Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contabilitate Financiara
Contabilitate Financiara
Bibliografie
Legea contabilitatii nr.82/1991 finante.ro
Ordinul finantelor publice 3055/2009 (1ian2010) care aproba normele contabile
europene.
Legea numarul 31/1990 (legea societatiilor comerciale)
Capitolele care se refera la situatia financiara si la capitolul audit.
Standarde IFRS internationale raportate la societatea la comert, pentru ca intreaga
contabilitate din Romania, in numar de 8 si cu cele 41 de standarde internationale de
contabilitate referentialul international de raportare comerciala.
I
C.M
(US/UK GAAP) .
II
Contabilitate
Mondiala
I.
5.1. Active imobiliare reprezinta in structura si evolutia lor intr-o perioada de gestiune,
active imobiliare, respectiv imobilizarile necorporale, corporale, financiare. Imobiliare
necorporale se refera la cheltuieli de constituirela brevetele, licentele, marcile de
fabrica, fondul comercial, concesionarile, dar si programele informatice create de
entitatea respectiva. Imobiliare corporale se refera la partea tangibila materiala al
acestor imobilizari respectiv la cladiri, terenuri, mijloace fixe, birotica si alte active
corporale. Imobiliare financiare se refera la sumele pe care entitatea la plasat in
afara ei, adica se refera la actiunile pe care le detine in capitolul social al altor entitati,
la titlurile de participare pe care le are, intr-un sistem de combinari de intreprindere
asa cum prevad standardele internationale de contabilitate. Se mai refera si la unele
imprumuturi pe care intreprinderea le face (daca are prevazut in obiectul de activitate
asa ceva) sau creantele imobilizate (suma de incasat de afara) sau la debitori litigiosi
pe care ii are inregistrati.
5.2. Provizioanele sunt contabilitati la activitati, exterior cheltuieli pe care le facem in
perioada curenta pentru perspectiva viitoare de gestiune. Cuprinde provizioanele la
inceputul perioadei si la sfarsitul perioadei structurate cu prevederile din codul fiscal.
5.3. Repartizarea profitului:
- fond de dezvoltare.
- Dividende.
5.4. An rezultat din exploatare, din activ pro sau contra .
5.5. Situatia creantelor si datoriilor entitatii responsabile. Normele institutionale cer ca
aceste creante si datorii sa fie structurate pe urmatoarele categorii comerciale si
bugetare fata de salariati, de actionari, dar si de origine. In domeniul creantelor si
datoriilor comerciale internationale de contabilitate a creat 2 standarde institutionale:
IAS 32 si IAS 39 si un standard de referinta IFRS 7 care reglementeaza instrumentele
financiare care se refera la creante datorii. IAS cum sa inregistram in contabilitate
operatiunile patrimoniale. IFRS cum sa raportam in sistemul financiar operatiuni
inregistrate in contabilitate.
5.6. Principii, politici si metodele contabilitatii:
- Metoda amortizarii;
- Metoda evaluarii stocurilor;
- Politica de investitii;
- Politica de dividende.
5.7. Actiuni si obligatiile societatii comerciale cuprinde detalii despre miscarea vanzarecumpararea de actiuni despre modificarile aparute in structura actionaristului si a
capitalului social.
5.8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii.
5.9. Analiza principalilor indicatori economico-financiar structurat in 5 capitole:
- Un indicator de lichiditate in situatiile financiare creantele sunt evidentiate in
functie de gradul lor de lichiditate, adica transformare in bani, iar datoriile sunt
prezentate in functie de termenul de exigibilitate (de scadente).
3
Sunt 2 utilizatori:
1. Utilizatori externi sunt urmatorii:
- Investitori/actionari/asociati cei care au investit in firma respectiva - utilizatori
privilegiati;
- Creditori/bancile si cei fata de care firma respectiva are datorii;
- Furnizorii creditori cei care dau marfa fara bani, sau pe datorie;
- Clientii firmei;
- Salariatii firmei (actionari care pot fi salariati);
- Diverse organisme de sinteza, camera de comert etc;
- Sindicatele.
2. Utilizatori interni se refera la manager, directori, sefi de compartimente, salariati
au acces si la informatii din contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor la care
nu au acces si utilizatorii externi, deoarece contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor se mai numeste contabilitatea interna/manageriala/analitica si care
calculeaza costurile de productie pentru lucrarile executate produselor fabricate sau
pentru serviciile prestate de catre entitatea respectiva. Contabilitatea de gestiune
clasifica altfel cheltuielile de productie, decat contabilitatea financiara care merge pe
structura planului general de conturi.
Registrul jurnal, cartea mare, inventar cele 3 registre contabile din 1992.
Registrul jurnal pe zi, inregistrare zilnica cronologica o operatie contabila.
Registrul cartea mare inregistreaza sistematic o operatie, punand in evidenta
corespondenta conturilor.
Registrul inventar inventarul firmei la un moment dat.
Tipuri de venit si cheltuieli si exemple:
1. Venituri din exploatare: profit sau pierdere din exploatare, cheltuieli din exploatare.
2. Venituri si cheltuieli financiare.
3. Venituri si pierderi financiare.
4. Venituri si cheltuieli extraordinare.
5. Venituri si pierderi extraordinare.
Venituri din exploatare exemple:
-
din subventii in economia din Europa de Vest si Centrala, si alte venituri conform legi
de stat.
de calamitati, financiare.
Clasa 1
Contabilitatea capitalului.
Capitalurile sunt formate din:
-
capital propriu (C) reprezinta fondurile proprii care apartin unei entitati:
capital social format din:
capital social subscris nevarsat;
capital social subscris varsat.
Rezerve;
Prime pe capital etc.
Capital imprumutat.
A=C+D
Exemplu 1:
Societatea x se constituie actionarii, se decid sa aduca un aport in bani in valoare de
5000 lei. Par social si actiuni.
Capital par social exte format din parti sociale cu actiuni.
1011
+ C
Actionari
456
+ D
A=P
Activ
D=C
A=P
intra
Pasiv
iese
iese
intra
A C
5121 + P D
3. Transformat capital social in CSSV.
CSSV 1012 + C P
CSSN 1011 D P
Cum functioneaza capitalul?
Conturile de capital sunt de pasiv si incep sa functioneze prin a se credita. Se crediteaza
cu intrarile, cresterile, majorarile si se debiteaza prin micsorare, iesiri. Sold final creditor sau
se soldeaza.
Incorporarea rezervei legale in capital social.
4. Incorporarea rezervei.
Capital social subscris varsat !
1012 P + C
106
P D
Societatea y i-a un credit pe termen scurt in valoare de 5000 lei pe care il ramburseaza
cu o dobanda de 5%.
1. Imprumutul bancar.
Banca 5121 A + D
Credit
161 P + C
Dobanda 168
50005%=250
2. Rambursarea imprumutului.
5121 A C
161 (P)=%
5250
161 P D
5121 (A)
5000
168 P + C
168 (P+)
250
3. Inregistrarea dobanzii.
Cheltuieli cu dobanzi 666 A + D
Dobanda
168 P + C
168 P D
Clasa 2
Active imobilizante se caracterizeaza prin faptul ca au o durata de functionare mai
mare de un an si se clasifica astfel:
-
1. Achizitionarea terenului.
Achizitionare
404 P + C
211 A + D
23.800
211 (A+)
20.000
4426 (A+)
3.800
20.00019% (TVA)=3.800
D
211
20.000
TRD=20.000 TRC=0
TSD=20.000 TSC=0
SFD=20.000 lei
2. Amortizare reprezinta recuperarea investitiei pe-o perioada mai lunga de timp.
Amortizarea este de 3 feluri:
-
amortizarea accelerata care in primul an amortizeaza 50% din valoare, iar din anul
urmator se aplica amortizarea liniara.
Exemplu 3:
Al=
1. inregistrarea amortizarii.
Cheltuieli cu amortizare 681 A + D
Amortizarea cladirii
281 P + C
100.000
281 (P)
80.000
681 (A+)
20.000
cheltuiala nerecuperata
5121 A + D
D
281
1) 20.000
2) 20.000
3) 20.000
10
4) 20.000
5) 80.000
TRD=80.000
TSD=80.000
TRC=80.000
TSC=80.000
(se soldeaza)
Clasa 3
Stocurile reprezinta bunurile aflate in gestiune in vederea desfasurarii activitatii
economice. Se caracterizeaza prin faptul ca au o durata mai scurta de utilizare de pana la 1
an active curente.
Exemple: marfa, materii prime, materii semifabricate.
Stocurile sunt de activ, incep sa functioneze prin a se debita, se debiteaza cu intrari si se
crediteaza cu iesiri.
Exemplu 4:
Societatea x achizitioneaza materie prima in valoare de 2.000 lei, 8 le lucreaza in vederea
obtinerii produselor finite la pret de 5.000 lei. Produsele care se vand la un pret de 6.000
lei+TVA inclus.
1. Achizitionare materie prima.
Materie prima 301 + A D
Produs finit
%=401 (P+)
401 + P C
301 (A+)
4426 (A+)
2.380
2.000
380
2.00019%=380
2. Prelucrare materie prima.
Materie prima 301 A C
345 A + D
411 + A D
411 (A+)=%
4427 + P C
11
6.00019%
701 (P+)
5042
4427 (P+)
958
5.
345 A C
711 (P)=345 (A) 5.000
711 P D
Metode de evaluare.
Evaluarea stocului de marfuri in patrimoniu se face astfel:
- La intrare in patrimoniu, stoc de marfuri se face pe baza (cost achizitie). Pretul de
achizitie se calculeaza astfel: pretul de cumparare + TVA; pret marfa + cheltuieli.
- La iesirea din patrimoniu prin metode (FIFO primul intrat, LIFO primul iesit).
CMP=
Exemplu 5:
Societatea x SRL are un stoc initial in valoare de 1.000 tone ciment. In data de
01.04.2010 intra o cantitate de 2.000 t la un pret de 1 leu. In data de 05.04.2010 intra 3.000 t
ciment cu un pret 1,5 lei. In data de 10.04.2010 ies 4.000 t, in data de 15.04.2010 intra o
cantitate de 2.000 t cu un pret 2 lei. In data de 20.04.2010 ies 3.000 t, in data de 25.04.2010
intra 500 t la un pret de 2,5 lei si in data de 28.04.2010 ies 1.000 t.
Intrari=CP/U=valoare (V); cantitateP/U=iesiri
FIFO
Data
Stoc
01.04.2010
05.04.2010
Explicatia
Debit
C
P/U
V
Sold initial
I
2.000 1
2.000
I
3.000 1,5 4.500
C
-
Credit
P/U
-
3.000
1.000
-
1
1,5
1,5
2
-
10.04.2010
15.04.2010
2.000
4.000
20.04.2010
25.04.2010
500
2,5
1.250
2.000
1.000
-
28.04.2010
1.000
30.04.2010
7.500
11.750 8.000
CMP=
12
V
-
C
1.000
3.000
3.000
3.000
3.000
1.500 2.000
2.000
2.000
3.000
2.000 1.000
1.000
500
2.000
500
11.500 500
Sold
P/U
1
1
1
1,5
1,5
1,5
2
2
2
2,5
2,5
2,5
V
1.000
3.000
3.000
4.500
3.000
3.000
4.000
2.000
2.000
1.250
1.250
1.250
11.900
%=408 (P+)
371 A + D
10.000
371 (A+)
4428 A + D
1.900
4428 (A+)
2. Primirea facturii.
Furnizor = 408
408 P D
401 P + C
4426 A + D
4428 A C
3. Plata facturii.
401 P D
5121 A C
4. Vanzarea marfurilor.
461 A + D
707 P + C
461 (A+)=%
1.900
707 (P+)
1.000
13
4427 P + C
4427 (P+)
190
707 A + D
6. Incasarea.
5311 A + D
461 A C
7. Reguli de validare TVA.
4426 A C
1.900
%=4426 (A)
4427 P D
190
4427 (P)
4424 A + D
1.710
4424 (A+)
8. Incasarea TVA-ului.
5121 A + D
4424 A C
9. Inchiderea conturilor de venituri.
Cont de profit si pierdere = 121
121 P + C
707 P D
10. Inchiderea contului de cheltuieli.
607 A C
121 A + D
D
10) 1.000
121
C
9) 1.000
Clasa 4
14
Creante si datorii reprezinta obligatii si datorii fata de bugetul de stat sau terte
persoana (clienti, debitori, furnizori, ceaseuri, ajutoare de somaj).
Exista 5 categorii de TVA:
1) TVA deductibil (4426) este aferent cumpararilor de marfuri, este o obligatie, este
de activ;
2) TVA colectat (4427) aferent vanzarilor, este o datorie, este pasiv;
3) TVA de recuperat (4424) apare in situatia in care TVA deductibil este mai mare
decat TVA colectat, este o obligatie, este activ;
4) TVA de plata (4423) apare in situatia in care TVA colectat este mai mic decat TVA
deductibil, este o datorie, este un pasiv;
5) TVA neexigibil (4428) este un cont bifunctional si tine rolul unei facturi, activ, este o
obligatie cumparare, vanzare datorie, pasiv.
Clasa 5
Trezoreria reprezinta plusurile de numerar care contribuie la realizarea activitatilor
economice, atat fiind surse proprii cat si prin surse imprumutate (conturi la banci,
imprumuturi, actiuni).
Clasa 6
Cheltuielile reprezinta utilizarile care contribuie la realizarea fluxurilor comerciale sunt
tot timpul de activ, tot timpul sold final = 0. Se debiteaza cu intrari, se crediteaza cu iesiri.
Se clasifica astfel:
-
Clasa 7
Veniturile sunt bunurile pe care le comercializam in cadrul tranzactiilor comerciale, in
scopul obtinerii unor resurse:
-
15
Subiecte examen
1. Situatiile financiare anuale;
16
17