Universitatea Bucuresti

Facultatea de Administraie i Afaceri

Proiect:
Sucurile
Carbogazoase

Echipa: .
Anul: III, specializareaMarketing
Introducere
Stim cu totii ca omul este in proportie de aproximativ 70-80% apa, iar nevoia de
hidratare este un factor vital al supravietuirii iar specialistii recomanda consumul a
minim 2 litri jumatate de apa pe zi.

Pentru ca omul este foarte inventiv si are nevoie de diversitate si de noutate, in

timp apa a fost inlocuita treptat de alte lichide mai mult sau mai putin
asemanatoare. Astfel prin diferite combinatii si experimente exploatand practic
nevoia de hidratare s-a nascut o adevarata industrie de zeci si sute de sortimente
de bauturi racoritoare de toate culorile si toate mirosurile si pentru toate varstele.
Reclama agresiva si continutul in exces de substante chimice au deturnat practic
omul de la consumul de apa spre consumul de astfel de cocktail-uri, care in loc sa
potoleasca setea ele dezhidrateaza si imbolnavesc corpul .
Istoricul bauturilor racoritoare
Bauturile racoritoare isi gasesc inceputurile inca de la apa minerala gasita in
izvoarele naturale. Scaldatul in aceste izovare a fost considerat pentru mult timp un
lucru sanatos, iar apa minerala se considera ca avand puteri curative. Oamenii de
stiinta au descoperit ulterior ca dioxidul de carbon este substanta ce da bulele din
apa mineral naturala.
Prima bautura racoritoare comercializata (necarbogazoasa) a aparut in secolul 17.
Aceasta era facuta din apa cu suc de lamaie, indulcita cu miere. n 1676 ,
Compagnie de Limonadiers de Paris detineau monopolul asupra vanzarilor de
bauturi racoritoare.

n 1767 , englezul Joseph Priestley descoperit o metod de infuzare a apei cu

dioxid de carbon pentru a face ap carbogazoas , atunci cnd a suspendat
un bol de ap distilat de o cuv de bere la o fabric de bere local n Leeds ,
Anglia . Invenia sa de ap carbogazoas ( de asemenea, cunoscut sub
numele de apa gazoasa ) este componenta major i definitorie a celor mai
multe bauturi racoritoare.

Johann Jacob Schweppes dezvoltat un proces similar pentru fabricarea apei

minerale carbogazoase. El a fondat compania Schweppes la Geneva n 1783
pentru a vinde ap carbogazoas , i a mutat afacerea sa la Londra n 1792.
Bautura sa ctigat n curnd n popularitate. n 1843 , Schweppes
comercializeaza apa Malvern la Izvorul Holywell din Malvern Hills , i a fost
numit furnizor oficial al Familiei Regale.

In 1810 s-a emis primul brevet pentru fabricarea de apa minerala.

In 1819 s-a inventat primul dozator de apa mineral.

In 1835 s-a imbuteliat prima apa gazoasa in SUA.

In 1850 s-a realizat prima masina manuala de imbuteliere si umplere a

sticlelor de sifon.

In 1851 este realizat in Irlanda Ginger ale, o bautura nonalcolica

carbogazoasa, un derivat nonalcoholic al berii cu ghimbir.

In 1874 s-a vandut prima inghetata sifon.

In 1876 s-a produs pentru publicul larg prima bere.

Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut n Atlanta, Georgia, la
data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs
conform legendei siropul pentru Coca-Cola ntr-un vas de arama pe un
trepied, n curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la
farmacia "Jacob's" de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat
"excelent" si pus n vnzare cu cinci centi paharul. n mod intentionat (sau n
mod accidental, nu se cunoaste exact), noului sirop i-a fost adaugata apa
carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit dintr-o data "
Delicioasa si Racoritoare", o tema ce continua sa se auda astazi oriunde se
savureaza Coca-Cola. Considernd ca "cei doi C vor arata bine n reclame"
Frank Robinson, partenerul si contabilul doctorului Pemberton, a sugerat
numele si a scris cu acest scris unic marca nregistrata "Coca-Cola", ce este
acum renumita.
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclama de o pagina n The
Atlanta Journal si si-a declarat firma sa (firma de vnzari en-gros si en-detail)
ca "singura proprietara a Coca-Cola> Delicios. Racor 24424e48y itor.
Antrenant. Tonic". Titlul exclusiv de proprietate, pe care domnul Candler l-a
obtinut n 1891, a costat n total 2.300$.
Pna n anul 1892, flerul de comerciant al domnului Candler a impulsionat
vnzarea de sirop Coca-Cola, facnd-o sa sporeasca de aproape zece ori.
Curnd dupa aceasta si-a lichidat farmacia "Jacobs" si si-a ndreptat ntreaga
atentie spre bauturi racoritoare. mpreuna cu fratele sau John S. Candler, cu
Frank Robinson, fostul partener al lui John Pemberton, si cu alti doi asociati,
domnul Candler a format n Georgia o corporatie cu numele de The CocaCola Company. Capitalul initial a fost de 100.000$.
Marca nregistrata "Coca-Cola", folosita pe piata din anul 1886, a fost
nregistrata la Biroul de Inve Afacerea a continuat sa se dezvolte si n anul
1894 s-a deschis n Dallas (Texas), prima fabrica de producere a siropului din
afara orasului Atlanta. Altele s-au deschis la Chicago (Illinois) si la Los
Angeles (California), n anul urmator.

In 1885 Charles Adverton a inventat in Waco, Texas, bautura Dr Pepper.

In 1892 William Painter inventat capacul flaconului coroana .

Povestea Pepsi Cola ncepe cu o farmacie n New Bern, Carolina de Nord, si

un farmacist numit Caleb Bradham. Scopul lui Bradham a fost sa creeze o
bautura carbogazoasa care sa fie att delicioasa, ct si sanatoasa, sa ajute la
digestie si sa ofere mai multa energie. Ca multe alte farmacii n 1896, cea a
lui Bradham oferea si bauturi carbogazoase create de el, cu care si servea
clientii. Cea mai populara bautura a lui a fost cea numita "Bautura lui Brad",
facuta din apa minerala, zahar, vanilie, uleiuri rare, pepsin si nuci de cola.
Bautura lui Brad a fost mai tarziu numita Pepsi Cola n 1898 datorita
pepsinului si nucilor de cola folosite n reteta. n 1898, Caleb Bradham a
cumparat, cu ntelepciune, numele de marca "Pep Cola" pentru 100 USD de

la un competitor din Newark, New Jersey. Noua marca a fost nregistrata pe

16 iunie 1903. Vecinul lui Bradham, un artist, a creat designul pentru primul
logo Pepsi si astfel 97 de vizualuri s-au dezvoltat pentru prima campanie
publicitara. Logoul Pepsi-Cola a fost nregistrat n 1906 si a fost folosit de
atunci n numeroase versiuni.
n 1931, presedintele Loft Candy, Charles G. Guth, care a reformulat bautura
populara, a cumparat Pepsi Cola.
n 1940 brandul a facut istorie cnd primul jingle de publicitate a fost difuzat
la nivel national. Jingle-ul era "Nickel Nickel", o reclama pentru Pepsi Cola
care se referea la pretul Pepsi. Cntecul "Nickel Nickel" a devenit un hit si a
fost nregistrat n 55 de limbi.
n 1965 Donald M. Kendall, presedintele si directorul executiv al Pepsi-Cola a
fondat PepsiCo, Inc. Produsele majore ale noii companii erau Pepsi-Cola
Company - Pepsi-Cola (aparute n 1898), Pepsi Diet (1964) si Mountain Dew
(introdus de Tip Corporation n 1948).
n 1985 PepsiCo a devenit cea mai mare companie din industria bauturilor
racoritoare. Produsele Pepsi-Cola sunt disponibile n aproape 150 de tari si
teritorii din ntreaga lume.

1899 primul brevet emis pentru o main de suflare de sticl , folosita pentru
a produce sticle de sticl .

1913 camioane motored Gaz nlocuiec trsurile cu cai ca vehicule de

livrare .

1929 Compania Howdy lanseaza noua lor bautura "Bib-Label Lithiated

Lemon-Lime Sodas" denumita ulterior "7 Up". Este inventata de Charles
Leiper Grigg.

In1957 s-a inventata prima doza de aluminiu pentru bauturi .

In 1959 se inventeaza prima cola dietetica

In 1970 se folosesc pentru imbutelierea sucurilor primele sticle de plastic, iar

in 1973 se creeaza prima sticla PET.

Istoricul bauturilor racoritoare n Romnia

n timpul regimului comunist, n Romnia au luat fiinta centre de productie a
bauturilor racoritoare, care au scos o serie diversificata de produse:

Brifcor (gust de portocale)

CiCo (gust de portocale)

Quick Cola (gust de cola)

Deit (gust de fructe, n genul MD de astazi)

Bem-Bem (gust de portocale)

Zmeurata (gust de zmeura)

Lamita (gust de lamie)

Hebe (gust de lamie)

Aurora (gust de lamie)

Un caz aparte l reprezinta bautura Pepsi-Cola, scoasa la fabrica Munca din

Ovidiu, Constanta- sub licenta Pepsico, din anii '60. Sloganul marcii era avnt si
energie.
Sucurile pe care romanii le consumau acum 20 de ani, precum Tec, Brifcor sau
Cico au disparut din magazine, fiind inlocuite de cele din gama Coca Cola si
Pepsi Cola. Chiar daca Pepsi are o traditie mai indelungata in Romania, fiind
considerata pe vremea lui Ceausescu drept sarutul Occidentului, Coca Cola a
reusit sa o depaseasca in preferintele romanilor si a acaparat mai mult de
jumatate din piata, potrivit KeysFin.
O analiza privind rezultatele financiare ale principalilor jucatori din piata
bauturilor racoritoare arata ca, in ciuda crizei economice, romanii nu au renuntat
in ultimii ani sa consume bauturi racoritoare. Dovada ca piata bauturilor
racoritoare a crescut de la 4.81 miliarde lei in 2010 la 5.04 miliarde lei in 2014,
ultimul an calendaristic pentru care exista cifre oficiale. Singurul an in care
producatorii au inregistrat un recul a fost 2011, cand afacerile din acest sector
au scazut puternic, cu aproape 2 miliarde de lei, la 3.16 miliarde lei.

Ce sunt buturile rcoritoare?

Prin buturi rcoritoare se neleg produsele fabricate din concentrate aromate,
sucuri sau sucuri concentrate de fructe i/sau de legume, siropuri de fructe i/sau de
plante aromatice, substane aromatizante (naturale sau de sintez, mpreun cu
ap potabil sau ap mineral de mas, ndulcitori (zahr, glucoz, zaharin etc.),
acizi alimentari, vitamine, colorani alimentari (naturali sau de sintez), cu sau fr
adaos de dioxid de carbon. Nu se consider buturi rcoritoare, n sensul
prezentului standard, nectarurile, buturile fermentate i cocteilurile de fructe i/sau
de legume.
Clasificarea buturilor rcoritoare
1. Dup coninutul de dioxid de carbon:
Buturi rcoritoare cu coninut de dioxid de carbon (carbogazoase);
Buturi rcoritoare fr dioxid de carbon (plate).
2. Dup natura materiilor prime folosite:

 Bauturi racoritoare pe baza de sucuri sau sucuri concentrate de fructe

si/sau de legume;

Bauturi racoritoare pe baza de siropuri de. fructe si/sau de plante

aromatice (inclusiv bauturile racoritoare de tip cola);

Bauturi racoritoare pe baza de aroma naturale (macerate sau uleiuri)

si/sau de sinteza (aroma de migdale, de Iamaie, de rom etc.).
3. Dupa natura indulcitorului folosite:
bauturi racoritoare indulcite cu zahar sau cu zahar si glucoa (fructoza);
bauturi racoritoare indulcite cu indulcitori de sinteza sau cu cantitati
reduse de zahar sau cu amestecul acestora (bauturi hipocalorice).
4. Dupa natura apei folosite:
bauturi racoritoare preparate cu apa potabia;
bauturi racoritoare preparate cu apa minerala de mas.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBINERE A

BUTURILOR RCORITOARE
Schema tehnologic de fabricare a buturilor rcoritoare

Descrierea schemei tehnologice

La prepararea bauturilor se utilizeaza urmatoarele materii prime si auxiliare:
Sucuri de fructe sau concentrate de: mere, visine, zmeura, coacaze, catina,
must de struguri concentrat, concentrat de cola, de fructe citrice
Macerate alcoolice din plante si seminte aromate ca: chimion coriandru,
fenicul, maghiran, pelin, stanjenel, coada soricelului
Arome naturale sau sintetice de: zmeura, caise, menta, megdale, rom
Zahar, coloranti, acizi alimentari, vitamine

Atat materiile prime cat si auxiliare trebuie sa indeplineasca conditiile de

calitate inscrise in standardele sau normele interne in vigoare.
Bauturile racoritoare se prepara dupa diverse retete, folosind una sau mai
multe din materiile prime mentionate mai sus.
Prepararea siropului de zahar se poate face in doua moduri:
La rece, siropul obtinut fiind folosit maximum 24 ore de la preparare
Operatia se efectueaza in tancuri din material inoxidabil, prevazute cu agitator,
care inlesneste dizolvarea zaharului.Dupa introducerea apei in tanc se adauga
zaharul, avand grija sa nu se blocheze paletele agitatorului si se lasa sa functioneze
agitatorul circa 30 min, timp in care are loc dizolvarea zaharului.
Siropul de zahar astfel obtinut nu trebuie sa aiba un extract refractometric mai
mic de 50 grade refractometrice, cand ar fi expus alterarii microbiologice si nici mai
mare de 60 grade refractometrice, deoarece influenteaza negativ operatia de
filtrare a acestuia.
La cald, folosirea siropului fiind posibila si dupa 24 ore de la preparare
Prepararea siropului se realizeaza in cazane duplicate, in care, peste apa adusa la
fierbere, se adauga zaharul, sub agitare continua.Amestecul obtinut se fierbe timp
de 15 min.
Utilizarea siropului preparat la cald prezinta urmatoarele avantaje:

Se realizeaza o sterilizare a siropului, care are o influenta pozitiva la

pastrarea bauturii racoritoare

Este posibila folosirea acestuia si dupa 24 ore de la preparare

Filtrarea siropului se realizeaza usor

Filtrarea siropului. Aceasta operatie, care are drept scop obtinerea unui sirop
limpede, se realizeaza cu ajutorul filtrelor cu panza sau a placilor.In cazul cand
siropul filtrat este opalescent, operatia se repeta.
Cand viteza de filtrare scade, se demonteaza filtrul, se spala cu apa si soda, apoi
se clateste.De asemenea, dupa fiecare utilizare, se vor spala panzele de filtrare.
Concentratia siropului de zahar se verifica la fiecare sarja.Se mai urmaresc:
limpiditatea si caracteristicile organoleptice, pentru a nu imprima gust sau miros
strin bauturilor racoritoare.
Siropul filtrat este pompat in tancuri de depozitare din material inoxidabil.
Cupajarea. Consta in amestecarea tuturor componentelor, care alcatuiesc
reteta de fabricatie, operatie care are loc in vase de inox, prevazute cu agitator.
Se recomanda omogenizarea in timpul adaugarii componentelor, cat si dupa
aceasta faza, circa 60 min.
Cupajul, astfel obtinut, se lasa in repaos 24 ore, timp in care se produce
amestecarea armonioasa a tuturor componentelor.

Dupa obtinerea cupajului, se verifica continutul de substanta uscata solubila cu

ajutorul refractometrului si se prepara o proba de bautura racoritoare, la care se fac
determinri fizico-chimice precum si examenul organoleptic.Daca produsul
corespunde conditiilor de calitate prevazute in normele interne, cupajul va putea fi
introdus in fabricatie.
Tratarea apei. Apa folosita la prepararea bauturilor trebuie sa fie dezaerata,
asigurandu-se, in acest fel, o mai buna conservare a bauturii fata de actiunea
microorganismelor si pastrarea aromelor.Apa trebuie sa fie dedurizata.Apa utilizata
in mod curent are o duritate de 2D, dar nu trebuie sa depaseasca valoarea de 5D.
Dezaerarea si dedurizarea apei se efectueaza in instalatii speciale.
Impregnarea cu bioxid de carbon. In vederea obtinerii unei bauturi bine
impregnate cu CO2, apa este racita cu ajutorul schimbatoarelor de caldura
multitubulare sau cu placi.Apoi, se trece printr-un saturator, unde retine CO 2.
Reusita impregnarii ci bioxid de carbon depinde de respectarea urmatoarelor
conditii:

Temperatura apei sa fie de 5C

Presiunea bioxidului de carbon sa fie de 5 daN/cm 2

Duritatea apei de 5D

Dozarea-inchiderea. Cupajul, obtinut asa cum s-a aratat mai sus, se dozeaza
in sticle impreuna cu apa impregnata cu CO 2 si racita la 4-5C.
Sticlele sunt, in prealabil, spalata in masina de spalat sticle, conform
instructiunilor furnizate de firma producatoare a utilajului.
In cazul folosirii sticlelor murdare are loc o inmuiere in apa calda cu soda(0,51,0%), dupa care urmeaza spalarea si verificarea remanentei substantelor alcaline,
cu ajutorul hartiei indicatoare.
Formarea spumei la dozare se poate evita daca, atat siropul, cat si apa au
aceeasi temperatura.
Sticlele se capsuleaza cu capsule metalice, prevazute cu rondele de pluta sau
material plastic.
Se va avea in vedere ca, 1-2 ori pe saptamana sau la schimbarea sortimentului
de bauturi, atat utilajul, cat si conductele sa fie bine spalate.
Depozitarea. Sticlele cu bauturi racoritoare, introduse in navete din material
plastic, se paletizeaza in stive, pe loturi, in depozite curate, racoroase, ferite de
razele solare sau de inghet.

Scurta analiza a pietei bauturilor carbogazoase din Romania

Cel mai important jucator din Romania, in acest sector, a fost, in toti acesti ani, Coca-Cola HBC
Romania SRL, producatorul marcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna, Dorna Izvorul Alb, Poiana

Negri si Nestea. Afacerile companiei au crescut de la 1,75 miliarde lei in 2010 la 1.83 miliarde lei in
2014, vanzarile Coca Cola reprezentand mai mult de 70% din piata. Coca Cola HBC Romania este
si cea mai profitabila firma din domeniu, reusind in 2014 un profit de 102 milioane lei, in crestere cu
aproape 20 mil. lei fata de anul 2013, insa in scadere cu aproape 80 milioane lei fata de rezultatul
din 2010.
Pe locul secund in clasamentul celor mai importanti jucatori din piata bauturilor racoritoare s-a situat
in ultimii cinci ani imbuteliatorul marcilor Pepsi, 7UP, Prigat, Lipton, Mountain Drew, Quadrant Amroq
Beverages SRL, firma preluata de PepsiCo, cu afaceri ce s-au mentinut relativ stabile in ultimii cinci
ani, in jurul nivelului de 600 milioane lei.
Locul trei al clasamentului este ocupat de Romaqua Group SA, compania care produce, printre
altele, apele minerale Borsec, Aquatique si Stanceni, alaturi de sucurile Giusto si Quick Cola.
Business-ul companiei a evoluat de la 550 milioane lei in 2010 la 560 de milioane lei in 2014, cu un
record de afaceri in 2012, anul in care a depasit pentru prima data bariera de 600 milioane lei,
apropiindu-se de nivelul celor de la Quadrant Amroq Beverages SRL.
Urmatoarele companii care completeaza topul celor mai importanti jucatori din piata bauturilor
racoritoare sunt Tymbark Maspex Romania SRL, European Drinks, Rio Bucovina SRL, La Fantana
SRL, Euroavipo SA, Perla Harghitei SA si Rieni Drinks SRL, cu afaceri cumulate ce au depasit 8.7
miliarde lei in 2014. Piata bauturilor racoritoare a reusit sa isi revina in ultimii ani dupa socul din
2011. A fost anul in care, pe fondul cresterii TVA si scaderii puterii de cumparare, romanii si-au
temperat cumparaturile, fapt relevat in mai toate statisticile ce tin de consum, afirma analistii de la
KeysFin.
Evolutia afacerilor din sector mai arata un fapt interesant. Cine a investit masiv in promovare in
acesti ani a reusit sa isi creasca cifra de afaceri, iar cel mai relevant exemplu il constituie Coca
Cola, afirma analistii KeysFin.
Un business construit pe coordonate publicitare extrem de solide care a reusit sa se impuna intr-o
piata in care oferta este foarte diversificata. Spoturile radio si TV, campaniile de promovare indoor si
outdoor, asocierea cu diverse evenimente, practic prezenta activa in toate mediile sociale au impus
Coca Cola drept principala bautura racoritoare din Romania, au mai spus acestia. O demonstratie
de marketing care a dovedit, daca mai era nevoie, ca publicitatea este esentiala intr-o piata in care
comportamentul de consum tine in mare parte de impuls, afirma cei de la Keysfin.

Comportamentul de consum al romanilor in privinta bauturilor racoritoare tine in primul rand de

traditie si mai putin de alte coordonate, cum ar fi continutul caloric. Faptul ca Coca Cola este cea
mai vanduta bautura racoritoare de la noi dovedeste ca pentru consumatorii romani este esential in
primul rand gustul si prea putin cantitatea de zahar pe care o ingereaza cu aceasta ocazie.
Este si motivul pentru care Coca Cola dar si celelalte companii, precum PepsiCo, insista pe
asocierea consumului de bauturi racoritoare cu traditia. Sa bei o cola la masa, la terasa, in diverse

medii sociale este sugerata ca un exercitiu social asociat cu comunicarea, cu relatiile interumane,
afirma cei de la KeysFin.
Abia in ultimii ani, jucatorii din piata au inceput, timid, sa promoveze trendul healthy, asociat unor
bauturi racoritoare cu continut caloric redus, light, din ingridiente naturale.
Comportamentul de consum al romanilor legat de bauturile racoritoare este unul bine definit din
acest punct de vedere. Daca in privinta produselor alimentare, romanii sunt tot mai atenti la calitatea
si continutul caloric al acestora, in privinta bauturilor racoritoare, dar si in piata berii, comportamentul
este inca unul rigid, comparativ cu ceea ce se intampla in Occident, mai comenteaza acestia.
Din evolutia datelor financiare, rezulta insa un trend care incepe sa se contureze tot mai puternic.
Producatorii de ape minerale, sucuri naturale si distribuitorii de apa imbuteliata prind tot mai mult
teren, dovada evolutia Romaqua Group (Borsec), Tymbark Maspex Romania SRL (sucurile
Tymbark) si La Fantana (distribuitor de apa plata imbuteliata), companii care au reusit rezultate in
crestere in ultimii ani.
2015, cel mai secetos din ultimii 30 de ani, se anunta a fi cel mai profitabil pentru producatorii de
bauturi racoritoare, afirma analistii de la KeysFin, care considera ca piata va inregistra un avans
sensibil, intre 15-25%, influentata in mod semnificativ de reducerea TVA.
Combinatia seceta-preturi reduse se dovedeste a fi foarte profitabila in 2015, din datele pe care le
avem din piata. Avem semnale ca exista producatori ale caror cifre de afaceri au crescut in aceasta
vara cu peste 25%, sezonul estival 2015 fiind cel mai bun din ultimii cinci ani. Datele oficiale vor
confirma, cu siguranta, acest lucru, au mai spus analistii KeysFin.

Concluzii
Piata bauturilor carbogazoase este in continua expansiune, fiind o zona
puternic concentrata de concurenti. Am putea fi tentati sa spunem ca intr-o
era informationala , in care oamenii au acces la nenumarate informatii sunt
si mult mai educati in ceea ce priveste consumul anumitor alimente, in cazul
de fata- bauturile carbogazoase. Studiile de piata au aratat insa ca doar 46%
dintre consumatori verifica termenul de valabilitate, apoi caloriile continute
(25%), iar ulterior aditivii si alte ingrediente (15%). Acest aspect evidentiaza
faptul avem in fata o piata in care comportamentul de consum tine in mare parte
de impuls. In ceea ce priveste jucatorii principali din aceasta piata, Coca Cola ori
Pepsico, reusesc sa se mentina in fruntea topului de consum nu numai datorita
brandului cu traditie, ci si datorita campaniilor de promovare ce acceseaza de cele
mai multe ori latura emotionala a consumatorului, produsele fiind puternic asociata
cu ideea de carja sociala.