Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
directe (obturatii)
indirecte (unidentare/pluridentare)
Clasificarea edentatiei :
A. partiala :
a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ;
b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu
proteza partiala mobilizabila.
B. totala:
-absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara);
-absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara).
TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE DENTARE
(Restaurari protetice indirecte)=Coroane-Punti dentare
Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini,
sticle.
Se fixeaza de structurile dentare prin :
1. frictiune +cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale (FOZ);
2. frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CIS sau
cimenturi policarboxilate=PCZ).
Prezinta un volum scazut.
Restaureaza leziunile (coronare) odontale .
Se utilizeaza materiale specifice : aliaje, R.A.S., R.D.C.
Leziunile coronare :
1. cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile, displazia=leziunea
preexistenta eruptiei; de obicei in zona de colet).
2. fara lipsa de substanta = anomalii dentare:
a) de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus);
b) de volum (forma nanica a incisivului lateral superior);
c) de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie)
d) de culoare (datorita igienei bucale defectuoase, medicamente cu sulf,
bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase).
Cauzele leziunilor dentare:
1. Caria dentara: simpla/complicata;
2. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;
3. Fracturile dentare.
Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice
directe (obturatiile).
Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.
Campul protetic:
Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea
protetica fixa; aceste elemente sunt:
bontul dentar+tesuturile parodontale;
dintii vecini +ariile de contact;
dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal =zonele de stop ocluzal;
relatia de ocluzie.
PROTEZELE UNIDENTARE FIXE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE
(Restaurari protetice indirecte)
Caracteristici:
restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar;
proteze de mare precizie;
au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui
flux tehnologic (vezi etapele tehnologice L.P.).
Clasificare:
1. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
a) incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial
morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.
b) coroane de acoperire (de invelis) refac un mare volum de tesuturi
dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:
-coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);
-ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile
clinice afectate parodontal; se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid
marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;
-coroanele de invelis partiale =ONLAY- acopera o parte din fetele axiale
(laterale) : coroane (C, PM), 4/5 (M); 7/8.
c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare.
Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot,
continut in dispozitivul radicular al coroanei.Prezinta un dispozitiv
radicular (pivot) si unul coronar.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi
punti adezive).Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie, forma,
culoare, abraziuni.
INCRUSTATIILE
Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie,
fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare.
Materiale :
Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0)
Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) ;
Mase compozite(materiale hibride).
De necesitate:
Au-Pd-Ag (Palidor);
Ag-Pd (Paliag).
Indicatiile incrustatiilor:
Restaurarea partiala a morfologiei coronare;
Ca element de agregare mezial;
Ca elemente de echilibrare ocluzala.
Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I - II);
Ca elemente preprotetice, folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate;
Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (incrustatie
incrustatie)=incrustatie dubla (punti speciale).
in
Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru;
Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale.
Clasa V: 1/3 cervicala, de regula pe fata vestibulara.
Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black :
-forme geometrice retentive, cu adancime adecvata, rezistenta mecanica.
Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare:
dintii voluminosi-forma cilindrica (PM, M);
indice de carie mic, igiena bucala buna;
materiale : aliaje nobile (Au 916%o), mase ceramice, RDC.
AMPRENTAREA
Inregistrarea elementelor campului protetic, preparatie dentara, dinti vecini, dinti
antagonisti, relatie de ocluzie.
Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie.
A. AMPRENTE DE ARCADA :
Metode de amprentare :
1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) fidelitate crescuta
pentru amprente unitare.
Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta).
Supraamprentarea cu gips este depasita.
2. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash
Tehnick. Se folosesc numai portamprente metalice.
Materiale : siliconi de aditie/polieteri.
3. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie, polieteri) in
portamprente individuale(RAS, RDC),
Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea
materialului de amprentare (2-3 mm grosime).
Indicatia majora : incrustatie, coroane partiale.
Contractiile, distorsionarile sunt nesemnificative, fidelitatea este foarte mare.
Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim, precizie
maxima. Polieterii (Impregum, Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa
II, MOD.
B. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA):
Inregistreaza un segment de arcada.
1. Amprenta rigid-elastica :
-Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents.
-Amprenta secundara (finala) cu material siliconic de aditie/condensare(fluid).
Modelul de lucru :
Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie.
Materiale utilizate in realizarea modelului- proprietati :
Plasticitate;
Fidelitate;
Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ ,
0,1% pentru cele dure si 0,05% pentru cele extradure ;
Rezistenta mecanica la rupere , abraziune, deformare ;
Rezistenta la socul termic ;
Exemple de materiale :
A. Materiale nemetalice :
1)Gipsuri :
Gipsuri dure =Moldano, Duralite -pentru socluri-(timpII) ;
Gipsuri extradure =Modarock,Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I).
2) Rasini compozite :Epoxie Die , Blue Star.
Sunt materiale superioare;
Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru);
Integritatea marginilor cavitatilor, pragurilor, preparatiilor in ansamblu.
Moderne, costisitoare;
Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) ;
Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara
pinuri metalice .
3) Mase de ambalat :
tehnologia inlay ceramictehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul
duplicat) ;
termorezistente
B Materiale metalice:
1) electrodepunere (Cu , Ag, Ni) =modelul galvanic =model de mare
fidelitate si stabilitate , procedeu foarte rar utilizat .
Alte materiale:
cimentul silico-fosfat;
rasini acrilice simple (R.A.S.);
abandonate,
valoare istorica.
10
TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 3
MACHETA
-reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a
diferitelor materiale (ceara, RAS, RDC-ideal).
Materiale:
11
12
Caracteristici RAS, RDC-vezi anul II.
TIPARUL
Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor
(vezi mase de ambalat).
Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj.
Etape de obtinere:
a) pregatirea machetei pentru ambalare ;
b) ambalarea propriu-zisa ;
c) evacuarea machetei din ambalaj.
a) Pregatirea machetei pentru ambalare:
1. detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Se
contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara
contractii, defecte de turnare;
2. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat.
plastic ;directie verticala, se realizeaza un unghi de 90cu suprafata
ocluzala ;
3. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin
aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de 1,72mm (aliajele nobile) ;pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete ;
4. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de
ceara sau este prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2mm de
suprafata ocluzala ;
5. modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalul secundar;
6. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din
ceara trefilata sau fire de nylon), cu diametrul de 1mm;
7. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul
conformatorului, se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic
(alcool, acetona, formol) ; se indeparteaza urmele de grasime, pentru a
elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii
intre macheta si materialul refractar ; se foloseste WAXIT, KERRISOLIT.
! Nu se insista cu solventii.
! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.
b) Ambalarea propriu-zisa :
Subetapa necesara obtinerii tiparului.
Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat.
Materiale si instrumentar:
mase de ambalat specifice (materiale refractare);
conformatoare cilindrice (material plastic/metal );
13
14
15
Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton, argon, heliu)
in creuzet si centrifugare automata.
Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS (curenti de
inalta frecventa =C.I.F.)
Aparate:
1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare istorica;
2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu actiune
mecanica);
3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare;
protectie de gaz inert; se evita oxidarile.
Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare).
Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.
16
-se declanseaza centrifugarea;
-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;
-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;
DEZAMBALAREA:
Sablarea turnaturii jet de particule
-cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile ;
-PMA-particule polimerice aliaje nobile ;
Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .
Cand utilizam surse si aparate de turnare antice vor rezulta defecte de turnare.
Prelucrarea finala :
Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom).
Cu filturi si pufuri (bumbac) lustrul final.
Se controleaza :punctele de contact proximale, gradul de frictiune, punctele de contact
ocluzale, relatia de contact cuspid-fosa.
CIMENTAREA :
Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ ;
Incrustatiile metalice conditionate : cositor, CIS, PCZ, cimenturi adezive = adeziune chimica.
DEFECTE DE TURNARE
Pot fi negative : totale /partiale.
pozitive.
17
18
19
Materiale :
RDC :
HERCULITE, SIGNUM,
ESTENIA.
CEROMERI :
POINT4,
BRILIANT,
ARTGLASS,
BELLGASS,
Targis+Vectris (Ivoclar)
Indicatii :
-pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care prezinta modificari
coloristice ;
pe dintii frontali, PM, distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic
fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana).
INCRUSTATII RDC/METALO-CERAMICE
Etapele clinico-tehnice:
1) Prepararea cavitatilor:
-pereti usor divergenti (10-20);
-se bizoteaza fin marginal;
-formele de caseta cu unghiuri rotunjite;
-limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv ;
-adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;
-proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea adeziva eficienta.
2) Amprentarea :
-cu materiale elastomerice ;
-bifazica sau monofazica;
-cu siliconi de poliaditie sau polieteri;
3) Modelul :
se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) ;
4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.
Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride =
POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice).
Metoda indirecta (laborator) :
Tehnica :
20
INLAY-ul CERAMIC
Precede inlay-ul metalic.
Tehnologic :
-arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. Murphy);
- blocuri ceramice (Dall-1920) ;
- perle de sticla (W. Hrebst);
-dinti portelan
Etape clinico-tehnice:
Prepararea cavitatilor :~inlay compozit
-peretii verticali, usor divergenti ;
-unghiuri rotunjite parapulpar ;
-marginal se bizoteaza (3-5) ;
-peretii suficient de grosi si rectilinii, la nivelul casetelor orizontale ;
-pragurile gingivale =1mm profunzime ;
-grosime uniforma (1,5-2mm).
Metode de obtinere:
1) prin turnare (tehnica DICOR) ;
2) prin presare injectare (EMPRESS SYSTEM)-Ivoclar;
3) modelare directa (VITA IN CERAM);
4) frezare computerizata (CAD-CAM)
5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM Mickronia).
21
2) Ceramica presata-injectata:
Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.
-amprentare;
-model ;
-macheta ;
-tipar, din mase de ambalat speciale ;
-topire presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850C, timp de 90 minute,
dupa care se injecteaza la 1100C).
-precizie ;
-exactitate ;
-siguranta.
3) Sistemul VITA in CERAM:
-amprenta;
-model de lucru;
-model duplicat (Ceramigold-Stenhart) ;
-aplicare ceramica;
-arderea miezului (1100)2 ore;
-ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore;
-arderea finala (4-6 ore) mase de placat (pentru nuantare).
Observatie :
Modelul duplicat din gipsuri sintetice valori mari dilatare 0,2-0,4%+porozitate.
22
23
Parti componente:
Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular;
Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana
dintelui pe care il inlocuieste).
Indicatii:
Restaurarea dintilor fracturati ;
Restaurarea dintilor devitali;
Dinti cu obturatii voluminoase;
Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar;
Alternativa coroanei de substitutie, pentru a fi acoperite de alte proteze fixe
unidentare (coroane de invelis fizionomice, mixte)
24
Etape clinico-tehnice :
1) preparatia dintelui :
-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata, smalt
nesustinut) ;
-se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze
de largit canalele radiculare ;
-prepararea canalului pe 2/3 din radacina, cu o forma cilindro-conica (freze
Boitelrock) ;
2)amprentarea :
a) metoda directa :
-macheta din ceara , R.A.S., R.D.C. cu suport metalic sau con ;
-se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar ;
-macheta se trimite in laborator, se ambaleaza, se toarna, se prelucreaza si revine in
cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara.
b) metoda indirecta :
-preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea
anterior amprentei a unei tije intraradiculare. Curent in practica se realizeaza in dublu
amestec cu tija metalica.
c) alta metoda de amprentare:
-stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents)+amprenta cu silicon fluid
(amprenta de precizie) = varianta clasica. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo.
3) modelul :
-modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont
mobilizabil) ;
4) modelarea machetei :
conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata, lacuri) ;
alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica;
se modeleaza macheta preparatiei radiculare ;
se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial ;
verificare, control exactitate machetare ;
pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) ;
dupa turnare rezulta D.C.R.ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala.
Materiale :
metalice:
Aliaje nobile albe =Paliag, Palidor =scumpe;
Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT;
25
Indicatii:
A. In scop morfofunctional profilactic:
-in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase;
-in prevenirea eroziunilor cervicale ; apar datorita agregarii P.P.S./P.P.A, prin crosete;
-prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;
-prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai
mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo ; cand spatiul
este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) ;
-prevenirea inflamatiei, iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact
proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare).
B. Alte indicatii :
-restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :
atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt;
abraziune=frecare smalt cu alimente exogene ;
26
27
28
Cea mai utilizata datorita caracteristicilor :
-fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ;
-peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor
activi (1,5mm) ;
-grad mare de frictiune ;
-transmite diferentele de temperatura din mediul oral ;
-strat de ciment micronic (20-40) ;
-cantitate mare de aliaj ; elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare ;
-prt de cost ridicat ;
-ablatia dificila, necesita taierea a 2 pereti ;
Indicatii :
-element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori.
Sisteme de machetare :
-tehnica prin picurare (vezi L.P.) =tehnica clasica.
Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de
restaurat. Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale .
-tehnica racirii gradate (vezi L.P.)= tehnica clasica.
Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de
ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce
acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita capa din ceara . Peste capa,
prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. Prin
modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de
dintii vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si
de ocluzia inregistrata.
-tehnica cu capa ADAPTA (vezi L.P) =tehnica moderna.
Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate la
flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este
introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului
luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se
adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este
aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru
convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este
indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si
suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.
Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) :
-ergonomica ;
-exacta ;
-se obtin machete cu pereti uniformi ;
-metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala.
-tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna.
Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta.
Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile descrise.
Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil,
pantograf, arc facial, traiectoria condiliana, trusa speciala de modelat). Modelarea propriu-zisa
cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor
29
preparate, sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, se
stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele.
Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice,
geometrice si functionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata,
ideala redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati).
Indicatii :
Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric (PIM) ; conceptul gnatologic de
reechilibrare ocluzala.
Sisteme de machetare :
machete prefabricate (vezi L.P.)
Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice, avand forme si marimi diferite,
se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului.
Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului, contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi
este perfectat modelajul final (finisarea).
Este un procedeu :
-rapid, ergonomic ;
-adaptare pe bont cervical si ocluzal;
-imprecis (distorsionari in manipulare) ;
-nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial ;
-nu e curent utilizata;
-este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive .
machete din folie cu ceara calibrata (vezi L.P.)
Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0,30-0,40mm). Se aplica pe bont si este adaptat
cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. Cu fuloare se modeleaza
convexitatile si santurile fetelor laterale.
Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel.
Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului, in dreptul
fiecarui cuspid.
Se schiteaza volumul lobilor. Dupa racirea cerii, prin sculptare este modelata suprafata ocluzala, cu
santuri interlobare, fose, creste marginale, cuspizi.
-o metoda curenta ;
-se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L.P.).
30
31
32
-sistem de tijare BEGO-HERAEUS ;
-ambalare in 2 timpi;
-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului;
-topire/turnare (C.I.F. + mediu de protectie +centrifuga automata)
La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde
pentru omogenizare, apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita
eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat).
Dezambalare /prelucrare:
Racire ambalaj 5-10 minute;
Turnatura este introdusa in apa rece: calire, recristalizare;
Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului, rezultand strat de oxizi +masa de
ambalat;
Sablare cu nisip cuartos, corindon;
Sablare de finete +prelucrare finala.
Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei.
Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede, curate, usor
de lustruit final.
Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real :
-relatia de ocluzie;
-zonele de contact proximale ;
-nivelul convexitatilor ;
-prezenta santurilor de descarcare ;
-inscrierea modelajului in curbura arcadei ;
-echilibrare ocluzala riguroasa ;
33
Dezavantaje :
Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) ;
Absenta convexitatilor ;
Prezinta defecte negative (microcavitati, pori)/pozitive (sfere, lamelare,
aciforme)
COROANE DE INVELIS NEMETALICE
Proteze unidentare estetice.
Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale
fizionomice estetice) =R.A.S. (cu utilizare restransa), R.D.C., polisticle, ceromeri
(materiale hibride, polimeri multifunctionali)
Terminologie :
Coroane estetice fizionomice ;
Coroana Jacket acrilica, compozita, ceramica.
COROANA ACRILICA :
Utilizare restransa ;
Are caracter provizoriu
O inlocuieste coroana din R.D.C., polisticle, ceramica.
Indicatii :
distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;
leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale ;
traumatisme insotite de fracturi ;
discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau
(exogene = aport excesiv de alcool, tutun, vin rosu) ;
corectarea de anomalii (forma, culoare, pozitie).
Contraindicatii :
dintii frontali :
-cu fatete de abraziune ;
-parafunctii : scrasnitul dintilor, bruxism ;
ocluzii adanci acoperite
-coroana expusa (fata orala) datorita contactului;
-se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare);
c.c-alte solutii : fatete compozite, ceramice, coroane metalo-ceramice ;
34
2. Prepararea dintelui:
bont cilindro-conic, neretentiv ,obtinut prin frezare;
prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala);
reducerea mai accentuata pe fetele vizibile;
fara prag (preparatia tangentiala, in bizou)
Parametrii dimensionali:
35
mecano-chimice,
chirurgical
frezaj intern gingival.
a) mecano-chimic:
-fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina,
adrenalina 1-2% , alaun, sulfat feros , expansil =alaun+aditiv
Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%, deoarece are efect caustic
local.
b) chirurgical.
4. Modelul :
Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.
36
Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil
(izolat). Excesul de ceara este indepartat, prin taiere cu spatula, urmarindu-se concomitent si
modelarea.
Etape machetare :
Conditionarea bontului :
Metode de ambalare :
A. Orizontala (fata orala este plasata in jos ;fata vestibulara spre superior.
B. Verticala (marginea incizala este plasata in jos , macheta patrunzand pana la
nivel cervical).
A. Ambalarea orizontala :
1. In interiorul machetei, indepartate de pe model, se introduce pasta de gips dur ;
2. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur ;
3. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips ;
4. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute, consecutiv se produce izolarea in apa
10 minute ;
5. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips
pana la umplere , urmata de asezarea capacului ;
37
B. Ambalarea verticala :
1. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips.
2. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical, cu marginea incizala in
jos, pana la marginea cervicala ;
3. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute, consecutiv se realizeaza izolarea in
apa 10 minute;
4. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips
pana la umplere, fiind vibrat pentru condensare, urmata de asezarea capacului.
5. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de
material, in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti, ;
6. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa
intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute.
7. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Ceara plastifiata este indepartata din
ambalaj, dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. Dupa
eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla
cavitatea tiparului, iar in cealalta jumatate este bontul artificial.
Avantajele ambalarii verticale :
Ceara este indepartata usor din tipar ;
Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate;
Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii
bontului artificial.
38
Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior ; se controleaza culoarea , culoarea de
baza,culoarea la colet, incizal (usor in exces)
Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta.
Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la
nivel cervical si incizal, preparare din nou. rasina acrilica.
Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta, se introduce in presa hidraulica :p =
2atm., timp de 15 minute.
Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.
Regimul termic de polimerizare :
Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede, conform curbei termice :
-crestere lenta la 60C, timp de 30 minute ;
-mentinere la 60C, timp de 60 minute ;
-crestere lenta pana la 100, timp de 30 minute, cu mentinere 30 minute, urmata de racire lenta(4-8
ore)
Timpul de polimerizare =2,5 ore.
39
Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta
in timpul reactiei.
Observatii tehnice :
-in practica =procedeu empiric de modelare ;
-alegerea culorii;
-alte rasini:BIODENT, PALAVIT;
-pacienti tineri-culori deschise : 21-23
8.Dezambalarea/prelucrarea :
Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului.
40
41
-reduceri 0,8mm cervical, 1-2mm fetele axiale , 1,5mm incizal ; rezultat estetic
foarte bun.
b) Amprentarea :
-amprenta de arcada (metoda monofazica, bifazica cu materiale elastomerice)
c) Modelul de lucru :
-model de arcada cu bonturi mobile.
d) Sisteme de machetare :
In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare, ambalare, tipar.
R.D.C., polisticle, ceromerioi-aplicare direct pe bont (Step by step)
Procedee tehnologice moderne :
-fotopolimerizare (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS-VECTRIS)
BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135C)
rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice
adecvate).
-fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare, pentru R.D.C).
Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure
diamantate, polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se
deosebeste de masele ceramice).
Avantaje :
-prepararea bontului : conservativa ;
-adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) ;
-rezultate estetice superioare ;
-pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica;
-se elimina subetapele tehnologice (machetare, ambalare, polimerizare in vase);
-anticipeaza tehnologia metalo-ceramica;
-se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor
suprafete aspre prin frezare sau sablare).
Dezavantaje:
-pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R.A.S.
-evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba
functional ocluzia ;
42
Indicatii:
(vezi coroana acrilica)
43
44
Metoda clasica:
-pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA
(ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80%
masa opa, dentina, smalt, masa incizala.
Dezavantaje :
-spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern ;
-compensat de cimenturile de fixare.
Ceramica preparabila :
45
Caracteristici:
-mase oxidice ;
-contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide ;cresc
gradul de translucenta ;
-temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare ;
-componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool.
Arderea masei ceramice-tehnologia clasica coroana integral ceramica:
1. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt;
46
COROANA MIXTA
Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente:
o una metalica, care acopera in totalitate bontul;
o una fizionomica, care placheaza partial componenta metalica.
Caracteristici:
Indicatii :
1) conservativ-restaurator :
Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase, traumatisme,
abraziune ;
Restaurarea dintilor fracturati (D.C.R.+coroana mixta) ;
Corectarea anomaliilor de forma , volum, culoare ;
47
Elemente de agregare pentru punti mixte ;
2) protetic :
Contraindicatii :
Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente
+retentie precara) ;
La pacientii tineri sub 20 ani , cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag);
La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic).
Avantaje:
Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie;
Efect fizionomic superior celor metalice ;
Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta).
Dezavantaje :
Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut
dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice;
Grad de retentie scazut datorita formei bontului;
Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalo-polimer determinand
aparitia modificarilor coloristice.
Clasificare :
Dupa aspectul estetic :
a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) :
metalo-acrilice ; metalo-compozite.
b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).
Dupa componenta fizionomica :
a) coroane metalo-polimerice :
-metalo-acrilica (tip Weisser);
-metalo-compozita.
b) coroana metalo-ceramica.
Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:
48
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
Procedee de obtinere:
componenta metalica: turnare
Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil).
Observatie:
Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20
(strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.
Etape clinico-tehnice:
Diagnosticul, solutia de tratament ;
Pregatirea campului protetic:
slefuire reductionala inegala;
bont cilindro-conic, neretentiv;
reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru
coroanele mixte metalo-polimerice.
Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor:
0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre ax-componenta
fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica).
49
Modelul :
-se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ;
Machetarea:
Clasic:=tehnica racirii gradate
=tehnica picurarii;
50
Observatii tehnologice:
In practica moderna se folosesc machete prefabricate . Sunt in practica
INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). INZOMA are sisteme retentive
perlate sau butoni pentru metalo-compozite.Avantaje: reduc cantitatea de
metal nobil, este o metoda de lucru ergonomica, rapida, destul de exacta.
Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave; gulerasul
ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice.
Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica;
Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa.
Placarea coroanelor mixte :
Coroana metalo-acrilica:
o Componenta metalica este conditionata prin sablare, degresare , lustruire;
o Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica.
o Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul ;
o Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica ;
o Polimerizare ; dezambalare ;prelucrare ;lustruire ;
!!!!!!!!!
Retentia componentei acrilice este pur mecanica.
Coroana metalo-compozita:
Se realizeaza cu rasini compozite, livrate sub forma de pasta vascoasa, in seringi
Exista masa opac pentru a ecrana metalul, mada dentina, incizal, masa de corectat, flacoane
lichid pentru silanizat si activare straturi depuse, mase intensive.
51
Trusa ISOSIT N :
Topirea\Turnarea componentei
metalica+aliaje+surse+metale.
metalice-identic
ca
la
coroana
de
invelis
52
Etapele placarii :
1. conditionare componenta metalica :
sablare, gravaj electrochimic (metodologia standard), silanizare.
Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari, silicatizari, metalizari, silanizare.
Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica
pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile COOH disponibile ale
silanilor , in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de
la coroana acrilica.
2. silanizare :
Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata.
53
54
55
COROANA DE SUBSTITUTIE
Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift
(pivot)=dispozitiv radicular.
56
-Coroane de substitutie fizionomice : bont+ coroana acrilica\diacrilica\ceramica.
Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor
inferioare ale rasinilor acrilice simple.
Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele ceramice.
-Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Se obtin prin 2 procedee :
-elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica,
din ce in ce mai putin utilizata.
-elemente unite (monobloc).
Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna.
Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central, canin cand sunt
implicati in functiile de ghidaj.Coroana va avea fata orala metalica.Materialul
polimeric nu rezista, cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti.
Indicatii :
Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii, procese carioase, anomalii
de volum, obturatii mari, traumatisme, abraziuni.
Individual pe dintii monoradiculari+premolari.
Se cpntraindica pe molari (de necesitate).
Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare. Anomaliile de pozitie se pot
modifica prin dispozitive angulate, corectandu-se anomalia.
Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-laterale
fiind indicat ca element mezial de agregare. Protetic afera gradul de frictiune cel
mai mare dar risc de fracturare.
Contraindicatii :
Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) ;
Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere)
sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar
genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici).
Cand dotarile tehnice sunt modeste.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 11
TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE
(PUNTILE DENTARE)
Proteze fixe pluridentare, ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si
secundar prin cimentare ;
Se obtin prin metode si din materiale diferite ;
Elemente componente :
57
58
Elementele componente :
Corpul de punte :
din punct de vedere al materialului :
metalice ;
nemetalice ;
mixte.
59
fizionomice ;
nefizionomice-laterale
60
61
62
63
64
B. Fonetic :
Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara, care creeaza tulburari fonetice ;
Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc, cu o dimensiune V-O si C-I
identica cu a dintilor naturali;
Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala ;
Se contraindica modelajul aplatizat;
C. Fizionomic:
Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare;
Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum, forma si culoare asemanatoare
dintilor naturali;
Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dentodentara si dento-faciala, caracteristice cazului clinic ;
Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri.
65
La maxilar se indica :
Frontal : sa+semisa ;
Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa.
La mandibula se indica:
Frontal : sa+ semisa ;
Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei, punctiform, suspendat.
66
Functii restaurate :
Fizionomic :
Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala, prin forma,
culoare, volum ;
Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica ;
Fonator :
Prin morfologie anatoforma ;
Redarea elementelor de detaliu (creste marginale, cingulum) cu plasare spatiala
corespunzatoare ;
Se contraindica subdimensionarea V-O, modelajul plat, pentru a preveni
tulburarile fonetice ;
Bioprofilactic :
Se recomanda raportul semisa ;
Se contraindica raportul sa (neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii si
rezorbtii ale crestei alveolare) ;
Ocluzia :
Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale
inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale)
Se contraindica modelajul in infraocluzie ;
Se indica ocluzia de ghidaj, avand un traseu pana la pozitia cap la
cap de 5 mm.
67
2.
68
Observatii tehnologice:
Se indica corpuri de punte metalo-ceramice;
Corpurile de punte metalo-acrilice, metalo-compozite se indica in ocluziile
adanci, dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) ;
Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL, DEVIS) si agregate
cu crampoane sunt depasite tehnologic.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 13
Masticator :
Suprafata ocluzala modelata cuspidat ;
Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali ;
Directie rectilinie, usor curba ;
Materiale rezistente (metalice, ceramice).
Fizionomic :
Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica ;
Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal, in dauna elementului distal;
Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali;
Ocluzal:
Contacte de tip cuspid-fosa, multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima;
Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dento-dentare pe partile
nelucratoate ;
Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat.
Bioprofilactic :
Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular ;
Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica
Raport in semisa cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata;
Tipuri de corpuri indicate:
a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta
estetica) ;
b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) ;
Consideratii clinico-tehnice :
cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal);
-corpuri de punte metalo-acrilice ;
-corpuri de punte metalo-compozite (superioare) ;
-corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune).
69
pentru corpurile de punte placate cu R.A.S. sau R.D.C., componenta metalica se
modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete, mai rar
bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate
fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) ;
componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R.A.S. sau R.D.C. ;
se indica o componenta metalica Ni-Cr.
Corpul de punte metalo-ceramic :
Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate, cu un spatiu
pentru componenta fizionomica de 1,5mm in toate sensurile ; acest spatiu va fi umplut prin
placare de componenta ceramica ;
Pe dinti inalti, cu ocluzie favorabila.
CONCLUZII :
Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor ; se vor realiza
din materiale cu proprietati mecanice superioare ;
Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala ; nu se
fractureaza pe durata servicului clinic ;
Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si
cimentare) ;
Se poate indica , in conditii speciale, corpuri de punte total metalice (dinti mici, creste late,
sportivi) ;
Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile ; cele mai utilizate Co-Cr, baza
cupru, Ni-Cr) ;
In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan, aur-platina, Ag-Pd.
Alte corpuri de punte :
Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice ;
Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici ;
Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata.
Toate trei sunt depasite tehnologic.
70
La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se
restaureaza V-I prin R.A.S., R.D.C., mase ceramice.
Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice. Varsta inaintata,
hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate.
Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului
dentar.
Bioprofilactic :
Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei :
-Normala ca volum si dimensiune ;
-Rezorbita ;
-Ascutita.
Rapoartele corpului de punte pot fi :
-tangential ;
-punctiform ;
-in semisa.
Ocluzo-functional:
In edentatiile bimaxilare, se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali
mandibulari, marginea incizala se concepe in contact cu dintii antagonisti, contactul fiind in
zona infero-cingulara; poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice.
CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE
Reabilitare masticatorie :
Suprafete cuspidate ;
Relatie de contact tip cuspid-fosa;
Materiale : aliaje metalice/mase ceramice ;
Se contraindica suprafete ocluzale din R.A.S. si exceptional R.D.C.
Bioprofilactic :
Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale, inflamatii (relatia de contact traumatica
in sa), fara nise de protectie pentru papile.
Raportul cu creasta :
1. tangent liniar la mijlocul crestei;
Cel mai indicat corp de punte ;
Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei ;
Forma convexa, unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.
2. tangent punctiform :
Contact punctiform la nivelul crestei ;
Spatii triunghiulare intre dintii intermediari ;
Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor.
3. suspendat (fara contact):
Fara contact cu creasta edentata;
Spatiu corp de punte creasta edentata = 3-4mm;
71
Modelaj convex;
Ideal, igienic, putin utilizat;
Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm), creste rezorbite.
Fizionomic:
Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale;
Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice;
Se contraindica R.A.S. si R.D.C.din ratiuni mecanice ;
Modelaj cu individualizare.
Functia ocluzala:
Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I), uniform repartizate;
Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral :
a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) ;
b) ghidaj antero-lateral canin : cuspid function este cel mai indicat in restaurarile ample cu
ocluzie long centric;
c) ghidaj de grup, la care particpipa caninul si grupul lateral, cand caninul are o implantare
deficitara sau este absent;
ocluzo-functional, pentru echilibrarea sistemului stomatognat, se contraindica in
ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in
miscari eexcentrice).
INDICATII :-reabilitarea mandibulara.
-corpuri de punte metalo-acrilice ;
-corpuri de punte metalo-ceramice ;
-corpuri de punte metalo-compozit.
Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R.A.S.), bara cu bonturi si dinti tubi
ceramici.
ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE
A. DE CONCEPTIE
1. Dimensiunea edentatiei :
-edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare ;
-are loc deformarea, ruperea corpului de punte.
2. Morfologia +pozitia dintilor stalpi :
-pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat.) se contraindica ca elemente de agregare
coroane mixte, coroane turnate cu grosime dirijata ;
-se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala.
3. Tipul elementelor de agregare :
-se indica coroane mixte /substitutie frontal ;
-se indica coroane mixte/turnate-lateral ;
-coroane partiale (3/4,4/5)-indicatii speciale.
4. Morfologia corpului de punte :
-se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat
5. Directia corpului de punte :
72
-frontal se indica arc de cerc ; se contraindica corpul de punte rectiliniu ;
-se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala.
6. Raportul cu creasta edentata :
-se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei
late ; se indica raportul in semisa ;
-se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi
scurti (3-5mm).
7. Materiale :
-se contraindica placaje totale cu R.A.S. (mai ales ocluzal) ;
-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe, bara, bonturi.
-se indica mase ceramice, polisticle, ceromeri.
B.DE EXECUTIE:
1. Elemente de agregare:
-coroane scurte, largi ;
-modelaj ocluzal aplatizat ;
-turnaturi poroase.
Elemente de agregare mixte:
-sistem retentiv ineficient ;
-sistem retentiv vizibil;
-componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala;
-componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera);
-la ceramica marginile nu sunt bine lustruite , parodontiul se retrage mai mult decat RDC;
2.Pentru corpul de punte :
-modelaj cu unghiuri, trepte
!!!!!zona de jonctiune E.A. si C.P.se realizeaza cu unghiuri rotunjite
-contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic :
!!!!!presiuni, inflamatii, rezorbtii.
-corpul de punte modelaj plat-inocluzie(se contraindica).
-zona de lipire a E.A. cu C.P. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica).
3. Prelucrarea aliajului :
-structuri poroase ;
-aliaj mat ;
-coroziune ;
-fisuri, fracturi.
C. ERORI CLINICO-TEHNICE:
1. Pozitie modificata a corpului de punte :
-deformari macheta corpului de punte ;
-pozitie inexacta a C.P./E.A. ;
2. Intercuspidarea maxima :
-contact ocluzal partial ;
-I.M. eronata ;
-modelaj arbitrar ;
73
-echilibrare ocluzala inexacta ;
3. Componenta fizionomica :
-culoare gresita ;
-forma, volum mai mare sau mai mica;
-armonia dento-dentara ;
-structural : poroasa , mate-R.A.S. polimerizare; fisuri, vitroasa-mase ceramice.
D ERORI TEHNICE :
Lipirea C.P/E.A. :
-absenta spatiului pentru papila;
-lipitura poroasa ;
-dispunerea anarhica ;
-modificatri cromatice+ocluzale ;
Sisteme de retentie :
-sisteme de retentie vestibulare (E.A.) ;
-pereti, caseta subtiri ;
-jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta ;
-modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic ;
-componenta metalica (C.P.) diametru mai mic.
74
75
76
O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ; (nu mai mult
de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ; extensia poate fi atasata unei punti
totale (subtotale).
PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE
Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale, ca volum si morfologie; difera sistemul de
agregare, fiind indicate in situatii clinice diferite.
Parti componente :
o Componenta fixa (infrastructura) ;
o Componenta mobila (suprastructura).
Agregarea :
o Prin coroane telescopate ;
o Prin sistem de culisare;
o Prin insurubare ;
o Sistemul incrustatie in incrustatie ;
o Cu ajutorul crosetelor.
Necesita o dotare excelenta, echipa experimentata medic-tehnician, materiale moderne
pentru a rezulta piese protetice de mare precizie.
Indicatii:
o In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical),
unde C.P. poate avea raport si in sa;
o In defecte osoase postextractionale, nerestaurate chirurgical;
o Pentru agregarea puntilkor pe implant;
o In conditii de dotare superioara;
Avantaje:
o Se pot demonta si igieniza periodic de clinician;
o Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi, implante, mucoasa ;
o Se pot repara C.P. ;
77
78
Agregarea : mixta (dini naturali +implant). Acest sistem se indica curent si este de
electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali.
Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de
implant , care in sens vertical are o deplasare minima (5-8microni).
PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB
-MIXTA (dinti naturali+implant) ;
-Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate.
Avantaje :
o Igiena maxima in zona laterala ;
o Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura ;
o Local, se poate interveni chirurgical, protetic pentru corectarea C.P., obtinanduse contacte functionale si ocluzie cu long centric.
Variante tehnologice :
Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala, nu foarte frecvent
utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) ;
La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete.
Dezavantaje :
-Fixitate redusa ;
-Crosete vizibile.
PUNTEA PE IMPLANTE
-Suprastructura protetica ;
-Infrastructura =implantul.
Agregarea poate fi pur implantara sau mixta ;
Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda, dar cea mai putin
indicata) si prin culisare, magneti sau insurubare.
IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se
introduce in os, pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale, care
pot fi restaurate cu punti demontabile.
Clasificarea implantelor :
79
2) in functie de materiale:
a) ceramice;
b) metalice (Co-Cr-Mo, Titan+aliaje, Tantal) ;
c) materiale compozite ;
d) carbonul ;
mai putin utilizate.
e) safirele.
3) dupa forma :
a) surub (conic, cilindric, mixt) ;
b) lama (Linkow) ;
c) ac-Scialom (din tantal, titan, alumino-ceramica), pentru transfixatii
dentare (sistemele Tisa , Pruin).
Implantul-caracteristici :
Segmentul osos=conic-cilindric
Parte exomucozala=colet+bont;
Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si
agregare).
Accesorii :
o surub de acoperire ;
o cape de transfer ;
o stalpul omolog.
Tipuri :
-stadiul I imediat (cu incarcare la 30 zile) ;BIOCERAM=alumino-ceramica (unul din
cele mai recomandate implanturi)
-stadiul II tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) ;
BRANEMARCK, BAUER, TPS LEDERMAN, ITI BONEFIT, PITT EASY BIO_OS
(conice)
Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe
arcada ; trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte, pentru a
nu expune implantul la fibloliza, osteoliza si ulterior la eliminare.
Designul puntii :
o morfologie asemanatoare dintilor naturali ;
o suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali ;
o contact cuspid fosa ;
o ocluzie cu long centric accentuata.
In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte
80
81
o Carii reduse ;
o Contentie ortodontica ;
o Pacienti tineri.
Conditii clinice :
o Dinti stalpi paraleli, bine implantati ;
o Migrari moderate ;
o Preparatii peliculare.
Contraindicatii :
o Treme, disteme ;
o In parafunctii ;
o Dinti stalpi subdimensionati;
Parti componente :
-corpul de punte (mixt/fizionomic) ;
-prelungiri orizontale (aripioare).
Fixarea :
o Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) ;
o Gravaj chimic dublu;
o Mentinerea in miniprese orizontale.