Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat IAS 2
Referat IAS 2
Introducere
Globalizarea pietelor de capital la care asistam in ultimele decenii,a determinat
accesul pe diferite piete straine pentru orice investitor privat prin realizarea de investitii
directe sau prin simpla achizitie de actiuni pe pietele de capital ale lumii pe de o parte,iar
pe de alta parte, exista tendinta ca marile corporatii sa isi deschida filiale in strainatate
pentru desfasurarea unor afaceri in tarile respective.
Aceste oportunitati au crescut in ultima perioada odata cu modificarile de regim
politic care au avut loc.
In conditiile in care tendintele spre globalizare exercita drepturile,este normal ca
lumea economistilor si a contabililor sa observe ca acest lucru se poate realiza numai in
conditiile in care structurile legislative si operative sunt cat mai uniforme cu putinta. Si,
aici, ne referim la o posibila structura de raportare contabila accesibila si identica pentru
intreaga lume contabila, fara a ne referi la eforturile de globalizare sau de structurare in
comunitati compacte politico-administrative.
Aceasta a fost si ratiunea pentru care, in 1972, la Congresul mondial al contabililor
organizat la Sydney, s-a luat hotararea de a se infiinta IASC (International Accounting
Standards Commitee - Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate), care a
inceput sa functioneze in 1973, sediul secretariatului fiind la Londra. Principalul obiectiv
declarat al acesteia a fost "sa formuleze si sa publice in interesul public standardele de
contabilitate primare/ de baza care sa fie respectate in prezentarea situatiilor financiare si
sa promoveze acceptarea si respectarea acestora in toata lumea".
Activitatea acestuia s-a extins incetul cu incetul, atat datorita calitatii normativelor emise
cat si datorita intereselor de corelare a elementelor de contabilitate la globalizarea in
expansiune,astfel inct n acest moment, structurile care sustin dezvoltarea IAS-urilor au
o activitate deosebit de coerenta si isi gasesc aplicabilitate la nivelul legislatiilor locale si,
implicit, si la nivelul legislatiei si normelor legislative ale tarii noastre. Acest fapt, tine
cont si de perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, situatie in care intreprinderilor cu
sediul juridic in state membre ale Uniunii Europene li se impune sa prezinte situatiile
financiare in conformitate cu cerintele Comisiei Europene, si in special ale Directivelor
IV-a si VIII-a privind Dreptul Societatilor Comerciale care tin cont, in mare parte de IASuri.
In acest context se inscrie si noua varianta a IAS 2 Stocuri care inlocuieste IAS 2
Stocuri (revizuit 1993) .Motivatia revizuirii acestuia de catre Consiliului pentru
Standarde Intenationale de Contabilitate au constituit-o intrebarile si criticile aduse de
catre diverse parti interesate in aplicarea lui iar obiectivul principal a constat in reducerea
alternativelor pentru evaluarea stocurilor.Prin urmare , fata de versiunea anterioara nu
prezinta modificari de abordare fundamentale legate de contabilizarea stocurilor ci numai
Informaii
Preul de vnzare al elementului de stoc A
Costul cu evaluarea
Costul cu sortarea i pregtirea pentru vnzare
Costul cu vnzarea efectiv
Valoarea realizabil net = [a (b + c + d)]
Valoare
9.500.000 lei
95.000 lei
47.500 lei
47.500 lei
9.310.000 lei
Valoarea stocului prezentat n situaiile financiare este cea mai mic valoare ntre
cost i valoarea realizabil net, adic suma de 9.310.000.
B. Determinarea valorii la care stocurile, formate din elemente individuale de
stoc (A), (B) i (C), sunt prezentate n situaiile financiare:
Informaii
Costul elementului de stoc A
Valoarea realizabil net
Valoarea stocului recunoscut n S.F.
Costul elementului de stoc B
Valoarea realizabil net
Valoarea stocului recunoscut n S.F.
Costul elementului de stoc C
Valoarea realizabil net
Valoarea stocului recunoscut n S.F.
Valori
7.100.000 lei
9.310.000 lei
7.100.000 lei
9.100.000 lei
8.000.000 lei
8.000.000 lei
6.000.000 lei
8.500.000 lei
6.000.000 lei
Cantitate
stocului
Cost unitar
Valoarea
Valoarea
- lei -
realizabil
recunoscut
net unitar
n situaiile
- lei -
financiare
Categoria X
Stoc X1
3.000
49.500
Stoc X2
1.000
66.000
Stoc X3
500
82.000
Stoc X4
200
99.100
Categoria Z
Stoc Z1
1.000
165.000
Stoc Z2
4.000
134.000
Stoc Z3
100
264.000
Valoarea stocurilor inclus n situaiile financiare
1.4.1. Costul stocurilor
56.100
59.400
85.800
82.500
132.000
137.500
165.000
- lei 265.400.000
148.500.000
59.400.000
41.000.000
16.500.000
684.500.000
132.000.000
536.000.000
16.500.000
949.900.000
scade din valoarea cumprrilor, deci din valoarea de plat a achiziiilor (ceea ce
determin diminuarea i la vnztor a veniturilor din vnzri);
ale perioadei, la cumprtor. Scontul poate fi asimilat unei dobnzi, fiind un venit
obinut de la furnizor, pentru utilizarea sumei avansate naintea termenului de
scaden.
Exemplu
Clientul cumpr mrfuri n valoare de 10.200.000 lei, cu un rabat de 10%,
discount 5%, cheltuieli de transport 11% din valoarea achiziiei, cuprinse n factura
primit de la furnizor, TVA 19%. Scadena facturilor, conform contractului cu furnizorul,
este la 90 de zile, iar n cazul plii naintea acestui termen, pn la 60 de zile, se acord
un scont care este de:
-
facturrii; sau
Elemente de calcul
Preul de cumprare a mrfurilor
Rabat 10%
Total (1 2)
Discount 5%
Total (3 4)
Cheltuieli de transport (din 1.) 11%
Costul de achiziie (5 + 6)
Valoare (lei)
10.200.000
-1.020.000
9.180.000
- 459.000
8.721.000
1.122.000
9.843.000
1.4.1.4. Costul stocurilor unui prestator de servicii const, n primul rnd, din
manoper i alte costuri legate de personalul direct angajat n furnizarea serviciilor,
inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea, precum i regiile corespunztoare.
Costurile cu personalul angajat n activitatea de desfacere i administraie nu se include,
ci sunt recunoscute drept cheltuieli n perioada n care au loc.
n conformitate cu IAS 18 Venituri, se impune ca veniturile rezultate din
serviciile prestate s fie recunoscute n mod obinuit utiliznd metoda gradului de
finisare. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute n cursul unei perioade n
msura n care serviciile sunt prestate, n funcie de procentajul de avansare a lucrrilor.
Corespunztor, costurile aferente acestor servicii sunt nregistrate pe cheltuieli, n
perioada rspectiv, ceea ce are ca efect determinarea n acelai timp a beneficiului
prevzut.
1.4.1.5. Tehnici de msurare a costurilor
Tehnicile de msurare a costurilor stocurilor nu reprezint altceva dect metode de
evaluare a acestora, ce pot fi folosite, din raiuni practice, pentru a conduce la valori
apropiate de cost.
a)
10
metod de determinare a costului. Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea
valorii marjei brute din preul de vnzare al stocurilor.
1.4.2. Formule de determinare a costurilor
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri i servicii
produse i destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea
specific a costurilor individuale. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natur care nu
se pot distinge n mod substanial unele de altele.
Costul stocurilor, cu excepia celor care nu sunt de obicei fungibile, trebuie
determinat cu ajutorul formulei primul-intrat, primul-ieit (FIFO) sau a costului
mediu ponderat. O entitate va folosi aceeai formul de determinare a costului pentru
toate stocurile de natur i utilizare similar pentru entitate. Pentru stocurile de natur
sau utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite de determinare a costului.
Formula FIFO presupune c primele elemente cumprate sunt cele care se vnd
primele i prin urmare, elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele care
au fost cumprate sau produse cel mai recent.
n condiiile creterii preurilor, folosirea metodei are ca efect:
evaluarea ieirilor la costurile cele mai sczute;
evaluarea stocurilor finale la preurile cele mai mari;
o majorare a profitului din exploatare i a impozitului aferent.
trezoreriei.
Formula costului mediu ponderat calculeaz costul fiecrui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i
a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi
11
Cmp =
Siv + Iv
Sic + Ic
calculat periodic sau dup recepia fiecrui transport, n funcie de circumstanele n care
se gsete ntreprinderea.
Costul mediu ponderat se determin conform relaiei:
n care:
Siv - stocul la nceputul perioadei, exprimat valoric;
Iv - intrrile din cursul perioadei, exprimate valoric;
Sic - stocul la nceputul perioadei, exprimat cantitativ;
Ic - intrrile din cursul perioadei, exprimate cantitativ.
n funcie de costul mediu ponderat se determin valoarea ieirilor, fie periodic (la
sfrit de lun), fie dup recepia fiecrui lot conform relaiei:
Ve = Q x Cmp
n care: Ve - valoarea ieirilor;
Q - cantitatea ieit.
Atenie - Standardul IAS 2 revizuit nu permite utilizarea formulei ultimul
intrat, primul ieit (LIFO) pentru determinarea costului stocurilor.
1.4.3. Valoarea realizabil net
La nchiderea exerciiului, stocurile sunt inventariate, ocazie cu care se analizeaz
posibilitile de recuperare a costurilor acestor stocuri n perioada urmtoare. n condiiile
n care valoarea estimat de recuperare, adic preul la care vor putea fi valorificate este
mai mic dect costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i
valoarea realizabil net.
Deprecierea stocurilor sub nivelul costului i aducerea lor la valoarea realizabil
net este n concordan cu respectarea principiului prudenei, potrivit cruia activele nu
trebuie s fie evaluate, n bilan, la o valoare mai mare dect cea la care se ateapt s fie
obinut din vnzarea sau utilizarea lor. Orice depreciere recunoscut este tratat ca o
cheltuial a perioadei.
Costul stocurilor nu este recuperabil dac stocurile se gsesc n una din situaiile:
au suferit deteriorri;
12
13
de vnzare;
n cursul perioadei;
15