 4 a c e a s t aa l t e r n a r e 'p c n t r u c a $ i
inlelepciuneacreati se na;te gi se menline din iradierea
celei dumnezeie;ti. De aceea qi continua spundnd ca
Dumnezeu e mai presusde toata inlelepciunea.
220. Se afirmA din nou sensulpozitiv al negaliilor
atribuitelui Dumnezeu.Dumnezeun-areinlelepciune9i
raliune, pentru ca e mai presus de inlelepciunea 5i
raliuneanoastri. Cele negatein legatura cu Dumnezeu
trebuie inlelese in sens contrar, deci ca pozitive, mai
bine zis ca superioareatribuliilor pozitive aplicatecreaturilor.
221. Vfingte ingereqtinu cunoscin mod impl4it 9i
succesivinlelesuriledumnezeicqti,ci in mod unitar' pe
cdndraliuneasufleteloromenegti,cunoscdndprin trupuri
gi prin cele desparlitesensibile,cunoscinlelesurilelor in
irod desparlit,dar le pot adunaca 9i min$le ingereqti'in
inlelesuriunitare.
222.oinEl cainceput.
223. Nu le dii numai forma, conform panteismului,
ci fiinla insdgi.
224. Dunnezeu le gtie toate nu prin privirea la ele,
ci av6ndu-lein Sine inainte de-a le crea in mod unitar.
Dar dupa ce le face,le cunoaltepe toateca pe celelacute
de El 9i le vede in unitatea ce-o au in ele inainte de-a fi
facute. El cunoaqtedeci in Sine in mod nematerial cele
materiale Eiin mod neimptrrlit cele imp54ite. Cdci le face
materiale,imparlite gi sensibilepentruele, ca pe unelece
suntmarginite,deci createdin nirnic, deci nu ca emanind
d i n E l . C i c i i n a c e s tc u z n ' a r a v e a a t o t p u t e m i e i ac.i a r
rdmdne dc fapt in El insuqi. Dar facand unele fapruri
conqtiente,impa4ite 5i unite ca trupurile. prin legitura
ce-o menline cu ele, le da putereasd se adune qi ele in
unitatea lui, firA si se confunde, deci si se anuleze ca
creatun.
225. oar cum cunoaqtem noi, oamenii, pe
Dumnezeu cel simplu, din cele compuse'l Din
ordinea lor. Aceastale di o unitate. Aceastale
a r a t Ac a p r o v e n i n d t o a t e d i n u n i t a t e a l u i . T o a t e i g i
au modelele viriualc in cugetarealor de care El ca o
unitate.De aceeail cunoagtempe Dumnezeu din toate,
dar gi ca Cel cc e altfel 9i in afari de toate.Adica pe de
o parte il cunoagtem,dar pe de alta nu-l cunoa$tem.
Caci le are toatein Sine ca nrodele,dar e mai presusde
toale. E toate in toate ti nimic din toate.
226. oar pesteaceastacunoa$terea lui Dumnezeu
din toare.ca CLI ce e cauzalor, dar nu e ca ele, existd9i
o cunoalterea lui Dumnezeude care noi prin depaqirea
lor qi ridicareanoasfa in unilatealui mai presusde mintea
prh care cunoaltem lumea creau in impartirea ei.
227.in mod specialDumnezeu le creeazape toate
prin Cuvintul seu, care e Raliunea unitard.in care se
iuprind raliuniletuturor.De aceea,cel ce se alipeqteprin
credintade Cuvintul lui Dumnezeule cunoagtepe toate
c a u n i i c . i n u n i r e e u t o l i . C u n o a $ t e r eaac c a s l ac. i u c c L l l CuvAntuluidumnezeiesccel inmineazi in cunoaqterea
t r u p a t , i i u n e l t e p e t o l i . p r e c u n l n c c u n o a g t e r c al o r

240

adevfuata, sau socotirea lor ca despa4ite de Dumnezeu

Cuvintul, ii dezbina pe oameni. fiecare catutendalta
explicare a lucrurilor. Dar cunoa$terealui Dumnezeu
Cuvintul din cunoaqtereatuturor e unita cu credinlain
El, caci El e mai presusde inlelegereadeplinAa lui de
catre nor.

Capitolul VIII
228. P*erea dumnezeiascae deosebita de Puterile
supracerestisau ingeregti.Autorul se gandeqteaici la
cerul altrilor. In toate cele cc sunt e o putere,qi la baza
iaraqi
puterii lor e putereadumnezeiasci.Se depaqeqte
ItAt despa4ireaintre lumea creata $i Dumnezeu,cAt 5i
confundareapanteistaa lor. Oriundee ceva'e o putereqi
putereaaceastae produsd gi suslinutAde putereadumnezeiasci.
229. Sul:.'tdate caracterizariale puterii dumnezeiegti
care il aratape Dumnezeudeosebitde toatacrealia El e
mai presusde tot ce putem noi experiaqi gAndica putere.
Cacie Cauzatorultuturor formelor de putcre5i' tiind mai
presusde ele, El are putereacreatoarede la Sine. Dactr
nu exista existentafara puterc ai putere fara existenla,
dacl insigi existentae putereqi putereaexisten!i' Dumnezeu tlind mai presus de a fi (suprafiinlial)' e mai
presus qi de orice putere. supraputernic.El are puterea
ireatoarede la Sine. Toate puterilecreate- incepind de
la cele ingereqtiqi pAni la cea a niateriei - sunt dependente, deci marginite. A lui Dumnezeu cste independenta, deci cu adevdrat El e nemarginit. C)rice
treatura, cit de putemica ar fi, se simtc dependentii de
puterea superioari a altora gi in ultimi analiza a lui
bitttn".eu. Si-t in aceastao slabiciunea lor. Dumnezeu
nu simte putcrealui dependcntide nimic.
C h i a r i n s e n t i m e n t u l d e d e p e n d e n l da l c e l o r
constiente.sau in faptul constatatal dcpendenpi celor
incongtiente,e implicata existcnla unLriizvor al puterii
supreme.indepcndentegi cauzatoarer luluror putenlor.
Toate cele inconStientedin lume nu-qi au, pe de alta
parte,rosftrldecatpentruonl, iar omul trlre$tenecesltatea
d e - a c r c ; t c l a n c s f i r q i t p ( ' n t r ue x i s t e t l l rs u P r e m sc- a s d
durezela nesthrriiiin ea,aqacum dorelte fi culn nu poate
dura in sine; de-a dura in existenla care are toatA
mullumireain ea insir;i.Toa'.esunt de la aceacxistcnlaqi
dureaza Drin ca.
in puterea ce le e dati ste li existenla lor. Simpla
existenlii a materiei, fAri nimic in plus (via1d.simlire,
c o n q t i i n l a )a
, r a t Ac a $ i e a c s t c d e l a D u m n c z c u .D u m n e z e u , c r e A n dd i f e r i t c g r a d e d e e x i s t c n l a , a c r e a t
d i f e r i t e g r a d e d e p u t c r e . D a r c e l e i n f e r i o a r cs u n t
e
g i e l e n e c e s a r ec e l o r s u p c r i o a r e9 i c e l e s u p e r i o a r el _
d a u u n r o t t c e l o r i n l e r i o a r e 5 i f o l o s i n d u - l e .I e r i d i c i
l a o p a r t i c i p a r el a f o r m e l e l o r d e e x i s t e n l aq i p u t e r e
superioari. Fdri materie n-ar exista trupurile' prin
c a r e s e e x p c r i a z At o t n l a i m u l t f b r m e l c v i c l i i s p i r i t u a l e . N u n u m a i o m u l r i d i c a m a t e r i a ,s p i r i t u a l i z i n d - o
prin trup, ci gi materia ajula la imbogalirea spLrituala-a
brnului. dcscoperindprin trup multelc cnergii aflate in
m a t e r i eg i t b l o s i n d u - l cp e n t r u c r e s t c r e al u i s p i r i t u a l A .
Otunenii, la rlndul lor, se ridicir prin experienlt-ledin
trupurile lor la simlirea legaturii cu ingcrii' dcci qi

Note la Numirile DumnezeieEti

ingerii igi imprimi prin oameni in materieviala lor spirituila. Faptul ci toatesunt createpentru o unitate,arati Si
el cd toateau un Creatorunic gi toatesunt suslinute de El
qi ajutatesA se ridice la trairi tot mai bogate ale vielii Si
puterii
spiritualea lui Dumnezeu.
'
in puterilc date creaturilor se afla $i mifcarea lor. $i
acestemigcari tind in mod firesc spre un bine mai mare,
din intirirea legdturii cu Dumnezeu, care e izvorul a tot
binele.Chiardorinlalorsprebineeoputereimprimald
in ele de Dumnezeu. Dar crealia materiald qi animali
se foloseqtespre inaintarea ei qi a lor in bine de creaturile conqtiente.in specialde om, care e la mijloc intre
ingeri qi creaturile inconqtientegi deci intre accsteagi
Dumnezcu. Astfel putereanu e numai una cu existenla,
ci $i cu buniratea. O skibire in urmirirea conStientaa
binelui, e o slabirein puteregi existenlA.
Se scoatein relief unitateaintre toateformeleuniversului creat, o anumitd afecliune conftienta sau incon$tienEintre ele, conlucrarealor fara sa se confunde.
Ciici tlecare formi iqi are importanla ei. Numai raminind
toate in legaturAintre ele qi cu Dumnezeu, izvorul unitar
de puteri al tuturor, cresc gi ele in putere. In afirmarea
egoisti a cuiva, sti slabirealui.
RAul vine din acliunea liberA a omului impotriva
acestei unitati, condus de egoismul care socotefte ca
bine. Autorul spuneca materiac sinrpla
lucreazi pe_ntru
existenla(de la a fi, e i vdt). Aceastaera mentalitateain
timpulluiqialluiMaxim.Materiasesocote$teoexistenlii
informi, pasivl se socotea ca Dumnezeu 5i omul ii
adaugi nigte forme. Dar gtiinla a descoperit cd in materie
suntputeri(energii)uria,ge.Dacielesuntlisategilblosite

real,ci ca Cel ce estemai presusde existenladependenta

gi marginita a creaturilor.
gradelorgi formelor
23 1. Strins unitacu repartizarea
de puteredziruitede Dumnezeucreaturilor.stAdreptatea
lui. A facut-o aceastaspre folosul tuturor,cunl am ariitat
inainte.Cici celenrai mici suntincadratein cclc nraimari
li toate igi sunt de folos reciproc. La obieclia unora ca
Dumnezeu nu s-a ardtatdrept facAndpe uneleralionale,
p e a l t e l e n e r a l i o n a l e p, e u n e l e p i e r i t o a r eq i p e a l t e l e
nemuritoare. se riispunde cl cele nraterialeqi aparent
pieritoaresunt gi ele fiicute pentru a ti spiritualizategi
facutenemuritoare,ajutAndgi ele la cregtereaspiritualaa
primelor. Materia e thcutAr;i ea sa dcvina lumina de la
inceput,sau mai sus de ea, prin spiritul omenescumplut
dedumnezeire.DreptatealuiDunrnezeusearataastfelin
taptul de-a suslhe pe fiecare in rolul cuvenit lui in
dezvoltareaintregului univers.
232. Se raspunde unei alte obieclii la afirmarea
dreptAliilui Dumnezeu:pentru ce tolereazica cei drepli
qi buni si fie ficuli sd sufere de cei rai'l Raspunsul arat6
ca nu prin alipirea la cele materiale gi trecitoare sporesc
cei drepli in putere gi in fericire. Ei gasesc o fericire
superioarain sporireain puterilespirituale$i sepregatesc
Ei mai
pentruo astfelde fericiredupa viala pamdnteasca.
iontribuie prin aceastasi nu creascAraul intre oanreni.
233, niurand Ounrnezeu.prin dreptatealui, laprurile
sa se mentina in rdnr.luialacomuna .e li s-u dat, neconfunddndu-.seqi nedezbinareprin atin.nareaegoistA,lucreazi prin iceasta r6nduiila la insaqi md-ntuireaqi
fericirei lor vegnici. Le ajutn prin aciasta sa ramana
intr-o egalirarea importanlei lor, chiar daci ele sunt

il,:i"':1fi:i:T,rfi"#*,iTL::
[,ffi;T,T,il;
lLT"h!trfJ:i"?,'-t]$H'#J;#X

rAul produs astfel, ntai ales de egoismelecolective.inseamnanu numai dezordinein natura,ci gi suferinlein
viala oanrenilor. Se produce o corupere generald in
natura, dar gi in trupul omenesc, care-l duce pAni la
moarte.Dar aceastanu distrugeputerilemateriei.cici ele
u-noi forme in forme identice
se combini dupi.o*p"."u
sau deosebite.Moartea trupului, ca desconrpunerea lui,
adusi de sl:ibirea spiritului cu." nu mai line natura lui 5i
a lumii in unitate,-cAnde primiti insA de om din forla
spLituata, intre care credinla in Durnnezeu gi iubirea
aproapelui, poate fi invinsa p.itr .ecompunerea elementelor tiupului personal.Dar fo4a aceastan-a avut-oca om
decit Dumnezeu Cuvdnrul, care o comunicA gi celor ce
se unesc cu El.
invierea va inalla trupurile Ei in general materia la
stareade luminA, li care ar fi dus-o omul daca n-ar fi
intervenitpacatul;el insa a dus-o la opacitategi corupere,
cautdndin ea pliceri nespirituale.
230. Se iaspunde la intrebareacum e Dumnezeu
abtputemic, daci nu se poate nega pe Sine. Se araraca
aceistaarfiunacunepurinla.Eln-ueslabitinputereprin
privaliune, cAci aceasian-ir mai fi putere; niii nu poate
ignoro ""uu prin privaliune.El se poatecobori la nivelul
JaUiciunii onieneqti,ia so comuni.e cu oamcnii, dar o
face aceastacu voia qi rdnfne de aceea,in acelagitimp,
in atotputemiciasa. Dumnezeu se poate exprima prin
negali;ni, darnu ca unul ce ar fi lipsit in mod realde ccea
cei si neagi, ci ca Cel ce e mai presusde toateatributele
exisrenleiireate. El nu este,nu ia Ccl ce nu estcin mod

formelor lor.

t t*
---..^,
Capitolul IX
234. tui Dumnezeu i se dau in Scriptura numiri
opuse,dar toate sunt incadratein bine. Nu se spuneci e
gi bun qi riu, ci numai cii e .9i mare 9i mic, 9i acelagi5i
CAci toata
altul gi asemeneacu creaturile9i neasemenea.
varietateacreaturilorilaupeElcauzii,decipentruaceasti
varietate are o temelie in E[, sau mai bine zis in voinla
variatii, dar in_care
lui. CAci produce o crealie_bogata,
toate se intregescreciproc.El e mare, pentru ca existi o
crealie uria$a gi componente mari in ea' dar e 9i mic,
pentru ca e Creatorul componentelor mici. E asemenea
cu toate, pentru ci toate sunt din lucr:rea lui, dar gi
cu ele. fiind infinit mai presusde ele. Este
neasemenea
acelaqiin toate,dar in fiecarelucreazi ca altul.
235. Dumnezeu se aratamare nu numai pentru ce
universulcreate mare,ci pentruca El e simlit ca neslhrEit
mai mare ca universul. El dii mereu alte Si alte daruri
creaturilor 9i o va tace aceastain veci. aritAnd mtrrimea
sa ncsfhrqitA'
236. Dumnezeu se face in acelaqitimp mic, sau iqi
face mici puterealui pe miisuracomponentelorultramici
ale univcrsului. Caci nu vrea sti le copleqeascA.prin
mirimea lui. Dar incadrind pe cele mici in mirimea
universului, se arataca mare chiar in micimea lui. E o
nematgini6. Se extinde din cele in
micime nestdp6nita,

241

Note la Numirile Dumnezeieqti

e o
cfie apare aritand cl e in toate' in micimea lui
dupi
alanciin" n"tfatgiti, pusain valoare cAnd voieqte 9i
cum voieqle.
237. f ecetaqi qi la fel in etemitate, nescezut' nedeqi
schimUat.Clci are-in-Sinetoate in mod neschimbat'
de
contrare. Cici in El formeaza o unitate mai presus
ce nu
orice unitate dependenti de El. E Acelaqi ca Cel
E
creste.caci e dincolo de tol cc ar puteasa i se adauge'
penru ca
intr'-oidentitatemai prcsusde orice identitate'
ea'
ni.i nu i se aaaugii ceva. nici nu poate pierde ceva din
El
238. evano o iaentitate care le cuprinde pe toate'
presus de
se aflA in toare. orical de variate. dar e qi mai
drn vecr
formele lor, care prezinta definiri ale lor cupnnse
Fiind
il-Ei, i; initi,u,"u lui mai presus de orice formi'
in toate cele variate El apare qi ca altul'
239. foate fiind din puterealui, El esteasemenealor
dar
si te ar*ieste o tot rnui mare asemanarecu Sine'

ffiil;ru

timp
in,*. ,p.. El cuvoialor'in acelagi

Celui nemigcatin sensul amintit, nemigcat din Sine spre

lor'
"-..-"u.*iit"n1"lor deosebitede El qi sprecrelterea
miscare ilnpa(ita. variata 5i micqoratApe masuracreadar
ru.ilo, .-. i" pot milca astfel5i clc in mod marginit'
ut
ci mitcarea intre PersoaneledumT:$"TT:"nruar
nu
nezeieqtigi cea intre fapturi 9i intre ele 5i Dumnezeu'
po^t" n al.at iubirea. iar iubirea esteuna cu binele De
lceeu spune Sf. Ma:<im cl omul e facut si inainteze de la
bun
e*irt.nia, sau de la a fr.la existenla bund salu.la a Ji
Miqiarea spre bine' sau spre unitate intre ele e propne
componenreloiexistenlei.Binele e propriu exisrenlei9i
e
in ei e implicata cregtereain bine, pentru ca exlstenla
de la Dumnezeu.Di aceeaa fi e cea mai mare taina'
pentrutci e de la Dumnezeu'caree cxistenlaprin dehnilie
prin Sine' $i de aceeaexisiO rilvl. sau supraexistenla
riiu
ienta venita de li El nu mai e nimicitd, chiar cdnd e
refolosira.cu in demoni. Chiar inlelegereaca milcare,
ciproci intre persoaneslujeqte iubini' cacl alum.a rn
Dumnezeu intimitateafari margini a Persoanelordumnezeiegtigi urmarcatein fapturi aproplereainre ele Sl
- --Ou*n"t.u
Dumnezeu.
le sus$ne pe toate ca altele, apAr6ndgi El
in ele ca altul qi altul, tocmai pentru a le atragepe unele
ca
spre altele ca demne de-a fi iubite' Ele se suslm
mai
aie-enea gi neusemeneapentru ca sa aspire si fie tot
asenreneainre ele 9i cu El.

iemane infinit mai preius de asemanareacu ele'

Cele cauzatesunt asemeneacauzeiultime' dar cauza
cu ele'
fartr cauzA este totdeauna profund neasemenea
creasca
Fiind asemeneatuturor li ficAndu-le pe toate sa
le
in aceastaasemanare.EI este 9i Cel ce le susllne ll
in
unitate.
spore$te
'
lui'
240. oeci toate sunt qi asemenea9i neasemenea
tllnd
Fiind asemeneapot spori in imitarea lui' Dar El
deplini
nesfarlit, nu pot;junie niciodata la asemtrnarea
cu El.
ca
24L. Dumnezeueste 9i Cel ce ste !i gade'El stl
lucreaz6
Cel ce'si pastreazaidcnritateain mod neclrntit5i
fu f.f ,Jr"'Uin"l" tuturor.De aceeaesteli cauzasrabilitaiii
dln
formeior si a migcariilor statomicespreEl' Neleltnd
Sine, nu se micSoreazAprin darurile ce le dl'
242. Oar Dumnezeu e qi Cel ce se mi$cl Dar
b'l e
miscarea nu-l face sl se schimbe sau micqoreze
e numai
iq-.i-ti-is.irufmilcator. Nu se poate spune ca.El
oln
nemiqiat. clci are o iubire fala de toate E-ldaruleSte
oe mlcl'
Sine atita cit pot primi creaturile neslarllt
a."r"uii" f"fl aJ El. teza lui Aristotel desprenemiScatul
prin iubire'
miqcAtordevine'rnleleasA
243. Dumnezeuesteli egal cu Sine nu numai ca Cel
tuturor o
ce rimane in nesfdrgireasa, ci qi ca Cel ce.le di
"gJitut" prin interesul lui pentru-toate qi o importanla
pentru realizareacrealiei.caintreg .
eldA
. . --l
uel
Dumnezeu nu estenumai izvorul existenlel'ca
facute
"".tt", ii gi al miqcarii, pentru cele ce nu pot fi
spre
desavirsiti li infinite ca El, ci au sa inainteze
conceplta
desaua.iire, cu ajutorul lui Se vede 9i aici
nepanteistaa lui Dionisie. Dc altfel existenla adeviirata
fi o existenla incremenitd' Chiar in Sine'
;;';r;
intre.cele
butin.t.u cel in Treime are mi;carea iubirii
'trei
Persoane.Dar aceastae o migcare neschlmbata'
nu crelte;l nu
Dentru ca este o iubire infinita' care
sale.spre
miEcarilor
baza
la
sta
aceasta
fUi5carea
icaae.
sim.to
.i."ri. li a miqcarilordin creaturi'Caci 9i acestea
a unltal[
migiare intre ele Ei spre Dumnezeu'ca dovada
unitate'
lor si cu Dumnezeu, a voinlei de-a spori aceasta
Nurnni taut face miqcarealor mijloc de dezbinare'
Aceastamigcaredesavirlita a iubirii intre Persoanete
ea spre
Sfintei Treimi il face pe Dumnezeu nemllcat Pnn
migcarea
posibila
face
tot
ea
El.-Dar
de
a"o."Uil
"tuo

242

CaPitolulX

214. prn durerile dulci se face voia lui Dumnezeu

cel iubit. cilcindu-se pesteegoismulcarepromite placeri
amdgitoare'
245. Durnn"""u e cel mai batrdn sau Cel mai vechi'
fiind infinit inainte de toate. Dar e qi Cel mai tAnar' cdci
ni.ioauta nu irnbatrnneqteqi e linta spre care inainteazi
care
toate.Cici ceeace e tinta noastra'e mai tinir ca nor'
inaintam spre ea. El nu imbatraneste, Pentru ca nu^se
tij.a, .i ri*an" -.."o in Sine la fel' E cel mai batrdn'
"u'in""putut migcarii tuturor, dar qi cel mai tanar' fiind
se mllca toate'
linta neschimbata spre carc
246. ca atare,Dumnezeuesrcnu numal etem' cr ll
veacul in care se milca cele ce vor dura veqnic' insa 9i
timpul sau baza rimpului in care se migca El se mipi
De
naiianau-t. pe toat;' dar ramene in Sine nemiqcat'
aceeae qi eremitatcain Sine.dar ;i timpul in caresemi;ca
toate qi veqniciasprecare se mi;cA Fiind origtneacelor
ce sunt aduse la cxistenli li susllnute rn mtlciue lara
sfArqite toodata deasupratimpului Ei veqniciei'
247. Oar intrucAt cele create sunt f,acute pentru a
ve;nice'
inainta in El in veci' primcsc 9i ele numirea-de
desi inarnteazaspre El sau in El in tinlp Ele sunt dect
veinicc prin imparrasirede vegnicialui, nu prin ele cum
a prln
esteEl. El e in slns propriu veqnicpentruca du^reaz
vecr' tsl
El in veci qi le faceli Pe cele createsa durcze ln
"rt. Cuutuiotut u"gttiil"i. Mai bine zis El esteetern' cici
nu e numai fara sfir:;it' ci qi fara inceput' Creaturile nu
sunt orin ele rncoruptibile.cum esteDumnezeu' ct pnn
imDartasireavoita de El. Sunt incoruptibileintrucit sunt
Ele su.ntinsA.5i
tinutein aceaslastareprin lcg:ituracu El
iemporale.Numai in timp inainteazaln ve$nlcre'cacl

Note la Numirile Dumnezeieqti

cresc spre ea- Ele au o neschimbare, intrucdt rlmin in
aceaste mi$care in El, pe cand El este neschimbat nu
printr-o migcare spre o tinta mai presusde El. Din acestea
incA se vede deosebirea de tiinli intre Dumnezeu $i
celelalte, adici o conceplie nepanteisti.
Creaturile unesc in ele timpul cu ve$nicia, intrucat raman qi devin veqnice prin neoprirea inaintarii in Dumnezeu, Cel etern prin El insugi.
Dumnezeu insd este pur etern sau velnic prin Sine.
Veacul este un intreg al timpului, un timp cu o linta ca
sens;sau esteo intalnire intre etemitatealui Dumnezeu
qi timp. Veacul este mai mult sau mai pulin tinpul
avdnd drept linti eternitateasau fiind mai mult sau mai
pulin coplesit de eternitatealui Dumnezeu. Veacurile
sunt qi intreguri temporale gAndite de Dumnezeu cu
voia, inainte de-a le da fiin1i, sau care au primit fiinll
de la El, sau care s-au umplut de etemitatealui Dumnezeu dupii ce s-au creat de El. Astfel, Dumnezeu
Cuvdntul s-a niscut inainte de toli vecii. Dar pot fi gi
intreguri temporalepreStiutede Dumnezeu in curgerea
lor sau care au ajuns la un sfirgit care nu e o unire cu
Dumnezeu. Dar ajung qi la unirea cu El cAnd dialogul
cu El e temporal qi vegnic sau tot mai velnic, pe misura
sporirii dialogului. Dar e gi o veqnicie a monologului
nesfirqit al omului cu sine insugi, sau a falsultii dialog
cu demonii qi cu dugmanii sai, socotit de el ca supremul
dialog.
Lumea ingerilor este mai vegnici in sensbun decat
cea a oamenilor. pentru cA este in sens mai propriu.
Ingerii nu cresc cu timpul. in timp. Fapturile umane
fiind suflete imbricate in trupuri trecatoareqi coruptibile, mai ales dupi pacat, au un mai mare grad de
temporalitate.Dar 9i ele sunt destinatesa ajungi qi cu
trupurile, ba chiar cu universul vazul cu care sunt
legate, in veqnicie. Dar la covArgirea timpului prin
vegnicie, fapturile umane qi universul material vor
ajunge numai prin inviere. Atunci toattrmateria universului cu care e legate gi cea a trupului, va redeveni
lumini, cum aveasd devinAdacdnu interveneapacatul.
Universul nu va mai aveanici o opacitategi intunecime
in relalie cu Dumnezeu.Dumnezeu,izvorul luminii sau
al sensului nesfArqit qi al iubirii nemArginitei se va
vedea gi simgi prin toli oamenii gi prin tot universul.
Toate vor rai unitatea deplini cu Dumnezeu qi intre
e l e .D i m p o t r i v e , p e n t r u c e i c e a u c u l t i v a t d e z b i n a r e a
egoistii qi duqmania,universul va deveni cu totul
intunecat. Dar intunericul acesta va fi sporit de intunecimea felelor dugmdnoase.Se vor trai toate ca
intuneric qi in acelagi timp intr-o chinuitoare singurdtate.Vor trai qi ele o incoruptibilitate in sensulci
nu vor putea fi nimicite de rautatea dintre ele. Cici
Dumnezeu nu-qi reneagacrealia,chiar dacao lasi si se
simtA straina de El qi in suferinla duqmaniei gi dezordinii.
impAralia lui Dumnezeu care va dura in vecii vecilor.
va fi o impara$e care va reprezentaapropiereamaximA a
lui Dumnezeu ca fmpiirat TatA qi a Fiului ca Impirat
Frate,de oameni gi a oamenilorintre ei.
Prin Hristos, Dumnezeu a coborit gi el la trairea
in vecii
timpului gi amintireaei o va pasfa trzmsfigurata
vecilor adicain etemitateain carea adunattot ce s-atrAit
ca drum sprevegniciede oameniqi de Fiul lui Dumnezeu

facut om, care va face Ei pe Tatil gi pe Duhul Sfint sa

realizezecu preluire transfigurareacelor ce au fost triirc
cu iubire in timp. DimpotrivA, acesteavor chinui in veci
pe cei s-au imprimat cu incipalanare, in triirea lor in
spirit, de duqmanie 9i de egoism.

CapitolulXl
248. Paceanu poate fi decAt intre mai multe. $i e
paceintre ele cdnd cauti sAse intindA fiec;uc la nesf6rgit.
E un paradox faptul de-a ramdne toate in granilele lor gi
totuqi de a aveao pace,o armonie intre ele, avdnd fiecare
nevoie de celelalte. E pe de o parte o despirlire intre ele.
pe de alta, ceva ce le une$te sau o necesitatea hecareia
de celelalte.Cel ce le une$tee Dumnezeu.
249.Paceae tiiauta.Nu e galigioase.in pacenu-Ei
striga fiecare voinla de-a se intinde peste altele. Deci
pacea e liniEte.
250. Paceaintre toate, care ramin totuqi multe, nu
se bazeazanumai pe o inrudire lAuntricAintre ele. ci pe
faptul ca ele sunt produsul unor procesiuni ale lui
Dumnezeu, care in Sine ramine Unul. Prin unitatea
manifestati in toate actele deosebiteprin care creeazi gi
susline toate, le sus;ine gi le aduce gi pe cele create gi
suslinute de multele procesiuni ale lui Dumnezeu, in
unitatea sa, fArA si le confunde. Aceasta unitate mai
piesus de orice unitate din lume n-o putem inlelcge qi
exprima, dar putem cunoalte varietatea participarilor
creaturilor la procesiunile sau lucrArile creatoare qi
suslinatoare variate, ce pomesc din participari care le
unegte,farA sa le confunde.
251. Unitatea izvorului dumnezeiesc al procesiunilor creatoare gi sustinatoareale tuturor, susline intre
acesteao legatura, care in cele conltiente ia qi caracterul
unei afecliuni. Toate se bucurd de toate, ceci toate se
intregesc qi se imbogalesc din bogada nesfargitl gi bunA
a lui Dumnezeu care se revarsa in toate. Cici insiiqi
unitatea dumnezeiascasfAbate prin toate, prin lucrArile
pomite din ea. Cel mai mult se imbogalesc de darurile
dumnezeie5tiingerii, ca minli pure care tind prin fire si
inleleagd pe Dumnezeu Cel Uirul gi sa rispundi prin
aceastaiubirii lui. Intre ele 5i Dumnezeu se realizeazi o
unitate neconfundata, caci ceea ce inlelegi mai mult,
iubegti mai mult, sau voinla de inlelegere e animata de
iubirea celui pe care voiegti sA-linlelegi. Prin inlelegere
se realizeazio anumita unire intre cel ce inlelege gi cel
ingeles.Dar iubirea face pe cei ce inleleg rnai mult prin
superioritatea lor si comunice gi celor inferiori
inlelegerea lor ;i prin aceastasd-i apropie de ei.
Unii obiecteaza ci dacii fiecare vrea sd rdmAnAel
insuqi qi sA se afirme pe sine, cum mai dore5te paceacu
altele?Autorul rispunde ci prin faptulinsugi ci fiecare
vrea sa ramana in identitateasa, nu voiegte nici si se
amestececu altele, nici si se dezbine de ele, cici in
amAndoua cazurile se pigubesc in identitatea lor. Prin
pacetoatesuntpe de o partenemiqcatedin identitatealor,
pe de alta sc migciispreiniillarealor in Dumnczeuqi spre
imbogilLea lor in legaturd cu altele. Prin pace sunt qi
miqcate qi nemigcatein identitatea lor gi se bucurii ca gi
celelaltesAfie la fel.

243

Note. la Numirile Dumnezeieqti

252. Cniw dacl unele se afirma pe ele impotriva
altora,nu voiescsi cadi cu totul din identitatealor, adicA
din unirea lor launtrici qi sa devini nestabile. Iar stabilitatea in ele insele nu o pot avea decAtin lggiturtr cu
celelalte,deci printr-o anumita pace cu ele. Intr-un fel
sunt qi ei doritori dc pace, deqi se ingali socotind ca se
menlin prin alipirea la celc trecatoareqi prin dezbinare.
253. Cet mai mult ne ajuta sa pistram paceain noi'
intre noi qi cu Dumnezeu,Iisus Hristos.El ne-aimpacat
ca om cu Sine qi prin Sine, ca Fiul lui Dumnezeu,cu
Tatal.El ne-aadus,ca Dumnezeu,paceadinaintede veci
intre Sine gi Tatil.
254. n pusi gi aici problema existenlei qi creqterii in
Dumnezeuprin participare,no{iunecare n-a fost deplin
clarificatain scrisulvechi bisericesc.Ideeadc participare
o folosegtc 5i Sf. Atanasie. Creaturile exista 9i cresc
spiritual prin participare Ia puterile dumnezeieqti.Ele
sunt nu numai subiecteale existenleigi puterilor create
din nimic. ci qi ale puterilor dumnezeieqti.care le suslin
pe primele.Deosebirealor de Dumnezeue cd Dumnezeu
ie ire prin fiinla, pe cdnd ele Ie primesc ca raze de la
D u m n e z c uE
. l e n u s u n t p r i n a c e a s t i tn i c i u n a c u
D u m n e z e u ,n i c i s e p a r a t ed e E l . N u e n i c i p a n t e i s m ,
n i c i s e p a r a t i s mi n t r e l u m e q i D u m n e z e u . D u m n e - z e u
e deosebit de creaturi prin fiinla, sau prin faptul ci El e
mai presus de fiinla sau de existenla (o!oicx, de la
etvdt) creaturilor, pe care ele o au de la El dlept cauzA'
pe cAnd El o are necauzata$i cauzatoare.In aceasta
ialitate Dumnezeuca fih1a este9i neparricipabil.

CaPitotulXII
255. oaca existi o sfinlenie in lume' daci existi o
domnie in lume, trebuie sa existe un izvor al lor mai
presusde ele. E un izvor nesfirqit al lor, cdci conducepe
cei sfinli li pe cei cu o autoritatespiritualain lume spre
o tot mai indta autoritate.Autoritateaadevaratiinsa nu
e cea ciue sc impune cu sila. Fiecare om are o autoritate
asupra naturii: ingerii au o autorilate asupra oamenilor,
dar o autoritate iubiti. Adevarata autoritate e uniti cu
sfinlcnia. care e una cu curAlia $i iubirea. Dumnezeu are
o sfinlenicce se revarsagenerosca iubire cur:lla'neegoisti, in ingeri qi in oameni.
256. Dumnezeu nu e numai desivdrgit sau nemirginit, cum sunt desavar$iteqi se pot intinde nemarginit in
El
El cele create(ingerii, oamenii),ci e supradesavdrqit.
e marginea nemirginita a oricarei faPturi, a oricarei
nemarginiri in care se pot intinde fapturile. Din aceasta
supranenrdrginirevin darurile in veci nemarginite,nesfirgite in toate crealurile.

CaPirolut XIII
257, lvem mereu in aceslescrieri deosebireaintre
fiinla impartaiila qi lucrarile ei ce vin in toate, invalaturA
afirmata de St?ntului Grigorie Palama.
258. fste Unul, pentruca estetoateEi mai presusde
toate.Le cuprinde pe toate qi e mai mult decit toate. DacA
nu le-ar cuprinde Pe toate qi n-ar fi toate din El, n-ar fi
unicul Unul.

244

259. fiina Unul care le cuprinde potenlial pe toate.

din El sunt toate.De aceeanici o existenlanu e nepartala
de El. Toate sunt din Putereaqi prin puterealui. Toate au
fost gAnditein prealabilde El qi sunt meniresd se adune
in El. El esteunicul Unul, dar 9i Ce[ capabilsi le cuprindi
pe toate.
260. Toate sunt parta5ede El ca Unul' precumtoate
numerelesunt pafla$ede Unul. Orice numerotaretrebuie
sl inceapa de la unul gi oricdte sunt cele nunrarate'
formezrziimpreunA o unitate. Doi formeazi o unitate,
zece, o grupa unitara. Iar de sunt mai mulli' formeazA
impreuni o grupare unitaril: sunt legali toli intre ei prin
ceva. O jumdtate a ceva,e legata$i ea de unul' din care
face oarte.
i6l. O* toate din univers, oricit de multe ar fi, nu
sunt numai o unitate'intreele, ci provin ;i din Unul mai
presusde elc. Caci acelUnul e nrai inaintede orice unul,
s a ud e i n t l i u l l u n r e s c1 i d e o r i c c u n i t a t ea t u t t l r o r .
Orice unul creatse afla fard savreain rclaliecu altele,
deci nu e unul absolut,independcntde orice qi suticient
sieqi.Daca toate din lume sunt dependenteuna de alta'
lumea intreagdtrebuie si fie 9i ca dependenti de Unul
independent,absolut, nesupusrelaliilor, care deci are
toatein She. Lumca cu unitalilecompuscsaudependente
este astfcl o dovadi pentruexistenla sau supraexistenla
unui Unu absolut,independent,care are totul in Sine. E
un Unu desAvdrqir,un Unu prin Sine. Numai El poate
explica unitatea lumii, compusAdin unitilile ei, sau in
care toate unitalile au nevoie unelede altele.
Toate unitelile createsunt pasive'supuse'iar unele;i
petima$. Unul suprem c numai activ. El e desavArqit
liber, deci atotputemic.Caci o litrcrtateslibita inseamni
o putere impulinata. lar libertatea adevaratalucreazA
totdeaunabinele.Deci in Dumnezeunu e nici o pasivitate
sau patimi. Se vede gi din aceasladeoscbireade fiinla
inre Durnnezeuqi lume, contrar oricarui panteism.$i
numai o libertate desavarqitapoate fi la <lriginea lunrii.
Cici ceeace e lipsit de puterein el insugi' nu poateavea
origineain el.
Cele multe sunt una intr-ttn intreg, sauprin legaturile
dintre ele. Clci nimic nu sta de sine.$i toatedin univers
sunt intr-o unitate,iar aceastiunitateigi are originea in
Cel Unul nrai prcsusde ca. Acel Uttul cstc in toate prin
lucrdrile lui carein El sunt una.
Pe toatele-a avut in gindirea sa Cel Unul. Daci n-ar
fi El ca Unul nesfArqit,n-ar fi celemulte Sileg.ituradintre
e l e . C e l U n u l e s t ec a u z at u t u r o r .
262. Oar DumnezeuesteUnul 5i totuqirodnic $i in
Sine insuqi. E Unul ca Tatil Fiului, care e 5i El Unul
pentrucAin actul rodnicieisaleTatil e infinit. $i amlndoi
sunt una. La fcl e Unul in Sine qi una cu Tatal gi cu Fiul'
Duhul Sfint.
Dumnezeu e Unul care nu exclude faptul de-a fi
intreit. E prin aceastamai presusdc unltate $i mullime. E
Unul qi totugi Trei. Sau sunt Trei qi totuqi Unul. Fiul e
chipul Tatalui despreSine insugi, nedespirlit de Sine.
Taul se cugetape Sine. 9i chipul cugetatal sau insuqi e
Fiul. Dar El iqi qi iubegtechipul sau,adici simte bucuria
de El; dar penru aceasta9i Fiul trebuiesal iubeascii'$i
simlirea nedespa4ita de Sine e Duhul Sfint. Tatal e
mintea ce se cugetaqi se bucurade Sine, sau se simte pe

Note la Numirile DumnezeieEti

Sine. Dumnezeu e minte, care se cugeta 5i se voieqte
simlind bucuria de Sine sau de chipul sAu9i de simlirea
sa. Astfel e Unul qi totuqi intreit. Tatil cugetdndu-segi
cunosciindu-seca chip al siu, se vedc in chipul sau 9i ca
pudnd cuprinde umanitateape care voie$tesii o creeze
pentrua-giextinde iubireasa.Dc aceeaFiul' ca chip, este
Cel ce asumi cu voiaTatalui umrtitatea, pentrucaTatil
sa se vada in chipul sau ca putdnd crea qi subiecte
iubitoarecrearedin nimic.
Omul estc r;iel un chip al Treimii nu numai ca cel ce
seimplinegteprin altul qi sebucuradc acelaprin al treilea,
ci qi ca ccl ce are qi el un chip al sau gi se bucura de el.
mea tald de ntine, ma aratdca doimc li
Responsabiliratea
in acela:iitimp ca unime. Bucuriamea tali de chipul meu
mi aratdca treirnc ;i totuqi ca unime. Dar aceastapresucad
puneo Trcime suprema.Faraaceasuresponsabilitate
in grosolanie,in nesimlire. Aceasta grosoliinie gi nesinrlirc e produsa de orice panteism care anuleazi
valoareapersoanci.
Poate chiar in rugaciuneainimii in care mintea
privcate spre inimi $i se trAielte unitA cu ea, bucurindu-se de ea ca de chipul iubit gi iubitor al sdu'
se traie$te legaturacu Durnnezeu Cel Unul qi intreit.
Unul supremnu se poate trai ca Unul pustiu, singur.
Nici omul cdnde singurcu sinenu traie$teaceastaunitate
ca o singuriitate.
263. Toatecreaturilesunt gdnditedinaintede veci in
unitateatreimii qi se aduni in ea. Faptul ci sunt mul1i,nu
le impiedicl de-a fi una, cum gi Dumnczeupe de o parte
e Unul, pe de alti parte o Treime neconfundata.Din El
gi spre El sunt toate;in El sc mAntuiescgi se desavir;csc
in fericirea unitalii.
Cel Unul e dinaintede tot unul creatde toatamullimea
unitara.El cuprinde in Sine pd4ile qi intregurile,pentru
ca e Unul mai presusde orice unitate.El cuprinde hotarele qi nehotamicia sa, marginilc qi nemarginireasa.
Sau hotareleqi marginile nu mai sunt deplin hotare gi
margini care separa,ci disting gi unesc.El e marginea
nemirginita a existenlciinsiigi, sau a crealiunii intregi.
Aceastaexisti numai pentruca esteEl ceI nemlrginit, cel

ce c cauzaluturor. Nu se poateopri existenlaintr-un gol,

nu poate fi prin sine; nici nu poate fi ea insigi' in neputinlele ei, nemerginita.Ea traiegteca marginiti in nemar-ginirealui, relativitateaei in absolutullui.
Fiind cauzatorultuturor care,ca multe, senumiri. El
produce qi pe unul generalal creatiei,dar qi orice unul
care reprezinti firi, specii, nezunuri.Orice unul din crealie
de El ca Unul
qi toatenunrereledin crealieseinrpiirtAqesc
mai presus de ele, gi cauzatorul lor. Ele au fiinla sau
existenlaprin impartAqire.pe cdnd Unul mai presusde
numere e Unul prin Sine. El hotamicestetot numirul 5i
pe fiecare din numere. Nu se poate inainta Ia infinit prin
numdrare.Dar Unul Cauzatoral tuturor numereloreste
infinit. Cele createde El suntnumaratepentruca pnmesc
existenla gi nu sun! Unul infinit cu el insugi. ci sunt
mArginite. Numerele reprezinti marginirea celor create
gi de aici faptul ca cele numAratenu existi prin ele.
Fiind mai presusde existenlAsaude existenlacauzati
qi deci compusiidin componentemarginite,Dumnezeue
mai presus5i de numar. Cdnd spunenrca e Unul in fiinla
giintreit in Persoane,
nu inlelegempe Unul gi pe Trei cum
inlelegem pe unul qi pe trei create.Acestenumere n-au
in Dumnezeuscnsulmarginit ca in cele create.De aceea
lui Dumnezeu nu i se porrivegtenici vreo numire. Cici
numirile indica deosebireaunora de altele,deci o marginire a lor, chiar dacaexistaintre ele o legitura care le
unegte,dar nu intr-o unitate infinita. Noi ii dam lui
Dumnezeunumirile noastrecareexprimAmArginitulsau
un miirginit in care iradiazi din intregirnea lui infinita.
De aceeape de o partenu i se potrivescnumirile luatede
la creaturi,dar pc de alta intrucAtproprietalilelor vin de
la El, li se potrivegtegi lor un sensdumnezeiescal acestor
numiri. Li sc poate spune qi unor oameni care cresc in
legaturi cu El, dumnezeieqtisau dunrnezeisau indumnezeili, ca subiecteprin participareale unor lucrAri gi
insuqiri cAroraDumnezeule esteSubiectprin fiin1a.Dar
Dumnezeuinsugi ca Unul qi izvor al unitalii prin Sine e
mai presusde toateacestenumiri. Lui i se potrivelte mai
bine negareaoricirui nume. Dar aceastanu ca lipsit de
ceeace neagi ele, ci ca fiind mai presusde aceasta.

A celui intre sfin1i

DIONISIE AREOPAGITUL
R

ljespre

TEOLOGIA MISTICA
Capitolul I
Cdtre Timotei
celece sunt,ci socotescca $tiuprin cunogtin[a
lor pe Cel ce-apus fntunericulacoperdmAnt
al
lui (Ps. 17,13).Iar daci mai presusde
Treime mai presus de fiint4, Supradumsunt* dumnezeiegtilelumini tainice,
acegtia
nezeule,Suslinitorul inlelepciunii dumnezeieqti
cineva desprecei strAinide taine
ce
ar
spune
a cre$tinilor,indrepteazi-nesprevarful mai prepdl,l.ov
sp6oroV), care caractegi
lt6v
culmisus de cunoa$tere$i de exprimare
idzeaz|cauzaagezatamaipresusde toatecele
nant al ra[iunilor unde misterele simple*,
frumoase,absolutegi neschimbateale teolo- din urmi ale existentelorli spun cA ea nu e
intru nimic mai presusde formele vizute de
giei sunt acoperitein chip supraluminosin
ei, ca fiind fari Dumnezeu $i de multe
supraluminand
tainic
ascuns,
intunericul
Fa[ade aceastatrebuie si seatribuie
supraaratarealor in cel mai mare intuneric Ai 1"1uti26s?
Durnnezeu,
Celui ce e Cauzatuturor,toate
lui
totul
vedere*
chip
cu
in
fara
minlile
umpland
nearatatli nevazut de strilucirile suprafru- afirma[iile caretrebuie sAsevadala ea* qi mai
principal toate negaliile,ca fiind mai presus
moase. Aceasta o doresc eu. Iar tu, iubite
ca negatiilesunt
Timotei, prin ocupareaintensi cu vederile de toate li sa nu socoteasca
opuse* afirmaliilor, ci mai degrabAcAea este
tainice, parAseftesimlurile* qi lucririle
mai presusde toate.privaliunile $i de toata
inlelegatoare;i toatecele sensibilegi inteliginegaliagi afirmaliarbb.
bile qi toatecele ce nu suntqi sunt- 9i tinde in
chip ne$tiut,pe cat e cu putinta, spre unirea
cu Cel mai presus de toatA fiinla* qi
$3
cunoltinla. Caci prin ieqireacura6 din tine $i
din toate, nesupusarelaliei cu ele, qi absoDe aceeadumnezeiesculBartolomeu* spune
lutd*, vei fi inallat la strAlucireaintunericului* dumnezeiesc,inlaturand toate qi ieqind cA Fologia (inva[atura despre Dumnezeu
pulina
gi
foarte
multa
este
Scriptura)
negaliile
cA
$i
din toate.Dar aceastainseamnd
Evangheliaestelarga $i mare, $i iara$ifoarte
cu privire la El nu se opun afirmaliilorrb{.
concentratA.Mie mi se pare ca el a inlelesin
mod mai presusde fire faptul cd buna cauzi
$2
a tuturorestemult graitoare*$i scurtgraitoare
Si totodatanegrAitoare,ca una ce nu are nici
cuvant*, nici inleles,deoarecese afla in mod
Dar ia seamaca nimeni din cei neiniliati*
in taine sA nu audAacestea.Iar aceqtiasunt suprafiintial,mai presusde toate $i e descosHpani|i de cele existenteqi-gi inchipuie cd perita $i cu adevarataretata numai celor ce
srabat toatecele sfinte qi curate!i au depa$it
nu e nimic in mod suprafiinfial mai presusde

247

Despre Teologia MisticA

tot urcugul tuturor culmilor sfinte qi toate
l u m i n i l e d u m n e z e i e q tEi i a u p a r a s i tt o a t e
ecourile*qi cuvintelecerelti ;i au patrunsin
intunericul unde este cu adevarat,cum zlc
Scrioturile, Cel ce e dincolo de toate' Caci
dumnezeiesculMoise* nu primelte simplu
intai el insuqi9i si
Doruncasa se curaleasca
ca sa
neasemanatoare,
cele
de
desparta
ie
audadupa loata curatireatrambileleputemic
sunatoaieqi si vadd,sub multe lumini, razele
curatesi bbgat revirsate ce fulgeraudin ele;
si dupa aceel s-adesparlitde cele multe Eicu
iei rirai de frunte dintre preoli a ajuns la
culmea urcuqurilordumnezeieqtlDar nici
Drin acesteanu se intalneqtecu Dumnezeu
insusi si nu-l vede pe El (cici e nevazut)'ci
locui unde a stat*. lar aceastasocotescca
inseamndcA cele mai dumnezeieqti9i mai

culminantedintre cele vazute$i inielesesunt

niqteraliuni supuse*qi subordonate(prin preCelui ce e mai presusde toate,prin
su-puneie)
care se arataprezenlalui mai presusde orice
inlelegerein virfurile inteligibile' in care se
afia ca in nigtelocuri proprii:era o prezenle
carese afla in cele vazute!l ln cet ce vad; $l
atunci Moise s-a eliberatde ele 9i de ei*.
urmand sa patrundi in intunericul ne;tiinlei
la Cel cu adevarattainic, intrare prln care
parase$te
toate perceptiilecunoscule,ca sa
in
iiunea- Cel cu totul nearatat$i nevazut,
tiind-intresd incoIo de toate.nemaiaflandu-se
in nimic, iici in al sdu,nici in al altuia. Caci
era unit desavdrqitcu Cel necunoscutin sens
bun prin neluciarea oricarei cunoalteri* li
cunoscind mai presusde minte. prin faptul cA
nu cunolteanimicio'.

CaPitolul II
Cum trebuiea ne uni cu Cauzatorultuturor
gi mai presusde toateEi a-i fnchina laude
tn acestintuneric supraluminos (mai presus de lumina) dorim noi* sa ajungem qi sa
vedem ;i sa cunoaltem prln nevedere$l
nestiintaceeace e mai presusde veoere$r
neputandfi virzut'nici cunoscut'
cunoEtinla,
Caci-aceastaeste a vedea $i cunoa$tecu
adevarat;gi a lauda in mod mai presusde
fiinta pe Cel mai presus de tiinla' prin inlatuiar'eatuturor celor ce sunt*. E ala cum cei
ce fac o statuie naturala, inlaturdnd toate
acoperaminteleadausevederii curatea celui
ascuns,descopera,prin depArtafeaaceasta'
ceeace e ascu;sin el insugi.Dar trebuie,cum

socotesc, sa lAudim negaliile*' contrar

afirmafiilor. Caci incepind de la cele mai
dint6i, ajungem la acelea(de la afirmalii la
negalii), coborindprin celedin mijloc la cele
din urmi. Iar apoi, facind din nou urcu$ulde
la cele din urmA la cele mai de la inceput'
negAmtoate,ca sa cunoaqtemin mod descope;it acea necunoltinta care e acoperitade
ioate cele cunoscutein cele existente* $i se
vedem acel intuneric n\ai presus de fiingd'
caree acoperitde toatalumina din cele existente268.

CaPitolul III
Care sunt invdldturil e cataJatice (afirmative)
gi care sLmtcele apolatice(negative)despreDumnezeu
am aratatcare
in invaldturile teolog,ice,
mai
cele
sunr numirile
iroprii ale teologiei
gi bune*
dumnezeieqti
firii
cum
sau
catafatice
i se zice unica qi cum treimica; care e
parlnli*"u qi filialia de caresevorbe$tein ea;
248

ce vrea sl insemne teologia Duhului; cum,

din binelenematerial9i neimparlit' au iradiat
luminile din inimi; li cum au ramas'cu toata
iradiereacoetema,neieiitedinstdruin[ainEl
qi in Ei* 9i intre Ei; cum Iisus cel mai presus

Despre Teologia Mistici

d e f i i n 1 6 * s - a f a c u t f i i n 1 a 2 6 ep l i n i d e
adevArurilenaturii omenegti;9i toate celelalte
cate s-au spus de Scripturi. Iar in scrierea
D e s p r e n u m i r i l e d u m n e = e i e S t ic, u m s e
numeqtebun*, cum e Cel ce este,cum e viatA,
inlelepciune qi putere qi cite alte exprimate qe
numiiile dumnezeieqtiinteligibile. Iar in
Teolosia simbolica am aratatcaresunt trecerile ddla numirile celor sensibilela celedumnezeieqti,care chipurile dumnezeieSti,care
metaforeledumnezeiegti9i pa{ile qi madularele,care locurile dumnezeie;tigi podoabele,
care maniile gi doririle gi supirArile, begiile9i
trezviile, care juramintele, care blestemele,
cares6rile de somn, care vegherile li cate alte
forme figuratecu sfinleniealechipurilor simbolice.$i socotescca tu ai vAzutcum cele din
urrna sunt mai mult graitoaredecdtcele dintii. $i de fapt au fostnecesare*{lnttdldturile
teologicepentru o explicaremai concentrata
a numirilor durrrnezeiegtidtn Teologia simbolicd*. Cici, cu cat urcam mai sus, cu atat
suntmai concentrateraliunile celor vazutein

cele inteligibile*. De aceea9i acum, patmnz0nd in intunericul nrai presusde minte' vom
afla nu o vorbire scurta,ci o nevorbire gi o
neinlelegeretotalA*. Iar de acolo pogorand
cuvantul,ca de la cele de sus* spre cele din
urna, pe masura pogorarii s-a lArgit intr-o
lalime asemanitoare. Iar acum urcand, pe
masura urcugului se scurteaza$i dupA tot
urcu$ulse va faceintreg fara^graiqi se va uni
intreg cu cel inexprimabili'u. Dar pentru ce
spun in generalca, pomind de la afirmaliile
dumnezeiegti, ajungem la negalia dumnezeieasc6a celor din urmA?Fiindcd vrem sa
vedem pe Cel nlai presus de orice afirmalie
din ceea ce ii gste mai inrudit, trebuie sA
pomim de la cele dinmi* afirmatii de baza.
Dar pomind de la ceeace e mai presusde toatd
negatia*, adici de la afirmalia de bazd*, trebuie si nesam cele caresunt cele mai straine
de El27l. Suu oar" nu e mai mult via[a li
bunatateadeclt aerul qi piatra*? Sau nu se
saunu spune
suparali nu semdniemai_m-ult,
mai
multj/r?
inlelege
nu
se
li

Capitolul IV
Cauzatorul,care e mai presusde tot ce e sensibil,
nu e nimic din celesensibile
Deci spunem ci Cel ce e cauza tulturor,
fiind mai presusde toate, nu e nici lipsit de
fiinla, nici lipsit de via1a,caci lipsit de ratiune,
nici lipsit de minte, dar nu e nici trup. Nu are
nici formi, nici chip, nici calitate saucantitate
sau volum. Nu e nici intr-un loc*, nici nu se
vede, nu poate fi nici atins in mod sensibil'
Nici nu se simte. nici nu e sensibil' Nu are

nimic neordonat,nici tulburare; nu e suparat

nici de patimi materiale.Nu e nici fdri putere,
nici supusunor slAbiciuni.Nu e nici lipsit de
lumini gi nu e supus nici schimbarii, nici
coruperii, nici impirlirii, nici vreunor
privaliuni sau curgerii. Nu este ;i nu are nici
altcevadin cele sensibilelT3.

Capitolul V
Cauzatorul care depd$e$tetot ce esteinteligibil,
nu e nimic din cele inteligibile
IarAqiurcdnd, spunemca dumnezeireanu
e nici suflet, nici minte* gi nu are nici
inchipuire, nici opinie, nici raliune, nici
infeles.$i nu e nici raliune,nici inleles.Nici
nu sespune,nici nu seinlelege.Nu e nici ochi,

nici ordine, nici mirime, nici micime, nici

nici
egalitate,nici inegalitate,nici asemanare,
nici nu sU, nici nu se milca, nu
neasemanare;
arenici linigte.Nu e nici putere,nici lumin6.
nici nu e viala. Nu e nici
Nici nu vieguiegte,

249

Despre Teologia Misticl

fiinfi, nici veac, nici timp, nici nu exista
atingerespidtualea ei. Nu e nici gtiinF, nici
adevAr,nici imparAlie,nici inlelepciune.Nu e
nici unul, nici unitate*, nici dumnezeire,nici
bunAtate*,nici Duh, cum il cunoa$temnoi.
Nici fiime, nici parinlime, nici altcevadin
ale noastre sau ale altcuiva dintre existenlelecunoscute.Nu e nici ceva din cele
c e n u s u n t ,n i c i c e v a d i n c e l e c e s u n t ,n i c i
n u o c u n o s c p e e a e x i s t e n t e l e * ,c a e x i s tenle. Nu este nici cuvant pentru ea, nici

nume, nici cunogtinti.'Nu e nici int u n e r i c , n i c i l u m i n d , n i c i r A t A c i r e ,n i c i

a d e v a r .N i c i n u e s t e o a f i r m a r e a e i , n i c i
negare. Ci f6cAnd afirmagiile gi negaliile
celor de dupAele,nici nu o afirmAm,nici nu
o negAmpe ea. Fiindca este mai presusde
toatd afirmarea.ca cea caree cauzaunicA a
tuturor; $i mai presusde toata negatia,ca
pe toate, care e simplu
cea care le depAqegte
dezlegatAde toate gi dincolo de toate27a.

SCOLILE SfdntuluiMAXIM MARTI.JRISITORUL

Despre
TEOLOGIAMISTICA

Capitolul

$l
Unde (misterele) srrzple. Simple qi absolute sunt
cele inlelesegi contemplatefari simboale,a$acum sunt,
nu prin parabole.Iar absolutea numit pe cele nesupuse
prin dezvoltareanumirilor sau simboalelor,ci toatecele
existente prin incetarea 5i inldturarea inlelesurilor a numit-o in cele dinainte nelucrare a sfintei migciri, iar aici
yv6<pov) 9i
intuneric atottenebros (oxoT etrdtotov
nevazut. dupa Psalmist: NoLtrgi inluneric in iurul lui
(Ps. 96.2)l qi: A Ttus intunericul acoperdntlnt al lui
(Ps.17,13).
Minlile fdr'd vedere. CAci nu sunt pline de ochi
simlitori, ci fiinla lor, ca minte vieEitoare, e ochi atotasculit;de aceease numescin Scripturacu ochi mul1i.
Pdrdse$te simlurile. Arati acelaqi lucru in mod
paralel; caci cele sensibilecei vechi le numesc neeri.slente, ca partafe la toatA Prefacereagi nefiind pururea
ca unele
aceleagi;iar celor inteligibile le spunee-r'lsrerte,
ce sunt nemuritoareprin voia Celui ce le-a facut gi nu-gi
schimbi fiin1a. Acestea le-am expus de multe ori in
scriercaDe.spie nuntirile duntne:eieSti.
Mai presus de toatd fiinla. De simplitate gi mai
presus de toata unitatea. Cum se int.inde cineva spre
Dumnezeu. am expus gi in capitolul V din scrierea
Despre numirile duntne:eie;ti qi vei afla gi aici dupi
pulln.
Nesupusd relaliei - gi absolutll. Socoteqte nesupus
relaliei extazul. care e despi4irea de orice relalie sau
nestapanireade nici o relalie, nici fa14 de vreuna din
creaturi.
Strdlucirea intunericului. $i aici a numit intuneric
totalanecuprindere(neinlelegere).
R1

Nimeni din cei neinigia(i. Noteazi ca neiniliali

(opor'1totrg.tnume$tepe cci nepanagide taine,inviluili
in cele sensibile qi care nu-;i inchipuiesc nimic mai
presus de cele ce sunt. Despre cei nciniliali vorbeqte
indata mai jos; 5i noteazaca socotelte ca allii pe cei
gi ca allii pe strdinii de taine
neiniliali lapurltouq)
(sprioroug) sau ncintroduqi in ele.
Iar dacd mai presus de aceEtiasun r. Cele dinainte de

acesteale-a spus despre cei ce au crezut in numele lui

Hristos, care nu au ajuns la cea mai desavarlita
cuno$tinla, ci masoari adevirul cu prrerea lor 9i nu
cunosc deosebireacelor ce sunt in mod propriu gi sunt
prin nume identice; cici sunt qi ele ale Celui rnai presus
de cele ce sunt, care insa e qi mai presus de fiinp; deci
cei de felul acesta,ca neintroduqi in taine (o,p6r1tot),
(sunt c're;tini neprogresuli in cunou{lercu lilinelor, spre
deosehire de cei ce refuzd cre;tinismll, n. trad.), socotesc ca cele mai inalte sunt cu adevirat un intuneric
neluminat, aceastaumbrl care acoperi pe Dumnezeu gi-l
ascundepe El de vedereatuturor; de aceast{ idee bolesc
cu adevaratgi mulli dintre noi, ca unii ce nu cunoaftenl
Iumina prisositoare care intuneci toata vederea. DacA
deci sunt,zice.unii ca aceqtiaintre noi, ce si zicemdespre
idololatrii care sunt cu totul nepanagide toate cele tainice
q) in mod
9i se inchind celor striine'l Deci existenle (<iv,
propriu sunt cele inteligibile (spirituale);dar cele sensibile au aceleaqin umi1r; iar peste acegriasunt credincioqi.i
ce se afla in cele coruptibile.
Trebuie (sd se vadd) la ea. Totul estein mod potrivit
lui Dumnezeu qi ninric in mod mai presus de fiinli;
aceasta este qi alinnalie qi negalie. fiindci amAndoui
aratAin mod propriu mlrirea dumnczeiascA.Dar ce sunt
inlaturarile negaliilor Ei menlinerile afimraliilor qi cc sunt
privirile, se lamure$te qi aici qi mai ales in al treilea
capitol; dar le-am expus in mod deosebitqi pe larg qi in
scierea Despte nunirile dumne:eicstiSunt opuse, In Dumnezeu negaliile nu sunt opuse
afinnatiilor; cAci Dumnezeu este mai presus de toatA
negalia $i ahrnralia. Citeqte aceasta5i in scriereaDespre
ierorhio cereascd,pu$n dupA inceput.

$3
De aceea dumnezeie scul Bartolotnea. Noteazi qi de
aici ci nu sunt inchipuiri acesteinvalatrrridumnezeiegti
ale marelui Dionisie; caci pc linga faptul cA a arnintitin
scrierilc dinainte dc unele afirmaiii ale unora care au
convieluit cu Apostolii, acum aduceo afimralie apropiatii
a dumnezeiesculuiBartolomeu aratatAprin ceeace spune
(td <pnoiv); caci dacA n-ar Ii invalat aceaslain mod
nescris,n-ar fi zis: a spus(69q). Dar noteazaca aducede
la el qi afimraliaca teologiae mulu li foartepulini.
Cel ce Srdie{te
Mult grditoare, gr. [olul6To.
mu!rc (noLttL6Yoq,), pune accentul pe penultimele; dar

251

Despre Teologia Mistici

si t'el r'e are net'oie de mulie clvirrle tnohiloyoq,),
irebuie sa punA acccnrul pe antepenultima.precurlr 9i
primul nds<'ur (tttrDt6ToKog) e antepenultim; iar fen'teiacure rut;le prima datri (ng:ltof6Koq) este penul-a
tima. c unr zice H omer: C i nyrtt. cttre a ndscut pr nu' n
tnttintede a Sti.
nds<'ut
Nici cuvint. Cuvlnt ce reprezinti firea proprie in cele
cxteme. A;a cugeta1i despreinleles.
Toarc [umiiile iumnizeieSti Si'ecourile. Ecouri 9i
cuvinte cerestinume5tecelespusein Scripturi despreDumnezeu.ca rpi "" nu dupa inlelesul omenesc5i panrlntesc,ci
spusc
si nrcdatedupAinlclesuldumnezcicsc.
'
Dimnezeiescil Moise' Notcazacdexplicaceledespre
Ir{oisc, ci, urcdnd ir munte 9i in$nd in inruneric a vdzut'
pe cit c cu puttnla omului, pe Dumnezeu.Noteaza $
ordinca cclor .saviqsite cu Moise inainte de-a se invrcdnici
sl intre in intunericul dumnezeicsc.
Ci tocul unde a stat. Care e locul in care a stat
Dumnezeu inainte de lr{oise qi ce este culmea celor
inlelesegi a celor vizute' am explicatla sf6rqitulprinului
capitol drn scricrea De.rpre ierurhia cereasL(i.
l'61oug)
Supuse. Ralruni supuse (uno0etrxo\
numegi. pe cele ce descriu sau prin care se contempla
existenleic,care a spusca sunt subordonate(supuse)lui
Dumnezeu; caci prin ele sau prin persistenla li pastrarea
lor, invAlanlca El esteprezenttuturor,nu prm scnlnlLlare'
ci prin pioviclcnF; iar culmi inteligibile numclte fiinlele
ccieqri!i inlelegatoarece se afli in iurul lui Dunnrezeu,
pc cutei"-o numit 5i locuri preasfintcale lui Dumnezeu'
iala de care este de asemenea mai presus sau liber'
neavdndninric propriu lor.
ei.
- s'u eliberat de
-Expl\care
9le Ei de
$i atunci
conientlata a sptrsei,pe careinlelege-oaga:Moise. dupi
Cecele
desficut
s-a
cc a vizut locul unde siateaDunmezeu.
vazute,adica de toate cele sensibilc 9i de cei ce vad' adicii
de toli cei ralionali sau de liurple inteligibile (ingeri).Si
inlelegatoare,intre care sunt qi suflelelenoastre;9i atunci a
inlatln intuneric, adica in necunoallerealui Dumnezeu'
unde parasindtoatc inlelesurilecunosrciloiuc'a ajuns in
mintea neatinsa5i necunoscutAdincolo de toateinlelesurilc
cunoscatoarealc lui Durulezeu, unindu-se cu el in acest
moci prin neltijnla qi nclucrare; nu vorbesc de nelucrarea
orivitoarcla iine a rninlii propni. nici de nclucrareapriviioare la altul. prin faprrrlde-a nu mai cugetanici la she,
nici la altul, ii de faptul ci' unit cu Ce[ cu desivirqire
necunuscut,a cunoscutdincolo de toatacuno$tinlatotul
Celui dc dincolo dc toatc lar cunr.se
prin nccilnoa$terea
o spuncll Jlcl.9l
cunoalteDuntnezcuprin necunoaqtere.
aln .*pur'o si in capiiolul II din scricrcaDespre nuntirilc
dum,,i:eiesti.Dar ircbuie ltiul ca in Exod' unde s-a scris
ca N'loisei intrat in intunericul unde era Dumnezeu,in
evreiegtese spunealirf?/. cecace cei 70 (Septuagintu)Si
Achila gi Teodotion au redat prin intunerlc (Tv69ov)'
Simacha tAlcuiturt(el prin ceata(6!ri1l1lv)' Iar Evreul
spunecAuru.l'ele nunteletariei.La ea a ajunsMoise' Caci
soun ca sunt saptctarii' cAroralc dau qi numele a Sapte
ccruri. czre nu'c ncvoie sA le spunem :rcum Am citit
dcsnreacestc$dptec('ruri qi in disculiadintre Papiscus9i
lason,dc*crisi de Ariston Pelleos.Cc cate scrieClcment
din Alexandria in canea a $apteaainvdliiturilor teologirc
(H.rptnypo:ekt')unde vorbeqteSf6ntul Luca' Totugi. in-

252

tunericul inples cu necunoqtinlalui Dumnezeu l-a t6lcuit

ca mai <lumnezeiescqi in Episnlele lui. Iar deplin scrie
el in Episutlu a cincea.
despre
'Nelucraria
oricdrei cunoaqteri.Noteazi ci prin nelucrarcaoricAreicunoagterine unim cu Cel necunoscut'

CaPitolul II
ln acesl(tntuneric)- nai $i aici se vorbe;te despre
intunericul dumnezeicsc ;i despre necunoltinla' $i
noteaze ca a ajunge sub intunericul durnnczeiescinseamni a vedea;i cunoaqteprin ncvedere5i necunogunla
pe Cel mai presusde vedere qi cunoqtinla, chiar prin-a nu
vedea.nicii cunoaste;caci aceastaeste.zice. a vedeagi
cunoalte cu adevaiat. Dar niciieri nu explici astfel
cunor;iin1aprin necunoritinlA;dar citqtc SiEpist<tlaa V'tt
cattreD0r0lei.
Prin (tnldturarea) tuturor celor ce sur!' AdicA prin
a nu cugetaca fiindu-i connaturalcevadin celeexistente;
nume$te aceastainlalurare (a<paipcotv). Iar^ statuia
nutu.uja" cea facuti in matcrianeprelucrata'ca in piatra
intreagaasacunl este.cind sculptcazictnera !rco vlelultoate.iu- arati 5i Eunpidc itt Andr,'medt. dc pildi:
C hipul vreuneifecioare
A;i:atti in formo ei pntprie in :idurile statornice
Lucrure a unei mAini PricePute.
A numit statuie narurall forma propric a ci din piatri
cilcrlpcr rfig n|rpaqS. Dar qi cind se
laut6pogpov
sculpteazadintr-o parte a urtui copac ce sc inalla 9i
infloreqte.facindu-sc din ea o panc a unui pat. preculn
zice Homcr in Odiseea. ca a ficut Ulysse; sau ci a
sculptatintr-un astfelde copac un semn al victoriei Dar
vorbcsc ai de piesedin pietre pretioase,ca de pildA cAnd
smaraldule cur:i1itde pamAntulgcJ acoperi' tacAndu-lo
sratuie (ciyql,po) vdzuta. adici str"llLrcitonre
a spus
icryI<ilopa;. Mai ales la aceastas-a gindit clir-rd
cele de fa1a,ca poetul Dionisie in cafiea adosa a Liticektr
(At0tKAv):
Din uspidi inflorind ruinic sau din umetisl,
A ftit ui o statuie de y rfir. un iatittt negru ca sdngele'
Toate acesteaaratAmulta invalatura a acestuibarbat'
Dar trebuie, cum socolesc, (s'd lduddm) negaliile'
Textul de fala il explicd Parinteleinsu;i in cele urmatoare'
Afirmaliile (06otg) se atribuie in nrod propriu lui Dumnezeu(iiindca estej;a;a sunt de pilda: Ccl ce este,via1i.
lumina fi cclelalre;iar negaliile (drP(Itpotq), cdte se
neagaca striiinelui Dumnezcu.ca de pilda ca Dumnezeu
nu e truD sau suflet, nici ceva din cele cunoscutesau
cont -piute prin inlelegere.Sau ceeace sunt afirmaliile
106.oerg;qi ncgaliileldqcrtpeoctql am cunosculin mod
diferit in sciereaDespre numirile dumne:eie;ti'
in cele existente.Cunoqtinlele despreccle ce sunt
nu acopera,zice. necuno;tinla lui Dumnezeu.ci il aduc
lui Duntne:eu dinfdpturi mai
la aratare;(c'urutStinlele
la iveald necunootler?( Iui Dumne:eu,n'
degrabd st;<tt

Despre Teologia Mistici

trad.). Caci lumina din existenle trebuie considerata ca o
cunoaSterea celor ce exista,caexistenle(deci deoseb i te
de Duntne:eu, n. trad.), precum aflam gi in cele urmatoare.

Capitolul III
Cum firii dumnezeicEtiqi bune. AratA ce cuprinde
tnoscierea i nv(i!(iturilor teologice (@ololtx6v
turui)oeov). Temele qi motivele teologiei referhdu-se
la toati cuno$tinla dumnezeiascaqi luminata a dreptei
credinle - si se qtie cum e unicA firea dumnezeiasci, pe
carePerintii mai noi au numit-o de oliniri (ol-tootiotov);
qi cum qtiind-o intreita, ceea ce inseamnd inlreit
au voit sa arate proipostdticu ('[p1oD[6oTc[tov),
prietalile Persoanelor5i ce spun ele, ca de pildi
parinlimea qi filialia qi care este puterea sfinlitoare qi
teologia Duhului dumnezeiesc;5i cum s-a zts:Cuvdnt
bun a rostit inima meu (Ps.44,1);qi cunr s-avorbit despre
Duhul inchinat. carede Ia Tatdlp ulcede qi cum esteFiul
in Tatil gi Duhul in ei gi in comunicarealor; gi cum sunt
Fiul gi Duhul in mod coetem qi nedesparlitSi neimpa4it
intre ei gi cu Tatal, intr-o unitate din care nu ies. Dar
trebuie qtiut ca persistenla lpovri) Ei starea (o'cdorg)
sunt acela$ilucru; insa migcareae altcevadecit persisten1a.Deci spunenl cii qi in firea dumnezeiasci, care e
in persistenla ei nemigcata, se arata ipostasurile
nrigcindu-se in lo^cuircamutuala intre ele.
in El qi in Ei. Inlelesulcelor spusee acesta:existenla
Sfintei Treimi cste coetemagi nu altfel a existatqi altfel
s-a constituit dupi aceasta;nici n-a fost in Ea vreo
despa4iresau prefacere;ci deodataqi impreuni esteFiul
din Tatril 9i Duhul Sfint qi nu dupi El.
Cum lisus cel mai presus deJiirtld. Noteaze aceasta
conra Nestorienilorqi Acefalilor.
Cum (se nurneqte) bun. E ceea ce se cuprinde in
scriereaDes,tze ttunit ile dunne:eieSti.
De fapt au fost necesarc. Pentru ce InYildturile
('Ytto'Eufi6oerq) $i scrierea Despre numirile dumne:eiegtisunt mai scurledecdtTeologia simboliuiSimbolic,i. Spune ca intAi a fost necesareTeologia
simholitii.
(Ragiunile) celor vdzute in cele inteligibile. A
numit vederi ale celor inteligibile contemplaliile
p o t r i v i t e s i m p l i t a l i i I o r n e m a t e r i a l e .I a r i n v a l u i r e a
(nepto,6l"l,ovTot) a pus-o in loc de reducere
(o1)ot6l,l,ovrot).
Ci o nevorbire - totald. Nevorbire 1ol"o1icvl
nume$te neputinla de a exprima prin cuvant cele mai
presusde cuvint; qi neinlelegereiavoloicv;, neinlelesul qi ceea ce nu poate inlelege cineva mai presus de
minte.
Iar de acolo, - ca de Ia cele de sus. Fiindci cele
inteligibile (t& vontd) 9i mai presusde minte ale lui
Dumnezeu sunt unitali qi Dumnezeu este Unul, ba mai
degrabanrai presusde Unul, cu dreptates-auconcentrat
ca neirnpa4itegi neinmullite.Iar celede dupd Dunmezeu,
cu clt coboaramai mult sprecele sensibile,cu atAtmai mult

se insolesc cu cele care pot fi impa4ite Si despa4ite

(divizibile qi separabile)qi se inmullesc impreuni cu ele
spreimpA4ireaqi despa4irea(diviz:rea) celor sensibile'La
cele din urnui, adicd de la invilAtura teologica.
De la cele dialdi. Numeqte cea dintii pe cea mai
propriu sA-iajute inlelegerea,pentru cl Dumnezeu insugi
a fost Cel ce s-a numit pe Sine Cel ce esre(o c6v).
Mai presus de toatd (negalio)' Arata cum sa ne
folosim de afirmalii qi negatii cu referire la Dumnezeu 5i
ca afirmaliile le facem pomind de la cea dintii ;i mai
inrudita lui Dumnezeu;iar negaliile, pomind de la cele
din urmd qi mai depanate de El.
Ajirmagia de bazd. Afirmalia este un cuvant care
enunla fie ccva contestat,fie ceva implicat, fie impreuna
legat,de pilda Dumnezeueste,Dunlnezeuestebunatate.
Cici cuvdntul enunlator (unooettxtl) arata fie generalul, fie ceva contestal, fie ceva implicat. Deci e o
declaralieenuntatoare(unoOettril xcrtdgoorq) saude
bazadespreDumnezeu.ci El esteviala saubunetarcamai
mult decAt aerul sau piatra; iar inlaturarile se fac prin
prin enunlare,cum
nega[iecontrardafirmaliei;afirma1ia,'
s-a spus,e o declaraliepozitivi, pentru ca Dumnezeue
viala sau aer; iar inliturarea care neaga nu-l suparape
Dumnezeu,nu-l mdnie; in afirmalii incepem de la cele
mai inrudite; caci e mai proprie lui Dumnezeu viala qi
bunatateadecdt aerul gi piatra. Iar in inlaturari urcAm de
la cele din urma, de pilda ca nu se indica Dumnezeuprh
cuvdnt 5i nu se inlelegeceva mai propriu lui Dumnezeu
decAt a nu se infuria qi a nu se mdnia; gi in general
incepem de la a doua din negalii, de pilda spun6ndmai
mult cA Dumnezeunu se mdnie, nu se infurie, decatce
nu vorbeqtegi ci nu se mdnie decdtca nu inlelege.Urgia
(Kpdrtldl,n) esteo supdraremare qi asprA,pentru cd furia
(xcrpqndl,n) tulbura capul 1td xripcl qi-l miqca mult
lndl.l,ouoo) ; iar mAnia (pfiug) nu este furia scurti,
ci stdruitoare.Deci urcdnd de la cele sensibilespre cele
inteligibile,toate acestenegalii sd nu fie inlelesein mod
cobordt, ci trebuie la fiecare din cele spusesa auzim ceea
ce a spus fericitul Dionisie; cici Dumnezeu nu e nimic
din cele auzite,cunoscute sau inlelesede noi; dar nici
din cele ce cunosc toate Puterile inteligibile (ingereqti).
Caci loate cele spusesunt de la Dumnezeu 5i daruri ale
lui; dar cum este El care providenliazi in mod propriu
prin ele? Dar toate le-anl explicat in mod deosebit in
scierea D espre nuntirile dumne:eiefti. Caci toate acestea
sunt accidenteEi se afli in fiinlele de dupa Dumnezeu;
iar Dumnezeu este mai presus qi de fiinla qi Cauzatorul
acestora,deci mai presus de ele. Sau altfel: viala qi
bunatatea,acesteasunt afirmiri sau insuqiripozitive, nu
furia, nici m6nia; acesteasunt negalii sau stdri ce trebuie
inlAturale(de la Dumnezeu).
Decdt aerul qipialra. Aerul, dupi cele spusein ca4ile
Regikr,este unda sublire.Iar piatraa vdzut-oproorocul.
Viala gi bunototeo sunt afimralii gi indicalii proprii
despre Dumnezeu. Iar dintre nega!ii, dimpotrivA, sunt 5i
sfaine $i depane de Dumnezeufuria qi mdnia; iat u nu
le spune e mai potrivit lui Dumnezeu qi mai propriu,
deoarecee mai presusde orice minte qi cuviinla.

2s3

Desprc Teologia Mistica

Capitolul N
Nu e nici tnt-un loc. in mod necesar Parintele a
asigurat prin acestea pe ascultdtor ca nu cumva prin
negaliile urmatoare sA creada ci dumnezeirea nu existi
in general; ci prin aceste ahrmalii aratA ca o presupune
exi.stAnd;iar prin acelea (prin negalii), ci nu e nimic din
cele existente, ci e mai presus de fiinli.

CaPitolul V
Nu e nici sutlet, nici minte. CAci acesteasunt deosebite intre ele, (cum s-a aritat mai sus); nu e nici
inchipuire, opinie, raliune, inleles,care si se contemple
cu nrintea.Mai trebuieauzit ca nu areriliune ca raliunea
noastra; nici inlelegere ca in creaturile inlelegitoare. $i
la fel trebuie cugetatecele urmetoare; qi la acesteatrebuie
a d A u g a t :a l a c u m l e S t i m n o i ; m a i s p u n e c l f a c e
afirmaliile celor de dupa ea, adica de dupA lrea dumnezeiascA,sau ale creaturilor, cdnd zice ca ele sunt viala
sau luminA prin cele vazute in cele ftrcute, din care
inlelegcm pe cele ce le-a dat subzistenla acestoraqi prin
ele nu introducem vreo afirmalie a firii lui dumnezeiegti;
gi iariqi facem negalia spunand ci dumnezeirea nu e
nimic din acestea.
Nici unul, nici unitate. Unul gi unilatea se deosebesc
intre ele; primul arati pe Cel aflat deasupra tuturor, a
doua calitatea.ca alb qi albime, bun gi bunAtate.Noteazi
cA nici dumnezeireanu e fiin1a lui Dumnezeu,precum
nici vreunadin cele spusede ei, nici din cele opuse lor;
nu e nici una din ele fiinla lui Dumnezeu.Cdci acestea
nu sunt fiinta lui, ci opinii despreEl. De aceea9i Sextus,
filosoful bisericesc, gi Grigorie Teologul, in al treilea
Cuvdnt teologic al lui, nu indicii nici dumnezeirea,nici
nena;terea.,niciparindmea ca fiinla a lui Dumnezeu.
Nici dumnezeire, nici bundtate. Note2nace nu e nici
Duh, cum il qdm noi, nici fi.ime,nici parinlime;9i (expresia)
cunt stintnoi ('cd <i4 qpdg ei6evatl se referi la negarea
celor prezente.CiEiaratA ceearc ;tint noi.
Nici nu o cunosc pe ea existenyele.Sa nu te tulbure
acest capitol li sa socote$ti cA acest barbat hulette pe
Dunrnezeu; cici scopul lui este sa arate pe Dumnezeu
nefiind nimic din cele ce sunt.ci mai presusde cele ce sunt;
cdci daci El a produs toatecreAndu-le,cum poatefi socotit
ceva din cele ce sunt? CAci a spus cd nici cele ce sunt nu
cunosc pe DunrnezeuCauzatorul tuturon pe de alta parte'
e pierzaniesigurd a nu cunoaqtepe Dumnezeu; de aceeaa
lamurit repede,spun6ndin calitatede ce esteEl; adici nici
una din cxistenlenu cunoa$tepe Dumnezeu ala cum este
El: adica fiinla lui este neinleleasa9i mai presusde fiintA
sau de existenlaa5acunt exisu ea; cAci s-a zis: Nimeni ttu
cunoo;te pe Fiul decdt Tutdl, nici pe Tutdl tru-l cunoaite

254

cineva,decdt Fiul Mar.1l,27); qi marcle Dionisi6 atlauga

gi zice (ca nimeni nu cunoalte pe Dumnezeu ca ceea ce
este),nici Dumnezeuinsuqinu cunoaqteexistenleleca ceea
ce exista,adicanu $tiesa se atingade cele sensibilein mod
sensibil sau de fiin1eca ninla; caci aceastae impropriu lui
Dumnezeu;fiindcd noi oamenii inlelegem cele sensibilece
sunt fie prin vedere, fte prin gustare, Freprin atingere; iar
cele inteligibile (spiriruale)le cunoaqtemfie din invAlitura
sau instruire sau luminare; iar Dunmezeunu cunoagteprin
nici unul din acestemoduri celece sunt,ci are cunostinla
cuvenita lui; aceastao di de inleles Du'iel, icAnd: Cel ce
cunoe[te loote inointe defacerea kt, ceeace inssurme ce nu
prin raliunea potrivid celor existentele cunoa;te Dumnezeu
(carc estecunoalrereasensibila),ci prin alt mod al cunoagterii
Iar ingerii le cunosc pe ele in mod spiritual 5i nematerial,nu
in mod sensibil,ca noi; astfel deci qi Dumnezeu fiind incomparabil mai presus,nu atingAndu-seprin hinla cunoa;r cele
celece sunt('[d ciwc) saufipturile nu sepot
ce sunt.A,1t'41:
intinde peste fuea lor in inlelesurile lor. Deci privind la ele
insele, nu cunosc luea dumnezeiasci, aqacum este ea Deci
a5agi firea dumnezeiascd.privind la ea. nu cunoa5tecele ce
sunt ca fiind in Sine dupa raqiuneafrhpi lo[ aceastaa aratat-o
supundnd:intrucdt sunt existenle - fiindca este mai presusde
toate cele existente qi are insaqi existenla in mod mai presus
de fiinF; cici altfel n-ar spune cineva ca nu cunoagte
Dumnezeu creaturile lui. Prit'iutr Ia aceeasi'.Pentru ca
nimeni nu cunoa$teneprihinita Treime, in ceeace esteea
sau nu estein Ea nimic in a5afel' ca sa o cunoascape Ea
cum esteE4 caci noi cunoaltem ce esteomenitatea,fiindcA
sunten oameni; dar existenla neprihanitei Treimi nu
cunoaltem ce cste; cici nu suntem din frinp Ei; astfel nici
celeexistenteincelece sunt,canoi;
Dunrnezeunu cunoa$te
caci nu esteceva din cele ce sunt sau din ele insele. CAci
deqi Dumnezeu insugi este Duh 5i s-a numit astfel Sfantul
Duh. dar nu esteDuh cunoscutde noi saude ingeri. Dar de
ce spundndmai sus,ca nu e luminA' nici adevir, cobordnd
iarlgi, zice cd nu e intuneric, nici lumina, nici ratiicire' nici
adevdr? Deci e cu putinlii sa cautim a spune cl intAi
vorbe$tedesprelumina in mod absolut 9i ca nu e in ea nici
o ratacircposibila ca in lLinleleingerilor, ci e adevdrabsolut
prin sine gi adevarnecauzat.Iar de cele urmetoare,ce nu
sunt nici din cele spreceva,cum e lumina ce se prefacedin
intuneric, schimb6ndu-sedin lumina virtuald in lumina
acruala,din relaliile inne lumini qi intuneric; caci nu e nici
intuneric. nici lunrin:i; de aceeanici nu se preface prin
opozilie din ceeace e virtual ratAcirein adevaractual.Cici
toate acesteasunt cele de al doilea fala de El (posterioare
lui), provenrnd in mod providentinl din El; deci nu este
nimic din cele (care sl fie) de la El.

NOTE
la
TEOLOGIAMISTICA

Capitolul I
264.Damnezeu e mai prelus de cunoagterein ceea
ce este in Sine, pentru ca este mai presus de existenla
cauzata,limitata,posibil de cuprins, ala cum cunoastem
noi. Dar ;tim ca exista, deoarececaracterul dependent al
lumii arataca trebuie si fie o cauzi independenta,nelimitatAin conlinutul qi putereaei. Existenlalui e prin aceasta
mai presus de orice indoiali, deci e supraluminoasd,dar
ce este in Sine e acoperit de intuneric penFu putinla
noasra de cunoaqtere.
265. Deosebi$ de cei ce recunosc pe Dumnezeu ca
Cel de care depinde lumea care nu poate fi prin ea, sunt
dou6 categorii de oameni: a) cei ce cred ci, cunoscAndpe
Dumnezeu ca Cel de care depind toate, $tiu totul despre
EI; ei nu recunoscmisterul care acoperi pe Dumnezeu ca
un intuneric: b) cei ce socotesccA nu existenimic afara
de lumea aceastavazuta; gdndirea nici unora nu merge
pana la capat.
266.Fa1ade amiindouicategoriile de mai sus,gindirea adevirata admite cd despre Dumnezeu se poate
afirma pe de o parte ctr are toate cele ce le are lumea, dar
pe de alta trebuie sA i se nege cii le are aga cum le are
lumea, pentru ca in El totul este necauzat,independent,
nesupusrelaliei, cA El este in calitatede cauzatoraltfel
decat toate: conciliere intre afirmalii 9i negalii. $i mai
presus gi de unele gi de altele. Oricit am mari insugirile
pozitive ce i le acordam lui Dumnezeu, El e deasupra
acestora.Iar negaliile nu inseamni simpla negarea acelor
insugiri,ci indica faptul ca El e mai presusqi de ele. Cdci
ii neginr insugirile privite in lume, ca pe unele ce sunt
insuficiente in a-l exprima, el fiind infinit mai presus de
ele, dar avindu-le intr-un fel cu totul deosebit de cum le
are lumea.
267. Oe aceea,teologia nu numai ce poate spune
multe despre Dumnezeu (atribuindu-i toate insugirile
lumii bogateqi complexe)sau puline, mullumindu-sesA
spunddoar cA esrc,nu cum este,ci poateqi sAnu spuni
nimic, czai chiar a spuneca este nu aratAcA inlelege pe
acestesteal lui. Dar existi un alt drum spreDumnezeu:
trairea intalnirii cu EI, depaqind toate inlelesurile
afirmaliilor gi negaliilor cu privire la El. E o intilnire cu
El in intunericul lipsei de inlelesuri qi de cuvinte, dar un

intuneric supraluminos; in aceasti intllnire se triieqte

Dumnezeu in modul cel mai intens Si mai convingator.
Aceasta raire e pe de o pane o despA4ire de toate cele
ale lumii, pe de alta experienla fulger6r[ unei lumhi
orbitoare, inexplicabile, ba chiar a unor puteri care
zguduie fiinla omului asemeneasunetuluicoplegitoral
unor trimbile. Aceastaexperien!de culmea cunoaqterii
lui Dumnezeu, la care poate ajunge cel care se desprinde
de toatecunogtinlelelui DumnezeucAqtigate
din lume ca
operi a lui. Cu cit igi di cinevamai mult seamade marelia
gi complexitatealumii gi a omului qi a relaliilor lui cu
lumea gi cu semenii, cu atdt poate experia, prin
despi4irea de ele, mai intens intAlnirea cu Dumnezeu.
Numai cei ce nu cunoscin profunzime lumea qi pe om
suntincapabili$i de experienlatainci lui Dumnezeu,care
e infinit mai presusde toate ale lumii.

Capitolul II
268. CunoEtinlelecAgtigatedin cele createmai mult
acopera necunostinla lui Dumnezeu, echivalentAcu
conqtiinlamisterului lui. Ele ne dau mai mult iluzia cii
cunoaftem pe Dumnezeu, acoperind de fapt marea lui
taina, care este cu totul altfel decit lumea. Ele nu ne
permit sa vedem intunericul care acoperii pe Dumnezeu
gi care. in mod paradoxal, ne spune mai mult ceeace este
El, decit cunoqtinlele pozitive cigtigate din lume.

Capitolul III
269. CuvAntulcel mai presusde fiinla s-a ficut 9i
creata.
fiinla sau fire omeneascA
270. Ct cit vrem sd cunoa$tempe Dumnezeumai
mult din creaturi, cu atat trebuie sa folosim mai multe
inlelesuri gi cuvinte in cunoagterea gi exprimarea lui.
Pentu ca in creareagi suslinerealor s-a folosit El insugi
de iradierile lui ramificate. $i, cu cAt vrem sAne ridicdm
de la creaturimai aproapede El, ca Cel Unul qi mai presus
de toate, cu atdt ne folosim de mai puline inlelesuri $i
cuvinte, pini ce in unirea cea mai accentuati cu El
renunlAmla vorbire gi la inlelesuri,pentru cA El estein
unilatealui mai presusde ele.

255

Note la Teologia Mistici

271. .}.laipresus de toate negalia este afirmagia cN
DumnezeuesteCel ce este.
272.pomim de la afirmalia lui Dumnezeuinsuqici
.rte,pentru a-i nega toate celelalte luate de la creaturile
de jos.

Capirolul IV
273. Se indica ceeace se poate afirma despreDumnezeu5i ceeace trebuiesAi se nege,ca existenliispiritualii. Dar qi afirmagiile referitoare la Dumnezeu au un
caracter mai presus de inlelegere. Nu e in El nici o
tulburare,nu se poate ivi in El nici o neordnduiald,nu e
supusnici unei patimi sau pasivitali.E absolutliber. Nu
e supus nici unei schimbari, fiind desavirqirea i'arAnici o
lipsa.

CapitolulV
274. Oacit in capitolul anterior s-a spus cl
Dumnezeu nu e lipsit de minte, nici de raliune,
aici se spune ca nu e nici minte, nici raliune.
Pentru ca mintea gi raliunealui nu pot fi ?nlelesede
creatura.E minte mai presus de minte, e raliune mai

presus de raliune. DacA in capitolul anterior s-a spus ca

nu e lipsit de viala, de lumini, de ordine, acum se spune
cii nu e nici via[4, nici lumina, nici ordine, fiind viaii,
lumind. ordine mai presus de via1a, lumina, ordinea
creata, in calitate de cauzi a lor, lipsite de marginirea a
ceeace e cauzat.Mai uimitoarc e declaralia ci Dumnezeu
nu e nici unul, nici adeviir, nici bunatate, nu are nici
caractermiirginit fi cauzat,a$acum cunoa5temnoi: nici
cunoltinlii cum e cunoltinla noastra.$i mai indriznel se
spune ca nu e nici Duh sau Tati sau Fiu, cum cugetam
noi. Toate se neage,nu pentru c4 nu sunt la El, ci pentru
ca nu sunt a$acum le cugetamnoi. Negaliile referitoare
la El sunt mai presus de afirmaliile cugetate de noi in
gradul suprem. Nu se poate spune ca Dumnezeu nu e
toate acestea,ci le negam doar forma gi gradul in care le
cunoa$tem noi, rnarginirea, caracterul supus inlelegerii
noastre. Cdnd pomim in cunoa{terea lui de la afirmalii,
trebuie sd negim cele ce sunt straine de El sau insuqirile
lumii vizute qi marginite. Cind voim insi si ne ridictrm
la cea mai mare inillime a lui Dumnezeu, trebuie sd
pomim chiar de la negarea celei mai de baza afirmalii,
renunlAnd a vorbi chiar de existenla lui. Dar, in general,
e mai uqora-i nega lui Dumnezeuinsugirilenespirituale,
decAtpe cele spirituale.

Ale celui intre sfinli

DIONISIE AREOPAGITUL

EPISTOLE
Epistola I
Cdtre Gaius* terap,sutvl(monahul)
s intunericul e facut sd disparade lumina qi
mai alesde multa luminA.Cunoqtinfeleqi mai
ales multele cunostinte fac sa dispara
necuno$tinta.Acestea,inlelegindu-le in mod
superiorli nu ca privaliune*, declarAin mod
cA cei ce au lumina adevarata
suDraadevarat
gi cunoqtinfaexistenlelor (lucrurilor) ramdn
fara necunoagterealui Dumnezeu qi a intunericului lui mai presusde cunoaqterealor
li se acoperade toata lumina, care ascunde
toatacunogtinlalui. $i daci cineva,vAzdndpe

Dumnezeu,a inteles ceeace a vAzut,nu l-a

vezutpe El, ci cevadin existenlele(creaturile)
lui* qi celecunoscute.Iar El, rdmAnAndapzat
mai presusde minte gi mai presusde fiinla (de
existenp),prin insugifaptul cAin general{'nu
secunoscli nu sunt (celecreate),secunoa$te
in mod superiorca estemai presusde minte.
$i necunogtinladeplinaeste,in sensmai inalt,
cunogtinF a Celui ce estemai presusde cele
cunoscutelT5.

EpistolaII
Cdtre acela$iGaius terapeutul(monahul)
Cel ceestedincolo de toate* estemai presus celorindumnezeiti $i devenigibuni, Cel ce e
qi de obdrgia dumnezeiascagi de obdrgia mai presus de inceputul a tot inceputul gi al
bunatalii,daca inlelegi prin dumnezeire$i a$a-numiteiindumnezeiri qi bunatAliestedingi
bunatate*darul binefacatorgi indurffIezeitor $i colo de obdrqia(deinceputul)dumnezeiasca
unitateade neschimbata SupradurnnezeuluiSi de obArgiabunatatiideoarece,liind de neimirela[iei*,e mai presusde imitari
Suprabunului.prh carene indumnezeintqi ne tat $inesupr.rs
fac'embuni. D'e faot. daca aceasta se face gi de relalii,Si de cele imitate gi de cei ce se
imparta5escr/
inceputul indumnezeirii qi al intbunarii

Epistola III
Cdn'e acela.liGaitts terapeutul(monahul)
are aplicat intrupdrii
Ce ingelesare tndatd gi ce fnYeles
o da de ingelesScriprura(cf. Mal.3,l), ci Cel
inclata inseunnd c6, contrar nadejdii*, din
de pAnaaici scoatela lumina iubirca mai presusde lii"ta e iegitdin ascunzimeasala
nearAtarea
de oameniceaprin Hristos.Socotescca aceasta aratare,ludnd fiin1ain mod omenesc.Dar este

257

Epistole
inteleasanici unei ratiuni ;i nici unei mingi'ci
ascunst qi dupi aretare sa].' c3 se spun mai
chiar spusAramanenegraiti qi chiar inleleasa.
lama
pnn
aceasta
in
a-ratare.
dumnezeiegte,
Sl
$i
necunoscutA-".
ramane
nelacanou-se
ascunsa,
lui Hristos a rAmas

EPistola IV
Cdtre acela{i Gaius terapeutul(monahul)
Cum zici ci lisus*, Cel dincolo de toate,
s-a asezat fiintial in acelaqi plan cu toli
oameniil Caci,nu se zice aici om ca Cel ce e
cauzatoruloamenilor*, ci ca Cel ce El insugi
estecu adevirat om, dupa fiingaintreaga'Dar
noi nu-l separarnpe Iisus* in mod omenesc'
Caci nici nu estenumai om, fiindca nu e nici
mai presusde fiinla. numai ca om. Ci iubitorul de oameni prin excelenlds-a fdcut om
cu adevarat,Cel irai presusde fiinla fAcdnduse din fiinla omeneaica,fiinla mai presusde
oameni* qi ca oamenii. Dar Cel pururea.mai
deiiinta estenu mai pulin supraplinde
Dresus
sitoare'
iuprafiinli alit ate, din bogAliaei pr^iso
s-alacut lllnla
Si venindla liinta cu adevarat,
mai presusde tiinla* 9i lucracele ale omului
mai Dresusde om*. $i a aratat Fecioara
zamiilind in mod mai presusde fire' iar apa

nestatAtoaresuportandgreutateapicioarelor
materiale $i damanteiti qi neceddnd,-.ci
tinlndu-l printr-o puterenlal presusde Ilre
nescufundat (cf. Mat. 14.25). Dar cine ar
Duteaaminti de toatecelelalte,atat de multe,
ir.in .ute cel ce priveqtein mod dumnezeiesc
va cunoastemai presusde minte cele ce se
afirmi de.spreiubirea de oameni a lui lisus.
o putere*expricareau in 6le.prin depAqire.
mata prin negalie? De fapt, ca sA.vo,rblm
rezumativ,nu eranici om' nu ca nelllnd om'
ci ca fiind din oameni'era dincolo de oameni
si fAcut cu adevaratom mai presusde om'
A s t f e l , n e l u c r a n dc e l e d u m n e z e i e l t ic a
D u m n e z e u *n, i c i c e l e o m e n e $ t ic a o m , c i
D u m n e z e ui n o m e n i t c o n v i e l u i a c u n o i ,
implinind o oarecarelucrare noua*
t e a nd r i c 4 1 7 8 .

EPistola V
Cdtre Dorotei liturgul (diaconul)
cdtremine' inraritu-s-a{i nu
intunericul dumnezeiesc este lumina cunogtiil(aTade(Ps.
138,6).E ceeace spune
pot sd o ajun,g
locuie{te
cA
spune
se
care
in
neaDropiatd
P
a v e l ' c a a c u n o s c u tp e
d
u
m
n
e
z
e
i
e
s
c
u
l
l
i
fiindca.este
Dumnezeu(cf. I Tim' 6.16)' $i
ca fiind nlai precunoscandu-l
bu*n"t.u,
nevazuti,ca unace intreceputinlavedenl'll
cunoltinla. De
inlelegerea
toata
de
sus
lu$i
de
tot ea e neapropiatapentru revarsarea
n
e
c
e
r
c
e
l
a
t
e
s
u
n
t
aceea
iudecalle Lut ;t
mina covar{itoire mhi presusde fiinld, in el
(Rom.
| | .331Side netles'
Lui
cdile
neDitrunse
cunoasca
sa
$i
aiunse*tot iel ce e invrednicit
caree maipresus
puc'ea
Ltri'
Lui
crisclarurile Si
s"aviaa pe Dumnezeu' prin insugi faptul ca
l-a aflat pe
Caci
+'Z).
mintea
toatd
lpitip.
de
ajungand
Caci
nu-l ved;, nici nu-l cunoa$te.
cunoscul
l-a
toate
de
presus
mai
ce
e
$i
cu adevaratin Ccl mai presusde vedere$l cle Cel
iiindcd
presus
de
ingelegere,
m;i
ce
e
Cel
De
aceasta.ca,e.ste
c
h
c unoa$te iar.prin
cunoa$tere.
tu[iind
Cauzatorrrl
de
toate.
dincolo
Lste
dincolode toatecele senslblle;r lntellglDlle'
turor279.
s-a
Minunatd
Jlcut
De aceeaziccu proorocul:

258

Epistole

Epistola VI
Cdtre Sosipatrulirurgul (diaconul)
Nu socoti biruin1a, sfintite Sosipatre,a
injura credinfa sau opinia care nu se aratA
bunA;nici faptul cd respingicu dreaptajudecatAcele bune ale lui Sosipatru.Caci e posibil* sa se ascunda 1ie qi acelora in multe
falsun qi aparenteCel unul gi ascuns.Nu

socoti nici cA, daca ceva nu e rogu, e numaidecatalb; nici daci ceva nu e cal, e numaidecatom. De vei face aqa,ascultandde
mine, vei reu)i sa vorbeqtiimpotriva altuia,
dar pentruadevir*, incAtcele spusede tine se
nu poatAfi respinse.

EpistolaVII
Cdtreierarhul Policarp*
catreel ci Elinii nu se folosescin mod cinstit
d e c e l e d u m n e z e i e g t ip e n t r u c e l e d u m Eu nu gtiu, cdnd vorbesccatre Elini sau nezeieqti,incercind si alunge adorarealui
Dumnezeuprin inlelepciunealui Dumnezeu.
cAtrealfii, daci ma pot incredein mine ca om
de bine gi dacdpot cunoa;teqi spuneadevArul $i nu vorbesc de cea a celor multi*, care
insuqica atare,a$acum estein realitate.Ciici raman lipiti in chip material gi patimaq de
acestadovedindu-sein chip drept ca atare miturile cele ale poelilor gi se inchinA creaturii in locul Creatorului, cdnd nici insuqi
prin legea adevaruluigi ardtindu-seclar, tot
Apollofane nu se folose$tein mod cuvios de
ce este altfel, dar imita adevarul, se va
dovedi* ca e mai degrabaaltcevadecit ceea cele dumnezeieqtipentru cele dumnezeie$ti.
cu el. Deci
Caci adevaralii filosofi trebuie sa se inalfe
ce estecu adevArat$i neasemenea
prin cunoqtinla existenplor (lucrurilor cree de prisosca sustinatoruladevaruluisacombata pe ace;tia sau pe aceia. Caci fiecare ate)*, bine numita gi de dumnezeiesculPavel
inlelepciunea lui Dumnezeu(cf. I Cor. 2,7),
afirmh ca el are moneda impAraliei, cind
poate are vreun idol al vreunei parli dlrt
spre Cauzatorulatat al existentelor,cit gi al
adevar. $i, daca il vei respingepe celalalt, cunoqtintelor.$i, ca sa nu i se para lui
altul gi apoi indata altul se va sfadi pentru el.
A p o l l o l a n ec a e u r e s p i n g ,c u m n u s e c u Iar daca va fi recunoscutdin chip drept vine, opinia altora qi a lui, ar trebui sd
ratiunea qi va rAmdne nerespinsade toli . qtie*, dacd ar fi intelept, cA nu s-ar putea
ceilal$,se va respingetot ce nu seva aratade s c h i m b a v r e o d a t a o r d i n e a q i m i r ; c a r e a
la sinein toate,ca adevArulreal prin persis- cereasca,daci nu l-ar avea pe Cel ce e
tenla lui neclintita. Deci, cunoscdnd,pre- suslinatorulgi Cauzatorulei, careo mi$cApe
cum socotesc,bine aceasta,nu m-am grabit aceasta(cf. Dan 2,2I X 5i e Facitorultutl.l-ror
sa graiesc catre Elini sau catre allii. Ci ini
lor dupaSfinta Scripturaj6'.
qi DesavArqitorul
a j u n g e s a - m i d e a D u m n e z e u s a c u n o s c Cum, deci, nu trebuiesA-lvenerim pe Cel pe
i n t i i a d e v a r u l , a p o i s t i i n d u - 1 s, a v o r b e s c carc-l cunoa$ten
$i din aceastagi sa nu-l
desoreel cum trebuieJso.
admirAm pentru puterea lui, a toate cauzatoare qi supranegriiita'lCum sa nu-l admir
cdnd
soareleqi luna suntmi$catede El* intr-o
$2
puteregi stabilitatemai presusde lue (cf. Iosua
neschim10,12-14),impreunacu nemiqcarea
Tu insd spui ca solistulApollofane* mi
bdrfegte$i ma nume$teparicid, ca pe unul ce batAa universului* in toate gi toaterAmanca
masuraa zilei intregi pentru toate sau mai
nu ma folosescin mod cuvios de ale Elinilor
mult decataceasta?Cum sAnu-l admir, cind
contraElinilor. Dar e mai dreptsAspunemnoi
$l

259

Epistole
toatecele mari gi cuprinzltoare, astfel purtate,
celectrprinsede ele?$i. in vrcme
nu amestecA
ce in cele de jos o zi din cele succesive
aproapese intreie$te* (cf. IV Reg. 20'11)'
mergana pAna la aproape douAzcci de ore
(sic).pe ciintl de altfel tot ocestIimP* se uratd
in iriri contrare $ intoarce prin asrfel de
contrastemai presusdefire in celealefirii de
ro.s.Saucdndsoarelepe drumul lui* scurteazi
iaraqi migcarealui de pestezi' readucandin
mod minunat calea lui noui intreagala mai
Dutinde zeceore?E ceeace i-a uimit pe drept
iuvant si pe Babilonieniqi i-a supuslui Ezechia
tara lupta, ca unuia egal cu Dumnezeu9i mai
presusde oatneni1cf.II Reg.20.ll). $i nu rnai
vorbescde marile fapte din Egipt saude alte
semne ale lui Dumnezeu savarqitein alte
pArti,ci de celecomune;i cere$ti,sdrbatorite
ca
irreiutindenili de toli. Dar Apollofanezice
ca ele se povestesc
iccsteanu suntadevarate,
in cercurile(sacre)*persane;i le sarbitoresc
doar inca nragii in amintirile intreitului
Mitra*. Dar si-i fie ingaduit lui sarimAna in
acesteapentru ne$tiintasau neexperientalui
din lipsi credintei.Deci spune-ilui: ce spui
desprieclipsaaratatain linrpulcruciimantuitoare'l AmdndouA s-au vazut prezente:luna
aratandu-secu soarelein Heliopole* in mod
minunat (paradoxal)* (cAci nu era timp de
conjunclie).$i iar5qi,aceasta*rAmflnein mod

mai Dresusde fiecare de la ora a noua pane

seara,in fala soarelui.Dar mai adu-i aminte
aceluia qi de altceva:caci a vazut aparitiaei
de la rdsdritul gi mergAnd pina la apusul
qi iaraqinici atunci
soarelui,apoi di.spardnd
iu totul,ci aratindu-sela diametrul
disoArAnd
lui. Unele lucruri mai presusde fire ca acestea
s-aupetrecutin acelaqitimp, fiind posibilede
facut de Hristos, atoatecauzatorulcare face
cele mari qi minunate,ce nu au numar.
$J
Acestea,de-1iesreingaduit,spune-mi-le
mie, Apollofaneli, de poli. respinge-mape
mine. c'elcaream fost Si atuncide fala cu tine
si le-amvazutimpreutldcu tine 9i le-amjudeiat impreuna,fiind inallaliimpreuna.Dar nu
sale
gtiude undea inceputatunciApollofane.
explicind cele
fnleleaga$i a spuscatre.mine.
iniAmplate:Acesrea.o. bunuleDionisie' strnt
rasplulite foptelor dumnezeieEti'AtAtea fie
spuse de noi in Epistolo. lar tu, care e$ti
capabilsa intregeqticele ce lipsesc'sa aduci
deplin la Dumnezeupe barbalul care e mult
infelept, dar poate neinstare sa invele cu
bhnd6te adevarul suprainlelept al credintei
noastrel82,

EPistola VIII
Cdtre D emofil* terapeutul(monahul)
$1
Istoriile Evreilor spun. o, bravule Demnfile. si cA acel sfdnt Moise s-ainvrednicit,
Dcntru multa lui blAndele,de aratarealui
bu-nezeu (cf. Num' 12,3,8).$i, dacdil descriu o dati gi ca lipsit* de vederealui Dumnezeu, nu il arati despirlit.de Dumnezeu,
decntcdnderalipsit de bldndefe.Caci spuncd
Domnul se suparape el cu rndnie c0nd era
foarte indrazn-e1gi se opunea voilor dumnezeie$ti.Dar cdndil prezind neopuscererilor
hotaritl ale lui Dumn6zeu,il laudapentruimitareadeosebiti* a bunAtafiilui Dumnezeu.De
fapt era foartebland $i pentru aceastae nuflut
slujitorullui Dumnezeu 9i mai vrednic decat

zffi

to[i proorocii de vederea lui Dumnezeu

( c f .N u m . 1 2 , 6 - 8 ) .
Dar qi cAndunii lipsili de ruqinese luptau
impotriva lui qi a lui Aaron pentru preo0e $1
pentru posturi in conducereapoporului, se
iidica deasupraa toataiubireade slavd*9i de
s6panire ;i preda ocrotirea poporului celui
alesde Dumnezeu(cf. Num. 16,16).Iar c.1nd
s-au conjurat impotriva lui qi osdndindu-l
pentru hotArdriledinainte il ameninlau,gi
aoroapesc revoltau,blAndulMoise strigape
Cel bun spre mantuire qi i:;i manifestaindrAzneala,dar cu multa bldndele,ca sanu fie
cauzatorulnici unor rele celor condu$i.Caci
qtia ci cel ce vorbe$tecu Dumnezeucel bun
irebuie sa se intipareascade o cat nlai mare

Epistole
asemanarecu El, pe cet e cu putinF, qi sa
devina con$tient de lucrArile lui binefacitoare.
Dar ce l-a ficut pe parintele dumn e z e i e s c *D a v i d i u b i t d e D u m n e z e u ?
Faptul ca era bun gi bun cu dugmanii.
Aflat-am, zice Cel suprabun gi iubitor de
bine, barbatdupAinima Mea (cf. Ps. 88,20).
De aceeal-a gi daruit cu o stapanirexbund,ca
sAaiba grija gi de duqmaniisubjugati(cf. Ieq.
23, 4-5). $i lui Iov i s-a facut dreptate,fiind
lipsit de rautate(cf. Iov 42,10). $i Iosifnu s-a
iazbunatpe fiatii uneltitori (cf. Fac. 50,21). $i
Avel l-a insolit simplu ii fara binuiali pe
ucigatorulde frate (cf. Fac.4,8). $i Scripfura
ii laudape toti cei buni, carenu segendeaude
mai inainte la cele rele, nu se preficeau, dar
nici nu se mutau de la bine din pricina
rautatilor altora, ci dimpotriva, imbunnnd in
chip dumnezeiescqi facand deschigipe cei
rdi, revArsauspre ei multa lor bunAtategi-i
chemau cu bldnde!e spre o purtare
asemanatoare.
Dar sA urcam mai sus* $i sa nu vestim
numai bldndeteabarbatilor sfinli, nici numai
bunatateaingerilor de oameniiubitori, carese
miluesc de neamuri $i se roagApestemasurA
pentru binele lor (cf. Zah. l,l2) gi cearta
multimile pierzatoare $i rau facatoare (cf.
Zah.3,2) qi le duc sprerele (cf. Is. 32,7),in
vreme ce se bucuri de mantuireacelor ce se
lasArechemali la cele bune (cf. Luc. 15,4),
nici toate celelalte cate le predd Scriptura
despreingerii binefdcAtori,ci primind razele
binefacAtoareale lui Hristos Cel cu adevarat
bun* gi suprabun,sane lAsamconduli in chip
luminos de ele spre dumnezeieqtilelucrari
ale lui. Caci,oare.nu e propriu
binefacatoare
bunAtafi negriite qi mai presusde inlelegere,
ca face fapturile sa fie qi ca pe toate acestea
le-a adus la existenla gi ca voiegteca toate
acesteasa fie pururea* aproapede El gi pe
fiecareparta$ade El, dupacapacitateaei proprie? $i, oare,nu le arein iubire qi pe cele ce
se depafieazade El gi rAvnegte*gi tine si nu
sefacanebinevoitorfap de cele iubite carese
fring* pentru El qi rabda pe cei ce il birfesc
in zadarqi se apara?Ba, fagaduieqtesa-i vindece qi cAndse 1in la distanlade El. $i, cAnd
se apropiede El, vine spreei* qi-i intdmpina
gi-i imbrAligeazaintreg pe ei intregi, unit cu
ei, gi nu-i invinuieqtepentru cele dinainte,ci
iubegte cele de acum qi face pentru ei o sar-

bdtoare qi poftegtepe prieteni,'adici pe"cei

buni*, ca sa fie loca;ul tuturor celor ce se
bucura (cf. Luc. 15,24).Iar Demofil, gi oricarealtul ce seopunecelor bune $i I certatcu
dreptate, a invAlat cele bune gi se imbundtategte.
CAci,cum n-ar trebui,zice, sa se
bucurecel bun de mAntuireacelor pierduti gi
de viafa celor omorali?(cf. Luc. 15,32).Ba,
ia gi pe umerii Sai pe cel ce de abia s-aintors
de la riticire qi migca pe ingerii buni spre
bucurie. $i e bun cu cei nemullumitori qi
rdsare soarelesau pesterdi Si huni (cf. Mat.
5,a5)ti insugisufletulsaugi-l punepentrucei
c e f u g d e E l j 6 i ( c f .I o a n I 0 , l l ) .
Iar tu, carete-aipomit impotriva preotului
sfintit, cum aratAscrisoriletale*, nu $tiu cum
ai respinspe cel ce zici cit e necredincios$i
pacAtosgi l-ai impins fdc0ndun lucru contrar
1ie.Apoi, acelarugandu-se;i marturisindca
a venit pentru vindecarearelelor, tu nu te-ai
temut, ci $i pe preotul cei bun l-ai certat cu
indraznealdcA a fost milostiv cu cel ce s-a
pocait $i aiertat pe cel lipsit de evlavie. $i la
sfdrqit ai zis preotului: Iegi! gi ai intrat cu
asemenea(vorbe), fara sa fie ingaduit, in
altar, $i ai sustrasSfintele Sfinlilor*, gi ne
scrii noua ca pe cel ce avea si intineze cele
sfinte l-ai departatdin purtarede grija gi le-ai
pAstratneintinate.
Deci, acum ascultacele ale noastre.Nu e
ingdduit sd invinuiegti pe preotulx care liturghisegtecele mai presusde tine sau pe
monahii de-o treaptd cu tine, chiar daci
pare sAfi aratatlipsa de evlavie falAde cele
dumnezeieqti,chiar dacd s-ar dovedi ci a
fAcutcevadin celeoprite.Caci,chiar daci s-a
facut cevanecuvenitqi fAri rAnduialain cele
dumnezeiegtiqi in cele rdnduite gi legiuite,
aceastanu e un motiv sAserastoamechipurile
Dentru Dumnezeu. ordinea Dredanieidumirezeiegti.Caci nu i-a impa4it Dumnezeuin
Sine. Pentru ca, in acestcaz, cum ramane
srabilaimparalia lui? (cf. Mat. 12,25). $i
j u d e c a t a e s t e , c u m z i c e S c r i p t u r a ,a l u i
Dumnezeu, iar preo[ii sunt vestitorii* $i
t0lcuitorii judecAlilor dumnezeieqtidupA ierarhi (cf. Mal. 2,7), iar de la acegtiase da gi
1iesainveli cele dumnezeieqtiprin mijlocirea
liturgilor (diaconilor)* cdnd e vremea,odat6
ce prin ei te-aiinvrednicit sd fii* monah.Sau
oare nu spun aceastagi sfintele simboale?
CAcinu s-auinAltatdeodat6SfinteleSfinflor
pentru tof. Ci de ele se apropie mai intdi

261

Epistole
ordineasAvdrgitorilorcelor sfinte(a episcopilor), apoi treapta* preolilor $i pe urma acestora cea a liturgilor (a diaconilor). Iar celor
randuifi ca terapeuli le sunt rezeNate porlile
altarului*. Iar cAndslujescqi stau de fa;A,nu
o fac spre pdzirea lor, ci pentru ordinea li
con$tiintade ei inqiqi se apropiemai mult de
preoli decatpoporul. De aceea.sfantatreapta
i preotilordrimindu-i pe ei ii rdnduieqtein
c h i p s f a n t p e n t r u c e l e d u m n e z e i e q t ii,n credinfAndu-le unele slujiri mai liuntrice.
Caci, de fapt, cei ce stau in mod simbolic in
iurul dumnezeiesculuialtar vad gi aud cele
iumnezeieqti descoperitelor in mod clar; 9i,
venindin chip bun spreceledin afarasfintelor
perdele*,descoperA
terapeulilorascultAtori
$i
poporului sfintit li treptelorce se purifica
dupa vredniciecele sfinte,pazitebine, neprihanite,dacAnu ai patrunsin mod forlat la ele,
silind sa 1i se dea lie Sfintele Sfingilor fard
voie. Dar spui ca ai gi pazit cele sfinte, deqi
nici nu ai vAzut,nici nu ai auzit,nici nu ai ceva
din cele cuvenite* preotilor. precum n-ai
cunoscutnici adevarul Scripturilor, luptand
impotriva lor in fiecare zi sPre tulburarea
asiultAtorilor.Dar, daci cineva a incredinlat
cuiva o conducerea poporului farA porunca
imparatului e cu dreptatepedepsit.$i' dac4
cineva a indraznit* sa judece un conducator
carea facut dreptatesau a osandit.pecineva,
cunoscand cale facute de el (nu zic
oareil scoatedin funcgie?Iar
respingandu-le),
tu, omule, e$ti atdtde cutezAtorca te pomeltl
impotriva celui blind qi bun 9i impotriva
dreptului sAu ierarhic. Si acesteaar trebui
spuseqi cAndfacdndcinevacelemai presus
di trehpta lui* socoteqtetotu$i cd face
c e l e c u v e n i t e .C a c i n i c i a c e a s t an u e i n g a duit nimanui. Cdcice lucru a facutOsea,de a
mAniatpe Dumnezeu(cf. II Paralip' 26'16'19)'!
Sau Saul sacrihcind (cf. I Reg. 13,9)'?Sau
demonii tiranici, cdnd recunoqteaupe Iisus cu
caFiullui Dumnezeu(ct Marc.3,l l)?
adevdrat*
Dar e de respinsxca invalator despreDumnezeu cel srain de episcopat.$i fiecare va
rAmanein treapta lui de slujire. $i singur
arhiereul va intra in Sfintele Sfintelor o
d a t Ap e a n l i a c e a s t ai n t o a t Ac u r a l i a i e r a r hica bea dupa lege (cf. Lev. 16,2Ieq.30'102l;Evr.9,7). $i preotiivor acopericele sfinte,
iar levitii nu vor privi la cele slinte, ca sa nu
moard lNum. 4,20). $i s-a aprins de mAnie
Domnul impotriva indraznelii lui Osea (lI
262

Paralip. 26,19) gi Mariarn s-a umplut de

leprA*-incercind sa dea legi DAtitorului de
t e l i 1 c t . N u m . 1 2 . 1 0 ) .$ i d e m o n i i - a g . s ? l !
fiilor lui Scheva*(cf. Fapt. l9'14-16)
as-upra
trimis pe ei, zice,Si ei au fugit-gin.u
nu
i-am
Si
ie-amvorbit lor Siei prooroceau([er.23,2I):
si: neevlaviosulcare-mijertleqteun vilel e ca
iel ce omoaraun caine(cf. Is. 66..1t
Si, simplu vorbind,dreptateadesAvirgiti
a lui Dunuiezeunu rabdape cei fara de lege'
Iar celor ce zic'. in nurnele tdu am savArgit
multe puteri (cf. Mat. 1,22),Ie spune:N,r vd
cunosape voi,fdlarnicilor, plecagide la Mine
toli cei ce lucrali nelegiuirea (Mat. 7,23).
Caci nu e ingiduit, cum zic SfinteleScripturi'
a se savarli nici cele dreptecu nevrednicie*.
Fiecare trebuie sA ia aminte la sine sd nu
cusete la cele mai inalte Si mai adAnci,ci si
culete numaila celeporuncitedupavrednicia
lui (cf. Rom. 11,20).
l1
Y4

Deci, cum zici* ca nu trebuie corectati

(invinuiti) preotii neevlavioli sau care fac
ceva din cele necuvenite,ci le e ingaduit sa
pe Dumnezeucelor ce se laudd
necinsteasca
numai cu leBea Prin cdlcarea legii?
(Rom. 2,23) Cum mai sunt atunci preotii
invafatoriai lui Dumnezeu?Cum mai vestesc
pop-orului virtu!ile dumnezeiegti,
neiunoscdndputerealor? Sau cum vor lumina cei intunecali? Cum vor transmitepe
necrezandca esteDuhul
Duhul dumnezeiesc,
Sfint prin deprindere gi cu adevdrat?Eu i1i
voi raspunde*la acestea.De fapt, Demofil nu
e duqman,nici nu voi suferi sa fie stApdnitde
Satana.Dar fiecare din trepteledin jurul lui
decit ceamai
Dumnezeue mai durnnezeiascA
de.adevargi
apropiate
mai
cele
departata.
$i
de' lumina-sunt mai luminoaseqi mai luminitoare. $i sanu inlelegi apropiereain chip
spatial*, ci ca o capacitate primitoare de
Dumnezeu.Deci, daca treaptapreotilor este
luminitoare, fAra indoiala cel ce nu lumineazi a cdzut din treapta qi puterea
preoteasca,dar gi mai mult cel neluminat.$i
il so-cotesccutezator pe unul ca acestade
celepreolelti)t nu seteme'nicinu
savar$elte
lara
salucrezeceledumnezele$tl
seru$ineaza
vrednicie qi socotind cA Durnnezeunu $tie
cele de care el esteconqtient,credecA poate

Epistole
amdgipe cel ceinqelatde el il numegtein chip
mincinos Pirinte qi indrazneqtesa-i spuni lui
vorbe (caci nu le-a$ spune rugAciuni) qi le
aplica,prin numele lui Hristos, simboalelor*
dumnezeieqti.Acesta nu e preot, ci duqman
viclean,ce se amage$tepe sine gi luptA inarmat cu sabia impotriva poporului lui Dumnezeu(cf. Mat. 7,15).

graind, cu?n'spunScripturile, cel necredinciosin pulineestenecredinciosgi in multe (cf.

Luc. 16,10).

$4

Acela,deci,hotaregtecelealepoftei, maniei
qi raliunii dupavrednicie*,iar lie diaconii dumnezeie$tigi acestorapreofii, iar ierarhiipreoti,lor
$3
gi ierarhilor apostolii* gi urmaqiiapostolilor.$i,
daci vreunul din aceiase abatede la ceeace e
convenit, va fi indreptatprin sfintii de aceeagi
Dar nu e ingdduitlui Demofil* se vina cu
a c e s t e i n v i n u i r i . C a c i , d a c i S c r i p t u r a treaptdqi nu seva ridica treaptapestefieapta,ci
fiecareva fi in treaptalui qi in slujirealui.
porunce$tesa se urmareascacele drepte (iar
Atdtea sa-!i fie spusede noi despretrecele drepte* le urmdreqtecinevacAndvrea sd
dea fiecaruiacele potrivite vredniciei lui), se buinla de-a qti gi face cele ale tale.Iar peritru
cuvine tuturor si le urmireasca nu contrar birbatul care, cum zici, e neevlavios gi
decizut din omenie, nu $tiu cum sa pl6ng*
vredniciei qi treptei lor. Caci gi ingerilor e
stareazdrobia a iubitului meu. Caci pentru
drept sd le acordecele dupa vrednicieqi sa fie
ce socote$tica ai fost dat de noi terapeut?De
vazuti ca deosebili, dar nu de cAtre noi, o,
fapt, oare nu socote$tica eqd pus de noi
Demofile. ci aceastase cuvine sAse facaprin
sluiitor al lui DumnezeuCelui bun* din treei nouA de catre Dumnezeu,iar lor de citre
buinla de-anu fi strainde slujireanoasftasub
ingerii mai inalti ca ei. $i simplu vorbind, in
toateexistentele(create)se acordacele dupa privirea lui DumnezeuSide a-l ciuta pe El, gi
vrednicie prin cei dintAi celor de al doilea de de-a sluji alli preoli, qi de-a fi dus spre
de ei, qi de-a nu fi slujitor neimcatreproniamai presusde toate$i atotdreapE. desavArqire
blAnzit al neomeniei iubite? Caci, oare noi
Caci cei ce au fost rAnduili conducatori ai
altora de catre Dumnezeu au primit $i dreptul inqine ne desavdrqimin sfingenieprin noi gi
sa acorde celor de dupa ei gi supuqilorcele nu avem nevoie de iubirea de oameni a lui
Dotrivitevrednicieilor. Deci Demofil sAarate Dumnezeu?Sau nu sdvdrgim,cum zic Scripprin cuvant*, minia gi dorinla pentru cele turile, pacatul indoit*, asemeneanecredincioqilor (cf. Ier. 2,13), neqtiindprin ce ne
fieapta lui, ci
vrednice $i sa nu nesocoteasca
ispitim sauchiarjustificindu-ne pe noi in$ine
cele incu cuvantul superiorsa stapaneasca*
ferioare.Cici, daca vdzdndin piali pe slugd g i s o c o t i n d c a v e d e m , d a r i n r e a l i t a t e
batjocorindpe stapan$i pe tinar pe batran $i nevazand(cf. Rom. 1,21-23)?Ficdnd ala s-a
uimit cerul ;i m-am inspAimdntatqi ma indope fiu pe tat6,ba li atacandu-iqi lovindu-i, am
iesc in mine insumi. $i, dacan-aqfi citit scriaparea lipsili de respect daca, nevenind in
ajutorul celor mai inalli, n-am striga, degi sorile tale, care nu erau de trebuinfa, qtii bine
ca nu aqfi fost convins,dacaallii ar fi voit sA
i-am vedeape aceianedreptalili,cum nu ne
vom ruqina trecnnd cu vedereacuvantul ce ma convingd despretine, ca Demofil nu sonedreptale$teqi nesocotegte,din manie qi cote;te* cA Dumnezeucel peste toate bun e
pofta, stapanireadata de Dumnezeu,trezind de oameniiubitor, nici pe sinenu sesocoteqte
in noi necuvenitaqi nedreaptaneoranduiala;i ca avandnevoiede Cel ce miluiegtesaumandispozilie gi nearmonie'l In mod cuvenit tuieqteqi hirotonegtegi pe preolii invrednicili
sa poarte cu bunatatene$tiintelepoporului,
fericitul nostrulegiuitor de la Dumnezeu*nu
facandu-ibineqtiutorica gi ei suntinvaluili de
aproba sd se a$ezein fruntea Bisericiix lui
Dumnezeucel ce nu se afla cu bunArinduialA slabiciune. Dar sivirgitorul incepator al
sfinleniei* urcaaltacale qi fiind desparfitprin
in fruntea casei sale (cf. I Tim. 3,15). $i, de
fapt, cel ce qtiesa lina rdnduialAin sine;tie sa aceastade cei pacAtogi*(Evr. 7,26) arataca
o lina gi in alfi. $i, cel ce ;tie salina rAnduiala pilda a iubirii fala de noi iubirea preablandA
a pastoruluifala de oile sale (Ioan 10,14).$i
in casa altuia ;tie sa o fina qi in cetate.$i
aceasta;tie sa o $ni qi in popor. $i, simplu numeqte viclean pe cel ce nu iarta datoria

263

Epistole
impreuna sluiitorului sdu (Mat. 18.34) qi nu
transntitemaiar in partedin bunatateafoarte
mare daruiE lui. Dar il indreptalegte sa se
bucurede darurilesale*pe cel ce faceaceasta,
ceea ce trebuie sa respectqi eu li Demofil'
Caci si celor ce n-au crezutin El* in vremea
Datimii salele-a adusiertareade la Tatal' dar
i-u ""rt"t gi pe ucenicipentruca i-au cerut fara
Samaritenii ce l-au alunmila si fi-ebsdndili
-Aceasta
este bogalia insat (Luc. 9,54).
Erazneataa epistoleitale,in carerepeli susli
tareca nu pe iine, ci pe Dumnezeuil rAzbuni'
Dar spune-mi:rAzbunipe Cel bun prin rautate?

si libertatea de toate cele rcle, vor primi in

veaculpurureafiitor bunatdfileatotfericiteqi
vor fi purureaimpreunAcu Dumnezeu,caree
cea mii mare dinire toatebunatalile*.Iar cei
din urma vor cadeadeodatadin paceadumnezeiascaqi a lor gi aici qi dupa moarte*.9i
vor fi imp;euna cu demonii neimbldnzili.
Pentru ac'eastane dAm toata silinla si fim
cu Dumnezeucel bun qi cu Domnul tuturor
si sa nu tim desparliliprin cei rAi de dreptul
bumnezeu, suferind de la noi inqine dupi
vrednicieceeace ne producecea mal mare
teama. Si de aceeama rog sa fiu lipsit de
Dartasiacu toate'relele.$i de voiegti.i1i voi
a unui sfant
iminii* de vedereadufflnezeiascd
UarUut.$i si nu rdzi, caci spun adevirull84'

$5
Deci si nu facem aceasta.Catcinu avem*
arhiereu care nu poute sa patimeascdim\r-e.'
unacu noi in slahiciunilenoustre(Evr.4'15)'
ci estelipsit de rAutate9i milostiv.Caci nu va
certa, nici va striga(Mat. l2'19)' $i El este
blAnd (cf. Mat. 11,29)$i iertfa de impdc.are
Dentrupdcatelenoastre(l Ioan 2.2;' Deci nu
brimini pomirile tale nerAvnitoare,nici daca
vei imitd de mii de ori pe Fineas(cf' Num. 25'
' h i a rd a c a
l - 1 3 ) s i p e l l i e ( c f .I I I R e g '1 8 ' 4 0 )C
auzind pe Iisus spunand acestea'nu le-au
plicut ucenicilornepirtaqiatunci de Duhul
btanasi bun (cf. Luc. 9,54).CAciqi preadumnezeieicul* nostru invatdtor in cele sfinte
invatd pe cei opuEiinvalAturii lui Du.mnezeu
pe cel ne$tluca nu trebuie sa pedepseascAx
tori, precumnu pedepsimnici pe orbi, ci-i
calau;im.Dar tu-qiomului careincepesa-$i
deschidi pupila ochiului luminii te opui 9i p^e
cel ce cu multa sfiala se apropie de ea il
respingi (qi acesta e un lucru vrednic de
osa;dil, uitind ci e omul care, bun fiind,
d u p Ac e a r a t a c i pt e m u n l i ( c f . M a t . 1 8 . 1 2 )i'l
ca;ta Hristosgi dupa ce a fugit il cheamaqi
Acesta aflindu-I, indati il ridicd pe umen
(cf. Luc. 15,5).Nu ma rog sanu gAndimrau
desprenoi insine,nici sAnu impingemsulita
si sorenoi (ci. Mat. 26,52).Cei ce cautA* sa
pe unii sau'dimpotriva.sale
nedieptaleasca*
faca bine, nu le-au fdcut aceloraceeace au
voit ei, ci insugindu-giimplinirea bunatalii
saurautaliisevor umpleaei inqiqide virtulile
sau de patimile opuse.$l cel
dumnezeieqti
dintAica urma$iai ingerilor buni gi impreuni
calatoricu ei, $i aici qi acolo* in toatapacea
264

$6
Aiuns cAndva*in Creta,m-a primit Carp
(cf. Iitim. 4,13),barbatsfint ca nici un altul,
invrednicit pentru curatia minlii de v.ederea
lui Dumnezeu. De fapt, nu voia nici sa se
aDropiede SfinteleTainedacantr i searita in
uie*.a slintelor rugaciuni predesavarlitoare*. o vedere binevoitoare. El zicea ci,
odata ce l-a intristat un necredincios(iar intdmplareaa fost ca acelaa atraspe-cinevadin
BisericaIa ritacirea necredinleiin Dumnezeu
in timpul unor zile vesele*), trebuie si se
ca primind
roasepentruamandoicu bunatate.
aiuiorul MAnruitorului'Dumnezeupe unul
sa-l intoarca, iar pe celalalt sd-l invinga.cu
bunatatea.$i n-a incetat sa-i sfAuiascaviala
i n t r e a g a *p a n a a s t a z i q i ^ s a - ia d u c a l a
cunostinta dumnezeiasca'incdt qi cei ce
lor, $i
indoielnicA'asemenea
avea;o iudecata
o indrdineala firA minte au fost silili sA se
cumin[eascaprintr-o dreaptajudecata- Dar
inainte de a i se intdmpla aceasta'simgindin
sine, nu Stiucum, multa dugmdnieqi amaraciune, a adormit. Iar intunecdndu-se,(cA era
indispozilie'
seara).in vremece erain aceastA
pe la miezul noplii (fiindci obiqnuia.inacea
pentrucintariledumvreme* s6 setrezeasca
incAdinaintede-asetrezibine din
nezeiesti).
somn, caci era obosit. intrerupAndmereu
sornnul,nu s-a simtit in afaratulburArii*. Iar
rugaciune,nu avea
stAndla dumnezeiasca
toatalini$tea,ci se simfeaincAapasat,zicAnd
ci nu e drLptsatraiasci oameniicaresuntfarA
credintain Dumnezeu qi care se abat de la

Epistole
cAiledreoteale Domnului. Si zicAndacestea.
se ruga iui Dumnezeu sa l; puni fara mila
capAtvielii amanduroraca printr-un fulger*.
spuneca i sepiireaca vede
Dar zicAndacestea,
nrai
deodatacasain care se afla, crapAndu-se
intni qi apoi despa4ita prin mijloc in doua,
incepAnd de la vAr[, qi o oarecare flacara
foarte lunrinoasain fata lui, coborind din cer
odna la el (caci locul i se parealuminat ca
2iua).Iar cerul il vedeadeschisqi in spatcle
cerului pe lisus, avand in jurul lui ingeri
nenumaralicu chip omenesc*.$i acestease
aratau de sus Ei il umpleau de uimire. Iar
in jos, spuneaca vedea
Carp, aplecdndu-se
p i m A n t u l d e s p i c i n d u - s ec a o a d a n c a
prapastieintunecoasi gi pe barbalii aceia,
careil suparasera.
standinaintealui la sura
prapastiei,tremurAnd,infricali, ca ce'i ce
vor cadea in prapastia de sub picioarele
lor*, iar mai de jos, din adAnc*,se ridicau
$erpi ce se miqcau in jurul picioarelor lor,
uneori tdr.lndu-seimprejur, dar gi apisAndu-i
qi atragindu-i,alteori mu$candu-icu dintii
saucu ghimpii saustorcAndu-iqi cdutAndprin
toate sa-i arunce in adAnc.Dar erau gi unii
oameni in mijlocul gerpilor, repezindu-seIa

ei gi impingdndu-i,qi lovindu-i, Sitragandu-i.

Iar ei pAreauca suntgatasAcadA,pe de o parte
vrdnd, pe de alta nevrand, siliti treptat de
riul* din ei, deci qi din convingere.Iar Carp
ziceacd aveaplaceresApriveascain jos gi sa
uite de cele de sus. $i era supArat$i nemullumit cAaceian-aucazutinca qi ajutaspre
aceastade multe ori, dar neputand,se supara
qi se tulbura.$i silindu-secu greu sa vada
iaragi,cum vazuseqi inainte,virzu pe Iisus
privindcu mila la ceeace seintamplaqi ie;ind
din tronul lui qi pogorAndpina la aceia gi
d0ndu-lemana sa ceabuna*, av6.ndpe ingeri
in jurul sau, apucind pe fiecare din cei doi
barbali din alta parteli zicAndIisus lui Carp:
Ai intins mAna* sa ma lovegti.Dar sLlntgata
sApitimesc iaraqipentruoamenica sa-i mantuiescqi imi esteplacut aceasta,sAnu pacAtuiasca alli oameni*. Deci ia seamaca e bine
pentru tine sA vezi schimb0ndu-sevieluirea
cu ierpii in prApastiein vieguireacu Dumnezeu li cu ingerii cei buni qi de oameni
iubitori*.
Aceastaesteceeace auzindeu. cred ca e
adeviratl85.

Epistola IX
Cdtre Tit* ierarhul
Care a fntrebatprintr-o epistoldce e casa tnlelepciuniigi ce e paharul
$i ce sltnt mAncdrilegi bauturilelui

sr

cunoa$temnumai prin simboalelesensibile,

apropiatelor. Dar trebuie ca. privindu-le, sa
le vedempe ele in ele insele,ajunsedezvelite
SfAntul Timotei, o, bunule Tit, nu r;tiu ;i curate.Caciprivindu-leastfel,vom cunoalte
dacAa plecatfara sa audavreunul dintre sim- cu venera[ie*izvorul vielii qi-l vom vedeaca pe
din El insugi$i gtiind de Sine
netilcuitede unul ce sereva-rsa
boaleleteologice(scripturistice)
ca unul prin putere,simplu,de sinemiqcator,de
nline.Dar in Teologiusinfutlic'd*i-am tilcuit
pe sine,ci fiind
toatecele ale ScripturilordespreDumnezeu, sine lucrdtor.neperasindu-se
careDarmultoraca suntcuvinteciudate.Ciici cuno$tinlatuturor cunoqtinlelor!i pururea
privindu-sepe Sine prin Sine.
in cei nedesavar;ili cu sufletele se inAm socotitca e de trebuinfaatat lui cat $i
t i p a r e q t e *o u r a t a a i u r e a l a c i n d P A r i n l i i
inlelepciunii negraite descoperi prin unele aitorasdli seexplice,pecit e cu putinla,formele
g h i c i t u r i a s c u n s eq i i n d r a z n e l ea d e v a r u l de tot felul ale sfintelor chipuri despreDumnezeu.CAcicele din afard* se aratacat de mult
dumnezeiesc$i tainic,de neinlelescelor intinali. De aceeacei mulli nu credemcuvin- sunt o sinrbolizarenepotrivita,improbabilaqi
Eaprezinta,de pildA,nagtereadumfantezista.
t e l o r d e s p r e t a i n e l e d u m n e z e i e q t i .L e

265

Epistole
a Celui negraitqi irevtrzut,c6ci cele atotsfinte
mai presusde fiin1a'inchipuind un
nezeiascA
nu sunt mineviabile de cei neinilia[i' Ele se
ffupe$tet
nascand
panteceal lui-Dumnezeu
descoperi numai adevarateiiubiri a celor
in
icf. Ps. 109,3)un Dumnezeu5i proiectind
(ct'
evlavioqi,capabiliqi in staresa seridice peste
de
om
inima
dintr-o
pomit
aerun cuvant
toatAfantezii copilareascala cele dezbrAcate
is. aa,1). Iar pe Duhul il descriuca o suflare
de sfintele simboale qi sa reaca pnn slmprezint4
Ea
glra
(cf.
32,6)'
Ps.
DomitAdin
Dliutile potrivite nlinlii $i prin capacitatea
hugt.t"uFiulii: ca completandsAnullui Dumcontemplativespre adevarulsimplu'
but.iii
o
aducAndu-i
ndscator,
neieu ae Dumnezeu
presus
de fire giaflatdincolode slmboale'
mai
sauinchipuindu-lepe acestea
laudatrupeasca
aceea,trebuie sa se inleleagaqi
linea
Pe
de
sau
pomi
de
forma
in
in mod natural sau
invalatorilor despreDump-redania
ca
aceea
plantesaude flori ce aparuna din alta sauca
este indoitA: una e ne(teologilor)
nezeu
lumistraluciri
ca
ni$te
idsnin de ape* sau
i a r a l t a a r a t a t ai l m a l
t
a
i
n
i
c
A
,
s
r
a
i
t
a
*
s
i
noaseproducAtoarede raze sau ca alte sllnte
gi
simbolici*
una
5i manifestata
Eunot.uia:
chipuii tdlcuitoare ale invataturilor
iubirii de
adresata
alta
sfinlitoare,
acte
in
despre Dumnezeu cel mai presus-.de
negrAitul
c
a
d
o
v
e
d
i
t
o
a
r
e
:
li
i n t e l e p c i u n es i
i i i n i a . t u . i n c e p r i v e g t ep r o n i i l e i n t e l i g i p
e
d
e o parte
c
a
g
r
a
i
u
l
.
i
u
i
m
p
l
e
t
i
t
$
i
s
i
b i l e * a l e l u i D u m n e z e us a u d a r u r l l e s a u
spuse'pe
cele
cu
adevArul
leaga*
convingesi
arAtarilesauputereasau unirea sau.scopul
in Dumnezeuprin
ridica
i.tion"u-ra
alta
de
9i
s
a
u
sau stabilititea sau procesiunile
inirien neinvilate. $i, de fapt' nici in preas.lind e o s e b i r i l e9 i u n i r i l e i l i n c h i p u i ep e D u m ale Tainelor' slurlu
tele acte desavArqitoare
fiaren"r"u o.n"n"qtesauin forma multipla a
legiix. nu se
tradiliei
ai
sau
ai
nostri
initiatori
ili u utto. animale $i plante qi pie^tre';i-l
potrivitelui Dumnezeu'
la
simboalele*
de
retin
arrne
imbraca in podoabe femeieqti sau in
ci vedemqi pe atotsfiniiiingeri.aducAnd.u-ne
barbareqi-l invAluiein smimA' in piesede
orin ehiclturi* in chip tainic cele dumartA;
aramA$iiilde$, topite ca intr-o opera d
h e z e i e q t i .$ i p e I i s u s i n s u g i i l v . e d . e m
qi-l prezintaca pe un meiter fiurar sauil i!31
despreDumnezeuin paraboleqI
invatandu-ne
la
arata
ie iai saupe caresaupe tronun saurl
o
r
e
d
d
n
d
u
n
eT a i n e l e l u c r A t o a r ea l e c e l o r
bspete*cu mancaruripregatite9i bdnd qi imhumnezeieqtiprin chipul celor de pe.masa*'
baiAndu-sesau adormind 9i in starede bepe' Caci se cuuen'easa se pastrezeneintinate.de
Dar ce s-ar putea spunedesprefuriile' incei mulli nu numai Sl'inteleSlinlilor'.c.t 9t
iristdrile, juiamintele de tot felul despre insasivihtaomului*. careestein acelaqitimp
parerile de rau, despreblestemele,despre
neimparlita Si impar!ita. sA fie lu.minatA
itraniit. de multe feluri qi indirecte*,despre potrivit ei de cunogtingele
dumnezeleitl:.$I
n e i m p l i n i r e af a g a d u i n l e l o r ,d e s p r e l u p t a parteanepatimitoare
a sufletului*sa tle ncllc u g i g a n l i i d i n F a c e r e' . d e s p r e : 1 t : : . 9 lata Ia ceie simplegi atotluuntrice
ale chipuspu;e:a Dumnezeua uneltit-o cu barballl rilor dumnezeieiti,iar ceapatimitoarea lui sa
pe vreunll' cr
a'ceianu ca sa nedreptaleasca
denatura
fie vindecata;i saurceprin uniLalea
p e n t r us a l v a r e al o r ( c f . F a c . I 1 , 1 - 9 ) ;d e s p r e sDrecelextotdumnezeieltl
pnn chtpunleslmIiitut ." s-a facut in cer pentru viclenia-gi bolice pregatiteanterior.Caci acesteasuntca
pe cei ce,
iaia.lr.u lui Ahab (cf. lli Reg. 22'19-38)l niqte
ierd'ele inrudite 9i. aratA
desnreCdntareade dragostepentrucel trupe$tl inteleeAndfi'ra acoperSmlnte.
ln moo clar
(Cint. 4 li 5) qi despre indrizneala pentru inlatitutu despre Dumnczeu (Scriptura;*,
capabil
ioute "etetutte ifintite forme compusg* li
prodic in ei in;ili un chip oarecare.
uiitut" alecelor ascunse'chipuri impa4ite ale sa-i conduca spre inlelegereai mlnunatel
celor unite qi neimpArlite.chipuri.figurategt invdfAturi(a Scripturii).
multiformeale celor fara lorma ll llpslte-cle
.ftip, u caror marelie ascunsainlAuntrul lor
daia ar putea-ovedeacineva,le-ar g.asi.pe
$2
toatepline de tainA9i dumnezeieqti9i pline
de multa lumind a cunoqtinlei de Dumitl t? 9
$i insigi crealia lumii qi lucrarea
nezeu.cici sa nu socotim aratdrileacestor
ale lul
nevazute
celor
a
intreagA
iompozilii ca chipuri formate mai presusde aratarea
gi
dumnezeieqte
zice
precum
Dumnezeu,
cunoltlnta
o
ca
noi 1i proiectatesprecei muiti
266

Epistole
Pavel* qi raliuneaadevarate.De aceea,teologii* (autorii Scripturii) le privescpe unelein
mod potrivit cetalii* qi dupAlegile lor, iar pe
altele cu curatie qi neintinare;qi pe unele in
chip omenescgi mijlocitor, iar pe altele in
chip supralumescgi in lucraredesAvArqitoare;
gi uneori le vad din legile aratate,alteori din
rAnduielilenevizute,dupAcunt le-aucugetat
autorii Sfintelor Scripturi qi se potrivesc
minlilor (ingereqti)Ei sufletelor.Caci tot cuvdntul despre toate ce stau in fafi cuprinde
nu o istoriesimpla*, ci o puterede desavirqire
a vielii. Deci trebuieca qi noi, in loc de-ale
gindi ca norodul obiqnuit, sa venim in mod
sfinlit* inainteasfintelor simboalegi sa nu le
necinstim, odata ce sunt roduri gi forme ale
qi chipuriaritateale
dumnezeie$ti
trasAturilor
vederilor negraitegi nrai presrrsde firel86.
CAci, de fapt, nu numai llrminile mai presus
de fiinla* gi cele inteligibile qi simplu cele
dumnezeiegtisedratAdiferenliatein simboale
figurate,cum sespunede pilda lui Dumnezeu
cel mai presusde liinga foc gi de cuvintele
inteligibile ale lui Dumnezeu arzatoare
(cf. Deut. 4,33), ci qi ordinele de chip durnnezeiescale ingerilor inteligibili 9i in acelagi
timp inlelegatori se descriuin forme variate
gi de multe feluri qi in chipuri arzatoare.$i
acelagichip al focului trebuieinleles altfel
cAnde spusdespreDumnezeucel mai presus de inlelegere gi altfel cand se spune
despre proniile sau cuvintele lui inteligibilex; qi altfel cind e spusdespreingeri. $i
altfel e in[eles cdnd exprimA cauzax,altfel
cAnd exprima existenga,altfel cAndexprimii
impartagireaqi altfel cAndexprima altele,precum qiinlelegereaacestora*gi felul cunoagterii
lor e deosebit.$i nu trebuie amestecatesfintele simboale,ci explicatepotrivit cauzelor
sau existenlelor sau puterilor sau treptelor,
saudemnitalilor, ale cAror forme revelatoare
sunt.$i, ca sa nu trecemin epistoladincolo
de cele cuvenite, sa ne indreptim spre cercetareacelor propusemai inaintede voi*. $i
ee
s a s p u n e mc a t o a t a h r a n a d e s i v a r q e g t p
qi imcei hranili, tamAduindnedesiivdrqirea
plinind nevoia lor gi vindecAndslabiciunea
gi pAzindviala lor qi ficdnd-o sd infloreascA
gi sa se reinviorezegi daruindu-lelor o bunA
simlire vie, aducAndu-lescapareade tristele
gi procurandu-lebucuria
gi de nedesAvArgire
qi desAvArqirea-6i.

$3
Cu dreptate,deci,e laudatade cAtreScripturi inlelepciuneabuna qi mai presus de
inlelepciune,infaliqAnd-oca pahar tainic Ai
iubind sfdnta lui bautura,iar mai inainte de
aceastaoferind cu glas inalt hranatare celor
ce o dorescdin nevoia cea buna de ea
(cf. Pild. 9,2,4). Deci infelepciuneadumnezeiascaimbie la hranaindoitA:la ceatare$i
durabila gi la cea lichidd* qi curgatoare;qi
ofera qi procuradin paharbunAtAlileei provid e n l i a l e . P a h a r u l ,f i i n d r o t u n d * g i l a r g
d e s c h i s ,e s t e s i m b o l a l p r o v i d e n l e i f a r i
inceput qi fara sfArgit* venind pestetoate qi
cuprinzatoare a tuturor. Pe lingd aceea,
deoareceindreptdndu-sespretoate,ramanein
sine insigi gi in identitatea nemiqcata;sau
rim.lne totodata cu desavArgirefixatd fara
ie;ire de sine, paharulramQnegi el statomic
gi negolit.Se mai spunecalnlelepciuneaSi-a
ziclirsieSicasd* gi in ea daruie$teqi m6ncdrile
tari qi bAuturileqi paharul(cf. Pild. 9,1-6),ca
sa fie tuturor celor ce se adunain chip dumvAditca Cel ce
nezeiescla celedumnezeieqti
e Cauzatorulexistenfeigi al bunei existente$i
providen[adesavArqitd
gi iese la toate Si este
in toate* gi cuprindetoate; gi iarAqicA estein
Sine prin depaqirea*tuturor qi nu e nimic in
nimic prin nimic; ci e ridicat (scos)din toate,
fiind Acela;i in Sine la fel gi etem li stAnd*qi
rAmdndnd9i fiind pururea in acelagi qi la fel
qi neieqindnicidecumin afarade Sine*, nici
din Scaunul sau gi neparasindstAruireain
locagulsaunemilcat. Dar gi in aceastase afli
lucrnndtoatecele bune qi implinind purtarile
de grija desavdrqite.$i indreptAndu-sespre
toate, ramAne in Sine, qi stand pururea $i
miqcdndu-se,nici nu sta,-nicinuse.migca,ci,
cum ar zice cineva, avAnd lucrArile providenliale in perseverenlAgi perseverenlain
provitlenla.in modconaturalcu toateti totodatA
mai oresusde lu'els8.

$+
Dar care e hranatare gi care cea lichida?
Cdci acesteasunt laudateca daruitegi providenliatede infelepciuneacea bunA.
H r a n a t a r e * s o c o t e s cc d e m i j l o c u l
desAvArgirii$i identitatii inlelegatoare$i
durabile, prin care cele dumnezeieqtise im-

267

Epistole
p a r t a $ e s c - c a o c u n o $ t i n t As t a t o r n i c a ,
putemica,unitara* qi neirnparlitd- acelorsimliri in gelegatoareprin care preadtlnmezeiescul
Pavel,dupace a primit-o de la inlelepciune,o
predi ca hranacu adevarattare(cf. Evr. 5,14).
Inr cealichida e ceacaresevarsAqi seindreapta
spre toate printr-o curgere grabita qi prin
multe, variateqi impa4ite* forme calauzind*
pe cei ce o primescpotrivit lor sprebundtatea9i
cunogtinlade Dumnezeucea simpla gi neclatinata. De aceeaScripturile dumnezeielti aseagi inteligibile $i cu roua
mdnAceledurrurezeie$ti
gi cu apa;i cu lapteleqi cu vinul qi cu mierea,
pentrupulerealor de viald nascatoareca prin
apa $i crescatoareca prin lapte, de via[A intaritoareca prin vin ;i curalitoare$i pazitoare
ga prin miere. Cici acesteale daruiegte
I n l e l e p c i u n e ad u m n e z e i a s c ac u i m b e l r ; u g a r e c e l o r c e s e a p r o p i e * ,p r o c u r a n d u - l i e r i n t r - o b o g a [ i ed e
s e $ i r e v a r s e n d u - l i - sp
o s p e l ef A r al i p s u r i . C a c i a c e a s t ai n s e a m n A
a s e o s p a t a c u a d e v a r a t * .$ i d e a c e e ae
liudata ca facatoarede viata$i hranitoarede
copii* $i innoitoaregi desavir;itoare:8e
1cf.
P i l d .9 , 5 , 1 1 ) .

$s
in acestinleles de sfflntospatse spuneca
gi insuqi Dumnezeu cauzatorul tuturor
bunurilor seimbata* pentruospatulsupraplin
gi mai presusdc inlelegeresau.mai propriu
vorbind, pentru obiqnuita buni lucrare
gi negraitdqi mai presusde orice
desavdrqitA
misura a sa. CAci, precum la noi belia e o
plinatatenemasuratAgi o iegire din minte qi
cugetarein sensrau, ala la Dumnezeubelia
trebuiein[eleasanu ca altceva,decdtca o lipsa
de masurdin sensbun a supraplinata$ituturor
bunatailor, prezentainEl cain cauzalor. Dar
ieqirea (extazul) din cugetare ce urneaze
beliei trebuie socotitadrept starearidicata a
lui Dumnezeupestein[elegere,prin carefiind
iniillat cu cugetareapeste cugctare qi peste
putinta de a fi inleles* qi pesteinsugi faptul
de-a fi gi simplu pestetoate cate sunt bune,
Dumnezeuesteimbatat qi totodati* iegit din
El (in extaz)qi din toateqi totodaHsupraplin,

268

intr-o depaqirea toatalipsa de miisurAqi totodataa;ezatin afarAqi dincolo de toate.

ne vont impartaqiin
Pomind de la acestea,
acela;i mod* qi de ospeleledreplilor din
Impiua[ia lui Dumnezeu.Caci venind, zice,
tnsusi Imparotul ii va a.Ie:a Si le vct sluji
(Luc. 12,37). Acestea arata o impArtagire
conruna gi in bunA inlelegere a Slinlilor de
bunataliledumnezeiegtigi BisericacelorintAi
nasculi inscriqiin ceruri gi duhurile dreplilor
gi umplutede toatabunAtalile.$i
desavdrqite
a$ezarea*
lor socotimcA e odihna de multe
osteneliqi viala lirrigtitaqi vieluireainduntnezeitain lumina gi lara celor vii, plina de
toata simlirea sfantA r;i impArtAgireaimbelqugatade bunatatilefericite,prin cares-au
umDlut de toata bucuria. Aceastainseamna
ves'elia*ce le-o daruiegteIisus gi poftirealor
la ospa[ gi slujirea lui r;i odihna veqnicA
diruita de El gi daruirea $i revAr.sarea
bunatalilorde carele va facc El parte-ou.
$6
$tiu bine ca vei cere sa-[i explicam gi
cuvintul despresomnul in sensbun* al lui
vorbim de el, inlelegemca
Dumnezeu.'Cdnd
somnul dumnezeiescesteridicarealui Dumnezcupestecei providentig$iti faptul de-a nu
avea nimic conlun cu ei-vr. Iar veghereae
atenlia qi grija lui de cei ce au nevoie de
cregtereaqi rnAntuirealor, spre a-i ridica la
alte simboaledumnezeieqti.De aceeasocotim de prisos sa repetim acelea$i lucruri
aceloraqi,parind ca spunemaltele,con$tienli
cA voili sainaintali in cele bune,incetamcele
spusedupa ce am infaligat,cum socotesc,in
epistola noastri cu prisosinta cele datorate
scrisorii voastre.Va trimitem toata aceasta
teologiesinrbolica*a noastra.in careveli afla
impreunA cu casa ingelepciuniiqi cei tapte
stilpi explicafi qi hrana ei tare, inpirlita in
jertfe qi pAini; Si ce esteamesteculvinului 5i
iaragice e veselialui Dumnezeudin belialui
gi insegicele spuseacum,explicatein ea mai
pe larg. Ea este,precumsocotesc,buna tAlcuitoare a tuturor simboalelor,in acord cu
sfinteletradilii gi adevaruriale Scripturilor.

Epistole

EPistola X*
Cdtre Ioan Teologul,Apostolul gi Evanghelistul,
care ti-a incheiat vieluirea tn insukt Patmos
Ma adresezsfdntului tAu suflet, iubite,
Dentruci imi esti mai familiar decAtmulli'
bucura-te cu aaevarat.iubite. foarte iubit
Celui cu adevaratdrag 9i dorit qi iubit. Ce
minunat lucru este adevarulspus de Hristos
c A a t u n c i c d n d c e i n e d r e p l ii i a l u n g a p e
ucenicidin cetAli(c[. Mat. 13,34t' ei i5i
orimesc cele vrednicede ei 5i cei rai sunt
de ei'
hesparlilide cei st'in1iqi se departeaza
Cu idevarat,celevazutesuntchipuri alecelor
nevezute.Caci, nici in veacurile* ce vor veni
nu Dumnezeuva fi cauzadespar[irilordrepte
de El, ci cei ce se vor despar[ipe ei inqigi in
mbd deplin, aqacum ii vedem pe cei buni
aiunsi la unireacu Dumnezeu. Aceasta'
d e o a r e c ef i i n d i u b i t q r i a i a d e v a r u l u i ,s e
de impAtimireade cele materiale
deDarteaza
si.'in libertateaiotala de loate rclcle 9i in
de toatecelebune'
drasosteadumnezeiasca
iubtsc dreptatea 5i sfinlenia: l^t'
o incep in
de viala p.rezenta'
desparlindu-se
c h i p i n g e r e s cp e c e a v l l t o a r e .v l e l u l n o l n
miilocul oamenilorcu toatanepatimirea9i in
numele lui Dumnezeu*, in bunatateqi plini

de toatecelelaltebunuri.
Iar oe voi nu sunt atatde fArAminte ca si
vA socotescpatimind ceva. Ci, cred ca 5i
Datimile trupului le simlili numai ca sa le
judecali.Iar pe cei ce vi nedreptalesc
9i.soiotesc sa va strimtoreze,fara sa-i invinuiesc
ca nu vAdin chip drept soareleEvangheliei*;
doresc sa-i vad lasdndu-sede acesteacare
lucreazdimpotriva lor, ca sa se intoarcaspre
bine. iar pe voi apropiindu-vade ei. ca sa se
de luhina. Iar pe noi nimic
impArtaseasca
de ltrminaatotcontrar* sa nu ne lipseascA
stralucitoarea lui Ioan; acum ne intAlnim in
memorie gi in innoire cu teologia ta
iar pestepulin ne vom unl cu vol
adevarata.
insiva (o spun aceasta.deqi e un lucru indrazne().C'acisunt neindoielnicvrednic de
crczare cind, aflAnd gi spunAnd cele mai
inainti: cunoscutede tine de la Dumnezeu,
socotesccAvei parasiinchisoareadin Patmos,
si vei reveni in Asia, si vei face lucrdtoare
icolo imitarea de cdtre tine a bunAtAlilorlui
Dumnezeu, qi vei preda predaniilecelor de
duoa tine.

SCOLILE Sfdntului MAXIM

UANTURISITORUL

la
EPISTOLE

Epistola I
Gaius. Presupun ca acest Gaius cstc cel clruia i-a
scris dumnezeiescul Evanghelist Ioan a trcia Epistol(t,
vizind gi in aceastao marturie despre cei cu care a
convieluit dupi Apostoli acestdumnezeiescbarbat. Iar
terapeulia spusin capitolul Yl al lerarhiei bisericeSticir
se numeau monahii, unde spune gi cum s-au constituit
netiind clerici, dar totu5imai susde popor. Pe ace$tiase
arata ca-i admira Filon Iudeul, in scierea Despre iulrt
contemplati'a sau Desprerugdtori, numindu-i terapeuli,
unde descrievieluirea lor pulin inainte de sfArqitulcarlii
acesteia.Dar citeqtecuvinteleinsele ale lui Filon.
Nu ca priva(iune. Sa nu inlelegi, zice, acestea,dupi
inlelesurile comune, fiindci precum intunericul e desfiinlat de lumina, gi mai alesde multi lumina, sauprecum
necunoqtinla,careesteqi ea intuneric,seopreStecind vin
c u n o $ t i n l e l e q i m a i a l e s m u l t e l e c u n o g t i n l e ,a ; a g i
c u n o g t i n l a c a r e s e a m A n a .p r e c u m a m s p u s . c u
necunogtinladin neinvilaturd; dar cu c6t se lumineaztr
cineva mai mult, in privinla lui Dumnezeu,qi aduni cdt
mai multa cunoqdnli a existenlelor(creaturilor),adica a
celor intcligibile qi inlelegatoare,cu atAtmai mult, urcind
in cunoqtinladesprc Dumnezeu.va cunoaltc necuprinderea sau necunoqtinladesprc El, care sunt lumina gi
cuno$tinla mai presus de toate cele cunoscute; qi ca
urmarecinsteqtecu tdcereanegriiireadespreDumnezeu.
Deci nu prin privaliuneacunogtinleise vorbei;tedespre
necunogtinlalui Dunrnezeu,ci prin dcpagireagi intreadici hindcaia cunoscutcineva
cereaa toatdcunor;tin1a,
pe Cel necunoscut5i necuprinsde toli gi de sine insuqi.
Acesteas-auspusgi in capitolul I dinTeoktgitt mistitti 51
in capitolul II al scrieriiDespre nunirile duntne:eieSti.
Ci ceva din existenlele (creaturile) lui. Cu cit are
c i n e v a , z i c c , m a i m u l t a c u n o t ; t i n l aa e x i s t e n l e l o r( a
creaturilor) gi lumina existenti, adica inlclegerea
a d e v i r u l u i ,c u a t a tv a v e d e am a i m u l t c e l en e c u n o s c u t e
ale lui Dumnezeu. Caci acesteanu se arataluminii sau
cuno$tinlei prin lumina sau cunoltinla, ci n.raidegraba
se ascund posesorilor lor; qi sporirea gi creqtereain
acestea,adicd in lumini qi cunogtinlA,arata pe Dunrnezcu nevizut qi necunoscut;pentru ci cel ce a vAzut
pe Dumnezeu gi a inleles ceea ce a vizut nu l-a vizut
pe El, ci ceva din existenlele(creaturile)lui cunoscute.
Prin tnsuqifaptul cd in generaL Trebuie subinleles

gi prin acesteacele existente gi cunoscute.Iar nu sunt s-a

adus, fiindci este se referi la cele ce sunt (create); iar
Dumnezeu este gi mai presus de esre, pentru ca este
necreaL

Episrola II

Cel - dincolo de toate. Aceasta a spus-o de multe

ori, in mod deosebitgi in scriereaDesprenuntirile dum'
ne:eie;ti, prin excelenlaa explicat acesteainsa in capitolul IX al acelei scrieri, spre sfirqit spundnd cum
Cauzatorultuturor este qi dumnezeiregi bunitate gi supon al dunrnezeiriigi mai presusde acestea.Dar trebuie
citite astfel:ne intrebim cum e Dumnezeuob6rgiadumnezeirii'lDe inlelegi ca dumnezeircaestedarul din Dumnezeu prin care ne indumnezeim, deci nu Dumnezeu
insugi,ai riispunsul;dar Dumnezeuinsugispunca estegi
fiin1a mai presusde fiinli, care e gi mai presusde obdrqia
dumnezeiascddaruitaqi harazitdde El, adicade indumnezeire; qi la fel despre celelalte. Apoi argumenteaza
zicdnd ca dacAdarul din Dumnezeu se face inceput al
indumnezeirii noastre.e vadit ci Cel ce e Cauzatorul
oricdrui inceput tiind 5i inceput sau, mai degrabA,mai
presusde inceput estedincolo gi de zisa dumnezeiresau
Cici Dumnezeu nu cAqtigiiprin
obdrSiadurnnezeiasca.
relagiecu noi binele,ci il arein al ararelaliei;noi insii prin
relalie,cdci suntemschimbatori,pe cAndEl esteneschimbAtor.
Dacii - prin dumnezeire Ei bundtale. Nu vorbi, zice,
de dumnezeirea ti bunatateaprin fiinta, ci de darul bineficator gi indumnezeitoral lui Dumnezeucel adevaratgi
bun. Caci acestaesteincepurulgi cauzaindumnezeiriigi
imbunatelirii gi in acestsensse spuneci Dumnezeueste
mai presusde obdrqiadumnezeiasciigi obdrqiabunAtAlii;
gi aga trcbuie inlcleasl. Dar noteazagi de aici ci dumnezeireali bunatateanu sunt insiigifiinla lui Dumnezeu;
cADumnezeue gi dincolo de acesteas-a spusin capitolul
XI al scrieriiDespre numirile dumne:eie;ti.
De neimitat qi nesupus relagiei. Dunnezeu e Cel ce
nu are ceva prin relalie,ciici lucrurile sunt din imitarea
lui qiin rclaliecu El. impanafindu-scai imitdndu-lin ceea
ce fac. Iar de Dumnezeu a spus c:i este de neimitat gi
nesupusrelaliei,fiindci cu cit inainteazacinevalnai mult
in imirarea lui Dunrnezeu qi in relalia cu El, cu atit
inlclege nlai mult ci Dumnezeuramine de neatinsprin

271

Epistole
imitalie gi relalie.

Epistola III
indatd fnseamnd cd, contrar nddejdii Socotesc cl
Gaius a intrebat dcspre acea proorocirc a proorocului
Maleahi, carespune:$i induta va veti in rentplulsdu (in
Biserica sa) Dttntnul pe core voi il criutali ;i ingerul
legdnfinrului.pe core wti il dot ili (Mal.3,1). Credeca a
intrcbataceastadin laptul ca adauga:Aceastasocotescca
o da de inlclesScriptura;qi tilcuie;te aici in mod minunat
Scriptura ca referindu-sela Domnul Iisus Hristos. Dar
noteazd gi cum explicd cuvdntul indarri (d(oi<pvqg); qi
noteazi gi spusaca Hristos s-a facut fiinla in mod omenesc.
Dar este ascurrs.Ascunsspune de multe ori in loc de
Dumne:eu gi ascunzimein loc de dumnezeire,ca in
cuvintele de mai sus. Deci ascurlsa spus aici'in loc de
D unttte:eu,ca nevdzut.

Epistola N
Cum zici cd lisus. intrebi, zice, cum e aceastal
Noteazaca inEebareae cum se intimplii aceastainiconomie (in urma intruparii). deoarecegi fara aceastase zice
om ca cel ce e Cauzatorgi Facatoral omului.
C'dci nu - om caCel (ce e) Cauzatorul oamenilor.
Aceastao spuneqi africanul in C ronografe; caci se zice
Dumnczeututuror celor din El, deoareceestein to1i.Dar
in iconomie (in umra intrupirii) i se zice om Celui ce s-a
facut tiinla dupa toatafiinla, precum s-a spus:Intru cure
loLuie[le toatd plindtatea duntne:eirii trupeSte
(Col. 2,9); dar ia seamala toatecuvinteleEpistolei; cdci
e contraraoricareierezii, mai vechi ;i mai noi.
Dar noi (nu-l separdm) pe lisus. Nu definim' zice,
pe Hristosca uman.adicanu vorbinl dcspreom ca.strain.
pentru raliuneafiinlei, despi4ind comunitateafirilor. ci
in mod vadit pentruraliuneadunnezeirii. Cici a adaugat:
Cici nu e numai om, ci qi Dumnezeu.Caci deqia asumat
intreagafiinla a omului, nu-l despa4im pe Fl de dumnezeire; fiindca adauga: caci nu e numar om; apol'
adaugi: Nici numai mai presusde fiin1d,
spundndaceasta,
intrucit e qi om.
M ui presusde oameni.Mai ptesusde oameni.pentru
ca e din FccioaraMaria; dar ci oamenii. pentru tinlpul
petrecutin pAntece,sau dupa legile creagiei.$i din fiinla
oamenilor, pentru cA precum a spus Sfintul Parinte'
sl?ntul trup il lui Hristos estedin sangeleFecioarei.
S-afdiutfiinld mai presusdefiinad. A numit Sidupa
intrupare dumnezeireasuprafunlialinte. Iar suprafiinla
acastciaconstd in faptul ci e mai presus de fiinla"de
inielepciuneqi putere.
- mai presus de om.E cu adevirat om, pentru ca
$i
e propriu voinlei oameneqti sa fie din femeie; dar mai
oresusde om, fiindca a fost din Fecioara.$i noteazAca
irupul lui Hristose pamantescli nu ceresc,cum au socotit
unll.
Prin depd$re, o putere. Iata cum vorbe;te 5i aici de
depti;ire, in opozilie cu celeinleleseca privaliuni; (cdrrd
se nedgu lui Dunne:eu nuirgittireu. e t' ne-gd|eft t't.
prit,uliine; cdnd se aJirmu o putere necuplittsa a ltti

272

Duntne:eu, se vorbe;te de o negalie prin depd;ire. n.

trad.).Dar ce estcafirmalia am spustttai sus,in capitolul
lll alTettktgieimi.rtice.insd cum in Domnul nostruIisus
Hristos afinnaliile au un inlelesde negalicprin depaqire'
o explica ccle ontenegti.Caci deEiafirmAnidespreHristos, spunind ca e om qi e din Feciozuidupa fiinla noastra'
dar taptul din umra areinlelesul ascunsqi mai presusde
minte al negaliei.Caci va spunecel ce audeaceastaci nu
e onr, fiindcA e din Fecioara,ci mai presusde om, deqi
dupA celelaltee om. $i o explicii 9i aceasta'zicind ca a
spunecii esteom in mod afinnativ aratace nu csteom in
scns ncgativ,.ci mai presusde om, prin minunile facute
de El.
Nelucrdnd cele dumnezeieqtica Dumnezeu.Zice cA
Dumnezeu nu lucra ccle dumnczeiegtica Dumnezeu,
fiindca le lucra prin trup qi nu prin dumnezeirea goall.
Totuqi erau dumnczeiefti;nici cele omeneqtica om; c6ci
le lucra cind voia, cu putcre dumnezeiascadAnd timp
trupului sd lucreze alc lui: dar crau totu;i omcncgti:iar
cwdn::]ijjinomenit il arutd intruput. Iar lucrareateandrici
qi omeneasci (despreltrt'rarea
inseanrni dunrnezeiascA
teundricd rorbetle SldntLtl Maxin nti nrult ln parleu
intdi din Ambigua, ((re e d doua din ptrnct de t'edere
croruilogic, n. trad.).Caci agaa convieluit cu noi, adicd
pentru noi, pe pamAnt,lucrind. cum 5i-a propus, cele
dumnezeieqtiqi ccle omeneqti.Dar noteazdunirea mai
presusde fire !i negriita a Domnului. pentru cd nu lucra
cele dumnezcieqtica Dun-nezeu(fiindci era om)' nici
cele omene;ti ca om (cici era 5i Dumnezeu).De aceea
dumnezeicsculGrigoric Tcologul vorbeqteminunat de
un fel de imbinare a firilor, deci gi de o impreunarea
nun.ririlor qi in mod perihoretic (prin intrepatrundere)
intre clc. prin raliunca cocxistenlci.Dar cutn nLt liicea
fapteledumnezeieqtica Dumnezeu,o arat.1gi ulnblarea
in mod trupescpc nrare cu picioarelc;ciici c in puterea
lui Dumnezeu sa intareascaapele,dar nu c propriu lui
Dumnezeu sA umtrle cu picioareletrupeqti.Nici nu sunt
ale dumnezeiriitrupul, picioareleqi oasele.$i e iaraqiin
puterealui Dumnezeu sa faca Fecioarasa zamisleasca;
dar nu e propriu dumnezcirii sa ia chip pentru vcdcre gi
pentru celelaltemadulareonrenegti.La fel sunt valabile
qi ccle contrarepentru acestea;caci n-a ficut ca onr cele
omencAti.Fiindca eraom din Fccioara.dar nu eraaceasta
p r i n o m . C a c ic c o n r e d i n F c e i o a r A$l i i a r i ; i e s t cp r o p r i u
omului sa umble cu picioarele;dar a umbla pe ape nu e
propriu omului; cdci care om a facut aceasta?
O oarecare (lucrare) rroud' Nimeni si nu declare'
adoptlnd o vorbire nebund, pe Domnttl lisus teandrit
(0eav6pitnv); cdci n-a spus teandrit (eecv6ptrtKlv)
de la 0eov6pi, nq, ci lucrare teandrica 10eav6ptxt1v),
adicao lucrareimpletita a lui Dumnezeuqi a omului. De
acceaspunecd Dumnezcus-ainomenit (ov6pto06vto;,
qi nu ca Dumnezeus-aficut om. A numit numai lucrarea
imbinata teandrica:caci a lucrat numai ca Dumnezeu,
cind nefiind dc fa1a.a vindecat pe sluga sutaqului;qi
numai ca om, degi era gi Dunrnczeu'clnd mlnca 9i se
intrista.Dar a lucratin mod imbhat minunile.vindecind
ochii orbilor prin ungere gi oprind curgereacelei ce-i
curgca sAnge,prin atingere.

Epistole

Epistola V
1n el ajunge. Ceea ce spune aici Parintele,
inlelege-o din pilda ochiului trupesc.Cici ceeace face
a b s e n l a l u m i n i i , p r o d u c i n d n e l u c r a r e ap u t e r i l o r
vizatoare, aceastao face qi privirea directa la soare in
amiazazilei.

Epistola VI
Cdci e posibil.Se poare, zice. ca cineva intre alte
multe, respingdndo minciuna vAdita,elinsu$i sa se abatii
de la adeviir.care este unul; cdci unul este adevarul'dar
e ascunspentru taina dogmelor 9i are nevoie dc rnulta
cercetareunitAcu harul dumnezeiesc;de pildri Ncstorie'
respingind cele ale lui Arie 5i Apollinarie. sau allii ca el,
alc altora aseminatori,au cizut in altc erezii aiurite.Dar
nimeni si nu se simti indemnat prin aceastase nesocoteasciiscrierilePitinlilor impotriva eterodocAilor;nu
aceastao spunecerind si nu respingaEiristoame opiniile
celor necredincioqi (caci cum ar aparea el insugi
respingAndin scrierea Despre nuntirile dumne:eie;ti
opuriile lui Elima?); ci cd, potrivit cuvintului de mai
inainte, nu trebuie si se mullumeascacineva de a grdi
impotriva altora, ci de-a expune in chip exact li spre
invAlaturi cuvantuladevdrului,folosindu-sedup.iimprejurdri de combaterearazvrdtirii necrddinciogilor.Altfel :
nu trebuiecombitute opiniile altora,ci intaritainvatatura
proprie;nici nu trcbuiesi sescrieimpotriva uneicredinlc
sau opinii carc nu aparebunii. ci pentru adevdr.$i cunt
trebuiefacut aceasta,o lamureqtein Epistola unnatoare.
Pentru adevdr. Noteazapentru ce trebuiesi se scrie
numai pentru adevar$i nu impotriva altora.
Epistola

VII

$l
Policarp. Sfdntul acesta Policarp a fost episcop al
Smimei din Asia qi ucenical Sldntului lozn Evanghelistul, cum spune Irineu in atreiacltrle Inploivl gtto:ei L'Lt
nunrc ntintirutsl el a murit ca nlartir prin foc. Acclali
dumnczeiesc Policarp are Si Episrola cdtre Filipeni.
AceastiEpist(,lda fericitului Dionisie di gi multe minunate Ei uimitoaredatc dcspreeclipsade soareintAmplalA
in timpul crucii lui Hristos.
Se va dovedi. Se va dot'edi indeob;te; caci a$acere
fraza (se purre idol in loc de imitulie).
A]
Y:

Sofistul Apollofane. E vorba de sofistul Apollofane,

care tuseseprietenul marelui Dionisie 9i il birl'ea pe el
pentru ci se facuse cre;tin Ei grAia impotriva Elinilor
@dg.Anilnr.n. trad.).(Caci 5i inlelepciuneaomeneascie
de la Dumnezeu.)
$i nu (vorbesc) de cea a celor muQi. Spusa trebuie
inleleasaa;a: ;i nu vorbesc de pdrereacelor ce riimin
lipili in chip material Si patima$ de cuvintele sau patimile poelilor.
Cdci - prin cunoqtinta existenlelor (lucrurilor cre'

ate). A numit cunoftinla celor ce sunt, observarca

miqciirii cerurilor qi privirea celorlaltepa4i ale crealiei'
dupa nomrercca una a inlclepciunr.i.care cere sa se
cunoascAexistenlele(crcaturile)ca ccle ce sunt existcnle
(creaturi).Caci glasul Apostolului a spus in Episnh I
ctitre Crtrinteni (1.71):Derrureceintru fntelepciunealui
Duntne:eu lunteu n-a cunos(ttt prin inlelepciune pe
Dunute:elt: el a inleles prin aceastaarmonia 1i ordinea
aratatain crealie.Deci noteazd:cunoltinla existenlelor(a
lucrurilor) se nume$telllosolic qi ea c deosebitade ceea
ce numelte Apostolul in Epi.rtoh I tritre Corinteni
inlelepciunea lui Dumnezeu. (Caci a spus Ia inceput
scopul pentru care n-a scris nici impotriva Elinilor, nici
a altora.)
Apollofane - ar tebui sri glie. Din marturisirea de
cltre Elini a ordinii tuturor lucrurilor, conchidcci Dumnezeue cauziia lor, zicind: din accasta,adica din faptul
cd soarele;i luna rnenlinhotarclcorinduite alc zilei 9i ca
tot ciclul cerului se invirtegtc injur, ldicii de la riisirit la
apus, trebuie sA cunoascii pe Dumnezeu orinduitorul
tuturor. Pentru cii, daci n-ar fi purtate ctt cerul care le
cuprinde, soarele qi luna qi sf-eraneabatutaa stelelor
nemiqcateinvirtindu-se de la risarit la apus, soarele9i
luna ar avea o mi5carecontrara tuturor celor ce se invirtesc de la rdsirit la apus;astt'clsecunoa$teli se admira
cu dreptateDumnezeuca flind Creatorulr;i orinduitorul
universului. Accstealc-a cxplicat impotriva lui Apollofane, care spune calcerul nu s-a constituit imprcund cu
soarcle.(Despreordinca persistentda stelelorprin voia
lui Dunrnezeu,care totugie schimbatacdnd voiegteEl, a
se vedeirla lisrrsNali :;i Ie:echiel-)
Cdnd soarele - de EI. In acestease infali5eazdcele
ale lui lisus Navi Ei se spun de istoria lor Sfintului
Policarp,ca sale spuniilui Apollotane.Deci zice: Spune-i
l u i ; i n v a [ a c u m D u m n e z c ua a q e z ast o a r c l cq i l u n a l a o
distan[auna de alta gi dupa ce a apusdc sorre; spuneca
a alezat luminatorii la locul lor, dindu lc o stabiliute
oarecareprin putereaneviizutaa lui Dunrnezeu'Cauzatorr,rllor. $i a ficut universul nemiqcatcu cei doi luminatori; caci nici cerul. nici celelalte stele nu se
ci stau nemiqcatecu cei doi luminitori. $i nu
inr'"1rtesc,
numai pentru pulin s-a oprit drumul universuluigi
migcarealui, ci ziua intreagi. cum s-a facut in cazul lui
Iisus Navi ziua dubla de 24 de ore, ctlm o spune clar
accnstalisus al tui Sirah in cintarea Plirinlilor. Apoi
adauga:iar daci ar spuneApollofane e cu neputinld.ctit'i
ntr 5-qoprit ochtd tu cei doi lumintitori cerul gi t'elefulte
stele',ci utelea se nti;r'ttu{i ocesle n-d slut, rebuie sa i
se raspunda:aceastatrebuiesa te intoarci pe tine qi mai
lui, carea mi$catcerul
mult la Dumnezeu.sila cunoqtinqa
carc cuprindcalumindtorii,dar linea nemigcaliluminatos r a l i o 5 i m l i m a r cp u t c r e
r i i c u p r i n ; id c c c r .C i i c i a c c a s l a
ceml gi celelaltestele,
a lui Dumnezeucare,Itriqcirndu-se
a t?cut soarcle;i luna si steanemigcate5i sa nu fie duse
de acecaqimigcarc a universului, cu care sunt 1inu1i
purureain migcare.
Stabilitate mai prestts de fire impreunil cu
(nemiscarea) - universuhri. Spunc cA odata cu polul
rdrnasnemi;cat (caci ala a numit universul),s-a produs
gi stareape loc a soarelui gi a lunii. Sau, ntai bine zis'
sDune.a lbst cu nrult rnai minunat lucru ca in vreme ce
polul se invdrtea (l-a indicat pe acesta vorbind de toate,

273

Epistole
de cele mai inalte gi cuprin:dtoare), soarcle qi luna (cici
acestea sunt cele cuprinse) nu erau invArtite cu cerul
cuDrinzator.
(O zi) din cele succcsive aproape se tntreie$e' A
adaugat uproape, deoareqeziua aceean-a devenit prin
inmullire intreita(de 32 de ore) de la rAsaritpAndla locul
de unde s-a dat semnul, fiind zece de la rasarit qi
douisprezecepana ta ultimul apus.De aceeaqiforma a
cuvAntuluis-a folosit qi aici, pentru cd polul insugi impreuna cu soarele gi-a ficut inconjurul acela mai presus
de fire in intervalul a24 de ore; saunumai soarele.
De attfel tot acesfiirzp. Spusa se inlclege obiqnuit
astfel: universul intoarce aceste migcari contrare'
reluAnd dupa atata distanta de timp acelcaqi pozilii.
Acestease arataqi in carteaa IV-a a Regiktr qi mai ales
in edilia lui Simach qi in cartea II-a a Puralipomenelor'
Sau - soarele pe drumul /ui. Milcarea anualA a
soarelui face cinci intoarceri: urcuqul dinspre
miazanoapte, adica de la echinocliul de primavara pini
la solstiliul de var;i qi coborAreaspre mirzdnoapte de la
solstiliu pdna la echinocliul de toamni gi coborirea de la
miazazi sau de la acestechinocliuspre solstiliul de iama
gi de la el iariqi urcuqulspre miazAzispreechinocliu: 9i
il .incilea, cel contrar intregului curs. Deci indicdnd
miqcareade direclie incinciti, a indicat migcareacunoscuta qi obignuita a soarelui. Iar ceea ce spune Parintele
prin acestea,sA le inplegem astfel: sa presupunem ca
soarelea fost in ziua aceeaIa ora rdsarituluiin prima parte
a Berbecului,cind nu aveaminute; deci in alta parte el nu
putea reveni, pentru cii nu implinise miparea dinainte
incincita. prin cele 365 de zile qi prin patru anotimpuri. Deci
se desfagurain l0 ore, de la I 2 in care era pana la locul in
care-:;ifacearasaritullui, adica la prima ptrte a Berbecului,
refic6nd in ea rniqcareaincincitd, adicaimplinind perioada
unui an; qi in alte l0 ore revenind prin intoarcerela locul
unde era cAnds-a dat semnul, a implinit' ca sii vorbim prin
presupunere,in prima pfie qi jumatatea a Berbecului,
aceeagirnigcareincinciti prin desprindereaa ceea ce a
numit in mod analitic; cici nu era cu putinla si fie el iaraqi
in Daneaaceastaa Berbecului.odata ce s-a despa4itde ea,
deiat prin zilele anului, precum s-a spus.
Si povestesc tn cercurile (sacre). ln loc de: in
istoriile.
Le sdrbdtoresc - (tn amintirile tntreilului) Mitm.
Perqiinumesc soareleMitra. Deci intindereazilei inchinate lui o socoteauintreilA. Mai ia seamape ldngi aceasta
gi la intunericulcares-alasatde la ora a $aseapanala ora
i noua pestetot pimantul, in vremea ristignirii Domnului, de care vorbegte Parintele.
in Heliopole. Poate vorbe;te de Heliopole din Egipt;
cAciexistainca in vremeaaceeaacolo'
in mod minunat (paradoxal). Clci spun ce nu se
producea altfel eclipsa, decdt prin acoperireasoarelui de
catreluna.
descrise
$i iardqi aceasta. Noteaza aici solulia tainei
de EvanghelistutLuca. CAci nimeni n-a istorisit taina
modului!i a minunii, decdtnumai el. Caci dumnezeiescul Luca spunAnd ca de la ora a lasea s-a produs
intuneric prin crucea Domnului, soareleeclipsindu-se,
toli s-auindoit pentru ce s-a numit aceastaeclipsa,luna
"fiandu-se in a l4-a zi, deci neexistind o intdlnire intre
soare gi luni. Aproape toli exegelii de mai tdrziu, traind

274

mult timp dupl aceea,au cugetat ci soarele insugi qia

oprit razele trei ore pdn6 la noui; aici s-a indicat qi un
mod minunat al eclipsei.CAci,zice,de la rAsaritfiind ora
14 (cAci nu era un timp al conjuncliei),a cazut o putcre
deasuprasoarelui 9i a impins inapoi spre rasdrit discul
solar.-De aceeaa venit luna gi s-a agezatin locul lui,
acoperindu-l pAnt ce a venit inapoi discul lui. Deci
trebuia, daca ar fi fbst o eclipsa obiSnuiu' din aceeaqi
pane sase producagi eclipsagi dispariliaei, de pilda cind
iuna trece prin cursul ei de sub soare,sa se aratede la
rasirit prima parte a discului solar,cea rlsdriteanii'care
a gi inceput sd fie acoperita;deci de acolo, dh parteade
ralarit, incepe strse descoperediscul solar. luna trecdnd
spre apus qi descoperind prima p;rte a soarelui' prin
pirisirea gi treccreapestesoare,descoperindprima lui
parte, adica cea de la rdsalrit.Dulr in timpul patimii mdniuitoarenu s-aint.lmplat aqa,ci dimpotriva. Caci venind
luna de la rasarit, a acoperit soarele;i a ascunsintreg
discul lui; apoi n-a mai trecutsprcapus,ci s-aintorsiardgi
spre risiirit gi a dezgolit prima parte de catre apus a
disculuisolar:cici s-arni;catinapoi, pe ditunetrulcontrar
al soarelui,spre rasarit;deci nu s-a ficut acoperireaqi
din aceeaqiparte.A amintit 9i Flegon'cronidescoperirea
carul elin, in a treisprezeceac arrea C ronrtgrafiilor lui, in
a treia Olimpiadi, de eclipsa aceasta,spunandca ea s-a
oroduscontraobiceiului;dar n-a descrismodul ei. Dar qi
Africanul nostru in a cincea parte a Cronogn$ilor Si
Eusebieal lui Pamfil e pomenit in aceleaqica scriind de
aceeagieclipsa.
Epistola

VIII

$l
Demofl. Acest Demofil era monah' cum spune $i
titlul; caci nunreaupe monahi terapeuli.Certind pe presbiterul lui qi revoltdndu-secd a primit la pociinla pe
careva dintre pacato$i,l-a fugarit pe cel ce se pocaia
lovindu-l, iar pc presbilerl-a alungatgi s-a agezatin locul
lui ca presbiterhirotonisitprin sine.Noteazi decicdrelele
acesteaerau qi in vrentcaaceea.Deci cu dreptatezice:O '
viteu:ule Denufil, os6ndind taria lui necuveniti 5i nu
gi prin aceastacriticind pe monah.
evlaviadumnezeiascA
$i dacd (tl descriu) o datd Ei ca lipsit. Adici atunci
cind Scripturilezic ci El s-arevoltatimpotriva lui Dumnezeuqi s-aintors de la fala lui. Dar inainte,zice,il aratl
pe el ajuns in afara blAndelei qi apoi suferind cizut de la
vederealui Dumnezeu.
Deosebitd. Noteazacii Moise era deosebitin imitarea
lui Dumnezeu pentru blandeleapentru care se numea
slujitor al lui Dumnezeu.
Iubirea de slavd.Iubirea de slavainseamnaa iubi qi
a dori cinstirea.Nu acestaalesde judecatalui Dumnezeu
(eeoKpi'EQ)saconduci, ci cel judecatde Dumnezeuapt
pentru aceasta.
Dar ce (l-a fdcut) pe pdrintele dumnezeiesc.
Numeqtepe David pirinte dumnezeiesc.pentruHristos'
CAci zice dumnezeiesculPavel: Chentut h Evanghelict
pe care u fagaduit-o mui inainte tn Sfintele Scripturi
despre Fiul stitt,ndscut din stimdnyt lui David dupa trup
(Rom. I , I -3). Deci cu dreptatee numit David parinteal
lui Dumnezeu.

Epistole
De aceea I-a qi (tldruit) cu o stllpdnke. S-a scris in
lege ca sa ridice gi pe dugmanulcazut subjug.
Dar (sd urcdm) mai sus. La ceea ce e mai inalt'
Norcaza iubirea de oameni a ingerilor, care se roaga
pentru neamurile lui Dumnezeu 9i pedepsescputerile
adica Pe demoni.
apostasiate,
Cel cu adevdrat Dan. Despre bunAtateaDomnului
nostruIisus Hristos,adevAratulDumnezeu(carein realitate tace sAfie, adica menline in permanenla).
pururea. Flundcit
$i - voieqteca toate acestea sd fie
a spus toute, iar in toate sunt 9i cele neinsuflelite^9i
neralionale, adatga dupd capacitateu /or, moderind
'orin opozitie ceeace a spus.
qi ne in$i' rdv'negle.Cum iubegte Hristos toate
deamnasi nu cddem din El, de aceeane aude5i ne ajuta
gi
' Mdngiietorul.
Se frdng. A se tiAnge e a se zdrobi. Se folosegte
cuvintul qi pentru cei morli care, vizind aminati intilnirea cu Cei ce-i iubesc,se folosescde aceastdfringere
trupeasca. De aceea se inlelege 9i pentru alte lucruri
asemdndtoare.
Cdnd se apropie (ile El)' vine (spre at). Se presupune
in acesteacele ale paraboleidin Evzulgheliadesprefiul
risipitor; gi cele asemenca.Minunat spune qi lntreg pe
intregi, ruginAndpe creticii de atunci, care spuneauca e
mantuit de Dumnezeu numai sufletul,nu 5i trupul' Deci
zice ca intreg Domnul. care a luat sutlet qi trup, ne-a
mintuit pe noi intregi,cei din sufletqi trup. Existauatunci
nigteeretici ai lui Simon, cum arati Irineu 9i lpolit. $-icei
a i l u i O r i g e n c u g e t a d o g m a t i z i n d a c e l e a g i .U n i t
lneptgtrq) cu ei sau imbinat (fteput^crKeig) cu ei'
Adicd pe cei buni. Noteaza de cine spune ca sunt
prietenii chemali; dupa pulin arata ca inlelege prin ei pe
ingerii buni. Observi 9i cuv6ntul: Cu stl.fie locasul tuturor celor ce se huctu'd.'
Iar tu - cum aratd'scrisorile tale.Tu' zice, o, Demofile, ai injurat pe preot, care a spus ca trebuiemiluit,
adica e vrednic de mila cel care, fiind lipsit dc evlavie'
s-apocait.SocotesccaDemofil ainjurat presbiterul;cici
se obiqnuieqteca preolii sa fie numili presbiteri,cum s-a
aratat in Iirorhii hisericeascd' Dar gi aici. pulin mai
departe,voi arataceeace zun spus.Propozilia spune.in
trecere:Ocfua$tipe preotul care a iertat; qi: Cel neevlavios meriti sd fie miluil sau vrednic de mila.
Ai sustras Sfintele Sfingilor. Le-ai sustras,in loc de
le-ai umilit gi le-ai micqorat:sau nu aceastil'ci ai sustras
in loc de le-ai luat, cum s-a spus,sau1i le-ai insugitde pe
altar gi le-ai purtat, degi aceastae permis numai presbiteriloi qi diaionilor, caci legea zice: Preolii vor acoperi
gicele spusein paginaumlatoare.
Sfintele
'
N u i ingadiit (sd tnvinuieSti) pe preotut. Nu trebuie
sa fie invinuit presbiterulde diacon sau de monah chiar
de pacltuicqte, cu atit mai pulin de laici, in-.afara.de
ereiie; caci e dcasuprareptei monahilor sau a liturgilor,
adici a diaconilor. $i cu mult mai mult nu e ingiduit sii
fie acuzatePiscoPulde crneva.
Iar preoSiisunt vestitorii' Noteazaca 5i preolii sunt
vestito; qi tdlcuitori,adicainvalatori ai judecalilordumnezeieqti,dupa ierarhi; Ei de aici sc arataci lipitr')/rl s-a
scris desprepreotul alungat;i ocArdrde monah'
P ri n' m iji o cire a t it ur gilo r ( d i aconilo r)' N oteazi ca
cei ce cer ta afle de la presbiteri cele dumnezeie5ti nu

trebuie sl o faci aceastaprin ei, chiar de sunt monahi. ci

prin mijlocirea diaconilor qi aceastacAnd va fi vremea
ootrivita.
Prin ei - sdfti. Precum am spus mai sus'in lerarhia
bisericeuscd,in capitolul despre sfinlirea monahalA,
monahilor li se dtr schimamonahali prin preot.
Treapta. Despre treptele biserice;ti qi care e slujirea
monahilor. Caci pe ei ii numeEteterapeuli.Acesteale
spunein Ierurhiu hi.teriteuscti
Po(ile altarului. Ceci terapeulilorli s-a incredinlat
pazirei porlilor biscricii, cum zice in Ierarhict
bi seri ceu sctiin capitolul despreslujirile sfinlitoare' putin
dupii
' incepurulcapitolului.
Sfinteior perdele. $i atunci existau perdelein jurul
Sfintei Mese.
Nici nu ai ceva din cele cuvenite Noteazi cA cel ce
se apropie fiire randuialaSi contrar sfintelor canoanede
cele-sfintenu e crezut,nici ca vede' nici cA aude,nici cd
are ceva din ele, deqi se atingecu mdinile de ele.
A indrdtznit.E pedepsitin gcneralcu dreptltte.
Cdnd facdnd cineva cele mai presus de tredpta lui.
Chiar de facc cele cuvenite, daci nu lin de treapta $i
demnitatealui, trecepesteceeace-i esteingdduit.
Demonii - cAnd recunoEteau(pe lisus) cu adevdmt'
pe Iisus ca Dumnezeu.
Despredemonii carerecuno$teau
Dar e de respins.E respins (eKKnpDKToq) ca manor
al invalaturiidespreDumnezeutot cel strainde episcopat'
$i Mariam s-a umplut de leprd. Noteazacauzapenlru iarc s-a umplut dc lepra Mariam, sora lui Moise'
sltritasupra
$i - asuprafiilor lui Scheva Dcmonii au
fiilor tui Sctreuapentrucd.necrezindin Hristos ;i nefiind
h i r o t o n i l it F a p r .1 9 . 1 4 1i .- a u e x o r c i z l t ,c e e ac e n u l e e s t e
ingaduii decit numai exorcigtilor.Aceastase spune in
Fuptele apostolilu".
Nici cele dreple cu nevrednicie. Noteaza ce spune:
ceeace e drept,cum zice Moise
Cu dreptatesesdvArgeqte
ceeace e drept
(cf. Deut. I 6.20); Einu e ingaduit a save-rqi
fara vrednicie. Vei citi despreaceastali in cele urmatoare'
Mai pe larg le aratd acesteaOrigen in capitolul X al
P ldngeriktr lui I eremiu.
$2
Deci cum zici. lJn cuvint spus ca din partea lui
Demofil cum nu trebuieinvinuili preolii neevlavioqi'
Eu tgi voi rdspunde. Raspuns, la obieclia desprc
lucrarile rrreotului.
'
Pogorfile qi
$i sd nu (tn(elegi) tn chip spafral.
trepicle ingeregti nu trebuie inlelese spaliitl sau ca se
a p r o p i e s p a q i a ld e D u m n e z e u . c i d u p a c a p a c l t a t e a
flecaiuia;iaci Dumnezeunu e in spaliu;deci nici Puterile
inteligibile (ingere;ti).
Prin numele lui Hristos, simboalelor. Adici
savlrgirea Tainelor. Sunt in chipul lui Hristos' pentru ca
preolii, tblosindu-sede daruri sau de simboale' au treapta
lui Hristos.

$3
Dar nu - lui Demofl: Caci nu e permis. zice. lui
Denofil, care e terapeut, sA aduci invinuiri acestor
DAcate.

275

Epistole
Iar cele drepte. Ce este a transrnitein mod drept cele
drepte;i cA ingerilor li s-a incredinlatceeace e drcpt.
Deci Demofil - prin cuvdnt. AdicA Demofil sii-qi
pedepseascA
neralionalitatea,
minia gi pofta iubirii lui de
stApanire.Dar noteaza ca in toate.existenlelese transmit
prin celc dintdi celor de al doilea cele ale demnitiilii lor.
Sd stripdneascd.SAstApaneascA,
zice,raliuneam6nia
gi polia; caci accsteasuntcele inferioarc;cAciin relinerea
lor se aratAstipenirea qi puterearalionali, ca sa nu se
foloscascisimplu de ele, ci spreceva folositor.
Legiuitor de la Dumnezeu. Numeqte pe dumnezeiescul Pavel.
Nu aprobit - (tnfruntea) Bisericii.Dn Epistola ctitre
Timotei.
$4
Holdrette - dupd vrednicie. Noteazi ordinea vrednictr dc laudi a Bisericii, ca diaconii sA indrepte pe
monahi gi pc diaconipresbiterii9i pe presbiteriepiscopii;
iar pe episcopiapostoliiqi urmagiiacestora.Iar corecuuea
in urmagii apostoliloro fac cei de aceeaqitreapta.
$i ierarhilor apostolii. Noteaza ci apostolii gi
urmagii apostolilor sunt mai mari ca episcopii; qi ca
fiecaretretruiesdfie indreptatdc cel mai inalt. Iar urmagii
apostolilorsocotescca sunt patriarhii de acum.
Ntt Etiucum sd pldag. Noteazaarnaraciunea
saumai
degrabacompatimireaParintelui.
De fapt oare nu (socoteEli cd) - (al lui Dumnezpu)
Celui bun. De lapt de nu socote;ti cii eEti pus de noi
terapeutal celui bun. cu siguranlaca egti striin :;i noui,
gi intregii Biserici. Dar noteazAcA in parohia marelui
Dionisie s-a greqit qi cii el insuqi l-a fAcut pe Demolil
monah al Bisericii.
Pllcatul tndoit. Noteazi ce numeqtepicat indoit cdnd
pacatuind,cineva ignord ca a pacetuit.Aceastao spune
Ieremia, cum lAmuregte in cele urmitoare'. Fiindcti ui
pdcdtltit tle doud ori, pdrdsind.u-Md pe Mine, i:t'orul
vielii (ler.2,l3) gi cele urmitoare.
Cd Demofil (nu) socotegte.Multa $i mare este
mingAierea compatimitoarc pentru pacitosi.
Dar sdvdrqitorul tncepator al sfin(eniei. Aratl pe
Domnul cA nu poruncestecele asemeneacelor fdcutede
Demofil.
Prin aceastu de cei piicdtoqi. Caci pdcat n-a fdcut,
nici nu s-a t(Iat vicleSug tn guru lui; o spune aceasta
Apostolul (l Petru 2,22). Cu aceastaconsunA:Despdrgit
de cei pitc'ittoSi .fiind Si mai tnalt decitt cerurile
(Evr.7,26).
il tndreph\egte sil se bucure de (darurile) sate.
Adicii de iubirea sa de oameni qi nu de intuneric qi
pedeapsa.
Cdci qi celor ce (n-au crezut) tn El. Aceasta se aflA
in Evangheliadupd Luca.

$s
Deci sd nufacem aceasla, Cdci nu avem. Sa ai multe
bunatali.Parintemult compatimitor.
Cdci Si preadumnezeiescul. Noteaza ca numegte pe
ucenicii Domnului nepiifia$ide Duhul Sfant cAndcer si
ardii cu foc pe Samariteni, cum aflim in Evanghelie. Dar

276

cum spuneDomnul citre ei:Nl;titi rticurui duh sunteli'!

(Luc. 9,55). Poatea spus-oaceastaaritind ciirui har au
alessa-i slujeasci;dar poategi Pirintele, privind la acest
dar desAv6rgitpc care l-au primit dupd inviere, a spus
aceasta,pentrucd s-ascris:Crici irttti nu eru Dultul Sfdnt,
petltru Lu lisus.ittcti ttu .fusese.rrtlit (loan 1,39). lar
invdlAtor in cele slinte il nunregtepe Apostolul Pavel,
intrucAtl-a hirotonit intru arhiercual Bisericiidin Arena,
cum s-a scrisin sfinteleCarsfilul ii upostoliLe.
N u tre buie sd pedepseascd.Noteazi cuvantul frumos
gi folositor ca trebuie sa fie invatati qi nu pedepsilicei
ne$tiutori,precum conducemqi pe orbi, nu-i pcdepsim.
Iar prin xctc xoppqg unii inlelcg rinrple (Kporcrqov.
partea laterold u li unlii n. trad.) allii obrazul iar algii o
pane a capului (pupila, n. trad.). $i e pret'erabilsA se
spuna Kdpprlv decdt rp6ta<pov, ciici li Homer o
numeQte
Kdponv (in dialetrul ionic;i atit vechi,n. trad.).
In aceastaparte a capului a lovit Derrrofil pe cel cc se
pocala.
Cei ce cautd. Aratdcd cei ce au alessanedreptiilea\cA,
sd faca bine, nu au ,sifacut.cum au voit. E vidit cd unele
din taptele bunc nu sunt voite, iar altele din cele ce
nedreptdlescse fac din ncputinta.
Sd nedreptdgeascd.Noteazii ci unii voiesc si urmeze
celor ce ncdrcptdlesc,allii celor ce fac bine,chiar daci nu
t r e ci n l a p t ae r l c c c l e - a uv o i t .
fi aici gi acolo. Dreplii sunt urmagii sau urmitorii
ingerilor qi impreuni ciliitori cu ei nu numai in veacul
viitor, ci qi in viala de acunr.
Ceu mui mare dintre toate bundtd.lile. Cea nrai mare
dintre toatebunatalilee a fi purureacu Dumnezeu.
,fi arci ,gidupd moarte. Pilcitoqii se pedepscscqi in
viala aceastaqi in ceaviitoarc, tiind osindili impreunacu
dem-oniide caffe patimile proprii pe care le-au ales.
Ili toi aminli. Noteazdcd e vorba de vedereaSl'dntului Carp, plina de toata frica 5i mdngAierea.
$6
Ajuns c6ndva. O povestire frumoasii, cA nu trebuie
blestemalipacato$ii,chiar dacii pacatuiescimpotriva lui
Dumnezcu. Ia seanradeci la istoria care descrie mila
negrditAa Domnului nostru Iisus Hristos qi desprecei ce
se pociiesc.Vorbeqteinsa gi de sfinleniadumnezeiescului Carp. Acest Carp e cel de care amintegteApostolul in
a doua Epistold uitre T.innrei (4,1j).
In vremea (sfintelor) ntgdciuni predesdvdrqitoare.
P r e d e s i v i r q i t o a r e( n p o T e l e i o ! ) n u m e a u A t e n i e n i i
rugaciunilenunlilor dupa jertl'ei ci.ci numeaununta
sfirqitul (Tdloq), ca dcsivlr;ind ccle ale vielii; aceasta
se arata din multe piese de teatru ale poelilor. Deci
aveau nunta ca tainii. $i ziceau ci rugaciunile sunt
anterioaredesivir5irii qi inilierii (fipoteli(oeq,t fi
ttpopul.ioedt) gi oarecurncuralind sprc pregatirea
p e n t r u t a i n i i ,c u m z i c e C r a t i n o s i n d r a m a P y l e a . M a i
alcs numeau taine sfirgiturile gi ceremoniile (nunlile)
1t6l.q 9i Tl.sTdq) vreunora din zeii lor mincinogi,
c a d e s i v i r g i n d g i d u c d n d l a d e s i i v A r 5 i r ep e c e i c e l e
primeau. Deci marele Dionisie, numind ceeace se numea in chip necredinciosla Elini taind a adevdrului,a

Epistole
numit rugaciuni anterioare desavArqirii (npotel,eioug
eu16g) cele saver$iteinainte de taina de viala facatoare
pennu curalirea $i imp.uta$irea neosAnditade darul atotdesdvirqit gi desivirqitor. Iar primit 1e(evcycilyqoe)
spune in loc de m-a printit L'ooa.tpete.
In timpul unor zik vesele. Erau unele zile ale
inchinatorilor la idoli, pe carele numeauvesele('ll"cpiog).
Dar unelezile erau veselein mod parricular,ca cele in care
cineva se casitorea sau dobdndea un fiu. iar altele erau
veselein mod comun gi public, ca cele in care se proclarna
un imparat, ceeace provoca vesclii ('l-Icrpio6,) publice. $i
in ele nu era voie sd se poarte doliu, dar se siivirqeau 5i
spedacole qi jenfe publice in irecare zi qi cei ce jeleau
incctau gi vedeau spectacolelegi petreceauin ospete
neincetatein anumite zile din cele vesele('ll.opiorg). La

adicd diavolul, cum li se pare Manicheilor qi Mesalienilor, ci ca faptuirea r6ului din supunere,intrucdt ddm
Ioc in noi ingelatoruluicarc ne amageltecontinuugi care
ia puteredin noi impotriva noasffa;caci, dacanu ne-am
supune,n-ar aveaputercirnpotrivanoastra,penlru ce ne
esteaproapeajutorullui Dumnezeu,carene sprijina,cum
aratacele urmAtoare.
Ddndu-le mdna (sa) cea bund. Observii negraitamili
a Domnului.
Ai tntins mdna. Adicdmdna lui Carp.
Sd nu (pdcdtuiascd) alli (oameni). Adici si il
rasdgneasc{ Domnul vorbcqtcde Carp.
Buni qi de oameni iubitori. Observi ci gi Domnul
declarape ingeri buni gi de oameni iubitori.

Epistola IX

Romani era o astfel de zi veselii ('ll,cpioq) o sarbatoarc

$l
speciala in cinstea maicii zeilor lor, n-raibine zis a demonilor. cunr zice Demofil in scriereaDespre jertfele Si
Iil.
Acest
SfAnt
Tit
este
un ucenic al Apostolului, care
sdrbitu'ile la cei vchi.
l-a pus qi episcop al Cretei. cum spuneEpistola dumVia(a tntreagd. Adici pina va dura viala prezenta.
nezeiesculuiPavel scrisi cdlre TitDe notat ca iubitorii de Durnnezeutrcbuie sA sfituiasca
in Teologia simbolicd. Arata ce cuprinde Teoktgia
toata viala pe cei rdtaciJigi s6-i atraga la cunoa$terea
simbolicria marelui Dionisie.
adevarului.Deci c dc notat qi aceasta;ciici unii spun din
Se tntipdre $te. la fomra (aaop6p( oieo'r), pdt r unde
neinvaliiturecontrarul,folosindu-sede spusaApostolu(evdflqrdlao0cr
lui, care zice: Pe omul eretit' dupd prinn ;i a doua
rcri eprpal,eiv) ceua in mintea lui
sfatuire ocole;te-1(Tit 3,10); ei nu inleleg scnsul celor
din lucrarea pictorilor care, ludnd seama la adevir,
spuse,limurit nrai alesdin spuseleurmatoare.Caci nuzugravescicoancle.Iar pirinli ai inlelepciunii negrdi@
mai atunci e binevenildocolirea, dupa intiia ;i a doua
numefte pe proorocl.
sfdtuire.cind cel ce inva;i se hotarAltesa-l ocoleascape
Cdci privindu-le asfel, vom cunoa$te cu venera{ie.
vreunul, $tiindca acelasementinecontrar;dar o ascunde
Vont t'uttousteur veneralie in loc de ti-l t,ont htsusi cu
aceasta,judccdndu-sepe sine insugi. Caci e vadit ca
er'lalie, il vom cinsti, il vom admira,vom h uimili. Noteazi
referitor la Sfinta gi inchinata Treime afimrnrea:I:wn'ul
sfinlilor invalatori li sc descoperAqi stareacelor ce vin la
t ietii reydrsar in El insu;i qi stdruind in Sine in.su;i; cAcix
ei. Iar al1ii,dup<iirttitiu Si u tltna sfdtuire, au inleles ci
arataprin aceastaqi de-o fiinlimea qi monada inaintAndin
a$ aratainvalitura Vcchiului qi Noului Testanrent.
Treimea ce sU in Ea; aga spune qi Grigorie Teologul in
Fiindcd obiSnuia in acea (vreme). NoteazdcAtradilia
prima scriere despre Fiul qi in a doua despre Pace. Dar
apostolici a predatcanoanelepsalmodierilorde noapte.
noteazaqi spusa:Pururea privindu-se pe Sine; o spunegi
In afara tulburdrii. Particula negativa nu trebuie
aceastadespreSfSntaTreime.
combinatd cu spusa tn uJura tulhurdrii, pentru cd nici
Cdci cele din afand. Adica ale inchipuirii simbolice.
sonrnuln-a fost mult, fiindca il intrerupeamereu,nici nu
era in afara tulburarii. pentru ci se intrerupea somnul.
Iar cuvdntul cdr (oa6oqg) e in loc de muh (noLlfrg); iar
Se ruga lui Dumnezeu - ca print-un fulger. Fulinlelesul lui in ufurd se deducedin sensulcuvdntului.
gerul este o migcare de sus in jos in spirali a aerului
Un pdntece al lui Duntnezeu, ndscdnd trupe$te.
infocat-Acestaarde.de aceease zice gi ce consuma.
Din pAntecelelui Dumnezeu se referi la'. Dirt pAmece
Nenundrali cu chip omenesc. Noteaza ca ingerii
tnainre de luceafdr (Ps. 109, 3). Iar cuvdntul in aer se
apar gi cu chip omenesc.
referAla Cuvdrtt butt sc'<ts-a
inima mea (Ps.44,1). SuDe sub picioarele lor. NoteazA nestatornicia de sub
flarea respirati (sullata) se referi la: $i cu duhul (supicioarele Ior, ceeace aralAu$urAtateavoinlei; cAci daca
flarea) gurii lai (Ps. 32,6). Iar sAnul,la'. Unul Nriscut,
('areestein sAnulTatdlui ( Ioan I . I 8 ). in fonna de planti
n-ar fi voit. n-ar li cazut.
Din adAnc, Noteazdcum diavolul arunci pe oameni
saudupa chipul plantelorsereferi la pontul vielii (Apoc.
in intunericul cel mai din afari, pe care aici il numegte
2,7). Din radacinae pentru spusa:Ca o riidacinaTe-ai
adinc, adicA groapa fAra fund. fie ratacindu-i, fie
ridicat, Fiul Meu (cf. Is. 53,2). Prrn spusa:Va inflori gi
impingAndu-ipe cei ce asculti de el. Se intAmplauneori
odrasli lacob (cf. Is. 27,6) se inlelege Hristos, al ciirui
cd ia qi oameni neinfr6nalica impreun:ilucratori cu el in
rod mAntuitor a umplut pimintul qi cele asemenea.
ratacireaaltora, ca qi pe inchinatorul la idoli pentru cel
Noteazi deci cum s-a spusdespreDumnezeupAuece gi
inqelatde caree vorba aici. De aceeavedeqi oameniintre
ntstireu c'uydntulli qi cele asemenea.
qerpi,adicAdemoni atragandpe cei biruigide ei. de care
Sau cu ld qniri de ape. Izv oared,eape dupii spusa:Ia
ne va eliberaDomnul.
Tine este i:tnrul vielii (Ps. 35,9) sau: M-uu pdrtisit pe
De rdul. Noteaza ci e vorba de rdu, adicit de pecat,
Mine. i;v<trulapei vieyii(ler. 2.13); qi alteleca acestea.
pe care il vedem nascut in mod principal din libcrtate. Iar
Iar stralucirei se spuncpentruca estesr'dlucireu sluvei
fdrd t,oieSrsilili nu trebuieinleleseca o puterece-i sile$te, (Evr. 1,3)gi:Doamne,intru luntinaTuvontvedeuluminri

z'r7

Epistolc
(Ps.35.9) si cele aproPiate.
in ce priveEte (proniile) inteligibile' Ele arate pronrite, ca de exemplu: Cu un t'ttltur vtt acoperi cuibul sr'tu
Iu
iDeut. 32,t 1) 5i celelalte.Sau darurile.de exemplu:
rlesthizimdna Ta (Ps. 144,16) Si'.Cel ce dti hrand la tot
truoul (Ps.135,25);caci aceastaesteqi mai mult un semn
vazul
al providenlei. Sau"urdtdrile' pentru ca s-a facut
(l-ac' lb)
in ctrip de om sfin1ilordin Vechiul Testament
si ca buhul Sf6nt in chip de porumb' Dar providenla se
irara r;i in pedepsireacelor necredinciogi;caci s-a spus
(Osca
orrn oiooto., Si ttt fi ltr t'rtp,tnlera qi ut purdr'sll
i j,zi. rar putcrile iui le reprczintdochri 9i numele altor
(lui Dumnezzu)
rnadutut. irupegti.lar intre cele proprii
(Amos' /)'
e s t e1 i n c i m b l l r n z i r e ac .u m s e s p u n el a A ' t ( ' s
se
Caci e propriu firii dumnezeie5tia nu patimi 5i a nu
tmblan;i. dupa cum 5i a pierdedcprLnderilcrcle' precum
(mtslutl(tr)
s-a zis: Dunne:eul ttt'rlru eile rtt( pierul(tr
(Deut. 4,2.1).Iar celelalteinlelesuri ale celor spusesunt
vidite celoriubitori de osteneali.$i inlelegereamai inalti
pot
si alegonca a lor nu e nepotrivita cu ele Dar se
inlelele prin ele 5i scopurileEi stabiliralile'ca n-eschrmbarea5i neprefacereahrii dumnezele$tl'care se lncrupui . t . p ' . i n p i e t r e l e d e l a t e m e l i e l a r p r o c e s i u n i l c5 i
rdsp6ndireabunitalilor existenteinmod
deorebitile'a.uta
fresc in El, ca in pilda crinului ce raspandelte buna
mireasma,din care pricini i se qi spuneflourea cdntpului
ca
si crinul t'diktr (Cant. 2,1). Iar unirile trebuieinlelese
intou.."r.u spre El qi legatura cu El a fipturilor'.motiv
lar
o"nou.u." e^indicaiqici piatra din capul unghiului
podoabelefemrnine.pomenitc la Isaia' descriu bogalia
i u m n e z e i e q (t ci f l s ' 3 ' 1 8 - 2 4 ) '
I t o r f e l u r i t aa p r o v i d e n l c d
Iar smima,arima 5i fildequltrebuieinplese ca providenla
care reface sau ii pute."a deosebitoareqi purificatoare'
lar
Dar se descriu qi cele prin care se inarnreazacmeva
cele
ele inchipuiesc-putereacare pierdc 9i desfiinlezza
contrare. Iar la armatura putemicd se^referi poate $
t; ,rsn i,nt aurit (Pi 4zl'11) si: incinge sabi.a.Ta
;;;;
p e s t em i i l , , t l u lT t i u , P u t e r n i t e r P s 4 4 ' 4 ) C a c i s a b i ae
arma asora. cum istorise$lcFilarh' La fel esteun meSter
tot cel ce lucreazi prin foc'
faurar
'
ia ospege.Sunt ospeleca in Evanghelie(cf' Luc' I 5)'
canJie tJieuiletul cel gris 5i celelaltepentrufiul risipitor'
De multefeluri Ei indirecte' Vorbclte desprenelnlplinirea fagaiuinlclor, intrucit cele prczise nu 5s viid
iuse ta linrl; de piida. ca sa aratampuline din celemulte'
(l'
t't> |
s p u s ac a t r eI a c o b .F i t 'te d rt m ntt I l t ( tI cI L t tl t i u a c :
qi cele despre rAminerea.la imParalie ' :at"l."!tl .ll:
oar
i)arid. prezicerecarenumai la Jratarenu s-allnpllnlt'
ce s-a
nicidecum in inlelesul ei adeviLrat'Cici ceea
din
iaeaduit lui lacoL despre domnia lui 9i a celor
lui s-a implinii in sens inalt in Hristos' ca 9i
#;r;f"
p"l"altllil
sta^pinirea
catreAvraam desprefagaduinlele
-despre'binecuvAntarea
neamurilorin el lar Iagidulnla
si
iatrc bauid se rclcrd numai la Hristos La fel 5i cele ce
par spuse desprc Solomon in Psalmul 44' Deci l-agade
l u * 1 i t . u . . . , . u . a v i n d i n l c l e s u r id i f e r i t c 'l e - an u m i t
de la
multe l-eluri,dar nu ca pe unele menite sa se abati
cu
adevdr,ci ca celc ce vor descopericeeace se a$tepta
dupe
(
tr'
t
ca
e
sfanta
ttldnl
u
(Despre
r
n
t
u
eu
i
C
adevarat.
aceqrisfinli; cici Teodor de Mopsuestiaa calomniat-o
foane nebune;te;.
Forme compuse. Forme compuse nume$tecele ce se

278

'

fac in mod simbolic mai presusde ele insele' mai presus

de a fi inlelesea$acum apar qi sunt prezentatesrmplu^ln
scris; caci nu ," duu drepi chipuri ci numai acoperimdnt
si chip al intclesurilor9i vedcnlormai adinci' Daraceasta
cei
l- rfJn. p"itou ca simhoalelenu au fost inlclesede
in.lpuUtti ca forme compusetainige mti.prg;us"de ele
i n s e i e :o s p u n c .c a s a n u s e c o n s i d e r ec c l e d i n l a l a t o r
demnede disPreluit.
Una - nigraita. E inleleasa prin ea tradilia negraid
ca una ce se
si tainicaa Scripturii. comunicatasimbolic'
liprinla prin siinboalc:dar ea e 5i sdlarEitoarea sfinlirii
(TeleorlK(v), ca una ce preda actele sfinlitoare ale
Tainelor printr-o tradilie sfrnlitoare'Acesl conltnut negraite inrplctil cu cuvlntul. carcpnn smbolul expnmaou
igr
E unit cu'conlinutul ncgra.it5i rainic' Caci in simbol
gese$teo umbra adevarulnecunoscutpublic, ca.inpasca
Iegii, Pasca adevarata.precum s-a spus:Pagtele nostru
Hlistos, s-ajertfir pettu u noi (t Cor' 5'7)'
Iar o altapartea tradilieiteologice(scripturistice)este
aratata ti cunoscuta nu prin sirnboale; pe aceastao
nu-"qt"'qi iubitoare de inlclcpciuneqi dovcditoarc'Ea
este."u.-e ne predainvalaturilenloralenaturaleil cele
de fAptuitalecrealtei.Aceastaarc o putereconvlngatoale
mai uadita5i un adcvarnrai strdnslegatcu cclc ce lc spun;
ptit ua"rttu este mai doveditoare Latura si.mbolici nu
'-a
efiou,".au de-a convinge, ci o lucrarenevazuta;i
cienta care intareqtesufletele tainice 9i contemplauve
orin ehicituri tainice sau sinrboliceqi le intemeiaziiin
hrisris prin taineleinvatatcnu prin cuvant'ciprin ticere
gi prin elc lumineazarttiltca prin dcscoperircaunor lluminari ale lui Dumnezeu sprc inlelegereatatnclor.rep r i i t e . D e c i n o t e a z ac a t r a d i l i at c o l o g i c i(i a S c r l p t u n l o r )
E s r ci n d o i t ai d u b l a r 5 i i a s c a n r ac u r n 9 i c a r ee s t e sivargitoaredc slmlre
$i una simbolicd SimbolicA9i
" aauau." ." savirgeqteprin simboale,ca celeale cultului
dir Lege 5i ca Tainelesfrrtelor lucrAnlainiceale noasre:
d"r alc-noistresuntnraiinaltc 9i nraiduhovnicc5ti'lar cea
iubitoarede inlelepciuneqi doveditoareprin inlelegerea
iapturilor gi a unor iconomii dumnezeie;tiqi a tilcuirii
contemplativea celbr spusedespreDumnezeu'se spune
inr iScriPturi.
direct
---Con
ngi
leaga pundnd
Si leagd. Convinge 9.i
a d e v a r u lc a o l e g a t u r a9 i p c c e t ep c c c l c s p u . s e . l l l a c
c r e z u t c e l o r c e a s c u l t a .I a r p r e z e n t a r c as l m D o l l c a . l l
c ri reed.i n c i o E if a n r i l i a r i l u i D u m n e z e u p r t n
face p
' sea cueair q
p r i n d e p r i n d e r e af l r p t u i t o a r eq. i p r i n
cele
.
u
i
" le-a numit 9i inilieri neinvalate
p
L
chipuri,
PuoraloTiqq)
luSr6dxtouq
Sau ai tridigiei /egii. Nu numai tradilia legu'.ct 5t
sivirsirea sfinteior Taine a fost legatade simboale'$i
n, " de mi.tue, odatece 9i ingerii ne aduc taineledumarata
nezeiegti prin ghicituri. $i insugi Domnul se
invaldndu-nedeipre Dumnezeuin parabole'
Iiin tradilia inviilaturilor desprcDumnczeu:unaeste
lunegrdiui si tainica. carc e simbolicd !l slrnUtoare.ll
cra"toare;iar alta e aratata $i cunoscuta' care e iubitoare
de intelepciuncAi doveditoarc9i convingirtoare.. .. Iie la simboalele. Prima lucrcazd pnn slmbollca
in
naturald,a doua ne-a predat invaleturile neprihinite
Scriptun.
- -i'rin
ghicituri. Prin ghicituri. cum face ingerul din
ZoiorioTcf.Zah.3), care da chipul lui Iisus Iosedecai

Epistole
imbricimintea lui gi vorbeqte despre El; 9i Gavriil la
Daniel care istoriseqtecele despreHristos, spunind cele
tainicereferitoarela El; qi alteleca acestea.Iar lucratoare
ale celordumnezeie;tinume;te saupe celece fac pe omul
ce se impana$eqtede ele Dumnezeu sau pc cele lucrate
de Dumnezeu.
Prin chipul celor de pe masd.. Prin cele ale mesei
(tpon6(rootv) numelte Tainele sdvdrqitepe Sfdnta
Masa prin binecuvantarea pdinii 9i a potirului. Dar
noteazdca qi Vechiul Testament gi cel Nou ne preda
multe prin simboale;gi pentru ce.
Viala omului. Socotescca el a numit viala omului
neimpa4ita intAi pentru lucrarea corporaliia sufletului,
al doilea pentru complexitateaqi multele p14i ale trupului. Priveqte cdt de minunat reda ccle ale sufletului.
Vorbind de ncimparlirea sufletului, o numelte partea
nepatimitoareiiar aceastaeste ceea cc e mai sublre in
suflet 5i, cum ir zice cineva,floareaIui, careestemintea,
din care rdsaregi puterearalionala;prh minte sufletule
qi intelegator;in minte se vad in mod cunoscatortainele
simple gi oarecum dezvelite, fara simboale. Iar parlea
impa4ita a lui esteceeace nume$teqi parteapatimitoare
(pasiva$i patimaqa),iar aceastaputerea sufletuluie unita
cu simlurile prin duhul, care e la mijlocul sutletului qi
trupului; in duh au temelia puterile simlirii qi ale
inlelegerilor cunoscdtoareprin gdndire. Aceasta este
parteapAtimitoarea sufletului,intrucit sufletul e minat
prin simlire spre impatimirea lui de cele sensibile.
Aceasti partea sufletului,putem spunecd nu e curateca
mintea,nici nu poatecontemplaceledumnezeieqtigi cele
qtiuteqi inteligibile in mod nemijlocit, ci are nevoie de
ceva mai ingroqat,de o calauzaspre cele simple gi netrupesti, lucru pe care il implinesc simboalele ce conduc
prin cele irnpa4ite,adica prin cele sensibi.legi vdzute.
$i partea nepdtimitoare a sufletului. Partea
nepatimitoarea sufletului estecea inlelegatoare,nu total
de patimire(de pasivitate),ci neavdndpomirile
nepafla$A
in afiua pdtimirii, intrucdt trupul cadesub multe inriuriri
rele, pc care sufletul nu le suportA fArl propria voire.
Parteapatimito;uea sulletuluie ceacarepercepeceledin
afari prin simluri; ei au spuscd s-au predatin mod trupesc
prin simboale cele dumnezeieqti,prin care suntemridicali
la vedereacelor nemateriale.
in mod clar invdldtura despre Dumnezeu (Scriptura). $i cei ce aud invalatura clara gi goala de acoperAminte despre Dumnezeu igi intiparesc in ei unele
chipuri spreinplegere, cdliuzind prin ele pe asculdtori.
Altfbl: teologia clara e, de pilda: S-a aritat Domnul lui
Avraam saului Moise gi:A :is Domnul (leS.'7)tti: A.lbst
cuvintul Donuutlui tdtre pntoro c (Ier. 47, I ) gi cele asemenea.Iar clarde cind nu se aratdDomnul prin simboale
figurate.lar formd l'iguratae vedereaevlavioasi pe care
o printinr prin astl'elde spuse,potrivite lirii dumnezeieqti.
Un chip oarecare - spre tnlelegerea. Precum prin
pomi dumnezeiesculAtanasie infaligeazaipostasuriJe
inchinateiTreimi gi ceilalli sfin1idin altele.Dar qi crealia
lumii a fost produsd ca un fel de simboale ale celor
nevazuteale lui Dumnezeu.
$2
Precum zice - Pavel. Apostolul zice aga:.Cele

nerd:ute ale lui, veEnicolui putere, in.fdpturi se vdd

(Rom. 1,20). Iar Hristos (caci pe acesta il nume$te
CuvAntul adevarat), zice'. Dacri v-am spus vr-tudcele
pii ntAnte;ti ;i nu le credeli, cum veli crede de vd voi spune
youii cele cerz;ti'l (Ioan 3. I 2) :;i toateceleca acestea.
De aceea teologii. In mod cuvenit gi legiuit arata cA
privegtebucuriacelor ce tac cele bune gi chinul gi osinda
celor ce pacatuiesc.Iar sfaturileqi indemnurilece feresc
de releleviitoare le numelte purificatoaregi neprihAnite.
ca de pilda:
Iar omenegtigi mijlocii, intrebarileinteresate,
U nde este.frateletdu"!(Fac.4,9); Si:Pogordnd voi vedett
(Fac. i8,21); fi: Domnul cercetea:dpe cel drept;i pe cel
necredincios(Ps. 10,5).Acesteasunt la mijloc intre cele
ce ii convin lui Dumnezeu qi intre cele ce apar cu totul
necuvenite,adici asemeneatlarelor qi materiilor neinsuflelite. Iar facute mai presus de lume gi in chip
numegtepe cele ficute in chip desivdrqitor,
desavAr5itor,
potrivit cuvintului qi singurei vornle a lui Dumnezeu.
Legi vazute,ca ceacare scuzao f'ecioardviolatdin pustie
qi cele asemenea.Iar rinduieli nevazute ca cea care
sptne'.L-am iubit pe lucoh, iar pe E.wu l-um urdt Sraltele
ca aceasta(Rom. 9,I 3). Pirintele le-a prezentatin multe
feluri, pentru ci pe unele ScripturaJe-apredat in mod
simbolic, pe altele in chip neprihanit gi mai presusde
lume.
i n mod potrivit cetltlii. O panea fi)osofieiestepractici,
o alta contemplativd-Si o partea celei practice(faptuitoare)
ca
esteob$teasca!carese nume$te$i sociala(cetaleneasca),
cea legiuitoare, iar alta individuali, ca cea etica- Iar la
mijlocul celei practiceesteceaeconomicrl iar o partea celei
contemplative este cea naturala, care cunoa$teprin cele
sensibilegi schimbatoare,care estegi cosmologicii; iar cea
vtdtoare (intuitiva) qi teologicdcontemplaceleinteligibile
gi eteme. Iar la mijlocul celei contemplative estecea care
cunoalte cele eteme gi sensibile,care este astronomicdqi
matematica.De aceastanu vorbe$teScriptura,iar Evreii o
av,in Deutentnom.
Nu o ktorie simpld. Cele spuse in ScripturA in mod
simbolic sauistoric nu descriuo istorie simpla"ci o desiv\ire
a vie$. Iardesavdqirea viegiizicecaestescopulshnli.lor,care
este ca prin Scripturi sa se des4v6rpascacei ce sunt invalaf
spre viala veqnici Iu aceastao urmareste in mod necesar
inlelesulinalt qi alegorical ei.
Sd venim tn mod sfin{it. Scrie a trece (6tapoivetv),
in loc de a patrunde(61cpdll,tv). Aceastainseamni a
patrundegi a intra sau a ajungeinliuntrul lucrului. Aga
zice qi Diogenian.
Luminile mai presus defiin(d.Lumini mai presusde
hin1a,inteligibile gi dumnezeiegtinume$tepe atotneprihanita qi PreasfintaTreime. Iar intcligibili, ingerii superiori. Deosebirea acestoraam ardtat-o deplin in scrierea
D e.spr
e numiriI e duntne:ei eSt i
Despre proniile - lui inteligibile. Despre providenle
vorbeqteca in Evanghelir:Foc unt venit sd arunc pe
ptlmdnt (Lrsc. 12,49).Desprecuvinte,ca la leremia:Na
sunt c ut'i ntele M eI e uSam lbc ul. :i ceD omnul (ler. 23,29).
Chipul focului trebuieinlelesdeci altf'elref'eritorla Dumnezeugi altfel referiror la cele inteligibile,la ingeri adicA
qi la providenlelegi cuvintelelui Dumnezeu.
Cdnd (exprimd) cauza. Chipul focului in sens de
cauza se refera la cuvintele Domnului; iar in sens de
existenlii, la Dumnezeu; iar in sens de impiifla$ire, la
)1q

Epistole
lnseri. Iar in sens de cauzl e deosebit de cel in sens de
i;pnrtaqire; primul arata fiin1a care este prin ea insaqi,
avdnd adaoschipul dumnezeiesc,care este al ingerilor.
lar ceeace exisla cstecuvdntul dumnezeicsc,ce provine
din Dumnezeu.
Precum qi tnlelegerea acestom. Chipurile se referi
la subiecte(substanle),chiar daca sunt identice.
Cercetarea (celor propuse) - de voi. A venit spre
cercetareqi tema din Prrt erlte despreinlelesulhrlnei'
$3
La cea lichidl!. Noteaza ci a numit hranl Ei biuturi
lichida.
Paharul - rotund. inplesul paharului 9i al rotunjirnii
lui.
Fdrd tnceput qi fdrd sfdrSit' DeclarA providenia lui
Dumnezeu fara inceput, nu pentru ca le-a precugetat
incepdndsAexisle deodatacu lucrurile, dupa acei lipsili
d c m r r t e c x r e s p u n :o d a t a c u D u m n e z e us u n t t o a t e ;c i
pentru ca gi inainte de-a fi fost fAcutelucrurile de catre
bu-nereu, (existenlele),au fost ideile saumodelelelor
adica etemele lor inplesuri (de care am spus in scrierea
Despre nuntirile dumne:eie;ti ca dumnezeiesculPavel
le-a numit predcterminari)qi ca in ideile 9i inlelesurile
acesteaale lui Dumnezeu erau prefigurate cele ce vor
f i a d u s el a e x i s t e n l a ;5 i c a p r o v i d e n l a l u i D u m n e z e u
a p r e e x i s t a tf a r a d e i n c e p u t i n t r e g i i c r e a l i u n i . C a c i a
a[arlinut proniei lui Dumnezeu sau cugetarii lui
a n t " i i o u . e - s av o i a s c d s a p r o d u c a c r e a ! i a ,c a i m p l i n i r e
a bunatalii lui inainte cugetatoare (proniatoare)' Ca
umrare, providenla (pronia) e declaratAgi fara sfarfit' ca
cea care uu fi cu ingerii nemuritori :;i cu noi' care vom fi
fiicuti ncmuritori. 5i va fi toatecelc bune pentru nol'
inlelepciunea Si'a zidit siagi cosd. Arata .ce insea*na ca inlelepciuneaEi-a zidit sie:ii casa 9i in ea
in ea'
-b,src cele ce le-a spusgi sunt in afaraei 9i
"pregateste
tn toate. Despre aceastas-a vorbit in scrierea
Despre numirile dumne:eieSti,cum sti li se mi5cA.Dar
noteazi ca numegtepropriu-zispe Dumnezeu.
in Sine prin depdgirea. $i in acestease arataprin
deptiSirecA nu trebuiesa inlelegem ceeace se spuneca
o privaliune 5i inexistenla.
ce este casa
$i stdnd. Aici mi se pare ca exphca
(6oticr), adicara mdnereu cumeste; cici in grecefte cds i
(otio) estede la.r/ard (ilori).
Nicidecum tn afard de Sine. Deoarece a inleles prin
c u v d n t u l s t i n d p e r s e v e r e n l ai n n e s c h i m b a r e , i a r
m i ; c l t n d u - s ec u r e f e r i r e l a p r o v i d e n l a ' t r e b u i e . s A
adaugim i n i ntr eg,ime, ca sa seinleleagacum secuvlne'
Caci nici nu stain intregime,ca qi cdndnu s-armiqcaprin
p r o v i d e n t An,i c i n u s c m i S c ai n i n t r e g i m ec, a 9 i c i n d s - a r
sa. A/tlel: a spuneca Dumnezeu
muta din-persevercnta
lui provili.slri, fi ie ;i ni;cri pltrurel' ardtandlucrarea
Sauchiar a spunecdniLi nu std,
denlialain perseverenla.
niti nu se mi;cd arali perseverenla lui in providenla'
Toate cele de aici le-a explicat de multe ori in scrierea
i e;t i'
D esprenuni r i le d umne=e
ti4
Hrana tare. Care e hrana tare Si care cea lichida

280

Hrana tar e desivdrqirea durabila.

Puternicd, unitard. Spune ca cunostinlaunitara 9i
neimpa4itadespreDumnezeunu impartein cuvinteleei
minteain inlelesurilemateriale,ci il f acesacugetcintr-un
nrod unitar firea dumnezeilsci mai presus de lire 9i de
neapropiat- pe cel ce are simlurile omului launtric depentru aceasla.
pnnse
'
$i impdrgite. Socotesc ca in general accastaimplicA
in sine curgerea gi cele unnitoare.
Cdlduzind. Ctrci nu intr-un singur fel, ci in multe 5i
variatel'eluriltim sa conducempe cei pe carc ii invatarn
spredesivirgireacunoltinlei lui Dumnezeu.(Adici penru ce aseamanicele dumnezeieqticu roua, cu apa' cu
laptele,cu vinul gi mierea).
Le ddruieSte - celor ce se apropie. Spune ce arati
simboalele.
A se ospdta cu adevdrat. Noteaza ca Parintele deriva
numele grecescde ospa!leutoliaq) de la bine (t0) li a
fi (6Ierv).
F-dtdtoare de viald Si hrdnitoare de copii. A hrini
tinerii buni. Aceasta (xoopo'[po9og) e din Homer; cici
x6poq, inseamni tAnar iar prin addugarea lui t devine
xo0poq,; de aceease spune KoupoTpogog, hrinitoare
de copu.
$5
Se spune cd - Dumnezeu ' se tmbatd. Noteaza cum
se spuneca Dumnezeuse imbata qi de la cire vine belia
nourtta; qi in ce sens vorbcgtedespre extaz (ieqire) la
Dumnezeu.
Fiind - peste putinla de a fi tn\eles. Dumnezeu e
mai presusde-aingelege9i de-a fi inleles'ca 5i deasupra
lui a fi.
imbdtat Si totodatd. Noteazacum se spunein mod
conccntratci de Dumnezeuse zice ca e imbdtat qi iegit
din sine (in extaz).
Ne t'om tmpdrtdqi^tn acelagi mod. Aratd care sunt
cinele sauospelclein Inrprimliaeerur^ilor.
Aqeztrei. Arari .a iqctrt"" in imparalia cerurilor
csteodihna $i viala fara lipsuri Ei cele urmatoare.
veselie sau bune cugetare
Veselia. Prin
se
(ei)Qpoveiv; caci aceastaesteveselia:eoqpootvn).
inlelegecu adevaratIisus.

$6
Somnul in sens bun. Arata cum a inleles dupd
Dumnezeu, somnul 9i Privegherea.
Teologie simbotica. Noteaza ce cuprinde Teologiu
sintbolicri. in ea s-a tratat mai pe larg despre aceste
chipuri.

Epistola X
Epistola. Epistoh este demna de vechimea sf6nti qi
de uienicul pe care il iubea Iisus' marturisindu-i
mullumirea. Se poate deducedin ea 9i din Epistoh VII
cdtre Politarp, ca atunci c6nd a scris-omareleDionisie
avea in jurul a 90 dc ani. Ciciin Epistrtlu Litre sfQntul
Policarp spune ca aflindu-se in cetateaHeliopolis din

Epistole
E3ipt. a vizut o eclipsl a soarelui in vremea crucii lui
Hristos, care a avut loc in al 18-lea an al imparaliei lui
Tiberiu; caci in al l5-lea an gi-a inceput propovaduirea Domnul lisus, cum se aratiiin Evangheliadupi
Luca. $i propoviduind trei ani qi puline luni. Domnul qi
Dumnezeul nostru pitimette de buni voie, deci in al
l 8-lea an al lui Tiberiu. Iar Tiberiu a impdrilit 23 de ani,
incdt de la patima mintuitozLrepdni la moartea lui Tiberiu
au trecut cinci ani. Iar sfdntul Evanghelist Ioan a fost
exilat in insula Patmos, una din insulele Cyclade, in
ultimul an al. imparaliei lui Domilian. Iar acesta a imparaft l5 ani qi 5 luni. Deci de la anul l8 al lui Tiberiu,
cdnd a fost eclipsa. pina la moartea lui Donrilian sunt
64 de ani qi 7 luni. $i presupunemcd dumnezeiescul
Dionisie, cdnd a viizut cele din vremeacrucii Domnului
avea25 de ani, inc6t socotescci tof anii ce-i aveapAna
la scrisoareacatre Policarp au putut ft 90. De exilul
preasfAntuluiIoan in vremealui Domilian pomenegteqi
Irineu in cartea III gi V, a scrierii Contra ere:iilor.unde
a insemnatqi timpul. Dar qi Clement al Alexandriei in
scrierea:Care bogut se va mintui'!
Cdci nici tn veacurile. Noteaza ci nu Dumnezeu e
cauza separdLriipacitogilor in latura de-a stdnga, ci
pacatogiiingiqi sunt cauzeledespdrlirii, despa4indu-secu
pe ei de Dumnezeu.
desdvdrgire

$i fn numele lui Dumnezeu. Numele lui Dumnezeu

inseamna sau a facc ei totdeaunatoate in numele lui
Dumnezeu,sau ci cei ce se numescdin Dumnezeusau
din Hristos,vieluind asemenealui, se nunlescqi ei dumnezel.
Soarele Evangheliei. Numeqte cu dreptate soare al
Evangheliei pe acestdumnezeiescIoan. Deci zice: Ci
eu invinuindu-i gi ocirlndu-i pe cei ce te-au inchis pe
tine, soareleEvangheliei intr-un loc, mA rog sa te vada
gi sa alerge la tine, ca si se mdntuiascAlumindndu-se.
Ciici precum qi-a pierdut mintea cel ce socote$tesA
inchidi soarele acestaintr-un loc, aqa qi ace;tia qi-au
p i e r d u t m i n t e a s o c o t i n d s a m a r g i n e a s c i ll u m i n a
Evanghelieiimpreunacu dne in -insulaPatmos.
Iar pe noi nimic contrar. In loc de nici find tu
departe.Dar noteazaca marele Dionisie a qi proorocit,
spunind clar ci Dumnezeui-a descoperitca qi sfdntului
Ioan ci in scurt timp va fi eliberatdin exilul in Patmos;
ceeace s-a qi intAmplat. Caci precum am spus,in scurt
timp dupi aceea,in ultimul an al impiritiei lui
Domelian a fost alungat din Patmos, pornindu-se
prigoana lui Domelian; apoi in jurul morlii imparatului, Ioan, cel mai mare Evanghelist,vededumnezeiasca
Apocalipsi.

NOTE
1a
EPISTOLE

Epistola I
275. Lumina cuno$tintei lucrurilor createne ascunde
intunericul sau misterul in care ne intdlnim cu Dumnezeu. Lumina aceastane pi.ueazd de trairea experienlei
necunoaqteriilui Dumnezeu.Intunericultainei lui supraluminoasee acoperitde lumina cunoagteriilucrurilor. Cu
cdt cunoagtemmai pulin lucrurile sau ne dam seanrade
n e e x i s t e n l lao r r e a l i . c a c e l ec e a u o c x i s t c n l i n e s i g u r i '
lipsitdde fermitate.cu atAtcunoaqtemmai mult pe Cel ce
susiinandu-lepe acestea.Pc Dumnezeu
estecu adevdrrat,
il cunoagtemcind ne dam searnaca e mai presusde cele
cunoscute.

'

Epistola II

276. Se face o deosebire intre Dumnezeu in Sine

gi lucranle lui lacatoare de hine qi indurnnezeitoare.
Dumnezeuin Sine e mai presusde Dumnezeuca obirqie
sau ca inceput al bunatatii qi al indumnezeirii. Darurile
ce ni le comunica ne ajuta sa imitam pe Cel de neimitat
in Sine qi si ne indumnezeim,dar El ca obirgie a acestor
daruri riim6nede neimitat gi ca Supradumnezeu,cAci nu
putem deveni obdrqiea binelui gi a indumnezeirii cum
este El. Noi ne indumnezeim 5i devenim buni prin impiniqire de darurile ce ni le comunici; El insAesteprin
Sine Dumnezeuqi bun, deci de o bunatategi dumnezeire
deosebiti prin fiinla de cea dobAnditade noi. Noi ne
facem buni ;i ne indumnezeim prin relalie cu El, prin
darurilebenevoleale lui. El esteDumnezeugi bun nu prh
relaliacu ceva saucu cinevadeosebitde El. $i trebuiesa
fie cinevacarearebunatateali e Dumnezeuprin Sine' ca
inceput al bunatalii gi indumnezeiriidaruite noua. Nu e
nici o autoritatedeosebitade El sau superioari care-l
indeamna la bine. El e bhele prin Sine. El e binele
nerelativ. Avem aici o deosebireradicala, nepantcistii
intre Dumnezeuqi crealiune.$i trebuiesaexisteun astt'el
de inceput fara de inceput al bundtilii, iubirii, puterii $i
unitalii tuturor. Trebuie sa lie o existenli prin sine,deci
atotputemica,care e binele prin sine,nemarginitde nici
fericitli gi absolut liberi a
o autoritate.E spontaneitatea
de nici o dependenla.
binelui, nemdrginita;i nemicqoratA
Putereaaceasta.nemirginita a unui bine in Sine' explicii
gi orice bine in alte existenle,in relalia cu El.

Epistola

III

277. Dumnezsu rlmine mister li dipa intrupare.

Dar pe de altl pane se faceqi cunoscutca Dumnezeu.De
aceeapoate spunedespreSine cine este gi pot spune gi
oamenii, dar de pe altA parte rAmAnede negrait. Precum
in intdlnirea cu Dumnezeu cel neintrupat traim atat
prezenla,cit qi taina lui, aqaseintdmpli gi cu Fiul lui cel
intrupat. Pe de o parte se face mai cunoscut, dar aceasta
nu epuizeazatainalui. Cum sepoatetaceipostasulFiului,
ipostas al firii omeneqti'l Cum priveqte Dumnezeu prin
ochi ornenegtigi cum il vedeauprin ochii lui omene;ti
Apostolii qi ca om apropiat gi ca Dumnezeumai presusde
inlelegere'?Cum graia Dumnezeu prin cuvinte omeneqti,
dar se simlea in cuvintul lui puterea dumnezeiasci
necuprinsi'l Se aratAin aceash ca omul e creat de Dumnezeu,cd nu e prin hinla contrar lui Dumnezeu,ci poatefi
ficut in modul cel mai intim chip de tainl al lui. E gi omul
o taina,degio traim in imediataintimitate. Pe de alta parte,
degi mirginit, umanul e facut sa inaintezesau sacreascain
Dumnezeu la infinit.
Epistola

IV

278. niul lui Dumnezeu fiind mai presus de fiinli

sau de existenli (fiinla de la gr. etvat) s-a ficut fiinla,
deci existenla cauzata,marginita, creata,ramanand$
Cauzatorul ei Cel mai presusde fiinla. Dar s-a facut totufi
fiinla mai presus de fiinlA, pentru ca nu gi-a luat luea
umani ca noi din legaturadintre bifbat gi ferneie,ci a
luat-o din Fecioara,punind in ca in lucrare putcrealui
mai presusde lucrareaomeneasc,r.D:u luea lui omeneasca.dcqie facutdfiin1dmai presusde fiin1a- cum zice
in Sco/li SfAntulMaxim - a fost totugi gi lre omeneascA.
E qi aici o imbinare de afirmagieqi negalie.Caci esteom
ca noi, dar in acclaqitimp e om mai presusde noi, cum
nu se poate constitui prin legea flrii. Avem gi aici nu o
negalie simpli, ci o negaliein sensulde depigire a ceea
ce se petrecein crealieprin lcgile dateei. NelucrAndcele
onene$ti numai ca om, nici cele dumnezeieqtinumai ca
Dumnezeu, lucrarile lui sunt teandrice.E un temren
introdusde Dionisie Areopagitul.Aceastanu e o alnestecare panteistaintre uman gi divin. Caci Dionisie nu
vorbeqte de o fiinla teandricii, ci numai de o lucrare

283

Note la Epistole
teandrica, in carc subiectul.e unic' dar firile doui. El
uneqtelucrarile lor intr-una, fara str le confunde, dar nu
si fi;ite. Daca fiintele riirnAndistincte.ca izvoareale unor
iucr:iri distinete,iucrarile unile de ipostasrimln ;i ele
neconfundate.Ele pot fi unite prin ipostasul lor unic. dar
nu gi fiinlele sale. Cele doui fiin1e rdmdn necompuse
lntr-una, ca doui surse de lucrari difcrite, pe care
ipostasulcel unul, compus,le unegteintr-o Iucrareunitl,
,,prin noutateanrodurilol' saunoua,farasale ionfunde.
Aceastainvalaturi a dezvoltat-oSf6ntul Maxim in AmDigaa,capitolul5 d; Taina iconomiei lui Hristos,,asalvat
deodati atAt deosebirea lucrarilor' cAt 5i unirea lor, cea
dintii putAndu-se contempla in chip nedespirlit-in
ratiune; naturali a celor unite' cea de a doua cunoscindu-se in chip necontopit in modul unitar al celor
slvArgite" (ed. rom., p. 58). Aceastapentru ctripostasul
cel Unul al Cuvintului s-a facut,,compus" prin asumarea trupului (ed. cit.. p. 48), dar firile lui au ramas
douA, nerealizindu-se o fire compusd. Cdci in acest caz
n-arn.raifi fost nici Dumnezeu,nici om. Hristosnu umbla
pe ap6 nescufundat,nici ca omul obignuit.nici ca Dumnezeu.Dar umbla cum numai omul putcaumbla 9i nu se
scufundacum numai Dumnezeu nu se poate scufunda'
Era autentic uman gi autentic dumnezeiesc in fapta
accasla.dar ea rezultaca o lucrarenoua li penru om $i
pentruDumnezeu.E cevaanalogcu privireaomului prin
ochi. Ea nu e pur trupeasca,nici pur sufleteascii'dare $i
autentic trupeascaqi autentic sutleteascA'E o lucrare nouA
fali de amAndoua.

Epistola V
279. Precum lumina prea mare a soarelui ia ochiului
omenescputereavederii, dar omul iqi da seamaca aceastA
nevedere e produsA de lumina orbitoare, a$a !r o prea
mare apropiire de Dunrnezeu duce la totala neinlelegere
a lui. Cu cit egti mai apropiat sufleteqtede cineva, cu atAt
i$ dai mai mult seama de taina lui. E prea mare lumina
soarelui pentru ochiul omenesc pentru a o cupnn_derntreaga,deEie fiicut pentru a privi lucrurile prin ea. Cu atdt
mai mare trebuie sAfie lumina dumnezetascApenFu om'
deqi e facut pentru a o cunoa$te.
Acestae sensulpoziliv al intunericuluidumnezeiesc'
Cu cit il traieqti cu mai mare intensitate. cu atAtil inlelegi
mai pulin ;i i1i este mai greu sa-l exprimi. Acesta e
intun-ericuliupraluminos' Cind unirea cu altul e foarte
mare, nu-li mai dai seama de ceea ce este el in mod
distincl. Dar fericirea ce o traielti nu aduce o pierdere a
constiinlei de tine gi de el.

EPisrolaVII
280. Ceeace stiituiepurureain consriinlaoamenilor
ca adevar, deci conform cu dreapta raliune, aceeaeste
adevirul. Iar aceastaesteconlbrm cu raliunea ce ne vrne
de la Dumnezeu gi-L retlecti Pe El.
281. Oar Oeraliunea data de Dumnezeu, cei ce nul
recunosc pe Dumnezeu se folosesc in chip strdmb de ea'
Aceia soiotesc ca numai lumea sesizata9i raiu cu
simlurile reprezinta adevarul. Dar lucrurile se dovedesc
ca nu sunt di la ele, ci sunt createde un Creator mai presus

284

de ele, cere nu mai depinde de nimic superior lui. Pe de

o parte lumea esteo ordine minunata, pe de alta se simte'
in realitateacomponentelorei, ci nu e de la ea. Deci
trebuies;i fie de la un Creatoratotinlelept9i atotputemicDar lumea vazuta se arata dependenta de un spirit
suprem qi prin faptul ca e maleabili pdna la. un anumit
grad chiar de spiritul uman, care se simte el insuSi dependent de toate imprejurdrile, dar mai ales de o putere
suDrema.
'
Omul e miqcat de aspiralialui spre o existenlivegnicd
gi fericiti qi lumea e facuta sa poata fi miqcatd5i ea de
catrc el. in folosul acestuiscop. Aceastamigcarespre o
linta finala desavArqitinu poate sAvinA omului 9i lumii
declt clela Creatorul ei. care unegtepe de o parte menlinerea lor intr-o ordine minunata' pe de alta ii face sa se
migte spre o desivAr;ire pe care nu o au inca.
282. Putereasupremaa lui DumnezeuasupraIumii
se vedenu numai in ordhea ei minunata9i statomica,dar
in acela5itimp depcndentade un factor superior9i stlnd
la dispoziliaomului in aspiralialui spreo f'ericiredeplina
gi etema,ci qi in faptul ca uneori maleabilitatealumii in
iaport .u Dumnezeu se arata li in minunile sAv6rqitede
Dumnezeu in lume, in acest folos al omului flicind ca
unele sa se savar$easciin mod deosebitde cele ale ordinii
generale. in cadiul lor. Dumnezeu poate produc-eastfel
de fenomene.aducdndin anumitecomponenteale lumii
o putere superioarapentru un moment sau tlmp oarecare'
careinsa nu stricaordineageneralAa universului.
Daca omul poatepune, in anumitelucrArifolositede
el, puteri noi din spiritul sau,cum n-ar puteapune Dumnezeu astt-elde puteri noi, cu mult mai mari' in anumite
pa4i ale materiei, pentru scurt timp? Prin acte de sfinlire
i tuturor lucrurilor qi acteloromenegti,Dumnezeuaduce
noi puteri in ordinea lumii gi a vielii onrenegti'Omul
insuli poate deveni sfAnt gi dumnezcu prin eforturile sale
ajutat de puterile lui Dumnezeu.El nu se poateimpica
cu gindul ci scurnpii decedali au dispirut de tot.
Congtiinla unei vieli limitate la cea din lumea aceastaar
fi pentru om un chin, chiar daca ea ar dura la nesfArqit.El
are astfel experienla mirginirii lumii. $i el nu se poate
impaca cu posibilitilile 9i orizonturile mirginite 9i monotoniu pe carc i le dtr lumea aceasta.De aceea,el trebuie
sA traiasca o pregustarea veqniciei reale, prin gdndire gi
experienla, inci in cursul vielii piimantesti. Aceasti
deichidere spre vegnicie'inca de pe pamant,e temlia
credinlei. $i plictiseala, imposibil de suponat la nesfarlit
cu viala in lumea aceasta, face pentru el moartea nu
numai un eveniment al tristelii, ci 5i al nadejdii qi al
eliberarii.
Daca prin trupul inviat al lui Hrisots 5i prin Duhul
Sfdnt care din El se comunici in Taine credincioqilor'
intarind spiritul lor, materia devine un mediu de intAlnire cu Dumnezeu qi cosmosul intreg inainteaza spre
transfigurare qi desavdrqirein viala viitoare (careia
minunile ii sunt o anticipare), prin considerarealumii
ca unica realitate,f?rii alt rost decAta satisfacepoftele
rupesti ale omului ea (nrateria)devine pe de o parte
opica, intunecata, cum devine intunecata ti fala
oimenilor care nu cauta decat aceste placeri qi se
dugmanescinre ei luptdnd pentru ele; pe de alta face
ca ldinla sa nu vada in armonia tainica a naturii transparenla ei pentru Dumnezeu, ci si dezlanluieenergiile

Note la Epistole
elementelor descompuse,pintru satisfacereaexclusiva a
, poftelor mereu sporiteale trupului. Aceastaa aduscoruperea in naturi gi moartea trupului omenescDar trupul inviat al lui Hristos qi perspectiva
t r a n s f i g u r d r i i c o s m o s u l u i q i o d a t d c u a c e a s t ai n frinarea gi iubirea intre oameni, uniti cu iertarea
$ i c u c o m p a t i m i r e a ,v a f a c e i n t r e a g i c r e a l i a l u m i n o a s a , t r a n s p a r e n t Ac, u m i n c e p e s A s e f a c i l u m i noasd fala omului bun inca de aici. In starea
transfigurata a vielii in Hristos, toata materia va
deveni lumina. cum este ea in fond, plini de
lumina persoanelorumane iubitoare, avAnd ca
izvor al intregii lumini pe Hristos ca un adevarat
soarespiritual universal.Atunci nu va mai fi o
mare deosebire intre ingeri qi oameni. Nu se va
mai putea distinge intre un univers material ii
p e r s o a n e l e l u m i n o a s e i n u n i r e a i n t r ee l e ; i i n t r e e l e g i
Hristos.
Dar cei ce n-au dezvoltatin ei in lumea aceastadecdt
poftele trupegti qi duqmania vor emana din ei numai
intuneric qi vor fi inviluili intr-un univers intunecat.
intarit de demoni ca sursepersonaleale intunericului.
Dionisie vorbegte gi de o prelungire a luminii solare
in anumite momente ale istoriei poporului lui Israil. Era
o lumini care pe de o parte se intarea din Dumnezeu, pe
de alta din credinla oamenilor in care sporea lumina
soiritului.
Toate acestea arata cAt de mult lumea materialA e
legatade Dumnezeu.
Interesantereflexiuni despreaceastase pot vedeain
articolul patriarhului Ignatie de Antiohia, Orthodo,rie
et sauvegardede la crlation (,,Episkepsis" , Geneva,
n r . 4 1 5 , d i n 1 5 m a r t i e 1 9 8 8 ) . R e g r e t c d ,n - a m a v u t l a
d i s p o z i g i e q i c o n f e r i n l a D r . G e o r g e S u s s m a n ,D l e
Granzen der Welt im Kleinen und Grossenin der Sicht
der Phisikers, tinuti la Academia din Freiburg im Br.,
mai 1988, unde incepe in cadrul temei NaIur und Gott.
Din afirmarea acestora,se vede cii Dionisie respinge
panteismulfilosofiei eline,nefiind influenlatin acestsens
de neoplatonism,cum au afirmat unii din comentatorii
lui.

EpistolaVIII
283. Daca in Epistola yII s-a tratat tema relaliei
se trateaza
lui Dumnezeu cu natura, in Episrclu VIII
tema datoriei omului de-a ierta pe semenii stri qi mai
alesdatoria preotului de-a ierta pe cei ce se pociiesc de
picatele lor, precum qi tema respectuluipe care treptele
inferioare din Bisericiiil datoreazatreptelor superioare.
Cei mai inalli in trepte nu trebuie criticali de cei din
treptele inferioare, dar gi cei mai inalli in trepte au o
rispundere in fala Iui Dumnezeu pentru a ridica
duhovnicegte pe cei din treptele inferioare. prin
invalatura, buniitate qi iertare. Prin aceasta,cei din treptele superioarearati ca sunt mai apropiali de Dumnezeu,
care e bunitatea supremi.
Un preot nu poate fi judecat de un monah sau de un
laic, ci de episcop,care e superior lui qi mai aproapede
Dumnezeu prin rtrspundereamai mare pentru cei inferiori lui. Aceasta e gi un mijloc prin care se menline o

r6nduiall in Biserici. Nu sepoaterlstumaln numelelui

Dumnezeuaceastirenduiala,nu se poatecritica un preot
prin motivul cd se apara prin aceastacauza lui Dumnezeu. Aceastaar insemnacd Dumnezeuinsugi admite
sa se ristoame rAnduiala aSezatade El. Nu trebuie si se
ridice o treapta inferioara impotriva celor superioare.
284. ConcentrAndu-nein mod deosebitasupradatoriei preotului de-a ierta pe credinciogiice se pocaiesc,
iar cei inferiori preotului (de a ierta) relele sau parutele
gre;eli ale lui, autorul observAcd nu se poate rAzbuna
Dumnezeu Ce[ Bun prin rautate. Preotul trebuie sA
compatimeasci pe cei ce au gregit qi si-i sfatuiasci
toata viala prin invalatura qi pilda lui. Iar cei ce gregesc
si vini la conqtiinlaca au gregit,sd se pocaiascd,pentru
cA altfel iqi ?ndoiesc pacatul. Epistola cuprinde o
mul$me de fine analize ale starilor sufletegtiale celor
ce piicdtuiescai ale celor ce au datoria si-i ierte, dar qi
si-i indrepte, analizeintemeiatepe exemple din Sfdnta
Scriptura qi mai alespe pilde din viala lui lisus Hristos.
285.2a se incheie cu o vedeniea unui preot sfdnt
(Carp din Cipru) care, suparatpe un necredincios care a
atrasla necredinlape un credincios,pe carede asemenea
s-a suparat,vede pe Iisus Hristos coborind din cer 5i
ridicAnd pe cei doi de la marginea prApastiei iadului.
Hristos insugicompatimeltemai departecu cei pacatoli,
adici suferi cruceapenru ei, cum suferi gi de la cei ce
nu-i iarttr pe aceia,ca un fel de noi lovitwi date lui insuqi.

Epistola IX
286. Aceasta Epistola e dedicatl rela$ei intre simplitatea infinit de bogati a lui Dumnezeu qi chipurile sau
simboalelecreate,compuse,prin caree cunoscut.Tainele
lui Dumnezeu le cunoaltem mai mult prin simboalele
apropiate lui qi mai pulin in inlelesurile lor neinvelite in
simboale. Dar existl o apropiereintre simboalele vizute
gi inlelesurile dumnezeieqtinevazute.Cdci qi cele vazute
sunt tpatede la Dumnezeu.El insugile-a gAnditqi pe cele
vazute, ca si fie legate cu inlelesurile lui nevazute gi
avAnd o oarecarepotrivire cu ele. Apa care susline viala
biologica e potrivita ca chip sau ca simbol al apei
dumnezeiegti care spore$te viala noastra spirituali.
Apoi qi apa vizutd e create de Dumnezeu $i suslinuti
d e E l g i e x i s t i d a t o r i t a p u t e r i i l u i c r e a t o a r eq i
suslindtoare.Intre cele vazute gi materialeqi cele spirituale gi dumnezeieqtiexista o legdturl. Ordinea celor
materiale,biologice, umane qi a lumii ingeregti,esteun
intreg care nu ste de sine, desparlit de Dumnezeu. Pe
lnngi aceea,puterile lui Dumnezeu pot fi chemate sA
umple unele din acteleqi lucrarile vazuteqi intr-un mod
deosebit, printr-o sfingire a lor. Atunci sunt facute
simboale liturgice comunicante ale acelor puteri,
deosebitede cele creatoareqi suslinatoareale crealiei
in general.
Dar sunt destui care nu vid prin cele vllzute cele
nevdzutegi pe Dumnezeuinsugica suslinitor al lor.
Cei ce vad prin cele vazute $i materiale, mai ales
prin simboalele sfinlite de Dumnezeu, il vid gi ca pe
Cel ce sta in Sine insuqi, dar se qi revarsi in Sine, prin
iubirea intre Persoaneletreimice. Ca Cel ce are iubirea
in Sine sau se milca in Sine qi se priveqte pe Sine, nu

285

Note la Epistole
se miqci spre creaturi gi nu se lrnpinigegte acestora.El
sepriveqtepe Sine. Dartocmai aceastailaratacaputand
sAsemilte cu voia gi sprecelecreate,fiiri si iasAdin Sine.
Dar viala in Sine a lui e atat de deosebitade cele create,
care prin legile lor naturale sau prin puteri sfinlitoare
deosebitesunt simboaleale vielii lui, incdt pot pAreacA
prezinti aceav iala intr- un mod fantezist.Afa prezintain
mod fantezistna$tereain cele create,nagtereadin Dumnezeu,cdnd o aseamanape cea din urmi cu prima.
Dar nu numai viala intema a lui Dumnezeue prezentata prin imaghi sau simboale,care sunt departede a-l
reda aqa cum este, ci gi cele care prezinta lucririle lui
Dumnezeu in crealiune, lucrdri providentiatoare li
sfinlitoare. Caci acestca il prezintA pe Dumnezeu adeseori in chipul unor animale (mielul, pardosul) sau intristandu-segi imbatindu-se de bucurie pentru creaturi.
$i, in general,toatesimboalelesunt chipuri impArliteale
Celui neimpiiLrlit,prezinta in forme pe Cel fird forme, dar
care are in Sine in mod virtual toate cele impa4ite $i toate
formele crealiei.
De aceea nu trebuie sa socotim aceste chipuri gi
simboale compuse ca chipuri lbrmate in Dumnezeu
insuqi,proiectatespre noi. Dar numai cei induhovnicili
pot vedeaprin fomrele impArlite gi compuse,descriptibile, pe Cel neimparlit, fird fomra, indescriptibil, negriit.
Cei lipsili de credinla$i intinali de pacatenu vAdde aceea
pe Cel nevazut,neinrpA4it,negrait, prin cele compuse,
impa4ite, graite.Cei induhovnicili, cei cu spiritul sporit
trec prin simboalela simplu. Caci ei igi descoperainsaqi
mintea lor ca simpla,negriita gi fira forma. Dar intrucdt
nu are intlnitatea lui Dumnezeu, are nevoie sd urce la
unitatealui simpla prin bogalia de forme gi de ingelesuri
ale lumii gi ale trupului facut pentru a sesizaaceasti
mullime a formelor lumii, ca prin eamintea sAcontemple
pe Creatorulqi Suslinatorulcel Unul 5i intiiul al tuturor.
287. Oar cei inzestiali de Dumnezeu si comunice
altora cuno5tinlalui au primit de la Dumnezeunu numai
forma de cunoaqtcrca lui prin simboale,ci qi prin cuvinte.
Prin Simboalcca taine lucreaza Dumnezeuasupraomului sprc sfinlirea lui, ajutAndu-lsA-l expcriezeca taind
activi, dar putin inleleasa.Prin cuvintele proorocilor 9i
inva(atorilor,Dumnezeuse adreseazimai mult iubirii de
inlelepciune,de inlelegerea omului, ca indemnali prin
aceastaoanrenii sd implineasci voia lui prin faptele care
ii apropiede El.
288. Uoaut comunicarii de care Dumnezeu a
puterilor lui sfinlitoare gi intaritoare,dar qi a invalaturii
lui prin cuvinte, e inchipuit gi prin paharul care pe de
o parte ne ofera bAuturacare ne sustineqi intiregte, pe
nesecat.El reprezintainsaqi providenla
de alta rd,rnAne
lui Dumnezeu sau pe Dumnezeuinsu;i care ne oferii pe

de o parte puterile lui ca o bluturi, pe de alta rimdne

neepuizat in Sine. E simbolul providenlei sau al lui
Dumnezeu, avAnd in cl providenla sau pe Dumnezeu.
Ciici pahirul oferd biutura tuturor, dar rimine gi plin
de ea. asemenealui Dumnezeu. Prin bautura ot'eriti,
Dumnezeu iese din Sine, dar rAmdneprin infinitateaei
totodatain Sine. DumnezeurimAne in Sine ca Cel ce e
cauzanecauzataa tuturor,deasupratuturorcelorcauzate.
El esteetem qi stanemigcatin Sine,dtr intrucdtlucrcazii
i n t o a t e , c r e A n d u - l e ,s u s ! i n a n d u - l e .s f i n l i n d u - l e ,
aragandu-le spre Sine, se qi mi:;ci. Propriu-zis nici nu
sti, nici nu se mi$ca, in sensulin care stau qi se migci
fipturile, silite gi la una gi la alta de Creatorulnecauzatal
lor.
289. Hrana tare e hranacelor spori$ duhovniceqte,
care ii line statomici in cunoqtinla lui Dumnezeu gi
trairealui, fiind ea insiqi o cuno$tinlaadancaqi unitara.
Iar hrana lichida e cea trecatoare.care nu se intiPare$te
adAncqi permanentin suflet. Ea produce placere momentani, ca mierea,ca laptele,dar efectul ei e mai pulin
adAnc qi durabil. E bine cind puterile gi inlelesurile
dumnezeiegtise dau prin amAndoui f'elurile de hrani,
ca la niqte ospele imbel$ugate.
2 9 0 . O s p a l u l a c e s t as p i r i t u a l i m b a t i p e o m d e
e n t u z i a s m ,d a r i l f a c e l i s a i a s a d i n s i n e ,n e m a i g t i i n d
d e c i t d e D u m n e z e u . i n t r - u n a d e v d r a te x t a z . D a r n u
numai omul se inrbatii de bucurie addnci ce i-o di
e x p c r i e n l al u i D u m n e z e u ,c i g i D u m n e z e u i n s u ; i s e
arati ca imbdtat qi iegit din Sine in om, datorita
b u c u r i e i c e i - o d A o m u l b u c u r A n d u - s ed e E I s a u
f a p t u l u i c a n u m a i b u c u r i a l u i D u m n e z e ud e o m s a u
dirnicia de Sine a lui, plina de bucurie, il umple gi
oe om de bucurie.
De un astfelde ospAl,dar veqnicqi cu mult mai bogat
ne va face Dumnezeu parte in viala viitoare. Aceaste
panicipare Ia ospalul vcqnic va fi totodatao odihna de
toate ostenelile, impartaqirea de bunatalile fArAsfar$it li
farA eforturile spre ele, eforturi care sunt proprii vielii
noastre de pe pdmAnt. Spre acest ospi! ne cheama
Hristos sa ne pregatim, prin haina de nunta.
'291. Somnul lui Dumnezcu de care vorbeste
S c r i p t u r a a r a t a $ i e l s t a r e ar i d i c a t i i a l u i D u m n e z e u
intr-o odihna peste toata odihna la care poate fi
inallat omul. E odihna in fericireaproprie a iubirii
i n t r e P e r s o a n e l et r e i m i c e . D a r o d a t a c e n e - a c r e a t ,
Dumnezeu se afli nu nuntaiin odihna fericirii prop r i i , c i g i i n v e g h e r e aa c o r d a t dn, o u d , c a s a n e r i d i c e
q i p e n o i l a o o d i h n A f e r i c i t d , c a r e - 5 ia r e p u t e r e ai n
odihnalui liuntricd.