Modelarea proceselor de afaceri cu ajutorul UML

I. Introducere
Datorita existentei unei concurente din ce in ce mai puternice, companiile sunt nevoite sa creasca
nivelul de calitate al bunurilor si serviciilor oferite, sa reduca timpul de procesare a comenzilor,
minimizand in acelasi timp costurile, ceea ce conduce la marirea profiturilor.
Pentru atingerea acestor obiective, companiile trebuie sa-si optimizeze operatiunile interne. Aceasta
optimizare presupune, in primul rand, construirea unui model de afaceri care sa reprezinte activitatea
firmei, permitand acesteia sa analizeze si simuleze schimbarile ce ar putea surveni inainte de
implementarea acestora.
Pana de curand, modelele utilizate erau cele ierarhice, ce prezentau structura organizationala a firmelor.
In ultima vreme a devenit insa evident faptul ca situatia multor companii poate fi mult imbunatatita prin
optimizarea proceselor sale de afaceri.
Un proces de afaceri reprezinta modul de functionare privit pe orizontala al unei companii, permitandui acesteia sa-si analizeze si optimizeze fluxul de lucru.
Un proces de afaceri:

poate afecta mai multe unitati organizationale;

poate avea un impact organizational pe orizontala;
creaza valoare clientului, ce poate fi intern sau extern.

II. Unified Modelling Language (UML)

UML reprezinta un limbaj de modelare cu notatii specifice si reguli gramaticale aferente, ce poate fi
utilizat de companii pentru construirea modelelor software.
UML suporta o multime vasta de elemente grafice, descriind notatii specifice pentru clase,
componente, noduri, activitati, fluxuri de munca, use cases 1, obiecte, stari si modul in care se pot
modela relatiile de legatura dintre aceste elemente. UML suporta, de asemenea, extensii customizate
prin utilizarea unor elemente stereotipice2. UML are noua diagrame predefinite care descriu impreuna
structura, comportamentul si arhitectura unui sistem.
1Use case reprezinta descrieri ale comportamentului sistemului informatic atunci cand acesta raspunde unor solicitari din
afara sistemului
2Stereotipurile reprezinta unul din cele trei mecanisme de extensie din UML care permit designerilor sa extinda vocabularul
UML in scopul crearii unor elemente model noi derivate din cele deja existente dar avand proprietati specifice
corespunzatoare unui anumit domeniu sau utilizarii specifice. De ex., atunci cand modelam o retea, este posibil sa avem
nevoie de simboluri pentru reprezentarea routerelor si huburilor. Utilizand noduri stereotipice, putem face astfel incat aceste
elemente sa apara ca blocuri primitive. Din punct de vedere grafic, un stereotip este reprezentat printr-un nume intre
ghilimele sau paranteze si plasate deasupra numelui unui alt element. In plus, ar putea fi indicat cu ajutorul unui icon
specific.

III. Modelarea proceselor de afaceri

Modelarea proceselor de afaceri constuituie o parte esentiala a oricarui proces de dezvoltare a
programelor software, permitand analistului surprinderea principalelor aspecte si proceduri ce
guverneaza modul in care functioneaza afacerea respectiva.
Intr-o prima faza, modelul permite analistului capturarea evenimentelor, inputurilor, resurselor si
outputurilor asociate procesului de afaceri ce sunt considerate a fi semnificative. Prin adaugarea
ulterioara a unor elemente de design de tipul Use Cases utilizand link-uri de implementare, devine
posibila constructia unui model usor de urmarit si functional.

Notatii utilizate in Modelarea Proceselor

Un model al unui proces de afaceri contine in general urmatoarele elemente:
scopul sau motivul ce sta la baza procesului considerat;
inputurile specifice;
outputurile specifice;
resursele consumate;
activitatile ce sunt indeplinite intr-o anumita ordine;
evenimentele ce determina acest proces.

IV. Conceptele folosite pentru definirea arhitecturii unui sistem:

1. Procesul de afaceri
Procesul de afaceri reprezinta o colectie de activitati ce au ca scop obtinerea unui output specific pentru
un anumit client sau piata, utilizand un set de inputuri. Accentul se pune pe modul in care sunt realizate
activitatile dintr-o organizatie, ci nu pe ce tip de produs se obtine efectiv. Un astfel de proces consta
intr-o ordonare specifica de activitati ce au loc intr-un timp si spatiu determinat, avand un inceput, un
sfarsit, precum si inputuri si outputuri clar definite.
Notatia utilizata pentru descrierea unui proces de afaceri este urmatoarea:

Notatia utilizata sugereaza un flux de activitati de la stanga la dreapta. In general, un element de tip
eveniment va fi plasat in stanga procesului si outputul va fi in partea dreapta. Elementele ce
desemneaza activitati vor fi incluse in elementul de tip proces.
Un proces are un scop si este influentat de evenimente.

2. Inputuri, resurse si informatii

Procesele de afaceri utilizeaza informatii pentru a adapta sau finaliza diferite activitati. Spre deosebire
de resurse, informatiile nu sunt consumate in cadrul procesului, ci mai degraba sunt utilizate ca parte
a procesului de transformare. Informatiile pot proveni din surse externe, de la clienti, de la unitati
interne din cadrul organizatiei sau pot fi chiar rezultatul unor alte procese.
O resursa reprezinta un input al unui proces de afaceri si spre deosebire de informatie este consumata in
cadrul acestuia. Resursele sunt toate elementele utilizate in afaceri de tipul: elemente de capital, forta
de munca, contracte, etc.
Notatia utilizata pentru redarea informatiilor si resurselor este urmatoarea:

Ex. de informatie: template-urile utilizate pentru comenzi pot fi utilizate in mod repetat pentru ca noi
comenzi sa aiba un format unitar, identic. Template-urile nu sunt alterate sau epuizate in cadrul
acestei activitati.
Ex. de input: pe masura ce comenzile primite de la clienti sunt procesate, ele sunt consumate si nu
vor mai fi utilizate din nou.

3. Evenimente
Un eveniment poate fi: primirea unui obiect, atingerea unui deadline, o notificare sau orice altceva ar
putea initia un proces de afaceri. Evenimentul poate fi consumat si transformat (de ex. o comanda a
clientului) sau poate actiona ca un catalizator.
Un eveniment este generat de un proces si primit de unul sau mai multe procese diferite de cel ce l-a
generat.

4. Outputul
Un proces de afaceri va produce unul sau mai multe outputuri utilizate fie intern, fie pentru a satisface
cerinte externe. Un output poate fi un obiect (de tipul unui raport sau o factura), o transformare a unor
resurse primare (o programare zilnica) sau un rezultat de tipul satisfacerii comenzilor clientilor.
Un output al unui proces de afaceri poate fi utilizat de un alt proces, fie ca un element ce a fost initial
solicitat de acesta, fie ca unul generator de noi activitati.

5. Scopul
Orice proces de afaceri are un scop bine definit. Acesta reprezinta motivul pentru care organizatia isi
desfasoara activitatea si trebuie definit in termenii beneficiilor pe care acest proces le aduce
organizatiei per ansamblu si satisfacerii nevoilor de afaceri.

6. Regulile de afaceri
Regulile de afaceri reprezinta premisele ce definesc sau restrictioneaza anumite aspecte ale afacerii si

constituie ansamblul cunostintelor legate de business-ul respectiv.

7. Mecanismele generale
Mecanismele generale pot fi folosite in toate diagramele . De ex., o nota poate contine numele unui
document extern sau al unei alte diagrame pentru a indica locul in care putem gasi informatii
suplimentare cu privire la model.

V. Asamblarea elementelor componente

Reprezentarea grafica a unui proces de afaceri ce contine elementele prezentate anterior:

VI. Implementarea
Relatiile de dependenta intre procesul de afaceri si use cases, pachete 3 sau alte elemente ale modelului
sunt reprezentate prin intermediul legaturilor de tip <<implementation>> .
Exemplul de mai jos arata modul in care un Proces de Afaceri este implementat printr-un Use Case si
un Pachet. Pe masura ce modelul este dezvoltat si componentele functionale ale programului software
sunt construite si legate de Use Cases, justificarea fiecarui element dpdv al business-ului poate fi
dedusa din model.

3 Pachetele reprezinta constructii UML care permit organizarea elementelor modelului in grupe, ceea ce conduce la
obtinerea unor diagrame UML mai simple si mai usor de inteles. Pachetele sunt reprezentate ca fisiere si pot fi utilizate in
orice diagrama UML, desi ele sunt cel mai des folosite in diagrame Use Case si Class deoarece aceste modele au tendinta de
expansiune.

Procesul de afacere include o serie de proceduri manuale si automate. Acest model ilustreaza intocmai
functionalitatea (Use Cases) ce va fi construita pentru a servi unui anumit proces de afaceri; orice
functionalitate absenta trebuie sa fie obtinuta din alte sisteme sau proceduri (manuale sau automate).

VII. Ex.: un model ce poate fi construit pentru a reprezenta un proces de afaceri

Scopul acestui model este de a prelua comenzile clientilor si a le livra acestora. Procesul incepe prin
primirea unei cereri de la un Utilizator, ceea ce conduce la apelarea urmatoarelor elemente:
Catalogul de Carti;
Cosul de Cumparaturi;
Paginile On-line;
Inventarul Depozitului.
Outputul il reprezinta comanda clientului.

Cea de-a doua parte a modelului procesului se refera la solutionarea comenzii clientului si livrarea produselor
solicitate de acesta. Cel de-al doilea proces implica:
Inventarul Depozitului
Curierul
si se finalizeaza atunci cand comanda este livrata clientului.

VIII. Studiu de caz: Modelarea unei companii din domeniul confectiilor

1. Scurta prezentare a companiei
Compania activeaza in domeniul confectiilor barbatesti inca din anul 1960 si are in prezent 400 de
angajati, fiind considerata in primele 1000 de companii din Portugalia.
Produsele firmei sunt comercializate atat pe piata interna cat si pe pietele externe, exportul
reprezentand 49% din cifra sa de afaceri. Principala destinatie externa o reprezinta Uniunea Europeana
(29%), urmata de SUA (18%).

In prezent, compania produce costume, pantaloni si sacouri sub trei branduri cunoscute. Inca de la
infiintare, compania a dorit sa se diferentieze prin confectionarea costumelor utilizand metode
traditionale, ceea ce i-a conferit un plus de imagine si asocierea numelui sau cu ideea de calitate.
Viziunea sa este: sa fie imaginea calitatii, inovatiei si succesului pentru gama de confectii barbatesti
ce se adreseaza jumatatii superioare a clasei mijlocii si sa mentina si sa consolideze pozitia de
leader pe piata interna concomitent cu cresterea cotei de piata pe pietele externe

2. Modelul conceptual
Modelul conceptual defineste conceptele cheie ce sunt importante pentru modelarea procesului de
afaceri.

3. Procesul de afaceri
Abordarea procesului de afaceri al firmei se concentreaza pe modul in care pot fi atinse obiectivele
precizate in viziunea firmei. Diagrama de mai jos este utilizata pentru modelarea procesului de
Vanzare. Fiecare sub-proces are un scop specific ce trebuie atins. Procesul de afaceri poate de
asemenea indica pasii necesari in vederea imbunatatirii business-ului sau a sistemelor ce il sustin.

4. Organizarea si Resursele
Modelul organizational arata structura resurselor umane in timp ce modelul resurselor arata structura
altor resurse de tipul: produse, documente si masini. Resursele ce apar in modelul resurselor sunt de
fapt cele care sunt utilizate in modelul proceselor. Modelul conceptual descrie conceptele generale ale
afacerii si reprezinta un ajutor pretios in constructia si exploatarea modelului resurselor si modelului
organizational.
4.1. Modelul Resurselor
Comanda reprezinta unul dintre conceptele cheie ale modelului conceptual al unei companii. Diagrama
starii comenzii privind resursele arata modul in care aceasta comanda poate fi modelata pentru a putea
fi urmarita si analizata pe parcurs. Diagrama ce reda modelul resurselor arata legaturile dintre resursa
de tip comanda si alte tipuri de resurse precum: produse, tipuri de produse, furnizori, colectii, etc.
Liniile de asamblare sunt necesare pentru a produce bunurile respective. Furnizorii ofera materiile
prime si materialele necesare pe baza carora se confectioneaza produsele. Tipurile de produs (de ex.
costum) sunt utilizate pentru a organiza si grupa produsele (ex. sacouri si pantaloni). Colectiile
reprezinta portofoliul de tipuri de produse pentru un anumit sezon (ex. Colectia de primavara/vara).
Modelul resurselor este completat de regulile de afaceri. De ex., o regula de afaceri poate fi o restrictie
privind limita creditului unui anumit client sau relatia dintre comenzile primite si capacitatea de
productie.

4.2. Modelul Organizational

Structura organizationala a companiei este importanta pentru clarificarea responsabilitatilor fiecarei
unitati organizationale, ceea ce se intentioneaza a fi facut prin intermediul diagramei corespunzatoare.

5. Analiza Interactiunii

Analiza interactiunii se desfasoara in paralel cu modelarea organizationala si cu modelarea procesului

de afaceri. Pentru a arata interactiunile existente intre unitatile organizationale dar si procesele ce au loc
in fiecare unitate organizationala se utilizeaza diagramele secventiale UML. O interactiune reprezinta o
secventa sau un scenariu care incepe cu un eveniment care poate fi o intrebare sau o comanda si se
termina cu un rezultat. Diagrama secventiala pentru procesul de business denumit Vanzari este
redata mai jos:

Concluzii
Notatiile utilizate de UML pot fi considerate complicate pentru majoritatea oamenilor de afaceri ce nu
au cunostinte de IT.
Exista insa avantaje care recomanda UML ca fiind un limbaj potrivit pentru modelarea afacerilor
deoarece:
- UML este un standard notational recunoscut de comunitatea dezvoltatorilor de software;
- UML poate fi folosit la nivel general, caz in care detaliile legate de implementare pot fi omise;
- Diagramele activitatilor si interactiunilor construite cu UML pot fi considerate nu doar potrivite
modelarii afacerilor dar si user-friendly si chiar necesare pentru specificarea proceselor de
afaceri.
Modelarea proceselor de afaceri permit imbunatatirea si reproiectarea afacerilor si organizatiilor si
acest lucru poate fi de o importanta strategica in pozitionarea companiei pentru a face fata cu succes
globalizarii si noilor provocari date de intrarea in era economiei digitale.