1)Conceptia sacra privin antropogeneza

Pentru perioade lungi ale istoriei, concepia biblic asupra istoriei a

avut rangul de teorie tiinific,fiind in unele cazuri dezvoltat asemeni unei
teorii i argumentaii de ordin pragmatic (vezi cazul Newton); utilizarea
concluziilor ca argument de autoritate este elementul care a creat problemele
legate de aceast ipotez.Concepia sacr asupra apariiei omului
(antropogonia) este in majoritatea cazurilor legat de apariia universului
(cosmogonia);omul este parte a universului i ca atare are o genez
asemntoare acestuia. Intervenia divin este explicat in mai multe feluri:
singurtatea divinitii,dorina acestuia de a avea supui care s preia prile
dure ale existenei,instinct ludic.Actul propriu-zis al genezei variaz destul
de mult,dar i aici se pot stabili cateva modele:(a)intervenia asupra unui
element al lumii materiale deja create (cel mai frecvent);(b)aciune asupra
propriului corp (in sens mistic);(c)sacrificiu.Semnificativ ni se pare
distincia care se poate face intre miturile antropogonice ale societilor
complexe i clasice(frecvent cu ierarhizarea divinitilor i existena unui
lan de comand in cadrul aciunii divine) i miturile societilor tradiionale
(unicitatea divinitii i, mai important,existena unei participri umane-prin
strmoii sau generaiile arhetipale). In ultimul caz, frecvente sunt trecerile
dintr-un univers in altul (Polinezia, Australia, Africa sud-saharian, sudvestul american),incestul sau paricidul i fratricidul fondator.
2)Mitul varstei de aur
Diferit de problematica genezei umane,mitul "varstei de aur" trimite nu
atat la aciunea creatoare, cat la starea primordial a fiinei umane.Cu o
ascenden important varsta de aurca o caracteristic a illo tempore
acest mecanism explicativ apare pe arii destul de largi(Grdina
Edenului,poemul lui HesiodMunci i zile,Lucretius "De rerum naturae")
i este preluat,sub o forma rafinat,de gandirea iluminist. Problematica
ridicat de ideea contractului social utilizeaz ideea timpului paradisiac
pentru a scoate in eviden tarele societii moderne.Evident, acest timp
idilic este materializat prin bunul slbatic-personaj abstract, dar cu o cariera
impresionant pan in secolul XX.Acesta,neinfluenat de proprietate i de
ierarhiile rezultate in urma contractului social iniial, este imaginea ideal a
fiinei umane.Aceast ipotez a influenat i pe primii
didacticieni(D'Holbach, Voltaire,Jean-Jaques Rousseau etc.).Varsta de
aurse caracterizeaz prin starea paradisiac a indivizilor.De fapt,este o lume

a rebours;lumea varstei de aur este ceea ce nu este lumea modern i,

asemeni utopiilor create in Europa incepand cu sec. XVI,este un instrument
de critic social mai mult decat o concluzie tiinific.Ceea ce ne
intereseaz pe noi este faptul c acest construct abstract i european a gsit
ecouri in dezbaterea asupra preistoriei i asupra societilor tradiionale
contemporane.In plus,recursul la origini a avut importana sa in geneza
naiunilor moderne.
3) Teoria catastrofic:
Elaborat de Jean-Baptiste Lamarck,unul din fondatorii paleontologiei
ca tiin; el presupune existena mai multor catastrofe (32 la numr), fiecare
insoit de o nou genez(evident, divin),cu acumulare progresiv de
caracteristici transmise ereditar(1809 Filosofia zoologic).Sursa acestei
teorii o constituie observaiile fcute de Lamarck cu privire la evoluia
fosilelor in succesiunea straturilor geologice;el a observat c straturile
inferioare au fosile directoare mai primitive (in sensul de mai deprtate de
speciile contemporane) decat cele din straturile geologice mai
recente.Evident,Lamarck incerca s pun de acord creaionismul cu noile
date aprute odat cu naterea geologiei ca tiin.Teoria este rafinat i
imbogit de Georges Cuvier (1812Cercetri asupra osemintelor fosile).
4) Teoria evolutionista:
Aprut dup mijlocul secolului al XIX-lea,rmane cea mai
important i disputat teorie cu privire la evoluia i originea omului (dou
faete ale aceleiai probleme).La baza teoriei se afl datele acumulate de
tanrul Charles Darwin in timpul cltoriei efectuate in jurul lumii cu nava
Beagle in anii 1833-1835.Scopul cltoriei era acela de a aduna date care
s confirme creaia divin.Mult mai tarziu i la insistenele prietenilor si, va
publica lucrarea sa fundamental,Originea speciilor prin selecie natural
sau pstrarea raselor favorizate in lupta pentru existen(1859).Rezultatul a
fost, ins, altul.Confruntat cu varietatea deosebit a speciilor de animale(in
special cazul sturzilor din Galapagos),Charles Darwin a fost obligat s
accepte ideea c teoriile creaioniste nu reuesc s explice varietatea
speciilor.Rezumand,teoria
lui
Darwin
propune
urmtoarea
interpretare:speciile evolueaz nu atat datorit mutaiilor,care sunt rezultatul
hazardului,ci datorit adaptrii la mediu.Altfel spus,presiunea mediului duce
la selecie natural;speciile care nu pot s se adapteze la noile condiii pot s
dispar,lsand loc celor care au, in parte datorit mutaiilor, acest potenial

adaptiv.Evident,ca multe alte teorii, concepia darwinist are unele merite

certe:punerea in discuie a unui factor semnificativ(mediul),stabilirea unui
raport intre mediu i speciile zoologice.Important de reinut este faptul c,
cel puin iniial,aceast teorie nu se aplica fiinelor umane.Darwin niciodat
nu a incercat s explice apariia omului in termenii propriei sale teorii.Intr-o
scrisoare adresat unui prieten i redactat dup publicarea lucrrii sale(care
nu a starnit imediat pasiuni academice),el remarca faptul c ar fi interesant
de aplicat teoria seleciei naturale i problemei apariiei omului(o va face,dar
mult mai tarziu).Contemporanii sunt cei care au adus in centrul dezbaterilor
teoria sa.
5)Teorii
Edenului,policentrismul.

ale

sec.XX:Arca

lui

Noe,Gradina

Arca lui Noe-teoria elaborat de W.W. Howell propune un mecanism

diferit i are ca obiectiv doar decelarea mecanismelor care au dus la apariia
umanitii moderne (unul din punctele majore de disput).Conform acestei
teorii, care se bazeaz i pe particularitile transmiterii informaiei genetice
in raport cu sexul,variantele moderne de umanitate ar fi aprut de la un
strmo comun de sex feminin pe la 200.000 BP,cu variabilitate genetic
redus (la nivelul ADN-ului) i cu rspandire relativ rapid (prin grupul de
femei descendente i inrudite).
Grdina Edenului :teoria reprezint o dezvoltare a teoriei "arcei lui
Noe;ea presupune existena a dou ramuri moderne,separate i fr
contacte intre ele;una dintre acestea prezint,in timpul deplasrii sale,o
gatuitur (bottleneck),inlocuind-o pe cealalt fr a avea schimb/flux
genetic (speciaia) pe la 200.000 BP.
Policentrismul: toate teoriile anterioare pornesc de la premisa c specia
uman a aprut intr-un singur loc (Africa);Weidenreich respinge aceast
ipotez iniial (1949) i propune existena a cel puin dou centre de genez,
anume Africa i China sau Stramtoarea Sunda.Argumentele sale sunt legate
de continuitatea regional in Africa i China (in ultima regiune,par s existe
legturi intre Homo erectus i Homo sapiens recens, demonstrate de dentiia
Sinanthropului);transferul genetic intre cele dou grupuri ar demonstra
faptul c cele dou grupe aparin aceleiai specii.
6)Factorii care influenteaza antropogeneza:criteriile antropogenice
Factorii care par s fi jucat un rol in procesul de antropogenez pot fi
rezumai astfel:

 mediul inconjurtor:atat varietatea acestuia,cat i sursele de

alimentaie, concurena cu alte specii pentru habitat au avut un rol nu
atat in supravieuirea speciei,cat in precizarea unor amnunte
anatomice;
comportamentul general al primatelor:studiile efectuate de De Vore au
demonstrat rolul adaptiv al comportamentului social (protecia
femelelor i a puilor,identificarea surselor de hran etc.);
gradul de izolare/contact intre populaii:precizarea speciei(definit ca
un grup de organisme separat de alte grupe similare prin bagajul
genetic i imposibilitatea de metisaj) se realizeaz prin
absena/prezena fluxului genetic dintre populaii (cu influen direct
asupra transmiterii variaiilor intra-specifice i a mutaiilor)
Criteriile care atest evoluia spre umanitate demonstreaz
complexitatea problematicii.Inc din secolul al XIX-lea,criteriile care indic
umanitatea erau stabilite mcar in linii generale:Condiiile pentru mersul
erect,aa cum sunt ele manifestate in scheletul uman, sunt cele care
urmeaz:1.Craniul trebuie s fie intr-o poziie echilibrat, sau aproape,pe
atlas;2.Curburile i orientarea general a coloanei vertebrale trebuie s fie
astfel incat centrul de greutate al trunchiului s fie peste planul pelvis-ului
i trecand prin capetele oaselor coapsei;3.extremitile inferioare pe care
este plasat pelvisul s aib axele coapselor i ale piciorului in unul i
acelai plan vertical;4.Labele picioarelor trebuie s fie orientate in unghiuri
drepte pe axa picioarelor,cu talpa sprijinit de sol(T. S. Savage & J. Wyman,
1847; apud J. C. Burnham 1971)Evident,schimbrile anatomice indic
modificri comportamentale i la nivelul psihismului; problema este
identificarea schimbrilor care au o relaie direct cu psihismul i,mai mult,
dac relaia este unilateral sau nu.La nivel anatomic, schimbrile care
indic evoluia spre umanitate sunt: poziia in mers(knuckle-walking,
bipedie i poziie erect),modificarea membrelor (pierderea opozabilitii
degetului mare,evoluia comisurii tlpii piciorului,alungirea membrelor) i a
coloanei,lrgirea bazinului i adancirea acestuia(modific durata de sarcin
i
mecanica
naterilor),modificarea
cutiei
craniene.La
nivel
cerebral,schimbrile pot fi identificate pe baza modificrilor cutiei
craniene.Aceasta indic creterea ariilor anterioare (lobii frontali) dup
evoluia occipitalului,precizarea ariilor corticale(specializare),dezvoltarea
creierului
prin
apariia
circumvoluiunilor.La
nivel
comportamental,schimbrile par mai dramatice.Ele vizeaz comportamentul
legat de obinerea hranei(vantoarea diurn i cooperativ,prezena
uneltelor,repartiia sarcinilor pe sexe),comportamentul de grup(raportul

dintre aduli,raportul dintre aduli i copii,tipul de comunicare),abilitile de

comunicare (limbajul/apariia elementelor de gandire abstract).
7)Australopithecus afarensis
Specia se precizeaz dup 3,7 mil. ani.Are o talie redus Australopithecus
afarensis(1.10 - 1,30 m) i un volum cranian redus (3-400 cm3).Principalele
caracteristici sunt poziia biped(brahiaie sau knuckle-walking,utilizarea
membrelor superioare ca balansier),verticala tinde spre centrul de greutate in
centrul de sustentaie.Modificrile scheletale sunt relativ ample la nivelul
craniului(scheletul facial este mai gracil i tinde spre reducerea
prognatismului,orificiul occipital tinde spre orizontal),al centurii pelviene
(osul sacru i iliac) i bazinului(scurtare,adancire, alungire) datorit
modificrii centrului de greutate,al coloanei vertebrale(curbura accentuat
pentru amortizare i echilibru),al labei piciorului(curbura tlpii) i
mainii(evoluia degetului opozabil).Semnificativ este faptul c o serie de
schimbri-in special la nivelul membrelor-par s indice i schimbri
neuronale(la nivelul sistemului nervos central).Principalele puncte in care au
fost identificate resturi fosile ale lui A. afarensis sunt Hadar
(Afar),Etiopia(exemplarul denumit "Lucy",unul dintre cele mai complete
schelete identificate pan acum),Laetoli,Tanzania (la 40 km S de
Olduway).A. afarensis nu are habitat amenajat (adposturi sub forma
paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte;probabil avea
comportamentul unui vantor de talie redus,cu o puternic inclinaie spre
vantoarea cooperativ i exploatarea carcaselor abandonate de marii
carnasieri.
8) Australopithecus robustus
Specia se precizeaz pe la 3 mil. ani,iar durata de existen se intinde intre 3
i 1 mil. ani.Cu o talie net superioar (1,50 m) i un volum cranian de 500550 cm3, A. robustus reprezint o evoluie spre specializare in parte datorat
i alimentaiei(orientarea spre vegetale de savan,cu un procent ridicat de
silice i celuloz).Amnuntele anatomice sunt urmtoarele:bipedie
perfect,craniu rotunjit mult peste arcada supraorbital,unghi inchis la baza
craniului,creast sagital,orificiu occipital care evolueaz spre orizontal,
arcada dentar diastemic (I + C< M); probabil poseda un encefal mult mai
complex.Exemplarele identificate sunt rspandite pe o arie mult mai larg,iar
influena nielor ecologice variate poate explica unele diferene care apar
intre diferitele exemplare.Descoperirile cele mai importante sunt

urmtoarele: Omo/Shungura (Etiopia)-2,2/1,8 mil. ani; Olduway/Bed 1

(Tanzania)-1,8 mil. ani,denumit iniial Zinjanthropus boisei, cu un volum
cranian de 500 cm3,faa foarte dezvoltat,cutie cranian teit,creast
sagital,torus supraorbital,torus (coc) occipital puternic);Swartkrans (Africa
de Sud)-1,8 mil. ani,denumit iniial Paranthropus cressidens, mult mai
masiv, creast sagital,torus supraorbital,dentiie modern la nivelul
molarilor; Chessowanja(Kenia)-1,8 mil. ani,foarte asemntor cu
Swartkrans;Kromdraai(Africa de Sud) - 1.8 mil. ani,denumit iniial
Paranthropus robustus, fa larg,fos subtemporal profund;East Turkana
(Ileret, Koobi Fora)(Kenia)-1,8/1,5 mil. ani,cu un volum cranian de aprox.
500 cm3, craniu foarte robust,dimorfism sexual(creast sagital la masculi),
prognatism accentuat i molari foarte accentuai in raport cu caninii i
premolarii,oase excepional de groase.Este sub semnul intrebrii dac acetia
au produs unelte(la Olduway,resturi de A. robustus au fost identificate in
acelai nivel cu H. habilis).
9)Australopithecus africanus
Datat intre 3 - 1 mil. ani i cu o talie cuprins intre 1,30 - 1,40 m,A.
africanus are un volum cranian de 4-500 cm3.Este mai puin specializat,deci
cu o capacitate evolutiv mai mare.In condiiile in care savana era domeniul
marilor rumegtoare i a carnasierelor,iar pdurea era apanajul primatelor (in
special a celor adaptate la mediul arboricol sau care continuau s aib
mainile prehensile),singura ni disponibil era cea dintre savan i pdure
sau o zon de tip parkland.Este tipul de ni care se extinde in Africa cam in
aceeai perioad (3 1 mil. ani).Spre deosebire de A. robustus, perfect
adaptat unei diete vegetale,A. africanus are un comportament alimentar
omnivor (comportamentul oportunistic este mai accentuat) i,probabil,face
primii pai spre vantoarea cooperativ.De notat este faptul c A. africanus
este primul tip de australopithec identificat; in 1925,doctorul sud-african
Raymond Dart descoperea la Taung,in Africa de Sud,calota cranian a unui
copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de
aprox. 600 cm3) pe care l-a numit Pleisanthropus transvaalensis.Tot Dart
este cel care consider c aceti indivizi ar fi creat aa-numita cultur
osteodontokeratic(unelte produse din oase,filde/dini de animal i
lemn);ipoteza este discutabil,mai ales c este nevoie de condiii speciale
pentru conservarea resturilor organice pe o perioad aa de lung.Alte
exemplare
identificate:Makapansgaat,Africa
de
Sud
(435
cm3);Sterkfontein,Africa de Sud (500 cm3, cu un numr de asemnri cu
omul contemporan la nivelul orbitelor,al orificiului nazal i al osului iliac).

10)Homo habilis
Homo habilis este primul palier al omenirii care face parte din genul uman
propriu-zis.Acum separaia dintre fiina uman iverii ei este clar
marcat.Cronologic,H. habilis ocup pri importante din teritoriul Africii
intre 2,5 - 1,3 mil. ani;are o talie de 1,40 - 1,50 m,iar volumul cranian este de
650 750 cm3,semnificativ mai mare decat la strmoii imediai.Cateva
sunt amnuntele anatomice specifice:o bipedie perfect,fa inalt(dei se
menine prognatismul) i fruntea mai bombat,calota cranian mult mai
inalt, spatele craniului mai rotunjit (encefalizare),mainile i labele
piciorului incep s fie foarte apropiate de cele moderne(dispare treptat
opozabilitatea degetului mare,se contureaz comisura tlpii).O serie de
modificri sunt,ins mult mai greu perceptibile direct in dosarul
antropologic;ele pot fi intuite pe baza achiziiilor culturale.Acestea din urm
sunt utilajul,spaiul amenajat(platforme de locuit din pietre de dimensiuni
relativ mici sau, cel mult,paravane de vant din crengi) i rudimentele unui
limbaj articulat.Prima achiziie presupune capacitatea de vedere
stereoscopic,o minim abilitate de a constitui un lan tehnologic(relaia
cauzefect dintre lovirea unui bloc de roc cu un percutor i posibila
desprindere de achii),dar i un control mai mare asupra membrelor
(eliberate de ultimelesarcini legate de deplasarea pe sol);toate acestea
atest dezvoltarea encefalului.A doua achiziie este legat mai mult de
dimensiunea social.Spre deosebire de primate,omul construiete adposturi
pe care le folosete (mcar) mai multe nopi la rand i se reintoarce la
aezare/tabr pentru a consuma alimentele culese sau vanate. In plus,
adposturile sunt construcii artificiale(contrar opiniei comune, omul nu a
folosit peterile decat tarziu,iar aceasta nu a insemnat c privea totalitatea
peterii ca o locuinexist argumente care s susin ipoteza c spaiul
considerat umanizatnu se confunda cu intreaga peter).Ultima achiziie
limbajul articulateste,poate,cea mai important.Dei imposibil de
demonstrat direct,putem s acceptm ca ipotez de lucru apariia
rudimentelor de limbaj articulat(legat de dezvoltarea ariei 44 corticale,aanumitaarie a lui Broca);in absena acestuia este greu de explicat
persistena in timp a elementelor tipologice ale uneltelor liticedac in
interiorul unei generaii informaia referitoare la producerea uneltelor putea
fi asimilat prin mimetism,la nivelul transferului de la o generaie la alta
lucrurile sunt mai complicate i presupun un cod de comunicare mai
complex.Koobi Fora,East Turkana(Kenia)2,44-1,6 mil. ani,craniul KNMER
1470, cu un volum cranian de 775 cm3,inserii musculare atenuate,

prognatism facial, faa mai inalt,torus supraorbital atenuat,orbite i orificiu

nazal foarte umane,aria lui Broca foarte dezvoltat;Olduway/Bed I i II
(Tanzania)craniul OH 7, datat la 1,7 mil.ani,volumul cranian de 650
cm3,curbura calotei craniene asemntoare celei de Homo sapiens,
mandibul mai puin robust (dini cu un diametru mai mic decat la
Australopithecus);craniul OH 24, datat la 2 mil. ani, 1,40 m,biped, orbite
rotunjite, torus supraorbital asemntor lui Homo erectus, contemporan cu
Zinjanthropus boisei;craniile OH 13+OH 16 = (1,6 - 1,4 mil.
ani);Omo(Etiopia):fragment de craniu asemntor cu cele de la Olduway i
24 de dini,toate fragmentele datate la 2 - 1,5 mil.ani;aria KBS (2,5 mil. ani),
resturi osteologice si utilaj pe o arie aprox. circulara de 12 -15 m; aria DK 1
(baza Bed I),cerc de pietre (paravan); aria HAS, resturile de la 1 hipopotam
si utilaj pe o arie de aprox. 7 m (activitate specializat ?);Sterkfontein/nivel 5
(Africa de Sud):craniu datat la 2 - 1,5 mil. ani,asemntor cu cele din Africa
de Est;Swartkrans/nivel 1(Africa de Sud):craniu datat la 2 - 1,5 mil.
ani;Omo/Shungura (Etiopia):craniul Omo 71, datat la 2,3 mil. ani i asociat
cu galete sparte,1 chopper lateral cu 5 desprinderi;craniul Omo 123 (2 mil.
ani),asociat cu resturi de debitaj,nuclee,achii fasonate,lame,lamele
etc.Melka-Kunture(Etiopia):Gombore I(abri),datat la 1,7 mil. ani,sunt
prezente choppere,poliedre,achii retuate;situl Garba IV(1,5 mil. ani),cu
galete,bifaciale,hachereaux;
11)Homo erectus
Acest palier al antropogenezei reprezint,la randul su,un moment
crucial.Chiar dac, strict anatomic,exist unele trsturi care pot fi
considerate primitive, in ansamblu evoluia lui H. erectus se inscrie pe
direcia acumulrilor,atat anatomice,cat mai ales culturale. Are o talie de
peste 1,50 m i un volum cranian de 1000 cm3 in medie; craniul este alungit
i aplatizat,fruntea relativ teit i torus supra-orbital, retracie post-orbital,
cutia cranian are perei masivi i(cel puin la unele exemplare) creast
sagittal,brbie redus.Dar dentiia i membrele (in special mainile) sunt
asemntoare celor ale lui H. sapiens.Poate cea mai important achiziie la
nivel anatomic este creterea volumului cutiei craniene,astfel c s-a i
formulat ipoteza unui Rubicon cerebral,a unui nivel de cretere a masei
cerebrale (undeva peste 750-800 cm3) la care schimbrile sunt mai degrab
calitative decat pur i simplu cantitative cum ar fi creterea numrului de
conexiuni neuronale i dezvoltarea sistemului de circumvoluiuni,precizare
ariilor corticale.Sunt,ins,cateva elemente care trebuiesc a fi luate in
considerare.In primul rand,variabilitatea deosebit a speciei i potenialul

evolutiv deosebit.Acoperind o perioad foarte lung de timp,diferenele

dintre primele exemplare i ultimele cunoscute sunt destul de mari.Mai mult,
exist i diferene regionale.Apoi,este de presupus c achiziiile culturale au
acum un rol mult mai mare in adaptare i supravieuirea
indivizilor.Fenomenul principal este expansiunea speciei umane in afara
Africii.Chiar dac exist i ipoteza policentric (din pcate prea politizat in
ultima vreme),direciile de expansiune par s indice,totui,o origine african
pentru populaia uman de pe glob.inand cont de faptul c cele mai
timpurii exemplare de H. erectus din afara Africii se afl in zone care i
astzi sunt tropicale sau subtropicale,este mai uor de susinut o rspandire a
speciei pe nie ecologice (deci o rspandire in zonele mai apropiate de
habitatul originar).In ceea ce privete rspandirea omului in zonele
temperate, aceasta a fost posibil dup apariia focului.Focul reprezint o
achiziie cultural i biologic in acelai timp.Prepararea crnii a insemnat o
reducie a aparatului masticator,ceea ce a inlesnit inlarea feei i a calotei
craniene(deci o cretere a volumului cranian),dar i o modificare a
obiceiurilor alimentare.Influena la nivelul comportamentelor este mai dificil
de sesizat; ea poate fi doar intuit.Nu este chiar imposibil de susinut faptul
c tipul de interaciune dintre membrii grupului s-a schimbat.In primul rand,
se accentueaz diferena fa de restul primatelorspre deosebire de acestea,
care ii schimb locul de tabr in fiecare sear,taberele i aezrile
umane,chiar i in cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate,au o
persisten mai lung in timp.Apoi,durata de activitate in fiecare zi este mult
crescut, la fel ca i capacitatea omului de a ocupa noi spaii geografice i de
a utiliza, pentru prima dat, peterile.Dar schimbarea cea mai important o
reprezint modificarea comportamentului in interiorul grupului;in
majoritatea aezrilor exist o singur vatr,ceea ce ne trimite cu gandul la
faptul c rezultatul vantorii i/sau al culesului era consumat in comun sau,
cel puin,public.Foarte probabil aceasta a crescut importana mecanismelor
de intr-ajutorare dintre membrii grupului.In sfarit,amenajarea spaiului
interior.De la acest nivel, in aezrile umane par s existe dou spaii, unul
privat(dedicat somnului) i unul public(dedicat activitilor
cotidiene).O achiziie care a starnit discuii indelungate este cea legat de
posibila apariie a comportamentelor simbolice(practic,a fenomenelor legate
de lumea abstract).Dei capacitatea de gandire abstract este, in general,
legat de Homo sapiens(prin apariia artei i a inmormantrilor),credem c
este cazul s coboram nivelul cronologic la care are loc aceast imbogire a
bagajului cultural uman.Cateva sunt argumentele in favoarea acestei
aseriuni.In primul rand,faptul c prelucrarea uneltelor este,deja, foarte
elaborat;apariia uneltelor bifaciale lucrate pe cea mai mare parte a

suprafeei rocii (nucleului) din care au fost prelucrate i care atest

schimbarea unghiului de lovire de mai multe ori pentru a se conforma cat
mai mult unei forme eficiente indic, in opinia noastr, capacitate de
abstractizare(in sensul c H. erectus este capabil s stabileasc un lan
operator complex,care s-l duc de la materia prim la o form
prestabilit).Cel de-al doilea argument este ceva mai solid. De la acest nivel
(Ngandong in Indonezia i Chou-Kou-Tien in China,dar i Cauna del Arago
in Frana) avem atestat consumul de carne uman. Este de discutat dac
avem de-a face cu un canibalism alimentar sau cu unul ritualic ; dac la
Chou-Kou-Tien ne este foarte greu s ajungem la o concluzie (fragmentele
de oase calcinate de om au fost aruncate in acelai loc cu cele de animale
vanate),la Ngandong in Indonezia situaia este mai limpede.Acolo,au fost
identificate craniile a 11 indivizi care au suferit o moarte violent.O parte
din aceste cranii au faa smuls,iar o alt parte au orificiul occipital (foramen
magnum) deformat (lrgit).Aceasta presupune c, probabil, consumul de
materie cerebral era un consum ritualicun astfel de stigmat putea fi realizat
doar in urma unei operaii complicate(desprinderea craniului de pe trunchi,
eliminarea primei vertebre i a tendoanelor extrem de rezistente de la
bazacraniului,lrgirea orificiului occipital cu un b) efectuat doar cu
ajutorul uneltelor de piatr i in momentul decesului victimei(calitile
plastice ale oaselor umane se pierd relativ repede dup deces). Oricum,
comportamentul acesta implic i existena unui univers de idei abstracte,
legate de transferul de abiliti de la victim la cel ce consum carnea
acestuiacu astfel de fenomene ne intalnim pan in epoc istoric.Un ultim
element legat de viaa spiritual a H. erectus o reprezint posibila utilizare a
coloranilor (anume ocrul).Lista exemplarelor identificate nu este
exhaustiv;ea d doar un ordin de mrime al distribuiei speciei umane pe
glob.Remarcabil este i indelunga supravieuire in timp a acestei
specii ;spre sfaritul existenei sale,el pare s fie contemporan cu H.
sapiens fossilis i H. sapiens sapiens.
Africa
Koobi-Foora (craniul KNM-ER 3733),zona Turkana, Etiopia(1,8 -1,5 mil.
ani):aprox. 850 cm3, bolta cranian joas, perei groi, torus occipital i
supraorbital,retracie postorbital,depresiune supraorbital, prognatism lejer,
dini anteriori mari i molari mici, afiniti cu exemplarele din NE
Chinei;Olduvai (Bed II/aria FLK II, craniul OH 9), Tanzania (1,1 mil.ani):
aprox.1000 cm3, bolta cranian lung i joas, torus occipital accentuat,
frunte foarte fugind (teit),torus supraorbital foarte gros, depresiune
supraorbital,asociat cu utilaj acheulean tipic (numeroase bifaciale);

Ternifine, Algeria (0,7 mil. ani): iniial denumit Atlantropus mauritanicus,

are mandibule masive,cu dimorfism sexual pronunat, asemnri cu
Sinanthropus;Sale, Maroc (0,35 mil. ani): cu un volum cranian de aprox. 950
cm3;Rabat, Maroc (aprox. 0,12 mil. ani): prezint asemnri cu
Sinanthropus;Broken Hill, Zambia (0,15 mil. ani): singurul craniu paleolitic
cu carii, asociat cu utilaj;Hopefield, Zambia (0,15 mil. ani): asemntor cu
Broken Hill,acheulean Bodo,Etiopia (0,125 mil. ani): craniul prezint un
torus supraorbital,perei foarte groi,asemntor cu exemplarul de la Broken
Hill,utilaj pe achii Levallois;Laetoli (strat Ngaloba),Tanzania (0,120 mil.
ani):are un volum cranian de 1200-1300 cm3,poate fi considerat un H.
Erectus recent, asemntor cu Broken Hill i Elandsfontein
Asia
Trinil,Indonezia: este una din cele mai vechi descoperiri (fcut la sfaritul
secolului XIX de doctorul belgian Eugene Dubois,care i-a dat numele de
Pithecanthropus erectus),are un volum cranian de 900 cm3,bolta cranian
puternic aplatizat,frunte teit, torus supraorbital foarte accentuat, retracie
postorbital foarte puternic;Sangiran(craniul 31) (1,1 mil. ani): denumit
iniial Pithecanthropus robustus,are peste 900 cm3, torus occipital foarte
puternic,a fost gsit cu o mandibul de 1,8 mil. ani(asemntoare cu cea de
Australopithecus robustus i denumit Meganthropus paleojavanicus);
Sangiran (craniul Pithecanthropus VIII),(0,25 mil. ani):are un volum cranian
de 1100 cm3, o fa inalt i larg, orificiu nazal i orbite mari, dentiie
mare,dar cu un aspect modern;Modjokerto: tot o descoperire relativ
timpurie,denumit inial Pithecanthropus modjokertensis, are un volum
cranian de 700,38 cm3(este un copil la varsta infans,6-7 ani, dar la
maturitate putea atinge aprox. 1000 cm3);Sanbungmachan: volumul cranian
de 1100 cm3, este un individ cu aspect arhaic (se apropie de exemplarele de
la Ngandong);Ngandong (11 indivizi):media volumelor craniene de 1100
-1300 cm3, craniile sunt foarte aplatizate,iar torus-urile foarte groase;pare s
repezinte legtura dintre H. erectus i H. sapiens,posibile urme de canibalism
(orificiu occipital distrus, lrgit),fr foc i structuri de habitat, in zon de
preerie,dar cu utilaj asemntor celui de la Quina (sit european);
China
Eyuan (1,7 mil. ani)Lantian (0,5 mil. ani): denumit i H.e. Lantian,are un
volum cranian de 770 cm3,pare mai arhaic decat Sinanthropus,prezint
retracie supraorbital i postorbital,o calot cranian foarte groas,iar
mandibula este asemntoare celei de Sinanthropus;Chou-Kou-Tien:are mai
multe denumiri (H.e.Pekinensis,Sinanthropus Pekinensis),(0,5 - 0,25 mil.

ani):mai muli indivizi, cu un volum cranian de 850 -1300 cm3 i o inlime

de aprox. 1,56 m, limea maxim a craniului este la baza acestuia i nu sus,
torus supraorbital gros i continuu (deci nu este mai redus deasupra fosei
nazale),dini largi cu relief mult mai complicat decat la alte exemplare de H.
erectus,asociat cu un inventar compus din 2000 unelte, urme clare de
utilizare a focului,posibile urme de canibalism ; o problem o reprezint
faptul c aceste cranii au fost pierdute in timpul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial, astfel c astzi orice comparaie se bazeaz pe o serie de mulaje
realizate in perioada interbelic;Dali(Shanxi),(0,2 - 0,15 mil. ani):volum
cranian de aprox.1120 cm3, torus foarte gros;
Europa
Mauer(0,65 mil. ani):mandibul,Tautavel(Cauna de lArago),Frana,
individul Arago XXI:volum cranian de 1150 cm3, orbite joase, largi i
adanci,torus supraorbital puternic, curbur joas a calotei, frunte
teit;Vertesszollos, (sfarsit Mindel): 1100-1200 cm3, utilizarea
focului,asociat cu utilaj bazat pe piese foliacee; Swanscombe, (interglaciarul
Mindel-Riss = aprox. 0,28 mil.ani):volum cranian de aprox. 1300
cm3;Steinheim, (interglaciarul Mindel-Riss = aprox. 0,25 mil. ani):torus
supraorbital,bolta
cranian
joas,dentiie
asemntoare
celei
moderne;Petralona, (0,2 mil. ani):volum cranian de aprox. 1200 cm3;Biache
St. Vaast (0,12 mil. ani): volum cranian de aprox. 1200 cm3, asociat cu utilaj
de tip acheulean;Ehringsdorf (90.000 mii ani): volum cranian de aprox. 1400
cm3, torus supraorbital masiv,convexitate accentuat a frunii(bolt lung,
torus occipital),practic ultimul exemplar de H.erectus din Europa;Alte situri
relevante:Montmaurin,Orgnac,Fontechevade,Soleihac,Grotte du
Prince,Vallonet,Chillac,Lazaret,La Chaise,Terra
Amata,Bilzingsleben,Stromska-Skala,Cueva
Negra,Banolas,Atapuerca,Azich.
12)Homo sapiens fossilis (Neanderthal)
Apariia speciei umane in varianta sa modern are o datare
nesigur;momentul apariiei sale a fost plasat, in general, intre 240.000 i
100.000 ani, dar au fost propuse date mergand pan la 450.000 i.Hr. Oricum,
acesta rezist pan ctre 35.000-25.000 i.Hr.Cateva sunt problemele majore
care insoesc apariia speciei Homo Sapiens Neanderthalensis moderne.In
primul rand,problemele climatice;perioada aceasta este marcat de fluctuaii
climatice destul de puternice,in primul rand de glaciaiunea Wurm (una din

cele mai dure faze glaciare)climatul glaciar pare s fi influenat o serie de

atribute biologice (in special masivitatea trunchiului, existena unui torus
supra-orbital foarte marcat),dar i ansele de supravieuire ale speciei.In al
doilea rand, raportul dintre H. s.fossilis i H. erectus.Dac filiaia dintre cele
dou specii pare s fie sigur, trebuie lmurit diversitatea tipurilor
antropologice,atat la nivelul H. erectus, cat mai ales la nivelul H.s.
fossilis.Aceasta cu atat mai mult cu cat specia care evolueaz din H.erectus
nu este H. s. fossilis,ci un tip generic de H. sapiens.Varianta clasic de H. s.
fossilis, anume cea european (neanderthalienii) reprezint o adaptare
special la un climat periglaciar.Altfel spus, din H. erectus evolueaz o
specie nou,H. sapiens,care tinde s se specializeze anatomic i in funcie de
condiiile climatice,un fenomen prezent i la nivelul populaiilor
actuale.Locul de apariie a noului tip de umanitate pare s fie tot Africa de
Est,de unde noile grupe se extind spre Orientul Apropiat, Asia i Europa, iar
mai apoi,candva intre 60.000 i 20.000 i.Hr.,ptrund intre cele dou
Americi,simultan cu ocuparea Australiei.Pacificul va fi colonizat mult mai
tarziu,in mileniile I i II ale erei noastre. Mecanismul propriu-zis de apariie
a noului tip uman este inc dezbtut,dar ipoteza care pare s ofere o soluie
este cea intitulat prima Ev.Conform acestei ipoteze, noul tip de
umanitate a aprut ca un grup restrans de femei inrudite i care au transmis
numai pe linie feminin noile trsturi genetice.Aceasta ar explica i lunga
supravieuire a lui H. erectus i lunga perioad de contemporaneitate dintre
cele dou tipuri umane.La nivelul evoluiilor culturale, apar cateva elemente
semnificative.In primul rand,apariia diversitii culturale la nivelul
uneltelor,apar cele 5 tipuri de tradiii industriale musteriene (clasic,de tip
Ferrassie, de tip Quina, de tip Levallois,cu denticulate),care delimiteaz o
serie deprovincii culturale.Elementul important il reprezint
complexitatea debitajului de tip Levallois, care presupune o foarte mare doz
de gandire abstract i de planificare.In plus,exist dovezi din ce in ce mai
clare pentru utilizarea ocrului(colorant mineral) i primele elemente de
art.Creterea varianei culturale reprezint i trecerea la adaptarea pe baze
culturale la mediu i la resurse. Continu evoluia specializrii
habitatului(distincia dintre aezri principale i halte de vantoare este mult
mai clar,apar mai multe vetre in aezri,peterile incep s fie utilizate cu
regularitate).Acum apar i dovezi clare de cult al morilor (la Teshik-Tash,
Monte-Circeocu occipital lrgit,La Ferrasssie);continu s apar dovezi de
canibalism (Monte-Circeo, Hortus, Krapina).
Principalele tipuri neanderthaliene sunt:
Engis, Neanderthal, Trou de la Naulette (oasele lungi foarte

groase, dar moderne, craniu jos i arcade pronunate), Spy;

Gibraltar, Spy, Monte Circeo;
Saccopastore (interglaciarul Riss-Wurm = 120.000 80.000): aprox. 1200 cm3, variant arhaic (talie mai mica);
Cariguela (doar fragmente parietale i frontale), Krapina, La
Chapelle-aux-Saints (aprox. 1625 cm3);
Qafzeh (aprox. 1550 cm3), Amud I (1740 cm3, o talie de
1,77m,craniu lung i relativ inalt, arcade pronunate, faa i orbite
mari, torus occipital), El Tabun & Skhul (1500 cm3, arcade mai puin
marcate, brbie redus), Mugharet el Zultyeh (aprox 1400 cm3, bolt
cranian mai inalt, frunte mai puin fugind).Aceste exemplare
reprezint grupul cel mai timpuriu de H. s. fossilis,adaptat ins unui
mediu cald (alungirea membrelor pentru a inlesni schimbul
termic);volumul cranian este, cel puin in unele cazuri,mai mare decat
media actual a volumului cranian.Aceasta pare s ateste faptul c
adaptarea biologic rmane,inc,important.
13)Homo sapiens sapiens (recens)
Umanitatea modern(nu cea contemporan) este,mcar in parte,
contemporan cu H.s. fossilis.Ipoteza unei succesiuni cronologice intre cele
dou specii s-a nscut din situaia special european.Intr-adevr,H. s.
sapiens ptrunde in Europa candva in jurul datei de 40.000 i.Hr. Dar
originile sale se plaseaz in grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun,
Skhul etc.),aflat mai aproape de H. s. sapiens decat de neanderthalienii
europeni.Evoluia in timp a oamenilor moderni este cea care duce la apariia
raselor moderneun fenomen relativ recent,poate chiar de la sfaritul
paleoliticului i reprezentand ultima form de adaptare biologic a fiinei
umane la mediu.Adevrat,rasele actuale sunt deosebite anatomic,uneori
foarte evident.Ceea ce trebuie subliniat cu trie este faptul c doar
amnuntele biologice cu rol adaptiv sunt cele care dau un aspect diferit
raselor(de ex., tendina corpurilor umane de compactare in zonele reci pentru
a limita pierderea de cldur, respectiv alungirea membrelor pentru un efect
invers,accentuarea esuturilor adipoase pentru meninerea umiditii,apariia
pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.).Potenialul intelectual
este identic,iar apartenena raselor la o singur specie este demonstrat de
posibilitatea metisajului.La nivel anatomic inregistrm evoluii in parte
paralele ale diferitelor tipuri; in general, au talie mare (Cro-Magnon = 1,80
m,Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mic (Combe-Capelle = 1,63 m,Chancelade

= 1,60 m),dar in ambele cazuri capacitatea cranian este mare (Cro-Magnon

= 1600 cm3, Chancelade = 1710 cm3).Succesiunea tipurilor pare s fie
Combe-Capelle(perigordian
inferior)->Cro-Magnon(aurignacian)>Chancelade(magdalenian).Alte
exemple
relevante
sunt
Paviland,Solutre,Laugerie-Basse,Grimaldi,Predmosti,Obercassel.Dar practic
fiecare regiune a lumii a dat la iveal resturi ale lui H. s.sapiens.Principalele
achiziii culturale (i aici ne referim la paleolitic)pot fi ordonate pe mai
multe paliere.La nivel tehnologic,asistm la diversificarea tradiiilor
tehnologice i a tipologiilor;de la nivelul paleoliticului superior, evoluia
uneltelor incepe s fie in bun msur regionalizat. Alturi de utilajul litic,
capt o pondere deosebit utilajul din os i corn sau filde; din aceste
materiale (foarte probabil utilizate i inainte, dar in proporie mai mic) se
produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor,al varfurilor de suli).Dar
poate ceea ce este mai important este faptul c apare prima unealt care
multiplic fora umanpropulsorul.Acesta practic mrete distana loviturii
eficace de suli,ceea ce se traduce intr-o vantoare mai eficient. La nivel
cultural, principala achiziie este arta (vezi infra). Complexitatea acesteia
reprezint separarea clar a omului modern de toi predecesorii si.
14)Definiia economiei i a instituiilor economice la
nivelul societii primitive
Termenul de economie aplicat preistoriei a fost i rmane sursa unor
controverse acerbe intre specialiti.Se confrunt dou mari coli de
gandire,ambele cu partizani dinamici i argumente extrem de credibile.O
prim coal consider c preistoria reprezint o perioad special in
evoluia societii umane,cu reguli i mecanisme speciale,care nu se mai
reintalnesc in alte perioade.Adversarii acestui punct de vedere atrag atenia
asupra faptului c exist dovezi care par s demonstreze existena unor
mecanisme economice complexe;ca urmare,susin acetia,analiza societilor
primitive poate utiliza concepte economice care,in general,sunt aplicate altor
epoci.
15)Economia de subzistenta.Ocupaiile i randamentul
In termeni simpli, este vorba de obinerea hranei,deci a resurselor necesare
susinerii vieii.Factorii care influeneaz obinerea subzistenei sunt:
mediul fizic(nu determin comportamentul, dar limitarea opiunilor
determin pattern-urile culturale);limitrile induse sunt legate de
materiile
prime
disponibile,resursele
alimentare
i

permanena/ciclicitatea acestora;activitile economice i organizarea

acestora depind de raportul dintre resursele ce pot fi culese i cele ce
sunt vanate(in cazul celor vanate este vorba de dimensiunea vanatului,
dificultatea vantorii i a transportului vanatului etc.,in timp ce la
nivelul resurselor culese ne putem gandi la caracterul sezonier al
acestora,durata pan la care pot fi stocate,gradul de concentrare intr-o
singur zon sau mai multe etc.);
distana in raport cu alte grupe(stabilete nivelul concurenei pentru un
set dat de resurse),diversitatea/uniformitatea acestora (posibilitatea
desuplimentare a resurselor prin reciprocitate);
dimensiunea populaiei (stabilete raporturile dintre indivizi,dintre
acetia i resurse;in sfarit,raporturile dintre societi);
tehnologia disponibil (precizeaz gradul de eficien al exploatrii
resurselor, raportul cu mediul etc.);
Rezultatele acestor factori sunt multiple.In primul rand,stabilirea strategiilor
de subzisten.In general,sunt acceptate trei mari strategii:vantoare i
cules(assault,
trapping,
snaring,pitfall,poisoning);intensive
foraging(domesticire i agricultur incipient);agricultur intensiv i
pastoralism.Este evident faptul c termenul de strategii corespunde,in
fapt,celui de nivel tehnologic (incluzand aici nu numai uneltele,ci i modul
de utilizare al acestora i ocupaiile).Mai corect ni se pare termenul de
sisteme economice.Ele cuprind indivizii,tehnologia pe care o posed i
relaiile pe care acetia le au intre ei i cu mediul(resursele etc.).Pentru a da
un exemplu,vantoarea cooperativ implic atat cunotine legate de
comportamentul animal,de mediul inconjurtor i de producerea uneltelor de
vantoare,cat i stabilirea anumitor relaii intre indivizii participani (sprijin
reciproc,reguli de imprire a przii,reguli ale vantorii etc.).Rezumand
discuia de pan acum,putem considera,mcar ipotetic,c elementele
structurale ale economiei primitive sunt:tehnologia,instituiile economice i
relaiile sociale cu impact direct asupra economiei.
Principalele activiti rman vantoarea i culesul.S-a speculat foarte mult
cu privire la rolul celor dou ocupaii in procesul de antropogenez.Este
foarte adevrat faptul c o concluzie definitiv cu privire la regimul
alimentar al anthropoidelor (in primele etape de evoluie) nu a putut fi
stabilit talia i dentiia sugereaz o alimentaie vegetal sau
omnivor(incapacitatea de a concura marile carnasiere,de a vana
rumegtoarele din savan),bazat pe exploatarea carcaselor animalelor ucise
de carnasiere (scavenging) sau vantoarea animalelor de talie foarte mic,
alturi de culesul plantelor i a tuberculilor.In fazele ulterioare,dup nivelul

H.habilis,rolul vantorii pare s ia amploare.Ceea ce este greu de decis este

importana celor dou activiti(vantoarea i culesul) in asigurarea
subzistenei comunitilor paleolitice i mezolitice.De fapt, un rspuns la
aceast intrebare reprezint rspunsul la intrebarea dac aceste societi
reprezentau o lume a afluenei sau nu. Vantoarea uman este diurn i
cooperativ; se bazeaz pe colaborarea grupului de brbai aduli care
exploateaz in comun teritoriul de vantoare (la unele populaii din Canada,
ins,exist loturi individuale/familiale de vantoare).Fie c este vorba de
animale de talie mare(aa cum pare s fie cazul in paleolitic),fie c este
vorba de vanat de dimensiuni mici(aa cum o atest comunitile primitive
actuale),cooperarea dintre adulii grupului este necesar pentru a asigura un
randament acceptabil, asigurat i de dimensiunea animalelor(mamut,ren,
cervide,rinocer lanos, cai slbatici etc.).Trecerea la climatulcontemporan dea lungul epipaleoliticului a schimbat vantoarea, in sensul c odat cu
dispariia sau retragerea animalelor mari spre nordul Europei rolul
vanatului mic i al pescuitului cresc semnificativ. Este de presupus c rolul
plantelor i al fructelor (in special al celor care pot fi conservate mai mult
timp) crete i el. Vantoarea pare s asigure un procent important din
caloriile necesare intreinerii corpului uman.Cu toate acestea,trebuie s
inem cont de caracterul sezonier al resurselor obinute din vantoare.Altfel
spus, chiar dac asigur un belug alimentar,vantoarea este mult mai
nesigur decat culesul,ceea ce inseamn c resursele vegetale (in special
nucile, rdcinile etc.) sunt cele care asigur supravieuirea grupului intre
perioadele de belug datorate vantorii.Caracterul sezonier al resurselor duce
i la o caracteristic fundamental a comportamentului uman paleolitic (i
care pare s se accentueze in mezolitic),anume nomadismul accentuat,aa
cum pare s fie demonstrat de situaia de la Terra Amata (revenirea unui
grup pe acelai loc timp de 11 ani).Nu este vorba de o deplasare pe teritorii
foarte intinse,ci pe teritorii relativ bine delimitate(graniele fiind precizate
cu ajutorul unor elemente de relief cu valoare simbolic) i care sunt
caracterizate prin caracterul sezonier al resurselor. Deplasarea dintr-un punct
in altul se face ca urmare a abundenei resurselor,nu a epuizrii acestora
(grupele abandoneaz un teritoriu nu fiindc nu mai sunt resurse, ci fiindc
exist o abunden de resurse in alt parte). La nivelul mezoliticului, patternul de deplasare pare s se modifice, in sensul c grupele umane insoesc
animalele care se retrag spre nordul Europei (renul i mamutul), iar apoi
dezvolt mecanisme de obinere a subzistenei bazate exclusiv pe aceste
animale.Aceast deplasare sezonier a grupelor umane inlesnete i
contactul cu celelalte grupe invecinate.Caracterul afluent al societii
paleolitice trebuie ineles in relativitatea sa perioade scurte in care exist o

abunden de calorii de origine animal,urmate de perioade la limita

subzistenei. De altfel, o serie de instituii i mecanisme sociale au aprut ca
urmare a nevoii de a suplini prin adaptare social ceea ce tehnologia nu
putea asigura.Obinerea hranei este elementul fundamental al aproape
oricrei societi umane.Ca atare, el ine de esena biologicului i nu i-ar
gsi locul intr-o discuie despre societatea uman dac nu ar exista distincii
fundamentale intre satisfacerea acestei nevoi de completare a caloriilor
pierdute.Discuia poate fi plasat pe dou mari coordonate: obiectele i
comportamentele.Obiectele mai bine zis grupurile de obiecte care
compun aspectele materiale ale obinerii hranei, pot fi la randul lor imprite
in mai multe categorii (unelte propriu-zise, unelte pentru produs unelte,
unelte pentru multiplicarea energiei aplicate). Luarea in considerare a unei
singure categorii in clasificarea sau stabilirea nivelului tehnologic (ca s
nu ne mai referim la conceptul de dezvoltare cultural) este riscant,la fel
ca i extinderea nepermis a categoriilor legate de resursele energetice
disponibile.
Revenind la horticultur definit de Beals i Hoijer ca the cultivation of
domesticated plants for food and other purposes without the use of the
plow (1966, 385) ea este forma cea mai rspandit astzi la nivelul
societilor non-industriale.Credem c principalele motive sunt flexibilitatea
sistemului economic (dat de meninerea mobilitii sezoniere a grupurilor i
de posibilitatea utilizrii mai multor resurse),meninerea numrului de
indivizi la dimensiunea grupurilor de vantoriculegtori,adaptarea acestui tip
de agricultur la condiiile de sol,raportul foarte bun dintre nivelul
tehnologiei i factorii anteriori.S-a discutat foarte mult de complexul
maniocului,tipic pentru lumea amazonian.Grupele din jungl au dezvoltat
metode de eliminare a acidului prusic,dar nu au dezvoltat producia din
cauza absenei unei piee care s justifice creterea produciei.Un factor
secundar este cel legat de aculturaie.Populaiile non-industriale s-au aflat in
contact cu grupe mai avansate,preluand selectiv unele elemente culturale.
Pastoralii
Grupele pastorale reprezint,in opinia noastr,o problem special.Nu exist
pastoralism pur grupele,chiar i cele sesizabile doar arheologic,considerate
strict pastorale sunt mai degrab un construct ipotetic.Trebuie,de la inceput,
fcut diferena dintre nomadism pastoral (Rendille, Dinka),ranshuman i
agro-pastoralism (Jie, Uganda).Cateva sunt problemele pe care le ridic
aceste texte. In primul rand,cat de relevante sunt situaiile prezentate mai
sus? Hoebel consider c situaiile sunt destul de frecvente i ofer in
sprijinul acestei afirmaii o serie de detalii grupate in trei tabele care au la
baz catalogul lui Murdoch.O prim concluzie este aceea c complexitatea

social nu se dezvolt strict ca urmare a trecerii la agricultura intensiv. Mai

degrab,avem de-a face cu creterea complexitii sociale ca urmare a
intensificrii tuturor strategiilor economice;altfel spus, doar agricultura sau
doar pastoralismul nu sunt argumente suficiente. Nevoia de coordonare care
apare ca urmare a imbinrii diferitelor activiti pentru eliminarea riscurilor
duce la creterea complexitii sociale.Pentru alte epoci i alte
spaii,cercettorii au ajuns la concluzia c evoluia complexitii sociale este
rezultatul complexitii strategiilor de subzisten.Aceasta impune,mai ales
dac este dublat de o reea de schimb ampl,o cretere a gradului de
coordonare (diacronic i sincron) care duce la permanentizarea unor
instituii la nivelul aceleiai familii (e.g., regalitatea) i la apariia scrisului
(ca form de contabilizare a resurselor, distribuiilor etc.).Divorul dintre
grupul uman i formele materiale ale autoritii sunt doar rezultatul i nu
cauza acestor schimbri.
16)Economia productiva
Economia productiv reprezint un punct central in analiza,lumii preistorice.
Nu numai faptul c societatea uman de astzi este majoritar tributar
modelelor de existen subordonate producerii hranei i celor necesare
traiului, sau c peste 90 % din comunitile umane sunt productoare de
hran,bunuri i servicii au transformat tranziia de la vantoare i cules la
agricultur intr-o tem de continu dezbatere. La fel de important este faptul
c acest proces de tranziie are o complexitate deosebit, are puternice
conotaii ideologice i ridic problema modelului pe baza cruia
comunitile umane ii schimb radical modul de via i structura.
Teorii cu privire la tranziia spre economia productiv
Termenul de teorie este,poate,exagerat;conceptul demodel(cu sensul de
construct abstract,realizat pe baza unor date mai mult sau mai puin
disparate,care s sintetizeze fapte i evoluii regionale uneori foarte diferite)
este mai aplicabil.In esen,dou sunt modelele dominante.Ambele,ins,
pornesc de la premisa c schimbrile de la sfaritul perioadei glaciare
(pleistocen) i inceputul etapei climatice actuale(holocenul) au marcat o
rupere dramatic in modul de via bazat pe vantoare i cules.Stepele
dominate in egal msur de rumegtoare mari i de carnasiere au fost
inlocuite de pduri populate de vanat de talie mai mic,ceea ce fcea
vantoarea mult mai puin eficient, de unde i condiiile de stress mai
accentuate in care trebuie s triasc aceste comuniti. Grupurile umane,

cele care supravieuiesc schimbrii,au mai multe soluii:s se deplaseze pe

urma turmelor de animale mari,aflate in retragere spre nordul Europei,
perpetuand astfel un mod de via tradiional;s inoveze la nivelul
ocupaiilor i al inventarului litic i din materii organice,mrind gradul de
mobilitate.Schimbrile acestea sunt evidente la nivelul dosarului
arheologic.Comunitile mezolitice sunt mai srace din punctul de vedere a
ceea ce constituia bogia predecesorilor lor paleolitici. Aezrile par a fi
de scurt durat, iar inventarul,microlitic i realizat din roci locale, pare s
indice o pierdere de tradiii tehnologice.Dar scderea cea mai sesizabil
este,in majoritatea situaiilor,la nivelul artei.Cu cateva excepii notabile
(Levantul spaniol i nordul Africii, printre altele),arta parietal dispare.In
schimb,arta mobiliar inflorete de la piesele timpurii(in termeni
cronologici)aziliene la piesele de podoab care se asociaz cu o simbolistic
mai nou,totul pare s indice orientarea spre un tip de expresie artistic care
s fie,inainte de toate,uor de purtat.In plus,se pare c este o perioad
violent.Aceast perioad este cea care cunoate primele dovezi clare de
moarte violentun caz mai cunoscut este cel de la Schela Cladovei (la
periferia oraului Drobeta Turnu Severin), unde mai muli indivizi au murit
in urma unor lovituri de sgeat. In sfarit, continentul european pare s fie
depopulat, in acelai timp cu primele prezene umane in zona nordului
Germaniei i a Scandinaviei (cercul cultural Kunda).Dar deplasarea grupelor
este,mcar in prima faz, o soluie.Dovada o constituie persistena in timp a
grupelor paleolitice din nordul Europei i evoluia lor lent spre un tip de
societate care combin elementele economiei de subzisten cu cele ale
economiei productive.Pentru a rezuma, tranziia la climatul contemporan
(mai cald i mai umed) a dus la schimbarea cantitii i a frecvenei
resurselor necesare pentru a menine un mod de via bazat pe vantoare i
cules.Grupele umane au aplicat dou strategii de eliminare a riscurilor
crescute: anume retragerea in zonele unde animalele mari eficiente din
punctul de vedere al vantorii paleolitice se refugiaz i respectiv inovaia.
Inovaia s-a manifestat la nivelul inventarului litic (apariia microlitelor i a
uneltelor compozite, care imbin osul, cornul sau fildeul cu silexul sau
obsidiana) i la nivelul unor noi ocupaii (cum ar fi pescuitul).Aceast din
urm strategie este cea care pare a fi de succes.Succesiunea probabil a
procesului este, in opinia noastr,urmtoarea:
schimbare ecologic, urmat de deplasare pe vile raurilor;
modificarea modului de obinere a hranei prin multiplicarea surselor
luate in considerare;
eficientizarea obinerii hranei prin apariia utilajelor specializate;

 creterea gradului de dependen de noile resurse, odat ce acestea

ajung s produc mai mult (in termeni calorici) decat vantoarea i
culesul;
schimbarea tipului de societate (de la nomadism limitat la
sedentarism, de la diversitate ocupaional la specializare);
apariia structurilor sociale complexe,determinate de mrirea
numrului de indivizi din comuniti.
Dimensiunea ideologic pare a fi mai puin evident.Dar sensul acordat i
motivaiile identificate pentru un proces sau altul sunt ideologice.Friedrich
Engels,considerand c apariia economiei productive a insemnat odat cu
apariia bunurilor care pot fi stocate tranziia spre diferenele de avere i
spre insuirea forei de munc a unora de ctre alii, ignora faptul c
solidaritatea reprezint o dimensiune fundamental i cplusprodusul nu
se exprim, in societi pre-industriale, cu necesitate in form material.
Opoziia dintre cei ce au i cei ce nu au este un fenomen mult mai recent.
Antinomia presupus de Engels ar trebui reformulat (vezi i supra) in
termenii cei ce au dreptul s participe/au acces in opoziie cu cei ce nu au
dreptul s participe/nu au acces. Dar aceast antinomie ine de structurile
sociale i nu de economie, chiar dac determin in bun msur
manifestrile legate de obinerea bunurilor materiale.

Conceptul de intensificare
Intensificarea reprezint un concept vehiculat in literatura antropologic i
arheologic de relativ puin vreme.El este formulat in studii semnate de
Michael Rowlands (in legtur cu societi pastorale) i Colin Renfrew
(pentru societi agrare i insulare).De la studiile lor din anii 60,o literatur
ampl s-a adunat cu privire la acest termen,mai ales c el a fost folosit in
legtur cu arii i paliere cronologice foarte diverse (de la paleolitic la
Renaterea european).Conceptul de intensificare are un rol explicativ
ingrat,anume,acela de a explica ceea ce este, in bun msur,cunoscut;altfel
spus,reprezint o reaezare conceptual pe care literatura de specialitate inc
o dezbate.De altfel,conceptul s-a nscut din nevoia de a argumenta (mai
bine,de a da nume) unor evoluii plasate in momente cheiecele de
tranziie.S dm inainte de toate o definiie de lucru.Intensificarea,dup
Rowlands, de pild,reprezint fenomenul prin care societile avanseaz de
la un palier cultural la altul.Teoria sa este aceea c societile nu se modific

strict pe baza unui algoritm de tradiie marxist (acumulrile cantitative duc

la salturi calitative), ci pe baza unor modificri cu caracter
endogen.Intensificarea este fenomenul prin care agricultura sau
pastoralismul pot duce la apariia structurilor sociale complexe.Cum
complexitatea social constituie,poate mai mult decat progresul
tehnologic,pasul esenial in schimbarea cultural,avem aici cheia
mecanismelor de tranziie.Situaia s-ar prezenta astfel: stare de echilibru
factori externi care modific echilibrul identificarea de noi ocupaii
echilibru intre vechile i noile ocupaii progres tehnologic intensificare
creterea complexitii sociale schimbare cultural.Problema este c
realitatea din teren nu se potrivete cu teoria. Ori schimbm realitatea, ori
schimbm teoria. Cateva puncte trebuiesc lmurite.In primul rand, trebuie
explicat motivul pentru care apare intensificarea nevoia nu pare s fie un
motiv sensibil: dieta de la nivelul vantorilor-culegtori este suficient
pentru a nu fi nevoie de efortul suplimentar de inventa lucruri. Boimanii
Kung au o diet,fr mari eforturi,la fel de bun ca cea a clasei mijlocii
americane, ba chiar cu un surplus de 165 de calorii i 33 de grame de
proteine; in zona arctic a Canadei,o or de munc poate aduce cateva mii de
calorii sub form de carne de elan sau caribou sau pete prins cu plasa. La
nivelul alimentaiei, deci,nu pare s existe o motivaie clar pentru a inventa
ceva aa de complicat cum este agricultura sau creterea animalelor mai
ales dac ne gandim la schimbarea dramatic de comportament pe care
aceasta o presupune.Nici dorina de acumulare ca mijloc de consolidare a
bazei de autoritate nu este un motiv plauzibil.Fenomenul clasic al potlatchului este inregistrat la nivelul unor societi care nu sunt agricole sau
pastorale; unele din acestea nu sunt nici mcar la nivelul de horticultori sau
de pastorali transhumani (aa cum este cazul unor societi polineziene sau
a laponilor). Cantitile de alimente consumate atunci sunt, pstrand scara,
aproape imposibil de atins de societile industriale.Schimbarea climatic nu
pare s fie, nici ea, o motivaie solid.O bun parte a fenomenelor de
intensificare
au
avut
loc
in
situaii
de
echilibru
ecologic.Dimpotriv,intensificarea pare s fie cauza modificrilor ecologice
(este cazul dispariiei calului in America de Nord din cauza vantorii
intense,aridizarea Orientului Apropiat ca urmare a irigaiilor i a
defririlor,caracterul de spaiu ostil acordat unor insule mediteraneene prin
introducerea unor animale de tipul caprelor etc.).Dac ar fi s rezumm
situaia concret, putem spune c nu par s existe motivaii pertinente pentru
intensificare i pentru apariia unor agriculturii sau pstoritului, ceramicii
sau scrisului.Ipoteza de lucru este aceea c fenomenul intensificrii este
rezultatul presiunii sociale.In esen,sporul demografic i concurena dintre

comuniti sunt factorii care trebuie luai in considerare. S explicm mai pe

larg.
Factorul care este in general ignorat,poate fiindc este atat de banal incat
este subineles,este sporul demografic.Din cauza concentrrii cercetrii
asupra speranei de via foarte redus ca medie statistic,exist tendina de a
ignora(fr intenie,desigur),numrul mare de aduli de varst inaintat pe
care ii intalnim in necropole.S-ar putea ca numrul mare de copii mori s
indice un pattern cultural in care numrul mare de mori la natere a copiilor
este un fapt de via care se las contrabalansat tocmai de numrul mare al
acestor nateri (pe vechea inelepciune popular facem mai muli ca s
supravieuiasc caiva).Altfel spus,s-ar putea s supraevalum numrul de
mori la aceast varst in raport cu dinamica general a populaiei.Dou
exemple par s susin acest argument.Un prim argument este, sau a devenit,
banal:Neanderthalul a devenit un tip uman extinct din cauza unei diferene
minime de natalitate(sau speran de via la natere) fa de tipul Sapiens.Al
doilea exemplu este mai discutabil,cel al difuziunii neoliticului in
Europa.Cercetarea a czut de mult vreme de acord c neolitizarea Europei
este, in termenii cronologici ai preistoriei, un fenomen rapid, de aproximativ
un mileniu.Ceea ce presupune ins aceast aseriune este o rat a natalitii
in condiii in care nu pare s existe un spor de resurse semnificativ
populaia crete pe baza unor resurse care au crescut mai puin.Intensificarea
inregistrat la acest palier ine mai degrab de comportament decat de
economic.O privire la schema rezultat din teoria lui Ammermann i
Cavalli-Sforza ne arat c rata de difuziune este una in progresie geometric,in total defazaj cu rata progresului tehnic de la acea dat. Ceea ce poate
suplini inovaia (sau,mai bine,schimbarea la nivelul tehnicii) este
comportamentul de grup, pattern-ul social.Altfel spus, redistribuia (sau alt
mecanism social) in interiorul comunitilor suplinete rmanerea in urm a
tehnicilor i utilizeaz mai eficient surplusul existent. De-abia cand resursele
acestui tip de ajustare sunt epuizate exist motivaiile pentru inovaie
tehnic.Ipoteza c epuizarea resurselor deadecvare/ajustare social este cea
care d ghes inventatorului este interesant i ar merita o analiz mai in
amnunt.Oricum,aceasta ar explica unele surprinztoare constante i
fenomenul,relativ rar, al adaptrii prin pierderea de bagaj cultural.
Al doilea element este cel al concurenei dintre comuniti.Fenomenul
este,iari,bine documentat etnografic;din punct de vedere arheologic,acesta
poate fi presupus,dar pentru orizonturi culturale care nu ne privesc
acum.Concurena dintre comuniti poate fi una de tipul potlatch-ului
(structur care mai degrab se axeaz pe rudenie) sau de tipul consumului
public de resurse pentru ceea ce s-a numit proiecte comunitare Cea de a

doua categorie reprezint de departe aspectul cel mai spectaculos.Cateva

lucruri,ins,surprind.In primul rand,densitatea acestor monumente in
anumite arii.In al doilea rand,faptul c investiia este simbolic pentru
comunitate (sunt morminte colective sau locuri de cult). Dar elementul cel
mai interesant il constituie investiia pe care acestea o reprezint in resurse
care solicit alte resurse: lucrtorii trebuie hrnii.Poate c aici se gsete
una din motivaiile intensificrii de la sfaritul epocii bronzului (aici avem
de discutat ipoteza lui Sherratt cu privire la revoluia produselor
secundare).In concluzie, credem c nevoia social i nu cea economic duce
la intensificare.In ciuda a ceea ce afirm inelepciunea colectiv a
antropologiei, intensificarea este mai puin un fenomen economic cat unul
social.Starea de echilibru este rsturnat de expansiunea socialului asupra
economicului,iar soluiile fac parte, cel puin la nivelul primei reacii, din
acelai orizont.Altfel spus,inovaia tehnologic i tehnic atat de
indispensabil i deci drag arheologului este rezultatul unor fenomene care
in de alt domeniu de investigare.

Modelul oriental/agricol
Poate cel mai bine cunoscut, tranziia la economia productiv din Semiluna
Fertil a devenit un fel de standard pentru evaluarea altor spaii i
culturi.Desigur,exist argumente serioase in favoarea acestei situaii
caracterul dramatic al schimbrilor, excelena civilizaiilor aprute (ca
amploare i ca rezisten in timp),existena arhivelor care s lmureasc a
posteriori geneza acestor societi, prezervarea unui corpus semnificativ de
mituri i legende care s permit analiza momentelor de genez ale acestor
societi.In sfarit,pentru unele segmente ale lumii europene, impulsul iniial
de trecere de la o economie de subzisten la una productiv pare s se fi
realizat sub impulsul unor migraii de populaii dinspre Orient care, trecand
peste Egeea i prin Balcani sau peste Caucaz prin vestul stepelor ruseti, au
ocupat teritorii in Europa de Est sau au influenat populaiile locale.Procesul
prin care s-a realizat aceast trecere este relativ simplu de urmrit. Trecerea
la climatul contemporan s-a manifestat in zon prin aridizare (un fenomen
similar s-a petrecut i in nordul Africii,dar cateva milenii mai tarziu),
obligand grupurile umane i turmele de animale s se concentreze pe vile
raurilor.Aceast situaie a oferit pentru un anumit timp o relativ stabilitate
grupelor de vantori-culegtori epipaleolitici.Fenomenul de aridizare a

continuat,obligand aceste grupe s caute noi soluii adaptative. O prim

soluie a fost culesul preferenial,dar acesta a vizat nu neaprat plantele cu
un randament ridicat ci,pur i simplu, plantele care puteau fi recoltate mai
uor.S nu uitm c dependena oamenilor de atunci de o anumit plant nu
se manifesta inc.Aceasta explic de ce principalele plante de civilizaie au
fost graul,orezul,meiul, sorghul i porumbul trstura comun a acestora
este faptul c, dincolo de randamentul caloric ridicat, presupun o investiie
sezonier limitat (ca efort i ca timp) i pot fi culese relativ simplu.Culesul
preferenial (axarea calendarului activitilor pe datele de recolt ale unei
plante) nu a constituit decat prima etap care, probabil, a cuprins o faz de
selecie artificial a plantelor i de apariie a unor noi unelte (cum ar fi
secera cu ti din microlite).Randamentul iniial a fost micsuprafeele erau
reduse,iar randamentul plantelor era mic(dup unele estimri,in jur de cateva
sute de kg la hectar),astfel c vechile ocupaii au continuat s joace un rol
important.In ceea ce privete domesticirea animalelor, cea de-a doua soluie,
situaia este mai complicat.Unele dovezi par s indice faptul c, intradevr,cainele a fost primul animal domesticit. Chiar dac la Star Carr (in
Anglia),cainii gsii in nivelurile datate pe la 10.000/9.000 i.Hr. au talie
mare, este greu de spus dac erau folosii la vantoare sau ca resurs de
proteine.Succesiunea domesticirii animalelor este, cel puin pentru Orient,
urmtoarea: oi i capre,vaci,cai i mgari,porci.Datarea de detaliu este, de
multe ori, inc dificil, datorit faptului c schimbrile la nivelul anatomiei
(talie, robustee, modificri ale oaselor etc.) acestor animale au loc pe o
durat de un mileniu sau nu se pot trasa distincii clare intre diferitele specii
(de unde,de exemplu, denumirea de ovicaprine, sau dezbaterea cu privire la
domesticirea mgarului i a calului).Oricum,animalele domestice ajung la o
talie apropiat de cea de astzi doar in epoca bronzului sau chiar mai tarziu,
iar aceast evoluie este legat de ceea ce Sherratt numea secondary
products revolution. Modul in care s-a realizat aceast domesticire este
neclar datorit,printre altele,i diversitii speciilor implicate.O ipotez
afirm c procesul de aridizare a avut ca urmare apropierea topografic
dintre diferite specii i grupele umane.Apoi,fie c turmele au fost manate in
zone care pot fi uor inchise i controlate (vi cu o singur ieire, canioane)
i in care animalele erau uor de ucis, fie c acestea s-au apropiat de
aezrile umane fiindc deeurile acestora (in special paiele de la recolt)
constituiau o resurs important,cert este c se ajunge la un control al
oamenilor asupra unor specii care mai au,in prim faz, trsturile speciilor
slbatice.Doar in timp,prin selecie artificial i prin apariia unor noi
elemente de cultur material(cum ar fi carul sau plugul) se ajunge ca aceste
animale s ofere un randament semnificativ.Aceast intensificare a

economiei a asigurat caracterul sedentar al comunitilor i tot ceea ce

decurge din aceastaspecializarea activitilor productive,apariia structurilor
sociale complexe (ierarhizate),inventarea scrisului.
Problema revoluiei neolitice
Formula de revoluie neolitic propus de Vere Gordon Childe este una
din formulele cele mai longevive din cercetarea preistoric. Conform
acesteia,tranziia mezolitic odat incheiat, comunitile umane au realizat,
odat cu inventareatriadei neolitice,un salt cultural care a echivalat cu o
revoluie.Argumentele oferite de Childe au puterea lor argumentativ de
netgduit.Neoliticul a reprezentat o etap dincolo de care singura
opiune/strategie rmas comunitilor umane este cea a intensificrii altfel
spus, nu se putea merge inapoi.Amploarea schimbrilor i viteza cu care s-au
rspandit elementele definitorii ale triadei(agricultura,creterea
animalelor,ceramica) l-au fcut pe Childe s foloseasc termenul de
revoluie. Intr-adevr, continentul european pare s se neolitizeze in
aproximativ un mileniu, iar viteza cu care noile comuniti par s ocupe
noile teritorii indic faptul c producerea hranei este o strategie adaptiv de
succes.Cu toate acestea,o serie de nuanri sunt necesare:
triada neolitic are de multe ori o prezen mai degrab
discret;cele trei elemente apar uneori izolat i nu exist o relaie de
determinare reciproc intre agricultur,ceramic i creterea
animalelor; la Ierichon, de exemplu, primele faze neolitice sunt
aceramice (faza PPNA Pre-Potterry Neolithic A),chiar dac aezarea
este sedentar iar comunitatea are suficiente resurse pentru a intreine
un numr semnificativ de indivizi ocupai cu altceva decat producerea
de hran;
ritmul pare, in comparaie cu epocile anterioare, extrem de rapid; dar
s nu uitm faptul c un mileniu reprezint 30 de generaii;
difuziunea neoliticului s-a realizat in prim faz prin migraie, apoi
prin contact i prin difuziune de trsturi culturale;dar viteza se
datoreaz i faptului c aceste comuniti erau extrem de selective in
ceea ce privete locul de stabilire a unei noi aezri locul trebuia s
fie aproape de surse de ap, uor de izolat (boturi de deal care puteau
fi inchise pe partea de accesnu atat de teama atacurilor,cat de a feri
animalele de prdtori), iar pmantul agricol trebuia s fie in
apropiere i, cel puin in prim faz (agricultur cu spliga), uor de
lucrat (cum ar fi solurile nisipoase);rezultatul este c aceste comuniti

se deplaseaz pe distane mari ignorand regiuni care sunt mai puin

interesante i care rman,mcar pentru scurt timp, teritorii in care
vantori i culegtori mezolitici ii continu existena; doar inventarea
unui instrumentar care s permit exploatarea unor soluri mai
complicate, grele, de tipul cernoziomului i reducerea teritoriilor
libere duce la un al doilea fenomen de colonizare in interiorul
regiunilor neolitizate in prima faz;
trebuie s inem cont de faptul c aezrile neolitice au,de multe ori, o
durat relativ scurt de existen (aproximativ o generaie); spre
deosebire de modelul oriental, unde domin aezri de tip tell, iar
agricultura este susinut de structuri sociale complexe care susin un
sistem de irigaii, in Europa nord-alpin colectivitile se mut foarte
des, ca urmare a epuizrii relativ rapide a solurilor (agricultura cu
spliga utilizeaz doar straturile superficiale de sol, ceea ce duce la
srcirea, in caiva ani, a loturilor de pmant); in consecin,
rspandirea in spaiu a acestor comuniti a avut loc foarte repede nu
are sens, ca agricultor, s ai lotul de pmant la o zi distan de
locuin, mai degrab ii mui locuina;
randamentul noului tip de economie a fost suficient de redus pentru a
obliga comunitile neolitice s-i menin soluii de rezerv
vantoarea i culesul probabil au rmas ocupaii importante; prezena
gropilor de provizii implic existena unor resurse care s asigure
supravieuirea in perioade cand resursele lipsesc.
Modelul stepic/de savan/pastoral
In opoziie cu cele prezentate mai sus, culturile pastorale nu par s fi produs
civilizaii majore.Desigur,ca atare par s fie exclui din filiaia culturilor
majore care au realizat tranziia la istorie.Cu toate acestea, culturile pastorale
au produs cultur i au avut capacitatea s realizeze structuri politice de
amploare.Ceea ce nu au fost capabili s produc au fost aezri
sedentare,structuri administrative i s devin societi mai mult sau mai
puin literate.Procesul de intensificare s-a realizat altfel,dar a reprezentat o
adaptare de succes a acestor populaii la condiii de multe ori mai dure decat
cele crora au trebuit s le fac fa populaiile sedentare.Aceste societi
non-sedentare sunt societi care contrazic, de cele mai multe ori, ecuaia
agricultur + creterea animalelor +ceramica = civilizaie avansat.S
revenim la o serie deargumente care au fost formulate in capitolele
anterioare. Ceea ce difereniaz cel mai mult societile pastorale sau

nonsedentare de cele agricole este contextul ecologic.Spre deosebire de

agricultori, pastoralii sunt, de cele mai multe ori,localizai in areale care
permit,cel mult,o agricultur de curtur,menit s suplimenteze doar
resursele alimentare de origine animal.Zonele de step sau cele muntoase,
la fel ca cele semi-aride,ofer puine soluri care s fie eficiente din
perspectiva exploatrii pe termen lung.Aportul redus de minerale, tipul
pedologic i eroziunea eolian sau fluviatil impiedic o agricultur
intensiv.Rezultatul il constituie focalizarea colectivitilor pe mecanisme de
obinere a subzistenei adaptate zonei i care au ca trstur fundamental
mobilitatea.Evident, este vorba de pstorit i de schimb,asociate unei
agriculturi de curtur.Dar aceasta nu inseamn c rezultatul este din punct
de vedere al satisfacerii nevoilor comunitilor umane mai slamai
nesigur.Dimpotriv chiar i o privire superficial asupra unor fenomene
culturale largi (cum ar fi procesul de indoeuropenizare)atest viabilitatea
acestui tip de adaptare.Problema este c absena structurilor administrative i
a scrisului,a aezrilor stabile i a acumulrilor de bunuri sub o anumit
form este un eec doar din perspectiva agricultorilor.
17)Potlatch
Reprezinta o forma clasic a consumului public i ritualizat de resurse,
diferit de expunerea de bunuri (conspicuous display); exemplul clasic il
constituie potlatch-ul populaiilor din zona de vest a Canadei i a Statelor
Unite; dei aparent are forma darului i a consumului disproporionat de
resurse alimentare, scopul concurenial este chiar mai pregnant decat in
cazul simplei dispense de daruri de ospeie sau a reciprocitii; incapacitatea
de a returna potlatch-ul este semnul inferioritii celui care-l primete.
18)Kula
Reprezinta un schimb de bunuri de prestigiu; kula a devenit celebru datorit
lucrrilor lui B. Malinowski (in special Argonauts of the Western Pacific);
implic schimbul ritualizat a dou categorii de bunuri (coliere din discuri
tanate din cochilii de scoici i brri din sidef) intre posesorii acestora;
cele dou categorii de bunuri nu sunt interschimbabile i sunt tranzacionate
in cicluri separate i pe direcii diferite (colierele sunt schimbate pe coliere i
de la V la E, brrile sunt schimbate pe brri i de la E la V); scopurile
finale ale acestui schimb sunt sublinierea statutului participanilor (efi ai
comunitilor sau big-men) i mascarea schimbului cu finalitate practic
(gimwali) care este realizat de ctre persoanele cu statut inferior.

19)Familia
Primele definiii erau simple i nenuanate: Familia este un grup
caracterizat prin reziden comun, cooperare economic i reproducere.
Aceasta include aduli de ambele sexe, dintre care cel puin doi menin o
relaie sexual acceptat social, i unul sau mai muli copii, proprii sau
adoptai, ai adulilor care se afl in relaie sexual (G. P. Murdock,
1949:1;apud John Terrell in Barfield 1997).Dar, din cauza diversitii
formelor intalnite de ctre antropologi in teren, definiia de mai sus limitativ i rigid a fost mai degrab abandonat in favoarea unor definiii
mainuanate sau mai abstracte. Pentru Hoebel, familia este un grup
constituit din soi cstorii i urmaii acestora. Ea definete un set de
statute, roluri asociate i ateptri care guverneaz relaiile [membrilor]
grupului nuclear ca soi, prini, urmai i frai.Ea definete statutele i
rolurile lor in relaie cu grupe mai largi de rude i cu lumea mai ampl a
non-rudelor(E. A. Hoebel, 1966: 356).Intr-adevr, o definiie mai larg i
mai abstract dat familiei este in msur s fie mai aplicabil diversitii
formelor intalnite.
Funciile familiei sunt, in unele opinii,urmtoarele:sexuale,reproductive,
economice,educaionale.Altfel spus,familia are ca scop normalizarea
relaiilor sexuale prin stabilirea monopolului sexual reciproc al
partenerilor; asigurarea creterii copiiilor i a enculturaiei;creterea anselor
de supravieuire prin cumularea resurselor (obiecte, drepturi uzufructuare,
acces la resurse etc.); transferul de cunotine de la o generaie la alta pentru
a asigura persistena in timp a grupului i a culturii proprii (deci, a identitii
acestuia).Dar, la o analiz mai atent, situaiile concrete nu par s susin
intrutotul aceste consideraii.Diversitatea situaiilor pare s eludeze orice
incercare de sistematizare.Astfel, rolul de regulator sexual al familiei este
negat de cateva instituii i comportamente validate social. Un prim exemplu
este cel al ghotul-ului (Cohen & Eames);un al doilea este legat de faptul c
exist dovezi clare cu privire la cstorii de prob (care apar i la
popoarele germanice).
Funciile familiei
a)Funcia de regulator sexual:
Dar trei sunt exemplele pe care le considerm a fi clasice.Intai o observaie
fcut de B. Malinowski cu privire la distincia pe care o fac trobriandezii

intre incestul real i cel fictiv (primul practic neintalnit, cel de-al doilea
foarte rspandit).Ceea ce pare s indice aceast situaie este c aceste grupuri
tiu s fac distincia dintre rudenia real i clasificatorie. Apoi, inexistena,
la unele grupuri australiene, a relaiei dintre actul sexual i concepia
copilului; acesta din urm pare s fie mai degrab rezultatul unui act de
voin al spiritelor ce populeaz teritoriul aflat in posesia grupului. In sfarit,
existena, in Africa de Vest, a cstoriei dintre dou femei, dintre care una ii
asum statutul masculin (pltete zestrea i emite pretenii asupra urmailor
femeii cu care este cstorit).Acest exemplu indic i altceva, anume
distincia marcat pe care o fac aceste grupe umane intre sex i gen (cazul
berdache-ului este la fel de semnificativ).

b)Functia de reproducere
A doua trstur este la fel de discutabil. De multe ori,enculturaia este
realizat de rudele pe linia care d descendena (unchiul matern, de pild)
sau de familia adoptiv. Mai mult,exist societi in care clasele de varst
sunt izolate (satele generaionale i, iari, ghotul) i deprind principalele
elemente de inserie cultural cu ajutorul unui membru adult al grupului care
nu este rud cu ei. Uneori, enculturaia ia forme extreme (vezi andamanii).
Cu toate acestea, enculturaia este un element care este prezent la cel mai
mare numr de cazuri inregistrate.Funcia economic, ins, este mult mai
discutabil. In ciuda celor afirmate de adepii unei abordri marxiste sau
neomarxiste, aceast trstur nu este atat de prezent pe cat se pare. Exist,
de pild, cazul soilor vizitatori i, chiar mai evident, cazul motenirii
trobriandeze (pe linia unchiului matern)
c)Funcia economic
Adevrat, criteriile economice sunt prezente fie sub forma alianei intre
dou grupuri similare pe care o presupune cstoria (cu accesul reciproc i
precis determinat la resursele celuilalt),fie sub forma descendenei (dreptul
familiei mamei in grupurile cu descenden matriliniar la copiii rezultai
i/sau eludarea acesteia prin plata preului soiei),sau, in sfarit, sub forma
tipului insui de familie (nuclear sau extins) i al modului de acces la
statutul de cstorit/.Dar exemplele de mai sus atest c dimensiunea
economic trebuie luat cu mult rezerv in calcul.

d)Enculturaia
Ultimul criteriu,cel al educaiei, este, probabil,poate cel mai nesigur, cci
transferul de cunotine pe care il realizeaz familia este foarte limitat.
Statutuele sunt extrem de diferite i transferul cunotinelor legate de
informaia cultural central pentru grup este de resortul intregii comuniti,
de unde i implicarea acesteia in riturile de trecere. C situaia este aceasta
este demonstrat de existena, la arunta australieni, a miturilor false.Problema
rezid,credem noi,in incercarea de a gsi una i aceeai explicaie pentru
toate tipurile de familie.Dar o distincie fundamental trebuie fcut intre
familia nuclear (fie dou generaii, fie dou generaii cu afinalii respectivi)
i cea extins, intre rudenia real i cea fictiv.
20)Descendenta
Societile europene actuale reprezint mai degrab o excepie decat regula
prin accentul pus pe familia nuclear.In cazul societilor
tradiionale,organizarea social este mult mai frecvent bazat pe grupuri
familiale extinse.Extinderea familiei se poate face prin extinderea legturii
maritale (rezultand in familii poligame) i/sau prin extinderea liniei de
descenden.Astfel, unitatea social de baz nu este familia nuclear, ci
grupul de descenden.Exist mai multe tipuri de:descendenta: bilateral
(prin ambii prini); uniliniar matriliniar (pe linie matern) sau
patrilinar (pe linie patern);ambiliniar (fie pe linie matern, fie pe linie
patern, dar nu simultan prin ambele); dubl descenden (prin ambii prini,
dar descendenii motenesc drepturi, obligaii i bunuri diferite de la fiecare).
Grupul de rude (kindred) include toate persoanele intre care exist o
legtur, fie de sange(relaie consanguin),fie prin cstorie.Aceast
form exist numai in societile cu descenden bilateral.Ramage include
toate persoanele cu care cineva este inrudit fie pe linie matern, fie pe linie
patern intr-o societate cu descenden ambiliniar.
Linia de descenden (lineage) include toate persoanele cu care cineva este
inrudit pe linie matern, in cazul societilor matriliniare, sau pe linie
patern, in cazul societilor patriliniare.O linie de descenden este un grup
extins de rude uniliniare care descind dintr-un strmo comun cunoscut,
numai mult de 5-6 generaii in urm.Clanul este un grup format din dou
sau mai multe linii de descenden ce recunosc o legtur intre ele. In acest
caz, ins, strmoul comun este atat de indeprtat incat este inlocuit de
ofigur mitologic.

Funciile grupurilor de descenden uniliniar:

lrgirea bazei grupului prin ajutor reciproc, protecie i
suport
reglarea i controlul cstoriei
reglarea disputelor i fixarea standardelor de comportare
administrarea proprietii comune
reglarea activitilor religioase