G.

POPA-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO -ROMANORUM
FASCICULUS XV

PROCOPII CAESARIENSIS
DE AEDIFICIIS
EDIDIT

G. POPALISSEANU

BUCURESTI
T1POGRFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTID

1939

www.dacoromanica.ro

IZVO AR ELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL XV

PROCOPIUS DIN CAESAREA

DE A.EDIFICIIS
TEXT, TRADUCERE SI COMENTARII DE

G. POPA.LISSEANU

BUCIIRESTI
17POGRFIA CBITCOVINA, I. E. TOROIIIIII

1939

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro

P REF ATR
Cu opera lui Procopius, De aedificiis, se completeazii
cu inc un izvor principal colectia noastr Fontes historiae
Daco-Romanorum. O colectie ca totul complet nu se va

putea face nici odatig gi de nimenea, at:it de multe sunt

izvoarele istorice ale unui popor.
Spredeosebire de celelalte volume, acesta Imbratieazi
numai trnaterialul c intereseazg mai de aproape istoria

noastr primitivg, cgci, din opera ltii Procopius, am cuprins in aceastg editie nunzai constructiunile ce a ridicat
impgratul Justinian in jurul mgrii Negre, in peninsula Balcanicg gi la nordul Dungrii .,si am lg sat la o parte, ca ne
avnd pentru noi un prea mare interes, cldirile ce A con-struit acest impa-rat in Asia, in Africa si la Constanti-'
nopol.

Ca gi textul amb,asadelor lui Priscus, de asemenea

textul greoesc :al lui Procopius, 1-am reprodus pe cale fotograficd, klup cea mai bun editie criticg din cg 6e exist.
In chipul acesta credem cg am putut scapa de inevitabilele
gregeli de tipar.
O hart te insotegte volumul de fat ouprinde toate
localitfitile ce am putut identifica. In ea cetitorul va avea,
dintr'o iingurg privire, aproape intregul [material ce confine cartea aceasta.

G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS, .CONSTRUCTILLE RIDICATE

DE IMPARATUT, JUSTINIAN

INTRODUCERE
I. Vieata autorului.

Procopius, cel mai mare istoric

din epoca bizantina', s'a nascut spre sfar0tul veacului al

V-lea la Caesarea, in Palestina. Venind la Constantinopol, capitala imperiului roman de rasarit 0 cel mai insemimperiul reman
nat centru de cultura' pe vremea aceea
de apus cazuse in mana Gotilor, cu cateva 'decenii mai inas'a dedicat, ca mai toti oamenii de seama din acele
inte
timpuri, studiilor juridice 0 a ajuns sa fie repede cunoscut.

Dovada despre aceasta gasim in faptul a Inca din anul

527, an In care moare imparatul Justin si-i ocupd locul
justinian, este luat de consilier juridic, asesor 0 secretar
Elif3ouXoq, Traimbpoq i rcoTpacp6s de generalul Belizarie care

il duce cu sine in cele mai multe campanii de razboiu

ale sale 1).
Intr'o epocA in care imparatul Justinian avea sa procedeze la o insemnata peed juridica, la codificarea tuturor
textelor de legi cate existau pana atunci, alegerea de consilier juridic 0 de secretar al celebrului general, ne aratd
ce rol important ii se rezervase lui Procopius la curtea imperiala 0 ce situatie de raspun'crere nu avea el sa alba in
timpul lunqei domnii, de 38 de ani, a acestui mare impArat.
In anul 533, Procopius insotete pe generalul Belizarie
In razboiul acestuia in Africa impotriva Vandalilor, unde
a rAmas catva timp chiar 0 dupa plecarea comandantului,
1) Krumbacher, Geschichte der Byzantinischen Litteratur, p. 230, Cf.
Ch. Diehl, La Grande Encyclopdie, Procop de Csare.

www.dacoromanica.ro

10

iar in anul 536 se duse in Italia, unde Belizarie se lupta

in contra Gotilor. De ad pleaca in urma tot insotind pe
Belizarie in expeditia ce acesta avea s poarte impotriva
Perilor.

In anul 542, intalnim pe Procopius din nou la Constantinopol, unde a ocupat, probabil, demnitati insemnate,
dupa cum rezulta aceasta din titlul de Illustris pe care 11
purta. Timpul mortii sale, ca 0 al naterii, nu se cunoate.
Se crede ca a murit dupa anul 562.
II. Opera sa. Procopius este celebru prin trei scrieri.

Cea dintai i, in acela0 timp, cea mai de seama

scriere a lui Procopius este opera sa istoricA 1(c1 aTOplICtIV
s

iXfot icrdi ). In aceasta sunt descrise, in cloud cartir

razboaele Romanilor In contra Perilor, in alte cloud 610
razboaele in contra Vandalilor i in urma in alte trei carti
razboaele impotriva Gotilor. Aceste arti erau terminate
In anul 545 0 au fost publicate in 550 sau 551. La aceste
apte cArti de istorie, in care ni se povestesc intamplarile
unor razboae speciale i cu un caracter local, Procopius

a mai adaugat 0 o a opta carte in care se expun evenimentele petrecute Ora la anul 554. Aceasta carte este
mai mult un supliment al celorlalte apte carti precedente.
Aceasta opera istorica a lui Procopius, opera ce poate
fi considerata ca o istorie a epocii lui Justinian, se bazeaza,
in ce prive0e evenimentele petrecute mai inainte, pe izvoare de mana intai, izvoare pe cari nu le citeaza decat atunci
cand in ele se sustin pareri deosebite de ale sale ; iar in ce
prive0e descrierea evenimentelor contimporane, ea se bazeaza in special pe larga experienta a autorului, 0 pe observatiile i informatiunile ce 0 le-a c4tigat direct la fata

locului. Si in aceasta st in special insemnatatea i va-

loarea acestei opere istorice.

A doua lucrare a lui Procopius, scrisa dupa primele
apte carii de istorie, sunt nite Memorii, numite de cer
vechi Anecdota, iar de cei mai noui Istoria secreta (Historia arcana). Aceasta lucrare este, pe de o parte, o justifi-

care 0 o intregire a celor ce el a spus, 0 mai ales a celor

ce n'a Indraznit sa spuna in cartile sale de istorie, lar, pe'de alti parte, o critica aspra plina de acuzatiuni amare
www.dacoromanica.ro

11

aduse lui Justinian, imparatesei Theodora, lui Belizarie

sotiei acestuia, Antonina, invinuindu-i de toate nenorocirile cate au cazut pe imperiul roman 1). *i daca cetitorul,
cetind printre randuri, poate sA descopere adevarul tainuit
In descrierea faptelor istorice, in Istoria secreta Une insui
autorul sa scoata in evidenta morala faptelor i sa biciuiasca, uneori in chip trivial, pe faptuitori. Lucrarea aceasta
de mare importanta pentru cunoaterea moravurilor din
acea epoca, s'a publicat numai dupa moartea imparatului.
3. A treia lucrare a lui Procopius, intitulata _7Ep_ (TIETiletTWV
jnumita cu un termin latin, nu tocmai potrivit, De
aedificiis, adeca despre constructiile ce le-a ridicat impa-

ratul Justinian, a fost scrisa i publicata intre anii 558

560. Este o opera de lauda i de glorificare a imparatului,
un panegiric ce a servit de model i pentru alte panegirice
de mai tarziu, panegirice ce s'au scris in literatura bizantina mai ales subt dinastiile Comnenilor i Paleologilor.
Nu se cunoate motivul ce a determinat pe Procopius
sa scrie acest panegiric. Autorul va fi voit probabil sa indulceasca putin raporturile dintre sine i imparat. Acesta
pare a fi fost indispus pentru critica ce i s'a adus in cartile
asupra razboaelor ; sau poate va fi fost i veun alt motiv.
Ar fi chiar posibil ca Procopius sa fi scris aceasta carte la
indemnul imparatului. Justinian nu are, dupa Procopius,

deck insuiri bune, nu are deck calitati de om superior.

Laudele exagerate i lipsite de once masura merg uneori
aa de departe ca ele ne apar ca o ironie. Caci tot ce s'a
facut din partea statului sau a comunitkilor, tot ce s'a
construit ca lucrare de utilitate publica, ori cat de neinsemnata ar fi, se atribuie imparatului, care ne este prezentat ca restauratorul i mantuitorul providential al imperiului.

Dar, cu toate aceste exagerki retorice, lucrarea aceasta a lui Procopius este de o foarte mare insemnatate istorich' i geografica i unul dintre cele mai importante izvoare
pentru cunoasterea istoriei interne a imperiului roman 3e

raskit.

III. Caracterizarea operei lui Procopius.

I) Comparetti, Procopio di Cesarea, Le inedite.

www.dacoromanica.ro

Avand o

12 -serioasa cultura literara i castigandu-si la fata locului, ca

secretar si consilier juridic al unui mare general, cunostinte bogate de militarie, de politica, de geografie i de etnografie, i gasindu-se In masur sa poata consulta archivele
pficiale, hartile i itinerariile, Procopius poseda o buna
.pregatire spre a putea sa scrie cu competint opera ce a
intreprins. Inzestrat dela natur cu o mare iubire de adevAr
i Cu un desvoltat simt istoric, autorul prin relatiile sale cu
malta societate i prin demnitatile cu cari fusese investit,
se gasea in situatie de a deveni un mare istoric. i daca
totus tinuta sa fata de imparat lasa cateodata de dorit, mai

ales in De aedificiis, aceasta se explica prin presiunea

despotica In care seria.
Ca model de imitat Procopius a avut pe Herodot si pe

Tucidide, la inaltimea carora insa n'a putut sa se ridice,

nici ca conceptie, nici ca limba, nici ca stil. Influenta ion
insa se poate usor urmari, mai cu seama In cartile asupra
rzboaelor.
IV. De aedificiis ca izvor al Istoriei Romanilor.
Din
lectura atenta' a scrierii lui Procopius De aedificiis putem

sa aflam i sa precizam, pe de o parte, cateva fapte noui

de ordin general pe cari n'am putea sa le cunoastem de
aiurea, iar, pe de aka' parte, sd cAtigam o intreaga serie

de informatiuni si de date, privind in special trecutul

nostru ca popor i trecutul unor localitki din tara noastra.

De ordin general ni se precizeaza in De aedificiis

doua fapte de o mare insemnAtate :

1) Imperial roman i imperial bizantin.

In toate
cele trei serien i ale lui Procopius ni se vorbeste despre imperiul roman de rsarit, iar nu despre imperiul bizantin.

Un imperiu bizantin n'a existat, cel putin in secolul al

cand a scris Procopius. Imperiul Constantinopolitan, un imperiu roman nou, este dublarea i, in urma, dupa
caderea Romei, continuarea imperiului roman de apus. El
nu este un imperiu grecesc, cum 1'1 considera' multi, ci al
doilea imperiu roman, iar poporul grec, dupa cum am mai
spus-o I alfadata, este un popor romanic de limba greacA.
Caci jata ce spuneam Inca din 1914 : Monumentele antice
www.dacoromanica.ro

13

din noul teritoriu dobrogean, ca in genere monumentele

antice din intreaga tara, ne aratd, Inca' odatd mai mult, legtura intima ce a existat intotdeauna intre civilizatiunea
greac i civilizatiunea latinA. Poporul grec, in timpul imperiului roman, era grec numai ca limbd; cultura sa ins&
era cultura romana, felul sat' de a fi era felul de a fi al
Romanului. Excepand limba, incolo am putea zice c poporul grec era un popor romanic 9.
spuntam mai departe : Dei cultura latina a biruit
cultura and j s'a impus acesteia, totu limba greceasca.
avand atdtea calitati inerente siei, n'a putut fi nimicitk
cum s'a intdmplat cu alte limbi. Aceasta se explicd prin
faptul ea Romanii inii au recunoscut superioritatea limbii
greceti pe care adeseori o considerau ca pe a lor propriet
pe care o cimoteau toti intelectualii i in care nu arareori
iqi exprimau gdndurile lor.
mai adOugam : Nu numai atdt, dar chiar i cultura

greceascd de astAzi este in cea mai mare parte o culturd

romania. Insdi bimba neogreceasca din zilele noastre, ca
bimba Albanezilor, un alt popor necomplet romanizat,
este plind de elemente romanice. 5i din punct de vedere
politic spuneam : E de mirare cum nu s'a putut Inca a-'junge la convingerea unitatii culturale greco-romanice
cum, mai ales in Grecia, exclusivismul national a fOcut
se impiedice desvoltarea culturii romanice. Lupta intre
oameni de aceai rasa, dintre oameni cu aa de multe interese vitale comune, apare astdzi ca un non sens politic.
lar daca limba nu este singurul criteriu pentru cunoa'terea etnicului unui popor, ci numai unul dintre multele
criterii, atunci Grecii de astdzi, tocmai contrar celor sustinute de actualul preedinte al Academiei greceti, sunt
Romanici de limbO greceased, sunt elinofoni.
De aceea nu trebuie sd ne prinzA mirarea, daca intalnim la Procopius printre cele 761 numiri de localitati cAte
ne sunt citate in editia noastra din De aedificiis, foarte
!multe numiri latine sau latinizate i acestea nu numai in regiunile nordice, dar chiar i in cele din sudul
1) Cetali

oraoe greco-romane In noul teritoriu al Dobroget, p. 6,

www.dacoromanica.ro

14

peninsulei Balcanice. Clam numai cateva din acestea :

Augustas, Piscinae, Candida, Verus, Fasciae, Via, Castina, Gesilaefassatum, Petroniana etc. i nu trebuie sa
scdpdm din vedere c autorul scriind grecete, grecizeaza
numirile latine de cari ne vorbete. Cate odata tine sa ne
spuna ca vorba latina are cutare Insemnare in grecete
c bunaoara ripa insemneaza mal, prima, intaia (Justiniana
prima ni secunda, a doua.
2. Hunii in De aedificiis.

Prin lupta de langa. eau!

Nedao in Pannonia, lupta data in anul 454 intre fiii lui

'Attila i regii popoarelor supuse acestuia, s'a distrus impe-

riul Hunilor fara insa sa fi disprut, cum se crede de obiceiu, i acest popor de barbari. Ei au mai dainuit multa
vreme, colonizati in peninsula Balcanilor i clupd ardtdrile
lui Procopius au mai nelinitit impdrdtia romand cel putin

o sutd de ani. Toate invaziile ce s'au facut in imperiul

roman dela sudul Dunarii, inainte de refacerea cetatilor
'de cdtre Justinian, sunt atribuite de Procopius barbarilor
huni. Si nu numai in regiunile dela Dudare, dar chiar i in
sudul peninsulei, In Cheronez i in Rodope, Hunii navalesc
In provinciile romane. E drept insd cd subt numele acestor

barbari se vor fi ascuns uneori i triburile de Alani, de

Sciri etc. 0 poate i d:e Sclavini cari ii facusera aparitiunea cam in acelegi lccalitati dobrogene, unde fusesera
colonizati i Hunii, i cari traiau din jaf i din hotie, dupa
spusele lui Procopius.
Pentru Istoria Romanilor, in special, De aedificiis ne
'procura urmatoarele informatiuni :
Ca recunotinta pentru localitatea in .;are Justinian a vdzut pentru intdiaq data lumina
zilei, a tinut sd prefaca aceastd localitate dintr'un sat mo1. Ju$tiniana Prima.

dest inteo frumoasa cetate, numind-o, dupa numele sdu,

Justiniana Prima. i nu numai cd a impodobit acest ora,
fortificat ca cetate, cu admirabile edificii i m.onumente pu'Mice, de cari ne vorbete cu entuziasm Procopius, dar l-a
ridicat la rangul de capitala a regiunei, facandu-1 un imporwww.dacoromanica.ro

15

tant centru administrativ qi in acelai timp un centru bisericesc.

Reedinta prefectueri Illyricului, ce fusese mai inainte
vreme la Sirmium, precum i reedinta archiepiscopala dela

Thessalonic a mutat-o acum la Justiniana Prima, and

astf el acestui ora o stralucire impArAteased. Deci archiepiscopatul intregului IIlyric, precum i vicariatul papei

Irec acum in acest oras impartesc i rknan aci pand in

veacul al VII-lea, cand archiepiscopia latina' a Illyricului
se refugiaza din nou, subt presiunea Slavilor, la Thessa-.
Ni s'a pastrat i actul de fundatie al acestei ceati. In
Novella a XI-a, redactata numai In limba latina, inteo frumoasa scrisoare, imparatul Justinian, adresandu-se archiepiscopului Catellianus, ne spune :
Multis et variis modis nostram patriam augere cu-pientes in qua primo deus praestitit nobis ad hunc mun'dum, quem ipse condidit, venire et circa sacerdotalem censuram eam volumus maximis incrementis ampliare, ut primae Justinianae patriae nostrae pro tempore sacrosanctus
antistes, non solum metropolitanus, sed etiam archiepiscopus fiat, et ceterae provinciae sub eius sint auctoritate.
id est tam ipsa mediterranea Dacia, quam Dacia Ripensis,
nec non et Mysia secunda, et Dardania et Praevalitana
provincia et secunda Macedonia et pars secundae etiam
'Pannoniae quae in Bacensi est civitate .
Si ceva mai jos : Cum igitur in praesenti deo auctore
ita nostra respublica aucta est, ut utraque ripa Danubii
iam nostris civitatibus frequentaretur, et lam Viminacium
quam Recidiva 2) et Litterata, quae trans Danubium sunt,
nostrae iterum dicioni subactae sint, necessarium duximus
ipsam gloriosissimam praefecturam, quae in Pannonia
fuerat constituta, in nostra felicissima patria collocare,
In Bacensi civitate. Acest oras se identifica de obiceiu cu Bassiana, despre care ne vorbeote oi Jordanes In Getica 53 si Geogr. Ravennas, Cosm. p. 214, 16, localitate Intre Sava si Dunare, la extremitatea de
.apus a Imparatiei lui Justinian.
Unele manuscrise au Recidua.

www.dacoromanica.ro

16

cum nihil quidem magni distat a Dacia Mediterranea secunda Pannonia a).
Din aceastA scrisoare a impdratului Justinian rezulta
ea* provincia Dacia dela nordul Dunarii ce incapuse pe
mAinile barbarilor de aproape trei sute de ani, n'a fost cu
totul napAstuit de Romani, ci a fost prsit numai tempo-

rar, in interesul aprkii imperiului, a din cand in cand ea

reintra din nou In stApanirea romanA i CA pe la mijlocul
veacului al VI-lea ea se gsea, cel putin in parte, subt dependenta imperiului. Iar daca din punct de vedere administrativ i al aparkii de dumani prin legiuni, Dacia lui
Traian a putut fi parsita, din punct de vedere spiritual i
bisericesc i din punct de vedere economic *1 comercial,
ea a ramas totdeauna subt influenta imparAtiei romane
subt protectia acestei imparatii.
. Cat privete cele cloud orae dela nordul Dunarii,
,despre cari scrisoarea imparateasca ne spune ca au revenit
din nou subt stapanirea romanA
nostrae iterum dicioni
redactae sunt
dei nu cunoatem data cand se va fi
petrecut acest fapt, constat5m totuscA ele nu sunt doua
turnuri de observatie cum ne spune Procopius, cel putin
in fata cetatii Novae, pe continentul
pentru Lederata
din fata se ridicl un turn de mult parasit, aa. numitul Lederata, din care imparatul a ridicat un castel mare si mai
ales foarte puternic 2)
ci sunt doua orae populate cu
locuitori cretini, asupra c."rora avea sa se intinda iuridictiunea civil i bisericeasca ce se stabilise acum in Prima
Justiniana din Dardania.
Cat despre orasul Recidiva sau Recidava 'despre care
re vorbeste aceasta Novella a imparatului Justinian, ea nu

ne este cunoscut din alte izvoare istorice. Dup V.

Parvan, Recidiva, ori Recidava (i Recidua), n'ar fi
decat o forma corupta a Arcidavei, ora citat de Ravennat
Intre Bersovia i Potula 8), pe drumul dela Lederata spre
Tibiscum i Sarmisegetuza ; Arcidava este satul de astazi
Varadia. Se Intelege ca o localitate din interiorul Daciei,
Iustinianus, Novella XI, Praefatio.
Procopius, De aedif. IV, 6.
Geogr. Ravennas, Cosmogr., p. 204, 4.

www.dacoromanica.ro

17

observa V. Parvan, nu putea fi ocupata i Intarita de

Justinian, daca Gepizii, stapanitorii acestor regiuni, nu s'ar
fi invoit la aceasta, In schimbul unor avantagii acorclate

lor de imparat ).

Para in
Dava ,i
sumedenie de numiri topice enumerate

Cetati formate at apetativul

De aedificiis.

de Eutropius in De aedificiis sunt formate cu apelativui

dava o para)>. Primul din aceste apelative dava>> sau

deva are o extindere foarte mare, eat in stanga cat O

In dreapta Dunarii, i se intalnete 'And O in Asia Mica;
al doilea apelativ ilia para se gasete numai in numiri
topice in teritoriul tracic propriu zis, dela sudul marelui
fluviu.

Se crede in deobOe ca formatiunea poporulur roman

a avut loc numai in Dacia lui Traian, sau, dupd unii,
special dupa cei ce tagaduesc continuitatea elementului
roman la nordul Dunarii, ca aceasta formatiune ar fi avut
loc numai in peninsula Balcanied i anume in contactul cu
Ilirii, a caror influenta asupra formarii limbii noastre este
de netagaduit. Adevarul insa este altul. Neamul romanese,

dupa cum am aratat-o i altadata, s'a format in acelaO

timp, de ambele parti ale Dunarii care n'a fost un fluviu
.despartitor de neam, ci, din contra, o punte de legatura
pentru acelaO neam. Si, formatiunea poporului romanesc
a avut loc pe un teritoriu foarte extins, pe intregul teritoriu
tracic care cuprindea atat populatiunile trace propriu zise,
dela sudul Dunarii, romanizate in timpul cuceririi Daciei,
cat i populatiunile trace ale Dacilor O ale Getilor dela
Dundrea de jos.
Romanitatea aceasta coherenta de pe un teritoriu aa
de extins a fost sparta. de invaziile popoarelor barbare, in
special de invazia Slavilor O a Bulgarilor i apoi de invazia
Ungurilor. Si data cu spargerea coheziunei acestei roma-

nitati, a fost sparta i unitatea limbii care, formata pe

acelgi teritoriu, unitara in sine, a trebuit sa sufere prefa1) V. P&rvan, Contribulii eplgrafice la Mork! creotinismului DacoRoman, p. 187.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

18

cerea sa in cele trei dialecte : daco-roman, macedo-roman

i istro-romn.
CA formatiunea neamului romanesc a avut loc pe un
teritoriu aa de extins, ne-o dovedete, intre altele, i apelativul clava ce se intalnete din regiunile transnistriene
i galitiene, pana in sudul peninsulei Balcanice. Caci, din
regiunea Bugului, unde intalnim localitati ca Vidava, Moldava, atava, Liatava Olceadava (Olcea daev)
pand i
In tinutul Chievului intampinam numiri topice ca Voscodavia, Voscodavti, Voscodavinti i)
i pAnd la Adrianopol, vechiul Uscudava 2), adeca cetatea locuitorilor veniti dela Oescus-Gigen dela Dunare, gasim o sumedenie
de aezri, urmate cu apelativul dava, asezki ce ne pomenesc teritoriul de formatiune al neamului romanesc.
Para a mai aminti nenumAratele localitAti ce le cunoa-

tem in interiorul Daciei, formate cu apelativul dava>>,

atestate de autori i de inscriptii, constatka ea' Procopius
In De aedificiis ne citeaza nu mai putin de paisprezece
cetati terminate in dava i de cinsprezece cu apelativul
para.
lata ceta.tile cu apelativul dava sau deva : In Dar-

dania Cuvimedava, in tinutul Cabetan : Danedava, Bregedava i Itadeva ; in tinutul Remesilan : Aiadava, Cumudeva ; in Hemimont : Cyridava ; in Moesia Zicideva,
Zisnudeva, Scedeva ; in interior Murideva ; langa Dunare Aidava, Sucidava i Sicivida, probabil Sicidava.
Cetati formate cu apelativul para sau pera. In
Dardania : Dardapara, Priscupera, in teritoriul...8), Hesdupara ; In tinutul Remesian : Topera, Dardapara, Grinciapara, Mutzipara, Scaripara ; in Tracia Bospara, Besupara, Isgipara, Belaidipara, Beripara, Ceriparon, Avthipara, i in Moesia Beripara.
Apelativel aCestea clava sau d.eva, caracteristice

trace, Ca i cdunum caracteristic celtic, se adauga intocmai ca i germanul burg>> sau berg pe langa topicul
pe care aveau sa-1 determine.
A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I, p. 125.
Uscudava sau Uscudama. Finala dama, constatata In sanscrita, se
regaseste In gr. b6gog lat. domus si in limbile slay. dom.
Fiind o lacuna in text nu se cunoaste numele teritoriului.

www.dacoromanica.ro

19

TTpTos Burg, Turris-Turn in De aedificiis.

Vieata
cuvintelor, intocmai ca i cea a oamenilor, nu rAmdne intotdeauna aceeai, ci, Cu trecerea vremii, ea se schimb i intelesul primitiv de multe ori piere, cum aa de lapidar ni-a

spus-o candva poetul Horatius :

Mortalia facta peribunt
Nedum sermonum stet honos et gratia vivax 1)
Acestei influente modificatoare a timpului n'a putut sA

i se smulga nici cuvantul ce ne da notiunea de turn.

precum cuvantul panis, in acceptiunea sa primitiva',
nu insemneazd paine, ci hranA
pAinea noastrd cea

de toate zilele nu insemna

epoca in care painea ca
atare poate nici nu exista, ci hrana noastra cea de toate
zilele -- tot astf el i cuvantul grec i latin ce corespundea
notiunei de turn, nu insemna turla ce impodobete o biserica sau un palat, ci insemna Intaritur, fortificatie.
Pentru ideea de fortificatie Grecii aveau cuvantul de
Tri5PTos, inrudit cu germanul Burg 2).
Romanii pentru aceeai notiune aveau cuvantul

turris, imprumutat din gr. Ti5r5bis, TI5Pais, loc infrit,

fortificatie, casa ingradita cu ziduri.
Alaturi de Burg-ul lor, Germanii au mai imprumutat,
probabil dela Anglo-Saxoni 3), cuvantul Turm sau Turn,
pe care I-am adoptat i noi, cAci vorba romAneasca turn'',
,

nu deriva direct din turris, cu care este inrudit, avand

aceeasi obarie comuna', ci din germanul Turn.
Dar, Burgul german ce-1 intalnim ca apelativ in atatea
unenume de cetati i de me (Hamburg, Strassburg)
ori subt forma de Berg 4) in aceea acceptiune (Bamberg, Niirnberg) -- are aceeai insemnare cu TOPTos al ,Gmcilor.

Horatius, Ep. ad Pisones, v. 70.

Seeck, in Pauly-Wissowa, Encyc. sub voce, crede a nu au nimic
comun 1r6pTos cu Burg.
Walde, Lateinisches Etymologisches W6rterbuch: turris.
Cf. Kluge, Etymol. Weirterbuch der deutsche,: Sprache si Grimm,
Deutsches Weirterbuch sub voce, constatA aceeasi origine pentru Burg
si Berg.

www.dacoromanica.ro

20

Apelativul german burg" este foarte vechiu. Il intalnim in Tacit in cuvantul Asciburgium '.).
In De aedificiis, ca i in crtile de istorie ale lui Procopius, il gsim avnd intocmai aceeai 'insemnare, ca
pyrgos in grecete. Astfel avem: Mareburgus, Halicaniburgus, Stiliburgus, Lucerniaburgus, Laccoburgus, Sculcoburgus, Burgonovore i Burgus altus 2).
In acelai timp, intlnim alturi de aceste burguri, un
Pyrgos cui nomen Litterata (Lederata), Pyrgos Iudaeus,
Saltopyrgos i mai multe monopyrgia, a cror situatiune
nu ne este precizat ca loc.
Burgurile acestea, intocmai ca i Pyrgus-urile greceti serveau ca posturi de observatie, pe marile cal de comunicatie, dar mai ales la fruntariile trii spre a impiedica
trecerea barbarilor jefuitori. lute() inscriptie gsit in Dacia, pe malurile Dunrii, la Duna Pentelek, se spune precis: ripam omnem burgis a solo extructis item praesidiis
per loca opportuna ad clandestinos latrunculorum transitus oppositis munivit a).
PAzitorii burgurilor se numeau burgarii drepturile
lor erau prevzute prin legi. Ei erau constituiti in corporatii,
corpora,
i alatuiau un numerus. Impreund cu
veredarii (veredus, cal) cari fceau serviciul de curen
potali, aceti burgarii se intlnesc de multe ori i in inscriptiile gsite la noi 4) j burgarii din Dacia pzeau in
specal calea militar a vii Oltului.
Dar, fiinde Gotii i Gepizii "i alte neamuri germane
au trit mai mult vreme prin regiunile noastre aunarene,
star putea crede c aceste numiri de burguri s fi fost date
de populatiunile germane 5). Noi ins socotim ca ele sunt
Tacitus, Hist. IV, 33, Germ. 3. In limba latind, ca termen militar,

se constatii la Vegetius dela sfdraitul sec. IV.

Procopius, De aedif. IV, 4, 6, 7. Un Burgus noes int&lnim si In
regiunea Tzanilor de land marea Neagra, De aedif. III, 6. Cf. Skok, Zurn
Balkanlatein, In Zeitschrift fdr romanische Philologle, 1930, p. 529 sq.
C. I. L. III, 10312 pi 10313. Cf. V. Christescu, Istoria militard a
Daciel Romane, p. 108.
Tocilescu, FoulRes el recherches archologiques, pag. 126. Cf. si
G. Cantacuzino, Cdteva corpuri barbare In armata romand, p. 63.

K. Miller, in Itineraria Romana, pag. 501, vorbindu-ne despre

burgurile dela Dundre, semnalate de Procopius, nu stii la Indoiald

www.dacoromanica.ro

21

simple traducen ale pyrgurilor grecesti. De pArerea noastrA

este i Skok 1) i a1i. CAci, in general, triburile germane

nu ridicau burguri i nici nu incercau sA cucereas.4 burgurile.

In aceast privint avem dou mArturii precise. Una

este a lui Ammian Marcellin care ne spune l'Amurit cA Gotii
nu stiu s asedieze ceati
haec et similia machinari
-penitus ignorantes 2)
i a doua marturie este cea a lui

Procopius care ne spune

dam textul grecesc in traducere
aceste inarituri le-a Mcut nu doar ca sa fie de
necucerit, dacS. cineva le-ar ataca, ci ca sA nu lase malurile fluviului lipsite de aparatori, barbarii din aceste regi-uni evitnd asediul orase/or. Cele mai multe din aceste incontinua mai departe Procopius,
erau fortArituri,
mate dinteun singur turn, de aceea se si numeau ele monopyrgia i, de sigur, dinlAuntru le apdrau putini oameni;
aceasta InsA ajungea pe atunci sA bage groaza in popoa-

rele barbare spre a nu mai ataca pe Romani S). Se inlege c aceste turnuri-sperietoare, cum le numeste V.
Prvan 4), au fost Mcute una cu pAmAntul la venirea lui
Attila.
Astfel de turnuri de observatie si de apArare5), in ace-

lasi timp, se ridicau mai ales la stAnga Dundrii. Procopius

ne spune ciar: iv eivrm4aq findpup C1X4Na TE Trokket cpponia
4K 0.EfietiWV Kai Terra Tan (1XelTWV
bEi).1aTO ( =si pe malul
de pe continentul din fatA alte multe castele pe cari le-a
zidit din temelie), 8). lar in alta parte ne spune : ot) 6?) Af
afirme a trebuesc atribuite Germanilor: Eine Reihe von Kastellen, welche auf burgos endigen von deutschen Truppen erbaut wurden, fara insa
sa ne poet& dovedi and si in ce imprejurare au fost ele construite.
Skok, op. cit., pag. 531, a. 1930.
Amm Marcell. Res gest. XXXI, 8.
Procopius, De aedif. IV, 5.
V. Parvan, Contribufluni la istoria cre.ytinIsmuluf daco-roman,
pag. 180.

Cetati formate cu apelativul Turn, Turris se &eau mai multe

la Romani. Astfel se aminteste Turris Caesaris, localitate fortificata in
Apulia, Turris Stratonis, Turris Caesarea, patria lui Procopius din Palestina, Turris Libisonis in Sardinia, Turris Protesilai in Troada, Turres Hannibalis In Africa si in Spania.
Procopius, De aedif. 6.

www.dacoromanica.ro

22

bEEI4 TOO Tromp ti6vov, axe( KaI auToo ivtaq ETTIB'etnpa TroMagaTet
TE Kai cppopta TOE bEigagevol ( = nu numai in partea dreapt

a fluviului, ci pe alocurea i pe cealalt parte a zidit orae

i castele) 1).
fr indoiald din acele vremuri ni s'a
pgstrat amintirea cunoscutelor noastre turnuri Turnu-Severin 2) o Turnu-Magurele 3).

Turris Traiani.
Cu Turnul Mgurele socotim
trebuie identificat j Turris Traiani, de care ne vorbete
Procopius intr'una din Cirtile sale asupra razboaielor cu
Gotii 4). Oki iatd ce ne spune acest istoric. Impratul
Justinian a trimis o solie la barbari (la Anti i Sclaveni)cerndu-le sd se duca cu totii in vechea cetate Turris care,
aezata dincolo de Dunare, i cldit odinioara de imparatul Traian, era pustie de mai multi ani, fiind jefuit de
barbari. Si le mai fagaduete sa le dea i campiile din imprejurime cari erau ale Romanilor, in virtutea drepturilor
lor celor vechi O pe deasupra multi bani, cu o singur conca, incheiand un tratat cu Romanii sa se impotriveasc Hunilor ce i-au pus in gand s'S invadeze in imperiul roman" 5). Antii i Sclavenii primir propunerea Romanilor.

Din acest interesant pasagiu al lui Procopius rezult

c.;1 pe la mijlocul veacului al VI-lea, veac in care precum
Procopius, De aedif. 5.
Asupra numirii acestui turn vezi Dragan, Romanil In veacurile

IXXIV, pag. 261.

Existenta unei cetati romane la Turnu-Magurele ne este atestat& de o inscriptie gasita la Nicopoaia, Mug& Tumu-Magurele, cetate
prefacuta In cetate turceasca; ea a fost darimata in urma tratatului dela
Adrianopol din 1827. In inscriptie se vorbeste despre un conductor publici portorii Ilyrici et ripae Thraciae. Cf. si Marele Dictionar geogr. al
Rom., sub voce.
$i d. Aur. Sacerdoteanu, Consfderatiuni asupra Istoriei Roma' nilor
In evul mediu, pag. 263, banueste ca ar fi vorba de Turnu-Magurele, iar nu
de Tumu-Severin.
Procopius, de Bello Gothico, III, 14. Vezi III, 34 unde se vor-

beste despre influenta Romanilor In razboiul dintre Longobarzi 1 Ga.

pizi. In politica lor de bascull, Romanii cautau sa se amestece Intotdeauna In razboaele dintre diferitele populatiuni barbare dela nordul
Dunarii. $i aceasta o faceau, ca i In cazul de fata, In baza vechilor lor
drepturi de stapanire asupra Daciei Traiane.

www.dacoromanica.ro

23

tim s'a plAmfidit neamul romnesc 0 a in.ceput sA se formeze limba romnA, imperiul roman stApnea regiunile
din stnga DtmAril, 0 le stApnea in virtutea unor drepturi
pe cari le considerau ca drepturi vechi. AceastA stApnire

nu va fi fost, desigur, in totdeauna efectiva; o stApnire

spiritualA ins nu va fi incetat nici odat sA existe.

Ceatile roinane dela stanga Dun5rii in De aedificiis:

Lederata, Recidava, Drubeta-Theodora, Sycidava, Turris
Traiani, Daphne.
Nu ne ocupm aci de cetAtile i orgele din interiorul
Daciei, despre cari ne vorbesc autorii inscriptiile, ci vom
aminti numai pe acelea cari ne sunt mentionate de Procopius, aproape trei sute de ani dupd pArAsirea Daciei.
a) Lederata i Recidava. Lederata, prin etimologie
popular% Literata, despre care am vorbit mai sus, se gAsea
In Banat, in fata oraului Novae, Brnita de astAzi din Jugoslavia. Acest Lederata, pe care Procopius 11 numete
turn, pyrgos, era de fapt o cetate insemnatd. CAzuta in ruimpAratul Justinian a prefAcut-o, dup cum ni se spune

In De aedificiis, inteo fortAreat mare 0 mai ales foarte

puternicA.

Si, dupA cum, 0 in alte p'Arti, exista un oppidum i un

transoppidum, tot astfel exista i aci o Lederata si o Translederata. In partea dreaptA a Dunarii, in locul Translederatei, avem localitatea numit. astAzi Rama, iar in stnga
fluviulut in Banat, in locul Lederatei, sau in apropiera ei,
avem localitatea numitA Palanca Nota
Recklava-Reddiva, despre care am vorbit mai sus, nu
ne este cunoscutA decAt din Novella XI-a a impAratului

Justinian. DupA V. Prvan, Recidiva ar fi o transcriere

coruptA a Arcidavei, ora populat, in calea militar spre
Sarmisegetuza, ai cArei locuitori treceau acum subt ierarchia bisericeascA a Justinianei Prime.
1) Hipoteza celor dou orase, un oppidum si un transoppidum, hipotez& propusA de V. P&rvan si verificat prin exemplul Diemei si Transdiernei, primeste dup C. Litzica, I. Niculce, Contribuliuni de topogrofia

Balcanied In evul mediu, p. 46, o nou verificare prin aratarile geografului arab Hadzi-Calfa care pomeneste aci de dou'd orase Haram (Rama)
si Jeni-Haram. Cf. si Jirecek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constan tinopel und die Balkanpd sse, p. 17.

www.dacoromanica.ro

24

b) Drobeta-Theodora. Plecand dela Novae din fata

Lederatei, pe Dunare in jos, Procopius, dupa ce ne enumera castelele Cantabaza, Smomes, Campses, Tanatas,
Zernes i Ducepratum, i dui:4 ce ne arata c imparatul
Justinian a cladit din temelie pe malul stang al Dunarii
mai multe castele, pe cari insa nu le numete,
fiindca,
probabil, nu se gaseau in hartile sau in itinerariile ce va fi
avut in fat:a
ajunge la cetatea Caput Bovis, opera a imparatului Traian i apoi la oraelul Zanes-Cladova.
In ce privete Caput Bovis, lectura' admisa mai intai
de editorul lui Procopius, Claudius Maltretus 1), din anul
1663 i dupa el de topceila1i editori de mai tarziu2), C.
Litzica, reluand studiul manuscriselor, ajunge la concluziunea foarte plauzibila c lectura lui Maltretus este greca in realitate nu poate sa fie vorba de un iCaput
Bovis, ci de un Caput Fossae. Caci, dupa cum copistul neglijent a ajuns sa' transcrie numirea de Castra IVIartis, din
acelai capitol al lui Procopius prin Kai ITpagcipTig, tot astfel din Kai Troubcpcres, lectiune atestata in manuscrisul
principal, cel din Vatican, s'a ajuns la lectiunea Kai noubs
f365, pe care Maltretus a interpretat-o greit, ca insemnand Caput Bovis. Si Maltretus a fost determinat pentru

aceasta interpretare de faptul ca in antichitate se gaseau

mai multe numiri analoage: Caput Arietis, Caput Bu'pall, etc.

In apropiere de Caput Fossae3) se gasete fortareata

Pontes. i Procopius tine sa" ne arate In ce imprejurari

sa ridicat aceasta cladire. Imparatul Traian, &and ordin

sa se construiasca podul ce-i poarta numele i ale carui
urme se mai pot vedea j astazi, cand scad apele Dunarii,
i-a asigurat opera prin fortificatii ridicate pe ambele malur ale fluviului i a numit fortificatia de pe malul drept
Pontes i cea de pe malul stang Theodora.
Neamintindu-se de Procopius nimica despre Drobeta
Claudius Maltretus, Procopii Caesariensis, De aedificiis JustiMani libri sex., Paris, 1663.
Cf. Dindorf in Corp. script, hist. Byzant. ed. Bonn si Haury, Procopii Caesariensis opera omnia, 1912, editie critica, pe care am adoptat-o

noi in textul nostru.

Fossa In limba latina Insemneaza r$i canal.

www.dacoromanica.ro

25

sau Drubeta 1), ora care neaparat trebuia sa fi fost numit, V. Prvan, i dupa el i alii, a crezut cA trebuie
considerata numirea de Theod:ora ca un dublet al Drobetei.
Mai apoi, din cauza ruinarii podului i din cauza picioarelor de piatra
in realitate insa dupa cum cred unii

mai mult din cauza stancilor dela Portile de Fier

s'a
ajuns la facerea unui canal, alaturi de albia Dunarii, pe
unde sa se faca navigatia In dreptul podului celui mare

de plated'. Canalul era rung de- 2.220 m.

se ter-

mina la Caput Fossae, astazi satul sip. Canalul este acum

astupat 2).
Pe malul stang al Dunarii, imparatul Traian ridicase o
fortificatie pe care Procopius o numete, de dou ori in
acelai pasagiu, Theodora. De sigur, dupa cum presupune

V. Prvan, avem de a face aci cu Drobeta, atestata de

atatea ori de monumentele 1 de inscriptiile gasite In aceasta localitate.
Podul lui Traian dela Drobeta-T. Severin, descris cu

anfanunte de D. Tudor 8), pare sa nu fi durat multi vreme. In once caz, subt Justinian, in veacul al VI-lea nu mai
exista i impratii de :dupa Traian nu s'au mai gndit sa-1
refaca spre a nu fi folosit de barbari pentru trecerea lor in
imperiu. Dui:4 artrile lui Procopius, Justinian a recladit
cetatea Pontes pe care a facut-o inexpugnabil; dar Theodora din stnga Dunrii a lasat-o in parasire, fiind prea
expusa invaziilor barbarilor.

Dar daca imparatul Justinian n'a refacut forareata

Asupra Drobetei vezi: Al. Barcacila: Drubeta, azi T. Severin,
p. 38. Dupa d. Barcacila, Procopius and ne spune cA imparatul n'a refacut castrul Theodora, intelege ca n'a refacut castrul in intregimea sa,

cum a refacut Pontes, iar nu ca n'ar fi refacut in parte tumurile de

aparare si de observatie ale acestui castru, norddunarean. Justinian s'a
multumit sa aiba la Drubeta, zice d. Warcacill, un fort redus la coltul

sudvestic al castnilui traianic, cum va fi avut si in alte puncte strategice ale Dunarii, grosul gamizoanei isi va fi avut adapostul la Pontes.

Justinian a facut micul fort de veghe si de para, pe care cu dreptate

Procopius nu I-a putut socoti drept castrul reconstruit, ca la Pontes".
Ar fi posibil ca numirea de Pontes (la plural) al se fi dat din
cauza celor doua poduri, unul mai mare peste Dunare, podul construit
de Apollodor din Damasc si celalalt mai mic peste canal.
D. Tudor, Podul lui Traian dela Drobeta.

www.dacoromanica.ro

26

dela capul podului din Dacia TraianA, aceasta nu insemneaza c oraul Drobeta a fost cu totul pArAsit i ca n'ar
fi existat acolo o vieat romanA. Dovad despre aceasta
ne sunt monumentele arheologice ce s'au gsit aci i cari
se pAstreaza in colectiunea Muzeului regiunii Portilor de
Fier dela liceul din T.-Severin, strnsa
ingrijirea d-lui
BArcAcill

Monetele gsite in castrul dela Drobeta, provenind

dela impAratii Constantin i Licinius i pdra la Valens i
Gratian, apoi tiglele avnd inscriptii, ce e drept fragmentare, dar prezentnd caractere specifice secolului al IV-lea
i in sfrit un capitel de pilastru, avAnd sapat in relief
o cruce, in forma in care se intmpind pe monumentele funerare cretine g'site la Constanta, din secolul al V-VI-lea,
toate acestea ne dovedesc cA la Drobeta vieata romand n'a
incetat s pulseze dupA p'rAsirea Daciei.
Examinnd aceste monumente archeologice, V. Par-

van se intreab5 cu drept cuvant: De cine a fost locuit

vechea cetate? Nu este greu de hotArit: sou de o garnizoand imperialA sau de o populatie romano-barbarA, tr'ind
In pace cu imperiul. De barbari d,umani, in once caz, nu:
*1 anume pentrucA dela Constantin la Valens, expeditiile
romane in stnga Dunrii sunt aproape neintrerupte, imperiul este destul de puternic i subt nici un cuvnt Constantin, Constantius ori Valens n'ar fi putut suferi incuibarea veunui roiu de barbari in pozitia strategicA aa de
important dela Drobeta 1)
Dup5 strmutarea in
c) Sucidava-Sucivida-Celei.
rgsgrit, la Constantinopol, a celui de al doilea imperiu roman, cAile de comunicatie spre Dacia i Carpati nu mai
duceau pe la Drobeta, rmasA oarecum izolat, ci pe valea
Oltului. Pe aici era drumul cel mai scurt dela Constantinopol spre inima Daciei. Dela Oescus-Gigen din Bulgaria
se trecea Dunrea pela Sucidava, azi Celei, i pe valea 01tului se ajungea In Carpati. Si calea aceasta era foarte
frecventatA, c'ci, odat cu pgrsirea Daciei nu s'a Intrerupt i legAturile cu regiunile dela nordul Dunnii. Aceste
I) V. Parvan, Contributfunf epigrafice la istorla creftinismului dacoroman, pag. 195.

www.dacoromanica.ro

-- 27

regiuni nu mai erau doar apdrate de armata romand, dar,

altfel, relatiunile, mai ales cele comerciale i cele spirituale
au existat in totdeauna. De aceea, nu trebuie sd ne

mirarea c impdratii s'au. preocupat, in socotelile lor

pentru apararea imperiului, i de vechia Dacie. i Procopius, ne spuse limpede, cd i alti impdrati, inainte de Justinian, s'au interesat de Dacia Traiand. Ba tim precis cd
impdrati ca un Constantin ce! Mare, j in mind Justinian,
s'au gdndit sd ocupe din nou Dada pArdsitd de Aurelian.
In vederea acestei reocupdri, imparatul Constantin,
intocmai ca si inaintaul sdu Traian, cu cloud sute de ani
mai inainte, a construit, in aceleai proportii, un nou pod
peste Dundre, la Celei, la gura Oltului. Podul acesta al I'mpdratului Constantin ne este atestat de scriitorii latini
greci : Aurelius Victor 1), Cecirenus i Chronicon Pascale. i tocmai ca i Traian, a fdcut i Constantin fortificatii pentru apdrarea podului sau.
Existenta acestui pod ne este doveditd prin cloud
probe materiale. Mai irrtai, avem o monetd reprodusd de
Marsigli, care, in anul 1691, a vizitat localitatea Celei.

Moneta reprezina pe avers pe impAratul Constantin cu

cornul abundentei i cu inscriptia Populus Romanus, lar
pe revers cloud turnuri pe un pod, subt care curg valuri de
ap. Intre turnuri este inscriptia Cons, adecd oraul Constantinopol i subt inscriptie litera I, probabil initiala atelierului unde a fost batuta moneta. Ea se gdsete In colectia de monete Netzhammer 2).
Apoi mai existd, in al doilea rnd, un medalion reprezentand podul lui Constantin, avand pe avers bustui
ImpAratului. Pe revers este reprezentata o zeitate a Duo imagine a impAratului inarmat cu o sulitd i un
nrii
scut edruia Ii arat drumul o Victorie ce se gdsete in fata
Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI, 18: Pons per Danubium ductus, castra castellaque pluribus locis commode posita. Cedrenus, Historiarum compendium, I, p. 517, ed. Bonn : Kai air* TV AfiVOU131V Treat:
craq ilcpupav N dUTCP kiO41/t1V TrE7C0iTIKE. Si Chronicon Paschale, subt
anul 328, ne vorbeste de acelasi pod de piatea,Thpupav Mas,ivriv Trenoirpc
Mon. Ger. Hist. IX, Chronica Minora, vol. I, p. 233.
Marsigli, Danubius, II, pag. 37. Cf. Netzhammer, Aus Rumtinien,
II, 218.

www.dacoromanica.ro

28

lui. Inaintea Imparatului mai este reprezentat In genunchi

un prizonier. Se mai observa' 0 un trofeu pe umarul sang
al imparatului. Sub pod este inscriptia: Danubius.
Medalionul acesta, reprodus de Netzhammer se gase0e de asemenea reprodus in cabinetele de monete din

Viena 0 Paris.
Nici podul imparatului Constantin n'a durat mult. Dovada avem in faptul ca imparatul Valens voind sa treaca
construcu armata sa peste Dunare, a fost nevoit
lased un pod de vase 0 n'a recurs la podul lui Constantin,
pod care probabil se ruinase.
Procopius nu ne amintete nimic despre acest pod
dela Sycidava. De altfel, nici despre Oescus nu ne spune
nimic, decat doar ca se numea Palatiolum, din fata Sicivirestaurat. Caci ne
dei, adeca a Sucidavei, pe cari
spune: Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gAsete

o localitate in care, de ambele Om ale Istrului, erau

doua castele, ce! din Iliria numit Palatiolum, iar cel din
fata lui Sycivida. Acestea ruinate cu timpul, imparatul
Justinian le-a renovat i le-a taiat prin aceasta barbarilor
drumul a).

Turris Traiani, T. Magurele 2).

Dahpne-Constantiana.
In fata Transmariscei,
"Turtucaia de astazi, cetate ce se gasea pe malul drept al

Dunarii, la gura raului Mariscus-Argeul 3) din zilele

noastre, se afla odinioara castelul Daphne. Dupa cercetarile facute de Tocilescu, acest castel s'ar gasi in vatra sa-

tului Spantov, de langa Oltenita, dupa cele ale lui V.

Parvan, el s'ar fi afland probabil, chiar la Oltenita de
astazi sau poate la Ulmeni. Castelul se mai numea
Constantiana, dupa numele fondatorului sAu.
iatA ce ne spune Procopius, singurul izvor ce ne vor-

bete despre aceast Daphne 4): Urmeaza fortareata

Transmarisca 5), careia, pe continentul din fata, Ij aspunProcopius, De aedif., IV, 6. In Sycivida C. Diculescu, Die Gepiden, I, p. 94, vede o germanizare a Sycidavei.
Vezi mai sus, p. 22.
Argesul este vechiul Ordessos, numit si Mariscus mai tarziu.
Cetki cu numele de Daphne se mai aflau si in Licia, Palestina
si Siria.

Transmarisca presupune si o Marisca pe malul sang al Dunrii,

dupii cum o Translederata presupune o Lederata i o Transdiema o Dema,

www.dacoromanica.ro

29

de Daphne, un castel intemeiat odinioara de Imparatul

Constantin ; caci el a socotit ca este necesar sa fie aci
garnizoana pe ambele maluri ale fluviului. Cu vremea ?ma

barbarii au distrus-o cu totul, dar Imparatul Justinian a

temelie 1). Textul lui Procopius nu ne lasa
sa cunoatem, daca Justinian a rezidit numai Transmarisca
sau j Daphne.
Insemnatatea acestei cetati de langa actuala Oltenita

In razboaele ce Imparatul Constantin a purtat Impotriva

Gotilor j Sarmatilor rezulta pi din Imprejurarea ca el a
pus sa se bata' monete de aur, de argint i de arama pentru
victoriile sale. 0 astfel de moneta ni s'a pastrat pana astazi
i ea se gaseste In colectia Netzhammer 2).

Pe aversul acestei monete este Infatisat Imparatul

Constantin cu diadema pe cap, avand ochii ridicati spre
cer, cum Ii placea sa fie reprezentat dupa anul 325 (Conciliul dela Nicea), far pe revers este o Victorie tinand Inteo
mama', o ramura, avand In fata un trofeu i la picioare un
prizonier dela care zeita i Intoarce ochii i inscriptia
Constantiana Dafne.
Moneta aceasta ne face sa credem ca intemeierea ceValli Daphne trebuie pusa In legatura cu expeditia de razboiu a Imparatului Constantin Impotriva Gotilor.
Cu toate cA aceasta Daphne va fi fost In secolul al
VI, calla scrie Procopius, mai mult un cap de pod, totu,
de oarece la Transmarisca din fata se gasea o garnizoana

puternica formata, la un moment dat, din legiunea XI

Claudia ce stationa la Durostorul din apropiere

fiindca

o Transdrobeta, o Drobeta, un Transaquincum, un Aquincum. Asupra originei Transmariscei, ca numire, vezi Skok, Zum Balkanlatein, in Zeitschrift
fr romanische Philologie, a. 1930, p. 552. Cf. to C. Patsch, Beltrge zur
V6Ikerkunde von Sildosteuropa, II, p. 4, In Sitzungsberiche der wien.
Akademie a. 1929. Cf. si G. I. Brtianu Les origines du peuple roumaint
Les donnes archologigues, pag. 31. In Marisca am avea un cuvant de

origine germana (marsk, marais), orasul fiind lntemeiat In bltile dela

gura Argesului. D. G. I. Bratianu ne atrage atentia asupra reaparitiunii
unor numiri preromane, 1ntrebuintate de localnici: Pulpideva, in loc de
grec. Philippopolis, Ordessus in loe de Mariscus, etc.
Procopius, De aedif. IV, 7.
Netzhammer, Aus Rumtinien, II, pag. 211.

www.dacoromanica.ro

30

la Transmarisca functiona 0 o episcopie 1), e de presupus

ca 0 Daphne se bucura, dup5 pardsirea Daciei, de protectia legiunilor romane dela sudul Dunarii 2).

Cet5f i 0 castele la Duna-re .0 in Dobrogea, relacate

de Justinian.
Avand Inaintea ochilor sal, ca mijloace de
informatie, archive, itinerarii 0 acte oficiale, Procopius se
ocupd numai de imperiul roman de r5sarit, nu 0 de cel de
apus, care, la data cAnd scrie el, Incapuse de mult pe
mainile Gotilor. Procopius se ocup5, prin urmare, numai

de regiunile din Asia, din Africa 0 din partea orientala a

peninsulei Balcanice, 15sand netratate tinuturile din Bosnia, Hertegovina, Dalmatia 0 toate celelalte regiuni ce
apartineau sau apartinuser5 imperiului Occidental al
Romei.

Dar, intrucat tinuturile din Asia3) i. din Africa nu au

veo insemnatate deosebit pentru istoria Romnilor, in

aceast5 carte a noastr nu ne ocup5m deck de informatiile
0 de datele ce ni le procura Procopius asupra localitatilor
din peninsula Balcanic5 0 din regiunile dela marea Neagr5, localiati ce se pot vedea, intrucat am putut face identificarea lor, In harta ce insotete acest volum al nostru.
Lisnd deci la o parte regiunile din Asia i din Africa,
se intalnesc In aceast5 carte a noastr 761 'de numiri de
localitati. Din acestea pentru 182, Procopius ne vorbete
Cf. Netzhammer, ibidem si G. Popa Lisseanu, Cettiti si orase
greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, pag. 63.
In Notitia Dignitatum, pag. 4, Sub dispositione viri illustris Magistri militum per Thracias gasim printre legiunile comitatense: Constantint Daphnenses si Ballistarii Daphnenses.
Totus nu putem sa nu atragem luarea aminte a cetitorului asupra unui pasagiu, privind ridicarea la a. 536 de catra imparatul Justinian

a unui castel in Asia, la poalele muntelui Sinai, impotriva barbarilor

Saraceni, castel despre care ne vorbeste Procopius in De aedificiis, V, 8.

Dupa legenda ce s'a nascut in urma, imparatul ar fi adus aci o suta

de sclavi al Rom& impreuna cu sotiile si cu copii lor. Pentni acestia a
zidit langa manastire case, in cari ei sa poata locui s'i sa strajuiasca manastirea si pe calugari. Formandu-se in colonie a parte, fara amestec Cu
alte natii, acesti fii ai crestinilor 'Astral' amintirea venirii lor din tara
numita Llah. Vezi Marcu Beza, Urme romdnesti In Rdsdritul Ortodox,
pag. 4.

www.dacoromanica.ro

31

in special, pentru fiecare In parte, danclu-ne despre ele

informatiuni mai mult ori mai putin complete, aratanduni-se unde ele se gdsesc i, uneori, chiar i indemnul ce
1-a determinat pe imparat s renoveze sau sa cladeasca din
temelii constructiile sale. Celelalte localitati Irisa, in numar

de 579, ne sunt inirate in dota liste, seci, fara de nici

un fel de indicatie, in afara doar de cea a tinutului in care
ele se g5sesc. i se intampla, cate Ociat, ca aceeai locali-

tate s'a fie trecuta, ca dublet, de dota ori. Identificarea

acestor localitti a facut obiect de studiu al mai tuturor
istoricilor ce s'au ocupat de archeologia peninsulei Balca-

nice i ele se gasesc amintite in itinerariile celor vechi,

In Notitia Dignitatum Orientis, in inscriptiuni i In toate
operile mai insemnate de geografie antica.
Am aratat cetatile dela nordul Dunarii. Lata acum
cetgtile
castelele din Dobrogea pe cari le intalnim in
De aedificis j cari, fiind astazi pe teritoriu romAnesc, ne
intereseaz mai de aproape. Ele ne sunt atestate unele cu
indicatia localitatii unde se gaisesc, iar altele sunt numai
enumerate in listele lui Procopius.
In Moesia Inferioara
9. Adina, neidentificatai )
Transmarisca-Turtu10. Tilicion, neidenticaia

ficat 2 )

Altina-Oltina
Candidiana-Dolni Rahoya
Saltopyrgus neidentificat
Duros torum-Silistra
Sycidava-Marlan
Cuestros, poate CiusEski Sarai
Palmatis, neidentificat

In Scythia Inferioara
11. Sf. Chiril 3) langa
Axiopolis
12. Ulmetum 4) -Pantelimonul de sus
13. Ibida-Slava Rusa 4 )
14. Aegissus-Tulcea
15. Almiris 5 ) , SalmorudaZaporojeni.

Niederle, Manuel de l'Antiquit slave, I, pag. 61, banueste

Adina este o foral& coniptA din Aldina. Existenta Slavilor constatatA, la
Adina i
izvo are.

la vicus Ulmetum, de Procopius, nu ne este atestaa si de alte

Tilicion, pare a fi un dublet al lui Tillito.

Cf. Litzica, Conv. Liter., a. 1920, pag. 202.
PArvan, Cetatea Ulmetum In An. Ac. Rom. s. II, a. 1912, p. 49,
a 1914 p. 245 si a. 1915 p. 265.
PArvan, Ibidenz.
Cf. Litzica, Ibidem, pag. 204.

www.dacoromanica.ro

- 32 -In cele cloud liste ale lui Piocopius ne mai sunt aratate, f5a indicatia regiunei, urmAtoarele cetati i castele
din Dobrogea:
27. Murideva, neidentifiTroesmis-Iglita
Noviodunum-Isaccea
cata8)
28. Valentiniana, neidentiConstantiana1)-Constanta
ficat 7)
29. Tropaeum SY-Adam
Callatis-Mangalia
Zaldapa 2)-Bazargic
Clissi
30. Gratiana9), lang4 MaAbrittus-Abtat Caless;
Axiopa 3)-AxiopolisCernavoda
Carso, Carsum 4)Harova
Tomis-Constanta
Novovicus-Babadag
Altina 5)-01tina

rughiol

31. Argamo-Ergina, langa

jurilovca
32. Tzascles "), probabil
Salices
33. Creas-Ecrene 12)

34. Pulchra Theodora ")

langa Tomis 14.

Constantiana este de sigur un dublet pentru Tomis care se mai

numea si Constantiana. Nu e de presupus a fi un dublet pentru Daphne
Constantiana.

Zaldapa, Vezi Cetdji

al Dobrogei, pag. 86.

i roe greco-romane In noul oteritoriu

Axiopa este aceeasi localitate cu Axiopolis.

Carsum sau Carsium este redat de Hierocles prin Carpos, fie.
di era aceeasi localitate ca Vicus Carporum, fie ca era o reminiscent&
a acestui sat al Carpilor. Asupra lui Carsium Troesmis, Noviodimum.
vezi i Parvan, Descoperiri nowt An. Ac. Rom., II, a. 1913, P. 478, p. 491,.
p. 502.

Altina este de sigur un dublet.

Dupa Parvan si Litzica ar putea fi identificata ca Buteridava,
ori cu Buteries, castel In Dacia Mediterranea. Procopius, De nedif. IV, 4.
Valentiniana va fi fost In vecinatatea Mangaliei, cf. Litzica, op.
cit.., pag. 77.

Nementionat de Procopius, nefiind un loc de aparare.

0 Gratiana se intalneste $i in Iliria.
Argamo, Cu dubletul Ergamia, era situata pe malul lacului Raselm.

Cf. Parvan, litstria In An. Ac. Rom., p. 083 a. 1916, Cf. Ammian
Marcell. In lzv fat. Rom.. XIII, pag. 48.
Cf. Litzica, op. cit., p. 80.
Cf. $i Iorga, 1st. Rom. II, p. 225.
Cetati t castele, In dreapta Dunarii, In Jugoslavia qi Bulgaria,
citare Ilecare In parte de Procopius
atestate, cele mai multe, oi dealte izvoare:
1. Singidunum-Belgrad
2. Octavum-La opt mii de papi

www.dacoromanica.ro

- 33 Cateva dintre aceste localitati dobrogene le Intalnim

fiind trecute 0 in Synecdemus (carduza) al lui Hierocles,
un scriitor care a trait de asemenea, ca i. Procopius, in
timpul lui Justinian, i despre care nu se tie nimic altceva
decat ca a publicat inainte de anul 535 o schita statistica
a imperiului roman de rasarit. In acest Synecdemus sunt
Viminacium-Costolat
Picnus s Pincus-Gradiste
Cupus-Golubat
Novae-Bmica
Cantabaza-Creben
Smornes-Gradinta
Campses-Lucadnita
Tanata s. Taliata-Milonovat

Ratiaria-Arcer
36 Mocatiana, langa Arcer
Almus-Lom Palanca
Tricesa, neidentificat
Putedis, neidentificat
Cebrus-Cibar Palanca
Bigranae neidentificat
Onos, neidentificat

Zemes s. Diema

Augusta-Ogost
Aidava-Rahova
Variana-Selanovce

Ducepratum-Corvinograd
Caput Fossae-Sip
Zanes-Cladov a
Pontes-Costol
Mareburgus neidentificat

Valeriana-Dealu vertes
Castra Martis, neidentificat
Zetnucortus, neidentificat.

Susiana, neidentificata
Armata, neidentificata
Timena, neidentificata
Theodorupolis, neidentificata
Stiliburgus, neidentificat
Ad Aquas-Vidrovat
Burgo novore, neidentificata
Laccoburgus, neidentificat

Iscus-Gigen

Hunnorum cast. neidentificat

Palatiolum, vechiul Oescus
Utus-Gaureni

Lapidaria, neidentificat
Lucerniaria burgus, neidentificat
Securisca-Gurabelii
Quintodemus-Beleni
Theodorupolis-Vardin
latron-Iantra
Tigas-Tigra-Marotin

Dorticum-Racovita
Jidovul-Racidnita
Burgus altus, neidentificat
Gombes, neidentificat

Crispa, dublet pentru Floren-

Maxentii cast., neidentificat

Quinton-Vicus Quintionis, neidentificat, Cf. Parvan, Histria, IV, An. Ac. Rom.,

tina.
Longiniana, neidentificat
Ponteserium, neidentificat
Bononia-Vidin

1916, p. 618.

Novum, ranga Vidin

lata acum, tot dela dreapta Dunarii, din Jugoslavia si din Bulgaria,

cateva din cele mai cunoscute localitati ce se intalnesc in cele doua

liste din De aedificiis; lista completa se poate vedea in text.
In Iliria:
Braiola

Castellum novum

3. Florentiana
4. Romuliana
5. Sceptecasas

1ZvOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

- 34 enumerate 64 provincii - el le numete eparchii 1) - avalid 912 orae (dei In titlul cartii se vorbete despre
935 orae 2).
Lucrarea aceasta a lui Hierocles este o schita de geografie politica - nu bisericeascd cum s'ar crede
a
servit de principal izvor pentru lucrarea scriitorului
rat Porphyrogenitus, din secolul al X-lea, De thematib,us,
care reproduce aidoma pasagiile lui Hierocles.

lata oraele din eparchia Mysiei i a Scythiei dup

Synecdemus i dup De thematibus:
In eparchia Mysiei:
Marcianopolis-Devnia
Odyssus-Varna
Dorostolus-Silistra
Nicopolis ad IstrumStari Nicup
Novae-Sitov (probabil)
Appiaria-Rahova
Ebraetos-Abtat Ca-

In eparchia Scythiei:
Tomis-Constanta
Dionysopolis-Balcic
Acrae-Caliacra
Callatis-Mangalia
Istros-Caranasuf
Constantiana-Constanta3)
Zeldepa-Bazargic 1)
Tropeus-Adam Clisi

lessi.
Argentares
Aureliana
Turribas-Turribus
Scaripara
Timalciolum
Vicanovo
Juliovalle
In Tracia
Scatrina
Appiaria-Rahova

3. Exanta Prista-Rusciuc
4. Limo-Dimo

5. Nicopolis-Stari Nicup
6. Zicideva
7. Zisnudeva
8. Gemellomuntes
9. Fossatum
10. Maurovalle
11. Scedeva
12. Odyssus-Vama
I) Eparchie insemneaza provincie, prefectura, Lar nu provincie bisericeasca.
Hierocles, Synecdemus, edit. Aug. Burckhardt ; Const. Porphyrogenitus, De thematibus, III, ed. Bonn si Patrologia graeca, CXIII, Hieroclis Grammatici, Synecdemus.

Porphyrogenitus enumera in provincia Scitiei numai 14 cetati,

desi In lista sa trece ca a 15-a cetate pe Constantiana. Nu este sigur

daca el nu se va fi gandit la Constantiana-Daphne.
2) Zeldepa sau Zaldapa este probabil Bazargicul, numit altadata

www.dacoromanica.ro

35

Axiopolis-Hinog (Cer.
navoda)
Capidava-Calachioi 2)
Carsos-Harova
Trosmis-Iglita

Noviodunum-Isaccea
Aegissus-Tulcea
Almyris-Zaporojeni
sau Dunavat.

In aceasta lista a lui Hierocles intalnim enumerate

numai orgele din Mysia i din Scythia, nu i cetatile
castelele de aparare, pe cari le inira aproape in Intregime Procopius.

In rezumat, daca dialectica unor istorici straini a putut sa puna la indoiala continuitatea elementului roman
su romanizat din Dacia Traiana, aceasta dialectic& nu va
mai pu tea tagadui, dupa cele arAtate mai sus, existenta
unor orae dela nordul Dunarii, dupa parasirea Daciei, i
nici interesul ce-1 purtau Imparatii romani pentru aceastil

eiistenp a lor, fie cd oraele acestea erau numai niste

simple emporii" pentru relaiile comerciale, fie ca. ele ser-

veau de legatura cu regiunile stapanite de populatiunile

autochtone dela stanga marelui fluviu. Puntile de trecere
peste acest fluviu roman nu erau rupte decat in vreme de
razboaie i poate nici atunci. In acelai timp, credem ca
am putut face dovada, din aratarile lui Procopius din De
aedificiis, ca romanitatea a continuat sa existe cel putin
pana in secolul al VI, nu numai in Pannonia, cum sustine
Alf61di 3), ci i in Dacia Tratana.

Dobrici. Vezi amanunte In ale noastre Cettl l oraqe greco-romane In

noul teritoriu al Dobrogel, pag. 86 seq.
3) Weiss, Die Dobrudscha im Altertum. pag. 46, nrvan, Descoperiri In Scythia Minor., An. Ac. Rom., 1913, p. 467.
1) Alfldi, Der Untergang der Rdmerherrschaft in Pannonien, I, p. 19,

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS
TTEpl KnalleCTWV sive DE AEDIFICIIS

CARTEA III-a i IV-a

TEXT

www.dacoromanica.ro

39

v oin, iv Tgcvotg '/ovsrtvtav9" Pacitaa

TaZza
rf)Er' a.irrabg 2105(1; zaQatv
E4ya6.tat. iv 6

Ei5tEtvov antral: 116vrov, x62tgkvt zov. Tp- altEgofv

o(it'ag &MUM oiSong, kErbv irExr4vato
5votta oi,
7ovartvtavbg 130C612,E1g, 31/ZEQ Ei3yEVe0V xaloi56c 114(:). rv011r0Qrall Tag TOE PX1111,E1VOGg
eog, TOrtirn TE

ivrtrijayeTh mil, Tr) ',41.tasda Tee aktara VC7a" v 1:E0 v tivEvEc.56avol xe69193 ZEZ0V7pCdra X02195. 114Ta 6 Tobg Tecc-

zEgovvricov 3eovg xcoetov lay?, Tttatov livoga, 8 67)xatvovprlo'ctg aiynbg bx15QC01.14 ZE(11,130A1IXE A67ov TE xat
tixofig.1C9Et660V. ZAECOV yecp TcbvIlipo'cag 6p6Qcov oinYE-

olovocAdag Eanittoleynrat.
wag 666ov tufygOvvg 2r4t,
elmoaotaidaro
Aagotilg Ao66Qtov
Kai, (pEloi'Ttov
livoltal ;cal roiv iv rfi xcbea GTEvcourbg it.stztVaro, oiS6nEQ
KAEto.o4ag xaAErv vEvoy.txam,v, &mg ail 47COXEXAEGO'lLVOt

rrig

Aagociiv E1666ov oi 7to1l4tot Eta/. Idler ;cal vim

iv Aagotg zo3v X9terrtavebv ixxlnctav, ciQxatav TE acsav
XOCI &raver?) rfi
011CO5007 yEyEviittivnv, olvEvEcScraro.
xal Iletvav iv Accgogg z6Atv ectio*iccrov xavEePt4-

6aro,

Aagoi 11.11/ ovilla zfl 699Er4a ZIXEIE'doaav

llioatg, Xoovnv ivraf)0.a 61(mer93 ItEyecico iza7apittEvot,Tawatot 8 Ilwej v xa*vnierEQot T55 zo2.1119 yEvd-

ftEvot ocat vobg fay xretvavrEg, voi,g 6 doQva2c5rovg

zEzoontivo.t, ig zol MaTog T7)2) x6Atv xce,O.Etlov, cfag IL?)
ali'atg Or 134010:(101. xaxovoiErv gzotEv ivrafpaa 16vrEg,

flx4 pot Ezarra iv Toig .1=4 few 7coAittcov dEtNAcorat

2.6yotg. 'Iva el) xal TO15C6 pot 8Eattnitat, log. iv zfl
zgQag 1)7tElQ0

Matartv 16vtt Alitv72v

tppoz3eta 515o, ZEfla6rotzoittv TE xat 17tIvoDvra, xa.frEtActgoolg

Aov Teopatoc, Xo6(:)611v c'exotisavvEg 6TQcCTEvi1a 6.riA1Etv

ivrccfpaa atec 67rov8i2g hay Totg <TE> Tee 9243013Qta rafrra

www.dacoromanica.ro

40 -xoc,anovrag. eoUtic VI, 'Iov6rtvtavbg Pacratbg TCCI5T7111

Gi Tim zEpadrotizoAtv tivavEco66cpEvog VILiradav,
1:95 1121 nE462,93 'rag
Cillocgi3xvQattam zEnovritavog
delniACOTOV, rtt61 exyvtarg xal TocIg Matg oixooloplatg
ataxosp,46ag, 1:93 TE XCUAEL xa?, Tt" pEyE'raEt n6,1.01 ZOCVZV
litt0107/CO1:dZnil iv rotg p,cac6ra xarEcirOaro.
Kai, p,ilv xai, Boan6pov xal XEQ6divog 7r61,ECOV) arezEE
XaTee
hatnbcnvbtVaceAcc66-11,5toci, p,Etic Attivriv TE

rim Matc5rt5a zed roi,g Taiipovg xai Tavpoaxt5aug

lolcfcro oixoffltrat rilgT6patcov
zElrovnxdra zavZliZOC61 -ca.rEtxn Ei.)Qcbv ig plya Tt xcalovg

Zraa

AE tag xaTEGT46aTO

ZOC2, &6gne-

xect 94101.5Qta ZEZOt-

'Vat T TE 'A2o/j6rov xa2.4515Evov ;WA T 121 TOgOVPL:TCCI.g.

alOCTE(AVTCOg Dim B662roQov v954151LOCTI, ix9artSvaro,

fiv7rEQh naAatof, PEPapPapcoltivnv xal i)z rag 013vvotg xEcttivtiv ig "C PC01,11XiCOV airrbg ittEr4VEVCE XprOg.
gGTI.
rtg irraipaa x690C 'Cara TilV ItIXQCCAtCCV3 4(Y1)
5VOttal i'Va al) ix zalatoi) .116T#Ot OX1T1Jraty o Oev5EQ(1150

ig Trccllocv Ichm, oi)

itievot, ciAA' iraE0156tOt ainVij

ftEtvavrEgl`Po3atcov xcd Eig ittl Ei6tv i'vrov(Yor tvvdreCCTE150/Ve TE Ceinag

vIgrolEttlovg zoi.)g 69)ETI,90V

Oiv Pa6t2Et PovAoggvo E. itxvof)vrat

recdrAtovg, xat Td *LE zolituaya Eloiv 6t6rot
rd TE ig rv yEcoodav arrovpyoi, 6Etto1,
qn,Aosvc5-

10061,V1 71,t)ca

Zat01, di Ei6tv etipa(miszcov brchtrcov. ai)'r

jxo5ea T

LlQV Tflg ttv yfig iv 150145 xarcet, 0/5 ttE'VTOt 048

TQCCZEICK 015TE 6201.719ec 16TLV,
40.4 re xal Ebgoopog
xa(nrcbv 1:t.51/ irpeatcov. zdAtv tzlv oev

xdvag

q)Qo'6t,ov

Pa6t1Ei.)9 MEtgaro ra'rrig, xarEte7E6,aat

2rEQL/36Aotg tcoiv ins devExogivcov reo" v TE crcvaQa5zwv,

ien! h Edio ic6gEvkrara 93xviE'vcov dd. &TT/ 7t0"C orn
zeiv
xcoptwv fic'co'ctia EinrETcbg 'rag incoi5o'tv it:MiLEt
www.dacoromanica.ro

41

;z1val, rocijrag di rzcztoptcot Itaxeorg recg E1666ovg XEQL13a1c5v, rag ix rflg

Tpovrtdag vi6rEtile rirfttg.
rci3rc LV 01521 Tr26E' all i'XEL.

Ild'Icy di rtva iztOaladatav Nadi. ,0Qc?-zEg 1raQc'z rim

-43va rob Eiiftvov .176vrov, 'Ayx(a1ov 6voy, 1-162rEp
kurriclEeo 1.11160.8671.LEV 1;VI irEetnyoltavot ic
r7r)g
109c!pcng ;cope" inEl
raviiv 6 A6yog
atarilv*Ev

3Gce gap&nv cbcrilv rob EiiElvov z6vrov dEdrittto-t5Qnrat T.93 PC.46aEr T01.5T50) o-6div rt xstpov agniyyjo'oxaat

ivrab,aa rob A6yov 66a 6))

rjg 24yzica.ov ring

idEettaro. Zvraijaoc oLv nnyal 0-Eptte v crtSdEt bddrwv

avat3vo'ro'cvov5t, rfig n6lecag (m) zo1.2.93 et7rOa&V euravro-

parlOvo'ca, Palen/ace rag TridE va'QcSnots TObTOV

tv xci:Vov c'erEtzto'rov X zalatob 6vra inrepEci'zpcov ol
2rQopEi3ce6clEvx6rEg ra zEocirepa, Ical,zEQ iv yEtr6vcov c'uxn-

Itivaw can.93 PapPapcxei v iavcbv TOG013TCOV T Z2,00g.

igExcoplccOv TE airt93 oI VEVOGIIX6TEg 'V& 661..tarce, per&

xtvdtjvcov rv zaQatpvv)v xollt01.1Evot. TELX077

amen, iv r93 zapdvrt grEzottittivog'Iovo'rtvtavbg fict5clEt3g,
eoctvavvov atEzpcfato 6cpe5t rim chtE61/11 Ervat.
01511

pfjg

dxg,&c, totivrot xal'ilwavtagxtx navtxilg

rvec6ttarce xcci rec yE 4141 Ti)V EbgEtvov ndvrov, trdE

lov6rtvcco/93 flaG't2.Et stQyacrat. iiptv
iv*ivdE &I, rag

oixodottlag lriov, Eo'Irep. IV E5'r rliar/ 1tE7TOtTITOet.

AOFOI
a% Ilaccyog piya V7 tcorAtDovt, za9acYzE.69) itokaqvv TE* ilyobtlat Ervat zed 2avatvcov ttEycacov arEzvcbg
ittzlEcov. Tayr ag iott zizg '/ovottvcavoii Pcco'tlicog
yap
obsoaotleceglycp cpamtordtp dtatiEr946a60-at.
11,Eyi011. 13a6t1Ei); oZrog TO'C TE laJaz, cg EizEtv, ibravra
2.6yov
scat rec ig rag oixodoplag adiv 'VG
www.dacoromanica.ro

42

neaxrat xeEt-66co. iv al
rfi Eivc5xv xal zv inrovp?lay ivapp,66a0t.at ru3 rfig xpEtag &tic:wart (hex 6novalg
haw 47a oim Ei')84712ra oi)61 El g 6vyyeapip acanEndyEyivrirac yap inaVon95 TE 7EGT02111-

wirat 7CQ6zEtpa.

part zorap,ob '76.rpov xat Tfi ivolvdE etet robg 4'XEttLiX05(35 papPpovg cvrxn. gavyi yeteaivf yEtrovofrvra. 8taxEx),7103yrat OinIVOC TE xat Tor01.2s, xal
V0Vg

Taieotg xal

iv Zsci30.acg vratpu, xal 66a

ExAafinvol xat 36a tia, EtTE EMI()Old:Tag rilitatoPtovg

ETTE MEravtfr. ag raj-me 62) ixtiAovv ref gavn ot reov L6T0eau' v tivay9a7pcittEvot Ic ticexacdrara, cc El'
&no 077(11455Eg tiVaQ6Z6311

vittmaat,

tapti6aat ivraiiaa

vttPat'vEc. (rig 8i1 ear4airra.zoilEttnerdov6tv bzavvco'cEtV

atarEtvottivo 'Iovartvcavs3 Pam,,Er, Z41E01432) TE oimqv

2r0t01111119) ino'cvayxEg'1491101zarcie TE ZEptPtillEsacct exvc'e-

evalla ca l 6rQartarre v eclut4nra q91,1,axr4o,a xara3r116a60.ac, xal 56a liAla zo2,Etttotg olVEZOLlipvxelhots TE xat

avtxrotg 4.1,n6dca EL. org 67) Tag zoitEplocg Tim

7t62,E11.011

0.15X it alTiag 7n9(11,121W notErOacct v6pog,

o ILETa 7E1EGPEtall i2rEVEyXE1111 01)5

cr661 vv0+

xatg dtaXi36at iU5LV,3) xarec xpvov imaxcozEbovt, ciAr

irzELQip5ac tav c'enpocpaut6rog,xaralat Gt5499)/142/9)..
c'ella ,cal
rijg isroptag rc lEtngEva padtolttEaa.

l'pyov yap c'teattgvovg rono (Swam ig nipag &Treat.

tvvot6Et

inEt xal aLtcog

cirEittirnrOV ci7t0AtZdVrag (intsco livat.

v oi5x nco xarnyopeag rxeayp,ci Ern,

fia&AE'a ply Tim illiiTEE1011 E1eyc0V.ac

4ya, piig n

zee
robg bnie ainC71/1 ciaroxvElv iyovg. plUovrag
'rob Pao'clion atappapeto.*.at olxoEihmzeda Toihov
ao,u4p,ara, &Ilya arra &AT/ 188 tfi xdva intEtzEtv littov.

'Ex TOO 'ilapcartxoi5 xaaovpivov graciyovg iztops04 rtg

dtca0ovitivn TE xal 47(06a2.8150VG Tfig allng .0.04667ig
www.dacoromanica.ro

43

la

IPLE1,90V avaPatvEr., xal

yfiv izi

2nlEtotov XOLEiTat T152/ 'Ivtov xdAzov, hi (SEW( 0/121-17CEir

Qc6rag TE xal Tee biEtV13
et(H6TEOSIC (n. Ka2aPpoi)g

izov6a, gv 'LE 2Vo907,c93 izt 1.1,CMOTIXT01/ 0100tall

17LEI9OV 6XE86V 'VG =loom. XIVO-6ZE90.8
aatilitiVEt
__own gme6ILEvog xo1attg'76TQog
avTc2r966aurog Tfl*Of;
TtO.Erat. ivraf)Ou
yfig Tfig Et')Qc5zng 111160El4fl
'olxoaotolp,ara xoLlo't TE ca l oltto,loyc6TaTa 6 Paollein oi5Tog
2rEzo1421at. zirc6av yac Eivuznv ig T ii6T0C14 TEtXt6Ci-

fLEVOg 4466fiaTOV XaTE6T46ccro Pao3poig Elvat, o d#

indp'76Toov scrragob dixtivrat.

,
.422 pot ciz rilg TOO 13amlicog ixpuTiov zaTQMog,

graciav fuiltsra vd TE 2rpo1Eta

za6t, toi iLog
Toi)(YE Tag azaexag raj 267ov doriov. ain't yetQ

xat

yxof.)60.at TE xal 51,a0.9t5nTE60.4ra xal olxotsEgv.liveaaat

zeizot, 13aGolia ePC011al:Otg aVEIllattin TE xat zaQa6zorotobrov, at5 87) Ta goy xat .1.6no
Amp"

zapaxara#Zolut alklaavov.
'Ev zlapdvocg nov Tag EiTcozatotg, de 6?) !LET& TObg
T7LU6OCILVe03V 59ovg 452cnvTat, Toi3 (p9ovelov ayzoira, 137LE9-

BE5EetaVa bLI,XIXAErTat, XCOelOV TaVQ16t0V dvotta

0.8v '/ovrivtavg PastAtbg 6 rilg oixovitivng oixt6viig

ZemTal. rofrro tav OZV T Xfil(dOVh, PQ0CXEt TEGXG6CELEVOg XaTee T TETQcrcycavov 62efiga xal, ycovt(); ixoC6Tv 2rtjQ-

yov I'VatILEVOg TETeaxvpylav Elva, TE XCCI, xcolEt60.at

NEMO12XE.

XCC(12 ain't!) 8 FOCAl6Ta T XCOQICOV 7t6Acv i7Vt-

412/XE(17ov6rtinaviiv 6v6turol 170pay (7ro.vn 5 TozTo Tfi AaTivalv. qmovfl (Mvarac) TaiiTa
cpavE6ToCTnv

Taiaah'-

zfl OVETIMILE'VT) Te09)Eta IXTIVIDV. XatTOtrikotuatovg ixefiv-

ibravTag Tofno 67) ollblotg XOVOi)tI rIST1t2p,a,

&EC xal o'corikka laellPaTo

X4CC XOGVI/ Exaertv.

8 xal hErin, TEXTT2V4EVOg 4350161

www.dacoromanica.ro

2r6Atv (fate-

44

Orotg atEnptaTo intEtxdig zA0Etv. zoAlec

T93 rrig zlEcog o1xt6-cri

dtanEz6vvrat

grieoptdc TE 1tal 2.6yov

*Eoii ply TEILE'lln (5/teet'apEro%acet oZ

0461a, xarayoyta irTh etex6vrary cogEot.at 2,(5y93 c'ephava,

eiroc.75v fayian,
OVXc.Ufl, rag xp4vag, 'rag dcyvtg,

i galavaa, zee zco4rrnQta.

z62.tg eurAcbg

xal

zoAvv,aeartog zoa, re: &Ala EigSatticov xal da rijg za5Qag

iciro'cong 1.117TeCuroAcg EIVUL. Eig ttui,uaTog yere To66vdE
7rOg el xal Tin/ 11,1,votcbv ZentEQ1a dtaxEx149corac,
rci)v IbUcov 1r8),ECOV (tint), ETE 14)05"03 Z tily&O-og 0256ri9
4t6-rapivcov. &GTE scot?, olv,avno7.5ey7xE T93 Pa61,2,st

!Lb/ yeq) TeoTtgo iczo6EiU711VErat Pa6titEt, n ervrtgOLAOrtp,aral, dEaraltovpynxivat v z(52,tv. ;tat pot livn

4.1

zoi3

.EIZEE11 cbrox(*Ei. gzavra yeeQ ig Z c'txpe,Plg 2,EZTO-

rs5 Pa60.ET, npoopto/502g rfig

z62.scog aaowofi6,aat aivgEzoevra X67bv ino'cvayxEg.
'Ert ttivrot Xoci, BedEQeava r cp(nyvtov votxodowriG04LEVOg 52,ov vr. 0,193 zvecSTEpov xarE6rOaro. -iv di
'rig v zlaQdvotg ix zalatof) zeAtg,'4zEQ Ch'htztliva 62,6loyEt,6aat .ectidixavov,

paaro. zoa5rng TV 7rEQC130.,ov xaaEleov

zo/3 izi zAaovov (iv 74 ovcazebg ig ,uo'cAt6ra xcd 8Acog ecodos)
0.1.a rE
zattz2,72042 iptaAlcozt6ttaTa 1r0141GtLEV0g,

igr rv vfjv 4una&itiEvog zinto6litav, L'Exofivacev airdiv

'Iov6rtvtavilv izcov6tta6E. 6E(:).i.3vdav yetc9
Evr4ocv
ilartvot 2.E'yov6t. xat, 10,2,nv 6 CC15Tt, grAnG1071 idElparo
7C6Atv ai)zp6TEpov p;b6cev, itivnEQ lovo'rtvoi3zo2,tv rs5 o.Et9.7
bpcovtjtucog ixo'c2E6Ev. exnec xal EaQdmirig xal Naiwovn62,ecog,

pirrot rEwafig

xal, HavrailElag dtENICO-

76.ra T93 u6v9 Tee ran Eiveov oixodop/rio.pEv6g TE

xs5 (iscpalet, 6paxa Tag naEttlotg dazetazo Elvat. zed,

xatzvta n Tancov

p,eratb. idEtgaTo Te ea, KQarkxqufc

-TE zal AompidaPa zoci,e/livittdava. oijTco ply ov 't6de

www.dacoromanica.ro

45 7
'rag za,Etg

*EttEXtoav. clvgstnaE. .7r9613o2.ov n leYxvp-

Verov al'rrcbv
xal ns4g Ec.b2rng "I6r9ov Iroxattv
grotEtsa.at
ge'ltao't .roi3 zoratzof) rr)v
ZE91.(Valet 6vxvorg, CZO'ZE9 got 7879d0E-rat ow.') achl.),93.Z6TEQov, 99vaccitiliQtd TE GTealtarebv zairrax643't Ti*Etrat rFig
etxri)g, vazat1Jt6ovra 'TO atcfcPao.tv PePatrara roig itcle
fiapftpotg. c'eLlet xcel roljrcov oi itElpya6!.tivo3v, inrgrcog

igr erv,a9corElag lAztdog r Gcpcol.E0v gzcov, itoyt6CAev6g TE Cog El Tag zoAegtotg iro 4 ZOTE rp2V9) stazo(p&p,E.66a6,19at dvvara Etn, izt#46ovrat c'ccpthltbsrotgb

zapnav 'rag dcypotg o5t, xexi &vth'rov

vitaveSezoatoi36tv )`7(31766v (izavrag, xQiip.ara
Antdovrat zvr;
wens bri zotvilg ocinoig tuvov Tip ee6cpc'datecv iv 'rag ZOCTa

rim zarcettv 6zyp4a6tv euraurEv elvac, &We ;cat. Idiocy

7Ezot4roct ard avvErri yet 1Qtltara iv rotg xcoQtotg
iorepyauttEvog 656re c;:yebg gxa6rog Teo/Sptov &ZOTE-

vipvevrat,

r95 rEzEtztop,E'vp al)(36otx.6g krtv, v.tafpaci

VE X&V rTj 'HzEt',99)V

TE vAt 2'cal sf) 7ra2.,a14

of) -67) xal zeAtg ceirr93 ;rawer/rat 'iovo'rtvtavaintoAtg,

2r96TEQOV !eid()COCVO'enTOLg ZCCIOWLVT/

;42/EVEC5GaTO Th Notevroltv TE xoci Oc.ozosim xcei,

T1)11

ai 45.6o aZrat, arolixvat, i VE

Ourrodi.xeci,
Ootvexn, iv rq3taapaAc;3 tfig yijg ixEivro,
'Ha& zEptpesdpsvoct,rfi6E Atitvgov6t. aul
Aoyt,66cOotvex4v c5volza6yivnv.

gavoglov6rtvtavbg paalEiig EIVOCt ecpthava

GrEepag
,aEttEAtcov 5vva4xrig zEpt/361ovg airratg eeva6rfivat, arc*
ply
6x4garog rof) ccinoi3 Eta6e, cp9oliQta 5and)" v
c'eyxororco gv TE 47.16411TEt xoci 16zvecbg 39,0.4o MEtparo.

'ljv al Ttg litreti-Phe 7rdittg apzata, i)'5a6tv iztEtxdig ;farcexoeiig oijow, 61,61.1,04T6g TE V rof) xcoplov g9156Eco9 <c'egeov

incruza6a>. Eota yp etvxoc#Ev WvoggEro. rat'rnig

n Di-2g EZpotag oi nolX0 liZO#61) /titan? Xgrnat
www.dacoromanica.ro

46

VO xaree #16ov

xal 26cpog abrifi iiravietrizza.

E1668011
&adz& al utkvii 1o6ozro1J, EiGov nvec
Pa6tAEiv voiv
into'cp REA:Eacpaafr. 'va
41.141QC)Ct
Meolag furagtfIcidag o1xiivoQag,x6Atv 6monchnv oixoeopnefettavog iretztdazo.
13!. MET&5 Tirlin111r4901, 61n.v A1vcolo6g TE xa.2XCeQInlVag 7TOCQadErap,6v1t 3 'TE KEc6aEog ixeSgzEvat x62.zog 2cc4

3 re '16,&tibg i re K6(n2paog 2Cor1 "Ca 622a vilg`EA:lcicSog

xdvla.

cbj vilg zap' odyrof) 'yet tahava zQovotag

ttcovrac. 116121,6va <51> no'cvrav #avid6ELEv thi_rtg 626If/mg 7rE(n.thRotg iTELVVIXTO v,v To3fIcelcov ee9r4v. ray TE

y41

z9oi5v6716E mivrcov zed oi)it ilxcara TCOV

etRpo2fl6,1,atg lev6claw. zetbza tv oiv vie rsin ig iiPog

w6r0 ervitivn ftEiya. V yo'c9, a vtg 7q006e0t, E15ZETCZIg
&aorta xeci, oi) TETEGX1,64UVOI Tee 5Q72,

rocml dmixEr,

OlgOTETQtyzcottiva iaxec gym,. org

izcatEtg ilITE4EtTea zovg. XOCTC Taljtee

xal etzUg lag

xciv rep cpecrty-

4E1Qrao'rat, 45zEe ivra;60.a ix zaXatob 7'2v zottAvcog

arco IrEnotngivov 'rag 2LCKACet vaQcSnotg, 61,CCQXgg T'E
yet() arr93 fnpog IVii&ELICE xaablnloig TOtig zeoitaxdvag
n'Exotvrai. avg
vot'ivoig
xerI eciP645o zavrzadtv
vaptEiov bEVICOV ljarcov. izEvExv46avo. izEtra
xal c'evdJovg zoAlecg tignAcxvovg TE ;sal tirstxtekcovg Tic

ze6rEea a6ag ig vi) tizEottAg ivEtzto'avo. 0.avtici6EcEv

vtg Elx6von rl/ IIEQGOV Pa6aga, tt d'fri VHSVOV ivrafpaa
xaraveipecg zo26v, ptov uv (5161,42, 4T(jaZin, EfTavo,
xal rocfna x9odoubv T1A4vcov Tvzo5v, 680v TE eerEtzearcov
wet Ixpattrebv 62tEa621 vt. 0156811.
TE yit4)
*laema voi)g IT937roilag 17n2C2.1gOV60: Tay 6Qcbv, avE6roFtcottivag
lot) izi zlEE6rov izotaro
rag iragvaa

icv6eovg, xal einecincov TE xea xceeoukcav dc8tEt6cYcov ivxce00.a oZo'c'Ov, itinixava AVOtE11 etvca zote =Ilea &paw&
www.dacoromanica.ro

47

t bCQLOlg 1TEQ0Cal6'OCI, TiG 603E117-

zocg TELXIGI.LaGtV E'

piva rfl gytjat, Tfi TE

rAE2ro5rara zav 'ipycpv

43Z1/46EG ZeTa2,0ChtC0901/ lepItLEVOL Dip dc6pciAnav het

rt52171 xariAorov, Zg Tip 16ottivriv Qcot ig Mob

etyvotav ecno04svot vg vijg 6covneeccg ibrldag.
Iroin rivTalaLITTOOCCV (ICX011),OVVEg

12TEL

clivavconoc, vet

6q)(6tv anotg avoxoldnara (Marra Elvat oi5n 112,1otg

vgiv aortae, kiata ks60.ca. (het 61). oinc iv rtg g-ct gn202/M04 1.14)

1:1?;21l

levavazcov Icao'crvcov, de 6?)

ig Ti:011

gvra Itova yeylvvvrat, '/ov6ztvcceviw kcal& zeogn19.iencerov yEyovivat xal diaTEOvrcog imitagovarov,
yE 0'68 .0.09.ocG6tv zocAsidi yiyovE, yEtrvi,66ti re Tag geEfirt
;Cal ZEME01112171 Xat 12CIXA13:015a, vxAvacovic,o TE
IPOStqL9.7 1570 Tag *EILEAlotg 6TnAs6,aut,, xal. rotg ivav-

tccarrotg ataTave3g ivaefugeo'*.ac, (12/15ve52tcov re neo6zcopEtv Tizvri xal pl4011.121014 tiZEIZELII. 015 pgilTOL 015d1

rcg .rE Aczgag xal vzag dad1,0,acg ee'vzPag, oimg *TO

Ova& 66av z57)

ivawo6oCILEvogl) ao'tZebg o-ryrog, 3Anv

VEry)v 'Mega grEetflaitcliv rag 6xvpcSpacit, xarizav6E

TO 15=4) TM/ xarnx6cov tizova4v, &IA& xal 99pot3eux
TO'D TEtZ0Vg ivrg iTEXT71110:T07 141.0C Tling Tflg (kv-

*QcozElag PEPovilEvvog,

PiPatov annv inn cixara-

yo5vtovov ylvErac. 656TE El Tag TECXE61. TO'11TOtg Tv6x9.7

&pan. 'i xedvo IcAdivat tvp,Patn, iv rag TvoiTtotg

cpvAcovrtip.ta- apaeigocto. xul pl)v xal 6tv6vag iv z93
iimpcget xoct inYCiTCOV iolvvQa 2VOGVVOGO& Ivexotncat, 6TVCG-

15t6XGAtovg ittoSitc6ret TOE l5v'rtg rebv 2TQCSTiV ,ficatlkov 2reS2roTs ix

Tto5Tag TE 99Q0V(30i1g
3

ot

zavviig 70vov zototrixEv. lognaaxra 241()V napobrav

Tic TElzn Tara liVCO'alll TE xat ig 10 iv, npotzcov
Tebv intawelav vivgTd5v groAq.dow xava0.E6prov LOTT11061LEVOG TO &may iv t95 zaQavrixa, lSEi Itawo/3 vs
www.dacoromanica.ro

48

al3TOOIEetgOVVEg TeC Z02,4UCC7 xZEQtrQozfig ivrafp0vc

iTQcniQovv, (1166111,0t s 'COtg ZolEtztotg tizEt(dd To0.47ov-

'EAU& 4)tvovro, Tal5D12 TE 'of] eigtxQoAoyt:

xo5pcc izi ftaX0VOCTOV ie7rEtlatTO iztoiS6c fice04otg..

Oiecritc

Tr]

O{'ro ttv 7ovortvtavbg P6t2bg 'rc veEwonacetg

iptttara ixQarl3varo. xat zAEary
leza665v, azEp
aindv ixrbg 'of) zdva ittxavofi6tv ol,Gat, v zt(tE),Ete
7COL1,73 TEtri 93xoaoto/Garo
gv TE
xal
'Tzrn
KoQaxtotg xal Oiniv93 xal BaAlatg ;tea T 3
ISOCAOVIIIVW AEOVTOC(1(9.7. iv 6 if) 7-4ax2.e4, ZEZOtnTat
Tae. it121)(MOV igeED.o'cacc tvrt, 15(yri 615o izt (Lazedrarov ti2.2.41otv C5g ecnorrco tvvta6t, GrEVCOZV v fiCIREE
CorEQyaOttEva vILETeco XCil(HXV (XlEt6cr6pocg vEvoptxa6t
PV
T rotai-jra xoadv) ;nail cq xeCtie tthov XOCTE1,61,211
c;ipq 0.eQtyfi xdrtikov olzof11'4ovacc 'cat ItOCOTCOV
TO V 605211c rathliOVEEt g6-anfc TE 41LOXEX(n1LEVY1
4-'5oz
XEGILdQQ0VG ivrafjOw hrtZVQroat ininv3,6g rE 157rEQ9yucbg net JEtvet) 67(3tog in?, zAEEOQC11511.

17CELdll t

430t

GTOV rani 12CEtVla 051tOgE10311 C7C1r ro3v zaQa50.7v Gvvd7cov

'CE eEpt 6613ga. ivagvde rag PaQthiQoig E161,211T

ratSrg rEllo'csa.
tu,ozaces 0,156Evt z6v9.7 i7tveco xeel
rof) 6 6TEVGM0`13

i2COCTE(RX 6150 ht zaActiof) zt)()G5p,OCTCC.

v 7-19tixAnce zdAtg, ;66zEQ infLuv4619-nv .c'eQrtalg,

7c7) rTh MtvoncbAng xo:Aoi*Evog, 015X eaerla atE6T71X6g

14996) Tee 6xvoo5para v4Etztotg

:talcum) 5vra'lovartvtavin c'evpxodopAjaaro pc60,6g xca

2665()C;e.

rairce

etarEtzt61tart TV 6TEVCOZV 6rtvcorarcp ZEQtficaoSv,roiSro

TECVVOSZIJCeg 5(10g inh.E(10V ragfilEv PCOPeC(Mtg Tip/ no-

607) eevezeterlds, r93 al zEtpICQQ93 IZ:VCC7Xg isrt Atp,vdOVZI,

rEexovg ivr6g, Etree isoijzEeasv aimoi5 99E9011,6)93

zn zapartxot igvac.
ICalzdAttg
rilg `kitAcgog laddag, a/rEQ ivr6g Eidu
www.dacoromanica.ro

49

rebv v @Epttozaatg m& v, iv r95 Eflago xarE6r46aro

ro'bg zEeci362,ovg OlVaVECOdlLEVOg EZaVrag. ZaTEe1vdEt611,611
QhrE6av yap zo1245 ZQ6VEQOVI 12/ Kotv'O

ZZITE11011,E1V0311 itatdow, 4vflt

at Marateiat xc'ev

rag haBotcoreag zcoplotg xpvov

v *E1 ZESO4112X6TEgl

iztltsb2sattgvov 61. ant-6 v oaevbg zeiv Z&VTC011 (7(91,46ZCOV. hr4iCe26021 al 3) eavavotrov 01561VEr,a6sv,

zQoEyEonyoOrt raw xcernmicov gvvota yiyovEv

airc55
Ot

areo rean, r yE olp,g71 0Epi.u)&Tot xaraalovrEg,

x15,1,ag zcopta, gzEteav rzt6raxt'pao3vrat aggv aircorg
515EAog g6E6aCet intEePEP7pC661, T Qytka rofno, TEG764(10Vg

zee/no:x(5,0'c yEyEvintivng vg aakrig`.01dog, 10EAoxax46ovc5tv ai5rtxa uiaaitorwro'CILEVOL Cog zoittoQxav

699t6t z62,tv ixovriv izva'yx8g garat. zpoolSoxla yap

ILTIZVVOILE'VTI TaitatZaVail 013X avizErac,

pivng 6(pElEt'ag E'Tterat,

cUl

ervagaLto-

noataorat r-ijg :0TEelt rafrca

6xv0Ecog "alv Italovoav ri3v2v.

Tafjra tazEnpayttivog '/ovo'roitervg
rag iv 11E2.ozovv09.7 zdAstg itzcavg ecrEtzedrovg ipva*CCVEV Etvat, Aoyto.o'cliEvog rt

(54 01 Tro2..bg TETetIPETCCL

206vog, Et ;car& itt6g InttaXoE-co, Tin) IsTataw filov iv

eca TO:AEI

ori.

IZEi, ailT013 zaTaZEITTCSXEL Tee zoll&

9;1)0414 TE rceijiTi geEt.taro X0C1 ipv2.axs4pta xarE-

orlioaro.

rotirro nro rpelro Para 'rag zoitqu'ocg

Ezavroc zE7V062XEV Etym. Tee iv 11E),ozovv469) zcopta, Ei

nu" rt

re, iv 19Ewtozaatg rtipcotta zaxovpyllobtEv.

awe raiira ttv TrI6E ZEXCLMI.E.

y'. 116Xtg
rig
eE6o.a2,tag, zhozAnttavonroltg
5volitc, Eaattmv ttiv T zaitatbv yeyEvrip,iwri, zpoE6vrog
To./3 xp1311021 0(4340321 oi 17CIZEGI5IPTCOV xarcavO.EE6a

zal olxnrepeov gpvtog yEyovvEa

paxprarov Atip,vn
ei rtg ant iv 7Etr6vcov rvyxo':vEt oi; 6a, 4) Kaoropta

1ZVOARELE ISTORIEI ROMAN1LOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

- 50
cbvtirat. xal 2180g ICCCTeC pidov rijg Utcvng rag Own
El g airriv Etdo6og cbr tijg Atiivrig
grEQ1131PA.nrat. Ida
iv G182/93 Aiatircat, 0'6 2TU011 ig xErcExatdExce ch*covaa
2r64Yag. iSeog TE zfl 117193 incevidrrpavinin22.6v

ihit6v

layif liwn xa2,vnt4avov,T93 cY2.8Gzogivip iratILEVOV.

clt 57) 6 PcaitatEbg oi5Tog Vin/ zhoxlvtavovxdAecog intspzea'Qov ETE zov ataTavei g E1)tq,050v iivra xal 7CE7T011-

0.6ta zoXls3 7r()6rEpov EZEO 4(4%2, x6Acv v Tfi v469)

elVQCOTrtil, Ma/taro, xaZ Z 67.10110,

"Lb Etx6g, ecTfIXE

iz(SlEt. int ttivrot 'Extvatov TE wet 071(30.)v Ica?, 41)q)6112.49v xat tellev ray 11r1 08660atag IT6AECOV na665v, iv
ctig iiinft7r(Hedg rg lent cai MniQ(Szollg 5VOlitt xal F611,9)(n
Teixa, TO'bG IVE(104310Vg cillaVEGIGtittErOg,. iv TO ampa-

Ast ix.parvaro, 2w62J5o T8 xaTazEzovrix4vag ga2Ce952

Tag TB laarabg 5v-tccg, El rtg 2woolot.
1-zEl ig 0E6cra2.1av ciTtypE19.a, TIQE 64, r95" X6y9
TE r 1:1/4:0og T1) ITifltov xal lInvEt,bv ZOTtrlaw &Opal.
(id fay it i1/4)ovg rof)/Trileov =99E9) vg3 staQo ThivEuSg,

loped:eruct 81 al5r95 zeptepEottivil zditg 1'7 ARtsaal tfig

00-tag ivrafpaa ointirt, oZarig, Toino

Tof) itaxperi,"
74(161/079 T atax6vntca. Tieerat, cn noratik 0i5T0g
ig 0.dita66av. Ei.3(poQdg TS 01511
tuna nQoo'nvcbg
16r/V

xcbQa xaezdyv xarroaaxci5v xal zoiltuotg {Sacco,

xacoQ1)

av, IMIZE(1 bylvad,acu, Cog fixt6ra Etxov

99oPot grreg Ot TOE 55X77ittiVOt 81.71VEX13 1Cal xaQa(Soxofrv-

reg 6E1 Tcr&G PaQP(iQovg iyxEIGEGOTa 6T11cv- hut ardapij

Tatinv XC39A1111 6205963Ita iv, gall
xocucqYvv6vrEg
6co0.46ovvca. iUt xat A4,66av xal Katawcav, zezovnx6rwv mptotv inrEArav .(6)2/ imutrwv, 5XE8611 Tt
TEla16TOVg 811103 tindliCaVE.

PaGGA.Eb4

'/ovdrtvtavg

Olzgxe TEixn I5XVQ4STO:Ta Z01/1264EVOg vvr Tim XfiQa1/

Eix3ahmov4c tvvOxteiEv. oi; zo2255

Th

&zo*Ev 3eri leapt

www.dacoromanica.ro

19

';ottriltax9z* 41.034riotooaqo cbarridnip .57069499 vvx)o

-ltd ?,33C 3404It 57;34l2aor, a? 391b. 2.
570651232.4331
haTZ 502f p 4C06,1132.43X 5049tt
14,21o4 5o? lo lagsri
41it41. X? 0.o1oyn2t '7xI401aaX9i 1043r104374;034 1234,340ga
4022CS196#40,- Solytt a? 52oz (Dag Sioapd2t nozoxpry? Fox
(i9 420 -aaixTrhia9

pp

vox 02.
0549.71 hyaogtooaxa a07da2.dpori 9 597,yrox 5o49071 -aodcb
aoid a? 5201 3941 41936Q .5242 Styoupdawarx qott *Q
aCtlp4

4790

etoicha,

,p412

?:ox 513

ri?

.12224ario4

320461?

631C(2/0 92,

2,2

42.9aoL50X232

59440/4 5q3y19;n1 5crxonlzez2nzrx ILO up liariadm 25z

o52daodcb 310,a22241 fix 1242 Tx 924;1,202. 1194.402L9X -0x7o91
5o43713o9lt1iog '499.2349,9naz?

lx?

?lox

a?rfO2C

52orez09,03p 9 Segyismd 502410

anni

'02209C:3343i9

17249.0666

632G4C.2.9

*v.

avoripag 4a0 5202. a? hya4931:orAT 5104177191X19232. 4? -92210X

dittpr poz3eftpdga lad (,to chyoz 406929a
anyff 'and" zIa2 auto., 56.2, Soppyyz ltyl.ecbuyou,! aoar!
'au/46636)k 5?

amodqg

a4 442, aopiza 44o9a.i 732q acoalt.eg-

32 V3X Soaco.00duv ;o2.9921ZN .43xlp..92

niodgg na4p1

509tt agls, rozkyfrnjodx ari 542 Soppyyz 523 '4229,ozwe

23xog pp aoz 'walt,e2C3432a?
ari 5kno 5/0, 5tut -962C
'40632 5ltoy3,072Coox2? qp Ebri.edox .40632.9(2. ipaatqL0 dprt
512 42 a,o41334 ;344,:ola? Stu 5l9ppy:04 1,c0ad12c? lcbri?
vgyxynx- '41y92 43 C25a329 32. v9.cl0mal ?nx 52n2 5?.015?
tecoap/mq Itariotthcb.0 5? 5omoa4 5o62.3 vox 5o94a
40437110123202Lp 542 54Z .a3aortit 5ozida- g 9 -602G

504,

..12229237194032eF

73412%. .279(1,0

9232,1310Z

lp

40

ad:to 572

anotiog
571 icapinxtt?

n1ief,94
02, 07.1.0,602L 73)7i
.59X02 632L4 532q*7272S? 44311 IYX,94

5704,37i 4,7,0)69
523 ektstt
32. Slaving,

7102404)er

1149.13702

l0 1o1d97t12? 1o2,36734 avrioxop

5t32c12drp Z092e

4479X:02

4:Yrakd
1,3423

Fax

9,06/2x6139o4371 qg Spa.

roaaotpliehozflip 402 aao.expap 2Z 1a2419/c4i

57.0(1,70 5943 32 aoy91 liyodix? vox 139?d1oc6? vox
www.dacoromanica.ro

52

7r4E1501)61. net vav1ia2,ovrat * * * ivrbg xaaupyttivriv

xaAoi3 61, IlaitkOnv. iv pE'vrot, eiVodov etamtzieittart

Ti) zaAadyv 2tarcelaPdinEg or, iZtX65(110t, ratrv m Zip"
iixarlimo01 ovge15arrEg *dlao'dav, zdatv ivrafpaa icTfe,parco, 412, zo'cAcct,
v 17ortdatav, rcerim ThKaoavdQtav
voltgovatv. am (Th 'rag ivrai30.a oixo5o,alag ze6vog
atEV,aEtes zcidag 656m 67) Oinrytx6v rt g*vog o/5 zoLls5
21p5TEQOV 2C0Cra#IovrEg Tic ixEtirv zweta, CZUMEe TI, 810ZEtQgOVVEg or6v TI, zo'CQ.8(ly02/1 r6
t.13143alaa Tofiro leat

miAtv ifrpoPot, italov, Iscce7rEQ it ob yEyva6tv ilv.g()CO201 0/5 'CELX0110C2646allTEg zo5vtorE.

ecUee xat "C0i3r0

'1-0VO.T1.240eV95 Pa6t1EI ylyovE 7CQ69)0Catg 11(IIET4V TE XOCI;

mIt6 yecQ tvluzlzrovat

..xa2.Etotg ciVrttOVV Z0/.0130V0g Li ZI)V al5VO'D ffQ13210/AVI

itEyaAoTeoaihniv ivaEtta1i9.at.

rcbv tWIPEP71X6TCOV 1c zovnedrara :rag iztinvoiivatg

liyaaoEQytatg E150-bg ittraPlfkgETCCI, gg T13217271 011.1EIVCO. Xed,

11042,41712g ectiaEt Irdlcv TE tim XQoPE(32,72Itivnv zflg rbeag

lardng wet t XCGTee 1I)21 E1,Vod0v 8tot1tzt6tta Tag iztPOVAE15EW 10'1lOVGGV allt9C621 TEc vavuxyG5vt6rov atE-

irQdtaTo atarxwbg EIT,Vat. tci3rc

v Oiiv v zetE6tv

treres5 Tatg izt MaxEdovlav atairminrat.

'Pet di rtg zoTatzbg soe0-6a,lovAvrig oz5 zoA2s5 IhroOev,
(P. *tog vop,oc ;3g 8,h, zr.3-(10CV (i7CC4h411 TE xal yEcban ZEetE(51-

x(5/2Evog reeg 14302a9 Elg ,aca,a66a11 rv1XE(21) noutrat.

IrpoesnvigiTh 1) groratt6g titt, yainvbv T.C 435cop xatzeup.ov, yfl z.aatiabl, c'epdpara zonal, ilog EZVOILOV.
Viva 61.7 hEt, Papfleocg
Tat'rrid taw EZaactlovtag

ltav Eidpoclog ()Loa iryzavEv,obm syea6pcov v 6t2tztotg wida(grcxoltra &Om 62,2,o 'VG 4/4LO: hov6a. 8t 67) 1,

Padaeiv Zae TE rag TO/3 Trixtov zotallof) ixpolerg xat

rfig.O.altking 4t6va Tpotkotov 93xo6opfavro izvecSraToy, xatvovol46ag andg, 45zE9 ;19mtliatov izcov6ga6rat.
www.dacoromanica.ro

- 53 a' "06a n xa?,

Tria8 Tfi vg Ei5965zng ZEZOe'll'Cat tlotQu Ebrav rgtov. ma El tall naQ'

xvpo51.tara

49201,461TC011 Tt61 pocxpv TE 9712C711111101.1.X0C) lroAtTEtav

QC& 401161, rv xocTaloyov inotolip,E*a Tall TOE 97Q0VQtC01/1 EZE9 10V6TMOCV93 13a6tXEC E1'Qyoc6Tat,

2.4yog c'etta(MVQ0g avat,

Ev

(57) gitEA-

3 old'Tt 14vavitdyog TE

Tc.bv 4ycov T93 (191,01.1,95 MOtEll Etvat xal latesTog 52,c3g.

vfm n TE yet() iSting o taxQv zov r vyrivEc oi;6a
xa?, zapnibpaEtg &yew oi,
taE'll iltLXCOQI4011TEg ;Hay
alla(KOZOL) 924E 61) llEalltEV6C4LE1104 Tv c'o1,40.Ecav ixo-

yvov olgrav, ecnaptattn640.a itnentttq xv4681 Ta 4324ved)ItaTa, 36a irSii c'epTi. Tag xoSeag Tag pot gvayxog 8E571Acoltivag zEirotnuct 'Iov6Ttvuxvbg 13a6t2.et5g, 3) Td: noro.
rrixTa 19vga1cov avavEatittEvog, 3) via TE1471 11TL1E2C116-

#Evog. oihnv xdpov c5g iv xerraAdy93 izgewEVEzavva,

Cog pi) TM/ votto'xcov 1=1(44 6xlog Ttg intylvnTat T95
,6y9.7 nokg.

Baxovarrl.

otvotrQta jab/ ail/ via

".42.,t6TQog.

nebg

IlaTana.

(3aatAitng
1.HThE4cp <vig> yErivvra

Tztdogivret.

rah'

Bcrocovasa.

MapTtg..
El(nivn:

Bovaztav6(ig.
'Ent6TEptia.
ExtultvtTrig.

EzEeiTtov.
oto5v.

ETE(pav. tax6v.

ITQicYriv.

"AQyog.

Tvvatxoptzlig.
Acifialog.

*ttovAa.
zlvppaxtv.
Eytog Eatavg.
EVO g.

'Ext'AEOV.

Ilt6xtvat.
zlE4eaxog.

www.dacoromanica.ro

- 54 ticagfitv.

Okua.
;Iittivreta.
Hapirtov.

7-16ovt'a.

Ttrtva.
Kt&wig.

'Ev

062efiovla..
07p5avpg.

VOVZO Tee68.

icier

Ilaettg.

To.t) leytov Lrapirtvau,,.

VAPog.
Ktervtv.

laapguni.

Ma9xtavci.

"Agtg.

"Aityog.

1142,E02r.

K4n..
Ilaxat')E.
ExvaQicov 2r6A9.

naAati,

,uh, Tqotrqta

B9613az4.

21vevs68-71

'112-relQcp

KEtILSVOg.

QOZ rapog.

2vrizaypctt.

E5vc6xn.
Xey.ateat.
`HAiya.

714',0-vea.

`00vota.

B9ipera.

"Adavov.

Bofmog.

'EvathIsta.
41,6vvo.og.

Toi.) IlrcozElov.
Tvexav6g.

Ktiz4a.
.T/othPaAog.
.1-143eatov.

At6vota.
KAni.tEllTtav.

KtXtxae.

201vdS

"Iveve619.77

ree66-

Mollottapa.
Kgot tva.
reln36tog.
17gexog.

Mappdpara.
.17Erpcovtav.

Kapittva.
Toi)
EaPivov.
Kai iv gpeovp4p ICAan XG11www.dacoromanica.ro

55

Meertog.

KetXaevog.

fintov.

Moveutov.

"Oval.og.

tebtPlitt.Pc4

Kal Ica) 'Ioverunavoz62,Ecog

deuivton.
Ocouxilg. pQOt- Weill a.

na dt5o rofi tiylov 40- Ugacet.

vrov.

NOLsotost.

Zippirtov.
17poiniataov.

'AQytxtaveru.

"HacovEg.

Bo'Lgtvog.

Kodr EA,

Ka66contig.

Bov21.13dg.

HaOtont.
reintavoy.
Hoodava.

1761.vpog.

Tpva.
//o6Ecdo5v.
Ko2,49(pcovia.

'En MaxeJoviag
Kvatda.
Ko2,06)va.
Baeschza 'Aptivrov.
MEAllga.
17a6Mg.
Ac5v.

Ktieeov.
rovQaa6c5v.
KovturQxtomos.

Acitv-04ecov.
govp0ocOnv.
Bd flag.

KQvveava.
IlLtExov.
AdYng.

BoAPCg.

Ii9aTat.

B(nytNg.

Oa Gzca.
112,and tam!.

'Ozvecg.

InEvov.
Ktuvog.

TyEc'e.

01Qpa.

"annoy.

Boya.

Xdpadeog.
Kerstuozzg.

NEc'aroXeg.

Agtvacd.

www.dacoromanica.ro

56

080.- ITEretNv
amaiag wn5Q1a TcuE Einvravii,

24vEvE051971 xeci 7i

Movlarc.5.

211x0ivAdoWovog.

&Mg.
Kr-ccepog.

rEporttxii.

Kartcwnx6g.

17413vAct.

KEextviov.

KarrapgrEQos...

Extd9Eag.

AcOcevog.

Opo'cxEllav,

163130tvog.

zheaaviag aA 71E-

ripparta.
Bocrovtav.

nolytat Tee68.

u2n6ra.

Acefig(nov.

4ovo3ovlcavoC.
Eoljptxov.

Kdovtgov.
TaPE6r6v.
Kao'TiAltov.

KattvEg.
Tovrrtavo'c.
BaU,E6coev,
MI/Um

1,1xQiva.
Tepteig.
49011110g.
Bovecoplag.

KareglarEg.
Ka67.5Ella.

Mavtava.
AvevE61971

uroYe.

lipp6xo-ljnEQa.

Man-4g.

KEdiava.
Tztol'ari.

Zlaecic'ezapot.

0136tavo.

Ki6ovva.

BE6tava.

BEtvtai'.

Macixag.,

AdOcepog.

Atesrri.

Ka6rELlofiel.ra0a.

ICE,13.totavet.
Zvo'ficiEg

'EdEiVca.

zIlvtov.

Tivocva.
www.dacoromanica.ro

57

viov Ica)/ Ba2.13a1. &ye

"Epao'rog.

Ka6rEldiva.
KanpaApa.

Tecde

via5,912

Bvpda.

E4ETOg.

irap463.
KlE613.1621Z tr.

Kovi,v6.
1344ava.

zloviava.
Totietzla.

Bwatava.

Mia OM.

746,ce.

ITarlaPt6g.

131,EV3.

KoZvab.

.4fiov4a.

13tvEog.

Kvivrov.
BEep,qtov.
Kare6Etta.
'Poroim.

Teto'ztava.
Ilaevoi3ora.
Bino5.
ITE1JEX69ree.

MOGQ1C62At0124.

z 1 avsa Oat.

Iletp,ovtav.
Haitatvog.

'Et 7r6Atv

Bovyciealia.

Exot'nuov.

.13Z.4".ag.

ETVEg.

BeEyEdc'e0a.

Maexezerea.
Beinapov.
Topavtavee.
ITeo-kg.
Ilecorlava.

B6egeEya.
TOVQ ()ji g.

:a5
.9-77 di
Ivivi
EalEpelEg.

Maxxovvtavci..

ExonivT:ava.

z 1 ovetEg.

BovrEptEg.

'Ev

via ply-

211 Rageitcp zbe,

www.dacoromanica.ro

58 Tpzopov.

Bap ceptEg.

EovoCPa6Tag..
XEpda156zEpa.
BA.Ootg.
ZEcarovoleg.

;1pPaTtag.

Koty4cr06ov9a.
TracplEg.
'IraPEpt'Eg.

'Ev xclwit Exacrorrv

&ru.g

"ii2cepov.

Bantvta.

Manuc.

BvEg.

Aovxovvcjana.
BXav6ov.

ttpriedg.
Tov6ovdEdag,
EisovvEg.

Batjrug.

`Eli) maw

EXEVTOVatEg.

Raiti3Evrice.

Expeg.
Tovyoveacg.

OapvopEg.

ErpavP6va.

BEtIciaTEg.

Zrpap,Eintag.
zkyvtog.

vilAdoevEg.

'hadE(36.,

EpparEg.

c}77(6

.13ceparri6rEg.

p6Eva.
BOQXEd0V.

natv

viov jab/ ExanA4u5. 'E"Pta.

Bspzd toy.
civev8619-il

EaptveptfiEg.

Tildava.

rEptuig.
Kavdapg..

Kdvd clap.

ToUtrEpg.
Ext4Epag.
Tcytvoxduillov.

'41p64a.

L'oveyontev6E.

rPdcP998S.

17716

ni3Atv naiad'

BocatilEa.

Kacidacov.
TpxEg.
111,6rEg.

www.dacoromanica.ro

...vla sublit.-

-_ 59
4cr66pavE9.

Tortteg.

BpcKt6ra.

KwJag.

`026doecg.
Kowata.

nEettEvakag.
ErivEg.

r9ecyclnov.

Alo'cacta.

04fietava.
No'vero,

416TpEl3a.
11QE4ovpleg.

To7.5ppocov,
Aat'rcOVEgs

Kov,uot56E13cc.

zlovltam.

zlEvpag.
Aort02,o.

ME8lava.

'PEz6pdellEqs

Ttot5pecovat
KuovE12.tov.

Aoyza.
Exoi5itifroo.

Belzczeo.

)1vEvecba1i

TovXx6i3ovpyo.

"EpzovAce.

Mov4tavadorEllov,
BoijeawrEg.

Aoyyitrva.
Aovzoepocvtva,.

Ko9.1g.

z/cceddzapa.
Bovpadfuva.

MclUpexce.

r9tpudzava.

zopEQa.
XE65(Azapa.

TQabcog.

4Qa1tutpxa..

'Ev xcbeg epEptatavtalqe

'Ev zu5Qg ihevevcalcp,
BOrrovpa.
viov "Lb/ rt,uct19oxilb,u,
Zoi513apag.
Tde
0vavEcth7ivra
Acctorcovtava.
IsT9672,Eg.

zlltiterag.
1791,p,tava.
OQEQQapta.

figtvEg.
Ezovitx6i3ovQyo.
BtvattiloAa.

BaloIa.

TdzE9a.
www.dacoromanica.ro

60

.i1Qya216:1141.

TQcestava.

KaarE4A6vo0o.

116rEg.

cot9Evriava.

"Ap,ovlo.

'Pcotabliava.

L'Alorn.

EEzrE'xa6ag.

Twaxto,lov.

20yivrapEg.

MEQCC I GO.

MEptoz6vr4e.
r4L13e9o.
KlE'p,a6Eg.

TQE58Tsultovg.
BQaeola.

TOVQpeficeg.

McSrpE6Eg.

rellio.

Btxo'cvol3o.

XClafiQo.

Kovaertava.

ncrthvaro.

'/ovluif3a2,1,at.
176v4ag.

MovrYxaciaETivdag.
EXCTInceea.

'04tov0.
KL2TIZEVE.

El.

013T03

thv di'lizadav iv fLE66yEGOV 'Iov6v,vt.avg

13a60,69 v 71,Avv,org irEt,v,'6aro. TQ6Z0V n irrtva xat

,i7r6va zoragof)16reov, vxa1 4avot513cov 43vop,cigov6tv, 413ptaert TE xal g9vAcorrriQeotg 6zwerccoreciv ixQa-

vtvaro,
672).0560. Ot rPcogatcov Z nedoctin, winoxpropEg Tag kixEtva shxlittivotg Paptidpotg il)v TOO
zlavovfitov at0a6tv etvasrillortEg XV(1611,a61: TE xaTilai3ov .catrov d7) Toi) Zorcepoi) Tip dcx.rv t1511,7rocdav,

(VIv dEttiTe 'NO zoratioi3 0/101l, eddlic xal

Maxi)

gal .ftliTEQ0e nolt6paro'c TE xal, Tecrikn,a TOE dEctuip,Evoi,..

To:fine al Te: azvQ6/./..a1ce itupycidavro 075X (1,11421avce 2r90G-

Elaztv, EL' rig 2VOGiOG) 4,12.2 36ov 62) to) 42)50" v '4771,tov
www.dacoromanica.ro

61

TO11 ZOT04/00 1)052/Cl AElEE1002

mtxoluezetv .rarg

Paefl&Qotg Matti) gyvco6vo.

Z02,2.a TC152,
pcfrcov arrotg expi2,Ec eurexixptrd
gr6pyov
ttovoz697t re, Cog T Elx6g, izEXOCAEEZO, liV43(M7rOt TE 621701,
X011,16f)
cel'irorg ric1Qvvro. xcel Tofizo DrivcxchTE &nexpn

VaV Pa9PQCOV clEcTe66E6a.ca 7ivn, 6.56TE at) &multi-

E6*ca ri711 ig Tcoluxtovg

Ytv. WIT (Y ZGTEQ02/
6tpar95 ilEyo'cAo 16PEPAnx6g, tc TE 6iveo5gator
z6v5o omevt ig gdonFog xix*Et2,E, ;Cal rrIVTCOILO:10311 intav-

rugovr6g ot 0.6(1Evg 12,111,6ccro rip zo2)v. 411: '10116.rbvtavg fla6tilsbg dcvpxo(Yopr/6ctr TE Tel za,avpvieva,
6671 (prep rer

rEIc

v, da2,7
Toi3 6xvpo5ttarog T
zocerqubrarov taZt6ta, 'cocl vnlEt6ra
iZETEXv4accroxcetvovpy46ceg cein6g. ratrg TE zavrzamv &vE6(.56ccro

CoroAcolvEco;4i rr)v &699caEtavl`Pcoptaicov pzt. &zee.

Ezoance vrtva 2,87Inrat tplizov, iyeo (10,666).

KrEt6t ph, (5pIcou raw v Karag zorce,u6g "Mreog,
de. ravfiv INAAot, kuxeclobvxm xo5potv n zeptfl&LIEt
zo2,2,4v,u tv rof,
zlEE6rov zavradig g(nittov, ivt(qr.)

ficepfl&Qovg olx4roeag gxov6(xv, 017,9c65(171 rl

um:

aecarav hovrag xoa, CevEzeturrov rag IblAcug eevOwSzotg.

ZI(xxlag n Cog etyxoro'crco yEvttEvog, ivutf)*a (Istoeqcov
TatvErat nperov rolig TE 13aEP&Qovg,
al) crinoi)
ix' ieet6rEQ:ec gzovat, nv vErPcottatcov yip) iv dEtt' ol)6(xv.
ebb ar) Torri6lav xceloZ6t Tontatot
roc6rri zlaxacv.

61:x yap j5012 Tr' Aartvcov xcdarca 99covri. zatv oi5v

zap& Tiv ixEivr; ear4v, 15vopcx Zyri66vov, iv rotg Eve'
zedvocg i(YEttlavro grpc5rnv. Tatirnv

fleCOCTOt zp(rt-

62Prog rat) 7p6vov ilvrEg, gg m r Mapog za,01,67PrEgEip01.5g, gpmzov vaQtbzcov zavrztuit zarE6tOcevro. rQ6-

zp n

ar93 xtxt zdv

kvecotarCOV XOCTE6V4scan ra ziter,6za. 13a6cdtEiig 61 lovartvtavbg vavEcowww.dacoromanica.ro

62

thillEVOg gtjpzoceiav xcet TEtXtliaTL 6rVQCOTtict932t8Q0C01,62/1 -

262,11, gEqtepavii TE X0C1 2.670V zoLtoi) titan/ ZEZ0t11XE2,

-Oti50.11.

9Q01.5(114V TE 6210 etaTE96vreg lxV(1162, dC1116T7p3E

1402/5 2C62ECOg Z77062/07) 6XT6 1.142.1,6Ta 6711LEtOtg daX0711

iSZEQVxraflov 2,6y93 r55 eix6rt 2CCCAO'D6t11. iiVeZQ0*Eli n

arm, 7c6tgi3v 171,0XOCea T .131,11414Xt0111 '42)ZEQ 6 piedazbg
O'EtIEUCOV

ancolc52,Et rebv 101T031, zo,1,255 IrQ6-

TE(10V) eLVOGX0d011.47604LEVOg t.ttzao'oev eurEVEtte vgav.

'Ex

Btticvaxtov 7Woreovrt, 6xVQ61.10Cra TEta ;rein

'CO T01) 11/5TQOV ?NW tVilfket'VEt Ervoct, Iltyxot5g TE

TE olxasottta

KotSzovg wet Noflg. org a?) ICQ6TEQ021

xc r VOILa 17r1 Z13(170V Evg

vtavg flaGGXE'grc TE otxta

Etro. tiAAec vim lovarc414u:era gg TE 7042-

4og xal It080.og iv ratirotg d7'7 'ras zavt'otg .devEvE7xeov

Elx&rog ivttiya, ntSlEcov ainotg titto5para ant irz
etintzE'eag illrEe() SO
1CLYTOCVTGX(711) 121 t
zgaetxE. NoflOv
Ir150,og ix macaw) eurvalrigivog i6nixEt, 6votua AXE-

Qar virs oC zo'clat livapcorot 4E619ara ixcD,ovv. 84)

ig CpQ0'41/..01, ttiya TE xal dtaTE(;)62/TCOg ixvOrarov

o xa0.'

,kzeig (30:61,10:1g pETEGrriderro.

(p901.5Qta KcerrapaN 'VE xcIEttdmig

tier& Nothig trt

;cal. A:44w wet

Mara xat:Z4vng xal Z/OVICEZOTOV.

n "et tivrt-

zg(iag ii27ElQo tella TE 002,22e Cp()015QICC IX *Eta' ucov [net

'vina] To" itiZTCOV 186tttaro.

ttettbd

KaTaY6TPOEg

WV6110C6Ta) TOZTCOFCCADV atiroxprCroEog.Tparavoi) gQyov,

-Rat 2T02,1424011 199Et'W ncolcady, ZvEg 5210110:. 016ZE9

4113tIOCTLY nqn,ficeleov lxvOraroc grQ0162ovg ervat

rrig zo2,tutag cevavraycove6tovg zenokrat. roinov n

TO) Zo'cveg

xo.1.155

9voi5Etov ttgv gart,17rrEg

vottaO cg norattbg ix9o4v ztvce ivraiPaa

rat5rn TE 7tEetZ02.652/ 61tynv 'civet zijg c'exrilg ttorRav, gm,
45'tvgyozt alpatg ig Oofiv
oixErov, xal
icevreni
www.dacoromanica.ro

E9

guns

.2;o2.aart)7t

19

,Typ 936.042?
.52go9etexut3 ao22 ?k (4.9 731041 53249Lf
31 9 Sooolt kg4,1pc? ?7,30 aqaarzebotip
419ao4l6gz gopz(p)
4062Dim401 qtr? ItgDcpy oc
ampliad, ampaxoup 59447332o61 5l.t9igo4ao 32 av
?DX 5o1atz2.Ppag ()gun izitaozxaxdp '733* 1.972,0, X,1.0
5o24zu)xp 9524 t ;agrian] '113 ?TT? .(671)32.02G 0561.91.
1731-(34 4(11:0 4924,1 669,c6a ;79 Stqaouo '43Z92
701(.1471 x(,-to

'50.2v1192.rpci

40J3C 5120)0412?

5o.p

Spalodpise 32

734131C/ZF

5noapflawf

lpx

471;ogr,to 501222c7i? 473 5? 5c,Lai

72.497 Sonc2
4Q,o alitz amaackgg

051(,L20

40

a wto 41 4? ligaoup

ozoEtic? 4112,5-tai oil?

1/42../oeytt
tp
9
9
vox
592.4;ou 5cp4ottgit
5o0cogfrryo2w
590414,x9;orbn)
acollyzin? aoz nOttc)2 -cozAnac6 c,Lo /02437i 572 q2. 70T
402C 4340tt,34 57,0/142 394,,9441 570);07103c14 pry? FM 41,1,2
4;o6acbp4 2 92 50a291a 519447112c? 4063290, 173X 9 6oft9OZ
5)399,36612r.? '40y33.013X W773119023iL 594mxidi 1 329. VOX
xna9.oacb o5tg noz ao/i7ozou
63.23x! Fox 42021;113 -03e
4,0603g 4311 4739m194W2t? l 4? 4 5;oeipa2ti3 '66,34

5314pir

92,g

alciapc

6;tt 4/,,c1 472t:M.66,g 702;O1i9f

qincoc6

,Ty?

lu? 5yx;op

192L3

5co119,4coli9 051 ove),? .t.cetkyx?

4034)113V 79(L0yvx

v.eana4? 51)31triO4itt (99a7,4 5aoyzq 02

actucloy 9 SQ/boloac 44 4021 5li2. 57oar,ic63,t 7.0121/,1 403)=363

31 pm acargrile [v.01,a24?] '4034,37113Z ao2.5-toz (ty xixg42
up. 4023102C t9a0;,o7crt:oi9 17041,93513a0X7)1371 4qz awl

4ori969 Inx

42

4;agd02& 734?42gyzax. 4574(14o 6032L0 4;2

aorilayx pox 01 ggq.0,4?

.4gioX242x,im

oxbriN 47i
31 4040671

.4qo

xr/Oodc6 2024;02 pip

Fox 7tc,to L1X
22.69,,41 aminia;o0
403140loc.91.2c?
i.03,34,6 .141,441 5(gyip;od 5q41412,9aoz9
a3=2, /19/ 402 (2,01173102L 12t3 ;'olay ;6,4 31 '120Z vibpip -13c?
5C27C/3 5434glip,ocoganalo Voriogoxio 44 axrigrpcbo? -arm
(pup. 12c? 2oag.13r3* 5o2.42 a922
Sio/6 091;o91934:9 aoz
www.dacoromanica.ro
2310Xt4402C3Z;017M ),az

64

eEoao5eav XCICA0`661.115 EVE lLozEttavov Tag ixetivn gapPpotg, grpocr*setv ot g7LLILEAEI6altt 0158CCII/T) 9.1Er0 T

vov &tub' ra ten&

176vrtiv elvpc5para 91zodott46aTo

xcetvovprifeiceg cc-irrg, EZEp XcelEtrat MOCQE130159),OV TE net

LOVeltaVOC, rAppra Te xal Ttpiva, xat eeoduvotizoAtg

Te xat ITatP(Apyov xect!ilAocavetiot5eyov.

'Hy az rt zoAlxvtov

gXEtttevov; Mxv4vop4, ot-

XEQ I3Atya litTa 6a0.0 yeyov6ra b. pcartAei)g benvo5e0Too's.

xai, !LET' liCall0 Boveyovq3o9e xcei, AcesocPovoio, xoci
doprtxerv iztxalot5ttEvov cppotjptov, Cize() T.93 zp67,9) ittriplov EyelnitLE'110115 ig 6205pcotta vbv lxV(36tat021 leaTEar4aaro. xa?, zi'vyov Zine, 'IoveSatog xalootjteevov, 941015Qt0V atEGXEvo'aro XEXCCALGTEWLE'VOV XOCAErCO'at <re) WA

ervat. zal Z (WI BOV92/0VOUrOV Wvoga6ttivov, 4)771.1,6011

'LE wai, zavrobroco'tv c'eobsvrov r Z96rEpa 151),
zed,
zOpov gZE,9011 7rE9t136,4) iretzedecTo'vi9), 57/ZE(1 ixtxcoloi36t.

Bitti3eg. ;cal r Kpto-zag gewza xarazEzovnxbg -(95 lelpset,

raj xpdvov, irt teivTat xca. Aoyytvtva

flovrE64tov
dcaTepdvrcog itaeGtov. iv d Bovcovelt
laettlaTo,
'Le

1COA No1393 xpotiaxedivag atE9911'17X6TCCg OIVEVECSGaTO.

xalTattaptag z6,1,ecog 36a zarcorezzo52cEt, 43(Pace

we' no12.&cTh ibtla 2caTex T xpeta tvvor6ov

Opaxice:
ZEetrTi11/

xwitari 62Tra t ttiya itfipev, dvvis5rEtaz

&opelssttEvog, 57rcog ail pi tag zo2eletotg 3) To- iineecfcyav

geaxer, 3) T93 ttirp9) EiJiToace Ern, 1681re() tLAEt MCOX0C-

riava p.evnt$Q7ov gva zara ttziag T 7406TE9a. Contr

cppol;ptov Tavfiv TEAECSTE901/ ZaTEIIT460:VO. t de ye MAgob' zcSeav neptfiekripivov zo;./1,4v, ig 62,tyov vvaya-

y6v Gbv rc5 ecovaLer lielicexou EtVat TOEg zOlEttlatg E1976ctro. zal zo,t2,azfj
zpyov gva ;ear& Itvag i6rdiroc

Lebv xai at& Tobro ekarag*vrirov rag izto136tv 5vTa

TpotS9tov ixvecrarov ZCZVE6r4GUVO.

eYii zEet 'LE Tel-

www.dacoromanica.ro

65

xsoav we?. llotrEatll ZEZ0177XE. xal, tam ;cal 43xvpd.wara

Ks13Q93 v xavazszowrixdra *avp,a6lcos Cog imiiv BITQavari

v40.636s TpotSpteiv TE o apdrEpov
esdny,totjprIxs, xa
tcyxco.ra i'vseov v zoveo,
vof)

0t5 67) z/59yog Erg r z(hfirspa C3v EG6T7Pat imvog, ivotux

'Ovos. ALIEtZTO n pdva 7r62scos ido'cym er zo12,93 ibroO.sv- 2/7570.56zeg 6VOtidgETO

Tots am.) Argvotg 7n5Atg.
z tav zalaan, iivota xovaa, va
ca xQatviiv
rpvi

rebs 'Iovo'vtvtavofi Pamlims ysysvrips'vn,

tI

xai, ver ZEZ0V-

iztEocCog z2.4,ast.

61L19)

fara zof) v 164017 iptltavos izriv4aCOGE, xal Ba-

grt trivTOG xat BaAspcd:vav, gpvtta zpdrepov aficqv gzov6av,

etcf:va za.tv Z zaAatof) XEttLE'VIIV 4VEVT'5EV.

ivstzto'avo.

.170s izt votirots

xal zcopecov
zapec ro prorapoi') xstitivom vim 8260-7/v, &Ala ;car& 2n9i, &zo,a.Ev iivrOv

izs1ellavo, zsesoviuivcov ix rat)

6,uaat

nitstovov, vstzt-

airr zEptflifikrixsv c'epo'czots vt6e. Kcivea Mp-

rtsv al Znzvovxdprov xal '16x6s tee zovta iztxaAstiat

vai3va.

zapee 6 raj zorctiumf, ri)v 6zariv cppoiSEtov ga-

Aat6v, Olivvcov iivotka, iztizzAstas igloo's to': TE 61,1.a xa?,

v95. zspt#61.9.7 zol)ffig. govt di rts zavos o/5 0145
67r04EV rozrov at) roi) 0i5vvcov cppovpeov, gvaa
xv-

9o5yara iltjo "krQov zovatu,of)

ixcirspa v, iv Pv

7).2.votots .17alarto4ov 8voga, vI 0.rspa

Evx43tda.
TOCI-Yra xa
n7pva r93 zp6v9) etvccvscocioigsvos'Iov6vtvtavs Pa6cAsbs veo- v zoctjrn PapPipcov zg iztelpottg (kmzairt6Ev, gZXEVIJC VE Tpo-69tov 9xodog/46azo, zalaaw
6zsp Oijrcos dyvella6rat.
vdr CTh vev 'IAAvotxtbv 6(dcov Teotjetov itvomodoplaavo, Aam-daelag

ivqtal xca; :,-Heyov gvci i6rci5ra ti6vOv, AovxspvaptaPotjpyov zecAotipEyov, is Tpoi;etov i4t,oaZarov gErE6r4IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

66

6-arp. tamILIEV 'Iov6rtvtavbg gcc6c16.5, iv 1141)(nd;

accorizeaxTra. of) y4vat cTh uttg axodoptcag is,r)v zo5vocv
krEtxt6ccro, rectrnv, clUic xat 6TQaTI,COTC7911 rivovph

Toig 6xvQ6y,aat ati6tv ittcoXoycoro'crug zalaqt4164Evo6

Tees TC7). V Pa43(4CO21 ktflovlitig c'czezpoiS6ccro.

r.

Ow 011")/) 'DAN:m.6v xvQcSitceroc zap& zoiratibv

'70tpov "Tatirla

iXEt.

in1.0ecizng

vt3v taw/. iiptv

Zattni 1viXE1:2,11 eoCri)21 'IovortvtavO

13aatlEt Etpya6-iat.
ycie poi. ems) rOzov gdOtEV.E1-24(t
ibLaGaV ZQ6TEQ02) 7LE9t.nrio'attiv9.1 nv VOC23Tri 7'rcva arca
ic'c 41311.0eTal BGCC

) vtv

xcel.Tee XaTeeT7).1)111156yacavocin95 7LE7TaylLEVOC,

7C9Co'rov ttiv olpv hvi Mvdoiig ivaivdE ronav, .13{56zEp

olyzEttzovg

grotnrai .1saloOdtv brEl seal V5(:1Ce21

WAvoiorg Opoeov hovGc.. ..taree zerv z(bEgov wi5v,
4ovxE9vapicePapyov xecla36t, ZEItO1SQ1.62ttt T 99Q09tov
(Di

clixoaotn/docTo7ovottvtocvg fice6t1E159,XOGI.V0VMetag atinig.

ilLAE1/14 Ti Tee ILEX61MXtira v KVVT0641.1.01) aVEVEChGCCVO.
xcel p.Era TO73TO zltv idElpArro o-e) ZQTEQ02, OZ1a211. 4/i--

ZEQ (StIcovigicog r Pa6cle6c eEodcop6zoilcv izcov6p,adEv. grt

ItiV.rot rppovQlcov 'mi.) TE 7CeTQCO' V xceilovpivov net 717461
Tee zEzovOliza
rtvi 6GEGC50aTO oixodow'sr, X0e1 'rag

MatEvrtov 7Hpyov ivrialocsv,

aimoi) zeoo.dav Pro.

xca r Kvvrdiv idEttlaTo 99(113/5pcov oi) x96-rEQov

8 di) TEa6gtte-16zag ztpcoldc 16vots. OZZEE0 Xceravnx(ri) iv Tri civrorleag T'prE1Q9.7 Kcovaravrtv6g ZOVE tPo.)11,at'cov 13a601,Ebg CpeOJQLOV 01')X ionytElvtivcog

ro, zlTvlv 6vol.toc, oinc tilupoQov VEVO(.itXtilg Eivca

cpv2466860.ac Todrrn Tin) zorap,bv ixaviQco*Ev. 8 67) zpor,6vrogx0f3zQvov ficfceflaQot lay etcp(x1140VOI r zoTobrav,
7ovartvcavg di olv9moaoia4(504TO PaGLAE'ilg ix. #EyEllioiv
altEvog. fiztied TQa6gccetaxav
TE r
vav,
'dim() xaXofmn, KavdtdcoCva, xvcOitplittivbv neg
www.dacoromanica.ro

67

abraw zaetttcov ro12.93 Z(ATE90211 iXtitEldagieo

Icar 16yoy zirig xeetag. gozt cg zeta itflg 6xyQc61.cara
1rCCOLic rv TO13 7errQov itrvcc, Emtrovzi3eyog re Zal L10,
Q661-0,1,0g ;sal Evxtdfice. cfm
ix6roy z ZEZ0Va6ZO:

oint zni.tanttiv. cog 6 Poztlebg iznvoSeaToo'e. zat KotSNovQtg di, 5zee larva rfig zzfig gXVOG43E01 i2T1,11,0,Etall

riv bp,olav zEzoenzat. zed. Illtiattg iv 6zev93 xeettevov

ILETOV TE 3COCTEGrOccro zal euxpee6vrcog eZetizepov,
tenctoza
zee a zoce riv eacrl)v Tab' groratta 5y. at)
dtnveXIX' Teatietov 'Want XiXtVOVQr46013 iddittaVOI
dlta.CC110-llOVVEg EX1.0071110?, PC,90cepoi ivraf.,#ce lye-

deetlovrig re XEXQVIktiglICOg &et zobg vride idvrag &Paz&

inotovv zee izetvid xcoeta. zed, cpeotptop

r Tatzecov
szocTott46ocro, ci airroi) iv c}(1145TE(4 zettavov ievtioc.
v ;tat Mtvotg zc? clxve6gotra izt re rfig
Oarco
zortesi.of)1VTQov ga)Ce xat zocrrng7ri.r5tov.
v27z7.50.ag.
z6 2.00r62, padtoi*oct bbacc
CFQ04/.01/ zeerrov Kvef,Adlov litov izorupxv rtv, az., Tee zEnornz6roc T93

zedvso vOzodowrjarro oins zviekrigivcog IovoztvtavOg

ficzo.oteg. iziXELVd TE Ctin01) ;Iv tz,b, iz aplacoi3 eatpoyoc,

abAtitzeiv 5voga, kePciecov ZzateAriv0v vxe6Vov

Frixog izetvri zg ivideag 7r.F..zotnxiizeoy, duxzetAv TE
g13T(41. izt gazed-m.1'ov iolnwircov, kritt62, re zayzzact

yirove, zc oi5612, airroi3 art Id' z 5vogoc, LI,AEMTO

'51ov rotyvy
*EILE2.1C01, detp,ttevog, iii.a4seoc rrig rein/
ExAakveiv izt#Z5eo5gTE xcet iztPov2ilgzareoz4oaro elvat
Tit iXE1:111 ZCOQta.

16Tt d zoy gear zofno IPte z62,19,

4g 67) zof) zEQL13152.ov noliec izEz6v*Et, ihreQ VaVECOG-

pevog oixSettat p,e12716t izvecozrriv dLezetitaro avat.

EaltiLLoi1/47725cE viov oerZg per' airv, &tee
zlip.soov etvoligOVGby
all Th cpQm3etoy Exv*.t'ocg
iev ifo'rro zarcet,".424,cv(gg 5votta, oi5
zoLt
99Qot5ptcv Te

www.dacoromanica.ro

68

Ovit. yeyov6ra atagoaveog votxobttn6dittEvog ats6656aro..

86a a ;cal telita zve4ara iv rt rfig El5eofnvng ,u0(Q9C

elzEtv iittov.
gv TE daQadvotg xal, 'IlirEtQc:reatg )(al
"06a
pivrot
Maxeddat, xai, Tag talotg'LlIvelciv'
xa 56CC iZt TE ri)g rELlticSog, zc

ma, zoratzbv .767"901/

pot
oixo5opittaroc lovdttvcavO pachiEr, E4ycc6Tat,
ep4xliv 6 rb Aotav
gp2rQ06.0'Ell 5E5tilynrat. izi,
LEV c'eQt6rr1v anyvlittEvoi Ttva Tab 16yov x(yypri6a Ter
Bi*evrtov xcoota,ir zai i0Qczng zdAtg oi)
T93 1C(MTEt ticivov, &Luc xal zco(dcov 7r9oio.rrixE 971!)6Et, Tri

To5irn 1,567rep T1,9 xpxoltg izEpikevov6a, cpQaT476 rflg !eidag 0-aitoC6Togivri 6 prig atopt,07j6IN

stig T 1r4ag. 416ntv oLv Tg TE &Rag l7ra6ccg Di-1g

IrcU.Ecog xreaetg, =1 56a vitirI Totg CEpotg ivrg TE zal
btrbg roi) Kov6ravrtvoinr6AEon zEptI30.ov dErIligtoijeynxEv, iv Tag glia-9060'Ell 15660,COXO: Ayotg.

ivalvdE

Tee 43e.

dr)

civ gpxoyat.

0(30041,61/ krcv
riLlov bytovijytog

7r(MaGTE40 Tfig ::T62.Ecog, 57rEe ET01,roj ipttiarog GVV&EVEG XCCA0f161,11._

ig z Trycov 6abg &yovda, x Toij

6rov etvG5tuaog o6, 5p,Pecov,
O'fiTCO Tijxot,:intorE66vTeov, TEAtuxratig TE Xa1 av6zaetrog Tag TOE loi56iv
iylVETO. .211311 n L'O-otg
xara6Too6ag eepattaiotg
ivrEi.V.Ev

flczo'otEbg arrog E137rETil E xcerE6r46ctro XCC1 IbTOVOV

co'.al pipcog
v xi) 643 rigE 1401 igflYnnov ElliplVET03-

(n TO6ODT0/19 ig 56ov lego'cgago

Evoxcopetv dto c'or'
ed.14,t0tg loij6ag. TQaxErg of. Atavt. chacpEodvtan' Eizlatg
at'rrobg ,uvlerag E1711Ca. atkeyE4Etg TS'
El& turcAcara. 650TE 6?) gne6rog yiv tulv iXtX0CAISZTEIZOA-

4115 gg elyav inPoi3 vizEt. ig 6 T TE l.taagw r6

yE letov ixtEcxeig itemya6I.LE'vot, ot,x ivfjcpaat,rfj 6vvwww.dacoromanica.ro

69

tAdi nn ig re, o'cxptPg ttqlvxivat,

dwilcupulcivoct doxoiidtv l,1,41otg. raiirce
v oLv rotaiirci iort.
Attivnv di rtva avat liyxtora roi5 Triylov xaolovitivov
tvttflatvEt, ig
rg ixi3oXg izovo't zorattol ix xcopeo)v
Ten, ZITE(10'Ell TOE 92E96pE2,0t. 61.19C1tirMat (Th
itittvti
ocirn gigot
#41aowav. 65GVE ILta rtg 411TOTiQ0Cill cbtril

121 GrEvO Itcatora rilyxcivEt aka. ratir-nv (Th 4976)

2C2.1nOVGI,
locrr)v dvrtzvparoDaca xocl 41142,otg c'evrtpant6yevat. crCEe TE 42.1:42.alg 6-6015 Zev-roct rip 4t6va
xotvo-ttevat. inEtdem 5 eog ablo.tatrara Zzcorrat, vaxtrtTiOVat
huppoijv, 199' iaVtg iZL61QICI)OVCCet, 60.7rEe

xal dclbilatg
vatztyvvvrat, nopaltv rtva pErati, izovovt,

irroci}act r 5pta Gcptdt 7tritorKIIEVat. gort

6X0T490C 7t0ii

Ti) rof) noe&l.tof) ijacoQ atCCXEZA4-

(norm. obrE yp

#altiowrig intppoil ig vv Attivriv

4E1 g94Erat, ofrrE atrivEx4 ig nv19.o'cAocGovv Atti,vnbcp&AlEt, &AA' 50pon, yv iTtlyEVOILEVCO21 zoLleiv, i7rtzvE156avresg TE 4vittov velrov, ix rfigItvrig zop,07.tin
npoeCov soalvErat.
n &in!) Poppec Z nvEZ Ita tot,
0.41a05a r4v letyvriv iztx,wgEtv dOXEr. 111 "VA-qt.) fliVV06
'&09.ccova -c95 xc6Qcp ig Ppcizog xarocrsivEt naKtiyE#Eg,
43,tlyng rtvg clroilElEtlittivng itErati, zo5pag, Pap- dt4xE6
ig Ovaaov. ig rto'ov Th6TEVil TV2,21dVEt ola'a, 450'rE

$ca1 Mtipttng 6v6Ita6rat. o5vog n 6 nop01.14g, 5 TE

.&42,adoav xal Tip/ Altkvnv 4vyviicov, fix tos Etpnrat,
ncaat ply yE991.1/41 Vle/111 dtafiarbg iv int rtv5.15v9)
1t6roe rag rf-jae loDo'tv, 12vI rag tbtotg, tv area rtjzot,
Vv> 'tE pPi Et 3OvTo in3v (Th CtTO 7ovartvtavbg tkestlEbg
AtV.otg loyo'canv il.113E)32.mtivotg ig eciptdog tarEcopeciag Itiya

rt xpfuta,rijv issEevu dtdcedtv c'extivavvov xarEartacero.

Tof, cg`Priytov inixEtva nXtg krt zov, 14.015pag 5vopa,
-2161rEQ robg oix4ropag t4

tVOTln iXOtLIVOVg ELQ6v

www.dacoromanica.ro

70

iv cbroelav 8tiAv6E6qtdtv,gAVVQ02/ ivrafpaa antagEvog, 0.726avQgo3v ftiv ini,xatQL6rara

ze6 v iglecrcov

airrk IV 8'letTli8E193 -rag TOE avavazocg. c'tvpxo5o,u40aro 6 al Tol

olvceyxatav 2TEQL0VCJI:aV, 7T,OVraVilkOV

2rEffovV.6.ra To0 zw,136,1,ov.

"Earl 81 itEra iv 415/39av

xcbQog, 3v2rep 'EXt6X0nap: xaAoinnv Ot ifftZC*01. 8V 6?) XarleVEV072X6g2.1-0y-

cirtvtavbg flamlEbg 'rag reIV 7ro2Etticov intihmiu.at,g inroxEltuvov, 2VigrA66rov 81,139 crinYawiti eav(4aro9 ivrog

ecTiaarra Iravubra6tv 5vra Tee ixEevt zco9ta, Tpo..etov

ivrafPfra laElparo- 015 87) robg Irt5eyovg 7rEZOtnTat 073Z
(pap Eic.5*st,, (112et 1Q6n9 T019568. 2Tp0i46l. rtg U rofr
2rEetfilov oIxodopta, GTEVCOTO'Crn ply xaz' tslag
Taarcebda
Ei5Qog piya icp' im5 di) gxadrog itEeQyaarat ztppig. TatTV TE 'rag groAftdotg 424t6ro'c ffri rof,
TEtz0V9 lgVat ittlhav luny, &al re v ztpycov xara
601, 7tv6y.Ev0c iv gq91130.9) xatee xopvg9iiv npg TeJV
9VOVQC152/ 6L:c6ra (30.26p,Evot 81a0E1Eovrat.
TE Trajlag ivraipaa 0/5 %are( rec glYVEVat6111VOC TM) vn5pycov
ILETOO i*EVT01 till' x20.ay1ag.xaree T 12/ 61EV55 gwo752cor
'COD TE140V9, 0

6ecogevag "Cag zoilettlotg, 421' liztot.ev

8calav#avolj6ag. -ivraf)&a 0E66copog f3a60,Et

inrovp.
yeav zaplaxero, 612EvraQtog
eepx4v, 6vvEr9 tuiltova.

Toirro ttiv an/ r gpvga ri28E zEzotnra6.

d 'ran 51-

Tee FaxQec ithae'vdE Icvrag 62.eya inCEGZErV 141.0V.

O.% 71Oyila66a it c'ox8avoi) xal eIdnavtag yv

EiTalzatav iv 49t6rEpir7Voc0vggvq
ig epclxnv
xar rain& xcopEt ;RAT vArzovrol 7r0V rv t0V, &&iv
igri
6x*itivn
4av 6riLIEVCCI, goIpav,

in mac Aparb iyxap6ta rEyErrytivn Tim atEtvov xalat5p.Evov (IXOTEXEC adv-rov.

B4oSvrtov 61 c'orposogivn
156zEp

VtGOIN Ttlibg XaliffiTV 7tOtEtTa; c'rpcpt Tee ffebg

www.dacoromanica.ro

71

ECO

olX95 irt ttetAloy 717yottiv17

N6,18cog, 2rlayta r

iv 2roOltv,5 C'Euet, 16v vg ofgrrig id TE gre(50'co xal

iinto.co, log re, Elx6s, iffa:apAyn. crz art ig ixpoag iv,atilawa p,691,frrat 8/5o, fizz() iv rag 1112.otg
rafia.a
100.1.tag drafty, lita zE9t0v9E99tivil E*avtLadeog Cog
2CE,(40/2101/611 ixar4CO*Ell 0Q01X7711 TEnv liUnv
xal ataTiEe6v7eag r vi BvgavrInv 7r9oc'c6rEta 7rvra.
oixotTopoin/rat
xal 2rEet0TEIAIOVG1/11 01 TOrtirlj 61),01)(07tOt
ig ii0Qty TE xat
7410d67JEtee 015Z 6Gov h Anton",

q;vg* 6pov oinc gzov6av, xat 56a 1121a zlotirov ov,

xara61,a ig rabg imacrozovg
;rota. gzorlet
Te*EVTC:tt ivrail.acc zo,12.a ,cal hcrov au hi airrorg ivdElExidrara gzovo'tv. izaday oin/ xaraO.Etv rtvag rcbv
`Pant,atcov naztvalcog tVVEVEZOIt11,
nolEpicov AY
6p,ol6og totg &dialing xcoptotg 7r()00"TQII3E0.01Xt

tinitaV &raft g11140CeVEL, &We xaxorg tq/av rag avrixio'rotg flaEr6v8a,aat -ca ixavn xcatsda.

8 di? liVCCGTE'LlE1,11

.i47J(X6TOICGLOg Pa6tXtbg dta 67rov5ilg gzcov iv x6potg oi)x

60by 6711.tEtotg
aQc&ovvc ioii Bt4avrtov daxovo'r,
p,axpet oixodottvp,Evog mtri, litupco
*alc'cowrig rag
CU.27P.00LY lE6T4sca6tv 660 iittipatv
itzrag E'lltE111

dvogy pltota ta/57) TE Exav'ta iv rcil lxve93 zaaEaravat Ta ivrbg 956"CO.

15-12/

Th 12Qa ILE1.01,0311 TODTO 6witpopcbv

airtov. oZn 2/4-) rem TE

V oixodou.t'av tooaknv r

imoveflo',aat,
ig T 46q)coilg itEtQy60.at,
T1;5 axeti3Et. 12rEtadV TE potQa rtvi roircov reo- v

fti)/E0vg

p,axpcb v 1Et9C651/ int6z4zpatEy ot zol,itttot, xal roi,g cpeov-

Qo'bg Exavrag inrozapeovg krotaVvro oi)5Evi. z6vo, tag

VE 621,otg 12tortzrovug eezeo666nrot xaxa ins eigkrj-

rira na0/4ovro.
.;122.a Pa612,Ebg td

ZEZov*drce rotrcov jtvotxodo-

41,nGdftEVOg TM/ TE11031/1 Td TE 6g9a2,EQ(1hv Z ixvporaroy

www.dacoromanica.ro

72 --

xearvvoCpEvog vet)

tppovQeov gVEXCC) 71QOCIEZETEZIP0aTO

ZdaE. ufg ply itdovg, aneeh Irpyov h6rov ig tobg

anob ixopivovg it cryovaty, itpeoicero gr(locg. avoaoy
rofi idchpovg 11/1004E11 &Ertl/veer
xatpoi) xca.EtcyylirrEg col Telrti Te0V(101
41,1VEQ
roi.)g iroAEILeovg 7rEptgvoyof3dc
IrEptPdAov ivrg yevoxce0.' gxacrroy

pivavg bra niSpyog

1.1,6vag to

4692o),Etav gxa6rog ainin xarix

fpeov9oig (brew). ;cal rolrcoy
raw razdiv

iyzin tc g ovlEiczy iydEAEXiorara 131E71'94a-co, T re

laZa norotnpiyog !jai() got gyayzog EtQiirat ;cat zcO.E.cog
Erptv(3Qeceg OCVCCVECOG4EVOg5G XEZOlk436TIX rob zEet/362.ov

irtiyzayEy. int ply oZ2/ rew ,uocxvcbv raze...) v

drtvtaycg Oamler EtpyaGroct.
11pc(c2GI.Eta alfj zdAcg 7;65,
za(melac,
yar6vcovi,
Ilietraog ncacet ply ret x9corEta rg E-159c5xng idti5o6ccv, viiv
cSii pErci yE KCOV6Trrtvot5noltv
6E1)TEeEra zaQizorrat) 61.1PC.16 TE Xal At'av ai)zpcamx gvarzog
'irt

oi)z 5rt lityvapog <iv) depq)' airrim zdva crenn

durripiAnro rafira rag h zocAatoii dEtpapiyotgrrv

ircU.tv, g7tE1 zoci zarppyrog E6QcSxri rag xplycctg, 2ccel

2tOtEiGaat rag zlat c2v#Q6zots. 6zEroVg ipaey, (WA

T gVVEI/a/GteE'Vee zotei'v zpdvog

yam vii9rixEy,

z62.Et "Cip, 6zErayco-

xarayEripaxviay tiv oixodoplav inrEE1-

14621, i) T93 11.1) E'ZI1.40,E176*Cet ro -bg eHp ax2,E &rag cct,rfig

rilv TONICYV zodnyoi5pEyog.

.32.eyov

TE

di:dry/Tog chie

Tofyro el-ipxitEtce bilAanro Etym. rani) 61 'min ;sal ret

ixElyu citZ&tc zp6yog krot'a ectco*Zara intaxtbg 8vra.
Paatil.Ei)gTh 7ov6rtvtavg at') zaeiQycog,
Poonloccb g

pltence, si)v za.ty idc.5v, ct m anv zorepotg

8tudi5ly igrix2v6E, zal 'rem Pa6t2,Eecoy lVOCITEQE1760Vet
To0 eettcttarog Cog iiixt6roc vvEzc.5Q7745Ev, ecvotxodopis-

pEyog Ezavra.
www.dacoromanica.ro

73

7-4nexaziag
i&ro,O.Ev in.t4ctg &My xcoeiov ixt*aitad414tov v, TatcTEarbg livoyte, 2ra0dinto-v zv 'qf 'EA461CVZ01) laden ICEepE710111 Ei)Allizvov Thxal

i xarix 0.1Z-

2,ath1av 102/W1ta ixtrridEtcog ixov rag <i2e> ituropla vavvalogivocg xarapEt11 TE xal c'exocpopreEa&at 74006112,COg

picAusra, xal ai xciAtv ecvdc2/66,0ca, oivi zdvo gwariesattivotg TO'D yd,uov Tet 2nlace ficepOo4potg eoroxEtp,Evov

xarmaiov6tv, v arc rxn, itcortl/CdCOgrc

CEtvi XCOQICC)

TO 114TE lbrO1:ET()tnW1tiV011 Iii)TE "Et cptatt dvo'apdoodov

gnu. 6arE xat rag igz0otg Hu, rm.:, nvativov 151rE0ocpalv

Catycopta iyivEra. vvn 13a61,2,a15glovo'rt-vtavg oi5x GOV "r95 xcopio ripdx(pdaztav 7r9OGEZOIntlEV,
xal roi)g nqmotxovg /666aro 2=vrag. i2r1 TaccIE62'011 2/4 c'tvi6r2264 2r62.1.1), TEIZEt
Vi()WLIPOI tayi,ast
eStcapEedincog 1S1V4o7xov. o/5 61) Papfic0cov Gq)1,6tv iy-

-xEttavcov or grAnstkopoi, ibravrEg Eig Itet/021 xaraomi3yovrEg sin/ rag 260liga6t, dtex6cnovrott.

Tec pv arv v Pateno'rof) '/ov6-conc1v93 Pa&AEI

rortirgvi golEv. 56a 61 camp. dq.Lepl XEepov469) &aL'.

zEnelvtirat,, ipeo' v 4xopat.

z0oP0,112rac iV Irckfrig

XE(1.0217;60g rfig XCCT' airrim Opxng. izEoctivovca yex0

,acold60,r, zed, 66ZEQ 126011iVil 'rob 2redeico, 66x7I6tv
za0ixErat art g1V
n ainfjg
16a2/ xcopEt.

jMpl zeiltv'Macofyina zeoiixovov

GZigEt TE Eig ch3o

0-o'cla66ccv poe0ag, zed, aim) TO 0.o,at9) cbrorEttvop,gvn

UflgiinEtpov, ;cal Z9061,01'161) I1VI7C9060'EVTf),aaldowri
inrozcopoi)ow, vv MiAava xaksrp,Evov zotst x62.1V0v.

dog en re, Aotzv 6Itlyov diavrog ylvErat, iivotla T93 1Votovpiv9) x9063lzov X.Tcogivn. XE0062/716og y0,
r
eixdg, voidgErat, 101195 dtEr.0youivri P0axEr,

avat.

alrarrnao.kv

ZOZZOV oi lacitat ava0co1Vot Tin/

lot1.4,6v 2=042/cog TE xca. atav earyLElngE'vcog icleepavro

www.dacoromanica.ro

74

diareqt6ga xltpaxt leAcorcv.

Iciprov yoEQ 2tot3 Ttva EiX'ri

XEIILEVOV aitta6cije ILE(UPLlEt71 0161LEVOt, eGZV6V TE ain6

xal 621yov rfig Ass inrEQavEarnxiv itEtQyci6a2f1o. vrebgzal Tip izaT413)4h TOZ 16ap,o0 0.61a66av zQoPdAovg
13()Ce2C8fg TE xat (pon32.ovs., 013elLE(1 Waal/
tara0 zaeav TOI) 'LE 600'01)
VEV011tWea goSolovg,
TEXTL111041,EVOI,

Ica Teri) 7LEQt,ili2.ov icpQ4avro, oz5 retina Toiv iztflonteri-

6ovrag dczcoadtavot, debt' ha zg E1666crvg zaQaxaAg601/TEg arco

ain eimaTaTeemnrav itEte7d6avro,xal
Tag o'oro2VetQa6o,uevolg Einacorov. 7,yo1tu,Evot ag Tt Tag
zo2,Etz1otg ectiazov 7LEZotflaaat 13205Qcoga, TarrOV cw, Too
gEet[362ov Tee gvrg Eizavra cpvAcocijg crtidEttcag c'ecofjv

gyvcocrav, i7LEZ oirE Tpo-tjetov ofrrEA2,,o Tt gevpa

XEppowloov tvvitlatvEv EIvat, xcebrEe 61tyov 6E'orrog'ig
T9t6:57/ xararEtvoi36Tig 6(Mv ily,EQ6311. glia7X0g &Ilan yo-i3v

or noAituot xaraO'i0VrEg Tee. gzi, TS1g 0Qq1x

xco(da iyxExEterPca6t plv Cog ecirozEtea645,u,Evot, rg leant flV igeva
81,666ov, aEatteCtIEVOt
roi)g raihri 4)9(:)ov(grbg i6Z Exr154-

tv 667CEQ it li,avQtta za4ovrEg, ivr6g TE rob X411.-

00.011 yuivnvrat o3v

v.9).

Totvvv c'ettcpi Taw xarnmicov Tr? GCOTIMege dta6xozoi*E1Iog 'Iovartvtavg Occ6t2,6g g7LOtEt Uhl& zocara

pv aZz93 It ernaov v vcatv yEriviirat mr,xog, aiwTh

56ov tzvovg ot euro2AEcgltivov Ttvtig. grEpov n anixa
12r1 ririg anfig x6pag &MVO?, &TEO hrtmccbg eivvv6y,Evov
bzPoi") olvixEt. bZECIChICO TE TM, IZgECOV

adlog

Groi2

rp(52ro 6popov zotEtrat, xakt5nrov6arobg

zoi3 zEQ1,136,1,ov cittvvottivovg.

,015,1,9.3 avotta-

z@veg OxElltevol atintaatdOv6t zotg

TV 7C/Egov. gir Etra

rEtxogazoi5dc
cipporE'Qaat ig rob zEQ03131ov

rec 7L4ara z969 aZratg xov Tfig ,aaAti6estig zarg Oaztatg

xpoPaoog nEnotriroa, [oDg gaVovg xa2.obatv,1
www.dacoromanica.ro

-- 75
kr1 :X2,Et6T011

1.1111

TOij 60.010V 13t4X0/Prag, 'CO

TEI:XEG.

.gvveurrogivovg, i31Povg (Th grief, TO iojp,Ti, ivapiLlovg

tdip(3102) r0i) ITEQ061ov gXTOTO'EV
8vrag. cbUc eci,
oLovv zEpotai9-pag TE xal ;camp/Stag ivaEAeziaraTa p,gya
vL ant EijQovg TE xal Pal!&rug ivriaTtrca, xQlga. ;cal

LV xai, 6Tpartcorev zaraleyovg iv rwenotg ideijovro

'vote luncQotg 'raze& ;arc& Pa.Q13o'ceotg (kintrga60.at tzavo-bg
livrag, fly TG rtjg XEpeovtf6ov dczozEteCovrat. ofirm
-Taiira iv TO PEPa40 rijg 64:paAdag zorrec6V17604GEVOg scat

Totg gvdov

71GGOV 6267)(005ttaTa 7,906E7C01:716EV.

650YE El rotg pooseotg TEI:XEGLII (earg6ro)

70i) lerov)
na#Etv vt vtli3aen,
trt
XEQQovnatcbrag iv

ec6990,Et, Eivat. =61tv TE yet() 14ppodt,6(46a ikuart, ixv20,Etarov

Tee rIEV6TEQ0C 045GaV, xa Kti8EQVI/ ztiatv
id90Vg XELxa1,
fLE'1172211 TElatkon XEzotlittivog tV1101t1,6821' 'gvace f
EICOrdTV ZE(MEflca2ET01 &TE(V6T021

TO1)

fiaaavEta zal tEveovag Ozodowlowro, olxice TE nawr2,01

xal 36a
zggovIsEv igrupavil ivaElxvvaacet z62.tv.
cW 2ccd.
Ka121,2roAtv xa,tovpirriv 13E3cct6TaTa
zi,6aro,
Tc.73v tuaxecabv TEtxcbv ecTEIXI,GV021 dor02,ElEtliggPTIV Tag Z(1160tT2/ c'ev0v67rotg. o/5
net Gtrilivg TE
xcei, olv6vag idEep0M0 acarn t r(hP9 rem
XepeoviiGov 6rEartorrav ixaven gzovrag.
"E6rt 61 rtg 1i3iSdov zaravrtx0) 2r6ltg 4exata, ET;6r6giSvottcce, xo aiv rec zp61Epot zaQieycog xEcftivn, 6rpcold

TE oiknv gzov6a. 2.6ipog 6. ant rtg 16xvQ6Jg ear6rottog

izavg6rTrzEv va
cppoi3purv iclEtparo cizedOceroir
6Awg, LEv TE,
TI.G 17XELOOln, 41/4Za1109I. ETKVOii
o?) itaxpav ii2r04E2/ Viiil'EAcccoi5vra tvpficelvEc Eivat. zgrkoa

TE zi)g OyeAcaang cbroQQa7Et6a ivrtriyacc civIzEt, &Taro,

v6eavokxn ita4ov6a rEtz4972 99'66tv. cpQm3etov oinr
scal TrySE fice6t).Eiv arrog iaggaro, all6Ird(ATISTI TE Xal
www.dacoromanica.ro

76

raggrpodcoil_Cc navracbg &pp:vv. &Ala xcri, T iv 0E63(0

99901i9LOV i7r1 *CTE(MC TOD gazQoi) razovg: tapiciaro,ZEQL-

j362,9) xpa.rvinitavog izvQ93 tdatara met,ru TE Totg XE9-

Qov?tthvat iv eca(pca,Etav zavrcepi*Ev ocircbg ;4)06Ezotn6E.

la'. MET& c

ICEQpvn6ov Alvog ()ilea/rat, 2r2cg,

rob olxtotoi) Tijg zpoo-nyoQtag cvoga6p,ivn. AlvEtag yet()

o'zEp 2,iyov6tv, O rof) .:Inctdov. raijrng OzEpOwlog

Ei)6cA6o7g m iv r95 raccitalbg ErVat 015(n EiGov yeep ig T
vayxcet,ov e(VErlEll {31110g ;cal vcarEzratzivriv rtv& EIVO-

dov ;tar& xi-1g ,ace24667;g T ?Emil/via avv, c'emyizn intzPottiovrog ainof) rob 6o,alov.
fite6t2,Ei.)g'Iovovcvtavg crcviorno'E
airdw ig fnPog,
rc &AO vac, c'elAci
xoci, zonEt9CaPacci, ttlixavov. izEtayayeav Th xat nav-

1CTI6E qvaVtievog voacarov Arvov zavrno61 xcem6r46aro. xcel rceijrv !AV

zelAcg v r95 dC6970,Er iyEyVEC
itiELVE cq 'tag floc9134otg zdva xoace,adv EI5zErrjg'Podzn 6xv9cot1rcov x zaAutoi3 inrE(51rd14EV. iv di Ttg

xcLpri iv rt pEaoyda, BiLlovpog vopa, zlolrov ph/

avvegat xcd, zolvavapcozta row xai, 7r62tg, r5 givrot

utz4(mg o)qt

Eivca2,77tVlavotg atrivEx4 izaexo'bov

ficeQpd9otg, ecyQotg m rorg ecyg9' ceirciiv zEttu,ivotg zolAorg

Opoc6t).Ebg oLrog
yE oh swirr Irecolov6a.
ocirrim

zo1,1' Et TE wet c'zzorEtx4'Et, zci crerroi) iza.V,av rikrat,

zivat.zcc

ity xcel, C'eflArov reov

`1)0662rng ;T62Ecov 5Gee

61) ivdEgv ijxcerairE7t011XE'Vca gyv1vienr95 xdvcp ozoiAlfi

ndori -?(VIGTTIGEV.

arg Tperiwvoijiroleg m ;cal Matt-

uccvoijnoUg Eicftv, 611ZE9 Z.Z112/69.MGE Tie v roig zpo136,1ocg Gwapec yqovdrce. rafyrcz 1.11v oijv DijdE nEzokrocc.
.:ivceorceocoi:nroAcg 61 lei TrIdE Loa TaphThg
ZiO
196TE90/1 1v, iV
Tf/ ZCCQOCA4C zELthv eapaCaT02, Ery,E
1)MVIK.

Tee alot,ct no,1Adzcg egtilEc ivrce/30.a

www.dacoromanica.ro

77

Itarat"povra bzozeepta 13apPdpctig Oivvotg i:S.aztvccicog7eylvqrat 65o.re tX1recg vOovg ivalvde recg Tr' rkilIF
ixtzetulvag ivc5vidio'ccv. 7ovortvtavbg 61 OadtAEbg (Stu-

retx(opart rivzapaAtav zeptPaVov 52.)1v, rag re vavol

zai Tag v?ytthrct nv e:GTOUEtall C(11EGGSGOCTO. &Alex zed.
rcerrv ChlEiXELy
'an). TO13 ZdaTOg 6xerollv Lx rCov Qev,

ig rfiv 71.6Atv <ig> intgeoyzov v it1iEv iitpog. kvt

rtg ivToadzu xcAtg ecnctect, Td;repog iivouce, 4zorapot) Pv 6et,Upa zepti361lerat. ix roi3 LzzAa6-rov, Adcpov
cTh ainfl lzavearrixdra 6(patov etzev. 4)2 0/5 ail cri) noL3.9)
Ex2.ccgrivotgf3ccoLg icaco. 2,Aec PactAebg
ivrlaetzev 657TE
'lovortvtavg !Lira r93 zept(36,1.9)
iyzEpatpEt rosoth.s-o rv Adcpov, 66oij co3to3 ZaTU6EEVrEpog re4 xpdrEpa 1V. zal o'roc'ev L1JInCO/gGrriGEV
0-oAcor93 TECXEL, 5aEll di' rag retxouazoDo.tv ol rg 7r6-XEcog c4tvvcuevot Lx roD ecovaitoi5g ataudxovrat, rcbv
7r6pycov i'xa6rov 99pot;ptov 19vp,v6v iGxevcio' cer o elvat.

zal ree Lx Tof, zIpt(362.ov ulzpt ig rbv zorauini atazetztouccrt ne,9tgceAcbv 1.x9ar-varo. TaDT P21 OV

f3crot2.et rtde nezolqrat.

Kai, ada cd)rc;3 kvc*ara eEpyaorat augie TEnv

LIAnv Ofeci:cnv zal Tip/ 'Pin) za)..oueulvip, Alut'uovrov, iyeo
ard,c5o'co.

zQcbta i.eev OtAtivrovz62..eog re zal Becloiag,

ETC lili'VT01, .>16eta1Jov.z6AEG5g TE xa MOntvovz6lEcog To't

TE ivalovra ;caL xceraZEZOVVX(h-CC 67rovat Tr? Zdan 93zo-

domljGaro
ainag intltaxcorckrag vvii3atvev
zaze i'aveo't yetrovuO6ag Pa9f39cov noLlag. 2ca cppo/3cre ecvc4nauct bet Opxiig 16p1;6aro zo1alig,
iov rim
xo'vccv, c'croxetuivliv rex zpdrEpa ratg rcbv nohtticov
,9 Op ctig,:ravro':zao'tv raviiv cia4corovscarEanii6azo.
zee 99potptce,i3oa iittc2,. ue,uvi;o4ca cci)rCov, npbg 6votta

E.

rOacz ippotjta 19.etdrarog ipiv 13ao.tAei,g'.1ovo.rtvtawww.dacoromanica.ro

78

vbg istritiv iv xo.pu.rfi zulow.tivu Eivc,52rv xulToadn

wet epcixv ;tat Aitutt6vrep azcog.]
'Ev El3Qo'orn
Kapcia19-upoc.
.dvatzat.
1114og.

Man.

Tov).Eof.)g.

Tvel'onlIn rec xcavot5Qrux

Ece6E4pce.

(9Eodcopoljzolt;.

T toi 0QcGov.
LovaaviZ.

"Apov.
Kaarpgapfict.
ZcoarE96ov.

Bipywov.
zItyytov.

EnaGog.
KovoTovtoZooc.

MotSvdExce.

llo-cocttovxc'cdralov.

Ocepacvdcd.a.

Eicaizata.,
T igzeiptov TavQoacEpci-

zlivt0g.
Mrcepov.

lcov.

doeXdrocePa.

B.

BnAocedhrcepoe

Kov6x4ipt.

Bizapa.

Kotj6xonttg.
eQ4X7N.

B66zapa.
BEdotrzapay.

Kaztarolipta.
Bnpizapci.
'Idy era. ea.

'WPM.
BlipTitapog.
Tap,ovi3apt.
*Lxittvocg.

EXetazEg.

Hoy6t,v6v.
Ttionnrpovflpt.
Exceptcorce60,015xpa.

./149136vag.

046acrtjg.
Tof) icytov Tpatavoil
Eolflavoi),
BcC6xov.

Zeyxvpo.
4,114tu,a6vrov.
www.dacoromanica.ro

79

Znp,c4oxou.

26yagog.

KT; purc'epcov.

Bovqratiayt.

Kcecti36vcov.

TgvQ6xcottov.

T arcou.

Ntxn.
Kceporohl,Pa.

;Ivrcoivou.
rEa'accwo6dlizov.

Z lEtgag.

Friret6r4ovg.
4&'n. [rnrplcanCota].

XEpoi:vov.

17poPtvov.
Toi) hytov Osa8o5pov. P 92 11QoPtvov.
BovpaZZTla
Kd9pEpog.

Tcezoan.
Toi3 ytov lov/cavoii.

TriEatiudyrri.

TgtraEroiig.

io.y/Ovg.
zIceWraeria.

Bnita6r75Q4CICg.

6E06 C090151r011tg.

Ter pevag.
BpZdag.
Bfjpog.
Oconkodt4.

n1 ) VA' C.521.

novno2.iycov.
Ba6e0ovvov.

Btu.
Ivayoyxl,L

Mapzcavdv.
Kvolaceva.

Lo-6ag.

BExof),I.t.

Af),01,7c4ov.

Tee epc,exib v 2,EtZ6,UEVCX.

zloQdireg.

Hap TE tin) EiStEtvov zdvTOV ca l zorapIrv7arpou,

.1yxtaXog.

Ecept2te0T5v.
ICAet6oi3pce.

xecv rt p,E6oyEeu, oijvcog.

`21).cc5tvoet.

Alvalag 7-meet 07/ 710

OpecovQexou.
Babsoe.

ra,ubv NIcrtRov

Xptjccevaog.
likepstipanot.

Tpxo-N.EvrE.

Z13E1390.

MzirtccQcc.

Toi) bytov OtodoSpou.

'gEvrcbrEa6-cce.

ExcerQtyce.

www.dacoromanica.ro

80

zhoveava.

'PEat.dtva.

./ltpu.
Vavo'66g.
Blacytg.

Ecovdravrtavd.
Kabto'mg.
Buovahva.

14Qtva.

BElEatlIft.

NotzoAtg.
ZosidEpa.
Exti3veog.
176,16g KcrreAlov.
KtoYeacOg.
Bacit iQuag.

Pi1091,TTOg.

Tovi3oijara.
zitvwxerce.
Movr898yrvE,
Biztg.
.12.-ctva.

ME'-raLl.og.

May,94301E.

.13119txcc9a.

ny9a.

Zza*LOG.

EzEdeg.

Matpsipcurce.

N4513ag.

Bdaceg.

'Ev a k TT] juEaopit.t.

Ztovo-MEtke.

Kozolaroeog.

Toveoang.
siovartvtavonroottg.

.131eywaso5.

eE91.1.4.

71,12,trc5.

rEpEillop,oiivrEg.

!dreveuxvo'c.

.;1611Pa.
Koi5GxavEa.

MovethsiM.
"Irgng.

Ko/36xovh.

Ka6vEll6vol3o.

0066CCIOV.

Hadm5cipa.

Bc6d(vcc.

Busitacpci.

ManztavoiSzolig.
2.-zuatg.

Balzvuvava.

/"Qa/pc5.

Zdleaara.
2t-toza.

NovcS.

Kov 6 65.

Tpoatvrg.

1"Qaz lava.

NEatodovv6.

HQ iid t.g.

www.dacoromanica.ro

81

2P7a0-

Kegag.

11av2,1,gav8ea-

Kara6doil.

1146xitg.

M'Ova Osoadva.
Tptg.

Ni6ZOIng.

NoPovartvutver..
.179s6c8ico.

'Epyagta.
Celelalte carti din opera lui Procopius De aedificiis, nereproduse de noi *i netraduse, se ocupa de constructiile ciddite de imparatul Justinian in Constantinopol, in Asia i in
Africa.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS
CONSTRUCTIILE IMPARATULUI JUSTINIAN

CARTEA III
CAP. 7

Acestea au fost constructiile pe cari le-a facut imparatul

Justinian la Tzani 1). Dincolo de acestia, pe tarmul pontului
Euxin se gaseste cetatea Trapezus 2); aici, din cauza lipsei de
apa, impratul Iustinian a construit un apeduct pe care l-a
numit dupa numele mucenicului Eugeniu si a scapat astfel
pe locuitori de suferinta lor. Tot aci, precum si in Amasea,
a reinoit mai multe temple ruinate din pricina vechimii lor.

Dincolo de muntii Trapezuntinilor este o localitate ce se

chiama Rhizaeum pe care a renovat-o si a intarit-o cu niste
intarituri mai presus de once lauda. Caci dintre cetatile din
vecinatatea Persiei, nici una n'a fost cladita mai presus decat
aceasta, atat ca mrime cat si ca siguranta.
In Lazica 3) a zidit o fortareata numita Losorium si in
aceeasi regiune a intarit defileul pe care 11 numim Clisura,
.pentru ca dusmanii, (lac& ar navli in Lazica, sa aiba drumul
inchis. Si la Lazi a renovat si biserica creOinilor, care fiind

veche era in stare de ruina. $i tot la Lazi a dada si o cetate

Petra, demna de admirat, pe care ins& Lazii in nesocotinta
lor au dat-o Persilor, cand Chosroe a venit aci cu o mare
Tzani, altA datA Sani, locuitori la sudul marii Negre. Regiunea
lor se numea Tzanica.
Trapezus, astral Trapizunda.
Lazica este o regiune ocupatA de Lazi In extremul cot al mArii.
Negre.

www.dacoromanica.ro

84

armata. Dupa ce ins& Romanii au iesit biruitori din razboiu/

impotriva Persilor, omorind pe unii i facand prizonieri pe
altii, au distrus cetatea 'Ana la pamant, pentru ca nu cumva,
intorcandu-se din nou dusmanii, sa mai aiba putinta s ne
faca rau, cum am aratat toate acestea lamurit in cartea noastit despre razboaie 1), uncle am amintit i aceea ca, pe continentul din fata Lazicei, pe unde este drumul spre lacul Maeotis, Romanii au daramat doua fortarete si anume Sevastopol
si Pityuns, fiindca auzisera ea' s'ar stradui Chosroe sa trimeata acolo o armata spre a ocupa aceste fortarete 2). Acuma.
insa imparatul Justinian, Sevastopolul care mai inainte nu
era deck un castru, l-a reinoit in intregime si prin ziduri imprejmuitoare i prin alte intkituri l-a facut o cetate inexpugnabila, impodobindu-o cu temple si cu alte cladiri si, atat ca.

frumusete cat si ca mrime, l-a facut una dintre cele mai

admirabile cetati.
Apoi, fiindc a aflat ca zidurile cetatilor Bosfor si Cher-

cari cetati mint situate pe tarmul maritim dincolo

de lacul Maeotis, si dincolo de Tauri si de Tauro-sciti, dela.
marginea imparatiei romane
sunt ruinate cu totul, le-a
son 3)

facut frumoase si puternice. Aci a ridicat si castelele numite Alusti si Gorzubita. In special a intarit cetatea Bosforul
care barbarizata de mult si cazuta in stapanirea Hunilor, a

adus-o subt stapanirea romana. In aceste parti exista o regiune, situata lang mare, cu numele de Dory 4), pe care din
vechime o locuesc Gotii cari n'au urmat pe Theodoric, cand
acesta a plecat in Italia, ci au ramas pe loc, de buna lor voie,
ca federati ai Romanilor pana in ziva de astazi, luand parte
si ei la razboaie ori de cate ori ar fi voit impkatul. Ei sunt
socotiti la peste trei mii si sunt foarte buni ostasi, priceputi
lucratori de pamant si mai ospitalieri deck toti oamenii. Acest

tinut Dory este inteo pozitie ridicata, cu toate acestea na

este nici sterp nici neroditor, ci este manos i producator
de fructe.
I) E vorba despre raboaele Romanilor cu Persil, H, 15, 17, 29 sf.
cu Gotii, IV, 11 si passim.
De Bel. Pers. II, 29. De Bel. Got., IV, 4.
E vorba de Bosforul tauric, nu de cel tracic, si de Cherson.
dela gura Niprului.
Dup Isambert Anecdota, Dory ar fi o localitate in sudul Basarabiei si al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

85

In aceast regiune impkatul n'a zidit nicirea nici o

tetate i nici o fortareat; oamenii de aici nu caut s se
inchid intre ziduri, ci le place s locuiasc intotdeauna la
camp. Si fiindca se 'Area c s'ar putea ptrunde uaor la ei
i-au intrit intrrile prin niate ziduri lungi 1), punnd astfel
pe Goti in sigurant de invaziile duamanilor. Acestea pan& aci.

Cetatea numit Anchialos este locuit de Traci; este o

cetate lng pontuil Euxin, despre care vom vorbi, cand vom
descrie tinutul Traciei. Dar, de oarece a venit vorba despre
cele ce impratul nostru a construit pe trmul pontului Euxin,

nu este nelalocul sal s art aci ceeace el a zidit la Anchialos. Aci tanesc niate izvoare de ap cald, cari servesc
ca bdi pentru locuitori. Acest loc impratii ce au doranit mai
inainte, din neglijent, 1-au lsat din vechime neinarit, deai
In vecin'tate erau atatea popoare barbare. Cei ce iai aveau

corpurile bolnave se tratau aci, dar nu-si aduceau uaurare

In boala lor far primejdie. Impratul Justinian a inconjurat
locul cu un zid, unindu-le vindecarea cu siguranta. Acestea
sunt intriturile pe cari impratul Justinian le-a ridicat in
Armenia, in Tzanica ai in jurul pontului Euxin. De acum trebuie s mergem sa descriem constructiile pe cari el le-a fcut
In restul Europei.
CARTEA IV.

Cap. I
Socotesc cd este o mare ai grea primejdie pentru cel ce
.caut sa' treac peste intinsul unei mari pe o corabie nepreNazut cu cele necesare. Tot astfel este sa descrii, fiind lipsit
-de talent, constructiunile fcute de impratul Justinian. Cdci
.acest imparat, ca in tot ce a intreprins, deasemenea i aceste
constructii ce a adus la indeplinire, le-a fcut nu cu o mai
mic mrime sufleteasca. In ce priveate Europa el, cdutnd
sa egaleze lucrurile cu necesittile, a f'cut opere in descrie-

rea crora scrisul meu nu poate s fie la inltime. Cad a

facut astfel de lucrri cari s fie vrednice de vecintatea
marelui fluviu Istru i potrivite cu nevoile reclamate de bar-

barii stabiliti in acele prti. In adevr, in acea vecintate

1) Pare a fi vorba de apArare prin limes, iar nu prin burguri.

www.dacoromanica.ro

86

locuesc popoare numite hunice si gotice si de acolo ne ameninta cu razboiu popoarele taurice si scitice s'i Slavii si altii

fie Sauromati ce locuesc in care, fie Metanasti 1), numiti

astfel de istoricii din vechime, si alte neamuri de oameni salbatici cari se intampla sa se gaseasca pe aci, oh ca nomazi,.
umbland dupa pasuni, ori ca stabili. Imparatul Justinian eauMild cu tot dinadinsul sa li se impotriveasca acestor popoare

ce erau in necontenite lupte si nefacand lucrul de mantuiala, a fost nevoit sa ridice de jur-imprejur nenumarate
intarituri, sa faca cladiri solide pentru garnizoane de soldati
si alte lucrar cari sa fie zagaz pentru dusmanii neimblanziti
si salbatici. Caci dusmanii isi luara drept norma. &A. poarte
razboiu far& de nici un motiv, sa nu-1 declare in urma vreunei ambasade, nici sa-1 starseasca prin veun tratat ori sa-1
intrerupa prin vr'un armistitiu, ci 11 incepeau fail sa-1 declare si-1 sfarseau numai prin arme. Dar, vom merge mai departe cu istorisirea, caci odata lucrul inceput se cade sa-1
ducem pan& la sfarsit si sa nu-1 lasam neispravit, dand inapoi,

fiindca altfel as fi vinovat de a nu vorbi despre ceea ce imparatul nostru nu pregeta sa faca cu fapta. Avand deci de
gand sa enumar constructiunile imparatului din Europa, se
cade sa spun mai inainte cate ceva despre aceasta tara.
Din marea Adriatica o parte a apelor uda in dreapta
uscatul si formeaza despartindu-se de restul marii, sinul Ionic,

separand astfel pamantul Ca in dreapta scalda pe Epiroti si

alte popoare, iar in stanga pe Calabrii si stramtandu-se foarte
mult, inconjoara aproape tot uscatul. Deasupra insa, fluviul
Istru, curgand din partea contrara, da Europei forma unei in-

sule. Aci impratul nostru a construit foarte multe edificii

de cea mai mare insemndtate. Cad, intarind bine toata Europa a facut-o inaccesibila pentru dusmanii ce locuesc dincolo de Istru.
Eu ins trebuie sa incep cu patria imparatului; el avand

In toate inta'ietatea, trebuie ca inceputul descrierii mele sa

porneasca dela el. Caci aceasta patrie inteo singura privinta
se poate tali, se poate lauda si glorifica: in aceea de a fi dat
Romanilor un astfel de imparat, ale carui fapte intrec once
putinta de a le povesti si descrie.
La Dardanii din Europa, cari locuesc dincolo de muntiL
1.) Melanasti, migranli sau nomazi.

www.dacoromanica.ro

87

Epidamnilor hi vecinatatea castrului ce se chiama Bederiana,

era o localitate numit Tauresium 1), unde a vazut lumina

zilei imparatul Justinian, restauratorul lumii intregi . Locul
acesta, intr'un spatiu restrans, l-a zidit in forma de patrat

$i ridicand in fiecare colt cate un turn, a facut sa se numeasca Tetrapyrgia 2). Langa acel loc a zidit o foarte vestita
cetate, pe care a numit-o Iustiniana prima, cu un cuvant latin,
ce insemneaza intaia, ca rasplat pentru hrana celei ce 1-a
hranit 3); dei s'ar cadea ca toti Romanii &a-0 impun unii
altora aceea$i indatorire, fiindca regiunea aceasta a dat na$tere mantuitorului comun al tuturora. Aci a construit $i un
apeduct pentru apa ce curge acum in oras cu prisosinta $i MIA
incetare; i altele multe a mai cladit cari sunt derane de
amintit $i cari fac cinste fundatorului cetatii. Nu este u$or sa
enumere cineva sanctuarele inchinate lui Dumnezeu, sa descrie cu condeiul palatele magistratilor, marimea porticilor,
frumusetea pietelor, strzile, bAile, pietele. Intr'un cuvant
este o cetate mare $i populata pi in altele fericita si metropola, cu drept cuvant, a intregei provincii: pana la atata Insemnatate a ajuns ea. Pe langa aceea, Justiniana prima este
re$edinta archiepiscopatului Iliriei 4), toate celelalte cetati

cedandu-i intaietatea, ca fiind mai mare; ea serveste ca o

dovada pentru gloria imparatului. 8i astfel ea este vestita
pentru na$terea imparatului, lar imparatul se fale$te de a fi
fundat aceasta cetate. Atat despre aceasta. Caci imi este
peste putinta sa descriu toate cu deamanuntul $i apoi se cuvine ca intreaga mea descriere sa fie mai prejos decat retatea vrednica de imparat.
Apoi a renovat fortareata Bediriana $i a intarit-o cu
mull mai bine. Exista in Dardania o cetate veche, numita
Identificarea localitAtilor Tauresium si Bederiana este greu de
fAcut. Unii cred ca Tauresium si Bederiana ar fi la Precoplje, la apus de

Ni, altii c ar fi la Ochrida si In fine, dupA altii, la Scupi, Uskiib, pe

valea Vardarului, unde se an astzi satele Taor si in apropiere Bader.
AsemAnarea numelor fiind izbitoare, cei mai multi cred a se poate identifica Tauresium si Bederiana cu localitatea Scupi. Vezi discutia aceasta
la Litzica, Contributiuni la Topografia Balcanied in evul mediu, pag,
22 sq. Cf. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 79.
Tetrapyrgia, Quadriturrita, cele patru turnuri.
Ca rAsplat pentru nasterea sa.
Vezi lntroducerea, pag. 14.

www.dacoromanica.ro

88

Ulpiana 1), ale carel ziduri erau asa de ruinate ca. nu mai
erau de nici un folos; dar'amandu-i cea mai mare parte din
ziduri, a refacut-o din nou, Impodobind-o cu multe podoabe
punand-o In stare de inflorire si a numit-o Justiniana secunda, cad secunda pe latineste lnsemneaza a doua. Nu departe de aci a zidit o all& cetate ce n'a existat mai Inainte si
pe care a numit-o dupa numele unchiului sau Iustinupolis 2).
Si afland ca zidurile Serdicei 3), Naisopolului 4), Germaei 3) si
Pautaliei 6) sunt ruinate de vremuri, le-a restaurat, punandu-le

cu totul In siguranta din partea dusmanilor. $i Intre ele a

zidit alte trei cetati mai mici Cratiscara 7), Cuvimedava 8) si
Rumisiana 9). $i aceste cetati le-a ridicat din temelie. $i voind

sa fac din fluviul Istru un puternic bulevard de aparare

pentru aceste cetati si pentru Intreaga Europa, a Impanzit
malul fluviului cu dese Intarituri, dupa cum vom arata-o putin mai jos si a asezat pe mal peste tot locul garnizoane militare cari sA Impiedice trecerea barbarilor din vecintate.

Dar, dei a facut toate acestea, totus, fiindca n'avea toat

lncrederea i nadejdea pusa In oameni, socotind In sine ca,

daca cumva dusmanii ar trece in vr'un mod oarecare peste

fluviu i ar da peste locuitorii din camp cu totul neaparati,

i-ar duce pe toti cei gasiti In slavie, luandu-le toate averile,

n'a crezut ca e de ajuns sa faca stapani peste fortificatii

numai pe locuitorii de langa fluviu, ci le-a dat i lor o proprie
sigurant, ridicand intrituri in interiorul tarii, asa ca fiecare
tinut sa-si aib fortareata sa sau sa fie In vecinatatea unui loc

Intarit, atat aici, cat si In Epirul cel Nou i In cel Vechiu,

Ulpiana este o cetate cunoscuta dup& monumentele epigrafice
ce s'au g&sit si cari ne vorbesc despre aceast& cetate. Ast&zi localitatea
se numeste Lepljan.
Iustinupolis era in apropiere de Ulpiana, probabil tot in C&mpul.
Mierlei.

Serdica-Sofia, orasul fundat de Traian, apoi Capitala Daciei mediterranee.

NaisopolisNi.
Germaea,

Germania, locul de nastere al lui Belizarie

azi

Banja.

Peutalia
Pavtalia
Kiistendil.
Crasticara (Scretisca)
Tatarcik
Cuimedava
Cumudeva
langa Pirot.
Rumisiana
Remesiana, resedinta de episcopie

spre apus de Nis.

www.dacoromanica.ro

Bela Palanca

89

tunde a facut cetatea Justinianupolis, numita mai Inainte

Adrianopolis 1).

A renovat de asemenea Nicopolis 2) i Photica 3) si

-asa ntunita Phoenice 4). Aceste doua din urma orase sunt situate intr'un teritoriu jos si sunt Inconjurate de niste balti
pline de apa. De aceea, Irnparatul Justinian, socotind ca nu
este posibil sa ridice pentru ele ziduri cari s poata sta pe
temelii solide, le-a lasat In forma veche, dar a cladit fortificatii In apropierea lor pe un dea-1 ridicat i cu laturi prapastioase. Se mai gsia aci i o cetate veche, fiind 'J'ira de
apa, numita dupa natura locului, caci din vechime purta nuinele de Euria 5). Nu departe de aceasta Euria se gaseste un

lac, si In raijlocul lui se afla o insula In care se lnalta o

Lacul Insa lasa atata cat s'a permit o intrare In insula
pe o portiune de pamant. Aci Imparatul transportand locuitori din Euria, a zidit o cetate cu ziduri foarte puternice.
CAP. 2

Dupa Epirul Intreg, cel ce parcurge Aetolia si Acamaida, are In faya sinul Crisaeus, Istmul, adeca Corintul i restul

Greciei. Ad s'a aratat mai mult clec& ori unde simtul de

prevedere al imparatului. E de mirare mai ales cu cate fortificatii n'a Intarit el imperiul roman 6). Caci s'a gandit la
toate si nu mai putin la intrarea Thermopylelor. Mai intai,
.a ridicat aci zidurile la o mare Inaltime. De aceea, muntii ce
se Inalt aci, nefiind Intariti, erau usor de cucerit pentru cine
ar fi Incercat, cu toate ca pareau inexpugnabili. Crestele muntilor le-a Indoit pe toate cu turnuri, apoi castrul care din vechime fusese ridicat aci de oameni de mantuiala l-a refacut.

Ti s'a dat o Inaltime destul de mare si fi s'a adaus cate o

Indoita crenel de ziduri. Pe ranga aceasta, locul fiind cu
totul lipsit de apa, s'a construit un rezervoriu de apa de
Justinianopolis odinioard Adrianopolis, cetate in Epir, ldrigd rAul
Drinos.

Actia Nicopolis, capitala Epirului azi Paleopreveza.

Aidonat, azi Limboni.
azi satul Phoenice, la sud de Santi Quaranta.
Euria, din Ei)/Aw, Cu cursul usor, azi Ianina.

Nicopolis
Photica
Phoenice

Sd se observe cd pentru Procopiu imperiul este roman, iar nu

bizantin.

www.dacoromanica.ro

90

ploaie. Apoi mai multe poteci, fiind nepazite i neintarite

inainte vreme, le-a refacut cu constiinciozitate. Cu drept cuvant, s'ar putea cineva mira, cum de regele Persilor, pierzand
aci multa vreme, n'a gsit decat o singura potec'a stramta
aceasta numai dupa ce a dat de un tradator, cat vreme existau acolo mai multe drumuri neintarite i bune pentru un car..
lar marea, udand cu valurile sale poalele muntelui, face ca
in cea mai mare parte sa fie aci drumurile de neumblat, ele
fiind pe aicea pline de crapaturi i nepracticabile din pricina
torentilor; de aceea, oamenii de odinioara au socotit ca este

imposibil de a intari cu ziduri cele ce sunt despartite dela

natura. Apoi, in fata unei lucrar din cele mai grele, am&nara mereu, lasand in seama sortii apararea locului si aruncand nadejdea salvarii lor in aceea ca nici barbarii nu cunosc drumul. Oamenii in adevar fug intotdeauna de munca
ce li se pare lor grea, socotind ca ea nici pentru altii nu este
usoara. De aceea, nimeni sa nu mai incerce s'a intunece de
aci inainte lauda imparatului Justinian, fiindca, dintre toti
oamenii cati au existat veodata, el singur i-a intrecut pe toti
in intelepciune si in energie, el caruia nu i-a fost greu nici
chiar marea din vecinatatea muntilor pe cari ii uda, curgand
in jurul lor, sa o fixeze din temelii, in mijlocul valurilor
a nisipului celui ud si sa armonizeze elementele ce dela naturd par contrarii, supunandu-le technicei oamenilor i facan-

du-le sa cedeze fortii. Acest imparat, nu numai ca a unit

unele cu altele, padurile cu poenele, nu numai ea a impacat
muntii cu marea, nu numai ea a inconjurat toata Grecia cu
intarituri, nu nunaai Ca n'a incetat dragostea sa pentru supusi,
dar a dada chiar si inlauntrul zidurilor mai multe fortificatii,
ingrijindu-se astfel de soarta oamenilor pentru cari nimica nu

este sigur, nimica de nebiruit: asa ca, daca cumva s'ar intampla ca dusmanii sa puna mana cu timpul si pe aceste
ziduri prin vr'un mijloc oarecare, paznicii sa se refugieze in
fortarete. Si a facut peste tot, in locuri adapostite, hambare
si rezervorii de apa si a orinduit aci ca la cloud mii de soldati

stationari, ceea ce nici odata mai inainte n'a facut-o vr'un

imparat. Dar, uneori, chiar si in timpul nostru, zidurile acestea au ramas cu totul fail' de aparatori. Cand insa locuitorii

dela tara vedeau pe dusmani, ii schimbau indata felul de

vieata si se prefaceau usor in soldati de ocazie si faceau,
rand pe rand, aci de paza. Dar, din cauza lipsei lor de expewww.dacoromanica.ro

91

rienta, erau cuceriti uor de di4mani i impreuna cu ei

Elada. Aceasta lips& de prevedere a fost de multe ori cauza
ca tara a ramas deschisa pentru barbari.
Is.stfel imparatul Justinian a facut intarituri puternice
la Thermopile. Si toate cetatile ce se gasesc in mare numar
in acea6ta regiune, dincolo de Thermopile, le-a intarit cu mare
grije prin ziduri puternice. Intre acestea au fost Saccus, Hypata, Coracii, Unnum, Baleae i Leontarium. lata ce a facut
la Heraclea 1). Pentru cel ce vine din Iliria in Elada Ii iese
in cale doi munti cari mull& vreme merg impreuna foarte
apioape, formand in defileul lor o poteca ce se nurnete Clisura.- La mijloc se gasete un izvor; in timp de vara curge
din munte o apa blind de baut i curata care crete i, in.

cursul ei, se preface inteun paraia. Cand ploua se ridica

aci un torent marit de ploi i inalt peste masura, grozav de
rdbadaios, strangand apele din vagaunile muntilor. Pe aci se
deschide pentru barbari o intrare fAr greutate spre Thermo-

pile i prin aceasta spre intreaga Grecie. In acest loc, defileul era din vechime intarit din ambele parti, aci de cetatea
Heraclea, de care am amintit mai sus, dincolo de aa numita
Myropolis, despartita printr'un spatiu ingust. Zidurile amandurora fiind de multa vreme ruinate, imparatul Justinian le-a

restaurat, inchizand defileul printr'un zid puternic i prin

aceasta, unind amandoi muntii, a inchis drumul barbarilor,
dar a silit torentul de apa sa stagneze inlauntrul zidurilor
apoi trecand peste acestea sa se reverse, unde s'ar fi intamplat.

lar cetatile din intreaga Elada, cate sunt ele dincoace.

de zidurile Thermopilelor, le-a pus in siguranta, renovand
toate fortificatiile lor. Caci se ruinasera de multa vreme, la
Corint intamplandu-se putemice cutremure de pamant, iar la
Atena i Platea i in restul Beotiei, cazand din cauza timpului

indelungat, nimenea nemai ingrijindu-se de ele. Si n'a lasats

nimic neintarit i nepazit, caci, gandindu-se la supu0i sai, i-a
venit in minte ca daca barbarii ar scobori din intamplare in
tinuturile din jurul Thermopilelor, dupa ce ar simti in urma
ca n'ar fi de nici un folos de a fi trecut peste acea intaritura,

restul Eladei fiind peste tot intarit cu ziduri puternice, li-ar

pieri indata curajul, tiind ca trebuie sa asedieze fiecare ce1) Heraclea Trachinia din Lamia. Celelalte localitti sunt greu deidentificat.

www.dacoromanica.ro

92

tate in parte. Cci cand nadejdia este amanata nu se apuca

.cineva de o munca grea si nici nu-1 impinge pe cineva sprez..

un castig amanat, ci sacrifica foloasele viitoare unei prezente neactivitati.

Dup ce a fcut toate acestea imparatul Justinian, afland
ca toate cettile din Peloponez sunt lipsite de ziduri de aparare, si Intelegand ca. are sa treac inca multa vreme, pentru
ca sa poata sa ingrijeasca de fiecare in parte, a Intarit istmul
cu un zid puternic, caci cel pe care 11 avea era de mult cazut
In ruin. Aci a asezat castre si garnizoane. In chipul acesta
a fcut ca 1ntreg Peloponezul sa nu fie accesibil pentru dusmani, chiar (lac& ar fi infrant fortificatiile dela Thermopile.
Dar acestea ajung pan& aci.
CAP. 3

In Thessalia era o cetate, cu numele Diocletianopolis 1)

,ce fusese fericita odinioara, dar, cu trecerea timpului, din

cauza invaziunilor barbarilor, dramata si de mult pustie de
locuitori. Intamplarea face ca sa fie vecina cu ea: un lac, ce
se chiama Castoria. In mijlocul lacului este o insul 1nconjurata de apa; o singura intrare are inteun loc 1ngust, nu
mai lat de 15 picioare. In insul se ridica un munte foarte
limit, jumatate udat de apa lacului, iar restul fiind Inlauntrul
insulei. De aceea, acest 1mparat, parasind localitatea Diocletianopolis care avea un acces usor si care a suferit Cu mult
inainte cele ce am spus, a zidit in insula o cetate foarte pu-

ternica si i-a dat, cum se si cdea, numele sat'. $i de asisderea, renovand zidurile inconjuratoare ale cetatilor Echinoeus, ale Thebei, ale Pharsalului si ale tuturor celorlalte
cetati din Thessalia, intre cari este Demetrias i asa numita
Metropolis si Gomphi i Tricattus 2), cazute In ruina din cauza

timpului 1ndelungat, le-a pus In stare de siguranta, fiind ele

usor de cucerit, dac cineva le-ar fi atacat.
Dar, deoarece am ajuns In Thessalia, hait sa mergem
-cu descrierea la muntele Pelion si la fluviul Peneu. Din muntele Pelion izvoraste cu un curs linistit Peneul pe care 1.1 Irapodobeste cetatea pe lang care curge, Larissa, unde este
Ores lngl lacul Castoria, azi Castoria.
Vezi identificarea lor la Litzica, op. cit., p. 30.

www.dacoromanica.ro

93

Phthia ce acum nu mai exista; aceasta a fost distrusa dirt

cauza timpului indelungat. Fluviul acesta curge foarte lin pang.

in mare. Tinutul de aci este producator in tot felul de fructe

si bogat in apa potabila, de care locuitorii totdeauna ingroziti
nu puteau sa se bucure, fiind mereu in asteptarea sosirii asu-

pra lor a barbarilor, fiindca nicairea nu era in tara o intaritura, unde sa se refugieze spre a se salva. In adevar, Larissa
si Caesarea, intariturile lor fiind cu totul distruse, se vedeau

lipsite de aparare. Imparatul Justinian, facand o fabrica de

materiale, a adus prin putemice ziduri fericirea regiunii. Nu.
departe de aci, se gasesc niste munti prapastiosi imbracati
in copaci inalti pan& la cer. Muntii acestia sunt locuinteleCentaurilor. In aceasta tara', dupa spusa miturilor de odinioara, s'a petrecut lupta intre neamul Centaurilor cu Lapitii,,
povestindu-ni-se cA ar fi existat odinioara un neam de oameni

monstruos si de daub'. naturi 1). Timpul de odinioara ne-a

pastrat oarecari urme in numirea cetatii ce se gaseste In
acesti munti. Caci tinutul de aci se muneste 'Ana in ziva
de astazi Centauropolis; zidurile acestei cetati fiind ruinate,
imparatul Justinian le-a restaurat si le-a intarit, impreun.
cu cele ale fortaretii Eurymene ce se gasea ad, deasemenea
ruinata. Si alte multe castre a renovat imparatul acesta in
Thessalia; numele lor le vom transcrie ceva mai tarziu in lista.
noastra, impreuna cu cele cladite in Macedonia.
lar acum, pentru ca sa nu ramana nimica din Elada ne-enumerat, sa trecem la insula Euboea, care este foarte aproape
de Athena i de Marathon; caci aceasta insula Euboea se gaseste langa Grecia, in mare. Ea pare a fi fost candva despartita, inainte fiind una cu continentul, separata. in urma, prin-

tfun san de mare. Caci aci o limba de apa, land cetatea

Chalcis, desparte uscatul si din ambele parti se stramteaza
tarmii cei prapastiosi si se reduc la latimea unui rau. Limba
aceasta de mare se numeste Euripus. Aceasta este situatia
Euboeei. Legatura peste apa o face o singura punte. Punand-o,

de cate ori voesc, localnicii par a fi continentali si trec cu.

piciorul pe tarmul din fata si iaras apoi, ridicand-o, merg cu:
barca i devin iaras insular. $i astfel, prin aruncarea unei
singure barne i prin inlaturarea ei, sunt cand pedestri cand
1) Centaurii eran oameni Cu trupul de cal. Vezi amAnunte In Mitol..
gr. rom.. II, p. 48.

www.dacoromanica.ro

94

plutasi. Insula inchisa inauntru o munesc PaIlene ')... Vechii

locuitori i-au inchis intrarea cu un zid si, unind marea de

.ambele parti, au cladit aci o cetate pe care oamenii de odinioara au numit-o Potidea, cei de astazi Casandria. Tot ce
fusese in acest loc din vechime construit, timpul a macinat,
asa ca Hunii nu mult inainte, atacand aceasta regiune au
-cucerit cetatea fr teama, ca i cand n'ar fi avut nimic de

facut, si fara piedica, desi de cand e lumea ei nici data

n'au cautat sa asedieze orase 2). De aceea, imparatul Justinian a gasit prilejul sa-si arate si virtutea si marinimia, caci,

punand prevederea in fata nenorocirilor, prin damicia sa,

le-a dat suferintelor o soart& mai bun& Iar cetatea Pallene,
protectoarea intregei regiuni, i intrarile ei le-a facut de nebiruit si de necucerit, pentru cei ce ar mai fi voit sa. le atace.
Acestea a cautat el sa le infaptuiasca in Macedonia.
Nu departe de Thessalonic curge raul numit Rhechius.
Acesta, curgand printr'o campie roditoare si lipsit& de piatra,
isi descara apele in marea invecinata. Cursul fluviului este
lin, apa linistita si buna de taut. Campia este inteo regiune
joasa, locul baltos este bogat in pasuni. Acestea fac in adevar tara fericit; dar, tocmai de aceea foarte ravnit& de barbari, neavand in cele 40 de miliare nici castre si nici un fel
-de fortificatii. De aceea, imparatul a zidit, la revarsarea faului
Rhechius si la tarmul marii, un castel foarte !Tiara, o cla<lire noua pe care a numit-o Artemisium.
CAP. 4.

Se cuvine acum sa vorbesc i despre celelalte constructii

-ce le-a facut in aceasta parte a Europei. Si daca as face,

inaintea altor oameni cari ar locui departe de aci si cari s'ar
gasi intea alt& tara, enumerarea fortificatiilor ce le-a ridicat
imparatul Justinian, istorisirea mea, fiind fara de martori,
stiu bine ca ar parea a fi fantastic& i cu totul de necrezut,
din cauza numarului celui mare de lucrri savarsite. Acuma
insa acestea se pot vedea cu ochii si foarte multi oameni
Textul aci prezint o lacun. Se continuA cu descrierea constructiilor din Macedonia.

Aci pare ca se ascunde subt numele Hunilor, numele Gotilor,

despre acestia stim, din alte izvoare, cA evitau asediul oraselor.

www.dacoromanica.ro

95

localnici traesc aci, impreuna Cu noi. Deci hait, bazandu-ne

pe adevarul garantat, sa enumeram far& intarziere intariturile pe cari le-a facut imparatul Justinian in provinciile numite, fie ca a restaurat pe cele ruinate, fie ca pe altele le-a

ridicat din nou. Si nu va fi nepotrivit sa le arat pe toate

inteo lista, pentru ca multimea Je numiri sa nu produca, prin
.amestecul lor, o prea mare confuzie.
lata deci castelele cele noui facute de imparat in Noul
Epir :

Vulpiansus
Episterba
Sceminites
Aona-Avelona
Stephaniacum-Stefana 1)
Argos 2)

Aliula 9

Brebate
Thesaurus.
Renovate:

Sancti Stephani
Cethreon

Apis
Peleum
Come
Pacoue
Scydreon polis
Antipagrae
Tithyra
Brebeta
Bupos
Endynia
Dionysos
Ptobiu
Tyrcanus
Capaza
Pupsalus
Gabraeon
Dionoia
Clementiana
Illyrin
Cilicae
Argyas
'Eherma
Amanteia
Paretion

Dyrrachin 4)

Sanctus Sabinus
.Gemenus
Bacuste

Alistrus
Patapa
Epidunta
Bacusta
Martis
Irene
Speretion
Aoion
Streden
.Gynaecomites
Lab ellus

Epileon
Piscinae
Deuphracus
Dolebin

liedonia
Titiana
Cithinas

Ulibula 5)
Stephani fanum.
lAnga Castoria.
Aliula-Olivula.
Dyrrachium-Dura7zo.

Pare a fi un dublet.
www.dacoromanica.ro

96

In vechiul Epir castele Pascas

AuIon
Bolbus
Brigizes
Optas
Plevrum
Caminus
Therma
Bogas
Neapolis
Calarnus
Museium
Acremba
Adrianium
Edana
Siclae
Nymphium
Metizus
Argicianum
Bazinus
Cassapas

noui:

Parmus

ulbus

Cionin
Marciana
Algus
Cimenus
Xeropotamus
Europa
Chimaerae
Helega
Homonoia
Adanon

Renovate:
Murciara
Castina
Genysius
Percus
/vlarmarata
I.istria
Petroniana
Carmina

Parthion
Gentianum
Priniana
Thesteum
Sancti Sabini
Cyrrhi
Si in castrul Come cisterna Gurasson
Martius
Limnederium
Pezium
Burbooden
Onalus
Cumarciana

$i in campia dela Justianopol Babas

0 a Fhoticei cloud castele ale Cryniana

sfantului Donatus:
Symphygiun
Pronathidum
Hedones
Castellus

Pelecum
Lages
Crataeq
Fasciae
Placidiana
Hygea
Limnaae
Optium
Haradrus
Cassopes

Bulibas

Palyrus
Posidon
Trana
Colophonia

In Macedonia:
Candida
Colobona
Basilica Amyntae
Melichiza

Castele renovate in Thessalia:

.Alcon

Lossonus
Gerontice

Perbyla

www.dacoromanica.ro

97 .
Cercinei
Scidreus
Fracellan

Castele nuoi In Dardania:

Laberium
Castimum
Rabestum
CasteIlium
Acrenza
Terias
Drullus
Victoriae

Renovate:

Cesiana
Tezule
Usiana
Besiana
Mascas
Liste
Celleriana
Zysbaes
Genzana
Petrizen
Eutychiana
Mulato
Belas
Cattarus
Cattarecus
Pentza
Cattafeterus
Dabanus
Cuvinus
Germatza
Victoriana
Azeta
Durbuliana
Suricurn
Cusines
Tuttiana
Vallesiana
Vella
Catrelates
Casyella
Maniana

Priscupera
Miletes
Dardapara
Cesuna
Veriniana
Lasbarus
Castellovretara
Edetzio
Dinium
Cecola
Emastus
Castelona
Capomalva
Seretus
Ptocheium
Cuino
Berzana
Besaiana
Arsa
Blezo

Labutza
Quinti
Bermezion
Catrasema
Rotun
Cobenciles
Marcelliana
Primoniana
Pamilinus
Aria

In teritoriul ceatii Sardica :

Scupium
Stenes
Marcipetra
Briparum
Romaniana
Struas
Protiana
Maccuniana
Scopentzana

In tinutul Cabetzan, nou

Valvae, renovate:
Byrsia
Stamazo
Clesbestina

IZVOARELE ISTOREEI ROIELNILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

98

Duiana
Turicla
Medeca
Peplavius
Cunae
Bineus
Trisciana
Parnusta
Tzimes
Bidzo

Stenecorta
Danedeva
Ardeia
...Noui:

Bugarama
Betzas
Bregedava
Borbrega
Turus

Lignius

Itadeva.

In teritoriul cetatii Germenne, nou Scaplizo, renovate:

Germas
Candaras
Rolligeras
Scinzeries
Riginocastellum
Suegogmense

In teritoriul cetatii Pauta:

Tarporum
Suavastas
Herduscera
Blebois
Zeapuries

In tinutul Scassetana:

Renovate :

Salebries
Arcunes

Dures

fluteries
Barbaries
Arvatias
Cutzusura
Etaeries
Itaberies
Bottes
Bitzimaias
Badziania
Banes
Bimeros

Tusudeaas
Scuanes
Scentudies
Scares
Tugurias
Bemastes
Stramentias

.Alarum
Ma gimias

Lucunanta
Balausum
Buttis

In teritoriul cettii... noui:

Calventia
Faranores
Stranbasta
Aldanes
Barahtestes
Sarmates 1)
Arsena 2)

Brarcedum
Eraria
Bercadium
Sabiniribes
Timiana
Candilar
Arsaza

La Sarmates era o colonie de Sarmati poate din timpul Imparatului Constantin. Cf. Jire6ek, Die Heerstrasse, pag. 19.
Arsena, in drum spre miaa-zi, azi Ral'anj.

www.dacoromanica.ro

99

Viculea
Castellium

Frerraria 2)
Topera
Tomes
Cuas
Tzertzenutzas
Stenes
Aiadava

Groffes
Garces
Pistes
Dusmanes
-Bratzista
Olodoris
-Cassia
Grandetum
-Urbriana
Nogeto
-Gurbicum

Des treba

Pretzuries
Cumedeva (Cuimedava)
Devrias
Lutzolo
Repordenes
Spelonca
Scumbro
Briparo
Tulcoburgo (Sculcoburgo)
Longiana
Lupofantana 3)
Dardap ara
Burdomina

laudzones
Duliares

Mediana 1)

Tiugcona
Castellium
Renovate:

Hercula
Mutzianicastellum
Burdopes

Grinciapana
Graecus
Drasimarca

Calis
-Millareca
Dedbera
I-Iesdupara

Timathochium, renovate:

In teritoriul Aquiensis, nou

In teritoriul Remesian:
13rittura
Subaras
Lamponiana
Stronges
Dalmatas

Petres
Sculcoburgo (Tulcoburgo)
Vindimiola
Braiola 4)

Arganocili
Castellonovo
Florentiana
Romyliana 5)

Sceptecasas (Septem casae)

Primiana

Mediana, azi Brzibrod, trei mile departe de Ni, Cf. Jire6ek,

Die Heerstrasse, pag. 22.

Frerraria, probabil In loc de Ferraria.

Lupofantana. Dativul adnominalis intrebuintat in locul geneti-vului. Fantana Lupului, ca si mai sus Sculco sau Tulco burguL
Diminutivul Braiola presupune existenta unui Braia sau Bria,
vorba traca, insemnand oras. Acelasi cuvant il Intalnim ca apelativ In
Mesembria, Selimbria etc. Tema aceasta o gasim si In vorba
Vezi Biletchi-Albescu, Din vechia toponoinasticd a Romeiniel, In Orpheus,
IV, pag. 9.

Romula, mama imparatului Galerius. In cinstea ei, imparatul a

idit un castel numit Romuliana.

www.dacoromanica.ro

10U

Argentares
Auriliana
Gembero
Clemades
Turribas 1)
Gribo
Chalaro
Tzutrato
Mutzipara
Stendas
Scaripara
Odriuzo
Cipipene

Trasiana

Potes 2)

Amulo
Setlotes
Timaciolum 3)
Meridio
Meriopontede
Tredetetilius 4)
Braiola 5)

Motreses
Vicanovo
Quartiana

Iuliovallae e)

Pontzas
Zanes 7)

CAP. 5.

Astf el a fortificat impdratul Justinian tot teritoriul mediteranian al Iliriei. Voiu arata acuma Irisa qi In ce chip a
Intrit el cu fortificatii i cu garnizoane de soldati malul
Istrului ce se mai nume0e i Danubius. Impratii romani de
odinioara, spre a impiedica trecerea barbarilor ce locuiau de
partea cealaltd a Dunrii, a impanzit cu cetti Intregul tarm.
al fluviului, ridicand fortarete i castele nu numai In partea
dreapta, ci pe ici colo i pe cealalta parte 3). Aceste Intarituri le-a facut nu ca sa fie de necucerit, daca. cineva le ar
fi atacat, ci ca s'a nu lase malurile fluviului lipsite cu totul
de apartori, barbarii din acele regiuni evitnd asediul oraelor. Cele mai multe dintre Intarituri erau formate dintr'un
singur turn; de aceea, cu drept cuvant, se numeau ele monopyrgia 9) qi, de sigur, putini oameni le aparau dinluntru; dar
aceasta ajungea pe atunci s'a bage groaz In popoarele barbare, ca s'A se teama de a ataca pe Romani. Mai tarziu Ins

Attila, navalind cu o armata mare, a cuprins fr nici o

Turribas, probabil Turribus.
Potes, dublet al lui Pontes.
Timaciolum, adea Timacul cel mic, numire pastratA In actualut
Timoc.

Tredetitilius, cei treisprezece tel.

Braiola este un dublet.
Juliovalle, Valea lu Juliu. Dativul Julio este adnominalis.
Zanes este un dublet.

E vorba de regiunile dela nordul Dunarii, dupl retragerea armatei romate din Dacia lu Traan.
Monopyrgia, adeca un singur turn.

www.dacoromanica.ro

101

greutate acele intarituri pi, ne opunandu-i-se nimenea, a pustiit o mare parte din teritoriul roman. Dar, imparatul Justinian a refacut cele daramate, nu in forma de mai inainte, ci
intarindu-le foarte putemic pi, pe lang aceasta, a facut multe
din nou, redand astfel imperiului roman securitatea ce se pierduse. Toate aceste le voiu lamuri, cum s'au petrecut.
Din muntii Celtilor cari acum se numesc Galli izvorapte
fluviul Istru; el inconjoara o mare regiune care, in cea mai
mare parte, este pustie, fiind locuit pe ici colo de barbari
cari traiesc din vanat, neamestecati cu alte neamuri. Ajungand in vecinatatea Daciei, se pare ca desparte mai intai pe

barbarii ce se gasesc la stanga de Romanii ce se era* la

dreapta. De aceea Romanii numesc acea Dacie, Ripensa, caci

ripa in latinepte insemneaza mal. Pe malul de acolo fusese

zidita odinioara prima cetate numita Singidunum1). Cu trecerea vremii, barbarii cucerind-o, au distrus-o complet, lasand-o cu totul lipsit de locuitori. In acelapi chip, daramara
ei cele mai multe dintre celelalte localitati intarite. Imp.&
ratul Justinian, renovand-o in intregime pi imprejmuind-o cu

ziduri puternice, a facut ca ea sa. apara din nou o cetate

vestita i insemnata. A ridicat pi un alt castel foarte intarit,
la o deparare de opt mile; de aceea, cu drept cuvant, acesta
se numeste al Optulea" 2). Dincolo de el era o cetate veche,
Viminacium3) pe care imparatul, fiindc cu vremea se da.ruise din temelie, a restabilit-o, apa ca apare cu totul noua.
CAP. 6.

Pentru cel ce pleaca inainte din Viminacium, Ii iese in

lata pe malul Istrului trei localitati intarite Picnus 4), Cupus 5)

Novae 6. Acestea, inainte vreme aveau un singur nume

pentru fabrica de materiale i pentru unicul lor turn. Imparatul basa a facut acum in aceste locuri atatea edificii

atatea intarituri ca ele, pi ca populatie pi ca marime, sunt

Singidunum, Belgrad, oras !Mara.

Nu se poate identifica, dar era la opt mii de pasi, pe DunAre

In jos.

ViminaciumCostolat, cf. Al. Philippide, Origlnea Romanllor, I,

s. 341.
PicnusGrAdiste.
Cupus--Golubat.
Novae--Brnita.

www.dacoromanica.ro

102

insemnate acum ca cetti adevrate, nu numai in aparent.

In fata cettii Novae, pe continentul din fat, se ridic un
turn de mult prsit, asa numita Literata; cei vechi o numeau.

Din ea impratul nostru a ridicat o fortareata

mare si mai ales foarte puternic. \Pupa Novae sunt casLederata 1).

telele Cantabaza 2), Smornes 3), Campses 4), Tanata 5), Zernes 6) si Ducepratum 7) si pe malul de dincolo alte multe pe
cari le-a ridicat din temelie 8) la marginea trii 9). Apoi asa
numitul Caputbovis 10), opera imparatului Traian, in urm vechiul orsel cu numele de Zanes 11). Toate acestea impratul
le-a intrit, ridicndu-le ziduri de jur imprejur si prefcndu-le
in citadele de necucerit ale imperiului. Nu departe de Zanes
este fortdreata numit. Pontes 12). Fluviul desfcndu-si aci
cursul in dou, prin aceasta inconjoar o mica parte din farm
si apoi revine iars in matca sa si-si amestee din nou apele.

Aceasta a fcut-o fluviul nu dela sine, ci silit de technica

oamenilor. De ce locul s'a numit Pontes si de ce Istrul estesilit s revie la albia sa, o voiu arta acum.
Traian, impratul Romanilor, fiind un om iscusit si ener-

gic, deoarece credea Ca nu este demn sa aiba, in loc de o

imprtie nemrginia, una marginit de fluviul Istru, si-a pus
in gnd s lege fluviul printr'un pod spre a trece liber si spre

a nu fi impiedicat atunci c&nd ar voi s. atace pe barbarii.

Lederata vezi Introducerea, pag. 23.

CantabazaMedovnita. C. Remus lije, Cetjile dela Dundre in

sec. VI, In Rev, 1st., XI, pag. 24.
SmornesGradinta.
CampsesLucadnita.
TanataTaliata, Milanovat.

ZernesDiema, Orsova. Era si o Transdiema pe malul drept,.

numita In urma tot Dierna, azi Tekija. Vezi Introducerea, pag. 23.
DucepatumDucis pratum. Corvinograd, dupa Litzica, la Kasajna.

iv bi 1

Atragem atentia cetitorului asupra acestei fraze a autorului :

avcarkpaq 117rEiptp eiPta 're TrahX4i cppopta bf Ogidiwv Ki

TatTra TWV taXetTWV tbEigaTo.

Dei vorbeste de nordul Dunarii, totus autorul 11 numeste mar-

ginea tarii.

Codex Vaticanus are textul Kai Troubp5CFES Litzica, op. cit.,

p. 49, presupune ca e vorba de caput lossae. Maltretus In editia sa ne
da forma Karroat3oEs, pe care 11 traduce prin Caput bovis
lntroducerea, pag. 24.

ZanesCladova.
PontesCostol.

www.dacoromanica.ro

Sip. Vezi

103

din cealalta parte. Cum a construit acest pod, nu voiu cauta

sa o spun; sa o spun& aceasta Apollodor din Damasc care este

architectul intregei opere. De altfel, podul n'a fost de folos

in urinal pentru Romani, el ruinandu-se prin revarsarea Dunarii i cu trecerea timpului1). Cu acest prilej Traian a cladit
si cloud fortarete de ambele parti ale fluviului si a numit pe
cea de pe continentul din fata Theodora, celeilalte ins& situata in Dacia 2) i-a dat numele de Pontes, cad Romanii numesc podul cu vorba latina pons. ,Dar, fiindca fluviul prin
acest fapt devenea nenavigabil din cauza ruinelor si a fundatiilor, -au fost siliti sa schimbe cursul fluviului si apoi sa
revie iarasi la albia sa, pentru ca sa alb& astfel si aci un loc
de navigat. Ambele fortarete s'au ruinat In decursul timpului
si nu mai putin au fost distruse de barbarii navalitori. Pontes
care este situata in dreapta fluviului, imparatul Justinian a
refacut-o printr'o lucrare destul de noua si inexpugnabila,
punand in siguranta pe Iliri. In ce priveste pe cea de dincolo
care se numeste Theodora, s'a gandit ca nu trebuie sa-i dea
nici o atentie ca una care era expusa barbarilor de acolo.
Intariturile ce se gasesc dupa Pontes le-a recladit, renovandu-le si anume Mareburgul 8), Susiana, Armata, Timena, Theodorupolis, Stiliburgus si Alicaniburgus 4).

In vecinatate se gsea oraselul numit Agues 5) ; o parte

a acestuia hind prefacuta in ruine, imparatul a rezidit-o. Apoi,
dupa el a restabilit, prefacand in fortificatii putemice, Burgonovore
Laccoburgul si Dorticum7), castele ce cazusera
Rezult& din acest pasagiu ca pe la a. 550 cnd scrie Procopius
cartea sa, podul lui Traian nu mai exista.
Dacia RipensA, adec& Dacia din dreapta Dunrii ce dAinuia incd
In timpul lui Procopius.
In Mareburgus credem cA trebue 5.1 recunoastem Burgul sau
Turnul ce! Mare. rft)fproc este acelasi cu Burgul german. Aceste burguri
nu se pot identifica.
In Alicaniburgus, dup& Skok, Zum Balkanlatein, In Zeitsch.

Romanisch. Philologie, 1930, p. 530, am avea de a face cu numele de

persoanA gotic Alica, In dat. adnomininalis, i apelativul burgus. Alica
Gothus Thes. lin. la?., p. 1557.
Agues, adecA Ad Aquas, azi Vidrovat.
In Burgonovore, cum observA Litzica avem probabil o coruptie foneticA ori paleograficA, urrn&nd sA intelegem Burgus novus. Probabil cA odinioarA In loc de novo era vetere, din care se va fi pAstrat In

vr'un manuscris re. Identificarea lui ca si a lui Laccobugus nu se poate

face.

Dorticum, azi Racovita.

www.dacoromanica.ro

104

In ruina din cauza vremurilor. Si asa numitul Turn al Jidovului 1-a prefcut asa fel ca s pail in adevr o prea frumoas& fortreat. Pe lang aceasta Burgovaltum2) fiind pa-

rsit de mai 1nainte si cu totul nelocuit, precum si un al

doilea oras, asa numitul Gombes, le-a inconjurat cu ziduri.
lar castelul Crispa, c&zut In ruine In decursul vremurilor,
precum si Longiniana si Ponteserium3) le-a recldit, o lucrare
admirabil. La Bononia 3) si la Novum4) a renovat turnurile
derimate. $i tot ce se ruinase la cetatea Ratiaria 5) a reparat.

$i alte multe, dup cum cerea trebuinta, pe cele mici le-a

mrit sau pe cele prea mari le-a micsorat, pentru ca sa nu
dea cele prea marl sau cele prea mici acces usor dusmanilor;
precum bunoard s'a 1ngrijit de Mocatiana 9), mai inainte
fiind un simplu turn, a prefcut-o Inteo adev&rat& fortareat,

iar la Almus 7), un castru foarte Intins, reducandu-1 si punandu-1 in sigurant, 1-a fcut de necucerit pentru dusmani.

$i In multe locuri, gOsind cate un singur turn si fiind din

cauza aceasta o glum& pentru asediatori, a ridicat cate o
fortreat foarte puternia cum a fOcut spre pildO la Tricesa
si la Putedis 9). lar la Cebrus inariturile ce erau In ruin
le-a reparat admirabil. Iar la Bigranae a zidit o noud forareatO si de asisderea o a doua fortreatO In tinutul din imediata apropiere, unde mai inainte era un singur tum, numit
Onos 9). Nu departe de aci se vedeau numai urmele unei
cetti. Inainte vreme cetatea se numea Augusta 10). Acum,
pOstrandu-si numele cel vechiu, a fost prefOcutd de ImpOratul

Justinian Intr. cetate nouO si, fiind intact, este plin de

o multime de lomitori. A refOcut si ruinele fortretii Ai-

Burgovaltum, adeca Burgul, sau Tumul ce! inalt.

Castelele Crispa, Longiniana si Ponteserium n'au putut fi identificate pana acum.
Bononia, Vidinul de astazi.
Novum neidentificat pana acum.
5 Ratiaria e capitals Daciei Ripense, azi Arcer.
Mocatiana, se crede a fi Rometodia.
Almus, azi Lom.

Tricesa si Putedis n'au putut fi identificate.

Bigranae si Onos nu au fost identificate.
Augusta, Ogost, In fata orasului BecheL

www.dacoromanica.ro

105

ciava 1)

si a ridicat cetatea Variana, de mult distrus si la

Valeriana 2), care n.'avea inainte intrituri, a ridicat ziduri.

Pe lang aceasta s'a ingrijit si de regiunile ce nu sunt
lngd malurile fluviului, ci sunt mult mai departe si cari amenintau cu ruina si pe cari le-a 1nconjurat cu ziduri foarte puternice. A fcut aceasta la Castra Martis 3), la Zetnucortus 4) si
la Iscus 5). lar la malurile Istrului a gasit cu cale s ingrijeasc
de vechia fortreatd numit a Hunilor 6) si a intrit-o cu zi-

duri. Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gseste un

teritoriu In care de ambele prti ale Istrului erau dou fortrete, cea din Iliria munit Palatiolum 7), cea din fata ei
Sycivida
Acestea, ruinate cu timpul, impratul Justinian
renovndu-le a taiat prin aceasta drumul barbarilor si a mai
zidit o fortreal din vechiul monument, nurnit Utus 9). lar la
marginea extrem. a Iliriei a rezidit castrul numit Lapidaria 1)
singurul turn pe care Il avea si care se cherna Lucernariaburg 11), 1-a prefcut intr. fortreat demra de vzut. Acestea

sunt constructiile lui Justinian din Iliria 19. Dar, nu numai

ca a fcut aceste cladiri In toat tara, ci, asezand in toate cettile garnizoane putemice de soldati, a inlturat atacurile
barbarilor.

Aidava, langa Rahova, unde s'au gasit ruine de cetate.

Variana si Valeriana cari nu pot fi identificate se gateau, dupa
Litzica la satele Ostrov i Vadin.
Castra Martis, mai In interiorul tar% nu la Dunare, poate satul
Kula, dupa Litzica pe valea Iskerului.
.Zetnucortus, neidentificata.
Iscus, este Ulpia Oescus.
Cetatea Htmilor, neidentificata.

Palatiolum, construit de impar. Constantin cu ocazia facerii podului dela Celei.

Sycivida, sau SicidivaCelei, unde s'au gasit inscriptii.
Utus, la revarsarea raului Vid.
Lapidaria, neidentficata; intre Vid si Osma.
Lucemariaburg, neindentificata, de asemeni intre Vid si Osma.
Cu Lucemariaburgul se termina localittile din Iliria. Marginea provincial
era la Osma, vechiul Asimus, citat de Priscus In lzv. ht. Rom., VIII, p. 120.
Dupa Procopius, Iliria se Intindea la dreapta Dunarii pana la
Oescus din fata revarsarii Oltului.

www.dacoromanica.ro

-- 106
CAP. 7.

Acestea sunt, prin urmare, fortificatiile ce le-a facut in

Iliria Fang& fluviul Istru. Sa trecem acum la fortificatiile pe
cari le-a ridicat imparatul Justinian in Tracia l'anga malurile
aceluiasi fluviu. Caci mi se pare ca trebuie sa enumar mai
intai cele ce el a construit langa mal si in urma pe cele facute in interior. Si, mai intai de toate, sa mergem de aci la
Mysi, pe cari poetii Ii numesc anchemachi 1), tara lor fiind
vecina cu Iliria. Deci, dupa localitatea numita Turnul Lucernaria, 1mparatul Justinian a cladit prin renovare Securisca 2).
Apoi a renoit zidurile ruinate ale Quintodemului 3). Dup
aceasta a zidit o cetate care nu exista mai inainte si pe care
a numit-o Theodoropolis 4), dupa numele imparatesei. Apoi
printr'o noua fabrica de materiale a refacut fortareata Iatrilor5)
Tigas cari erau in ruina si a adaugat un turn la castelul lui
Maxentius 7), fiindca Il socotea necesar, i la Chinton 9) a zidit

un castel care nu exista mai inainte. Dupa aceasta vine fortareata Transmarisca 9), in fata careia pe malul opus Imparatul

Constantin zidise odinioara, nu de mantuiala, o fortareata

numita Daphne 10), fiindca socotea ca nu este fail folos de a
pazi fluviul de ambele pani. Cu trecerea vremii barbarii au
distrus-o cu totul; Justinian insa a rezidit-o din temelie. Dupa
Transmarisca a tinut sa se ingrijeasca, dupa cum si trebuia,
de fortificatiile dela Altina 11) si de asa numita Candidiana 12),
cu mult inainte distruse de dusmani. Pe malurile Istrului sunt
Anchemachi, adeca ce lupta de aproape: comminus pugnantes.
Securisca spre apus de satul Beleni, la Belavoda.
Quintodem, ar putea fi o variant& a lui Dimo,
Beleni.
Theodoropolis, poate satul Vardin.
Iatron, la revarsarea rAului Iantra.
Tigas, sau Tigras, l&nga satul Martin (Marotin).
Maxentii Cast. neidentificat.
Quinton, neidentificat.
TransmariscaTurtucaia, vezi Introducerea, p. 28.
DaphneSpantov, veii Introducerea p. 22.
Altina, Oltina, (var. 'AXib(va). In Not. Dig. or. cap. 37 pag.
102 int&Inim: Milites nauclarii Altinenses Altino, Cf. Tomaschek in PaulyWissowa, sub voce. Oltina este un sat, un deal i o movil& in jud.
Constanta.

CandidianaDolni Rahova.

www.dacoromanica.ro

-- 107
In sir trei fortdrete Turnul Saltus 1), Durostorul 2) si Sucidava 3).. Ruinele fiecdreia din acestea impdiatul a ingrijit sd
fie reparate. $i a avut grije de asemenea si de Quesor 4), care
se gdseste mai departe de mal. $i castrul Palmatis 5) asezat
inteun loc stramt 1-a mdrit si I-a lrgit, desi el nu este pe
malul fluviului. In apropiere a zidit prin renovare fortdreata_
Adina 6)
aci barbarii Sclavini, ascunzandu-se mereu si din
locuri tdinuite tin&nd drumul caldtorilor, fdceau regiunea de
aci de neumblat. Si a intdrit si castrul Tilichion 7) si in stanga
lui a ridicat un fort.
Astfel erau fortificatiile din Mysia de pe malul fluviului
Istru si din vecindtatea sa. Sd trecem acum la Sciti 5). Aci
este mai intai fortdreata numitd dupd Sfantul Chyril 5), unde
impdratul a avut grije sd renoveze cele ce cu timpul se rui;

naserd. Exista apoi din vechime aici o fortdreatd numitd

unde barbarii Sclavini stabilindu-si locuintele
lor, s'a golit cu totul si nu i-a mai rdmas decat numele.
Rezidind-o in intregime, din temelie, a fdcut aci un tinut

Ulmetum 10),

liber de ndvdlirile Sclavinilor. Dincolo de aceasta se gseste

cetatea Ibida 11), ale cdrei ziduri imprejmuitoare, fiind in mare

parte ruinate, le-a renovat in grabd si a cdutat ca locul sd

fie foarte bine intarit. Dincolo de aceasta a zidit un nou
castel, pe care 1-a numit Aegistus 12). $i o altd fortdreatd
ce se gseste la marginea Scitiei, numit Halmyris 12), fiind
in mare parte distrusd a reinoit-o, fdcand si o fabricd de ma-

teriale. $i acum gdsesc de cuviintd sd enumdr si celelalte

intdrituri ce a construit in aceastd parte a Europei.
Saltus pyrgos, neidentificat.
DurostorumSilistra.
Sucidava, Socidava, Sagadava, Marlan, Cf. Skorpil, Anciens Monuments bulgares, in La Dobroudja, p. 109.

Cuesoris, probabil nu era la Dunare.

Palmatis, neidentificat.

Adina, neidentificat. Cf. Niederle, Manuel de l'Antiguit slave

I.

pag. 6.

Tilichion, la apus de Silistra, poate Tillito.

E vorba de Scythia Minor.
Sf. ChyrilAxiopolislanga Cernavoda.
Ulmetun, Pantelimonul de sus. Vezi Parvan, Ulmeium, An. Ac. R..
a. 1912, 1914 t;;i 1915.

Ibida, Slava Rusa, Cf. Parvan, ibidem.

Aegystus sau Aegyssus--Tulcea.
HalmirisZaporojeni.

www.dacoromanica.ro

103

CAP. 8.

Pana aci am aratat edificiile pe cari le-a construit imparatul Justinian in Dardania, in Epir, in Macedonia si la
celelalte popoare din Iliria precum si cele din Elada si de
lang fluviul Istru. S trecem acum la restul Traciei, punand
temeiul cel mai de seama al descrierii noastre pe regiunea
Bizantului, deoarece cetatea de aci intrece pe toate celelalte
nu munai prin puterea ei, ci i prin pozitia locului, inaintand
ca o acropole a Europei si pazand tarmul marii, unde acesta
o separa de Asia. Dar de oarece In cartile precedente I) am
explicat cele ce imparatul a infaptuit ca lacasuri sfinte, atat
inlauntrul cat si In afara de zidurile Constantinopolului, vom
cauta s vorbim acum despre celelalte.
In suburbiul orasului, se gaseste o fortareata care potrivit asezarii sale se numeste Strongy12)

$oseaua ce duce

de aci la Rhegium, fiind in cea mai mare parte neregulata,

cand se intampla sa caza ploi mari, ea devine plina de bal.toace si nepracticabila pentru calatori. Acum imparatul acesta

pavand-o cu piatra a facut-o bun& pentru card si peste tot

lesnicioasa de umblat. Lungimea drumului este pana la Rhegium, si are o asa largime ca. pot sa*. nu se loveasca cloud
care ce ar veni din directie contrara. Pietrile sunt extraordinar de tari, ai putea spune ca sunt pietre de moara. Sunt mai
ales foarte mari asa ca fiecare acopere un mare teren si sunt

si ridicate. Ele sunt lucrate sa fie unite si netede asa ca nu

se simt legaturile si nici ca n'ar fi lipite exact, ci par a fi
concrescute impreuna. Atata despre aceasta.
In apropiere de numitul Rhegium3), exista un lac, in
care 5i varsa apele raurile ce vin din loturile mai inalte,
iar lacul le vars In mare. Astfel amandoua au un tarm comun si acesta foarte ingust. Pe acest farm 11 inunda' amandoua, cand valurile protivnice navalesc, caci acestea se arunca
unul impotriva celuilalt pe tarmul comun. Cand vin In apro-

piere isi intorc apele revenind inapoi, casi cand aci si-ar fi
fixat sfarsitul lor. In unele parti, apele se amesteca, formand
intre ele o bimba de mare, fara sa se stie cui apartine apa
Vez! De aedihciis, cartea I-a.
Strongyl, Rotonda, azi Stromboli.
Rhegium, oras In Tracia, lang1 Propontida (marea de Marinara).

www.dacoromanica.ro

109

din aceasta limba. Caci nici marea nu se varsa totdeauna

in lac, nici lacul nu se varsa totdeauna In mare, ci numai
cand vin ploi torentiale; la suflarea austrului, se vede cum
din lac inainteaza valurile, i cand sufla crivtul se vede cum
marea inunda lacul. In acest loc marea se retrage foarte mult,
stramtandu-se si ramanand la mijloc un prea Ingust spatiu care

se Intinde In profunzime si e atat de stramt ca se numeste

Myrmex1). Peste aceasta limba de apa ce uneste lacul cu
marea, despre care am vorbit, era odinioara un pod de lemn
foarte primejdios pentru trecatori, fiindca se Intampla ca ei
sa se prabuseasca Impreuna cu podul. Acum Insa. imparatul
Justinian, ridicand o mare lucrare din piatra cioplita In arcuri
Inane, a facut aci o trecere far& pericol.
Dincolo de Rhegium este o cetate nun:Ilia Athyra,
carei locuitori afland Imparatul ca sufere de o cumplita lips&
de apa, i-a scapat de nacaz, construind aci un rezervoriu, In

care sa se stranga apa mai mult chiar deck este nevoie,

ingrijind astfel din tot sufletul sail de oameni. $i a ridicat
zidurile dimprejurul cetatii, ziduri cari erau ruinate.
Dincolo de Athyra este o localitate pe care autochtonii
o numesc Episcopia. Impratul Justinian, observand ca aceasta.' este expusa invaziilor dusmanilor, si c tinutul acesta, In
cea mai mare parte, este lipsit de Intarituri si de once aparare, a zidit aci o fortareata. Turnurile acesteia nu le-a ridicat in mod obisnuit, ci In chipul urmator: Din zidul Imprejmuitor, tese in afara o constructie, la Inceput foarte
gust& dar sfarsind cu o mare latime; de fiecare parte a zidit

cate un turn. Prin aceasta se facea ca dusmanii sa nu se

poata apropia de ziduri, fiindca erau distrusi, fiind lesne loviti

de aruncaturile pazitorilor de pe inaltimea dintre tumuri. $i

aci, nici portile nu se gaseau la locul obisnuit intre turnuri,

ci erau asezate oblic In parle zidului iesit In afar& fiind

nevazute de dusmani, ci ascunse Indrt. In aceasta privinta
i-a adus servicii Impratului Theodorus Silentarius2), un barbat

foarte iscusit. Astfel s'au facut fortificatiile aci. Inainte de a

vorbi despre zidurile lungis), se cuvine sa spun Inca ceva:
Myrmex, furnica, stanca submarina.
Silentarius era o demnitate la curtea imparatului: qui Palatio yel

alibi silentium indicit, vezi Du Cange, Glos, sub voce.

Zidurile cele lungi sunt zidurile cele mari cari aparau Constantinopolul dinspre continentul european.

www.dacoromanica.ro

110

CAP. 9.

Marea, Incepand dela Ocean si din Spania, laid Europa

in stanga i se intinde spre rasrit pana In Tracia. De aci,
,despartindu-se, o parte se 1ndreapta spre rasarit, iar alta parte,

facand o cotitura, se opreste In asa numitul pontul Euxin.

Cand ajunge la Bizant, ca la un sfarsit oarecare, ea Isi abate
cursul spre laturea de fa's:Aril a orasului si, indoindu-se din
ce In ce mai mult, se preface intr'un san de mare, formand
cum e natural, din MO si din dos, istmul Traciei. Nu doar ca
marea s'ar desparti aci In doua In cursul ei, cum se obisnueste
la alte istmuri, ci fiindca, trite minunata cotitura, 1mbrati-

seag de ambele parti Tracia si, In acelasi timp, mai ales

Intreg teritoriul suburban al Bizantului. Oamenii construesc

aci vile si impodobesc aceste fauburguri nu pentru ce ar

trebui, ci pentru lux si placerile lor nemarginite si pentru
tot felul de desfranari pe cari le aduce omului bogatia. Cad.
Ingramadesc aci mobile multe si-si pastreaza aci lucrurile
de arta. Dar, deoarece nu mai putin decat celelalte regiuni
sufereau din cauza invaziilor neasteptate ale dusmanilor asupra teritoriului roman, ba Inca erau i mai rau pustiite, 1mparatul Anastasie 1) a avut grije sa nlature raul, zidind niste
ziduri lungi, nu mai m. ici decat dela mila a patruzecea dela
Bizant, cari sa uneasca cele doua mari, unde departarea 1ntre
ele este de doua zile. Prin aceasta credea el ca va fi In siguranta tot ce s'ar gasi 1nlauntrul lor. Dar de aci rezultau
nenorociri si mai mari. Caci nu era posibil ca aceasta constructie sa aiba destula marime sau sa fie destul de puternica,
ori sa fie indeajuns de pazita. Daca dusmanii ar fi cucerit In
vr'o parte aceste ziduri lungi, pe toti pazitorii din launtrul
intariturilor Ii supuneau far& greutate, si atacand pe ceilalti
pe neasteptate le produceau nenorociri nespus de mari.
Imparatul nostru Insa, reparand ruinele acestor ziduri si
intarind strasnic partile slabe pentru paza, a Malt urmatoarele lucrar technice. A 1nchis toate intrarile ce duceau dela

liecare turn la turnurile vecine si la fiecare turn a zidit In

interior cate o singura intrare dela pamant. De acolo paznicii
ascunsi la timp lsi radeau de dusmani, chiar cand ei ajungeau
lnlauntrul zidurilor, fiindca fiecare turn i avea pentru sigu1) Imparatul Anastasie a construit aceste ziduri In anul 507.

www.dacoromanica.ro

111

rant& destui aprtori. lar in luntrul zidurilor a procurat o

siguranta desvrpit, nu numai prin cele ce am spus, dar p't
prin renovarea ruinelor cari se intmplaserA s cad din cetatea Selybria 1). Acestea le-a fcut impratul Justinian la
zidurile cele mari.
lar cetatea Heraclea, situat lng mare, in vecinatate,
.ntunit odinioar Perinthus, cea dintai localitate din Europa,
lar acum a doua dup Constantinopol, era inainte vreme
sit de ap I cu totul neroditoare, nu fiinda teritoriul dimprejur ar fi fost lipsit de ap i nici c. vechii locuitori ai
.cettii nu s'ar fi ingrijit de aceasta, caci pi Europa avea izvoare din abundent pi oamenii de odinioar s'au ingrijit de
.apeducte, dar timpul, folnduli obiceiul, a stricat conducta,
fie ca. s'a neglijat vechia lucrare, fie ca incuria Heracleenilor
.a dus la aceeapi pierdere. Din aceast cauz locuitorii au p-disit in curnd Heraclea. Acelapi lucru I-a fcut vechimea pi

.cu palatul destul de admirabil din acea cetate. Impratul

Justinian, vznd cetatea a prevzut-o, nu de mntuiald, cu
ap potabila pi limpede, ci cu o dmicie regard, din abundent i, renova.nd toate, n'a rsat ca cetatea sa fie lipsit
de cinstea imprteasca.
La dep'rtare de o zi de HeracIea era o localitate lang
mare numit Rhaedestus, !rite frtunoas pozitie pentru cei ce
cltoresc spre Hellespont, avnd un port bun pi favorabil
pentru comertul maritim, plcut pentru acostarea i descrarea corniilor pi apoi din care cor'biile incrcate puteau s'a
piece fr greutate. Dar, dac s'ar fi intmplat ca barbarii
s atace tinutul, el le sta gata deschis, fiindc nu avea nici
Intrituri, nici acces greu dela natur; apa c imparatul Justinian nu numai ca a pus tinutul in siguranta, dar a salvat pi
pe toti locuitorii din vecintate. Cci a rezidit cetatea Rhae-

destus, pe de o parte, cu ziduri putemice, iar, pe de alt

parte, a fcut-o prin mrimea ei, extraordinar de populat.
Cnd amenintau barbarii, toti locuitorii .din vecindtate se
refugiau aci, la timp, pi, impreun cu avutul lor, gseau mn-

1) Se/ybria era tang& zidurile cele lungi.

www.dacoromanica.ro

112

CAP. lo.

Acestea le-a facut imparatul Justinian la Rhaedestus.

Acum viu sa arat cele ce a infaptuit el la Cherrones. Cherro-

nezul este toata acea parte care este in fata Traciei. Caci,
Inaintand In mare se pare ca intra In Asia, ca si cum ar fi
unita cu malul de dincolo. Trmul ei are langa cetatea Elaeus

un promuntoriu care desparte marea in doua parti, si fiind

separat de restul continentului prin valurile sgomotoase ale
marii si, retragandu-se din fata marii ce inainteaza, formeaza
un golf ce se numeste Melas 1). Putin lipseste ca sa .nu fie o
insula, de aceea a si primit un nume potrivit, caci cu drept
cuvant se numeste Cherrones 2), despartita printr'un istm in-

gust, ca sa nu fie cu totul o insula. In acest istm locuitorii

de odinioara facura, de mantuiala, un zid, fara de nici o
grije, putand fi trecut cu o scara. Ai crede ca este o gradina
inconjurata cu un gard, scund si putin ridicat dela pamant.
De ambele parti ale istmului au facut niste mici si slabe ridicaturi, pe cari le-au numit moles, iar spatiul din mijloc
dintre zid si valurile sgomotoase astfel 1-a intarit ca nu parea
a impiedica pe asediatori, ci mai mult a-i pofti la intrare: o

lucrare de o asa de mare bataie de joc si usor de cucerit

pentru cei ce ar Incerca. Si, socotind ei ca au facut niste
fortificatii pentru dusmani inexpugnabile, tot ce se gasea Inlauntrul zidurilor n'au gasit cu cale sa pun& la adapost, fiindca
In Cherrones nu se gasea nici un castru, nici o fortificatie,
dei locuitorii traiau pe o distanta de trei zile departare. De
aceea, dusmanii nu de mult, invadand tinutul Traciei, pusera
stapanire pe intrarea dela tarm si bagand groaza in pazitori,
ca in gluma au escaladat Intariturile, Inaintand fara nici o
greutate inauntrul zidurilor.
De aceea, imparatul Justinian, gandindu-se la mantuirea
supusilor sai, facu urmatoarele: Mai hit& a darimat cu totul
zidul cel vechiu, ne mai lasand nici o urma din el. Apoi, In
acelasi loc, a ridicat un altul de o 'Mime si de inaltime potrivita. Deasupra crenelelor, o bolt& ridicata formeaza un acoperis in forma unui portic care ascunde pe aparatorii zidului.
Un al doilea rand de creneluri, asezate peste bolti, dubleaza
Melas, negru, adeca Golful negru.
Insula Cherros sau Chersos.

www.dacoromanica.ro

113

pe luptatori impotriva asediatorilor. Apoi, la ambele extremitati ale .zidului imprejmuitor, mai ales unde stancile sunt

lovite de valuri, a ridicat niste diguri pe cari le numesc

moles pi cari inaintand in mare si, fiind mite cu zidul, au
aceeasi inaltime cu el. lar santul ce era in afara zidului, curatandu-1 i scotand mult pamant, l-a facut mai larg si mai
adanc. i in aceste ziduri lungi a asezat cete de soldati, cad
sa fie in stare sa se opuna tuturor barbarilor, daca ar incerca
ceva impotriva Cherronesului. Astfel, fiind acestea acum age-

zate spre paza i siguranta, nu mai putin s'a ingrijit el de

cei din launtrul intariturilor. Asa ca, daca li s'ar intampla
cumva, doamne fereste, ceva zidurilor celor lungi, sa fie
Cherronienii nu mai putin la adapost. Cad, cetatea Aphrodisias, fiind inainte vreme in cea mai mare parte MIA de
ziduri, a inconjurat-o cu niste ziduri foarte putemice; iar cetatea Cibera, ruinata la pamant, a intarit-o cu ziduri si cu
locuitori; a ridicat aci bai i hoteluri si foarte multe cladiri
altele cari sa arate o cetate stralucita. Si de asisderea, asa
numita Callipolis a inconjurat-o cu ziduri putemice, caci locuitorii de mai inainte, in nadejdea zidurilor celor lungi, o la-

sasera neinarmata. Aci a mai construit pi hambare pentru

grau si hrube pentru vin, pentru ca soldatii ce s'ar gasi in
Cherrones sa aiba hrana indeajuns.
In fata lui Abydos, se gaseste o cetate veche numita
Sextos, inainte vreme neglijata si neavand nici un fel de
intarituri. Deasupra ei se inalta o colina prapastioasa. Aci a
zidit un castel inaccesibil i inexpugnabil, daca ar incerca
cineva sa-1 cucereasca. Nu departe de Sextos se gaseste
Elaeus. Aci, o stanca ce inainteaza in mare, isi ridica varful
pan la cer, intarita dela natura. Si aici a zidit imparatul un

castel greu de atins si cu totul de necucerit de cei ce ar

veni impotriva-i. Dar si la Thescos, de cealalta parte a zidu-

rilor celor lungi, a zidit un castel foute puternic, intarind

zidul imprejmuitor. Prin aceasta a pus in sigurata pe Cherronienii din toate partile.
CAP. 11.

Dincolo de Cherrones se afla cetatea Aenos, numita

dupa numele fundatorului ei. Caci acesta era, dupa cum se
spune, Aenea, fiul lui Anchise. Zidurile imprejmuitoare de
IZVOARELE ISTORIFI ROMANELOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

114

aci erau usor de luat, fiind scunde. Nu. numai ca zidurile

nu aveau inaltimea necesara, dar aveau si o intrare deschisa
din partea din spre mare, unde valurile o atingeau usor. Impratul Justinian ins& nu numai ca le-a ridicat In 1naltime,
ca sa nu fie de cucerit, ci nici macar de Incercat pentru cucerire. Retragandu-le putin dela mare si intarindu-le din toate
partile, a facut Aenos-ul cu totul inexpugnabil si prin aceasta

a pus cetatea In siguranta. Dar ramanea pentru barbari

usor de atacat tinutul, de oarece din vechime In Rhodope
Intariturile erau rare. In mijlocul regiunii, se afla un sat cu
numele Belluros, intocmai cat un oras prin puterea bogatiei
s'i multimea de oameni, dar care, neavand ziduri, era pentru
barbarii ce jefuiau necontenit, drept bun& prada, campiile
Invecinate avand si ele sa sufere aceeasi soarta. $i pe acesta
Impratul nostru 1-a prefacut intr'o cetate, ridicandu-i ziduri,
si fcand-o demna de el. $i la celelalte cetati din Rhodope
le-a ridicat cu toata ravna ceea ce le lipsea sau cele ce cazuse cu timpul in ruina. Intre acestea sunt Traianupolis si
Maximianupolis, ale caror ziduri cazute In ruina le-a renovat. Acestea le-a facut aci.
Era aici cetatea Anastasiupolis, avand de mai inaintt
ziduri, dar tarmul situat langa mare 11 avea fara aparare. De
aceea, barbarii Huni de multeori, gasind repede corabii aduse
aci, dedeau peste ei si dedeau de lucru s'i insulelor din imprejurime. Imparatul Justinian insa, inconjurand cu ziduri tari
tarmul Intreg, a pus In siguranta si pe corabieri si pe insular i a construit si un apeduct enorm pentru apa din munti,
unde ea se gasea. In Rhodope se afla o cetate veche ce se
chiama Toperos, In jurul careia curge In cea mai mare parte
un rau, avand deasupra sa o colina prapastioasa, pe unde nu,
mult Inainte a fost cucerita de barbarii Sclavini. Imparatul
Justinian Insa i-a ridicat de jur Imprejur niste ziduri inalte,
astfel ca ele au intrecut colina pe atata, pe cat mai Inainte
erau mai mici. Si a zidit si un portic in zidul de bola, de unde
aparatorii cetatii se lupta din siguranta Impotriva asediato-

rilor si din fiecare turn a facut cate un putemic castel si

a Intarit cu ziduri tot spatiul dela centura orasului pana la
tau. Acestea le-a facut aci Imparatul Justinian.
lar acum voiu arata Intariturile ce le-a construit si In
restul Traciei s'i in asa numitul Haemimont. $i, mai Intai, a

zidit cu toata ravna cele ce lipseau si cele ce cazusera In

www.dacoromanica.ro

115

ruina la Philippopolis i al Plotinopolis, caci acestea erau din

intamplare neintarite, cu toate c aveau de vecine multe popoare barbare. Si a zidit In toatd Tracia nenumrate castele
51 a fcut cu totul de neatacat regiunile expuse mai inainte
invaziilor barbarilor. lar castelele ce mi le aduc aminte sunt
urmatoarele:

Cas telele
In Europa

lydicae

Elaeae

In Rhodope, noui
Caseera
Theodorupolis
Thrasi
Sudanel
Mundepa
Tharsandala
Denizus
Toparum
Dalatarba
Ere
Cuscbiri
Cusculis.

In Thracia:
Bospara
Besuparum
Capisturia
Veripara
Isgipera
Ozorme 1)

Bereiarus
Tamonbari
Scemnas
Carasthyra
Pinzus
Tuleus
Arztun

Castrazarba
Zositersum
Bergisum
Dingium
Sactssus
Curtuzura
Potamucastellum
Eisdicaea
Emporion Tavrocephalum
Belaidipara
Scitaces
Bepara
Pusinum
Ymauparubri
Scariotasalucra
Augustas
Urdaus
Sancti Traiani
Deltallus
Solvani
Bascum
Zincyro

In Haenimont
Zemarchi
Ceriparon
Casibonon
Uci
Antoinum
Gesilafossatum
Cheroinum
Probini

Santi Theodori

Burdepto

1) Ozorme in locul unei Mansio Zyrmae, cf. Jirecek, Die Heerstrasse,

pag. 36.

www.dacoromanica.ro

116

Tzyeidon
Tzonpolegon
Basibunum
Anchialus
Marcianum

Racule

Sancti Juliani
Tzitaetus

Belastyras
Getrinas
Bredas
Verus
Thocyodis
Via
Anagoncli
Suras
Avthipari
Dordas
Sarmathon
Cleisura
Hylasianae
Thrasarichi
Baeca
Chrysanthus
Marcerota
Zdebren
Sancti Theodori
Asgarzus
Burtudgiz
Taurocomum
Nice
Cavotumba
Deixas
Getristaus
Debre
Probini
Carberus
Teesimonte
Asgizus
Dalatarba
Theodorupolis

Cyridana 1)
Beculi.

Celelalte din Tracia, de

lang pontul Euxin, qi in

interior sunt:

In Mysia lang fluviul

Istru:
Erculente

Scatrina 2)
Appiaria 3)
Exentaprista 4)

Deoniana
Limo 5)

Odyssus u)
Bidigis

Arina

Nicopolis 7)
Zicideva 9)

Spibyrus
Poliscastellum
Cistidizus
Bastemas
Metallus
Beripara
Spadizus
Marcerota
Bodas
Zisnudeva
Turules 9)

Justinianupolis

Cyridana, probabil Cyridava.

Scatrina probabil este aceeasi localitate cu Scatras, atestata de

Geogr. Ravennas, p. 187,

13.

Rahova.
Rusciuc.
Limo=Dimo.

Odyssus--Vama.
Nicopolis ad Istrum

Stari Nicup.

Zicideva este probabil un dublet al lui Scedeva, care pare a

fi in loc de Sycidava, clava Sudor, azi localitatea MArlan.
Turules, dupa Litzica, ar fi articolul To0 urmat de

un castel lana Vama.

www.dacoromanica.ro

Pot5Nn

117

Therma

Altina 1)
Mavrovalle 11)

Gemellomuntes
Asilva
Cuscavri
Cus culi

Tigra
Scedeva

Novas 13)

Fosastum 1)
Bisdina
Marcianupolis 2)
Scythias 3)

In regiunea interioar

Copustorus
Birginaso
Tillito
Aocyriana
Murideva
Itzis
Castellonovo
Padisara
Bismafa
Valentiniana

Grapso

Nono 4)
Trosmes 5)

Neaioduno )
Residina
Constantiana 7)
Callatis
Bassidina
Beledina
Abrittus 9)
Rubusta
Diniscarta
Monteregine

Gratiana
Preides

Becis

Argamo 17)

Zaldapa 14)
Axiopa 15)
Carso 1)

Fossatum, in limba albanez fsat, ne-a dat in romaneste cu-vantul sat.

Azi Devnia In Bulgaria.

Scythias este probabil, nu un castel, cl numele provinciei.

Nono, probabil Novo, adec Novovicus azi Babadag.
Trosmes, Troesmis, Iglita.
Neaioduno Noviodunum, Isaccea.

Constantiana, e de sigur dubletul lui Tomis.

CallatisMangalia.
Abrittus--Abtat Celessi.
Altina este un dublet.
Maurovalle. In Mauro avem de sigur un Dativ acinominalis in
loc de genetiv, ca si in Iuliovalle.
Tigra e desigur un dublet al lui Tigas, localitatea de azi Martin
l'Are Rusciuc si Rahova.
Novae-Sistov, din Bulgaria, nefiind intarit de impArat, a fost
trecut cu vederea de Procopius in insirarea specialA a cetAtilor si castetelelor dela Duna're si a fost insirat numai in lista general&
Zaldapa-ZeldapaBazargic.
Axiopa, dublet Axiopolis, Sf. Chiril, Cemavoda.
Carso--CarsumHarsova.
Argamo, Ergina lana Jurilovca.

www.dacoromanica.ro

118

Paulimandra 1)
Tzasclis 2)

Pulcbra Theodora
Tomis 2)

Creas')

('atassu

Nisconis
Noveiustiniana
Presidio
Ergamia 2)

Paulimandra, Tarla lui Paul. Mandra este probabil o vorbA

Tzasclis, Salices, amintit de Ammian Marcellin, izv. Ist. RomXIII, pag. 48.
Tomis--Constanta.

CreasEcrene.
Ergamia pare a fi dubletul lui Argamo.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

Abrittus 32, 117.
Abtat Calessi 32, 34, 117.
Abydos 113.
Acamania 89.
Acrae 34.
Acremba 96.
Acrenza 97.
Actia Nicopolis 89.

Adam Clissi 32, 34.

Adanum 96.

Ad Aquas 33.
Adina 31, 107.
Adrianium 96.
Adrianopolis 18, 22, 89.
Adriatica (mare) 86.
Aedava 18, 33, 105.
Aegissus 31, 35, 107.
Aegistus (Aegissus) 107.
Aenea 113.
Aenos 113, 114.
Aetolia 89.
Africa 9, 21, 30.
Aiadava 18, 99.
Aidonat 89.
Al ani 14.

Al arum 98.
Albanezi 13.
Alcon 96.
Aldanes 98.
Aldina 31.
Alflildi 35.
Algus 96.
Alicaniburgus 103.
Alistrus 95.
Aliula 95.
Almiris (Almyris) 31, 35.
Almus 33, 104.

Altina 31, 32, 106, 117.

Alusti 84.
Amanteia 95.
Amasea 83.
Ammias Marcellin 32, 118.
Amulo 100.
Anagoncli 116.
Anastasie 110.
Anastasupolis 114.
Anchialos 85, 116.
Anchise 113.
Ancyriana 117.
Anglosaxoni 19.
Antii 22.
Antipagrae 95.
Antoinum 115.

Antonina 11.
Aoion 95.
Aona 95.
Apia 95.
Aphrodisias 113.
Apollodor 25, 103.
Appiaria 34, 116.
Apulia 21.
Aquas 103.
Aquensis 99.
Aquincum 29.
Arcer 33, 104.
Arcidava 16, 23.
Arcunes 98.

Ardeia 98.
Argamo 32, 117, 118.
Arganocili 99.
Argentares 34, 100.

Arm 28, 29.

Argicianum 96.
Ai gos 95.

www.dacoromanica.ro

- 120 Argyas 95.

Aria 97.
Arina 116.
Armata 33, 103.
Armenia 85.
Arsa 97.
Arsaza 98.
Arsena 98.
Aitemisium 94.
Arvatias 98.
Arzum 115.
Asciburgium 20.
Asgarzus 116.
Asgizus 116.
Asia 17, 30, 108, 112.
Asilva 117.
Asimus 105.
Athena 91 93.
Athyra 109.
Attila 14, 21, 100.
Augusta 14, 33, 104, 115.
Aulon 96.
Aurelian 29.
Aureliana 34, 100.
Aurelius Victor 27.
Avelona 95.
Avthipara 18, 116.
Axiopa 32, 117.
Axiopolis 31, 32, 35, 107, 117.
Azeta 97.
Babadag 32, 117.
Babas 96.
Bacensis 15.
Bacusta 95.

Bader 87.
Badziania 98.
Baeca 116.
Balausum

Balcanica penins. 13,

31, 87.
Balcic 34.
Baleae 91.
Bamberg 19.
Banat 23.
Banes 98.
Banja 88.
Barahtestes 98.
Barbaries 98.

14,

18, 23, 30,

Baracil 25, 26.

Basarabia 18, 84.
Bascum 115.
Basibunum 116.

Basilica Amynthae 96.

Bassiana 15.
Bassidina 117.
Basternas 116.
Bazargic 32, 34, 117.
Bazinus 96.
Bechet 104.
Becis 117.
Beculi 116.

Bederiana 87.
Belaidipara 18, 115.
Belapalanca 88.
Belas 97.
Belastyras 116.
Belavoda 106.
Beledina 117.
Beleni 33, 106.
Belgrad 32, 101.
Belluros 114.
Bemastes 98.
Belizarie 9, 10, 88.
Beotia 91.

Bepara 115.
Bercadium 98.
Bereiarus 115.
Bergisum 115.
Beripara 18, 116.
BermeZion 97.
Beroia 115.
Berzana 97.
Berzovia 16.
Besaiana 97.
Besiana 97.
Besupara 18.
Besuparum 115.
Betzas 98.
Beza 30.
Bidigis 116.
Bidzo 98.
Bigranae 33, 104.
Biletchi-Albescu 99.
Bimeros 98.
Bineus 98.
Birginaso 117.
Bisdina 117.
Bismafa 117.

www.dacoromanica.ro

- 121 Bitzimaias 98.

Bizant 108, 110.
Blebois 98.
Blezo 97.
Bodas 116.
Bogas 96.
Bolbus 96.
Boldur 18.
Bononia 33, 104.
Borbrega 98.
Bosfor 84.
Bosnia 30.
Bospara 18, 115.
Bottes 98.
Braia 99.
Braila 100.
Braiola 33, 99, 100.
Biatianu 29.
Bratzista 99.
Brarcedum 98.
Ble 115.
Bi abate 95.
Brebeta 95.
Bredas 116.
Bregedava 18, 98.
Brigizes 96.
Briparo 99.
Brnita 23, 33, 101.
Briparum 97.
Brittura 99.
Brzibrod 99.
Bulgaria, Bulgari, 17, 26, 32, 33, 117.
Bupos 95.
Burtudgiz 116.
Burdooden 96.
Burgovaltum 104.
Bulibas 96.
Bugu 18.
Burdomina 99.
Burdop es 99.
Buttis 98.
Buterideva 32.
Buteries 32, 98.
Bugarama 98.
Burgus noes 20.
Burgus altus 20, 33.
Burgonovore 20, 33, 103.
Burdepto 115.
Burckhardt 34.

Byrsia 97.
Byzant 24.

Cabetzan 18, 97.

Caesarea 9,93.
Calabri 86.
Calachioi 35.
Calamus 96.
Caliacra 34.
Calis 99.

Callatis 32, 34,

117.

Callipolis 113.

Calventia 98.
Caminus 96.
Campul Mierlei 88.
Campses 24, 33, 102.
Candaras 98.
Candida 14, 96.
Candidiana 31, 106.
Candilar 98.
Cantabaza 24, 33, 102.
Cantacuzino 20.
Capaza 95.
Capidava 35.
Capisturuia 115.
Capomalva 97.
Caput Arietis 24.

Caput Bovis 24,

102.

Caput Bubali 24.

Caput Fosae 24, 25, 33.

Caranasuf 34.
Carasthyra 115.
Carberus 116.
Carmina 96.

Carpi, Carpos 32.

Carpati 26.
Carso, Carsum 32, 35, 117.
Casandria 94.
Caseera 115.
Casibonon 115.

Cassia 99.
Cassop es 96.

CasteIlium 97, 99.

Castellus 96.
Castelum 116.
Castelona 97.
Castello novo 33, 99, 117.
Castellovretara 97.
Castimum 97.

www.dacoromanica.ro

- 122 Castina 14, 96.

Castoria 92, 95.
Castra Martis 24, 33, 105.
Castrazarba 115.
Casyella 97.
Catassu 118.
CateManus 15.
Catrasema 97.
Catrelates 97.
Cattafeterus 97.
Cattarecus 97.
Cattarus 97.
Cavetzum 97.
Cavotumba 116.
Cebrus 33, 104.
Cecola 97.
Cedrenus 27.

Cele! 26, 27, 105.

Celleriana 97.
Celti 101.
Centauri 93.
Centauropolis 93.
Cercinei 97.
Ceriparon 18, 115.
Cernavoda 32, 35, 107, 117.
Cesarea (Caesarea) 11.
Cesiana 97.
Cesuna 97.
Cethreon 95.
Chalaro 100.
Chalcis 93.
Chiev 18.
Chimaerae 96.
Chiril (Chyril) sf. 31, 107, 117.
Cherronez 14, 112, 113.
Cheroinum 115.
Cherson 84.
Chersos 112.
Chosroe 83, 84.
Christescu 20.
Chrysanthus 116.
Cibar Palanca 33.
Cibera 113.
Cilicae 95.
Cimenus 96.
Cionin 96.
Cipipene 100.
Cistidizus 116.
Cithinas 95.

Cius 31.
Cladova 24, 33, 102.
Claudia 29.
Cleisura 116.
Clemades 100.
Clementiana 95.
Clesbestina 97.
Clisura 83, 91.
Kluge 19.
Cobenciles 97.
Colobona 96.
Colophonia 96.
Come 95, 96.
Comneni 11.
Comparetti 11.
Constanta 26, 32, 34, 106, 118.
Constantiana 28, 29, 32, 34, 117.
Constantin 26, 27, 28, 29, 98, 105,
106.

Constantini Daphnenses 30.

Constantius 26
Constantinopol 9, 10, 12, 23, 26, 27,
108, 109, 111.

Coracii 91.
Copustorus 117.
Corint 89, 91.
Corvinograd 33.
Costo! 33, 102.
Costolat 33, 101.
Crataea 96.
Cratiscara 88.
Creas 32, 118.
Creben 33.
Crisaeus 89.
Crispa 33, 104.
Krumbacher 9.
Cryniana 96.
Cuas 99.
Cuestros 31.
Cuimedava 88, 99.
Couino 97.
Kula 105.
Cumarciana 96.
Cumedeva 18, 99.
Cumudeva 88.
Cunde 98.
Cupus 33, 101.
Curtuzui a 115.
Cuscabiri 115

www.dacoromanica.ro

- 123 Cuscavri 117.

Cusculi 117.
Cusculis 115.
Cusines 97.
Kustendil 88.
Cutzusura 98.
Cuvimedava 18, 88.
Cuvinus 97.
Cyridana 18, 116.
Cyrrhi 96.

Dobrici 35.

Dobrogea 13, 30, 31, 32, 35.

Dolebin 95.
Dolni Rahova 31, 106.
Donatus sf. 96.
Dordas 116.
Dorostolus 34.
Dorticum 33, 103.

Dabanus 97.
Dacia 15, 16, 17, 18, 20, 23, 26, 27,
30, 32, 35, 100, 101, 103, 104.
Dalatarba 115, 116.
Dalmatas 99.
Dalmatia 30.
Damasc 25, 103.
Danedava 18, 88.
Danubius 15, 27, 28, 100.
Daphne 23, 28, 29, 30, 32, 34, 106.
Daphnenses 30.
Dardani, Dardania 15, 16, 18, 86, 87,
97, 108.

Dory 84.
Dragan 22.
Drasimarca 99.
Drobeta (Drubeta) 23, 24, 25, 26, 29)..
Drullus 97.
Du Cange 109.
Ducepratum 24, 33, 102.
Duiana 98.
Duliares 99.
Dunarea 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 224

23, 24, 26, 27, 28, 30, 31, 32, 33,

35, 100, 101, 102, 103, 105, 117.
Dunavat 35.
Durbuliana 97.
Durazzo 95.

Dures 98.

Dardapara 18, 97.

Dealu vertes 33.
Debre 116.
Dedbera 99.

Durostor 29, 31, 95, 107.

Dusmanes 99.
Dyrrachin, Dyrrachium 95-.

Deixas 116.
Dertallus 115.
Demetrias 92.
Denizus 115.
Deoniana 116.

Ebraetus 34.
Echinoeus 92.
Ecrene 32, 108.
Edana 96.
Edetio 97.
Eisdicaea 115.
Elaeae 115.
Elaeus 112, 113.
Elada 99, 93, 108.
Emastus 97.
Endynia 95.
Epidamni 87.
Epidunta 95.
Epileum 95.
Epir, Epiroti 86, 88, 89it 95, 96,

Destreba 99.
Deuphracus 95.
Devnia 34, 117.
Devrias 99.
Diculescu 28.
Diehl 9.
Diema 23, 28, 33, 102.
Dimo 34, 106, 116.
Dindorf 24.
Dingium 151.

Diniscarta 117.
Dinium 97.
Diocletianopolis 92.
Dionoia 95.
Dionysopolis 34.
Dionysos 95.

Episcopia 109.
Episterb a 95.
Eraria 98.
Erculente 116.
Ergamia 118.

Ergina 32,

www.dacoromanica.ro

117..

108...

- 124 Eski Sarai 31.

Gradintl 33,

Etaeries 98.
Buboes 93.
Eugeniu 83.
Euria 89.
Euripus 93.
Europa 85,

GrAdiote 33, 101.

86, 88, 94, 96, 107, 108,

110, 111, 115.

Eurymene 93.
Euthychiana 97.
Euxin (pontus) 83, 85, 110, 116.
Exenta prista 34, 116.

Faranores 98.
Fasciae 14, 96.
Ferraria 99.
Florentiana 33, 99.
Florentine 33.
Fossatum 34, 117.
Flancellan 97.
Frerraria 93.
Gabraeon 95.
Galerius 99.
Call] 101.
Garces 99.
Gaut eni 33.
Gembero 100.
Gercellomuntes 34, 117.
Gemenus 95.
Centianum 96.
Genysius 96.
Genzana 97.
Cepizii 17, 20, 22, 28.
Germae 88.
Germane 98.
Gcrmani, Germania 19, 21, 88.
Germas 98.
Germatza 97.
Gerontice 96.
Gesilafossatum 14, 115.
Getii 17.
Cetrinas 116.
Getristaus 116.
Gigen 18, 26, 33.
Golubat 33, 101.
Combes 33, 104.
Gomphi 92.
Gotii, Goticus, 9, 10, 20, 21, 22, 29,
304 84, 85, 86, 94, 103.

102.

Gratian 26.
Gratiana 32, 117.
Graecia, Graecus, Greci 13,
91, 93, 98, 99.
Grandetum 99.
Grapso 117.
Gribo 100.

19, 89,

Grim 19.
Grincipana 18 99.
Groffes 99.
Grozubita 84.
Gurasson 96.
Gurabelli 33.
Gurbicum 99.
Gynaecomites 95.

Haemimont 114.
Halicaniburgus 20.
Halmiris (Almiris) 107.
Hamburg 19.
Hannibal 21.
Haram 23.
Haradrus 96.
Harsova 32, 35, 117.
Haury 24.
Hedonia 95.
Hedones 96.
Helega 96.
Hellespont 111.
Hemimont 18.
Heraclea 91, 111.
Hercula 98.
Herodot 12.
Herduscera 98.
Hertegovina 30.
Hesdupara 18, 99.
Hierocles 32, 33, 34, 35.
Hinog 35.

Histria 32, 33.

Homonoia 96.
Horatius 19.

Huni 14, 22, 28, 33, 84, 86, 94, 105,

114.

Hygea 96.
Hylasianae 116.
Hypata 91.

www.dacoromanica.ro

- 125 Ianina 89.

Iantra 33, 106.
Iatron 33, 106.
Ibida 31, 107.
Ieni Haram 23.
Iglita 32, 35, 117.
Jidovul 20, 33, 104.
Jirecek 98, 99.

Lapidaria 33, 105.

Lapitii 93.
Larissa 92, 93.
Lasbarus 97.
La utzones 99.

Lazi 83.

Iliria, Illyric 14, 15, 17, 28, 32, 33,

87, 91, 95, 100, 103, 105, 106, 108.

Jonic (sanul) 86.

Iordanes 15.
Iorga 32.
Irene 95.
Isaccea 32, 35, 117.
Isambert 84.
Iscus 33, 105.
Isgipera 18, 115.
Isker 105.
Istmul 89.
Istros 34.
Istru 28, 84, 85, 86, 88, 100, 101, 105,

Lazica 83, 84.

Lederata 16, 20, 23, 24, 28, 102.
Leontarium 91.
Lepljan 88.
Liatava 18.
Libisonis (turris) 21.
Licia 28.
Licinius 26.
Lignius 98.
Lliah 30.
Limboli 89.
Limnaae 96.
Limn ederium 96.
Limo 34 115.
Liste 97.
Listria 96.
Literata-Litterata

15, 20, 23, 102.

Litzica 23, 24, 31, 32, 87, 92, 102,

106, 107, 108.

Itaberies 98.
Itadeva 18, 98.
Italia 10.
Itzis 117.
Jugoslavia 23, 32, 33.
Iulianus sf. 116.
Iuliovalle 34, 100, 117.
Iurilovca 32, 117.

103, 105, 116.

Justin 9.
Justinian 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17,
22, 23, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31,
33, 83, 84, 85, 86, 87, 89, 91, 92,
93, 94, 95, 101, 103, 104, 105,

106,

108, 109, 111, 112, 114.

Justiniana Prima 14, 5, 16,

Justiniana Secunda 88.
Justinupolis 88.
Justinianopolis 89, 96, 116.
Labellus 95.
Laberium 97.
Labutza 97.
Laccoburgus 20, 33, 102.
Lages 96.
Lamia 91.
Lamponiana 99.

Lom (Palanca) 33, 104.

Longiana 99.
Longiniana 33, 104.
Longobarzii 22.
Losorium 83.
Lossonus 96.
Lucadnita 33, 102.
Lucemaria 20, 33, 105,
Lucunanta 98.
Lupofantana 99.
Lutzolo 99.
Lydicae 113.

106.

23, 87.

Maccuniana 97.
Macedonia 15, 93, 94, 96, 10&
Maeotis 84.
Magimias 98.
Magurele (Turn) 22, 28.
Maltretus 24, 102.
Mangalia 32, 34, 117.
Maniana 97.
Marathon 93.
Marcerota 116.
Marciana 96.

www.dacoromanica.ro

- 126 'Marcianupolis 34, 117.

Marcianum 116.
Marceliana 97.
Marcipetra 97.
Mareburgus 20, 33, 103.
Marcellin Ammian 21.
Marisca 28.
Mariscus 28.
MArlan 31, 107, 116.
Marmara (mare) 108.
Marmarata 96.
Marotin (Martin) 33.
Marsigli 27.
Martin 106 117.
Martis 95.
Martius 96.
Marughiol 32.
Marcas 97.
Maurovalle 34, 117.

Maxentii cest. 33, 106.

Maximianopolis 114.

Medeca 98.
Mediana 99.
1.01edovnita 102.

Melas 112.
Me/ichiza 96.
Meridio 100.
Meriopontede 100.
Mesembria 99.
Metallus 116.
Metanasti 86.
Metizus 96.
Metropolis 92.
Milanovat 33 102.
Miletes 97.
Millareca 99.
Miller 20.
Mlodava 18.
Mocatiana 33 104.

Moesia 18 31.
Moldova 84.
Monteregine 117.
Motreses 100.
Mulato 97.
Mundera 115.
Murciana 96.
Murideva 18, 32, 117.
Museium 96.
.Mutziani cast. 99.

Mutzipara 18, 100.

Myrmex 109.
Myropolis 91.

Mysi, Mysia

15, 34, 35, 106,

107,

116.

Naioduno 111.
Naisopol 88.

Neagra (mare) 20, 30, 83.

Neapolis 96.

Nedao 14.
Netzhammer 27, 28, 29, 30.
Nice 116.
Nicea 29.
Nicopolis 34, 89, 116.
Niederle 31, 107.
Nipru 84.

Ni, 87,

88, 99.

Nisconis 118.
Nogeto 99.
Nono 117.

Novae 16, 23, 24, 33,

Novas 117.

34, 101, 102.

Noveiustiniana 118.
Noviodunum 32, 35, 117.
Novo 117.
Novum 33, 104.
Niirnberg 19.
Nymphium 96.

Ochrida 87.
Octavum 32, 101.
Odriuzo 107.

Odyssus 34, 116.

Oescus 18, 26, 28, 33, 105.
Ogost 33, 104.
Olbus 96.
Olceadava-Olceadaev 18.
Olivula 95.
Olodoris

Olt 20, 26, 27,

Cltenita 28, 29.

105.

Oltina, 31, 32, 106.

Onalus 96.
Onos 33, 104.

Cptas 96.
Op tium 96.

Ordessus 28, 29.

Orpheus 99.
Orsova

www.dacoromanica.ro

- 127 Osma 103.

Ostrov 105.
Ozorma 115.
Pacoue 95.
Padisara 117.
Palanca Noll& 23.
Palatiolum 28, 33, 105.
Paleologi 11.
Paleopreveza 89.
Palestina 9, 21, 28.
PaIlene 94.
Palmatis 31, 107.
Palyrus 96.
Pamilinus 97.
Pannonia 14, 15, 16, 35.
Pantelimonul de Sus 31, 107.
Paretion 95.
Paris 28.
Parthion 96.
Parmus 96.
Pamusta 98.
P6rvan 17 21, 23, 26, 28, 31, 32, 33,

Petrizen 97.
Petroniana 14, 96.
Pezium 96.
Picnus-Pincus 33, 101.
Pinzus 115.
Pirot 88.
Piscinae 14, 93.
Pistes 99.
Pithyuns 84.
Placidiana 96.
Platea 91.
Plevrum 96.
Plotinopolis 115.
Policastellum 116.
Ponteserium 33, 104.
Pontes 10, 24, 25, 33,
Pontzas 100.
Porphyrogenitus 34.

102, 103.

Portile de Fier 25, 26.

Poseidon 96.
Potamucastellum 115.
Potes 100.
Potidea 94.

Potula 16.
Praevalitana 15.
Precoplje 87.
Preides 117.
Presidio 118.
Pretzuries 99.
Primoniana 97.
Primiana 99.
Priniana 96.
Priscupera 18, 97.
Priscus 103.
Probini 115, 116.
Procopius 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16,
18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 27, 28,
29, 30, 31, 32, 33, 35, 89, 103, 105,

35, 107.

Pascas 96.
Patapa 95:
Patapa 95.
Patsch 29.
Pautalia, Pavta 88, 98.
Paulimandra 118.
Pharsalus 92.
Philippopolis 29, 115.
Phoenice 89.
Photica 89, 96.
Phtia 93.
Pelecum 96.
Peleum 95.
Pelion 92.
Peloponez 92.
Peneu 92.

117.

Pentelek (Duna) 20.

Pentza 97.
Peplavius 98.
Perbyla 96.
Percus 96.
Perinthus 111.
Persi, Persia 10, 83, 84, 90.
Petra 83.
Petres 99.

Protesilaus 21.
Pronathidum 96.
Prop ontida 108.

Protiana 97.
Ptocheium 97.
Ptohiu 95.
Pulpidev.a 29.
Pupsalus 95.
Pusinum 105.

Putedis 33,

www.dacoromanica.ro

104.

- 128 Quadriturrita 87.

Quartiana 100.
Quesor 107.
Quinti 97.
Quintodemus 35,
Quinton 106.
Quintovicus 33.

106.

Rabestum 97.
Racidnita 33.
Racovita 33, 103.
Racule 116.

Rahova 33, 34,

Rama 23.

105,

116, 117.

Ratiaria 33, 104.

Ravennat 15, 16.

Razanj 98.
Razelm 32.
Recidiva, Recediva, Recidua 15,
16, 23.

Remesia 18.
Remesiana 88.
Remus 102.
Repordenes 99.
Residina 117.
Rhechius 94
Rhaedestus 111, 112.
Rhegium 108, 109.
Rhizaeum 83.
Rhodope 114.
Ripensa (Dacia) 103.
Reginocastellum 98.
Rodope (Rhodope) 14.
Rolligeras 98.
Roma, Romani, 10, 12, 13, 16, 19, 21,
22, 27, 30, 84, 86, 87, 100, 101, 102,
103.

Romania 9, 12, 14, 22, 27, 29, 30.

Romula 99.
Romuliana (Romyliana) 33, 99.
Romaniana 97.
Rometodia 104.
Rotun 97.
Rusciuc 34, 116, 117.
Rubusta 117.
Rumisiana 88.

Sabini sancti 95, 96.

Sabiniribes 98.

Sacerdoteanu 22.
Sacissus 115.
Saccus 91.
Salebries 98.
Salices 32, 118.
Salmoruda 31.
Saltopyrgus 20, 31, 107.
Sani 33.
Santi Caranta 89.
Sardica 97.
Sardinia 21.
Sarmates 98.
Sarmati 29, 98.
Sarmathum 116.
Sarmisegetuza 16, 23.
$atava 18.
Sauromati 86.
Saya 15.
Scaplizo 98.
Scares 98.
Scariotasalucra 115.
Scaripara 18, 34, 100.
Scassetana 98.
Scatras 116.
Scatrina 34, 116.
Scedeva 18, 34, 116, 117.
Sceminites 95.
Scemnas 115.
Scentudies 98.
Sceptecasas 33, 99.
Scidreus 97.
Scinzeries 98.
Sciri 14.

Scitaces 115.

Scitia (Scythia) 31, 34, 35 86,

117.

Sclavini 14, 22, 107,

Scopentzana 97.
Sculcoburgus 20, 99.
Scumbro 99.
Scretisca 88.
Scuanes 98.
Scupi 87.
Scupium 97.
Scydreonpolis 95.
Securisca 33, 106.
Seeck 19.
Selimbrifi 99.
Selybria 111.

www.dacoromanica.ro

114.

107;

- 129 Selanovce 33.

Serdica 88.
Seretus 97.
Setlotes 100.
Sevastopol 84.
T. Severin 22, 25, 26.
Sextos 113.
Sicidava 18, 28, 105.
Siclae 96.
Silistra 31, 34, 107.
Sinai 30.
Singidunum 32, 101.
$ip 25, 33, 102.
Siria 28.
Sirmium 14, 15.
Sigtov 34, 117,
Skok 20, 21, 103.
Skorpil 107.
Slava RusA 31, 107.
Slavii 15, 17, 31, 86.
Smornes 24, 33, 102.
Socidava-Sagadava 107.
Sofia 88.
Solvani 115.
Spadizus 116.
Spania 21, 110.
Spantov 28, 106.
Spelonca 99.
Speretium 95.
Spibyrus 116.
Stamazo 97.

Star Nicup 34,

116.

Stendas 100.
Stenes 97, 99.
Stenecorta 98.
Stefana 95.

Stephani sancti 95.

Stephaniacum 95.
Stiliburgus 20, 33, 103.
Stranbasta 98.
Stratonis (Turius) 21.
Stramentias 98.
Strassburg 19.
Streden 95.
Stromboli 108.
Stronges 99.
Strongyl 108.
Struas 97.
Suavastas 98.

Subaras 99.
Suci 116.
Sucidava 18, 26, 107.
Sudanel 115.
Suegogmense 98.
Suras 116.
Suricum 97.
Susiana 33, 103.
Sycidava, Sycivida 23, 26, 28, 31,
105, 107, 116.
Symphygium 96.

Tacit 20.

Taliata 33, 102.

Tamonbari 115.
Tanata 24, 33, 102.
Taor 87.
Tarporum 98.
Tatarcic 88.
Tauresium 87.
Taurice 86.
Tauri 84.
Taurocomum 116.

Tauro-scitii 84.
Taurocephalum 115.
Teesinionte 116.
Tekija 102.
Tenias 97.
Tetrapyrgia 87,
Tezule 97.
Tharsandala 115.
Theba 92.
Theodora 11, 23, 24, 25, 103.
Theodorupolis 33, 103, 106, 115, 116.
Pulchra Theodora 32, 118.
Theodoric 84.
Theodorus sf. 115, 116.
Theodorus selentarius 109.
Thessalia 92, 93, 96.
Thessalonic 15, 94.
Therma 95, 96, 117.
Thermopile 89, 91, 92.
Thesteum 96.
Thesaurus 95.
Thescos 113.
Thrasarichi 116.
Thrasi 115.
Thocyodis 116
Tibiscum 16.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

www.dacoromanica.ro

- 130 Tigas 33, 106, 117.

Tigras 33, 106, 117.
Tilicion 31, 107.
Tillito 31, 107, 117.
Timalciolum 34, 100.
Timacul 100.
Timathochum 99.
Timena 33, 103.
Timiana 98.
Timoc 100.
Tithyra 25.
Titiana 95.
Tiugcona 99.
Tocilescu 20, 28.
Tolcoburgo 99.
Tomaschek 101.
Tomis 32, 34, 117, 119
Tomes 99.
Toparum 115.
Topera 18, 99.
operos 114.
Trachinia 91.
Tracia-Thracia 18, 22, 30, 85, 106,
108, 110, 112, 114, 115.
Traian 16, 17, 22, 24, 25, 27, 28, 100,
102, 103.

Traian sf.

115.

Traianopolis 114.

Trana 96.
Transaquincum 29.
Transdierna 23, 28, 102.
Transdrobeta 29.
Translederata 23, 28.
Transmarisca 28, 29, 30, 31, 106.
Trapezus 83.
Trasiana 100.
Tredentetilius 1110.

Tricaltus 92.
Tricesa 33, 104.
Trisciana 98.

Tropaeum 32, 34.

Troada 28.
Trosmis, Troesmis 32, 35, 117.
Tudor 25.
Tucidide 12.
Tugurias 98.

Tulcea 31, 35,

Tulcoburgo 99.
Tuleus 115.

107.

Turicla 98.

Turris Traiani 23.

Turris Caesarea 21.
Turris Caesaris 21.
Turribus, Turribas, 34, 100.
Turtucaia 28, 31, 106.
Turules 116.
Turus 98.
Tuttiana 97.
Tusudeaas 98.
Tyrcanus 95.
Tzani 20, 83.
Tzanica 85.
Tzasclis 32, 118.
Tzertzenutzas 99.
Tzimes 98.
Tzitaetus 116.
Tzonpolegon 116.
Tzutrato 110.
Tzyeidon 116.
Uci 115.

Ulibula 95.
Ulmeni 28.
Ulmetum 31, 107.
Ulpia Oescus 105.
Ulpiana 88.
Unguri 19.
Unnum 91.
larbriana 99.
Urdaus 115.
Usiana 97.
Uskiib 87.
Usudava-Uscudama 18.
Utus 33, 105.
Vadin 105.
Walde 19.
Valens 26, 28.
Valentiniana 32, 107.
Valeriana 33, 105.
Vallesiana 97.
Valvae 97.
Vandali 9, 10.
Varadia 16.
Vardar 87.
Vardin 33, 106.
Variana 33, 105.
Varna 34, 116.

www.dacoromanica.ro

- 131 Vatican 24.

Vegetius 20.
Weiss 35.
Vella 97.
Veriniana 97.
Veripara 115.
Verus 14, 116.
Via 14, 116.
Vicanovo 34, 100.
Victoriana 97.
Victoriae 97.
Viculea 99.
Vid 105.
Vidava 18.
Vidin 33, 104.
Vidrovat 33, 103.
Viena 28.
Viminacium 15, 33, 105.
Vindimiola 99.
Voscodavia 18.
Voscodavinti 18.

Voscodavti 18.
Vulpiansus 95.

Xeropotamus 96.
Ymauparubri 115.

Zaldapa (Zeldapa) 32, 34, 117.

Zanes 24, 33, 100, 102.
Zaporojeni 31, 35, 107.
7debren 116.
Zeldapa (Zaldapa, Zeldepa) 34.
Zeapuries 98.
Zemarchi 115.
Zernes 24, 33, 102.
Zetnucortus 33, 105.
iicidava (Zicideva) 18, 34, 115, 116
Zisnudev a 18, 34,
Zositersum 115.
Zincyro 115.
Zysbaes 97.

116.

ERRATA
A se ceti Procopius In loc de Eutropius, pag 17.
Mlodava

Moldova

www.dacoromanica.ro

18

CUPRINSUL
Pag.

Prefata

Introducerea

Vieata autorului .
Opera sa
.
Caracterizarea operii lui Procopius . .
De aedificiis ca izvor al istoriei RornAnilor

Imperiul roman si imperiul bizantin

Hunii in De aedficiis .
Justiniana Prima .

9
10

11

12

12
14
14
17
19

Cetati formate cu apelativul dava" si para"

Pyrgos-Burg, Turris-Turn in De aedificiis
Cetatile romane din stAnga DunAril In De
aedificiis

Lederata si Recidava
Drobeta-Theodora
.
Sucidava (Sicivida) Celei
Turris Traiani
Daphne Constantiana

23
24
26
28
28

Cetati si castele la Dunare si in Dobrogea

Textul grecesc
.
Traducerea textului grecesc
Indicele numerelor proprii

..

www.dacoromanica.ro

23

30

39
83
119

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romana In lectura ilustrata, 2 vol. cu ilustratiuni si planpii.

Legende si povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.
Monografia Drsistorului-Silistra, cu harti i ilustratiuni.
Cetali si orase greco-romane In noul teritoriu al Dobrogei, cu
o harta pi ilustratiuni.
Romanica (Tablele cerate, Insula $erpilor, etc.) studii istorice,
filologice pi archeologice, cu o harta' pi ilustratiuni.
Vieaia si opera lui G. Lazar (In colaborare).
Basarabia, privire istorica.
Roma nii In izvoarele istorice medievale, cu harti pi 'ilustratiuni.

Versificaliunea latina, Prosodia pi Metrica.

Istoria literaturii latine, Antologie pi Crestomatie.
Studii pedagogice, Limbile clasice in Invatamtintul secundar pi
metodica lor.
Secuii si secuizarea Romeinilor.
Sicules et Roumains, Un procs de dnationalisation.
Date privitoare la maghiarizarea Romanilor.

Plinius, Corespondenta cu Imparatul Traian, traducere.

Apuleius, Amor si Psyche, cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS DE AEDiFiCiI.S"
LocaItHIe semnalate in cartea
O.Po,21iffeanu. kniterktoriae Paco-kommorain

LAN GOBAR

CO- ROMA\11

lloviod&u4
(Isaccee)

P ND A

(4,

'a=

0e5mis(Ilita),,r.r,

54

jades

Arcidav a (Vsrada)

1/14

(Satices)

Recid ava

iederate
dunum

s.,,, ,.
4.

0,

SIS

ti ARG

,,,

Ducenratum (Co virlred)

jon. ;'6,0

4,',:,

..

YR

CumudevarsedsO

... .

ri

... ..... .

....... ...

ij

u ta ha

r'.

U I pi a ne(Justin lana)

'15,,

5`"PiBereur---

Scodr

LY

.....

R.( 0

aqic

S
{A,D.

aoe7

(iv!' csaorr

no(rpoelioss:De"vrenine)

serd,..(sofia)

P.;

IN

OESIA

/p

1'41

MEDITE RANEA

ACIA

L.

jo,8\ :oss uo

(Sistov),

,04
..

AliriFtus (Atit C.17

Novae
no

(Ada rupdgi?.

a)

YA

tron

mocurnminus

RO

..4.%

A'ts

o-

Rernesian\a(Bele'Pelen a)

Ternis((o n sra Ma)

\-

Durokorurn
Altina "L"P:fr,:;:,
Tr ansm arisc a

ZS,

n.e

Cebras(oba

Naissus(Nis) ..i'\':',.,\;?.`!:.<,

IL

a vod51

\ster

69

Ro m un an a

.AdinaZ
yidava (r15rie8")

Florentia n a

anteumonul de S.)

Ul rneTi,

Qrj

Dorticum

9:
"..

Viday: Ibidd(Sla

ti

Ad Aquas (Vidrov at)

,)

..................
-13

...,

Theodora (Drobe te -T-Severin)

(ars (Hit-soya)

TA

.,..1,

!.

.-,,,,,,,

...,

M 0 E S:I A

..P

.,...

CO

''0, ,(.,?1,,i'o,,

r-

'at<

,,

.;.4g )`',
re%

Octavum

DAc o

\.1'.
.2:' '::\'st,.'oe",6,so

,...,e n c e moo a )

tinv

..'

6'15

HAEMMONTUS

THRACIA

.... ...... .

........

-o

HacIrianopors (U.scudgia.)

.......

. .... .........

oo
A

r!

.PLEy cLhA

P
pouom

f)

01 'M

N IA

14

oHeraclee.*

A
RHODOPE

/
Berrho ea

Byzantium

; nstanArivz,
Gtt

I4er2clea

\ireperi7?.,

Ptolipp.i

U.. ......

raja nop0.1
Aeno '

L-t

oede5Lus

,"\\S
-

Lemnos I

RS,

- -9

essaL'9ni"rn

U1

M
oAbydus

masse drie

Olympus /Y

PerinthU

MARV_ AEGIIIM

www.dacoromanica.ro

so

loo

'so

2_1