Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMANIA
COMPANIA NATIONALA DE
AUTOSTRAZI SI DRUMURI
NATIONALE DIN ROMANIA
EUROPEAID/122273/D/SER/RO
ISPA 2004/RO/16/P/PA/002/01
Acord de mediu
rAport lA studiul de evAluAre A
impActului AsuprA mediului
ASISTENTA TEHNICA PENTRU
PREGATIREA PACHETELOR DE PROIECTE DE DRUMURI
PENTRU FONDUL DE COEZIUNE
CONTRACT NR. 1
PROIECT TEHNIC SI DOCUMENTATIE DE LICITATIE
2009
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
Beneficiarul proiectului:
Proiectant general(Consortiul):
Obiectul contractului:
Cod Proiect:
PRM 4 10/29.05.07
Data:
2009
LISTA DE SEMNATURI
SC UNIX SRL
Expert de mediu:
Elaborat:
Elaborat:
Verificat
Aprobat
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 1
SC KVB ECONOMIC SA
CUPRINS
A.
INFORMATII GENERALE................................................................................................................................8
A.1.
A.2.
Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului ......................................8
A.3.
Denumirea proiectului........................................................................................................................................8
A.4.
A.5.
A.5.1.
A.5.2.
A.5.3.
A.5.5.
Intersectia cu drumurile existente si cu drumurile de acces, intersectia cu retelele de utilitati. Elemente privind
structurile de poduri si pasaje .........................................................................................................................................26
A.5.6.
A.5.7.
A.6.
A.7.
A.8.
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice utilizate .................................41
A.9.
A.9.1.
A.9.2.
A.9.2.1. Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat ................44
A.9.3.
A.9.4.
A.9.5.
A.9.6.
A.10.
Surse de radiatii...............................................................................................................................................52
A.11.
A.12.
A.13.
A.14.
B.1.
B.2.
vedere
E C O N O M I C
S A
pagina 2
B.
B.3.
C.
C.1.
C.1.1.
In perioada de executie.....................................................................................................................................84
In perioada de operare.....................................................................................................................................85
C.2.
Managementul deseurilor.................................................................................................................................87
C.3.
C.3.1.
D.
IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONETELOR DE
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA......................................................................................... 90
D.1.
D.2.
Apa ..................................................................................................................................................................90
D.2.1.
pagina 3
Aerul.............................................................................................................................................................. 111
D.3.1.
D.3.2.
D.3.3.
D.4.1.
D.4.2.
D.4.3.
D.4.4.
D.4.5.
D.4.6.
D.4.7.
D.5.1.
E C O N O M I C
S A
pagina 4
D.5.2.
D.6.
Biodiversitatea............................................................................................................................................... 148
D.6.1.
D.6.1.1. Date privind ariile protejate existente in zona traseului de autostrada Orastie Sibiu..................................... 150
D.6.1.2. Impactul asupra Ariilor Protejate................................................................................................................... 155
D.6.2.
Peisajul.......................................................................................................................................................... 165
D.7.1.
D.7.2.
D.7.3.
D.8.
D.8.1.
D.8.2.
D.8.3.
D.8.4.
D.8.4.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra popualtiei locale in perioada de executie ............................... 174
D.8.4.2. Impactul potential al activitatii propuse asupra popualtiei locale in perioada de exploatare............................ 181
D.8.5.
Impactul cumulativ al proiectelor de dezvoltare in zona asupra populatiei locale si a mediului ....................... 181
D.8.6.
D.8.7.
D.9.
D.9.1.
Impactul potential asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic si monumentelor istorice................ 185
E.
E.1.
E.1.1.
E.1.1.1. Descrierea variantei 0- fara realizarea proiectului, modernizarea drumului existent DN7........................... 188
E.1.1.2. Descrierea variantei 1 realizarea autostrazii traseul 1 ................................................................................. 188
pagina 5
E.1.2.
E.1.4.
Descrierea alternativei de alegere a amplasamentului pentru organizarea de santier inclusiv a bazelor de
productie, gropilor de imprumt ...................................................................................................................................... 199
E.2.
E.3.
Evaluarea globala a impactului asupra mediului produs pe sectorul de autostrada Orastie-Sibiu.................... 201
F.
F.1.
F.2.
G.
G.1.
G.2.
G.2.1.
G.2.2.
G.3.
G.4.
G.5.
I.
I.1.
I.1.1.
I.1.3.
I.1.4.
I.1.5.
I.2.
I.3.
I.3.1.
I.3.1.1.
I.3.1.2.
I.3.2.
E C O N O M I C
S A
pagina 6
I.1.2.
Intersectia cu drumurile rutiere si feroviare existente si modalitati de conectare la infrastructura existenta,
intersectia cu retelele de utilitati, ................................................................................................................................... 220
I.3.2.1.
I.3.2.2.
I.3.3.
I.3.3.1.
I.3.3.2.
I.3.4.
I.3.4.1.
I.3.4.2.
I.3.5.
I.3.6.
I.3.7.
I.4.
I.5.
I.6.
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului .................................................. 239
I.7.
Prognoza asupra calitatii vietii si conditiilor sociale in comunitatiile afectate de impact ................................. 240
I.8.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 7
J.
A.
A.1.
INFORMATII GENERALE
INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
(CNADNR) este Autoritatea Contractanta, beneficiarul final si de asemenea
Agentia de Implementare a proiectului.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania este o
companie aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor din Romania.
Adresa: B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, Bucuresti, Sector 1, tel. 021/314.05.28,
Fax.021/318.66.45
A.2.
A.3.
DENUMIREA PROIECTULUI
In prezent este in curs de revizuire traseul si proiectarea autostrazii Nadlac Sibiu
ce face parte din Coridoul IV TEN T, elaborate prin proiectul Asistenta Tehnica
pentru Pregatirea Proiectelor de Autostrada prin Fondul de Coeziune, Contract nr.
1: Proiect tehnic si Documentatie de licitatie, beneficiar Compania Nationala de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
Proiectul de autostrada Nadlac Sibiu este compus din 5 tronsoane majore,
astfel:
E C O N O M I C
S A
pagina 8
A.4.
PROIECTANTUL LUCRARILOR
Proiectul este realizat de catre Consortiul (numit in continuare Consultant),
compus din urmatoarele parti: DIWI Consult International GmbH (DIWI): Lider de
proiect, Roughan & ODonovan Consulting Engineers (ROD): Partener 2, iC
consulenten Ziviltechniker Ges.m.b.H. (iC): Partener 3. Adresa: str. Agatha
Birsescum nr.15B, Bucuresti, sector 3.
Consultanta pentru protectia mediului in cadrul proiectului de autostrada este
realizata de catre urmatoarele firme:
A.5.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 9
Judetul Alba: Sibot, Balomiru de Camp, Tartaria, Pianu de Jos, Vintu de Jos,
Lancram, Sebes, Rahau, Calnic si Cut, Cunta;
Judetul Sibiu: Miercurea Sibiului, Aplodu de Jos, Amnas, Aciliu, Saliste, Sacel,
Cristian si Sibiu.
Partea de vest a traseului, de la Orastie la Sebes, este situata in apropierea raului
Mures si a afluentilor acestuia (raurile Sebes si Cugir), iar partea de est a traseului
de la Sebes la Sibiu se afla in zona raului Secas si a paraurilor Calnic, Amnas,
Pianu, Mag, Salciilor si Rusciorului.
Nivelul apei freatice nu pare sa fie prea ridicat in majoritatea locatiilor, insa
necesita studii suplimentare, deoarece poate afecta umpluturile si alegerea
materialelor care se vor folosi.
E C O N O M I C
S A
pagina 10
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 11
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 12
un sector al drumului national DN1/7 care face legatura intre Orastie si Sibiu si
care a fost construit in perioada 1933-1935. Acest sector incepe de la Sebes
(de unde drumul national DN1 se indreapta in directia Alba Iulia) pana la
intrarea vestica in Sibiu (indicatorul rutier de intrare in oras).
Cele mai recente lucrari de consolidare ale acestor sectoare de drum au fost
executate in 1997, 1998 si 2001. Structura sistemului rutier existent consta intr-un
strat de nisip, cu grosimea de 200 mm, un strat de piatra sparta de 200 mm, urmat
de un strat de macadam, gros de 80 mm si un strat de binder/strat de uzura de
diverse grosimi, strat care a fost innoit aproximativ o data la 10 ani
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 13
Nodul rutier Sebes Nord (km 28+815 judetul Alba care face parte din
proiectul Drumului Expres Sebes-Turda)
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 14
Solutia pentru legatura temporara, mentionata mai sus, dintre autostrada Deva
Orastie si DN7 la est de Orastie include:
eliminarea bretelelor (rampele) la intersectia cu sens giratoriu, intersectia cu
sens giratoriu, relocarea/retrasarea DJ705 la sud-est de DN7;
E C O N O M I C
S A
pagina 15
Zona este foarte aglomerata, spatiul pentru amplasarea unui nod rutier fiind
foarte limitat;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 16
Tronsonul de autostrada Orastie Sibiu face parte din Coridorul IV TEN-T (din
Reteaua Trans-Europeana de Transporturi), coridor ce traverseaza teritoriul
Romaniei pornind de la Nadlac (granita cu Ungaria) la Pitesti, realizand legatura
cu orasul Constanta.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 17
60
80
100
120
140
120 m
240 m
425 m
650 m
1.000 m
8%
7%
6%
5%
4%
1.500 m
3.000 m
6.000 m
10.000 m
18.000 m
1.500 m
2.000 m
3.000 m
4.200 m
6.000 m
70 m
100 m
150 m
200 m
300 m
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 18
Confortul in exploatare;
Capacitate;
Economie.
Elementele de proiectare geometrica la noduri rutiere vor respecta urmatoarele
cerinte (vezi Tabel 3):
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 19
Razele cu valori mai mici decat minim ale curbelor convexe ar trebui sa fie
acceptate ca valori minime absolute, in locatii caracterizate prin conditii de
teren restrictive.
Razele mai mici ale curbelor concave din standardul german ar trebui sa fie
acceptate ca valori minime absolute, in locatii caracterizate prin conditii de
teren restrictive sau din considerente economice/care tin de cost (impactul il
reprezinta confortul mai redus al conducatorului auto).
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 20
Tabel 2. Parametrii principalelor elemente geometrice de proiectare ale standardelor internationale de proiectare a drumurilor/autostrazilor (drum clasa tehnica I)
Teren
Muntos
Deluros
Viteza de Proiectare
80 km/h
100 km/h
Descriere
Unitate
TERN
RO
240
(7%)
240
(7%)
Curbe orizontale cu
clotoide
--
--
Curba orizontala de
tranzitie (clotoida)
--
--
(2)
120 km/h
(5)
GER
Proiect
TERN
RO
UK
GER
Proiect
TERN
RO
UK
GER
Proiect
360
(7%)
250
(8%)
240
(7%)
425
(7%)
450
(7%)
510
(7%)
450
(8%)
450
(7%)
650
(7%)
650
(7%)
720
(7%)
720
(8%)
720
(7%)
pentru
R<3,000m
--
Pentru
R<3,000m
Pentru
R<2,040m
Pentru
pentru
R<3,000m R<3,000m
Pentru
Pentru
R< 3,000m R< 2,880m
pentru
R<3,000m
Pentru
R< 3,000m
min. L
120m/100m
min. L
140m/70m
min.A=150
with
R/3<A<R
min. L
172m/86m
(2) + (13)
min.A=240
with
R/3<A<R
min. L
140m cu
R/3<A<R
UK
pentru
pentru
pentru
R<2,000m R<1,440m R<3,000m
min. L
120m/100m
Ses (campie)
min. L
122m/61m
(2) + (13)
min.A=80
min. L
120m/100m (2)
with
R/3<A<R
cu
(14)
R/3<A<R (14)
--
(2)
(2) + (13)
(14)
min. L
120/100m
(2)
cu
R/3<A<R
--
--
min. L
140m
(14)
(14)
(14)
--
>2,000
(-2.5%)
1,440
(-2.5%)
950
(-2.5%)
>2,000
(-2.5%)
--
>2,500
(-2.5%)
2,040
(-2.5%)
2,100
(-2.5%)
>2,500
(-2.5%)
--
>3,500
(-2.5%)
2,880
(-2.5%)
4,100
(-2.5%)
>3,500
(-2.5%)
Declivitate max.
7.0
6.0/7.0(1)
3.0/4.0 (6)
6.0
6.0
6.0
6.0
3.0/4.0 (6)
4.5
4.5/6.0 (6)
5.0
5.0
3.0/4.0 (6)
4.0
3.0/4.0 (6)
3,000
3,000
5,500/
3,000 (2)
4,400 (8)
4,400 (8)
6,000
6,000
10,000/5,500(2)
8,300 (8)
8,300 (8)
10,00
0
10,000
18,200/
10,000 (2)
16,000 (8)
16,000 (8)
Raza min.concava
2,000
2,000
2,000
1,300
(2)
3,000
3,000
2,600
3,800
3,000
4,200
4,200
3,700
8,800
4,200
100
230/100 (2)
160/120
100 -120
(9)
150
300/150 (2)
215/160
155 -190
155 -190
(9)
200
375/200 (2)
295/215
230 -345
230 -345
Latimea benzii de
circulatie
3.50
3.75 (3)
3.65 (7)
3.75 (10)
3.75 (3)
3.50
3.75 (3)
3.65 (7)
3.75 (10)
3.75 (3)
3.50
3.75 (3)
3.65 (7)
3.75 (10)
3.75 (3)
Latimea acostamentului
(inclusiv banda de
incadrare)
m
(m)
3.25
(2.50)
3.00
(2.50)
4.80
(3.30)
4.00
(2.50)
3.00
(2.50)
3.25
(2.50)
3.00
(2.50)
4.80
(3.30)
4.00
(2.50)
3.00
(2.50)
3.25
(2.50)
3.00
(2.50)
4.80
(3.30)
4.00
(2.50)
3.00
(2.50)
3.00
3.00
3.10
3.50
3.00
3.00
3.00
3.10
3.50
3.00
3.00
3.00
3.10
3.50
3.00
Latime imbracaminte
rutiera
--
2x11.00
2x11.30
2x11.50
2x11.00
--
2x11.00
2x11.30
2x11.50
2x11.00
--
2x11.00
2x11.30
2x11.50
2x11.00
Latime platforma
--
26.00/
(27.50)(4)
28.70
29.50
26.00/
(27.50)(4)
--
26.00/
(27.50)(4)
28.70
29.50
26.00/
(27.50)(4)
--
26.00/
(27.50)(4)
28.70
29.50
26.00/
(27.50)(4)
Gabarit Vertical
4.50
5.50 (12)
5.30 + s
4.50/4.70
5.50 (12)
4.50
5.50 (12)
5.30 + s
4.50/4.70
5.50 (12)
4.50
5.50 (12)
5.30 + s
4.50/4.70
5.50 (12)
(2)
(11)
2,000/1,300
(2)
(9)
(11)
(2)
(9)
(11)
K V B
E C O N O M I C
S R L
pagina 21
(9)
Tabel 3. Parametrii principalelor elemente de proiectare pentru nodurile rutiere ale autostrazii
Viteza de Proiectare
40 km/h
50 km/h
60 km/h
80 km/h
40 km/h
50 km/h
60 km/h
80 km/h
40 km/h
50 km/h
60 km/h
80 km/h
Descriere
Unitate
RO
GER
Proiect
km
60
(7%)
95
(7%)
125
(7%)
240
(7%)
50
(6%)
80
(6%)
130
(6%)
280
(6%)
60
(7%)
min. L
45 m
min. L
55 m
min. L
75 m
min. L
95 m
R/3<A<R
R/3<A<R
R/3<A<R
R/3<A<R
(14)
(14)
(14)
(14)
min. L
45m cu
R/3<A<R
95
(7%)
(14)
min. L
55m min. L
75m
cu R/3<A<R
cu R/3<A<R
(14)
(14)
240
(7%)
min. L
95m cu
R/3<A<R
(14)
Declivitate max.
7.0
7.0
6.5
6.0
Curba convexa
1,000
1,300
1,600
4,500
1,000
1,500
2,000
4,000
Curba concava
1,000
1,000
1,500
2,200
500
750
1,000
2,000
35
55
70
100
30
40
60
115
Latimea asfaltata
4.50
4.50
4.50
4.50
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
Latimea acostamentului
0.75
0.75
0.75
0.75
1.00-1.50
1.00-1.50
1.00-1.50
1.00-1.50
0.75
0.75
0.75
0.75
6.00
6.00
6.00
6.00
8.00-9.00
8.00-9.00
8.00-9.00
8.00-9.00
7.50
7.50
7.50
7.50
3.50
3.50
3.50
3.50
Gabarit Vertical
4.00
(3A)
4.00
(3A)
4.00
(3A)
4.00
(3A)
125
(7%)
(3B)
(3B)
5.00
3.75
(3B)
5.00
(3C)
3.75
3.75
3.75
(12)
5.50
(12)
5.50
(12)
5.50
(12)
4.50/4.70
(11)
4.50/4.70
(11)
4.50/4.70
(11)
500/1,000
750/1,000
1,000/1,500
2,000/2,200
35
55
70
(3B)
(3C)
4.50/4.70
4,000/4,500
5.00
3.75
Potrivit Tabelului 10 si Figurii 10 din Standardul de Lungimea minima 250 m, inclusiv pana de racordare de 60 de
Proiectare romanesc pentru autostrazi
metri lungime
5.50
1,600/2,000
(2)
5.00
(3C)
1,3000/1,500
1,000
(3B)
5.00
(3C)
(11)
(3C)
(2)
(2)
(2)
(2)
(3B)
(3B)
5.00
3.75
5.00
(3C)
3.75
(3C)
5.50
(12)
5.50
(12)
5.50
(12)
S R L
pagina 22
E C O N O M I C
(2)
100/115
(2)
(3B)
5.00
3.75
(3C)
K V B
(2)
5.50
(12)
K V B
E C O N O M I C
S R L
pagina 23
CON = Parametru al Studiului de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu Deva (Orastie), CONSITRANS, iulie 2003 (ref. CON-2003).
DOB = Parametru al proiectului tehnic pentru Varianta de ocolire Deva Orastie, 2006/2007 (ref. DA-2007).
GER = Standarde germane pentru proiectarea de autostrazi: RAS-L (Traseu) si RAS-Q (Profil Transversal).
RO =Standard Roman pentru proiectarea de autostrazi: Buletin Tehnic Rutier, ianuarie 2004 (PD 162-2002) si STAS 2924-91.
Drumuri Clasa I = Autostrazi.
Drumuri Clasa II = Drumuri Express.
Drumuri Clasa III = Drumuri Nationale (DN) si Drumuri Judetene (DJ).
Drumuri Clasa IV = Drumuri Judetene (DJ) si Drumuri Comunale (DC).
s = Gabarit suplimentar, pentru a compensa la curbele concave.
SB = Parametru de Proiectare pentru Varianta de ocolire Sibiu, km 14+880 pana la km 23+800, CONSITRANS (ref. CON-2004).
TERN = Standardul recomandat pentru reteaua trans-europeana de autostrazi, potrivit Tratatului asupra Arterelor Principale de Trafic International (AGR)
UK = Standardul englezesc de proiectare a autostrazilor: Manual de proiectare pentru drumuri si poduri(TD 9/93 completat in 02/2002).
(1) 7% Panta acceptata doar in cazuri exceptionale.
(2) Minimul absolut/preferabil
(3) O margine/acostament consolidat de 0.50 m care sa fie adaugata la banda interioara precum si la cea exterioara, de ex. de-a lungul benzii mediane si a
acostamentului
(3A) O margine/acostament consolidat de 0.25 m care sa fie adaugata pe ambele parti ale benzii de pe rampa. Este necesara/trebuie luata in considerare supralargirea in
curba
(3B) O margine/acostament consolidat de 0.50 m care sa fie adaugata pe ambele parti ale benzii de pe rampa. Nu este necesara supralargirea in curba.
(3C) O margine/acostament consolidat lat de 0.50 m care sa fie adaugata pe partea exterioara a benzii de intrare sau de iesire din flux. Nu sunt necesare acostamente.
(4) Inclusiv cate o margine de 0.75 m.
(5) Cifrele se refera la o viteza de proiectare de 85 km/h.
(6) Maximul absolut/preferabil.
(7) Un acostament consolidat lat de 0.70 m care sa fie adaugatala banda interioara, de exemplu de-a lungul benzii mediane
(8) Se ia in considerare distanta minima de vizibilitate la oprire
(9) Se determina in functie de panta longitudinala respectiva.
(10) O margine/acostament consolidat de 0.75 m latime care se adauga la banda interioara precum si la cea exterioara, de ex de-a lungul benzii mediane si
acostamentului
(11) Se ia in considerare o rezerva de 0.20 m pentru o viitoare ranforsare a sistemului rutier.
(12) Se ia in considerare o rezerva de 0.50 m pentru o viitoare ranforsare a sistemului rutier
(13) Calculat pe baza formulei L = v3/(46.7 x q x R) cu v=Viteza de proiectare si rata maxima absoluta/preferabila a Acceleratiei centripete q=0.3/0.6 m/sec3 pentru raza
orizontala minima a curbei
(14) A = Parametrul Clotoidei exprimat in metri (m).
(15) Potrivit informatiilor primite de la DHV/ADO (ref. DA-2007s-au folosit parametrii TERN
A.5.3.1.
Profilul transversal
Parametrii relevanti ai geometriei transversale ai autostrazii Orastie-Sibiu respecta
standardul roman pentru proiectarea de autostrazi, care se refera la standardul
TERN.
Profilul transversal tip pentru autostrada, cu o platforma lata de 26.0 metri consta
in:
Parte carosabila cu latimea de 2 x 3.75 m, cu banda de siguranta pe fiecare
parte, lata de 0.50 = 8.50 m in total
Alte cerinte ale profilului tip cum ar fi drenajul, combaterea zgomotului etc., se
bazeaza pe o latime de platforma de 26.0, m astfel ca latimea totala a autostrazii
difera in functie de aceste cerinte.
In vederea asigurarii intretinerii viitoarei autostrazi sunt necesare raze mari ale
curbelor orizontale si verticale pentru siguranta in trafic si a evita schimbarile legate
de pantele profilului transversal, care ar putea crea probleme de drenare a apelor
pluviale. Pentru aceasta este necesara alegerea unor profile transversale tip
adecvate pentru a permite ca autostrada sa fie mentinuta in siguranta.
Astfel, o cerinta a functionalitatii unei autostrazi este aceea prin care traficul de pe
autostrada poate sa fie deviat pe durata lucrarilor majore de intretinere si
reabilitare, fara a devia traficul catre alte drumuri nationale sau judetene.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 24
Pentru dimensionarea structurii rutiere au fost analizate mai multe informatii din
diferite surse aplicate in Metodologia de Proiectare a Structurii rutiere din Romania:
normativul PD 177-2001 pentru dimensionarea grosimii stratului de baza al
structurii rutiere;
aspectele care tin de inghet si hidrologie au fost folosite STAS 1709/1-90 si 290;
Acest sector de drum are o singura portiune pe care s-au facut estimari de trafic
pentru urmatorii 20 de ani.
E C O N O M I C
S A
pagina 25
Grosimea totala a sistemului rutier propus, exprimata in cm, este dupa cum
urmeza:
Tabel 4. Sistemul rutier proiectat
ESLA (Sarcina Echivalenta osie
standard) exprimata in millioane pe
ambele sensuri
Descriere
Strat de uzura din asfalt
Strat de legatura din asfalt
Baza din asfalt
Fundatie din agregate de piatra
Strat de fundatie din balast
Strat de forma din balast
Grosimea imbracamintii rutiere
30.1
42.5
E C O N O M I C
S A
pagina 26
Judetul Hunedoara
La inceputul proiectului Intersectia cu DJ705;
E C O N O M I C
S A
pagina 27
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 28
2 x 3.75
3.75
0.50
0.50
0.50
2 x 0.65
Latime (m)
7.50
3.75
0.50
0.50
0.50
12.75
1.30
14.05
0.70
2 x 14.05 + 0.70
28.80
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 29
Descriere
2 benzi de circulatie
Acostament /Banda de urgenta
1 supralargire pentru efect optic
1 supralargire pentru efect optic
1 banda de ghidare
Latime intre borduri
2 parapeti de pod
Latimea unui pod
Distanta intre structuri gemene
Latimea totala a podurilor
gemene
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 30
Fig 5. Structura din beton precomprimat compusa cu grinda casetate simpla ridicata prin metoda
executiei in consola (tip C)
Fig 6. Structura din beton precomprimat compusa cu grinzi gemene in forma de T (tip D)
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 31
Fig 7. Structura din beton precomprimat compusa cu grinda casetata simpla (tip E)
Fig 8. Structura cu grinda din beton precomprimat cu sectiune transversala variabila in forma I (tip F)
Fig 9. Structura cu grinda din beton precomprimat cu sectiune transversala constanta in forma T (tip G)
Se propune ca toate viaductele sa fie realizate din structuri compuse otel-beton, iar
podurile sa fie realizate din grinzi de beton precomprimat cu structura monolitica,
datorita faptului ca prezinta urmatoarelor avantaje:
Sunt structuri rentabile, cu comportament bun si control al daunelor in caz de
impact seismic;
Pot fi inspectate cu usurinta, structurile din otel sunt robuste si durabile, usor de
consolidat ulterior.
Lucrari culee
Culeele proiectate sunt sub forma de casete, fundate pe piloti forati cu diametru de
1.20 pana la 1.50 m, garanteaza legatura neintrerupta intre terasament si
suprastructura podului. Pentru evitarea tasarilor diferentiale intre terasament si
capetele podului, sunt prevazute dale de racordare.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 32
Culele si radierul sunt fabricate in situ din beton armat clasa C30/37. Armatura
pentru culle, radier si piloti va fi de tipul S500.
E C O N O M I C
S A
pagina 33
Orastie Sibiu
Standardul romanesc privind proiectarea de autostrazi (Buletin Tehnic Rutier,
ianuarie 2004, PD 162-2002) face o serie de recomandari legate de spatiile de
parcare si servicii. Standardul include un tip de spatiu de parcare/odihna si trei
tipuri de spatii de parcare/odihna cu servicii (S1, S2, S3).
Conform standardului romanesc, spatiile de parcare/odihna si servicii sunt
prevazute cu locuri de parcare pentru masini, autobuze si camioane. In plus fata
de spatiile de parcare si facilitatile aferente grupurilor sanitare, spatiile pot include:
spatiul de tip S1: un snack-bar si o statie de alimentare cu carburanti;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 34
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 35
controlul emisiilor (colectare ape uzate, zgomot, praf si noxe, deseuri) pentru a
preveni impactul asupra mediului;
nevoile autoritatii de drumuri;
optimizarea duratei rutelor calculate pentru a indeplini un anumit nivel de
serviciu;
abilitatile si capacitatile echipamentelor;
estimarile de timp si distanta, care depind intr-o anumita masura de capacitatile
de incarcare si imprastiere;
consideratiile de mediu.
sector administrativ;
A.6.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 36
A.7.
SI
RESURSELE
NATURALE
SI
Canitatea anuala
Mixtura
asfaltica
Denumirea
Cantitatea anuala
Pacura
112 t
Bitum
27000 t
Energie electrica
166 MW
Energie electrica
167 MW
Ciment
580 000 mc
Furnizor
Electrica SA EDFEE
sucursala zonala
Electrica SA EDFEE
sucursala zonala
Beton din
ciment
300 000 mc
Transport
materiale
Combustibil
Statii/depozit de
combustibili din zona
Utilaje pe
amplasament
9360 ore de
functionare/utilaj
Combustibil
Statii/depozit de
combustibili din zona
10
15
22
58
143
144
145
3
4
6
7
8
9
11
20
Locatia
Km pana la
amplasament
Rezerve
31
11
7
49
49
50
54
38
32
33
30
28
29
31
30
E C O N O M I C
S A
pagina 37
Nr.
Mihalt
Vintu
Galtiu
Teius
Blandiana
Vintu de Jos
Valea Ciorii
Balomirul de Camp
Inuri 1+2
Homorod 1+2
Geoagiu-Cigmau
Gelmar
Turdas-Folt
Bretea-Strei
Calan
Streisangeorgiu
48
Sacel (Strei)
49
Rapoltu Mare
50
52
53
54
55
56
57
63
64
65
66
Harau
Uroi
Simeria Saulesti
Santuhalm
Deva Mures
Vetel
Orlat
Folt
Ciugud 1+2
Folorat
necunoscut
mari
necunoscut
necunoscut
necunoscut
mare + statie sortare
medii
mari
necunoscut
mari + piatra concasata
deschidere 01/09
foarte mari
necunoscut
mici
medii
mari
foarte mari + piatra
concasata
mici
foarte mari + piatra
concasata
mici
mari
mari
medii
mici
medii
7 gropi + statie sortare
mici
necunoscut
mari
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
28
3
26
31
8
3
1
2
6
8
7
1
14
38
33
34
31
15
17
26
17
24
26
29
41
1
12
18
3
E C O N O M I C
S A
pagina 38
21
24
25
26
30
32
33
34
35
36
37
38
40
45
46
47
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 39
E C O N O M I C
S A
pagina 40
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 41
Materia prima
Pacura*
Bitum
Aditivi mixturi asfaltice
Agregate naturale*
Ciment*
Motorina*
Beton de ciment
Balast
Piatra concasata
1 080 000 m3
550 000 m3
Vopsea marcaje
165,75 m
Parapeti si confectii metalice
242200 ml
*Materii prime din instalatiile furnizorilor.
A.9.
P
N
Inflamabil, toxic
E C O N O M I C
S A
pagina 42
incarcatoare Wolla
Lw 112 dB(A)
excavatoare
Lw 117 dB(A)
screpere
Lw 110 dB(A)
autogredere
Lw 112 dB(A)
compactoare
Lw 105 dB(A)
finisoare
Lw 115 dB(A)
basculante
Lw 107 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin
deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 43
vehicule
usoare
Tabelul 9. Traficul de calcul pentru evaluarea nivelului echivalent de zgomot Leq pentru
tronsonul de autostrada Orastie-Sibiu.
Sector
Vehicule
2013
2020
2025
2030
2035
Vu
683
804
890
986
1092
Vg
197
232
257
285
315
880
1036
1147
1271
1407
Vu
607
709
776
849
926
Vg
267
312
341
373
408
874
1021
1117
1222
1337
Orastie-Sebes
Sebes-Sibiu
A.9.2.1.
E C O N O M I C
S A
pagina 44
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 45
Leq
(200 m)
Leq
(500 m)
Leq
(600 m)
66.19
66.86
67.26
67.65
61.55
62.22
62.62
63.01
60.62
62.28
61.68
62.07
68.03
63.39
62.45
perioada de executie
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 46
perioada de operare
Ca masura de protectie pentru perioada operationala a autostrazii Orastie - Sibiu
se vor amplasa panouri fonoabsorbante si de protectie, minimizand impactul
zgomotului asupra populatiei in apropierea traseul tronsonului Orastie - Sibiu.
De-a lungul traseului de autostrada Orastie Sibiu sunt necesare masuri de
protectie impotriva zgomotului in apropierea localitatilor:
judetul Alba: Sibot (350 m), Balomiru de Camp (340 m), Tartaria (550 m), Vintu
de Jos (550 m), Lancram (300 m), Cunta (450 m);
judetul Sibiu: Baile Miercurea Sibiului (60 m), Miercurea Sibiului (400 m),
Apoldu de Jos (60 m), Sacel (450 m), Cristian (300 m).
Pe traseul tronsonului Orastie - Sibiu, au fost estimate in functie de traficul
prognozat, nivelurile de zgomot care vor fi atinse in apropierea zonelor sensibile
receptoare si masurile propuse, ce sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Sibot
(la aprox 350 m)
Balomiru de Camp
(la aprox 340 m)
Valoarea nivelului
de zgomot
Valoarea maxima
inregistrat la
admisa a nivelului
limita cea mai
de zgomot la
apropiata de
receptor (Leq)
receptor (Leq)
(STAS 10009/88)
2030
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
800 m
2.5 m
61.5 dB
50 dB
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
1000 m
2.5 m
61.5 dB
50 dB
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 47
Zone sensibile
receptoare
(localitati)
Lungimea
Inaltimea medie
Masuri de protectie barierelor de
a panourilor
impotriva
protectie
fonoabsorbante/
zgomotului
impotriva
latimea perdelei
zgomotului
forestiere
Zone sensibile
receptoare
(localitati)
Lungimea
Inaltimea medie
Masuri de protectie barierelor de
a panourilor
impotriva
protectie
fonoabsorbante/
zgomotului
impotriva
latimea perdelei
zgomotului
forestiere
Tartaria
(la aprox. 550 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Vintu de Jos
(la aprox. 550 m)
Valoarea nivelului
de zgomot
Valoarea maxima
inregistrat la
admisa a nivelului
limita cea mai
de zgomot la
apropiata de
receptor (Leq)
receptor (Leq)
(STAS 10009/88)
2030
Aproximativ
500 m
2.5 m
59.2 dB
50 dB
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
1000 m
2.5 m
59.2 dB
50 dB
Lancram
(la aprox. 300 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
600 m
3m
62.3 dB
50 dB
Cunta
(la aprox. 450 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
500 m
2.5 m
63.2 dB
50 dB
Baile Miercurea
Sibiului
(la aprox 60 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Perdea forestiera
Aproximativ
700 m
Aproximativ
700 m
71 dB
50 dB
Miercurea Sibiului
(la aprox 400 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
1500 m
2.5 m
Apoldu de Jos
(la aprox 60 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
1800 m
2.5 m
71 dB
50 dB
Sacel
(la aprox 450 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Aproximativ
500 m
2.5 m
61.5 dB
50 dB
Cristian
(la aprox 300 m)
Panouri/ bariere
fonoabsorbante
Perdea forestiera
Aproximativ
400 m
Aproximativ
500 m
3m
10 m
60.8 dB
2.5 m
62.3 dB
50 dB
50 dB
10 m
E C O N O M I C
S A
pagina 48
Locatie
Valoarea curbei de
zgomot, Cz, dB
50
45
2.
45
40
3.
75
70
4.
90
85
5.
65
60
6.
Zone industriala
65
60
7.
Parcari auto
90
85
8.
Cai ferate
70
65
9.
Aeroporturi
90
85
E C O N O M I C
S A
pagina 49
55
70
65
60
75
70
65
80
75 ... 85***)
70 ... 80***)
85 ... 95***)
E C O N O M I C
S A
pagina 50
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 51
SURSE DE RADIATII
Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice in functiune, genereaza radiatii
electromagnetice care se situeaza insa la un nivel scazut pentru a avea impact
negativ asupra mediului.
Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu
genereaza radiatii `.
A.11.
A.12.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 52
[ii] - 1C: Traseul imbunatatit dupa vizita in teren din luna iulie - reprezentat in
plansa 1.01 cu linie albastra
Varianta [ii] - 1A
Inceputul tronsonului il constituie punctul de legatura cu varianta ocolitoare Deva Orastie, intersectia cu Drumul Judetean - DJ705 (km 0+000).
In dreptul km 2+800 traseul traverseaza calea ferata Orastie - Sibiu in apropierea
unei baze de intretinere SNCFR, apoi drumul national DN7, trecand la aproximativ
170 m de localitatea Aurel Vlaicu. Apropierea de localitatea Aurel Vlaicu ar
necesita masuri stricte de micsorare a nivelului de zgomot pentru protejarea
populatiei din zona.
Pentru a evita traversarea drumului DN7 de mai multe ori, traseul include si
retrasea unei portiuni de 3.4 km din DN7 si un pod lung de 90 m peste Raul Cugir.
In partea de nord a traseului, la km 8+350 si km 11+000 sunt situate localitatile
Sibot (la 35 m distanta de traseul propus) si Balomiru de Camp (la 270 m de
traseul propus). Avand in vederea apropierea autostrazii la distante atat de mici de
zonele locuite sunt necesare masuri de protectie impotriva zgomotului.
Varianta [ii] 1B
Varianta [ii ] 1B incepe in dreptul punctului de legatura cu varianta ocolitoare
Deva-Orastie, la intersectia cu DJ705 (km 0+000).
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 53
La aproximativ km 1+100/1+300, traseul intersecteaza linia de cale ferata SibiuDeva, fiind necesar un pod/viaduct amplasat in afara bazei de intretinere SNCFR.
Traseul se continua la o distanta de 1300 m de localitatea Aurel Vlaicu. Avand in
vedere distanta mare la care trece traseul autostrazii de localitatea Aurel Vlaicu nu
mai sunt necesare masuri de protectie impotriva zgomotului.
[ii] 1A
120
14.61
[ii] 1B
120
14.57
[ii] 1C
120
14.59
2.400
5.000
5.000
106
2.50
145
2.50
113
2.50
1189
0.0
0.0
965
minor
Sunt necesare masuri de
protie impotriva zgomotului
- traseul se apropiere la
530
525
minor
minor
Sunt necesare masuri
Sunt necesare
de protectie impotriva
masuri de protectie
zgomotului traseul
impotriva zgomotului
K V B E C O N O M I C S A
Strada Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti
Phone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31
E-mail: office@kvb.ro website: www.kvb.ro
pagina 54
Varianta
Descriere
trece la o distanta de
350 m de localitatea
Sibot
traseul trece la o
distanta de 350 m de
localitatea Sibot si
340 m de localitatea
Balomiru de Camp
Volumul de lucrari este mai mic, ceea ce inseamna si un impact mai redus
asupra mediului;
Avand in vedere cele mentionate anterior si costurile de executie sunt mai reduse.
Traseul incepe cu un pod la km 14.5 peste o vale si peste DC56, inainteaza la sud
de Tartaria, trece la o distanta de 250 m de localitatea Vintu de Jos si se
intersecteaza cu DN7 in dreptul km 24, la vest de Sebes.
Avand in vedere apropierea de localitate sunt necesare masuri de protectie
impotriva zgomotului
Varianta [ii] 2B
Traseul incepe cu un pod peste Paraul Tartaria se continua la o distanta de
aproximativ 550 m de zona locuita a localitatilor Tartaria (km 14+600) si Vintu de
Jos (km 21+000) unde sunt necesare masuri de protectie impotriva zgomotului.
Asa cum se prezinta si in plasele anexate (plansele 1.01-1.02) traseul in plan
orizontal este foarte lin are cea mai mica raza a curburii orizontala R=7.000 m, in
plan vertical traseul urmeaza o topografie valurita, cu o declivitate maxima de
2.89%.
Arii protejate identificate pe acest sector de autostrada: in zona km 16+000 a fost
indetificat situl de importanta comunitara ROSCI0187 Pajistile lui Suciu (aflata la
o distanta de 3.5 km).
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 55
Trece la o distanta mai mare de zona locuita (la cca 550 m de Tartaria si Vintu
de Jos) comparativ cu varianta [ii]-2A care trecea la o distanta de 250 m, ceea
ce inseamna o poluare fonica mai redusa
E C O N O M I C
S A
pagina 56
Nodul rutier Sebes Nord ofera acces pentru traficul din/in directia Sibiu.
Eliberarea Certificatului de Urbanism de catre Consiliul Judetean Alba a fost
conditionata de realizarea unui nod rutier pentru DN1, avand in vedere ca pe acest
drum traficul industrial este foarte ridicat si implica mai ales traversarea vehiculelor
grele a orasului Sebes. Asftel proiectul de autostrada Orastie-Sibiu prevede
realizarea unui nod rutier simplu (nodul rutier Lancram) simplu pe locatia
disponibila in apropierea km 27+075. In zona nodului rutier Lancram traseul propus
trece la o distanta de circa 1 km de situl de importanta comunitara ROSCI0211
Rapa Rosie.
Varianta [ii] 4Aa si [ii] 4Bb reprezentate in Plansa 1.03 cu linie rosie
intrerupta ;
Varianta [ii] 4A a fost propusa in Studiul de Fezabilitate din anul 2003. Intre km 0
si km 7 traseul trece printre drumul existent DN1/7 si linia de cale ferata Sibiu
Deva, din apropierea localtiatii Cunta. Varianta [ii] 4A prezinta 2 subvariante:
Subvarianta [ii] 4Aa trece la o distanta de 30 m de localitatea Cunta (ceea ce
implica masuri de protectie impotriva zgomotului), traseul evita traversarea
Raului Secas si trece la o distanta de 700 m de localitatea Miercurea Sibiului si
respectiv 250 m de localitatea Apoldu de Jos (ceea ce implica masuri de
protectie impotriva zgomotului).
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 57
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 58
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 59
Descriere
Viteza de proiectare (km/h)
Lungimea (km)
Cea mai mica raza a traseului in
plan orizontal (m)
Factorul de urcare si coborare (m)
Declivitate maxima (%)
Lungimea santului de scurgere din
zona mediana (m)
Lungimea podurilor/viaductelor (m)
Dificultati geotehnice
Impactul asupra mediului
Poloare sonora
[ii] 5A
100 pana la 120
28.5
[ii] 5B
120
28.6
650
1000
427.24
4
424.53
3
19.85
15.31
5505
mare alunecari de teren
semnificativ
2165
mediu
semnificativ
Sunt necesare masuri
Sunt necesare masuri de
de protictie impotriva
protictie impotriva
zgomotului - traseul se
zgomotului - traseul se
apropiere la distante
apropiere la distante foarte
foarte mici de localitati
mici de localitati (Apoldu
(Apoldu de Jos 60 m,
de Jos - 100m, Cristian
Cristian 300 m, Sacel
240 m, Sacel 500 m)
450 m)
Are cea mai mica raza a curbei orizontale are valaorea R=1000 m, fapt care
respecta standardul geometric stabilit pentru o viteza de proiectare e 120 km/h;
Declivitatea nu depaseste 3%, nu sunt necesare benzi pentru vehicule lente, se
reduc problemele de urcare a vehiculelor grele pe timp de iarna;
Traseul evita zonele in care au fost identificate alunecari de teren;
Reducerea considerabila a podurilor si a viaductelor necesare ceea ce
inseamna un volum redus de lucrari si un impact mai redus asupra mediului,
reduce considerabil si costurile;
Sunt necesare suprafete mai mici de defrisare.
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 60
A.13.
TERITORIALA
IN
Judetul Hunedoara
By-passul Orastie
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 61
By-passul Orastie a fost conceput pentru a fi inclus in viitoarea autostrada SibiuDeva (in zona Gelmar-Turdas). By-passul incepe la intersectia DN7 cu DJ
Romos-Gelmer (DN 7 km 357+675) printr-un pasaj cu un sigur sens si benzi de
circulatie, si va contine, pentru ambele benzi, rampe de acces. Lungimea bypassului este de 9.85 km.
Judetul Sibiu
Varianta de ocolire a municipiului Sibiu si autostrada Sibiu-Deva
Sectorul de legatura intre Autostrada de ocolire Sibiu si Autostrada Sibiu-Deva se
desfasoara in partea de Nord a municipiului Sibiu si face legatura intre sfarsitul
tronsonului de autostrada de ocolire a orasului (aflat intre cartierul Tiglari si
localitatea Sura Mica) si inceputul tronsonului de autostrada Sibiu-Deva (aflat la
intersectia cu DN1 in dreptul localitatii Cristian). Sectorul are o lungime de circa
9.00 km.
Construirea Sectorului de legatura intre Autostrada Ocolire Sibiu si Autostrada
Sibiu-Deva, asigura continuitatea sectorului de autostrada Sibiu-Deva ce face
parte integrata din autostrada de pe teritoriul romanesc al Coridorului Pan
European de transport IV, se incadreaza in actiunea de modernizare a
infrastructurii rutiere a Romaniei sustinuta de organismele financiare
internationale si au fost incluse in Planul local de dezvoltare durabila a municipiul
Sibiu si Planul de amenajare teritoriala a judetului Sibiu Agenda 21.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 62
E C O N O M I C
S A
pagina 63
E C O N O M I C
S A
pagina 64
Judetul Alba
Linia de cale ferata Sibiu-Deva, un drum agricol si paraul Secas sunt traversate
de autostrada printr-o structura casetata tip pasaj intre km 32+133 km
32+268;
In dreptul km 44+820 autostrada trece pe deasupra liniei de cale ferata SibiuDeva, fiind prevazuta o structura casetata de tip tunel;
E C O N O M I C
S A
pagina 65
Pozitia kilometrica
DJ705
Drum agricol
DN7
Drum agricol
DJ705B
Drum agricol
Drum agricol
Drum communal DC47
0+035
3+640
8+755
11+225
16+650
22+200
36+900
38+920
E C O N O M I C
S A
pagina 66
Tip drum
Drum agricol
DJ106I
Drum agricol
Drum agricol
DC72
Drum pietruit
Drum agricol
Drum agricol
Drum agricol
Drum agricol
DC65
Drum forestier
Drum agricol
Drum agricol
Drum agricol
DC66
DJ106B
42+310
43+855
49+750
50+610
54+055
56+755
58+115
62+510
67+740
70+370
70+370
73+250
75+665
76+825
80+420
81+355
80+070
305
445
320
280
410
500
395
340
195
195
400
700
270
385
475
530
550
B.
PROCESE TEHNOLOGICE
B.1.
Lucrari anexe
Terasamente, imbracaminte
rutiera
Poduri, podete, pasaje si
viaducte
Aparari de maluri si ziduri de
sprijin
Semnalizari si marcaje.
Evacuare ape, santuri, rigole si
Centru de intretinere si
coordonare.
Spatii de parcare/servicii si
spatii de servicii
Statii permanente de
monitorizare a calitatii aerului
Lucrari auxiliare
-
Excavatii
Umpluturi
Devieri si racorduri la reteaua
de drumuri existenta.
Transportul diferitelor materiale
Lucrari de deviere retele (LEA,
gaze, canalizare)
Ambientare, semnalizari puncte
K V B E C O N O M I C S A
Strada Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti
Phone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31
E-mail: office@kvb.ro website: www.kvb.ro
pagina 67
Lucrari de baza
decantoare.
Parapeti separare benzi si
dirijare la poduri
Garduri de protectie pentru
animale.
Benzi de accelerare si
decelerare.
Pasaje superioare
Gropi de imprumut
Lucrari de amplasare a
organizarilor de santier inclusiv
a bazelor de productie
B.2.
Pozitia kilometrica
km 4+240 km 5+710
km 60+900 km 62+510
km 73+160 km 73+240
km 73+490 km 73+540
km 73+615 km 74+085
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
S A
pagina 68
Total
182400
ordinea de taiere
scoaterea cioatelor
conditiile de transport
nivelarea terenului
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 69
E C O N O M I C
S A
pagina 70
Cantitati
1 260 000
5 443 000
1 353 500
852 000
64 300
3. Terasamente
Lucrarile de terasamente sunt necesare in vederea amenajarii patului platformei
autostrazii pentru asigurarea declivitatii conform normelor de proiectare. In acest
scop vor fi efectuate lucrari de umplutura pentru realizarea rambleului drumului si
lucrari de excavatii in zonele de debleuri.
Deblee si ramblee propuse pentru tronsonul de autostrada Orastie-Sibiu:
Deblee propuse
Ramblee propuse
Locatie
Adancime Adancime
maxima (m) medie (m) Locatie
De la km 3+750 la km 3+975
De la km 10+000 la km 10+250
De la km 12+650 la km 13+200
De la km 13+650 la km 14+530
De la km 14+670 la km 15+300
De la km 17+225 la km 18+400
De la km 21+150 la km 21+300
De la km 21+500 la km 22+600
De la km 24+650 la km 25+200
De la km 32+600 la km 33+220
De la km 33+540 la km 33+800
1.5
2.0
12.6
11.5
12.0
15.0
9.0
17.0
6.0
3
3
0.7
1.2
7
8
8
6.5
5
4
2.5
1.5
2
De la km 0+150 la km 3+750
De la km 4+050 la km 5+950
De la km 6+300 la km 10+000
De la km 10+300 la km 10+850
De la km 11+250 la km 12+625
De la km 13+200 la km 13+625
De la km 15+300 la km 17+200
De la km 18+850 la km 21+150
De la km 22+650 la km 24+600
De la km 27+125 la km 32+575
De la km 33+225 la km 33+525
De la km 34+950 la km 35+600
1.5
De la km 34+125 la km 34+925 7
De la km 37+475 la km 37+800
De la km 38+060 la km 38+240
De la km 38+525 la km 39+815
De la km 40+525 la km 42+150
De la km 42+830 la km 43+275
De la km 43+575 la km 44+525
De la km 57+225 la km 57+575
De la km 57+625 la km 57+825
De la km 58+675 la km 59+300
De la km 59+600 la km 59+975
De la km 61+000 la km 62+350
9
7
6
12
9
11
12
4
20
3
16
5
44
3.5
5
4.7
6
5.5
2
11
1.7
9
De la km 35+600 la km 35+975
De la km 36+600 la km 37+475
De la km 37+800 la km 38+050
De la km 38+250 la km 38+500
De la km 39+825 la km 40+500
De la km 42+150 la km 42+830
De la km 43+275 la km 43+550
De la km 44+525 la km 57+225
De la km 57+825 la km 58+650
De la km 59+300 la km 59+600
De la km 60+000 la km 61+000
K V B E C
4
6
5
2
6
6
3
4
6
4
4
C
4.75
9.5
7
3.5
10
8.3
7
10.5
10
6
8.5
O N O M I
Inaltime
medie
(m)
3.5
2
6
2
3
8
6
4
2.5
5
2
S A
pagina 71
Inaltime
maxima
(m)
12.5
3.5
10.7
3.70
6.70
12.5
11
10.50
3.2
20.5
3
De la km 63+480 la km 64+700
De la km 71+730 la km 72+880
De la km 73+310 la km 73+500
De la km 73+660 la km 74+025
De la km 77+025 la km 77+580
De la km 79+450 la km 80+600
36
30
8
24.5
12
3.5
15
16
4.5
13
5
2
De la km 65+100 la km 66+875
De la km 67+050 la km 70+975
De la km 73+500 la km 76+660
De la km 74+025 la km 77+025
De la km 77+600 la km 79+425
De la km 80+050 la km 82+070
4.5
8
8
10
4.5
8
2
3
3
4
3
3
desfacerea batardoului
E C O N O M I C
S A
pagina 72
E C O N O M I C
S A
pagina 73
E C O N O M I C
S A
pagina 74
Delimitarea incintei;
Pregatirea suprafetei in vederea amplasarii dotarilor prevazute prin lucrari de
destelenite, nivelare, indepartarea sterilului si deseurilor vegetale etc.
Realizarea fundatiilor pentru de acces si drumurilor interioare;
Imprejmuirea incintei organizarii de santier si bazei de productie;
Amplasarea containerelor cu destinatie birouri, magazii, ateliere;
Asigurarea utilitatilor:
- energie electrica, prin racord contorizat la LEA cea mai apropiata
- Alimentarea cu apa potabila si industriala in functie de conditiile locale:
de la retea prin bransament contorizat sau din subteran prin preturi
forate;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 75
E C O N O M I C
S A
pagina 76
sa se evite pe cat posibil zonele locuite, pentru a afecta cat mai putin calitatea
vietii si activitatea oamenilor;
se interzice amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in
arealele protejate identificate pe traseul autostrazii sau in vecintatea acestuia,
zone sensibile identificate;
se interzice amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in
zone impadurite;
zonele de amplasare a organizatiilor de santier sa fie cat mai aproape de
sursele de aprovizionare cu materii prime si sa permita asigurarea cu costuri
minime a utilitatilor;
se interzice amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in
albiile si pe malurile cursurilor de apa;
limitarea la un numar cat mai mic de amplasamente pentru organizarile de
santier si bazele de productie, cu dotari moderne pentru a determina
reducerea emisiilor in aer.
se interzice amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in
zonele cu alunecari de teren, terenuri inundabile.
se vor folosi drumurile existente pentru transportul materialelor
se interzice amplasarea organizatilor de santier, depozitarea de pamant,
materiale si utilaje pe zona de siguranta a infrastructurii feroviare (20 m stanga
dreapta axului liniei CF) sau pe amplasamentul gospodariei subterane CFR
existente in zona.
Tabelul nr. 16 . Zonele de pe traseul tronsonului de autostrada Orastie Sibiu ce trebuie
evitate/interzise la stabilirea amplasamentelor pentru organizatilor de santier, a gropilor de
imprumut, a bazelor de productie, spatiilor de depozitare si platformelor tehnologice
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 77
Vintu de Jos
Lancram
Cunt
km 21
km 26
Km 38
Cunta
km 45
Miercurea Sibiului
km 50
Apoldu de Jos
km 55
Aciliu
km 62
Sacel
km 70
Cristian
km 78
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 78
Paraul Sebes
Paraul Secas
Canalul Slatina
Paraul Netotului
Paraul Valea Caselor
Curs apa
Paraul Obrezeanului
Paraul Cilnic
Curs apa
Paraul Garbova
Paraul Pustia
Paraul Amnas
Curs de apa
Curs de apa
Curs de apa
Curs de apa
Paraul Cerna Voda
Curs de apa
Paraul Rusciori
Raul Mures
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 79
B. Lucrari anexe
Centru de intretinere si coordonare modul de realizare si pozitionarea a fost
descrisa in capitolul A.5.7 Spatii de parcare/odihna si spatii de servicii pentru
tronsonul de autostrada Orastie-Sibiu
Spatii de parcare/servicii si spatii de servicii - modul de realizare si pozitionarea
acestora a fost descrisa in capitolul Centre de intretinere
Statii permanente de monitorizare statii de monitorizare a calitatii aerului vor fi
amplasate in zonele sensibile (in apropierea zonelor locuite aflate la o distanta
mai mica de 100 m de traseul autostrazii, in zona nodurilor rutiere mai importante.
Din motive de siguranta acestea se pot amplasa in centrele de intretinere.
Statiile de monitorizare se vor amplasa pe platforme betonate, la limita platformei
se va monta un un gard de protectie, statiile se vor racorda la reteaua de energiei
electrice din zona.
C. Lucrari auxiliare
1. Devieri si racorduri la reteaua de drumuri existenta
In cadrul proiectului de autostrada s-au propus traversari peste autostrada pentru
drumuri agricole si drumuri de acces. Unele dintre aceste drumurile de acces
intersectate au fost retrasate, pentru imbunatatirea traversarii (lucrarile propuse au
fost descrise in Capitolul A.14. Informatii privind modalitati propuse pentru
conectarea la infrastructura existenta
2. Lucrari prevazute pentru devierea retelelor intersectate de traseul de
autostrada Orastie-Sibiu
Toate utilitatile aflate in zona drumurilor vor fi identificate, iar detinatorii au fost
informati despre caracterul lucrarilor proiectate, in vederea stabilirii unor masuri de
interventie comune.
Conform Avizului Romtelecom nr. 232/453/17 din 07.02.2008 (v. Anexe) lucrarile
propuse pentru devierea/protectia retelelor de telefonie se vor face cu respectarea
urmatoarelor conditii:
Inainte de inceperea lucrarilor se va solicita asistenta tehnica din partea
Centrului de Telecomunicatii Hunedoara, si se vor executa obligatoriu sondaje
manuale in zona prin pichetarea cablurilor existente.
E C O N O M I C
S A
pagina 80
Conductele de transport gaze naturale se vor proteja, devia si/sau inlocui, dupa
caz, in zonele de intersectie si/sau paralelism cu autostrada proiectata/sau
drumurile adiacente sau se va reproiecta traseul autostrazii asfel incat sa se
respecte Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de
alimentare si de transport a gazelor naturale, aprobate prin Decizia
presedintelui ANRGN nr.1220/2006 si STAS 9312-87.
Lucrarile de deviere a retelelor electrice intersectate se vor face pe baza de
contract cu SC Electrica SA si Transelectrica.
Dimensiuni: lungime: 2 4,5 m; inaltime: 1,8 4m ; grosime, mm: 0,650,95otel; 812-polycarbonat;1,56,5-aluminiu;100 50 - beton
Panourile fonoabsorbante trebuie proiectate pentru fiecare locatie in parte, ele
neputand atinge aceleasi performante in conditii diferite de trafic si amplasament.
In consecinta, este necesar un model de referinta si functie de necesitatile
amplasamentului sa se modifice anumite elemente (grosime si compozitie straturi,
dimensiuni) astfel incat sa se obtina performantele in exploatare maxime.
E C O N O M I C
S A
pagina 81
B.3.
E C O N O M I C
S A
pagina 82
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 83
C.
C.1.
DESEURI
GENERAREA DESEURILOR
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste
obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri,
persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta
gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002.
C.1.1.1.
17.01.01
Beton;
17.01.07
Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice fara
continut de substante periculoase;
17.05.04
Pamant si pietre fara continut de substante periculoase;
17.05.08
Resturi de balast;
15.01.01
Ambalaje de hartie si carton;
15.01.02
Ambalaje de materiale plastice;
15.01.03
Ambalaje de lemn;
16.01.03
Anvelope scoase din uz;
16.01.17
Metale feroase;
16.01.19
Materiale plastice;
16.06.05
Baterii si acumulatori;
17.03.02
Asfalturi;
17.04.05
Fier si otel;
17.04.11
Cabluri;
20.01.01
Hartie si carton;
20.01.08
Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine;
In bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii
acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea
utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri,
resturi de betoane si asfalt etc.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 84
13.07.01
Ulei combustibil i combustibil diesel.
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric
(pentru baterii) necesar functionarii utilajelor, precum cele din vopseaua pentru
marcajul rutier.
C.1.2.1.
15.01.07
Ambalaje de sticla;
19.08.02
Deseuri de la deznisipatoare;
20.01.01
Hartie si carton;
20.01.39
Materiale plastice;
20.03.01
Deseuri din parcari si deseuri menajere din trafic asimilabile
deseurilor municipale amestecate;
20.03.06
Deseuri de la curatarea canalizarii - in aceasta categorie fiind
incluse namoluri de la decantoare asimilabile deseurilor de la curatirea
canalizarii
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 85
E C O N O M I C
S A
pagina 86
MANAGEMENTUL DESEURILOR
O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi
cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc.
Gestiunea deseurilor specifice drumului generate in spatiile de odihna si parcare,
precum si cele rezultate din centrele de intretinerea/mentenanta, in perioada
operarii trebuie sa reprezinte o preocupare majora a beneficiarului. Dupa cum s-a
mentionat mai sus cantitati importante de deseuri se vor acumula in decantoare si
rigole sau santuri. Unele din aceste deseuri sunt periculoase prin continutul de
metale grele, produse petroliere, etc.
Evacuarea deseurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsa in Planul de
operare si intretinere.
Evidenta gestionarii deseurilor se va face conform Anexei 1 din HG 856/2002.
Tabel 17. Managementul deseurilor
Cantitatea
Starea
prevazuta a fi fizica
generata
Codul
deseului
Codul
Managementul
deseurilor
privind
cantitatea
prevazuta
a
fi
principala
generata
Observatii
prorietate
periculoasa
Valorificata Eliminata Ramasa
in stoc
453 360
Se produc
in perioada
de executie
20.03.01
53 t
170 m3
Se produc
in perioada
de executie
Deseuri din
1 889 000 m3
terasamente
Solida
17.05.04
Deseuri
menajere de 159 t
la personalul 508 m3
santierului
Solida
1 435 640
Deseuri
124 t
menajere din
3
290 m
trafic
Solida
20.03.01
124 t
3
290 m
Namolul de
la
320 t
decantoare 256 m3
(anual)
Semisolid
20.03.06
a
320 t
256 m3
Deseuri
parcari
Solida
74 t
3
254 m
din 74 t
3
254 m
20.03.01
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
Se produc
anual
in
perioda de
operare
Se produc
anual
in
perioda de
operare
Se produc
anual
in
perioda de
operare
E C O N O M I C
S A
pagina 87
Tipul
deseului
C.3.
Ambalaje de sticla
Ambalaje de hrtie i carton
Ambalaje de materiale plastice
Materiale plastice
Hrtie i carton
Deeuri de lemn
metale feroase
metale neferoase
fier i oel
cabluri
Acumulatori uzai
Observatii
Se vor pstra evidene sticte privind
datele calendaristice, cantitile
eliminate i identificatorii mijloacelor
de transport utilizate.
E C O N O M I C
S A
pagina 88
Tip deeu
Mod de colectare/evacuare
n interiorul incintei organizrii de
antier se vor organiza puncte de
colectare prevzute cu pubele
avnd inscripionate vizibil tipul
deeului. Se vor colecta temporar n
incint i valorific integral prin
uniti specializate prestri servicii.
Ambalaje de sticl
Hartie si carton
Materiale plastice
Observaii
Se vor pstra evidene sticte
privind datele calendaristice,
cantitile eliminate i
identificatorii mijloacelor de
transport utilizate.
Carburanti
Lubrefianti
E C O N O M I C
S A
pagina 89
Produs
D.
D.1.
D.2.
APA
Apele subterane
In cea mai mare parte a locatiilor, panza de apa freatica nu pare sa fie prea
adanca, insa necesita studii suplimentare, intrucat poate afecta umpluturile si
selectia materialelor care se vor folosi.
D.2.1.1.1.
E C O N O M I C
S A
pagina 90
km 27+500 - apa analizata prezinta depasiri ale limitelor admise (Legea nr.
458/2002 modif. si completata prin legea nr. 311/2004) pentru indicatorul Fier.
Km 43+350 - apa analizata prezinta depasiri ale limitelor admise (Legea nr.
458/2002 modif. si completata prin legea nr. 311/2004) pentru indicatorii pH,
Fier si Nichel.
Km 54+050 - apa analizata prezinta depasiri ale limitelor admise (Legea nr.
458/2002 modif. si completata prin legea nr. 311/2004) pentru indicatorul
Azotati.
Km 71+750 - apa analizata prezinta depasiri ale limitelor admise (Legea nr.
458/2002 modif. si completata prin legea nr. 311/2004) pentru indicatorii
amoniu si Fier.
Km 82+150 - apa analizata prezinta depasiri ale limitelor admise (Legea nr.
458/2002 modif. si completata prin legea nr. 311/2004) pentru indicatorul Fier.
Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in Rapoartele de incercare nr.
2609 - 2613 din 23.05.2008, anexate .
D.2.1.2.
D.2.1.2.1.
Apele de suprafata
Influenta autostrazii proiectate asupra apelor subterane si de suprafata si
invers
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 91
Traseului propus pentru tronsonul Orastie-Sibiu este amplasat intre lantul muntos
al Carpatilor Meridionali in sud si Raul Mures in nord. Directia de drenare este
inspre Raul Mures. Principalele rauri traversate de traseul propus sunt (de la vest
la est) Cugir, Sebes si Secas. Sectorul de la inceputul traseului propus
traverseaza raul Cugir cu un pod - km 9+360 km 9+450 si raul Sebes cu un pod
- km 27+397 km 27+537, ca parte componenta a sectorului Variantei Ocolitoare
Sebes. Al doilea sector al traseului propus se desfasoara in paralel cu raul Secas,
cursul de apa va fi traversat de doua ori in zona Variantei Ocolitoare Sebes si de
doua ori in sectorul curpins intre km 50 si km 54.
Clima in zona in care se desfasoara proiectul este de tip continental cu veri calde
si uscate si ierni reci. Cantitatea de precipitatii se incadreaza intre 600 mm/an in
zonele joase si cu mult peste 1000/an in munti. Furtunile ocazionale din perioada
verii pot produce cantitati considerabile de apa pluviala.
Principalele unitati hidrologice sunt:
Bazinul Cugir
Bazinul Cugir are o suprafata totala de 351 km2. Principalii afluenti ai raului Cugir
sunt: Raul Mic, Raul Mare si Chisa. Raul Cugir nu are un curs regulat, are un
debit mic insa nu este exclusa aparitia inundatiilor in perioadele cu precipitatii
abundente. Forma bazinului fiind lunga si subtire, timpul de deplasare al apelor
este mare iar inundatiile apar de-a lungul raului. Nu au fost inregistrate pana in
prezent inundatii mari in zona propusa pentru construirea podului din dreptul km
9+360 km 9+450.
Malul stang al raului Cugir din apropierea traversarii DN 7 este protejat de un dig.
Podul existent la drumul national DN7 are o lungime de 40 metri si o inaltime de 4
metri.
Bazinul Sebes
Bazinul Sebes este cea mai mare unitate hidrologica din zona proiectului.
Suprafata de captare a raului Sebes de la izvoarele sale in Muntii Carpati pana la
confluenta cu raurile Secas si Mures la Alba Iulia este de aproximativ 1300 km2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 92
Cursul raului Sebes este regularizat prin 4 baraje amplasate in amonte. Ultimul
dintre aceste patru baraje se afla la Petresti si regleaza debitul de apa care va
trece prin orasul Sebes si pe langa traseul propus pentru tronsonul Orastie - Sibiu.
In orasul Sebes, raul este indiguit complet printr-un canal de beton.
Bazinul Secas are suprafata de aproximativ 600 km. Raul Sebes, lung de 93 km.
izvoraste din Muntii Cibinului, de sub Varful Cindrel. Bazinul asigura drenarea
pentru zona situata in estul raului Sebes, inspre Raul Mures. Din partea de nord
trei sub-bazine mari se alatura cursului principal al raului.
Sebesul isi dobandeste cei mai multi afluenti din Muntii Cindrel, astfel: Cibinul,
Bistra, Dobra, Nedeiul, Valea Varului si Bredetelul. In perioadele cu precipitatiilor
abundente Raul Secas inunda in mod sporadic.
Unitati de drenaj
Traseul propus pentru tronsonul Orastie - Sibiu este impartit in 7 unitati de drenaj.
Tabel 21 . Unitati de drenaj
Unitatea
1. Orastie-Cugir
2. Podul Cugir - Paraul Pianu
3. Podul Pianu - Podul Sebes
4. Podul Sebes Podul Secas
5. Podul Secas-Podul Amnas
6. Podul Amnas pana la Viaductul Aciliu
7. Viadictul Aciliu finalul proiectului
De la km
0+000
9+400
21+000
27+500
32+200
57+000
63+000
Pana la
9+400
21+000
27+500
32+200
57+000
63+000
Punctul final al
proiectului
E C O N O M I C
S A
pagina 93
Pentru realizarea drenarii noului rutier propus in zona este necesara construirea
unui podet de acelasi dimensiuni astfel incat rampele de acces sa traverseze
canalul plus alte podete de dimensiuni standard minime .
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 94
D.2.1.2.2.
E C O N O M I C
S A
pagina 95
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 96
Tabelul 22. Rezultatele analizelor privind calitatea apelor de suprafata din zona sectorului de autostrada Orastie - Sibiu
Cursul de apa
Parametru analizat
UM
Raul
Cugir
pH
Materii in suspensie
CCO-Cr
CBO5
Agenti de suprafata
anionici
Azot amoniacal
Azotati
Azotiti
Fosfati
Fosfor total
Fenol
Hidrocarburi
Cloruri
Unit. pH
mg/l
mg O2/l
mg O2/l
5.35
90.0
30.28
8.8
6.45
88.0
52.75
15.4
7.99
80.0
34.10
12.6
6.06
52.0
25.26
7.2
5.42
92.0
33.23
9.4
6.68
80.0
12.15
3.4
6.80
72.0
12.51
3.2
6.76
68.0
12.07
3.4
6.72
76.0
18.53
5.2
7.66
60.0
22.99
6.4
mg/l
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
<0.03
0,10......>0,50
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
0.186
1.37
<0.02
0.144
0.073
<0.005
0.236
2.13
0.232
0.359 0.243 0.279 0.396
1.66
2.20
2.24 0.742 2.87
0.022
0.079 0.039 0.029 0.082
0.080
0.060 0.076 0.038 0.192
0.050
0.196 0.087 0.114 0.149
<0.005 <0.005 <0.005 <0.005 <0.005
0.136
0.112
0.08 <0.05 <0.05
138.90 16.70
5.68
1.07 300.18
0.700
0.381
9.12
6.72
0.179
0.118
0.362
0.187
0.272
0.171
<0.005 <0.005
<0.005 <0.05
43.98
34.56
0.546
5.18
0.091
0.305
0.216
<0.005
0.066
30.20
0.458
3.13
0.047
0.063
0.116
<0.005
<0.05
33.04
0.563
1.08
0.029
0.074
0.089
<0.005
0.07
1.42
0.492
3.81
0.099
0.089
0.183
<0.005
0.186
9.73
0,4........>3,2
1...........>11.2
0,01.......>
0,1.......>0,09
0,15.....>1,2
0,001.....>0,050
25....>300
Paraul
Amnas
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S R L
pagina97
*Nota: Valorile incluse in tabel, se refera la clasele de calitate, respectiv prima valoare din sir corespunde clasei I de calitate, iar ultima valoare corespunde clasei V de calitate.
D.2.2.2.
Consum
Menajer mc/an
Total mc/an
retea
subteran
38000
17100
55100
In perioada de executie
D.2.3.1.1.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 98
E C O N O M I C
S A
pagina 99
D.2.3.1.3.
Cgrasimi 25 mg/l.
Apele uzate fecaloid menajere provenite din organizarea de santier urmeaza sa fie
evacuate in mediu dupa preepurare in decantorul cu separator de grasimi si
hidrocarburi.
CBO5: 2737.5 mc/an x 0.80 x 100 mg/l = 219000 mg/l = 219 kg/l
E C O N O M I C
S A
pagina 100
CBO5: 75%;
E C O N O M I C
S A
pagina 101
Sursa apelor
uzate. Proces
tehnologic
Executie drum
Operare
Totalul apelor
uzate
generate
mc/zi
mc/an
53.94
19689
menajere
mc/zi mc/an
6.57
2400
149.76 54665
120.76 44080
industriale
mc/zi mc/an
35.63 13007
-
pluviale
mc/zi mc/an
18.3
6679
29
10585
D.2.3.2.
In perioada de exploatare
D.2.3.2.1.
Emisii in apa
(kg/km/15 zile)
40
20
0.06
0.115
2.9
Traficul preconizat pe tronsonul de autostrada Orastie Sibiu (sector OrastieSebes) este prezentat in tabelul urmator :
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 102
Tabel 27. Trafic prognozat tronsonul Orastie Sibiu, sector Orastie - Sebes
Anul
2013
2020
2030
Traficul prognozat
(vehicule/zi)
23252
27344
36841
Traficul preconizat pe tronsonul de autostrada Orastie Sibiu (sector SebesSibiu) este prezentat in tabelul urmator:
Tabel 28. Trafic prognozat tronsonul Orastie Sibiu, sector Sebes - Sibiu
Anul
2013
2020
2030
Traficul prognozat
(vehicule/zi)
22234
26955
32268
Tabelul 29 - Debite masice ale poluantilor din apa bruta estimate pentru traficul prognozat,
la fiecare ploaie (kg/km 15 zile) Segment Orastie-Sebes
Poluant
Pulberi in suspensie
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
Anul 2020
Anul 2030
46.50
23.25
0.046
0.133
3.37
54.68
27.34
0.054
0.157
3.96
73.68
36.84
0.073
0.211
5.34
Tabelul 30 - Debite masice ale poluantilor din apa bruta estimate pentru traficul rutier
prognozat, la fiecare ploaie (kg/km 15 zile) Segment Sebes-Sibiu
Poluant
Pulberi in suspensie
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
Anul 2020
Anul 2030
44.47
22.23
0.04
0.13
3.22
53.91
26.96
0.05
0.15
3.90
64.53
32.27
0.06
0.19
4.68
Q = S x i x in care:
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 103
Poluant
Pulberi in suspensie
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
2013
165.59
82.79
0.16
0.47
12.00
2020
194.72
97.36
0.19
0.56
14.10
2030
262.39
131.19
0.26
0.75
19.01
Valori admise
Cf. NTPA
001/2005
Valori admise
Cf. NTPA
002/2005
60 mg/dm3
350 mg/dm3
3
125 mg O2/dm 500 mg O2/dm3
0.2 mg/dm3
0.5 mg/dm3
0.5 mg/dm3
1.0 mg/dm3
3
5 mg/dm
20 mg/dm3
Poluant
Pulberi in suspensie
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
2013
158.36
79.16
0.14
0.46
11.46
2020
191.98
96.1
0.18
0.53
13.88
2030
229.80
114.92
0.21
0.67
16.66
Valori admise
Cf. NTPA
001/2005
Valori admise
Cf. NTPA
002/2005
60 mg/dm3
350 mg/dm3
125 mg O2/dm3 500 mg O2/dm3
3
3
0.2 mg/dm
0.5 mg/dm
3
3
0.5 mg/dm
1.0 mg/dm
5 mg/dm3
20 mg/dm3
E C O N O M I C
S A
pagina 104
D.2.4.2.
E C O N O M I C
S A
pagina 105
D.2.4.4.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 106
D.2.4.5.
In perioada de executie
In executia lucrarilor, pentru diminuarea si eliminarea impactului asupra calitatii
apei se recomanda ca la amplasarea organizarilor de santier sa se tina cont de
zonele sensibile identificate, care trebuie evitate (v. Tabelul 16). Pe transonul
Orastie-Sibiu se prevad maxim 3 organizatii de santier.
Locurile unde vor fi amplasate aceste organizari trebuie sa fie astfel stabilite astfel
incat sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin emisii atmosferice,
prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de
manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta
materialele in cursurile de apa de suprafata, prin producerea de zgomot etc).
De asemenea, se recomanda ca suprafetele ocupate sa fie cat mai reduse, pentru
a nu scoate din circuitul actual suprafete prea mari de teren.
Pentru limitarea sau eliminarea impactului se prevad unele lucrari speciale:
instalatii de epurare a apelor uzate provenite de la organizarea de santier,
decantor pentru slamul de la statia de betoane etc.
Daca nu pot fi racordate la reteaua de canalizare oraseneasca, pentru
organizarile de santier si bazele de productie se recomanda proiectarea unui
sistem de canalizare, epurare si evacuare atat a apelor menajere, provenite de la
cantina, spatii igienico-sanitare, cat si pentru apele meteorice care spala platforma
organizarii. Functie de numarul de persoane care vor utiliza apa in scop menajer
se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor
vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad
ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar
sau pe terenul inconjurator.
Platforma organizarii de santier (inclusiv a bazelor de productie) trebuie proiectata
astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau
rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare,
sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa va fi evacuata in reteaua de
canalizare sau va fi introdusa in decantoarele prevazute pentru ape menajere.
In executia lucrarilor, pentru diminuarea si eliminarea impactului asupra calitatii
apei se recomanda ca ca organizarile de santier sa fie amplasate departe de
cursurile de apa, paduri si localitati.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 107
D.2.5.2.
In perioada de operare
In perioada de operare principala sursa de poluare o reprezinta apele pluviale
care spala structura rutiera. Apele care se scurg de pe structura rutiera contin o
serie de poluanti cum ar fi metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cd etc.), hidrocarburi
(uleiuri minerale, grasimi, petrol), iar in perioadele de iarna sare (NaCl) folosita ca
agent de indepartare a ghetii. Concentratia acestor poluanti depinde mai mult sau
mai putin de nivel de trafic marita ocazional de efectele primei spalari (referindune aici la concentratia mai mare de poluanti in timpul primei faze de scurgere a
apei).
In urma dizolvarii sarii (NaCl), reteaua cristalina ionica este distrusa iar ionii
componenti trec in solutie sub forma de ioni solvatati, astfel ionii de Na+ se pot fixa
la suprafata solului, iar ionii de Cl- sunt mult mai mobili si pot ajunge in apa
subterana. In ceea ce priveste utilizarea sarii pe timp de iarna, nu se cunosc
cazuri de poluare semnificativa datorate spalarii sarii de pe autostrazi. Se
apreciaza ca, in anii cu ierni aspre (20 de viscole per sezon) sunt necesare pentru
un drum cu 4 benzi si lungimea de 40 km, 450 tone de sare.
In conditiile in care MZA (Media Zilnica Anuala de Trafic se exprima in
autovehicule fizice sau in autovehicule - etalon in 24 de ore) este mai mare de
20.000 se recomanda tratarea apei pluviale inainte de infiltrarea sau deversarea
in emisarul natural.
Tratamentul standard consta intr-o prima faza in indepartarea hidrocarburilor si a
suspensiilor cu ajutorul separatoarelor ulei/grasime prin flotatie si sedimentare.
Bazinul de sedimentare se goleste in mod normal in emisarul natural printr-un
dispozitiv de reglare care controleaza fluxul la o viteza constanta indiferent de
nivelul din rezervor. Bazinele de sedimentare servesc si la atenuarea inundarii.
E C O N O M I C
S A
pagina 108
Apa evacuata
Rezervor de infiltrare
Infiltrare in
panza freatica
Rezervor de retinere
In receptori naturali
Decantor si separator
de produse petroliere
Aplicarea uneia dintre aceste optiuni de tratare depinde de: reglementarile locale
de mediu; vecinatatea apei de suprafata si/sau a sistemului de canalizare in care
apa uzata va fi deversata; geometria drumului si a coridorului.
Se estimeaza ca in medie pe kilometru, vor fi necesare un decantor si separator de
uleiuri minerale si produse petroliere si un rezervor (aproximativ 195 ).
Se considera ca eficienta bazinelor decantoare si separatorelor de produse
petroliere este urmatoare:
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 109
Tabelul. 33 Concentratiile poluantilor din apa epurata estimate pentru traficul prognozat,
(mg/l) sector Orastie-Sebes
Indicatori
chimici
Suspensii
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
Concentratii
poluanti
2013
41,3975
8,279
0,024
0,0705
0,6
Concentratii
poluanti
2020
48,68
9,736
0,0285
0,084
0,705
Concentratii
poluanti
2030
55,5975
13,119
0,039
0,0125
0,9505
Valori admise
Cf. NTPA-001
60
40
0,2
0,5
1
Tabelul. 34 Concentratiile poluantilor din apa epurata estimate pentru traficul prognozat,
(mg/l) sector Sebes-Sibiu
Indicatori
chimici
Suspensii
CCO
Plumb
Zinc
Hidrocarburi
Concentratii
poluanti
2013
39,59
7,916
0,021
0,069
0,573
Concentratii
poluanti
2020
47,995
9,61
0,027
0,0795
0,694
Concentratii
poluanti
2030
57,45
11,492
0,0315
0,0105
0,833
Valori admise
Cf. NTPA-001
60
40
0,2
0,5
1
Tipul de separator din STAS este cunoscut drept concept Extended Gravity
Water Separation.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 110
D.3.
AERUL
E C O N O M I C
S A
pagina 111
m (in zona montana) cea mai mare ariditate inregistrandu-se in luna februarie, iar
cea mai mare umiditate in iunie.
Radiatia solara globala prezinta valori care descresc treptat dinspre extremitatea
vestica, unde se inregistreaza peste 112.5 kcal/cm2an catre dealuri din partea
central-estica unde totalizeaza 120 kcal/cm2an si catre culmile montane din est,
unde scad sub 112.5 120 kcal/cm2.
Stratul de zapada creste atat ca durata cat si ca grosime de la vest catre est.
Grosimile medii ating valori maxime de 5.2 cm (in ianuarie) si de 50-60 cm pe
culmile muntoase cele mai inalte (in februarie si in martie).
Traseul
propus
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 112
Aerul reprezinta vectorul care conduce la efecte globale asupra mediului, care isi
au cauza in poluarea atmosferei si anume: precipitatiile acide, degradarea stratului
de ozon stratosferic, efectul de incalzire globala, cunoscut si sub denumirea de
efect de sera. Calitatea aerului este influentata de sursele antropice cu potential
semnificativ de emisie in atmosfera.
Zona Copsa Mica si zona Medias - poluarea in zona, avnd ca sursa principala
influenta agentului economic S.C. SOMETRA S.A. In aceste zone la nivelul
anului 2007 s-au inregistrat depasiri ale valorilor medii si maxime in continutul
de Pb, Cd din pulberile in suspensie. Se mentioneaza ca aceasta localitate
este la o distanta apreciabila de traseul de autostrada propus.
Din inventarul emisiilor semnalate judetului Hunedoara se constata urmatoarele:
E C O N O M I C
S A
pagina 113
Pulberi totale in
suspensie
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.157
NH3
NO2
SO2
0.072
0.046
0.057
0.075
0.039
0.038
0.065
0.065
0.065
0.066
0.065
0.066
0.006
0.006
0.006
0.006
0.006
0.006
0.078
0.062
0.067
0.008
<0.078
0.094
0.078
0.236
0.078
0.106
0.051
0.053
0.063
0.071
0.068
0.065
0.066
0.065
0.065
0.007
0.007
0.007
0.006
0.006
0.35**
0.21**
0.4*
0.5*
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 114
manipularea materialelor;
E C O N O M I C
S A
pagina 115
puterea motorului;
oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan,
mici cantitati de amoniac,
compusi organici volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din
evaporarea benzinei din carburatoare si rezervoare)
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 116
particule incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).
Emisiile au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament) dar, turbulenta
creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de
temperatura dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime
de emisie de circa 2 m (conform informatiilor din literatura de specialitate).
Traficul pe tronsonul Orastie Sibiu se va desfasura fluent de la intrarea pe acest
tronson pana la capatul acestuia.
Ca urmare, sursa reprezentata de traficul rutier pe tronsonul de autostrada
Orastie Sibiu este o sursa liniara cu inaltimea efectiva de emisie de circa 2 m,
libera.
Date fiind caracteristicile fizice ale acestei surse nu se pune problema determinarii
concentratiilor de poluanti in emisie.
Ratele de emisie vor fi, desigur, variabile in timp, fiind functie de intensitatea si de
structura (categoriile de vehicule) traficului la un moment dat. Este deosebit de
dificil sa se estimeze o variatie temporala a emisiilor, estimare care, fiind
dependenta de o multitudine de variabile independente este, a priori, supusa unor
erori notabile.
Ca urmare, estimarea ratelor de emisie (debite masice) s-a facut luand ca baza
de timp o zi (24 h) si considerand-o ca medie pentru un an. De altfel, aceasta
baza de timp a fost utilizata si pentru prognoza traficului.
Desigur, se poate aprecia ca, in decurs de 24 ore intensitatea traficului si,
respectiv ratele de emisie, vor fi mai mari ziua. De asemenea, se poate aprecia ca
in cursul anului intensitatea traficului si deci ratele de emisie a poluantilor vor fi
mai mari in sezonul estival.
Debitele masice de poluanti rezultati din traficul rutier pe tronsonul de autostrada
Orastie Sibiu s-au determinat cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007
(metodologia simpla). Se mentioneaza faptul ca nu s-a putut utiliza Programul
COPERT (metodologia detaliata) datorita lipsei bazei de date cerute de acest
program, baza de date care nu exista nici la nivel national. Totusi, in masura
posibilului s-au luat in considerare multe elemente din programul COPERT (de
exemplu: consumul de carburanti in functie de viteza, reducerea emisiilor in
functie de sistemele de control si in acord cu legislatia UE).
Calculul debitelor masice de poluanti s-a facut pe baza datelor furnizate de
proiectant privind prognoza traficului si pe baza urmatoarelor elemente:
automobile:
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 117
- 60% pe benzina
- 40% pe motorina
vehicule cu 2 si 3 axe:
- 50% vehicule usoare, din care 20% pe benzina si 80% pe motorina;
- 50% vehicule grele, din care 20% pe benzina si 80% pe motorina.
TIR-uri
- 100% vehicule grele pe motorina.
Autobuze:
- 100% vehicule pe motorina
Aceasta structura a fost utilizata pentru toti anii pentru care s-au calculat emisiile,
respectiv 2013 si 2035.
Alte consideratii:
Tabel 36 Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2013 tronsonul Orastie - Sebes
Nr. veh. categorie
Categorie
Emisii [g/zi]
NOx
CO
PM (inclusiv
PM10)
9859
Automobile benzina
14844.6
313417.6
1980.229
6572
Automobile Diesel
161916
87159.24
10636.12
1604
Vehicule 2 axe
39518.15
21272.58
2595.914
547
Vehicule 3 axe
55126.66
1475.657
316.166
628
Autobuze
60795.26
1530.776
381.1332
4030
RT
457104.8
10714.96
2329.34
NOx
CO
PM(inclusiv
PM10)
15756
Automobile benzina
17758.59
500883.2
3164.671
10504
Automobile Diesel
84152.63
139306.3
16999.67
2564
Vehicule 2 axe
20541.45
34004.31
4149.578
873
Vehicule 3 axe
53336.09
2399.294
540.8743
1004
Autobuze
57625.74
2491.279
609.3276
6441
RT
412994.1
17341.82
3722.898
646408.6
696426.2
29187.02
Total
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 118
Total
789305.5
435570.8
18238.91
Tabel 37 Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2035 - tronsonul Orastie - Sebes
Nr. veh. categorie
Categorie
Emisii [g/zi]
Tabel 38 Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2013 - tronsonul Sebes - Sibiu
Nr. veh. categorie
Categorie
Emisii [g/zi]
NOx
CO
PM(inclusiv PM10)
8215
Automobile benzina
22855.28
482549.1
3048.833
5476
Automobile Diesel
249286.7
134190.8
16375.43
2344
Vehicule 2 axe
106707.1
57440.33
7009.498
1085
Vehicule 3 axe
202044.7
5408.432
1158.78
887
Autobuze
158663.5
3995.021
994.6818
5075
RT
1063629
24932.46
5420.1
Total
1803186
708516.1
34007.32
Tabel 39 Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2035 - tronsonul Sebes - Sibiu
Nr. veh. categorie
Categorie
Emisii [g/zi]
NOx
CO
PM (inclusiv
PM10)
12565
Automobile benzina
26167.87
738068.1
4663.248
8376
Automobile Diesel
123991.8
205256.1
25047.59
3586
Vehicule 2 axe
53084.37
87875.86
10723.57
1660
Vehicule 3 axe
187395.2
8429.867
1900.35
1356
Autobuze
143808.9
6217.157
1520.618
7763
RT
919736.8
38620.18
8290.884
1454185
1084467
52146.27
Total
Este cert ca, in conditiile atingerii nivelurilor de trafic estimate, debitele masice de
poluanti prezentate in tabele reprezinta o maximizare a situatiei, cel putin pentru
anul 2035.
Alte surse potentiale de poluare a aerului ar putea fi activitatile desfasurate in
cadrul obiectivelor economice, sociale, turistice, etc., care se vor construi ulterior
la marginea tronsonului de autostrada
D.3.4. Prognozarea poluarii aerului
D.3.4.1.
In perioada de constructie
Atmosfera este considerata cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele
evacuate afectand direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul
uman cat si toate celelalte componente ale mediului natural si artificial (construit).
E C O N O M I C
S A
pagina 119
Emisiile datorate arderii combustibililor cuprind poluanti comuni (NOx, SO2, CO,
particule), substante cu potential cancerigen (cadmiu, nichel, crom si hidrocarburi
aromatice policiclice), protoxid de azot (N2O) substanta incriminata in epuizarea
stratului de ozon stratosferic, metan - care impreuna cu CO2 au efecte la scara
globala asupra mediului, fiind gaze care contribuie la aparitia efectului de sera.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 120
12300 l.
- Pentru utilaje
11600 l.
------------------------------------------------------------------TOTAL
23900 l
Natura poluantului
NOx
CO
VOC
Pulberi (inclusiv PM10)
SO2
CH4
N2O
Emisii
(gr/kg)
50
20
8
4
10
0,243
0,122
Emisii zilnice
(kg)
522
208.8
83.5
41.7
104.4
2.5
1.27
Emisii orare
(kg)
52.2
20.9
8.35
4.1
10.4
0.25
0.12
E C O N O M I C
S A
pagina 121
Tabelul 41 - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din circulatia
mijloacelor de transport.
Natura poluantului
NOx
CO
VOC
Pulberi (inclusiv PM10)
SO2
CH4
N2O
Emisii
(gr/kg)
42,3
36,4
8,16
4,0
10,0
0,243
0,122
Emisii zilnice
(kg)
468
402.9
90.3
44.2
110.7
2.69
1.35
Emisii orare
(kg)
46.8
40.2
9.03
4.4
11.0
0.26
0.13
Mijloace
de transport
Utilaje
Total
468
402.9
90.3
44.2
110.7
2.69
1.35
522
208.8
83.5
41.7
104.4
2.5
1.27
990
611.7
173.8
85.9
215.1
5.19
2.62
s S W
E k 1.7
12 48 2.7
0,7
w 365 p
kg/km
4 365
E = factor de emisie
K factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor
K = 1,0 pentru d 30m
s = continutul in praf al suprafetei drumului (S = 12)
S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h)
E C O N O M I C
S A
pagina 122
W = greutatea vehiculelor (W = 16 - 40 t 25 t)
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 123
Se pot realiza valori ale concentratiei de 1,0 - 1,2 mg/mc si chiar mai mari.
Particulele in suspensie in aer provenite din activitatea utilajelor se adauga celor
provenite din mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfasoara ambele
activitati.
Natura poluantului
CO
NOx
SO2
COV
Particule (inclusiv PM10)
0,036
0,075
0,056
0,069
0,022
E C O N O M I C
S A
pagina 124
Factor de emisie
kg/Mg
0,014
0,13
260,0
0,04
80,0
Din depozitare
Din activitatea de distributie
La umplerea capacitatilor
Factori de emisie
(kg/mc zi)
0.12
0.212
0.004
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 125
Sursa emisiilor
D.3.4.1.2.
E C O N O M I C
S A
pagina 126
In perioada de exploatare
Dispersia poluantilor in atmosfera
Evaluarea impactului surselor specifice perioadei de operare a tronsonului
Orastie-Sibiu asupra calitatii aerului s-a facut in conformitate cu metodologia
prezentata in sectiunea anterioara.
Sursa specifica acestei perioade este traficul rutier pe autostrada.
Modelarea matematica a campurilor de concentratii s-a efectuat cu modelul
TRAFIC, model care are la baza solutia gaussiana a ecuatiei difuziei turbulente si
pe formulele elaborate de Hanna pentru surse liniare.
Calculul (si reprezentarea grafica a rezultatelor a fost facuta pentru urmatorii
poluanti):
NOx, CO si particule in suspensie (ca PM10), pentru anul 2013 si pentru cea mai
mare intensitate a traficului - anul 2035.
Astfel, cele mai mari valori ale concentratiilor pot atinge:
Tronsonul Orastie Sebes
NOx: 164.4 g/m3 (de 1.2 ori mai mica decat valoarea limita admisa pentru
sanatate umana) medie orara;
CO: 90.7 *10-3 mg/m3 (0.0907 mg/m3) (de 110 ori mai mica decat valoarea
limita admisa pentru sanatate umana) ca medie glisanta pe 8 ore;
PM10 : 38.0 g/m3 (de 1.3 ori mai mica decat valoarea limita admisa pentru
sanatate umana) ca medie zilnica
Aceste valori se ating pana la distante de 50 m transversal pe cale. La distante de
150 m perpendicular pe cale, valorile scad la 30 g/m3 pentru NOx, 2 g/m3 pentru
PM10 si la 10 *10-3 mg/m3pentru CO.
NOx: 134.7 g/m3 (de 1.5 ori mai mica decat valoarea limita admisa pentru
sanatate umana) ca medie orara;
PM10: 40.1 g/m3 (de 1.25 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) ca medie zilnica;
CO: 145.1 *10-3 mg/m3 (0.145 mg/m3) (de 69 ori mai mica decat valoarea
limita admisa pentru sanatate umana) ca medie pe 8 ore.
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 127
Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana
la distanta de 50 m (22.1 g/m3, de 1.8 ori mai mica decat VL, de 1.4 ori mai mica
decat limita pentru protectia ecosistemelor). La distante de 150 m, concentratiile
medii de NOx pe termen lung scad la 4 g/m3. Cea mai mare valoare a
concentratiei medii anuale de PM10 este de 5.1 g/m3 de 8 de ori mai mica decat
VL.
La distante de 150 m de cale valorile scad la: 48 g/m3 pentru NOx, 5 g/m3
pentru PM10 si 8 g/m3 pentru CO.
Concentratiile medii pe termen lung prezinta, la distante de 50 m de cale 18.1
g/m3 pentru NOx (sub VL si sub valoarea limita prevazuta pentru protectia
ecosistemelor), 8.2 g/m3 pentru PM10. La distante de 150 m de cale acestea scad
la 4 g/m3 pentru NOx, si 0,5 g/m3 pentru PM10.
Tronsonul Sebes - Sibiu
NOx: 165.0 g/m3 (de 1.2 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) medie orara;
CO: 85.3 *10-3 mg/m3 (0.0853 mg/m3) (de 117 ori mai mica decat valoarea
limita admisa pentru sanatate umana) ca medie glisanta pe 8 ore;
PM10 : 38.6 g/m3 (de 1.3 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) ca medie zilnica
Aceste valori se ating pana la distante de 50 m transversal pe cale. La distante de
150 m perpendicular pe cale, valorile scad la 30 g/m3 pentru NOx, 2 g/m3 pentru
PM10 si la 10 g/m3 pentru CO.
Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana
la distanta de 50 m (25.6 g/m3, de 1.17 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana , de 1.4 ori mai mica decat limita pentru protectia
ecosistemelor). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung
scad la 4 g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este
de 5.5 g/m3 de 7.2 de ori mai mica decat valoarea limita admisa pentru
sanatate umana.
la nivelul anului 2035:
NOx: 155.1 g/m3 (de 1.3 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) ca medie orara;
PM10: 42.8 g/m3 (de 1.16 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) ca medie zilnica;
CO: 130.6 *10-3 mg/m3 (0.130 mg/m3) (de 77 ori mai mica decat valoarea
limita admisa pentru sanatate umana) ca medie pe 8 ore.
La distante de 150 m de cale valorile scad la: 50 g/m3 pentru NOx, 6 g/m3
pentru PM10 si 7 10-3 mg/m3 pentru CO.
E C O N O M I C
S A
pagina 128
Concentratii medii pe
termen scurt
Sector Orastie-Sebes
NOx
25.6 g/mc
CO
PM10
5.5 g/mc
Sector Sebes-Sibiu
NOx
CO
PM10
23.4 g/mc
8.4 g/mc
NO2
Prag
Prag
superior inferior
140
g/mc
Prag
superior
Prag
inferior
100
g/mc
SO2
125 g/mc
75 g/mc
50 g/mc
Pulberi
50 g/mc
30 g/mc
20 g/mc
10
7 mg/m
3
mg/m (mediile (mediile la
la 8 ore)
8 ore
CO
Limita
Prag
Prag
superior inferior
40
g/mc
32
g/mc
26
g/mc
20
g/mc
14
g/mc
10
g/mc
5 mg/m
(mediile la 8
ore
E C O N O M I C
S A
pagina 129
In perioada de constructie
Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura
in faza de executie a structurii rutiere sunt surse libere, deschise si au cu totul alte
particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare,
nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in
atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea
pulberilor se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment si
asfaltice.
Montarea de sisteme de captare - epurare (retinere particule) este necesara la
urmatoarele instalatii:
silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare scuturare) - eficienta de 99%;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 130
activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 131
In perioada de operare
Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in
perioada de operare curenta este traficul rutier de pe autostrada, reprezentand
surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor
instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.
Sistemele pentru reducerea emisiilor specifice autovehiculelor se afla in prezent
inca intr-o proportie redusa in Romania. Pe masura evolutiei tehnologiilor de
fabricare a motoarelor autohtone si a legislatiei nationale in domeniu aceste
sisteme vor evolua in urmatorii 20 de ani, cu efecte benefice asupra calitatii
mediului.
Mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de
monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi
puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se estimeaza ca emisiile in atmosfera afecteaza o zona adiacenta traseului
autostrazii la o distanta de aproximativ 50 m.
De asemenea se propun in proiectare masuri pentru diminuare impactului
emisiilor in atmosfera fata de zonele locuite prin:
D.4.
SOLUL
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 132
Straturile de suprafata din terasele raurilor prezinta o compozitie variabila. Cel mai
adesea se intalnesc in alternanta straturi de praf argilos-nisipos, argila
nisipoasaprafoasa, argila (pe alocuri se inalnesc si concretiuni de carbonati), nisip
argilos sau prafos, nisipuri cu granulatie diferita (de la fina la foarte mare) si pietris
cu bolovanis (de regula cu matrice nisipoasa). Solurile coezive prezinta, de
regula, o consistenta vartoasa; in anumite locatii s-au inregistrat soluri plastic
consistente. Gradul de compactare a solurilor non-coezive variaza, de regula,
intre mediu si dens.
De la km 26 (Lancram) la km 45 (Cunta) varianta ocolitoare Sebes si traseul
dintre nodul rutier Sebes sud si Cunta traverseaza in principal depuneri holocene
din lunca raului si canaluri. In anumite locatii de-a lungul marginii sudice a vaii
raului Secas sunt traversate depuneri sedimentare, usor consolidate si de varsta
sarmatica (indeobste marna si gresie, pe alocuri conglomerate; rocile sunt, in
parte, degradate pana la nivel de argila, nisi psi pietris nisipos, din cauza erodarii
lor).
De-a lungul acestui tronson, grosimea preconizata a stratului de sol vegetal
variaza intre 0 si 0.4 m. Ultimii metri de la suprafata secventei de sol din campia
aluvionara constau in principal din argila, argila prafoasa, argila nisipoasa, praf
nisipos-argilos si nisip argilos. Se estimeaza ca sunt prezente depuneri cu
granulatie grosiera (nisip, pietris) in vecinatatea raului Sebes. S-a consemnat
prezenta argilei si a argilei prafoase, cu ramasite de compusi carbonici (marna
degradata) din secventa sarmatica expusa de-a lungul marginii sudice a vaii raului
Secas.
De la Km 45 (Cunta) la km 66 (Saliste) la est de Cunta, traseul intra in valea raului
Secas, inaintand pe o distanta de aproximativ patru kilometri la sud de rau, in
cadrul campiei inundabile. La nord de Miercurea Sibiului traverseaza raul de doua
ori, iar pe urmatorii doi sau trei km inainteaza paralel cu poalele unui podis vast,
alcatuit in principal din roci de varsta panonica. Baza vaii este alcatuita din argile
si prafuri de varsta pleistocena, care pot contine, de asemenea, cantitati
semnificative de nisip. Intreaga secventa de sol/roci de varsta panonica, avand o
grosime de peste 100 m contine un complex inferior alcatuit din marne si argile si
un complex superior, alcatuit din gresie usor comentata si conglomerate, cu
straturi intercalate de marna si argila.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 133
Versantii nordici ai vaii raului Secas sunt extrem de instabili si au fost afectati de
numeroase surpari, alunecari si tasari de diverse varste si adancimi (de la
superficiale la adanci, rotationale, planare si in forma de lobi, secventiale si
multiple).
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 134
Solurile superficiale din sectiunile sapate in deal dintre Apoldu de Jos si Saliste
sunt alcatuite din argila, argila nisipoasa-prafoasa si, pe alocuri praf argilos.
Consistenta acestor soluri este de la plastic vartoasa la plastic tare, in majoritatea
cazurilor, insa in anumite locuri, la sud-est de Apoldu de Jos, solurile sunt plastic
moi. In preajma zonei Aciliu-Saliste s-a consemnat prezenta solurilor care se pot
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 135
nichel
Km 1+300
Km 11+200
Km 21+050
Km 27+600
Km 33+500
Km 45+350 - localitatea Baile Miercurea Sibiului
Km 54+050
Km 57+200
Km 66+150 nod rutier Salistea
Km 71+750
Km 82+150
Valoare normala
Folosinta sensibila pragul de alerta
Folosinta sensibila pragul de interventie
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.54
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
1.73
1
3
5
40.77
21.52
19.83
440.04
27.12
17.40
35.64
30.43
25.18
17.43
35.14
20
100
200
739.89
1002.95
590.08
971.67
942.73
770.30
505.48
769.49
834.23
632.79
587.31
900
1500
2500
62.29
30.72
26.97
31.63
33.98
28.90
51.46
44.96
27.03
16.69
44.32
20
75
150
5
10
250
500
2000
4000
200
500
prod.
petroliere
51.26 113.16
32.1
40.57 57.61
32.0
31.36 53.07
25.5
229.46 494.66
1032
41.11 48.67
36.7
29.72 43.81
23.7
42.61 72.62
19.8
42.63 57.85
17.8
53.28 50.16
23.1
31.03 42.07
118.7
48.86 80.45
33.6
20
100
100
50
300
200
100
600
500
plumb
zinc
250
1000
700
1500
1000
2000
E C O N O M I C
S A
pagina 136
Suprafata (m2)
4 595 200
2 078 800
182 400
145 900
195 300
21 900
7 219 500
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 137
inerbari care vor reface covorul vegetal existent initial (vezi si capitolul B.3. Lucrari
de refacere). Durata refacerii este un ciclul biologic respectiv 1 an.
Organizarile de santier vor fi amplasate in afara zonelor mentionate in tabelul.16
Lucrarile de imbunatatiri funciare inclusiv de desecare care vor fi intersectate de
traseul autostrazii sunt inventariate cu ANIF si sunt prezentate in anexe (v. Acord
tehnic ANIF RA nr.3718/16.06.2008)
D.4.5. Principalele restrictii ale calitatii solurilor
Pricipalele restrictii ale calitatii solurilor se refera atat la degradari naturale cat si la
cele antropice reprezentate in zona studiata prin:
1.lucrari de excavare la zi (caramidarii, balastiere, gropi de imprumut);
2. degradari ale solului prin acoperire cu deponeuri (hade de steril, iazuri de
decantare, depozit de deseuri);
3. poluarea solului cu hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluari accidentale, etc.);
4. depozitari de deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara;
5. poluarea solului prin procese de eroziune de adancime si de suprafata;
6. poluarea solului prin acidifiere secundara;
7. poluarea solului prin exces de umiditate (freatic si stagnant)
D.4.6. Terenuri degradate
Terenurile agricole, pajitile i padurile din jurul centrelor industriale sunt aproape
inevitabil supuse unei poluari a carei intensitate este sesizabila de cele mai multe
ori doar in timp.
E C O N O M I C
S A
pagina 138
In perioada de executie
Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante
poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi
carburantii, combustibilii, vopselele, solventii etc. Aprovizionarea, depozitarea si
alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru
sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
Situatia este similara statiei de asfalt pentru combustibilul necesar prepararii
mixturilor asfaltice.
Se recomanda monitorizarea zonelor unde vor fi amplasate bazele de productie in
perioada de executie.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este
reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza
defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate,
aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele
afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor
sau zecilor de ani.
In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie ale
drumului sunt grupati dupa cum urmeaza:
Plouanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care
apar in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase
a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de
excavare, incarcare, transport, descarcare a pamintului pentru terasamente.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 139
D.4.7.2.
In perioada de operare
Principalele sursele de poluare a solului in perioada de operare a autostrazii
Orastie - Sibiu sunt:
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 140
In perioada de executie
Principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii
temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare
si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. Reconstructia ecologica a
zonei este obligatorie.
Impactul produs asupra solului de cumulul de activitati desfasurate in perioada de
executie este important. Toate suprafetele ocupate vor induce modificari
stucturale in profilul de sol.
Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi:
inlaturarea stratului de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile
executate pe ampriza drumului.
aparitia eroziunii.
E C O N O M I C
S A
pagina 141
Din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale particulelor in
suspensie nu ridica probleme, atata timp cat aceste sunt generate la
manevrarea volumelor de pamant insa pe suprafata particulelor sunt
acumulate cantitati considerabile de poluanti (in principal metale grele sau
particule de ciment) care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe
sol.
D.4.8.2.
In perioada de operare
Poluantii ce caracterizeaza calitatea aerului in perioada de exploatare sunt cei
rezultati ca urmare a traficului auto. Dintre acestia, NOX, SO2 si metalele grele (in
special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.
In tara noastra, pana in prezent nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca rezultat al
circulatiei rutiere cu exceptia unor perimetre urbane. Concentratiile de Pb, Ni, Zn
in sol in vecinatatea drumurilor s-au incadrat in prevederile Ordinului 756/1997
privind evaluarea poluarii mediului, respectiv au rezultat mai mici decat pragurile
de alerta pentru soluri mai putin sensibile.
Din emisiile totale de poluanti rezultati ca urmare a traficului se estimeaza ca 90%
se vor depune pe distante de pana la 100 m pe solul din ambele parti ale
carosabilului. Se va putea totodata delimita o zona sensibila ca fiind aceea
cuprinsa pe o latime de 30 m in ambele parti ale drumului si pe intreaga lungime a
autostrazii (aici va avea loc depunerea majoritatii cantitatilor de poluanti circa
80%).
Rezultat in urma proceselor de combustie din motoarele autovehiculelor ce
folosesc benzina cu plumb, debitele masice de Pb vor inregistra o scadere
considerabila in timp datorita reducerii numarului de utilizatori ai benzinei cu Pb.
Plumbul se acumuleaza in sol, avand o remanenta de pana la sute de ani.
Un rol important la incarcarea solului cu diversi poluanti il au si precipitatiile. Se
mentioneaza ca precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si
depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre
emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum
si a apei freatice.
Se recomanda urmarirea periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatilor
de depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului
In perioada de executie
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 142
E C O N O M I C
S A
pagina 143
D.4.9.2.
In perioada de operare
In perioda de operare se au in vedere urmatoarele masuri pentru protectia calitatii
solului:
D.5.
GEOLOGIA SUBSOLULUI
In anul 2007, la inceputul lunii iunie, au fost efectuate vizite si studii de teren pe
toata lungimea drumului existent si a traseelor de autostrada propuse. In urma
acestor vizite precum si a studierii hartilor geologice au putut fi identificate cauzele
alunecarilor de teren.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 144
E C O N O M I C
S A
pagina 145
E C O N O M I C
S A
pagina 146
Fig 13 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993
Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 147
BIODIVERSITATEA
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 148
Pe teritoriile din zona traseului de autostrada propus pot fi identificate mai multe
tipuri de habitate naturale printre care evidentiem: pajistile, tufarisuri, raurile,
padurile, zonele agricole.
Pe acest tronson vor fi strabatute bazinele hidrografice ale raurilor: Sebes, Cugir si
Secas. De asemenea sunt traversate si urmatoarele cursuri de apa: Paraul
Vaideiu, Raul Saratii si Raul Cioara, Paraul Pianu, Paraul Calnic, Paraul
Amnasului, Paraul Mag, Valea Salciilor, Valea Rusciorului, precum si diferite
canale de irigatie. Ecosistemele acvatice aflate in imediata vecinatate a
amplasamentului autostrazii pot fi afectate in situatia in care in albiile cursurilor de
apa vor fi transportate si/sau depozitate materiale de constructie necesare sau
care rezulta din lucrarile de constructie.
Repartitia geografica a vegetatiei si faunei in cele trei judete traversate este
conditionata de varietatea reliefului, masive muntoase si podisuri (dealuri inclusiv
depresiuni), precum si de conditiilor topoclimatice.
Vegetatia azonala, intalnita in special in luncile marilor rauri/paraurilor traversate,
se caracterizeaza prin prezenta unor zavoaie de salcie, a pajistilor de lunca in
care domina iarba moale.
Ecosistemul acvatic, din punct de vedere floristic este alcatuit din urmatoarele
benzi:
In aceste zone fauna diversa, bogata si eterogene, este adaptata, in cea mai
mare parte, conditiilor de viata ale domeniului forestier, multe specii avand o
valoare cinegetica deosebita. Cele mai reprezentative exemplare faunistice care
traiesc in paduri sunt: cerbul, mistretul, veverita, s.a.
Pe traseul acestui tronson, in judetul Alba au fost identificate urmatoarele situri de
importanta comnunitara:
La aproximativ km 16+000 al autostrazii - ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu, sit
identificat la o distanta de aproximativ 3.5 km si propus pentru urmatoarele
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 149
D.6.1.1.
Conservare
B
B
Izolare
C
A
Global
C
B
E C O N O M I C
S A
pagina 150
Din punct de vedere al densitatii relative a populatiei in sit, specia Vipera ursini
rakosiensis se situeaza la nivelul A (100 >= >15%) respectiv raportul procentual
intre populatia din sit si populatia de pe teritoriul national depaseste 15%.
Din punct de vedere al izolarii, populatia cu densitatea cea mai mare in sit specia
Vipera irsinii rakosiensis se incadreaza in categoria A populatie (aproape)
izolata.
Starea de conservare a speciilor de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a
Directivei 92/43/CEE este buna.
Din pnct de vedere al evaluarii globale a speciei dominante, valoarea este buna
B.
Subspeciile de Vipera ursini rakosiensis au fost declarate oficial disparute din
Transilvania, ultima aparitie fiind inregistrata in 1962. In 2002 membrii Scietatii
Herpetologice Romane au descoperit aceasta noua populatie. Studiile preliminare
facute pe un numar de aproximativ 50 de adulti si 50 de juvenili au condus la
concluzia ca este vorba de subspecia Vipera ursini rakosiensis.
Activitatile antropice si efectele lor in situl Pajistile lui Suciu, precum si in
vecinatate se prezinta in tabelul urmator:
Tabelul nr 51. Activitati antropice si efectele lor
Cod Activitate
Influenta
101
140
180
102
10
40
10
30
100
40
60
40
100
976
101
140
102
976
Intensitate
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Modificarea practicilor de cultivare
C
Pasunatul
B
Incendiere
C
Cosire/Taiere
B
Pagube produse de speciile introduse pentru
C
vanatoare
Activitati si consecinte in jurul sitului
Modificarea practicilor de cultivare
C
Pasunatul
A
Cosire/Taiere
B
Pagube produse de speciile introduse pentru
C
vanatoare
E C O N O M I C
S A
pagina 151
Situl Rapa Rosie, cod ROSCI 0211, are suprafata de 43 ha si este situat la
altitudinea medie de 321 m, cuprinsa intre 243 m si 434 m. Situl se extinde in
judetul Alba in regiunea biogeografica Continentala.
N 14
N 26
58
32
231
324
Pasuni
Habitate de paduri (Paduri de tranzitie)
Denumire habitat
Pajisti stepice subpanonice
Paduri din Tilio-Acerion pe versanti
abrupti, grohotisuri si ravene
%
10
30
Conservare Global
B
B
B
E C O N O M I C
S A
pagina 152
Adenophora lilifolia
Global
B
Denumire activitate
Intensitate Influenta (%)
A. Activitati si consecinte in interiorul sitului
Pasunatul
B
63
Planorism, delta plan, parapanta, balon
C
10
Eroziunea
B
10
B. Activitati si consecinte in jurul sitului
Pasunatul
A
0
Manevre militare
C
0
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 153
Rute de migrare
Caile de migrare ale pasarilor pe teritoriul Romaniei se prezinta in figurile
urmatoare:
Tronson
Orastie - Sibiu
Explicatie figura:
1 drumul estelbic; 2 drumul pontic; 3 drumul sarmatic (in sens strict); 4
drumul sarmatic (in sens larg); 5 drumul carpatic; 6 ruta (secundara) de
migratie pe valea Oltului; B ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S
drumul sudului; zona hasurata principalele locuri de hranire si aglomerare a
speciilor de pasari in perioada migratiei de toamna (sursa Victor Ciochia, 1984).
Tronson
Orastie - Sibiu
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 154
Explicatie figura:
1 drumul estelbic; 2 drumul pontic; 3 drumul sarmatic (in sens strict); 4
drumul sarmatic (in sens larg); 5 drumul carpatic; 6 ruta (secundara) de
migratie pe valea Oltului; B ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S
drumul sudului; zona hasurata principalele locuri de hranire si aglomerare a
speciilor de pasari in perioada migratiei de toamna (sursa Victor Ciochia, 1984)
In figura 17 sunt prezentate rutele de migratie a pasarilor pe teritoriul Romaniei in
perioada de primavara.
In figura 16 sunt prezentate rutele de migratie a pasarilor pe teritoriul Romaniei in
perioada de toamna.
Analizand hartile cu rutele de migratie, constatam ca traseul autostrazii nu se
integreaza in principalele cai de migratie a pasarilor si in consecinta, autostrada
nu va avea impact asupra acestor rute de migratie. Precizam ca in hartile
prezentate sunt figurate si rute secundare (vezi figura 17 ruta 6) de migrare in
perioada de primavara aflate in apropierea sectorului de autostrada studiat.
D.6.1.2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 155
In perioada de executie
D.6.2.1.1.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 156
In parcela 139C Padurea Dosu Mare (v. Anexe 2 Adresa Ocolului Silvic
Valea Frumoasei-Saliste) padurea este compusa din stejar 70%, gorun 20% si
paltin 10%, cu varsta de 50 ani pentru stejar si gorun iar pentru paltin de 45
ani. Diametrul copacilor este de 20-22 cm iar inaltimea de 17 m la stejar si
gorun si de 21 m la paltin. Densitatea copacilor din parcela este de 0.56 la
stejar, o.16 la gorun si 0.08 la paltin. Litiera este continua-normala, tipul de
flora: Carex pilosa. Tipul de padure: Taiere de productie.
E C O N O M I C
S A
pagina 157
E C O N O M I C
S A
pagina 158
D.6.2.1.2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 159
modificarea regimurile de curgere ale panzelor freatice, care pot fi blocate prin
noile constructii, deregland hidrologia zonei;
In perioada de operare
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 160
D.6.2.2.
Gazele emise din trafic contribuie atat la cresterea aciditatii atmosferei, cat si la
formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor
componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa). Prezenta metalelor in gazele
de esapament afecteaza calitatea solului si apelor si prin urmare starea de
sanatate a florei si faunei.
De asemenea, poate avea loc o poluarea a solului cu diferite deseuri (in special in
locurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defectiuni ale
autovehiculelor, precum si cu diferite substante provenite din accidente rutiere,
acestea avand un impact direct asupra faunei si florei locale.
Vegetatiei poate fi afectata si de lucrarile sezoniere de intretinere a sistemului
rutier. In perioada de iarna, pentru topirea ghetii de pe carosabil si pentru
curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare sau
fondanti chimici. O fractiune importanta din acestea sunt dispersate de circulatie si
de vant, iar restul se scurge de pe platforma odata cu apele de suprafata, astfel
incit este afectata negativ vegetatia situata in imediata vecinatate a partii
carosabile, precum si solul care devine saraturat.
Vegetatiei poate fi afectata si de apele pluviale care spala partea carosabila a
drumului. Aceste ape pot antrena reziduurile si deseurile rezultate din trafic,
materialele cazute din autovehicule ca urmare a lipsei de etanseitate. Odata cu
migrarea apei in profunzime de la suprafata se constata doua fenomene distincte
care pot avea ecou la o distanta foarte mare de zona de infiltrare. In prima faza se
produce infestarea solului care retine un procent important din substantele toxice
ce se pot acumula in plante, iar in cea de a doua faza are loc infestarea panzelor
de ape freatice
Zgomotul produs de traficul rutier este un alt factor care are un impact
considerabil asupra animalelor salbatice. Aparitia zgomotelor are consecinte
importante in tulburarea profunda a vietii animalelor salbatice, acestea
schimbandu-si traseele de migrare, de vanatoare si de hrana.
E C O N O M I C
S A
pagina 161
Bioxidul de sulf
medie anuala - 125 g/mc pentru a se mentine productia in cele mai multe
locuri si 50 g/mc pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul;
medie pe 30 min - 150 g/mc si, respectiv 75 g/mc entru cele doua situatii de
mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim
2,5 %).
poluantului,
umezeala.
constau in
concentratii
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 162
Pentru a reduce riscul accidentelor in care sunt implicate animale domesice sau
salbatice, proiectul prevede pasaje de trecere. Pentru trecerea animalelor de pe o
parte pe alta a drumului s-au prevazut podete uscate cu deschiderea de 2,3 si 4
Poluantul
atmosferic
Limita pentru
protectia
exosistemelor
Media de scurta
durata
Media anuala
164.4 g/mc
22.1 g/mc
30 g/mc
0.097 mg/mc
38.0 g/mc
5.1 g/mc
NOx
CO
PM10
Limita pentru
protectia
sanatatii
40 g/mc (limita
anuala)
10 mg/mc
(valoare
maxima a
mediilor pe 8
ore)
20 g/mc
(limita anuala)
Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating
pana la 50 m de autostrada si sunt de 1.8 ori mai mici decat limita admisa si
de 2.2 ori mai mica decat limita pentru protectia ecosistemelor. Cea mai mare
valoare a concentratiei medii anuale de pulberi 5.1 3 g/m3 este de 0.2 ori mai
mica decat limita admisa.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 163
In perioada de executie
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din
faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
D.6.3.2.
In perioada de operare
Masurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra vietii
salbatice in zonele de protectie speciale sunt:
cai de acces pentru animale prin prevederea unor pasaje subterane in zonele
de padure travesate de traseul autostrazii (la km 58+115, km 58+425, km
78+442 se prevad podete casetate pe autostrada ca pasaje pentru animale);
E C O N O M I C
S A
pagina 164
PEISAJUL
Alba: Sibot, Balomiru de Camp, Tartaria, Pianu de Jos, Vintu de Jos, Lancram,
Sebes, Rahau, Calnic, Cut, Cunta,;
Sibiu: Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Amnas, Aciliu, Saliste, Sacel, Cristian
si Sibiu.
Pe intreaga lungime, traseul este localizat in partea sudica a Depresiunii
Transilvaniei inconjurata de Muntii Carpati, la nord de Carpatii Meridionali. Partea
vestica a traseului autostrazii de la Orastie la Sebes se afla in vecinatatea raului
Mures si a afluentilor sai dintre care principali sunt raurile Sebes si Cugir.
E C O N O M I C
S A
pagina 165
bogatia de forme care fac din Rpa Rosie un monument de o rara frumusete
peisagistica. Pe abruptul Rpei Rosii solul este spalat, apar la zi argile, gresii,
conglomerate. Deasupra acestuia predomina cernoziomul levigat, putin roscat.
De o parte si de alta a Rpei Rosii se intlnesc solurile brune de padure si
regosolurile. Pseudorendzinele sunt adeseori asociate cu regosoluri formate
pe roci carbonatice moi (marne, marne argiloase, argile marnoase). In lunca
Secasului Mare s-au format soluri aluviale cu umezire freatica permanenta.
Peisajul este monoton dominat de aspectul si coloristica culturilor agricole si a
parcelelor cultivate.
In zona de deal peisajul sterge monotonia caracteristica zonelor joase si de
lunca alternand forme de relief verticale imbunandu-se cu vegetatia mai
bogata, caracteristica dealurilor impandurite in alternanta cu pasunile din zona,
Prezenta cursurilor de apa aduce un aport benefic la peisaj prin aspectul
matural al albiilor meandrate cu maluri bordate de vegetatia specifica printre
care salcii, plopi, stejari, mestecani caracteristica si etajelor padurilor din zona
de amplasare a autostrazii.
O mare important pentru peisaj o au proiectele de amenajare peisagistica in
amplasament, nodurile rutiere si centrele de intretinere si servicii.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 166
Situri de importanta comunitara (ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu ROSCI 0211
Rapa Rosie) se gasesc la distante relativ mari fata de traseul de autostrada si sunt
protejate de relieful din zona, proiectul nu va afecta habitatele si speciile pentru
care au fost desemnate aceste arii protejate.
D.7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului
D.8.
Judetul Hunedoara
Punctul de inceput la autostrazii este la est de localitatea Orastie, punctul de
legatura cu varianta ocolitoare Deva-Orastie, intersectia cu DJ 705.
In judetul Hunedoara traseul autostrazii trece pe teritoriul administrativ al localitatii
Orastie, care este aezat pe o principala artera de comunicaie (DN7, E15) osea
modernizat ce vine de la Arad i merge spre Sibiu - Brasov - Bucuresti. Oraul se
situeaz la 404 km de Bucuresti. Alte localitati invecinate cu municipiul Orastie pe
pe al caror teritoriu administrativ trece si traseul autostrazii Orastie-Sibiu sunt:
Geoagiu, Vaidei, Aurel Vlaicu (aflata la o distanta de peste 600 m de traseul
autostrazii, km 2+800).
In municipiului Orastie principalele ramuri industriale sunt: industria energiei
electrice, exploatarea si prelucrarea lemnului, industria materialelor de constructii,
industria de confectii din textile, industria pielariei, industria chimica, etc.
Rata de ocupare a fortei de munca (populatie ocupata din total populatie active)
este de 80,50 %, in usoara crestere fata de anul 1999, cand a fost intocmit
penultimul recensamant .
E C O N O M I C
S A
pagina 167
Terenurile agricole se lucreaza atat sub forma asociativa existand doua asociatii,
cat si individual. De asemenea pe raza localitatii exista doua ferme: una de
crestere a pasarilor (10.000 gaini ouatoare) si una de crestere a bovinelor,
amandoua fiind construite din fonduri SAPARD. Cetatenii comunei au un efectiv de
1100 bovine, aproximativ 2000 de porcine si 5000 ovine. In partea de sud a
comunei, respectiv localitatile Strungari, Purcareti, Plaiuri, cetatenii se ocupa cu
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 168
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 169
Satul Cunta apartine din punct de vedere administrativ de comuna Spring, judetul
Alba. Activitatile principale din comuna Spring sunt reprezentate de agricultura si
agroturism iar activitatile specifice comunei mentionam agricultura si cresterea
animalelor. Alte activitati desfasurate in zone: comertul, fabricarea painii si a
produselor de patisarie.
Judetul Sibiu
In judetul Sibiu traseul autostrazii trece pe teritoriile administrative ale urmatoarelor
localitati: Miercurea Sibiului, Aplodu de Jos, Amnas, Aciliu, Saliste, Sacel, Cristian
si Sibiu.
Miercurea Sibiului este un oras ce se afla localizat in apropierea km 49.5-50 al
autostrazii, la o distanta de 400 m de traseul autostrazii.
Activitatile principale ce se desfasoara in cadrul orasului Miercurea Sibiului sunt:
agricultura; cresterea animalelor; prelucrarea lemnului; turism; comertul.
Principale activitati economice desfasurate in zona comunei Apoldu de Jos (la
aproximativ km 55 al autostrazii, la 60 m de traseul autostrazii ), sunt cele de
zootehnie, cultura cartofului, viticultura si legumicultura precum si comertul,
fabricare produselor de panificatie.
Localitatile Amnas (aflata in apropierea la km 59 al autostrazii), Aciliu (aflata in
apropierea km 62 al autostrazii) si Sacel (aflata la o distanta de 450 m de traseul
autostrazii, la aproximativ km 70.3) apartin din punct de vedere administrativ de
orasul Saliste, judetul Sibiu. Principalele activitati economice desfasurate in
aceasta zona sunt comertul, agricultura si cresterea animalelor, piscicultura,
fabricarea bauturilor nonalcoolice.
Activitatile principale in localitatea Cristian (aflat la o distanta de 300 m de traseul
autostrazii, aproximativ la km 75.6) sunt: comertul, cultivara cerealelor, fabricarea
produselor din carne
Sfarsitul sectorului [ii]-5 si al autostrazii Orastie-Sibiu se gaseste la intersectia cu
DJ406B, care este si capatul lucrarilor actuale de constructie la varianta de ocolire
Sibiu si unde se prevede un nod rutier (Nodul rutier Sibiu Vest).
Orasul Sibiu este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei.
Principalele activitati economice desfasurate in Municipiul Sibiu sunt urmatoarele:
fabricarea masinilor agricole, activitati din industria chimica,activitati specifice
industriei materialelor si utilajelor de constructii, fabricarea produselor textile,
fabricarea pieselor auto, activitati specifice industriei incaltamitei, productia si
distributia de gaze, moraritul si fabricarea produselor de panificatie, turismul.
D.8.2. Caracteristici demografice
Judetul Hunedoara
E C O N O M I C
S A
pagina 170
J
u
d
e
t
u
J
POPULATIA
- 376.747 locuitori
- densitate medie 60,4 locuitori/kmp
Populatia urbana - 58,2%
Populatia rurala - 41,8%
Sex masculin - 49,4 %
Sex feminin - 50,6%
STRUCTURA ETNICA
Ortodocsi - 85,6%
Reformati - 4,3 %
Greco-catolici - 3,9%
Romano-catolici - 1,5%
Penticostali - 1,5%
Alte religii - 3,2 %
Romani - 90,1 %
Maghiari - 6,0 %
Germani - 0,8 %
Alte nationalitati - 3,1 %
E C O N O M I C
S A
pagina 171
Judetul Sibiu
Populatia judetului conform recensamantului din 2002 este de 421.724 locuitori din
care 204.977 barbati si 216.747 femei. Densitatea populatiei este de 77,6
locuitori/km 2 . La 1 ianuarie 2002 forta de munca din judet era structurata dupa
cum urmeaza :
Total 285.732.
In comune 77.633.
agricultura 23,8%
silvicultura 0,4%
industrie 34,1%
constructii 4,5%
altele 27,2%.
Din cele de mai sus rezulta ca judetul Sibiu are un puternic specific urban, cea mai
mare parte a populatiei lucrand in municipii si orase, forta de munca fiind de
asemenea orientata spre industrie si constructii.
E C O N O M I C
S A
pagina 172
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 173
Forta de munca locala va putea fi ocupata prin crearea unor noi locuri de munca
atat in perioada de realizare a autostrazii, cat si ulterior, pe perioada de operare.
Aceste locuri de munca vor fi pentru profesii variate precum si pentru nivele de
pregatire diferite, de la muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta.
Totodata, prin aparitia acestor noi locuri de munca ce necesita diverse calificari, o
parte din populatia tanara, fara calificare, se va putea califica in diverse meserii
(muncitori calificati in constructii, pentru perioada de executie si muncitori pentru
prestari diverse servicii pentru perioada de operare). Pe plan local, piata muncii va
fi astfel influentata in sens pozitiv, in favoarea muncitorilor calificati, micsorandu-se
categoria de muncitori necalificati.
Influente asupra investitiilor in zona rezidentiala, comerciala, industriala
Analiza impactului asupra calitatii aerului si a altor componente ale mediului
natural, a demonstrat ca investitiile in aceasta zona nu vor fi influentate negativ de
aparitia autostrazii pe traseul proiectat.
Influente asupra pretului terenurilor
Ca si in alte zone, in ultimii ani, pretul terenului agricol din aceasta zona a crescut.
Este posibila o crestere a pretului terenului datorita aparitiei acestei autostrazi in
zona (asa cum s-a constatat si la alte proiecte similare).
Principala sursa de zgomote i vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier i activitatea buldozerelor i compactoarelor in
perioada constructiei.
In perioada de operare este posibil ca pe amplasamentul autostrazii - in anumite
momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi
perceptibile la limita mediului protejat. La reducerea zgomotului vor contribui
elementele de ecranare propuse prin proiect.
Se estimeaza ca nivelul de zgomot generat in zona in faza de operare a acestui
drum, va fi mai mic decat cel existent, in primul rand datorita reducerii traficului prin
localitati i descongestionarii circulatiei pe aceste artere.
Impactul potential al activitatii propuse asupra popualtiei locale in perioada
de executie
D.8.4.1.
E C O N O M I C
S A
pagina 174
Particule in suspensie
Acestea sunt particulele solide netoxice cu diametru de max 20 m. Dintre
acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator
in plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp
depaseste cantitatea ce poate fi eiiminata in mod natural apar disfunctii ale
plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de
schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau
cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii.
In cazul in care particuleie contin substante toxice (metaie, HAP, acestea devin
foarte agresive eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici; sau a radicalilor
organici grei conducind in functie de metal si de doza, la tulburari accentuate.
Valorile limita de calitaie a aerului stabiiite de O.M.S. prin coroborarea studiilor
epidemiologice efectuate in Europa si S.U.A. furnizeaza o baza stiintifica pentru
protectia sanatatii publice impotriva efectelor adverse ale poluarii aerului. In cazul
particulelor valorile limita sunt de 120 g/m3 pentru media de 24 de ore si
respectiv 50 g/m3 pentru media anuala. Aceste valori trebuie respectate
impreuna cu cele ale SO2 datorita efectului sinergic al acestor doua substante.
Asa cum reiese si din evaluarile efectuate in studiu, concentratiile maxime de
particule materiale (inclusiv PM10), ce rezulta din organizarea de santier pot
depasi limita prevazute in legislatia in vigoare.
Considerand propunerea ca amplasamentul organizatilor de santier sa fie situat la
distante mai mari de 1 km de localitati, se poate aprecia ca particule rezultate din
activitatile desfasurate in organizarea de santier nu au un impact semnificativ
asupra sanatatii localnicilor.
Aceste forme de poluare sunt pe termen scurt de mediere si pot fi apreciate ca
moderate raportandu-se la legislatia actuala.
Monoxidul de carbon.
E C O N O M I C
S A
pagina 175
efecte cardiovasculare;
efecte neurocomportamentale;
efecte perinatale.
Hipoxia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzonale si a
tesuturilor.
varstnicii;
In concentratii peste 1000 g/m3 (numai ia locul de munca), timp de 10 minute pot
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 176
Expunerea
Pe termen scurt
Pe termen lung
Perioada de
mediere
Dioxid de sulf
(g/m3)
Evaluarea
reflectarii: fum
negru (g/m3)
h
Nu au
125
50
125
50
Evaluarea gravimetrica
Particule totale in
Particule
suspensie
respirabile
(g/m3)
(g/m3)
125
70
-
E C O N O M I C
S A
pagina 177
PAL simplu
MDF melaminat
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 178
Medie
Varf
Acetaldehida
90
180
Amoniac
15
30
15
30
10
Benzen
CP
E C O N O M I C
S A
pagina 179
Denumirea substantei
Denumirea substantei
Indicativ
Medie
Varf
Crom hexavalent
0,05
Cadmiu
pC
0,05
Crom tnvalent
0,50
Cupru (pulberi)
0.50
1,50
Etil benzene
200
300
Etil toluene
300
400
1,20
Heptan(n)
1500
3000
700
1000
0,20
1200
1500
0,10
0,50
Octan
1500
2000
Ozon
Oxizi de azot (exprimati in N02)
0.10
5
0,20
8
Pentan
1800
2400
0,05
0,10
Propan
Seleniu (compusi)
1400
0.10
1800
0,20
Toluen
100
200
200
300
Formaldehida
pC
Metan
Nichel (compusi solubili)
Xilen
E C O N O M I C
S A
pagina 180
15mg/m3
D.8.4.2.
si a mediului
Impactul cumulativ al proiectului in zona nodurilor rutiere
Nodurile rutiere mentionate in capitolele anterioare implica realizarea un lucrari de
arta tip pod/pasaj superioare de traversare pentru drumurile si caile ferate
intersectate.
Aceste lucrari sunt caracterizate prin concentratii importante de utilaje de
constructii specifice (betoniere, utilaje de forat), trafic intens pentru autovehiculelor
de transport materiale de constructii, transport greu cu prefabricate, concentratie
de forta de munca, volume importante de betoane si terasamente.
In aceste zone impactul asupra factorilor de mediu sol, vegetatie, fauna este mai
important decat in sectoarele de autostrada. Poluarea sonora este mai ridicata
insa impactul este temporar limitat la perioada de constructie.
Amplasamentul nodurilor rutiere este izolat, aflandu-se mari de zonele locuite si
zonele protejate asfel incat impactul asupra factorului uman si asupra ariilor
protejate este diminuat si se resimte mai putin
Impactul asupra mediului provocat de activitatile auxiliare
Activitatile auxiliare care fac parte din proiect sunt: realizarea drumului de acces,
realizarea infrastructurii, depozitarea deseurilor.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 181
Personalul nou angajat isi aduce aportul la schimburile comerciale din zona.
Analiza investitiei propuse a identificat un impact pozitiv determinat prin crearea
unui numar suplimentar de locuri de munca atat in perioada de executie cat si in
perioada de operare a autostrazii. Pe plan local, piata muncii va fi influentata in
sens pozitiv, in favoarea muncitorilor calificati (municitori calificati in contructii,
pentru perioada de executie si muncitori pentru prestari diverse servicii in perioada
de operare).
In perioada de executie
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 182
D.8.7.2.
In perioada de operare
E C O N O M I C
S A
pagina 183
Cu toate aceste avantaje, autostrazile, produc cel mai mare numar de accidente
de circulatie soldate cu morti si raniti, reportate la numarul pasagerilor.
De asemenea, pe autosrada au loc si numeroare accidente in care sunt implicate
si mijloace grele de transport, care produc de obicei poluarea mediului prin
explozii, incendii, ori raspandirea de produse nocive.
Un alt dezagrement il constituie formarea de blocaje, dopuri fie datorate traficului
excesiv - week-enduri, vacante - fie unor fenomene meteorologice ploi, ceata,
polei, inzapeziri.
Proiectantul a luat masuri pentru a asigura independenta sistemului rutier analizat
prin evitarea contactelor transversale cu alte sisteme rutiere, prin schimbatoare de
sensuri sau racordari complicate supraetajate, prin treceri denivelate, garduri de
protectie, tuneluri pentru circulatia animalelor salbatice, dar si printr-un sistem de
semnalizare - avertizare care sa permita orientarea usoara in fluxul de circulatie.
Referitor la zgomot se apreciaza ca vor exista depasiri ale valorii limita de 50
dB(A). Optiunea de protectie poate fi decisa luand in calcul si aspectele
economice (costuri/protectia unui individ), inclusiv protectia impotriva zgomotului
la sursa. Pe baza monitoringului (dupa punerea in exploatare) se poate decide
implementarea unor masuri mai drastice (panouri fonoabsorbante) care in proiect
sunt prevazute in dreptul localitatiilor aflate la o distanta mai mica de 600 m de
traseul autostrazii.
Construirea unui numar de traversari de dimensiuni mai mari amplasate pe
actualele drumuri de exploatare care traverseaza autostrada, care sa faciliteze
accesul locuitorilor, al masinilor agricole si al animalelor domestice la terenurile
agricole. Se mentioneaza ca aceasta solutie va determina reducerea substantiala
a lungimii drumurilor de acces paralele, fiind avantajoasa atat localnicilor, cat si
din punct de vedere economic.
Protejarea si conservarea siturilor arheologice se va face pe baza unui protocol
prealabil incheiat intre beneficiar si reprezentanti locali ai Ministerul Culturii.
S-au luat masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier analizat:
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 184
D.9.
monumentelor istorice
Din cauza traficului auto desfasurat in prezent prin localitati prin drumurile existente
DN7 si DN1/7, monumente istorice si de interes public s-au deteriorat in timp.
Traseul propus pentru autostrada Orastie-Sibiu va evita aceste monumente,
precum si zonele locuite. Prin realizarea autostrazii o parte din traficul de pe DN 7
va fi preluat de autostrada, cu reducerea corespunzatooare a noxelor.
E C O N O M I C
S A
pagina 185
Referitor la potentiale situri arheologice s-au incheiat contracte intre Diwi Consult
International GmbH/Roughag&ODonovan/i.C si Muzeul National al Unirii Alba Iulia
Iulia, intre Diwi Consult International GmbH/Roughag&ODonovan/i.C si Muzeul
National Brukenthal Sibiu, avand ca scop identificarea siturilor arheologice si
istorice si monitorizarea lor sub acest aspect pe perioada executiei lucrarilor.
Aurel Vlaicu
Aurel Vlaicu
Romos
Romos
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 186
Localitate
E.
E.1.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE
Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si
monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate
referi la urmatoarele elemente:
Alegerea amplasamentului.
E C O N O M I C
S A
pagina 187
E.1.1.1.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 188
In urma investigatiilor si a vizitelor in teren din mai, iunie si iulie 2007 au fost
studiate solutii tehnice pentru tronsonul Orastie - Sibiu, in vederea optimizarii
traseului propus in studiile initiale (2003) si pentru dezvoltarea unei variante noi,
care ar imbunatati conditiile de trafic si caracterul functional al autostrazii, prin
considerarea aspectelor de mediu, cele pentru reducerea investitiei si a viitoarelor
costuri de intretinere.
Traseul incepe cu un pod la km 14.5 peste o vale si peste DC56, inainteaza la sud
de Tartaria, trece la o distanta de 250 m de localitatea Vintu de Jos si se
intersecteaza cu DN7 in dreptul km 24, la vest de Sebes.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 189
Varianta [ii] 2A
E C O N O M I C
S A
pagina 190
[ii] 1A
120
14.61
[ii] 1B
120
14.57
[ii] 1C
120
14.59
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 191
Varianta
Descriere
Poloare sonora
2.400
5.000
5.000
106
2.50
145
2.50
113
2.50
1189
0.0
0.0
965
minor
530
minor
525
minor
Sunt
necesare
masuri de protectie
impotriva zgomotului
traseul trece la o
distanta de 350 m de
localitatea Sibot si
340 m de localitatea
Balomiru de Camp
Volumul de lucrari este mai mic, ceea ce inseamna si un impact mai redus
asupra mediului;
Avand in vedere cele mentionate anterior si costurile de executie sunt mai reduse.
Traseul este mai scurt, volumul de lucrari este mai redus ceea ce inseamna si
un impact mai redus asupra mediului;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 192
1 (subcapitolul
Trece la o distanta mai mare de zona locuita (la cca 550 m de Tartaria si Vintu
de Jos) comparativ cu varianta [ii]-2A care trecea la o distanta de 250 m, ceea
ce inseamna o poluare fonica mai redusa
Varianta [ii] 3B
Pentru a se evita zonele cu probleme mentionate anterior,s-a stabilit un traseu de
autostrada modificat pentru varianta ocolitoare Sebes. Varianta [ii] 3B prevede
un nod rutier la vest de Sebes pe DN7 la aproximativ km 24.0, plus alt nord rutier la
nord de Sebes pentru drumul expres Turda, la aproximativ km 28.8, cel din urma
asigurand legatura de la Orastie/Alba Iulia cu Sebes Est si apoi spre Sibiu.
Sectiunea transversala tip a drumului expres are o latime a platformei de 18.50 m
(partea carosabila 2*3.50 m = 7.00 m latime pe fiecare sens, banda mediana cu
latime de 1.50 m si parapet Jersey, acostamente cu latime de 1.50 m fiecare)
Consultantul pentru Studiul de Fezabilitate al Drumului Expres Sebes-Turda a
propus trei variante de traseu pentru Drumul Expres Turda-Sebes. Traseul care
incepe de la nord de localitatea Sebes si se continua la est de raul Sebes, spre
satul Oarda si, in final spre Alba Iulia a fost considerat cel mai avantajos. Aceasta
varianta se poate lega de varianta ocolitoare Sebes in nordul orasului, fara sa fie
nevoie de pasaje/poduri supplimentare pentru drumul expres (peste calea ferata,
peste raul Sebes). Alte avantaje ale acestei solutii cu nodul rutier Sebes Nord sunt:
Drumul expres poate fi extins pentru a realiza o legatura directa cu Sebes
(parte carosabila cu cate o banda pe sens) cu o intersectie pe drumul SebesDaia Romana, DJ106K;
Nodul rutier Sebes Nord ofera acces pentru traficul din/in directia Sibiu.
Eliberarea Certificatului de Urbanism de catre Consiliul Judetean Alba a fost
conditionata de realizarea unui nod rutier pentru DN1, avand in vedere ca pe acest
drum traficul industrial este foarte ridicat si implica mai ales traversarea vehiculelor
grele a orasului Sebes. Asftel proiectul de autostrada Orastie-Sibiu prevede
realizarea unui nod rutier simplu (nodul rutier Lancram) simplu pe locatia
disponibila in apropierea km 27+075. In zona nodului rutier Lancram traseul propus
trece la o distanta de circa 1 km de situl de importanta comunitara ROSCI0211
Rapa Rosie.
E C O N O M I C
S A
pagina 193
Varianta [ii] 4B
Aceasta varianta pe primii 6-7 km traverseaza o zona deluroasa, care necesita
deblee si umpluturi; s-a avut grija sa nu se afecteaze DN1/7 si linia de cale ferata
Sebes-Sibiu.
Varianta aceasta trece la o distanta de 450 m de Cunta, la o distanta de 400 m
Miercurea Sibiului si 60 m de Apoldu de Jos (apropierea de localitati a traseului
propus implica luarea unor masuri de protectie impotriva zgomotului).
Avand in vedere intersectia traseului cu raul Secas si cu un drum agricol se
propune un pod intre km 50+532 km 50+637.
Investigatiile geotehnice efectuate au confirmat ca este necesara intre Cunta si
Apoldu de Jos pastrarea unei distante de siguranta fata de dealurile din partea de
la nord de traseu, care sunt predispuse la alunecari de teren.
Eliberarea Certificatului de Urbanism a fost conditionat de amplasarea nodului
rutier in apopiere de Miercurea, la km 47+060. S-a dat curs acestei solicitari, desi
locatia initiala de amplasare a nodului rutier la km 42 era mai potrivita din punct de
vedere tehnic.
Solutia preferata pentru sectorul [ii] 4 este varianta [ii] 4B deoarece:
Varianta [ii] 5B
Intre km 53+470 si km 56+000 pentru a se evita zonele cu alunecari de teren
identificate pe Dealul La Potca, traseul propus se apropie la o distanta de 60 m de
localitatea Apoldu de Jos. Se vor lua in calcul masuri de dimnuarea a impactului in
aceasta zona.
Intre km 57+360 si km 64+125 declivitatea drumului este 3%, nu mai este
necesara introducerea celei de a treia benzi pentru vehiculele lente si se reduc
problemele de urcare a vehiculelor grele pe timp de iarna, fapt care este foarte
important pentru acest tronson de autostrada situat la o altitudine cuprinsa intre
350 si 550 m.
Intre km 65+000 si km 71+000 traseul atostrazii se continua la sud de localitatea
Aciliu si la nord-est de localitatea Sacel, la o distanta de aproximativ 1 km nord de
DN1/DN7. Punctul cel mai apropiat fata de zona locuita este in dreptul km
70+000, traseul propus trecand la o distanta de 450 m de localitatea Sacel (in
aceasta zona vor fi necesare masuri de diminuare a impactului).
E C O N O M I C
S A
pagina 194
Descriere
Viteza de proiectare (km/h)
Lungimea (km)
Cea mai mica raza a traseului in
plan orizontal (m)
Factorul de urcare si coborare (m)
Declivitate maxima (%)
Lungimea santului de scurgere din
zona mediana (m)
Lungimea podurilor/viaductelor (m)
Dificultati geotehnice
Impactul asupra mediului
[ii] 5A
100 pana la 120
28.5
[ii] 5B
120
28.6
650
1000
427.24
4
424.53
3
19.85
15.31
5505
mare alunecari de teren
semnificativ
2165
mediu
semnificativ
Sunt necesare masuri
de protictie impotriva
zgomotului - traseul se
apropiere la distante
foarte mici de localitati
(Apoldu de Jos 60 m,
Cristian 300 m, Sacel
450 m)
Poloare sonora
Are cea mai mica raza a curbei orizontale are valaorea R=1000 m, fapt care
respecta standardul geometric stabilit pentru o viteza de proiectare e 120 km/h;
Declivitatea nu depaseste 3%, nu sunt necesare benzi pentru vehicule lente, se
reduc problemele de urcare a vehiculelor grele pe timp de iarna;
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 195
E.1.1.4.
E.1.2.2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 196
E C O N O M I C
S A
pagina 197
E C O N O M I C
S A
pagina 198
conditiile de mediu;
E C O N O M I C
S A
pagina 199
E.2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 200
In mod asemanator, raza curbei convexe ar trebui sa aiba valori cu mult peste
limita minima permisa de standardul roman pentru proiectarea de autostrazi.
Siguranta (un nod rutier sau o intersectie se considera sigure atunci cand sunt
vizibile, usor inteligibile si pot fi folosite cu usurinta).
Confortul in exploatare.
Capacitate.
Economie.
Standardul german face distinctia intre nodurile rutiere pentru intersectie de
autostrazi (ambele drumuri se conecteaza denivelat) si nodurile rutiere care fac
legatura dintre autostrada si alt drum, respectiv intre intersectia denivelata si
intersectia la nivel. Pentru prezentul proiect se aplica cel de-al doilea caz.
E.3.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 201
20) datorate acestor activitati. In cazurile in care nu exista corelatie intre activitati si
efecte, careurile corespunzatoare sunt libere.
Se observa ca matricea cuprinde 190 careuri care, in opinia autoriilor corespund
corelatiei activitati-efecte. Se mentioneaza ca aceste corelatii activitati-efecte. Se
mentioneaza ca aceste corelatii nu sunt obligatorii, dupa caz fiind permisa folosirea
si a altor corelatii sau renuntarea la unele cuprinse in matrice.
Pentru cunatificarea impactului, respectiv a corelatiei activitate-efect, se utilizeaza
o scara de votare de la -3 la +3 cu precizarile:
-3: impact negativ impotant ce necesita masuri suplimentare in proiectare
0: fara impact
Tabel nr.60 - Sintetizarea notitelor inscrise in matricile construite pentru sectorul de autostrada SibiuOrastie
Varianta de traseu
Impactul
Traseu varianta 1
Traseu varianta 2
Impactul in perioada de executie
Impactul in perioada de exploatare
Total
-30
+53
+23
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 202
-33
+49
+16
F.
MONITORIZAREA
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se
propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care
sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii acestuia cu privire
la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia
actuala.
Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat in perioada de executie cat si in
perioada de functionare (operare).
F.1.
E C O N O M I C
S A
pagina 203
F.2.
Apa
Aer
Zgomot
Sol
Flora si fauna
Monitorizarea
E C O N O M I C
S A
pagina 204
Componenta
de mediu
asupra faunei
Masuri
2
Executie
3
Constructie
1.1.1 Adoptarea de tehnici de constructie in
vederea respectarii limitelor de zgomot impuse in
zona de influenta a lucrarilor precum si in zonele
forestiere
1.1 Zgomote si Operation
vibratii
1.1.2 Intretinerea lunara a drumurilor tehnologice
prin astuparea gropilor, completari si nivelari
1.1.3. Delimitarea zonelor cu restrictie de viteza si
semnalizarea acestora in dreptul zonelor ce
necesita amplasarea de bariere de zgomot
(localitati, ferme, zone forestiere)
Constructie
1.2.1 Instalarea de toalete ecologice la fronturile
de lucru si baza de productie
1.2.2 Eliminarea deseurilor la 2 3 zile
1.2 Eliminarea
Operare
deseurilor
1.2.3 Curatirea si inlaturarea namolurilor din
decantoare si bazinele vidanjabile
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Operare
4
Constructie
1.3.1 Organizarea si managementul santierului
1.3.2 Prevenirea scurgerilor accidentale de
combustibili. Alimentarea cu carburant se va face
pe platforme special amenajate.
1.3.3 Interzicerea spalarii utilajelor de-a lungul
cursurilor de apa: rauri, parauri.
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
S A
pagina 205
Categorie
1
Autoritatea responsabila
Categorie
1
Masuri
2
Autoritatea responsabila
Executie
3
Operare
4
Contractor
Contractor
Beneficiar
Beneficiar
Beneficiar
-
Beneficiar
Beneficiar
Beneficiar
Beneficiar
S A
pagina 206
Categorie
1
Autoritatea responsabila
Masuri
2
Executie
3
1.8 Peisajul
G.
G.1.
pasajelor
drumurilor
Constructie
1.8.1 Reabilitarea peisajului dupa perioada de
constructie
1.8.2 Vor fi folosite doar gropi de imprumut
autorizate, ca surse pentru materialele de
constructie
1.8.3 Stabilizarea solurilor impotriva eroziunii
Operare
1.8.2. In vederea reabilitarii peisajului se prevad
activitati de plantare
Operare
4
Contractor
Beneficiar
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Contractor
Beneficiar
Beneficiar
Contractor
Contractor
Contractor
Beneficiar
Contractor
Beneficiar
Contractor
Contractor
Beneficiar
SITUATII DE RISC
POSIBILITATEA APARITIEI UNOR ACCIDENTE CU IMPACT SEMNIFICATIV
ASUPRA MEDIULUI
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 207
Accidentele industriale potentiale pot si ele avea loc in mod diferit in perioadele de
executie si exploatare.
G.2.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 208
G.3.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 209
Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara
elemente de avertizare excavatii, schele, fire electrice cazute, etc. Victimele sunt
de obicei copiii care poti fi atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada
cea mai nefasta este a zilelor cand nu se lucreaza si controlul accesului la punctele
de lucru este mai redus.
Principalele zone de risc, in perioada de exploatare sunt urmatoarele:
1. Zona de intersectare cu drumurile existente
Judetul Hunedoara
La inceputul proiectului Intersectia cu DJ705;
E C O N O M I C
S A
pagina 210
La acestea se mai adauga si Nodul rutier Sebes nord (km 28+815 - judetul
Alba) care face parte din alt proiect
3. Zona in care autostrada se apropie de zonele locuite (Sibot, Bolomiru de
Camp, Tartaria, Vintu de Jos, Baile Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Sacel,
Cristian) si zonele sensibile (Padurea Amnasului, Padurea Dosu Mare, Padurea
Ratu, Pajistile lui Suciu, Rapa Rosie).
4. Zonele de traversare a cursurilor de apa (Paraul Vaideiu, Raul cugir, Paraul
Saralii, Paraul Cioara, Paraul Tartariei, Paraul Pianu, Paraul Lisca, Raul Sebes,
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 211
Paraul Secas, Canalul Slatina, Paraul Netotului, Paraul Valea Caselor, Paraul
Obrezeanu, Paraul Clinic, Paraul Garbova, Paraul Pustia, Paraul Amnas, Paraul
Rusciori)
5. Zona de amplasare a SC Kronospan SRL aflata la 206-260 m de traseul
autostrazii, intre km 26+600 km 27+135.
Instalatiile care intra sub incidenta Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusa si
implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major in care sunt implicate substante periculoase, se identifica la la circa 520 m de
de traseul autostrazii Orastie-Sibiu. Acestea sunt instalatiile de formaldehida si
metanol detinuta de SC KRONOSPAN SA.
Conform studiilor efectuate de SC KRONOSPAN SA a rezultat ca distanta de
siguranta recomandata pentru separarea obiectivului fata de zonele vulnerabile
trebuie sa fie de minim 80 m, Aceasta distanta a rezultat din evaluarea emisiei
toxice a formaldehidei (cea mai periculoasa substanta utilizata pe amplasament) in
cazul unui accident soldat cu ruperea unei membrane de explozie de pe un reactor
de sinteza.
In consecinta, pe baza acestor date se poate considera ca activitatile desfasurate in
incinta SC KRONOSPAN SA nu au impact aupra autostrazii si traficului rutier pe
autostrada.
Distanta de peste 520 m la care este situata autostrada de zona de producere si
depozitare a formaldehidei si metanolului face ca impactul generat de traficul rutier
asupra platformei industriale sa fie nesemnificativ.
Un element de risc il reprezinta producerea unui accident pe autostrada in dreptul
platformei KRONOSPAN in care sa fie implicate substantele explozive. Si in acest
caz impactul asupra platformei este nesemnificativ intrucat:
Distanta de 520 m intre cele doua obiective este suficient pentru ca efectele
exploziei (accidentului) sa nu afecteze platforma industriala.
G.4.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 212
G.5.
G.5.1.1.
G.5.1.2.
In perioada de operare
E C O N O M I C
S A
pagina 213
H.
DESCRIEREA DIFICULTATILOR
La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si in special la
redactarea Raportului s-au intampinat urmatoarele dificultati:
I.
I.1.
Judetul Alba: Sibot, Balomiru de Camp, Tartaria, Pianu de Jos, Vintu de Jos,
Lancram, Sebes, Rahau, Calnic si Cut, Cunta;
Judetul Sibiu: Miercurea Sibiului, Aplodu de Jos, Amnas, Aciliu, Saliste, Sacel,
Cristian si Sibiu.
Partea de vest a traseului, de la Orastie la Sebes, este situata in apropierea raului
Mures si a afluentilor acestuia (raurile Sebes si Cugir), iar partea de est a traseului
de la Sebes la Sibiu se afla in zona raului Secas si a paraurilor Calnic, Amnas,
Pianu, Mag, Salciilor si Rusciorului.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 214
Pentru protectia factorilor de mediu apa si sol s-au prevazut canale colectoare
4000 m , rigole (23110 m), canale de scurgere (100000 m), canale drenaj
(1500 m). Se estimeaza ca in medie pe kilometru, vor fi necesare un decantor
cu separator de uleiuri minerale si produse petroliere si un rezervor
(aproximativ 195 de asfel de sisteme), 2 centre de intretinere amplarate la
aproximativ km 24 si aproximativ la km 66 (v. Subcapitolul A.5.8 Centre de
intretinere autostrada)
E C O N O M I C
S A
pagina 215
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 216
Denumire
Pozitia kilometrica
Judetul
Observatie
km 1+400
judetul Hunedoara
judetul Alba
judetul Alba
km 27+075
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 217
km 28+815
judetul Alba
km 32+650
judetul Alba
km 43+855
judetul Alba
km 47+060
judetul Sibiu
km 66+290
judetul Sibiu
km 82+070
judetul Sibiu
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 218
La nord de Sebes este propus un nod rutier care va face legatura intre drumul
expres Sebes - Turda (aflat in faza de proiectare) si autostrada Orastie Sibiu
(Varianta ocolitoare Sebes).
Nodul rutier Sebes Est (km 32+650)
Ca o completare la nodul rutier Sebes nord si pentru a permite supravietuirea
activitatilor comerciale din acea zona (hoteluri/moteluri, restaurante, statie de
alimentare cu carburanti) s-a avut in vedere un nod rutier directional, acesta
asigurand cele doua legaturi:
de la Orastie/Alba Iulia la Sebes est;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 219
Autostrada traveseaza linia de cale ferata Sibiu Deva si DN7 printr-un pasaj
km 1+120 1+360, in acesta zona fiind prevazut si nodul rutier Orastie;
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 220
Linia de cale ferata Sibiu-Deva, un drum agricol si paraul Secas sunt traversate
de autostrada printr-o structura casetata tip pasaj intre km 32+133 km
32+268;
In dreptul km 44+820 autostrada trece pe deasupra liniei de cale ferata SibiuDeva, fiind prevazuta o structura casetata de tip tunel;
E C O N O M I C
S A
pagina 221
E C O N O M I C
S A
pagina 222
I.1.3.
E C O N O M I C
S A
pagina 223
I.1.4.
I.1.5.
E C O N O M I C
S A
pagina 224
Caracteristicile geometrice pentru drumuri din cadrul TERN sunt definite de valorile
minime recomandate pentru parametrii traseului orizontal si vertical, prezentate
mai jos:
E C O N O M I C
S A
pagina 225
E C O N O M I C
S A
pagina 226
E C O N O M I C
S A
pagina 227
E C O N O M I C
S A
pagina 228
I.3.
I.3.1.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 229
Atmosfera este considerata cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele
evacuate afectand direct si indirect, pana la o anumita distanta, atat elementul
uman cat si toate celelalte componente ale mediului natural si artificial (construit).
Emisiile datorate arderii combustibililor cuprind poluanti comuni (NOx, SO2, CO,
particule), substante cu potential cancerigen (cadmiu, nichel, crom si hidrocarburi
aromatice policiclice), protoxid de azot (N2O) substanta incriminata in epuizarea
stratului de ozon stratosferic, metan - care impreuna cu CO2 au efecte la scara
globala asupra mediului, fiind gaze care contribuie la aparitia efectului de sera.
Emisiile de praf variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul
activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate,
tendinta la ora actuala in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai
mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor
de transport se considera ampriza lucrarii extinsa lateral, de o parte si de cealalta a
axului drumului cu cca 25-30 m, ceea ce conduce la o fasie de cca. 50 m latime.
Perioada de constructie este caracterizata de prezenta unor debite masice ale
poluantilor mai mari decat in perioada de exploatare.
In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma.
Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb se
deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru. Avand in vedere ca in
lungul drumului sunt mai multe puncte de lucru, unele fixe (bazele de productie
pentru betoane si asfalt) si altele ce isi modifica continuu pozitia (decapare pamant
vegetal, executia corpului si fundatiei drumului, executia sistemului rutier) se
apreciaza ca repartizarea uniforma in lungul lucrarii a emisiilor poate fi acceptata
ca ipoteza de calcul, cu mentiunea analizarii in detaliu a zonelor de concentrare a
activitatii utilajelor.
Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea santierului, tehnologia de
executie, fluxul lucrarilor, toate acestea intra in atributiile antreprenorului general.
I.3.2.2. Impactul prognozat asupra aerului in perioada de operare
E C O N O M I C
S A
pagina 230
Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana
la distanta de 50 m (22.1 g/m3, de 1.8 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana (VL), de 1.4 ori mai mica decat limita pentru protectia
ecosistemelor). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung
scad la 4 g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este
de 5.1 g/m3 de 8 de ori mai mica decat valoarea limita admisa.
la nivelul anului 2035:
3
NOx: 134.7 g/m (de 1.5 ori mai mica decat valoarea limita admisa pentru
sanatate umana ) ca medie orara;
3
PM10: 40.1 g/m (de 1.25 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana ) ca medie zilnica;
3
3
CO: 145.1 g/m (0.145 mg/m ) (de 69 ori mai mica decat valoarea limita
admisa pentru sanatatea umana) ca medie pe 8 ore.
La distante de 150 m de cale valorile scad la: 48 g/m3 pentru NOx, 5 g/m3
pentru PM10 si 8 g/m3 (0.008 mg/m3) pentru CO.
Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana
la distanta de 50 m (25.6 g/m3, de 1.17 ori mai mica decat valoarea limita admisa
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 231
pentru sanatatea umana , de 1.4 ori mai mica decat limita pentru protectia
ecosistemelor). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung
scad la 4 g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este
de 5.5 g/m3 de 7.2 de ori mai mica decat VL.
la nivelul anului 2035:
3
NOx: 155.1 g/m (de 1.3 ori mai mica decat valaorea limita admisa pentru
sanatate umana) ca medie orara;
3
PM10 : 42.8 g/m (de 1.16 ori mai mica decat valoarea limita admisa
pentru sanatate umana) ca medie zilnica;
3
3
CO: 130.6 g/m (0.130 mg/m ) (de 77 ori mai mica decat valoarea limita
admisa pentru sanatatea umana) ca medie pe 8 ore.
La distante de 150 m de cale valorile scad la: 50 g/m3 pentru NOx, 6 g/m3
pentru PM10 si 7 g/m3 (0.007 mg/m3) pentru CO.
inlaturarea stratului de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile
executate pe ampriza drumului.
aparitia eroziunii.
pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare
neadecvata a acestuia in haldele de sol rezultate din decopertari.
inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zonele unde vor fi realizate noi
drumuri tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces.
izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin
betonarea acestora.
deversari acidentale ale unor substante/compusi direct pe sol.
depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructie sau a
deseurilor tehnologice.
potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/coletare ape uzate.
K V B
E C O N O M I C
S A
pagina 232
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 233
E C O N O M I C
S A
pagina 234
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 235
Personalul nou angajat isi aduce aportul la schimburile comerciale din zona.
E C O N O M I C
S A
pagina 236
I.3.7.
I.4.
I.5.
E C O N O M I C
S A
pagina 237
Colectarea si evacuarea periodica sau ori de cite ori este necesar a deseurilor
rezultate din activitatea de constructii.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 238
I.6.
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 239
E C O N O M I C
S A
pagina 240
I.8.
J.
ANEXE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
E C O N O M I C
S A
pagina 241
Buletine de analiza
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
E C O N O M I C
S A
pagina 242
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 243
Adrese
65. Adresa Ministerul sanatatii Publice-Autoritatea de Sanatate Publica a
Judetului Hunedoara nr.4167/21.05.2008
66. Adresa Ministerul sanatatii Publice-Autoritatea de Sanatate Publica a
Judetului Alba nr.1886/29.04.2008
67. Adresa Ocolul Silvic Valea Frumoasei-Saliste
68. Adresa Regiei Nationale a Padurilor Romsilva nr. 8786/DNO/16.12.2008
69. Adresa Regiei Nationale a Padurilor Romsilva Directia Silvica Sibiu nr.
3192/22.12.2008
70. Adresa Regiei Nationale a Padurilor Romsilva Directia Silvica Sibiu
2205/28.08.2009
71. Adresa Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
nr.2485/17.08.2009
72. Adresa Regiei Nationale a Padurilor Romsilva Directia Silvica Sibiu
nr.2063/14.08.2009
Plan general de amplasament
73. Plan general de amplasament Plansele 1.01 1.04 ;
74. Sectiuni transversale tip 1, tip 2, tip 3, profile transversale cu bariera de
sunet si zone de siguranta Plansele 3.51 - 3.54;
Planuri noduri rutiere
75. Noduri rutiere: Plansele 3.56 3.62;
Alte planuri
76. Harta geologica si planul de amplasament cu sursele naturale de materiale
Planurile 4.34 si 4.37;
77. Plan de amplasament al traseului autostrazii Orastie Sibiu, corelat cu SPA
- Parcul Natural Lunca Muresului Inferior (Natura 2000) Plansa 5.01 5.04.
Planuri de situatie amplasare poduri/pasaje/viaducte
78. Plan de situatie cu amplasare a podurilor, pasajelor si viaducelor Plansele
1-22
Planuri de situatie obiective adyacente si utilitati
79. Planuri distante obiective adiacente Plansele 1- 18
80. Plan utilitati
Dispersia poluantilor in aer
81. Planse de dispersie a poluantilor in atmosfera Plansa 5.1 5.77
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 244
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 245
Anexe
ACTIVITATI
Intretinere si
exploatare
Constructie
Activitati
colaterale
+2
+3
+2
+2
+2
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+3
+1
+2
+2
-1
-2
-1
Consum de carburanti
3.
Alte costuri
dependente de
distanta
4.
Siguranta traficului
-3
-1
-2
5.
Costuri de investitie
-1
-2
-2
6.
Costuri de exploatare
7.
Poluarea aerului
-2
-2
-1
-1
8.
Zgomot
-2
-2
-2
-2
9.
Efect de separare
-1
-1
-1
10.
Biodiversitate
-1
-1
-1
+1
11.
Ape
-1
-1
-1
+1
+1
12
Agricultura
-1
-1
+1
+1
13
Padure
-1
-1
14
Resurse minerale
+2
+2
+1
15
Functie recreativa
-1
-1
-1
16
Conservare peisaj
-2
-2
-1
17
Mosteniri culturale
18
Incadrare in mediu
19
Deplasari de
populatie
-1
-1
20
Locuri de munca
+1
+2
Urbanizare si asezari
umane
Total partial
-2
-1
-1
-1
+2
-1
+1
+1
+1
-1
+1
+2
+2
+1
-1
-1
-1
+1
+2
+1
+1
+1
+2
+1
+1
+1
+3
+2
+2
+1
+2
+1
+2
+2
+2
+2
+2
+12
+13
+10
+1
-14
-12
-8
-9
+10
-33
+14
+26
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
-1
+1
+1
-1
-3
+2
21
Total Activitati
-1
E C O N O M I C
+23
S A
pagina 246
Mediu
Economice
2.
-2
industriala
Economie de timp
-1
Activitati colaterale
transporturilor
Traffic
Intretinre
Lucrari de refacere
(restituiri)
Poduri si alte
structuri
Lucrari de defrisare
Lucrari de pamant si
carosabil
Produc
tie
1.
Social
EFECTE
Productie
si estetic
Selectia preliminara
MATRICEA DE BAZA
Varianta 1 de traseu
Drumuri de acces in
amplasament
Anexa 17.1
ACTIVITATI
Intretinere si
exploatare
Constructie
Activitati
colaterale
+2
+3
+2
+2
+2
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+3
+1
+2
+2
-1
+1
-1
Consum de carburanti
3.
Alte costuri
dependente de
distanta
4.
Siguranta traficului
-2
-1
-2
5.
Costuri de investitie
-1
-2
-2
6.
Costuri de exploatare
7.
Poluarea aerului
-1
-1
-1
-1
8.
Zgomot
-2
-2
-2
-2
9.
Efect de separare
-1
-1
-1
10.
Biodiversitate
-1
-1
-1
+1
11.
Ape
-1
-1
-1
+1
+1
12
Agricultura
-1
-1
+1
+1
13
Padure
-1
-1
14
Resurse minerale
+2
+2
+1
15
Functie recreativa
-1
-1
-1
16
Conservare peisaj
-2
-2
-1
17
Mosteniri culturale
18
Incadrare in mediu
19
Deplasari de
populatie
-1
-1
20
Locuri de munca
+1
+2
Urbanizare si asezari
umane
Total partial
-2
-1
-1
-1
+2
-1
+1
+1
+1
-1
+1
+2
+2
+1
-1
-1
-1
+1
+1
+2
+1
+1
+1
+2
+1
+1
+1
+3
+2
+2
+1
+2
+1
+2
+2
+2
+2
+2
+16
+13
+10
+1
-12
-11
-8
-9
+10
-30
+14
+30
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
-1
+1
-1
-1
-1
+2
21
Total Activitati
-1
E C O N O M I C
+23
S A
pagina 247
Mediu
Economice
2.
-2
industriala
Economie de timp
-1
Activitati colaterale
transporturilor
Traffic
Intretinre
Lucrari de refacere
(restituiri)
Poduri si alte
structuri
Lucrari de defrisare
Lucrari de pamant si
carosabil
Produc
tie
1.
Social
EFECTE
Productie
si estetic
Selectia preliminara
MATRICEA DE BAZA
Varianta 2 de traseu
Drumuri de acces in
amplasament
Anexa 17.2
DISPERSIA CO
Distanta fata de axul autostrazii pe care evalueaza dispersia CO in atmosfera
pentru concentratiile medii de 8 ore, in functie de prognoza de trafic pentru anul
2013 si anul 2035 se prezinta in tabelul 1.
Tabelul nr 1.
Sectorul de
autostrada
10 g/m3
Km0-Km10
10 g/m3
20 g/m3
40 g/m3
60 g/m3
95 m
50 m
115 m
80 m
55 m
Km10-Km20
110 m
55 m
Km20-Km30
130 m
80 m
120 m
80 m
60 m
Km30-Km40
120 m
90 m
45 m
105 m
70 m
Km40-Km50
120 m
95 m
70 m
140 m
110 m
55 m
Km50-Km60
110 m
70 m
60 m
45 m
90 m
45 m
Km60-Km70
115 m
95 m
45 m
100 m
60 m
40 m
Km70-Km82
120 m
95 m
70 m
145 m
110 m
75 m
Se constata urmatoarele:
Pentru prognoza de trafic din anul 2013
Frontul de dispersie al oxidului de carbon evolueaza la distanta de 110-130 m
fata de axul autostrazii, avand concentratia mediue de 8 ore de 10 g/m3;
E C O N O M I C
S A
pagina 248
DISPERSIA NOX
Dispersia oxizilor de azot a fost analizata in urmatoarele ipoteze:
Prognoza de trafic corespunzatoare anului 2013, in diagrame prezentandu-se
concentratiile medii orare si medii anuale (in g/m3);
Tabelul nr.2
Sectorul de
autostrada
3 g/m3
5 g/m3
10 g/m3
3 g/m3
5 g/m3
10 g/m3
Km0-Km10
110 m
90 m
50 m
100 m
80 m
50 m
Km10-Km20
95 m
55 m
110 m
80 m
50 m
Km20-Km30
125
85 m
100 m
70 m
Km30-Km40
90 m
65 m
90 m
55 m
Km40-Km50
95 m
55 m
110 m
75 m
Km50-Km60
90 m
60 m
90 m
60 m
Km60-Km70
75 m
50 m
85 m
60 m
Km70-Km82
90 m
60 m
110 m
70 m
In cazul concentratiei de 5 g/m3, dispersia NOx se produce la distanta de 7590 m de axul autostrazii, in functie de pozitia sectorului de drum;
E C O N O M I C
S A
pagina 249
Tabelul nr.3
Sectorul de
autostrada
1 g/m3
2 g/m3
3 g/m3
4 g/m3
5 g/m3
10 g/m3
20 g/m3
30 g/m3
Km0-Km10
115 m
70 m
50 m
125 m
110 m
65 m
Km10-Km20
125 m
70 m
115 m
75 m
Km20-Km30
95 m
55 m
125 m
110 m
70 m
Km30-Km40
95 m
60 m
100 m
70 m
45 m
Km40-Km50
105 m
55 m
105 m
70 m
Km50-Km60
110 m
95 m
70 m
100 m
70 m
50 m
Km60-Km70
115 m
90 m
70 m
105 m
75 m
45 m
Km70-Km82
130 m
85 m
140 m
125 m
80 m
K V B
Calea Domneasca, Targoviste
Phone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935
E-mail: office@unixdesign.ro; website: www.unixdesign.ro
E C O N O M I C
S A
pagina 250