Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor
Curs Cercetari Aplicative Pe Piata Serviciilor
15.10.2015
Cercetari aplicative pe piata serviciilor
I.
III.
IV.
V.
Teste de semnificatie.
Serviciile.Definire si caracteristici.
Serviciile reprezinta beneficii sau utilitati care sunt oferite pe piata sau prestate cu
asocierea unui bun material.
Totodata, Filip Kotler, considera ca serviciile reprezinta orice activitate pe care o parte o poate
oferi alteia, care este in general, intangibil si al carei rezultat nu presupune dreptul de
proprietate asupra unui bun material.
In 1993 se stabileste ca serviciile nu prezinta entitati independente asupra carora se poate
stabili un drept de proprietate, astfel serv sunt rezultate eterogene realizate pe baza de
comanda, ele consta in schimburi obtinute prin activitatea producatorilor la cererea
consumatorilor.
Raspunsul la intrebarea ce este un serviciu?, poate fi completat prin faptul ca serv.
reprezinta o activitate economica ce produce utilitati de timp, loc, industriala si psihologica;
serviciul este un produs intangibil el nefiind nici productie nici agricultura.
1
Literatura de specialitate reda in principal ideea conform careia distinctia dintre bunuri si
servicii nu numai ca este pe deplin demonstrata, ci este chiar atenuata de reducerea barierelor
din cele 2 categorii:
bunurile nu mai sunt in totalitate materiale, iar serviciile rareori sunt exclusiv intangibile, prin
urmare diferenta dintre bunuri si servicii este discutabila, ceea ce face ca definirea serviciilor
sa evolueze permanent.
au existenta independenta
sunt omogene
sunt tangibile
contin tehnologie
Caracteristicile serviciilor:
sunt eterogene
sunt intangibile
sunt inseparabile
Variabilitatea serviciul este unic, nu poate fi repretat in mod absolut identic, aceasta
caracteristica prezinta avantajul de a face posibila adaptarea serv. la fiecare consumator in
parte; variabilitatea determina un mod specific de asigurarea calitatii in momentul prestatiei
si personalizarea serv., adica adaptarea in momentul prestarii la asteptarile consumatorului.
Caracterul strategic procesual reprezinta o alta trasatura a serviciilor; se poate aprecia
prestarea ca strategie in care serv. este obiectivul vizat iar prestarea presupune urmatorii pasi
strategici:
Analiza mediului
Primar
Secundar
Tertiar
Curs 2
22.10.2015
Servicii pentru populatie
Evolutia serviciilor pentru populatie are loc in stransa legatura cu dinamica trebuintelor, a
veniturilor si a comportamentului de consum, analiza acestora sugerand amploarea si
tendintele inregistrate de aceasta a doua componenta majora a sferei serviciilor.
Invatarea poate avea loc in mai multe feluri, dar specifica Romaniei, a fost invatarea prin
copiere.
Amplificarea nevoilor in ansamblul lor, poate antrena o crestere semnificativa in sfera
serviciilor pentru populatie. La aceeasi evolutie, subscrie si sporirea veniturilor populatiei,
intrucat serviciile se numara printre componentele consumului cu o elasticitate superioara
intregului.
Corelat cu structura diversificata a cerintelor, si cursul ascendent al evolutiei lor, serviciile
pentru populatie se etaleaza intr-o gama variata de activitati. Diversitatea lor se manifesta si
ca urmare a conditiilor in care sunt oferite, a functiilor pe care le indeplinesc, a caracteristicilor
beneficiarilor, a modului de organizare si finantare, etc.
Serviciile pentru populatie depasesc sfera stricta a consumului si se regasesc in circulatie sau
schimb; transporturile, telecomunicatiile, comertul, sunt considerate servicii, respectiv
activitati, care prin continutul lor, participa la finalizarea pentru consum, a muncii cheltuite in
sfera productiei.
Serviciile pentru populatie, indiferent de localizarea lor, se deosebesc dupa natura relatiilor
economice si financiare, ce intervin intre prestator producator si beneficiar in serviciile
comerciale platite de populatie, pentru care acestea se adreseaza pietei. In aceasta categorie
intra servicii precum reparatiile, transporturile, posta si telecomunicatiile, spalatorie,
curatatorie, frizerie, coafor, etc.
Servicii din categoria cu titlu gratuit: invatamantul, cultura, sanatatea, activitati sportive,
ordinea publica, apararea, religia.
Clasificarea serviciilor in functie de caracteristicile beneficiarului:
5
1. Serviciile personale sunt cele vandute pe piata, particularilor sau gospodariilor, contra
unui pret, indiferent de sursa fundamentala de finantare, care poate fi privata sau
publica. Serviciile personale cuprind o gama larga de activitati, cum ar fi: reparatiile,
intretinere, transport, ingrijirea sanatatii, invatamant, servicii juridice, de consultanta,
care influenteaza direct starea fizica, psihica sau mobilitatea geografica a utilizatorului.
2. Servicii colective (utilitati de ordin public) inglobeaza toate prestatiile in furnizarea
carora participa statul, fie printr-un aport financiar, fie definind conditiile in care sunt
oferite. Din aceasta categorie fac parte: invatamantul, sanatatea, asistenta sociala,
alaturi de serviciile furnizate de administratiile publice (gratuite sau contracost).
In functie de continutul activitatii, serviciile pentru populatie pot avea un caracter industrial
(amintim: reparatiile, curatatorie, spalatorie, restaurante) sau neindustriale (posta, coafura,
servicii cultural recreative)
Tendinte in evolutia serviciilor pentru populatie:
O privire de ansamblu asupra serviciilor destinate populatiei, evidentiaza o dezvoltare
importanta a acestora. Pentru tarile industrializate cu economie de piata, nivelul serviciilor
este estimat printr-o pondere de 30 35% din consumul final privat, restul revenind bunurilor.
Comparativ cu tarile slab dezvoltate, in special tarile est europene, proportia de 20 25%,
rezultat al unui nivel redus de dezvoltare economica, al dificultatilor inerente perioadei de
tranzitie, dar si a unei conceptii diferite privind acoperirea nevoii de servicii.
In cazul Romaniei, serviciile destinate consumului populatiei, detin o pondere scazuta, cele
platite reprezinta o pondere de 13 14 procente in structura bugetelor de familie sau 32 de
procente din totalul cumparatorilor de bunuri si servicii. Daca se opereaza cu un indicator
numit consum largit de servicii, se poate ajunge la 35 40% din total.
12.11.2015
Teoria si practica sondajului
Sondajul este un termen folosit ca echivalent al selectiei. Deseori este facut pentru estimarea
valorilor medii.
Esantion o subcolectivitate a unei colectivitati generale, prin studierea careia se poate
caracteriza colectivitatea generala sub aspectul diferitelor caracteristici.
Reprezentativitatea este caracteristica unui esantion care se apreciaza cu ajutorul erorilor de
reprezentativitate, calculate ca diferenta dintre valoarea unui indicator sintetic calculat pe
baza esantionului si valauarea aceluiasi indicator calculat pe baza colectivitatii generale.
Sondajul dirijat tip de sondaj care se constituie prin alegerea intentionata in cadrul unei
colectivitati generale a carei structura si parametrii sunt de regula cunoscuti.
Sondajul mixt combina avantajele sondajului aleator cu cele ale sondajului dirijat. Forma
principala de sondaj mixt este cea a sondajului tipic sau stratificat care se efectueaza prin
impartirea colectivitatii generale in grupe omogene si apoi se extrage din fiecare grupa, dupa
anumite principii, cate un esantion aleator.
Indicatorii calculati pe baza datelor dintr-o colectivitate totala se numesc parametri, iar cei
calculati pe baza unui esantion, estimatori.
Selectia statistica are ca scop estimarea parametrilor colectivitatii totale pe baza informatiilor
culese si prelucrate statistic, folosind principiile teoriei probabilitatii.
Procesul de analiza a unei colectivitati, include doua etape: etapa descriptiva si inferenta
statistica.
Rezultatele obtinute dintr-o cercetare selectiva (sondaj, ancheta, monografie), pot fi extinse
la intreaga colectivitate daca esantionul este reprezentativ. Un esantion este considerat
reprezentativ atunci cand structura colectivitatii de selectie este identica cu structura
colectivitatii generale sau foarte putin diferita de acesta. Se considera ca reprezentativitatea
este buna daca greutatea specifica fiecarei grupe din colectivitatea de selecttie difera cu cel
mult 5 procente fata de greutatea specifica pe care o are grupa corespunzatoare din