CUPRINS

Capitolul I
Notiuni generale despre impozit
1.1 Impozitul notiuni generale; elemente impozabile
1.2 Impozite directe
1.3 Impozite indirecte
Capitolul II
Impozitul pe profit
2.1 Impozitul pe profit- definitie
2.1.1.Contribuabili
2.2 Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
2.2.1. Obligatii
2.2.2.Scutiri
2.2.3.Anul fiscal
2.2.4.Cotele de impozitare
2.3.Calculul si plata impozitului pe profit
2.3.1.Reguli generale
2.3.2.Veniturile neimpozabile
2.3.3.Cheltuieli
2.3.3.1.Cheltuieli deductibile
2.3.3.2.Cheltuieli deductibilie limitate
2.3.3.3.Cheltuieli nedeductibile
2.3.4.Provizioane si reserve
2.3.5.Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar
2.3.6.Plata si controlul impozitului pe profit
2.4.Contul specific , impozitul pe profit
Capitolul III
Impozitul pe salariu
3.1. Impozitul pe salariu-definitie
3.2.Contul specific impozitului de salariu
3.3.Calcului impozitului pe salariu
3.4.Retinerile din salariu
3.4.1.Asigurarile de sanatate
3.4.2.Fondul de somaj
3.4.3.Contributia la asigurarile sociale
Anexe
Bibliografie

Istoria Coca-Cola de la 1886 pana in prezent

Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi de oameni de
pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci inregistrate, sunt cele mai
recunoscute simboluri comerciale din lume.
"Istoria Coca-Cola" este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a
oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Urmatoarele pagini prezinta numai cateva exemple
dintre milioanele de reclame si obiecte, care au facut din Coca-Cola un simbol fara varsta al bauturilor
racoritoare de calitate.
NASTEREA UNEI IDEI RACORITOARE
Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr.
John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola intr-un
vas de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la farmacia ?
Jacob?s? de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat ?excelent? si pus in vanzare cu cinci centi
paharul. In mod intentionat (sau in mod accidental, nu se cunoaste exact), noului sirop i-a fost adaugata
apa carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit dintr-o data ? Delicioasa si Racoritoare?, o
tema ce continua sa se auda astazi oriunde se savureaza Coca-Cola. Considerand ca "cei doi C vor arata
bine in reclame" Frank Robinson, partenerul si contabilul doctorului Pemberton, a sugerat numele si a
scris cu acest scris unic marca inregistrata "Coca-Cola", ce este acum renumita. Primul anunt publicitar
pentru "Coca-Cola", a aparut curand in The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce ?
noua si populara bautura carbonatata?. Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cu
sugestia ?Consumati?, ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura era racoritoare. In
timpul primului an vanzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pe zi.
Dr. Pemberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease. Treptat, a vandut
parti ale afacerii sale diferitilor parteneri si chiar inainte de moartea sa, in 1888, si-a vandut actiunile
ramase lui Asa G. Candler. Domnul Candler, un om de afaceri din Atlanta cu o mare intuitie in materie
de afaceri, a continuat sa cumpere drepturi suplimentare si a obtinut controlul in totalitate al afacerii.
ERA CANDLER
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclama de o pagina in The Atlanta Journal si si-a
declarat firma sa (firma de vanzari en-gros si en-detail) ca "singura proprietara a Coca-Cola? Delicios.
Racoritor. Antrenant. Tonic". Titlul exclusiv de proprietate, pe care domnul Candler l-a obtinut in 1891, a
costat in total 2.300$.
Pana in anul 1892, flerul de comerciant al domnului Candler a impulsionat vanzarea de sirop CocaCola, facand-o sa sporeasca de aproape zece ori. Curand dupa aceasta si-a lichidat farmacia "Jacobs" si
si-a indreptat intreaga atentie spre bauturi racoritoare. Impreuna cu fratele sau John S. Candler, cu Frank
Robinson, fostul partener al lui John Pemberton, si cu alti doi asociati, domnul Candler a format in
Georgia o corporatie cu numele de The Coca-Cola Company. Capitalul initial a fost de 100.000$.
Marca inregistrata "Coca-Cola", folosita pe piata din anul 1886, a fost inregistrata la Biroul de
Inventii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893 (inregistrarea a fost reinoita periodic).
Crezand cu fermitate in publicitate, domnul Candler a dezvoltat eforturile depuse de doctorul
Pemberton in domeniul marketing-ului, distribuind mii de cupoane pentru o sticla de Coca-Cola gratuita.
A promovat continuu produsul, distribuind suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri, urne si multe altele,
toate cu marca inregistrata Coca-Cola.
Afacerea a continuat sa se dezvolte si in anul 1894 s-a deschis in Dallas (Texas), prima fabrica de
producere a siropului din afara orasului Atlanta. Altele s-au deschis la Chicago (Illinois) si la Los
Angeles (California), in anul urmator.
In 1895, la trei ani dupa infiintarea Companiei Coca-Cola, domnul Candler a anuntat in raportul
sau anual catre actionari: "Coca-Cola se bea acum in fiecare stat si teritoriu din Statele Unite".
2

Pe masura ce a crescut cererea de Coca-Cola, The Coca-Cola Company, si-a dezvoltat rapid
capacitatea de productie. O cladire noua, ridicata in 1898 pe Edgewood Avenue la College Street (care
mai tarziu a devenit ?Coca-Cola Place?), a fost primul sediu dedicat exclusiv productiei de sirop si
conducerii afacerii. Domnul Candler a salutat noua structura cu trei etaje si a declarat-o ?suficienta
pentru toate necesitatile noastre de acum incolo?. Ea a devenit insa neincapatoare dupa numai un
deceniu.
INCEPE IMBUTELIEREA
In timp ce eforturile domnului Candler se indreptau spre impulsionarea vanzarilor la pahar, se
dezvolta un nou concept care urma sa raspandeasca savurarea bauturii Coca-Cola in intreaga lume.
In 1894, in Vicksburg, Mississippi, Joseph A. Biedenharn a fost atat de impresionat de cererea
crescanda pentru Coca-Cola pe care o vindea la pahar, incat a instalat o masinarie de imbuteliat in spatele
magazinului sau si a inceput sa vanda navete de Coca-Cola plantatiilor si fabricilor de cherestea de-a
lungul raului Mississippi. El a fost primul imbuteliator de Coca-Cola.
Imbutelierea pe scara larga a fost posibila in 1899, cand Benjamin F. Thomas si Joseph B.
Whitehead din Chattanoga (Tennessee), au obtinut de la domnul Candler drepturile exclusive de a
imbutelia si vinde Coca-Cola in Statele Unite. Cu contractul in mana s-au alaturat lui John T. Lupton, tot
din Chattanoga, si au inceput sa dezvolte ceea ce acum a ajuns sa fie sistemul de imbuteliat Coca-Cola
din intreaga lume.
Prima fabrica de imbuteliat dupa incheierea noului contract, a fost deschisa in Chattanoga in 1899
si a doua in Atlanta, in anul urmator. Realizand atunci ca nu puteau obtine suficient capital pentru a
construi fabrici de imbuteliat in intreaga tara, domnii Thomas, Whitehead si Lupton au decis sa caute
capital strain. Au semnat contracte cu persoane competente, pentru a realiza fabrici de imbuteliat CocaCola in anumite zone geografice.
In urmatorii 20 de ani, numarul de fabrici a crescut de la doua la peste 1000, 95 la suta dintre ele
fiind in proprietatea localnicilor si cu angajati ai acestora. Odata cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui
echipament de imbuteliat de mare viteza si a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis
imbuteliatorilor sa serveasca mai multi clienti, cu un numar mai mare de produse. Astazi sistemul de
imbuteliere Coca-Cola constituie reteaua cea mai mare si mai raspandita de productie si distributie din
lume.
Protejarea unui nume valoros
Imbuteliatorii de Coca-Cola de la inceputul acestui secol au avut partea lor de dificultati. Cele mai
serioase dintre acestea au fost legate de protejarea produsului si a ambalajului de imitatori.
Reclama facuta din vreme a avertizat cu privire la pericolul popularitatii. ?Cereti originalul? si ?Nu
acceptati surogate?, aminteau consumatorilor ca trebuie sa fie multumiti numai cu produsul original.
Lupta fara sfarsit impotriva substituirii a constituit forta principala ce s-a aflat in spatele evolutiei
sticlei contur de Coca-Cola. Pana in 1915 s-au folosit o mare varietate de ambalaje dar, pe masura ce s-a
intensificat competitia, au aparut tot mai multe imitatii.
Coca-Cola merita un ambalaj distinct si, in 1916, imbuteliatorii au aprobat sticla unica, specifica,
proiectata de Root Glass Company of Terre Haute, Indiana.
Forma sticlei contur, ce ne este acum familiara, a fost inregistrata ca marca de catre Biroul de
Inventii al Statelor Unite in 1977, o onoare ce se acorda numai unui numar restrans de ambalaje. Sticla sa alaturat astfel marcilor inregistrate "Coca-Cola", inregistrata in 1893, si "Coke", inregistrata in 1945.
UN OM PE NUME WOODRUFF
In 1919, actiunile Candler ale Companiei Coca-Cola au fost vandute bancherului Ernest Woodruff,
din Atlanta, si unui grup de investitori, contra sumei de 25 milioane dolari.
Patru ani mai tarziu, Robert Winship Woodruff, fiul lui Ernest Woodruff, a fost ales presedintele
Companiei, incepand astfel sase decenii de conducere active a afacerii. Inainte de a se alatura firmei de
3

bauturi racoritoare, barbatul in varsta de 33 de ani din Georgia, promovase de la vanzator pe camion la
vice-presedinte si director general al White Motor Company.
Noul presedinte a pus un accent deosebit pe calitatea produsului. Domnul Woodruff a initiat o
campanie denumita ?Bautura de Calitate?, folosind un personal format din oameni cu inalta calificare,
pentru a incuraja si ajuta locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar in vanzarea si servirea corecta a
bauturii. Cu ajutorul imbuteliatorilor de frunte, conducerea Companiei a stabilit standarde de calitate
pentru fiecare faza a operatiei de imbuteliere. Domnul Woodruff a vazut un potential urias pentru
afacerea cu sticle de Coca-Cola asa ca suportul, constand in publicitate si marketing, a fost sporit
substantial. La sfarsitul anului 1928, vanzarile de sticle Coca-Cola au depasit pentru prima data vanzarile
la pahar.
Robert Woodruff a condus de-a lungul anilor afacerea Coca-Cola spre inaltimi de neegalat ale
succesului commercial. Conceptele de comercializare ce sunt considerate obisnuite astazi, erau privite ca
revolutionare pe vremea cand ele au fost introduse de catre domnul Woodruff.
Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus, de exemplu, inovatia cartonului cu sase sticle
Coca-Cola in primii ani ai deceniului al treilea, permitand astfel consumatorului sa transporte mai usor
Coca-Cola acasa.
Cutia simpla de carton cu sase sticle, descrisa ca ?un ambalaj pentru casa, un maner ca o invitatie?,
a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de comercializare ale industriei de bauturi
racoritoare.
In 1929, cartonului i s-a alaturat un alt progres revolutionar, racitorul de metal cu capac, care a
facut posibila servirea bauturilor Coca-Cola rece ca gheata la locurile de vanzare cu amanuntul. Racitorul
a fost apoi imbunatatit cu refrigerare mecanica si actionare automata cu ajutorul monedelor. In felul
acesta fabricile, birourile si multe alte institutii au devenit locuri de desfacere pentru bauturile
racoritoare.
La fel ca si sticla contur, in 1929 a fost adaptat un pahar standard special pentru dozatoare, care a
ajutat campania publicitara Coca-Cola. Aceste pahare, care se mai folosesc si azi la multe dozatoare, sunt
o dovada vizibila a popularitatii fara varsta a bauturii Coca-Cola.
Targul International de la Chicago din anul 1933 a marcat introducerea dozatoarelor automate, in
care se amestecau siropul si apa carbonatata pe masura ce se turna bautura. Operatorii dozatoarelor
servisera manual Coca-Cola de la crearea acestei bauturi in 1886, iar vizitatorii targului erau uimiti
vazand operatorul cum servea o bautura racita adecvat numai prin actionarea unei manete. Astazi,
tehnologia moderna continua sa dozeze produsele Companiei Coca-Cola mai rapid si mai bine decat
inainte.
Pentru bauturile racoritoare nu exista granite
Poate ca aportul cel mai insemnat al domnului Woodruff l-a constituit viziunea lui asupra bauturii
Coca-Cola ca produs international. Lucrand impreuna cu asociatii talentati, a reusit sa realizeze impulsul
global care in cele din urma a adus Coca-Cola spre toate colturile lumii.
Expansiunea internationala a firmei Coca-Cola a inceput in 1900 cand Charles Howard Candler,
fiul cel mare al fondatorului Companiei, a luat cu el un borcan de sirop intr-o vacanta in Anglia. A urmat
o comanda modesta la Atlanta, de cinci galoane de sirop.
In acelasi an, Coca-Cola a ajuns in Cuba si Puerto Rico si nu a durat mult pana sa inceapa
distributia pe plan international a siropului. In primii ani ai secolului trecut s-au construit fabrici de
imbuteliat Coca-Cola in Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine si Guam. In 1920 a inceput imbutelierea
intr-o fabrica din Franta, primul imbuteliator de Coca-Cola de pe continentul european.
In 1926 domnul Woodruff a angajat Compania pe calea expansiunii internationale organizate prin
infiintarea Departamentului de Relatii Externe care a devenit in 1930 o filiala cunoscuta sub numele de
The Coca-Cola Export Corporation. In acel moment numarul de tari care aveau fabrici de imbuteliat
Coca-Cola a crescut de patru ori, iar Compania a initiat o relatie de parteneriat cu Jocurile Olimpice,
relatie care trecea dincolo de granitele culturale.
4

Coca-Cola si Jocurile Olimpice si-au inceput asocierea in vara anului 1928, atunci cand un vas
American a sosit in Amsterdam transportand echipa olimpica a Statelor Unite si 1000 de navete de CocaCola. Patruzeci de mii de spectatori care au umplut stadionul au asistat la doua premiere: aprinderea
pentru prima oara a flacarii olimpice si prima vanzare de Coca-Cola la o Olimpiada. Imbracati in haine si
sepci purtand marca Coca-Cola, vanzatorii au satisfacut setea fanilor, timp in care, in afara stadionului,
standurile cu racoritoare, cafenelele, restaurantele si micile magazine denumite ?winkles? serveau Coke
la sticle si din dozatoare.
Viziunea domnului Woodruff, legata de potentialul international al bauturii Coca-Cola, se
implementeaza si se imbunatateste in continuare de catre Companie, de catre imbuteliatorii si filialele
lor, incluzand afacerea Coca-Cola intr-un sistem global.
UN SIMBOL AL PRIETENIEI
La izbucnirea celui de al doilea razboi mondial, Coca-Cola se imbutelia in 44 de tari, de ambele
parti ale conflictului. Departe de a distruge afacerea, razboiul a adus cu el noi provocari si posibilitati
pentru intreg sistemul Coca-Cola.
Intrarea Statelor Unite in razboi a adus o comanda de la Robert Woodruff in 1941, ?pentru a avea
grija ca fiecare barbat in uniforma sa poata obtine o sticla de Coca-Cola contra 5 centi, oriunde s-ar afla
si oricat ar costa aceasta pentru companie.
Acest efort de a furniza fortelor armate Coca-Cola a fost initiat atunci cand a sosit o telegrama
urgenta de la Sediul generalului Dwight Eisenhower, din Africa de Nord. Datata 29 iunie 1943, acasta
cerea expedierea de materiale si echipament pentru 10 fabrici de imbuteliat.
Precedata de directive ca transporturile sa nu inlocuiasca alte transporturi militare, telegrama cerea
de asemenea si expedierea a 3 milioane de sticle cu Coca-Cola, impreuna cu materie prima pentru a
produce aceeasi cantitate de 2 ori pe luna.
In termen de 6 luni, un inginer al Companiei a fost trimis la Alger si a inaugurat prima fabrica,
predecesoara celor 64 de fabrici de imbuteliat ce au fost expediate in strainatate in timpul celui de al
doilea razboi mondial. Fabricile au fost construite aproape de fronturile din Europa si din zona
Pacificului. In timpul razboiului, personalul din serviciul militar a consumat peste 5 miliarde sticle de
Coca-Cola, pe langa nenumaratele portii provenite din dozatoarele si unitatile mobile independente din
zonele fronturilor.
Prezenta bauturii Coca-Cola a facut insa mai mult decat sa ridice moralul trupelor. In multe zone a
oferit posibilitatea localnicilor sa guste pentru prima oara Coca-Cola ? un gust pe care in mod evident lau savurat. Cand s-a instaurat din nou pacea, sistemul Coca-Cola urma sa se extinda in intreaga lume. De
la mijlocul deceniului al cincilea si pana in 1960, numarul de tari cu fabrici de imbuteliere aproape s-a
dublat.
Pe masura ce lumea iesea dintr-o perioada de conflicte, Coca-Cola aparea in intrega lume ca un simbol al
prieteniei si al bauturilor racoritoare.
PROGRESUL IN DIRECTIA INDICATA DE VREMURI
Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ?70, Statele Unite, ca si majoritatea tarilor
din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai
dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii, de la aparitia imbutelierii in anii ?
90 ai secolului trecut. Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata
unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe.
Ambalarea. Pana la jumatatea deceniului al saselea, lumea Coca-Cola era definite de sticla contur,
de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. Odata ce consumatorii au
inceput sa ceara varietate, compania a raspuns cu ambalaje noi, tehnologie noua si produse noi.
In 1955, Compania a introdus sticlele de 10,12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. 240ml) de format
adecvat consumului unei familii, sticle care au avut un success imediat. Cutiile de metal, realizate pentru
prima oara pentru fortele armate de peste ocean, s-au gasit pe piata din 1960. Apoi dupa ani de cercetari
5

in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare, Compania a introdus in anul 1977 ambalajele
PET la dimensiunea de doi litri.
Produsele. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru
tot mai larg de gusturi. Nascuta in 1960 in Germania, familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit cel
de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Sprite, o bautura pe baza de suc de lamaie, a urmat in
anul 1961.
Publicitatea. De-a lungul anilor, melodii, versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor
publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, ?The Pause That Refreshes?
a aparut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. El a fost sustinut de "It?s The
Refreshing Thing To Do" in 1936 si "Global High Sign". Anii ?50 au produs "Sign Of Good Taste", "Be
Really Refreshed" si "Go Better Refreshed".
Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusive ?Things Go Better With Coke? in 1963. ?It?s
The Real Thing?, folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a sustine un nou mod de
comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un success remarcabil.
Ilustratii sugestive, realizate de catre artisti de frunte, inclusive Norman Rockwell, apareau in
anunturi publicitare pline de culoare, care ?proiectau? imaginea produsului in reviste importante. ?
Portretele? populare ale lui Mos Craciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom, care au
inceput in anii?30, au continuat ca anunturi publicitare de sarbatoare in a doua parte a anilor?50 si in
primii ani ai deceniului al saptelea.
Incepand cu jumatatea deceniului al treilea, radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare
pentru Coca-Cola. In anii?60 popularele versuri ?Things Go Better With Coke? au devenit un hit al
spoturilor publicitare radio, folosindu-se grupuri de success ca The Supremes, The Four Seasons, Jan
And Dean si The Moody Blues.
Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea, adresandu-se unor noi grupuri de consumatori
prin intermediul unor noi medii de comunicare, in mod special al televiziunii. In 1950, de ?Thanksgiving
Day? (Ziua Recunostintei), Edgard Bergen si prietenul lui, Charlie McCarthy au aprut in cadrul primului
show live al retelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. O data cu evolutia
acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in
timpul diferitelor show-uri, multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. Printre cunoscutii
animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii?60
au fost Surorile McGuire, Aretha Franklin si Neil Diamond.
In decursul anilor, modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte, dar
mesajul, ca si marca inregistrata, au ramas aceleasi.
O AFACERE GLOBALA
O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20, legatura emotionala dintre Coca-Cola si
consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. In 1971, tinerii din intrega lume s-au
adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta ?I?d like to buy the world a Coke?(as dori sa cumpar
lumii o Coca-Cola), o reactie la vremurile violente. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre
viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea
mai pretuita marca din lume.
Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988, cand 3 studii independente
realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates, au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai
admirata marca din lume este Coca-Cola.
Publicitatea din anii?70 si ?80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe
una dintre placerile simple ale vietii, distincte si acceptata oriunde. In 1976 a fost introdusa campania ?
Coke Adds Life?, punand bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului ?Have a Coke and a Smile?.
In 1982 a fost lansata in intrega lume tema "Coke is it!" pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ?
80 si pentru a afirma din nou suprematia Coca-Cola. "Can?t Beat the Feeling" a caracterizat anii ?80 in
timp ce "Can?t Beat the Real Thing" a condus spre anii ?90 si spre introducerea in 1993 a campaniei
"Always Coca-Cola".
6

In drum spre mileniul III

The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii?20, fiind acum prezenta in
peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o
formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani, de sute de
milioane de ori pe zi, de un milliard de ori pe zi.
The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins
(atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. Mai mult decat orice, acest sistem inseamna
oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola, Coca-Cola light, Sprite, Fanta si alte
produse ale Companiei .
Inseamna, de exemplu, o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe
saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. Inseamna, de
asemenea, un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul
sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete.
Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare
din lume. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga
lume.
De la Boston la Beijing, de la Montreal la Moscova, mai mult decat orice alt produs de consum,
Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. De peste un secol, CocaCola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. Istoria bauturii Coca-Cola
reprezinta povestea unor momente speciale. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat
pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea
momente pe intreg globul. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul
Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor.
Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. In fiecare zi,
Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. De milioane de ori pe zi, oamenii traiesc un
moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. In decursul a peste un secol de
schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari, Coca-Cola ramane un simbol fara
varsta al bauturilor racoritoare de calitate.

Capitolul I

NOTIUNI GENERALE DESPRE IMPOZIT

1.1 Impozitele reprezint o forma de preluare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor
fizice sau
juridice la dispoziia statului pentru acoperirea cheltuielilor sale. Impozitele au un caracter obligatoriu, se
acorda cu titlu nerambursabil si fara o contraprestatie directa din partea statului
1.2. Elementele impozitului reprezint acele componente care contribuie la stabilirea mrimii
lui,a sursei, a
modului de aezare si a momentului datorarii sale:
1. Denumirea impozitului reflecta natura economica a impozitului;
2. Pltitorul impozitului este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia(la
impozitul pe salariu, pltitorul este angajatul iar la impozitul pe profit pltitorul este agentul
economic);
3. Suportatorul impozitului este aceea persoana care suporta efectiv impozitul.Nu ntotdeauna
suportatorul este acelai cu subiectul impozitului.De exemplu, in cazul impozitului pe salarii,
salariul este subiectul si este si suportatorul impozitului;
4. Obiectul impozabil este reprezentat de materia supusa impozitrii.In cazul impozitelor directe,
obiectul impozabil este venitul sau averea(de ex.obiectul impozabil la impozitul pe profit este
profitul iar la impozitull pe salarii este salariul);
5. Sursa impozitului arata din ce anume se pltete impozitul:din venit sau din avere .In unele
situaii, obiectul impozabil si sursa impozitului se confunda ,alteori insa acestea sunt doua fenomene
separate. Astfel in cazul impozitului pe profit, pe salarii obiectul si sursa coincid, plata impozitului
determinnd diminuarea corespunztoare a venitului.
6.Unitatea de impunere reprezint unitatea de msura folosita pt. exprimarea dimensiunii
obiectului impozabil.Drept unitate de impunere putem ntlnii:unitatea monetara in cazul impozitului pe
salarii;
7.Cota de impunere reprezint suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si
servete la calcularea impozitului.Cotele de impunere sunt difereniate in funcie de natura, de mrimea
venitului impozabil si de categoriile de pltitori;
8. Modul de impunere si percepere a impozitului reprezint totalitatea masurilor care se iau de
organele fiscale in legtura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil,
stabilirea mrimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului.
Aezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaiuni succesive:
Stabilirea obiectului impozabil;
Determinarea sumei impozitului;
Perceperea impozitului;
9. Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie pltit statului.Termenele de plata sunt
prevzute de fiecare act normativ instituitor de venituri bugetare.La fixarea acestor termene se au in
vedere atat perioadele de realizare a veniturilor din care se pltesc impozitele cat si necesitatea
alimentarii continue a bugetului statului cu resurse bneti;
8

10.Sanciuni se aplica persoanelor fizice si/sau juridice care nu-si onoreaz obligaiile fiscale la
termenele stabilite.Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine sanciuni
cum sunt:majorri de ntrziere, penaliti, amenzi, executri silite, sanciuni penale.
1.2 Impozitele directe
In evolutia lor,impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc
fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere.
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat
si in oranduirile precapitaliste,insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in
capitalism.Cu deosebire in primele decenii ale secolului al20lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte
materiale au pe diferite activitati,cum sunt cele comerciale si industriale,deci al impozitelor de tip real,siau facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri( salarii,profit,renturi) sau pe avere( mobiliara sau
imobiliara), adica impozitele de tip personal,care au condos la extinderea impunerii prin aducerea printer
platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor.
Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si termene de plata prcis stabilite,
iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitorilor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat
impozitele indirecte,deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu
anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie si a altor impozite
indirecte.
1.3 Impozitele indirect
Impozitele indirecte sunt asezate asupra vnzarilor de marfuri si prestarilor de servicii, ceea ce confera
acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum.
Aceasta ultima formulare decurge din faptul ca suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul
final. Toti ceilalti agenti economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu include
cheltuielile de achizitie a acestora n costul produsului/serviciului pe care ei l fabrica si l ofera spre
vnzare pe piata. Ei transfera impozitul indirect (inclus n pretul de achizitie) asupra pretului de vnzare
a propriului produs/serviciu, astfel nct nu mai suporta acest impozit.
Baza de calcul la impozitele indirecte este pretul bunului, dupa caz, tariful serviciului prestat. Calculul
impozitului se face n cote proportionale sau n suma fixa pe produs. n consecinta, la impozitele
indirecte nu se practica discriminari n marime dupa puterea contributiva si nici reduceri ori scutiri, sunt
aceleasi pentru toti consumatorii aceluiasi bun (serviciu).
Cu toate ca cota de impozit indirect perceput la vnzarea unei anumite marfi (serviciu) este unica
indiferent de cumparator, impozitele indirecte afecteaza n masura diferita veniturile populatiei destinate
consumului. Categoriile de cumparatori cu venituri mici suporta o sarcina fiscala mai grea comparativa
cu cea suportata de cei care dispun de venituri mari. Cu ct venitul este mai mic, cu att proportia
impozitului indirect n acesta este mai mare si invers. Impozitul indirect, asadar, are caracter regresiv,
loveste, n principal, pe cei nevoiasi si pe cei cu resurse fixe, el nu cunoaste minimul neimpozabil si nici
nu tine seama de situatia personala a cumparatorilor.
Perceperea impozitelor indirecte, cum s-a aratat, are loc la vnzarea marfurilor ori prestarea serviciilor.
Aceasta nseamna ca ele sunt cuprinse n preturi, pe care corespunzator le majoreaza. Cnd cumparatorii
transforma veniturile n marfuri, cantitatea pe care ei o obtin este diminuata cu marimea impozitelor
indirecte pe care le platesc. Impozitele indirecte, prin urmare determina scaderea veniturilor reale ale
acestora (cele nominale nu sunt afectate).

Capitolul II Impozitul pe profit

2.1.Impozitul pe profit reprezint unul din principalele venituri bugetare cu o pondere relativ mare
in totalul impozitelor directe.
2.1.1. Sunt obligate la plata impozituliu pe profit urmtoarele persoane numite contribuabili :
Persoanele juridice romane ;
Persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent in
Romnia;
Persoanele juridice strine si persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate in Romnia
intr-o asociere fara personalitate juridica;
Persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau in legtura cu proprieti imobiliare
situate in Romnia sau din vnzarea titlurilor de participare deinute la o persoana juridica romana;
Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru veniturile realizate atat in
Romnia cat si in strintate din asocieri fara personalitate juridica;in acest caz,impozitul datorat de
persoana fizica se calculeaza,se retine si se vars de ctre persoana juridica romana
2.2 Sfera de cuprindere a impozitului
2.2.1.Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaz :
In cazul persoanelor juridice romane,asupra profitului impozabil obinut din orice sursa,atat din
Romania,cat si din strintate;
In cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romanecare realizeaz venituri
atat in Romnia cat si in strainatate,din asocieri fara personalitate juridica,asupra prtii din profitul
imp
In cazul persoanelor juridice strine si al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate in
Romnia intr-o asociere fara personalitate juridica,asupra prtii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile flecarei persoane;
In cazul persoanelor juridice strine si al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate in
Romnia intr-o asociere fara personalitate juridica,asupra prtii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecrei persoane;
In cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau in legtura cu proprieti
imobiliare situate in Romnia sau din vnzarea titlurilor de participare deinute la o persoana
juridica romana,asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.
2.2.2 Scutiri
Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmtorii contribuabili:
trezoreria statului;
instituiile publice,pentru fondurile publice,inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitile
realizate si utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finanele publice,cu modificrile ulterioare,
si Ordonanei de urgente a Guvernului nr. 45/2003 privind finanele publice locale,daca legea nu
prevede altfel;
persoanele juridice romane care pltesc impozitul pe venitul microintreprinderilor;
fundaiile romane constituite ca urmare a unui legat;
cultele religioase pentru veniturile obinute din activiti economice care sunt utilizate pentru
susinerea activitilor cu scop caritabil;
cultele religioase pentru veniturile obinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor
necesare activitii de cult,potrivit legii,si pentru veniturile obinute din chirii,cu condiia ca sumele
respective sa fie utilizate,in anul curent sau in anii urmatori,pentru ntreinerea si funcionarea
unitilor de cult,pentru lucrrile de constructie,de reparaie si de consolidare a lcaurilor de cult si
a cldirilor ecleziastice,pentru invatamant si
10

 pentru aciuni specifice cultelor religioase,inclusiv veniturile din despgubiri sub forma
baneasca,obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate;
instituiile de invatamant particular acreditate,precum si cele autorizate,pentru veniturile utilizate,
in anul curent sau in anii urmatori,potrivit Legii nvmntului nr.84/1995,republicata cu
modificrile si completrile ulterioare si Ordonanei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind
unele masuri pt.imbunatatirea finanrii nvmntului superior, cu modificrile ulterioare;
asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociaiile de locatarj recunoscute ca
asociaii de
I proprietari/potrivit Legii locuinei nr. 114/1996,republicata,cu modificrile si completrile ulterioare,
pt.veniturile obinute din activiti economice si care sunt sau urmeaz a fi utilizate pt.imbunatatirea
utilitilor si a eficientei cladirii,pt. ntreinere si repararea proprietii comune;
fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar,constituit
potrivit legii;
fondul de compensare a investitoriIor,infiintat potrivit legii.
Organizatiile nonprofit,organizatiile sindicale si organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pt. urmtoarele tipiuri de venituri:
cotizaiile si taxele de nscriere ale membrilor;
contribuiile bneti sau in natura ale membrilor si simpatizanilor;
taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei in vigoare;
veniturile obinute din vize,taxe si penaliti sportive sau din participarea la competiii si
demonstraii sportive;
donaiile si baniisau bunurile primite prin sponzorizare;
dividendele,dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de paricipare obinute
din plasarea veniturilor scutite;
veniturile pt.care se datoreaz impozit pe spectacole;
resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;
veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu taxa de
participare ,serbari,
tombole,conferinte, utilizate in scop social sau profesional potrivit statutului acestora;
veniturile excepionale rezultatedin cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizaiilor
nonprofit,altele dect cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;
veniturile obinute din reclama si publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate
publica, potrivit legilor de organizare si funcionare ,din domeniul culturii, cercetrii tiinifice,
nvmntului, sportului, sanatatii,precum si de camerele de comer si industrie, organizaiile
sindicale si organizaiile patronale.
Organizatiile nonprofit, organizaiile sindicale si organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit si pt. venituriledin activiti econmice realizate pana la nivelul echivalentului in
lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10%din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
2.2.3.Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic.
Cand un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz sa mai existe n cursul unui an fiscal, perioada
impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
2.2.4.Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16 %.
In cazul Bncii Naionale a Romniei, cota de impozit pe profit este de 80%.
11

2.3.Calculul profitului impozabil

2.3.1.Reguli generale
Profitul impozabil se calculeaz ca diferena intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile
efectuate in scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
si la care se adaug cheltuieli nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte
elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Metodele contabile,stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind ieirea din gestiune a
stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de evaluare a
stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.
In cazul contribubililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu
plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea
profitului impozabil, pe msura ce artele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile
corespunztoare acestor venituri sunt deductibile la aceleai termene scadente, proporional cu
valoarea ratei nregistrata in valoarea totala a contractului. Opiunea se exercita la momentul livrrii
bunurilor sieste irevocabila.
In cazul contribuabililor care desfoar activiti de servicii internaionale, in baza conveniilor la
care Romnia este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizrii acestora sunt luate in
calcul la deteminarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu
reglementrile din aceste convenii.
2.3.2.Venituri neimpozabile
Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
Dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt de asemenea neimpozabile, dupa data
aderrii Romniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica strina, din
statele Comunitii Europene, daca persoana juridica romana deine minimum 25% din titlurile de
participare la persoana juridica strina, pe o perioada nentrerupta de cel puin 2 ani,care se ncheie,
la data plaii dividendului;
Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a incorporrii
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dein titluri de
parcpare,precum si diferentele de evaluare a investiiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt
impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de
partidpare,precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridicala care se dein titlurile
de participare;
Veniturile, din anularea obligaiilor unei persoane juridice, daca obligaiile se anuleaz in schimbul
titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile;
Veniturile neimpozabile, prevzute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte
normative.
2.3.3.Cheltuieli
2.3.3.1.Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte
normative in vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizrii de venituri si:
cheltuieli cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de ctre contribuabil;
cheltuieli efectuate, potrivit legii, pentru protecia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
12

cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau
riscuri profesionale;
cheltuieli de reclama si publicitate efctuate in scopul popularizrii firmei, produselor sau serviciilor,
in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru
difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si
bunurile Care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ncercarea produselor
si demonstraii la punctele de vnzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimulrii
vnzrilor;
cheltuieli de transport si cazare in tara si in strintate efectuate de ctre salariai si administratori,
in cazul in care contribuabilul realizeaz profit in exerciiul curent si/sau din anii precedeni
contribuia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
taxele de nscriere, cotizaiile si contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative in
vigoare, precum si contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
cheltuieli pentru formarea si perfecionarea profesionala a personalului angajat;
cheltuielile pentru marketing, studiul pieei, promovarea pe piee existente sau noi,participarea la
trguri sau expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, in cazul in care
contribuabilul realizeaz profit in exerciiul curent si/sau din anii percedenti, precum si in situaia
in care acest se afal in perioada de recuperare a pierderii fiscale,conform legii;
cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
cheltuieli pentru perfecionarea managementului, a sitemelor informatice, introducerea, ntreinerea
si perfecionarea sistemelor de management al calitii, obinerea atestrii conform cu standardele
de calitate;
cheltuieli pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
taxele de nscriere cotizaiile si contribuiile datorate catre camerele de comer si industrie,
organizaiile sindicale si organizaiile patronale;
pierderile nregistrate, dupa data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenta a creanelor
neincasate ,ca urmare a nchiderii procedurii de faliment a debitorilor ,pe baza hotrrii
judectoreti prin care se atesta aceasta situaie.
2.3.3.2.Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
Cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
Suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordata salariailor pentru deplasri in Romnia si
in strintate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice in cazul in care
contribuabilul realizeaz profit in exerciiul curent si/sau din anii precedeni. Cheltuielile d
transport, cazare si indemnizaia acordata salariailor, in cazul contribuabilului care realizeaz
pierdere in exerciiul curent si/sau din anii precedeni, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru
instituiile publice;
Cheltuielile sociale, in limita unei cote de 2%, aplicata asupra fondului de salarii realizat. Intra sub
incidena acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru
inmormantare,ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuieliel pentru
funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate in admunistrarea contribuabililor:
grdinie, crese, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de
munca pana la internarea intr-o unitate saniatra, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cmine de nefamilisti,precum si pentru colile pe care le eu sub patronaj. In cadrul acestei limite
pot fi deduse si cheltuieli reprezentnd: transportul la si de la locul de munca al salariailor, cadouri
in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariailor, cadouri in bani sau in natura acordate
salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament si odihna pentru salariaii proprii si pentru membrii
de familie ai acestora,inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi in
gospodrie si contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
Perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreuna
cu instituiile de specialitate cu avizul Ministerului Finanelor Publice;
Cheltuieli reprezentnd tichete de masa acordate de angajatori, in limita prevederilor legii anuale a
bugetului de stat;
13

 Cheltuieli cu taxele si cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale,

in limita echivalentului in lei a2.000 euro anual;
Cheltuieli cu provizioane si rezerve;
Cheltuieli cu dobnda si diferentele de curs valutar;
Amortizarea;
Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in
limita stabilita potrivit legii;
Cheltuielile cu primele de asigurare private de sntate, in limita stabilita potrivit legii;
Cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea s repararea locuinelor de serviciu situate in
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatatea are sedii secundare, deductibile in limita
corespunztoare suprafeelor construite prevzute de legea locuinei, care se majoreaz din punct
de vedere fiscal cu 10%. Diferena nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv
chiriai/locatari;
Cheltuielile de functonare,intretinere si reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate
personala a unei persoane fizice folosita in scop personal,deductibile in limita corespunztoare
suprafeelor puse la dispoziia societii in baza contractelor ncheiate intre parti, in acest scop;
Cheltuielile de funcionare, ntreinere si reparaii aferente autoturismelor folosite de angajaii cu
funcii de conducere si de administrare a persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecrei persone fizice cu astfel de atribuii. Pentru a fi deductibile fiscal,
cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
2.3.3.3.Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd
diferente din anii precedeni sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit pltite
in strintate, Sunt deductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele personelor
fizice si juridice nerezidente , pentru veniturile realizate in Romnia;
Amenzile, confiscrile, majorrile de ntrziere si penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile
romane, potrivit pervederilor legale. Amenzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti
strine ori in cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane,nerezidente in Romnia si/sau
autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor, al cror regim este
reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorrile de ntrziere si
penalitile de ntrziere, datorate ca urmare a clauzelor prevzute in contractele comerciale, altele
dect cele ncheiate cu autoritile, nu intra sub incidena prevederilor prezentei litere;
Chetuieliele privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale Constate lipsa din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contractede asigurare ,precum
si taxa pe valoarea adugata aferna, daca acesta este datorata potrivit prevederilor;
Cheltuielile cu taxa pe valoarea adugata aferenta bunurilor acordate salariailor sub forma unor
avantaje in natura,daca valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la sursa;
Cheltuielile fcute in favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate prin plai
pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului, la preul de piaa pentru aceste bunuri sau servicii;
Cheltuielile nregistrate in contabilitate, acre nu au la baza un document justificativ, potrivit legii,
prin care sa se faca dovada efecturii ,operatiunii sau intrrii in gestiune, dupa caz potrivit
normelor;
Cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosina
al terenului agricol adus de membrii asociai, peste cota de distribuie din producia realizata din
folosina acestuia,prevazuta in contractul de societate sau asociere;
Cheltuielile deteminate de diferentele nefavorabile de valoarea a titlurilor de participare la
persoanele juridice la care se dein participatii, precum si de diferentele favorabile de valoarea
aferente obligaiunilor emise pe termen lung, cu excepia celor determinate de vanzarea-cesionarea
acestora;

14

2.3.4 Provizioane si reserve

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu
prezentul articol, asfel:
Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil,
nainte de determinarea impozitului pe profit,din care se scad veniturile neimpozabile si se aduga
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris si vrsat din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si
funcionare;
Provizioanele pentru garanii de buna execuie acordate clienilor;
Provizioanele constituite in limita unui procent de 20 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 25
% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006 30 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007 din valoarea
creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili care ndeplinesc urmtoarele
condiii:
1. Sunt nregistrate dupa data de 1 ianuarie 2005;
2. Sunt neincasate intr-o perioada ce depete 270 de zile de la data scadentei;
3. Nu sunt garantate de alta persoana;
4. Sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
2.3.5. Cheltuieli cu dobnzisi diferente de curs valutar
Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de ndatorare a capitalului
este mai mic dect unu.Gradul de ndatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul
mprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu,ca medie a valorilor existente la
nceputul anului si sfritul perioadei pentru care se determina impozitul pe profitPrin capital mprumutat
se nelege totalul creditelor si mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale.Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile,in
cazul in care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic de trei.
In cazul in care gradul de ndatorare este mai mare de unu inclusiv, cheltuielile cu dobnzile si cu
pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din
dobnzi, plus 10% din celealte venituri al contribuabilului.Cheltuielile cu dobnzile si cu pierderea neta
din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se raporteaz in perioada urmtoare in aceleai
condiii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
Amortizarea fiscala
Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbuntirii
mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii
potrivit prevederilor prezentului articol.
Pierderi fiscale
Pierderea anuala, stabilita prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile
obinute in urmtorii 5 ani consecutivi.Recupererea pierderilor se va efectua in ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit,potrivit prevederilor legale in vigoare din anul
nregistrrii acestora.
Facilitai fiscal
In cazul in care se achiziioneaz case de marcat,cota de impozit se aplica asupra veniturilor totale din
care se scade valoarea acestora, in conformitate cu documentul justificativ,in luna nregistrrii achiziiei.
Microintreprinderile beneficiaz de reducerea impozitului in proporie de 20%in cazul in care creeaz
noi locuri de munca,astfel incat nr.mediu scriptic anual sa creasc cu cel puin 10% fata de anul financiar
precedent.
2.3.6 Plata si controlul impozitului pe profit
15

Plata impozitului pe profit se efectueaz trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din
trimestrul urmtor cu excepia B.N.R si a societilor bancare care efectueaz plai lunar,pana la data de
25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se calculeaz impozitul.
Contribuabilii au obligaia sa plteasc in contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV,pana la data de
25 Ianuarie inclusiv,a anului urmator,o suma egala cu impozitul calculat pe lunile Octombrie si
Noiembrie iar pt.luna Decembrie o suma echivalenta cu impozitul calculat pt luna Noiembrie,urmand ca
regularizarea sa se efectueze pana la termenul prevzut pt.depunerea bilanului contabil pe baza datelor
inscrisein acesta.Plata impozitelor se face in lei.
In cursul anului fiscal,contribuabilii au obligaia sa depun lunar declarai privind obligaia de plata la
bugetul de stat,iar dupa definitivarea impozitului pe profit,pe baza bilanului contabil anual depun
declratia privind impozitul pe profit pe anul fiscal expirat pana la termenul prevzut pt.depunerea
bilanului contabil.
Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului declarat Pentru neplata in termen a
impozitului pe profit se datoreaz majorri de ntrziere .In afara de majorrile pot aplica si amenzi
contravenionale sau se poate trece la executarea silita a agentului economic,care consta in virarea sumei
datorate direct din contul contribuabilului in contul bugetului de stat.In cazul de abateri grave se aplica
pedepse penale.
Sunt obligate la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obinute din orice sursa persoanele juridice
denumite microintreprinderi,care ndeplinesc cumulativ la data de 31 Decembrie a anului precedent
,urmatoarele condiii:
-Sunt productoare de bunuri materiale,presteaza servicii si/sau desfoar activitate de comer;
-Au pana la 9 salariai;
-Au realizat venituri reprezentnd echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv;
-Au capital integrat privat.
2.4. Contul
care reflecta relaia de decontare cu bugetul statului privind impozitul pe profit este contul
441"Impozitul pe profit" Este un cont bifunctional.
Se crediteaz cu sumele datorate la bugetul statului privind de unitatea patrimoniala, reprezentnd
impozitul pe profit.
Se debiteaz cu sumele vrsate la bugetul statului de unitate patrimoniala, reprezentnd impozitul pe
profit.
Soldul creditori contului reprezint sumele datorate de unitatea patrimoniala fata de bugetul statului
pentru impozitul pe profit.
Soldul debitor reprezint sumele virate in plus fata de cele datorate efectiv.

16

Capitolul III-Impozitul pe salarii

3.1.Impozitul pe salarii
este un impozit direct cuvenit bugetului statului fiind suportat de persoane fizice romane si
straine,care realizeaz venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale pe teritoriul tarii.
3.2.Contul 444 "Impozitul pe salarii"
este un cont de pasiv si evideniaz impozitul datorat statului provenit din impozite pe salarii si
alte drepturi asimilate
impozitul aplicat asupra ajutoarelor materiaale cuvenite salariatilor-impozitul reinut de unitate pentru
plile efectuate ctre colaboratori
impozitul reinut pentru alte plai efectuate ctre salariai, precum si impozitul suplimentar datorat de
unitate pentru depirea fondului de salarii admisibil.
Se crediteza cu sumele datorate bugetului statului reprezentnd impozitul pe salarii, reinut din
drepturile bneti cuvenite salariailor, sume reinute,de unitate reprezentnd impozit datorat, de ctre
colaboratorii unitii pentru plile efectuate ctre acetia , sume datorate bugetului reprezentnd impozit
suplimentar datorat de unitate pentru depirea fondului de salarii admisibil.
Se debiteaz cu sumele virate la bugetul statului privind impozitul pe salarii.
Soldul creditor al contului reprezint sumele datorate bugetului ca impozit pe salarii.
3.3.Baza de calcul
aferenta impozitului se calculeaz pe salarii si include totalitatea sumelor primite in cursul lunii sub
forma de salarii si alte drepturi salariale,indiferent de perioada la care se refera.
Impozitul pe salarii se calculeaz lunar pe fiecare loc de munca, asupra totalitalitatii veniturilor realizate
in luna expirata de fiecare salariat,venituri denumite generic salarii brute impozabile.
Impunerea se realizeaz pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea cotei de 16%.
Sunt considerate venituri din salarii,denumite in continuare salrii toate veniturile in bani si /sau in
natura obinute de o persoana fizica ce desfoar o activitate in baza uni contract individual de munca
indiferent de perioada la care se referase denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda.
Determinarea efectiva a impozitului aferent fiecrui salariat se face prin "calculatoarelor de
impozit"'elaborate de Ministerul Finanelor.
Pentru veniturile salariale obinute in afara funciei de baza si a unitii deintoare a crtii de
munca se aplica un impozit majorat de cote normale de 30 %. Impozitul pe salarii se calculeaz de
pltitorii acestuia si se va vars lunar din sumele cuvenite la a doua chenzina.
Ridicarea sumelor de la banca pentru plata salariilor este condiionata de la virarea impozitului pe
salarii, iar nevarsarea la timp a acestui impozit atrge majorri calculate pe fiecare zi de intarziere.
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd plai anticipate care se
calculeaz si se retine la sursa de ctre pltitorii de venituri.
Baza de calcul aferenta impozitului se calculeaz pe salarii si include tptalitatea sumelor prirnite in
cursul lunii sub forma de salarii si alte drepturi salariale,indiferent de perioada la care se refera.
Impozitul pe salarii se calculeaz lunar pe fiecare loc de munca, asupra totalitalitatii veniturilor
realizate in luna expirata de fiecare salariat,venituri denumite generic salarii brute impozabile.
3.4.Reinerile din salarii
3.4.1.Asigurrile de sntate
17

Angajatorii au obligaia sa retina si sa vireze caselor de asigurri contribuia pentru asigurrile

sociale de sntate, in cota de 5,5% raportata la fondul de salarii.Contribuiile pentru asigurri sociale de
sntate datorate de angajator se vireaz la casele de asigurri de sntate judeene,respectiv a
municipiului Bucureti.
3.4.2.Fondul de somaj
Contribuia salariailor la fondul de omaj este 0.5% din salariul de baza brut.Persoanele juridice si
fizice-angajatori,care,potrivit legii,au obligaia de plata la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de
somaj,trebuie sa declare lunar aceste obligaii.Declaraia lunara se depune in termen de 20 de zile
calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaz contributiile,o data cu dovada efecturii plaii
acestora.
3.4.3 Contribuia la asigurrile sociale
In sistemul public sunt asigurate
persoanele care desfoar activiti pe baza de contract individual de munca;
persoanele care isi desfoar activitatae in funcii elective sau care sunt numite in cadrul autoritii
executive,legislative ori judecatoresti,pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o
organizaie a cooperaiei meteugreti;
persoanele care beneficiaz de ajutor de somaj,ajutor de integrare profesionala sau alocaie de
sprijin ce se suporta din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj,in condiiile
legii,denumite in continuare omeri; persoanele care realizeaz un venit brut pe an calendaristic,
echivalent cu cel puin 3 salarii medii brute pe economie.
Pentru persoanele fizice si juridice care folosesc personal salariat, contribuia pentru asigurrile sociale
de stat se stabilete astfel:
-41,5% asupra ctigului brut realizat de salariaii ncadrai in grupa I de munca;
-36,5% asupra ctigului brut realizat de salariaii ncadrai in grupa a Il-a de munca;
-3% asupra ctigului brut realizat de celelalte categorii de salariai;
-15% asupra salariului brut primit,dar nu mai puin dect salariul minim brut pe tara in cazul
personalului casnic angajat de persoane fizice pentru ngrijirea persoanelor in vrsta a persoanelor
cu handicap si a copiilor.
Procentul virat pana acum de angajat pentru pensia suplimentara de 5% a fost inclus in CAS.Legea
pensiilor stabilete ca o treime din plata CAS cade in sarcina asiguratului 0.5% fata de 5% cat pltea
pana acum la pensia alimentara.

18

Bibliografie
1.Petre Serban

Analiza activitatii economice financiare,

Ed.Did.si Ped., Bucuresti 1992
2.Bojian O.
Bazele contabilitatii , Bucuresti 1995
3.Epuran M.Babaitav Bazele contabilitatii , Ed.de Vest , Timisoara 1994
4.Ristea M.
Noul sistem contabil din Romania , Ed.Cartimex, Bucuresti 1994
5.Ion Morosan
Contabilitatea generala a firmei,
Ed.Evcont Consulting, Suceava 2000
6.Ristea M.Vaduva
Contabilitate manual pentru licee economice, Bucuresti 1994

19

20