2.

Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor,

determinarea caracteristicilor mecanice, elastice si fizice ale acestora,
calculul rezistentelor admisibile si stabilirea coeficientului de
rezistenta al imbinarii sudate (ptr rezervor>30000 m3-exemplu)
Materialele utilizate in constructia utilajului petrolier trebuie sa satisfaca
anumite cerinte tehnice si economice. Principalii indicatori tehnico-economici folositi
la alegerea materialelor sunt:
-indicatorul tehnico-economic de rezistenta , acesta impune alegerea unui
material care sa prezinte o rezistenta ridicata in conditiile unui cost cat mai mic;
-indicatorul tehnico-economic de coroziune, acesta reprezinta costul unitatii
de volum de material corodat intr-un interval de timp. In acest caz se impune ca
materialul sa prezinte o buna rezistenta la coroziune;
-indicatorul eficacitatii economice a utilizarii unor materiale bimetalice,
aceasta impune elaborarea unor tehnologii de obtinere si deinbinare a bimetalului
conducand in acest fel la o crestere a costului instalatiei. Adoptarea acestei solutii
trebuie sa se faca in urma unei analize a pretului de cost si a procurarii bimetalelor.
Tinand seama de acesti indicatori, pentru realizarea elementelor componente
ale rezervoarelor se folosesc urmatoarele tipuri de materiale:
a)S355J2G3 (echivalent cu OL 52 STAS 500/2-80) , utilizat pentru
realizarea tablelor pentru :
-funduri;
-capace;
-manta ;
-elementele constructiei de sustinere.

OTEL

Rm
[N/mm ]

S355J2G3

520

Caracteristici mecanice, fizice si elastice

KCU
Rp0.2
A5
300/2
Z
Duritatea
[
[J/c
[
[N/mm %] m]
%]
[HB]
[HV]
355

15

60

35

187

187

20

Tratament

Clasa
de

termic

calitate

otel calmat

Tabelul 2.1
Unde:
- Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima F max
suportata de catre epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ;
- Rp0.2, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar
corespunzator sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta
plastica p , atinge valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al
efortului unitar ;
- A5 , lungirea specifica la rupere standardizata;
- KCU 300/2, rezilienta Charpy pe epruveta cu crestatura in U, reprezinta
raportul dintre lucrul mecanic L necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei
epruvete crestate in U si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei date in
dreptul crestaturii;

Temperatura
minima de
utilizare
- 20 0 C

- Z gatuirea specifica la rupere standardizata;

- HB, duritate Brinell, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata
F si aria urmei sferice, lasata de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat;
- KV, duritate Vickers, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata
F si aria suprafetei laterale a urmei produse, aceasta fiind o piramida dreapta cu baza
patrata cu diagonala d si cu un unghi la varf de 136 0 ca si penetratorul;
- 4 ,clasa a 4-a de calitate care garanteaza energia de rupere la -20 0 C.
Tabelul 2.2.

OTEL
S355J2G3

Cmax Mnmax Simax

[%]
0.2

[%]
1.6

Compozitia chimica

20 0 C

Crmax

Pmax

Smax

Almin

Vmax

[%]
0.035

[%]
0.035

[%]
-

[%]
-

[%]
0.55

[%]
-

Nimax Cumax
[%]
-

[%]
-

Unde:
-Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;
-Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
-Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului;
-Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
-Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului;
-Almax, concentratia de aluminiu maxima a otelului;
-Vmax, concentratia de vanadium maxima a otelului.

b) P460NL1,utilizat pentru tevi si racorduri.

Tabelul 2.3

OTEL

Rm
[N/mm ]

P460NL1

540

Caracteristici mecanice, fizice si elastice

KCU
Rp0.2
A5
300/2
Z
Duritatea
[
[J/c
[
[N/mm] %] m]
%]
[HB]
[HV]
440

17

60

40

143

143

20

Tratament
termic
normalizat

Temperatura
min .de
utilizare
- 50 0 C

Unde:
- Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima F max
suportata de catre epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ;
- Rp0.2, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar
corespunzator sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta
plastica p , atinge valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al
efortului unitar ;
- A5 , lungirea specifica la rupere standardizata;

- KCU 300/2, rezilienta Charpy pe epruveta cu crestatura in U, reprezinta

raportul dintre lucrul mecanic L necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei
epruvete crestate in U si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei date in
dreptul crestaturii;
- Z gatuirea specifica la rupere standardizata;
- HB, duritate Brinell, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria urmei sferice, lasata de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat;
- KV, duritate Vickers, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria suprafetei laterale a urmei produse, aceasta fiind o piramida dreapta cu baza
patrata cu diagonala d si cu un unghi la varf de 136 0 ca si penetratorul.
Tabelul 2.4

OTEL

Cmax Mnmax Simax

P460NL1

[%]
0.2

[%]
1-1.7

[%]
0.60

Compozitia chimica

20 0 C

Crmax

Pmax

Smax

Almin

Vmmax

[%]
0.03

[%]
0.02

[%]
0.02

[%]
0.2

[%]
0.30

Nimax Cumax
[%]
0.80

[%]
0.70

Unde:
-Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;
-Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
-Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului.

c)C35E4 ( OLC 35 STAS 1097/2-91), utilizat pentru flanse.

Tabelul 2.5

OTEL

Rm

OLC 35

[N/mm ]
530

Caracteristici mecanice, fizice si elastice

KCU
Rp0.2
A5
300/2
Z
Duritatea
[
[J/c
[
[H
[N/mm] %] m]
%]
[HB]
V]
310
21
60
40
160
187

20

Tratament
termic
Imbunatatit

Unde:
- Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima F max
suportata de catre epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ;
- Rp0.2, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar
corespunzator sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta
plastica p , atinge valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al
efortului unitar ;
- A5 , lungirea specifica la rupere standardizata;
- KCU 300/2, rezilienta Charpy pe epruveta cu crestatura in U, reprezinta
raportul dintre lucrul mecanic L necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei

epruvete crestate in U si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei date in

dreptul crestaturii;
- Z gatuirea specifica la rupere standardizata;
- HB, duritateBrinell, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria urmei sferice, lasata de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat;
- KV, duritate Vickers, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria suprafetei
laterale a urmei produse, aceasta fiind o piramida dreapta cu baza patrata cu diagonala
d si cu un unghi la varf de 136 0 ca si penetratorul.
Tabelul 2.6
Compozitia
OTEL

Cmax

Mnmax

[%]
0.09

[%]
0.14

OLC35

chimica 20 0 C
Simax
[%]
0.15

Crmax

Pmax

Almax

[%]
-

[%]
0.035

[%]
0.02

Smax
[%]
0.04

Unde:
-Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;
-Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
-Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului;
-Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
-Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;
-Cumax, concentratia de cupru maxima a otelului;
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului.

d)42MoCr11ASR, utilizat pentru ansamblul surub-piulita.

Tabelul 2.7

OTEL

Rm

42MoCr11ASr

[N/mm ]
780

Caracteristici mecanice, fizice si elastice

KCU
Rp0.2
A5
300/2
Z
Duritatea
[
[J/c
[
[H
[N/mm] %] m]
%]
[HB]
V]
590
14
60
45
160
187

Unde:
- Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima F max
suportata de catre epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ;
- Rp0.2, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar
corespunzator sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta
plastica p , atinge valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al
efortului unitar ;
- A5 , lungirea specifica la rupere standardizata;

- KCU 300/2, rezilienta Charpy pe epruveta cu crestatura in U, reprezinta

raportul dintre lucrul mecanic L necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei
epruvete crestate in U si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei date in
dreptul crestaturii;
- Z gatuirea speifica la rupere standardizata;
- HB, duritate Brinell, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria urmei sferice, lasata de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat;
- KV, duritate Vickers, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F
si aria suprafetei laterale a urmei produse, aceasta fiind o piramida dreapta cu baza
patrata cu diagonala d si cu un unghi la varf de 136 0 ca si penetratorul.
Tabelul 2.8
Compozitia
OTEL
42MoCr11

Cmax

Mnmax

[%]
0.38

[%]
0.60

chimica 20 0 C
Simax
[%]
0.17

Crmax
[%]
0.90

Nimax Momax
[%]
0.30

[%]
0.15

Pmax

Smax

[%]
0.035

[%]
0.035

Unde:
- Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;
- Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
- Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului;
- Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
- Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;
- Cumax, concentratia de cupru maxima a otelului;
- Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
- Smax, concentratia de sulf maxima a otelului.

Calculul rezistentelor admisibile

Conform prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.(C4/1-2003 si C4/2-2003), rezistenta
admisibila a materialului la temperatura de 20 0 C este:
a20 min( r / c r ; c20 / cc ) [ N / mm 2 ];
unde : - r (Rm) -rezistenta la rupere ;
- c20 (Rp0.2) -rezistenta tehnica de curgere la 20 0 C;
- cr
-coeficient de siguranta fata de rezistenta la rupere , c r =2.4;
- cc
-coeficient de siguranta fata de limita tehnica de curgere, c c
=1.5.
Pentru table,rezistenta admisibila este:
510 355
a20 min
; min(212.5; 236.667) 212.5 N / mm 2 ;
2.4 1.5
Pentru tevi,rezistenta admisibila este:
540 440
a20 min
; min(225; 293.33) 225 N / mm 2 ;
2.4 1.5

Pentru flanse,rezistenta admisibila este:

530 310
a20 min
; min(220.833; 206.667) 206.667 N / mm 2 ;
2.4 1.5
Pentru ansamblul surub-piulita,rezistenta admisibila este:
780 590
a20 min
; min(355;393.333) 325 N / mm 2 .
2.4 1.5

Stabilirea cifrei de calitate a imbinarii sudate

Raportul dintre rezistenta admisibila a materialului de adaos al cusaturii sudate
si rezistenta admisibila a materialului de baza se numeste coeficient de rezistenta al
sudurii sau cifra de calitate a sudurii, notat .
k1 k 2 k 3 k 4 0

Acesta depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
k1 -coeficient de corectie depinzand de sudabilitatea materialelor de baza
folosite (%Mn+%Cr+%Ni+%Si si de %C);
k 2 -coeficient de corectie depinzand de detensionarea prin tratament termic a
sudurilor;
k 3 -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea defectoscopica
nedistructiva prin gamagrafiere sau radiagrafiere;
k 4 -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea aspectului exterior si de
numarul incercarilor mecanicespecifice imbinarilor sudate;
0 -cifra teoretica sau maxima de rezistenta a imbinarii sudate care este functie
de procedeul de sudare si de modul de prelucrare al marginilor tablelor, acestea se
executa cap la cap,executat manual de buna calitate si cu rosturi in X.
Tinand seama de aceste aspecte si de standardele in vigoare avem:
Pentru S355J2G3:
Cech % Mn %Cr % Ni % Si 1.6 0 0 0.55 2.15 %
Grupa de sudabilitate Ib.
k1 =0.90.95 k1 =0.93
k 2 =0.940.98 k 2 =0.95 (deoarece detensionarea prin tratament termic nu
se face);
k 3 =0.95 (deoarece examinarea defectoscopica nedistructiva este partiala);
k 4 =1 (deoarece incercarila mecanice sunt reduse);
0 =0.95 (deoarece capacitatea medie de depozitare este peste 5000 m);
=0.93*0.95*0.95*1*0.95=0.7493