LUCRARE DE DISERTAIE

2013

CUPRINS
IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII
FONICE
1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR
1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:
1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR
1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC
1.3. EFECTELE POLUARII SONORE
1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR
2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
2.4. SURSE DE POLUARE FONIC
2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC
2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL
2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE
2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC
2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA
CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE
3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC
3.2. PLANURILE DE ACIUNE
3.3. INFORMAREA PUBLICULUI
3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA
3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE
3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT
3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE
HRI DE ZGOMOT
3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT

3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]
CONCLUZII I RECOMANDRI
BIBLIOGRAFIE

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

INTRODUCERE
n domeniul proteciei mediului administrarea zgomotului ambiental joaca un rol din
ce in ce mai important: de la evaluarea si msurarea nivelurilor i rezolvarea plngerilor la
cartografierea acustica, de la zonarea acustica la limitarea valorilor de emisie. Realizarea
hrilor de zgomot este una din metodele moderne de evaluare a polurii acustice urbane.
Cercetarea va trebui s acopere aspecte precum: modalitii de msura, paii elaborrii
unei hari de zgomot, evaluarea expunerii la zgomot, impactul expunerii la zgomot, reducerea
zgomotului, noi abordri de tehnologii si sisteme de control al zgomotului.
In Uniunea European exist Directiva 49/2002 care stabilete o baz comun pentru
evaluarea i combaterea zgomotului ambiental n rile UE. Directiva stabilete cadrul general
pe baza cruia se creeaz hrile de zgomot iar statele membre pot stabili individual limite
admisibile ale nivelurilor de zgomot. n urma evalurii rezultatelor cartografierii acustice
Directiva impune ca acolo unde se descoper depiri ale nivelurilor limit, autoritile
responsabile sa ia msuri de reducere a emisiei.
Protecia mediului urmrete ferirea prin descoperirea cauzelor i eliminarea acestora,
atenuarea efectelor polurii si daca este posibil, chiar eliminarea totala a acestora spre binele
ntregii umaniti. Scopul proteciei mediului este n ultim instan, ocrotirea omului.
Protecia mediului este plasat astzi n fruntea listei drepturilor i libertilor fundamental ale
omului. Protecia mediului corespunde dorinelor i intereselor vitale ale ntregii lumi.
ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei: subierea stratului
de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au
nceput s neleag necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns
responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai
ales colectiv: protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean,
naional i mai ales internaional.

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI A POLURII FONICE
1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile
mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic,
necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura
relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de
referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si
care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind seama de
scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea
de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor
este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea
vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor
audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea
de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate
intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)
1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:
Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db. Nivelul de
20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita
sunetului este 80 decibeli.
Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este
insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot) In natura sunetele
puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul
apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot
stresul. 0x08 graphic Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul
provocat de industrie si transport.
4

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote.

1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR

Sursele naturale :
- eruptile vilcanice,
- cutremurele,
- alunecari de teren,
- vueitrul unei cascade,etc.

Sursele artificiale de zgomot pot fi:

surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile,

calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special
celsupersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare
aviatice se aud de la 30 km.)

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf

depaseste cu mult standartele si normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare
putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din
intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.
n unele intreprinderi nivelul zgomotului industrial este foarte ridicat, atingnd nivelul
de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.

1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror
intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau
inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au
devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in
zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi
celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84%
dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii
in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel
mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare,
probleme auditive.

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o

crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie,
nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de
65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea
de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul
auditiv
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane.
Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare.
Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si
pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi
afecta urechea interna
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este
mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea
oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120
decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic,
pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul
tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate
la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de
zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil
chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca
poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea
prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In
plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la
producerea bolilor psihice
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum
perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot
poate duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de
europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un
nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii
fonice de 55 de decibeli pe locuintaCu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10
decibeli mai mare decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale
zgomotelor. Un obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

provenind de la mai multi factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si

proprietarul masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi
reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai identificat mai multe surse de poluare fonica:
zgomotele de propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de
transmisie) si zgomotele de deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).
Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli ,
folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai
multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.
Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice,
printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau
implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de
clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii
studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova
cererea de produse silentioase.
Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major in
reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita
de suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.
Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica, dar ca
este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un progres considerabil.
Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune. Personele care traiesc langa aeroport au o
tensiune mai ridicata din cauza poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au
urmarit evolutia a doua mii de barbati care locuiau pe langa un aeroport timp de zece ani.
S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa faca hipertensiune decat
un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca acest lucru este cauzat de zgomotul constant care
duce la o stare de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea tensiunii arteriale.
Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta barbatilor, greutatea, salariul
si cat de des fac miscare. S-a observat ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele si
nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a hipertensiunii. (S.C.)"Unul
dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este un tip de poluare tot mai des intalnit si in
orasul nostru: poluarea fonica.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie
auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in substante (aer, lichide si
solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o
7

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales
antropice: utilaje, mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce
stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament
scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.

1.3. EFECTELE POLUARII SONORE

Efectele poluarii sonore sunt:
- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea
furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice;
- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica.
La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea
echilibrului;
- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge
la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.
Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de munca) cresc riscul
producerii de accidente, traumatisme ca: ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar
ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului,
surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si
instrumentelor.

1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.

Cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare
produce reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la
efectuarea diferitor calcule.
-

Percepia sunetlor depinde de:

- fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit.
- virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza: aparatul auditiv, centrele nervoase, pot

produce reactii dureroase si chiar socul.

-

Efecte asupra organismului uman

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte

incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

organului auditiv. Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o
frecventa joasa.
- Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor
circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale,
insomnii.
- Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si
siguranta.
Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea
organului Corti, etc
-

Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.

Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate
produce la intensitati de circa 60 db.
Experientele efectuate de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive
produc efecte fiziologice complexe.
Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei
in singe. Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite
categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune
intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii,
dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica puternica poate crea stari de
depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai
frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului
nervos si auditiv.
Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroane
sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In mod sigur,merita sa fie ocrotita.

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA

MEDIULUI

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in
viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera
momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.
Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot
sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna
telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul, un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intrun anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de
lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei
in mai multe intervale de frecventa.

2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore.
Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar
nu se propaga in vid.
Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate,
specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Calitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care
nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre.

10

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu

frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la
un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de
frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .

2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

-

Directive europene referitoare la sursele de zgomot

Pentru zgomotul traficului rutier

- autovehicule - 70/157/EEC
- motociclete - 97/24/EC
- anvelope pentru autovehicule - 2001/43/EC
Pentru zgomotul avioanelor
- avioane subsonice - 80/51/EEC
- avioane cu reacie subsonice - 89/629/EEC
- limitarea operrii avioanelor - 92/14/EEC
- restricii de operare la aeroporturile comunitare - 2002/30/EC.
Pentru zgomotul feroviar
- interoperatibilitatea sistemului feroviar de mare viteza trans-european
-96/48/EC
- interoperatibilitatea sistemului feroviar convenional trans-european 2001/16/EC
n UE cca. 40% din populaie este expusa zgomotului traficului rutier la un nivel de
presiune sonora depind 55 dBA n timpul zilei si 20% la niveluri depind 65 dBA (Lambert
si Vallet/1994). n Romnia acest procentaj este mai redus datorita unei intensiti mai mici n
timpul nopii si faptului ca un mare procentaj din populaie (45%) locuiete n zone rurale
unde traficul rutier este foarte redus.

11

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Pentru ascultarea unor mesaje mai complicate (la coal, la locul de munc, nvarea
unei limbi strine, conversaii telefonice) trebuie ca rata semnalului s fie de cel puin 15dB
peste un nivel vocal de 50dB.
Acest nivel al sunetului corespunde mediei nivelului vocal al unei conversaii normale,
att la brbai ct i la femei, situai la 1 m distana unul de cellalt. Pentru o percepie clar
sunetul de fundal nu trebuie s depeasc 35dB(A).
n slile de clas sau sli de conferine, unde percepia este foarte important, sunetul
de fundal trebuie sa fie ct se poate de redus. Pentru o buna inteligibilitate n camere mici este
nevoie de reverberaii sub 1 s. Medii specifice.
Msurtorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot ambiental exprimate
printr-un singur indicator - Leq - nu sunt ntotdeauna suficiente pentru caracterizarea
corect a nivelului de expunere. Este la fel de important s se msoare valorile maxime i
fluctuaiile zgomotelor, preferabil combinate cu msurarea numrului evenimentelor sonore.
Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase, msurtorile n ponderare
A nu sunt suficiente, fiind indicate msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre
cele dou tipuri de ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de frecven.
Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene joase este mare,
efectele negative asupra sntii sunt considerabil crescute.
n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul locuinelor sunt: deranjarea
somnului, enervare i interferen verbal. Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea
somnului, iar valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax pentru
evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1 metru de suprafaa locuit nu
trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.
Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n timpul zilei, sunetul
continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55 dB LAeq pe balcon, teras etc.
coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele critice sunt
interferena vocal, deranjarea n extragerea informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru
a fi capabil de a nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de fundal nu
trebuie s depeasc 35 dB LAeq.
Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de 0,6 s, i preferabil mai
sczut n cazul copiilor cu deficiene auditorii. Pentru precolari sunt aceleai.

12

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase, msurtorile n ponderare

A nu sunt suficiente, fiind indicate msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre
cele dou tipuri de ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de frecven.
Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene joase este mare, efectele
negative asupra sntii sunt considerabil crescute.
n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul locuinelor sunt: deranjarea
somnului, enervare i interferen verbal. Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea
somnului, iar valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax pentru
evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1 metru de suprafaa locuit nu
trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.
Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n timpul zilei, sunetul
continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55 dB LAeq pe balcon, teras etc.
coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele critice sunt
interferena vocal, deranjarea n extragerea informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru
a fi capabil de a nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de fundal nu
trebuie s depeasc 35 dB LAeq.
Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de 0,6 s, i preferabil mai
sczut n cazul copiilor cu deficiene auditorii. Pentru precolari sunt aceleai valori ca n
cazul colilor, iar in dormitoare trebuie aceleai condiii ca n zonele locuite, n case, respectiv
dormitoare.
Spitalele sunt locuri pretenioase aa c valorile trebuie s fie adaptate condiiilor
particulare ale bolnavilor. Valorile LAmax n timpul nopii nu trebuie s depeasc 40dB(A).
Pentru camere de gard n spitale valorile limit se situeaz sub 30 dB LAeq. Din moment ce
muli pacieni sunt stresai i nu au abilitatea de a-i reveni uor, n saloanele unde bolnavii
sunt inui sub observaie nivelul LAeq nu trebuie s depeasc 35 dB.
Ceremonii, festivaluri, evenimente de divertisment. n multe ri exist ceremonii
regulate, festivaluri i evenimente de divertisment pentru a celebra anumite perioade din via.
Aceste evenimente produc sunete puternice, incluznd muzic i sunete impulsive. La astfel
de ocazii nivelul sunetului ajunge la 100 dB LAeq sau chiar mai mult. Astfel de zgomote pot
duce la diminuarea auzului, i daca au un caracter permanent pot induce chiar surzirea.
ntr-o comunitate numrul de evenimente care produc zgomote peste 100 dB trebuie limitat
sever, la cteva evenimente anuale.
-

Cti audio. Pentru a evita diminuarea auzului de la muzica ascultat n cti, att la
adulii ct i la copii, nivelul sonor nu trebuie s depeasc 70 dB (A).
13

LUCRARE DE DISERTAIE
-

2013

Jucrii, focuri de artificii, arme de foc. Pentru a evita leziuni mecanice ale urechii
interne din cauza unor sunete puternice provenind de la jucrii, arme de foc, artificii,
adulii nu trebuie s fie expui la mai mult de 140 dB. Pentru a ine seama de
vulnerabilitatea copiilor ei nu au voie sa depeasc 120 dB, msurat lng ureche
(100mm).

Parcuri, zone protejate. Astfel de zone au un specific aparte i trebuiesc conservate

iar semnalele audio (efect antropic) trebuiesc meninute la valori foarte mici.

2.3.1.

NIVELUL

APROXIMATIV

DE

DECIBELI

AL

UNOR

SUNETE

OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB

2.4. SURSE DE POLUARE FONIC

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase i diferite astfel:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza
intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt
foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele
forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

14

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. De exemplu n
Arad cea mai poluat fonic zon este zona Podgoria.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele
afectate pentru autovehiculele de peste 3,5 tone.
In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si a
cartierelor de locuit.
Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste jumatate din
respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni "traiesc" in
bucatarie, folosind-o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul. Unul din zece
participanti la un sondaj de opinie spun ca aparatele electrocasnice zgomotoase au reprezentat
o problema in propria casa.
Activitatile din bucatarie sunt variate, de exemplu: o mare parte din popula ie asculta
muzica in bucatarie, privesc la televizor in bucatarie, unii chiar lucreaza in propria bucatarie.
Astfel s-a constatat ca zgomotul modifica felul in care oamenii folosesc bucataria. De
exemplu, o parte din cei care au hote si masini de spalat rufe aleg sa nu le foloseasca aceste
aparate in anumite momente, iar alii ar alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa,
indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau masini de spalat vase.

2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL

n cadrul luptei mpotriva polurii fonice, Uniunea European definete o abordare
comun menit s evite, s previn i s reduc, cu prioritate, efectele duntoare ale
expunerii la zgomotul ambiental. Aceast abordare se bazeaz pe metode comune de
cartografiere a expunerii la zgomot, pe informarea populaiei i pe punerea n aplicare a unor
planuri de aciune la nivel local. De asemenea, directiva trebuie s serveasc drept fundament
pentru elaborarea unor msuri comunitare privind sursele de zgomot.

15

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE

Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 25 iunie 2002

privind evaluarea i gestiunea zgomotului ambiental.

Aceast directiv vizeaz s controleze zgomotul la care sunt expui oamenii n zonele cu
construcii, n parcurile publice sau n alte zone de linite din aglomeraii, n zonele linitite
din spaiile deschise, n apropierea colilor, a spitalelor i a altor cldiri sau zone sensibile la
zgomot. Aceasta nu se aplic zgomotului provocat de nsi persoana expus, zgomotului din
activitile casnice, zgomotului provocat de vecini, zgomotului de la locul de munc sau
zgomotului din interiorul mijloacelor de transport i nici zgomotului provocat de activitile
militare desfurate n zone militare.
REFERINE
Act
Directiva
2002/49/CE

Intrarea n
vigoare

Termen de transpunere n legislaia

Jurnalul Oficial
statelor membre

18.7.2002

18.7.2002

JO L 189 din
18.7.2002

Act(e) de modificare

Intrarea n
vigoare

Termen de transpunere n
legislaia statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr.

1137/2008

11.12.2008

JO L 311 din
21.11.2008

Acte conexe

Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 1 iunie 2011 referitor la
punerea n aplicare a Directivei privind zgomotul ambiental n conformitate cu
articolul 11 din Directiva 2002/49/CE [COM (2011) 321 final Nepublicat n
Jurnalul Oficial].

Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 10 martie 2004

referitor la msurile comunitare existente cu privire la sursele de zgomot ambiental, n
temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2002/49/CE privind evaluarea i
gestiunea zgomotului ambiental [COM(2004) 160 final Nepublicat n Jurnalul
Oficial]).

16

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strzi, msurate la bordura
trotuarului ce mrginete partea carosabil, stabilite n funcie de categoria tehnic a strzilor
(respectiv de intensitatea traficului).
-

STAS 10009-88 este actul normativ care reglementeaz limitele admisibile ale
nivelului de zgomot n mediul urban, difereniate pe zone i dotri funcionale,
pe categorii tehnice de strzi, stabilite conform reglementrilor tehnice
specifice n vigoare privind sistematizarea i protecia mediului nconjurtor.

Prevederile prezentului standard se aplic la:

-

sistematizarea zonelor funcionale din mediul urban (locuine, dotri socialculturale, zone de recreere, odihn i sport, zone de producie, zone pentru
transporturi etc.);

amplasarea de surse de zgomot n cadrul sau n vecintatea zonelor urbane

protejate; restructurri n zone urbane existente.

n ansamblurile urbane se stabilesc limite admisibile pentru:

-

nivelul de zgomot pe strzi i n pasajele rutiere subterane;

nivelul de zgomot la limita zonelor funcionale din mediul urban

nivelul de zgomot n interiorul zonelor funcionale din mediul urban;

indicii de izolare de zgomot aerian pentru ferestre i ui prevzute n elementele de

faad care delimiteaz diferite uniti funcionale (situate n cldiri amplasate pe
artere de circulaie cu trafic).

Nivelele de zgomot interior sunt reglementate prin STAS-ul 6156-86 care stabilete
limitele admisibile ale nivelului de zgomot n cldirile de locuit, tehnico-administrative i
socialculturale, precum i parametri de izolare acustic pentru elementele de construcie, n
vederea asigurrii proteciei i confortului acustic.
Unitile funcionale din cldirile civile i social-culturale se consider cu ferestrele i
uile nchise.

2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI

ACESTORA
Lden este indicatorul nivelului general de zgomot din timpul zilei, serii i nopii
utilizat pentru a cuantifica disconfortul cauzat de expunerea la zgomot. Lnight este indicatorul

17

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

nivelului sonor din timpul nopii care cuantific perturbrile somnului. Indicatorii de zgomot
Lden i Lnight sunt utilizai la elaborarea hrilor acustice strategice.
Se pot folosi i ali indicatori pentru planificarea i zonarea acustic, precum i pentru
cazurile speciale semnalate n anexa I la directiv.
Valorile Lden i Lnight se determin cu ajutorul metodelor de evaluare definite n
anexa II la directiv. Comisia stabilete metode comune de evaluare pentru determinarea Lden
i Lnight. Pn la adoptarea lor, statele membre pot utiliza propriile metode pentru
determinarea indicatorilor comuni, cu condiia ca acestea s fie conforme cu anexa II.
Relaiile doz-efect vor fi introduse n anexa III cu ocazia revizuirilor ulterioare,
pentru a evalua efectele zgomotului asupra populaiei.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s comunice Comisiei
informaii cu privire la orice valori-limit relevante n vigoare sau prevzute, exprimate ca
Lden i Lnight, sau, dup caz, ca Lday i Levening, pentru zgomotul produs de traficul rutier,
aerian, feroviar, precum i pentru zgomotul industrial.
FORMULE DE CALCUL PENTRU Lden i Lnight

18

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII

FONICE
3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC
Hrile acustice strategice permit evaluarea global a expunerii la zgomot ntr-o zon
supus diferitelor surse de zgomot, precum i stabilirea unor previziuni generale pentru zona
respectiv. Hrile acustice strategice trebuie s ndeplineasc condiiile minime descrise n
anexa IV la directiv.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la dispoziia
publicului informaiile privind autoritile i organismele responsabile cu realizarea i, dup
caz, cu aprobarea hrilor acustice strategice.
Pn cel trziu la 30 iunie 2005 i, dup aceast dat, din cinci n cinci ani, statele
membre trebuie s informeze Comisia cu privire la drumurile principale cu un trafic mai mare
de ase milioane de treceri ale vehiculelor anual, la cile ferate principale cu un trafic mai
mare de 60 000 de treceri ale trenurilor anual, la aeroporturile principale i la aglomerrile cu
peste 250 000 de locuitori de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30 iunie 2007,
trebuiau s se elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri acustice strategice care s indice
situaia din anul precedent n vecintatea infrastructurilor i n cadrul aglomerrilor
menionate.
Pn cel trziu la 31 decembrie 2008, statele membre trebuiau s informeze Comisia
cu privire la toate aglomerrile cu peste 100 000 de locuitori i cu privire la toate drumurile i
cile ferate principale de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30 iunie 2012 i, dup
aceast dat, din cinci n cinci ani, trebuie s se elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri
acustice strategice care s indice situaia din anul precedent pentru aglomerrile i
drumurile/cile principale menionate.
Hrile acustice strategice trebuie s fie evaluate i, dup caz, revizuite la fiecare cinci
ani.

19

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

3.2. PLANURILE DE ACIUNE

Planurile de aciune sunt menite s gestioneze problema zgomotului i a efectelor
acestuia, inclusiv reducerea zgomotului, dup caz. Acestea trebuie s ndeplineasc cerinele
minime din anexa V la directiv.
Autoritile competente au libertatea de a stabili msurile din cadrul planurilor de
aciune, dar trebuie, n principal, s abordeze prioritile identificate prin depirea oricrei
valori limit relevante sau prin alte criterii alese de statele membre, iar aceste msuri se
aplic, n special, celor mai importante zone stabilite prin cartografierea acustic strategic.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la dispoziia
publicului informaiile privind autoritile i organismele responsabile cu realizarea i, dup
caz, cu aprobarea acestor planuri de aciune.
Pn cel trziu la 18 iulie 2008, trebuiau s se elaboreze planuri de aciune pentru
drumurile principale cu un trafic mai mare de ase milioane de treceri ale vehiculelor anual,
pentru cile ferate principale cu un trafic mai mare de 60 000de treceri ale trenurilor anual,
pentru aeroporturile principale i pentru aglomerrile cu peste 250 000 de locuitori. Pn cel
trziu la 18 iulie 2013, trebuie s se elaboreze planuri de aciune pentru toate marile
aglomerri, aeroporturi, drumuri i ci ferate.
Planurile de aciune trebuie s fie revizuite atunci cnd survine un eveniment
important care afecteaz situaia existent n materie de zgomot i, n orice caz, cel puin din
cinci n cinci ani.

3.3. INFORMAREA PUBLICULUI

nainte de a aproba planurile de aciune, statele membre se asigur c se organizeaz o
consultare public, iar rezultatele acesteia trebuie s fie luate n calcul.
Statele membre se asigur c hrile acustice strategice i planurile de aciune sunt puse la
dispoziia publicului, n conformitate cu anexele IV i V la directiv i cu dispoziiile
Directivei privind liberul acces la informaii privind mediul.

20

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA

La 10 martie 2004, Comisia a transmis Parlamentului European i Consiliului un
raport privind msurile comunitare existente cu privire la sursele de zgomot ambiental (a se
vedea Actele conexe de mai jos).
Statele membre colecteaz hrile acustice strategice i planurile de aciune. Acestea
transmit Comisiei informaiile coninute de hrile acustice i o sintez a planurilor de aciune.
Din cinci n cinci ani, Comisia public un raport de sintez a datelor coninute de hrile
acustice strategice i de planurile de aciune. Primul raport urma s fie prezentat pn la
18 iulie 2009.
Pn cel trziu la 18 iulie 2009, Comisia trebuia s prezinte Parlamentului European i
Consiliului un raport privind punerea n aplicare a directivei. Raportul urma s evalueze
nevoia unor aciuni comunitare viitoare n ceea ce privete zgomotul ambiental i, dup caz,
s propun strategii pentru punerea n aplicare a acestora. Raportul urma s cuprind o analiz
a calitii mediului acustic din Comunitate. Acesta trebuie revizuit la fiecare cinci ani.

3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE

-

Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita:

- Investitii noi
- mmateriale noi
- tehnici performante in constructiile civile, industriale, in constructia de masini,
- regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul

rand,
- un comportament civilizat al oamenilor intre ei.
Un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are
comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa
influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati orasul!."
Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate
locala in parte sa intocmeasca aceste harti.

21

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul

de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile
ferate si drumurile nationale.
-

Printre masurile de protejare a mediului se numara:

reducerea expunerii la zgomot,

- planificarea traficului,

- bariere si un design special al cladirilor.

Realizarea hrilor de zgomot.

Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, vorbim practic despre un soft de

computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate.
Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul
de zgomot.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli. Conform datelor
publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste
70 de decibeli.
Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din
cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor.
Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie sa
realizeze hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este
obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe
portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.
In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti, Iasi,
Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim
admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arad, in zonele cu trafic intens,
cum ar fi : zona Grii, zona Podgoria, zona Intim, Calea Victoriei unde valorile de zgomot
depasesc insa chiar si 70 de decibeli.
Hartile acustice vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate de pe teritoriul
Romniei.

22

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT

-

Directiva 49/2002 - Acustica ambientala in Romnia

ntruct zgomotul este o problema de care nu se mai poate face abstracie, s-a transpus in
legislaia romneasca, prin Legea proteciei mediului

195/2005 si H.G.

321/2005

privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

Aceasta are ca scop definirea unei abordri unitare la nivel naional, pentru evitarea,
prevenirea sau reducerea efectelor duntoare, inclusiv a disconfortului, provocate de
zgomotul ambiental si implementarea urmtoarelor masuri:
-

Determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin ntocmirea harilor de zgomot;

Punerea la dispoziia publicului a informaiilor privind zgomotul ambiental si efectele

sale;

Adoptarea, pe baza datelor din hrile de zgomot, a planurilor de aciune, avnd ca

scop prevenirea si reducerea zgomotului ambiental.

Planurile de aciune se elaboreaz pentru prevenirea creterii sau reducerea nivelurilor

zgomotului ambiental.
Parlamentul si Consiliul European au adoptat Directiva 2002/49/EC in 25 iunie 2002 si a
fost

transpusa in legislaia romneasca prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea si

administrarea zgomotului ambiental.

Conform Directivei, toate aglomerrile urbane cu mai mult de

250.000

locuitori,

drumurile naionale importante, precum si magistralele de cale ferata si aeroporturile mari vor
trebui s aib ntocmite, hri de zgomot, care s oglindeasc situaia zgomotului urban.
De asemenea, se vor realiza hari de zgomot si pentru aglomerrile cu peste 100.000
locuitori pana in iunie 2012.
Pe baza acestora urmeaz s se ntocmeasc planuri de aciune pentru controlul i
reducerea zgomotului urban, pentru minimizarea efectelor lui asupra populaiei.
Principala sarcina a Directivei este aceea de a crea o baza comuna pentru
administrarea urbana a zgomotului ambiental, prin:
-

Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autoritilor competente ale

statelor membre, sa realizeze hari strategice de zgomot pentru drumurile principale,
cile ferate principale, aeroporturile mari si aglomerrile urbane, zonele industriale
utiliznd indicatori de zgomot armonizai precum: Lden si Lnight. Aceste hari vor fi
utilizate att pentru evaluarea numrului de persoane afectate de zgomot in ntreaga

23

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

UE, cat si pentru realizarea planurilor de aciune pentru gestionarea zgomotului si a

efectelor acestuia.
-

Informarea si consultarea publicului despre expunerea populaiei la zgomot, efectele

sale asupra populaiei, si masurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot.
Lansarea de teme locale prin solicitarea autoritilor publice locale si a unitilor
prevzute la art.4 alin.(3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de aciune pentru
gestionarea zgomotului ambiental si a efectelor acestuia, inndu-se cont de hrile
strategice de zgomot.

3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE HRI

DE ZGOMOT
Principalele avantaje:
- dezvoltarea de noi zone rezideniale
- stabilirea amplasamentelor va ine cont i de nivelul de zgomot al vecintilor.
- se poate simula anterior demersurilor de construire, efectul apariiei acestei zone (cu traficul
rutier asociat estimat) din punct de vedere al acusticii zonale;
- pentru zonele urbane deja existente, realizarea hrii acustice permite informarea populaiei
(a tuturor celor interesai) asupra nivelurilor de zgomot n zonele de interes (prin intermediul
Internet, panouri electronice locale, publicaii periodice, e.t.c.). Aceasta reprezint o alt
cerin a legislaiei europene. Cunoaterea acestor parametri are implicaii n stabilirea ct mai
corect a preului terenului sau construciilor ;
- zonele de recreere - amplasarea acestora poate fi fcut inndu-se cont de datele oferite de
harta acustic, astfel nct s ndeplineasc o dubl menire: s fie ntradevr zone de linite,
dar n acelai timp s contribuie la diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci,
zone verzi, e.t.c);
- trafic - cunoaterea hrii acustice, bazat de altfel pe studiul de trafic, permite stabilirea de
concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum i simularea efectelor diferitelor
metode de diminuare ce pot fi implementate, alegndu-se metoda optim.
3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:
-

redirecionarea traficului pentru obinerea unei distribuii uniforme din punct de

vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea ntre semafoare
pentru stabilirea undei verzi, restricii de vitez, etc;
24

LUCRARE DE DISERTAIE
-

2013

interzicerea total a circulaiei unor categorii de vehicule n intervale orare puternic

poluate acustic;

interzicerea circulaiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere;

preluarea traficului din/n anumite zone prin pasaje supraterane i subterane;

amplasarea local de panouri fonoabsorbante i/sau zone verzi.

Dup cum se tie, traficul rutier reprezint o puternic surs de poluare n general:
poluarea chimic a aerului, poluare acustic, etc. Utiliznd metodele de mai sus, se pot
constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare.
3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT
Romnia nu are metode de calcul naionale pentru calculul indicatorilor de zgomot, ca
urmare, prin utilizarea metodelor interimare de calcul recomandate de Comisia European i
n conformitate cu prevederile H.G. 321/2005, ncepnd cu anul 2006 se realizeaz hrile
strategice de zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale, aeroporturile civile
mari i aglomerrile urbane.
In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de zgomot folosii pentru
realizarea hrilor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden n limba englez), Lnoapte i dup
caz Lzi i Lsear.

3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]

Sonometrele sunt aparate pentru msurarea presiunii sonore sau acustice, msurarea
nivelului de zgomot.
Sonometrul este destinat msurrii nivelului sonor in sectorul civil si in cel industrial,
igiena muncii, protecia muncii, pentru analiza statistica, pentru verificarea respectrii
legislaiei privitoare la poluarea sonora, etc.
De regula sonometrul are disponibile doua curbe de presiune acustica, notate "A" sau
"C". Curba "A" este utilizata in determinrile standard de presiune acustica, care corespunde
presiunii acustice raportata la urechea umana, altfel spus nivel sonor compensat. Pentru
msurtori ale sunetelor cu frecventa joasa trebuie utilizata curba de tip "C". Sonometrul are
de regula doua moduri de msura: Fast si Slow. Un sonometru poate avea funcii de MAX sau
NIN prin care afieaz valorile maxime sau minime intr-un interval de timp. Pentru
monitorizare continua se utilizeaz Sonometru cu memorie de date ce au posibilitatea de
transfer a datelor pe calculator.

25

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Pentru a reproduce funcia urechii umane (care este mai puin sensibila la frecvente
foarte joase sau foarte nalte, spre deosebire de frecventele situate intre 1000 si 4000 Hz) s-au
construit 3 sisteme electroacustice (A, B si C). In momentul activrii acestor sisteme asupra
frecventelor joase si foarte nalte se exercita o presiune difereniata. Indicatorii presiunii
acustice astfel obinute sunt desemnai cu dB(A), dB(B) si respectiv dB(C). Daca aceti
indicatori sunt folosii pentru caracterizarea aceleiai unde sonore, avem urmtoarea relaie:
dB(A) dB(B) dB(C).
-

Sonometrul 2250 (figura 3.1)

Analizorul - sonometru tip 2250 face parte din generaia a IV-a inovatoare de analizoare
portabile Brel & Kjr.
Utiliti Evaluare si monitorizare a zgomotului ambiental
Evaluarea zgomotului la locul de munca
Selecia proteciei auditive
Reducerea zgomotului
Controlul calitii produciei
Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3-octava
Analiza semnalului in timp si a parametrilor de band

Figura 3.1.
Sonometrul 2250(http://www.envi.ro/?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=161,)
accesat n data de 18.06.2013)

CONCLUZII I RECOMANDRI
26

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i transmiterea zgomotelor. Mainile

sau motoarele ce vor fi construite este de dorit s produc un zgomot minim. Blocurile care se
vor construi trebuie s posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor
perdele izolante de arbori n jurul surselor industriale de zgomot i n jurul cartierelor de
locuit.
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei regiunilor pe care le survoleaz,
datorit undelor de oc, fenomenului de reflexie

i de difracie produs de denivelrile

terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete
solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele suprapresiunii
sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri i pentru persoanele din zona mturat de
bang ce atinge lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului
uman sunt cele menionate anterior.
Se constat c nivele de zgomot sunt continuu depite pentru valorile de vrf i n
proporie de 80% pentru nivelele de zgomot echivalent. Acest fapt se justific prin
urmtoarele considerente:
-

cunotine insuficiente privitoare la poluarea sonor i ignorarea efectelor;

norme pentru limitele de zgomot prea largi i ignorarea legislaiei conexe;

disfunciunii n traficul rutier, inexistena pasajelor, starea carosabilului i a parcului

de autovehicule inadecvat;
-

acceptarea n zona urban de activiti industriale productoare de zgomote intense;

inexistena spaiilor tampon i preocupri foarte modeste privind dotarea cu structuri

fonoizolante;
Recomandri privind metodele de reducere a zgomotului:
-

reglementarea circulaiei rutiere cu stabilirea unor trasee difereniate pe categorii de

vehicule, care s evite zonele compacte de locuine - planificarea traficului;

-

limite de viteza;

folosirea materialelor speciale pentru turnarea suprafeei de rulare a strzilor.

Exemple de materiale: Asfalt poros PA 11 proiectat in Austria in conformitate cu

RVS 8.06.28; asfalt piatra-mastic SMA 11;
-

promovarea pneurilor a cror profiluri ajuta la reducerea zgomotului de rulare;

restricii de trafic pentru anumite zone si in anumite intervale;

construcia de culoare pentru biciclete

27

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

interzicerea claxonrii n centrele populate;

folosirea unor paravane fonoabsorbante;

remedierea defeciunilor suferite de mijloacele de transport n comun: tramvaie,

autobuze i al celor de mrfuri, camioane grele, ale utilajelor agricole, tractoare;

-

proiectarea i cercetarea unor utilaje i maini ct mai silenioase ;

ntreinerea reelei stradale;

interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate;

insonorizarea cldirilor i n special a locuinelor prin utilizarea de materiale

fonoabsorbante, cu caliti de izolare fonic superioare.

BIBLIOGRAFIE

28

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

1. Roca, D. Introducere n ingineria mediului, Editura Universitaria, Craiova, 2002.

2. VISAN, S., ANGELESCU, A., CIOBOTARU, V. Ecotehnologii,
http://www.dreptonline.ro/introduceri/introducere_ecotehnologii.php,
3. Mateescu, Oana-Marina, Nita, Andreea, Miruna, Iamandoiu, D., Seicaru, P. Omul si
mediul, http://www.e-referate.ro/
4.

Prof.

univ.

dr.

Bran

F.,

Lect.

Univ.

dr.

Ioan,

I.

Ecologie

general,

http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.
5. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul I Economia mediului n
sistemul tiinelor economice i ambientale,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
6. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul 3 Relaia mediu
-economie, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
7. Teodorescu, I., Gavril, L,. i colab Biologie, manual clasa a VIII-a, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1997.
8. prof. univ. dr. Rojanschi, V., prof. univ. dr. Bran, F., dr. ec. Diaconu, S.

Abordri

economice n protecia mediului, capitolul 2 Componenta economic n politica global de

mediu, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.
9. Nicoar, M., Universitatea Al.I Cuza , Formele de agresiune asupra mediului,
http://www.e-scoala.ro/ecologie/agresiune.html
10. www.referat.ro - Deteriorarea_mediului;
11. Ionescu C, Politici de management de mediu, curs, 2003
12. Ghid pentru Politici i probleme de mediu
13. Sunetele, Infrasunetele, Ultrasunetele, Zgomotul si efectele sale nocive, Intensitatea,
Durata, Frecventa, Oboseala auditiva, Traumatismul sonor, Surditatea profesionala
referat.htm
14. Pumnea, C., Grigoriu, G. Protecia mediului ambiant, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1994.
15. Manu, P. Medicina muncii, Editura Medical, Bucureti, 1983.
16. Carsium,M.A., Postelnicu M.- Indreptar de cultura generala,Editura Porto-Franco,1993.
17. Dorobont, A., Costin, A. Poluarea sonor i civilizaia contemporan, Editura Tehnic,
Bucuresti, 1982
18. Ursoniu, C., Dumitrescu, C. Poluarea sonora si consecinele ei, Editura Faclia, 1976.
19. Cristea, Gh., Ardelean, I. Elemente fundamentale de fizic, vol. I, Editura Dacia,
Cluj,1980
29

LUCRARE DE DISERTAIE

2013

20. Viteanu, D. Circulaia i poluarea sonor a mediului urban, Editura Tehnic, Bucureti,
1983
21. Manual de utilizare pentru sonometrul Solo-Slm-Metravib
22. *** http://www.sonometru.ro/sunetul/Despre-Sonometre.html
23. *** http://www.recentonline.3x.ro/024/Deliu_R24.pdf
24. *** http://www.xs4all.nl/~rigolett/ENGELS/vlgcalc.htm#explain - calcul on line zgomot
25. ***

http://hs.environmental-expert.com/STSE_resulteach_product.aspx?cid=33189&id

Product 65548&lr=1 - despre CADNA

26. Manual CadnaA_3_7_Manual_EN`
27. *** http://www.noiserus.com/augsburg/index.php4?lang=en - Hari on line Germania
28. *** http://www.eea.europa.eu/ro/themes/noise/about-noise - date statistice.

30