Tehnoredactare note muzicale

Scurt istoric al notatiei muzicale

Istoric:
List of 4 items
n evoluia reprezentrii grafice a sunetelor muzicale - notaiei muzicale - se pot
desprinde trei etape:
n prima etap, pn n sec. IX, notaia muzical parcurge fazele evoluiei scrisului.
A doua perioad: sec X-XI, notaia muzical i scrisul au evoluat mpreun.
A treia etap - sec. XIII-XVIII - notaia muzical devine un sistem de reprezentare
complet, independent, abordabil internaional.
list end
Dorina de a nota melodia unui cntec s-a nscut probabil odat cu melodia, ns mult
timp nu s-a inventat nici un mod al notaiei. Cele mai vechi notaii
muzicale cunoscute astzi sunt incomparabil de recente fa de vechimea primelor texte
notate. Dei n China antic, n curile mprteti au supravieuit
teorii muzicale de trei mii de ani, melodii notate gsim doar din timpul dinastiei Tang
(618-906).
n Europa notaia muzical a aprut n secolul IX, cnd biserica cretin a nceput s-i
culeag melodiile ce fceau parte din liturghie. Notaia acestora
se fcea cu ajutorul neumelor. Neumele fiind mici semne grafice scrise deasupra textului,
ce indic desenul melodiei, dar nu arat nlimea absolut a
sunetului muzical, nici tonalitatea cntecului. Acest tezaur melodic se numete astzi
muzic gregorian.
Un mare pas n notaia muzical reprezint Guido Aretinus (apr. 995-1050), dirijorul
corului din biserica oraului su: Arezzo. El a fost cel care a dat
nume notelor muzicale pe baza imnului gregorian: "Ut queant laxis" folosind prima silab
a fiecrui rnd:
Ut queant laxis
Resonare fibris
Mira gestorum
Fanuli tuorum
Salve pelluti
Labii reatum
Sancte Joannes
Numele notelor muzicale astfel sunt: ut, re, mi, fa, sol, la. Nota si s-a adugat mai trziu
ca fiind a aptea not, iar Ut a devenit Do, din cuvntul

Domine. Dup o alt teorie nota Do a aprut n jurul anului 1640 din numele de familie al
lui Giovanni Battista Doni.
Guido d' Arezzo a fost totodat cel care a inventat portativul cu patru linii. Neumele
astfel plasate pe linii i pe spaiile dintre linii, reprezint
deja nlimi concrete, astfel putndu-se exprima i diferitele tonaliti.
n cteva sute de ani portativul cu patru linii se transform ntr-unul cu cinci linii,
neumele au luat form de romb apoi forma oval, folosit astzi.
Au aprut cheile muzicale (cheile fa sol do), armura, bara de msur, tempoul i semnele
de dinamic. S-a inventat diapazonul cu care se poate determina nlimea
absolut a sunetului La (astzi 440 Hz) i Metronomul - astfel tempoul se poate indica cu
exactitate prin numere.