Intocmirea sectiunilor geologice

Printr-o sectiune geologica construita dupa datele obtinute prin foraje se reda in
plan vertical succesiunea formatiunilor geologice ale unei structuri.
Sectiunile geologice se pot construi prin 2 metode:
-

pe baza datelor din foraje

dupa hartile structurale

Pentru a intocmi o sectiune geologica cat mai aproape de situatia reala pe baza
datelor obtinute prin foraje se impune a se tine seama de urmatoarele:
-

amplasarea sondelor pe harta sa corespunda intocmai situatiei de pe teren;

altitudinea (elevatia) sondelor sa fie masurata exact;

limitele geologice dintre formatiuni sau orizonrturile reper sa fie luate dupa
diagrafiile geofizice de sonda, dup ace acestea au fost bine fixate si correlate
intre ele, sa fie constante, pe intreaga structura. In cazul cand aceste limite
stratigrafice sau orizonturi repe sunt fixate eronat in cel putin o sonda, apar
interpretari eronate. Atunci cand limitele stratigrafice sau orizonturile reper
sunt luate din profilele mecanice, in cazul cand in sectiunea ce urmeaza sa fie
construita sunt si sonde vechi, lipsite de diagrafii geofizice de sonda, limitele
sau reperele trebuie sa fie identificate si pe diagrafiile geofizice ale sondelor
vecine, d.p.d.v.calitativ, respective dupa modul de inscriere. In general insa,
aceasta situatie la noi in tara este intalnita din ce in ce mai rar;

Se recomanda sa fie folosite in constructia unei sectiuni geologice un numar

de 10-12 sonde sau chiar mai mare, functie de marimea structurii, deoarece
numai in acest caz se poate obtine o imagine cat mai aproape de realitate a
tectonicii structurii pe directia pe care ea se construieste. In cazul cand
numarul de sonde dintr-o sectiune geologica este mic si distanta dintre sonde
este foarte mare, prin constructie se va obtine numai o schita a structurii
respective pe directia profilului unde a fost construita si numai in timp prin
forarea de noi sonde, pentru acelasi interval de adancime, imaginea tectonicii
este mai aproape de realitate;

Daca unele sonde sunt deviate, deviatiile acestora in plan vertical si orizontal
sa fie bine redate, respective pe sectiune sip e harta;

Pe harta pe care sunt trcute sondele se traseaza directiile de sectionare ce vor fi

construite si ele vor fi in general perpendiculare pe directia structurii, paralele
1

intre ele, mai putin oblice si de regula se construiesc mai multe sectiuni
transversale decat longitudinale sau oblice, deoarece sectiunile transversale
pun mai bine in evidenta stilul tectonic al structurii in totalitatea ei;
-

Stabilirea scarilor verticale si longitudinale la care vor fi construite sectiunile

geologice. Aceste scari se aleg egale, pentru a nu se obtine o imagine
deformata a structurii. In cazul in care distanta intre sonde este relative mica in
raport cu adancimile sondelor, ca si in cazul in care sectiunea cuprinde grupuri
de sonde foarte distantate intre ele, iar inclinarile stratelor sunt foarte mari,
cele doua scari se diferentiaza si acest lucru se indica in legenda sectiunii
respective;

Se recomanda ca directia sectiunilor geologice sa treaca prin cat mai multe

sonde, iar sondele care nu se situeaza pe linia de sectiune, se proiecteaza
paralel cu directia stratelor, dar cu conditia ca aceste sonde sa nu se situeze la
distante foarte mari. Eronat se proiecteaza sondele perpendicular pe directia
sectiunii (fig.1a);

Cand sondele sunt deviate se tine seama si de deviatia sondelor in plan

orizontal marcandu-se pe directia sectiunii, proiectia amplasamentului,
proiectia reperului si talpa sondei (fig.1b);
Sectiunile geologice se construiect in general pe hartie milimetrica, pe care se
reprezinta nivelul de referinta, (nivelul marii nivelul zero) reprezentat printro linie orizontala trasata pe toata lungimea sectiunii si pe aceasta se marcheaza
prin puncte pozitia in care sondele intersecteaza directia sectiunii;
Din aceste puncte, de pe linia de referinta se masoara, la scara sectiunii
altitudinea sau elevatia fiecarei sonde si unirea punctelor care reprezinta
altitudinea sondelor se obtine profilul morphologic care functie de numarul
sondelor si de distanta dintre ele, este cat mai aproape de profilul morphologic
real. Masuratorile facute deasupra liniei de referinta au valori positive, iar cele
facute sub linia de referina au valori negative;

Fig.1 Proiectarea sondelor pe linia de sectiune

Pe traseele gaurilor de sonda se trec limitele dintre etajele geologice, reperul

sau reperele fixate in urma corelarilor facute, dupa diagrafiile geofizice de
sonda, inclinarea stratelor obtinute din catotele mecanice neorientate. De
asemenea se marcheaza adancimile unde au fost puse in evidenta accidentele
tectonice, cunoscute in urma corelarilor diagrafiilor geofizice de sonda.
In cazul unor cute neaccidentate, interpretarea datelor este mai usor de facut
deoarece se admite ca limitele dintre etajele geologice sunt paralele si
respectivele etaje geologice au aceeasi grosime.
Dar sunt si cazuri destul de frecvente cand, grosimile formatiunilor geologice
ariaza, fie datorita unor accidente tectonice, fie datorita unor cauze
stratigrafice determinate de nedepunerea unor pachete de strate, ca si in cazul
unei structuri legate de o peleovale. In acest ultim caz, interpretarea datelor
dupa primelesonde este mai dificila si impune o experienta in interpretare.
Cu cat numarul informatiilor marcate pe traseele sondelor este mai mare, cu
atat interpretarea este mai aproape de realitate. In cazul unor accidente
tectonice acestea sunt urmarite de-a lungul tuturor formatiunilor geologice
traversate de foraje si identificate in fiecare sonda. Sunt cazuri cand pot fi
intalnite accidente tectonice numai pe anumite intervale fara sa fie identificate
3

de-a lungul tuturorformatiunilor geologice, dar orice accident tectonic trebuie

interpretat, indiferent de intinderealui.
Cu ajutorul sectiunilor geologice se poate cunoaste tectonica unei structuri, se
pot estima pentru sondele ce urmeaza sa fie forate adancimile la care vor fi
intalnite formatiunile geologice, respectiv limitele dintre acestea, grosimea
lor, adancimea unde vor fi intalnite accidentele tectonice sau eventual un
masiv sau o lama de sare, precum si intervalele de mari dificultati in foraj.

Fig.1 Exemplu de sectiune geologica

Exercitii:
1. Sa se intocmeasca o sectiune geologica pe directia N-S prin 10 sonde, scara
1:10000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:
S1-2 = 300 m
S2-3 = 250 m
S3-4 = 300 m
S4-5 = 150 m
S5-6 = 200 m
S6-7 = 100 m
S7-8 = 200 m
S8-9 = 340 m
S9-10 = 260 m.
4

Limite:
S1:P/M = 600 m, M/Sa = 800 m, Ad.f = 850 m.
S2:P/M = 800 m, M/Sa = 1000 m, Ad.f = 1100 m.
S3:P/M = 850 m, M/Sa = 1050 m, Ad.f = 1200 m.
S4:P/M = 1000 m, M/Sa = 1050 m, Ad.f = 1100 m.
S5:P/M = 1000 m, M/Sa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.
S6:P/M = 700 m, M/P = 900 m, P/M = 1000, M/Sa = 1200 m, mAd.f = 1250 m.
S7:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Sa/M = 1150m, MSa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.
S8:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Ad.f = 1000 m.
S9:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Sa/M = 1000 m, M/Sa = 1200 , Ad.f = 1250 m.
S10:P/M = 1000 m, M/Sa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.

2. Sa se intocmeasca o sectiune geologica pe directia N-S prin 11 sonde, scara

1:10000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 300 m
S2-3 = 350 m
S3-40 = 220 m
S4-5 = 180 m
S5-6 = 140 m
S6-7 = 160 m
S7-8 = 250 m
S8-9 = 250 m
S9-10 = 260 m.
S10-11 = 190 m.

Limite:
S1:D/P = 700 m, P/M = 900 m, M/Sa = 1000m, Ad.f = 1050 m.
S2:D/P = 600 m, P/M = 600 m, P/M = 800M, M/Sa = 900m, Ad.f = 1000 m.
S3:D/P = 800 m, P/M = 1000 m, M/Sa = 1100 m, Ad.f = 1150 m.
S4:D/P = 1000 m, P/Sa = 1100 m, Ad.f = 1200 m.
S5:D/P = 1000 m, P/M = 1200 m, M/Sa = 1300 m, Ad.f = 1400 m.
S6:D/P = 600 m, P/M = 800 m, M/Sa = 900 m, Sa/P = 1000 m, P/M = 1200 m,
M/Sa = 1300 m, Ad.f = 1350 m.
S7:D/P = 600 m, P/M = 800 m, M/Sa = 900 m, Ad.f = 1000 m.
S8:D/Sa = 1000 m, Ad.f = 1050 m.
S9:D/P = 1000 m, P/M = 1200 m, Sa/M = 1300 m, Ad.f = 1400 m.
S10:D/P = 900 m, P/M = 1000 m, M/Sa = 1100 m, Ad.f = 1200 m.
S11:D/P = 800 m, P/M = 1000 m, M/Sa = 1100 m, Ad.f = 1150 m.

3. Sa se intocmeasca o sectiune geologica pe directia N-S prin 8 sonde, scara

1:10.000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 300 m
S2-3 = 400 m
S3-40 = 600 m
S4-5 = 100 m
S5-6 = 200 m
S6-7 = 300 m
S7-8 = 300 m

S1: Ro/D = 600 m, D/P = 830 m, P/M = 1340 m, M/Mi = 1560 m, Ad.f. = 1700 m.
S2: Ro/D = 420 m, D/P = 670 m, P/M = 1170 m, M/Mi = 1400 m, Ad.f. = 1600 m.
S3: /P = 700 m, P/M = 900 m, M/Mi = 1120 m, Mi/ = 1240 m, Ad.f. = 1500 m.
S4: / P = 700 m, P/M = 940 m, M/Mi = 1180 m, Ad.f. = 1600 m.
S5: Ro/ = 120 m, /D = 310 m, P / M = 1030 m, M/Mi = 1260 m, Ad.f. = 1500 m.
S6: Ro/D = 340 m, D/P = 600 m, P/M = 1170 m, M/Mi = 1390 m, Ad.f. = 1600 m.
S7: Ro/D = 560 m, D/P = 880 m, P/M = 1390 m, M/Mi = 1610 m, Ad.f. = 1700 m.
S8: Ro/D = 770 m, D/P = 1040 m, P/M = 1500 m, M/Mi = 1710 m, Ad.f. = 1800 m.

4. Sa se intocmeasca o sectiune geologica pe directia N-S prin 9 sonde, scara

1:10.000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 200 m
S2-3 = 150 m
S3-40 = 150 m
S4-5 = 300 m
S5-6 = 200 m
S6-7 = 90 m
S7-8 = 170 m

S1: Ro/D = 1010 m, D/P = 1210 m, P/M = 1610 m, M/Mi = 1750 m, Ad.f. = 1950 m.
S2: Ro/D = 820 m, D/P = 1000 m, P/M = 1480 m, M/Mi = 1790 m, Ad.f. = 1900 m.
S3: Ro/D = 700 m, D/P = 870 m, P/M = 1160 m, M/Mi = 1360 m, Ad.f. = 1600 m.
S4: Ro/D = 490 m, D/P = 640 m, P/M = 1020 m, M/Mi = 1230 m, Ad.f. = 1400 m.
S5: Ro/D = 340 m, D/P = 500 m, P/M = 830 m, M/Mi = 1000 m, Ad.f. = 1000 m.
S6: Ro/D = 320 m, D/P = 470 m, P/M = 490 m, M/Mi = 960 m, Ad.f. = 1200 m.
S7: Ro/D = 330 m, D/P = 490 m, P/M = 830 m, M/Mi = 1070 m, Mi/M = 1170 m,
M/Mi = 1260 m, Ad.f. = 1400 m.
S8: Ro/D = 420 m, D/P = 590 m, P/M = 690 m, D/P = 720 m, P/M = 1190 m,
M/Mi = 1430 m, Ad.f. = 1600 m.
S9: Ro/D = 710 m, D/P = 920 m, P/M = 1450 m, M/Mi = 1740 m, Ad.f. = 1900 m.