Pedagogie II - An II, semestrul I

Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

TRUE/FALSE
1. Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiv-educative

a. Adevarat
b. Fals

2. Raportarea rezultatelor la obiectivele/finalitatile procesului de invatamant releva calitatea

functionarii componentelor sale.

a. Adevarat
b. Fals

3. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.

a. Adevarat
b. Fals

4. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective instructive si educative.

a. Adevarat
b. Fals

5. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii didactice.

a. Adevarat
b. Fals

6. Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub denumirea de principiul

intuitiei.
a. Adevarat
b. Fals

7. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul

invatamantului.
a. Adevarat
b. Fals

8. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al altei metode.

a. Adevarat
b. Fals

9. Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de la exemple, cazuri

particulare, la definitii).
a. Adevarat
b. Fals

10. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este redusa.

a. Adevarat
b. Fals

11. Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de rationament.

a. Adevarat
b. Fals

12. Problematizarea este o varianta moderna a conversatiei euristice.

a. Adevarat
b. Fals

13. Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la dimensiuni reale.

a. Adevarat
b. Fals

14. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca metode invatamant

observarea si modelarea.
a. Adevarat
b. Fals

15. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda explicatiei.

a. Adevarat
b. Fals

16. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.

a. Adevarat
b. Fals

17. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa trebuie sa realizeze

clasificarea elevilor dupa notele obtinute.

a. Adevarat
b. Fals

18. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie.

a. Adevarat
b. Fals

19. Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice, scrise)

a. Adevarat
b. Fals

20. Principiul conform caruia procesul de predare in sensul traditional al cuvantului nu este decat unul
dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete constituie unul din
principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998).
a. Adevarat
b. Fals

21. Principiul conform caruia accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe profesor si nu pe persoana
care invata constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf.
FEDA, 1998).
a. Adevarat
b. Fals

22. Principiul conform caruia rolul profesorului este acela de subordona procesul de invatare al
elevilor constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf.
FEDA, 1998).
a. Adevarat
b. Fals

23.

Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea
si gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de
invatare atat in sala de clasa, cat si in afara ei. constituie unul din principiile care stau la baza
invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
a. Adevarat
b. Fals

24. Principiul conform caruia luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite
constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
a. Adevarat
b. Fals

25. Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea
si gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de
invatare numai in sala de clasa. constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente
centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
a. Adevarat
b. Fals

26. Factori constitutiv-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de organizare a cunoasterii, prelucrarea
informatiei si modalitatea de exprimare.
a. Adevarat
b. Fals

27. Factori constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de organizare a cunoasterii, prelucrarea
informatiei.
a. Adevarat
b. Fals

28. Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente.

a. Adevarat
b. Fals

29. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare democratic.
a. Adevarat
b. Fals

30. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare autoritar.
a. Adevarat
b. Fals

31. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare laisse-f aire.
a. Adevarat
b. Fals

32. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare dominator.
a. Adevarat
b. Fals

33. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare fratern.
a. Adevarat
b. Fals

34. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare ritualic.
a. Adevarat
b. Fals

35. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare negociator.
a. Adevarat
b. Fals

36. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind non-directiv.
a. Adevarat
b. Fals

37. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind directiv.
a. Adevarat
b. Fals

38. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind non-directiv.
a. Adevarat
b. Fals

39. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind directiv.
a. Adevarat
b. Fals

40. Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea.

a. Adevarat
b. Fals

41. Etapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si diferentierea instruirii.
a. Adevarat
b. Fals

42. Evaluarea economico-sociala si evaluarea pedagogica sunt doua niveluri la care se poate concepe
evaluarea in invatamant.
a. Adevarat
b. Fals

43. Evaluarea in invatamant este conceputa doar ca evaluare pedagogica

a. Adevarat
b. Fals

44. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt: masurarea, aprecierea si decizia.
a. Adevarat
b. Fals

45. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt masurarea si aprecierea.
a. Adevarat
b. Fals

46. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate.
a. Adevarat
b. Fals

47. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite
a. Adevarat
b. Fals

48. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite.
a. Adevarat
b. Fals

49. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate.
a. Adevarat
b. Fals

50. Notarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare criteriala.

a. Adevarat
b. Fals

51. Activitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de predare-invatare.

a. Adevarat
b. Fals

52. Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in plan evaluativ si invers.
a. Adevarat
b. Fals

53. Interinfluentele dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt de cele mai multe ori benefice, dar
pot induce uneori si efecte negative, de blocaje in procesul de comunicare.
a. Adevarat
b. Fals

54. Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la
elevi in planul achizitiilor cognitive, celelalte achizitii din planul personalitatii, fiind masurate prin
alte instrumente.
a. Adevarat
b. Fals

55. Activitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific de activitate, fiind izolata de
actiunile de instruire si de invatare.
a. Adevarat
b. Fals

56. Unul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este urmatorul: Luati individual, elevii
pot invata eficient in moduri diferite.
a. Adevarat.
b. Fals

57. Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a organiza si conduce

procesul didactic. El prezinta cateva caracteristici: este totdeauna personal, este relativ
constant si este dinamic.
a. Adevarat
b. Fals

58. Triplanitatea invatarii umane este valoarea fundamentala pe care o postuleaza modelul lui Titone.
Aceasta consta in invatare tactica, invatare strategica si invatare ego-dinamica.
a. Adevarat
b. Fals

59. Diferentierea instruirii se caracterizeaza prin faptul ca profesorul clarifica ceea ce este

important in materia lui, intelege si respecta diferentele intre elevi, iar performanta este
inteleasa in termeni de dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.
a. Adevarat
b. Fals

60. Metoda conversatia euristica consta in formularea cu abilitate a unor intrebari, in alternanta

cu raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii de noi date, informatii.

a. Adevarat
b. Fals

61. Principiul integrarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia psihologica intre invatare si

dezvoltare si vizeaza respectarea particularitatilor individuale.

a. Adevarat
b. Fals

62. Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece nu orienteaza gandirea

elevilor spre rezolvarea independenta de problemelor.

a. Adevarat
b. Fals

63. Activitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii procesului de invatamant.

a. Adevarat
b. Fals

64. Evaluarea formativa se organizeaza la inceputul unui program de instruire sau chiar in

perspectiva acestuia.
a Adevarat
b Fals

65. Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa consta in modul in care

sunt interpretate rezultatele.

a. Adevarat
b. Fals

66. Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce evidentiaza legatura

permanenta cu continuturile esentiale ale disciplinei, prin raportarea la finalitatile

corespunzatoare (obiective de referinta / competente specifice) ariei curriculare din care face
parte disciplina scolara.
a. Adevarat
b. Fals

67. Cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins.

a. Adevarat
b. Fals

68. Evaluarea este procesul prin care se stabileste pe baza caror criterii se apreciaza daca sistemul

isi indeplineste functiile pe care le are, daca obiectivele sistemului sunt realizate.
a. Adevarat
b. Fals

69. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; este prima din clasa. Este o evaluarea

normativa.
a. Adevarat
b. Fals

70. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; obiectivul ei pentru acest an era media

9,50. este o evaluare criteriala.

a. Adevarat
b. Fals

MULTIPLE CHOICE
1. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice fundamentale si care este inclusa,
de regula, in structura pedagogiei generale sub numele de:
a.
b.
c.
d.
e.

pedagogia instruirii
psihopedagogia instruirii
didactica generala

didactica specialitatii
didactica speciala

2. Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este:

a.
b.
c.
d.
e.

activitatea de invatare
metodele de invatamant
procesul de invatamant
activitatea de predare
proiectarea didactica

3. In spiritul paradigmei curriculumului, Teoria si metodologia instruirii mai este cunoscuta si sub
numele de:
a.
b.
c.
d.
e.

pedagogia instruirii
psihopedagogia instruirii
teoria generala a procesului de invatamant

didactica specialitatii
didactica speciala

4. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale (fundamentale) in procesul

de invatamant:
a.
b.
c.
d.
e.

metode, tehnici, strategii

resurse tehnico-materiale
predarea, invatarea, evaluarea
continutul si timpul de invatare
resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

5. Structura de baza a procesului de invatamant care sustine orice proiect de activitate de

instruire/invatare este:
a.
b.
c.
d.
e.

metode, tehnici, strategii

obiective-continuturi-evaluare
obiective-continuturi-metodologie-evaluare
continutul, resurse tehnico-materiale si timpul de invatare
resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

10

6. Componentele principale ale procesului de invatamant, din perspectiva Teoriei si metodologiei

curriculumului si a Didacticii moderne (Ion Radu, Miron Ionescu, 2000), sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, metodele, mijloacele de invatamant, formele

de organizare, campul relational, timpul disponibil
Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, formele de organizare, campul relational,
timpul disponibil
Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, mijloacele de invatamant, formele de
organizare, campul relational, timpul disponibil
Obiectivele, continuturile, mijloacele de invatamant, formele de organizare, campul
relational, timpul disponibil
Obiectivele, metodele, mijloacele de invatamant, formele de organizare

7. Modelele de predare comportamentale au ca particularitate:

a.
b.

c.

d.
e.

dezvoltarea proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul

pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului
factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care
construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.
orientarea predominanta a mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante
finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a
unor probleme si situatii-problema.
mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de
iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare.
valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii
fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua /
formativa.

8. Modelele de predare rationale sunt orientate prioritar asupra:

a.

b.

c.

d.
e.

mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de

deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si
situatii-problema.
factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care
construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev
proceselor cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii) care stimuleaza
corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta
a elevului
mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de
iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare
valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii
fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua /
formativa

11

9. Modelele de predare bazate pe programare acorda o atentie speciala:

a.

b.

c.
d.
e.

10.

mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de

deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si
situatii-problema
factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care
construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev
mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de
iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare
dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul
pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului
valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii
fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua /
formativa

Modelele de predare interactionale sunt orientate prioritar in directia:

a.

b.

c.

d.
e.

mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de

deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si
situatii-problema
factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care
construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev
valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii
fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua /
formativa
dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul
pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului
mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de
iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare

11. Modelele de predare formativ-persuasive acorda o atentie prioritara:

a.

b.
c.

d.

e.

mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de

deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si
situatii-problema.
dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul
pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului
factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care
construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev
valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii
fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua /
formativa
mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de
iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare

12

12. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii pedagogice specifice:
a.
b.
c.

Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii

elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute
Selectarea continutului, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii
elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute
Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea
rezultatelor obtinute

13. Clasificarea

in obiective generale, obiective

comportamentale este realizata in functie de:
a.
b.
c.
d.
e.

obiective

concrete,

nivelul de complexitate
sistemul de invatamant
nivelul de generalitate
taxonomiile proiectate
selectarea continuturilor

14. Clasificarea

in obiective cognitive, obiective

comportamentale este realizata in functie de:
a.
b.
c.
d.
e.

intermediare,

afective,

obiective

psihomotrice,

nivelul de complexitate
sistemul de invatamant
perspectiva psihologica
taxonomiile proiectate
selectarea continuturilor

15. Definirea comportamentului, stabilirea conditiilor de realizare a sarcinii, precizarea tehnicilor

de evaluare reprezinta structura tridimensionala a:

a.
b.
c.
d.
e.

obiectivelor generale (scopuri)

functiilor pe care le indeplinesc obiectivele
obiectivelor operationale
competentelor specifice
obiectivelor de referinta

16. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se recomanda a se pune accentul

pe:
a.
b.
c.
d.
e.

activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice

activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimologice
activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata invatarea
activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata proiectarea didactica

13

17. Potrivit autorilor Harpe, Kulski si Radloff (1999), precizati cui apartin caracteristici de tipul:

are scopuri clare, isi controleaza sentimentele, foloseste resursele disponibile in mod eficace,
stie care ii sunt punctele forte si punctele slabe
a.
b.
c.
d.

elevul eficient
cadrul didactic eficient
managerul scolar eficient
profesorul ideal

18. Elevul cu o dorinta foarte mare de succes si care isi argumenteaza foarte bine concluziile este
caracterizat de:
a.
b.
c.
d.

stilul de invatare analitic

stilul de invatare sintetic
stilul de invatare rezolutiv
stilul de invatare independent

19. Demersul rezolutiv este sincopat, iar subiectul isi asuma riscul acestor sincope; aceasta este o
caracteristica a:
a.
b.
c.
d.
e.

stilului rezolutiv impulsiv

stilului rezolutiv cu risc
stilului rezolutiv echilibrat
stilul rezolutiv prudent
stilului rezolutiv pasiv

20. O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de catre profesor si in
consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau poate opta pentru o atitudine deschisa. Din
perspectiva comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care atribuie si evalueaza
rolurile elevilor, aceasta este o caracteristica a:
a.
b.
c.
d.
e.

stilului negociator
stilului dominator
stilului fratern
stilului autoritar
stilului democratic

14

21. Ordonati urmatoarea succesiune de evenimente, astfel incat sa fie evidentiata relatia dintre evaluare si
celelalte componente ale actului didactic (D.P. Ausubel)
a.

b.

c.

d.

Succesiunea este: 1.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor

propuse; 2.stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al
elevilor; 3.masurarea rezultatelor aplicarii programului
Succesiunea este: 1.stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului
dezirabil al elevilor; 2.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor
propuse; 3.masurarea rezultatelor aplicarii programului
Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii programului; 2.proiectarea si
executarea programului de realizare a scopurilor propuse;3.stabilirea scopurilor
pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor
Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii programului; 2. stabilirea
scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor;
3.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse.

22. Precizati care din urmatoarele concepte sugereaza cel mai bine legatura dintre evaluator si evaluat pe
tot parcursul procesului didactic, pe de o parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea de
predare si de invatare, pe de alta parte:
a.
b.
c.
d.
e.

evaluare (evaluation)
assessement (lat.assidere a sta langa)
masurare
apreciere
decizie

23. Succesiunea actiunilor evaluative cu valoare formativa propuse de Linda Allal:

a.

b.

c.

d.

Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la

originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare
in functie de interpretarea data informatiilor culese
Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la
originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare
in functie de interpretarea data informatiilor culese
Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la
originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare
in functie de interpretarea data informatiilor culese
Culegerea informatiilor privind progresele si dificultatile de invatare, intalnite la elevi;
interpretarea informatiilor, diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor
observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de
interpretarea data informatiilor culese

15

24. Teoria si metodologia instruirii studiaza:

a.
b.
c.
d.
e.

Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamant

Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline
Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare
Raportul dintre obiective si continut
Contextul social care influenteaza procesului de invatamant

25. Problematica didacticii generale cuprinde:

a.

b.

c.

Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului, analiza

procesului de invatamant (de la obiective spre alte elemente ale structurii de
baza), principiile didactice, metodele de invatamant, organizarea activitatii scolare
Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia obiectivelor
educationale, continutul invatamantului, metodologia instruirii, mijloace de
invatamant si strategii didactice, moduri si forme de organizare a procesului de
invatamant, evaluarea randamentului scolar, proiectarea pedagogica
Ambele variante

26. Obiectul didacticii este:

a.
b.
c.
d.
e.

Proiectarea didactica
Aplicarea principiilor didactice
Procesul de invatamant
Metodologia instruirii
Structura de organizare a procesului de invatamant

27. Structura de baza a procesului de invatamant este:

a.
b.
c.
d.
e.

Societate-sistem-proces de invatamant
Obiective-continuturi-metode-evaluare
Finalitati-timp-continut-agent ai actiunii
Obiective-camp relational-predare-evaluare
Predare-invatare-timp-forme de organizare

28. Modele de predare formativ-persuasive:

a.
b.
c.
d.
e.

Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea predarii-invatarii fiind mereu

evaluata
Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare, controleaza si dirijeaza invatarea
Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor probleme si situatii-problema
Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii)
Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura empatica intre profesor si
elev si intre elevi

16

29. Din perspectiva proiectarii curriculare pot fi identificate urmatoarele modele de predare:
a.
b.
c.
d.
e.

Comportamentale, rationale, bazate pe programare, interactionale, formativ-persuasive

Cognitive, formativ-persuasive, interactionale, activ-participative, afective
Comportamentale, rationale, discriptive, formativ-persuasive, obiective
Comportamentale, cognitive, discriptive, formativ-persuasive, subiective
Cognitive, formativ-persuasive, interactionale, formativ-persuasive, interogative

30. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:

a.
b.
c.
d.
e.

Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline scolare

Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual
Numai pe ani de studii si arii curriculare
Numai pe niveluri de invatamant
Numai pe arii curriculare

31. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:

a.
b.
c.
d.
e.

Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre societate si actiunea
educationala pe o perioada nedefinita
O anticipare pe plan mintal a rezultatelor
O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei
secvente eductionale
Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de invatamant la
nivel national.
O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel macrostructural

32. Finalitatile procesului de invatamant sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Obiectivele generale, intermediare si concrete

Obiectivele generale, specifice si operationale

Idealul, scopurile si obiectivele
Performantele si competentele
Cunostintele, priceperile si deprinderile

33. Taxonomiile proiectate dupa criteriul gradului de generalitate sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Obiective generale, intermediare, concrete

Obiective generale, specifice, particulare
Obiective generale, nongenerale, concrete
Obiective generale, operationale, concrete
Obiective generale, nongenerale, operationale

17

34. Completati enuntul: Structura tridimensionala pentru proiectarea, realizarea si dezvoltarea

unui obiectiv operational, in contextul proiectarii curriculare la nivelul procesului de
invatamant este: 1) Definirea sarcinii concrete, 2) Stabilirea resurselor pedagogice si 3)(...).
a.
b.
c.
d.
e.

Selectarea con tinuturilor

Selectarea metodelor de predare
Elaborarea strategiei de predare
Alegerea stilului de interac tiune
Precizarea tehnicilor de evaluare

35. Teoria conditionarii demonstreaza:

a.
b.
c.
d.
e.

Ca eficienta invatarii este independenta de organizarea conditiilor de invatare

Inutilitatea conditionarii comportamentului

Imposibilitatea dirijarii si controlului comportamentului
Legatura dintre conditionarea comportamentului si reactia de raspuns
Legatura dintre imaginatie si comportament

36. In opinia lui J.S.Bruner exista trei modalitati/niveluri fundamentale prin care copilul descopera si intra
in contact cu lumea din afara sa. Acestea sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Invatarea activa, invatarea iconica (senzoriala), invatarea simbolica

Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea simbolica
Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea iconica
Invatarea abstracta, invatarea activa, invatarea simbolica
Invatarea abstracta, invatarea iconica (senzoriala), invatarea activa

37. Esenta modelului holodinamic a lui R. Titone consta in promovarea modelului de invatare:
a.
b.
c.

Activ, integralist si dinamic

Pasiv, individualist, conservativ

Rezervat, tolerant, labil

38. Pentru o invatare eficienta accentul activitatii trebuie sa fie pus pe:
a.
b.
c.
d.

Stilurile de invatare si nu pe volumul informativ

Selectarea metodelor de predare si nu pe continuturi
Munca colectiva si nu pe cea individuala
Persoana care invata si nu pe profesor

18

39. Una din caracteristicile elevului care invata eficient este:

a.
b.
c.
d.
e.
40.

Provine dintr-un mediu social mai avantajat decat alti copii

Are o baza materiala mai buna decat alti copii
Are frati si surori
Ii place muzica
Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata

Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta
pentru:
a.
b.
c.
d.

O anumita atitudine fata de grupul de elevi

O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie
Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic
Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii

41. Ce stil de invatare se caracterizeaza printr-o mare capacitate de anticipare a subiectului, corelata cu un
bun control si autocontrol, evitarea formularilor clare ale enunturilor si concluziilor?
a.
b.
c.
d.
e.

Stilul rezolutiv impulsiv

Stilul rezolutiv cu risc
Stilul rezolutiv prudent
Stilul rezolutiv echilibrat
Stilul rezolutiv pasiv

42. Ce stil de predare se caracterizeaza printr-un climat psihosocial stabil pe care-l asigura

profesorii si prin interventii standardizate si uniformizate din partea cadrelor didactice?

a.
b.
c.
d.
e.
43.

Stilul dominator
Stilul negociator
Stilul fratern
Stilul ritualic
Stilul terapeutic

Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne pedagogia moderna
pune accentul pe:
a.
b.
c.
d.
e.

Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare

Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii
Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii
Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii
Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii

19

44. Predarea in vederea invatarii active vizeaza relatia de predare-invatare care stimuleaza:
a.
b.
c.

Activitata profesorului.
Activitatea elevului
Activitatea profesorului si activitata elevului

45. Etapele predarii in vederea invatarii active sunt:

a.
b.
c.

Prezentare, aplicare, diferentiere.

Prezentare, aplicare, revizuire
Prezentare, revizuire, diferentiere

46. Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea de:
a.
b.
c.
d.
e.

Herbart
Diesterweg
Pestalozzi
Comenius
Thorndike

47. Ce sistem de invatamant este individualizat prin fise de dezvoltare, fise de recuperare, fise de

lucru, fise de control?

a.
b.
c.
d.

Sistemul monitorial
Sistemul centrelor de interes
Sistemul Dottrens
Sistemul Winnetka

48. Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de cunostinte;

lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor; lectia de evaluare; lectia

combinata sau mixta si:
a.
b.
c.

Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor

Lectia de aplicare a cunostintelor
Lectia de formare a abilitatilor

20

49. Alegerea metodei de instruire se face in functie de doua categorii de factori: ??obiectivi

(natura finalitatilor; logica interna a stiintei; mecanismele invatarii etc..) si ??subiectivi:

a.
b.
c.
d.
e.

Sarcina didactica de baza

Contextul uman si didactic in care se aplica metoda
Personalitatea profesorului
Psihologia elevului /a clasei
Toate variantele

50. Functiile metodelor de instruire sunt: functii generale (functia cognitiva, functia

instrumentala, functia normativa, functia motivationala, functia formativa) si:

a.
b.
c.

Functia afectiva
Functia vocationala
Functiile particulare

51. Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv producerea de idei noi sau

gasirea celei mai bune solutii pentru o problema de rezolvat, prin participarea membrilor
grupului?
a.
b.
c.
d.

Conversatia de verificare si apreciere

Conversatia de fixare si consolidare
Brainstorming
Problematizarea

52. Metoda Phillips 6 6 consta in:

a.
b.
c.

Rezolvarea a 6 sarcini in 6 minute

Rezolvarea sarcinii in grupuri de cate 6 elevi in timp de 6 minute
Rezolvarea a 6 sarcini in grupuri de cate 6 elevi

53. Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o clasa de fenomene,

ale caror trasaturi sunt cercetate?

a.
b.
c.
d.

Studiul de caz
Simularea (Joc de rol)
Metoda cubului

Expunerea

21

54. Cartile, cursurile, indrumatoarele, culegerile de texte, culegerile de exercitii si probleme,

revistele de specialitate sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Mijloace naturale
Mijloacele de substitutie
Mijloace obiectuale
Mijloace iconice
Mijloacele Gutenberg

55. Cele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt:

a.
b.
c.

Organizarea activitatii; planificarea globala a activitatii didactice; realizarea

activitatii didactice; finalizarea activitatii
Organizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea, concluziile de final
Planificarea globala a activitatii didactice, analiza strategiei de predare, aplicarea
strategiei; evaluarea planificarii

56. Cine s-a ocupat de teoria proiectarii didactice si a in a conturat structura interna a lectiei?
a.
b.
c.
d.

Gagn
Herbart
Comenius
Dewey

57. Proiectarea activitatii profesorului-diriginte este realizata la nivelul unui document de

planificare globala, numit, in mod conventional:

a.
b.
c.
58.

Caietul dirigintelui
Catalogul dirigintelui
Programa diregintelui

Principiile didactice se refera la norme orientative, teze generale cu caracter director, care pot
da un sens functional:
a.
b.
c.

Procesului didactic
Statutului cadrului didactic
Institutiei de invatamant

22

59. Esenta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri, programe,

manuale, activitati practice sa fie astfel selectate, articulate si expuse incat ele sa poata fi
asimilate si valorificate optim de catre elevi?
a.
b.
c.
d.
e.

Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare

Principiul intuitiei
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor
Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor
Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea de predare,
invatare, evaluare

60. Cele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Masurarea, si aprecierea
Masurarea, aprecierea si decizia
Observatia, analiza si aprecierea
Observatia, analiza si decizia
Observatia, masurarea, si aprecierea

61. Functiile generale ale evaluarii sunt:

a.
b.
c.
d.
62.

Functia constatativa si functia diagnostica

Functia prognostica si functia evaluativa
Functia evaluativa, functia prognostica si functia diagnostica
Functia constatativa, functia diagnostica si functia prognostica

Completati enuntul: ( ... ) este modul traditional de verificare a pregatirii elevilor care intervine dupa
un ansamblu de sarcini de invatare care pot corespunde unui capitol, unei unitati de invatare, unui
semestru, an sau ani scolari.
a.
b.
c.

Evaluarea initiala
Evaluarea formativa
Evaluarea sumativa

63. Conversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de imagini, povestirea sau

repovestirea, citirea unor dialoguri incomplete, verificarea orala cu statut de examen sunt
tehnici de realizare a examinarilor:
a.
b.
c.
d.

Finale
Formale
Orale
Scolare

23

64. Completati enuntul: ( ...) pot fi clasificate in: probe de control curent (extemporale); probe de

evaluare periodica; probe semestriale (teze).

a.
b.
c.
65.

Probele scrise
Probele cognitive
Probele institutionale

Calitatile unei probe (test) sunt:

a.
b.
c.

Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea

Fidelitatea, diagnosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea
Validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea

66. Aranjati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise:

A.Elaborarea / redactarea probei de evaluare.

B.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe.
C.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale corespunzatoare.
a.
b.
c.
d.
e.

A, B, C
B, C, A
C, A, B
B, A, C
A, C, B

67. Completati enuntul: ( ...) reflecta dobandirea unor competente la o anumita disciplina si
intr-un timp determinat. Este un instrument complex care reuneste intr-un dosar toate elementele
reprezentative pentru activitatea de invatare desfasurata.
a.
b.
c.
d.

Fisele de activitate personala a elevilor

Portofoliul
Probele practice
Toate variantele

68. Notarea cu ajutorul literelor este specifica tarilor:

a.
b.
c.
d.
e.

Arabe
Anglo-saxone
Europene
Sud-Americane
Americii Latine

24

69. Unul din cele mai vechi sistemele de notare, care se mai utilizeaza in invatamantul prescolar este:
a.
b.

Notarea prin calificative

Notarea prin culori.

70. Sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si atunci cand acestea nu au

fost asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de
obiectivele programei se numeste:
a.
b.
c.
d.

Notarea strategica
Notarea sanctiune
Notarea speculativa
Notarea eticheta

71. Obiectul de studiu al Teoriei instruirii (Didacticii generale) este dat de:
a.
b.
c.
d.
e.

activitatea de invatare
metodele de invatamant
procesul de invatamant
activitatea de predare
proiectarea didactica

72. Precizati activitatile didactice (fundamentale) in procesul de invatamant:

a.
b.
c.
d.
e.

metode, tehnici, strategii

resurse tehnico-materiale
predarea, invatarea, evaluarea
continutul si timpul de invatare
resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

73. Completati cu atributul corespunzator: Procesul de invatamant are caracteristica unui proces

unui proces unitar.

a.
b.
c.
d.
e.

bilateral
unilateral
multilateral
integral
partial

25

74. Desemnati caracteristica principiilor didactice exprimata prin formularea: Legitatile

procesului de invatamant au in vedere toate componentele procesului de invatamant ca sistem

unitar.
a.
b.
c.
d.

caracter normativ
caracter sistematic
caracter general
caracter dinamic

75. Cerinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort de gandire si efort

personal de integrare a noilor cunostinte in sistemul cunostintelor anterioare sunt formulate

prin:
a.
b.
c.
d.
e.

principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant
principiul insusirii temeinice
principiul insusirii active si constiente a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor
principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de invatamant

76. Transmiterea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza intr-un timp

foarte scurt prin utilizarea:

a.
b.
c.
d.
e.

metodelor de comunicare orala

metodelor de comunicare scrisa
metodelor de descoperire
metodelor bazate pe contactul cu realitatea
metodelor bazate pe actiune directa

77. Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi spre dobandirea de

cunostinte noi este:

a.
b.
c.
d.
e.

problematizarea
conversatia euristica
conversatia introductiva
conversatia de clasificare
conversatia de aprofundare

26

78. Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt este un avantaj pe

care-l ofera utilizarea:

a.
b.
c.
d.
e.

conversatiei euristice
problematizarii
exercitiului
expunerii
demonstratiei

79. Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul a cat mai multor

analizatori. Aceasta este o cerinta comuna pentru:

a.
b.
c.
d.
e.

metoda exercitiului si principiul insusirii temeinice

metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si rational (principiul
intuitiei)
metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de varsta si
individuale (principiul accesibilitatii)
metoda modelarii si principiul legarii teoriei de practica
metoda jocului de rol si principiul conexiunii inverse

80. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin:

a.
b.
c.
d.
e.

metoda conversatiei catehetice

metoda demonstratiei
metoda explicatiei
metoda exercitiului
metoda problematizarii

81. Stabiliti care din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza mijlocele de invatamant:
a.
b.
c.

mijloacele de invatamant indeplinesc functii formative si informative

mijloacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si generalizare
mijloacele de invatamant sustin activitatea independenta

82. Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii este initiat de:

a.
b.
c.

J.A. Comenius
J.J. Rousseau
J.F. Herbart

27

83. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al metodelor de verificare orala:
a.
b.
c.
d.
e.

problematizarea
exercitiul
conversatia catehetica
conversatia euristica
activitatea cu manualul

84. Utilizarea reprezentarilor grafice sau pe baza unui desen, la tabla, se realizeaza in cadrul

metodei:
a.
b.
c.
d.
e.

explicatiei
demonstratiei
exercitiului
conversatiei
studiului de caz

85. Documentul administrativ care asociaza elementele programei cu repartizarea de timp

considerata optima de catre profesor pe parcursul anului scolar este:

a.
b.
c.
d.

Planul de invatamant
Planificarea anuala
Proiectul de lectie
Proiectul unitatii de invatare

86. Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza:

a.
b.
c.
d.
e.

la inceputul procesului de invatamant

imediat dupa inceputul noului program
imediat dupa evaluarea formativa
la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic
concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun note

87. Standardele curriculare de performanta reprezinta un sistem de referinta pentru toti

elevii, stabilit la sfarsitul unei perioade de scolaritate

a.
b.
c.
d.
e.

unitar
combinat
facultativ
obligatoriu
optional

28

88. Pentru verificarea continutului experimental si practic al instruirii se utilizeaza, mai ales:
a.
b.
c.
d.
e.

verificarile orale
lucrarile scrise
probe practice
metode evaluare alternative (referat, portofoliu)
testul docimologic

89. Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor date de alti

profesori, este o eroare de evaluare denumita:

a.
b.
c.
d.
e.

efect de contrast
efect de anticipatie
efect de contaminare
efect bland
efect Pygmalion

90. Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin tehnicile strategiei de:
a.
b.
c.

Evaluare initiala
Evaluare cumulativa
Evaluare formativa

91. Analiza greselilor tipice este realizata prin:

a.
b.
c.
d.
e.

tabelul rezultatelor
fisa de organizare a probei
analiza de continut a probei
media aritmetica
modul

92. Nota cu frecventa cea mai mare este data de:

a.
b.
c.
d.
e.

media aritmetica
modul
raport
amplitudine
analiza de continut a probei

29

93. Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate primeaza fata de
obiectivele evaluarii in:
a.
b.
c.
d.
e.

eroarea logica (eroarea constanta)

efectul de ordine
efectul halo
notarea eticheta
efectul de ancorare

94. Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a
format-o despre capacitatile acestora caracterizeaza:
a.
b.
c.
d.
e.

eroarea logica
efectul de ordine
efectul halo
efectul pygmalion
efectul de ancorare

95. Continutul textului din itemii probei trebuie sa concorde cu comportamentele prefigurate de obiective
si, implicit, cu continuturile ce au fost predate si invatate. Aceasta este o cerinta prefigurata de
calitatea probei denumita:
a.
b.
c.
d.
e.

validitate concurenta
validitate de construct
validitate predictiva
fidelitate
obiectivitate

96.
Concordanta dintre forma, continutul testului si nivelul de varsta al elevului este stipulata de calitatea
probei denumita:
a.
b.
c.
d.
e.

validitate concurenta
validitate de construct
validitate predictiva
fidelitate
aplicabilitate

30

MATCHING

Analizati continutul celor doua parti ale frazei si stabiliti corespondenta intre numarul
intrebarii si varianta considerata corecta, dupa urmatoarele variante de raspuns:
a. daca ambele sunt adevarate
b. daca prima este adevarata si a doua este falsa
c. daca prima este falsa si a doua este adevarata
d. daca ambele sunt false
1. Teoria generala a procesului de invatamant poarta denumirea de didactica speciala (metodica

2.
3.
4.
5.
6.

7.

8.
9.

10.
11.

12.
13.
14.
15.

predarii). Legile generale ale procesului de invatamant se manifesta in mod specific, la nivelul
fiecarei discipline scolare
Obiectivele procesului de invatamant sunt de natura instructiva si educativa. Intentionalitatea
procesului de invatamant este exprimata prin obiectivele pedagogice
Principiile procesului de invatamant desemneaza normele particulare de activitatea didactica.
Principiile procesului de invatamant sunt abordate in perspectiva sistemica
Procedeele didactice sunt tehnici limitate de actiune. Metodele de invatamant cuprind un
ansamblu organizat de procedee didactice
Explicatia se bazeaza pe demersul rationamentului deductiv. Metoda demonstratiei se bazeaza
pe utilizarea materialului didactic
Metoda problematizarii poate fi considerata ca fiind o modalitate de realizare a invatarii prin
descoperire. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca metode
invatamant observarea si modelarea
Studiul de caz se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de la particular la general). In
aplicarea metodei studiului de caz, cazul ales trebuie sa fie reprezentativ si sa condenseze ceea
ce este esential pentru domeniul de analiza
Testele docimologice sunt mijloace de evaluare a rezultatelor. Mijloacele audio-video
predispun la o anumita standardizare si uniformizare a perceperii si interpretarii realitatii
Lectia mixta cuprinde toate verigile/etapele reprezentative ale unei activitati
instructiv-educative. Tipul de lectie cel mai frecvent intalnit in practica scolara este lectia de
dobandire de cunostinte
Succesiunea secventelor/etapelor unei lectii este intotdeauna aceeasi. Dintr-o lectie
introductiva nu poate lipsi etapa de verificare a cunostintelor anterioare
Standardele de performanta au rol in reglarea activitatii didactice. Standardele de evaluare
constituie criterii de evaluare pentru cunostinte, atitudini si comportamente testate la sfarsitul
unei etape sau trepte de scolaritate
Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie.
Evaluarea initiala stabileste un diagnostic pe baza de probe orale si lucrari scrise
Notarea reciproca dezvolta la elevi capacitatea de autocontrol. Asigurarea conexiunii inverse
este o etapa a lectiei mixte
Conexiunea inversa nu intra in sistemul cerintelor principiilor didactice. Principiul insusirii
temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul invatamantului
Unitatile de invatare se indica prin titluri (teme) stabilite de profesor. Profesorul nu poate
modifica in proiectul unitatii de invatare activitatile de invatare din programa scolara

31

16. Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluare formativa. Rubrica de evaluare
17.
18.
19.
20.

mentioneaza instrumentele aplicate

Probele scrise permit o buna individualizare a ritmului elaborarii raspunsurilor. Probele orale
sunt mari consumatoare de timp
Un test poate fi utilizat numai la probele scrise. Itemii (intrebarile) testului de evaluare sunt in
functie de obiectivele si continuturile verificate
Aprecierea rezultatelor elevilor este variabila. Efectul bland este singurul efect care nu
produce erori de apreciere
Sistemele de notare/apreciere sunt numai sisteme numerice. Notarea elevilor trebuie efectuata
in conditii de subiectivitate deplina

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

32