Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Soia Generalitati
Soia Generalitati
CAPITOLUL I
Pagina 1 din 56
Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din
mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal
care ofera corpului toti aminoacizii esentiali necesari
g/100g faina
0,62
2,39
4,03
3,19
0,65
2,69
1,97
0,65
2,59
Aminoacizi neesentiali
Alanina
Arginina
Acid asparginic
Acid glutaminic
Glicina
Histidina
Serina
Frolina
Tirozina
g/100 g faina
2,24
3,6
6,01
10,0
2,21
1,45
2,66
2,51
1,93
Umiditate
Proteina
Ulei
Carbohidrati
Cenusa
Boabe de
Boabe
Faina
Concentrat de
soia
11
38
18
28
5
decojite
10
44
21
20
5
degresata
8
54
<1
31
6
soia
5
66
<1
23
5
In prezent, soia constituie o sursa majora de proteina de calitate atat pentru nutritia umanacat
si pentru animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot globul.
Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie de beneficii
majore pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au fost bine
documentate pentru urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte sanogene evidente:
-scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidentei maladiilor
cardiovasculare;
-atenuarea simptomelor pre si post-menopausale;
-scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostata si de
colon.
Specialistii in nutritie recomanda consumul a 25 de grame de proteina de soia pe zi, ca
parte a unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, care poate reduce riscul de boli
cardiovasculare.
In tara noastra, painea reprezinta unul din alimentul de baza, in special painea alba, fiind, din
pacate un aliment dezechilibrat din punct de vedere nutritional. O solutie fericita de a creste
valoarea biologica a paini albe ar fi adaosul proteinelor de soia care are valoare inalta valoare
biologica. Proteina din soia este bogata in aminoacidul lizina, in timp ce glutenul din grau
este bogat in aminoacidul cisteina. Aceasta combinatie dintre proteina de soia si proteina de
Pagina 3 din 56
grau realizeaza o echilibrare nutritionala ideala, oferind consumatorului acesti doi aminoacizi
esentiali indispensabili sanatatii.
Daca proteina din soia este considerata a fi un principal agent cauzator al efectelor
benefice mentionate mai sus, alti constituienti din soia au efecte la fel de remarcabile asupra
sanatatii. Totusi pentru animale, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a
fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Cand fanul de soia
este introdus totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina.
De remarcat ca proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale
datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt:
lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati
insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D,
F).
Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind
considerata din punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Din acest motiv soia se
foloseste in ultimul timp intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata
insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile
componente ale plantei (tabelul de mai jos).
Tabel 3 . Substanta uscata %
Substanta uscata
Din care:
[%]
90,0
Substante
Grasimi
Substante
Celuloza
Cenusa
azotoase
[%]
neazotoase
[%]
[%]
[%]
33,0
18,0
[%]
30,0
4,2
4,6
Pagina 4 din 56
nutritivi si sunt consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca
amestec.
Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa
110.000 hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia
realizata in anul 2003, a fost de 218.000 tone.
Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta
srotul de soia, care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in
furajarea animalelor
Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi
insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de
150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate
ajunge la 395 - 500 q/ha.
Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe.
Proteina reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si
este insotita de cantitati mici de legumelina .
Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate :
indicele de iod este 107 137, ceea ce indica un ulei semisicativ .
foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta
un amestec valoros de fosfatide.
Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 7%CaO, mangan
7- 8% MnO.
Tabel 4. Substante neazotoase din soia
Nr. crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
TOTAL
Substanta
Galactan
Acizi organici
Pentozani
Zahar invertit
Zaharoza
Rafinoza
Amidon
Celuloza
Ceara, substante tanante
Dextrina
Hemiceluloze (nedeterminate)
Pagina 5 din 56
Hidrati de carbon[%]
4,86
1,44
2,94
0,09
3,31
1,13
0,50
3,29
8,60
3,14
0,04
29,34
Pagina 6 din 56
CAPITOLUL II
Pagina 7 din 56
Tabel nr. 3.
Adancimea
(cm)
Argila <
CaCO3 %
pH
0,002
mm %
Azot mobil
Fosfor mobil
Potasiu
NO3
mg/100g
P2O5
mg/100g sol
mobil K2O
Mg/100g
sol
0 20
20 40
40 -60
75 90
100 -120
20,2
12,5
27,2
16,8
10,9
4,3
5,0
10,5
17,0
19,1
7,75
7,9
8,0
8,0
8,2
0,183
0,154
0,092
0,006
0,005
sol
0,102
0,078
0,05
0,05
0,05
19,34
12,5
8,95
7,95
7,9
2.3.Vegetatia
Intreaga suprafata a terasei Viziru se incadreaza din punct de vedere climatic in zona
stepei danubiene.
Vegetatia din zona fermei S.C Maretu este alcatuita din doua tipuri
-vegetatia spontana de stepa
-vegetatia cultivata
Pagina 8 din 56
Pagina 9 din 56
ELEMENTE
Perioa
CLIMATICE
da
IA
FEB
SI
VA LORILE LUNARE
MA APR MA IU
IUL AU
R
SEP
OCT
NO
DEC
HIDROLOGI
CE
Temperatura
*C
Precipitatii
(mm)
Umiditate
(%)
Media
-2,5
-0,3
4,6
10,9
16,
20,
22,
22,1
2003
-1,7
-4,2
2,0
9,3
9
20,
7
22,
8
22,
23,
2004
-3,6
0,4
6,5
11,7
4
15,
4
19,
3
21,
8
63
10,
Media
2003
27
46,
27
28,6
29
24,4
36
47,7
9
52
30,
2004
6
62,
18,1
38,1
13,2
2
84,
Media
2003
2004
1
83
86
87
70
65
58
2
67
57
65
79
80
81
72
78
73
17,5
11,7
5,6
0,4
15,8
10.1
6,7
-0,2
3
21,
16,9
12,7
6,7
2,5
9
47
46,
2
42
10,
29
50,2
31
47,4
36
14,
33
30,8
4
71
4
122
8
134
30,4
16,3
4
47,
48,5
66
59
70
,4
64
69
72
,2
67
64
73
74
79
80
3
78
86
84
83
86
84
62
72
75
Pagina 10 din 56
2.5.Hidrologia zonei.
In apropierea fermei se afla lunca raului Calmatui (6-8 km sud ) si partea sudica a vaii
Encii cu relief framantat ,avand diferente de nivel de 6 8 m altitudine fata de nivelul marii.
In arealul Campiei Brailei lipsit de ape curgatoare hidrografia este slab reprezentata.
Higroscopicitatea normala ajunge in zona Viziru la peste 72 %. Iarna umiditatea
relativa a aerului trece de 80 % in timp ce vara reprezinta doar 65 % ca urmare a influentei
oscilatiilor anuale ale temperaturilor.
2.6. Date privind dotarea si organizarea conducerii fermei S.C Maretu Prod Com
S.R.L
Societatea comerciala Maretu Prod Com S.R.L are o activitate agricola cu specific
cultura mare ,atat pentru consum cat si pentru producere de seminte . Societatea este asezata
intre localitatile Viziru si Bordei Verde lucrand o suprafata de 1500 ha in totalitate irigabila .
Pagina 11 din 56
-un economist
-doi ingineri agronomi
-36 de angajati (salariati)
Din punct de vedere economic societatea are o cifra de afaceri de 80.000.000.000 lei.
Capitolul III
SITUATIA CULTURII IN ZONA
3.1 Sistematica soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face
parte din tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae.
Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica
(ENK);Manshurica (ENK).
Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea pastailor ,boabelor
,hilului,si perilor ce acopera planta .
Pagina 13 din 56
Pagina 14 din 56
Pagina 15 din 56
Pagina 17 din 56
Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea
de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800C. Durata perioadei de
vegetatie este de 110 - 150 zile.
Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8C. Temperaturile medii de 12C in
luna aprilie si de 20 - 21 in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a
plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2C) si la oscilatiile mari de
temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de
vegetatie.
Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de
o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de
transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in
perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor
(239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata
de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in
regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada
de vara.
Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate
tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune
rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in
calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.
Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea
Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in
Transilvania. O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei,
valea Siretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si
in partea de mijloc si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc
soluri fertile, soia nu poate da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde
perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de
irigare.
In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a inregistrat
o valoare de 342 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate medie spre buna pentru
culturile de toamna.
Datorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 354 mm cantitatea de
precipitatii primita in sol, in acest caz zona se inscrie in randul cerealelor cu un bilant
hidroclimatic mediu anual definitor.
Pagina 18 din 56
RR
Soia face parte din grupa plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura si relativ
ridicate pentru umiditate .
Temperatura constituie factorul limitativ al zonarii soiurilor. Este o planta cu cerinte
ridicate fata de caldura . Pragul biologic este de 10*C.
Temperaturile medii zilnice necesare pentru parcurgerea principalelor faze in timpul
vegetatiei sunt:
Fazele de vegetatie Temperatura *C
Minim
Optim
Germinarea
Semanat rasarire
Formarea organelor de reproductie
Inflorire
Formarea semintelor
Coacere
6-7
8- 10
16 17
17 18
13 14
89
20-22
20-22
21 23
22 25
21 23
19 - 20
Rezistenta la temperaturi scazute in primele faze este de pana la 2*C (chiar 2,5*C),
dar de scurta durata in timpul rasaririi culturii.
Brumele tarzii de primavara pot produce compromiterea culturilor si la faza de trei
frunze, temperaturile negative pot cauza mari daune.
Umiditatea constituie un factor limitativ al productiei.
-cerintele fata de umiditate sunt mari chiar de la germinare. Pentru germinare samanta
absoarbe o cantitate mare de apa care reprezinta 150% din masa semintei.
-coeficientul de transpiratie este ridicat 500-700.
-consumul total de apa este in jur de 6000 m*/ha
-consumul de apa mediu zilnic este in jur de 40 m*/ha /zi;
-pentru producerea unui kg de boabe soia consuma peste 1500 l apa ajungand chiar la
4000 l apa,in functie de conditiile de cultura.
Pagina 19 din 56
-in perioada semanat inflorit, consumul mediu zilnic este in jur de 30m*/ha/zi;
-in perioada inflorit formarea pastailor ,este in medie 54 m*/ha /zi;
-in perioada formari pastailor maturitate , este in jur de 43m*/ha / zi;
9.Terminarea umplerii boabelor- faza este marcata prin pastaile din varf complet
formate si terminarea umplerii boabelor
Pagina 21 din 56
Capitolul IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
Pagina 22 din 56
din centrul Transilvaniei (Turda) soia a asigurat practic acelesi productii dupa grau, soia (un
an) porumb, sfecla de zahar si cartof.
Cantitatea de azot pe care o procura plantele de soia pe cale simbiotica, trebuie
considerata insa foarte variabila, ea depinzand de virulenta bacteriilor de conditiile in care
acestea se dezvolta si de cantitatea si calitatea de azot mineral din sol.
Contributia azotului fixat biologic la realizarea recoltei de soia, se reduce insemnat
cand conditiile cerute de bacterii sunt mai putin favorabile (temperatura scazuta, pH acid ,
insuficienta unor microelemente, umiditatea solului redusa) . Spre deosebire de alte
leguminoase, in cazuri soia la care nu s-au tratat semintele cu preperate bacteriene,
reactioneaza puternic la aplicarea ingrasamintelor ca o specie neleguminoasa.
Azotul se absoarbe cu intensitate mai mare de catre plantele de soia dupa 50 de zile de
la rasarit. Ritmul de retinere a azotului in pertile vegetative ale plantei, se mentin apoi
accentuat timp de 40 50 zile dupa care scade brusc. Se inregistreaza o acumulare intensa a
azotului in boabe pe tot timpul formarii lor pana la aproape de maturitate. De fapt in timp de
40 50 zile soia produce mai mult de jumatate din cantitatea totala de substanta uscata (48
75 %)
Soia se poate gasi in conditii mai putin corespunzatoare de nutrita cu azot atunci uni
factori inhiba formarea nodozitatilor si activarea bacteriilor fixatoare de azot. Din aceste
considerente s-au efectuat la soia numeroase cercetari cu ingrasaminte azotate indeosebi in
SUA.
Folosirea acestor biopreparate la soia este cu absolut necesara deoarece fara ele pe
solurile din tara noastra nu se mai formeaza nodozitati sau se formeaza un nod redus.
Nitragin-ul a sporit productivitatea de boabe, in medie pe 6 soiuri cu 36 % iar
cantitatea de proteine cu 4,8 %.
Rezultatele medii din ultimii ani au pus incontestabil in evidenta efectul pozitiv al
bacterizarii semintelor de soia asupra productivitatii de boabe si asupra continutului acestora
in substante proteice.
Sporul mediu de productie din anii 1970-1971 la statiunile Valu lui Traian (Constanta)
, Marculesti (Ialomita) , Fundulea (Calarasi) , Albota (Arges) in conditii de irigare ca efect al
azotului in variantele bacterizate a fost practic nula.
La statiunea experimentala Marculesti timp de trei ani, I. Cristea, in conditii de irigare
constata o eficienta mai scazuta a bacterizarii pe masura cresterii dozelor de azot.
Mentioneaza ca in conditiile unei bacterizari reusite se pot obtine productii de peste 30 q/ha
fara a fi necesar administrarea ingrasamintelor cu azot.
Pagina 23 din 56
CAPITOLUL V
Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile care au fost cultivate anterior cu
cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului
si acumularea unei rezerve de apa
Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii
bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari.
Soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.
Rezultatele cercetarilor efectuate arata ca soia in calitate de planta premergatoare
realizeaza sporuri de 340-750 kg/ha. Sporuruile de recolta se realizeaza fara cheltuieli
suplimentare Aceasta arata importanta economica a folosiri soiei ca planta premergatoare
pentru grau.
Soia cultivata numai in asolament evitandu-se cultivarea dupa ea insasi sau dupa alte
leguminoase, care au boli sau daunatori comuni. Se recomanda introducerea soiei dupa
Pagina 25 din 56
cereale dar este exclusa cultivarea acesteia dupa floarea-soarelui pentru ca au boli comune,
din care mai frecvent este atacul putregaiului alb
In cazul concret de la ferma S.C. MARETU judetul Braila planta premergatoare a fost
graul ca cereala paioasa care elibereaza terenul devreme si a permis executarea lucrarilor de
baza in conditii optime.
Lucrarea de diploma s-a efectuat intr-o rotatie de trei ani cu porumb ,grau si soia
Cultura de grau ca planta premergatoare nu secatuieste solul de elemente nutritive, nu
are si nu transmite boli comune si nu necesita erbicid cu remanenta toxica pentru soia.
Trebuie mentionat ca prin cultivarea soiei se poate favoriza extinderea unor patogeni si
daunatori care pot diminua posibilitatea valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii . Se
recomanda un asolament cu culturi irigate in care cerealele paioase au ponderea si sunt
folosite ca premergatoare :
1.grau de toamna - 50%
2.soia - 37 %
3.porumb - 13 %
Pagina 26 din 56
Pagina 27 din 56
la care s-au atasat grapele stelate,aratul s-a executat pe o adancime de 25 cm fiind o adancime
mai mare decat in anii anteriori in acest mod se evita formarea hardpanului.
Numeroasele experiente demonstreaza ca soia da productii ridicate la lucrarile
efectuate in perioada vara-toamna. Aratura de vara s-a mentinut
fara crusta si curata de buruieni prin lucrari superficiale cu grapele si cu combinatorul.
Prin arat stratul de sol a fost dislocat intoars, amestecat si s-a afanat in scopul
influentarii proceselor fizice, chimice si biologice din sol.
Efectele lucrarii de arat sunt:
- aerul si apa patrund mai usor realizandu-se schimbul de gaze, incalzirea si cresterea
umiditatii solului ceeace influenteaza activitatea microorganismelor din sol.
- aparatul radicular al plantelor tinere de soia se dezvolta mai usor intr-un strat de sol
afanat decat intr-unul compact,
- prin rasturnarea stratului de sol s-a realizat ingroparea in sol a resturilor ce raman de
la cultura premergatoare si a caror prezenta pe teren impiedica buna desfasurare a lucrarilor
de pregatire a patului germinativ si a semanatului.
Pagina 28 din 56
diferite boli si incepe concurenta buruienilor, toate acestea cu efecte directe in scaderea
productiei.
Lucrarea de pregatire a patului germinativ pe suprafetele arate toamna s-a efectuat cu
combinatorul avand in vedere uniformitatea solului (patului germinativ) .
Pregatirea patului germinativ la S.C Maretu s-a efectuat cu, combinatorul ,aceasta
lucrare a fost efectuata in prrioada 17 - 19 aprilie 2003
Odata cu pregatirea patului germinativ s-a incorporat in sol ingrasamintele si
erbicidele necesare a caror administrare a fost facuta cat mai uniform posibil.
Fertilizatul s-a efectuat inainte de semanat cu o masina de imprastiat ingrasamant
RAVCHE cu o capacitate de 130 ha/zi ajungand la o uniformitate de 95 97 %.
5.8. Semanatul
5.8.1. Samanta.
Samanta care a fost utilizat la S.C MARETU jud Braila a corespuns soiului din toate
punctele de vedere si a provinit din loturi semincere verificate si aprobate, inainte de
insamantare, samanta s-a tratat cu nitragin. Samanta a avut germinatia de 93% si puritatea de
99%. Semanatul s-a facut cu masina SPC-6, in randuri distantate la 70 cm.
Samanta a foste mare si uniforma cu putere de strabatere ridicata pentru a asigura
resarirea in scurt timp si uniforma pe intreaga suprafata prin aceasta inabusind buruienile.
Samanta pentru semanat trebuie sa intruneasca conditiile :
-sa apartina soiurilor recomandate in zona.
-sa fie recunoscuta si sa posede Certificat Oficial de Calitate (COCS) pentru categoria
biologica din care face parte.
-sa fie produsa in anul precedent si nu mai veche
-sa aiba valoare culturala ridicata , capacitate de germinare cel putin 80 85%,
puritate fizica (P) si puritate biologica cel putin 98%.
-sa fie sanatoasa ,nevatamata ,libera de boli si daunatori
-bacterizarea concomitent cu semanatul este obligatorie in conditiile Romaniei.
Pagina 29 din 56
Pagina 30 din 56
Se considera o bacterizare reusita atunci cand la data controlului unui lot de cel putin
85 % din plante prezinta pe radacinile principale si secundare 5 7 nodozitati bine dezvoltate
si in plina activitate.
Intensitatea activitatii bacteriene este evidentiata prin culoarea rosie sangerie
datorita hemoproteinei porfirice ce apar pe sectiunea nodozitatii.
La S.C Maretu semintele de soia a fost tratate cu Nitragin Bac Soia ,prin
tratamentul corespunzator al semintelor de soia cu acest produsul s-a obtinut un spor de 55%.
Avantajele tratarii plantele de soia fixeaza azotul atmosfericcu ajutorul bacteriilor
Rhizobium si Bradyrhizobium, se pot economisii pana la 60kg /ha N care pot fi flosita la alte
culturi.
Avantajele tratarii semintelor desoia cu Nitragin Bac Soia:
-calitatea productiei de soia se imbunatateste prin cresterea continutului de azot in
boabe
-influenteaza pozitiv asupra structurii si fertilitatii solului;
metodele de tratare sunt ieftine eficace si simple ;
la
S.C Maretu sau flosit pliculete de 300g cantitate suficienta pentru tratarea a 89
langa temperatura in continua crestere in sol se gaseste si suficienta umiditate, conditii care
determina o rasarire uniforma. Daca se seamana intr-o perioada cand temperatura solului este
mai mica de 7 - 8 oC la 5 cm, germinarea si rasarirea se desfasoara anevoios intr-o perioada
lunga si o parte din seminte pot fi atacate de diferiti daunatori in timp ce semanatul prea
timpuriu duce la sensibilizarea plantelor de soia la diferiti agenti patogeni deoarece perioada
lunga dintre semanat si rasarit cauzeaza debilitatea plantelor iar terenul se imburuieneaza.
Intarzierea semanatului duce la diminuarea numarului de ramificatii pe plante, a
numarului de pastai si boabe in pastai si in final a productiei la hectar. Soia trebuie semanata
odata sau chiar inaintea porumbului.
Numarul etapelor si al pastailor pe tulpina si ramificatii, numarul mediu al semintelor
in pastaie si planta MMB poate integistra valori maxime in primele epoci de insamantare si
descresc la insamantarile intarziate. Pe langa cresterile valorice ale componentelor productiei
semanatul timpuriu soldeaza si cu maturarea si recoltarea mai timpurie fapt de o deosebita
importanta deoarece creeaza posibilitatea folosirii soiei ca planta premergatoare pentru grau.
Epoca de semanat influenteaza in mare masura dezvoltarea suprafetei foliare si
asimilatia neta, elemente a caror valori determina volumul productiei.
Semanatul pentru cultura de soia s-a inceput pe data de 20 Aprilie si s-a incheiat pe
data 24 Aprilie 2004
Reducerea densitatii afecteaza mai mult productivitatea partii superioare si mai putin
a etajului inferior ceeace indica incapacitatea frunzelor acestuia de a raspunde pozitiv la
cresterea intensitatii luminii precum si lipsa unei translocatii asimilarii din etapele superioare.
Densitatea optima pentru soiul S 2254 RR este de 40 50 plante / m2 si distanta intre
randuri 45 50 cm. La baza stabilirii acestei densitati a stat gradul de de imburuienare a
solului respectiv metodele de combatere a buruienilor, sistema de masini pentru intertinerea
culturii existenta in fiecare unitate agricola si metoda de irigare aplicata.
Densitatea de plantelor a fost stabilita in functie de dotarea fermei la 528 mii plante/ha
cu o distanta intre randuri de 50 cm.
Pagina 33 din 56
100
100 0,8163 100 81,63kg / ha
98 85
8.330
C( kg / ha )
C( kg / ha )
Pagina 34 din 56
chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa
Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a
soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezultate
de cercetare din S.U.A. P2O5.
Folositea fara discernamant a unor doze mari de azot la semanat se vor produce
procese nedorite si anume pe de o parte se va anihila activitatea bacteriilor simbiotice
(Rhizobium japonicum) iar pe de alta parte se va ajunge la dezvlotarea luxurianta a plantelor
la o fructificare slaba si cresterea riscului aparitiei de boli si la caderea plantelor, ceeace ar
echivala in fond cu pierderi mari de boabe la recoltare prin urmatoarele simptome:
- plantele se opresc din crestere
- frunzele raman mici si se incretesc si capata o culoratie de la negru spre albastruverzui.
Concentratia in azot si NO3 in partile vegetative ale plantei descreste inainte de
inceputul formarii pastailor si scaderea in NO2 va fi foarte mare daca rezervele de azot sunt
limite.
Azotul fiind principalul element fertilizant, este necesar necesar sa cunoastem sursele
naturale de azot care in principal sunt:
- apa din precipitatii din care solul acumuleaza 2 kg/ha la fiecare 100 l apa pe m2.
- activitatea bacteriilor libere fixatoare de azot al caror efect se traduce prin 12-15 kg
azot la ha.
O buna parte din azotul necesar pentru si-l procura din atmosfera prin intermediul
bacteriilor Rhizobium Japonicum care-l depun in nodozitatile ce se formeaza pe redacinile
din acest azot nu pot satisface in totalitate cerintele plantei.
Dozele au fost stabilite in functie de nodozitatile formate pe axul principal al radacinii
si de procentul de plante cu nodozitati ( au fost 6-8 nodozitati la peste 85%plante cu
nodozitati.
Calculul dozei folosind relatia:
DN.KG/HA =CsxPB-NS Ng(- +)Npr Npr = 0 kg /ha
Ns= gunoi de grajd = 0 kg
= 10x 4-30 = 10 kg N sa/ha
Ingrasamantul aplicat a fost azotatul de amoniu (NH4NO3)
100 KgNH4NO3-------------------------33Kg N sa
x kgNH4NO3-------------------------------------------10 Kg N sa
Pagina 36 din 56
10 x 100
x = ----------------------= 30,3kg NH4NO3/ Ha
33
30.3 kg NH4NO3 X 400 Ha = 12.120 kg NH4NO3
12.120KG NH4NO3 =303 Saci cu NH4 NO3
Ingrasamantul a fost aplicat la prasila a doua.
Dkg/ha = Cs x Rp-Pg
= 25 x 4 = 100 P2O5/ha
Pagina 37 din 56
Pagina 38 din 56
5.11.COMBATEREA BURUIENILOR
PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Pagina 39 din 56
DICOTILEDONATE
Solanum nigrum zarna
salbatica
Pe terenurile din cadrul fermei S.C. MARETU au fost prezente in cultura de soia
urmatoarele buruieni: Agropiron repens, Amaranthus spp si Sorghum Halepense ,
Echinocloua crus ,Solanum nigrum.
[%]
plante de camp.
Planta
Grau de toamna
Porumb pentru boabe
Floarea-soarelui
10 70
30 95
15 55
Pagina 40 din 56
Soia
Cartof
40 84
42 - 72
Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie.
Pagina 41 din 56
Pagina 42 din 56
Pagina 44 din 56
Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este
mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la
plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu
Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit
productia cu 4,5 - 38,6%.
Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de
putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu
zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice
sau cu apa calda de 60C, timp de 10 minute.
Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei Maretu ne-am confruntat cu
putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la smulgerea plantelor afectate
si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.
stadiu de adult (paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de
soia. PED 24 exemplare pe metru liniar.
Molia pastailor de soia larvele rod boabele partial sau total reducand productia si
depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea
leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea
araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot
aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor.
Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele
in timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt
distruse cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in
tulpina iar plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential
normal.PED 40 fluturi/ m
Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de
paianjenul rosu (Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca
cenusie a culturilor (Hylema platura) .
Paianjenul rosu atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea
usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin
depistari in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea
a doua a lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED 5 10 plante
atacate /m s-a aplicat tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa),
avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata
intreaga suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie
greutatea ei, in faza de germinatie-rasarire nevoile de apa sunt moderate ele asigurandu-se din
rezervele de apa ale solului. Cerintele fata de apa ale soiei raman moderate si in faza cuprinsa
intre rasarit si inceputul aparitiei primilor butoni
florali.
Aceasta cerinta s-a asigurat din rezervele hidrice ale solului . Asigurarea umiditatii in
sol in aceasta perioada a favorizat intensificarea activitatiilor bacteriilor nitrificatoare.
Cerintele maxime fata de apa au inceput in faza aparitiei primelor flori si s-a mentinut
la un nivel ridicat in toata perioada de inflorire si de formare a pastailor si umplere a
boabelor. Neasigurarea apei in faza de formare a boabelor poate in anumite situatii diminua
productia cu 30 50 %. In faza maturarii boabelor cerintele fata de apa sunt moderate si scad
treptat spre maturare deplina.
Soia foloseste foarte bine rezervele hidrice din sol si nu prezinta o perioada critica de
sensibilitate la seceta ca la porumb.
Pagina 47 din 56
decada
1
2
3
Total
I
16
0,3
7,1
26,
II
10
10
44,2
64,2
III
0
4,5
63,2
67,7
IV
0
47,3
21,3
68,6
V
55,7
20,4
5,9
82
VI
25,3
65,5
24,2
115
VII
9
81,4
24,5
114,
VIII
8,6
0
21,8
30,4
IX
17,1
1,7
17,2
36
X
0
0
2,3
2,3
XI
13,9
12,9
23
49,8
XII
86
2,7
14,4
25,7
3
9
Se pot constata urmatoarele aspecte : precipitatiile din trimestrele I-IV reprezinta 52,3
65% din cele inregistrate in perioada de vegetatie (II-III)
Variabilitatea cea mai mare a precipitatiilor trimestriale fata de anul 2001 se
inregistreaza in trimestrul IV (324-1021) fiind urmat de trimestrul III (185-317)
Suprapunerea precipitatiilor din perioada de vegetatie peste rezerva initiala
luna
II
III
IV
VI
VII
VII
IX
XI
XII
16
0,3
7,1
26,3
10
10
44,2
64,2
0
4,5
63,2
67,7
0
47,3
21,3
68,6
55,7
20,4
5,9
82
25,3
65,5
24,2
115
9
81,4
24,5
114,
8,6
0
21,5
30,4
17,1
1,7
17,5
36
0
0
2,3
2,3
13,9
12,9
23
49,8
86
2,7
14,4
25,7
Deca
da
1
2
3
Total
Reprezinta cantitatea totala de apa de irigatie data culturii de soia atat sub forma de
udari in timpul vegetatiei cat si sub forma de udare de aprovizionare efectuata anterior
insamantarii.
Norma de irigarie a fost de 2400 m cubi/ha si s-a realizat prin patru norme de udare.
S-au stabilit normele udarii astfel:
500m cubi
500m cubi
500m cubi
500m cubi
Stabilirea corecta a normelor de udare si a timpului de aplicare a udarilor a constituit
premise ale unei productii mari si de calitate . Norme prea mari sau prea mici de udare si
aplicarea lor in contra timp cu cerintele plantei conduc de fiecare data la obtinerea unor
productii scazute si de slaba calitate. S-au aplicat 2 udari in luna iunie si 2 udari in luna iulie
Pagina 49 din 56
Tabel. Norma de irigare aplicata si si productivitatea apei la S.C Maretu pentru anul
2003
Spor de
Regimul
de
Nr.
Norma
de
G/ha
Kg boabe la
irigare
irigare
udari
irigare (mm)
mm apa
Nr. Crt
1
Fazial: butonizare
530
14,9
6,9
formarea boabelor
65% din CC
780
15,4
5,8
40 45% I.U.A
80% din CC
1500
16,9
5,5
65 70% I.U.A
Trebuie mentionat si faptul ca prin irigatie s-a marit si evapotranspiratia culturii de
soia cu 57- 61% fata de cultura neirigata .Apa asigurata prin irigare a fost bine valorificata de
soia .
Consumul mediu zilnic la cultura de soia reprezinta 4,5 5,0 mm; consumul maxim
de 6,7 7,1mm realizandu-se in luna iulie.
Administrarea normelor de udare la cultura de soia s-a efectuat prin metoda de irigare
prin aspersiune.
Avantajele pe care le prezinta irigarea prin aspersiune sunt urmatoarele :
-reduce consumul de apa cu 40 50 % fata de irigarea pe brazde ;
-permite executarea lucrarilor de intretinere si fertilizare in timpul perioadei de
vegetatie;
-se realizeaza insemnate economii cu folosirea fortei de munca si cheltuielile de
exploatare.
Dezavantajul il reprezinta faptul ca pe timp calduros si insolatie puternica se va
produce pierderi de apa prin evaporari (20 30 %) , distribuirea neuniforma a apei atunci
cand vantul bate cu o viteza mai mare de 2m/s.
S-a folosit o instalatie cu mutare manuala , echipamentul folosit este de tipul IAT
300 Banesa cu aspersor ASJ-1M avand orificiul duzei de 7mm, schema de udare 18 x 24 ,
Pagina 50 din 56
5.13.1. Recoltarea
Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea
recoltarii culturii.
Recoltarea a avut loc cand :
-acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai primesc
asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62 %. Culoarea a 26
% din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;
-semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau culoarea verde;
-tegumentul semintelor devine galben;
Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.
De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze:
maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii mature) si
maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) .
Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan care
ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.
reducerea pierderilor de boabe si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza
de deplasare a fost de 5 km/h. Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus
turatia batatorului (550 rot / min ) , iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel
incat ca la intrare distanta sa fie de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm.
Factori de gradare
Grad 1
Corpuri straine,%maxim
Seminte de soia patae % maxim
Sparturi de soia su coji care raman pe ciurul
Grad 2
Gradul de la
3,0
5,0
10,0
5,0
8,0
15,0
sc Maretu
2,5
4,0
8,0
5,0
10,0
3,5
2,0
5,0
0,5
CAPITOLUL VI
REZULTATELE TEHNOLOGIEI APLICATE
Pagina 52 din 56
Soia pentru boabe s-a recoltat la maturitatea deplina, cand 75% din pastai aveau
culoarea cafenie-bruna, iar semintele erau tari si aveau culoarea si luciul caracteristic soiului
cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare s-a facut si pe baza analizei probelor luate
din lan. Semintele de soia au fost recoltate la un continut de 16% apa.
Semintele cu umiditate mai mare nu se treiera bine si se pot usor altera in timpul
pastrarii.
Recoltarea s-a facut cu , combinele Laverda, reglata pentru soia.
Evaluarea productiei a permis aprecierea realizarii productiilor planificate.
Pentru stabilirea nivelului probabil al productiei s-a recoltat plante pe cate 10 metri
lineari in cinci puncte distribuite pe diagonala parcelei cu suprafata de pana la 50 ha si in 10
puncte pe suprafete mai mari. Sau desfacut pastaile s-au cantarit boabele si s-a calculat
productia la hectar facandu-se corectia la umiditate de 14 %. La evaluarea productie s-a tinut
cont de urmatoarele elemente de productivtate :
Elementele de productivitate pentru soiul S 2254 RR
MMB 190 g
Numarul de boabe intr- un gram 7,6
Numarul mediu de boabe intr-o pastaie 2,5
Numarul de pastai la o planta 70
Pagina 53 din 56
8.511.790 lei
795.879 lei
522.940 lei
595.830 lei
9.830.609 lei
-materiale
-forta de munca
Cheltuieli indirecte
Total cheltuieli productie
Pagina 54 din 56
Pret achizitie
Profit
Productie kg/ha
7.000 lei
12.569.391 lei
3.200
Concluzii generale
1. Ca urmare a imbunatatirii continuie a tehnologiei de cultura si a introducerii
sistemelor de irigatii s-a reusit astfel ca in cadrul fermei S.C MARETU sa intruneasca cele
mai bune conditii pentru cultura soiei , soiul influenteaza in mare masura rata rentabilitatii.
2.Soiul S 2254 RR s-a dovedit a fi valoros atat prin productie si prin elementele de
productivitate cat si prin eficienta economica ,reducand cheltuielile lucrarilor de intretinere.
3.Comparativ cu anii anteriori ,in anul 2004 cand a fost introdus S 2254 RR in unitate
s-a realizat o productie medie superioara cu 200 kg/ha,pe total unitate 80t.
4. Analiza economica (bugetul de cheltuieli si venituri) arata un profit de
12.500.000lei respectiv 1250 lei grei/ha
5. Principalele elemente tehnologice au constat in :
-panta premergatoare a fost graul
-lucrarile solului au fost arat si pregatirea patului germinativ
-samanta certificata 2;
-semanat primavara ( 20 24 aprilie) realizand o densitate de 550 mii plante pe
hectar;
- lucrarile de ingrijire au constat in: doua prasile si doua erbicidari pentru combaterea
buruienilor,un tratament impotriva acarianului Tetranicus urticae .
-irigarea caracteristica unui an bogat in precipitatiicu regim pluviometric favorabil
,irigarea a constat in aplicarea a patru norme de udare a cate 500 m*
Pagina 55 din 56
Pagina 56 din 56