Literatura Romantica de Calatorie

Literatura de calatorie este literatura care apartine zonei de frontiera dintre specificul
literar si celelalte discipline , istorie, geografie .
Romantismul sau Perioada Romantica, a fost o miscare artistica , literara si intelectual
aparuta in Europa la sfarsitul secolui al XVIII lea , dar care a atins apogeul in anul 1800.
Acest curent a aparut ca reactie importiva Iluminismului. Se va resimti foarte intens la nivelul
artelor vizuala, literaturii si muzicii, dar va avea un impact ridicat si asupra istorigrafiei si a
stiintelor naturii.
Romantismul se va manifesta pentru prima data in tarii precum Germania , Anglia si
Franta .
In literatura , romantismul apare penru prima data in literatura germana in acelasi timp cu
clasicismul. La sfarsitul secolului al XVIII-lea a aparut si in literatura engleza , iar in anii
1820 in literatura franceza si rusa.
Una din principlalele caracteristici ale romantismului este faptul ca ce impotriveste
clasicismului.
Principala tema abordata de romantism este idealul si dorinta de libertate . La autorii
romantici personajele apartin tuturor claselor sociale, nu exista tipuri umane ci individualitati.
Temele predilecte romanticilor sunt :

Iubirea
Natura
Istoria
Moartea
Folclorul autohton
Singuratatea
Conditia omului de geniu

Autori romantici sunt pasionati de mister, de exotic, au un gust aparte pentru macabru ,
creeaza personaje si situatii exceptionale.
Caracteristicile generale ale literaturii romantice sunt evidentiate prin :

Prezenta eului liric in textele literare si subiectivitatea trairilor

Intoarcerea spre trecut si adorarea trecutului
Descoperiea folclorului national
Aspiratia spre absolut( iubirea perfecta, libertatea deplina)
Libertatea creatiei, absenta oricaror regului si constrangeri estetice prezente in

clasicism
Temele romantice sunt: iubirea, moartea, viata, libertatea, exotismul

Datorita trasaturilor specifice romantismului putem sa afirmam ca scriitori romantici sunt

mari calatori, acestia incep sa descopere placerea calatoriei, lucru exprimat si de Eichendorff
care relateaza ( corul postalionului exprima placere in a calatori, miile de voci ale naturii care
se trezeste la viata), acesta este impresionat si foarte atent la calatorie , totul i-se pare frumos
si demn de notat .
Pentru scriitorii romantici este important spatiul geografic, apare comparatia intre doi
poli complet diferiti ( nordul si sudul) , care sunt chiar poli geografici.
Pentru un autor romantic , nordul este reprezentat ca fiind un spatiu rece, care este lasat in
urma . In schimb acestia au o atractie catre sud, deoarece in viziunea romanticilor sudul
reprezinta tinutul senzualitatii, aici il avem ca si exemplu pe Goethe care calatureste in Italia
si descopera aici un loc minunat, dar din relatarile lui putem sa ne dam si seama ca aceasta
calatorie este una inteprinsa pe fuga , se stie ca romantici germani au fost atrasi de sud, si
foarte putini sunt cei care nu au calatorit in Italia .
Vestul nu este interesant pentru romantici, deoarece vestul era asociat banilor, pentru
romantici America este o tara prozaica ( sa faci bani era meschin).
Estul este punctul geografic reprezentat inca de un tinut neexplorat . In est se afla
plasata Rusia , care pentru romantici nu reprezenta un spatiu atractiv.
Orientul reprezinta dupa Italia un nou areal de calatorie . Datorita autorului romantic
Chateaubriand , tinutul Greciei devine un punct de atractie. Chateaubriand calatoreste spre
Ierusalim, dar in drumul sau poposeste in Grecia , unde este sedus de acest spatiu al
antichitatii grecesti. Acesta va picta Grecia cu versuri din Homer, Vergilu si Tasso.
In perioada clasicismului , Antichitatea a reprezentat un simt al formei dar in acelasi
timp reprezenta si o armonie desavarsita , asadar clasicismul european sa intors la spiritul
grecesc si latin.
Pentru romantici tinului Greciei si al Italiei nu reprezenta doar forma si armonie ci
reprezenta si exces si iesire din sine( lucru cautat si apreciat de romantici).
Romantici sunt fascinati de ruine, pentru acestia istoria locului devine propria poveste
(rescriu evenimentele din trecut). Evul Mediu nu reprezinta pentru ei decat perioada in care
povestile cavalerismului sunt aduse la viata , iar eroii capata trasaturi ideale ( ex. Luceafarul).
Fascinatia pentru ruine este prezenta inca din perioada preromantica. Scriitori
preromantici sunt atrasi de ruine, ei au adordat aceasta tema in care eul poetic se opreste langa
ruine si urmeaza o lamentatie fata de trecut care nu se indentifica cu prezentul( aceasta scoate
in evidenta un trecut glorios).

Scriitori preromantici prefera ruinele noaptea , deoarece doar noaptea acestea au tremur,
mister si noaptea este spatiul predilect fantomelor.
Calatoria autorilor romantici este de fapt un pretext , calatoria acestora fiind
reprezentata de fapt de dorinta de intalnire a propriului geniu, dar si de regasirea interioara
( romantici considera ca lumea sufletului este nelimitata). Novahis spune ca: Visam la
calatorii prin Univers, dar oare universul nu e in sufletele noastre , de aici putem deduce ca
pentru romantici adevarata calatorie este cea interioara.
Spatiul iubit de romantici este cel italian. Italia este plina de palate, de gradini pusti cu
miresme puternice, ruine si cimitire indepartate , femei senzuale, dar in acelasi timp este si
plina de mister.
Gradinile salbaticite( lasate in voia sortii), ruinele si amintirile( Roma si misterile ei) si
iubirile primejdioase( femeile senzuale), fac ca Italia sa fie destinatia favorita a autorilor
romantici.
In Moarte la Venetia, Thomas Mann, foloseste tema iubirii, personajul paseste pe
drumul primejdios unde isi gaseste moartea.
Italia cu a ei ruine este primejdioasa tocmai de aceea este locul preferat de romantici.
Egiptul reprezinta si el un loc fascinat pentru romantici. Acestia sunt fascinati de
perioada faraonilor si nu de perioada contemporana. Se stie ca romantici sunt maiestri in a
falsifica istoria si de a o aduce in favoarea lor. Dupa descifrarea heroglifelor , Egipltul isi
pierde din mister.
Din perspectiva autorilor romantici calatoria se scrie pe polarizare , pe antiteza dar si
pe ambivalent ( primejdios).
Calatoria este pretextul pentru calatoria interioara , iar vehicolul care il duce pe autorul
romantic in calatoria lui etse visul.
Datorita ideilor dar si a mediului inedit de creatie , multi autori romantici au sfarsit in
nebunie ( ex. Mihai Eminescu ).