Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fi Zio Logie
Fi Zio Logie
Fiziologie cursul 2
cai :
cuprinde :
- transmiterea excitatiei
- cuplarea excitatiei cu contractia
- contractia musculara propriuzisa
Cu cat excitantul este mai puternic cu atat nr de unitati
motorii care raspund acestuia este mai mare si contractia este
mai puternica.
Forta de contractie a muschiului depinde de suprafata de
sectiune transversala.
Contractia muschiului poate fi crescuta prin antrenament de
tip izometric
Amplitudinea contractiei musculare depinde de alunecarea
muschiului, cu cat muschiului este mai lung cu atat
amplitudinea contractiei este mai mare.
Durata contractiei depinde de structura interna a muschiului
respective de tipul fibrei musculare.
Contractia musculara izometrica (statica) = muschiul isi
mentine aceeasi lungime (izos= la fel). Este contractia care
lungimea fibrei musculare este constanta dar creste tensiunea
interna. Pot fi mentinute pe perioade scurte si au ca efect
important solicitarea aparatului cardio vascular si produce
cresterea tensiunea arteriale sistenice.
Contractia izotonica (dinamica) muschiul se scurteaza prin
apropierea capetelor de insertie cu mentinerea constanta a
4
80% apa
20% substante organice si anorganice
Substantele organice sunt reprezentate de proteine
proteine contractile reprezentate de actina si miozina
proteine reglatoare reprezentate de troponina si
tropomiozina
Pe langa proteine mai avem si substante energetice:
glucide
lipide
substante macroergice sau fosfatmacroergice : ATP-ul si CPul
Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri
minerale:
calciu
potasiu
cloruri
magneziu
fosfor
Propretatile muschilor:
Fiziolgie seminar 1
Ultrastructura miofibrilelor:
Ele sunt constituite din unitati mai mici denumite
miofibrile, contractile, de nature proteica (actina si miozina).
Discul clar este alcatuit din miofibrile de actin, lungi si subtiri
acestea se insera la un capat pe membrane Z, iar cu cel de al
doilea capat liber patrunde printre miofilamentele de miozina,
care sunt scurte si groase. Unui miofilament de miozina ii
corespund sase miofilamente de actina.
Spatiu din discul intunecat delimitat de capetele
miofibrilelor de actina poarta denumirea de banda H, latimea ei
depinde de starea fiziologica a fibrei musculare relaxata sau
contractata. Portiunea de sarcomer situata de o parte si de
Fiziologie cursul 3
Manifestarile contractiei musculare:
1) Manifestarile electrice ale fibrei musculare:
Sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare.
In repaus sarcolema este polarizata cu sarcini positive la
exterior si negative la interior avand o diferenta de potential de
90 mili volti
7
Oboseala muscualra:
Fiziologie curs 4
Frecventa respiratiei normala la om este de :
- 18 respiratii/min la femei
- si de 16 respiratii/min la barbate
Cresterea frecventei respiratorii peste valuare normala se
numeste polipnee sau tahipnee
Scaderea frecventei respiratorii sub valuarea normala se
numeste brodipnee
Oprirea respiratiei se numeste apnee
Polipneea termoreglatoare ( apare termoliza la nivelul
aparatului respirator intr-un procent mic ) pierderi insesizabile
de apa datorata evacuarii prin caile respiratorii.
Sistemul respirator este alcatuit din cei 2 plamani si caile
repsiratorii extrapulmonare.
Plamanul este alcaturi din cai respiratorii intrapulmonare
respectiv arboreale bronsic si tesut pulmonar numit parechim
pulmonar si numeroase vase si nervi.
Plamanul drept are 3 lobi mari si plamanul stang are 2 lobi
mari.
Lobulul pulmonar este unitatea structurala si functionala a
plamanului el rezultand din ramificarea bronhiolei pulmonare.
Acimul pulmonar se termina cu alveolele pulmonare
10
Volumele respiratorii:
Volumul curent VC are valuare de 500 mll si reprezinta
volumul de aer ventilat care intra si iese din plaman intr-o
respiratie normala
Volumul inspirator de rezerva VIR are valuare de 1500 mll
si reprezinta valuarea de aer care patrunde in plaman dupa
inspiratia fortata.
Volumul espirator de rezerva VER are val 1500 mll si
reprezinta volumul de aer eliminate din plamani dupa o
expiratie fortata
Volumul residual VR este volumul ramas in plaman dupa ce
sa efectuat o expiratie fortata si are valuare de 1500 mll
Capacitatea vitala CP este egala cu suma VC, VIR, VER
adica CP=VC+VIR+VER = 3500 (aproximativ)
11
Fiziologie seminar 2
(Continuare la plamani)
Plamanii sunt inveliti in 2 pleure numite pleura viscerala
Pleura parietala
Pleura viscerala inveleste intim plamanul
Pleura parietala captuseste interiorul cutiei toracice.
Intre cele 2 se afla un lichid numit surfactant, care asigura
alunecarea celor 2 pelicule intre ele.
Transportul de gaze pulmonara
Capilara
Tisulara
1)Etapa pulmonara
Se realizeaza pe baza diferentei presiunilor partiale ale
gazelor respiratorii care trec de o parte sau de alta a
membranei alveolo-capilare in functie de gradientul de presiune
adica de la o presiune mai mare la o presiune mai mica.
Datorita acestui gradient presional oxigenul de la o presiune
partiala de 100 mm coloana de mercur trece la nivelul unei
presiuni de 40 mm col de mercur astfel echilibrandu-se
presiunea din alveola.
Dioxidul de carbon (Co2-ul) trece din sangele venos
continut de catre artera capilara de la o presiune de 47 mm col
de mercur in aerul alveolar unde avem 40 mm col de mercur.
2)Etapa capialra:
Transportul sangvin al vaselor respiratorii se realizeaza in 2
sensuri:
Oxigenulde la plamani la tesuturi
Dioxidul de carbon in sens invers
Transportul oxigenului are loc dupa difuziunea lui prin
membrane alveolo pulomnara. Oxigenul ajuns la capatul venos
al capilarului pulmonary, o cantitate foarte mica se dizolva in
plasma iar restul ( o cantitate mai mare) difuzeaza prin
12
Fiziologie cursul V
Sangele
Sangele face parte din lichidele care circula prin corp.
Sangele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta
fundamentala lichida care se mai numeste si plasma.
Plasma este de culoare galbuie si contine 3 tipuri de
elemente figurate sau celule sangvine. Acestea se mai numesc:
- eritrocite sau globule rosii
- leucocite sau globule albe
- trombocite sau plachete sangvine
Compozitia chimica a plasmei: - 90% apa
-10% rezidu uscat care contine
substante organice si electroliti (sodiu potasiu calciu
magneziu)
13
Eritrocitele
-au forama unor discuri diconcave
-numarul lor este aproximativ 5 milioane / mm cub la barbati, si
4.5 mil/mm cub la femei
-sunt celule anucleate (nu au nucelu)
-citoplasma contine hemoglobina
-nu au mitocondrii
Hemoglobina este raspunzatoare de transportul oxigenului si a
dioxidului de carbon.
Oxigenul in combinatie cu hemoglobina un compus stabil
numit oxihemoglobina.
Hemoglobina +CO2 o combinatie stabila numita
carboxihemoglobina
Hemoglobina+CO (monoxid de carbon) o combinatie stabila
care nu se mai desface si se numeste methemoglobina si duce
la liza (distrugerea) eritrocitelor (intoxicatia cu gaz metan)
Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de
poliglobulie (de altitudine) (pers care traiesc la altitudine de
peste 3000 m)
Citoplasma eritrocitelor contine hemoglobina care este o
heteroproteina formata dintr-o parte proteica numita globina si
una neproteica numita hem
Hemul prezinta in centru structurii sale fier divanelt care se
leaga de oxygen formand astfel produsul numit HBO@
hexihemoglobina
15
Fiziologie curs 6
Trombocitele sunt plachete sangvine
Trombocitele sunt cele mai mici celule ale sangelui si se mai
numesc si plachete sangvine.
Valuare normala este de 130 000 150 000 /mm cub
Sunt celule anucleate (nu au nucelu)
Rolul lor :
- produc coagularea sangelui
- formeaza asa numitul dop plachetar alb
- in acelasi timp trombocitele sunt corespunzatoare cu
producerea factorilor trombocitari ai coagularii
Grupele sangvine
Ele se numesc : 0, A, B, AB Sau 1, 2, 3, 4
Pe membrana hematiilor exista niste aglutinogene (antigeli) A,
B, 0 (0 cine nu are)
Exista in plasma niste aglutinine polasmatice numite alfa si beta
Aglutinogenele si aglutininele se transmit genetic si se fac pt
testul de paternitate.
Aglutinogenele si aglutinele nu sunt de acelasi fel:
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt 0 si aglutinina alfa si
beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt A si aglutinina beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt B si aglutinina alfa
RH-ul
Poate fi pozitiv sau negative , 85% din populatie au rh-ul pozitiv
iar 15 % negative.
Factorul rh apare doar la rasa alba!
Functiile sangelui
Sangele are o functie de hemostaza fiziologica
si o functie de aparare
Hemostaza fiziologica consta printr-o succesiune de
procese biologice prin care se limiteaza/reduce sangerarea la
nivelul leziunilor vasculare.
Hemostaza are 2 etape : primara
16
secundara coagularea
Dupa prima si a doua etapa are loc fibrinoliza adica
distrugerea chiagului.
Hemostaza primara se declanseaza de de leziunea unor
vase sangvine de calibru mic.
Fibrele vegetative care se gasesc in peretele arteriorelor
sau capilalelor determina vazoconstrictia locala.
Trombocitele adera/se lipesc de peretele vascular lezat si
formeaza dopul plachetar alb.
Ca si process enzimatic complex formarea unui chiag de samge
rosu se formeaza in 3 5 min de la lezarea vasului cu ajutorul
factorilor trombocitari si plasmatici ai coagularii.
Formarea unei retele de fibrina (ca niste fibre) in ochiurile careia
se prind eritrocitele (aici se formeaza chiagul rosu)
Formarea chiagului are 3 faze :
- 1 se foreamza tromba plastinei
- 2 se formeaza trombina activa
- 3 se formeaza fibrina
Dupa formarea chiagului avem o a 4 etapa fibrinoliza.
Fibrinoliza este un process enzimatic prin care
plasminogenul de la nivelul chiagului sub actiunea unor factori
activatori se transforma in plasmina ( plasmina e o enzima).
Aceasta enzima proteolitica distruge fibirina (chiagul rosu) si
astfel se reia circulatia la nivelul vasului.
Imunitatea
Fiziologie seminarul 3
Fiziologia aparatului circulator
Proprietatile miocardului :
- are o proprietate speciala , numita automatismul inimii
- si 3 proprietati commune cu cele ale muschiului striat :
exctitabilitatea, conductabilitatea, contractibilitatea.
19
Fiziologie curs 7
Revolutia cardiaca
Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac este format dintr-o
sistola si o diastola. Pentru ca stimulul intarzaie la nivelul
nodulului atrio-ventricular exista un asincronism intre sistola
atriala si sistola ventriculara. Sistola atriala precede sistola
ventriculara cu 0,1 sec, durata arpoximativ a ciclului cardiac
este cam de 0,8 secunde.
Revoluta cardiaca incepe cu sistola atriilor care dureaza
0,1 sec in acest moment ventriculele se afla la sfarsitul diastolei
si sunt aproape pline cu sange. Sistola atriala produce umplerea
20
21
Fiziologie seminar 4
Marea circulatie sau circulatie sistemica
Ventricul stang artera (sange cu O2) artere mici artere
mijlocii artere mici arteriole metaarteriole capilar
arterial tesut muscular
Tesut muscular capilar venos venule vene mici vene
mijlocii vena cava (superiaora si inferioara) atriul drept
scurg in vemtriculul drept prin cele 2 orificii atrioventriculare
prevazute cu valvele bicuspide.
Fiziologie seminar 5
Microcirculatia cuprinde toate vasele cu diametrul sub 100
microni si include urmatoarele vase: metaarteriole, arteriole
capilare si venule post capilare. Schimbul dintre lichidul
extracelular si sistemul vascular are loc la nivelul capilarelor si
venulelor post capilare.
Microcirculatia este o retea fina care distribuie sangele
fiecarei celule din organism. Capilarele se pot forma direct din
arteriole sau metaarteriole. La locul de origine al capilarelor
exista de obicei sfincterul precapilar. Nu toate capilarele sunt
functionale in acelasi timp. In conditii bazale 10 % din capilare
nu sunt functionale. In timpul efortului sau a unor activitati
metabolice intense mai multe capilare devin functionale ceea
ce mareste aportul de O2 si substante nutritive. Inchiderea si
deschiderea capilarelor produce modificari a debitului sangvin si
determina vazomotricitatea capilarelor.
24
25
Fiziologie seminar 6
Circulatia linfatica
Linfa este lichid care circula prin vasele linfatice
Sensul de circulatie are loc dinspre capilarele linfatice din
tesuturi spre marile ducturi/canale linfatice care varsa linfa in
confluentii venosi de la baza gatului/in venele mari de la baza
gatului (vena subcalviculara)
Formarea linfei:
La nivelul capilarelor arteriale se filtreaza in fiecare min 16
mll apa. Din acest volum 15 mll se rezorb in sange la nivelul
capatului venos al capilrelor si 1 mll (volum restant) iau calea
capilarelor linfatice. Debitul linfatic mediu este de 1500 mll pe
zi.
Linfa are compozitie asemantoare cu a plasmei, difera
continutul de proteine care e mai mic.
Dupa ce linfa trece prin ganglioni se imbunatateste cu
proteine si elemente celulare. Compozitia ei variaza foarte mult
de teritoriu care il dreneaza.
Linfa care dreneaza intestinul subtire are mai multe lipide lucru
care ii da un aspect laptos.
Linfa din ficat este bogata in proteine si enzime.
26
Circulatia sangelui :
Circulatia coronariana ( inima 2 artere mari stanga si
dreapta)
Debitul coronarian reprezinta aproximativ 5% din debitul
cardiac de repaus. Debitul coronarian in vasele coronariene
stangi este maxim in timpul peroadei de relaxare
izovolimetrica.
Circulatia cerebrala arterele care iriga creierul
sunt cele 2 artera carotida dreapta si stanga . Intreruperea
fluxului sangvin pentru 5 10 sec produce pierderea
cunostintei. Oprirea circulatiei 5 10 min produce alterari
ireversibile ale tesutului cerebral.
Socul:
- stare patologica caracterizata printr-un flux sangvin
insuficient, neadegvat catre inima, creie, ficat, rinichi, etc.
Cauzele sunt multiple: (cateva)
- socul primar sau sincopa se produce prin dilatarea brusca
a arterelor sau prin scaderea fredventei cardiace
27
Fiziologie curs 8
Metabolismul : termoregalrea
Este formata din 2 procese fundamentale:
I Termogeneza - producerea permanenta de caldura
II Termoliza - pierderea de caldura
Intre aceste 2 procese este un echilibru permanent.
Mecanismele termogenezei::
La baza termogenezei stau reactii catabolice si de
oxidoreducere celulara.
Organitele care produc caldura in organism sunt
mitocondriile.
Toti hormonii din organism care stimuleaza consumul de
O2 cresc termogeneza. Dintre acestia glanda tiroida este cea
mai importanta, activitatea ei creste iarna si scade vara. Roli
termogenetici au si hormonii modulo-suprarenali si sistemul
nervos simpatic,
Incalzirea corpului este rezultatul termogenezei din fiecare
celula. Cei mai mari producatori de caldura sunt ficatul si inima
in conditii de repaus. Muschiul striat produce caldura prin frison
si prin activitate voluntara/ effort fizic.
Mecanismul termolizei:
Pierderea de caldura se baseaza mai ales pe schimbul termic
dintre organism si mediu. Acest schimb se face prin 4
mecanisme mari :
1) Iradierea reprezinta pierderea de caldura sub forma de
radiatii infrarosii pe care le emite organismul.
2) Conductia reprezinta pierderea de caldura prin contact
direct intre suprafata corpului si obiectele din jur.
3) Convectia reprezinta pierderea de caldura prin incalzirea
moleculelor de lichid care se deplaseaza pe suprafata
corpului.
4) Evaporarea reprezinta pierderea de caldura prin
vaporizarea sudorii, transpiratiei de la suprafata corpului.
28
Mecanismele termoreglarii
Temperatura corpului este reglata aproape in
intregime de mecanisme neroase de feed back. Centri
termoreglatori se gasesc la nivelul hipotalamusului.
Receptorii termici celule specializate care
detecteaza variatiile de temperature si care isi descarca
impulsulrile pe masura ce temperature creste si scade rata
descarcarilor cand temperature scade. Marea majoritate a lor
sunt neuroni care se gasesc in aria proptica din hipotalanus..
pe langa acestea mai exista si alti receptori:
termoreceptorii din piele , pt rece sunt de 10 ori mai
multi decat cei pentru cald
mai avem receptori la nivelul maduvei spinarii si in
abdomen, in general acestia transmit impulsuri pentru
rece
intre centri termoreglatori hipotalamici si cei alimentari (foamei
sisatietatii) exista o legatura stransa. In conditii de mediu rece
sunt stimulate centrii foamei lucru ce duce la o ingestie
suplimentara de alimente. In mediu hipertermic (cald) foamea
scade si creste setae .
Vitaminele
Vitaminle sunt indispensabile organismului nostrum, nu pot
fi sintetizate de organismul uman. Ele au rol foarte important in
29
Vit hidrosolubile:
Vit B1 tiomina
surse : din tarate, oua, ficat
boli care apar datorita lipsei: paralizii, spasme
musculare.
Vit B2 roboflavina
surse: oua, ficat, tarate, drojdie
rol fiziologic oxidoreducere celulara.
Boli care apar datorita lipsei: predispusi la leziuni
musculare si a epidermului
Vit B6 piridoxina
surse: aceleasi ca la B1 si B2
rol fiziologic: este o enzima care catabolizeaza
activitatea transominazelor ( apartin ficatului sub
forma PGO, PGP , probe inflamatorii ale ficatului)
boli: daca lipseste B6 apar tulburari cutanate la maini
si picioare.
Vit PP nicotinamina
surse: oua, carne , ficat, lapte
rol fiziologic: oxidarea biologica
boli cauzate de carenta tulburari digestive si
nervoase.
Vit B12 cobolamina (este vit antianemica)
surse: ficat, rinichi
rol fiziologic: stimuleaza hematopoeza si sinteza de
proteine
boli proocate de carenta, anemie megaloblasitca
Vit C- acid ascordic
surse: legume fructe citrice
rol fiziologic: - stimuleaza procesele de oxidoreducere;creste rezistenta la infectii o organismului; - creste
capacitatea de efort; - protejeaza peretele vascular
Vit P
surse fructe legume oua lapte ficat
rol fiziologic: mentine permeabilitatea si integritatea
capilarelor
boli : anemii, hemoragii cutanate.
30
Fiziolofie curs 9
Metabolismul intermediar glucidic
Glucidele = hidrati de carbon
Sunt alcatuite din carbon , oxygen si hydrogen
In natura se gasesc glucide cu molecula simpla sau molecula
complexa (polizaharide) (monizaharide si dizaharide)
Glucide simple: pentoze riboza , 5 atomi de carbon
Hexoze glucoza, fructoza, 6 atomi de carbon.
Polizaharidele polimeri ai glucozei, ex : celuloza si amidonul
care provin din plante, iar glicogenul care are origine animala.
Rolul fiziologic al glucidelor:
1) Rolul energetic, prin oxidare pana la CO2 si H2O a unui
gram de glucoza ( ciclul creps) obtinem 4.1k calorii.
2) Rol plastic glucoza participa la formarea unor structuri
celulare.
3) Rol functional se refera la moleculele de ATP contin
riboza ( anticoagulant natural) . heparina contine glucoza.
Glucidele se absorb sub forma de monozaharide in special
glucoza. Aceasta ajunge in circulatia hepatica si de aici in ficat,
din ficat ajunge in circulatia generala de unde este preluat de
toate celulele organismului nostrum.
Valuarea medie a glucozei in sange (glicemie) este de
100mlgr la 100 mll plasma.
Dupa masa(dupa ce mancam,) nivelul glicemic creste/
hiperglicemie postbrandiala
Glucoza este utilizata in primul rand ca sursa energetica .
catabolismul glucozei prezinta avantajul ca in etapa
metabolizarii incomplete dintr-o molecula de glucoza se poate
forma o molecula de acid citric, substanta cheie in cadrul
ciclului creps.
Primul process:
I Glicoliza anaeroba pentru ca se desfasoara in lipsa O2ului glucoza este metabolizata incomplete si la sfarsit ajungem
31
32
4)Rolul functional:
Fiziologie curs 11
34
Fiziologie curs 10
Metabolismul intermediar proteic
Proteinele sunt substante organice formate din carbon O2
H si azot.
Unitatea elementara de structura a proteinelor sunt
aminoacizii (AA). Aminoacizii provin din acizii grasi cu lant scurt
(putini atomi de carbon)
Sursele de proteine : - de origine animala : carne , peste ,
lapte, oua
- de orgine vegetala : paine , fructe,
legume
la nivelul tubului digestive proteinele sunt hidrolizate
(actionate de HOH, apa) sub actiunea unor enzime
proteolitice pana la aAA si sub forma de AA se rezorb din
intestinal subtire.
Roll fiziologic al proteinleor:
1) Rol energetic (sursa de energie)
Organismul foloseste proteinele ca sursa energetica numai
cand glucoza nu se mai poate utilize. Prin arderea unui gram de
proteine obtinem 4.1 kcalorii
Produsi finali ai catabolismului proteic:
- uree
- acid ureic
- creatina
Efectul negative al folosirii proteinelor ca sursa energetica
este reprezentata de toxicitatea produsilor intermediar ai
catabolismului proteic, ex amoniac, corpi cetonici.
36
37
38