Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni de Anatomie Si Fiziologie Ale Sistemului Nervos
Notiuni de Anatomie Si Fiziologie Ale Sistemului Nervos
sistemului nervos
Sistemul nervos central
Sistemul nervos, impreuna cu
sistemul endocrin, regleaza majoritatea
functiilor organismului. Sistemul nervos
(SN) are rol in special in reglarea activitatii
musculaturii si a glandelor secretorii ( atat
exocrine cat si endocrine), in timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile
metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar
reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo- si endocrine) este realizata
de SN vegetativ. Intre SN si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta.
Sistemul nervos periferic actioneaza doar ca un releu pentru transmiterea
mesajelor intre sistemul nervos central si muschi, glande si organe de simt. Practic, nu
joaca nici un rol in analiza informatiilor senzitive sau in initierea impulsurilor motorii.
Ambele activitati si multe altele apar in sistemul nervos central.
Creierul si maduva spinarii formeaza unitatea centrala care prelucreaza
impulsurile. Ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simt si receptori,
le selecteaza si analizeaza si dupa aceea, transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii,
producand un raspuns adecvat al muschilor si glandelor.
Functia de analiza sau de procesare poate fi relativ simpla pentru unele activitati
ce se desfasoara in maduva spinarii, dar analiza la nivelul creierului este de obicei de o
inalta complexitate, implicand participarea a mii de neuroni diferiti. Desi multi neuroni
senzitivi se termina si multi neuroni motori au originea in creier, majoritatea neuronilor
cerebrali sunt interneuroni care au functia de a filtra, analiza si stoca informatiile.
Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care
furnizeaza oxigenul si substantele nutritive.
El este de asemenea protejat de doua tipuri de iinvelisuri. Primul este osos:
craniul, care adaposteste creierul, si coloana vertebrala, care adaposteste maduva spinarii.
Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea
acopera in intregime creierul si maduva spinarii.
Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circula in meninge, in
maduva spinarii si in ventriculii cerebrali (cavitali). Lichidul are un efect de amortizare,
ajutand astfel la protejarea tesutului nervos vital fata de agresiuni.
Fluidul este produs continuu din sange de catre celulele specializate ale plexurilor
coroide din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume
specific, ventriculii cerebrali sunt numerotati. Numerotarea incepe de la emisferele
pigmentare si organite specifice: corpii tigroizi (Nissl) din corpul celular si de la baza
dendritelor, cu rol in metabolismul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in
neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic, de sustinere si in conducerea
impulsului nervos.
Nucleul. Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic,
cu 1-2 nucleoli. Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu
excentric, aceste celule pot avea nuclei
dubli sau multipli.
Dendritele, in portiunea lor
initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza. In
ele se gasesc neurofibrile, acestea
receptioneaza impulsul nervos si il conduc
spre corpul neuronului.
Axonul este o prelungire unica,
lunga (uneori de 1m) si mai groasa. Este format dintr-o citoplasma specializata numita
axoplasma, in care se gasesc mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic si
neurofibrile. Membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol
important in propagarea impulsului nervos. De-a lungul traseului sau, axonul emite
colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica; ultimele
ramificatii butonii terminali contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care
inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor. Butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului, se deosebesc, in functie de localizare sistemul nervos periferic
(SNP) sau sistemul nervos central (SNC) si de diametrul axonului, urmatoarele
structuri.
Nevroglia
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote
genera un potential de actiune care se propaga si este condus.
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina
aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de
actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse
de un potential de actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune
aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la
nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care
inerveaza corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv
produce: nevralgie faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea
maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .
Nervul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte
): srditate, nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne
toraco-abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie,
digestive, fonatie intestinale.
Nervul
XI
spinal
(accesor;
motor):
tulburari
de
fonatie,
paralizia
laringelui
si valului
palatin,
paralizia
maschilor
trapez, si
sternocleidomastoidian.
Capitolul 2
Hemoragie cerebrala
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute
sub control, riscul de AVC poate scadea.
Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
-
prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitor.
Simptomatologie
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
Sindromul pseudobulbar
Evolutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din
functiune a unor teritori cerebrale.
Tratamentul vizeaza ateroscleroza cerebrala, o atentie suplimentara trebuie acordata
masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.
Insuficienta circulatorie acuta
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme
clinice, se instaleaza brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictus
apopleptic.
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
Cauzele: trombozele, emboliile, insuficienta circulatorie fara obstructie.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina
cu lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai
mult de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
- vertij, diminuarea fortei musculare,parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata si
membre, tulburari vizuale,tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- accentuare tulburarilor de vorbire (afazie)
- instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in
coma (in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de
corp.
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular, ci cu
complexitatea, finetea, precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:
- afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, hipertensiune arteriala, diabet
zaharatboli autoimune colageneza, boli infectioase
Factori favorizanti
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
- durata este de cateva saptamani
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari
de vorbire - afazia
- Tumefierea mainii si a degetelor, blocaj articular al mainii si degetelor
- Mana este edematiata difuz, uscata, blocata in pronoflexie
- Durerea cu debut brutal sau agravat
- Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare
- Tonusul muscular este scazut
- Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
Catacteristici de recuperare
paralizia flasca devine treptat paralizie spastica
musculatura afectatata prezinta contracturi permenente care duc la atitudini
caracteristici ale membrelor paralizate
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin
coma vasculara cerebrala.
Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile.
Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie.
Tratamentul ramolismului cerebral
Este in principal profilactic adresandu-se in special aterosclerozei si factorilor de risc.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea
escarelor si a pneumoniei hipostatice.
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului de miocard si exceptional
unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma
profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Diagnostic: se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar
(hemiplegie, afazie), la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.
Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral
cu manitol 20%, .
Hemoragia cerebrala
Definitie este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.
Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un
accident ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul
urmatorului an.
Accident ischemic tranzitoriu
Definitie: dupa I. Cinca si C. Popa, ischemia cerebrala tranzitorie (Accident
Ischemic Tranzitoriu AIT) defineste alterarile chimice, hemodinamice si metabolice
ale creierului de scurta durata, repetitive si ireversibile.
.
Forme clinice in AIT
1.
2.
3.
a)
b)
semn de sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii
unor alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde,
care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui
picior.
Tratamentul chirurgical al AIT
Primele incercari terapeutice chirurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au
fost intreprinse prin simpatectomie pericarotidiana sau rezectia ganglionului cervical
superior. Aceste metode par sa realizeze un efect antispastic, cat si o vasodilatatie la
nivelul sistemelor anastomotice.
Sunt totusi dezavantaje multe printre care si faptul ca sunt necontrolabile intrucat
vasodilatatia realizata poate provoca hemoragie in focarul cerebral cu efecte agravante.
Concluzii Ischemia cerebrala reprezinta perturbarea functionala si/sau anatomica
a tesutului cerebral determinat de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care
se traduc clinic prin diferite manifestari.
Tabloul clinic si formele clinice de boala
Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, au o serie de simptome
comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica
mai sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ: hemoragia
subarahnoidiana, hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare
avand o serie de caracteristici clinice si paraclinice.
Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe descrierea
simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie cerebrala si
ischemie cerebrala. Astfel, in hemoragia cerebrala produsa prin ruptura vasului, se
constata existenta unor simptome si semne premonitorii.
Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa
si lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.
Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata
de varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.
Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate
uneori intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o senzatie de gol
in cap' ce poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzatie
dureroasa cefalica cu caracter compresiv.
unor
dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru
ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de
schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor.
De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii
usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea
generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul
indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii
intracraniene
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui
anevrism, se face o interventie chirurgicala pentru a se repara
anevrismul. Repararea poate include:
- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu
scopul prevenirii unei noi resangerari
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia
unui mic 'coil' in interiorul anevrismului care sa-l blocheze.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale
depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a
persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.
Tratament de intretinere
Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a
pacientului s-a stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui
alt accident vascular cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC
precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau
diabetul.
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant
plachetar. In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin),
poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC. Poate fi nevoie de
asemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de
medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:
-
vasculara insera un tub de metal numit 'stent' in interiorul arterei carotide, cu scopul
cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un
stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei.
Reabilitarea precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale.
Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea
generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea
pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii
cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea.
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a
tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou
accident vascular cerebral. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este
posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o
dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului.
Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales
grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in
grasimi.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte
importanta a procesului de reabilitare.
Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana:
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal prin a
caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte
- imbracarea: dispozitive denumite 'reachers' pot ajuta la punerea sosetelor sau a
ciorapilor daca mana sau bratul este slabit
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile.
Optiuni de medicamente
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome
de accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de
un cheag sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un
medicament care dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este
cel mai eficient daca este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Daca se
administreaza t-PA in acest interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a
vindecarii. Noi studii arata ca ar putea fi un oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar
administra si dupa primele 3 ore. Totusi, t-PA poate fi periculoasa (potential letala) daca
se da la un pacient cu un accident vascular cerebral hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile
sanguine, medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru
prevenirea AVC-urilor ischemice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei
administrate dupa tratamentul initial. Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la
administrarea de t-PA. Cele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea
formarii chegurilor sunt:
- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze
agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit
care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii.
Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura
sau rupe.
Endarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii:- ca tratament de
urgenta pentru persoanele care au avut un AVC
provocat de un cheag sanguin (AVC ischemic)
- la persoanele la care este improbabila
supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral
- cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc
beneficiile ei. Persoana respectiva poate avea
anumite afectiuni medicale care fac ca operatia
sa fie prea riscanta sau nu este nici un doctor
specializat in aceasta procedura
- la persoanele care au un accident ischemic
tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral
in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare)
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o ingustare
mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului), chiar daca ei au avut un accident
ischemic tranzitor (AIT). La aceste persoane, riscurile chirurgicale depasesc beneficiile.
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide (ingustare
de 50% pana la 69%). La aceste persoane, beneficiul interventiei chirurgicale este inca
investigat.
Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor
simptomelor lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. Embolizarea
endovasculara este tratamentul preferat la acesti pacienti. De asemenea, mai este
recomandat la cei care au un risc crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare
a anevrismului cerebral. In cazurile la care embolizarea endovasculara nu este posibila, se
face o craniotomie cu punerea de clipuri la nivelul anevrismului.
Tratamente noi
Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori pentru a se
deschide arterele ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral.
Denumita si angioplastia percutanata transluminala cerebrala, aceasta procedura este
asemanatoare cu cea folosita pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza sange
inimii (angioplastia cardiaca). In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie
vasculara insera un tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul
cresterii fluxului sanguin in zonele blocate de placa de aterom.
Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca
si endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral, a infarctului
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
3.1 Anexa 1 - Rolul AM in profilaxia AVC
Profilaxia bolilor, in general, cuprinde ansamblul masurilor medico-sanitare
impuse pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor.
AVC constituie in prezent a treia cauza de deces dupa bolile cardiace si
neoplazice. Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un pericol
ridicat in dezvoltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie precizat ca
in majoritatea cazurilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o
combinatie de mai multi factori.
Gravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vizeaza - in
prima linie - factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor
clinice de suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de ateroscleroza, se impune
luarea din timp a unor masuri de profilaxie.
Profilaxia primara - se adreseaza intregii populatii si se refera la echilibrarea
modului de viata si munca:
alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor cal orice ale
organismului prin administrarea unui regim alimentar hipolipidic,normoglucidic. si
bogat in acizi grasi nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol;
respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor de
activitate si de odihna;
evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice si cafea;
participarea zilnica a unor exercitii fizice sau cel putin a miscarii in aer liber cu
scopul de a ameliora respiratia, de a mobiliza capacitatile de rezerva ale
aparatului cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic.
Modificarea stilului de viata si a factorilor de risc
Medicamente antitrombotice si anticoagulante
Profilaxia secundara - se adreseaza bolnavilor ce au reprezentat un AIT sau un
AVC si pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de baza si
al complicatiilor lor.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare
unei artere cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular
cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral;
acestia sunt fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag
sanguin. In cazul acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care
nu creste riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular
cerebral.
curatate de secretii si se vor picura in ele 2-3 picaturi fedrocaina de 2-3 ori pe zi, aceasta
avand pe langa o usoara actiune antiseptica si rolul de a usura respiratia bolnavului prin
micsorarea secretiilor. De asemenea, se vor face gargarisme si spalaturi bucale si
faringiene cu ceai de musetel sau solutii slabe de permanganat de potasiu.
Asistenta medicala este un cadru sanitar cu o pregatire
pluridisciplinara, cu responsabilitati in pastrarea si restaurarea
sanatatii, prevenirii imbolnavirilor, inlaturarea suferintei.
Rolul sau este de a suplini independenta, de a incerca sa
inlocuiasca necesitatea in asa fel incat persoana sa-si satisfaca
cerintele mai usor si fara handicap.
Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in
globalitatea sa, interventia va fi orientata asupra lipsei de
autonomie si consta in a spori, a creste independenta fizica,
psihica si morala a bolnavului.
Salonul
Temperatura optima a saloanelor sa fie de 20-220C, pacientii cu afectiuni
neurologice necesitand o temperatura constanta. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este
necesar, avandu-se grija ca bolnavii sa fie protejati de curentii de aer rece.
Curatenia se va efectua zilnic: dimineata si dupa-amiaza. Curatenia de dimineata se
va incepe imediat dupa terminarea toaletei bolnavilor si se termina inainte de inceperea
vizitei medicale, iar cea de dupa-amiaza se va efectua dupa odihna pasiva a bolnavilor,
inainte de servirea cinei, iar in zilele de vizita se va face imediat dupa plecarea
vizitatorilor.
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a
nu retine praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a
evita ridicarea prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand
cont de similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor
(infectii incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si
bine aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar
distanta intre ele sa fie de minimum un metru.
In anotimpul rece, aerisirea se va face de 2-3 ori pe zi, fereastra ramanand larg
deschisa 20 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit; in anotimpul cald,
fereastra poata sa ramana deschisa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie
constanta in jur de 200C.
Recoltarea
Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei lombare:
Pregatirea materialelor necesare;
Organizarea mediului -punctia se executa in cabinetul de tratamente sau in
salon la patul bolnavului;
-luminozitate adecvata, temperatura camerei de cca
20s C;
-se interzic activitatile de curatenie, servitul mesei,
activitati
zgomotoase ale celorlalti pecienti sau prezenta
vizitatorilor;
Pregatirea pacientului:
-Pregatirea psihica -Informeaza pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei
si minimele riscuri ce le comporta;
- Pozitionarea pacientului pentru punctie:
- Pozitia sezand: pacientul este pozitionat pe pat sau scaun cu mainile pe
coapse sau incrucisate pe piept sau spatar; capul pacientului este aplecat inainte;
spatele este incovoiat in forma de arc spate de pisica; asistenta medicala sta in
fata pacientului si apasa moderat capul acestuia in regiunea occipitala (pentru a-si
indoi spatele) iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul, accentuand pozitia
dorita;
- Pozitia decubit lateral: pacientul este pozitionat la marginea patului
ghemuit; genunchii sunt cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi; capul
pacientului este aplecat inainte; spatele incovoiat in forma de arc pozitie
embrionara; asistenta medicala ce sta in fata pacientului fixeaza cu o mana
coapsele, iar cu cealalta ceafa acestuia (daca pacientul este agitat vor participa
pentru mentinerea pozitiei doua asistente medicale; copiii in timpul punctiei sunt
tinuti in brate, pe genunchii asistentei, fata in fata sau intr-o parte; aceasta ii poate
Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte
fluide, fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.
Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta
numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care
sursa de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.
Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta
denumirea de semnal Doppler.
Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii
despre viteza si directia de deplasare a sangelui in
diverse regiuni ale organismului.
Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest
caz, sursa este una fixa. Se studiaza modul in care se
modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile
aflate in miscare le reflecta, fata de frecventa initiala.
Exista mai multi factori de care depinde normalitatea
semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular:
2. Obstructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o
regiune vasculara a organismului.
Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o
amplitudine scazuta. Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.
Ecografia Doppler color
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h
inaintea examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
-capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, pozitia pacientului va fi asezat pe un
fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchiti. Camera va fi izolata fonic si de lumina.
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
modificari EEG pot sa apara in hipofizie , hipoglicemie, hiperhidratare
Arteriografia cerebrala
Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul
carotidian sau vertebro-bazilar
Tehnica : In sistemul carotidian:
punctia directa a vaselor la nivelul gatului
cateterismul femural
pe cale humerala (pe dreapta)
In sistemul vertebrobazilar
punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga ,
dreapta)
cateterism femural
bolnavul cauta sa menajeze partea dureroasa (in pleurita sau fractura costala
bolnavul sta pe partea sanatoasa; in ulcerul gastric sau duodenita bolnavul sta in decubit
ventral sau in decubit lateral stang);
pozitie ghemuita (in ulcerul gastric penetrant bolnavul exercitand si o presiune cu
pumnul asupra regiunii dureroase);
pozitie sezanda (ortopnee) (in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie, in
afectiuni pulmonare);
decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina (foto-fobie, meningita tuberculoasa);
pozitie in cocos de pusca (capul in hiperextensie si membrele inferioare flectate
articulatia coxofemurala si cea a genunchiului);
opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala,
corpul sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).
Expresia fetei bolnavului:
fata anxioasa, cianotica (bolnavii cu insuficienta circulatorie grava);
fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre, nasul
ascutit si privirea anxioasa fata peritoneala) in peritonita, ileus, alte afectiuni
abdominale grave;
fata congestionata, agitata, cu ochii sclipitori (boli infectioase grave);
fata exprima spaima (boala Basedow);
fata rotunda, asemanatoare cu luna plina (in mixedem);
trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita
adanc, intristata (in tetanos).
Starea psihica a bolnavului:
bolnavul isi pastreaza constienta;
starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de
febra tifoida);
carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor
din aer);
.
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand
substanta medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare,
nefiind suportata de celulele tesuturilor moi;
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea
medicamentelor pe cale parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare tehnica foarte
bine, locurile de electie, tipul solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c., i.m. sau i.v.,
regulile de asepsie precum si modalitatea de a interveni in cazul unor accidente sau
incidente, dintre care amintim: durere vie prin lezarea nervului sciatic (situatie in care se
impune retragerea acului), hematom prin inteparea unui vas (se evita aceasta situatie
printr-o aspirare dupa introducerea acului daca apare sange se retrage sau se introduce
acul mai profund,pana trece de vasul de sange respectiv), supuratie aseptica datorita unor
substante ce nu sunt resorbite, ruperea acului ce impune extractia chirurgicala (toate
acestea pentru injectia intramusculara); injectarea solutiei in tesutul perivenos,
manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere, flebalgia produsa prin injectarea rapida a
solutiei sau a unor substante iritante, hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie
sau colaps (toate acestea in cazul injectiei i.v.);
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sangvin, picatura cu
picatura a unor solutii izotone, hipertone sau hipotone cu scopul de a sustine aportul
necesar de lichide si electroliti sau pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si
volemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste efectul prelungit.
Deoarece tratamentul medicamentos de electie in cazul meningitelor este cel
antibiotic, asistenta medicala are sarcina de a face testul de hipersensibilitate la
respectivul antibiotic, pentru a evita un soc anafilactic care ar agrava si mai mult starea
pacientului.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a
monitoriza functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza si
scaunul.
Asistenta medicala masoara dimineata si seara functiile vitale, vegetative si le noteaza in
FO; urmareste zilnic comportamentul bolnavului pozitia, atitudinea, expresia fetei,
somnul si starea psihica.
Sesizeaza aparitia unor modificari patologice, modificari de culoare a
tegumentelor, eruptii cutanate, edeme si transpiratii.
Realizeaza zilnic bilantul ingestie-excretie, masoara zilnic diureza.
Realizeaza educarea pacientului cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa-l adopte
dupa externare: se interzice consumul de alcool, cafea, tutun, explicand efectul nociv al
acestora asupra organismului.
Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic (mai
ales in cazul AVC ischemic).
Supravegheaza anumite efecte secundare: greturi, varsaturi, diaree.
Recuperarea deficitului motor consta in :
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta
- mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate
- combaterea pozitiei de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia
externa a coapselor
Capitolul 4
Planuri de ingrijire ale pacientilor
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri 4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Perioada de ingrijire 24.02 27.02.2012
Prezentarea cazului
Doamna P.V. in varsta de 75 ani, se interneaza in data de 20.02.2012 in Spitalul
Clinic Colentina, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC hemoragic,
hemiplegie stanga, HTA, Obezitate gradul II
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru
camera si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in
gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: lecturarea unei carti, emisiuni TV
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp stang
Antecedente medicale
Fiziologice
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 54 ani;
- sarcini: 2; nasteri : 1 ; avort spontan 1
Patologice
24.02.2012
25.02.2012
26.02.20 27.02.2012
12
HEMATOLOGIE
RBC= 5.14/10*10/
BIOCHIMIE
MCH=28.88/pg
WBC=14.08/*10/L
LY#=0.65/*10/L
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
RDW=14%
NEU#=12.84/*10/L
BAS#=0.07/*10/L
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL
VSH(1h)=20/mm
NA(ser)=132/mm ol/l
LCR - aspect
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR
Aspect
sanghinolent
ENT(+++)
LCR - culoare
XANTOCRO
M(+)
LCR - R Pandy
Pozitiv(++)
LCR - Albumina
0.52/g
LCR - nr celule
256/mm
LCR - nr
eritrocite
138.240/mm
Tratament medicamentos prescris de medic
24.02.2012
25.02.2012
26.02.2012
27.02.2012
Enap
2f
2f
2f
2f
Miofilin
1f
1f
1f
1f
ACC
2f
2f
2f
2f
Algocalmin
2f
2f
2f
2f
Ranitidina
2 cp
2 cp
2 cp
2 cp
Metoclopramid
3f
3f
1f
Nimotop
2cp
2cp
2cp
2cp
Vit B2 , B6
2f
2f
2f
2f
Diazepam
1f
1f
1f
3cp
1f
Silimarina
3cp
3cp
Manitol 22 %
758 ml
758 ml
758 ml
758 ml
Solutie NaCl
500 ml
500 ml
500 ml
500 ml
3cp
Glucoza 10%
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se
apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta PV prezinta:
alterarea mobilitatii fizice;
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
risc de alterare a integritatii pielii;
risc de alterare a nutritiei;
incapacitatea de a comunica;
alterarea imaginii de sine;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.
Obiectiv
e
Evaluare
-sa
prezinte
cai
respirato
rii
permeabi
le si o
buna
respiratie
-sa-si
diminuez
e
dispneea
-sa aibe
un ritm
respirator
regulat
24.02.2012
- rezultate analize:
Hb=14.85g/dl;L=7800
mmc;
Ht=45%;TS=5ming30s
ec;
TC=7 min;TQ=18
indice
protrombina 60%;
grup sanguina BIII
glicemie=127mg/dl
colesterol=298mg/dl
25.02.2012
-schimbarea pozitiei
pacientului din 2 in 2h
ajuta bolnavul sa
respire mai usor
27.02.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
fizic
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alterarea mobilitatii
prin AVC deficit
motor al membrelor
pe partea stg
- sa-si
recapete
forta si
tonusul
muscular
25.02.2012
rezultatul EKG :
axa QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
26.02.2012
-fortificarea treptata
a musculaturii
-pacientul a inteles
ca nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
27.02.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Problemele
-deficit motor al
membrelor
superioare/inferioare
pe partea stg
-pacientul nu are
voie sa se miste din
cauza hemoragiei
dificultatea de a se
ridica, a merge
Sursa de dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de cunoastere
a tehnicilor
mobilizarii
Manifestari de
dependenta
autonomie
in
deplasare
si miscare
- imobilizare la pat,
grad limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidroelectrolitica
24.02.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
25.02.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
26.02.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
27.02.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea -creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
-invat pacientul cum sa
execute tehnici de
relaxare
-educam familia cum
sa comunice cu
pacientul in vederea
diminuarii anxietatii
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
24.02.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
25.02.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
26.02.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
27.02.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Degradarea
-pacientul saautonomiei pentru si pastreze
ingrijiri personale tegumentele
Interventii
autonome si
delegate
-asigur lenjerie curata de
corp si pat
-asigur microclimatul in
Evaluare
24.02.2012
-absenta alterarii
pielii
integre
-evitarea
Probleme
riscului de
-imobilizarea
aparitie al
-transpiratii
escarelor
abundente
-sa-i asiguram
subfebrilitate
-dezinteres fata de materiale
masurile de igiena necesare
pentru
Sursa de
efectuarea
dificulatate
igienei la pat
-dificultatea de a
se misca
-stare depresiva
din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de sine
Manifestari de
dependenta
-incontinenta
urinara
-hemiplegie
26.02.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
27.02.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
Probleme
-autonomie in
deplasare si
miscare
-mobilizarea
obligatorie la pat a
pacientului din
cauza AVC
hemoragic
- sa-si
recapete forta
si tonusul
muscular
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
urinar survin in urma
sondajului
- monitorizarea functiilor
Evaluare
24.02.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
25.02.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
fiziologice , un
scaun la una-
Sursa de
dificultate
-sonda urinara
vitale T.A=180/95mmHg ;
AV=70 bat/min T=37,2C
;R=20 resp/min
diureza=1100ml/24h
doua zile
27.02.2012
-ameliorarea
disconfortului
-mobilizarea
pacientului la pat
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Obiective
realizate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia
Fundamentala
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori,
de a practica religia
Nevoia de a fii
preocupat in
vederea realizarii
Manifestari de
independenta
Obiective
Interventii
autonome
-pacientul este
afebril
- sa evite orice
infectie care ar
putea determina
cresterea
temperaturii
- il invat cum sa se
protejeze impotriva
infectiilor
-pacientul
comunica cu
personalul medical
dar si cu ceilalti
bolnavi din salon
-sa prezinte
independenta in
satisfacerea acestei
nevoi pe perioada
spitalizarii
-integritate psihica
-manifesta ambitie
in realizarea
activitatilor
specifice varstei
sale
-sa-si continue
-incurajez pacientul
activitatile conform in orice activitate
varstei si
care il intereseaza
aptitudinilor sale
-il stimulez pentru a
-sa-si cunoasca
obtine performanta
resursele
dorita
intelectuale
Nevoia de a se
recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a evita
pericolele
-scaderea starii de
incordare
-dezvoltare
psihologica si
emotionala optima
-dorinta si interesul
de a invata
-acumularea de
cunostinte
-planific cu
pacientul activitati
recreative
-pacientul este
multumit
-pacientul trebuie
sa cunoasca norme
de mentinere a
sanatatii
-pacientul se poate
imbraca singur
-ajut pacientul in
alegerea lenjeriei
corespunzatoare
-pacientul nu
prezinta teama
-asigur conditiile de
-sa nu prezinte
mediu adecvate
stare de anxietate si pentru evitarea
disconfort
pericolelor prin
accidentare
- menarha- la 15 ani;
- sarcini: 5; nasteri : 2 ; avort 3;
Patologice
Protocol medical
Examen fizic general
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Ortostatiune = mers imposibil
- Mobilitate = deficit motor stang
- Coordonare M J =4/5 OMS =5/5
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
- Psihic GCS =15
Investigatii
Examenul RMN
Examen IRM cerebral cu substanta de contrast
-mica retea de structuri vasculare serpinginoase cu signal void de reflux rapid in toate
secventele , vizibila superficial parietal posterior pe partea stanga ,fara modificari de
semnal in parenchimul adiacent ; secventele angio IRM evidentiaza malformatie vasculara
cu ramuri de hranire din ACM stg si ACP stg si drenaj venos prin vene corticale in sinusul
sagital superior si in sinusul transvers stg aspect ingrosat al mucoasei ce tapeteaza ambele
sinusuri maxilare.
Analize de laborator
-HB=16,20g%
-Ht=45,6%
-trombocite=176.000/mm
-leucocite=8.200/mm
-formula leucocitara : Neutrofile segmentate=62% Limfocite=27%
Euzinofile=3%
Monocite=6%
Bazofile=2%
-VSH=14mm/h
-uree=31mg%
-glicemie=320mg% (la internare)
-colesterol=240mg%
-tymol=20
-TQ=14 sec (la internare)
-TH=100sec (la internare)
-coeficient protrombina=80%
-creatinina=0.90mg%
-urocultura=sterila
-glucozurie /24h=fara albumina , glucoza=130mg%
Tratament medicamentos prescris de medic
14.03.2012
15.03.2012
16.03.2012
17.03.2012
Manitol 20 %
200ml
200ml
200ml
200ml
Solutie Ringer
500ml
500ml
500ml
500ml
Glucoza 10%
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
Algocalmin
3f
3f
3f
3f
Cerucal
2f
2f
2f
2f
Clexane
(40mg)
2f
2f
2f
2f
Furosemid
2f
2f
2f
2f
Piracetam
1f
1f
1f
1f
Cerebrolysin
1f
1f
1f
1f
Maninil
3tb
3tb
3tb
3tb
Vitamina B1
100
2f
2f
2f
2f
Vitamina B6
250
500 ml
500 ml
500 ml
500 ml
Vitamina C
500
4f
4f
4f
4f
KCl 1g
10 ml
10 ml
10 ml
10 ml
Sintrom
4 tb
4 tb
4 tb
4 tb
Enap
2tb
2tb
2tb
2tb
Apreciere nursing
Din analiza datelor anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale,
se apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta RI prezinta:
alterarea mobilitatii fizice;
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
risc de alterare a integritatii pielii;
risc de alterare a nutritiei;
incapacitatea de a comunica;
alterarea imaginii de sine;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.
Evaluare
- cai
respirator
ii
permeabi
le si o
buna
respiratie
in
perioada
spitalizar
ii
diminuar
ea
dispneei
- ritm
respirator
regulat pe
timpul
spitalizari
i
14.03.2012
rezultate analize:
VSH=14mm/h
uree=31mg%
trombocite=176.000/
mm
leucocite=8.200/mm
TQ=14 sec
TH=100sec
HB=16,20g%
Ht=45,6%
glicemie=320mg%
colesterol=298mg/dl
15.03.2012
-schimbarea pozitiei
pacientei frecvent
ajuta pacienta sa
respire mai usor
17.03.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alterarea
mobilitatii cu
reestrictie in
miscare si
autonomie
-mobilizarea
pasiva a
pacientul de 6
ori/12h
-pacientul sasi mentina
satisfacute
celelalte nevoi
fundamentale
pe timpul
spitalizarii
15.03.2012
rezultatul EKG : axa
QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
16.03.2012
-fortificarea treptata a
musculaturii
-pacientul a inteles ca
nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
17.03.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Problemele
-dificultatea
in a se misca,
-pacientul nu
are voie sa se
miste din
cauza
hemoragiei
dificultatea de
a se ridica, a
merge
Sursa de
dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de
cunoastere a
tehnicilor
mobilizarii
Manifestari
de
dependenta
- imobilizare
la pat, grad
limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv in 48
ore
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ in
72 h
-reechilibrare
hidroelectrolitica
14.03.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
15.03.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
16.03.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
17.03.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
de medic
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a
se odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Diagnostic de ingrijire
Disconfort prin tulburari
de odihna si somn
manifestate prin
agitatie,indispozitie
psihomotorie,iritabilitate
Probleme
-incapacitatea de a se
odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din
cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza
bolii
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea -creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
in perioada
-invat pacientul cum sa
spitalizarii
execute tehnici de
relaxare
- diminuarea -educam familia cum
sa comunice cu
starii de
pacientul in vederea
anxietate in
diminuarii anxietatii
48h
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
14.03.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
15.03.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
16.03.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
17.03.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Degradarea
-pacientul sa-
Interventii
autonome si
delegate
-asigur lenjerie curata de
Evaluare
14.03.2012
corp si pat
-asigur microclimatul in
salon si repaus la pat absolut
-asigur regimul igienodietetic si hidratare
corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala
-explic pacientului
consecintele posibile ale
imobilizarii si masurile de
prevenire luate
-schimb pozitia pacientului
din 2 in 2h
- monitorizarea functiilor
vitale T.A=185/100mmHg ;
AV=71 bat/min T=38C
;R=20 resp/min
diureza=1000ml/24h
-administrarea
medicamentelor prescrise de
medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-ii recolteaz analize de
laborator(HLC , TS ,
TQ,IP,glicemie) la indicatia
medicului
-explic pacientului acesta
manevra
-absenta alterarii
pielii
16.03.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
17.03.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
- montarea
unei sonde
vezicale
-evacuarea
urinii prin
sonda
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
urinar survin in urma
Evaluare
14.03.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
15.03.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
fiziologice , un
hemoragic
-sonda urinara
sondajului
- monitorizarea functiilor
vitale T.A=180/95mmHg ;
AV=70 bat/min T=37,2C
;R=20 resp/min
diureza=1100ml/24h
-mobilizarea
pacientului la pat
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Sursa de
dificultate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia Fundamentala
Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a comunica
Manifestari de independenta
Obiective
-respectarea convingeri
-integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale
Nevoia de a invata
-planific cu pacientul ac
recreative
-pacientul trebuie sa cu
mentinere a sanatatii
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 50 ani;
- sarcini: 3; nasteri : 2 ; avort 1
Patologice
- bolile copilariei
Analize de laborator
Analiza
21.03.2012
22.03.2012
HEMATOLOGIE
RBC= 4.59/10*10/
MCH=34.58/pg
WBC=18.28/*10/L
23.03.20 24.03.2012
12
LCR-Aspect
sanghinolent
ENT(+++)
LCR-culoare
XANTOCRO
M(+)
LCR-R Pandy
Pozitiv(++)
LCR-Albumina
0.52/g
BIOCHIMIE
LY#=1.68/*10/L
HGB=14.55/g/dl
MCHC=33.12/g/dl
NEU%=95.4%
BAS%=0.6%
HCT=43.65%
RDW=13.56%
NEU#=15.54/*10/L
BAS#=0.12/*10/L
MCV=95.36/fL
MPV=10.56/fL
LY%=7.5%
VSH(1h)=22/mm
NA(ser)=142/mm ol/l
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
EXAMEN LCR
LCR-nr celule
256/mm
LCR-nr eritrocite
138.240/mm
Tratament medicamentos prescris de medic
Tazocin 2f (1f /12 h i.v)
Gentamicina 2f (1f/12h i.v)
Dexametazona 2f (1f/12h i.v)
Miofilin 1f in perfuzie
ACC 2f ( 1f I.v perfuzabil/12h)
Pentoxifilin 1cp ora 14
Vit B1 , B6 2f (in perfuzie)
Tarosin 3cp (1cp la 8h)
Algifen 3f (1f /8h i.v la nevoie)
Vit A 2 cp
Fenitoin 2cp (1cp/12h)
Fenobarbital 1cp seara
HIDRATARE : Manitol 20% 75ml / 3 ori pe zi (i.v)
Solutie Ringer 500ml / 2 ori pe zi (i.v)
Haloperidol 15 picaturi /zi (per os)
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice,
examenul clinic, paraclinic si
observatiile personale, se apreciaza din
punct de vedere nursing ca pacienta PV
prezinta:
alterarea mobilitatii fizice;
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
risc de alterare a integritatii pielii;
risc de alterare a nutritiei;
incapacitatea de a comunica;
alterarea imaginii de sine;
circulatie inadecvata;
Obiectiv
e
Evaluare
-sa
prezinte
cai
respirato
rii
permeabi
le si o
buna
respiratie
-sa-si
diminuez
e
dispneea
-sa aibe
un ritm
respirator
regulat
21.03.2012
- rezultate analize:
Hb=14.85g/dl;L=7800
mmc;
Ht=45%;TS=5ming30s
ec;
TC=7 min;TQ=18
indice
protrombina 60%;
grup sanguina BIII
glicemie=127mg/dl
colesterol=298mg/dl
22.03.2012
-schimbarea pozitiei
pacientului din 2 in 2h
ajuta bolnavul sa
respire mai usor
24.03.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
fizic
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alterarea
mobilitatii cu
reestrictie in
miscare si
autonomie
-mobilizarea
pasiva a
pacientul de 6
ori/12h
-pacientul sasi mentina
satisfacute
celelalte nevoi
fundamentale
21.03.2012
rezultatul EKG : axa
QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
22.03.2012
-fortificarea treptata a
musculaturii
-pacientul a inteles ca
nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
24.03.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Problemele
-dificultatea
in a se misca,
-pacientul nu
are voie sa se
miste din
cauza
hemoragiei
dificultatea de
a se ridica, a
merge
Sursa de
dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de
cunoastere a
tehnicilor
mobilizarii
Manifestari
de
dependenta
- imobilizare
la pat, grad
limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidroelectrolitica
21.03.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
22.03.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
23.03.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
24.03.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
medicamentelor prescrise
de medic
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a
se odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Diagnostic de ingrijire
Disconfort prin tulburari
de odihna si somn
manifestate prin
agitatie,indispozitie
psihomotorie,iritabilitate
Probleme
-incapacitatea de a se
odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din
cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza
bolii
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea -creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
-invat pacientul cum sa
execute tehnici de
relaxare
-educam familia cum
sa comunice cu
pacientul in vederea
diminuarii anxietatii
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
21.03.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
22.03.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
23.03.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
24.03.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Degradarea
-pacientul saautonomiei pentru si pastreze
ingrijiri personale tegumentele
integre
-evitarea
Probleme
riscului de
-imobilizarea
aparitie al
-transpiratii
escarelor
abundente
-sa-i asiguram
subfebrilitate
-dezinteres fata de materiale
masurile de igiena necesare
pentru
Sursa de
efectuarea
dificulatate
igienei la pat
-dificultatea de a
se misca
-stare depresiva
din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de sine
Manifestari de
dependenta
-incontinenta
urinara
-hemiplegie
21.03.2012
-absenta alterarii
pielii
22.03.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
23.03.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
- montarea
unei sonde
vezicale
-evacuarea
urinii prin
sonda
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
Evaluare
21.03.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
22.03.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
cauza AVC
hemoragic
Sursa de
dificultate
-sonda urinara
-mobilizarea
pacientului la pat
fiziologice , un
scaun la unadoua zile
24.03.2012
-ameliorarea
disconfortului
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Obiective
realizate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia
Fundamentala
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori,
de a practica religia
Nevoia de a fii
preocupat in
vederea realizarii
Manifestari de
independenta
Obiective
Interventii
autonome
-pacientul este
afebril
- sa evite orice
infectie care ar
putea determina
cresterea
temperaturii
- il invat cum sa se
protejeze impotriva
infectiilor
-pacientul
comunica cu
personalul medical
dar si cu ceilalti
bolnavi din salon
-sa prezinte
independenta in
satisfacerea acestei
nevoi pe perioada
spitalizarii
-integritate psihica
-manifesta ambitie
in realizarea
activitatilor
specifice varstei
-sa-si continue
-incurajez pacientul
activitatile conform in orice activitate
varstei si
care il intereseaza
aptitudinilor sale
-il stimulez pentru a
sale
-sa-si cunoasca
resursele
intelectuale
Nevoia de a se
recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a evita
pericolele
-scaderea starii de
incordare
-dezvoltare
psihologica si
emotionala optima
-dorinta si interesul
de a invata
-acumularea de
cunostinte
-planific cu
pacientul activitati
recreative
obtine performanta
dorita
-pacientul este
multumit
-pacientul trebuie
sa cunoasca norme
de mentinere a
sanatatii
-pacientul se poate
imbraca singur
-ajut pacientul in
alegerea lenjeriei
corespunzatoare
-pacientul nu
prezinta teama
-asigur conditiile de
-sa nu prezinte
mediu adecvate
stare de anxietate si pentru evitarea
disconfort
pericolelor prin
accidentare
Concluzii
Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si
mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor.
Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
AVC ul este o
suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei
parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de
motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale,
de comunicare.
Factorii determinanti
o HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de
tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatie,
variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica, etc.
Discutii
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele
pacientilor sunt
-
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct
cerebral ). In functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai
trece sangele, simptomatologia este caracteristica.
2. AVC hemoragic hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza
spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui
amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind
rapida spre deces.
3. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza
reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate
crescuta, iar pentru supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii,
tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
1. TITIRCA L.
2. TITIRCA L.
3. TITIRCA L.
4. TITIRCA L.
5. MOZESC.C
6. BALTAG. G
INGRIJIRI
GENERALE
Sl
'Viata
Medicala
SPECIALE
ALE
Editura Didactica si
7. MORARU I.
8. ARSENI C.
9. CIMPEANU E.
10. WWW.AVC.ro