Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A MD V
A MD V
CARACTERISTICI GENERALE
Medicina social este o ramur a medicinii i o parte a sntii publice; ea se
bazeaz pe constatarea conform creia factorii sociali au o influen determinant asupra
fenomenului de sntate i boal. Obiectul medicinii sociale este studiul strii de sntate a
populaiei n corelaie cu factorii ce o influeneaz (diagnosticul strii de sntate a populaiei
i factorii etiologici).
Sntatea public reprezint ansamblul cunotinelor, deprinderilor i atitudinilor
populaiei orientat spre meninerea i mbuntirea sntii.
Obiectul sntii publice l reprezint grupurile umane.
Hanlon a definit sntatea public ca fiind tiina protejrii oamenilor i a sntii, a
promovrii redobndirii sntii prin efortul organizat al societii.
Scopul sntii publice este s reduc: disconfortul, boala, incapacitatea
(invaliditatea, handicapul), decesul prematur.
O definiie concis a sntii publice dat de Organizaia Mondial a Sntii, 1997,
este: arta i tiina prevenirii mbolnvirilor, prelungirea vieii i promovrii sntii prin
mijloace de aciune organizat ale societii ; acest lucru are ca premis faptul c sntatea
este un proces care angajeaz resurse sociale, fizice, mentale i spirituale.
Deci, sntatea public este tiina i arta care se preocup cu :
prevenirea mbolnvirilor
prelungirea vieii
promovarea sntii prin efortul organizat al comunitii
sanitaia i mediu
educaia pentru sntate
organizarea sistemului de sntate astfel nct s permit accesul la un pachet
de servicii de baz pentru ntreaga populaie.
n consecin noul concept al Organizaiei Mondiale a Sntii de sntate public
include organizarea tuturor resurselor umane i a instituiilor pentru furnizarea de servicii de
sntate n vederea promovrii sntii, prevenirii bolilor, diagnosticului i tratamentului
bolilor i reabilitrii fizice, sociale i profesionale, dup ce au fost identificate nevoile de
sntate ale populaiei.
Scopurile principale ale medicinii sociale sunt:
creterea speranei de via sntoas pentru populaie;
prevenirea deceselor evitabile sau premature;
mbuntirea calitii vieii pentru persoanele cu boli cronice pe termen lung
sau disfuncii;
ameliorarea strii de sntate prin intermediul prevenirii.
Medicina sociala este un domeniu interdisciplinar n care se regsesc elemente din
diferite discipline precum: epidemiologia, biostatistica, demografia, ecologie, igien, etic,
sociologia, dreptul, managementul i organizarea serviciilor de sntate.
Sntatea este un drept fundamental al omului ; este o resurs esenial pentru
individ, pentru comunitate i pentru societate n ansamblu.
Exist o diversitate de definiii ale sntii pentru care se folosesc multiple criterii .
Cele utilizate cel mai frecvent sunt :
bunstarea funcional
capacitatea organismului de a se adapta la condiiile variate da via i de
munc
condiia uman care l face pe individ creativ.
Organizaia Mondial a Sntii a definit sntatea individual starea de bine din
punct de vedere fizic, mintal i social i nu numai absena bolii sau a infirmitii.
1
- Anamneza
- Examenul clinic
- Examenul paraclinic
- Compararea informaiilor obinute cu
modelele tiute pentru diferite afeciuni
- Diagnosticul sntii sau bolii individului
- Determinarea etiologiei bolii
- Tratamentul bolii ( etiologic, patogmetic,
simptomatic , etc.)
- Control
Biologie uman
Factori genetici
Starea de sntate
Recuperare
Sistemul sanitar
Fizic
Riscuri profesionale
Terapie
Prevenie
Stil de via
Obiceiuri alimentare
i consum
Figura 1 - Modelul epidemiologic al factorilor determinani ai strii de sntate (dup
Dever)
Msurarea strii de sntate
Msurarea strii de sntate se realizeaz cu ajutorul unor indicatori, cei mai obinuii
fiind grupai astfel : (dup D. Enchescu, M.Marcu, 1997 ) :
A. Indicatori de nivel (ca rezultat al aciunii factorilor care influeneaz starea de
sntate)
1. Demografici: natalitate, fertilitate, mortalitate
- de frecven
- probabiliti, riscuri
2. Morbiditate :
- clasici
- consecine ale bolii (deficiene senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate)
- gravitate
- combinai
3. Globali ai sntii:
bazai pe incapacitatea funcional
bazai pe perceperea sntii/bolii
B. Indicatori de factori :
- biologici
- mediu
- comportamente
- servicii de sntate ( disponibilitate, utilizare)
C. Compleci
Sanatatea publica este o parte din sistemul global de sanatate si cuprinde mai multe
domenii principale cum sunt demografia, epidemiologia, dreptul medical, etica si deontologia
medicala. Este nevoie de o corelare pemanenta a datelor demografice, a indicatorilor de
morbiditate si de dezvoltare fizico-psihica cu factorii complecsi ai mediului ambiant, fie
naturali fie sociali precum si cu a datelor de eficienta a activitatii medicale pentru a cunoaste
starea de sanatate a populatiei.
Profesia este specialitatea sau meseria dobndit prin studii, calificri sau practica la
locul de munc.
Ocupaia este activitatea social util depus de o persoan. n funcie de acestea se
deosebesc:
populaia activ
populaia ocupat totalitatea persoanelor care au loc de munc la
data recensmntului
populaia neocupat persoanele care nu au loc de munc
populaia inactiv cuprinde persoanele care nu exercit o activitate
aductoare de venituri i care, n majoritatea cazurilor se afl sub limita de munc ( copii,
tineri ) sau peste limita de munc (btrni).
populaia inactiv
Raportul de dependen =
x 100
populaie activ
- structura populaiei dup felul colii absolvite caracterizeaz nivelul instructiv
educativ al populaiei. Situaia populaiei, nivelul de educaie i instruire se cunoate cu
ocazia recensmntului.
nr. de locuitori ce au terminat instrucia elementar
Indicele nivelului elementar de instruire =
x 100
nr. de locuitori la vrsta terminrii instruciei
elementare
Tendinele demografice ale Europei
n ultimele decenii s-au constatat :
un declin al fertilitii cu scderea numrului copiilor de rang mare
ntrzierea apariiei primului copil
scderea nupialitii
creterea divorialitii
creterea rolului femeii n societate are consecine favorabile asupra strii de sntate:
scderea numrului de copii nedorii
eficacitatea mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale i reducerea
numrului de copii nedorii
echilibrul instalat ntre numrul de nscui vii i numrul de decese determin un spor
natural sczut.
Consecina este mbtrnirea populaiei.
n 2025 se prevede o cretere a persoanelor de 65 ani i peste la un procent 18%. Ca
urmare apare o schimbare a raportului de dependen.
x 1000
Nr. femeilor n vrst de x ani
Fx rata specific pe vrste a fertilitii
10
Rata fecunditii
MORTALITATEA
Mortalitatea reprezint componenta negativa a micrii naturale, fiind fenomenul
demografic al deceselor intr-o populaie data si intr-o perioada data de timp (de obicei un an).
Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul.
Decesul este evenimentul dispariiei definitive a oricrui semn de viata in orice moment
dup nregistrarea strii de nscut viu.
Importanta studiului mortalitii rezulta din faptul ca:
mortalitatea reprezint un fenomen demografic cu implicaii in creterea numerica a
populaiei si in structura pe grupe de vrsta a populaiei, in realizarea unui echilibru in
structura populaiei pe grupe de vrsta;
mortalitatea reprezint unul din indicatorii demografici utilizai in msurarea strii de
sntate a populaiei;
permite identificarea problemelor de sntate si stabilirea prioritarilor in aciunile de
sntate;
permite stabilirea de obiective in cadrul programelor de sntate;
servete in procesul de planificare sanitara a resurselor;
permite evaluarea eficacitii activitii sistemului de servicii sanitare.
Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala si de
caracteristicile unei societati. Dezvoltarea economico-sociala a determinat scderea
mortalitii si creterea longevitii si a calitii vieii.
In general, in lume s-a nregistrat un declin al mortalitii ca urmare a aciunilor
complexe viznd sntatea si dezvoltarea economica.
La nceput declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare; in aceste tari dup ce
iniial mortalitatea generala a sczut, s-a nregistrat o stagnare in evoluia fenomenului
nsoita chiar si de o scdere a duratei medii a vieii. Aceeai situaie s-a nregistrat si in
Romnia.
In tarile dezvoltate s-a consemnat o deteriorare a ctigului in ani poteniali de viata,
fenomen imputat imbatrinirii populaiei. Aceasta situaie explica de ce programele de sntate
din aceste tari vizeaz, pentru vrstnici, nu scderea mortalitii, ci scderea invaliditii,
adic ameliorarea calitii anilor de viata.
Relaia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sntate poate fi sintetizata prin
corelaia care exista intre venitul naional brut pe cap de locuitor si durata medie a vieii ca
indicator sintetic al mortalitii si al strii de sntate. Aceasta corelaie este de tip direct:
creterea venitului naional brut pe cap de locuitor este nsoita de o cretere a duratei medii a
vieii.
11
12
1.Biosistemul mama-copil:
Factori endogeni:
- care in de mama:
- vrsta (sub 19 ani, peste 35 ani);
- paritate;
- avorturi in antecedente;
- patologie generala si obstetricala;
- accidente in timpul naterii;
- intervenii obstetricale.
- care in de copil:
- greutate mica la natere;
- sexul masculin;
- rangul nou-nscutului;
- vrsta (primul trimestru);
- handicapuri biologice (malnutriie, rahitism, anemie, malformaii, infecii in interferenta
cu factori exogeni).
Factori exogeni:
- intoxicaii;
- accidente;
- factori de mediu (inclusiv asistenta medicala).
2.Factorii care in de familie:
- starea civila a mamei (mama celibatara);
- familie dezorganizata;
- nivelul sczut de instrucie;
- venitul familiei;
- condiii de locuit nesatisfctoare;
- familii cu domiciliul nestabil;
- alcoolismul;
- vagabondajul;
- tinerele familii in primul an de la constituirea lor.
3.Factori demografici:
- variaii in evoluia natalitii si a fecunditii;
- planificarea familiala.
Pentru Romnia, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelaie a rangurilor intre
mortalitatea infantila si rata bruta de natalitate a artat o corelare destul de stinsa (r=0.54).
4.Factori economico-sociali si de mediu.
Mortalitatea primei copilrii (mortalitatea juvenila) reprezint fenomenul deceselor
nregistrate in subpopulatia copiilor in vrsta de 1-4 ani.
Este un indicator de evaluare a strii de sntate nu numai la aceasta grupa de vrsta ci si
la ntreaga populaie de copii, exprimnd nivelul de educaie al prinilor si standardul de
viata al familiilor, eficienta serviciilor medicale si a masurilor generale de ocrotire a copiilor.
MORBIDITATEA
Morbiditatea reprezint totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat sau
ntr-o anumit perioad ntr-o populaie dintr-un teritoriu bine delimitat .
Morbiditatea populaiei reprezint alturi de mortalitate fenomenele de baz ale
studierii strii de sntate a populaiei .
15
x 1000
L(nr.mediu de locuitori)
X 100000
Nr. mediu de locuitori
Calculul prevalenei trebuie fcut i pe grupe de vrste.
boli nou depistate +
boli cunoscute anterior la anumite vrste
X 100 000
Nr. mediu de locuitori la anumite vrste
17
Poate servi oricare din aceste trei domenii, slujind, probabil, mai mult medicina sociala si
utilizeaz metode mprumutate de la toate trei.
Definiie: studiul distribuiei si determinanilor strilor si evenimentelor din
populaii diferite, precum si aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de sntate.
Obiectul preocuprilor epidemiologiei
Grupurile populaionale si nu individul constituie obiectul preocuprilor epidemiologiei.
Acestea pot fi:
- populaie inta, de referina (de exemplu, populaia care locuiete intr-un teritoriu delimitat);
- grup particular de bolnavi (epidemiologia clinica);
Obiectivele epidemiologiei
1.Descrierea distribuiei bolilor sau a factorilor de risc in populaiile umane.
1.1.Descrierea distribuiei bolilor sau a factorilor de risc in funcie de caracteristicile
personale ale indivizilor grupului uman luat in studiu
1.2.Descrierea tendinelor sau a evoluiei temporale a bolilor sau factorilor de risc in
populaie.
1.3.Descrierea distribuiei geografice (spaiale) a bolilor sau factorilor de risc.
2.Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmisie a acestora. Dovedirea existentei
unor relaii dintre factorii explicativi si rezultatele pe care le genereaz aceti factori (factor
de risc boala).
3.Predictia in legtura cu numrul probabil al bolilor dintr-o populaie data si cu caracterul
distribuiilor bolilor in acea populaie.
4.Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populaie data, sau
de ameliorare a serviciilor de sntate destinate populaiei.
Cercetarea epidemiologica este difereniata pe doua nivele:
I. Nivelul cunoaterii (explicaiei) (cercetarea fundamentala)
II. Nivelul interveniei (aciunii) (cercetarea aplicativa)
Epidemiologia se adreseaz unui proces de apariie a bolii care are:
- o prima etapa iniierea procesului etiologic
18
20
- naturale;
- cu variabila intrinseca (TA, greutate);
- comportamentale (de exemplu : fumat, sedentarism);
- tratamente prescrise de medic acceptate sau nu de persoane;
- tratamente impuse de investigator (mai ales in studiile experimentale).
Rezultatul: efectul considerat ca s-ar datora unei anumite expuneri.
Rezultatul care se obine poate fi msurat in mod diferit prin:
- deces;
- probabilitatea de supravieuire;
- dimensiunile
tumorii;
- intensitatea durerii;
- calitatea vieii, etc.
Axele care definesc investigaiile epidemiologice
1.Relatia poate fi:
- transversala: expunerea si rezultatul se observa si se msoar concomitent;
- de cohorta: investigaia se face de la expunere spre rezultat;
- caz-control: investigaia pornete de la rezultat spre expunere.
2.Realizarea in timp:
- istorica: expunerea a fost fcuta nainte de declanarea investigaiei;
- concomitenta (simultan): expunerea si rezultatul se studiaz simultan;
- mixt.
3.Selectia subiecilor se face:
- in funcie de expunere (anchetele de cohorta);
- in funcie de rezultat (anchetele caz-control);
- alte selecii (nici in funcie de expunere, nici in funcie de rezultat).
B.1. ANCHETELE DE COHORTA
Scopul:
- de a dovedi existenta sau inexistenta unei asociaii epidemiologice
- de a efectua inferene epidemiologice de tip cauzal;
- de a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor observaii clinice, a
lecturii, sau in urma unei anchete epidemiologice descriptive, este adevrata sau falsa.
Natura:
- Sunt studii observaionale, care, uneori, se realizeaz intr-o maniera experimentala deoarece
direcia acestor investigaii este de la factorul de risc spre boala.
Alte denumiri:
- studii de ateptare
- studii de urmrire
- studii etiologice
- studii de incidenta
Modelul de ancheta difer in funcie de modul de alegere a eantionului:
Eantionul poate fi:
- reprezentativ pentru toata populaia;
- reprezentativ pentru doua cohorte (cohorta expusa la risc si cea neexpusa la risc).
Modelul de tip 1
Se constituie un eantion reprezentativ pentru populaia inta care se autodivide in
doua loturi: unul expus la factorul de risc, celalalt neexpus la factorul de risc. Apoi
investigatorul urmrete persoanele expuse si neexpuse ateptnd apariia bolii sau a
decesului.
23
Se ateapt ca frecventa bolii (deceselor) sa fie mai mare la cei expui la factorul de
risc dect cei neexpui.
Acest model este indicat a fi utilizat cnd factorul de risc este relativ frecvent in
populaie. Daca factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului
investigaiilor, eantion ales ar trebui sa fie mult mai mare.
Modelul de tip 2
Se aleg 2 eantioane : unul cuprinznd subiecii expui la risc (lotul test), cellalt pe
cei neexpui (lotul martor), fiecare eantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiva.
Apoi investigatorul urmrete cele doua loturi ateptnd apariia bolii sau a decesului.
Acest model este indicat cnd frecventa factorului de risc in populaie este mica.
Avantaje:
- in momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea
factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut;
Limite:
- necesita o perioada lunga de urmrire (mai ales in cazul bolilor cronice);
TIPURI DE ANCHETA DE COHORTA
1.Anchetele propriu-zis prospective in care boala (decesul) e vzuta ca un rezultat al
expunerii pe care o precede.
2.Anchetele de tip retrospectiv in care datele despre factorul de risc si despre boala sunt
culese in trecut (fie ca se gsesc in fisa de consultaie sau in registre, fie sunt cutate de
investigator).
3.Anchete de tip istoric-retrospective (ambispective) in care expunerea si rezultatul
expunerii la risc au aprut in trecut, dar se urmrete in continuare apariia altor rezultate
datorate aceleiai expuneri (de exemplu: studiul efectelor iradierii de la Hiroshima, urmrirea
riscului de cancer pulmonar la soldaii expui iperitei).
Cohortele luate in studiu pot fi:
- fixe, cnd nu se mai admite intrarea nici unei persoane dup declanarea studiului;
- dinamice, cnd pe parcursul urmririi se ataeaz alte persoane.
B.1.1. ANCHETELE PROPRIU-ZIS PROSPECTIVE
Prezint avantajul ca permit identificarea mai multor boli care se asociaz aceluiai
factor de risc.
Loturile selecionate trebuie examinate iniial pentru a elimina persoanele bolnave si
pentru a evidenia factorul de risc si alte variabile care pot influenta rezultatul.
1.Selectionarea loturilor:
Alegerea lotului de test
Alegerea se poate face:
24
- in funcie de susceptibilitatea de a face boala (o asemenea selecionare este posibila mai ales
in cazul bolilor transmisibile, ea fiind mult mai greu de realizat in cazul bolilor cronice);
- in urma unui studiu de prevalenta (examen medical de masa);
- populaii captive (colari, militari);
- grupuri profesionale expuse la un anumit risc profesional.
Alegerea lotului de comparare (lotul martor)
Lotul martor este alctuit din persoane neexpuse la factorul de risc. El poate fi:
- grup intern, grup care s-a autoformat din interiorul aceluiai eantion
- grup extern, care nu provine din eantionul iniial, ci din alta populaie
- grup mixt, mai multe loturi de comparare, util atunci cnd dorim sa msuram cu un
rafinament mai mare relaia dintre factorul de risc si boala;
- metoda perechilor
2.Culegerea informaiilor
Informaiile in legtura cu expunerea se pot obine:
- direct prin: observare; examen clinic, paraclinic; interviu;
- indirect prin:
- culegerea de date individuale din diverse nscrisuri (foaia de observaie, fisa de consultaie);
- culegere de date din nscrisuri colective care se refera la expunerea colectiva la un anumit
factor de risc.
Informaiile pot fi culese din:
- certificatele constatatoare de deces, folie de observaie, fisele de consultaie, concediile
medicale sau registre speciale, examinarea periodica a cohortelor urmrite,
3.Urmarirea subiecilor
Supravegherea trebuie sa se fac prin aceleai procedee (metode) si pentru expui si
pentru neexpui.
Durata urmririi depinde de frecventa ateptata a bolii in populaie, de numrul
cazurilor ateptate.
In timpul perioadei de urmrire a subiecilor apar pierderi care se datoreaz unor
factori sociali sau medicali.
4.Masurarea si analiza datelor
Pe baza datelor obinute din ancheta se msoar:
- frecventa bolii sau deceselor;
- fora asocierii epidemiologice;
- impactul aciunii factorului de risc in populaie.
Datele rezultate din ancheta se introdu intr-un tabel de contingenta de tipul 2x2:
Factor
de risc
Boala
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
unde:
a = persoanele care fac boala din
expui;
b = persoanele care nu fac boala din
expui;
c = persoanele care fac boala din
neexpui;
d = persoanele care nu fac boala din
neexpui;
a+b = totalul expuilor;
c+d = totalul neexpuilor;
a+c = totalul bolnavilor;
b+d = totalul nonbolnavilor;
cei
cei
cei
cei
25
- riscul relativ care arata de cate ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fata de
neexpui:
- riscul atribuibil:
- arata cu cat este mai mare riscul la cei expui fata de neexpui;
- msoar excesul riscului la expui adic partea din risc care se datoreaz factorului de risc.
Acest lucru se poate exprima si printr-o fracie:
- fraciunea riscului atribuita la expui care arata cat la suta din riscul expuilor se datoreaz
factorului de risc.
Fora asocierii epidemiologice se msoar cu riscul relativ.
Riscul relativ poate lua valori:
- egala cu 1: nu exista nici o asociaie intre factorul de risc si boala, pentru ca riscul este la fel
si la expui si la neexpui;
- mai mare dect 1: exista o asociaie intre factorul de risc si boala pentru ca riscul este mai
mare la expui. Cu cat este mai mare dect 1 cu att asociaia este mai puternica;
- mai mic dect 1: factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecie, pentru ca riscul
bolii la expui este mai mic fata de neexpui.
Pentru ca asociaia epidemiologica dintre factorul de risc si boala sa fie dovedita,
riscul relativ trebuie sa fie mai mare dect 1 si semnificativ statistic
Impactul aciunii factorului de risc in populaie se msoar prin riscul atribuibil in
populaie (fraciunea atribuibila in populaie a riscului):
unde : Rp incidenta bolii in populaie (sau Rp mortalitatea prin boala respectiva in populaie)
sau
unde:
RR = riscul relativ
Pe = prevalenta factorului de risc in populaie
RR 1 = puterea cu care acioneaz factorul de risc in populaie.
Analiza rezultatelor
- se efectueaz conform schemei:
Risc relativ
Risc atribuibil
Concluzia
RR > 1
RA > 0
factor de risc
RR = 1
RA = 0
factor indiferent
26
RR < 1
RA < 0
factor de protecie
Se ateapt ca proporia expuilor in rndul cazurilor sa fie mai mare dect proporia
expuilor in rndul nonbolnavilor.
Ele permit studiul asociaiei mai multor factori de risc cu aceeai boala, mai ales ca in
bolile cronice sunt incriminai mai muli factori de risc.
1.Selectionarea loturilor
Alegerea lotului test (lotul cazurilor)
Prima si cea mai importanta operaiune, nainte de alegerea cazurilor este formularea
unor criterii de diagnostic. Pentru anumite boli exista criterii unanim acceptate (criterii
elaborate de experii OMS); pentru alte boli aceste criterii nu exista si atunci ele trebuie
formulate de investigator astfel incit sa nu fie interpretabile (discutabile). De asemenea, este
necesara delimitarea in timp si spaiu (de unde se selecioneaz cazurile). Baza de selecie
(eligibilii) trebuie sa fie mai numeroasa pentru a obine numrul cazurilor necesare.
Lotul test poate fi constituit din:
- bolnavi spitalizai;
- populaia inta, ceea ce ar creste reprezentativitatea anchetei;
- formele bolii ntlnite in populaia generala ar putea fi diferite de cele care ajung in spital
27
de Boala
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
28
Riscul atribuibil:
unde:
P0=prevalenta expunerii la martori (lotul control)
P =prevalenta expunerii in populaia generala
Chiar daca prevalenta expunerii in populaia generala nu este cunoscuta, riscul atribuibil
se poate msura deoarece deosebirea intre P0 si P nu este prea mare (P0 P).
4.Analiza si interpretarea rezultatelor
Pentru comparare se determina intervalul de ncredere pentru raportul cotelor (OR).
Se determina riscul relativ rezumativ (sinteza riscului relativ) atunci cnd au fost luai in
studiu mai muli factori de risc.
Avantajele anchetelor cazuri-control:
- realizarea anchetei este mai facila;
- sunt ieftine;
- perioada de observare este mai mica (realizarea mai rapida);
Limitele anchetelor cazuri-control:
- nu permite o estimare directa a riscurilor i a forei de asociaie
- pot induce distorsiuni de selecie, de informaie, de confuzie;
C. ANCHETELE EPIDEMIOLOGICE EXPERIMENTALE SI OPERATIONALE
Principalele domenii de aplicare a acestor tipuri de anchete epidemiologice sunt:
1.Evaluarea eficacitii vaccinurilor noi in protecia populaiei mpotriva bolilor transmisibile.
2.Experimentarea in vederea introducerii in practica medicala a unor medicamente noi, dup
ce acestea au fost verificate in laborator si pe animale de experiena.
Anchetele epidemiologice experimentale si operaionale prezint deosebiri eseniale
fata de anchetele analitice:
a. In epidemiologia experimentala factorul de risc este controlat de ctre epidemiolog.
Acesta constituie un lot martor si un lot test asemntor. Lotului test i se administreaz
factorul de risc (sau de protecie cel mai frecvent). Lotului martor i se administreaz un
preparat in aceeai forma de prezentare si cu acelai mod de administrare, din care insa
lipsete partea activa (un aa numit placebo).
b. Alctuirea lotului martor si a lotului test este mult mai uoara in epidemiologia
experimentala dect in cea analitica. In anchetele analitice populaia s-a preselectat prin
expunere la factorul de risc, iar expunerea la factorul de risc nu este ntmpltoare.
29
Scopurile screeningului
1.Mentinerea sntii si prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este
depistarea factorilor de risc.
2.Depistarea precoce a bolilor.
3.Determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc.
4.Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti.
5.Evaluarea unei aciuni, a unor programe.
6.Determinarea prezentei unei asociaii.
Modelul general al unui examen de screening
Din populaia inta se alege un eantion care, in urma aplicrii unui test de screening se
va mpari in 2 loturi: unul alctuit din persoane probabil bolnave (persoanele din eantion la
care rezultatul testului a fost pozitiv) si celalalt alctuit din persoane probabil sntoase
(persoanele din eantion la care rezultatul testului a fost negativ).
Screeningul este urmat de 2 faze:
Faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru
confirmarea bolii suspectate.
Faza terapeutica si de supraveghere medicala
Testele de screening trebuie sa fie att de bune incit sa ofere posibilitatea de a detecta cit
mai muli bolnavi din toata populaia examinata.
Criteriile de alegere a bolilor care sa fac obiectul unui screening
1.Boala sa constituie o problema de sntate
2.Boala sa fie decelabila in etapa de latenta sau in formele sale de debut asimptomatic.
3.Sa existe probe capabile sa deceleze boala.
4.Testul de screening sa fie acceptabil din punctul de vedere al populaiei.
5.Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si neleasa.
6.Sa existe facilitai (servicii) disponibile pentru cei care sunt depistai ca ar avea boala.
7.Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi.
8.Boala si strategia de tratament si supraveghere sa fie agreate de administraia sanitara.
9.Costul aciunii sa nu fie exagerat de mare.
10.Intelegerea de ctre echipa de medici ca un examen de sntate constituie debutul unui
proces lung de supraveghere medicala a celor bolnavi.
Modaliti de realizare a unui screening
1.Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre persoana investigata.
Sunt indicate, in special, pentru screeningul care vizeaz comportamentele si in anchetele
fcute in gospodarii.
Limite:
- sunt supuse unor distorsiuni care in de memoria celor chestionai (de aceea, perioada
recurenta nu trebuie sa fie mai mare de 2-4 spt.) si de intervievatori.
2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu,
examen clinic si paraclinic).
Condiii:
- examenul sa fie standardizat;
- probele sa fie simple, ieftine;
- examenul sa inteasc mai multe boli.
Calitile probelor de screening:
- sa nu fac ru;
- sa poat fi aplicate rapid;
- sa aib cost redus;
- sa fie simple;
- sa fie acceptate de ctre populaie;
31
32
34
cerine sociale noi, incapacitatea adaptrii organismului la viteza cu care societatea absoarbe
tehnologii noi. Apar modificri de comportament si bolile legate de stilul de viata.
In modelul actual al morbiditii din tara noastr se rentlnesc toate cele 4 grupe de boli.
2.Modelul epidemiologic.
Modelul tradiional este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile (agent cauzalefect).
Masurile de intervenie se vor adresa fie receptorului prin creterea rezistentei specifice
si/sau nespecifice, fie vectorului, prin ntreruperea cailor de transmitere.
Acest model este valabil pentru un numr limitat de boli.
Modelul valabil pentru cea mai mare parte a bolilor care domina tabloul morbiditii
actuale este modelul epidemiologic multifactorial.
Acesta abordare are in vedere frecventa bolilor si factorii care condiioneaz fiecare clasa
de boli (factori biologici, de mediu, stil de viata, servicii de sntate).
Masurile de intervenie vor fi luate in funcie de aceti factori. Se poate admite ipoteza
unor aciuni orientate asupra mai multor factori de risc comuni mai multor boli
FACTORI DE RISC ASOCIATI PRINCIPALELOR CAUZE ALE PIERDERII DE
ANI POTENTIALI DE VIATA
A. Bolile inimii
C. Cancerul
D. Accidente de E.
Alte
- fumatul
- fumatul
circulaie
accidente
- HTA
- alcoolul
- alcoolul
- alcoolul
- hipercolesterolemia
- dieta
- viteza
- proiectarea de
- diabetul
comportamentul proiectarea produse
- sedentarismul
sexual
autovehiculului
riscurile
- comportamentele
- radiaia solara
- drumurile
domestice
- radiaia ionizanta
- medicamente
- disponibilitatea
B.
Bolile
vasc. - riscurile locului de
armelor de foc
cerebrale
munca
-HTA
contaminanii
mediului
- medicamente
- ageni infecioi
F.
G. Ciroza
H.
Gripa- I. Diabetul
Sinucideri/omucideri
- alcoolul
pneumonia
- obezitatea
- alcoolul
- hepatitele
- starea vaccinala
- armele
- rezistenta sczuta
- drogurile
- fumatul
- stresul
MODELUL STRATEGIEI BAZATE PE
MULTOR BOLI
Factor de BCV
AVC
Cancer
risc
Fumat
*
*
*
Alcool
*
Colesterol
*
*
*
HTA
*
*
Dieta
*
*
*
Obezitate
*
*
*
Sedentarism *
*
Stres
*
*
Diabet
*
*
*
*
*
*
*
*
Ciroza
Malf.
*
*
35
Droguri
*
*
*
*
Profesie
*
*
*
*
*
*
*
Mediu
*
*
*
*
*
Mediu
(*)
(*)
(*)
(*)
(*)
(*)
(*)
social
3.Modelul etapelor vieii.
Este modelul la care se face tot mai mult apel, fiind adaptat problematicii actuale a strii
de sntate si nu celei tradiionale.
Ideea de la care s-a pornit a fost urmtoarea: elementele nefavorabile apar aleator, dar cu
o probabilitate diferita in diferitele momente ale vieii, in funcie de condiiile biologice,
ocupaionale, medicale, etc.
Aceasta abordare permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specifice pe
grupe de vrsta.
SERVICII PREVENTIVE PENTRU SANATOSI (SUA-FIELDBERG)
Examene
si 20-39ani 40Examene si proceduri
2040proceduri
59ani
39ani
59ani
greutate si nlime
*
**
colesterolemie
*
aprecierea dezvoltrii VDRL
*
TA
*
**
Babes-Papanicolau
*
auzul
**
culturi gonococ
vzul
**
rubeola - titrul
*
vorbirea
glicemie
**
screenig scolioza
hematocrit
*
tegumente
*
ex. urina (proteine, germeni) **
ex. sin
**
hemoragii oculte
**
ex. rectal
*
ECG
*
mamografie(>50 ani) *
Legenda
*cte o vizita la 25, 30, 35, 40, 45, 50, 55 ani
**o data
intre 2 examinri
STRATEGII PREVENTIVE
1.Strategia bazata pe demersul individual in care aciunile se adreseaz individului cu
boala sa. Aceasta strategie aparine exclusiv sectorului clinic.
ntrebrile pe care si le pune medicul cnd are bolnavul in fata:
"De ce a fcut boala?"
"De ce a fcut-o acum?"
"Ce-ar fi trebuit sa fac bolnavul ca boala sa nu fi aprut?"
Este strategia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea riscului relativ
ca expresie a forei asociaiei epidemiologice.
Este o strategie importanta pentru practica medicala individuala.
2.Strategia populaionala, care se bazeaz pe populaie, in care intereseaz nu boala
individului, ci incidenta bolii in populaie.
Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei.
Factorii genetici pot explica susceptibilitatea individului fata de boala, dar nu explica
frecventa bolii. Factorii genetici explica deci heterogenitatea intraindividuala, nu pe cea
interindividuala.
Frecventa bolii este explicata prin factori ambientali.
Strategia populaionala intereseaz medicul colectivitii (de sntate publica).
Ea poate fi imaginata sub 2 forme:
2.a.Strategia riscului nalt, bazata pe populaia la risc nalt.
36
37
1.Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor (ecosistem), care sintetizeaz
alegerea personala si responsabilitatea societii fata de sntate.
2.Principiile promovrii sntii:
2.1.Implica populaia ca un ntreg, ceea ce impune necesitatea ca populaia sa fie informata.
2.2.Este orientata asupra determinanilor sntii, adic asupra celor 4 grupe de factori care
influeneaz sntatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sntate.
2.3.Foloseste metode/abordri diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate
singur sa promoveze sntatea.
2.4.Urmareste asigurarea participrii publice, deoarece promovarea sntii este posibila
numai daca indivizii i transforma cunotinele dobndite in comportamente, contribuind
astfel toi la promovarea sntii.
2.5.Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sntii, mai ales la nivelul
serviciilor primare.
3.Domenii de interes
3.1.Accesul la sntate.
3.2.Dezvoltarea unui mediu sanogenetic:
- tarile din vestul Europei au elaborat politici in care starea de sntate este o
componenta, iar procesul general de dezvoltare economico-sociala include si sntatea sau
este subordonat intereselor care vizeaz sntatea;
- acest model obliga ca atunci cnd celelalte sectoare economico-sociale i proiecteaz
dezvoltarea, ele trebuie sa favorizeze sntatea.
3.3.Intarirea reelelor sociale si a sprijinului social.
3.4.Promovarea comportamentelor favorabile sntii.
3.5.Dezvoltarea cunotinelor privind sntatea.
4.Masuri posibile pentru promovarea sntii:
4.1.Dezvoltarea serviciilor personale: persoanele trebuie informate, convinse de eficacitatea
anumitor metode de promovare a sntii.
4.2.Dezvoltarea resurselor comunitii: astfel incit celelalte resurse ale comunitii
(agricultura, comerul, nvmntul) sa susin si sa potenteze un program de alimentaie
raionala.
4.3.Dezvoltarea structurilor organizatorice favorabile sntii:
- tarile din vestul Europei au dezvoltat comisii parlamentare menite sa promoveze
sntatea;
- stimularea coparticiprii factorilor de rspundere si a populaiei (structuri de stat,
grupuri sociale formale sau ad-hoc);
- dezvoltarea reelei de "orae sntoase" cu rol in a deveni structuri demonstrative
pentru promovarea sntii prin cooperare intersectoriala;
- dezvoltarea reelei de "scoli sntoase": in care componente de igiena personala, igiena
colara si a procesului de nvmnt, comportament sanogenetic si cunotine favorabile
sntii sunt integrate intr-un efort comun al elevilor, prinilor, scolii si comunitii.
4.4.Reglementari de ordin socio-economic, legislativ.
B.EDUCATIA PENTRU SANATATE
Definiie: educaia pentru sntate este un sistem care include: contiina strii de
sntate, procesul de predare/nvare, participare.
Educaia pentru sntate are urmtoarele scopuri:
- ridicarea nivelului de cunotine medicale al populaiei in principal in domeniul
sanogenezei, proteciei mediului si preveniei bolilor;
- formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sntatea;
39
- crearea unei poziii active fata de sntatea individuala si fata de problemele sntii
publice, in sensul atragerii si capacitrii maselor la participarea activa in realizarea
consolidrii sntii.
Educaia pentru sntate este diferita de educaia sanitara care vizeaz igiena personala.
Elementul fundamental al educaiei pentru sntate este comunicaia.
Educaia pentru sntate nonformala vizeaz acele componente din conduita
indivizilor care se formeaz prin experiena sau imitaie (socializarea primara a individului).
Nu necesita efort cu caracter de educaie, de transmitere a cunotinelor. Educaia pentru
sntate formala este rezultatul unui proces planificat de transmitere de experiene,
cunotine, ce vizeaz toata populaia (socializare secundara a individului, cu efort de
predare/nvare). Necesita educatori. In cadrul educaiei pentru sntate
comportamentala se disting:
- o educaie pentru sntate comportamentala conform normelor sociale (considerate ca
valabile) pentru sntate;
- o educaie pentru sntate comportamentala care vizeaz dezvoltarea sntii, care sa
influeneze sntatea, defavoriznd comportamentele nefavorabile si promovnd pe cele
favorabile sntii.
Obiective educaionale:
- dezvoltarea cunotinelor;
- dezvoltarea de aptitudini (ndemnri);
- dezvoltarea atitudinilor, convingerilor ce vizeaz sntatea.
ABORDARI POSIBILE IN EDUCATIA PENTRU SANATATE
1.medicala;
2.educationala;
3.orientata spre individ (personalizare);
4.schimbarea sociala.
1.Abordarea medicala
Medicul este cel ce pune diagnosticul de boala sau incapacitate, deci el este cel ce
prescrie masuri cu caracter preventiv sau de control si le realizeaz prin persuasiune sau prin
autoritatea de care dispune fata de bolnav.
Medicul urmrete formarea la pacient a unor atitudini, comportamente conforme cu
principiile sale pentru sntate.
Avantaje:
- medicul are mai multe cunotine dect bolnavul;
- medicul rspunde de decizia luata att fata de bolnav cit si in fata legii;
- bolnavul este liber sa aplice sau nu recomandarea medicului.
Limite:
- tine de opinia medicului: pot exista mai multe opinii in aceeai problema;
- medicul i impune pn la urma punctul de vedere pentru ca pacientul este ignorant, e pus
sa aleaga intr-un domeniu in care nu se pricepe;
- bolnavul este de vina?;
- pot sa apra reacii adverse.
2.Abordarea educaionala
Transmite cunotine asupra unor comportamente favorabile sntii sau defavorabile
sntii. Cel ce primete informaii este liber sa fac ceea ce dorete, sa aleag. Faciliteaz
adoptarea unor decizii comportamentale, nu impune un anumit comportament.
Acesta abordare tine insa de condiiile socio-economice care favorizeaz un anumit
comportament.
3.Abordarea orientata spre individual (personalizare)
40
- mijloace vizuale:
- cu rol dominant textul: lozinca, articolul, broura, formele beletristice;
- cu rol dominant imaginea: afiul, pliantul, plana, diapozitivul, macheta, expoziia;
- mijloace audiovizuale: filmul, emisiunea TV, teatrul.
Clasificarea mijloacelor educativ-sanitare se poate face si in funcie de adresabilitate. Se
disting:
- mijloace individuale: sfatul medicului;
- mijloace de grup: convorbirea de grup, lecia, instructajul;
- cu un grup omogen in raport cu pregtirea generala (colari, muncitori, militari,
etc.);
- cu un grup omogen in raport cu interesul fata de subiect (bolnavi de o anumita
boala, gravide sau mame);
- mijloace de larga informare: conferina, filmul, emisiunea TV sau radiofonica,
tipriturile.
De asemenea se mai pot distinge:
- mijloace directe in care mesajul educativ sanitar este transmis ca o informaie nemediata;
- mijloace indirecte care utilizeaz o cale de transmitere ce presupune o forma artistica si care
capteaz interesul prin ea nsi, dar care urmrete, in fapt, acelai scop.
Etapele planificrii si evalurii educaiei pentru sntate
1.Identificarea si caracterizarea consumatorilor.
2.Identificarea nevoilor si ierarhizarea lor.
3.Formularea de scopuri si obiective strategice, tactice.
4.Identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sntii.
5.Elaborarea coninutului si alegerea metodelor de folosit.
6.Actiunea propriu-zisa de influenare, de formare de atitudini, comportamente.
7.Evaluarea rezultatelor procesului.
PROBLEMATICA MEDICO-SOCIALA
SANATATEA FAMILIEI SI PLANIFICAREA FAMILIALA
Conform definiiei date de OMS, familia reprezint o persoana sau un grup de persoane
care triesc mpreuna si au legturi de snge, prin cstorie sau adopiune.
In societatea contemporana familia continua sa reprezinte un grup biosocial foarte
important.
Din punct de vedere social, familia este puin studiata si cunoscuta, dei ridica probleme
importante pentru ca:
1.Modelul actual de culegere a datelor in sistemul de sntate nu are in centru familia. Datele
se culeg pe persoane separate, fr unificarea lor la nivelul familiei.
2.Exista ambiguiti in ceea ce privete termenii utilizai pentru definirea conceptului de
sntate a familiei. Medicii vorbesc de sntatea familiei in timp ce sociologii vorbesc de
sntatea funciilor familiei.
Utilizarea conceptului de sntate a familiei pornete de la faptul ca o persoana in
dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala este puternic influenata de mediul familial.
Conform definiiei OMS, sntatea familiei nseamn mult mai mult dect suma sntii
individuale a persoanelor componente ale familiei; sntatea familiei exprima interrelatiile ce
se stabilesc in cadrul acestui grup social.
42
Extensia
Extensia completa
Contracia
Contracia completa (cuib prsit)
Dizolvarea
Modelul simplificat al ciclului de viata, in funcie de etapele vieii femeii ar fi, pentru
tarile dezvoltate:
- vrsta la cstorie
22 ani
- vrsta naterii primului copil
23 ani
- vrsta naterii ultimului copil
29 ani
- vrsta la cstoria primului copil
45 ani
- vrsta la naterea primului nepot
46 ani
- vrsta la cstoria primului nepot
68 ani
- vrsta la naterea primului strnepot 69 ani
- vrsta la deces
75 ani
Ciclul de viata al familiei este influenat de
1.Factori demografici:
- natalitate;
- mortalitate;
- nupialitate;
- divorialitate.
2.Factori socio-economici:
- nivelul de dezvoltare socio-economica a tarii;
- venitul mediu / membru al familiei;
- nivelul de urbanizare si industrializare.
3.Factori culturali:
- nivelul de instruire;
- nivelul cultural al populaiei respective.
Tendinele actuale in evoluia ciclului de viata al familiei sunt:
- ca urmare a scderii mortalitii, factorul demografic cel mai important care influeneaz
evoluia ciclului de viata, este creterea numrului de supravieuitori api pentru cstorie si
creterea numrului de supravieuitori la vrste naintate;
- datorita scderii mortalitii, durata medie a ciclului de viata a familiei a crescut fata de
valoarea nregistrata la nceputul secolului cu aproximativ 13 ani;
- daca la nceputul secolului dizolvarea familiei se fcea in special prin decesul soiei (cauza
principala de deces fiind complicaiile legate de sarcina, natere si luzie), astzi, dizolvarea
familiei se face prin decesul soului.
Principalele caracteristici ale ciclului de viata a familiei in Romnia:
- durata medie a ciclului de viata a familiei este de 42 de ani;
- vrsta medie la cstorie a femeilor este de 21-22 ani;
- modelul de fertilitate este de tip precoce;
- fenomenul de divorialitate creste, ceea ce duce la scderea duratei ciclului de viata a
familiei.
1.5.Conditiile de mediu si de viata ale familiei
2.INDICATORI MEDICALI
Din aceasta grupa de indicatori fac parte:
- prevalenta factorilor de risc in familie;
44
45
48
In ultimele decenii, in aprecierea strii de sntate a vrstnicilor se insista tot mai mult pe
metodele epidemiologice si pe autoevaluarea strii de sntate capacitatea intervievatului
de a-si evalua starea funcionala si determinarea raportului dependenta / independenta a
persoanei vrstnice in legtura cu activitatea vieii zilnice.
Studiile ntreprinse au artat existenta fenomenului de supramorbiditate la vrstnici, si
anume existenta, in medie, a 2-3 afeciuni cronice pe persoana vrstnica, dup unele studii;
dup altele, care au utilizat tehnici de diagnostic foarte sensibile, 10 afeciuni pe persoana in
vrsta de 75 ani si peste.
Problemele ridicate de diagnosticarea afeciunilor la aceasta populaie sunt:
- tendina de supradiagnostic, ceea ce determina un consum medical crescut;
- serviciile medicale primare, care se bazeaz pe adresabilitatea persoanelor vrstnice,
subevalueaz morbiditatea;
- serviciile medicale primare cunosc doar 50-60 % din problemele de sntate ale
vrstnicilor, pentru ca acestea depind de gradul de adresabilitate si accesibilitate fizica
(prezenta unor defecte sau incapacitatea).
Principalele cauze de mbolnvire a vrstnicilor in tarile dezvoltate sunt:
- cderi si fracturi consecutive;
- osteoporoza;
- tulburri de vedere;
- tulburri de auz;
- dementa senila;
- probleme de incontinenta.
Pentru Romnia nu exista date concrete.
Mortalitatea persoanelor vrstnice
In primul rnd, probabilitatea de deces creste pe msura ce se nainteaz in vrsta, deci ea
este mai mare la vrstnici.
In al 2-lea rnd, modelul de mortalitate pe cauze medicale de deces difer de la o grupa
de vrsta la alta. La populaia vrstnica principalele cauze de deces difer de cele ntlnite la
alte grupe de vrsta, precum si de cele care definesc modelul mortalitii populaiei generale.
A. In Romnia, principalele cauze de deces in populaia generala sunt:
- bolile aparatului C-V;
- tumori;
- bolile aparatului respirator.
B. La populaia vrstnica, principalele cauze de deces sunt:
- bolile cerebro-vasculare;
- bolile circulaiei pulmonare;
- cardiopatiile ischemice;
- HTA;
- bronita cronica.
CONSECINTELE IMBATRINIRII POPULATIEI PENTRU SANATATEA PUBLICA
1.Consecinte demografice:
- creterea numrului persoanelor vrstnice;
- creterea numrului familiilor fr copii si a celor alctuite din persoane vrstnice.
2.Consecinte medicale:
- polimorbiditate (mai multe boli la aceeai persoana);
- creterea foarte mare a consumului medical.
Conform datelor OMS, dintre subiecii tineri, doar 10% au o afeciune, in timp ce la
vrstnici doar 2% sunt sntoi.
3.Consecintele sociale decurg din:
- pierderea autonomiei persoanelor vrstnice;
49
- apariia incapacitii funcionale pariale sau totale ceea ce necesita servicii sociale
adecvate.
PROBLEMATICA PERSOANELOR VIRSTNICE IN TARILE DEZVOLTATE
1.Organizarea serviciilor de sntate specifice persoanelor vrstnice
Vrstnicii, ca parte integranta a ntregii populaii, au dreptul la servicii de sntate
corespunztoare. Dar serviciile pentru vrstnici ridica o serie de probleme specifice, ceea ce
impune organizarea unei game variate de servicii geriatrice specifice. Serviciile medicale
pentru vrstnici sunt foarte costisitoare iar resursele lor financiare sunt reduse. Se insista pe
pstrarea cit mai ndelungata a vrstnicilor in familia proprie.
In concluzie, vrstnicii au dreptul la servicii medicale si sociale, fiind de dorit sa rmn
cit mai mult in familiile proprii.
Strategii
1. Reea de servicii sanitare si de ocrotire acordate la domiciliu.
2. Realizarea unor programe de screening pentru identificarea vrstnicilor care pot sa rmn
acas, integrai in familiile lor si a celor care trebuie ngrijii in instituii speciale.
3 .Imaginarea unor facilitai comunitare, un ajutor suplimentar acordat familiilor ce au in
ngrijire un vrstnic cu probleme sociale.
4. Organizarea de centre de ngrijire de zi.
5. Organizarea de centre de ngrijire de noapte.
6. Organizarea de instituii de ngrijiri pe termen lung unde sa se acorde asistenta medicala si
sociala persoanelor vrstnice cu afeciuni cronice, dependente. Pentru tarile Europei de vest,
20% din vrstnici sunt internai in acest tip de uniti, restul sunt ngrijii in familie sau la
propriul lor domiciliu.
7. Organizarea de uniti de ngrijire terminala.
8. Organizarea de servicii de stomatologie specifice vrstnicilor.
2.Institutiile sociale pentru vrstnici
Au aprut ca urmare a modificrilor funciei tradiionale a familiei si a solidaritii
umane fata de vrstnicii cu probleme.
Sarcinile instituiilor sociale
1.Ingrijirile oferite trebuie sa fie ntrerupte, in sensul ca aceste ngrijiri trebuie acordate sub
aspectul procurrii hranei, asigurrii ajutorului menajer, a ajutorului in autongrijirea proprie.
2.Oferirea de stimulente materiale familiei sau altor persoane cu obligaia acestora de a ngriji
un vrstnic la domiciliu.
3.Ingrijiri de tip nursing de cadre cu pregtire medie ce se deplaseaz la domiciliul
vrstnicilor asigurnd asistenta medicala si sociala.
4.Integrarea vrstnicilor in viata comunitii. Sntatea vrstnicului este legata direct de
bunstarea sociala si de modul in care este integrat in comunitatea in care triete. Integrarea
vrstnicului se poate realiza pe mai multe cai:
- ncurajarea vrstnicului de a rmne in propria locuina;
- sprijinirea structurii de viata tradiionala a comunitilor;
- stimularea implicrii vrstnicului in diverse activiti culturale comunitare.
Programe specifice de prevenire a mbolnvirilor si de meninere a unei stri de
sntate corespunztoare, prin prelungirea cit mai mult posibil a independentei si
capacitaii de autongrijire
Scopuri:
1.Stimularea capacitaii vrstnicilor de a se adapta la noile situaii.
2.Dezvoltarea de programe educaionale, sanitare, preventive, in special pentru problemele de
sntate ale vrstnicului: prevenirea cderilor, accidentelor, depistarea precoce si tratamentul
tulburrilor de vz si aur.
50
Intre 1, 2 si 3 apar conflicte de interese a cror rezolvare nu se poate face mereu in mod
obiectiv. De fapt, toate fenomenele economice au o evoluie oscilatorie. De exemplu, in
Germania (fosta RDG) existau centre in fiecare localitate si raion, si bolnavilor li se ddea
tratament gratuit. Actualmente aceste centre au fost desfiinate.
Toate sistemele sociale creeaz grupe sociale avantajate si dezavantajate.
Pentru echilibrarea balanei cerere-oferta se fac 3 demersuri:
- stabilirea prioritilor;
- evaluarea serviciilor si a activitilor;
- planificarea.
Sistemul ocrotirii sntii nu se poate dezvolta in dizarmonie cu sistemul socialeconomic.
STRATEGIA SANATATII PENTRU TOTI PINA IN ANUL 2000
Istoric
1977 Adunarea generala OMS a stabilit ca in perioada urmtoare scopul principal pn in
anul 2000 este ca toi oamenii lumii sa aib o stare de sntate care sa le permit sa
beneficieze de o viata productiva din punct de vedere social si economic.
1978 Consftuirea de la Alma-Ata. S-au formulat un numr de ipoteze pentru sntate.
1981 Adunarea generala OMS. Strategia Sntii pentru toi pentru fiecare din cele 6
regiuni (Romnia este inclusa in regiunea Europa).
Socializarea strii de sntate (Canada): comunitatea te obliga sa plteti pentru asigurri
de sntate.
1984 Fiecare regiune si-a stabilit un numr de obiective: 38 de obiective pentru Europa.
1991 Lisabona, s-au revizuit obiectivele.
In anul 1975, Directorul general al OMS, Dr.Halfdan Mahler, care, cu un an nainte
subliniase ca starea de sntate a populaiei influeneaz dezvoltarea economica si este
influenata la rndul ei de ctre aceasta, este in sine un element de condiionare a dezvoltrii,
a lansat conceptul Sntatea pentru toi pn in anul 2000, propunnd: O aciune urgenta
pentru a realiza in cei 25 ani ai unei generaii, ceea ce nu s-a realizat deloc pn acum.
In acelai an, dup publicarea crii Soluii alternative in satisfacerea nevoilor de
sntate de baza (Djukonovic si Mach, 1975), s-a adoptat prima rezoluie referitoare la
ngrijirile primare de sntate, ele reprezentnd o strategie pentru atingerea obiectivului
sntii pentru toi pn in anul 2000.
Diferitele activiti desfurate in aceasta direcie au culminat cu organizarea unei
ntlniri internaionale de ctre UNICEF si OMS la Alma-Ata, in 12 sept. 1978, la care au
participat reprezentani a134 guverne si 67 organizaii internaionale. Documentul
fundamental al conferinei a fost Declaraia de la Alma-Ata.
DECLARATIA DE LA ALMA-ATA
Conferina internaionala asupra ngrijirilor primare de sntate, inuta la Alma-Ata la
12sept.1978, exprima necesitatea unei aciuni urgente din partea tuturor guvernelor, a tuturor
lucrtorilor din domeniul sanitar si al dezvoltrii si a comunitii mondiale pentru promovarea
sntii tuturor popoarelor lumii; face urmtoarea declaraie:
I
Conferina afirma ca sntatea, care este o stare de completa bunstare fizica, mentala si
sociala si nu numai absenta bolii sau infirmitii, este un drept fundamental al omului si ca
atingerea celui mai nalt nivel posibil al sntii este unul dintre cele mai importante
obiective sociale pe plan mondial, a crui realizare necesita aciunea mai multor sectoare
economice si sociale in afara sectorului sanitar.
II
52
- sa indice momentul in care este nevoie de aciune, extinderea efortului colectiv corect si
direciile spre care trebuie orientat;
- sa furnizeze un instrument pentru tari si pentru regiune pentru a controla progresul spre
obiectiv si pentru revizuirea cursului aciunii acolo unde este necesar.
Obiectivele stabilesc un minim de progres pe care tarile europene trebuie sa-l fac in
domeniul ameliorrii sntii si a problemelor legate de sntate pn in anul 2000. Pentru a
face posibile controlul si evaluarea progresului nregistrat de ctre fiecare stat membru si de
ntreaga regiune, s-a stabilit un set de indicatori care vor fi folosii de fiecare tara la
raportarea din 2 in 2 ani, ctre OMS a progreselor fcute. S-a elaborat si un plan de aciune,
cuprinznd etapele majore prin care trebuie sa treac statele membre si OMS pentru a realiza
aceste schimbri.
Principiile strategiei europene ale sntii pentru toi.
1.Sanatatea pentru toi implica echitate. Aceasta nseamn ca trebuie reduse pe cit posibil
inechitile ce apar in domeniul sntii intre tari si in cadrul aceleiai tari.
2.Telul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sntii astfel incit ei sa-si poat folosi la
maximum capacitile lor fizice, mentale si emoionale. Accentul principal ar trebui sa se
pun pe promovarea sntii si pe prevenirea bolilor.
3.Sanatatea pentru toi va fi realizata de ctre oameni. O comunitate bine informata, bine
motivata si care participa in mod activ, reprezint un element cheie in atingerea obiectivului
comun.
4.Sanatatea pentru toi necesita o aciune coordonata din partea tuturor sectoarelor implicate.
Autoritile sanitare pot rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectoriala
reprezint singurul mod de asigurare a premizelor pentru starea de sntate, prin promovarea
unor politici sanitare si reducerea riscurilor ce apar in mediile fizic, economic si social.
5.Sistemul de sntate trebuie sa-si concentreze atenia asupra ngrijirilor primare de sntate
acoperind nevoile de sntate de baza ale fiecrei comuniti, furniznd servicii la locul de
munca si de viata al oamenilor, accesibile pentru toi si bazate pe o deplina participare a
comunitii.
6.Problemele legate de sntate depesc frontierele naionale. Poluarea si comerul cu
produse duntoare sntii reprezint exemple de probleme a cror soluionare necesita o
cooperare internaionala.
OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPENE SANATATE PENTRU TOTI PINA IN ANUL
2000
I. Starea de sntate
1.Pina in anul 2000, diferenele actuale in starea de sntate care exista intre tari, intre
grupurile din cadrul aceleiai tari, vor trebui sa fie reduse cu cel puin 25% prin mbuntirea
nivelului strii de sntate a naiunilor si grupurilor dezavantajate.
2.Pina in anul 2000, oamenii ar trebui sa aib condiii minime pentru a-si dezvolta si
folosi propriul potenial sanitar cu scopul de a duce o viata satisfctoare si mplinita din
punct de vedere social si economic.
3.Pina in anul 2000, persoanele cu handicap ar trebui sa aib condiii fizice, sociale si
economice care sa le permit sa duca cel puin o viata mplinita din punct de vedere social si
economic si creativa din punct de vedere mental.
4.Pina in anul 2000, numrul mediu de ani pe care oamenii l triesc fr sa contacteze o
boala majora sau un handicap sa creasc cu cel puin 10%.
5.Pina in anul 2000, ar trebui sa nu mai existe pojar, poliomielita, tetanos neonatal,
rubeola congenitala, difterie, sifilis congenital sau malarie in regiune.
6.Pina in anul 2000, sperana de viata la natere in regiune trebuie sa fie de cel puin 75
ani.
56
7.Pina in anul 2000, mortalitatea infantila in regiune ar trebui sa fie mai puin de 20
pentru 1000 nscui vii.
8.Pina in anul 2000, mortalitatea materna in regiune ar trebui sa fie mai mica de 15 la
100000 nscui vii.
9.Pina in anul 2000, mortalitatea in regiune, datorata unor boli ale sistemului circulator,
la persoane sub 65 ani, ar trebui sa se reduc cu cel puin 15%.
10.Pina in anul 2000, mortalitatea in regiune, datorata cancerului, la persoane sub 65 ani,
ar trebui sa fie redusa cu cel puin 15%.
11.Pina in anul 2000, decesele datorate accidentelor in regiune ar trebui reduse cu cel
puin 25% printr-un efort intens de reducere a accidentelor prin traficul rutier si a accidentelor
de munca si din gospodrie.
12.Pina in anul 2000, tendina actuala de cretere a numrului de sinucideri si a
tentativelor de suicid trebuie eliminata.
II. Stilul de viata
13.Pina in anul 1990, politicile naionale din cadrul tarilor membre trebuie sa asigure
mecanismele legislativ, administrativ si economic sa furnizeze un suport intersectorial larg si
resurse pentru promovarea unui mod de viata sntos si sa asigure participarea oamenilor la
toate nivelele la care se elaboreaz asemenea politici.
14.Pina in anul 1990, toate statele membre ar trebui sa aib programe speciale care sa
ntreasc rolul major jucat de familie si alte grupuri sociale in dezvoltarea si susinerea unui
mod de viata sntos.
15.Pina in anul 1990, programele educaionale din toate statele membre ar trebui sa
ntreasc cunoaterea, motivaia si ndemnarea oamenilor in obinerea strii de sntate.
16.Pina in anul 1990, in toate statele membre ar trebui sa se nregistreze o cretere
semnificativa a comportamentului sanitar pozitiv, aa cum este o nutriie echilibrata, lipsa
fumatului, activitatea fizica corespunztoare si evitarea stresului.
17.Pina in anul 1995, in toate statele membre ar trebui sa fie reduceri semnificative ale
comportamentului duntor sntii, aa cum este: abuzul de alcool si produse farmaceutice,
folosirea medicamentelor ilicite, substanelor chimice periculoase si comportamentului social
violent.
III. Mediul
18.Pina in anul 1990, statele membre ar trebui sa aib politici multisectoriale care sa
protejeze in mod efectiv mediul uman de factorii imprevizibili ce acioneaz asupra sntii,
care sa asigure contientizarea comunitii si implicarea acesteia si sa susin in mod efectiv
eforturile internaionale de reducere a factorilor imprevizibili ce afecteaz mai mult de o
singura tara.
19.Pina in anul 1990, toate statele membre ar trebui sa aib echipament adecvat pentru
controlarea, evaluarea factorilor de mediu imprevizibili care reprezint o ameninare la adresa
sntii umane, incluznd substanele potenial toxice din punct de vedere chimic, radiaiile,
bunurile de consum duntoare si agenii biologici.
20.Pina in anul 1990, toi oamenii din regiune ar trebui sa aib rezerva adecvata de apa
potabila si pn in 1995 poluarea rurilor, lacurilor si marilor ar trebui sa nu mai prezinte o
ameninare la adresa sntii umane.
21.Pina in anul 1995, toi oamenii din regiune ar trebui sa fie aprai in mod efectiv
mpotriva factorilor de risc ce provin din poluarea atmosferica.
22.Pina in anul 1990, toate statele membre ar trebui sa reduc in mod semnificativ
factorii de risc ce provin din contaminarea hranei si sa aib implementate masuri in scopul
protejrii consumatorilor de aditivele duntoare.
23.Pina in anul 1995, toate statele membre ar trebui sa fi eliminat toi factorii de risc
majori cunoscui ce pot fi asociai cu reziduurile nocive ce pot dauna societii.
57
24.Pina in anul 2000, toi oamenii din regiune ar trebui sa aib posibilitatea sa locuiasc
in case si aezri care sa constituie un mediu de viata sntos si lipsit de factori de risc.
25.Pina in anul 1995, toi oamenii din regiune ar trebui sa fie protejai in mod efectiv
mpotriva accidentelor de munca.
26.Pina in anul 1990, toate statele membre, printr-o reprezentare comunitara efectiva, ar
trebui sa-si dezvolte sisteme de ngrijiri medicale bazate pe ngrijiri primare si susinute de
ctre ngrijirile secundare si teriare, aa cum s-a subliniat la Conferina de la Alma-Ata.
27.Pina in anul 1990, in toate statele membre infrastructurile sistemelor de prestare a
serviciilor ar trebui organizate astfel incit sa fie distribuite potrivit nevoilor, iar serviciile sa
asigure o accesibilitate fizica si economica si o accesibilitate culturala pentru populaie.
28.Pina in anul 1990, sistemul de ngrijiri primare din toate statele membre ar trebui sa
furnizeze o gama larga de servicii de promovare a sntii, curative, de recuperare si de
susinere pentru a acoperi nevoile sanitare de baza ale populaiei si pentru a acorda o atenie
speciala indivizilor si grupurilor supui unor factori de risc, vulnerabile si subservite.
29.Pina in anul 1990, in toate statele membre, sistemele de ngrijiri de sntate ar trebui
sa fie bazate pe cooperare si pe lucrul in echipa intre personalul sanitar, indivizi, familie si
grupurile comunitare.
30.Pina in anul 1990, toate statele membre ar trebui sa aib mecanisme prin care
serviciile furnizate de ctre sectoarele legate de sntate sa fie coordonate la nivel comunitar
in cadrul sistemului de ngrijiri primare.
31.Pina in anul 1990, toate statele membre ar trebui sa construiasc mecanisme efective
in scopul asigurrii calitii ngrijirilor acordate pacienilor in cadrul sistemelor de sntate.
IV. Cercetare
32.Inainte de 1990, toate statele membre ar trebui sa formuleze o strategie de cercetare in
scopul stimulrii investiiilor care mbuntesc aplicarea si dezvoltarea cunotinelor
necesare pentru susinerea strategiilor naionale Sntatea pentru toi.
V. Susinerea dezvoltrii sntii
33.Inainte de 1990, toate statele membre ar trebui sa asigure ca politicile si strategiile lor
sanitare sa fie coordonate cu principiile strategiei Sntatea pentru toi si ca legislaiile,
regulamentele naionale sa fac implementarea lor efectiva in sectoarele societii.
34.Inainte de 1990, toate statele membre ar trebui sa aib procesul managerial pentru
dezvoltarea sntii orientat spre atingerea Sntii pentru toi, implicnd in mod activ
comunitile si toate sectoarele relevante pentru sntate si in concordanta cu acestea sa
asigure alocarea prefereniala a resurselor ctre prioritile dezvoltrii sntii.
35.Inainte de 1990, toate statele membre ar trebui sa aib sisteme informaionale in
domeniul sanitar capabile sa susin strategiile lor naionale pentru Sntatea pentru toi.
36.Inainte de 1990, in toate statele membre planificarea, pregtirea si formarea
personalului sanitar ar trebui sa fie in concordanta cu politica Sntii pentru toi cu o
atenie speciala acordata ngrijirilor primare.
37.Pina in anul 1990, in toate statele membre procesul de pregtire ar trebui sa furnizeze
personal pentru sectoarele legate de sntate care sa aib informaii adecvate asupra
Sntii pentru toi si asupra aplicrii sale practice in propriile lor sectoare.
38.Inainte de 1990, toate statele membre ar trebui sa stabileasc un mecanism formal
pentru evaluarea sistematica a folosirii corespunztoare a tehnologiilor medicale, a
efectivitii, a eficientei, siguranei, acceptabilitii precum si pentru reflectarea politicilor
sanitare naionale si restriciilor economice.
Politica "Sntate pentru toi n secolul 21"
Comunitatea Mondial a adoptat n mai 1998 politica "Sntate pentru toi n secolul
21", care are ca scop realizarea aspiraiei sntii pentru toi prin eliminarea disparitilor i
58
copiii i oamenii tineri ca alegerea pentru sntate s fie o alegere uoar. Politica
educaional i de munc trebuie s fac posibil ca oamenii tineri s profite de cea mai bun
educaie i de cea mai productiv munc. Educaia pentru sntate i suportul acordat
oamenilor tineri va reduce riscul de sarcini neplanificate i al bolilor cu transmitere sexual,
incluznd infecia HIV. Trebuie luate msuri hotrte pentru a promova un mediu de lucru
mai sntos, prin legislaie i tehnologizare mai bune. ntreprinderile trebuie s adopte o
campanie de sntate, concept cu trei elemente: promovarea sntii prin stalurile lor;
produsele lor s nu duneze sntii; s-i asume responsabiliti sociale suportnd
programele comunitare pentru sntate.
5. mbtrnire sntoas: pn n anul 2020 populaia de peste 65 de ani s aib
posibilitatea s-i exercite ntregul potenial de sntate i s joace un rol social activ.
6. mbuntirea sntii mentale: pn n 2020 populaiei s i se ofere servicii complete
i accesibilitate total Ia acestea.
7. Reducerea bolilor transmisibile: diversele efecte ale bolilor infecioase s fie diminuate
substanial prin aplicarea programelor sistematice de eradicare, eliminare sau control al
efectelor acestora n sntatea public. In particular, poliomielita s fie eradicat n toate
rile Regiunii Europene pn n 2003, tetanosul neonatal - pn n 2005, infecia urlian pn n 2010. Pn n anul 2010 se preconizeaz controlul , prin programe adecvate de
imunizri, pentru rubeola congenital, hepatita B, tuea convulsiv, i bolile cauzate de
Haemophilus influenzae; pn n 2015 fiecare ar s implementeze programe de prevenire i
tratament pentru tuberculoz, malarie, infecia cu HIV i alte boli cu transmitere sexual.
8.
Reducerea bolilor netransmisibile: pn n 2020 morbiditatea, invaliditatea i
mortalitatea prematur datorate bolilor cronice majore trebuie s fie reduse, ct mai mult
posibil, n ntreaga Regiune. Bolile cardio-vasculare, cancerul, diabetul, bolile obstructive
cronice i astmul bronic creeaz cele mai mari probleme de sntate n Regiune. O mare
parte din aceste probleme pot fi eliminate dac se organizeaz, la nivel de ar sau de
comunitate, programe pentru reducerea factorilor de risc comuni acestor boli, cum sunt:
fumatul, nutriia nesntoas, sedentarismul, folosirea alcoolului, stresul
9.
Reducerea patologiei datorate violenei i accidentelor: prin mbuntirea
serviciilor de urgen i o mai bun cunoatere a msurilor de prevenire, inclusiv a
accidentelor domestice i a celor datorate consumului de alcool.
10.
Realizarea unui mediu ambiant sntos i sigur: prin programe naionale i
internaionale de evitare a polurilor accidentale a apei, aerului i solului.
11.
Adoptarea unor moduri sntoase de via: prin programe privind alimentaie
sntoas, activitate fizic, obiceiuri sexuale.
12. Reducerea efectului duntor al alcoolului, drogurilor i al fumatului: prin reducerea
consumului cu 80 % la populaia adult i cu 100 % la copii.
13. Asigurarea unui cadru favorabil sntii: prin crearea oportunitilor de a tri ntr-un
mediu fizic i social sntos acas, la coal, la locul de munc i n locuri publice, inclusiv
prin educaie pentru sntate adecvat.
14.
Responsabilitate multisectorial pentru sntate: pn n 2020 toate sectoarele
trebuie s recunoasc i s accepte responsabilitatea lor pentru asigurarea sntii. Statele
membre trebuie s dezvolte mecanisme de evaluare a impactului n starea de sntate, a
diverselor sectoare, i a efectelor politicilor i aciunilor acestora.
15.
Integrarea sectorului de sntate: pn n 2010 s creasc accesul ntregii
populaii la ngrijirile primare de sntate orientate spre familie i comunitate, susinute de un
sistem de ngrijiri secundare i teriare flexibil i responsabil. Echipele multidisciplinare de
sntate i asisten social vor fi implicate activ n realizarea sntii comunitare.
16.
Management axat pe ngrijiri de calitate: pn n 2010 statele membre ale
Regiunii vor asigura un management al sectorului de sntate prin programe bazate pe
60
61