Sunteți pe pagina 1din 878

DI�TlnNAR AGHI�GRAFI�

,

CUPRINllEND PE SCURT

DI�TlnNAR AGHI�GRAFI� , CUPRINllEND PE SCURT VIETILE SFINTILOR , , DE EPISCOPUL ARGESULUI , BUCUREŞTI TIPOGRAFIA

VIETILE SFINTILOR

,

,

DE

EPISCOPUL ARGESULUI

,

DI�TlnNAR AGHI�GRAFI� , CUPRINllEND PE SCURT VIETILE SFINTILOR , , DE EPISCOPUL ARGESULUI , BUCUREŞTI TIPOGRAFIA
DI�TlnNAR AGHI�GRAFI� , CUPRINllEND PE SCURT VIETILE SFINTILOR , , DE EPISCOPUL ARGESULUI , BUCUREŞTI TIPOGRAFIA

BUCUREŞTI

TIPOGRAFIA CĂRTILOR BISERICESTi

,

,

1898.

;dire ptitort.

Mid mi-a venit In gand a lace o asemenea lucrare, credeam ca'

inu vora pates izbuti, a o vedea 0 imprimata, cugetand la mul(imea

greutafilor, ce se Intimpina ea lntocmirea tine! opere, in forma In

,care se presinta lucrarea de faVa. Afeclarea numelor Sfinfilor In

forma alfabetica, cu espunerea pe scurt a vieEei lor, se face scum

pentru prima 6ra.

Ceea ce m's Indemnat la acésta, a fost pe de o parte, dorinp

de a veni In ajutoruI preotimer, dandu-le o lectura folositóre pen-.

tru 'Astoria sulletésca, jar pre de sits, a veni in ajutorul cre0i-

Jiilor drept-maritorl, punéndu-le la Indenthna o carte priinci6sa pen-

tru Intfirirea In credinfa, pentru formarea caracterelor 0 mai ales

_pentru mantuirea sulletésca. Grea este misiunea preopsca, cad

pastoral sulletesc nu numal a trebue sa re-spandésca in popor

cunostintele religióse, descoperite de banal Duninectea prin pro fett

.0 In urma propuse noire' chiar prin graial via al Domnului Duni-

necleului 0 Mantuitorului Nostra lisus Christos, a impartafi cre-

dincio0lor mijl6cele de rnantuire prin Sfintal Duh 0 a conduce

turma cuvintatóre pe caka mantuirel, ci el Inse0 trebue sail In-

drepte viqa 0 sa servésca de model pastorifilor. Preotul trebue

sal! lumineze mintea prin cuvintal cel datator de viéfa al Sfintel

Scripturi .0 nelncetat sa se róge lid D-clea, ca sa-I Invrednicésca

a duce la bun sltrsit misiunea cea mare ce i s'a Incredintat.

In lupta acésta continua cu vrajma0I mantuirel, el ar putea ca-

dea Invins, daca nu ar ayes la Indamanil, o arma, un scut de spa-

_rare. Arms crestinula este Crucea. Cand vede acest semn q i i se

trichina, fqi- aminteste Indata de cuvintele Mantuitorului : Cel ce

voe.,9te:sil vie dupa mine, sa se lepede de sine, sail Is crucea sa 0 sa-mi

urmeze mie". Aceste cuvinte mantuit6re ail indemnat pre sfinfil

Apostoll a lass tote fi a urma Invetatorului. Aceste cuvinte ail in-

demnat pre pastorif 0 Invqatorii lumel; marl! dasciiif fi ierarhi,

a renuMa la tOte placerik lumesti 0 a se devota cu tot sulletul

misiunel kr, lnfruntand cu vitejie primejdiele ce ameninfaa vioça

lor la Be-care moment. Aceste cuvinte ail Ditarit pre vitejii mu-

conic! a se lupta cu barbatie pentru crediqa cea In Christos. A-

ceste cuvinte ail lndemnat pre cuvio0 fi cuviOse a parasi lames

.fl locuind prin pustietql, a se face Ingeri ln trup prin vidfa lor

cea curata 0 piing de virtuff cre0ine01.

Tot aceste cuvinte trebue sii ne indemne fi pre nol pastoril su-

&testi a ne devota cu tot suftetul misiund nOstre, a ne lepada

de sine, a renunta la t6te cele ce ar pates B pedecii de a parts cru-

ces 0 de a lama lid Christos. Namur- ast-felia vom pates fi apo-

.stoll at laming mime ast-fella ne vom putea linpartafi de daru-

  • .-.- Iv ---

rile SfIntului Dub si a le comunica altora, numal ast-felia vom pu

tea merge pe calea cea drépta

calea mantuirel

i vom conduce pre credincioslpe

Dictionarul agbiografic, cuprinclend vietile sfintilor, n'ar trebui sâ

lipsésca din bibioteca parobialfi, ci sá fie la indemana Be-carui

preot, cacY cetind viera numai unizia din laminator/I bisericei, ochit

minrel se lumineza

i te Indénina a privi neincetat la constelatia

cea mandra, ce se infatisaza pe ceriul bisericei nóstre ortodoxe.

Cine nu stie card veneratiune avem pentru barbarii ilustri, ale ca-

ror fapte le povesteste istoria ? Dar ce vom dice de viéra sfintei

FecIdre, carea s'a invrednicit a se numi NascatOre de D-dea?

Ce vom dice noi de minunatele fapte ale Apostolilor, caril intr'un

timp asa de scurt ail isbutit sa schimbe Ara lame!, lntroduand

o vié(a cu moravuri nom& necunoscuta lame! vechi Ce vom dice

de vierile

arbiereilor, cuviosilor

i dreptilor, cam 0 de vitejestele

f

i in acela0 timp

sulerinfl ale martini/or? 0 lectura mai folositdre

mal placuta si mai variata de cat acésta nu pole E. De ate off

parinfil nu se gandesc adesea, ce nume sa dea pruncului de cur6nd

nfiscut, saü doresc a sti In ce di se serbéza cutare sfint. Cautand

In dictionarul acesta, numar de cat va putea alege sfintul al canal

nume sa pOrte pruncul Si va ails and se serbéza, cum si uncle date

din viéta sa. Nestiind biografiele

sfinfilor, mulrl Omen! carif se

pretind a avea putina cultura, ali gresit facêndu-si idel nepotrivite

de el. Dumnedeii a proslavit pe niste asemenea nevoitori, cari ne

dna

exemple de aria vointei br si de infranarea trupésca, prin

acea vié(a. virtu6sti. Asta-di ni s'ar parea lucru strania a-si rasa

cine-va

parinriL

casa ln care s'a nascut si ce are mai scamp ln

lume Si a se espune intemperielor 0 4selor de tot felul. Cu tOte-

acestea cetind vietile

sihastrilor, inima ni se ample de bucurie,

gustand fagurul cel dulce al cuvintarilor celor folositöre, pentru

mantuirea

sufletului.

Cat de folositOre este amilinta, supunerea, rabdarea in viera fa-

i vo-

miliar& unde Dumneglea a unit doua persOne cu caractere

int1 deosebite! Ingaduinta, ascultarea, rabdarea sotilor intreolalta

pentru fericirea casnica se capata mal lesne prin cetirea acestor

modele de virtute. Dar ce void dice de tineretul de asti-di, care

pe nesimrite sOrbe otrava conrupniunei, cetind romane

si

alte scrieri

vatamatOre, in kc de a se racori din izvorul cal bun 0 carat al Sfintei Scripturi tsi a ceti cu foks modelele de virtute ce ni le

presinta lucrarea de fara ! Cu tOte saiderile ce binevoitoral cetitor, le va afla, nu ma in-

doesc, câ avénd Ia indamana o asemenea kcrare, va lntrebuinna

cu bun folos timpul ce i far rapi lectura eL

Multamind

ha D-clea

ca m's lnvrednicit a duce la bun sfir.,sit liz-

crarea acésta, dorinta inea suftetesca este ca sa nu lipsésca din

mans fie-carui bun crestin, spre a-I calauzi pecalea cea nevoiOsa a

virturei

i a-1 conduce pe calea mantuirel.

Aryl 21 Noembre 1898.

A UTORUL

  • A. Insarcinat cu administratia poporu-

AARON, fiul lui Amram si

Io-

kebed, sag mai bine descendent al

lui Levi (Num. 26, 59. I Cron. VI, 3),

se nascu in Egipet cu trel anI in-

naintea fratelui sgi1 Moisi (a. 1. 3819,

a. Chr. 1729). Scriptura nu vorbesce

nimic despre el inainte de chemarea sa;

iStoria sa incepe cu anul 83 al vietel

sale. Dat 1111 Moisi ca profet. inter

pret al voin01 dumnecleesti,

Insar-

cinat a vorbi pentru el, Dumnegleti

l'a trimis in Horeb (Esire IV, 14), intainsca pre fratele sëti, ce

ca s

venea din Madiam. Vesel, ea diva

40 de ani se mai ve4ra, s'ag Ira-

bratisat

i vorbira asupra misiunel

kr Ina lte. Venind in pamintul Go-

yen spuse adunarel popornini NI Is- rail ode ce poruncise Dumne45. luT

Moisi. Apoi Insoti pre fratele sti

inaintea liii Faraon, vestindu-1 pedep-

sile hotaiite de Dumne45 pentru

indaratnicia sa; glasul sëti, man, to-

iagul, semnul demnitatiI sale servira

adesea pentru savirsirea minunilor.

In desertul Sin (Ex. XVI, 1) Iudeil

lips41 de ale mancarel, primirg manna

cerOsca, Tar Aaron a lost insarci-

nat a 'Astra un vas cu mana in

sfinta sfintelor. In Refidim

lnptdn-

du-se Iudeii cu Amaleeitil, tin ma-

nele fratelui sè.ti Moisi, 'Ana ce in-

vinsera. In Sinai l'a insotit de ase-

menea Impreuna cu bëtrinii poporu-

lia. In timp de 40 de 4ile Aaron fu

hit si a justitieT; dar timpul acesta

este cel mai nefericit din vi6ta sa.

Chemat a fi mare preot n'a

lost

in stare a stapOni poporul (1 Cron.

XXIII, 13 Ex. XXXII,

1). Israil

perOnd rgbdarea, pentru lipsa

lull

Moisi, se revolta, qi-1 cere 41, caril

sa merga inaintea lui. Aaron adu- nand inelele, face un vitel de aur,

radica un altar si vestesce pentru a

doua

i o mare sgrbgtOre. Dar a dona

  • di Moisi, argtându-se, imputa fratelni

cIte ei

poporului sIl pentru putina

credinta. Fata luI Moisi era asa de

stralucita, ca-1 ingrozesce atat pre el

cOt si pre popor. Pentru acéstg, mare

gresala darul lui Dumnel.en se ridica

deasupra sa

i numal in urma ru-

ggciuneT luT Moisi, cind a primit un-

gerea de mare preot (Lev. VIII, 1)

foe

din cer pogorAndu-se, a consu-

mat jertfele; iar poporul cu bucurie

ve4, ca Dumne45 l'a iertat. Dar

Indata dupa aceia tot acel foc a ars

pre doll El al se1 Nadab

i

Abihn,

pentru calcarea legeI. In Haserot

Aaron indemnat de sora sa Mariam

disputa un moment luI Moisi Intg-

etatea misiuneT sale 0-1 imputa, ca

a kat femeie streing; dar indata se

egi pentru acésta

i mijloci pentru

sora sa. In curind revolta lui Core

(Num. XVI, 1, Ps. CVT, 16) i-a a-

dus aminte de gresala sa. Dumne45

pedepsi acea revolta cu mOrtea;

ei

Aaron fu insaroinat a tamaia In

2

ABDIA, ABEL, ABRAAM

tre eel morti 0 cel vii, 0 ast-fella

inceta. Se ingadui apol un fella de

incercare; qefiii de triburi aduserg fie

care toiagele lor, 0 numal toiagul

lui Aaron a infrunzit, inflorit 0 a

dat

fructe, Tar

cele-lalte remasera

uscate. Impreuna cu fratele sail ma-

niind pre Dumnqeti la apele Merima

(Nom. XX. 2) fu pedepsit a nu ve-

dea pgmintul fagaduintei 0 ast-fel

muri 0 fu ingropat la Motera pe

muntele Hor, imbracat in vestmintele

preotesci 0 plans de tot poporul, in

vrista de 123 ani, in al 40-lea an

dupg e0rea din Egipet.

ABDIA a fost al patrulea dintre profetil midi (cam 601 ani a Chr.)

al carui nume se Intimping adesea

in sfintele carp:

(1

Cron. III,

21:

IX, 16; 2 Cron. XVIII, 7. XXXIV

12); este forte putin cunoscut pentru

ea identitatea lui cu aceste persdne, al pOta fi constatata. Cartea sa, sub

titlul Vedenia bit Abdia, cea mai

scurtg din vechiul Testament, este

singurul monument ce ne ramane din

misiunea sa. Familia sa, patria, is-

toria sa sunt necunoscute; mnit timp

s'a crelut lara Dia un temeih, ea ar

fi fost un prozelit 1 dumet; in care

caz ar fi fost singurul profet de neam

strein. Unele intimplarI nenorocite

venite asupra Indeilor, facu ca Idu-

meil sh

se bucure, 0 profetul in-

frunta ac6stä inganfare a lor. Se crede

ea profetul acesta ar fi

fest mal

vechifi ca top, 0 ar fi profetizat cam

pe la anil 800 a. Chr. Altii insa Ii

cred mal posterior. Biserica serbka

amintirea acestui profet in 19 Noem-

bre si 22 Decembre.

ABEL, (Fac. 1V, 2.) al doilea fiti

al lul Adam 0 Evel, a fest eel din-

taiii pastor. Odinióra aduse jertfa lul

Dumneclea pre cel Intala naseutl al

tunnel sale; 0 darul acesta a fest

placut lui Dumneleil. Semnul acesta

de aprobare nu 1-a inganfat, ci mal

Mult 1-a faout supus fratelul mal

mare. Ura insa inveninase inima a-

cestuia 0 noise pe fratele sati mal

mic (5317 a Chr.) Daca jertfa lui

Abel a fost sangerosa sail nu, este

Inca nehotarit. Prin jertfa nu se lute-

legea atuncl varsarea de singe, cad

nu de la blandul Abel ne-am fi putut

aqtepta la radicarea vietei, fie 0 de

la un animal. Pe cand omenirea era

Inca in légrn tOte animalele rataciat

pe campii, fara sa se gandeascg cine-va

ca sunt acute .pentru trebnintele o-

m ilui. Numal &and se simtira acele

trebuintl atunci 0 omul a creq.ut

de bine a pgzi acele

animale folo-

sitOre de altele v6tamatOre, ale duce

la papne si a ingriji de ele. Ast-fel

Abel ingrijind de animale, a creq.ut

de bine a oferi lui Dumneq.eti cele

intal produse ale lor; 0 adsta jertfa

a fost placuta, far acea a lul Cain

care aducea din rodurile pamintulul

ee era netrebuincios, a fost respinsg.

Sfintul Apostol Paul (Ebr.

XI, 4)

ne spune, ca credinta lui Abel a facut

ea jertfa sa sa

fie mal bung. Acia

dar dup5, intentiunea celui ce aduce

darul, este de mai mare sail mai pu- ting valbre. Dumneclea ne-a umplut

pre totl de bine-faceri, dar nu totl

gasesc un moment ca sa-1 aduca. mul-

tamirl. Cu jertfa Id Abel se intro-

duce in omenire un cult Dumne4eesc.

Cui se

datoresce initiativa acestui

cult? De bung sama ca. unel mul-

tamirl lguntrice pentru bine-facerie

primite, cum 0 consciintei de p6cat,

prin care se simtea trebuinta unel

impacari. Mantuitornl amintesce de

Abel, numindu-1 drept, lar st. Pavel

agmana sangele v6rsat pe cruce cn

acel al lui Abel (Ebrel XII, 24).

Biserica serbeza amintirea dreptulul

Abel la 12 Decembre.

ABRAAM, 2362 a Chr) fiul lui

Tara, nascut la Ur in Mesopotamia

septentrionara, unde se afla cand Dum-

neclet l'a chemat 0 1-a poruncit sa

lasg de acolo (Fall XI, 31). Ur-

MIRAAM

a

mand parintelul sea in Haran din

Haldeia, remase acolo pane la mOr-

tea hit Atunci i s'a aratat Dumne-

den i i-a spus, o. intru dinsul se

vor hine-envinta tote neamurile. El

pled. Impreung cu sotia sa Sara 0

cu nepotul set. Lot, fr

s

scie

uncle se duo, dar plini de incredere

in Dumnedea. Raticind In mai multe

partI, Dumnedea l'a Interit i i-a re-

innoit fagaduintele; de aceia 0 A-

bream radica altare in tote locurile

uncle veduse semne de buna-vointa

din partea lui Dumnecle1 0 fOme

II silesce a se duce in Egipt. Fru-

mnsetea sotiei

sale atrage privirile

ml Faraon,

i ar fi fost in pericol

a-at

perde vieta, dace. Dumnedeil nu

i-ar fi venit intr'ajutor. In urma unei

certe a pastorilor se desparte de ne-

potul sea Lot 0 se aqéz e.

cu tur-

mele sale numerOse in frumOsa cam-

pie a lui Mamre. Audind ca Lot a

&glut in manele ml Kedor-Lahomer

aliatil si, impreung eu 318 ser-

l, ii urmaresce pada la

vitori ai

Damasc, de uncle desrobesce pre Lot

0 se IntOrce cu pradi, din care se

4eciué1e.

lui Melchisedec. Mahnit

era In sufletul sea vedand ea se a-

mane, lagaduinta pentru urma0. Nu-

mera stelele ceriului, daca potI, a4a

va fi semintia ta, ii dice Dumnedel

La aceste cuvinte, prin care Atot-

puternicul lua de martor cerul,

ce.

fagadnintele sale se vor implini, A- braam a credut lui Dumnedea i ere-

dinta lui s'a socotit spre dreptate.

Jertfa ce s'a adus cu prilejul acesta

1-a slujit ea semn, cad focul

liii

Dumnedeil a trecut printre carnuri

ceia ce insamna un juramint formal.

Fagaduintele acestea nu ajungeat

pentrn a Intari pre Sara in credinta.

De aceia primesce ca Abraam se, OA

de concubine, pre Agar 0 se bucure,

de nascerea mut Ismail. In fine veni

0 Andra ei a nasce pre Isaac, care

a fest preveetit de ingeriI Doninu-

MI, pre care-1 ospat e. sub stejar. Li-

ni0ea luI Abraam fu turburata prin

gelosia Sara. Ea cere departarea A-

garei 0 a lui Ismail. Credinta lui

Abraam fu pusa din noir la lacer-

care prin

aceia, a se cere jertfa

fiului

mëii

inbit. Neindoindu-se un

singur moment, Abraam ia pre fiul

sea 0 se urea pre muntele Moria,

dar eand era sa junghie pre fiul sea,

mana Domnului 11

opresce

i i se

reinnoesce fageduintele. Plin de bu-

curie, se intOrce la locuinta sa in Beer-

pba, untie se afla eand 11 veni scire

de la fratele sea Nacor; relatiunele

pe timpul acela eraa aqa de rani 0

grele in timpurile acele departate,

ea mare prq se punea pe niqte sciri

aduse de la rude. POte e

atunci se

&di el la casatoria lui Isaac.

La Ebron (Fac. XXXI, 1) unde

se apze, dupe, aceia, perdu pre sotia

sa. Atunci vedu el

de at e.

cinste

se bucura in locurile acelea; eaci nu-

mai cat cern voe a inmorminta a-

colo pre sotia sa,

i Heteii ii oferirà

sNal

alega, care mormint ar voi el.

Cumpara un kc de la Hefron 0 a-

qadit ramasitele iubitei sale sotii in-

tr'o peqtera de langa stejarul Mam-

bre. Cea din Irma grija a sa a fost

de a disetori pre fiul

sea Isaac,

pentru care Insarcinand pre servito-

rul sea

credincios Eleazar,

ii

tri-

raise en juramint a aduce pre Re-

veca DomnuluI sea Isaac. Abraam

avu cu sotia sa Ketura ince 6 Ei

pre care II inzestra

i apoi muri in

vrasta de 175 anI (2188 a.

Chr.)

ai

fu ingropat range, sotia sa in pe--

tera Macpela.

Numele acestui patriarh, fare. In-

doiala,

s'a *tint mai mult de cat

altele in memoria popOrelor. Asia

este plina de gloria sa; 0 de aceea

numele sea Incepe una din epocile

cele marl ale istoriei omenirel 0 a

mersuluI progresiv

al religieI. In

mijlocul unel idolatnil intuneoatel a-

ACACII1E

pare steaua orientului, care re'span-

desce lumina cunoseintel de Dam-

Abraam nu este parintele Iu-

defer, ci este parintele celor credin-

ciosi. TOte fagaduintele

i

bine-cu-

vintarile se rapOrta, la viitor; si de

aceia credinta iu Abraam consta in

a astepta 0 a spera; s'ar putea q.ice

cà traia in viitor, de nude se vede

cat de mult se unesce credinta eu

firea nostra; c

i nol aici nu facem

alta, de cat asteptam. A nadajdui,

a

dori,

a se Leine, nu este

alta

ceva de cat asteptarea cu nerab-

dare;

si viéta omenesca esta plina

de asteptare, de nazuinta: privirele

ntistre sunt atintite in

viitor,

pre-

sentul nu ne multgmesce nie odata.

Nu este

necleil

ne.

dar de

mirare,

c

Dam-

cere sà avem incredere

in El, care este stapan pe present

pi

viitorig.

Acesta nu numai cg

este o datorie, ei este o trebuinta a

firei nóstre.

ACACHIE de la seara. Acesta Inca

din pruncie s'a deprins cu viéta pus-

nicesca. Ducendn-se deci la o ma-

ngstire, a dat peste un bëtran rea,

care-I batea

schingiuia neconte-

nit; dar sfintul rabdand nou6 ani,

a adormit in domnul. Thtranul mah-

nindu-se fOrte mult, a alergat la uu

cuvios, care avea vieta imbunatatità

si care cunoscea pre Acachie. Acesta

venind l'a intrebat dacá a murit. A- tunci Acachie, ca cum ar fi fost vil

a respuns: Cum este cu putinta sa

retOra eel ce face ascultare?" Betra-

nul st minunandu-se de acesta, s'a

iaras1 In mormint, dar

i

de

asta

data Pa gasit afara. Atunci fratele

a 4is sup6rat: Am anqit ea nimeni

altul n'a fost ascultator ea tine, 0

acum nu primesci cu tine pre

cest frate?" A doua

a-

Ii l'a aflat in

mormint, dar sfintul nu mai era a-

colo (26 Noembre).

ACACHLE inartir 4 Martie.

ACACHIE marturisitor, Episcopul

Melitinei. Acesta invetand credinta

cresting, pe timpul imp6ratu1ui Decie

a fast pins

i dus inaintea ipatului

Marcian; deci fiind intrebat, a mar-

turisit tOta iconomia hit Dumneq.et

pentru nol, defaimand basmele

eli-

nesci. Pentru acesta a Jost schingluit

si pus in temnitg. Iar Marcian sari-

;: d imp'eratului pentru dinsul a pri-

ir t ordin sa-1 lase liber. Deci mar-

turisind pre Christos a adormit in

pace in 29 Martie. Dam aid istoria

sa, scOsa din registrele publice.

Martian, om consular, porunci sg

aduca la sine pre episcopul Acachie,

care era privit ea scutul si refugiul

t6rei din causa inbirel sale nesfar-

site, ce avea &Are toti. Cand a lost

in presenta

sa, el

II lice: Fiind

ca al fericirea sa vietuesei sub le-

gile romane, trebue sa iubesci

i sg

cinstesci pre imperati., cant sunt pro-

tectorii nostri. Acacie. Dintre toti:

supusii imperiului, nu este nimeni

care sa cinstesca mai mult pre im-

p6ratul ea cresting. Nol cerem ne-

contenit in rugaciunele mistre, ca sa-1

dea vieta lung* plina de succes

si

intru tOte sa aiba bung, sporire; sa-1

pochit

i

'a

facut chilie langa mor-

dea spiritul dreptateI 0 al intelep-

mintul sfintului.

 

ciunei, spre a guverna popOrele sale,

Dup.& cat-va timp fratil manasti-

ca tOta stapanirea lui sa fie fericith

rel esind la secere, aft remas numal

pi

sa petreca in pace infioritóre, care

doi: unul bolnav

i altul spre paza

sä intretie abondenta in tOte pro-

manastirei. Intamplandu-se sa mina

vinciile stapaniel sale. Martian. Da

cel bolnav, cel remas in vieta n'a

fOrte. bine: dar pentru ca Imptratul

putut sad IngrOpe singur

i

ast-fel

sa se convinga

i mai malt pentru

l'a pus in mormintul sfintului; dar

a doua i.i l'a aflat afara. El l'a pus

supunerea

i credinta vOstra, hat sa-1

aducem un sacrificit Acachie. Ti-am

ACACHIE

5

spus c

ea rog pre marele

i adevara-

tul Dumnedea pentru mantuirea Imp6-

ratuluI, dar el nu with cere un sacri-

ficla de la nol; cultul acesta nu i se

pete da nici lui, nici ori caruI om.

M. Spune dar carui Dumnedea va In-

de Jupiter; uneI Venus, scarbesa prin

nerusinarile ei, si la o sutá de altl

monstri asemenea, cariI sunt obiectul

cultuluI vostru ? Nu; nu se póte a-

cesta;

i and ar fi vorba de viéta

mea nu nia voi hotari, nici odata a ma

chinatl, ea sa, ne inchinam

i

noi

Inchina acelora, pentru April m6 ru-

lul si

sil-I

tamaiem. Doresc din t6trt

sinez a-i irnita

i prin urmare II des-

inima ea sa-1 cumiscetl. Martian. Ca-

re este numele lui?

pretuiesc 0 am searba de et. Cum

se pote s. va inchinatl unor del,

ACACHIE se numesce D-deul lui A-

nand voi pedepsifi pre aceI ce imi.

braam, al hal' Isaac si Iacob. M. Sunt

gi

téza, faptele lor.

_Martian. Stia cá

acestia D-dei ? A. Nu, gra Indoialä ;

sunt Omeni, carora le-a vorbit adev6ra-

tul Dumnedet. Este numai un D-dea

numai hal* trebue s. ne Inchinam,

de dinsul s

ne temem si pre din-

sul sa-1 iubim. M. In fine care este

voi crestinil despretuitl pre qeill nostri

si de aceia-tl poruncesc, sa mergi en

mine la masa sfinta In cinstea lul

Jupiter si Iunonel, ea

sa dal ceia

ce se cuvine majestatel acestor di-

vinitett.

Acachie. Cum pot sa jert-

acel Dumnedea. A. Adonai, Prea-In-

Iesc en unul orn al carui mormint

nalt, care sede pre heruvimi si

se-

se vede Inca In Insula Creta! A in-

rafimI. M. Ce este serafim? Acachie

viét? Martian. OA sa jertfesci

on

Un ministru al celui Prea-Inalt

ei

sa mon. Acachie. TocmaI asa

fac

unul din principalii principi al cur-

si hotii din Dalmatia; cand prind

tei Cerescl. M Ce Inchipuiri ne gra-

pe nate Un trecator la vr'o strimtere,

esci ? Lash fiintele nefedute

i

te

  • II da sa alega Intro punga si

viétl.

inchina q.eilor pre care potl sa-i

ve4I.

Eil declar, a nu na6 tem de nimic.

Acachie. Spune-mi dar

i

tu, care

Legile pedepsese pre adulterI,

pre

sunt acel dei carom voesei sa le jert-

Whig, pre ucigasl. Daca as fi vi-

fesc? M.

Apolon, mantuitorul dme-

novat de vre una din crimele acestea

nilor, care ne feresee de ciuma

i f6-

as fi eel dintaI s

tn6 condanan pre

mete, care luminéza, domnesce i co-t-

mine insumi, dar daca tota crima

duce universul. Acachie. Ce!

acest

mea este, ca ma Inchin adevaratului

Apolon, care n'a putut sa-0 pastreze

vieta si care cuprins de dragoste pen-

tru o fata, (Dafne), alerga dnpa ea,

frä sa scie a nu va poseda nicl odata,

obiectul patimei sale? Este evident

ca nu prevedea viitorul,

pentru ca

nu sciea, ce

are sa i se Intample,

nu era Dumnedeii, pentru ca s'a la-

sat amagit de o fata. Sciut este ca

avu mare patima pentru Narcis

l-a sdrobit capul cu o lovitura de

lance. Nu tot acest pretins dal Im-

preuna en Neptnn se facura zidari

si se tocmira sa faca zidurile unuI oras ? Si tu ceri sa jertfesc unei a-

semenea divinitatl? Nu cumva al voi

sa jertfesc unui Esculap, fulgerat

Dumnedet,

i daca pentru aceia sunt

dat mortel, voi ft condemnat nu prin

lege, dar de nedreptatea judecatoru.

lui. M. N'am

ordin, sa te judec,

  • ci ea sa te

constrIng; si in -caz de

nesupunere, voi sci sa ma port cu

tine cum meritl. Acachie.

i ell am

ordin sa nu ma lepad de Dumnedeul

melt; dad, te credl obigat a te su-

pune unul ora muritor, care In cu-

rend va fis mancarea vermilor, cu a-

tat mal mult trebue sit ma sup]]

on unui Dumnedea Atot-puternic, ne-

finit, etern, care a deelarat di se va

lepAda inaintea Tatâlui sdil de a-

cel ce se va lepiida de dinsul in-

naintea ómenilor. Martian. Tu mar-

6

ACACIIIE

turisesd erbrea sectel

tale, despre

care de mult dorese sa and ceva.

Tu

icl oà Duraneq.eti are un ft?

Acachie. Da, negresit. Martian. Cine

este acel fit al lul Dumneclet? A-

un cuvint resturnam pre cleil de care

ye temeti vol, dupa ce

1-ati

facut

vol

in0v4

? Nol nu ne temem de ceia

ce at aurit manele nOstre, ci de a- cel care este Domnul si Sapanul a

cachie. Cuvintul adeverulul

si

al

tate natura, care ne a creat

i ne-a

harulul. Acesta este nnmele set? clise

iubit ea un bun parinte,

care ne-a

Martian. A. Nu m'al Intrebat de nnmele

set, care este. Martian. El bine care

este numele set? Acachie. Iisus

Christos. Martian, Din ce femee

a avut Dumnecilet pre fiul acesta?

Acachie. Dumne4efi nu nasce ea 6-

remit':

fiul set a esit din inima sa,

precum este scris: Re'spuns-a inima

mea Cuvint bun (Ps. 44). Martin.

Dumnedet este dar corporal? Aca-

chic. Numal el

singur se cunOsee;

nol nu suntem in stare se-1 vedem

in acOsta viOta muritore; nol cunOs-

cem destul perfectiunele

sale spre

a-I marturisi

i cinsti. Martian. Dace,'

n'are corp, nu pOte sa-aiba

;aunt ininit.

Acachie. Intelepeiunea nu-s1 are

o-

rigina de la corp;_ sunt lucruri ne- atarnate unul de altul.

Martian, Jase,'

vorbele

i indémne,'

pre sfintul s. jertfésca, dupa exem-

plul Catafrigilor sat Montanistior

1;d

sa fad, si pre poporul de sub as-

cultarea lui sa se supune. Niel de

cum, respunse Acachie, poporul

a-

cesta nu se supune mie, ci lui Dum-

nujet. El me asculta daca-1 satuesc

lueruri drepte: din contra el me des-

seapat din mOrte 0 din lad, ca irn

pastor bun si harnic. Martian. Da-mi

numele ce V. le cer, dacà voescl sa

scapi de chinuri. Acachie. Sunt Inain-

tea tribunalului tet 0 me mai in-

trebi de numele met; mai ceri

qi

pre acel al celor-1alt1 ministri al Dom-

nulul. Crefli Ore cà vel invinge pre

tu care esti biruit numal de

mine? Fiind c5 te interesezi numal

de cat de nume, al met este Aca-

chic; dar sunt cunos .ut mai mult

sub acel de Agatanghel. Am dol to-

varasi pre Pison Episcopul Iroiel

ti

pre Menandru preotul. Acum fa ce-V.

place. Martian. Irel remanea in in-

chisOre, pane: ce va vedea imperatul

procesul

i vel astepta ordinele sale.

Deci, cetind relatiunea procesului, a

fost asa de mult atras de Intelep-

ciunea si aria lui. Acachie, ca po-

runci ca sa i se dea libertate

i i

se

Ingadui

de

a profesa reigia

sa. Dar nu IntarOe a resplati si. pre

Martian dandu-i guvernarnIntul Pam-

fillet

GloriOsa maturisire a sfintylui A-

cachie

este datatá din 29 Martie,

pretuesce dace',

11

vol indemna la

250 sat' 251. Nu se scie daca el a

rele

i (keg me vol incerca al in-

trait mai mult timp. Grecil, Egipte-

tOrce

din

calea cea

drepta. Mar-

nil si top.' resaritenil II cinstesc la

tian. Da-rai numele tuturor celor ce

compun acest popor. Acachie. El sunt

scrisi in cent, in cartea nevNuta a

lui Dumnecleil. Martian. Uncle sunt

tovarasii tel, magil

i predicatoril a-

cestel

erori mestesugite? .Acachie.

Nu pop.' tu s

urasel magia mai mult

de cat not Martian. Magia vastra

este acesta religie noua, pre care o

introduceti, Acachie. Voi numiti ma-

gie, aceia ce nol adesea numai prin

31 Martie. In martirologiul roman In* nu &à gesesce numele lui.

ACACHIE martir. Acesta era pe

timpul Imperatulul Maximian de neam

din Capadocia, din numerul martu-

risitorilor. Fiind dus Inaintea guver-

natorului Firm, a marturisit numele

1111 Christos

i suferind multe chi-

nun a fost trimis la

alt judecator

Vivian, care impreuna cu alil

l'a

trimis la Constantinopole

i chinuin-

ACACHIE, ACOLUT ACUTION, ADAM

du-1 cu multe

batal

i munci l'a a-

runcat in temnita. Dap& aceia a fost

trimis la alt judecator anume Fila- chian, care porunci sa i se tae Ca-

pul. Amintirea lui se face In diva

ACOLUT martir, s'a s6vIrsit prin

ardere in diva de 19 Mai.

ACUTION martir s'a stvirsit im-

preung cu sf. Ianuarie in (Ana de

21 Aprilie.

de 7 Mai.

ADAM stramosul, se

serbéza. In

ACACHIE Episcopal Miletinel din

12 Decembrie. Damneder' l'a creat

Armen;a, ntscut din prtrinti tem6tori

dupa' chipul

i asemènarea sa,

l'a

de Dumnedet, caril din pruncie 11 fa

format din huma prtmIntului si

i-a

gaduise serviciului Dumnedeesc. Deci

invëtandu-1 dumnedeescile

scripturi,

Pat dus la Episcopal cetatei, Otrie,

care a luat parte

la sinodul al II

ecumenic, ce se tinuse impotriva lui

Macedonie. Episcopal cunoscend darul

lui Damneder', ce era in Acachie la

primit 1n cler

i petrednd mai malt

timp in fapte bune

i practica vir-

tutilor, s'a innaltat la trépta preotiel
d

fricêndu-se vas

ales

al

sfintu-

lui

Dali, s'a invrednicit si de in-

nalta tr6pta a Arhieriei, cad dupa

m6rtea lui Otrie, cu totii Pat ales

a fi Episcop Miletinei. In acésta ca-

litate a luat parte la sinodul al tre-

ilea ecumenic, ce s'a tinut la Efes,

impotriva lui Nestorie Patriarhul Con-

stantinopolei, care hulea pre Prea-

Curata FeciOra NascatOre de Dam-

neder', unde a fost malt laudat,

a-

tat de Imperatul Teodosie cat si de

gel laIM

membri al Sinodului. Dupa

ce a sevirit multe minuni s'a mu- tat catre Donmnul, in 17 Aprilie.

ACACHIE martir, fu decapitat im-

preuna cu sfintitul mucenic Patricia

in diva de 19 Mai.

dat suflare de vi6fa, cu sufiet

vit.

Dumnedet i-a dat stapanire preste lu-

mea acésta, punendu-1 In Edam, lo-

cuinta de fericire, represintata in

sfinta Scriptura, ca o grading, mare

si

placuta, udata ca ape Acor6se,

care intretinea o fertilitate continua.

Nimic nu-I lipsea;

avea plante

d

fructe spre nutrire; o cuTtura usOra,

era tot lucrul set. In mijlocul gra-

dinei era pomul vietei si al sciintei

binelui

i rëului; singura lege pre

care o primi, era de a se abtine de

a manca din el, cad In diva in care

vei manca, vei muri," i-a dis Creato -

rul. Patin km era acesta, dat pentru

esercitiul spiritului siI, cum era acea

agricultura us6r 5. pentru corp. Adam,

regele pamIntului, numea animalele

pe care le pusese Damneder' sub stapanirea luL Dar printre atatea

fiinte vii, nu-si gasea un ajutor, care

sa. fie asemenea lui, singura flint&

inzestrata, en ratiune, vedea bine ce

deosebire mare este intre inteligenta

si instinct; nici o inima nu rëspun-

dea la a sa, cand Creatorul dandu-I

un somn adanc, a gasit desteptandu-se

ACACHIE preotul; de sabie

s'a

o sotie

i ast-felit

istoricul

sacra,

gvirsit in 24 Octombre.

pane instituirea casatoriei in starea

ACACHIE martir la Eptasiala, 21

de nevinovatie a omului. In unirea

Iulie.

acésta sfinta

i curata se petreceat

ACACHIE martir, se serbéza la

28 Iulie.

ACACHIE eel not, care a sihas-

trit in sf. manta la schitul Cavso-

calivi,

1730; s'a gvirsit cu pace

la 12 Apriel.

ACOLUT martir;

se

serbéza. la

14 Mai.

Vele desfatandu-se stramosil nostri.;

curatia sufletului servea de vtl go-

latatei kr; cunoscinta de Damneder',

privirea "mei firi mal armoniOse

mai frumOsa de cat aces ce ne in-

conjOra, ocupa spiritul kr; erat forte

multamiti de sOrta

lor, si nu mai

doreat Oita ceva. Dar fericirea acOsta

ADAM

ww

nu dull mult (Fac. III, 6 etc.); Eva

amagita, Inse la pre bärbatul el; le-

gea dumnedeésea a fost &Ocala;

el'

mancara din fructul oprit; de atunci

ideia pècatului s'a

lor; ochii

ii raP

iscat in inima

-v6

deschis si

dut goll. Glasul Domnului se aude,

iar Adam cauta sa se ascunda; mus-

trarea consciintel incepe, de Indatg

ce srarsesce domnia nevinovatiei. Si-

lit a se Infatisa inaintea Creatoru-

lui, primesce grozava sentinta: Bles-

temat fie pamintul din pricina ta;

rodul ostenelilor tale vei mama in

tóta, vitSta; spini

i palamida va pro-

duce; vei manca larba campului

pi

pane cu sudórea fetei tale, pada,' ce

te vei IntOrce in pamIntul din care

esti luat, ca pamInt esti si in pa-

mint te vei intórce." (Fac. III, 17).

Adam numi pre femeea sa Eva,

acoperinduil goliciunea en foi de

arbori, care apoi a fost inlocuite cu

piei de animale. El nascura pre Cain

si Abel;

iar dupa mOrtea acestuia

pre Sit, si a trait Adam 930 ani.

Asupra Inceputului lumei

slat

facut

"unite

teorii,

dar dovada cea mai

puternica despre crearea oratilui

pi

esplicarea cea mai simpla se afia in

ultimul vers al genealogiei date de

St. Luca (III,

38): Enos,

fiul

lui

Sit, fiul lui Adam, fiul lui Dumne-

q.eti.

OrI cat ne-am bate capul cu te-

oriile cosmogonice si descendenta o.

mului, aid trebue sa ajungem, In-

data ce pricepem bine cuvintele: e-

ternitate

i Intamplare, cad neamul

omenesc nu este

vecinic, nici din

intamplare. Cdnd vedem un concurs

de Imprejurari a caror causa, si le-

gaturà nu o cunósceni, dicem ca este

Intamplare; a dice ca universul este

o intamplare, adica un concurs de

Imprejurari a caror causa nu o cu-

nOscem, este a nu dice nimic; este

a da dovadä de nesciinta nOstra. In

ceia ce privesce eternitatea, este de

ajuns o singura refiexiune;

fie.care

's1

póte dice: de nu veneam di in

lume, lame tot ar fi fost; neamul o-

menese tot ar fi fost si fail de mine.

Daca adsta este adev6rat de un om

trebue sa fie si pentru toti, carii ar

putea sä nu esiste;

asa dar nea-

mul omenese nu este vecinic, cad

ceia ce este vecinic este necesar si

trebue sa fie. Mite popOrele fara de-

osebire

au

un Adam in traditiile

lor

i ideea de a crea, nu este

o-

menesca, ea este mai pre sus de pri-

ceperea sa, este o amintire istorica. Dumnedeii a creat pre om dupre

chipul WI. El a dat creaturel

sale

ceva din puterea, Intelepciunea

pi

bunatatea sa. Adam a fost creat in

flOrea vIrstei; el n'avea parinti sa

Ingrijasca de crescerea lui. Ca fiinta.

moralä, creata nu numai pentru fe-

ricire, di

i

pentru virtute, Adam

trebuia s. primesca o lege. El n'avea

catre eine

arate bunatatea

pi

dreptatea. Cum putea sa

fie

avar,

rapitor, neinteresat ? Legea ce i s'a dat, a fost legea ascultarei, a supu-

nerd, umilintel, infranaret Asa dar

porunca ce i s'a

dat a fost o lege

morala. Dar o lege prescrisa presu-

pune tot-dduna calcarea

mare Adam a fost

creat

i prin

liber

ur-

pi

calcand porunca a p6catuit. Nd ur-

masii si mostenitorii sèi, am moste-

nit si bune

i rele, cad un parinte

nu póte sa lase copiilor s61 de eat

ceea ce are. El nu putea sa ne lase

nevinovatiea, fericirea, nemurirea, &gel

nu le mai avea; pkatos, ne-a lasat

sa mostenim p6catu1;

nefericit

el,

mostenim ticalosia; muritor, II mos-

tenim mOrtea. Iata

Aul moral es-

plicat pentru acel ce crede Scriptu-

rei si rul fisic se cuprinde tot in

cuvintele: Blestemat fie ptingntal

din pricina ta, adieu, lumea acésta va fi de acum Inainte asa cum tre-

bue sa fie pentru urmasii, carora le

lai rèmasite de virtute

i

sclinta

de a p6catui; fe'ings4e de fericire

ADRIAN

9

chinuri, nuirtea

i

asteptarea veci-

sfinta Natalia remenand lane, bar-

niciei si nemurirel, ce iii

s'a

  • fkg5.- batul ci, s'a sevlivit en pace, in 26 August

ADRIAN martir (26 August). A-

cesta a fost pe timpul Imperatulul

Licinie in Bizantia, find

fiul

lul

Prob, imperatul RomeI ,

impreune

eu alt frate al sea Dometie, care a

duit intru Christos Domnul nostru. ADRIAN martir din Nicomidia.

Pe timpul luI Maximian au4ind de

persecutia ridicate de acest imperat

contra crestinilor,

s'a dus si el

si

i-a intrebat, ce pentru ce sufer ei

asa de multe chinuri. E1 respunsera

c5, sufer, pentru ea se dobandésea

bunatatile eele ce sunt gatite de la

fost Episcop Bizantid dupe Tit. Deci

fericitul Adrian, dorind

a petimi

pentru Christos, s'a dus la Nicomi-

Dumue;lea, celor ce patimese pentru

dia si a mustrat pre Licinie,

caci

dinsul, care nu se pot aucli, nici Do-

vesti. Fericitul Adrian audind aces-

pierduse zadarnic legiunele Romane, din causa persecutid crestinilor. Pen-

tea s'a umilit

si a clis

scriitorilor,

tru acesta a suferit multe chinuri

se-1 inscrie ei pre el cu crestinii,

si apoi i s'a taiat capul; iar fratele

find gata se-si dea vieta si el. DecI

sea Dometie, luandu-i sfintele meste,

scriindn-1, a font pus in Thchisere.

le-ad

dus in Arghiropole, unde erati

De care lucru aulind sotia

sa Na-

mestele

st. Adrian. NatalieI si ale

talia s'a intristat, neseiind cit pentru

apostolului Stahie, care a fost Intitiit

Christos patimesce, dar informandu-se

maI bine, a alergat indate la tem-

nice

ai-1

imberbata, sfatuindu-1

sit

rabde chinurile cu statornicie, ru

episcop al Bizantiei dupe St AndreI

ADRIAN martir (17 Aprilie). A-

cesta fiind prins,

dupe mai multe

chinurI a fost pus la inchisere; apoI

gaud si pre sfintii carl erail

legati

fiind scos, chiar in cliva cand se a-

cu

el,

sa se

rege pentru dinsul.

duceaa jertfe idolilor, i s'a poruncit

Dupe aceea prin indemnul st. Adrian,

ai

lui sit jertfesce si sa temdeze. El

Natalia se interse

masa,.

Inaintea

apropiindu-se de altar, l'a resturnat

imperatului, Sfintul marturisi en in-

dresnele, cit Christos

este adeverat

DumnOell, pentru care a fost be,tut

si schinginit cumplit. Cand patimea

mucenicul acestea, era de doue-cleci

si opt de ani; dupe aceea impreune

cu a1i mucenici a fost teiat bucati.

Natalia apucand mainele

i picierele

sfintului le punea pe nicovala, ru-

gaud pre muncitori sa le tale, iar

pre barbatul sea indemnfindu-1 sa

rabde

i sa nu vInda de frice, mu-

cenia pentru Christos.

Aruncate fi-

ind mestele lor intr'un foc mare, fo-

imprestiind focul, pentru care a su-

ferit

Dupe

chinurile

cele mai

te i-ak

sdrobit gura

grOznice.

i capul,

a fost aruncat intr'un cuptor mare,

unde s'a sëvirsit en pace.

ADRIAN si Eubul, martini. (309).

In anul al septelea al persecutiei

lui

Diocletian, urmata de G-alerin-

Maximin, Palestina avend de guver-

nator pre Firmilian, care verse san-

gele a multor martini, Adrian si E-

ubul venira de la Mangana la Ce-

sareea, ea sa vade pre merturisitori.

La perta ceteteI af fost intrebati

cul a fost stins

de o plde repede.

pentru scopul calatoriel lor, cum era

Natalia luase mana sfintului

si-s1

obiedul in contra streinilor. El spu

insemna pe pieptul ei semnul sfintei

sere adeverul

i ail fost indate con-

cruel, cu sangele,

care curgea.

lin

dual inaintea guvernatorului,

care

pios crestin, anume EusebIii, luand

dupe ce

le-ad

sgeniat cestele cu

un-

sfintele Meste, le ingropa, cu cinste

ghii de fier,

i-ak

condamnat la sfa-

la Arghiropole, Lange Bisant, iar

siarea fiarelor

selbatice. Doue

dile

10

AETIII

dui-A aceia aded in cliva de 5 Mar-

tie, li in care paganiI celebraa Or-

batórea FortuneI sati a Geniulul o-

raqulul, Adrian fu expus la un lea,

apoI str5puns eu sabia. Eubul suferi

acela0 suplieiti in 4ina de 7 Martie.

El prefer& a',I jertfi maI bine vi&ta,

de cat sa o pastreze, inchinandu-se

idolilor, cum i se propunea. E a fost

eel din urma, care

suferi la Cesa-

reea, unde durase persecutia timp de

15pte ani, sub treI guvernatorI de-a

randul: Flavian, Urban cti Firmilian.

Dar qi Dumne4eil pedepsi pre Fir-

milian care a fost eel mai crud din

totI; el fu decapitat in ace1a0 an

din ordinul Imp5ratulut Doi anI mai

'nainte -Urban avu aceia0 sOrta.

gull ea nu se

afla ascund, vre-o

conresponden0 de alma.

Puterile acestor viteji marturisi- tori slabira cii corpurile kr istovite

arrtlat, ert nu vor putea resista la

indemnarile

doetorilor

musulmani,

pre care califul il trimetea pe langa

el spre a-i ademeni. Aceqtia vèclend

c5, uu puteart sa-I induplice en bi- nele, reenrsera la vielenil 0 promi- siuni. Le deseriati bunatatea gi ge-

nerositatea califuluI,

dad, vor con-

simti numal sa cedeze in aparenta

ordinilor sale, el vor dpata liber-

tatea. Le descrieart fericirea ee vor

avea ei, cand 4i vor vedea parintii,

copiii, familiile, intordndu-se in pa-

trie inearcatl en darurile Sultanului.

AET1U unul din eel

patru-4eci

Oficerit

creqtini ramaserri neclatiti

cti doI de martiri,

carii

ail patimit

atilt la linguqiri cat cti la amenin-

in Amoreea.

tarl.

Sépte ani se seursera in mij-

In mijlocul véculuI al noulea, pe

locul acestor Ineercari vielene. Im-

la finele domniel lui Teofil, Imp5ra-

p5ratul Teofil trimisese o ambasada

tul Constantinopolel, Arabii

qi Sa-

la Bagdat, spre a rascumpara pre

racinil faeura numerOse incursiuni

pe prtmintul imperiului

qi dup5 o

mare vietorie luara Amoreea, cetate

din Frigia superiOra. El neura un

mare num5r de prisonierl; 0 califul

Motaseni ordona ca s'a se adud eei

maI insemnati la Bagdat 0 mai tar-

4ia la Samara, locul de reqedinta al

ealifilor abasi4.1. El eraa in num5r

de patru-4eci qi dol, toti oficeri

de

elita, printre carii se destingeatt Te-

odor Crates, Constantin,

Calist, A-

etit, Moliser O. Teofil. Califul, voind

sa-i fad sä renunte la religia lor,

ordona sa-1 India. intr'o temnita

Intunecósa unde nu patrundea ra-

zele sOrelui, punandu-I in fiare 0 fa-

egndu-I sa sufere de fOme. Cate o-

data spre al face sa indure cele mai

crude umilinte,

le

dadea vole

sä

m6rg5, gi sa eapete de mancare; fie-

care din

el era atunci insotit de

doi soldati; 0 cand se intorceart le

Ma painea qi o muia, ca sa fie si-

captivi, din care unil se rudearf cu

el; dar fu cu neputinta a se inte-

lege eu nelmblanclitul calif.

Motasem murind a urmat fiul ski

Vatee in 842, moqtenind de la pa-

rintele sthi ura in contra creqtinilor;

0 dup5 mai multe Incereari nefolo-

sitóre, spre a ademeni pre vitejil

luptatori, II eondamna pre toti la

mOrte in 5 Martie 845.

Tin renegat, care

avea 6re-care

simpatii pentru Aetiii patriciul, In-

seiinta de cu gra pre seeretarul pa-

triciului, ca a doua 4i stapanul s56

va muri, de nu se va invoi a se

ruga eu califul. Ind6mn-1 sa se

supuie, 4icea renegatul gi supune-te

vi tu, pastrand in inima ta eredinta

ereOinii, qi Dumne4eif te va Ulla pentru nevoia in care te gasesei".

Constantin facu semnul erucel pe

gura tradatorului. Du-te, ispita, du- te, clice, lueratorul nedreptatei". Si

intrand in fundul Inchishei spuse

lui Aetie, cele ce auclise. Acesta m.ul-

ARTILY

11

4,

..

0

"

...

..

".

thmi lui Dumnedeti 0 dise:

Fie

vols. Domnului". Apol puse pre Con-

stantin sii-1 aerie testamentul fti in-

demnA gi pre altI prisonierl s5, cfinte

tót6 nóptea laudele lul Dumnedet;

ceea ce 0 fdeurfi.

A doua di un cfipitan musulman

se duse in inohisOre. El scbse pre-

eel patru-deci 0 doi de robi qi-I sill

din noh s5, recunbsert pre Mohamet

de profetul adevfiratului Dumnedert.

Nu putem, Aspunsera, intr'un glas

sfi asfim lumina pentra intuneric;

ruggin numai pre adevfiratul Dum-

nedeil, pentru ea califul tu 0 tot

neamul Arabilor s'a se lepede de Me-

hemet 0 sri, oinstésefi pre Iisus Chris-

tos, vestit de profetl 0 de apostoll".

Dup6 aceia i-ah dus pe riul Ti-

grului. Acolo se incercarl sä

ciq-

tige pre Teodor Crater,

care luase

serviciii in arrnati, Cu tote a era

crescut pentru preoVie. Mil eine

e0T, dise Califul, erai preot cre0i-

nilor; apoi al luat arma 0 al ucis

Omeni, in despretul profesiunei tale;

de ce te laudi acum el e0I cre0in?

Chem& mai bine in ajutor pre Ida-

hornet, pentru efi nu mai eredi in Christos. Pentru slabiciunea mea

sunt gate a mil jertfi, ea s'a me' ierte

Rescumpfirfitorul. Dae5, robul tfiti. fu-

gar, ar veni .,i s'ar lupta pang la

mOrte pentru tine, nu l'al ierta ?

Da, vei fi mulfamit, &ad el s'a mori.

Vfidand apol pre Aetie il dise: DOm- ne tu al fost cfipitenia nOstrfi, pentru

demnitatea 0 virtutea ta, tu trebuie O. primesei inthiti cununa martiri-

ului". Patriciu nu voi sfi-I

rfipescri

acéstfi onOre. Teodor fheendu-0 ru-

gficiunea, pleat capul eel dintfiiii; apoi

pe rind cu totii primirg cununa mar-

tiriului. Califul se minuna de

ere-

dinta kr 0 vfidênd pre renegat dise:

Dag acesta ar fi fost adevfirat cre-- tin, n'ar fi venit la noi ;I yi porunci

sfi-I taie capul.

AETIU, unul din eel 40 de mu-

cenici sr)vir0ti in ezerul Sevastiel.

Ace0I sfintl mucenici pfitimirfi in

320 la Sevaste, cora,

din Armenia,

sub impëratul Licinie. El erat din

deosebite

t6rI, dar toti inrola%l in

acelaqi corp, toi thieri bine fficuti,

bravl 0 distin0' prin serviciile lor.

In sfintul Grigorie de Nisa 0 in

sf. Procopie se dice, a fficeau parte din legiunea fulminana, acla de ce-

lebrit prin plan miraculusfi care le

trimise

Duranedeti pre timpul lul

Mum Aurelig. Legiunea acesta, a

doufi-spre-decea a imperiulul avea a-

tuna' reqedinta in Armenia. Lysias

era general al trupelor 0 Agricola

guvernatorul provinciet Acesta co-

municrt armatel un edict al Jul Li-

cinie. poruncind tuturor sti. jertfOsefi

idolikr; atunci se presentarg patru-

deci de ere0in1,

vitejesce credinta

carii

marturisirl

lor 0 carii pro-

testark cfi muncile nu vor fi in. stare

a-I face trädfitori. Judecfitorul ea s5.4

ci4tige, a inceput mai intait cu

blind*. Le spuse cfi ineapfilinarea

kr il va ru0na

pentru tot-d'auna,

lar . dacà se vor supune vointei im-

p6ratului TOT fi AsplatiV cu multe

folOse; dar vfidend el ffigfiduintile

erah zadarnice, incepu a-i ameninta,

dar niei acesta nu folosi nimie. Sfin-

.p mfirturisitori al lui lisus Chris-

tos rfispunserà, a flea'Auintele nu

se pot asemëna cu bunurile nesfir-

0te de care_ s'ar lipsi. AmeninVt-

rile vOstre nu ne inspäimintl. Aveti

putere asupra trupului, pre care ne-

am deprins a-1 despretui; dar sufie-

tul nu póte suferi nimic de la 6-

meni". Guvernatorul, care nu se a--

tepta la un asemenea r6spuns,

s'a

mfiniat grozav 0 porunci sfi-I bath:

cu bice 0 sfi

le

sfilqie

carnea cu

unghii de fier; dup6 aeeea ptql in

lanturl. 0 in temni0. Dup6 eite-va

dile sosi Lisias din Cesareea la Se-

vaste.; el se incera din noh a-i in-

dupleca; dar se vedu invins cll ru-

12

AETIU

sine. In fine guvernatorul se gandi

la o munch mai asprd si mai in-

delungath la care-i condamnd. Era

'fund

i fOrte asprd prin Armenia;

un vent de la nerd, ce sufla cu vi-

olentd, addogh inch la asprimea ge-

rului. Lange, zidul ceatel era un

lac, care era asa de inghetat in cat

puteail trece cail

i Ornenil pe

gbiVa.

Guvernatorul porunci

sh, pule pre

sfintii golf. in timpul noptei;

i spre

a-I ispiti si mai mult prin usurinta

remediului, porunci sa facd o bale

de unul (Meliton), care era cel mai

finer. El fu ldsat la o parte cu spe-

ranta de a se indupleca; dar mama

sa, care era de fate., n'a putut su-

feri acesta mild falsd, ce aveail pen-

tru fiul seil; ea indräsni chiar a im- puta muncitorilor. Acesta era o ye-

duva &greed, dar bogath de fapte

bune crestinesci. Se apropie de fiul

sea si-1 indemnd a stdrui; apoi lu-

findul singurd in brate ii puse in

cdrutd cu

eei-l-alti

martini: Du-te,

du-te, fiul meii, dise ea,

sfirsesce a-

calda aprOpe de lac, spre a se in-

cesta

chlatorie sfinta cu tovardsii

WO noel ce

ar voi sà jertféscd.

tei,

ca st nu te infhtisezi inaintea

Cand audird martirif sentinta

aler-

lui Dumnedeil tu cel din urma". Ea

gard cu 'bucurie

la lac. Se desbrd-

vorbi cuvintele

acestea fare, a Elsa

card singuri si se imbarbatail unul

vre-o lacrimd si insoti carul pina

pre altul la lupta, dicend ch. o mipte

la focul pregatit,

cu fata plina de

de suferintd le va da o eternitate

bucurie.

de fericire. Et se rugah cu totii Sm-

Dupe ce corpurile

sfintilor mar-

preund: Winne, patru-deci am in-

tini ail

fost arse,

aruncara cenusa

trat in lupta, nu ingiidni sa fie mai

lor in

obi,

totusi mai remase o parte

putin de patru-deci de cununi. Unul

sa nu lipsesca din numerul ee l'ai

hotarit. Pezitorii nu incetah a'l sfä-

tui se, se

tului, ca s

supuie poruncei impera-

li se ingaduie a intra

in baia cal& Din nenorocire unul

se induplecd a intra in baia calda,

dar curend muri. Tovardsil sei mis-

cat): de ceia ce vedurd, se mangderd

e crestinilor, cari le luard pe ascuns

sail

le cumperard cu bani.

OraE,ail

Cesareea avea din aceste pretiOse re-

liquii

i

sfintul Vasilie le privea

ca pre o pavaza mare in contra a-

tacurilor vrajmasilor color infricosati.

Acelasi parinte dice, ca avea puterea

a ridica pre cei cdduti, a intdri pre

eel slabi si a inmulti evlavia

ere-

prin o intimplare minunatd. Un ph-

dinciosilor.

Sfintul Vasilie

i sfinta

zitor, care se incallea ringd bale si

Emilia, pärintii marelui Vasilie, st.

care avea ordin sh observe, dacd vre-

Grigorie de Nisa,

st.

Petru al Se-

unul din martini nu-si schimba ho-

vastiei

i sfinta Macrina, Ii procu-

tarirea, vedu o priveliste minunatd.

rail cite o particia din reraasitele

Spirite ceresci se pogorah din cerlil

sfintilor martini. Sfinta Emilia lepuse

si care imparteah din partea imp&

in biserica

pre care o

zidi lane,

ratului ceresc cununi marete

i da-

satul Aneses; le primira cu mare

runi nespuse acestor

ostasl

viteji;

solemnitate

i sfintul Grigorie isto-

una

era de pristos, anume a cehil

care se lephdase de credinta. Sol-

datul, vedend minunea se converti

yi

desbrdandu-se se vdri intre cei

trel-deci

si

none,

dicend

ca

este

crestin ca

i ei. Venind diva, ju-

decatorul porunci sa-i incarce

pi sad

pule pe foe. Top' erail morti, afarh

risesce minunile, care se sevirsirh cu

acesta ocasie. Acesta'si inmorminta

pdrintii ranga mOstele sfintilor mar-

tini, ca s5 pota intr'o

i

invia cu

mei a caror credinta a imitat'o. E-

rah dovedi necontestate despre in-

drdsnela lor la Dumnedel

Sfintul Gaudentitl de Brescia, avea

APRA

13

iaresi mare evlavie pentru

acesti

sfinti martin. Dumnedeul m'a bu-

curat, qice el in discursul fecut in

sOrta nOstre? Pe cand martiril, plini

de incredere vor areta ranele

lor,

ce-i vom areta Doi ? Putea-voni se-I

onOrea sfintilor, cu o parte din mOs-

presintem o credinte vie, o dragocte

tele lor

i mi-a acordat gratia de

sincere, o lepedare de cele

pemin-

a intemeea o biserice in onórea lor".

testi, victorii asupra patimilor nOstre,

El mai spunea de done nepóte

ale

suflete obicinuite la tecere

si recu-

sfintului Vasilie, amandoue insemi-

legere, inimi blande

ven -Versate in sinul

i pacinice, a-

nate cu conducerea feciOrelor

ore--

seracilor, ru-

tine, ati bine-voit sà imparte cu el o

geciuni, igivegheri, lacrimi ? Fericit

comOre, pe care o tineail de la un-

este acela ce va fi insotit de aceste

chiul ion. Acesta se intample, &and

fapte bune ? El se va areta cu in-

sfintul Gaudentin trecu

prin Cesa-

credere inaintea lui Iisus

Christos

reea, mergend spre Ierusalim.

S'at

adus si

la Constantinopole o parte

din acele reliquii si le cinsteati cu

mare evlavie, cum ne spune Sozo-

men (L. 9. c. 1, 3) si Procopie (de

Eedif. Iustinia c. 7). Aceste devoti-

si a ingerilor. Sfintilor martin, caril

pun biruinta vOstre, Vati invredni-

cit a fi unii cu Dumnedeil in cer,

mijlociI

pentru noi pecetosii si prin

rugeeiunile

vOstre harul lui Iisus

Christos s

lumineze sufletele nOstre-

une fu resplatite prin vedenii

i mi-

nuni. SerbatOrea sfintilor 40 de mu-

cenici (9 Martie) se tine si in tara,

nOstre cu mare cinste; impertindu-se

intre crestini sfinfisori" i mucenici.

Sfintul Efrem vit

atins de ne-

cii

focal

dragostei de Dumnedee".

AFRA. Pe timpul persecutinnei a-

ping de Diocletian, Maximian,

er-

cule, coleg cu dinsul anti man era-

dimi contra crestinilor in Africa, I-

talia, Retia, Vindelicia, Noric si Pa-

invinsa statornicie a Martirilor,

  • fà- nonia de sus, unde era partea lui

cea reflexiile urmetOre: Intelepciu-

nea filosofilor

i eloquenta oratorilor

de guvernemint. In Retia se areste

o femeie anume Afro.,

de dare

se

nu insemnéze nimic fate de prive-

listea extra-ordinare ce ne infetiseze

scia, ce a dus o vieta desfrinate; iar numele judecetorului era Caius. A-

gloriOsele lupte ale martirilor. Ti-

ducendu-se inaintea lul, dise: jert-

ranii

i judechtorii sunt cuprinsi de

fesce deilor; mai bine se, trlesci de

spaime la vederea credintei,

jului,

bucuriei

acestor sfinti

cura-

cat se mon in chinuri. Afra. Mare

pecetOse am fost inainte de a cu-

Cum ne vom indrepta inaintea ju-

detuluil infricosat al lul Iisus Chris-

nOsce pre Dumnedeq, dar nu voi

mai adaoge ince

i alte pecate pe

tos, dada fiind scutiti de persecutil

Lange cele ce le-am sevirsit, facend.

si de torturi, ne-am lenevit a iubi

ceea ce ceri de la mine. Caius. Du-te

pre Dumnedeil si a lucra la sfinte-

la templu

i jertfesce.

Afra. Iisus

nia sufietelor nOstre? Ce contrast!

Christos este Dumnedeul mai, tot-

pe de o parte martirii nedespertiti

de Dumnedeil in mijlocul odor mal

deuna il am inaintea

ochilor. Ne-

incetat Ii merturisesc pecatele

i fi-

crancene incerceri;

iar pe de alta

ind-ca,

slut

nevrednice

a-I

aduce

cea mai mare parte din crestini, cu

vre-o jertfe,

doresc

s

me jertfesc

tote ce ne bucurem de pace, se im-

singure pentru slava numelui

seri,

potrivesc a da lui Dumnedeii o i-

nime, care i se cuvine! Ince odate;

pentru ca corpul acesta pe care l'am

intinat de atatea on, se se pOte cu-

ce vom face in acea

i infricosate,

and se va hoteri pentru tot-deuna

reti prin chinuri. Caius. Sciti da" esti

desfrinate. Jertfesce dar, cgd Dum-

14

APRAAT

nedenl cre0ini1or nu te iubesce. Afra.

Domnul nostru Iisus Christos a dis

et

s'a pogorit din cer, ea A' man-

tuésca pre pficato0; departe de a

respinge pre pficato0, vorbea

i man-

ca la masa cu ei. Calms. Jertfesce

ea sa aibi mal multi amanti,

caril

sa te Imbogatésca. Afra. M lipsese

pre cei pficato0, primesce chinurile

mele ea o espiare a greplelor; focul

acest vremelnic s m scape de acel

vecinic". Cand i-a dat foe, ea dim:-

Multameseu-ti DOmne lisuse,

efi, ai

voit s m primesci ca pre o jertfa

pentru numele

tfifi; tu care te-ai

jertfit pentru pkatele nOstre, tu, eel

de un ast-fel de ca0ig. Am arun-

nevinovat,

al

murit pentru pficato0.

cat tOte bunurile ea0igate ast-fel.

Tie, Dumnedeule,

'ti jertfesc

vidta,

Saracii 11'81 voit sa le primfisca, de

care e#1 impreuna cu Tatal

i cu

0 le liceam ca, le dat pentru ea sit

se rOge pentru mine. Caius. Chris-

tos

u te primesce. In zadar ii pri-

vesei ca pre Dumnedeul tit, o cur-

tesana nu se pOte numi creqtina.

Afra. Mfirturisesc,

ca nu merit sa

port numele de creqtina; dar lisus

Christos,

mi-a facut gratie a mfi

admite in numfirul

acelor

ce cred

in el. Caius. Jertfesce

deilor

i te

scap. Mantuitorul met

este

lisus

Christos, care pe cruce a ffigaduit

tilharului raiul, C'aius. Jertfesce sa

pun sa te bata in fata amantilor.

Afra. Numal amintirea pkatelor mele

mfi ru0néza 0-mi produce durere. Caius. N'am vreme sa vorbesc cu

tine; jertfesce, ea de nu, te omor.

Afra. Acésta doresc

i

ea, numai

St. Dull in veci amin". Trei servi-

tire ale sale: Digna, Eunomia i E-

utropia, primise

i ele botezul de la

Narcis Episcopul celatei. Ele trecura

in insult".

i aflara

corpul

stfipanei

lor Intreg. Un sclav alerga la Ila-

ria mama sfintei. ea 4. o Insciinteze

de acésta minune. Acésta femee

e-

vlaviOsit veni nOptea cu doi preoti,

tnt

corpul flied sale 0-1 puse in

mormint, care-1 fficuse pentru familia

sa forte frumos. Judeefitorul trimise

Indatà soldati, carif dup6 ce Intre-

buintara amenintari

i cuvinte blande

umplu mormintul eu spini use** 0

alte materil inflamabile; apoi inchi-

end pre sfintele femei, le dadu foc.

Ast-fel Ilaria a fost primita byre-

unk cu servitOrele,

a se bucura de

de a0 fi vrednica sa-mi jertfesc

  • vi- fericirea fiicel sale. Martiriul lor se

Ota

pentru Dumnedeul met. Caius.

De nu vrel s jertfesci yak porunci

sa te chinuiaso

  • i sä te arda de

intampla la 7 August. Sfinta Afra

este patronul cetatei Ausburg uncle

ail patimit.

vie. Afra. Corpul acesta care a fost

intinat cu atatea pficate, de ar suferi

mil de chinuri, le meritk;

dar

su-

fietul mek va rfimanea curd 0 nici odata nu yolk tamaia Demonilor".

Judecatorul pronunta sentinta: Po-

runcim ea curtesana Afra, care se

dice

creOina, s

fie

arsa de

vie,

AFRAAT era dint'o famihe per-

sona forte ilustra. Parintii sfii, carl

ere' idololatri, II crescura In super-

stitiile paganismului; dar avu feri-

cirea a curthsce adevfirata religie Inca

din juneta. Intristat, cä Evanghelia este aqa de putin cunoscuta in tara

sa, renunta la tOte folOsele, care le-

pentru ca s'a impotrivit a jertfi de-

ilor". Muncitoril o dusera intr'o in-

sula, o desbracark,

i o legara de un

ar fi putut naajdui in lume 0 se

retrase la Edesa in Mesopotamia,

unde cre0inismul era In fibre. Invfi-

stilp. Afra radicand ochii la cer

nise:

Iisuse, Dumnedeule a tot puternic,

al: venit pre pamInt, nu ca eheml la pocaintri pre cei drepti, ci

care

sa

tandu-se a servi lui Dumnedea cat

se putea mai bine, se Inchise bite()

mica chilie afara de cetate,

spre a

APRAAT

15

se deda en totul la pocainta 0 con-

templare ...

Cat-va timp dupe aceea se duse

in Siria 0 fixa

locuinta sa

intr'o

chilie putin departate, de o manes-

tire din apropierea Antiobiel. Acolo

era cereetat de un mare num& de

persbne,

care veneaa sa-1 consnite

asupra deosebitelor necazuri ce ape;

sail consciinta lor. El apara eu terie virtutea contra viciulul si combetea

in ori-ce ocasie arianismul, care avea

multi partisani in oraqul Antiohiei.

Asprimea vietel sale dedea multä

putere

cuvintarilor

sale. Mancarea

sa era o bucat e. de paine luatä dupe

apusul sOrelui; 0 numal la adanci

betranete consimti se, adaoge si nisce

erburi. Se culca pe o rogojina aq-

ternuta la pamint si pnrta o haine,

forte gni* 0 nu läsa haina acesta

de cat numal cand nu se mai putea

acoperi en ea. cat de mult despre-

%ilia el luxul, se vede,

din intim-

plarea urmatOre: Antemius, care fu apol consul si gnvernator in Orient,

intorcendu-se din Persia, il silea se.

primesca o habit pe care 'i-o

adu-

sese. Este luerate. in 4ara ta, dicea el. CredI tu, ca este bine, respunse

Afraate, ea se, la0 la o parte un

servitor vechle, despre a carui fide-

litate e0I incredintat 0 sit el umil

not numal pentru ca acesta-i com-

patriot ? Nu, respunse, Antemiu. El

bine! Continua sfintul,

ia-tl haina,

ea am un vestmint en care me ser-

vesc de qese-spre-dece ani 0 nu vola se. am done".

Pana aid sfintul traise retras in

chilia sa; dar ved.end pustiirele

a-

rianismulul,

protejat de imp6ratul

Valens, ce le facea prin turma Jul

Iisus Christos,

alerga

in

ajutorul

catolicilor din Antiochia, ca sa-1 man-

gale 0 se.

le imblandesca pre cat

si3 va pntea asprimele persecutiei",

in unire cu preotiT Flavian si Di-

odor, caril administrati biserica din

Antiochia, in absenta Episcopului

Meletie, exilat de imperat. Sfintenia

  • 0 minunile sale dadea multa putere

0

greutate

sale-

cuvintelor 0 faptelor

Palatul lui Valens era pre malu-

rile Orontelui 0 se despartea numal

prin un drum mare care mergea la

tart Intr'o di pe &and imperatul

se nita la trecetorl din innaltimea

galeriel sale, vedu un betran im-

brecat prost, care mergea fOrte lute.

Intreband cine era acel betran, i se

respnnse ca era Afraate, acel pusnic

pentru care poporul avea atata ye-

neratiune. Afraate, II d.ise Valens,

unde te duel aqa repede ? Me due

sa me rog pentru prosperitatea dom-

niel VOstre, respunse sfintul". Or-

todoxii, caril nu mai aveati biserica

in Antiochia, tineat adunarile lor pe o cam*, care servea la exerci-

tiile armatel. Imperatul dise: Pen-

trn ce tu, calugar cum se pare a fi,

ti-ai. lasat ehilia 0 dud o viéta va-

gabonda ? Afraate respunse: Am qe-

q.ut in chiile, cat timp oile Dumne-

deescului Pastor eraa in pace; dar

acum, cand sunt espuse la cele mal

marl pericole, a0 putea Ore sa lo-

cuesc lini0it in chilia mea ? Dace, o fata ar vedea focul la casa Tata-

lui set ce ar trebui

se.

faca ?

Ore

sa qada pe scaun 0 sa o consume

flacarile ? Nu este de datoria sa, ca

sa alerge in tOte *tile, sa caute

apa, ea sa stinga focul ?

Si ea fac

tot asa! alerg sa sting focul ce l'al

pus la casa parintelui mea".

Imperatul nu respunse nimic, insa

unul din eunuel batjocori pre sfint

0'1 ameninta chiar en mOrtea. Dar

  • 0 Dumneddi resbuna numal de cat

pre

servitorul

set Eunucul mer-

gend sa vada, dace, bala imperatu-

lui era calda, pleca capul 0 caclu

in cazan, undo muri fag nici un a-

jutor. Imperatul a fost aqa de mult

miveat de intamplarea acesta, A nu

16

APRICAN, APRotnsIE, AGAVIA

indresni s

exileze pre sf int, en tote

eft

Arienii 11 indemnal Se minuna

numai putin si de vindecerile bol-

navilor pe cari Afraate Ill ungea cu

unt-de-lemn sari cu ape, preste care

facuse semnul crucei. El fugea de

ori-ce pericol amenintator eastitatei.

Nu vorbea nici odata eu femeile;

sat dace era obligat sa face acesta, se tinea la Ore-care distanta de ele

ei

vorbea numai cele absolut nece-

sare.

Dupe ce s'a dat pacea bisericei,

prin mOrtea imperatului Valens, A-

fraate se int Corse la chilia sa

unde

adormi in domnul. Teodorit vorbind

de el dice: Sunt incredintat, ea are

mai inulta putere inaintea lui Dam-

neder' dupe, mOrte, de cat atunci

cand era pe pamint,

i 'late pentru

ce cer mijlocirea lui". Teta biserica

a urmat exemplul lui Teodorit. Bi-

serica

orientale

serbeza amintirea

111 in cliva de 29 lanuarie, iar cea

occidentala in 7 April.

AFRICAN, martir (13 Martie),

AFRICAN, a suferit martiriul im-

preuna cu Terentie, Maxim, Pompie

ei.

alti trei-deei

i

ese, in Africa,

pe timpul imperatului Decie si

a

guvernatorului Fortunian, se imber-

batara impreuna si se hotarira a se

lupta vitejesce pentru credinte, Intà-

rind si pre altii eu euvintele man-

tuitorulul; Nu ve temeti de eel ce

mehnit c

idolii cadusera prin ru-

gaciunele lor, porunci s

li

se

tae

capul in 10 Aprilie. Tot acesti sfinti.

mucenici se serbeza si in diva de

'28 Octombrie.

AFRODISIE impreune. cu Leon-

tie, Antonie, Mel, Valerian si Ma-

crovie impreuna si cii altii, at mar-

turisit in Scitopole. Se sevirsasce a-

mintirea lor Ii biserica Sf. Iacov, la

Halcopatrie, in 4 Mai.

AFRODISIE martir. Acesta era

din Cilicia, crescut din pruncie in

inveteturile credintei crestine. Fiind

prins si dus inaintea lui Dionisie gu-

vernatorul,

i marturisind pre Chris-

tos Damneder' adeverat, a fost ars

pe spinare cu Here arse si pus intr'o caldare cu plumb, ce clocotea; apoi a fost spanzurat en capul in jos. llar

seepand de tete acestea, a fost dat

la o leOica spre sfasiere; acesta insa

vorbind omenesce, multi s'at minu

nat si all credut; carii marturisind

pre Christos en indrasnela, li se ta-

iara capetele. Vedend acesta tiranul

porunci sa-1 strivesca pre sfintul in-

tre done pietre, care abea putura

cinci-deci

i cinci de ostasi s'a le ri-

dice, si ast-fel s'a sëvirsit sfintul A-

frodisie in dim, de 21 Iunie.

AFRODISIE cuvios, s'a

sevirsit

cu pace in 24 Decembre.

AGAFIA (16 Apriel), Hionia

ei

Irina Prat surori si treiari in Tesalo-

omOra trupul, lar

sufietul nu-1 pot

nic. Pärintii lor ere' inchinatori de i-

atinge."

Infatisindu-se inaintea lui

dolt &and ele '0 versara sangele pentru

Fortunian marturisira cu indasnela

Iisus Christos. Diocletian oprind sub

pre Christos, pentru rare

fiiwl

ba-

pedepse de mOrte, de a 'Astra sfinta

tuti, ati fost inchisi in temnita. Dupe

Scripture, ele &ira mijlocul de a

aceia scotendu-1

indemnat sa se

Ma de la perseeutori mai multe vo-

desparta de credinta lui Christos

se, se inchine idolilor. Dar ei impro-

tivindu.se

i

d,ovedind

statornicia

lor aIl fost betuti ass, de cumplit in

eat li se vedea meruntaele; apoi le

patrunse spinarea eu frigari arse si

pi

turnand otet amestecat eu sare

lume din sfintele càri. Numai in a-

nul urmator, adica in 304, at fost

descoperite. Indata aii

i

fost arcs-

tate si conduse inaintea guvernato-

rului Dulcetiu. Cfnd acesta sedea pe

tribunalul sea, grefierul Arternesin II vorbi ast-fel: Dace, maria vestre

AGA' JA

17

trimisa de stationaTul, care priveete

pre persOnele ce sunt de feta". Dul-

cetiu poruncind ea s 5, se cetèsca in-

formatiunea, grefierul ceti urmatórele:

Stationarul Casandru lui Dulcetiu,

guvernatorul Macedonia, saluta Tri-

mit Meriel VOstre ease femel

i un

barbat, caril

n'al

voit s

manance

earns jertfita 4eilor. Femeile se nu-

mese Agapia, Hionia, Irina, Casia,

Fiipa

i Eutihia, iar barbatul care

este cu dinsele Agaton".

Guvernatorul, intoreendu-se catre

femel le dice: Nenorocite ce sun-

tetl, putet1 vol s5 aveti indrsnela

a ve improtivi pikelor porunci ale

imperatilor

i Cesarilor ?i tu, in-

dreptandull cuvintul &are Agaton,

de ce nu voesel s

manana carne

jertfita 4eilor, 'cum fac

i

alti

puel al imperiului? Pentru c

su-

sunt

creetin, 1espunse Agaton. Dulcetiu

ind c

Eutihia era ingreunata, gu-

vernatorul porunci sn o duc

n in-

chisOre ei

s

aib5, grija de dinsa,

pang, ce va nasce.

Dulcetiu reveni la Agapia

4ise:

Care este cea din urea hotarlre a

ta? Nu voesci sa imitezi pe acel ce

'el

fac o datorie de a asculta de im-

peratuI? Agapia. N'ae putea lua a-

supra mea ea sa m devotez demo-

nulul; tote cuvintele tale, nu me

vor putea amagi. Dulcetiu.

i tu M-

orin ce respuns al sa-mi dal? Hi-

onia. Eu reman in hotarirea mea.

Dulcetiu. Nu cum-va al vre una din

acele carp safi scrieri, care privesc

inve0tura impiOsa a creetinilor? Hi-

onia. N'avem; ni

load

luat tOte din

ordinul imperatului. Dulcetiu, Dar

eine v'a invetat sti cadeti in aseme-

nea visuri ? Hionia.Nol avem s dam

séma de sfinta invetatura, ce o pro-

intorcendu-se catre Agapia.

i

tu,

fesam, hi Dumne4et A-tot-puterni-

ce

crecli ? Agapia. Cred in Dum-

cul qi Fiului sea domnulul nostru

ne4ea cel vitt

i

n'ae voi s

pierd

lisps

.Dulcetiu. Vol suntetl

meritul vietel mole trecute prin vre

o fapta Tea. Dulcetiu catre Hionia.

Dar tu ce spul? llioni, Voia spune

ca,

cred in viul Dumnefieil 0 de

aceea nu m'am supus imperatulul.

Dulcetiu catre Irina. De ce nu al

voit s

te supul poruncilor imper5,

cu totii obligati de a ve conforms

edictelor imperatesel i Cesarilor; dar

fiind-ca dupe atatea amenintari, in-

sciintari

i ordine reinoite, remaneti

inc5. In improtivirea vOstra, flan-

du-ve o glorie din numele odios de

ereetin 0 dupe ce ati fost indem-

tesci

i Cesarului? Irina. Pentru

el

nate de stationari

i principalii ofi-

me tem sa nu manilb. pre Dumne-

ceri a profesa religia imperiului, dar

deft

.Dulcetiu &are Casia. Ce al sa

n'ati voit sä consimtiti, v

declar

'ml respun0 ?

Casia. Voesc sä-mi

mantuesc sufietul met. Dulcetia. Nu

voesci s ia parte la jertfele nOstre?

Casia. S m6 ferescil Dumnec)eil de

o asemenea crima. Dulcetiu catre Fi-

lipa.

i tu 'ml vel vorbi ca

i cele-

l-alte? Filipa. Da, negreeit; mai bine

sa mor, de cat sa ian cea mai mica

ca am sa ye condemn la chinurile

preveclute prin ordonantil". Apol le

ceti sentinta conceputil in termenil

urmatori: Pentru indaratnicia cu

care Agapa