Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ferma de Iepuri
Ferma de Iepuri
CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri i a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar (exportului de iepuri vii) i
const n nfiinarea unei ferme de iepuri.
Prezentarea generala a organizatiei: S.C. XXXX S.R.L. are sediul in Sibiu, str.
Lalelelor, nr. 6 si s-a infiintat in 2007.
Obiectul de activitate conforma C.A.E.N.:
- activitate principala: 0149 cresterea altor animale
- activitati secundare:
015 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea
animalelor)
101 - Productia, prelucrarea si conservarea carnii
1091 - Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
151 - Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
1511 - Tabacirea si finisarea pieilor
471 - Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate
4722 - Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
4941 - Transporturi rutiere de marfuri
Capital social: Tip de participare:
Capital social subscris varsat: 2000 RON.
Administratori: Matei Gabriel
Durata societatii: nelimitata
Material
Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa,
sudata sau impletita - plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat
custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De
asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn.
Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut
grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia
cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este
indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi
necesar sa scoateti iepurele din cusca - acest deziderat se poate obtine mai usor in
cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma.
Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si
umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In
acelasi timp, daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale
achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.
Dimensiuni
De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe
urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime.
Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi
tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta
afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia
pentru perioadele de vreme rea.
O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4
iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu
o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit
va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.
Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla
etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza
plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul
pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru
fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele
sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si
implicit imbolnavi.
Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali.
Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria
va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit
mai eficienta este de 15 cm.
10
11
Boli gastrointestinale
Cartofii cruzi
Frunza de cartofi
Resturi de planta de rosii
Resturi de planta de tutun
In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.
Plantele conifere
Apa in care a nimerit o planta conifera
Gastrointerita, voma,diaree, moarte.
Varza (verde, alba si rosie)
Trifoiul rosu
Conopida
Balonare, diaree
Concentrate
In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele
mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in
energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina,
argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi:
- tineret 4-12 saptamani - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%,
triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%;
- femele in lactatie - EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan
0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%;
- femele gestante si reproducatori - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina
0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%;
Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj
unic pentru toate categoriile mentionate :
- EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina +
cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%.
Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf
care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori),
precum pasteureloza.
12
13
d) Boli
Cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt:
A. Maladiile infectioase:
Hemoragie Septica - Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele
animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la
nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar
cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi
folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza - Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus.
Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor.
Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m.
Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii
infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care
se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot
efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea
animalelor in curatenie.
Scabia, Dermatomicoza - Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa
curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare
de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa
vitaminei A, D sau E. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare
si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in
vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de
Butox cu vazelina.
B. Maladiile nutritionale
Maladii digestive - Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana
nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul
Plante cu efecte negative.
Osteoperoza, Rahitul - Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza
se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi
fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre
strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna
ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele.
14
15
Uriasul Alb
Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias
Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind
de 6-7 kg.
Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca
10 luni.
Caractere de exterior
16
- capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit, ochii de culoare roz(pupila
rubinie inchissi irisul mai deschis);
- urechile au o lungime de cca 118-20 cm, cu varfurile rotunjite;
- gatul la masculi este fara salba ; la femele insa se poate intalni o usoara salba.
- corpul cilindric, voluminos si bine legat;
- culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta
pigment.
Uriasul gri german
Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale
spectaculoase. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia, unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Nu
se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian
in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. J. K. Schultz, in
Scrisori din calatorii in Belgia-1896, mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec
in innobilarea uriasilor din Flandra, insa nu se pomeneste nimic despre originea
rasei. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez.
Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei, cu
temperaturi mai scazute), s-au scurtat si transformat in urechi drepte, verticale. O alta
ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte
si late tipuri de iepuri gri. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. In
Germania apare intre 1880-1890, exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg, rar 6
kg. Blana avea o culoare gri, dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe
frunte, piept si picioare. De altfel, standardul belgian din aceasta perioada considera
petele albe o caracteristica, un insemn de rasa. Crescatorii germani si cei englezi
puneau mare accent pe exemplarele monocolore, fara pete, iar in cresterea prima
orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate
in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi, dar
cresterea in greutate era mica.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, crescatorii de uriasi s-au orientat catre
criterii economice, renuntindu-se la lungime, in favoarea latimii, grosimii si in general,
un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. S-a trevut la cresterea
iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor, in paralel imbunatatinde-se si
17
18
19
20
21
22
Tabelul 1
Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003
(dupa FAO 2003)
Anul
Efectivul
(mii capete)
Anul
Efectivul
(mii capete)
1989
1000
1997
1000
1990
1330
1998
1200
1991
1000
1999
1300
1992
640
2000
1300
1993
771
2001
1300
1994
800
2002
1300
1995
1000
2003
1300
1996
1000
* Sursa: www.fao.org
In tarile din Uniunea Europeana, efectivele de iepuri de casa (tab. 2) au
scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.000.000 la 92.000.000 iepuri.
Acest fapt se datoreaza, in principal, reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta
cu aproape 2,6 milioane capete. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de
casa a fost consemnata in Italia, care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de
capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane), Franta (11
milioane), Germania (9,8 milioane), Spania (2 milioane) si Grecia (1,5 milioane).
23
Tabelul 2
Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana
(dupa FAO 2003)
Tara
Anul
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Austria
300
300
300
300
300
300
Belgia-Luxemburg
1480
180
Franta
13603
13464
13366
11110
11042
11000
Germania
9800
9800
9800
9800
9800
9800
Grecia
1545
1585
1538
1500
1500
1500
Italia
66000
67000
67000
67000
67000
67000
Olanda
443
410
392
383
380
380
Spania
2080
2000
2200
2100
2000
2000
Uniunea Europeana
93951
94739
94596
92193
92022
91980
24
Tabelul 3
Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si
C.S.I. (dupa FAO 2003)
Anul
Tara
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Europa de Est
9693
9771
9643
9497
9370
9500
Bulgaria
460
466
431
418
400
500
Cehia
5000
5000
5000
5000
5000
5000
Ungaria
931
1005
912
779
670
700
Polonia
1100
1000
1000
1000
1000
1000
Romania
1200
1300
13000
1300
1300
1300
Slovacia
1000
1000
1000
1000
1000
1000
Comunitatea
Independente
Armenia
4800
4900
5000
5000
5100
5000
Georgia
12
13
17
17
17
20
Kazakhstan
56000
58000
60000
61500
62000
62000
Kyragyzstan
40
35
25
70
70
70
Rep. Moldova
340
320
320
340
350
350
Federatia Rusa
1201
1150
1213
1296
1699
1800
Tajikistan
11300
16900
24500
25100
25000
25000
Ucraina
5423
5673
5600
5557
5600
5600
Uzbekistan
88000
90000
80000
90000
80000
80000
* Sursa: www.fao.org
In Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.), efectivele de iepuri de casa,
de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea
Europeana, au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din
cei 179.840.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.S.I., Uzbekistanul detine 80
milioane, Kazakhstanul 62 milioane, Tajikistanul 25 milioane, Ucraina 5,6 milioane,
Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1,8 milioane.
25
Anul
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Export
292
1
276
6
3329
3891
3247
3415
3034
3449
3441
2621
3751
3893
1688
1805
1464
1842
1925
2023
1921
2440
3881
3164
Export
174
1704
1786
1943
1837
1515
1804
1688
1397
1676
1595
97
190
1121
1286
1178
1377
1171
1213
1143
1128
1323
18
8258
26
86
Italia
Luxemburg
Olanda
Marea Britanie
* Sursa: www.fao.org
3441
Suedia
Uniunea Europeana
Spania
666
11
Irlanda
Portugalia
Grecia
846
Franta
Finlanda
Germania
Danemarca
1808
Belgia
Belgia-Luxemburg
10
1999
Austria
Tara
2621
843
125
708
933
2000
3751
1283
115
707
241
1389
2001
Import, anul
3893
15
1461
72
671
20
1611
19
2002
1921
829
344
10
82
261
109
285
1999
2440
709
170
104
212
103
1135
2000
3881
42
1450
288
100
213
123
1661
2001
Export, anul
3164
20
1539
1087
39
115
69
292
2002
16881
239
2967
28
1036
105
11
276
3799
22
7995
387
1999
13973
100
3269
908
116
2954
14
17
6237
331
2000
16769
214
5093
14
1178
10
126
3124
36
19
6677
276
2001
Import, anul
15956
20
86
4850
32
449
14
210
3221
92
6606
376
2002
11430
29
18
4183
1840
159
58
868
2329
186
1752
1999
8258
136
27
3248
864
145
24
797
2024
156
837
11285
19
5659
1191
106
646
2316
201
1141
2001
Export, anul
2000
Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003)
Tabelul 5
13231
4840
3928
329
1148
1545
1429
2002
27
66
50
16
272
272
Romania
Georgia
Kazakhustan
Ucraina
Europa de Est
Cehia
Serbia si Muntenegru
Romania
Georgia
* Sursa: www.fao.org
Serbia si Muntenegru
Ucraina
60
Cehia
Kazakhustan
60
1998
Europa de Est
Tara
52
303
355
48
48
35
69
104
1999
2001
95
97
34
34
29
346
375
16
376
392
1013
50
1063
84
86
2000
Import, anul
396
396
16
16
378
378
2002
110
75
185
41
41
24
22
46
1998
16
19
1999
74
74
103
45
150
2760
2760
2000
Export, anul
Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.S.I.
77
85
15
18
2001
140
140
15
30
31
22
25
2002
Tabelul 6
28
Productia
Tara
anuala
(in to)
Consum mediu
anual
pe locuitor
Productia
Continentul
anuala
(to)
(kg)
China
315000
0,07
Europa
570051
Italia
221000
5,80
Africa
85782
Spania
135000
3,00
America de Sud
16317
Franta
85000
2,90
America Centrala
4364
Malta
1350
4,30
America de Nord
35000
Cipru
830
Egiptul
69600
Maroc
0,78
Tabelul 8
Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator,
in tarile din Europa
Tara
Moneda
Anul
1998
1999
2000
2001
Austria
Silingi
65.313
59.016
66.850
70.072
Bulgaria
Leva
2.149.110
1.840
1.870
2.103
Cehia
Coroane cehe
77.245
76.177
76.628
80.978
Franta
Franci
14.025
12.882
13.782
15.030
Germania
Marci
4.476
4.213
3.871
4.138
30
Grecia
Drahme
1.127.230
1.062.150
1.091.190
1.296.990
Ungaria
Forinti
481.140
432.000
510.480
607.685
Italia
Lire
3.652.680
3.417.740
3.117.140
3.189.960
Polonia
Zloti
6.146
6.242
6.633
8.921
Portugalia
Escudo
412.206
365.451
447.496
443.456
Romania
Lei
Federatia
Rusa
Slovacia
Ruble
Coroane
slovace
5.256.210
14.757
23.630
26.968
37.789
75.747
76.186
78.605
76.092
Slovenia
Dinari sloveni
666.500
697.783
622.427
686.472
Spania
Peseta
336.972
323.734
339.288
391.260
15.922
15.797
15.894
15.879
Elvetia
Franci
elvetieni
31
iepure
Pret carne
Paritatea
iepure
Pret carne
Specificare
Dolari/tona
Lei/dolari
Lei/tona
U.M.
1274,88
76,47
97.490
1991
1069,69
307,95
329.410
1992
980,78
760,01
745.400
1993
1034,08
1655,09
1.711.490
1994
959,68
2033,28
1.951.300
1995
803,90
3082,60
2.478.100
1996
Anul
441,65
7167,94
3.165.730
1997
592,21
8875,55
5.256.210
1998
1999
4129,71
15332,93
63.320.500
1970,29
21692,74
42.740.900
2000
2442,51
29060,86
70.981.296
2001
Tabelul 9
utilitatile
personalul
transportul
furajarea
vaccinurile, tratamentele
cheltuieli de protocol
piese schimb
asigurare
taxe si impozite
34
SUCCES IN CONSTRUIREA
PROPRIEI AFACERI CU IEPURI!
36
4. Bibliografie
1. www.regielive.ro
2. S.C. Vlatis S.R.L. ferma de iepuri din Piatra Neamt, punct de lucru in satul
Mastacan, jud. Bihor