Jules guiart (1921-1930, Cluj) intemeietorul invatamantului de istorie a

medicine in Romania
Valeriu Bologa(1930-1962) prof. de istoria medicinii
Motto Efectul cel mai pretios al istoriei este entuziasmul pe care-l provoaca
(J.W. Goethe Maxime si reflectii)
Iuliu Hatieganu primul decan si cel mai important fondator al facultatii de
medicina din Cluj
- a intemeiat scoala clujana de medicina interna
- fondator al parcului central din Cluj
- in literatura romaneasca (primul tratat de semiology si
patologie medicala) Tratatul Hatieganu-Goia
Pagini din istoria Facultatii de Medicina din Cluj
Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la
CLuj, la sfarsitul Evului Mediu si in Renastere.
1775 infiintarea la CLuj- Scoala medico-chirurgicala- preda Ioan Piuariu
Molnar(1749-1815)=celebru oculist(=olftalmolog)
1818 Institut Medico- Chirurgical
Facultatea Maghiara de Medicina din Cluj
1872 francz Jozsef universitatea in cadrul careia se intemeiasa
facultatea de medicina formandu-se prin dezvoltarea Institutului Medico
Chirurgical
1919 incheierea existentei universitare=> si a medicinii
Barbieri>Barbieri chirurgi>chirurgic
Clinicile la inceputul sec. IX
Zsigmond Purjesz(1846-1919)- celebru internist- cel mai valoros medic al
universitatii, mentorul lui Iuliu Hatieganu.
Unirea Transilvaniei cu Romania=> crearea invatamantului superior
romanesc clujean (dupa semnarea tratatului de pace de la Versailles inainde
de elaborarea celui de la Trianon)
Onisifor Ghibu coordonaeaza universitatea preluata pe 12 mai 1919 de catre
autoritatile romane.Acesta era delegate al Consiliului DIrigent al
Transilvaniei.
1919 se constituie Comisiunea Univeristara presedinte prof. Sextil
Puscariu
Iuliu Orient toxicolog
Daniel Konradt dermatolog
Membrii Sectiunii Medicale a Comisiunii Universitare
Prof. Dr. Gheorghe Marinescu - Bucuresti
Prof. Dr. Ernes Juvara - Bucuresti
Prof. Mihail Manicatide Iasi

Iuliu Hatieganu reprezentant al medicinii transilvanene

Iuliu Moldovan reprezentant al medicinii transilvanene
Victor Babes 16 august 1919 invitat special la Comisiune, fondator al
Scolii Romanesti de anatomie patologica si bacteriologie (1854-1926)
Radu Iftimovici- Europeanul Victor Babes
Iuliu Hatieganu primul decan si organizator al facultatii romane de medicina
din Cluj
Catedre:
1. Anatomie Victor Papilian
2. Histologie Ioan Dragoiu, Ioan Scribau, Grigore Benetato
3. Fiziologie Ioan Nitescu
4. Anatomie patologica Victor Babes, Titu Vasiliu
5. Patologie generala si experimentala Constantin Levanditi, Mihai
Botez
6. Igiena si igiena sociala Iuliu Moldovan
7. Clinica medicala Iuliu Hatieganu
8. Clinica chirurgicala Iacob Ibonovici, Alexandru Pop
9. Clinica neurologica Ion Minea
10.
Clinica psihiatrica Constantin Ureche
11.
Obstetrica si ginecologie Cristea Grigoriu
12.
Dermatologie si boli venerice Stefan S. Nicolau, Coriolan
Tataran
13.
Pediatrie Titu Gane
14.
Olftalmologie Dumitru Michail
15.
Medicina legala Nicolau Minovici, Virgil Ionescu
16.
Biochimie Pierre Thomas, Ion Manta
17.
Stomatologie Gheorghe Bilascu(doctor de aur), Ioan
Aleman
18.
Orto-rino-laringologie Ion Metianu, Gheorghe Buzoianu
19.
Radiologie Dimitrie Negru
Savanti romani de prestigiu international: Victor Babesc, C. Levanditi, St. Ch.
Nicolau, Nicolae Minovici
Momente din istoria anatomiei
Omul primitive avea cunostiinte rudimentare de anatomie picturi rupestre
in sudul Frantei, nordul Spaniei, reprezentari de animale, de
exemplu:bizoni( zona precordiala- punct rosu), statuete Venus din
Willendorf, reprezentari feminine(trasaturile faciale foarte putin reprezentate,
obezitate pe torace, abdomen, fese=> reprezentari datorate unor barbate
misogini; un anumit tip de femei(particular); simbol de fertilitate.
Practicarea trepanatiilor craniene:
LOC: zona parietala frecvent, uneori temporala
FORMA: rotunda sau ovala
DIMENSIUNEA: diamentru 1-1,5 cm

N.R.: 1 sau 2
EVOLUTIA: favorabila(tesutul osos de neoformatie micsoreaza zona
pierderilor de substanta) sau nefavorabila(lezarea sinusurilor venoase
epidurale)
CAUZE: cefalee, meningoencefalite(inflamatii), trauma(hematom)
Anatomia din Antichitate
Primele denumiri anatomice:
Azteci ritualuri de sacrificare, animale, oameni
Babilonienii cunoasterea ficatului de oaie(prognostic)
Disectia:
India antica tratatul Susruta Samhita1000 i.Hr
Indicatii primitive de tehnica a disectiei
Descrieri de structure anatomice: oase, muschi, ligament, vase,
stomac, duoden, colon,colecist, rinichi
Manuscris din Athar-Veda
China antica
Interzicerea disectiei cadavrelor
Structura corpului omenesc dedusa din cosmologie ex:
nr.oase=nr. Articulatii=nr.muschi=nr. Zile ale anului; nr. Orificii
ale inimii= nr. astrelor carului mare
Greseli: vezica urinara comunica cu intestinal
Au alcatuit zone de acupunctura
Egiptul antic
Papirusurile medicale
Alte scrieri
Relatarile unor istorici antici
1. Papirusul Ebers- descoperit de egiptologul german George
Ebers in 1873 in ruinele TEBA.Contine retete pentru bolole
de ochi si date pentru evisceratia din imbalsamarea
mumiilor
Scoaterea creierului prin narine
Spalarea corpului cu vin si apa din Nil
Eviscerare cu exceptia inimii(centrul gandirii si a sentimentelornecesare vietii urmatoare)
40 de zile in sare
Infasurat cu benzi de 7 ori printer care se pun amulet protectoareochiul lui Horus
2. Papirusul Smith (1600 i.Hr.)- descoperit de Edwin Smith in
1862. Contine descrierile unor operatii chirurgicale,
diagnosticul si tratamentul ranilor, descrieri
anatomice(creier, inima, vase, plamani, colecist, stomac,
uter, rinichi)

3. Papirusul Brugschi(berlinez)- descoperit de egiptologul

german Emil Brugsch in 1909 in ruinele orasului Memfis.
COntine prescriptii pentru diverse boli
Grecia antica
Perioada prehopocratica: Alcmeon din Crotona, Homer, Aristotel
Perioada hipocratica: Hipocrate
Perioada posthipocratica(alexandrina):
Scoala din Alexandria: Herofil, Erasistrate din Cos
Scoala metodica: Soran din Efes
I.

II.

III.

IV.

Alcmeon din Crotona

- A scris primul tratat de anatomie din lume
- A descries: nervul optic, tuba faringiana, creierul
- A efectuat primele disectii pe animale
- A diferentiat in inima atriul de ventricul(in premiera mondiala)
Homer rapsod popular orb
- Apar cunostiinte anatomice in Eliada si Odiseea
- Termini anatomici: clavicula, astragal, intestine, peritoneu,
epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic
- Vasele mari pleaca de la inima spre cap
Aristotel parintele anatomiei comparate
- A descries dentitia la diverse animale si la om
- Eronat: nr. Dintilor la barbat> femeie; dintii continua sa
creasca toata durata vietii
Hipocrate din Cos
- Corpusul hipocratic= colectie de scrieri dupa moartea lui
Hipocrate(+scrieri ale altor autori).Elemente de anatomie din
Corpusul Hipocratic:
Osteology: dezvoltare, bazata pe traumatology, tratat
despre articulatii
Descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere
Anatomia si fiziologia erau bazele medicinii: nu se
efectuau disectii, nu se cunoastea interrelatia dintre
vene si artere, nu se facea distinctive intre nergi si
tendoane

Hipocrate- fondatorul examenului la patul bolnavului, creatorul observatiei

evolutiei bolii, a aratat ca:
Boala este dezechlibrul organismului
Febra este un fenomen necesar- autorul<<teoria umorilor>>: sange,
flegma, bila galbena, bila neagra(secretie cu produse patologice)
Este intemeietorul primei doctrine medicale:
1. Fapte de observant
2. Rationament riguros
3. Teoria umorilor(evolutia brusca- criza, evolutia lenta- liza)

4. Toate bolile au cause reale, cunosctute: alimentatie gresita,

apa poluata, aer poluat,paraziti
5. Nu toate organismele reactioneaza la fel
Doua semen clinice:
-degetele hipocratice(semn de ceasornic)
-fasciesul hipocratic(diagnostic grav)
Bolile descrise de Hipocrate: pneumonia, pleurezia, apoplexia(boala vaselor
cerebrale)
V.
Perioada alexandrina:
- Primele disectii pe cadaver
- Primele disectii pe condamnati (vivisectii)
- Deosebiere intre tendoane, nervi si vase sanguine
Herofil din Chalcedon
- Vascularizatia meningelui teascul lui Herofil
- Plexul coroid
- Ochiul
- Pancreasul
- Duodenul
- Nervi (cranieni si spinali)
- Ventriculii cerebrali (ventriculii IV)
VI.
Erasistrate
- Distinctia dintre principalele segmente ale encefalului
- Descrierea valvelor cardiac
- Descrierea conexiunilor dintre artere si vene
Medicina Greco-romana din Antichitate
Incepand din sec. I d. Hr. civilizatia a trecut din Egipt si Grecia in Italia
Reprezentanti: Cl. Galen si Cornelius Celsus
Galen
o Medic grec
o Medical gladiatorilor la Roma
o A redesteptat interesl pentru medicina hipocratica
o Autor a 43 de carti de medicina dintre care 2 erau de anatormie
o A descris oasele lunigi si scurte
o Introduce termenii: apofiza, epifiza, condil
o Sectioneaza maduva spinarii=> distributia nervilor spinali
o A descris: originea nervilor spinali si distributia nervilor cranieni;
sistemul nervos simpatico; organele de simt; structura inimii raportata
la functie; m. buccinator, mic pectoral,popliteu; structura anatomica a
arterelor, venelor; anastomozele arterio-venoase; anomalii(uter bicorn,
vezica dubla
o 1500 ani-descrieri=dogme(inclusive descrierile incorecte)
o Contributii si in medicina interna

o articulatii- miscari limitate

Celsus

medic roman din sec. I d.Hr.

fondatorul plastiei cutanate prin alunecare
a protestat impotriva vivisectiilor
consecinta: completa abandonarea disectiilor
a descries 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior celsiene: rubor
(roseata), tumor (tumefactie=umflare), calor (caldura), dolor (durere)
impotento functionale- al 5-lea semn al inflamatiei
Consectintele abandonarii disectiilor: anatomia in Europa a fost oprita
pt cca 1500 ani, fiziologia nu s-a putut constitui ca stinta, anatomia
patologia a stagnat
Dezvoltarea cunoasterii de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu

Anatomia araba medievala

Dupa moartea profetului Mohamed (632 d.H.), care a fost intemeietorul

Islamismului, arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642),
incendierea bibliotecii din Brucchion 6 luni volumele au fost utilizate
pt bailor publice
La scurt timp cuceririle au devenit propagatorii stiintei
Fondatorul Univ. din Bagdad
La inceput medicina araba medieval nu a fost originala??, ci theoretic
si analitic
Traducere in lb. araba a lucrarilor lui Hipocrate, Galen, Dioscoride
Extensie in totalitatea cuceririlor: Asia Mica, Sudul Mediteranei, Spania
Medicina araba- 3 perioade:
1 febra traducerilor (sec. VII- VIII) compilarea anticilor
-adoptarea medicinei grecesti si siriene, la civiliz. Islamica din perioada de
aur a Califatului din Bagdad
2) medicii arabi celebri (VIII XIII invazia mongola)
-scrierea unor studii originale
- descoperiri remarcabile de anatomie si chirurgie
3) propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in
manastirile benedictare si in scoala lui Sabino (domninate in sec XI de origine
tunisiana Constantin Africanul)

Avecinno (960-1037) printul medicinii arabe

Medic de tip hipocratic, scriitor complex, om de stat

Canonul medicinii- compliatie a medicinii grecesti si arabe
Cateva date anatomice: insertia m. globului ocular
Considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic, unor procedee

Jesus Haly (sec X)

A realizat prima descriere completa a anatomiei ochilor: umori, nerv,

m. gl. Ocular

Abulcasis (sec XI) albucasis

Maestrul chriurgiei arabe

Medic, alchemist
Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi
omorat =Malpraxis

Medicina de la sf. Ev. Mediu din Europa de Est

Mondeno dei Luzzi (sec XIV)

A scris o carte de anatomie

Anatomia Renasterii
Leonardo da Vinci (1452-1519)

Nu a fost medic
A facut 30 autopsii, mulaje anatomice, a injectat ceara in ventriculii
cerebrali
A realizat 750 de schite anatomice, 1500 de desene pe care le
pregatea pt un tratat de anatomie pe care incepuse sa il scris in
colaborare cu anatomistul Marc Antonio dello Torre. Decesul lui dello
Torre (1511) opreste finalizarea cartii. Rezultatele studiilor lui da Vinci
au fost consemnate sub forma unor caiete de notite care au fost
publicate doar la inceputul sec XX

Albert Durer (1471-1528)

A scris primul Tratat de anatomie plastic pt pictori in care a prezentat

proportiile corpului uman (cartea a devenit reperul de baza pt pictori si
sculptori)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Sculptor, pictor, architect, poet, inginer

A facut disectii in casa lui din Florenta

Andreas Vesal (1514-1564)

Intemeietorul anatomiei umane modern

Diseca iepuri si rate- copilarie
Prof de anatomie la Padova (1537)
Metoda sa: anatomia comparata
A scris: tabulae anatomicae (1538), de corpis humani fabrica
(1542)
Ilustratii calcar (elev al lui Tizian)
A enumerate 200 de greseli ale lui Galen
A realizat prima descrierea anatomiei inimii, venelor, cartilajelor
articulare (laringe), sternului, osului sacru
A dat o noua explicatie curburii femurului si humerusului
A studiat putin organele interne: splina
Greseli: cristalinul- centrul ochiului; vena cava- se form in ficat
Conceptii: anato e rationala, structura se coreleaza cu functia
intelepciunea fortei divine care a creat morfologia

Curs 6
Istoria Fiziologiei
Termenul de fiziologie a fost creat in Renastere in 1554 de Jean Francois
Fernel (1497-1558).
Denumirea fiziologie proevine de la cuvintele grecesti physis adica natura,
logos adica cuvant sau stiinta.
Incepand cu celebrul anatomist Vesal (1514-1564) anatomia unor organe
umane (ex inima) a fost corelata cu functia acestora.
Corelatia anatomiei cu fizio a fost evidentiata sugestiv de catre filozoful
Albercht von Haller (1708-1777) care a considerat ca fizio e anato in
miscare. Astfel a explicat necesitatea cunoasterii anatomiei pt intelegerea
functiilor diverselor org si sist.
Din sec XIX fizio a devenit o stiinta de sine statatoare (fara sa fie rupta de
alte specialitati medicale).
Fizio s-a dezvoltat: s-au realizat metode proprii de studii, ?????unor
descoperiri importante (ex gr sangvine, factorul Rh).
Precursorii fizio au activat in antichitate, ev mediu si renastere.
Precursorii fizio in Grecia Antica

Hipocrate din Cos (460-337)

A descries 4 umori existente in organism : sangele, flegma, bila

galbena, bila neagra

Aristotel (384-322)

A admis existenta spiritului vital

A dem ca materia primara era caracterizata prin 4 principii: uscaciune,
umiditate, caldura si raceala
A considerat inima cel mai imp organ si pulsul ca fiind rezultator
batailor inimii
A recunoscut modif pulsului in diverse stari: frica, agonie, etc
Puls filiform- ajunge sa fie insensibil

Herofil din Calcedon (355-280)

Primul care a masurat frecv. pulsului cu ajutorul unei clepsidre cu apa

A elaborat teoria respiratiei, pe care a corelat-o cu pulsul

Erasistrate din Cos??? (340-257)

A contribuit la studiul: circ. Sangelui, rolul stomacului in digestive

Precursori ai fizio in Roma Antica

Galen (129-201)

A studiat functia creierului si a nervilor

A aratat ca sectionarea maduvei spinarii deasuprea C1 produce moarte
subita
A dem rolul muschilor intercostali in resp
A evidentiat rolul SN in res psi in motilitate
A aderat la doctrina celor 4 umori a lui Hipocrate
A elaborate teoria comp umane in f de preponderenta unei umor:
o Domina sangele: temp. sangvin
o Domina bila neagra: melancholic
o Exces de flegma: temp flegmatic
o Surplus de bila galbena: coleric
A emis teoria celor 3 tipuri de pneumonii: vitala, naturala, psihica
A studiat conc sangelui si a aratat ca:
o Inima e cauza misc sangvine
o Pulsatia arteriala se dat prop contractile a unei str din peretele
arterial
Nu a facut disectii umane

Contrinbuita in anato a fost apreciata ca maxim al posib de cunoastere

in anato pana in Renastere, notiunile despre functiile organelor au
ramas foarte neclare peste 1300 de ani

Precursori ai fizio in Evul Mediu

medicina medievala:
Avicenna (980-1037) a apare in cursul 5
Avenzoar- rolul mediastinului
Averroes- rolul retinei in vedere
Annafis- a descries pt prima data circ pulmonara
Precursori ai fizio in Renastere
Fizio din Renastere a cuprins multe teorii speculative care dominau la vremea
resp stiintele. Fizio a preceput cunostiintele din lucrarile lui Aristotel, Galen si
a unor importanti medici arabi medievali.
Jean Fernel (1497-1558)

Anatomist si fiziolog, creaza denumirea de fizio

Leonardo da Vinci (1452-1519)

A comparat nutritia animala cu arderea unei lumanari

Alessandro Achileni (1463-1512)

A studiat fiziologia auzului

Paracelsus (1493-1541)

Elaboreaza conceptia ca org functioneaza pe baza proceselor chimice

A evidentiat presenta NaCl in dif organe

Andreas Versal

A pus bazele anato stiintifice

A facut corelatii intre str anatomica si functionala ???
Studiaza in detaliu anatomia si fizio: oaselor, muschilor, articulatiilor,
nervi periferici
Pe animale de humani corporis fabrico
Artere, vene, inima, plamani

Miguel Servet

A descris circ pulm

Andrea Cesalpino

A descris circ pulm, relatia dintre contractile inimi si dilatarea arterelor,

rolul valvelor (impiedica refularea sangvina)
Anatomia microscopica- s-a conturat in sec XVII dupa: inventarea
miscroscopului monocular, acumularea si aprofundarea cun anatomice. Are
la baza: dezv anatomiei de carte Galileo Galiei (1564-1642) si Johannes
Kepler (1571-1630), inventarea lunetelor pe baza unor lentile maritoare.
Dpdv al evolutiei tehnicii:

lentila maritoare a fost descoperita (sec XIV) si sta la baza fauririi lupei
ceea ce a permis extinderea cunostiintelor anato despre organe.
Cuplarea a 2 lentile (ocular si obiectiv) a avut loc in sec XVII si a fost
atribuita lui: Galileo Galilei sau lunetierilor olandezi Hans Jansen si
fiului sau Zacharie Jansen (1580-1638)

Francois Xavier Marie Bichat (1771-1802)

Consid intemeietorul histologiei ca stiinta deoarece:

o A desc tesuturile
o A creat denumirea de tesut
o Le-a clasificat in 21 de tipuri: osos, cartilaginous, fibros, mucos,
seros, synovial, etc.
o In conceptia sa- sediul proceselor patologice este in tesuturi
El a fost clinician, prof de anato si chirurgie
A descris tesutul adipos al obrazului denumit in onoarea lui bula lui
Bichat
A studiat membranele sinoviale si foitele meningelui
A scris in 1800 traite des membranes

Robert Hooke (1635-1705)

A construit cateva microscoape

A facut studii de microscopie pe plante
Primul care a introdus denumirea de celula
A scris cartea micrografia (1665)

Antony von Leuwenhock (1632-1723)

Comerciant si slefuitor de lentil

A constuit lentil si microscoape care mareau de 200 de ori imaginea

A trimis Societatii Regale de stiinte din Londra 112 scrisori continand

descrierile sale incepand cu aripa de albina, aparatul de intepat,
intepat/supt, de la purice si tantar, firul de par la animale, etc.
A descris la om: hematiile din sange, firul de par, cristalin, neurofibrile,
f musc striate, spermatozoizi

Microscoapele faurite de Swammerdam si Campani

Johan Conrad Brunner (1653-1727)

Anatomist
A descoperit glandele mucose din duoden (1686) care au primit
numele lui

Marcello Malpighy (1628-1694)

A construit cateva microscoape

A descoperit capilarele studiind circulatia sangvina din plamanul de
broasca
A descris str microscopice: ale pielii (epidermul; stratul spinos- denumit
in onoarea sa stratul Malpighy), ale limbii(papilele gustative-numele
sau) , plamanilor (alveolele pulm= saci cu aer) si ale splinei (tecile
limfoide din pulpa alba= tecile Malpighy), rinichilor (glomerulul renal=
glomerul Malpighy si tubii urinary din piramidele renale= piramide
Malpighy) si ficatului

Regnier de Graaf (1641-1673)

A descris foliculul tertiar din ovar

A descries tubii tescticulari eferenti

Johan Nathanael Lieberkuhn (1714-1765)

A descris glandele din mucoasa intestinala, numite dupa moarte

Robert Brown (1773-1858)

A fost botanist
A descris nucleul celulelor (1831)

Ian Evangelisto Purkinje (1787-1869)

A descries neuronii din stratul intermediar al cortexului cerebelos

neuroni Purkinje
A descris fibrele din reteaua miocardica- reteaua Purkinje

Alfred Wilhem Volkman (1801-1877)

Fiziolog si histolog
A descris canalele care fac legatura dintre canalele Havers situate in
compacta oaselor lungi