Neurobiologie

Prof. dr. Alexandru Babe Catedra de Fiziologie i Biofizic

http://biologie.kappa.ro/

C. elegans

Protozoare

302 neuroni

Homeostazie
Comportamentul parental
Vedere binoculara, colorata
Memorie
Mers biped
Limbaj

1 luna

6 ani

Neurotiina perspectiv istoric

(http://www.pbs.org/wnet/brain/history/)
-cca. 4000 i.e.n. civilizatia Sumeriana efectele
halucinogenice ale extractelor din mac

-cca. 2500 i.e.n. Egiptul antic papirus care descrie 26

de cazuri de traume craniene; meningele, fluidul
cerebrospinal, etc
-cca. 2000 i.e.n. dovezi arheologice cu privire la trepanare (civilizatia Inca)
pentru tratarea epilepsiei, ranilor, bolilor mintale

Alcmaeon din Croton (600 i.e.n) medic grec

- primul care a identificat creierul ca fiind rspunzator de
percepie i contien; ipoteze bazate pe experiment (disecie);
nervii optici conduc lumina de la ochi la creier

Hippocrates (400 i.e.n) teoria celor 4 umori (bila galben, bila

neagr, sngele i flegma)
- A intuit corect c epilepsia este datorat unei disfuncii a
creierului

Aristotel (350 i.e.n) filozoful care a influenat cel mai

puternic omenirea pe durata Evului Mediu; inima ca sediu al
emoiilor i contienei; nu a intuit importana creierului;
totusi, a facut distinctie intre memoria pe termen scurt si cea
pe termen lung
Herophilus & Erasistratos (300
i.e.n) practicau disectii si chiar
vivisectia au descris SNP nervi
motori si senzitivi

Galen (130-200 e.n) medic grec

din epoca Roman; spiritul vizual
(divinum oculi) cltorete prin
nervul optic ctre ventriculii
laterali, unde genereaz contiena
Rol important al ventriculilor n
generarea cogniiei i a emoiilor

Galen demonstrand efectul sectionarii nervului laringial

Evul Mediu interzicerea disectiilor si a studiului anatomiei

Hyeronimus Bosch (1453 1516) Vindecarea nebuniei

Peter Breugel cel Batran Vrajitoarea din Malleghem (1559)

Leonardo da Vinci (1452-1519) rol esential al ventriculilor

Andreas Vesalius (1514-1564) De

humani corporis fabrica - unul dintre cei
mai faimoi anatomiti ai Renaterii
-rolul creierului n controlul mduvei,
precum i al mduvei n controlul
muchilor scheletici
- neaga importanta ventriculilor

Ren Descartes (1596-1650) sistemul nervos central controleaz funcionarea

organismului; glanda pineal (epifiza) rol central in functionarea creierului; initiator al
dualismului minte - creier

Rembrandt van Rijn Lectia de anatomie a dr. Deijman (1656)

Teatrul anatomic din Leiden (W. Swanenburgh 1610)

Thomas Willis (1621-1675) fondatorul neurobiologiei clinice; a combtut teoria

conform creia ventriculii ar fi componentele eseniale ale creierului; rolul major al
emisferelor cerebrale (neurologie, emisfere, lobi, corp striat, etc)

Luigi Galvani (1737-1798)

descoperitorul bioelectricitii a
demonstrat contracia muscular ca
urmare a stimulrii electrice a
nervului sciatic

Giovanni Aldini experimente pe cadavre

Corp galvanizat

Monstrul lui Frankenstein

Franz Josef Gall (1758 1828) fondatorul frenologiei

caracterul si personalitatea sunt indicate de forma
craniului

James Parkinson
(1817)

Cazul Phineas Gage (1850)

lucrator la caile ferate; modificare
radicala a personalitatii in urma lezarii
lobului frontal

Pierre Paul Broca (1824 1880) a identificat aria corticala

implicata in vorbire aria lui Broca

Carl Wernicke (1848

1905) a identificat
aria corticala implicata
in intelegerea limbajului
aria lui Wernicke
Aspirina primul analgezic comercial
1899

Santiago Ramon y Cajal (1852-1934)

Electroencefalografia (EEG)
Hans Berger

Electroencefalografia pune n eviden activitatea electric a neuronilor corticali

-undele de frecven mic i amplitudine mare (delta, theta) indic o activitate
sincronizat a unui numr mare de neuroni apar n general n starea de somn
- desincronizarea undelor (creterea frecvenei i scderea amplitudinii) este
caracteristic strii de veghe activ

Imagistica de rezonan magnetic

(MRI magnetic resonance imaging)
RMN static

Tehnica de RMN funcional se folosete la

punerea n eviden a regiunilor din creier
care particip la un anumit proces (de
exemplu privirea unor fotografii, sau
perceperea unui stimul dureros, etc)

RMN funcional

Tehnica de patch-clamp

Msurarea curenilor ionici prin membranele celulare

a) n configuraia whole-cell se msoar curentul macroscopic prin ntreaga
membran
b) n configuraia excised-patch se msoar curentul microscopic printr-un numr
redus de canale sau chiar printr-un singur canal

Sistemul nervos descriere general

Sistemul nervos central

-creierul
-mduva spinrii

Sistemul nervos periferic

-ganglioni
-nervii periferici

Complexitatea sistemului nervos

-1011 neuroni; 1 neuron conexiuni cu ali 104 neuroni

-doar 10% dintre celulele din creier sunt neuroni
-90% sunt celule gliale (oligodendrocite, astrocite i celule microgliale)

Sistemul nervos componente celulare

Celule gliale oligodendrocite si microglii

oligodendrocita

microglie

Celule gliale astrocite

pot elibera
gliomediatori

interactioneaza
cu mai multi
neuroni si sute
de sinapse

regleaza fluxul
sangvin local;
participa la BHE

Oligodendrocitele genereaza stratul de mielina in SNC

O multitudine de tipuri de neuroni

Exist mai multe tipuri de neuroni, cu morfologie i rol fiziologic distinct

Regiunile funcionale ale neuronului

1. Arborizaia dendritic culegerea de informaii

2. Soma, sau corpul neuronal procesarea informaiei
3. Conul axonal declanarea excitaiei
4. Axonul propagarea informaiei
5. Terminaiile neuronale transferul de informaie ctre alt celul

Sinapsa structura care permite schimbul de informaie

ntre doi neuroni (inter-neuronal)

Reelele neuronale sunt n general extrem de complicate grad uria de interconectare

Cortex
Retin

Desene de Santiago Ramon y Cajal ( 1900)

III. Sistemul nervos patologie

Boli neurodegenerative - Maladia Parkinson

Tremor, rigiditate, bradikinezie, disfagie, defecte de vorbire, oboseal, etc

Boli neurodegenerative - Maladia Alzheimer

Maladia Alzheimer deteriorare progresiv a funciilor cognitive; atrofie a cortexului;

moarte neuronal; reducere masiv a numrului de sinapse

Boli neurodegenerative
Scleroza lateral amiotrofic maladia Lou Gehrig

Degenerarea motoneuronilor din SNC neuronii rspunztori de generarea micrii

voluntare
n lipsa semnalelor nervoase, muchii se atrofiaz

Boli autoimune ale sistemului nervos

Scleroza multipl (sau n plci) maladie demielinizant inflamatorie

Demielinizarea nervului optic

pierderea acuitii vizuale

Scleroza multipl se datoreaz atacrii stratului de mielin al neuronilor de ctre

sistemul imun - declanarea procesului inflamator duce la distrugerea mielinei

Insensibilitatea cronic la durere

Durerea este o senzaie neplacut..

dar esenial
pentru
supravieuire.
Pacient (12 ani) cu insensibilitate
complet la stimuli dureroi.
Observai degetele lips i rnile
de la genunchi.
Insensibilitatea cronic pentru
durere se datoreaz unui defect
genetic al receptorului trkA
pentru factorul de cretere
neuronal (NGF).