Aparate si proteze utilizate in defectele mari

ale maxilarului

STUDENT: TANASA ALIN

PROFESOR COORDONATOR: CERNAT IOANA

DEFECTE MARI ALE MAXILARULUI

Reprezinta pierderi importante de substan atunci cnd ele

ocup mai mult de un sfert din suprafaa palatului i a proceselor
alveolare.
Se pot localiza n totalitate la nivelul bolii palatine, dar pot
interesa i sinusul maxilar, fosele nazale, planeul orbitei sau
chiar orbita. Ele se nsoesc de obicei de perforare, care poate fi
mai redus sau mai extins.
Pot fi corectatedect prin dou tipuri de proteze:
- o simpl protez obturatoare;
-o protez mai complex, etajat, capabil de a corecta eventual
pierderea de substan cutanat.

DEFECTE MARI ALE MAXILARULUI

Etiologie
-defecte chirurgicale (exereza tumorilor maligne de la nivelul
oaselor maxilare sau a sinusului);
-traumatisme (cel mai des provocate de arme de foc);
Protezele in pierderile mari de substanta trebuie sa se realizeze in
trei etape:
1. obturatorul imediat, aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale,
va fi purtat 2-3 saptamani;
2. obturatorul secundar, asigura masticatia si obturarea efectului
pana la cicatrizarea completa a tesuturilor (4-6 luni)
3. obturatorul definitiv, care trebuie sa asigure confortul
bolnavului si restabilirea unei morfologii satisfacatoare.

Proteza cu obturator este formata din:

-placa palatina din acrilat sau metalica, dupa caz
-obturatorul propriu-zis, confectionat din acrilat dur sau cu
rezilienta crescuta; este gol pe dinauntru pentru a reduce cat
mai mult din greutatea lui.

PROTEZA CU OBTURATOR PRIMARA

Etape clinico-tehnice

- amprentarea preliminar preoperatorie cu alginat n portamprent standard i amprenta

antagonitilor (arcadei mandibulare) (etapclinic)
- turnarea modelelor preliminare (etap tehnic)
- obinerea portamprentei individuale maxilare
(etap tehnic)
- amprentarea de precizie a maxilarului (amprentare funcional) (etap clinic)
- turnarea modelelor funcionale maxilare (se toarn dou modele sau se duplic modelul
maxilar) (etap tehnic)
-realizarea ablonului de ocluzie (etap tehnic opional)
-determinarea ocluziei (cu material de nregistrare ocluzal sau ablon de ocluzie) (etapclinic)
-montarea modelelor n articulator (etap tehnic)
- reducerea modelului maxilar (etap clinic)
-realizarea plcii palatinale de protecie pe model redus (se aplic imediat postoperator) - cu val
de ocluzie in zonele edentate (etap tehnic)

PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

Este construita in a 10-a si a 20-a zi de la interventie. Aceasta

trebuie executata rapid, iar forma obturatorului trebuie sa permita
modificari in functie de cicatrizare. Etanseitatea trebuie sa fie
satisfacatoare, iar pacientul sa se simta confortabil.

PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

Etape clinico-tehnice

amprentarea cu alginat n portamprent standard a maxilarului, inclusiv

defectul, i amprenta antagonitilor (arcadei mandibulare) (etapa clinica)
turnarea modelelor preliminare (etap tehnic)
obinerea portamprentei individuale maxilare (etap tehnic)
amprentarea de precizie a maxilarului (amprentarea funcional) (etap
clinic)
turnarea modelelor funcionale maxilare (se toarn dou modele sau se
duplic modelul maxilar) (etap tehnic)
realizarea ablonului de ocluzie (etap tehnic opionala)
determinarea ocluziei (cu material de nregistrare ocluzal sau ablon de
ocluzie) (etapclinic)

PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

montarea modelelor n articulator (etap tehnic)

realizarea protezei maxilare (etap tehnic)
amprentarea defectului de maxilar (etap clinic)
turnarea modelului final (etap tehnic)
-realizarea obturatorului-camera cu vid (etapa tehnica)
-adaptarea si aplicarea protezei cu obturator (etapa clinica)

PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

Protezarea cu obturator definitva se va face nu mai devreme de 4

luni de la momentul pierderii de substanta.
Proteza obturatorie
-trebuie sa asigure o alimentatie in bune conditii, fara refluxul
lichedelor, precum si o buna fonatie;
-trebuie sa fie stabila, usoara, sa nu traumatizeze dintii;
-trebuie sa asigure suportul partilor moi care si-au pierdut suportul
osos;
-trebuie sa aiba o culoare apropiata de cea naturala, pentru a nu fi
usor observata;

PROTEZA DEFINITIVA CU OBTURATOR

Proteza definitiv cu obturator are, n principiu, aceleai etape

clinico-tehnice de obinere ca i cea secundar; caracterul
definitiv, definind de fapt o utilizare pentru un timp mai
ndelungat, de ani de zile, determin anumite particulariti ale
protezei susintoare i nu ale obturatorului care ar putea necesita o
refacere a etaneitii dup o perioad mult mai scurt. n acest sens,
n funcie de localizarea i ntinderea defectului, de clasa edentaiei
i de condiiile tehnico-materiale se poate realiza uneori o protez
scheletat cu obturator.
La cele mai multe cazuri ns, datorit dimensiunii defectului i a
imposibilitii realizrii unui poligon de sprijin corespunztor,
realizarea unei proteze scheletate cu obturator este contraindicat.

BIBLIOGRAFIE

A. Bucur, Compendiu de chirurgie oromaxilo-faciala Vol. II